Sunteți pe pagina 1din 59

Eroarea moralitatii - De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ?

articol de Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/

? articol de Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/ Cuprins Introducere 1. Eroarea cultivarii virtutilor morale

Cuprins

Introducere

1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus

2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Osho

3. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Lao Tzu (Lao

zi) Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 17

17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhā ng

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 18

18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhā ng

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 38

38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sā n shí bā zhā ng

Bibliografie

Introducere

Toti ne dorim sa avem de a face cu oameni, adica cu fiinte inzestrate cu virtuti morale autentice profunde, iar nu cu niste fiinte la care sub eticheta de oameni se ascund rautatea, cruzimea, intoleranta si bestialitatea. Accesul la valorile morale necesare convietuirii intr-un organism social (trib, uniune de triburi, tara, popor, natiune) a cunoscut doua cai: calea trezirii intemeiata pe prezenta constienta si calea impunerii unor norme prin conditionare ( frica-placere; pedeapsa-recompensa). Aceasta din urma cale de conditionare, de castrare sau de dresare ( numita educatie morala) nu a condus niciodata la valori morale autentice, ci la virtuti mimate, clonate, superficiale, fara radacina profunda in fiinta. O educatie morala aflata in slujba pastrarii imaginii despre sine este una aflata in slujba egoului (Service-to-Self orientation), care striveste si ucide tot, pt a se ridica pe sine deasupra celorlalti. Nici o educatie morala nu este morala fara o orientare autentica indreptata spre a fi in slujba celorlalti (Service-to-Other orientation), iar acest lucru nu este posibil fara o eliberare din falsul ego (trezire- eliberare din realitatea secunda a mintii). Iubirea autentica, care se petrece dupa eliberarea din lumea umbrelor (realitatea secunda) poate face sa dispara dualitatea eu-tu, poate sparge separarea egoului. O fiinta umana (sau o civilizatie) programata sa creada "ca unii se nasc stapani, iar altii sclavi", este una imorala (cultiva dubla morala), si actioneaza in directia autodistrugerii sale. Singura cale de actiune este sa ne eliberam din realitatea secunda, sa vedem unitatea noastra profunda ( "toti suntem unul" ) si să devenim proprii noştri stăpâni. Nu suntem proprii noştri stăpâni daca mintea ( cu identificarile ei: credinte, conceptii) vorbeste, gandeste, actioneaza si traieste in locul nostru, daca corpul si simturile ne dicteaza si sunt stapanii nostrii. ( cititi articolul " O realitate separata/ A Separate Reality" http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf ;

http://www.scribd.com/doc/27464855/)

Eroarea educatiei morale a fost denuntata in toate traditiile spirituale autentice ca un surogat, ca pe o imbalsamare a mortilor, astfel incat acestia sa para vii ( treziti, animati de sentimente reale de iubire). In randurile de mai jos prezentam opiniile lui Iisus, Lao Tzu, Buddha si Osho . De ce orientarea catre morala, etica si echitate (confucianista, crestina, socialista) este eronata ? Fiindca este o orientare catre periferie (planul comportamentului este unul al efectelor) iar nu catre centru ( planul informational) De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ? Fiindca o bunatate sau o mila de suprafata, sub care se afla rautatea sau cruzimea nu este decat o spoiala, care dispare la prima criza( de nervi, de furie), la primul conflict sau razboi. Fiindca punem carul inaintea boilor, efectul inaintea cauzei, darul inaintea altarului ? Cum putem corecta afisarea de pe ecranul unui calculator, daca ne ocupam de periferice ( daca ne preocupa imaginea) in loc sa ne ocupam de centru (programul care comanda acea imagine sau comportament eronat).

1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus

Ce este mai de pret darul (cultivarea efectelor, virtutilor morale ) sau altarul ( cauza, ajungerea la sursa - Împărăţia cerurilor, trezirea) ? Iisus a spus mergeti mai intai la altar si apoi veti afea efectele: darul ( fericirea, iubirea autentica) Matei 23.19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul(virtutile morale, efectele), sau altarul (Împărăţia lui Dumnezeu, cauza) , care sfinţeşte( genereaza) darul? Matei 6.33: "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu (altarul) şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri (daruri, haruri, virtuti) vi se vor da pe deasupra". Luca 12.31 "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra". Preocupati sa alerge doar dupa efecte ( imagine, aparente, periferie, avere, placeri efemere, succes) oamenii au neglijat sursa iubirii si fericirii autentice. Aceasta este eroarea comuna a oamenilor adormiti, lipsiti de constienta, a mortilor in viata la care facea referire si Iisus (Matei 8.22 "Vino după Mine", i-a ră spuns Iisus, "şi lasă morţii să-şi îngroape morţii." ). A cultiva valorile morale (iubirea, dreptatea, mila, credinta, cinstea) inaintea trezirii inseamna a cultiva fructele( efectele, periferia) inaintea cauzei lor (ajungerea la izvorul interior fiindca imparatia este "inlauntrul vostru") Toate caile spirituale autentice apreciază lumea interioară, lumea cauzelor; locul unde după cum spunea si Iisus se află Impă ratia lui Dumnezeu :

«Impărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se poate zice:

Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Căci iată că Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao tzu spune in capitolul 47: "Fă ră să treci pragul uşii, poţi cunoaste intreg universul; Fără să priveşti pe fereastră, poţi vedea Calea Cerului "

Ce rezultate are educatia morala: obtinerea unor virtutii false, mimate, superficiale, fara radacina , care dispar inecate in atrocitati si acte bestiale din prima clipa a unui razboi/ conflict. Unde conduce acest demers de neglijare a izvorului virtutilor autentice: la iubire falsa , la nefericire, la agravara crizei morale in care se zbate civilizatia terestra. Iisus s-a referit la neglijarea curateniei interioare si la preocuparea de a acoperi, de a polei, de a face curatenie de fatada:

"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi cur ăţi ţi partea de afară a

paharului şi a blidului, dar înă untru sunt pline de răpire şi de necumpă tare". [Matei

23.25 Marc 7.4; Luc 11.39]

"Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată." [Matei 23.26] "Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie." [Matei 23.27]

De ce se petrece aceasta virusare, aceasta confuzie intre cauza si efecte, aceasta pretuire a rezultatelor sau fructelor ? Din cauza orbirii, din cauza ca oamenii nu traiesc in contact cu realitatea , din cauza ca lumea lor separata este contaminata de minciuni, manipulari si dogme, care comanda ceea ce percep si gandesc. Din cauza ca cei care ar trebui sa-i lumineze sau sa-i instruiasca au alte interese decat eliberarea din realitatea scunda si trezirea la realitate. Ei traiesc in iluzia ca pot perpetua dualismul stapani- sclavi ( o eroare concepuala care inlantuie in mod egal si pe stapani) asa ca actioneaza pentru a conditiona, dresa, programa si castra fiintelor umane pentru a le exploata pe post de sclavi (masini umane robotizate):

"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i l ăsaţi să intre. [Matei 23.13]

Pomul moralei se cunoaste dupa fructe : false virtuti, care nu au impiedicat atrocitatile din timpul razboaielor, care nu au adus fericirea , iubirea si bunatatea pe pamant:

"Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. "Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul r ău nu poate face roade bune. [Matei 7.17-18; Ier 11.19;Mat 12.33]]

De aceea Iisus ne recomanda sa ne păzim de cei care ne recomanda pomul moralei in loc de calea care conduce la Impărăţia lui Dumnezeu dinlăuntrul nostru:

"Pă ziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbră caţi în haine de oi, dar pe dină untru sunt nişte lupi răpitori. Ii veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mă ră cini? " [Matei 7.15- 16; Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes 5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3; 1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30; Mat 7.20;Mat 12.33;Luc 6.43-44; ]

Bunatatea este inascuta, un dar natural al oricarei fiinte umane care nu a fost inraita, corupta, programata sa se rupa de realitate si sa devina prizoniera in realitatea secunda, unde atotputernice sunt conditionarile, dogmele si conceptiile implantate si identificarile eronate. Cei ce predica morala isi imagineaza ca omul se naste rau, desi ei sunt cei care-l corup si-l invata minciuna si prefacatoria:

"Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul s ău o pâine, să-i dea o piatr ă? Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe? Deci, dacă voi, care sunteţi r ăi, şti ţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! Tot ce voi ţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; că ci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii. "[ Matei 7.9-12; Luc 11.11-13].

Pentru oamenii care traiesc in minte ( captivi in realitatea secunda sau separata) adevarul ( vindecarea leprei, orbirii, etc) nu este inradacinat in realitatea sursa, ci este transformat intr-o umbra pe ecranul mental, care poate fi stearsa ori acoperita usor cu alte umbre (de catre cei in care a fost conditionat sa creada: parinti, preoti, autoritati) . Vulnerabilitatea la virusarea informationala a oamenilor, care sunt inca morti sau prizonieri in realitatea secunda l-a facut pe Iisus sa ceara celor pe care l-a vindecat "sa nu spuna la nimeni", ca sa nu se intoarca boala (lepra; orbirea). "Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, şi I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti." Isus a întins mâna, S-a atins de el, şi a zis: "Da, vreau, fii curăţit!" Îndată a fost curăţită lepra lui. Apoi Isus i-a zis: "Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei." [Matei 8. 2- 4 ; Marc 1.40 Mat 9.30; Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14;

Inainte de Iisus religia fusese transformata intr-o modalitate de ocupare si de colonizare a constiintelor, care a insotit ocuparea teritoriilor si colonizarea popoarelor (stergerea identitatii lor). Dupa inlaturarea lui Iisus lucrurile nu s-au schimbat din moment ce acelasi tipar a continuat sa fie utilizat peste tot in sprijinul expansiunii colonialiste; de pilda Japonia ( revedeti perioada descrisa in cartea lui James Clavell si in filmul "Shogun"), si pe cele doua continente ale Americii:

"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă ( prozelitism); şi, după ce a ajuns tovar ăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai ră u decât sunteţi voi înşivă . [Matei 23.15 ]

2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in comentariul lui Osho la VB

Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)]

Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul inlocuirii sale cu VB Osho foloseşte formulări de genul "tantra zice/ spune/consideră" , iar acest lucru nu reprezintă o exprimare conformă cu realitatea, din moment ce termenul tantra ( carte, tratat, cale, ştiinţă , tehnică, ţesătură) este in Occident sinonim doar cu "sexualitatea". Aceasta inţelegere a termenului "tantra" este falsă şi pt textele care se referă doar la medicină [ de pilda textul de baza al medicinii tibetane pe care-l studiaza toti medicii se numeste "Cele patru tantra" si a fost predat de insusi Buddha / The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se referă numai la tehnologia navelor spatiale si interdimensionale(vimana) [Vimana Tantra, cunoscuta si sub numele de Vaimanika Shastra]. Un alt exemplu pt semnificatia termenului tantra il reprezinta "Pancha tantra" ( cinci carti) o carte tradusa in lb. romana de Theodor Simensky sub titlul: Panciatantra-"Cele cinci carti ale intelepciuni"( http://en.wikipedia.org/wiki/Panchatantra) Utilizarea termenului tantra nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) ( Bibliografie) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secundă ". In timpul lecturii termenului "Tantra", acesta trebuie inţeles drept o prescurtare pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) , o carte a "shivaismul

nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( ştiinta transcederii sau a eliberă rii din minte, ca realitate separată). VB= Stiinta/calea expusa in VB Cuvântul "tantra", compus din două cuvinte sanskrite: tanoti (extindere) si trayati (eliberare), este derivat din rădăcina verbal ă "tan" (a extinde, a prelungi). Astfel, cuvantul "tantra" poate însemna o doctrină sau ştiinţă , în care unele învăţături sunt continuate sau dezvoltate. A inţelege termenul sanskrit "tantra" drept sexualitate este o eroare fiindcă semnificaţia sa este : fir, continuitate, urzeală, textură, ţesă tură , succesiune, doctrină , tratat, text care expune această doctrină sau cale,

tehnică, stiinţă.

termenului sanskrit "tantra", o intalnim in textele dedicate medicinii, energiilor subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei navelor spatiale si interdimensionale numite "vimana". [ observaţi că nu folosesc "sanscrit" sau "casmir" ca in lb. franceza, ci forma de transliterare oficial ă a limbii sanskrite ( adică " sanskrit", "Kashmir")].

Semnificaţia de "tratat", "stiinta", tehnică sau tehnologie , atribuită

Abhinavagupta a precizat destul de direct lipsa de identitate dintre tantra si sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita nondualista din Kashmir ) ar fi avut ceva de-a face cu sexualitatea, atunci măgarul (curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/« Si le tantrisme avait quelque chose à voir avec la sexualité, alors mon âne(cul) serait mon maître. »

VB [ Vigyana Bhairava ( Vijnana Bhairava) ( Bibliografie)] evoluează dincolo de dualitate, însuşi punctul de vedere este amoral. Vă rog să înţelegeţi aceste cuvinte:

"moral", "imoral", "amoral". Înţelegem moralitatea, înţelegem imoralitatea, dar, când ceva este amoral, devine greu de înţeles, deoarece se afl ă dincolo de moralitate şi de imoralitate. Calea expusa in VB este amorală. Incercaţi să priviţi astfel lucrurile… amoral este un medicament; medicamentul nu este nici moral, nici imoral. Dacă îl administr ăm unui hoţ, îşi va face efectul şi-l va ajuta; dacă îl administră m unui sfânt, se va petrece acelaşi lucru. 21 Medicamentul nu va face nicio deosebire între un tică los şi un sfânt; nu poate spune:

"Acesta este un hoţ, am să-l ucid; acesta este un sfânt, am să-l ajut." Medicamentul este un produs al ştiinţei. Pentru el, faptul că eşti hoţ sau sfânt este lipsit de însemnă tate. Stiinta expusa in VB este amorală. VB spune că nu este nevoie de moralitate, că nu este nevoie de o anumită moralitate. Dimpotrivă, eşti imoral pentru că ai o minte foarte tulburată. Deci, VB nu poate începe prin a pune condiţia ca, înainte de orice altceva, să devii moral şi abia după aceea să începi să practici [prezenta constienta care se afla la temelia ceor 112 metode de trezire expuse in] VB. VB spune că acest lucru este absurd. O persoană este bolnavă, are febră, iar doctorul vine şi spune: "Mai întâi coborâţi febra, însă nă toşiţi-vă ; abia după aceea vă pot da medicamentul." Cam aşa se întâmplă. Un hoţ vine la un sfânt şi-i spune: "Sunt un hoţ. Spune-mi cum s ă fac să practic meditaţia?" Sfântul îi spune: "Întâi şi-ntâi nu mai fi hoţ. Cum să poţi practica meditaţia dacă eşti hoţ?" Un alcoolic vine şi spune: "Eu sunt alcoolic. Cum pot face să practic meditaţia?" Sfântul ră spunde: "Prima condiţie este să renunţi la băutură; abia după aceea poţi începe să practici meditaţia." Aceste condi ţii sunt sinucigaşe. Omul este alcoolic, iar hoţul este imoral deoarece mintea lor este tulburată. Acestea sunt consecinţe ale unei minţi tulburate, dar lor li se spune: "Mai întâi fă -te bine, apoi vei putea medita." Insă , în acest caz, cine ar mai avea nevoie de meditaţie? Meditaţia se practică în scopul vindecă rii. Meditaţia este un medicament. Stiinta expusa in VB este amorală. Nu te întreabă cine eşti. Este suficient să fii om. Indiferent unde eşti, indiferent ce eşti, eşti acceptat. Alege o tehnică ce ţi se potriveşte, pune- ţi în ea toată energia şi niciodată nu vei mai fi acelaşi. Tehnicile adevărate, autentice vor avea mereu acelaşi efect. Dacă aş începe prin a pune condiţii, aş dovedi că folosesc o pseudotehnică . Dacă spun: "Mai întâi trebuie să faci asta, şi nu trebuie să faci asta, după care…", asemenea condiţii sunt imposibil de îndeplinit, căci un hoţ îşi poate schimba obiectivul, prada, dar nu va înceta de a fi hoţ. Un om lacom îşi poate schimba obiectul l ăcomiei, dar nu poate înceta de a mai fi lacom. Îl puteţi forţa sau se poate forţa el însuşi, dar şi aceasta va avea la origine o anume lă comie. Dacă i se promite Raiul, poate că ar încerca să nu mai fie lacom. Dar, de fapt, aceasta este l ăcomie prin excelenţă. Raiul, moksha – eliberarea, sat-chit-anand – existenţa, conştiinţa, binecuvântarea, toate vor deveni obiect al l ăcomiei lui. VB spune că nu putem schimba un om dacă nu îi dă m şi tehnici adevărate prin care să poată înfăptui schimbarea. Doar predicile nu-i sunt de niciun folos. Nimic nu se schimbă. Iar acest lucru se poate vedea peste tot în lume. Tot ceea ce spune VB este vizibil în întreaga lume – se predică prea mult, se face prea multă morală , sunt prea mulţ i preoţ i şi predicatori. Lumea întreagă este plină de ei şi, cu toate acestea, totul este atât de urât şi de imoral. Ce se întâmplă de fapt? Dacă aţi da spitalele pe mâna predicatorilor, se va petrece ceva similar. Se vor duce în spitale şi vor începe să predice. Şi fiecare bolnav va ajunge să se simtă vinovat. "Este vina ta! Ai creat această boală. Acum trebuie să o schimbi." Dacă spitalele ar fi încredinţate predicatorilor, care ar fi condi ţia acestor spitale? Aceeaşi ca a lumii întregi. Predicatorii predică şi predică încontinuu.

Le tot spun oamenilor: "Nu fiţi mânioşi!", fă ră însă a oferi vreo tehnică . Şi am auzit acest lucru repetat de atâtea ori, încât nici nu mai punem întrebarea: "Ce tot spui? Eu sunt furios, iar tu îmi spui, pur şi simplu, «Nu mai fi mânios». Cum aş putea? 22

Când sunt furios înseamnă că «eu» sunt însă şi furia, mânia, şi tot ce găseşti să îmi spui este «Nu mai fi mânios». In cazul acesta tot ce îmi rămâne este reprimarea." Dar prin ea se va crea şi mai multă furie. Şi va da naştere în acelaşi timp şi unui sentiment de vinovăţie, deoarece, dacă încerc să mă schimb şi nu reuşesc, apare un sentiment de inferioritate. Mă face să mă simt vinovat, mă face să mă simt incapabil, iată că nu sunt în stare să îmi controlez mânia! Nimeni nu poate ieşi învingă tor! Este nevoie de anumite arme, de anumite tehnici, deoarece furia este doar un semn că mintea este tulburată. Schimbă mintea tulburată, şi atunci semnul va dispărea. Furia nu face decât să arate ce se află în interior. Schimbă ceea ce este înăuntru şi se vor schimba şi manifestă rile exterioare. Deci, VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate. Accentul deosebit care se pune pe moralitate este meschin, este degradant, este inuman. Dacă cineva vine la mine, iar eu îi spun: "Mai întâi lasă la o parte mânia, lasă la o parte sexul, las ă la o parte asta şi asta", atunci eu sunt inuman. Ceea ce-i cer este imposibil. Iar această imposibilitate îl face pe om să se simtă mărunt sufleteşte, să se simtă meschin. Ajunge să se simtă inferior; se va simţi coborât în propriii ochi. Dacă va încerca imposibilul, se va simţi ratat. Iar când ajunge un ratat, va fi convins că este pă că tos. Predicatorii v-au convins pe toţ i, au convins întreaga lume că : "Sunteţi nişte pă că toşi". Acesta este un lucru bun pentru ei, deoarece, dacă nu sunteţi convinşi că sunteţi pă că toşi, profesiunea lor nu-şi mai are rostul. Trebuie să fiţi păcătoşi; numai aşa bisericile, templele şi moscheile vor continua să prospere. Păcatele voastre sunt succesul lor. Păcatele voastre sunt temelia celor mai impozante biserici. Cu cât sunteţ i mai vinovaţi, cu atât bisericile se înal ţă tot mai mult. Ele sunt construite pe păcatul vostru, pe vinovăţia voastră, pe complexul vostru de inferioritate. Şi au creat astfel un om inferior. VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate, de formalităţile sociale etc. Ceea ce nu înseamnă însă că VB vă îndeamnă să fiţi imorali, nu! Tehnicillor de trezire se preocupă atât de puţin de moralitatea voastr ă, încât nu vă îndeamnă s ă fi ţi imorali. VB vă dă nişte tehnici ştiinţifice pentru a vă schimba mintea şi, odată ce mintea a fost schimbată, se va schimba şi caracterul vostru. Odată ce se schimbă fundaţia structurii voastre, întregul edificiu se va modifica. Datorită acestei atitudini amorale, VB nu a putut fi tolerată de aşa-zişii voştri sfinţi; toţi s-au ridicat împotriva ei, deoarece, dacă VB reuşeşte în ceea ce-şi propune, toate aceste absurdităţi ce se petrec în numele religiei vor trebui să înceteze. Pentru că, iată: creştinismul a luptat multă vreme împotriva progresului ştiinţific. De ce? Pentru simplul motiv că, dacă progresul ştiinţific se află acolo, în lumea materială , nu este departe clipa când ştiinţa va pătrunde şi la nivel psihologic şi spiritual. Deci creştinismul a început lupta împotriva progresului ştiinţ ei, deoarece, odată ce am înţeles cum să transformă m materia cu ajutorul anumitor tehnici, nu suntem departe de a descoperi acele tehnici prin care şi mintea poate fi schimbată – deoarece mintea nu este decât materie spirituală. Iată ce propune VB: mintea nu este decât materie spirituală; poate fi schimbată. Şi, odată ce mintea se transformă, se transformă şi lumea, lumea va fi diferită, deoarece privi ţi cu ochii minţii. Vedeţi lumea aşa cum o vedeţi pentru că aveţi mintea pe care o aveţi. Schimbaţi acest tip de minte şi veţi vedea o lume cu totul diferită. Iar în absenţa minţii… iată ! aceasta este cea mai mare provocare pentru VB: s ă inducă o stare în care nu există

minte.23

Atunci aţi privi lumea fără intermediar. In absenţa mijlocitorului, intermediarului MINTEA REALITATEA SECUNDA, întâlniţi realitatea, deoarece între voi şi realitate nu se interpune nimic. Şi atunci nu mai apar distorsiuni. Deci VB spune că, atunci când mintea nu se manifestă, vă aflaţi într-o stare de Bhaivara – o stare de nonminte, o stare în care mintea lipseşte. Pentru prima dată privi ţi lumea, lumea aşa cum este ea.

Dacă mintea este prezentă, nu faceţi altceva decât să continuaţi crearea unei lumi:

veţi continua să puneţi condiţii, să faceţi proiecţii. Deci, mai întâi treceţi de la starea

dominată de prezenţa minţii la acea stare în care mintea lipseşte

metode din VB vă pot ajuta pe fiecare dintre voi. Poate că nu vă este utilă o anumită metodă . De aceea Shiva asociază mai multe metode. Alegeţ i-o pe cea care vi se

Iar aceste 112

potriveşte mai bine. Nu este greu de descoperit care metodă vi se potriveşte mai bine. 24

Aceste tehnici mici sunt atomice. Cei care fac doar lucruri mari nu ştiu nimic despre atom. Veţi crede că o persoană care lucrează cu atomi este o persoană mică, ce lucrează cu lucruri mici, iar o persoană care lucrează cu lucruri mari va pă rea foarte mare. Hitler a lucrat cu mase mari de oameni; Mao a lucrat cu mase mari de oameni. Iar Einstein şi Planck lucrau în laboratoarele lor cu unităţi infime de materie – cu particule de energie. Dar, în cele din urmă, înainte de cercetările lui Einstein, politicienii nu erau decât nişte impotenţi. Ei lucrau la scară mare, dar nu cunoşteau secretul componentelor mici. Moraliştii acţionează întotdeauna la scară mare, de-a dreptul imensă. Şi ceea ce fac pare a fi foarte mare. Ei îşi dedică viaţa moralizării, controlului, samyam. Ei controlează ; întregul edificiu pare foarte mare. VB nu se preocupă de aceasta. VB este preocupată de secretul de dimensiuni atomice din om, din mintea omenească , din conştiinţ a omenească . Iar VB a dobândit secrete atomice. Aceste metode sunt metode atomice. Dacă le poţi obţine, rezultatul este exploziv, cosmic. Mai este un aspect ce trebuie luat în considerare. Dacă spui: "Cum este posibil ca printr-un exerciţiu atât de simplu cineva să atingă iluminarea?", o spui fă ră să practici exerciţiul. Dacă îl practicaţi, nu veţi mai spune că este simplu. Pare simplu deoarece vă este transmis numai prin două sau trei propoziţii. Cunoaşteţi formula atomică ? Două sau trei cuvinte, şi vă este transmisă. Dar, cu aceste două sau trei cuvinte, cei care le înţeleg, cei care le folosesc pot distruge pă mântul. Formula este foarte mică.63-64

Inspiraţi adânc. Spuneţ i: "Ah! Ah!". Atingeţ i centrul, pentru o clipă simţ iţ i împlinirea, şi totul este fericire. Fericirea nu vine din faptul că vă aflaţi la munte, fericirea aceea vine din centrul vostru pe care, dintr-odată, l-aţi atins. Vă era teamă de oraş. Peste tot în jurul vostru erau oameni, şi voi ţineaţi totul sub control. Nu puteaţi ţipa, nu puteaţi râde. Ce nefericire! Nu puteaţi cânta şi dansa pe stradă. Vă era teamă – undeva, după colţ , era un poliţist sau un preot, un judecător sau un politician, sau un moralist. Intotdeauna există cineva după un colţ , nu puteţi dansa pe stradă. Bertrand Russell a spus: "Iubesc civilizaţia, dar am obţinut civilizaţia plă tind un preţ foarte mare." Nu putem dansa pe stradă , dar mergem la munte şi, dintr-odată, dansăm. Suntem singuri, numai noi şi cerul, iar cerul nu este o închisoare. Este numai o deschidere, o deschidere vastă , infinită . Dintr-odată , inspiră m adânc şi prin asta atingem centrul şi beatitudinea. Doar că nu durează mult. Într-o oră sau două , staţiunea de munte dispare. Putem fi încă acolo, dar locul dispare. Revin grijile. Incepeţi să vă gândi ţi la telefoane ce trebuie date, la scrisori ce ar trebui scrise, vă gândi ţi că, dacă peste trei zile trebuie să vă întoarceţi, e cazul să faceţi aranjamentele necesare. Abia aţi ajuns, şi vă gândiţi deja la plecare. Aţi revenit. in minte. Atingeţi centrul; nu respiraţi doar la nivelul toracelui, acesta este secretul. Civilizaţ ia, educaţ ia, moralitatea, toate v- au condus la o respiraţie superficială . Ar fi bine să puteţi ajunge adânc în centru, altfel nu se poate respira adânc. 54

De aceea se insistă atât de mult pe puritate. Inainte de a începe aceste practici, trebuie să fii pur. Puritatea nu este un concept moral; pentru trezire, puritatea este esenţială deoarece, dacă te concentrezi asupra celui de-al treilea ochi, iar mintea ta este impură , imaginaţia ta poate deveni periculoasă, periculoasă atât pentru tine, cât şi pentru alţii. Dacă te gândeşti să te sinucizi sau sa ucizi pe cineva, dacă ai această idee în minte, este destul să îţi imaginezi, şi se va produce. Iată de ce se pune un accent atât de mare pe purificare. 80

CASTRAREA PRIN CONDITIONARE MORALA

Castrarea- toate speciile care au creat organisme colective ( roi, furnicar) au recurs la castrarea membrilor acestor organisme prin feromoni (hetero hormoni; hormoni externi). Civilizatia umana face acelasi lucru pe cale informationala .

"Dar societatea, educaţia, morala au f ăcut mult rău. Suntem separaţi de centrul nostru sexual.

Imaginea despre noi înşine exclude centrul sexual. Dacă vă cer să vă imaginaţi corpul, veţi lăsa deoparte organele sexuale. De aceea mulţi oameni simt că organele lor sexuale nu fac parte din corpul lor. De aceea se ascund atâta, de aceea nu sunt conştienţi de centrul lor sexual.

Dacă ar veni la noi locuitorii unei alte planete şi ne-ar vedea, nu şi-ar da seama dacă avem sau nu un centru sexual. Dacă ar auzi ce vorbim, nu ar înţelege că există ceva numit sex. Dacă ar evolua în societatea noastră, nu ar crede că sexul chiar se întâmplă. Am creat o scindare. Există o barieră , iar noi am tăiat centrul sexual din noi înşine. Din cauza sexului, ne-am împărţit corpul în două. Partea de sus este, în concepţia noastră , "superioară", iar cea de jos – "inferioară" şi de condamnat. Deci "de jos" este nu numai o localizare, dar şi un criteriu de apreciere, de evaluare. Nici chiar voi înşivă nu credeţi că face parte din voi. Dacă cineva vă întreabă: "Unde anume te situezi tu în corpul tău?", veţi ar ăta spre cap, deoarece este punctul cel mai înalt. De aceea spun brahmanii indieni: "Noi suntem capul, iar sudra (CASTA INFERIOARA), ceea ce nu se poate atinge, sunt picioarele." Picioarele sunt mai jos decât capul. Sunteţi, deci, capul – nu sunteţi şi picioarele, şi celelalte părţi ale corpului; ele doar vă aparţin, dar nu sunt voi. Chiar şi hainele sunt astfel făcute încât să marcheze această diviziune: unele pentru partea de sus a corpului, altele pentru partea de jos. Acest lucru nu face decât să împartă corpul în două. Este o diviziune subtilă.

Partea de jos nu este parte din voi. Atârnă de voi –acesta este un alt aspect. De aceea este greu să folosiţi centrul sexual pentru centrare. Dar, dacă reuşiţi, este cel mai bun centru, deoarece, biologic, întreaga voastră energie curge spre acel centru. Concentraţi-vă asupra lui. De câte ori simţi ţi un imbold sexual, concentraţi-vă şi simţiţi cum energia voastră alunecă spre centrul sexual. 192

Aceasta este deosebirea esenţială dintre VB şi aşa-numitele învăţă turi moraliste. Educatorii moralişti nu pot folosi niciodată centrul sexual pentru transformare – le este teamă . Şi, dacă cuiva îi este teamă de energia sexuală, nu se va putea transforma, căci înoată, luptă împotriva curentului. Este uşor să înotăm în direcţia curentului – nu facem altceva decât s ă ne l ăsăm purtaţi de el, să plutim. Şi, dacă putem pluti fă ră niciun conflict, atunci putem folosi acest centru pentru centrare. Oricare centru este bun. Puteţi să vă creaţi alţi centri, proprii… nu este nevoie de cei tradiţionali. Toţi centrii sunt mijloace, mijloace de centrare. Când sunteţi centraţi, coborâţi automat în buric CENTRUL EXISTENTIAL . Conştientul centrat se întoarce la sursa originară . 193

Peste tot în lume, aşa-zisele învăţă turi, civilizaţia, cultura, MORALA au ucis iubirea – iar acest lucru a fost fă cut în numele iubirii. Ei spun: "Dacă iubiţ i pe cineva, nu vă supăraţi, nu vă înfuriaţi – iubirea voastră este falsă dacă sunteţi furioşi. Nu vă certaţi, nu urâţi." Bineînţeles că pare logic. Dacă iubeşti, cum ai putea urî? Deci tăiem partea cu ura. Dar, dacă tăiem partea cu ura, iubirea devine impotentă. Este ca şi când unui om i-am tăia un picior, apoi i-am spune: "Mişcă-te, aleargă; acum eşti liber să alergi." Dar i-am tăiat un picior, deci omul nu se mai poate mişca. Iubirea şi ura sunt doi poli ai aceluiaşi fenomen. Dacă extirpaţi ura, iubirea va muri, va deveni impotentă. Iată de ce fiecare familie a devenit impotentă . Şi-atunci vă este teamă să vă manifestaţi. Când sunteţi îndrăgostiţi, vă este teamă să vă daţi drumul. 199 Dacă daţi complet drumul mâniei, violenţei, ura ascunsă , înă buşită va ieşi la iveală . Deci o siliţi să rămână mereu ascunsă. Undeva, în adâncul vostru, trebuie s ă lupta ţi încontinuu. Şi în această luptă continuă nu puteţi fi naturali, spontani. Prin urmare, doar vă prefaceţi că iubiţi. Vă prefaceţi, şi toată lumea ştie acest lucru:

soţia ştie că vă prefaceţi, iar voi ştiţi că şi soţia se preface. Toată lumea se preface. Iar viaţa devine falsă . Două lucruri trebuie să faceţi, pentru a transcende mintea. Mai întâi, adânciţi-vă în meditaţie, apoi atingeţi nivelul non-minte din voi. Atunci veţi afla iubirea fără antagonism, fă ră poli opuşi. Dar în acea iubire nu va fi emoţie, nu va fi pasiune. Acea iubire va fi tă cută –o pace profundă fă ră nicio undă la suprafaţa ei. Buddha, Iisus au iubit şi ei. Dar în acea iubire nu a existat pasiune, nu a existat febră.

Febra vine din cei doi poli opuşi; febra vine din opoziţ ia celor doi poli. Aceştia sunt cei ce creează tensiunea. Dar iubirea lui Buddha, iubirea lui Iisus sunt fenomene tăcute STAREA POTENTIALA SAU NEMANIFESTATA IN ACTIUNE PARADOXALA= NON- ACTIUNE, aşadar numai cei care au atins starea de nonminte le pot înţelege. 200

"D.H. Lawrence, una dintre minţile cele mai creatoare ale timpului său, era, cu sau fără ştiinţa lui, un adept al caii nondualite expuse in VB. El a fost condamnat în Occident, cărţile sale au fost interzise. A avut multe procese numai pentru că a spus:

"Energia sexuală este singura energie, iar dacă o condamnaţi, dacă o reprimaţi, vă ridicaţi împotriva universului. Şi nu veţi fi niciodată în stare să cunoaşteţi înflorirea, manifestarea supremă a acestei energii. Iar dacă o reprimaţi, devine urâtă – şi uite cum aţi creat un cerc vicios." Preoţii, moraliştii, aşa-numiţ ii oameni religioşi – papii, shankaracharya şi al ţii – condamnă şi tot condamnă sexul. Spun că este ceva urât. Iar când este reprimat, devine urât, într-adevă r. După care tot ei spun: "Iată! v-am spus adevărul. Voi înşivă sunteţi dovada. Privi ţi! Tot ceea ce faceţi este urât, iar voi şti ţi că este urât." Dar nu sexul este urât, ci aceşti preoţi care l-au urâ ţit. Odată ce au făcut din el ceva urât, au dovada că au avut dreptate. Şi, când au această dovadă, fac din el ceva şi mai urât. Sexul este energie inocentă – viaţă care pulsează în voi, existenţă vie în voi. Nu o schilodiţi! Lăsaţi-o să se înalţ e. Adică , sexul trebuie să devină iubire. Care este diferenţ a? Când mintea voastră este axată pe sex, atunci nu faceţi decât să-l exploata ţi pe celălalt; celălalt este numai un instrument pe care îl folosiţi şi apoi îl aruncaţi. Când sexul devine dragoste, celălalt nu este un instrument, cel ălalt nu este exploatat; de fapt, nici nu mai este celă lalt. Când iubiţi, nu sunteţi centraţi asupra propriei voastre persoane. Mai degrabă , celă lalt devine unic. Şi nu mai este vorba despre exploatare – nu! Dimpotrivă, amândoi sunteţi uniţi într-o experienţă profundă. Sunteţi parteneri într-o experienţă profundă , nu sunteţi nici exploatatorul, nici exploatatul. Vă ajutaţi unul pe celălalt să intraţi într-o altă lume, a iubirii. Sexul este exploatare. Iubirea înseamnă să vă mişcaţi împreună într-o lume diferită. Dacă această mişcare nu este de moment şi dacă devine meditativă – adică dacă puteţi uita complet de voi, iar cel ce iubeşte şi persoana iubită dispar, atunci există numai cascada iubirii – atunci, spune Shiva, viaţa f ără de sfârşit, viaţa eternă este a

voastră.119-120

Ce înţ elege VB prin purificarea minţ ii, puritatea minţii, ca o condiţie fundamentală a progresului viitor? Orice s-ar înţelege în mod obişnuit prin puritate, nu este înţ elesul pe care îl dă VB. In mod obişnuit, noi împă rţim totul în bun şi rău. Această împă rţ ire poate avea orice motivaţie. Poate fi motivată de igienă, de moral ă sau de orice altceva, dar, oricum, noi împărţim viaţa în bine şi ră u. Şi, de obicei, de câte ori vorbim despre puritate, vrem să spunem bunătate – calităţile "rele" nu ar trebui permise, în timp ce calităţile "bune" trebuie să existe. Pentru VB, această împărţire în bun şi ră u este fă ră sens. VB nu priveşte viaţa prin dihotomie, prin dualitate, prin diviziune. Şi-atunci, întrebarea "Ce înţelegem prin puritate în VB?" este relevantă. Dacă întrebaţi un sfânt, acesta va spune că mânia este rea, sexul este ră u, lăcomia este rea. Dacă îl întrebaţi pe Gurdjieff , el va spune că negativismul este rău, că orice emoţie negativă este rea şi o atitudine pozitivă este bună. Dacă îi întrebaţi pe jainişti, pe budişti, pe hinduşi, pe creştini, pe mahomedani, ei vă vor da definiţii diferite ale binelui şi ale ră ului – dar ei au numai definiţ ii. Ei numesc bune anumite lucruri, şi rele, alte lucruri. Prin urmare, pentru ei nu e greu să definească puritatea. Tot ce iau drept bun e pur, şi tot ce iau drept rău este impur. Dar, pentru VB, este o problemă profundă. VB nu face o împărţire superficială între bun şi rău. Şi-atunci, ce este puritatea? VB spune că a împă rţ i este impur, şi a tră i în nedivizare este puritate. Deci, pentru VB, puritatea înseamnă inocenţă – inocenţă nediferenţiată. Să luă m, de exemplu, un copil; îl numim pur. Dar şi el cunoaşte mânia, lăcomia, de ce am spune că e pur?

Ce este pur în copilă rie? Inocenţa! In mintea copilului nu există divizare. Copilul nu este conştient de vreo împărţire în bine şi ră u. Deci, această inconştienţă este inocenţă . Chiar dacă este furios, copilul nu îşi pune în minte să fie furios. Este pur şi simplu un act, se întâmplă. Iar când furia dispare – dispare pur şi simplu. Nu ră mâne nimic în urma ei. Copilul este din nou acelaşi, ca şi când nu ar fi fost furios niciodată. Puritatea nu a fost atinsă; puritatea a rămas aceeaşi. Deci, un copil este pur deoarece nu are minte. Cu cât mintea câştigă teren, cu atât copilul va deveni impur. Furia nu va mai fi spontană , ci deliberată. Uneori, copilul îşi înă buş ă mânia – dacă situaţia nu îi permite să o manifeste. 127

Este nevoie de multă fineţe! Este aproape imposibil să recunoşti o fiinta trezita( care a trecut dincolo de dualitate). Sfinţii sau înţelepţii obişnuiţi sunt uşor de recunoscut, deoarece se călăuzesc după aceleaşi standarde şi definiţii, după aceeaşi moralitate ca şi voi. Un om trezit este mai greu de recunoscut şi pentru că el transcende toate divizările. Aşadar, în întreaga istorie a umanităţii nu se cunoaşte nimic despre oamenii treziti. Nu se menţionează nimic, nu există nicio informaţie scrisă despre ei, tocmai pentru că sunt atât de greu de recunoscut. 129

Viaţa este o singură mişcare, iar în momentul în care defineşti creezi învălmăşeală, confuzie RUPERE DE REALITATE, pentru că definiţiile sunt moarte, iar viaţa este o mişcare vie. Prin urmare, definiţiile sunt întotdeauna false. Lao Tzu a spus: "Definirea creează nonadevă ruri, aşadar nu daţi definiţii. Nu spuneţ i ce este bine şi ce este ră u." Confucius a replicat: "Ce spui? Şi atunci, cum pot fi oamenii călăuziţi şi conduşi? Cum pot primi învăţătură? Cum pot fi fă cuţi morali şi buni?" Lao Tzu a răspuns: "A încerca să faci pe altcineva bun este, în ochii mei, un pă cat. Cine eşti tu să conduci? Cine eşti tu să că lă uzeşti? Şi, cu cât sunt mai multe călăuze, cu atât este mai multă confuzie. Lasă pe fiecare în pace. Cine eşti tu?" Atitudinea DE CONTROL pare periculoasă. Este periculoasă ! Societatea nu poate fi întemeiată pe astfel de atitudini. Confucius continuă să întrebe, iar Lao Tzu spune: "Natura este suficientă , nu este nevoie de moralitate. Natura este spontană . Natura este suficientă, nu este nevoie de legi impuse, de disciplină impusă. Inocenţ a este suficientă ; nu este nevoie de moralitate. Natura este spontană , natura este suficientă . Nu este nevoie de legi impuse, de o disciplină impusă . Inocenţ a este suficientă . Cunoaşterea nu este necesară." Confucius s-a întors foarte nedumerit. Mai multe nopţi la rând nu a putut să doarmă . Discipolii săi l-au întrebat: "Spune-ne ceva despre întâlnire. Ce s-a întâmplat?" Confucius a ră spuns: "Lao Tzu nu este om, este un pericol, un dragon. Nu este om. Nu mergeţi niciodată în locul în care se află el. De fiecare dată când auzi ţi de Lao Tzu, fugiţi din locul acela. Pentru că vă va zăpăci de tot mintea." Iar acest lucru este adevărat, deoarece preocuparea taoismului autentic si a VB este aceea de a transcende mintea. De a dizolva, de a anula mintea. Mintea trăieşte prin definiţii, legi, discipline; mintea este o ordine. Insă , reţineţi, VB nu este dezordine; este un aspect foarte subtil ce trebuie înţeles. Confucius nu îl putea înţelege pe Lao Tzu. După plecarea lui Confucius, Lao Tzu a izbucnit în râs şi a râs cu poftă, iar discipolii s ăi l-au întrebat: "De ce râzi aşa? Ce s-a întâmplat?" Se spune că Lao Tzu ar fi răspuns: "Mintea este o uriaşă barieră în calea înţ elegerii! Chiar şi mintea unui Confucius este o barieră. Nu a putut să mă înţ eleagă deloc şi tot ceea ce va spune despre mine se bazează pe această neînţelegere. El crede că va crea ordine în lume. Nu poţ i crea ordine în lume. Ordinea este calitatea lă untrică a lumii, este inerentă , este intrinsecă ; este mereu acolo. Când încerci să faci ordine, produci, de fapt, dezordine." CONTROLUL/ ACTIUNEA PRODUCE REACTIUNEA 130 După care a adăugat: "El crede că eu produc dezordine, dar, în realitate, el este cel ce creează dezordine. Eu sunt împotriva oricărei forme de ordine impusă , pentru că eu cred în disciplina spontană , care vine de la sine şi creşte automat. Nu trebuie să o impui." Şi VB priveşte lucrurile tot în modul acesta.

Pentru VB, inocenţa este spontaneitate, sahajata – să fii tu însuţi fără nicio oprelişte, pur şi simplu să fii tu însuţi, să creşti ca un copac. Nu copacul grădinii tale, ci copacul pă durii tale, care creşte spontan; nu căl ăuzit, deoarece căl ăuzirea este greşită. Pentru VB, orice control este o greşeală. Fără să fiţi contro;ati, căl ăuzi ţi, fără să fiţi direcţionaţi, fără să fiţi motivaţi, pur şi simplu să creşteţi. Legea interioară este suficientă; nu este nevoie de nicio altă lege. Şi, dacă aveţi nevoie de vreo altă lege, asta nu înseamnă decât că nu vă cunoaşteţi legea internă, că aţi pierdut contactul cu ea. DOAR ROBOTI AMNEZICI CARE SI-AU UITAT PROGRAMUL AU NEVOIE DE LEGI, INTERDICTII

Deci, ceea ce este real nu poate fi impus. Realitatea este că trebuie să vă regăsi ţi echilibrul, să vă mişcaţi din nou spre centru, să reveni ţi acasă, pentru a recâştiga adevărata lege interioară. Dar, pentru moralitate, pentru religii – pentru aşa-numitele religii –, ordinea trebuie impusă , bunătatea trebuie să fie impusă , de undeva de sus, de undeva din afară . Religiile, preceptele morale, preoţ ii, papii consideră că ră ul vă defineşte încă de la început –

reţ ineţ i acest lucru. Ei nu cred în bună tatea omului; nu cred în bună tatea înnăscută

a omului.

Ei cred că sunteţi ră i şi, dacă nu vă învaţă să fiţ i buni, nu puteţ i fi buni; dacă bună tatea nu vă este impusă din afară , nu are cum să vină dină untru. Deci, pentru preoţ i, pentru oamenii religioşi, pentru moralişti, sunteţ i ră i de la natură . Bună tatea este o disciplină impusă din afară . Sunteţi haos, şi ei trebuie să aducă ordinea; ei sunt cei care vor aduce ordinea. Numai că ei sunt cei care au transformat lumea în dezordine, haos, confuzie, într-o casă de nebuni, deoarece ei sunt cei care, de secole şi secole, fac ordine şi disciplinează. IN LOC SA VA ARATE CALEA DE A VA REINTOARCE ACASA, CALEA CATRE PROGRAMUL SURSA - DE FRICA CA VETI REDEVENI LIBERI, OMNIPOTENTI PRIN ACCESUL LA FUNCTIONAREA DIVINA -NICI EI NU INTRA NICI PE ALTII NU-I LASA SA INTRE PE POARTA CATRE INDUMNEZEIRE-

Au fost nişte învăţători atât de buni [PREOŢI, OAMENII RELIGIOŞI, MORALIŞTII], încât elevii lor au ajuns la nebunie.

VB crede în bună tatea voastră înnăscută; reţineţi această diferenţă. VB spune că toţi oamenii se nasc buni, că bună tatea voastră este un lucru natural. Asta este! Sunteţi deja buni! Aveţ i nevoie de o creştere naturală , nu aveţi nevoie să vi se impună ceva; iată de ce nimic nu este luat drept rău. Dacă există mânie, sex şi

lă

comie, VB spune că şi ele sunt bune. Singurul lucru care lipseşte este că nu sunteţi

orientaţi spre voi înşivă , centraţi în voi înşivă; de aceea nu vă puteţi folosi de toate acestea. Mânia nu este rea. Problema este că voi nu vă aflaţi în interior, şi atunci mânia creează haos. Dacă sunteţi prezenţi acolo, în interior, mânia devine energie sănătoasă, mânia devine să nă tate. Mânia se transformă în energie şi devine bună. Orice este acolo este bun. VB crede că bună tatea înnăscută se află în toate. Totul este sfânt, nimic nu este lipsit de sfinţenie şi nimic nu este ră u. [ Don Miguel Ruiz "TOTUL ESTE PERFECT" ] Pentru VB, nu există diavol, ci numai existenţă divină. Religiile nu pot exista fără diavol. Ele au nevoie de Dumnezeu, dar au nevoie şi de diavol. Nu vă lă saţi induşi în eroare de faptul că în templele lor îl vedeţ i numai pe Dumnezeu. Diavolul se ascunde chiar în spatele acelui Dumnezeu din temple, căci nicio religie nu poate exista fără el. Trebuie să existe ceva de condamnat/CULPABILIZAT, trebuie să existe ceva împotriva căruia să luptăm, ceva ce trebuie distrus. IN NUMELE IUBIRII131

ACCEPTAREA Nu se acceptă totalitatea EXISTENTA/ FIINTA UMANA, ci numai părţi din ea. Este un lucru fundamental. Nicio religie nu vă acceptă în totalitate, sunteţi acceptaţi doar parţial. Religiile spun: "Acceptă m iubirea ta, dar nu acceptă m şi ura ta. Distruge ura." De AICI se naşte o problemă , că ci, dacă distrugem complet ura, distrugem şi iubirea – ele nu sunt două lucruri separate. CI DOUA POLARIZARI CONTRARE ALE ACELEIASI ENERGII

Religiile spun: "Iţi acceptăm liniştea, dar nu îţi acceptăm mânia." Distrugeţi mânia, şi vă distrugeţi calitatea de a fi viu. Atunci veţi fi liniştiţi, dar nu veţi mai fi în viaţă – veţi fi morţi. Acea linişte nu este viaţă, este numai moarte.

Religiile vă împart întotdeauna în două: răul şi divinul. Ele acceptă divinul şi sunt împotriva răului – răul trebuie distrus. Deci, dacă cineva le urmează cu adevărat învăţă turile, va ajunge la concluzia că, în momentul în care îl ucide pe diavol, îl ucide şi pe Dumnezeu. Dar, de fapt, nimeni nu le urmează cu adevărat; nimeni nu poate s ă facă asta, pentru că învăţă tura însăşi este absurdă. Şi-atunci ce face toată lumea? Toată lumea mimează , înşală . Iată de ce există atât de multă ipocrizie. Această ipocrizie a fost provocată de religie. Nu puteţi face ceea ce religia vă învaţă s ă faceţi, şi deveni ţi ipocri ţi. Dacă urmaţi preceptele, muri ţi; dacă nu le urmaţi, vă simţi ţi vinovaţi că vă lipseşte sentimentul religios. Deci ce este de făcut? Mintea cea vicleană ajunge la un compromis. Din gură , este de acord şi spune: "Te urmez", dar face tot ceea ce vrea să facă. Veţi continua să fiţi mânioşi, veţi continua să faceţi sex, veţi fi şi în continuare lacomi, dar veţi continua să spuneţi că lă comia este rea, sexul este rău, mânia este rea – toate sunt păcate. Aceasta este ipocrizie. Intreaga lume este ipocrită, niciun om nu este onest. TOATA LUMEA ESTE FRACTURATA/RUPTA /NEVROZATA Dacă nu dispar religiile care determină această ruptur ă interioar ă, această DEZBINARE/ RUPERE FRACTURARE/STARE SCHIZOIDA, niciun om nu poate fi onest.

Pare contradictoriu, că ci toate religiile ne învaţă să fim oneşti, dar ele sunt fundaţia pe care se înalţă necinstea. Ele vă fac necinstiţi; deoarece ele vă învaţă să faceţi lucruri imposibile, lucruri pe care nu le puteţi face, voi sunteti obligati sa va prefaceţi. VB vă acceptă în totalitate, VB spune: sau accepţi în totalitate, sau respingi în totalitate; nu există cale de mijloc. Un om este un întreg, un tot unitar. Nu-l poţi împă rţi. Nu poţi spune: "Nu accept asta", căci ceea ce respingi este legat organic de ceea ce accepţi. Lucrurile stau cam aşa… Corpul meu este aici. Vine cineva şi spune: "Iţi acceptăm circulaţia sângelui, dar nu acceptăm zgomotul pe care îl face inima ta. Nu acceptăm bătaia continuă a inimii tale. Acceptă m circulaţia sângelui tă u. Este în regulă , este silenţioasă." Dar sângele trece prin inima mea, iar bă tăile ei sunt legate de circulaţia sângelui; de aceea îmi bate inima. Deci, ce să fac? Inima mea şi sângele meu sunt legate organic. Ele nu sunt două lucruri, sunt un singur tot. Deci, fie mă acceptaţi în totalitate, fie mă respingeţi în totalitate, dar nu încerca ţi s ă mă împărţiţi, deoarece veţi face un sacrilegiu, un foarte mare sacrilegiu. Dacă veţi continua să condamnaţi bătăile inimii mele, voi începe să-mi condamn şi eu bă tă ile inimii. Dar sângele nu va mai putea circula şi, f ăr ă asta, nu voi putea tr ăi. Deci, ce ne rămâne de făcut? Ră mânem aşa cum suntem, dar continuă m să spunem altceva, ce nu suntem, ce nu putem fi . Nu este greu de înţeles cum sunt legate intre ele BATAILE INIMII şi circulaţia sângelui, dar este greu de văzut cum sunt legate dragostea şi ura. Ele sunt una. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Este o singură mişcare, ca atunci când expiraţi. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Ieşiţi în întâmpinarea persoanei iubite, este ca o respiraţie care iese. Când urâţi pe cineva, este ca şi când respiraţia se

întoarce.132

Când iubiţi, sunteţi atraşi de o anumită persoană. ATRACTIE Când urâţi, simţiţi repulsie. RESPINGERE Atracţia şi repulsia sunt două momente ale aceleiaşi mişcări. Atracţia şi repulsia nu sunt două lucruri diferite; nu le puteţi separa. Nu se poate spune: "Ai voie să tragi aer în piept, dar nu ai voie să îl scoţi afară, sau invers, ai voie să expiri, dar nu ai voie să inspiri. Ai voie numai una din cele două . Fie inspiri, fie expiri. Nu ai voie să le faci pe amândouă ." Dar cum poţi inspira, dacă nu poţi expira? Iar dacă nu ai voie să urăşti, nici nu poţi iubi. VB spune: "Acceptă m omul în totalitate, deoarece omul este o unitate organică." TOATA EXISTENTA ESTE DIVINA

Omul este o unitate, nu poţi renunţa la nimic. Şi aşa şi trebuie s ă fie, deoarece, dacă omul nu este o unitate organică, atunci nici universul nu poate fi o unitate organică. Omul este culmea acestei unităţi organice. Piatra de pe drum este o unitate. Pomul

este o unitate. Floarea şi pă să rile sunt unităţi. Totul este o unitate, deci, de ce nu şi

omul?

Iar omul este culmea – o unitate măreaţă, un complex organic.

Din care nimic nu poate fi negat.

VB spune: "Te acceptăm aşa cum eşti. Dar asta nu înseamnă că nu este nevoie de

schimbare, asta nu înseamnă că încetezi a creşte. Dimpotrivă, înseamnă că trebuie să acceptăm temelia creşterii." Acum aveţi posibilitatea să creşteţi, dar creşterea nu va mai fi o alegere. Creşterea nu dă loc alegerilor, este lipsită de alegeri, este în afara alegerii. Priviţi! De exemplu, când un buddha dobândeşte iluminarea, ne întrebăm: "Unde a dispărut mânia lui –unde?" A cunoscut mânia, a cunoscut sexul, deci unde au dispărut toate astea? Unde sunt? Unde a dispărut lăcomia lui? Unde este? Acum nu mai vedem mânie în el. După ce a dobândit iluminarea, nu mai gă sim mânie în el. Puteţi recunoaşte nămolul din lotus? Lotusul creşte în mâl. Dacă nu aţi văzut niciodată lotusul crescând în mâl şi primi ţi o floare de lotus, nu v-ar putea trece prin minte că frumoasa floare de lotus a crescut în mâlul de pe fundul unui iaz? O ALTA FORMA DE EXISTENTA A ACELORASI ATOMI DIN NOROI 133

Doar cu câteva zile în urmă citeam Confesiunile lui Jean-Jacques Rousseau. Este o carte rară. Este prima carte din lume în care autorul se dezvăluie pe sine însuşi. Orice păcate ar fi comis, orice imoralitate, el se deschide, se dezgoleşte, se prezintă gol-goluţ. Dar dacă citiţi Confesiunile lui Rousseau nu aveţi cum să nu simţiţi cât de

mult îi place; se simte extaziat. Vorbind despre păcatele sale, despre imoralitatea sa,

el se simte extaziat.

Pare că savurează totul. La început, în introducere, Rousseau spune: „Când va veni ziua Judecăţii de Apoi, îi voi spune lui Dumnezeu Atotputernicul:

«Nu-ţi face griji în legătură cu mine. Citeşte această carte şi vei şti totul.»" Înainte de el nimeni nu s-a confesat cu atâta sinceritate.

Iar

mi singura

dorinţă . Am mă rturisit totul; acum lasă mulţimea uriaşă să se apropie şi să-mi asculte confesiunile." Deci, putem să presupunem că el a mă rturisit şi fapte pe care nu le-a comis. Se simte extaziat şi savurează totul. S-a identificat.

Nu există decât un singur pă cat pe care nu îl recunoaşte – acela de a se identifica.

la sfârşitul că rţii spune: „Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeule Etern, împlineşte-

S-a identificat cu fiecare păcat pe care l-a comis sau pe care nu l-a comis, iar acesta este singurul pă cat pentru cei care cunosc în profunzime modul în care funcţionează mintea omenească. 240

O să vă povestesc o anecdotă din viaţa lui Nagarjuna. CARE ILUSTREAZA EFECTUL

TRANSFORMATOR AL PREZENTEI CONSTIENTE CARE VINDECA HOTIA - CEEA CE NU POATE FACE MORALA Nagarjuna a fost unul dintre cei mai mari maeştri pe care i-a dat vreodată India – de

calibrul lui Buddha, al lui Mahavira şi al lui Krishna. Nagarjuna era un geniu. Din punct

de vedere intelectual, nu se compară cu nimeni din lume; rareori se întâmpl ă să aibă

cineva un intelect atât de pătrunzător. Trecea printr-un oraş, printr-o capital ă, şi umbla întotdeauna gol. Regina care domnea în acel regat era o credincioasă, o adeptă a lui, o devotată care îl iubea pe Nagarjuna. Acesta a ajuns la palatul ei şi a cerut de mâncare. Avea o strachină de lemn în care primea mâncare atunci când cerşea. Regina i-a spus: "Dă-

mi mie acest vas; am să -l pă strez ca pe o relicvă de preţ; am pentru tine alt vas. Poţi

să-l iei pe acela." Nagarjuna a spus: "Bine!" Celă lalt vas era un vas de aur, bătut cu pietre preţioase; era un vas foarte scump. Nagarjuna nu a spus nimic. In mod obişnuit, un sannyasin nu l-ar fi luat, ar fi spus:

"Nu pot să mă ating de aur." Dar Nagarjuna l-a luat. Dacă într-adevăr aurul este numai noroi, atunci de ce să facem o deosebire? EGALITATE MENTALA .

Chiar şi regina a simţit că nu era bine. S-a gândit: "De ce? Ar fi trebuit să refuze. Doar este un mare sfânt! De ce a luat un lucru atât de valoros, când este gol, nu are haine,

nu are nimic al lui? De ce nu s-a împotrivit?"

Dacă Nagarjuna ar fi refuzat să ia vasul, atunci regina ar fi insistat, l-ar fi rugat, şi asta ar fi făcut-o să se simtă mai bine. Nagarjuna l-a luat şi a plecat.

Un hoţ l-a văzut trecând prin oraş şi s-a gândit: "Omul acesta nu va fi în stare să-şi

pă streze vasul, mai mult ca sigur că cineva i-l va fura. Aşa gol cum e – cum poate s ă-

şi apere vasul, dacă cineva încearcă să i-l fure?" Deci, s-a luat după el

început să-l urmărească pe Nagarjuna.

hoţul a

Nagarjuna stă tea în afara oraşului, într-o veche mănăstire, singur; mănăstirea era în ruine.

A intrat, a auzit paşi în urma lui, dar nu le-a acordat nicio atenţie, nu s-a uitat înapoi,

deoarece s-a gândit: "Probabil vine după vasul de cerşit, nu după mine; cine ar veni după mine, că doar nimeni nu m-a urmat niciodată printre aceste ruine?"

A intrat. Hoţul a rămas în afara zidurilor şi a aşteptat. Văzând că nu apare, Nagarjuna

a aruncat

vasul afară. Hoţul nu putea să înţeleagă: "Ce fel de om este acesta? E gol, are un vas atât de preţios şi îl aruncă afară!" Aşa că l-a întrebat: "Pot să intru? Aş dori să vă întreb ceva." Nagarjuna i-a răspuns: "Am aruncat vasul afară , aşa că poţi intra – l-am aruncat pentru a te ajuta să intri. Sunt pe cale să-mi fac somnul de după-masă. Dacă aş fi adormit, ai fi intrat după vas, dar nu te-ai fi întâlnit cu mine. Deci, intră." Hoţul a intrat şi a spus: "De ce ai aruncat un vas atât de preţios? Eşti un înţelept atât de mare, eu nu sunt decât un hoţ; nici nu merit să stau în faţa ta." Nagarjuna i-a spus: "Nu te îngrijora, toţi suntem hoţ i. Vezi-ţi de treabă , nu te mai gândi la asta, nu mai pierde vremea cu lucruri lipsite de importanţă ." EGALITATE MENTALA Hoţul a răspuns: "Uneori, uitându-mă la oameni ca tine, mintea mea tânjeşte s ă afle cum ai atins această stare. Eu sunt un hoţ; mi se pare imposibil s ă pot atinge şi eu o astfel de stare. Dar sper şi mă rog ca într-o zi să fiu şi eu în stare să arunc un lucru atât de preţios. 265

Invaţă -mă ceva. Am fost la mulţi înţelepţi, sunt un hoţ bine-cunoscut, toată lumea mă cunoaşte. Cu toţii îmi spun: «Renunţă la hoţie, şi numai după aceea te vei putea apuca de meditaţie.» Dar asta-i imposibil, nu mă pot lă sa de hoţie, deci nu mă pot apuca de meditaţie." Nagarjuna a spus: "Dacă cineva îţi spune să renunţ i la hoţie pentru că altfel nu te vei putea apuca de meditaţie, omul acela nu ştie nimic despre meditaţie. Ce legătură are meditaţia cu hoţia? Nu au nicio legătură. Deci, continuă să faci ceea ce ai făcut şi până acum. Iţi voi da o tehnică de meditaţie; poţi să o practici." EROAREA PUNERII MORALEI/ PORUNCILOR INAINTEA CENTRARII Hoţul a răspuns: "Acum se pare că vom putea lucra împreună. Deci pot să-mi continui profesiunea de hoţ? Ce tehnică îmi dai? Te rog să-mi spui imediat!" Nagarjuna a spus: "Trebuie doar să ră mâi conştient. Atunci când furi ceva, fii conştient de ceea ce faci. Atunci când spargi vreo casă, fii pe deplin conştient. Atunci când spargi vistieria, fii conştient. Atunci când furi ceva din vistierie, fii conştient. Fă totul conştient. Indiferent cu ce te îndeletniceşti, nu este treaba mea, nu mă interesează . Şi vino înapoi la mine după cincisprezece zile, dar numai dacă ţi-ai practicat profesiunea. Practică-ţ i profesiunea de hoţ vreme de cincisprezece zile: fă ce fă ceai şi înainte, dar fă toate acestea pe deplin conştient." In cea de-a treia zi, hoţul a revenit şi i-a spus:

"Cincisprezece zile înseamnă mult prea mult, iar tu eşti un ins care mă poate pă că li. Cu tehnica dată de tine, să fiu perfect conştient, nu pot fura. Am fost la palat în ultimele trei nopţi. Am ajuns în vistierie, am deschis-o, am vă zut o mulţime de odoare

în

am mai putut continua; mâna mea nu s-a putut mişca; tot ce era în vistierie mi se pă rea lipsit de importanţă. M-am întors o dată şi încă o dată. Ce să fac? Tu mi-ai spus că abandonarea profesiunii mele nu este necesară, dar se pare că metoda ta presupune acest lucru."

Nagarjuna a spus: "Nu mai veni la mine. Acum ai posibilitatea să alegi. Dacă vrei să continui cu profesiunea ta de hoţ , uită de meditaţ ie. Dacă vrei să meditezi, renunţă la hoţ ie. Poţi să alegi." Hoţ ul a spus: "M-ai pus în dificultate. In ultimele zile am aflat ce înseamnă să fii viu. Când am plecat prima dată de la palat fără să fur ceva, m-am simţit ca un rege, nu ca un hoţ . In aceste zile am fost atât de fericit, încât acum nu mai pot să renunţ la meditaţie. M-ai pă că lit; acum iniţ iază -mă, fă -mă discipolul tă u. Nu mai are rost să continui, trei zile mi-au fost de ajuns."

faţa mea şi am devenit perfect conştient: am devenit ca o statuie a lui Buddha. Nu

Orice ai face, dacă eşti conştient, devine meditaţie. Incearcă să conştientizezi identificarea – devine meditaţie. Dacă faci acest lucru FIIND ABSENT în mod inconştient, atunci este un mare păcat. Cu toţii vă identificaţi cu multe lucruri: "Asta este a mea, aia este a mea…" Vă identificaţi. "Aceasta este ţara mea, aceasta este naţiunea mea, acesta este drapelul meu…" Dacă cineva aruncă steagul ţării voastre pe jos, deveni ţi furioşi – ce face omul acela? Nu aveţi nicio naţiune şi toate steagurile naţionale sunt mituri. Ne jucă m cu ele precum copiii cu maşinuţele; sunt ca nişte jucării. Dar puteţi fi ucişi sau puteţi ucide pentru ele; ţări pot fi distruse, ţări pot fi ridicate pentru că cineva a insultat un steag. Şi nu este decât o bucată de pânză. Ce se întâmplă? Vă identificaţi cu el. Acesta este tipul de identificare inconştientă. Acest lucru este un pă cat. Pentru astăzi, ajunge. 266

Singure, învăţă turile despre morală nu vă pot ajuta, dacă nu aveţi şi o metodă cu ajutorul că reia să vă schimbaţ i conştiinţ a interioară . Numai atunci nu veţi mai fi duali: veţi deveni un singur tot. Animalul este un tot unitar; la fel este şi un sfânt. Omul este dual [CA IANUS CEL CU DOUA FETE- UNA INDREPTATA SPRE TRECUT- ANIMALITATE- SI ALTA SPRE VIITOR- DIVINITATE] pentru că se situează undeva între cele două , între un animal şi un sfânt – sau, am putea spune, între Dumnezeu şi un câine. Omul este la mijloc. Înă untru este câine; în afară pretinde că e Dumnezeu. Acest lucru creează tensiuni, angoasă şi totul devine fals. Aţi putea să decă deţ i şi să deveniţi animale; şi aţ i fi mai autentici, mai fireşti, decât în postura de om. Dar prin asta aţi pierde foarte mult – aţi pierde posibilitatea de a deveni Dumnezeu. Animalul nu poate deveni Dumnezeu, pentru că el nu are ce transcende. Reţineţi, animalul nu poate deveni Dumnezeu deoarece, în cazul lui, nu este nimic de transformat. Animalul e împă cat cu el însuşi; nu are probleme, nu cunoaşte stări conflictuale, nu are ce transcende, o barieră dincolo de care s ă treacă. Animalul nu este nici mă car conştient, el este firesc inconştient. Dar animalul ESTE autentic, chiar dacă nu este conştient de acest lucru. Niciun animal nu poate să mintă ; acest lucru este imposibil. Dar nu pentru că animalele au un grad înalt de moralitate; ele nu mint deoarece ele nu sunt conştiente de faptul că poate exista falsitate. Ele nu au cum să fie decât adevărate, dar acest adevăr nu se datorează alegerii lor; de fapt, este ceea ce le menţine într-o stare de sclavie. Un animal nu are cum să fie altfel decât adevărat; dar asta nu este alegerea lui: pur şi simplu el nu are cum să aleagă. Pentru el nu există alternativă; el nu poate fi decât el însuşi. Nefiind conştient de faptul că poate alege, nu are cum să o facă. Omul, însă , cunoaşte aceste posibilităţi. Omul poate fi fals. Asta este dezvoltare! Asta este evoluţie! Omul poate fi necinstit, aşadar poate fi şi cinstit, poate fi fals sau poate fi firesc. Omul are posibilitatea de a alege. Animalele nu pot alege; ele nu au cum să fie altfel decât naturale, fireşti, adevărate. Este de fapt sclavia, nu libertatea lor. 288

De ce? Şi cum să ajungi să-l cunoşti? Nimeni nu-ţi va spune. Deoarece toată lumea este pregă tită numai să eticheteze: bun sau rău. Această etichetare provoacă nefericire, ne face viaţa iad. Deci, un lucru de reţinut – pentru orice căutător, un căutător adevărat, acesta este lucrul fundamental ce trebuie reţinut: rămâneţi la fapte, încercaţi să le cunoaşteţi.

Nu lăsaţi societatea să vă oblige să tră iţi după ideologia ei. Nu vă priviţ i pe voi înşivă prin ochii altora. Aveţi şi voi ochi, nu sunteţi orbi. Şi mai aveţi şi faptele vieţii voastre interioare. Folosiţi-vă ochii! Asta înseamnă a cerceta faptele. Şi, dacă faceţi acest lucru, atunci nu va mai fi nicio problemă . Dar, atunci când cineva face acest lucru, uneori se simte r ău şi nu este în largul său. Veţi simţi acest lucru numai dacă nu aţi înţeles faptele; nu vă simţiţi bine pentru că este o reprimare subtilă. Ştiţi deja că mânia este un lucru rău. Dacă vă spun să cercetaţi acest lucru, veţi cerceta numai în scopul renunţării. Renunţarea este acolo, mereu prezentă în mintea voastră. A fost aici un om în vârstă , un om de şaizeci de ani. Era un om foarte credincios – nu era un simplu credincios, era tipul de lider religios. El învăţase mulţ i oameni şi scrisese multe că rţi. Era un campion al moralei, dar acum, la vârsta de şaizeci de ani,

a venit la mine şi mi-a spus: "Tu eşti singurul om că ruia îi pot spune adevăratele mele probleme. Cum pot să mă descotorosesc de sex?" Şi eu care îl auzisem vorbind despre nefericirea pe care sexul o atrage după sine! Scrisese cărţi, îşi torturase fiii şi fiicele. Dacă vreţi să torturaţi pe cineva, moralitatea este cea mai bună metodă – cea mai uşoar ă. Imediat îi creezi acelei persoane un sentiment de vinovăţie. Este tortura cea mai subtilă. Vorbiţi despre brahmacharya şi veţi crea un sentiment de vinovăţie, deoarece este atât de greu să fii un brahmachari, un celibatar pur. Este foarte greu, iar când vorbeşti despre brahmacharya, şi cel cu care vorbeşti nu poate fi aşa, se simte vinovat. Deci, aţi creat sentimentul de vinovăţie; acum vă puteţi tortura victima. L-a ţi făcut pe celălalt să se simtă degradat, să se simtă inferior. Acum nu se va mai simţi bine în pielea lui. După fiecare act sexual, se va simţi vinovat. Se va gândi mereu la brahmacharya şi nu va şti ce să facă. Mintea lui se va gândi mereu la brahmacharya, iar corpul lui va fi activ sexual. Atunci, va fi pornit împotriva corpului său. Se va gândi:

"Eu nu sunt corpul meu. Acest corp este ceva foarte ră u." Şi, odată ce aţi creat sentimentul de vinovăţie în cineva, aţi otrăvit o minte, a