Sunteți pe pagina 1din 3

Vezi, mama, ce ma doare! ?i pieptul mi se bate, Mul?imi de vine?

ele pe san mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate, Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc! Ah! inima-mi zvacne?te!... ?i zboara de la mine! Imi cere... nu-?' ce-mi cere! ?i nu ?tiu ce i-a? da: ?i cald, ?i rece, uite, ca-mi furnica prin vine, In bra?e n-am nimica ?i parca am ceva; Ca uite, ma vezi, mama? a?a se-ncruci?eaza, ?i nici nu prinz de veste cand singura ma strang ?i tremur de nesa?iu, ?i ochii-mi vapaiaza, Pornesc dintr-in?ii lacrimi, ?i plang, maicu?a, plang. Ia pune mana, mama, pe frunte, ce sudoare! Obrajii... unul arde ?i altul mi-a racit! Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare; In trup o piroteala de tot m-a stapanit. Oar' ce sa fie asta? Intreaba pe O ?ti vrun leac ea doara... o fi Ori aide l-alde baba Comana, ori Ori du-te la mo? popa, ori mergi bunica: vrun zburator. Sorica, la vrajitor.

?i unul sa se roage, ca poate ma dezleaga; Matu?ile cu bobii fac multe ?i desfac; ?i vrajitorul ala ?i apele incheaga; Alearga la ei, mama, ca doar mi-or da de leac. De cum se face ziua ?i scot manzat-afara S-o man pe potecu?a la iarba colea-n crang, Vezi, catu-i ziuli?a, ?i zi acum de vara, Un dor nespus m-apuca, ?i plang, maicu?a, plang. Brandu?a pa?te iarba la umbra langa mine, La raule? s-adapa, pe maluri pribegind; Zau, nu ?tiu cand se duce, ca ma trezesc cand vine, ?i simt ca mi?ca tufa, aud crangul trosnind. Atunci inima-mi bate ?i sar ca din visare, ?i parc-a?tept... pe cine? ?i pare c-a sosit. Acest fel toata via?a-mi e lunga a?teptare, ?i nu sose?te nimeni!... Ce chin nesuferit! In ar?i?a caldurii, cand vantule? Cand plopul a sa frunza o tremura ?i-n tot crangul o ?oapta s-ardica Eu parca-mi aud scrisul pe sus cu adie, u?or ?i-l invie, vantu-n zbor;

?i cand imi mi?ca ?opul, cosi?a se ridica, Ma sperii, dar imi place prin vine un fior Imi fulgera ?i-mi zice: De?teapta-te, Florica, Sunt eu, vin sa te mangai... Dar e un vant u?or! Oar' ce sa fie asta? Intreaba pe O ?ti vrun leac ea doara... o fi Ori aide l-alde baba Comana, ori Ori du-te la mo? popa, ori mergi bunica: vrun zburator; Sorica, la vrajitor.

A?a plangea Florica ?i, biet, i?i spunea dorul Pe prispa langa ma-sa, ?-obida o neca; Junicea-n batatura mugea, cata oborul, ?i ma-sa sta pe ganduri, ?i fata suspina. Era in murgul serii ?i soarele sfin?ise; A pu?urilor cumpeni ?ipand parca chemau A satului cireada, ce greu, mereu sosise, ?i vitele muginde la jgheab intins pa?eau. Dar altele-adapate trageau in batatura, In gemete de muma vi?eii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmura; Zglobii sarind vi?eii la uger alergau. S-astampara ast zgomot, ?-a laptelui fantana Incepe sa s-auda ca ?oapta in susur, Cand ugerul se lasa sub fecioreasca mana ?i prunca vi?elu?a tot tremura-mprejur. Incep a luci stele rand una cate una ?i focuri in tot satul incep a se vedea; Tarzie asta-seara rasare-acum ?i luna, ?i, cobe, cateodata tot cade cate-o stea. Dar campul ?i argeaua campeanul ostene?te ?i dup-o cina scurta ?i somnul a sosit. Tacere pretutindeni acuma stapane?te, ?i latratorii numai s-aud necontenit. E noapte nalta, nalta; din mijlocul tariei Ve?mantul sau cel negru, de stele semanat, Destins cuprinde lumea, ce-n bra?ele somniei Viseaza cate-aievea de?teapta n-a visat. Tacere este totul ?i nemi?care plina: Incantec sau descantec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se mi?ca, nici vantul nu suspina, ?i apele dorm duse, ?i morile au stat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar Din Vro Ori ce lumina iute ca fulger trecatoare miazanoapte scapa cu urme de scantei? stea mai cade iara? vrun imparat mai moare? e--sa nu mai fie! vro pacoste de zmei?

Tot zmeu a fost, surato. Vazu?i, impeli?atu, Ca ?inta l-alde Floarea in clipa strabatu! ?i drept pe co?, leicu?a! ce n-ai gandi, spurcatu! Inchina-te, surato! Vazutu-l-ai ?i tu? Balaur de lumina cu coada-nflacarata, ?i-pietre nestemate lucea pe el ca foc. Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curata; Dar lipsa d-a lui dragosti! departe de ast loc! Pande?te, bata-l crucea! ?i-n somn colea mi-?i vine Ca brad un flacaiandru, ?i tras ca prin inel, Balai, cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de sange, ?-un nas --ca vai de el!

O! biata feti?oara! mi-e mila de Florica Cum o fi chinuind-o! vezi, d-aia a slabit ?i s-a palit copila! ce bine-a zis bunica: Sa fuga fata mare de focul de iubit! Ca-ncepe de viseaza, ?i visu-n lipitura Incepe-a se preface, ?i lipitura-n zmeu, ?i ce-i mai faci pe urma? ca nici descantatura, Nici rugi nu te mai scapa, fereasca Dumnezeu!