Probleme de zica

Emil Petrescu Daniela Buzatu

14 octombrie 2005
Cuprins
1 OPTIC

A 2
1.1 Unde electromagnetice . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Interferent a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.3 Difract ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
1.4 Polarizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
1
Capitolul 1
OPTIC

A
1.1 Unde electromagnetice
1.1.1 Sa se scrie expresiile vectorilor

E si

B ale unei unde elec-
tromagnetice plane care se propaga pe direct ia Oz, daca ea
este liniar polarizata av and planul de polarizare la un unghi
= 45
o
fat a de planul Oyz. Propagarea undei are loc n vid
(vezi Fig.1.1).
Solut ie
Daca notam cu E
o
modulul amplitudinii intensit at ii campului
electric, atunci:

E
o
= E
o
sin e
x
+E
o
cos e
y
Deoarece = /4 rezulta:

E
o
=

2
2
E
o
e
x
+

2
2
E
o
e
y
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 3
y
x
y
E
0
r
a
x
E
0
r
0
E
r
z
e
r
y
e
r
x
e
r
z O
Fig. 1.1
Astfel, unda armonica plana va avea expresia:
E(z, t) =

2
2
E
o
(e
x
+e
y
) cos (t kz)
unde k = /c, k ind modulul vectorului de unda iar - pulsat ia.
Deoarece propagarea undei are loc n vid:

B =
o

H unde

H =
_

o
(u

E)
u este versorul direct iei de propagare, care n cazul nostru este
e
z
. Astfel, induct ia campului magnetic este:

B =

o
(e
z

E) =
1
c
(e
z

E)
Pentru amplitudini este valabila relat ia:

B
o
=
1
c
(e
x

E
o
)
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 4
Atunci:
e
x

E
o
=

e
x
e
y
e
z
0 0 1
E
o
sin E
o
cos 0

= E
o
cos e
x
+E
o
sin e
y
si

B
o
=
E
o
c
cos e
x
+
E
o
c
sin e
y
T inand cont ca

B =

B
o
cos (t kz) si ca = 45
o
, rezulta:

B =
E
o
c

2
[e
x
+e
y
] cos (t kz)
1.1.2 O unda electromagnetica plana care are frecvent a = 16
Hz se propaga n vid dupa direct ia axei Oz si are amplitudinea
intensit at ii campului electric E
x
= 2 V/m.
a. Sa se determine amplitudinea, viteza de faza, lungimea de
unda si vectorul de unda.
b. Sa se determine amplitudinea si direct ia de oscilat ie a inten-
sitat ii campului magnetic.
Solut ie
a. Deoarece unda electromagnetica se propaga n vid, viteza
de faza este c = 3 10
8
m/s.
=
c

=
3 10
8
10
9
= 0, 3 m
k =
2

= 20, 9 m
1
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 5
b.

H =
_

o
(u

E)

In cazul nostru, u = e
z
iar

E = E
x
e
x
. Intensitatea campului
magnetic devine:

H =
_

o
(e
z
e
x
)E
x

H =
_

o
E
x
e
y
Vectorul

H oscileaza dupa axa Oz iar modulul sau va avea va-
loarea:
H =
_

o
E
x
= 5, 3 10
3
A/m
1.1.3 Vectorul intensitate a campului electric al unei unde elec-
tromagnetice plane este:

E =

E
o
exp i[9, 42 10
14
t

3
(

12x + 2y) 10
7
] V/m
unde

E = 3 10
4
e
x
+ 3

3 10
4
e
y
Sa se determine:
a. direct ia dupa care oscileaza intensitatea campului electric
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 6
y
x
a
0
E
r
y
e
r
x
e
r
O
Fig. 1.2
b. direct ia de propagare a undei
c. marimea amplitudinii intensitat ii campului electric
d. lungimea de unda
e. pulsat ia si frecvent a undei
f. viteza de propagare
Solut ie
a. Reprezentam n sistemul de axe xOy amplitudinea campului
electric (vezi Fig. 1.2).
Deoarece
E
x
= 3 10
4
V/m E
y
= 3

3 10
4
V/m
tg =
|E
x
|
E
y
=
1

3
=

6
Atunci, unghiul facut de

E
o
cu axa Ox este:
=

2
+ =
2
3
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 7
b.
E
o
=
_
E
2
x
+E
2
y
= 6 10
4
V/m
c. Din expresia de denit ie:

E =

E
o
exp i(t

kr)
rezulta:

kr = k
x
x +k
y
y +k
z
z =

3
(

12x + 2y) 10
7
si
k
x
=

12
3
10
7
m
1
k
y
=
2
3
10
7
m
1
k
z
= 0
Atunci:
k =
_
k
2
x
+k
2
y
+k
2
z
=
4
3
10
7
m
1
u
x
=
k
x
k
=

3
2
u
y
=
k
y
k
=
1
2
iar vectorul direct iei de propagare va avea expresia:
u = u
x
e
x
+u
y
e
y
=

3
2
e
x
+
1
2
e
y
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 8
d.
=
2
k
= 1, 5 10
7
m
e.
= 9, 42 10
14
rad/s
=

2
= 1, 5 10
14
Hz
f.
= vT =
v

v = = 2, 25 10
7
m/s
1.1.4 Intensitatea campului electric al unei unde electromagnet-
ice care se propaga n direct ia Ox n vid este:

E = E
o
e
y
sin
z
z
o
cos (t kz)
Cunoscand viteza luminii n vid c, z
o
si sa se determine mo-
dulul vectorului de unda.
Solut ie
Consideram ecuat ia undelor undelor:

E =
1
c
2

E
t
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 9
scrisa pentru componenta E
y
:

2
E
y
x
2
+

2
E
y
y
2
+

2
E
y
z
2
=
1
c
2

2
E
y
t
2
unde:
E
y
= E
o
sin
z
z
o
cos (t kx)
iar derivatele de ordin doi vor avea expresiile:

2
E
y
x
2
= E
o
k
2
sin
z
z
o
cos (t kx)

2
E
y
y
2
= 0

2
E
y
z
2
= E
o

2
z
2
o
sin
z
z
o
cos (t kx)

2
E
y
t
2
= E
o

2
sin
z
z
o
cos (t kx)
Atunci:
k
2

2
z
2
o
=

2
c
2
Rezulta:
k =

c

1
_
c
z
o
c
_
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 10
1.1.5 Un laser emite n ultraviolet pulsuri de 2 ns cu diametrul
de 2, 5 mm. Fiecare puls are energia de 6 J.
a. Sa se determine lungimea n spat iu a pulsului emis de laser
b. Sa se determine densitatea de energie emisa de laser
Solut ie
a.
l = cT = 3 10
8
2 10
9
= 0, 6 m
b.
w =
W
V
=
W
ld
2
/4
=
4W
ld
2
= 10
6
W/m
3
1.1.6 Utilizand argumente energetice sa se arate ca amplitudinea
unei unde sferice descreste cu r.
Solut ie
Consideram doua sfere concentrice (n centrul sferei se aa sursa)
de raze r
1
si alta de raza r > r
1
. Energia care trece n unitatea
de timp prin cele doua sfere este aceeasi. Atunci:
4r
2
1
I
1
= 4r
2
I
unde
I
1
=
1
2
_

E
2
1
I =
1
2
_

E
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 11
E
1
si E
2
ind intensitat ile campului electric al undei pe suprafat a
celor doua sfere. Astfel:
r
2
1
E
2
1
= r
2
E
2
E =
E
1
r
1
r

1
r
1.1.7 Utilizand argumente energetice sa se arate ca amplitudinea
unei unde cilindrice descreste cu

r.
Solut ie
Consideram doi cilindrii, unul av and ca axa sursa liforma a
undelor cu raza r
1
xa, si altul de raza r > r
1
.
Energia care traverseaz a cilindrii pe o port iune de lungime l prin
cele doua suprafet e n unitatea de timp este aceeasi:
2lr
1
I
1
= 2lrI
unde
I
1
=
1
2
_

E
2
1
I =
1
2
_

E
2
E
1
si E sunt intensitat ile campului electric al undei pe suprafat a
laterala a celor doi cilindri. Astfel:
r
1
E
2
1
= rE
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 12
Rezulta:
E =

r
1
E
1

r

1

r
1.1.8 O unda electromagnetica plana cade la incident a normala
pe o lama cu fet e plan-paralele de grosime d (vezi Fig. 1.3).
Substant a din care este confect ionat a lama este nemagnetica
(
r
= 1), iar permitivitatea electrica relativa descreste dupa
legea:

r
(x) =
1
e
2ax
Sa se determine timpul total n care unda strabate lama cu fet e
plan-paralele.
Solut ie
Viteza undei la distant a x de suprafat a lamei este:
v =
1

o
=
1

o
v =
c

1
e
ax
Timpul n care unda strabate port iunea dx de la distant a x este:
dt =
dx
v
=

1
c
e
ax
dx
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 13
O
x
dx
d
x
Fig. 1.3
Atunci timpul total va :
t =
_
d
0

1
c
e
ax
dx =

1
c
1
a
e
ax
|
d
0
=

1
ac
_
1 e
ad

1.1.9 O unda electromagnetica plana se propaga n vid astfel

nc at campul electric are expresia:

E =

E
o
e
i(t

kr)
ntr-un sistem de coordonate Oxyz cu versorii e
x
, e
y
si e
z
. Vec-
torul de unda si amplitudinea undei au expresiile:

k = 3e
x
+ 4e
z
m
1

E
o
= 2e
y
V/m
a. Sa se determine direct ia de propagare a undei si lungimea de
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 14
unda
b. Sa se determine intensitatea campul magnetic H
c. Sa se determine intensitatea undei
Solut ie
a. Direct ia de propagare a undei este data de vectorul

k care,
conform expresiei lui se aa n planul xOz. Unghiul facut de
direct ia de propagare cu axa Oz este:
tg =
k
x
k
z
=
3
4
Rezulta:
=
2
_
k
2
x
+k
2
z
=
2
5
m
b.

H =
_

o
(u

E)
=
_

o
(

k

E)
k
= 5, 3 10
4
(8e
x
+ 6e
z
)e
i(t

kr)
unde u este versorul direct iei de propagare a undei; se observa
ca

H oscileaza n planul xOz.
c.
I =< |

E

H| >=
1
2
_

E
2
o
u W/m
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 15
y
x
O a
a 2
a 4
3 / p
Fig. 1.4
1.2 Interferent a
1.2.1 Sa se determine amplitudinea oscilat iei care se obt ine prin
compunerea a trei oscilat ii:
u
1
= a cos t
u
2
= 2a sin t
u
3
= 4a cos (t +/3)
Solut ie
Exprimam:
u
2
= 2a sin t = 2a cos (t /2)
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 16
Din Fig. 1.4 se observa ca putem scrie componentele amplitu-
dinii misc arii rezultante:
A
x
= a + 4a cos /3 = 3a
A
y
= 4a sin /3 2a = 2

3a 2a
Atunci, amplitudinea rezultanta va :
A =
_
A
2
x
+A
2
y
=
_
9a
2
+ 4(

3 1)
2
a
2
= 3, 3a
1.2.2 O oscilat ie se obt ine prin suprapunerea a N oscilat ii coe-
rente pe aceeasi direct ie si care sunt de forma:
u
k
= a cos [t + (k 1)]
unde k este numarul oscilat iei (k = 1, 2, ....N), este defazajul
ntre oscilat ia k si oscilat ia k + 1. Sa se determine amplitudinea
rezultant a.
Solut ie
Reprezent am oscilat iile sub forma complexa:
u
k
= a exp [it + (k 1)] = ae
it
unde
a = a exp (k 1)
Amplitudinea complexa a oscilat iei rezultante este:

A =
N

k=1
a = a
N

k=1
e
(k1)
= a
e
iN
1
e
i
1
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 17
Amplitudinea reala este egala cu modulul amplitudinii complexe:
A = a
|e
iN
1|
|e
i
1|
Se va t ine cont ca:
|e
i
1| = | cos +i sin 1| =
_
(cos
2
1)
2
+ sin
2

= 2 sin /2
Rezulta:
A = a
sin (N/2)
sin (/2)
1.2.3 Doua unde coerente plane au direct iile de propagare ce fac
ntre ele un unghi foarte mic, cazand aproape normal pe un
ecran. Sa se determine distant a dintre doua maxime vecine pe
ecran (interfranja).
Solut ie
Fie cele doua unde coerente:
y
1
= Acos (t

k
1
r)
y
2
= Acos (t

k
2
r)
Defazajul dintre cele doua unde este:
= (

k
1

k
2
)r
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 18
1
k
r
2
k
r
m
r
r
1 + m
r
r
Fig. 1.5
Pentru maximul de ordin m, defazajul va :
(

k
1

k
2
)r
m
= 2m
iar pentru maximul de ordin m + 1 defazajul va :
(

k
1

k
2
)r
m+1
= 2(m + 1)
Din cele doua ecuat ii rezulta:
(

k
1

k
2
)(r
m+1
r
m
) = 2
Deoarece incident a este aproape normala pe ecran (vezi Fig.
1.5):
|

k
1

k
2
||r
m+1
r
m
| = 2
k i = 2
Cum k = 2/, rezulta:
i =

CAPITOLUL 1. OPTIC

A 19
O
1
r
2
r
P
r
d
q
1
S
2
S
Fig. 1.6
1.2.4 Un sistem este format din doua surse punctiforme S
1
si
S
2
, care emit unde coerente. Sursele se aa ntr-un plan si os-
cileza perpendicular pe planul respectiv. Distant a dintre surse
este d iar lungimea de unda este
o
. Sursa S
2
este defazata cu
n urma sursei S
1
. Sa se determine unghiul ce caracterizeaza
direct ia dupa care intensitatea radiat iei este maxima (Fig. 1.6).
Solut ie
Fie un punct P situat la o distant a r d, pe direct ia fat a
de surse.
r
2
2
= r
2
+
_
d
2
_
2
+rd cos
r
2
1
= r
2
+
_
d
2
_
2
rd cos
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 20
Scadem cele doua ecuat ii:
(r
2
r
1
)(r
2
+r
1
) = 2rd cos
si t inem cont ca r
2
+r
1
2r. Rezulta:
r = r
2
r
2
rd cos
Astfel, defazajul dintre undele care ajung n punctul P se da-
toreaza o data defazajului init ial si apoi defazajului obt inut din
diferent a de drum 2r/. Rezulta:
= +
2d cos

Maximul de interferent a se obt ine pentru = 2k:

+
2d cos

= 2k
si
cos =
_
k

2
_

d
1.2.5 Una din fantele dispozitivului Young este acoperita cu un
strat de mica cu indicele de refract ie n = 1, 58.

In punctul cen-
tral de pe ecran se gaseste a 7 a franja luminoasa. Care este
grosimea lamei daca lungimea de unda a luminii folosite este
= 5500

A(Fig. 1.7).
Solut ie
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 21
1
F
2
F
l 2
D
x
O
M
1
r
2
r
P
S
O
Fig. 1.7
Conform Fig. 1.7, diferent a de drum ntre razele care interfera
n punctul P este:
= (r
1
e) +ne r
2
Dar, n punctul O, r
1
= r
2
. Atunci:
= (n 1)e
Din condit ia de maxim = k rezulta:
(n 1)e = k
Astfel grosimea e este:
e =
k
n 1
= 6, 64 m
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 22
1.2.6

In practica, studiul fenomenului de interfernt a nu se reali-
zeaza utilizand surse luminoase monocromatice. Sa se determine
relat ia dintre , largimea spectrala a radiat iei folosite si ordinul
de inteferent a k la care gura de interferent a nu se mai observa.
Solut ie
Figura de interferent a nu se mai observa cand maximul de ordin
k al radiat iei cu lungimea de unda + cade peste maximul
de ordin k + 1 al radiat iei cu lungimea de unda , adica:
= k( + ) = (k + 1)
Atunci:
=

k
1.2.7

Intr-o experient a cu oglinzi Lloyd (vezi Fig. 1.8), o unda
luminoasa care provine direct de la sursa interfera direct cu unda
reectata de oglinda O. Franjele de interferent a se obt in pe
ecranul E perpendicular pe planul oglinzii. Distant a dintre sursa
si ecran este d, iar interfranja este i. Daca distant a dintre sursa
si oglinda se modica cu h, interfranja se mareste de ori. Sa
se determine lungimea de unda a luminii folosite.
Solut ie
Putem considera ca interferent a pe ecranul E este datorata un-
delor ce provin de la sursa S si de la imaginea lui S n oglinda
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 23
S
' S
P
R
h
h
l
E
Fig. 1.8
O, S

. Distant a dintre cele doua surse, una reala (S) si cealalta

virtuala (S

) este 2h. Interfranja este:

i =
2h
d
Cand sursa se departeaz a, noua interfranj a este:
i =
2(h h)
d
De aici rezulta:
=
i( 1)d
2h
1.2.8

In Fig. 1.9 este prezentat a experient a de interferent a cu
oglinzi Fresnel. Unghiul dintre cele doua oglinzi este = 12

,
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 24
' O
' ' O
a
a
1
E
2
E
S
O
a 2
l D
' S
' ' S
Fig. 1.9
distant a dintre muchia comuna a oglinzilor si ecran este b = 130
cm. Lungimea de unda a luminii este = 0.55 m. Sa se deter-
mine interfranja si numarul de maxime ce se obt in pe ecran.
Solut ie
Sursele care furnizeaza lumina coerenta sunt imaginile sursei
S n oglinzi. Se observa ca sursa S si imaginile ei S

si S se aa
pe un cerc de raza r.
Distant a dintre planul surselor si ecran este:
D = b +r sin
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 25
Distant a dintre surse S

S = 2r. Atunci:
i =
D
S

S
=
D
2r
=
(b +r sin )
2r
i
(b +r)
2r
= 1, 1 mm
Lungimea l pe care se obt ine interferent a este:
l = 2b = 8, 3 mm
Astfel, num arul de maxime este:
N =
l
i
+ 1 =
2b2r
(b +r)
+ 1 =
4br
2
(b +r)
+ 1 = 9
1.2.9

Intr-un interferometru cu doua fascicule se utilizeaza linia
galbena a mercurului care este constituita din doua lungimi de
unda
1
= 576, 97

A si
2
= 579, 03

A. Care este ordinul
minim de interferent a astfel ca maximele determinate de cele
doua radiat ii sa se distinga.
Solut ie
Cele doua maxime de interferent a se disting atunci cand maxi-
mul radiat iei
1
de ordin k se suprapune peste minimul radiat iei
de ordin k 1. Deoarece n acel punct diferent a de drum optic
pentru ambele radiat ii este aceeasi, rezulta:
= k
1
= (2k 1)

2
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 26
si
k =

2
2(
2

1
)
= 140
1.2.10 O pelicula de apa (n = 1, 3) aata n aer are grosimea
d = 3200

A. Daca lama este iluminata la incident a normala, care
va culoarea predominanta n lumina reectata.
Solut ie
Deoarece lama este iluminata la incident a normala, diferent a
de drum este:
= 2nd /2
Condit ia de maxim este:
= 2nd /2 = k k = 1, 2, 3, ...
Atunci:
=
2nd
k + 1/2
=
8500
k + 1/2

A
Pentru:
k = 0 = 17000

A
k = 1 = 5700

A
k = 2 = 3400

A
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 27
S
d
A
B
C
n
) 1 (
) 2 (
D
Fig. 1.10

In regiunea vizibila a spectrului se gaseste maximul pentru k = 1

care corespunde luminii galben verzui.
1.2.11 Un fascicul de lumina alba paralel cade pe o lama cu
fet e plan-paralele din mica (n = 1, 33) sub unghiul de incident a
i = 52
o
(vezi Fig. 1.10). Pentru ce grosime a lamei lumina reec-
tata va prezenta un maxim pe culoarea galbena ( = 600 m).
Solut ie
Diferent a de drum dintre razele care interfer a este:
= 2nd cos r

2
Dar, conform legii Snell-Dscartes:
sin i = nsin r
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 28
rezulta
cos r =
_
1
sin
2
i
n
2
Atunci:
= 2d
_
n
2
sin
2
i /2
Condit ia ca radiat ia cu lungimea de unda sa prezinte un maxim
este:
= k k = 0, 1, 2, 3, ...
Astfel
2d
_
n
2
sin
2
i /2 = k
si
d = (2k + 1) 0, 6 m k = 0, 1, ...
1.2.12 Sa se determine grosimea minima a unei pelicule cu in-
dicele de refract ie n = 1, 33 pentru care lumina cu = 0, 64 m
va prezenta un maxim prin reexie. Unghiul de incident a este
egal cu 30
o
.
Solut ie
Utilizam formula obt inutan problema precedentan care punem
k = 0:
d =

4
_
n
2
sin
2
i
= 0, 13 m
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 29
r
e
O
I
1
I
' I
1
A
2
A
Fig. 1.11
1.2.13 Pe dispozitivul format dintr-o lama cu fet e plan-paralele
pe care se aa o lentil a plan-convexa de raza R = 2, 4 m, cu
indicele de refract ie n = 4/3, se trimite un fascicul paralel de
lumina perpendicular pe acesta, cu lumgimea de unda = 600
nm. Care este raza celui de-al 19-lea inel luminos.
Solut ie
Diferent a de drum dintre razele (1) si (2) (vezi Fig. 1.11) este:
= 2e

2
unde e II
1
si se determina cu ajutorul teoremei nalt imii din
A
1
A
2
I. A
2
este punctul diametral opus punctului A
1
, fat a de
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 30
centrul de curbura O al part ii convexe.
II
2
= I

A
1
I

A
2
Notand prin:
r = A
1
I
1
= I

I
atunci:
r
2
= (2R e)e 2Re
Rezulta ca:
e =
r
2
2R
Condit ia de maxim este:
= k
si
r
2
k
R


2
= k
unde r
k
este raza inelului luminos de ordin k:
r
k
=

_
k +
1
2
_
R
Deoarece inelele se numar a de la inelul cu k = 0, atunci al klea
inel luminos este inelul luminos de ordin k 1:
r
k1
=

_
k
1
2
_
R = 5, 15 mm
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 31
1.2.14 Un rezonator Fabri-Perrot consta din doua oglinzi plane
cu coecientul de refelexie R = 0, 99 care se aa la distant a de
l = 10 cm una fat a de alta. O unda monocromatica plana este
incident a pe interferometrul care, n acest caz este utilizat ca o
cavitate rezonanta. Sa se estimeze, la rezonant a, frecvent a (n
MHz) unei rezonant e, precum si intervalul de frecvent e dintre
doua rezonant e vecine.
Solut ie
T inem cont ca:
I() =
I
o
1 + M sin
2
/2
unde
M =
4R
(1 R)
2
Punem condit ia ca I() = I
o
/2 pentru a deduce
1
si
2
care
ndeplinesc aceasta condit ie:
I
o
1 + M sin
2
/2
=
I
o
2
Deoarece unghiul este foarte mic, rezulta:
=
2

M
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 32
Astfel
=
4

M
=
2(1 R)

R
Dar
=
_
2

_
=
_
2
c
2l
_
Atunci, din ultimele doua ecuat ii rezulta:
=
1 R
R

c
2l
4, 8 MHz
La rezonant a:
=
2

2l = 2m cu m=ntreg
Rezulta:

m
=
mc
2l
si pentru doua rezonant e vecine:
=
m+1

m
=
c
2l
= 1500 MHz
1.2.15 Sa se determine raportul dintre intensitatea luminoasa
n punctele de pe ecranul unui dispozitiv Young (iluminat cu
radiat ie monocromatica) corespunzatoare maximelor luminoase
si intensitatea luminoasa n punctele de pe ecran aate la o
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 33
distant a de aceste maxime egala cu un sfert dintr-o interfranj a.
Solut ie
Intensitatea rezultant a ntr-un punct de pe ecran este:
I = I
1
+I
2
+ 2
_
I
1
I
2
cos
unde este defazajul dintre cele doua unde. Deoarece inten-
sitatea celor doua fascicule este egala:
I
1
= I
2
= I
o
Atunci
I = 2I
o
(1 + cos )

In cazul maximelor = 2k si n particular n cazul maximului

de ordin k = 0, = 0 si I = 4I
o
.
Vom considera punctul la distant a x = i/4 fat a de maximul
central. Deoarece
=
2

iar diferent a de drum , n cazul dispozitivului Young este:

=
2xl
D
atunci
=
2

2l
D
x
Dar cum x = i/4 = D/8l rezulta:
=

2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 34
Astfel
I = 2I
o
(1 + cos /2) = 2I
o
I
I
o
= 2
1.3 Difract ie
1.3.1 O sursa luminoasa punctuala care emite lumina cu lungimea
de unda = 0, 5 m, este situata la distant a a = 1, 2 m n fat a
unei diafragme ce prezint a o deschidere circulara de raza r = 1
mm. Sa se gaseasc a distant a b care separa diafragma de punctul
de observat ie corespunzatoare unui num ar impar de zone Fresnel.
Solut ie

In Fig. 1.12 este prezentata situat ia din problema, unde S este

sursa iar P este punctul se observat ie.
Se observa ca:
R = a +h a
r = b h b
Suprafat a unei zone Fresnel este:
S =
rR
(R +r)

ab
(a +b)
Suprafat a deschiderii este r
2
. Atunci, numarul de zone Fresnel
este:
n =
r
2
S
=
r
2
(a +b)
ab
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 35
R
a
P
r
b
h
S
Fig. 1.12
Rezulta:
b =
r
2
a
(na r
2
)
1.3.2 O diafragma cu deschiderea circulara de raza a, variabil a,
este plasata ntre o sursa luminoasa si un ecran. Distant ele de la
diafragma la sursa si respectiv ecran sunt a = 1 m si respectiv
b = 1, 25 m. Sa se determine lungimea de unda a luminii pentru
care se obt ine un maxim de intensitate n centrul imaginii de
difract ie, pentru o raza r
1
= 1 mm a deschiderii, iar urmatorul
maxim se obt ine pentru o raza r
2
= 1, 5 mm.
Solut ie
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 36
T inand cont de rezultatul de la problema precedent a, n punctul
central se obt ine un maxim de luminozitate daca suprafat a fantei
cuprinde un numar impar de zone Fresnel:
2n + 1 =
r
2
1
(a +b)
ab
Urmatorul maxim se obt ine pentru un num ar 2n + 3 de zone
Fresnel:
2n + 3 =
r
2
2
(a +b)
ab
Daca scadem cele doua ecuat ii rezulta:
2 =
(a +b)(r
2
2
r
2
1
)
ab
Atunci:
=
(a +b)(r
2
2
r
2
1
)
2ab
1.3.3 Lumina cu lungimea de unda cade la incident a nor-
mala pe o fant a dreptunghiulara de largime b. Sa se determine
distribut ia unghiulara a intensit at ii luminii difractate.
Solut ie

Impart im fanta n N port iuni x foarte mici (Nx = b)(vezi

Fig. 1.13).
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 37
j
j
b dx
x
z
' z
Fig. 1.13
Diferent a de drum dintre doua raze care pornesc de la doua
port iuni vecine, sub un unghi , este:
= x sin
iar diferent a de faza este:
=
2

(x sin )
Astfel, undele care vor interfera sunt de forma:
E
d
o
= E cos t
E
d
1
= E cos (t + )
E
d
2
= E cos (t + 2)
.
.
E
d
n
= E cos (t +N)
Compunerea acestor unde o vom face fazorial, ca n Fig. 1.14.
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 38
F
j D
O
R
R
N
Fig. 1.14
Amplitudinea rezultant a este egala cu segmentul ON. Daca
num arul N este foarte mare, segmentul ON reprezint a o coarda
ntr-un cerc de raza R vazut a sub un unghi :
= N =
2

Nx sin =
2b

sin
Atunci:
E() = 2Rsin

2

In cazul n care = 0, = 0 iar amplitudinea rezultant a

E
o
se obt ine prin suprapunerea celor N segmente de marime E.
Lungimea totala a acestor segmente este egala chiar cu lungimea
arcului de cerc ON. Deci:
E
o
= E(0) = R = 2R

2
Atunci:
I() = 4R
2
sin
2

2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 39
si
I
o
= 4R
2

2
2
Intensitatea rezultant a va :
I() = I
o
sin
2
2
_

2
_
2
1.3.4 Pentru lumina difractata pe o fant a dreptunghiulara de
largime b sa se determine direct iile dupa care se obt in minimele
si maximele de difract ie. Sa se calculeze raportul intensitat ilor
primelor trei maxime.
Solut ie
Minimele de difract ie se obt in cand:
I() = 0
adica atunci cand:

2
= p
unde p este un numar ntreg diferit de zero. Cand 0,
deoarece:
lim
0
sin
2
/2
(/2)
= 1
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 40
dupa aceasta direct ie se obt ine maximul central de intensitate
I
o
. T inand cont de rezultatul din problema precedent a, condit ia
de obt inere a minimelor de difract ie este:
2b

sin = p
Rezulta:
sin =
p
b
Pentru obt inerea maximelor de interferent a facem schimbarea de
variabila u = /2, astfel ca:
I(u) = I
o
sin
2
u
u
2
Punem condit ia ca:
dI(u)
du
= 0 tg u = u
Aceasta ecuat ie este una transcendental a si ea se rezolva nu-
meric. Se obt ine:
u
1
= 4, 493
u
2
= 7, 725
Cu aceste valori vom obt ine intensit at ile I
1
si I
2
:
I
1
= I(u
1
) = 0, 047 I
o
I
2
= I(u
2
) = 0, 016 I
o
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 41
1.3.5 Sa se determine semilargimea a maximului central de
difract ie Fraunhofer pe o singura fanta de largime b = 0, 5 mm
pe care cade lumina cu = 0, 5 m. Semilargimea este unghiul
dintre doua puncte de pe gura unde intensitatea este jumatate
din cea din centrul gurii de difract ie.
Solut ie
Distribut ia intensit at ii luminoase date de o fant a este:
I = I
o
sin
2
u
u
2
unde
u =
b

sin
cu b largimea fantei iar este direct ia dupa care se calculeaza
intensitatea. Punem condit ia:
I =
I
o
2
= I
o
sin
2
u
u
2
de unde se obt ine ecuat ia:
2 sin
2
u = u
2
Ecuat ia este una transcendental a iar solut ia ei se obt ine numeric:
u = 1, 39
Atunci:
sin =
u
b
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 42
j
j
d
d
Fig. 1.15
iar semilargimea este:
= 2 arcsin
u
b
= 0, 44 10
3
rad = 45
1.3.6 T inand cont de rezultatele de la problemele precedente
sa se determine distribut ia intensit at ii obt inut a cu o ret ea de
difract ie care cont ine N fante, constanta ret elei ind d (vezi Fig.
1.15).
Solut ie
Amplitudinea undei ce pleaca de pe o fant a n direct ia deter-
minata de unghiul este:
E = E
o
sin u
u
u =
b

sin
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 43
O
R
R
N
DF
DF N
Fig. 1.16
Daca = 0, amplitudinea celor N unde se aduna si rezulta:
E(0) = NE
o
iar intensitatea corespunzatoare este:
I
o
= E
2
(0) = N
2
E
2
o
Daca = 0, utilizam construct ia Fresnel. Din Fig. 1.16 se
observa ca diferent a de drum dintre doua unde succesive este:
= d sin
iar diferent a de faza:
=
2

d sin
Amplitudinea rezultant a este, conform Fig. 16:
E() = 2Rsin
N
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 44
Se observa ca E este:
E = 2Rsin

2
Atunci:
E() = E
sin N/2
sin /2
= E
o
_
sin u
u
_
sin (N/2)
sin (/2)
iar intensitatea va :
I = E
2
() = E
2
o
_
sin
2
u
u
2
_
sin
2
(N/2)
sin
2
(/2)
sau:
I = I
o
sin
2
u
u
2

sin
2
(N)
N
2
sin
2

unde:
=

2
=
d

sin
1.3.7 Sa se determine criteriul de separare spectrala Rayleight.
La limita de separare, maximul principal de ordin m al radiat iei
cu lungimea de unda + coincide cu primul minim al radiat iei
cu lungimea de unda ce apare dupa maximul principal de ordin
m.
Solut ie
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 45
Condit ia pentru obt inerea maximului principal de ordin m pen-
tru radiat ia cu lungimea de unda + este:
N = mN sau
d
+
sin = m
de unde rezulta:
sin =
m( + )
d
Condit ia de obt inere a primului minim al radiat iei cu lungimea
de unda dupa maximul principal de ordin m este:
N = (Nm + 1)
adica
N
d

sin = (Nm + 1)
Rezulta:
sin =
_
m +
1
N
_

d
Egaland expresiile celor doua sinusuri rezulta:
m( + )
d
=
_
m +
1
N
_

d
Astfel:
=

mN
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 46
1.3.8 O ret ea de difract ie cu lungimea L = 5 cm, cu constanta
n = 500 linii/mm este iluminata paralel de lumina cu lungimea
de unda = 0, 5 m. Se cere:
a. ordinul maxim de difract ie
b. unghiurile de difract ie pentru primele doua maxime
c. dispersia unghiulara n primele doua maxime
d. puterea de rezolut ie pentru maximul de ordin 1
Solut ie
a. Notand cu d constanta ret elei, condit ia de obt inere a unui
maxim este:
d sin = k
Cum d = 1/n vom obt ine:
sin = nk
Pentru obt inerea ordinului maxim de difract ie facem ca
/2. Atunci:
k
max
=
1
n
= 4
b. Pentru k = 1 obt inem:
sin
1
= n = 0, 25
Rezulta:

1
= 14
o
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 47
Pentru k = 2 obt inem:
sin
2
= 2n = 0, 5
Rezulta:

2
= 30
o
c. Pentru a obt ine dispersia unghiulara diferent iem relat ia 1/nsin =
k:
_
1
n
cos
_
d = k (d)
Dispersia unghiulara va , conform denit iei:
D
d
d
=
kn
cos
=
tg

Pentru cele doua ordine de difract ie vom avea:

d
1
d
=
tg
1

= 5, 16 10
5
d
2
d
=
tg
2

= 10
6
d. Puterea de rezolut ie a ret elei este:
R =

= mN
unde m este ordinul maximului iar N este numarul total de fante
ale ret elei.

In cazul nostru N = nL si:
R
1
= mnL = 25000
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 48
1.3.9 Intervalul dintre direct iile maximelor principale de ordin
I si II este = 21
o
. Dispersia unghiulara a ret elei n ordinul
nt ai este:
D =
_
d
d
_
= 1, 1 min/nm
Se cere lungimea de unda a radiat iei folosite.
Solut ie
Maximele de ordin I si II se obt in atunci cand:
d sin
1
=
d sin
2
= 2
Punand
2
=
1
+ :
sin
2
sin
1
=
sin (
1
+ )
sin
1
= 2
Atunci:
tg
1
=
sin
2 cos
Deoarece dispersia unghiulara este:
D
1
=
_
d
d
_
=
tg
1

CAPITOLUL 1. OPTIC

A 49
atunci:
1
D
=
2 cos
sin
si
=
sin
D(2 cos )
= 1050 10
9
m
1.3.10 Fie o ret ea de difract ie de lungime L = 4 cm avand
n = 500 fante/mm iluminata n domeniul verde al spectrului cu
o radiat ie cu = 560 nm. Sa se determine:
a. puterea de rezolut ie n spectrul de ordinul 2
b. diferent a n spectrul de ordin 2
c. dispersia unghiulara a ret elei n spectrul de ordin 2
Solut ie
a.
R =

= mN = mnL = 4 10
4
b.
=

R
= 1, 4 nm
c.
D =
d
d
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 50
Din condit ia de maxim:
1
n
sin = m
obt inem prin diferent iere:
1
n
cos d = md
Atunci:
D =
mn
cos
=
sin
cos
=
1

_
1
sin
2

1
Deoarece sin = nm, dispersia unghiulara devine:
D =
nm

1 n
2
m
2

2
= 1, 2 10
6
1.3.11 O ret ea de difract ie are 10
4
linii echidistante pe 2, 54 cm
si este iluminata la incident a normala cu lumina galbena dintr-
o lampa cu vapori de sodiu. Aceasta lumina cont ine doua linii
foarte apropiate de lungimi de unda = 589 nm si = 589, 59
nm (dubletul de sodiu).
a. care este unghiul pentru care apare maximul de prim or-
din al acestor lungimi de unda?
b. care este diferent a unghiulara dintre maximele de ordin I ale
acestor linii?
Solut ie
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 51
a. Condit ia pentru obt inerea maximului de ordin I este:
l sin =
unde l = N/L este constanta ret elei. Rezulta:
= arcsin
L
N
= 13
o
20

b. Pornim de la denit ia dispersiei:

D
d
d
si n locul diferent ialelor d si d vom utiliza valorile nite (care
sunt foarte mici) si .Atunci:
D =

=
tg

Rezulta:
=
tg

= 2, 4 0
4
rad = 49, 5
1.3.12 Cate linii trebuie sa aibe o ret ea pentru a rezolva duble-
tul sodiului (
1
= 589 nm si
2
= 589, 59 nm) pentru ordinul al
treilea.
Solut ie
Puterea de rezolut ie trebuie saa e:
R =

=
589
0, 59
= 1000
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 52
Deoarece
R = mN N =
R
m
= 330 linii
1.4 Polarizare
1.4.1 Sa se determine unda polarizata eliptic care se propaga
de-a lungul axei Oy, axa mare a a elipsei ind de trei ori mai
mare decat axa mica iar defazajul este egal cu /2.
Solut ie
Componentele E
z
si E
x
ale campului electric au expresiile:
E
z
= 3E
o
cos (t ky)
E
x
= E
o
cos (t ky +/2) = E
o
sin (t ky)
Rezulta atunci, pentru unda polarizata expresia:

E = 3E
o
cos (t ky)e
z
E
o
sin (t ky)e
x
1.4.2 Sa se arate ca pentru un unghi de incident a egal cu unghiul
Brewster, unghiul dintre raza reectata si cea refractata este /2.
Solut ie
Din legea refract iei:
sin i
B
= nsin r
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 53
si legea lui Brewster:
tg i
B
= n
rezulta:
sin r = cos i
B
r = /2 i
B
Astfel:
r +i
B
=

2
1.4.3 Lumina naturala cade pe suprafat a sticlei sub unghiul
Brewster. Sa se determine, cu ajutorul formulelor Fresnel:
a. factorul de reexie
b. gradul de polarizare al luminii refractate
Solut ie
a. Atunci cand lumina cade sub unghiul Brewster:
i +r = /2
iar
tg i = n

In lumina reectata I

= 0 si:
I
RII
= I
IIi

sin
2
(i r)
sin
2
(i +r)
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 54
unde I
IIi
reprezint a intensitatea luminii pentru care vectorul
camp electric este paralel cu planul de incident a. Deoarece lu-
mina naturala este nepolarizata, atunci I
IIi
= I
o
/2. Atunci:
I
II
=
I
o
2

sin
2
(i r)
sin
2
(i +r)
Deoarece i +r = /2 atunci:
I
RII
=
I
o
2
sin
2
(i r) =
I
o
2

tg
2
(i r)
1 + tg
2
(i r)
Dar:
tg (i r) =
tg i tg r
1 + tg itg r
Pentru incident a Brewster rezulta:
tg i = n
tg r = tg (/2 i) = cot i =
1
n
Rezulta:
tg (i r) =
n
2
1
2
ceea ce conduce la expresia factorului de reexie:
R
I
RII
I
o
=
1
2
(n
2
1)
2
n
2
+ 1)
2
b.

In lumina transmisa:
I
II
=
I
o
2
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 55
doarece toate componentele paralele cu planul de incident a sunt
transmise n al doilea mediu:
I

=
I
o
2

I
o
2
(n
2
+ 1)
2
(n
2
1)
2
n
2
+ 1)
2
I

=
4n
2
(n
2
+ 1)
2
I
o
2
Gradul de polarizare al luminii refractate este:
P
I
II
I

I
II
+I

=
(n
2
+ 1)
2
4n
2
(n
2
+ 1)
2
+ 4n
2
1.4.4 Sa se determine coecient ii de reexie si transmisie (r si
t) precum si factorii de reexie si transmisie (R si T) n cazul n
care o unda electromagnetica cade aproape normal pe sticla cu
indicele de refract ie n.
Solut ie
La incident a normala nseamna i 0 si legea refract iei se scrie
i = nr. Deoarece unghiurile implicate sunt mici vom folosi for-
mulele de aproximare:
sin tg
cos 1
Coecient ii de reexie sunt:
r
II
=
tg (i r)
tg (i +r)
=
i r
i +r
=
i/r 1
i/r + 1
=
n 1
n + 1
r

=
sin (i r)
sin (i +r)
=
i r
i +r
=
n 1
n + 1
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 56
Factorii de reexie sunt:
R
II
= r
2
II
=
_
n 1
n + 1
_
2
R

= r
2

=
_
n 1
n + 1
_
2
Coecient ii de transmisie sunt:
t
II
=
2 cos i sin r
sin (i +r) cos (i r)

2r
i +r
=
2
n + 1
t

=
2 sin r cos i
sin (i +r)

2r
i +r
=
2
n + 1
iar factorii de transmisie sunt:
T
II
= n
cos r
cos i
t
2
II
=
2n
n + 1
T

= n
cos r
cos i
t
2

=
2n
n + 1
1.4.5 Un fascicul de lumina naturala cade pe o suprafat a de
sticla cu n = 1.5 sub un unghi de incident a egal cu 45
o
. Sa
se determine, cu ajutorul formulelor lui Fresnel, gradul de po-
larizare al luminii reectate.
Solut ie
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 57
Deoarece lumina naturala este nepolarizata:
I
II
=
I
o
2
tg
2
(i r)
tg
2
(i +r)
I

=
I
o
2
sin
2
(i r)
sin
2
(i +r)
Din legea refract iei sin i = nsin r rezulta:
r = arcsin
_
sin 45
o
1, 5
_
= 28
o
Atunci:
I
II
=
I
o
2
tg
2
17
o
sin
2
73
o
= 0, 0087
I
o
2
I

=
I
o
2
sin
2
17
o
sin
2
73
o
= 0, 0934
I
o
2
Gradul de polarizare va avea expresia:
P =
I

I
II
I
II
+I

= 0, 78
1.4.6 Lumina monocromatica de intensitate I
o
cade pe un sistem
format din doi polarizori ntre care se aa o lama cristalina taiata
paralel cu axa optica. Lama determina aparit ia unui defazaj egal
cu ntre raza ordinara si raza extraordinara. Sa se arate ca
intensitatea luminii emergente se poate exprima:
I =
I
o
2
[cos
2
( ) sin 2sin 2 sin
2
/2]
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 58
0
E
a sin
0
E
a cos
0
E
a
b
Direciaprimuluipolarizor
Axaoptic
Fig. 1.17
unde si sunt unghiurile pe care axa optica a cristalului le
face cu direct iile principale ale polaroizilor (vezi Fig. 1.17)
Solut ie
Pe al doilea polarizor ajung undele ordinara si extraordinara de
forma:
E
ord
= E
o
sin cos t
E
extr
= E
o
cos cos (t )
La iesirea din cel de-al doilea polarizor vom avea undele:
E
1
= E
o
sin sin cos t
E
2
= E
o
cos cos cos (t )
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 59
Compunand cele doua unde rezulta amplitudinea:
E
2
= E
2
o
cos

cos
2
+E
2
o
sin
2
sin
2
+
2E
2
o
cos cos sin sin cos
Ultima ecuat ie conduce la expresia nala:
E
2
= E
2
o
[cos
2
( ) sin 2sin 2 sin
2
/2]
unde E
o
este amplitudinea undei care trece de primul polarizor.
Aceasta este suma tuturor proiect iilor vectorilor

E din lumina
naturala, paralele cu direct ia celui de-al doilea polarizor. Atunci
E
2
o
= I
o
/2 si:
I =
I
o
2
[cos
2
( ) sin 2sin 2 sin
2
/2]
1.4.7 Sa se particularizeze rezultatul obt inut la problema prece-
dent a:
a. cand cei doi polarizori sunt paraleli
b. cand cei doi polarizori sunt perpendiculari
Solut ie
a. Cand cei doi polarizori sunt paraleli, = :
I
II
=
I
o
2
[1 sin
2
2sin
2
/2]
CAPITOLUL 1. OPTIC

A 60
b. Cand cei doi polarizori sunt perpendiculari, = /2 :
I

=
I
o
2
[cos
2
(2 /2) sin 2sin( 2) sin
2
/2
I

=
I
o
2
sin
2
2cos
2
/2
Bibliograe
[1] Cornelia Motoc Fizica , Editura All. Bucuresti 1994
[2] Ion M. Popescu Fizica , Editura didactica si Pedagogic a,
Bucuresti, 1982
[3] Ion M. Popescu, Gabriela Cone, Gheorghe Stanciu Pro-
bleme rezolvate de zica , Editura didactica si Pedagocgica,
Bucuresti, 1993
[4] I. Irodov, I. Saveliev, O. Zamcha Recueil de problemes de
physique generale, Edition Mir, Moscou, 1976
[5] L. Grechko, V.I. Sugakov, O.F. Tomasecich, A.M. Fe-
dorchenko Problems in theoretical physics, Mir Publishers,
Moscow, 1977
[6] I. IrodovCulegere de probleme de zica atomica, Editura
Tehnic a, Bucuret i, 1961
[7] Eugene HechtOptics, Addison-Wesley, 1998
61