""'

Alberto 'Caeiro
(Fernando Pessoa)

j'.)

"

I',

,Pazitotul

de turn1e

IX
Sint un pazitor de turme.
$i turma e din gindurile mele
$i gindurile mere sint senzatii
Gindesc cu ocbii :;:i ureebile
Cu mlinile :;:ipieioarele
Cu nasul :;:i gura.
Sa ginde:;:ti 0 floare inseamna s-o vezi, s-o miro:;:i.
Sa maninci un fruet e sa :;:tii cum i-e gustul.
De-aceea dnd ziua e calda
Mai trist sint de-atH cit ma bueur,
$i cit sint de lung ma-ntind in iarba,
Incbid oehii fierbinti,
1rni simt tot corpul lungit pe realitate,
E;)tiuadevarul :;:i sint fericit.

22

x
"Hei, pazitorule de turme !
Acolo, la capat de drum,,,
Ce-tispune aeest vint care trece ?"
"Ca
C-a
C-o
Dar

e vint :;:ica treee.

fost :;:i-nainte pe-aicL
sa vina din nOLI.
tie ee-ti spune?"

"Mai mult, mult mai mult decit asta,

De tot felul de lucruri vorbe:;:te.
De doruri :;:ide amintire,
De lueruri ee n-au fost nicicind."
"N-ai auzit nicicind trecind vintul.
Caei vintul de vint tot vorbe:;:te.
Ce-ai auzit a fast daar minciuna,
Mineiuna in tine se ana."

23


XI
XIV'
Femeia aceea are un pian.
Suna placut, dar nu-i curgerea apei,
Nici murmur facut de copaci.'"

Nu-mi pasa de rime. Rareori

Doi copaci sint la fel ~i alaturi.
Scriu ~i giildesc a~a cum florile au culoare,
Dar ceva mai putin straluCit ma exptim
Filndca nu am simplitatea divina
De-a fi pe de-a-ntregul dOhi' exterior.

De ce e nevoie sa ai pian ?
Mai bine sa ai un auz ascutit
$i sa iube$ti Natura.

Privesc '!Ipa ~i ma~nduio~ez,

$i ma tulbura apa ,carealearga' atunci dnd pi'tri1intnl e inclinat,
$i poezia' mea e fIreasca' a~a cum evintul
dnd bate ...

24

25
'I


xv

XXXVIII

Cele putru dntece cure urmeuza

Se deosebese de tot ce gludesc.
Miuciuna siut fata de tot ce simt
Sint contrariul a tot ce slnt eu ...

Sa .fle binecuv:1ntat aceIu~i soar~-n alt pamlnt

Ce-i fw:e frati hi mei ne oaJ?eui, toti.
Caci toU ea mine-o clipa il prive5c
$i-n clipa-aceE;a pura,
Sensibila ~i llmpeqe,
Se-ntorc cu ochii-n lacrimi
$i c-un sl1spin abia simtit
Spre Omu-adevarat si pri~itiv
Care vedea cumso~rel~
se na~te ~i nu-l adora
C13.ciasta e firesc - nlult mai firesc
Decit s-adori ~i aur ~i pe Doml!ul
$i arta ~i morala ...

Le-am scris dnd .boleam.

De-aceea-s atit de fire~ti
$i se potrivesc cu ce simt,
Se potrivECsc cu tot ceea ce lfu Ie e pe potriv13..
Fiindca-s bohlav e firesc sa glndesc pe dos
Decit tot ce gindesc dnd slnt zdravan.
(Altfel n-a~ fi bolnav.)
E normal sa simt totul pe dos
Clnd ma simt sanatos.
Pesemne-mi tradez fire a mea de fiipturii
Ce simte-ntr-un chip anumit...
Sint desigur boinav - in idei ~i in toate.
Cind sint boinav nu-s bolnav pentru altfel de Iucruri.
De-aceea dntarile-mi patru ce-acum ma reneg13.
In stare nu slnt de a m13.renega,
Sint prive1is;te pentru un suflet noptatic,
AceIa~i pe dos ...
I

~I
ii

26

27

Inca.

r
XXXIX
[I
ilii

lil
I,
I'

Misterul din lucruri pe unde-i ?

Pe unde-i ~i nu vrea sa apara,
Cel putin sa ne arate ca e mister '?
Ce ~tie piriul, ce ~tie copacul,
$i eu, care nu-s mult mai mult decit ele, ce ~tiu '?
Mereu cind la lucr'urima
uft ~i gindese la ceea c~ oamenii
gindese despre ele,
Rit ea piriul sunind raeoros pe 0 piatra.

XLVIII
De la cea mai inalta Iereastra a easei
Cu 0 batis\a alba adio Ie zie
Poemelol' mel ee pleaea ~pJ!'eoameni.
{'

$i nu sint nici vesel niei trist.

E destinul oricaror poeme.
'.Ii
Le-am seris $i aeum sint !:Ii1itsa le-arat tuturor
Fiindca nu pot sa fae altfel,
Cum floarea nu poate s-aseunda euloa.rea,
NiFi riul s-ascundEi,cum curge,
Nici pomul s-ascunda ea ,rode~te.
f'

Caci unieul sens tainuit Clin lucruri

E-aeela ea n-au nici un ~eris tainuit,
'Cel mai straniu din tot' cee straniu
Mai straniu ea visele oricator poeti
Ca gindireaoriearuia
d,in filozofi,
E ca' lucturile sint chiax ceea ce par ele a Ii
$i Ca nu e nimie dl;-nteles.
Da, iata ee-au invatat sihgure eele cinci simturi:
Luerurilenu
au semniIieatie : au existenta,
Lucrurile sint unleul sens tainle al lucrurilor.

$i ia1;a-le, aeuIn sint departe, de parea

,':)ifara sa vrl?au simt cum sufar
Un fel de clurere trupeasci'i.

ar Ii-n diligenta

$i cine ~tie cine 0 sa Ie eiteasea ?

Cine ~tie in ee ,miini or sa-ncapa ?
Floare, destinul m-a eules,pentru oehi.
Copae, mi s-au smuls pentru guri toate roadele.
Riu, soarta apelor mele a fost sa nu ramina in mine.
Mil sup un ~i-s aproape yoios,
Sint aproape voios ea un om istovit de-a fi trist.

29
28

Hai, plecati de la mine!

Copacul s-a dus $i ramIne risipit in naturit
Floarea-i uscata, dar pUlberea ei dainuie$te.
Alearga pirlul $i intra in mare $i apa e tot a luL

XLIX
Tree $i ramIn, ca Universul.
Ma Intore in odaie, fereastra o-nehid.
Mi se-aduce 0 lampa $i aud noapte-buna.
$i glasu-mi raspunde voios noapte-buna.
0, fie-mi viata mereu tot a$a :
zi eu mult soare, sau ploaie domoala,
Furtuna eumplita de parca se termina LUmea,
seara suavi:i $i oameni trecind
Cu interes urmariti de la geam,
Cea din urma privire duios aruncata spre lini$tea pomilor,
Dupa aceea, cu geamul inchis $i cu lampa aprinsa,
$i fara-a citi, far a gInduri $i fara sa dorm,
Sa simt viata cum curge pr.in mine ca riul In albie,
$i-acolo, afara, 0 lini:?te mare ca un zeu care doarme.

Fernando Pessoa
$i v<'idumbra de nava mai veche ca portul ce trece
Acum intre visu-mi de port fii imaginea mea cu acest peisaj,
La picioarele meleajunge fii intra-nauntrul meu, trece.
De partea oealalta-n Bufletul meu...
PLOAIE

OBLICA

I
Traverseaza acest peisaj visul meu cu un port infinit
$i culoarea din fIori transparenta-i de marile pinze de nave
Ce cheiul il lasa in urma smulgind dintre ape, in umbra,
Spre soare. vagi chipuri de arbori stravechi...
,$i portul din vis mohorit e 9i palid ...
In partea aceea e plin peisajul de. soate ...
Dar soarele' zilei acesteia e
In spiritul meu un port sumbru
$i navele care din port au plecat sint copac.:liace::;tia in soare.
$i libel' in dublu ma las sa alunec pe sub peisaj dedesubt...
Vad imaginea cheiului in promenada intinsa 9i calma
Ce crefite fii-apoi se ridica un zid devenind,
$i vapoarele trec prin launtru de trunchiuri de arbori
Cu orizontalitatea aceea a lor verticala,
$i cabluri se lasa sa cada in apa prin frunze pe rind inauntru ...
Nu 'ifiu cine-a fi m<'ivisez...
Dintr-o data e apa din port stravezie
$i vad inauntru 0 stampa enorma ce se desfa'ioara,
Acest peisaj, fiirul lung de copaci, drum fierbinte in port.
78

II
Biserica se lumineaza-nauntru de ploaip din ziua aceasta,
$i sint luminarile,-oricare din ele, 0 ploaie b<'itindin fereastra ...
M.a bucur s-aud, zvon ,de ploaie Hindca inseamna lumina in'
templu,
De-afara e geamul bisericii sunet de ploaie-auzit dinauntru ...
Splendoarea altarului e sa nu pot decit vag sa v<"tdmuntii
Prin ploaia facuta din aur aut de solemn pe 9tergarul de-altar ...
Suna cintecul corului,' vint 9i latina ce zgiItiie geamul.
$i apa se simte sdncind in a corului>simpla.existenta ...
$i e liturghia Un automobil care trece
De-a lung de acefiti credinciofil in genunchi pentru c,a-i ziua
trista ...
Cutremura-un vint insplendoare mai mare de-o data
Serbarea din templu fii zgomotul ploii. sugind tot ce e
Pina ciud se aude doar vacea de preot - 0 apa pierzindu-se-n
larg
Cu sunetul rotilor de-automobi!...
$i se sting lumina rile in cC\tedralii
In ploaia ce-a stat.

79

III

i(

Marele Sflni' al 'EgiptuliIi' stiF ili 'viseaza-n aceasta

Eu scriu - f;>iel iese dinl'inih'tl-mi aeumtransparenta
$i-n cintul hirtiei se nasc piramidele ...
'Serlu - ili' ma tulbur vazind
Profilul e-al regelui Keops ...
, ,,?i'br'use ma oprest.'.,'
d"(;
),

i'

i''

cum in virful

.1';'<

hirtie ...

St{r :;;i se scurge fii ?e'd!esIa1oara, .. '"

$1::n colt ',de''tayan, depart<,t1'rresfir:;;it de-accI'loc,;
Se, descJi1idlalbe~';,iniini'i<le
'erestre seere\e
$i ],'amuti de H01'i violete'lcp.d .din
Existentaafara
al noptUor de' Prinl1avara
Deasupra a:.niit;ii-mi aicea C~l oehii iIiehi1ii...

penit~:'i,

Intunerie se face ... $i' eaq in i:tbisul de timl? zi'm;risHt...

lIigr6pat' iata-$ subl piraini'de 'setiind rii'ite ver~udi'(la c1ar,!lumina-a velo:1lei.

Afari'l alearga-I'l virtejil insorlt I eaii

carusel...
pietre 'ii m'unti diintuiese nemi:;;eate-n launtru-mi. ..
pomi
O'noapte, deplinii in' tirglll ll,p-iplut de lumina: fif Juna rotunda
f~"
. in ,~iua-nsQrita de-~fara.

Egiptul m-apasa .prin linii fi:icute cu virful penitei...

Fe Sfinx i1 aud hohotin'iiI"iinai.uitru,
!la.$unetul toeului prins "de ,..h:irtre~;.. ,1
Strabate de mine perfect:neviizuta" mina enorma
$i'lYlatura totul SPl'e colt~l de-aeoperiil ee-a ranras indarat.
"Fe hirti'a.
pe. 'eare' insemn,
in'tre, ea':;;i,.,' .penita ce serle,'
I'
,
:j
Cadavrul lui Keops se afla,'prlvind,eatre
,mine eu ochii desehhii,
$i Nilul ee-aleargii ehiar ihtre privirile noastre ;,ce -si~:"Iicruci:;;eaza,
Qvin~mfletire.de barci"'eu.draIilele eutreiera
't
Diag0l'lala difuza
Aflata-ntre mine :;;i

Luminiletoate
fae zgorpot. dq':,gq.rd, de livada ...
,$i gnlpur-i de,.fete ,eu. ulcipare:;pe' ere:;;tet
Se plimba, prea"pline4e-a
,,~te,ee,;sub soare.",;
Se-ncrucifieaza eu grupuri visco<;lsede oa111.eni ce merg

Castaniete in: lini:;;tea:-aeestei odai !....

PereW'se aflain Andaluzia ...
$i-n lueiul. oprit al 'll,lrninii Ull1dans senzual:;.
Dintr-o data se-op're:;;'tetot. spatiul..:
80

:;;1"

,;

J-

Omenire-n ames'tee' eu ndapte,.lumini

de baraGl :;;i
$i cetele aeestea se intrepatrund
Pina sint. numai t,ma, fiind -amindoua ...

c,i.itre
ti1;g,

cu luna,

. :'{,'?i tirgUl,dumina
dihd tirg'" omenirea,ce'
TIlerge la ,tirg,
Noaptea care apuca 'de Erg 'ii-l ridlea in aer,
Pornesc pe deasupra coroanei, de arbori' ,de !?oare l'asplini,
Se :vad cIaI' 'pe'.s'l,lb'stincile, eare lucesc insorite;!
~i Tasar peste ehiuplilltptlttat
de fecio.~r,e pe.cre'i~et,
'$i tot peisajul, de; iar P,rimavarii e'1una: ,deasuJi,'ra:serbarii;
'.I,'ot tirgul f6:;;Iiirid' de ~umina-iein1pia
inziua-rusol'ita ...
$i' prusc cineva trece ,or'H cea, ,dubiii. ,prin ciur"
Daua realit~~i praful a~estecin~u-1/i ,se'lasa
81

t'
l,i',}

Pe miinile mele-ntesate de schite de porturi

Cu nave imense ce pleaea nevrind sa revina ...
Un praf de auI' alb, auI' negru pe degete-mi e.ade...
Mi-s mHnile pai?ii aeelei fecioare p,[ednd de- la tirg,
MUltumita de cum si-a treeut ziua-aecasta ...

'reatru-ntreg este-un gard aib de muzidi unde

Un cline verzui fugiire9te-aeestdor
dupa eopilarie
Cu calul albastru 9i galben joeheu ...

VI

Dintr-a parte in alta, din dreapta spre stinga,

Cu arbori 'ee-n. ramurl la baza eoroanei
Orchestr1l-oerotese clntind muziea 9i
latii rafturi de mingi in vitrina de unde-am luat-o
$i' viid vinziitorul rizind priri memoria eopiHirie!.

Maestrul ridielt I)Cib"eta

$i muziea dulce ~i trista irumpe ...
Aminte-mi aduee de copilarie, de ziua
In eare la gard in gradina stateam sa ma joe
Dind in el eu 0 minge ,de-a mea,
Lun.ecarea catelului verde deco l'larte, de alta
Un cal albastrui alergind eu Un' galben joehcu.:.
Contjnua muziea, iata, in eopilarie
Bruse intre .maestru 9i mine, zidalb,
Fuge mingea sau clinele verde
Sau calul albastru eu galben joeheu ...
(A1]a repede mingeaalearga-ntre
mine

$i muziea tace ell zidul dizut,

lata mirtgea de-a dura-I1 priipastia visului meu intrerupt,
Din, spinarea de' eal albiistrui eapelmaistrul, joeheul eel galben
fiiclndu-se negru,
SaluUl-agezindu~9i bagh~ta pe gard pe 0 9ipea din seripea,
Se-apleadi zimbind eu 0 minge pe cre9te.t,
o lllinge pe care 0 vezi cum ii luneca-n jos pe spinare ...

r;;i-aee9ti muzieanti...)

o arune inspre eopiliirie 1]i ea

Traverseaza tot teatrul a9ternut la pieioare,
Be .,joaea eu un galben jocheu 9>1eu eiinele verde
'$i-un cal albastrui ee se-aratii pe dupa uluci
In gradina
$i muziea-arundi cu mingea
In eopiHirie $i gardul fiieut e din gesturi
$i dintr-o bagheta, din eiinii eei verzi ce se-l)virt
$i din caii 'alba9tri eu galbeni joehei ...
82
83

Alvaro de Campos / Fernando Pessoa

ODA MARITIMA

fji

alte poeme

ODA TRIUMFALA

In iritanta lumina a marilor lampadare electrice de la fabrica

Stau cuprins de febra ~i scriu.
Scriu scri~nind din dinti, salbc1ticit de atita frumusete,
Aceasta frumusete total ignorata de antici.

o roti,

oyoi angrenaje, r-r-r-r-r-r-r etern!

Puternic spasm continut al mecanismelor furioase!
Furioase in afara ~i inlauntrul meu,
Prin toti nervii mei disecati ie~iti in afara,
Cu to ate papilele expuse ale tuturor organelor mele de simt!
Buzele- mi sint uscate, 0 uria$ vacarm modern,
De cit de aproape te-aud,
.Capul mi se incinge de vointa de ate cinta cu excesul
Expresiei tuturor senzatiilor mele,
Un exces contemporan cu voi, 0 ma~ini!
Febril ~i privind spre motoare cum a~ observa 0 Natura
tropicala Mari tropice umane de fier, de foe $i de forta Cint, cint prezentul, ~i deopotriva trecutul ~iviitorul,
Fiindca prezentul este intreg trecutul ~i tot viitorul
109

FERNANDO PESSOA

Iar in interioruI ma~inilor ~i in luminile electrice exista chiar

Platon ~iVirgiliu,
Pur ~i simplu fiindca odinioara au existat ~i au fost umani
Virgiliu ~i Platon,
~i fragmente din vreun Alexandru cel Mare probabil din al
cincizecilea veac,
~i atomi care se vor incinge in creierul vreunui Eschil din
veacul 0 suta,
Circula pe aceste curele de transmisie, prin aceste pistoane ~i
roti,
Mugind, sCrl~nind, susurmd, oscillnd, tremurind,
Dindu-mi impresia unor excesive minglieri ce s-au abatut
peste trupul meu
dintr-o singura mingliere a sufletului.
0, de-a~ putea sa ma exprim pe deplin a~a cum un motor se
exprima!
Sa fiu complet asemeni unei ma~ini!
Sa pot trece prin viata triumfator ca un automobil de cel mai
recent model!
Sa pot cel putin sa ma las patruns fizic de toate astea,
Sa ma de~ir cu totul, sa ma deschid larg, sa devin permeabil
La amestecul tuturor parfumurilor de ulei, aburi ~i carbuni
Din aceasta uluitoare flora neagra, artificiala, insatiabila!
Fraternitate cu to ate sistemele dinamice!
Furioasa promiscuitate de a fi parte-agent
A rulajului metalic ~i cosmopolit
De la neimbllnzitele trenuri,
De la trudnicile nave-cargou,

110

onA. MARITIMA.. ~i alte poeme

De la lentele ~i lubricele rotatii ale macaralelor,

De la tumultul disciplinat al uzinelor,
~i de la susuratoarea semi-lini~te monotona a curelelor de
transmisie!
Ore europene, productive, comprimate
Intre ma~ini ~i ocupatii utile!
Mari ora~e oprite in cafenele,
In cafenele - oaze de gruagioase inutilitati
Unde se cristalizeaza ~i se precipita
Zvonurile ~i gesturile Utilului
~i rotile, rotile dintate ~i cuzinetii Progresului!
Noua Minerva fara-de-suflet a cheiurilor ~i garilor!
Noi entuziasme pe masura Momentului!
Chile de tabla surizatoare acostate in docuri,
Sau suspendate, in cala seaca, pe plan~ele inclinate din
porturi!
Activitate transatlantica, internationala, Canadian-Pacific!
Lumini ~i febrile pierderi de vreme prin baruri ~iprin
hoteluri,
Pe hipodromul Longchamps, pe Derbies ~iAscots,
In Picadillies ~i pe Avenues de l'Opera care invadeaza
Sufletul meu din to ate partile!
Ehei, rotHor, ehei, tu piata, eheeeeei, multime!
Tot ceea ce trece, sau se opre~te in fata tarabelor!
Comers anti; vagabonzi; escroci prea bine imbracati;
Membri notorii ai cluburilor aristocratice;
Dubioase siluete famelice; capi de familie vag fericiti,
Paterni pina ~i in lantugul de aur ce Ie traverseaza jiletca
111

FERNANDO

PESSOA

De la un buzunar la altul!
.
Tot ceea ce trece, tot ceea ce trecefara sa treaca vreodataI
Prezenta exagerat de accentuata a .cocotelor;
Banalitate interesanta (cine ~tie ce se ascunde dedesubt?)
A mic-burghezelor, in general marne ~i fiice,
Care pa~esc pe strada cu un scop oarecare;
Gratia feminina ~i falsa a pedera~tilor care trec alene,
$i toata aceasta lume pur ~i simplu elegant a care se plimba ~i
se arata
$i nici n-ai zice ca ar asctinde ~i un suflet!
(Ah, ce rr-a~ da sa Ie fiu tuturorun souteneurf)
.

Minunata frumuse~e a coruPliilor poIitice,

Delicioase scandaluri financiare ~i diplomat ice,
AgresiunLpolitice in plina strada,
Iar uneori cometa unui regicid
Care lumineaza cu Indrazneala ~i Fanfare
Cerurile obi~nuite ~i lucide ale Civilizatiei cotidiene!
$tiri dezmin~ite de ziare,
Articole politice mincinos de sincere,
Povestiri gen passez-a-Ia-caisst!, mari crimeDoua coloane de acest fel continuind in pagina a doua!
Mirosul proaspat al cernelii de imprimerie!
Afi~ele de curind lipite,incaumede!
Vient-de- paraitre3 galbene cu banda lor de culoare alba!
Cit de mult va iubesc eu, pe toate,pe toate, pe toate,
Cit de mult va iubesc euin to ate felurile,
Cu ochii, cu urechile, cu simwl mirosului,sau cunasul meu,
112

ODA MARITIMA.

$i aZte poeme

Cu simtul tactil (0, de-ati ~tiGlt est~ de important pentru

mine sa va pipai!)
~i cu inteligenta,antenasenslbila
pecarevoi Q faceti sa
vibreze!
Ah, cit de intens imi atitati voi toate simturile aflate- n rut!
lngra~aminte, batoze ell abur, progres al agriculturii!
Chimie <fgricola,comerj: devenit aptoap~ a ~tiinW ~
o voi e~antioane ale comis-voiajorilor,
Comis-voiajori sau cavaleri ratacitmi ai lndustriei,
Umane prelungiri ale fabricilor ~i tJirourilor silentioase!

o marfuri
o articole

din vitrine! Omanechine! 0 tU,ultima modal

inutile pecare toata lumea vrea sa le cumpere!
Va salut, mari magazine cu multiple raloane!
Va salut, reclallle luminQase ce va aprindeti existind 0 clipa,
dupa care
va stingeti!
Un salut tuturor celor <:;Ucare se coristruie~te, astfel incit azi
_~- -sa difere de ieri!
Hei! betonarmat, dment, ~iyoi noi metode!
Progres al armelmglorios uciga$e!
Blindaje, tunuri; mifrallere, submarine, aeroplane!
Va iubesc pe to ate, fara retineri, ca 0 fiara salbatica,
Va iubesc cu manifestari carnasiere,
Pervers ~isfredelindu-va ell privirea .
lucruri enorme, -banale, utile ~i inutile,
o lucruri cu toatelemoderne,
o contemporanele mele, voi forme actuale ~i-apropiate
Din sistemul imeaiat al Universului!
Voi noua Revelatie metalica ~Ldinamica a-luiDumnezeu!

113

FERNANDO PESSOA

o fabrici; 0 laboratoare,

o cuirasate,

.cimusiG"/1tilJs,

0 Luha- Parks, .

0 po4uri,co'uo-e"uri"plUtitoare -

In mintea meaturbulen:ta~i~indmaes-centa
Va posed-cum ai posecla-o fr~umErasca
femeie,
Complet, a~acum puseztole'meie:-fn.imoasa pe caren-o
.0'- .....
iube~ti,
Intllnita din intimplare$i plfcare--a gase~tiirezistibila.
Ehei! Fa!:ade ale maTilor magazine!
Ehei! Ascerisoare din mari-imobile!
Ehei! Remanieri minis.f~-riate!,
,
Parlamente, oame.o.ipolitici,o rapohori de bugete,
Bugete falsificate!
.' .. ' _~
_
(Un buget e la fel de mituraL-ca un .tbore,
lar un parlament Ia fs;lde frumosca un fluture).
Ehei! lriteres stirnit de tot ceea ce exista in viata,
Hindea totule 'viata, de la diamantele din vitrine
Pana la noapte,IDistetios pbdlnfre astre
~rmarea anlica ~tsoleffiri~l cespala 'falezele
Raminind pios deneschirrtbata~ aceea~i
.
De pe vremea dnd Elato]} era realmente Platon
In prezenra luireala ~fin-carnea lui prevazuta eu suflet,
~i vorbeacu Aristotel, eel care urma sa nudevina discipolul
.
sau.
A~puteasa mor hacuit de .un motor
Afi~ind delicioasa expresie de abandon a unei femei
posedate.
Aruncari-ma in cuptoare!_
Anincari-ma sub rorile-trenului!
114

ODA MARITIMA ~i alte poeme

Biciuiti"ma pe bordul navelor!

Masochism prin intermedinl mecanismelor!
Sadism izvorind din n1:l~tiu ce lucm modern, vacarm, iar eu
in miezul tuturora!
Da-i bice, diiii!, jocheu ci~tigator la Derby,
A~mu~ca in dinti cap-ul tau bicolor! (Afi atl! de inalt incit sa nu poti trece prin nici 0 u~a!
Ah, priviti, in cazul men e yorba de 0 perversiune sexuala!)
Ehei, ehei, ehehei, catedralelor!
Lasati-ma sa-mi strivesc craniul de muchiile voastre,
Sa fiu ridicat de pestrada plin de singe,
Fara sa ~tie cineva cine sint!

o tramvaie, funiculare, metrouri,

Frecati-va de mine pina la spasm!
Ohoo! Ohoo! Ohohoooo!
Impro~cati-ma cu risul vostm-n obraz,
.
Voi, automobile pline ochi cu cheflii ~i curve,
Voi, cotidienemultimi, nici vesele ~i nici triste, de pe strazi,
Anonime fluvii multiColore in care ma pot sciilda-n voie!
Ah, ~i ce de vieticomplexe, cite chestii-prin casele ce
adapostesc to ate astea!
Ce-ar fi sa cuno~ti viata tuturora, dificultatile lor financiare,
Certurile lor casnice, nebilnuitele lor scene de de~friu,
Gindurile fiecamia atunci dnd e singur in odaie
~i gesturile pe care fiecare Ie face dnd nu e vazut denimeni!
Iar a nu cunoa~te totul inseamna a ignora totul, sa turbezi,
nu altaI,
115

FERNANDO

PESSDA"

Turbare semanind cuJebra,~u foametl:~a~iell ruful;

Care Ifni scofilce~tiebrajii ~imafad Siia~lUuneori din miini
eu spasme absurde inmijloculmultimilor
"pe strazile unde toata lumease-nghesuie!
Ah, iar mai apoisint~(nUfnero~ii indivizi murdati, semanind
"
".""
intre ei,
Care Q dau pe injllraturi in loc decuvinte obi~nuite,
Ai car6rcbaietifuta la u~ilemagazinelor,
Ale taror fete, pe la opt ani - iar eu gasesc ca e ceva frumos ~i
_
imi place! Ii masturbeaza in casa scarii pe Qarbatii distin~i.
Pestritahime a acareturilor incropite. cese intoarce seara
"
acasa
Pe stradute aproape irealde sti-imte~ide jegoase.
Minunata speta umana traind ca ~iciinii,
Ramasa in margine a tuturor sistemelOFmorale,
Pentru care nu s-a gasit inca nid unsoi de religie,
.
Nici 0 arta creata,
Nici 0 politica anume ei destinata!
Cit de mult va iubest eupe toti, pentru di sinteti cum sinteti,
Nici imorali, cit ati fide josnici; niei rai~i nici buni,
Nici 0 forma a progresuluinu vapoateC atinge,
Minunata fauna de pe fundul marilor vietH!
(Lap'ompa de apa din gti'idina casei noastre de laferma,
Magarul se irivirte continuu in cere, impingind scripetele,
- Iarmisterullumii e pe mastira acestei irnagini.c
Iti ~tergisudoarea cu dosul miinii,nemultumit pi'ilma~.
Lumina stralucitoarea soarelui innabu~a tacerea sferelor,
116

ODA

MARITIMA.

$i alte

poeme

Iar noi va trebuisa murim cu totii, .

Sumbre paduri de pin in crepuscul,
Pilcuri de pini in care copilaria mea era altceva
Dedt ceea ce sinteu astazi..:) .
Numai ca, iata, revine aceasta constanta furie me<:anica!
Revine aceasta obsedanta mi~care de omnibuze.
lmi revine furia de a dori sa plec simultan:pasager pe toate
.
trenurile
Pornitespre toatezarile lumii,
.
De a avea pofta sa spun adio de pe pun tea tuturor navelor,
Care-n aceasta dipa rididi anCOFaortse indeparteaza de
docuri.
o fier, ~i tu orel, ~i tu aluminiu, ~ivoi placi de tabla ondulata!
~i voi cheiuri, voi portilri,voi trenuri, voi macarale, voi
remOl'chere!
Ehehei, mari accidente feroviare!
Ehehei, prabu~iri de galeriidemine!
Ehehei, delicioase naufragii ale marilor transatlantice!
Ehehei, revolurii ~i de ici ~i de colo,
Schimbari de constiturii, razboaie, tratate,invazii,
Vacarm,. nedreptari,vio1enre, probabil ca in curind ~i sfir~itul,
Marea revarsare a barbarilor galbeni peste Europa,
~i unalt Soare la un nou Orizont!
Ce vor sa zicii; ce irrip.ottahva potavea tgate qstl1a
in compararie cu luminos verzuiultllmult contemporan,
Fara de cruda ~ipIacuta framiIitarea.dvilizariei
de azi?
Toate acestea ~terg totul,cu exceptiaClipei,
117

FERNANDO PESSOA

Clipa de-acum ce exhiha~1in piept fh:irhinte ~fgal ca al

-.
- ..
ma~ini~tilor
pe locomotiva;':=~
c~c?~;. "
Clipa intensstrid.enta$lmecanica,
Clipa ca 0 dinatnica Caefilate.a tuturor bacantelor
De fier ~i de. bronzla betivaneala metalelor.
Porniti! trenurilOl:,porniti! podurilor, porniti! v6i hotelurilor
.
la ora cinei,
Dati-i druinul! aparate de toate soiurile, defier, brute,
minuscule,
Instrumente de preGizie,~parate de sfarimat; de sapat,
Sctile,foreze, ma~inf rotativ~!
Inainte! Inainn:i! InMnte! c
Inainte! electricitate~ neivLbolnavi-ai Materiei!
inairite! telegraf"farafir, simpCitie metalica a Incon~tientului!
Dati-i drumul! turielelor, In-ainte! ~ivoi canale, Panama, Kiel,
.
".
Suez!
Inainte! tot trecutul sa intrern prezent!
Inainte! tot viitorul sa existe inca de pe acumin noi! "
"_
. Mi~cati:-va!
Dati-idrumul! Dat1--!drumul!-Vati-idrumul!
Fructe de fier ~i deutilirateatirnind
in cosmopolitul
_
arbore- fabrica!
Inainte! Inainte.! Eheeeeei!
Nici macarnu~tilica
exist ~i-pedinHiuntru. Cotesc, ma invirt,
- .
ma mecanizez.
Sirit cuplat la roate trenurile. ~
Sint balotat pe toate cheiurile.
118

ODA MARITIMA $i alte po erne

Sint invirtit in elicele tuturor navelor.

Inainte, tot inainte, uuuu-Ia-Ia!
Uuuu-Ia-la! Eu sint ciildura mecanidi ~i electricitatea!
Uuuu! ~i sint toata reteaua de rails ~i to ate depourile Europei!
Inainteee ... ~i uraaaa pentru tot, pentru mine-tot, la treaba
toate ma~inile, haideti!
1ar toate acestea sa sara deodata peste capul totului! Hooop-~a!
Hooop-~a, hooop-~a, hooop-~a-9a!
He-ha! He-ho! H-o-o-o-o-o!
Z-z-z-z-z-z-z-z-z-

z-z-z-!

Ah! De ce nu sint eu de unul singur toti oamenii ~i to ate

locurile din lume!
Londra, iunie 1914

I Proxenet; in lirnba franceza in original.

Desernneaza articolele $ifoiletoanele de senzatie pe care rnulte redactii Ie plateau irnediat la achizitionare; fn lirnba franceza fn original.
3 Anunt ce precede aparitia unei publicatii; fn lirnba franceza
fn
original.
2

119

Ricardo Reis / Fernando Pessoa

Ricardo Reis / Fernando Pessoa

Povestea spune ca-)1 razboi persan,

Pe dnd in toiul lupteL
Du~manii pirjoleau de zor Ora~lIl
$i mamele bOcE!au,
Doi juditori de ~ah netulburati
I~i continuati partida.
La umbra-ntinsa de copac Vinteau
Aceea~i tabla 'veche.
La stinga fiecaruia din ei,
Pindea ragazul .sluga,
"',
Mi~carea dnd facuta-i ~i se-a~teapta
Sa joace adversarul,
Cu vinlll din ulcior sa-i potoleasca
o sete cumpatata.
Ardeau cladirile ~i darimati
Se prabu~eau peretii
$i sub ruine arse, violate
Femeile zaceau.
Strapun~i de sabii prundi, ~i pe strada,
Baltoacele de singe ...
Dar foarte-aproape de ora~, departe
De zgomot ~i de jale,
64

Cei dQi ~ahi~ti, jucau , fara,oprire

pari;idi'l inceputa .
$i: chi,ar de vintlll adllcea mesaj.e
'$i strigate de spaima,
$i daca se gindeall ca, ne-ndciielnic
Femeile ~i tinerele fete
Zac violate alaturi,
GhiBr daca-n clipa-n car~':ar Ii gindit
o umbra trecatoilr~
Le-ar fi~ncruntC\t privlrea, 'frllntea~ntitta,
tndata c<;ilmispre tabla
' ,
$i-ar fi-n<;lreptat a~entia distra,sii.
I
Cind reg,~l~ de fi1de~ e-n pericQl"
Cecnseari:maviat~, singe?
Copii, surori ~i mame ce in,seamna
Cind turnul sa acopere nu poat~
, Retragerea reginei ?
Prapadul e 'un,.neac.
Cind mina face, gestu{care-lfseanma
$ah-mat' la adversar,
Pe ,suflet nu apasa nici' 0 moarte
A fiilor in lJ.lpta.
Chiar daca brusc pe ziduri se ive~te
Obrazul desCompus
Al in<lmicului ce in curind
Urmeaza .8a-l omoare '"
Pe jucatoru,l obsedat de ~ah,
o clip a mai devreme
(E socotit efectl~l unei lancii
In 'timp, ~i dupa-o ora!)
65

E inc<'icn intn"gim~ prins de jocul

Indiferentilor.
Se pl'abWieSe orar;;e; ireamuri pier,
Viata, libertatea,
Averile sint arse 1;>ipradate,
Dar cind razboiu-i gata
Sa intrerupa jocul, regele sa fie
StrlJ,ls incoltit de ~ah,
Pionul mie ,de filder;;, eel din fata,
Sii termine cu turnul.

0, fratii mei, pe Epicuriubindu-l

1;)i-ntelegindu-i gindul,
In lectia istoriei sii punem
De la ~ahi~tii n01;>tri-nvatatura
Cum sa-ti petreci viatac
Ce e serios sa nu ne preocupe
Nici ce e foarte gray.
Impulsul natural sa se supuna
Placerii inutile
(Sub umbra lini1?tit~ de capac)
A jocuIui de flah.
Ce luam din viata astainutila
Tot liila e cind e
Iubire, viata,' faima sau 1?tiinta,
De parca-ar ti abia
In amintire, jocul cii;;tigat
Intr-o partida strinsa
C-un mare juciitor.
66

E-apasatoare gloria ca fardul,

E boali). faima,
Iubirea obose~te 'ii fitiinta
Nu afla ce voia.
Fiindei:i 'itie, viata e durere ...
Un joc; de fiah rape!Jte
Intregul sufIet, care prea. putin
Conteaza. E nimic.

0, pe' sub umbre care ne-nfa!Joara,

C-un vas de vin alaturL
Atenti doar la mi'icarea inutiUi
A pieselor de !Jah,
Chiar daca jocu-ar fi abia un vis,
Vis fara partener,
'
Sa-I imitam pe Per'iii din poveste,
In timp ce-afara,-aproape,
Razboiul, viata, patria ne cheama,
Zadarnic sa lasam
De-afara sa ne cherne, sa visam
Noi, partenerul, 'iahuI,
Sub umbra toleranta sa visam
.{\-lui indiferentiL

67

Fernando Pessoa

LIBERTATE
(lipse$te un citat din Seneca)
Ah, ce pUicere
Sa nu fad ce se eere !
Sa la~i tomuri severE'
Pe etajere!
Lectura-i pIictis,
Sa-nveti e proscris.
Soarele nu jura.
Pe IiteraturiL
$1 riu-~i seoate Hid t
Tlraju~ nerevizuit.
Jar briza slab a,
Cum inca din zori s-a stirnit.
Motive nu are de graba.
1

C&rtile-s foi de hirtie pietate eu tU$.

Studiu-i ceva unde-lii afla euleu~
Nimieul 9i apa de ploaie.
Pe ceaPi, ce bine-i s-a9tepti in odaie
Un Dam SebastHio in giubea
De vine, ori ba.
Mare e arta, frumos este verdele luneii.
Dar eel mai frumos de pe lume sint pruneii.
FIorile, einteeuL. Soarele e vinovat numa! dadi
In loe sa ereeze, doar seaea.

97

II

'I

Dar i;ii mai frumos

E Domnul Hristos,
Ce n-avea habar de vreo lege a muncii,
Iar Biblioteca n-avea de fel.

I
i'

98

CENTENAR

'Fernando

P.ESSOA

"

....

S-A

, '.
.

' ~il~
nast.erea lui FernandQ Animplinit,la
13 iunie, scriitorul
un 'secol
"i', t~{l,i~,'Npgueira
Pessoa.
~e .,.avea sa devina,
.,. :p:p~tlJ,gg.,~~

poate
cea .dOU~;~~~
mal s~~~ ....
pCTltrua
~tf'dai
~juma
........
_...~"redescopentate de. vea.~,
lusitana.up.a." spitit\1ala.
asa cum. de

re" .euroAeana ..;Ae:~stJ ,ttltima "conquista"

fapt,

Q"Si

vlsa~ la.dimerisiuni

quasi marginalizata
n patru decenii de
salazarism .. Opt sute de' specialiSti sI.
iubitori ai poeziei pessoane (p3.ftlcipind
16 tari'.si
tirilridu-se: 180 de comunic~ri)
saps-au inregistrat 1n urma cucHev
tamni la cel' de al IV -lea Congres International
de Studii Pessoane.
'de la'
Sao Paulo. n Brazilia;' la teatrul Petit
Ode9n din Paris se joaca o pieSa a lui
Jose Sasportes, avind ca baza .,scenariul'!
personajelor' crea te de pessoa '; multiple";
le centre de studii pessoane pregateSC alte
simpozioane pna la sfirSitul . anului -;' o'
echipa nationala
de spe<:ialisti
a fost
desemnata pentru ngrijirea
editiei cri~

fabuloase,

multiplul PeSsQa - ia acum niste pro-'

portii de .Care portughezii nsisi par sa
. fie \,lsor ui,miti"recunoscnd
insa.fara
doar si pqate, ca autorul Odei ,marine a
deschis
un drum
de .,expan~e"
gii literaturi
conteroporane
<lUi tarantrelor,

tke complete.
a tuturor manuscriselor
(multeirica
"nedeseifrate
si nepublicata)
, din 'faimoasa "espolio" l'amasa de li) seri .
itor; editii aproape integrale au nceput
sa tie trac:luse si' publicate in ~hai multe
e~egetica sPo:fesfe
tari . iar' bIbliografia
, considel'abil,.a.m.d.~
..
Insa' resul'ecfla lui adevarata o cotlstati
sj' dupa cotoarele crtH<it unei
.in1ibrarii
ob~snuite biblioteci personale. Ciudat~ si
'pilduitOare izbnda'a literatur~i "dificlle",
ntr-o tara careia el iiscrisese,
nu tara
o anum:ita amaraciune, si "elogiul" pro.
. vincializ;arii" '
.
D.F

.Geneza'heteronimilor
"

..

-~

JFRAGMSNTE
PIN ULTIMA
SCRISOARE ADRESA
T .4 De PESSOA LUI ADOLFO CASAIS MONTEIRO)

..
CUM trec

' ,.

'

A"
ta. T~SPUnd I'ntrebtiri"
. '..
asupra heterontm~tor mei. Sti ve .
dem daca raspund. i~ mod complet.,
t"!c~p cu partea .psi'~i'!tri~p. OTigin.e~ heteron.f!Jll~r
mel este profunda., trasatura
a tste'lief .ex1.#ente
in
mine. N'u :stht daca sint pur si simplu tsterid,
aaca
lnClin
fpre
sint. mai 'precis, un istero-neurastenic.
aceasta a doua j,P9teza, caci exista la mine fenomene
de abulie pe ~M'e isteria, p'YOP-riu-tisa.
nu le incadreaza n registrul simptomelor
ei. Oricum ar fi, origine4mentala
ahet(n'onimilor
~se afla in tenamta
,>'

rzii. ca si. n toate, altritint~ri,

nu trebttie $i fim :odmati.ci). lncd de'e1ld ma stiu ca fiind cel pe ca'te~l
niLmesc eu. imi4mintes.c
ca precizam mental, in chil',
'miscari,. car,acter Sii,titmpla"',
dtver~e. fi gu rt ',freale
care erau pentru, mine tot aht de viztbtle si de ale'
mele ca si Zu,cTurilecelei.
pe care o numim, prooaoil'
~a:QQuziv. vi!ltq ~TeaUt~.Aceasta t.enclinta" venindu-lI~t

organi.Casi
constanta
spre depel'sonalizare
Si si .
v.ersire.gula1;
{nu n stilu' A.lvaro de <;'a.mpO$, el m(l,esemi ~gularitate',
apoi amaba1J.Ctonat,
mulare; Acesfe fenomene - di:n JericJ.re pentru. rn'tne .;.'tr-~n,,8til
si pentru:- altii __ se me-n.talizeaza tn ,mine;
,V'reau
cazul. Probabil ca s,a schitat n mi:ite,' cu' toate
a$a spun, nu se manfesta n viata mea practic~, ,exte";,
cestea, .ntr-o penuml?ra rauurzita,un
portret vag al.
rioara si de contact cu altii; fac explozie pe (tznta:u1l;"". " persoanei ce .s.crisesea,cele.lucrur:i:
(Sft tlscvse,'
Iara,
tru si le trif.iesc eu singur cu. m.ine. Daca as ti fast
ca eu sastiu~Ricardo
Reis) ..
'
.'
femeie. -. la' femei fenomenele~sterice
irump.
fn,
D'upa . un an si ceva~' sau. d'upa doi ani de atunci,
atac1l:Tl sau fapte de ace~t' s~l - jlecare. ~in ~oeme.te
mi-am amintit sa~i fac o fa1'.sa,lttiS6-Carneiro")
_,
(ut!rlc,ul cel "!al, tst!H'lC am
sa inven.tez un poet bucolic, Ce1l4' comp1lcat, ti
sa-I
lU! Alvaro de~a!fl.pos
n:me). ~ttT conSti!u;o clra!!la pe~tru. ce. dm }u.!' V,ar
prezint, acum nu-mi mai ami.ntesc cum. c.l1lumt>, . ano

barbat - lar
la barbati JStert~ as uma J1&.princ.pal a,.pecte ment4le;
astfel totul se sfrse,ste
In
"
liniste Sl poezie .....

.Aceasta expl!ca: tant. bIen que mal. ortgmea. C!"ga.

'Hea a heterontl1~~s"u:IUt meu A~ll~n vreau ~a va r:~
latez poves~eadlrecta
a hete1'ommllor: Incep cu ace~
caT~' m.uriTa, s.i cu unit, de ca~e deJa' nu-:mi
~mal
amln,t'!s~ ."",":cet ce zac pt(~r~'Uti m trec'utul J.ndepartat
el copllanef mele aproape ult~te.
_
de a crea ua jurul
Ineci de copil, aveam tetuhnta
meu o lume fictiva, de tJ mii nconjura
de p1ieteni
si. cunoscuti

ce n-au

existat

inteles, dac~ realmente

niciodata.

n-au.

e~istl1.t,

(Nu

stiu, bine

sau daca

nu

cumV4 eu smt cel. care nu e.xrsta, In as?menea aome",:

." ~

tr .o fmumitarealjt(lte"
M-am ap'uc4t sa elaborez
n
Citeva zile poetuL daT. n'.:.am 'reusit' nimic. Cind. mai
trziu, pna ,la urma am revenit.n'a ',nut"~Je 1914

- m ..am ap'7'Opiat de, un ' scrin' jnalt~ "l. luind o toate.

de h.rt~. am nceput sa scriU. 1J picioare.- a$ ~um
Icriu ntotdeauna' cnd am posibilitatefJ . Si am Icri,
treizeci si ceva de poeme'
la rind. intr-un 'Ol ae
extaz acaru( natura nu reusesc:s~ o ,definelc. 4.tod
ziua t1'iumfala 4 vietii mele si niclodat4nu
voi mai
.' ..
' ...
':'
'*) Mario deSa-Carneiro,
prieten tI lui Pessoa,'

poet si prozator, important scriitot,~

***

Nu are nici o semnificat; .

Suri$ Qi frun,zefor auzit,

numaf btizo' 'vintului sui.
Daca eu te<"omprivit si tu moi privit.
Cine-a wris cel dintii'
Rda ci~ suride intii .

;f

. lide.p
deo~ata priveste
Tocmai a privi oi nevrind.
Acofounde-n 'runzi, banuieste
it>~iul vintuluiadiind.
,:f.bfuJ :numoi vint simulind.'
Insa privirea d.~asta privind
Spn~ neprivite, a revenit.
Stam amndoi discutind

Ceea ce nu s~a rostit.

A inceput, ,$-0 sfirsit ,

'.,

'.'

Atunc; de ce $Pun eu despre lucruil :siftt ,rumO<l$. ,

. Da, . pina Ji pentru mine, car.' triiesc ",""Oisp'o
:

,,>'

..

Invizibile, m;nc~unifeoO",enilpr ma fI$Ote$4 .

In 'prezento lucrurilor,"
"
...
In prezenta lucrUrilor care .xista pur~' $;",plu . ',
sa vez.i doar 'ldbilu.' I
Ce. dificil. sa fi tu in'uti

"a',

,i

Le

';' XXX~

.' p'$pre ..clorul .~, lu~; $trabatindinol~.'onu

d:, "'

~puntotipOetii'c6e,mai
mult decit."
,
..
CJarul de luna strabatir;d inaltele rarnuri.,:,' , .,'
.
Insa pentru mine. care "I1U stiu ee anu'me 9i~dflC,.~
.Clarul de luna strobatnd inaltele ram.uri
'
.>fn'ofara-de
cifi
.:'
:.
, Clarul de lunastrob6tind
inalteferamuri,'
Nu e mai mult decit
Clo",1 de luna strobatind inaltele ramuri.

inceput

,"A

cu'

fO$

~4t'rit!.,
, ..

si

treocQ,

...

dat u'te,

merg

cue'e-mpreuna

I -

Fara ghirlande spre acelosi destin

Impreuna cu
tip$it, de soar,le' pe core it $imt.
.
. ' .....
deyiQta pe cot. o .
Merg impr~tI~ cvel. dar nu 'n ne<unostifttade

.te' ,i

"i~
"'$li

...

Moi

'

'.

cCIUIa_

',i:decit ,ziua in duo trista mi-:

rnJiua

de zi c li..

In ,iUo'atitde, tristi.... ,

'

"

~,a.~n,~fiqat...
1,

flventele,
am tsf14t ,metenme, am ascultat. f1t(aunt,.ul
meu. diBcufUle. si' divef'gtm.tele de ~!teTit. si in toate
acestea mi,-a parut cel snt eu, creator Ql(uttu'o,., sau
cel putin q; ceea ee exista-acolo. Parcdtotul
,-ar :It
petreeut i1&depen4tllt de mine. $i se ,pare ca si te a...
cum nainte 14 fel se 1'4 n.timpla.
Daca intr-o bun4
zi voi. 'Putea publica discutiile estetlce :ntre Ricardo
Rei, si Alv4fO de Campos, seva. vedea. cit de diferite
snt 'ele, *1-U va 1'tdea ca eu nur~prezint. nimic t1& a-

~--

Si obio doeo ou existenta .

_ ..\;
Frumus.etea este numete'o cevo inexistent
DorUlt de mine lucrurilor n sch""bql ,m"', .miri; ce
.m;~o od\lc

tinus
urmei a Jost aparitia cuiva n mhte, caruio i dadui' de le. b~n In ceput numele:, Alberlo Caeiro, Jertata ,Jie ...mi QOlurditea ..
tea f-razei{ se ivean mine maestrul me~ Aceasta .
fost. se14zati(limediatd )e' ca're, ain t,lvut ..o.' Si etit de.
putetnica ncit; dupa. ce om 'scris. aC~$te'treizect . fi'
ce1'4'de'VQeme;
amtuat
ele. indat(" 'q'\:~dt4t()4e
de
h-rtiesi
am scris-. unul dupa altul;".t4 fel, ;cete s"se
poeme ce Cptl,stituie Ploaia oblica etl.e lut' t'ernando
Pessoa~ lme.diat' fi .n. intreQime , A [Qst fntoaTCerp.a
Peuoa Alberto Caeito . lei Fernanc:to 'Pelui rernaMQ
SSOfJ; tI, ,inguf".
Sau. si maibi'ne spus, o fost reactia
lld Fernando PetsQ4 impotriva" tne~i.tentef sale"caAlberto Caetro.,
,
"."
..
Od~tci ap4:rut<~lberto
Caetro, 'm.;.amfngrlJit
fmeinstinctiv .si . in m04 incansuvnt
da.f ~,sa-t descopa1'--:":ltnu1tlUidiscipo!i. L-am scos di11pdgnismu.t
,!tu
ftJ.b/' Pe. ,.~~~rdo
Re.$ .ltitentul,'
1-;:.cim ::d{!scdp'erit
Illt,mele . fi' l...
4m ejutat pe el insusi,: tUnde-a iV ace$t ntldiu'aejaU
vedeam. Apoi. deodata, si, fntt-o aertvatae
opu$d"Zui' ,Ricaftf. ReU,. mi-a
aparut. impetuos
I.1n
nou individ.; tntf"-un
'J:ngur jet~ la masina d.e feris,
corecttJ;ri. s~a ivit Oda Trium!a'f4 intrerUperisau
fala. q lui Alt1at'o de Campos ~ Oda cu. ace8t nume si,
omul 'cu lU~m~le lui.
~",
Am erC4t, deci, f)' tnexhlentd coterte. Am ftxat totul, intipQf'el, reaZitdtU. Am' sporit n mod gratia, UJ-

portugh~z.Ct
despre: daloguL~"~H~
Jt~i~l~lVaro ..
de (;ampo$, :teJ(tele .au: fost PtlbI,1J:~t~,ijt,:t,sljiti:.p.:.,tratt
cells;ta
<
..
': ."; :~,>.~:~t-~o;",!tl~~~ti"J.':7'
,~..~~:,,,""
<~"

Fernando PESSOA

model1li~ulul

'<';

(1.$~mtQnGtQare, 'Am'
PastQrultUrme}Qr. JaT ceea Ce

'mea

8'!nt

..

pl1itea. 6vea~(l,ltt,l

mca de pe , cmct 1.mi q.m:mtesc,a

fz':uneu,
m-a1rnsottt
intotdeauna,sChimbndu";si
ptttin
genul de nWZtca cu
ca're ma nc'nta, Cl4r' niciodata modificndu-sima.nlera
ele a incinta.
[ .J
: ..
,
. Prin' 1912, daca nu e vreo gl'e.<ie-ala (ca.r~ 1~,,:,ar putea fi prea mare),
mi veni ideea sa scriu_ lJllumtte
poeme de tempeYa'~ent pagn. Am 8chitat, citeva n

tta7

de Josi 'Sarmento.

Desen

'

..

'.

''''"

'...

. lo-

i.

Cind: sev fir" 00'" Q(eo$tcl nooDte

terna, universul.
JareU,'su,let al me,u, voi aVe(! .ziuo,,""o'
.
Oare' 'ch,d, ma voi Cred din stareo de a fi treol"
,..~ ,UU:.Soorele;$tta,'uce,te.sus~ ,- .. - "0' ""
J"posib,il~.
fixat cu privirea.
,Reci 'tica~sc sfete'e;
Imposibil.
ftum6rot.
'nimei .bate straina; ..
'
('
linPo5bitde o$c",Jtot..
Cind va. 'uo: sfirsit aC~$to dramo, ;6ro teotru.'
Sau acest teatru Ih'sitde drama,
$i ma voi stringe de pe drumuri acosa ,

Unde 'Cum , Cind'

Cela cQre-mi bcIte-n poarta

Cu, a patima fierbinte
Va afla ca este moarta
,'Inima ce-n mine simte ,
C-o ;nvolui, sti-va oare,
De cum noaptea se iveste,
Cu o vaga-ngrijorare
Ce nimic nu inveleste t
Sti-va el oare c6-$ surd t
Fiindca stie sau nu stie,
Bate-asa, pustiu, absurd
Cit e lume si 'Vecie t

1\lberto CAErRO
r

Pastorul

de turme

XXVI

Citeodata, n %ile cu o lumina perfecta si exacta,

In care lucrurile au toata reolitateo c:e.o pot pveo,
Ma intreb pe mine nsumi, pe indelete
De ce-'t~tusatribui eu
.
Frumusete locurilor
fntmplator o flaore este frumoasa l
Intimplator o fructa este frumoasa ~
Nu : au culoare si forma

,,Alvaro 'de. CAMPOS

Pis~ca ce mei p'rive,ti cu ochi de viOta. pe cirle as(unz

..

Nori
Mai trista si decit liuo in zjua tristami,-. ;",ima.
Obligatii morale si civilel
.'
Complexitate a.ndatorirllor, a consecintelor ,Nu, nimic.~.
;
,
Zi~~ cea trista, prea putina d~rint(l ~ toote . ,

.Nlmlc ..

'

'.

Altii ca'atore~c (am calatorit si eu),olt;; stau la soare

(Am stat la soare si eu, sau presupun ca am stat),
Au Cl"itotii dreptate, sau viata, sau ignoranta
simetrica,
Vanit(lte~ . bucurie si sociabilitate,
.
Si emigreaza cq sa se-ntoarca, sau sa nu se 'intoarca,
Pe nave core pur si simplu-i tronsportCi.
,
Ei nu simt Ce anume apa'ttine mortii la orice plecare,
Si mister"'ui la orice oprire,
$i oribiluluHn tot ceea ce este nou ...
Ei nu simt =- de oceea sint deputati si oameni de~,afaceri
Dansea%Q si si"t functionari comereia,li,
Merg la t-oote teatrele,i. cynosc lume ..
Ei nu simt: de ce 'ar tre~ui
sa simta' ,
,
Vite din grajdurile ZeilOr, mbracate, '.
,
Lasa-le $a treaca nghlrlondate spre 'sacrificiu .
Sub soare, vioaie. vii multumite de o~si da importanta ...

, ..

'

acOlo-n odin,'

Pe-ace$t r Pe-Qce,lo I
Acesta.o p<>funei precum lehova sa se <tpreosca
. , .. ,~,'.! .. ' .. ',
.oarelli! fi eu ma voitreli
lorotunchva
fi zi,
Sunt;, dormin,\ suflefat meu
Sur.izi,suflefe, va .fi zi 1

Ricardo
REIS
..

***

'

Solemn trece deosupro pomintului cel manos .,

Albul, fuga cele nor inutif,
. '.
Iar pe cimpuri o brus~a ntunecime .stirnq~te
O ,acoro.asa brizO.
Astfe" srinaltami in suflet fenta dee%boorQ
mintea, dar de indata revin,
Asa cum spre el fnsusi acelasi cimp, la %iua
Vietii eeleia imperfecte.

Si.mi intuneca

.* ** ,"

>

,
.'

"1"

_.

Nu vrea~, eloe. ,,,,birea to, ce oprimo

.Fiindca imi cere iubire. Vreau sa fiq liber.
:.'
,
SpeJa"t.c ...eo datorie o' sentimentului.
PrezentQre si. trodutere

Dinu Ffamnd

de

'
;

Azi sint perplex,. asemeni

si a gasit
~i apoi a uitat.
Azi sint scindat ntre fidplitatea datorata Tutungeriei
de pe cealalta parte a strazii. ca lucru real vazut din afara,
~i :,wnzatia ca totul nu c altc!'va dect somn, ca lucru real
vazut din launtru.

fernando p~ssoa

Am ratat n toate ..
Cum nu am avut vreodata

cl'lui can' H meditat

ambitii,

1>oate ac('st(' toate erau

nimic.

De la educatia pe care mi-o dadeau

am fugit prin fereastra din spatele casei.
M-am dus la tara, cu mari proiecte,
nsa acolo am gasit doar iarba si copaci,
iar atunci cnd ntlneam oameni, erau si ci la fel ca toti
cdlal~i.
ma asez pe scaun. Oare acum la ce ,
ar trebui sa ma mai gndesc'?
Ce ~tiu ('u despre c('('a ce voi fi, ('u care nu stiu ce anume sInt'?
Sa fiu oare cel la care ma gindesc'? Dar ma gndesc sa fiu
attea lucruri!
5:'i mai exista at~ia allii care se cred acelasi lucru, ncit
ar fi imposibil sa existe cu totii!

Plec dt la lCreastra,

Geniu'? In aceasta clipa

o suta de mii de creierc se cred genii n somn, ca si mine,
iar istoria nu-l va nregistra, cine stit' 7, pe niciunul.
si-o sa ramna doar fum din attea .cuceriri viitoare.
Nu, nu cred n mine ...
In toate epocile exista numerosi nebuni stapniti de attea
certitudini!
Eu, carc nu am nici o certitudine, snt eu oare mai cert
.
sau' mai putin cert

"Hamlet este ca un bure~e", scria Jan Kott

ntr-o
carte despre marele Will deven ita demult celebra. De la
el s-a lasat absorbita si una
din fantomele lusitanului Fernando Pessoa, adica acel care
in familia
heteronima
s-a
numit Alvaro de Campos, fer":;~'~, f;Ctiu;;c onomastica menita sa nfieze, ntre altele.
~i acest mare poem Tutungeria. Locuind ntr-o mansarda a Lisabonei, pe la inceputul veacului, nJul Hamlet nu este mai pUtin nefeuA
ricit cind rein trepreteaza
fi sau a nu fi", cu ochii atintiti la viata strazii.
Isi
ia Tutungeria (scriSa cu neabatuta majuscula) drept punct
de reper, tot asa cum filosoful Kant (pomenit in treacat) se agata cu privirea rlP
un copac oprit in zarea ferestrei sale. Observa miscarile semenilor, cu umor si
secreta ironie, dar. mai cu
seama, se observa pe sine.

ci t se poate de net)' Ultl;"..

Tot ceea ce poate intemeia
ramine, pina la urma, doar
o sfisiere.
Fcrnando-Hamlet
inchis in Danemarka mansardei sale, iar dincolo Esteves
,.cel fara metafizica",
omul
CJmun si, poate. fericit ... Se
vor saluta, iar la sflrst
un
suris enigmatic va porni d]
usa Tutungeriei!
Conciliere?
l\tlai degraba mister. ,.misterul
profund tot atit de cert cit
e somnul misterului
de la
suprafata".
Acestei ..n1ultitudini" de personalitati,
carE'
a fost teribilul Fernando Pessaa. nu-i este propriu sa ofere o solutie. Nu te poti opri
din uimire la gindUl ca cel
ce se
numea
.,persoana"
(==
'pessoa) a lasat o uriasii
opet'a ce-si caut[! in permanenta autorul. Asa cum multipla persoana hamletiana nu
a ncetat sa-si caute personalitatea.

D. F.

Iju snt nimic.

~iciodata nu voi fi nimic.
Ju pot sa vreau sa fiu nimic.
Jincolo de astea, am strns n mine toate visele lumii.
?crcstre de la odaia mea,
,ma din odaile milioanelor

'?

de insi din aceasta lume despre

. care nimeni nu stic cine snt
;si daca s-ar sti cine snt, ce anume s-ar sti '?),
.
lau spre misterul unei strazi cu un du-te-vino de oameni.
ipre o strada inaccesibila tuturor gndurilor,
reala, imposibil de reala, precisa. de-nc-cunoscut-dc-prccisa,
cu misterul lucrurilor strivit sub pietre si cu fiintele,
:u moartea care ntinde umiditate pc ziduri si par alb
pe capetele oamenilor,
:u Destinul mnnd carul totului pe strada nimicului.
Ma simt azi nvins, ca si cum as cunoaste adevarul.
Ma simt azi lucid, ca si cum m~as dcsnadi spre moarte,
si de acum nainte nu' as mai nnadi cu lucrurile alta
fraternitale
j('cit o dcspartin',
iar casa si partea asta a strazii
ar deveni ~irul de vagoane al unui tren. si ca semnal'
de pl.ecarc
un fluierat din launtru testei mele,
:;i un. zVlcnet al nervilor, iar la pornire un scri'jnct de oase.

(Mannca ciocolata, pustoaico ;

mannca ciocolata!
Ia seama ca n lume nu exista alta metafizica

dect
cea a ciocolate1.
Ia seama ca toate religiile nu te nvata mai mult decit
probleme de cofetar1e.
Mannca, pustoaica murdara, mannca!
As putea sa mestec cu ciocolata cu adeverirea cu care
'o mcstcci tu !
Dar cu gndesc si, dnd la o pa'rte hi-rtia, credca-i
facuta
.
diri foita de staniol.
asa ca arunc totul jos, cum mi-ai aruncat viata.
f

Cel putin mi ramne, din amaraciunea

unui destin nerealizat,
rapida caligrafic a astor vcrsuri,
portic ruinat peste Imposibil.
Insa cel putin mi consacru mic nsumi- un dispret fara lacrimi,
nobil, cel putin, prin gestul larg cu care arunc
murdara lenjerie care snt eu. absenta de pc lista, pe cursul
lucrurilor,
si ramn n casa fara camasa.
(Tu, consolatoare, in~xistenia !5tocmai prin asta consolatoare,
zeita greceasca, pc' vremuri conceputa ca o statuie vie,
sau patriciana romana, nespus de nobila si nefasta,
sau printeSa a trubadurilor,
gentilissima ~i stralucitoare,
sau marchiza din vcacul al optsprezecelea,
distanta si larg
.
decoltata,
sau cocheta celebra P(~ vremea tatilor nostri.
sau nu mai stiu ce modern - nu-mi imaginez bine ce anume
inspira-mi, o'ricare din ele ai fi, daca poti inspira ceea ce
inspiri !

Sufletul meu e o gah'ata varsata.

Precum invocatorii de spirite invocatorii de spirite ma invoc
pe mine insumi si nu aflu pc nimeni.
Ma lipesc de ferNlstra si privesc ntr-o claritate absoluta
strada.
Zaresc magazinele, trotuHrele, vehiculele care trec,
vad fiintele vii si mbracat(~ cum forfotesc,
vad Cinii care si ci exista,
.5i toate astea ma apasa precum o condamnare la exil,
~i toate astea mi snt straine, ca totul, de altfel).
Am trait, studiat, iubit si pina la urma am dobndit credinta,
iar astazi nu exista cersetor pe care sa nu-l invidiez ca
.
el nu snt cu.
Ji privesc fiecaruia zdrcntcle si plagiIc si minciuna,
si gndesc: poate niciodata nu am trait, nici studiat,
nici iubit, nici nu am dobndit credinta
(fiindca e posibil sa faci realitate din toate astea fara sa
faci niciuna din ele);
poate nu am facut nimic altceva dect sa exist, ca o soprla
careia i s-a taiat coada,
iar coada taiata continua sa se zbata nca ..
Am facut din mine ceea Ce nu as fi stiut sa fac,
iar ceea ce puteam sa fac din mine nu am facut.
Dominoul mbracat de mine nu era nsa cel potrivit .
Repede am fost considerat cel care nu eram si nu am
dezmintit si m-am pierdut.
Cind am vrut sa-mi scot masca,
era de-acum lipita de obraz.
Cind am smuls-o si m-am zarit n oglinda,
eram de-acum bat~n.
Eram beat. nu stiam cum sa-mi mai mbrac travcstiul pe can~-l .
.
dezbracasem.
Am aruncat masca si m-am culcat Ia vestiar
ca un Cine tolerat de directiune
pentru firep lui inofensi va
si vreau sa scriu aceasta poveste pentru a dovedi
ct snt de sublim.
Esenta muzicala a versurilor mele inutile,
cel putin sa-mi fie dat sa te aflu ca pc un lucru facut de mine,
~i nu doar sa ma prosternez n fata Tutungcriei de peste drum
ncaItndu-mi
constiinta de a fi existent,
asemeni unui covor de care se poticneste un betiv
sau ca o rogojina furata de tigani si care nici nu face
.
doua parale.
Insa Patronul Tutungerici iesise n pragul usii si se rezema
de canat.
II cercetez cu disconfortul gtului meu ntepenit
si cu disconfortul sufletului meu care ntelege cu greu.
Si el va muri, si eu voi muri.
El va lasa-n urma-i
o firma, eu versuri.
Vor disparea cndva si firma, si de asemeni versurile.
Mult mai apoi o s'a dispara si strada cu firma,
si limba n care au fost scrise versurile.
Dupa aceea va muri si planeta rotitoare pe care toate
acestea se-ntimpIa.
In alti sateliti din alte sisteme ceva asemanator oamenilor
va continua sa produca lucruri precum snt versurile
si sa traiasca sub lucruri precum snt firmele,
mereu un lucru peste drum de celalalt,
mereu un lucru la fel de, inutil cum e celalalt,
mereu imposibilUl n egala masura de stupid ca si realitatea,
mereu misterul profund tot att de cert ct e som'nul
misterului de la suprafata.
mereu asta sau altceva sau nici un lucru nici celalalt.
I
Insa a intrat un barbat n Tutungerie (sa cumpere tutun'?).
si realitatea plauzibila se surpa deodata peste mine.
Ma ridic un pic, energic, convins, uman,
si am de gnd sa scriu aceste versuri n care afirm contrariul.
Aprind o tigara gndindu-ma la ce scriu,
savurez din tigara eliberarea de toate gndurile.
Urmaresc fumul ca pe o roata rostogoIindu-sc de capul ci,
si gust, ntr-o clipa de sensibilitate si competenta,
eliberarea de toate speculatiile
si constiinta ca metafizica este doar con secventa unor
momente de proasta dispozitie.
1

Din nou ma asez pe scaun,

continui sa fumez,
Cta vreme DestinUl o sa-mi ngaduie, voi continua sa fumez.
(Daca m-as nsura cu fata spaIatoresei mele,
poatc as gasi fericirea).
Astea fiind zise, iar ma ridic de pe scaun. Merg la feuastra.
Barbatul a iesit din Tutungerie (oare si-a vrt restul banilor
n buzunarele pantalonilor '?).
Ah, l cunosc: este Esteves cel fara metafizica.
'(Patronul Tutungeriei a revenit n usa).
Ca dintr-un instinct divinatoriu, Esteves a ntors spre mine
capul si m-a zarit.
Mi-a facut un semn de recunoastere,
i-am strigat:
Salut Esteves!. iar universul
s-a realcatuit pentru mine fara ideal si fara speranta,
iar Patronul TutungeNei.a
surs.
(15.1.1928) sub pseudonimul

Alvaro

de Campos

.n romneste de Dinu FLAMND

.J

FERNANDOH PESSOA
....

tughezului FernandoPes.soa
- un
.poet parea
care s-a
manifestat cazcaal suma
ca uluitoruJ
por..a mai multoc heteronimi. fiecare
in ei avnd un marcat profil liric persoal - infirma un principiu al intuitiei
ritioo in materie de poezie, si - ca 'atac - al artei de a o traduce: aC1a ca
iecaru poet autentic constituie un' su~t fundamental",
o voce inconfundabila
n conocrlul poeziei mondiale. Sa fie chiar

S-AR

t.)<l

Am impresia

ca nu. Ideea de baza a unei

.eorii privind traducerea ~enetica a poe~i mi e deloc infirmata,
ci dimpotriva.
DiverSle profiluri lirice ale lui Pessoa Alberto Caeiro, Ricardo Reis, Alvaro de
2ampos" Coelho Pacheco etc. - nu fa<:

decit sa dovedasca, inea o data, ca

vuce p.oe~ica - recognoscibila

chiar
nivel de micro-text - apare, cu nece-

noua

la

sitate. dar numai atunci, cind o alta ..arta

bioo delimitata si coerenta.
tl
apHcala cu consecventa si cu talnt. Stim
ca exista diferente de "arte poetice" intre
un scriitor si ceUalti. In cazul insolit al lui
P'C..<:S<Xl,
;"ln.."t fapt ni se propune ca diferenta int~~'na, intre mai multe ipo5wze
a!<! aceleiasi personalitati
poetice. E clar
efi suntem in fata unei. unitati pluraJe a
fiintei poctulu,j, si ca Pessoa ni se indica.
psihologie vorbind. ca un eu pluri-sdndat, do tip schizoid, ca o prsoana inchn.ata,spn: dS-personalizare
si simulare.
poe-ti ca"',

FernandoPessoa

Scotnd din discuti~ elementele

extratextuale ale aoestui call - declaratii Calse.
scrisori fi cti ve, marturisiri
sim wate etc.,
- care au dus fn epoca la' ilereditarea
existentEi reale a heteronimilor ~ aceast.a
divfsificare in-de-sine nu mai apare chLar
atit de slJrprinzatoare.Ea
nu face decit
sa impinga la ultima consecinta practica;
de ordin exterior, existentau.nor'
-date
pSihioo care se pot intilni si la alti- creatori. Nu este Ion Barbu un poet triplu.
daca n-a gindim ct de diferit suna "vocile" sale - cea pannic echilibrata
a.
poeziilor
prime . cea pitagoreic-hen'netizanta din ciclul Joc secund. si cea ludic-.
balcanizanta a ciclului lsarlk? Nu ni se
infatiseaza
Holderlin .ca practicind
tr.ei
,,arte poeti ce" foarte
diferite:
una
in
poeziil.e idealist-schilleriene.
alta in ,.strofla antice", a treia in. marile
imnuri
(daca nu vrem sa socotim chiar o a patra
- a poeziilor scrise n perioada
nebuniei) ?
In general.' doua lucruri sunt greu de
unitatea.
fidelitat.ea
justificat la poeti
tata de ei nsisi. in cazul creatorilor proteici : si, invers. evolutia, diferenta in~decnet
sine, in cazul poeti1or monocorzl;
Si unii. si altii repl~zinta.
de fa.pt. doua
extreme. intre car'? se nscrie numerosul
"cor" al cer<}rlalte voci : poetii careevolue.a.za fara a 1asa deloc impresia ca s-ar
u-ada. Pentru Pessoa. dificu1tatea
este
ac.~ea de a gasi arcul de bolta poetic. Bub
=

Poetui simulatar
Simuleaza-atit de tare
Ca simuleaza; ca-' dor

Dureri ce-aievea'~

are.

Toti core citesc ce scrie

In durerea ce~Qu citit
Simt nu doua. ce-I sfsie,
Ci una, ce Ie.;a lipsit.
astfel in,cere se misca,
Din ratiune minima,
Un mic tren ca o morisca
Ce se cheama inima
$'j

Acestei
Scriu simulind ,i mint,
Zic ei. Dor nu:-i asa .
Eu pur sisimpl", simt
Cu~im~gina,ia ...
Resping, deci, inima~ .

li

de zapuseola,
De-aceea cind. lritr.:o
Sunt trist ca prea'ma bucur d. ea,
.
. Si ma intind"
iarba,

,i

Oeaceea cind scriu spintec

Nimicu-n iuru"mi stind,
Liber, chiar .de-al meu cintec,
Grav, de ce nu-i nicicind.
Simt t Simta ei - citind I

Moi bine lboru'

.Noi, imitindu-i pe lei .

la' fel de putin liberi ca ti ei in Olimp,
Precum cel' care-nnisip
...
(nalta castele ca sa-si bucure wazul,.
Ne-na!tam viata,
,'.
'.'
.
Iar zeii vor sti sa ne fie recunoscatori
Pentru ca suntem ca ei.

Cele doua castele

Europa race~ sprijinita-n coole :
. Din Est zace spre Vest, privind nainte ;
Plete romantice-i ..pazesc bogote
Och,ii; eHni, ti vremi ii trec prin minte.
Cu brotul sting 10 spate-i asezata;
Cel drept;~in unghi, ilnapade,te
ceata.
Primul lice Italia, ';-0 -arati, .
AI doHea Anglia, mai departata,
Cu mina-n
sus, .in 'care-,i tine fato.
.
Cu ochi de sfinx, fatol, naltindu-si talia.
. Spre Vest, trecutul viitor, ea catci.
Portugalia.

Ulisse
Mitul - nimicul care totul este .
AceloJi soare-arzind al zarii cort
E-un mil tacut, o-nvapaiata veste
AI Domnului trup mort,
ViU.' gol,pe creste.
Acesto. core-aici a debarcat,
t=u doar o nefiinta existenta.
Fara o fi, ne-a-ndestulat.
Absenta ,i-o facu prezenta,
Si ne-a creaL
Astfellegenda-n
depanare
Patrunde ~n realitate,
Si fecundind-o curge-n tare.
Viata, moi jos, pe jumatate
Nimica, moare"
.

Atta timp cit traim, traieste ora

In care traim, 10 fe' de moarta
Cind trece cu noi,
Care trecem cu ea.

unei pasarl,ce
trece
Ji nulo$i\
urma,
Ca. trecerea unei salbaticiuni, .ce .
.'
.st6-nsemnatape
pamtnL'
Pasarea trece ,ieste uitatci,fi-asa
..
trebuie sa fie.
.SaJbaticiunea,
unde nu maie,
,i ~e
.
aceea .nu servest. la nimic
Arata ca a fost, ji-aceasta nu
.
. serveste la nimic.
tradare a Naturii,
Amintirea e
Pentru ca Na.tura de ieri nu e Natura.
. Ceea .ce-a fost nu e nimic, iar
i amintirea nu este vedere.
Treci, pasare.

treci, si nvata-ma

sa

trec.

..(Alvaro de Campos).

aCeGsta nu
m-ojuta s-o stiu'
(pentru ca fara putere ce rost are
cunoa,terea .t).
Cea ma i buna viata e viata
Ce dainuie fara-a se controla.

Ttltun.g~riQ

faptul de-osti

IntorS

,i m-a'

vazul

facut semn de sci:ut; J eu am

strigat Cu bine Esteves,
. .
,i universul
mi s-a rea Icatult la loc fara ideal
si
fara, speranta, .iar PQtronul Tutungeriei .
a zimbit.

(Coelho Pacheco)

.Dincolo

de un- alt

ocean'
(fragmente)

Cind

intru.;n faptul serii intr-o . sola

'.
more si goala
Si totu-i tacere ea are pentru
mine
structura unui suflet
E yaga ,i
prafuita ,i pasii
mei au
ecouri
ciudate
La fel cu cele ce-mi rasuna-n
suflet
cind,
ma plimb
Prin ferestrele ei triste intra
lumina
de-ofara
Si-arunca pe zidut sumbru din fa.ta
penumbre si umbre
. O sala mare' ,i goala
este un suflet
tacut
curentii de oer c. ridica
praful
. --J
.
sint gindurile' mele

s~

(fragment final)"

Dar un om ci intrat in Tutungerie (sa-,i .

cumpere tutun
frealitatea
plauzibila cad. brusc'

'l, .

pute mii,.

(2.9.1923)

Ma ridic
.. energic; hotarit,. omen.,t.,
,

Senin Ctstepti sfir,itul ce-ntirzie putin.

Ce-i orice viata , Sori gt.6biJj ti somn.
Atta (it gmdesti, distribuie-.
In nu 'prea multe gmdurt
Pentru

Mi-a

Nuvrea'u' -s.a,:;miamintesc. Ilici' sa ma

'
';"'::;"'." ..
,,'
cunosc.
Sunt~mprec:rmuHid~~a.rie\pitam
cine
. "- ..... " . .< ..:'e' .;: .. /"0'.'_' suntem,
19 rio'ro reo"fapfuJui 'de::.g.;~tfai
. Ne umple indeajuns viata.

Oaca

Omul a ie~it din Tutungerie (punndu-,i

. restul . de bani in buzunarul. de la
.pontaloni f).
Ah, D cunosc: e Esteves
cel fara
metafizica.
(Patronul' Tutungeriei a venit n u,a).
Dintr-un . instinct
divin' Esteves s-a

. XLJJJ

,i divina.

Ca duc ovjgtalibera

lor a minca un fruct Inseamna a-i ,ti

.
sensul .

$i
ochii infierbintati,'
. " ..
Imiimi'
simtinchid
tot corpul
tolanit in. realitate,
sunt fericit .
Stiu adevarul

Nu in mod diferit foc leii, 'carora

Un destin etern le incumba,
.
In intima sistravecheci lai
col ma

o vedea
fi mirosi.

.....

Nu.mailibertatea,
aceasta ne-ngaduie
leii: san~i'pIec.am .ointa
Sub stapnirea 'or
Si cet mai bine e sa facem o,a,
-Pe.,tru ca numai in ilulialibertatii
&ista libertatea.

Convingere

Ma duc la fereastra.

A gindi .o fIoai.' inseamnaa

(30.7.1914)

Ce-ivis sau ce maposa,

Ce n-am sau port voios,
Este ca o terasa
StincLpe';ol,tceva, mai jos
Iata cee\frumoS .

Iar fata ce-I priveste-i

,i

Ode

na~ tn ritmul trepidant al civilizatiei moderna scuturat de nelinisti adinci, uneori

livresc), Coelho Pacheco (spirit de avanla modul suprareagardist, metafarizant
list. cultivind expresia intelectual-abstracta), si altii, scriu in vers liber. De aoeea
voi cuteza sa aCi.rm ca primul este prizonierul liber al formei p.e care si-a ales-o,
in timp ce ceilalti sintsclavii
libertatii 00
U s-a dat.
"Transfo.rmndu-ma- astfel - scrie Pes908 - la nivel minim intr-un nebun care
viseaza cu voce tare. la nivel' maxIm nu
Intr-ull singur scriitor, ci int.r-<l ntreaga
literatura, chiar daca faptul acesta: mi-a
servit doar spre a ma distra, ceea ce pentru mine a insemnat foarte mult, contribui poate la redimensionarea
universu ..
luI, pentru ca acela care, murind, a lasat
ecrisun singur vers frumos a. tacut cerul
~t pamntul mai oogate si mai
emotivmisterios faptul ca exista stele si oameni".

,i

Gindesc cu ochii
urechile,
cu picioarele.
Cu' miinile
Cu nasul fi: cu gura~ ..

(Ricardo Reisl

Autopsihografie

care ortonimul isi' realizeaza multipla sa

ipostazi.ere in heteroDimi. Pastreaza, oare
acestia din urma macar un punct
de
contact
ombilical cu "parintele"
lor?
Fonneaza ei intr-adevar
..0 sinKura multime". ca sa folosesc expresia consacrata?
Se poate vorbi de un "sigiliu Pessoa"
1n
volumul M~j
(1934) - stngura culegere
de versuri portugheze publicata in timpul
vietii lui - care i-ar fi marcat pe toti?
Pentru' cel ce patrunde. pas cu pas. in
Laboratorul de cN'..a.tie al po~tu1ui, e limpede ca diferenta maxima de ,.arta poetica" se casca. intre textele oMonim ul uit
de o parte, si cele ale tuturor heteronimilor, de alta, parte. Intre ei, acestia
din
urma difera,desigur,
d-Clr ei lasa. totusi
impreSia unei oolaterale inrudiri.ca
si
'cum "desprinderea"
de Pessoa ar fi 81nguru:) lor blazon.' ca si -cum poetul ar fi
fost att de obsedat' ca toti ceilalti' sa tie
altfel decit el nsusi. ca nu s-a mai preocupatsuficienlde
individualizarea
lOr: ln
mare.e de-ajuns sa spun atta: Fern.ando
Pessoa (concentrat. solemn si' vizionar,
bintuit de imagtneaunei
Portugalii vazuta
unor
metafizic, ca si de etica 'activistaa
figuri nationale de lej:!enda) serie in fonna
traditionala.
Ricardo R<~is (anacreontic sI
ineditativ,
la.pidarsirafinat;
pastisnd'
. ~r
lirica latina), Alberto Caeiro. (antimetafizic si naturist. senzualist si' sceptic,
prozaic si amator de notatii realiste). Al. vara de Campos (agitat si patetic. angre-

crmaci

o mare
1

neagra-i

Tu, in confuza solitudine a _,ii,

Alege pentru tine Inlu,;
.
(Ce poti sa stii tu despre oltii f)
portul,
(31.7.1932)

(Alberto Caeiro)

Paznicul'

cu intentia de a scrie' aceste ,ersuri fn

care spun -contrariul.
-

Imi aprind

;1. .

o figareta. gindiodu.ma'
.141

ruta

clara.

turrnelor

Urmaresc

eliberarea
de .
_toate gind urii. mei
,fumul
ca . p . oioata
au lonom 6,

ti

. buc,",

obiect pe care~1 apuci, o spaima

ca re ,O Incefci
Sunt toate moduri de a tr6i pentni altii
Eu a' "ea Ia traiesc sau sa fiu
fnlauntru'
meu cum' .trai.sc sau sunt
spatiii.

..

p.

Uneo;) . -Incerc:
o scurta
bucurie
. .
gindindu-ma
ca voi muri
Si ca foi fi inchis . intr-Iln sicriu de
lemn' mirosind a ra,ina
Corpul
meu se va
preschimba in
. zemuri tnfioratoare

Apoi ma las din nou in scaun

si continui 'sa fumeI.

liniile

.0

,i

timp

(Daca

sunt senzatii.

Un

Intr-un . "'oment de
sensibilitate
si competenta,
de eliberarea. mea deoric.
speculatii
de
con,tiinta ca
metafizica
c,0nsecinla a existentei rau plasate.
mei

Destinul

, IX

Sunt paznic de turme.

Turma e gindurile mele.
Iar gindurile mele toate

.sa

sc~iu,

Si sorb din 'tigareta

OI

(fragmente)

m-a,

fi'

imi yoingadui,
voi
continua Ma .fumez.

casatorit cu
fiica
spalatoresei
mele
poate c-as fi fost fericit).
Considerind asta, ma ridic din scaun.

felei mele . se vor desface

in
felurite' putregaiuri'
iridiscente
lor dedesubt va 'ncepe
sa-,i
foca
aparitia
teasta. ridicola
Foarte
murdara
,ifoarte
obosita
.batnd din gene.
Prezentare

sttraduceri

de

.Stefan ~ug. Doina,

}toDaa~a

hterara 21

...