Consideratii privind neincrederea in ideea Conferintei de la Evian

La unsprezece zile dup ce Germania national socialista condusa de Hitler a anexat Austria( actiune cunoscuta ca si Anschluss sterreichs, realizata la 12 martie 1938 ), preedintele SUA, Franklin D. Roosevelt, a decis s convoace o conferin care sa puna in evidenta situatia refugiatilor involuntari rezultati in urma actiunii mai sus amintite. Trebuie mentionat faptul ca aceasta initiativa venea din partea SUA, tara ce nu facea parte din Liga Natiunilor. Aceasta actiune a SUA poate fi privita din doua perspective si anume: ca o actiune umanitara privind soarta eveilor( refugiatilor ) deveniti indezirabili in spatiul controlat de Germania national socialista sau din perspectiva relatiilor internationale, SUA dorind sa raspunda oarecum la anexarea Austriei. Problema anexarii Austriei este un capitol mult mai larg ce nu va fi tratat in demersul de fata insa trebuie precizat ca Anschluss sterreichs se facuse cu acordul a doua mari puterii europene si anume Franta si Marea Britanie. Desi initial s-a vrut ca aceasta conferinta sa fie gazduita de un oras din Elvetia1, s-a convenit ulterior ca aceasta sa se desfasoare in orasul francez Evian. La Conferinta de la Evian au fost invitate 32 de tari 2, inclusiv dominioanele i coloniile Marii Britanii, rile scandinave i alte ri europene i latino-americane au fost de asemenea invitate3. Dintre tarile care au refuzat participarea amintim Italia si Africa de Sud. Romania si Polonia erau tari ce aveau deja multi evrei si in consecinta au trimis doar observatori la Evian.4 Conform lui Samuel Totten, unele natiuni au refuzat sa participe in timp ce unii reprezentanti aveau putina si chair nicio autoritate sa actioneze. Conform aceluiasi autor
1

Elvetia a respins ideea organizarii conferintei pe teritoriul ei nedorind in fapt tensioanrea relatiilor ei cu Germania, http://www.cdn-friends-icej.ca/antiholo/evian/chapter1.html , accesat la 29.05.2012. 2 Tarile care au participat la Conferinta de la Evian au fost : 1-Australia, 2- Rep. Argentina, 3-Belgia, 4Bolivia, 5-Brazilia, 6-Marea Britanie, 7-Canada, 8-Chile, 9-Columbia, 10-Costa Rica, 11-Cuba, 12Danemarca, 13-Rep. Dominicana, 14- Ecuador, 15- Franta, 16-Guatemala, 17-Haiti, 18-Honduras, 19Ireland, 20-Mexic, 21-Olanda, 22-Noua Zeelanda, 23-Nicaragua, 24-Norvegia, 25-Panama, 26-Paraguai, 27-Peru, 28-Suedia, 29-Elvetia, 30-SUA, 31-Uruguai, 32-Venezuela. Aceste ri au fost toate considerate ca locuri poteniale de refugiu pentru cei nedoriti de Germania national-socialista. Apud. http://www.cdnfriends-icej.ca/antiholo/evian/chapter2.html, consultat la data de 31.05, ora 12.28 AM. 3 Apud, http://www.cdn-friends-icej.ca/antiholo/evian/chapter1.html , Proceedings of the Intergovernmental Committee, Evian, 6/15 July 1938, Verbatim Record of the Plenary Meeting of the Committee. Resolutions and Reports, London, July 1938, p.8, consultat 31.05.2012, ora 12.37 AM. 4 Ibidem.

aproximativ 200 de persoane incluzand si ziaristi s-au reunit la Evian sa discute problema nou aparuta. Dupa 9 zile de discutii nu a fost adoptata nicio rezolutie. Marea Britanie a refuzat din start emigrarea refugiatilor in Palestina . Cu exceptia Republicii Dominicane, nicio alta natiune nu a fost de acord sa primeasca refugiatii. Totten considera initiativa SUA ca un truc in ceea ce priveste relatiile internationale iar reticienta democratiilor occidentale de a actiona in vreun fel este considerata ca o unda verde pentru Hitler de a actiona in ceea ce priveste soarta evreilor din spatiul Germaniei national socialiste5. Nu vom trata in demrsul de fata desfasuraea Conferintei de la Evian ci vom incerca sa ne limitam la unele consideratii privind impactul pe care l-a avut sau nu in opinia diferitelor voci din epoca sau din perioada ulterioara. Reuniunea dorita de Roosevelt a fost considerata ca fiind convocata mult prea repede, cu o planificare inadecvat, iar majoritatea participanilor "au venit fr tragere de inim i cu nici o ncredere n ideea conferintei. Intr-o scrisoare catre presedintele Comitetului Interguvernamental, G.Rublee s-a plns de faptul c ambasadorul american n Regatul Unit, Joseph P. Kennedy, pare dezinteresat de lucrrile comisiei permanente i nu mi-a oferit suport real sau asisten, n timp ce preedintele nu a fost [personal] serios interesat. De asemenea, Rublee l-a informat pe Hull c el credea c Germania era dispusa s negocieze, dar britanici i francezi, au fost "reticenti" pentru ca el sa poarte discuii cu germanii.6 Pentru a intra ntr-un congres internaional cu "speranta" de a obine rezultate pozitive, a reprezentat "cel mai bun mod al eecului." Dac Statele Unite ar fi prezentat propuneri concrete, mai degrab dect a scoate n eviden deja o existenta lege privind emigrarea, "unele rezultate ar fi fost mai uor de realizat." Preocuprile economice i teama de a crea "centre anti-evreieti" n rndul populatiei respectivelor tari participante, au dus la un minim absolut de msuri practice7.

Samuel Totten si Paul R. Bartrop, Dictionary of Genocide, Vol I, Greenwood Press, Westport, 2008, p.139. ( varianta online : http://www.scribd.com/doc/13402762/Dictionary-of-Genocide ).
6

Dennis Ross Laffer, The Jewish Trail of Tears The Evian Conference of July 1938, Graduate School Theses and Dissertations, Florida, 2011,.http://scholarcommons.usf.edu/etd/3195, apud George Rublee to Hand, August 29, 1938, HLS-Hand, box 107, folder 6; Rublee, Reminiscences of George Rublee, (NY: Columbia University Oral History Research Office, 1972) p.284. 7 Dennis Ross Laffer, op.cit., apud, Evian Refugee Conference: Proposed London Commission, The Times, July 9, 1938, p.11.

Conferina de la Evian a fost convocata prea brusc i a demonstrat c inteniile bune nu sunt un substitut pentru planurile bine-stabilite8. Ismar Elbogen i Moise Hadas au vazut Conferina de la Evian ca simbol al "disperari complete", a naiunilor democratice din Europa, ai cror reprezentani s-au limitat la "discursurile frumoase", si nu au fost capabili s conceap orice fel de "msuri constructive"9. Corespondenii ziarului Times scriau ca nici unul dintre delegaii participanti la Evian nu au adus la masa discutiilor o "contribuie tangibil" a problemei reasezarii in mas a evreilor, ci mai degraba s-ar fi ocupa numai de cazuri individuale n contextul legislaiei nationale a fiecarei tari privind emigrarea.10 In ceea ce priveste impactul pe care la avut actiunea lui Roosvelt in SUA, amintim parea lui Henry Feingold. Acesta a susinut c decizia lui Roosevelt de a convoca Conferina de la Evian a fost ciudata in conditiile in care administratia era "practic neputinciosa in a aciona", avnd n vedere restriciile impuse n materie de imigrare, precum i posibilitatea continuarii acestei limitari de catre Congres. Roosevelt a ncercat s "rmn deasupra " oricarui dezacord politic generat de problema imigraiei. Astfel, Roosevelt a fost capabil sa pastreze o "imagine de binevoitor", n special n rndul evreilor americani.11 Dup ce Conferinta de la Evian nu a realizat "aproape nimic palpabil", Frank Brecher sustinea in aceeasi maniera critica: crearea Comitetului Interguvernamental privind statutul refugiailor politici din Germania servit doar pentru a extinde longevitatea Conferinei de la Evian , sub un nou nume ", care ar putea servi drept o fata de salvare pentru administraia Roosevelt. Nici una din rile participante nu a fost angajata intr-un plan special de aciune i oficial finanarea Comitetului Interguvernamental ar fi fost limitata in mare parte la surse evreisesti si non-evreiesti.12 O alta consideratie privind Conferina de Evian ii apartine lui Klaus P. Fischer. Acesta sustinea referitor la momentul Evian: rezultatul conferintei a reprezentat n sine,
8

Home for Refugees, The Glasgow Herald, July 15, 1938, p. 32. Ismar Elbogen and Moses Hadas, A Century of Jewish Life (Philadelphia: Jewish Publication Society of America, 1946), 662. 10 The Refugee Problem: Discussions at Evian, The Times, July 8, 1938, p.15. 11 Feingold, Politics of Rescue, 18, p. 75. 12 Frank Brecher, Reluctant Ally, p. 63.
9

un alt exemplu de << ipocriza a colaborari statelor democratice>> ; ipocriza care la facut pe Hitler sa o considere o slabiciune a statelor democratice[...]13. George L. Warren, fost director al Serviciului de Migraie Internaional, membru al Comitetului consultativ al preedintelui privind statutul refugiailor politici i ulterior consilier al lui Myron Taylor, la Conferina de la Evian, afirma ca Roosvelt a convocat conferinta din iulie 1938 ca si mijloc de a rspunde Anschluss-ului, deoarece " nu tia ce altceva sa faca". Roosvelt a fost stanjenit pentru c, dup ce a numit conferinta, nu putea face nimic cu privire la preluarea refugiailor n Statele Unite. Tot ce a putut face a fost s mareasca cotele ce permiteau emigrarea in SUA. A facut acest lucru cu rumoarea Congresului n fiecare zi a sptmnii. Efortul Comitetul Interguvernamental pentru Refugiai, instituit de la Evian de a negocia acorduri financiare cu Germania, care ar fi facilitat emigrarea i reasezarea evreilor, a fost un efort inutil al lui George Rublee si a esuat complet. George L. Warren a oferit si o serie de motive pentru eecul Conferinei: cresterea omajului, migraiilor din America Latin, un Congres american din ce in ce mai ostil fa de imigraie, eforturile nesincere i superficiale ale britanicilor pentru a oferi terenuri pentru reazezarea refugiatilor n coloniile lor14. John C. Torpey a afirmat c reticena sau refuzul direct ale natiunilor de a primi refugiaii evrei germani( natiuni care ar fi putut oferi un mijloc de rezolvare a problemei evreiesti din cadrul Reich-ului), i-ar fi impins n cele din urm pe naziti spre "soluia final" ca si modalitate de rezolvare a problemei evreiesti din Reich15. Ziarul german Danziger Vorposten scria: []nici un stat nu este pregtit s lupte cu ruinea cultural a Europei Centrale prin acceptarea a cteva mii de evrei. Astfel, Conferina servete pentru a justifica politica Germaniei, mpotriva evreilor16.

13

Klaus P. Fischer, The History of an Obsession: German Judeophobia and the Holocaust ((NY: Continuum, 2001), pp. 276-277. 14 Oral History Interview with George L. Warren, November 10, 1972 by Richard D. McKinzie, Harry S. Truman Library, disponibil la : http://www.trumanlibrary.org/oralhist/warrengl.htm ; accesat la 4.06.2012. 15 John C.Torpey, Invention of the Passport, pp.135-136. 16 Ervin Birnbaum1, Evian:The Most Fateful Conference of All Times in Jewish History Part II, p. 3, disponibil la : http://www.acpr.org.il/nativ/0902-birnbaum-E2.pdf , accesat la 4.06.2012.

Rmne o ntrebare fundamental privind Conferinta de la Evian: a existat vreo sansa de succes a conferintei si a Comitetului Interguvernamental?17 Lordul Winterton a rezumat succint defectele de baz ale reuniunii de la Evian n timpul unei dezbateri parlamentare pe data de 6 aprilie 1939: ntreg Comitetul de la Evian, fr excepie, nu a fost pregtit s recunosca principiul c acestea sunt fie sub o obligaie moral sau fie este practic imposibil din punct de vedere ale sprijinului public n rile respective s recunosca rspunderea financiar pentru transfer, ntreinerea si soluionarea definitiv a problemei refugiailor. Fiecare dintre aceste 32 de guverne s-au confruntat cu somajul si au avut dificultati. Fiecare tara era speriata de posibila cretere a unui sentiment antisemit si anti-strin, n cazul n care se considera c este mai mult interes pentru straini decat pentru oamenii lor. Nu a existat nici o sansa de a obine o modificare n acest principiu. Ultimul lucru care ar putea induce guvernului Reich-ului pentru a fi rezonabili cu privire la cantitatea de bunuri luate de evrei din Germania, ar fi ca guvernele reunite la Evian s-i asume rspunderea pentru transferul i de ntreinere a acestor persoane[...]18 Asumarea raspunderii despre care vorbea Lordul Winterton nu s-a mai intamplat. Atitudinea tarilor participante a fost punctata chiar si de presa din Reich. Ziarul german Danziger Vorposten scria: []nici un stat nu este pregtit s lupte cu ruinea cultural a Europei Centrale prin acceptarea a cteva mii de evrei. Astfel, Conferina servete pentru a justifica politica Germaniei, mpotriva evreilor19. In incheierea acestui demers doresc sa atasez o caricatura din presa vremii, caricatura ce mi-a ramas in minte si probabil o voi asocia tot timpul cu evenimentul petrecut la Evian in anul 1938. Consider acesta caricatura ca fiind edificatoare privind eficienta Conferintei de la Evian si starea de spirit a refugiatilor evrei din spatiul Reichului ( anexa I ).

17

Apud, Annette Shaw, The Evian Conference - Hitler's Green Light for Genocide, 2001, disponibil la : http://christianactionforisrael.org/antiholo/evian/evian.html , accesat la 3.06.2012. 18 Great Britain, Parliamentary Debates, 345: 3082, 3084 cited in Hamerow, Why We Watched, 110. 19 Ervin Birnbaum1, Evian:The Most Fateful Conference of All Times in Jewish History Part II, p. 3, disponibil la : http://www.acpr.org.il/nativ/0902-birnbaum-E2.pdf , accesat la 4.06.2012.

ANEXA I

Caricatura politica intitulata Il va ghida Conferinta de la Evian spre libertate? aparuta in ziarul New York Times, 3 iulie, 1938.20

20

http://www.annefrankguide.net/en-us/bronnenbank.asp?aid=26547, accesat la 4.06.2012.