AMS, IX, 201 O, SECTIUNEA A IV-A: EPOCA CONTEMPORAN Ă

Lidia BAROI

UNELE ASPECTE PRI VIND ACT I U N I L E ORGAN I ZA T I I LOR

EVREI ESTI I NTERNATiONALE Î M POTRI VA ,
GUVERN UL U I GOGA - CUZA - (II) *

O rganizaţiile evreieşti internaţionale la care a apelat Wilhelm Filderman, au depus proteste

la Societatea Naţiunilor; au condamnat încălcarea tratatelor de pace şi a înţelegerilor
internationale asumate de România; au solicitat discutarea situatiei , evreilor din România, în Consiliul
Societdţii Naţiunilor, în procedură de urgenţă. Î n ciuda petiţii lor şi a memoriilor adresate de ace te
organizaţii forului de la Geneva şi a faptului că reprezentanţii ai acest�r organizaţii e aflau la Geneva,
problema evreilor din România nu a fost inclusă pe ordinea de zi. In şedinţa Consiliului Societăţii
Naţiunilor din 27 ianuarie 1 938, reprezentanţii Franţei , i Marii Britanii nu au făcut nici o referire la
situaţia evreilor din România iar ministrul de Externe al României, Istrate Micescu, a ţinut un di curs
în care a ubliniat sprij inul României pentru principiile Societăţii Naţiunilor 1 •
Wilhelm Filderman şi-a folosit întreaga energie pentru a compromite imaginea guvernului de la
Bucureşti şi era încrezător în rezultatele contate. Despre acţiunile sale avea ă afirme: "am l ucrat aşa
1
de bine . . . că atunci când a venit Micescu la Geneva toţi i-au intors spatele" . Adevărul e puţin diferit
de cel de cris de Filderman: ministrul de xteme român, Istrate Micescu, a obţinut o amânare de două
luni pentru soluţionarea petiţiilor evreilor; de aceea în şedinţa Con iliului nu -a discutat situaţia
3
evreilor din România . De altfel, nu se pot nega presiunile pe care Y. Delbos ,i A. Eden,
reprezentanţii puterilor occidentale, le-au făcut a upra lui lstrate Micescu. Ace ta a promis că
guvernul său va amâna aplicarea legilor antisemite şi chiar va introduce în ele modificări pozitive
4
însă, după întoarcerea sa la BucW'eşti a dezminţit această promisiune .
Î ncordarea din rândul delegaţiei române reiese i din descrierea convorbirii lui Lasky,
reprezentantul evreilor englezi i prinţul Anton Bibescu. După ce a dat asigurări că e te prieten al
evreilor, prinţul Anton Bibescu a afirmat că: "Proclamaţiile antievreieşti ale guvernului Goga nu
trebuie înţelese în mod simplist. Lătratul lui Goga este mai rău decât muşcătura lui; dacă ar fi vrut să
muşte, n-ar fi făcut doar declaraţii. Goga are mulţi prieteni evrei şi în orice caz el este preferabil lui
Codreanu, care este adevăratul pericol. Regele, de fapt, dictatorul ţării, nu este antisemit, cu toate că nu
poate fi definit fi lo. emit . Bibescu a fost de acord că legea pen llu revizuirea cetăţeniei punea o
''

problemă gravă şi a recomandat organizaţiilor evreieşti : " Să câştige bunăvoinţa guvernelor Marii
Britanii şi Franţei. ai căror reprezentanţi diplomatici la Bucureşti sunt foarte eficienţi". B ibescu a
respins comparaţia cu politica nazistă şi concluziile la care au ajuns evreii în această privinţă şi anume
că, din moment ul în care fasciştii pun mâna pe putere, ei devin mai periculo�i pentru evrei: "România
nu es te pe punctul să adopte nazismul . . . Rămâneţi liniştiţi şi aşteptaţi evenimentele cu o oarecare doză
de optimism. Şansa voastră constă în sprij inul pe care-I primiţi de la guvemele Franţei şi M arii Britanii
în respectarea Tratatului M inorităţilor"5
Conţinutul convorbirii Lasky - B ibescu prezintă importanţă pentru două elemente de adevăr
din societatea românească: că Octavian Goga era preferflbil lui Corneliu Zelea Codreanu şi că nu
exista perico lul adoptării nazismu lui în România. Analiza acestui poli tician român, care a fost multă

• Pa11ea 1 a losl publicat� î n ·IMS V I I-V III. 2008-2009, pp. 260-267.

. .

1 Vezi: M ihai lacobcscu. Romci11ia şi Societatea Na{iu11ilor. /'J/'J- 1 929. Editura Academiei Republicii Socialiste România,
Bucuresti, 1 988.
2 Filde1�nan. Memorii. p.663.
1 Muşat şi Ardclcanu, România după Marca U11irc. Bucureşti, voi. li, p. 2-a, pp.779-780.
4 Ibidem, p. 390.
5 Jcan Ancel. op. cit., p.86.

228 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

lidia Baroi, Unele aspecte privind acţiunile organizaţiilor evreieşti internaţionale împotriva Guvernului Goga - Cuza

vreme ambasadorul României în Statele Unite, era j ustă pentru acea perioadă. Schimbarea brutală a
situaţiei evre i lor în România a avut loc atunci când Franţa a fost învinsă de către nazişti, M area
Britanie a fost îndepărtată din Europa şi Tratatul M inorităţilor ·a devenit document de arhivă.
La Geneva, ministri de Externe ai Frantei si Marii Britanii s-au întâlnit cu m inistrul de Externe
'
;
român, Istrate Mice cu. Î n timpul întâlnirii , M i� escu a insistat doar asupra necesităţii de a amâna
"
discutarea problemei evreilor până după alegeri, din motive politice ale cabinetului Goga . Ţinând
cont de aceste consideraţi i de oportwutate, delega�i Franţei şi Marii Britarui, s-au pus de acord cu
secretarul general al Ligii Naţiunilor pentru o soluţie care înlătura procedura de urgenţă. Acest credi t
acordat guvernului român avea drept compensaţie, angajamentul moral luat de acesta d e a nu profita
de răgazu l o ferit pentru a pune Societatea Naţiurulor în faţa unui fapt împlirut.
Atitudinea lui lstrate M icescu la Geneva a produs îngrijorare în cercurile diplomaţiei franceze
şi engleze. Din analiza corespondenţei d intre diploma�i francezi şi englezi înţelegem că ministrul
Afacerilor Externe român a ameninţat că "România poate urma exempl u l Poloniei, care a denunţat
Tratatul M i norită�or în anul 1 934". La 3 1 ianuarie 1 93 8 , Yvon Delbos îi făcea cunoscut lui Corbin,
ambasadorul Franţei la Londra, hotărârea pe care a luat-o în acord cu A. Eden, de a se interveni d irect
la regele Carol al I I-lea , i la primul miru tru O. Goga, prin ambasadorii celor două ţări acreditaţi la
Bucureşti . D iplomaţii puterilor occidentale nu voiau ca România să aj ungă în situaţia de a urma
exemplul polonez de denunţare a tratatului din 1 9 1 9. Ca urmare, considerau că orice iniţiativă sau
demers pentru a preveni acest fapt trebuia pus în aplicare.
Franţa şi Marea Britanie îşi uneau eforturile pentru a preveni consecinţele grave pe care
denunţarea Tratatului mir1orităţilor de către România le putea avea. Prin urmare, era necesară o
atitudine mai fermă din partea celor două diplomaţii. Era expbcab i lă afinna�a lui A. Eden: "dacă
6
tonul este aspru, românii au meritat din plin această admonestare" . M iniştri de Externe ai celor două
puteri occidentale, Yvon Delbos ş i Anthony Eden erau de acord că tonul de adresare către partea
română trebuie ă fie ,,răspicat şi rară echivoc " .
La 6 februarie 1 93 8 , Adrien Thierry şi S ir Reginald H oare, amba adorii celor două puteri,
acredita� la Bucureşti, au tran mis părţii române w1 mesaj conceput în tem1eni severi, însă motivat,
atât de declaraţii le publice făcute de M ice cu după întoarcerea în ţară, cât ş i de necesitatea de a
impune României respectarea angajamentele interna�onale întrucât, "con ecinţele unui a tfe l de gest ­
7
de a denunţa tratatul - nu ar rămâne fără unnări pentru România " .
Adrien Thierry -a dovedit un bun ob ervator al realităţi lor din România. La începutul lunii
februarie 1 938, acesta se adresa ministru lui de Externe francez, cu următoarele precizări: "amânarea
discutării petiţiilor evreilor de către Con i l i u l Societăţii Naţiunilor a fo t considerată de presa
"
românească drept un succes "fără precedent , este pusă pe seama combativită�i lui Micescu, dar ş i
graţie negocierilor guvernelor francez şi englez, rămase fidele principiului neamestecului în treburile
"
de ordin intem al altor state . . . "8. Cu acelaşi pri lej , Thierry rec unoa, te că :
am fost frapat de amploarea
dobândită în numai câteva săptămâni de mi, carea antisemită declanşată odată cu venirea la putere a
Partidului Nu(ional Creştin. Chiar în mediile naţional-ţărăniste nimeni nu pare să reziste la
declanşarea tradiţ ionalei aversiuni a populaţiei româneşti faţă de evrei " . Mai precizează că presa are o
atitudine amicală faţă de Franţa şi Anglia, dar avertizează că "vom întâlni inconvenienţe serioase dacă
9
am da în vreun fel impresia că ne în ărcinăm cu misiunea de a-i proteja pe israeliţii acestei ţări" .
Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti considera inoportune toate presiuni le exercitate a upra
guvemului român înaintea alegeri lor. Sir Reginald H oare făcea cunoscut conţinut1d unei scrisori
adresată de evre i i din Vechiul Regat către o persona litate engleză, în care se cerea ca asociaţ i i le
evreieşti să se abţină de a-�i continua campania împotriva măsurilor l uate de guvernul român. Părerea
acestuia, comunicată lui Anthony Eden, era că unii evrei din România nu ar privi defavorabi l măsuri le
pe care guvemul român socote, te să le ia faţă de israel iţii veniţi în România după tratanil de pace.
10
pentru că "aceştia cred într-o clarificare a situaţiei lor şi o consol idare a drepturilor lor" .
Neîmpărtăşind opinia omologului său englez, Adrien Thien·y afirma doar că : " nu cred că acest punct

'' Carol Iancu, DomnwntC' si mărturii . .

' , p.276.
7 lbidPm. p.287.
' Ibidem, p. 271:1.
9 Ibidem. p. 279.
10
Bela Vago, Umbra svasticii. Naşterea fascismului şi antisemitismului in ba�inul Dunării. ( 1 936- / YJY), traducere Corina Tiron.
Editura Cm1ea Veche. Bucureşti. 2003, p. 86.
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro 229
AMS, IX, 201 0, SECTIUNEA A IV-A: EPOCA CONTEMPORAN Ă

de vedere corespunde sentimentului majorităţii notabilităţilor israelite din ţară şi că ar fi de natură să

"1 1
justifice faptele regretabile care s-au petrecut recent în România .
Conformându- e i nstruc�uni lor primite, Adrien Th.ierry a avut o ultimă întâlnire cu l strate
Micescu, la 5 februarie 1 938. Ministrul român continua să sustină că România era îndreptătită să
urmeze exemplul polonez de denunţare a tratatului minorităţilor. t1 acest context, Th.ierry a fost �evoit
să-i comunice mini trului român că: "se poate găsi un subiect de nemulţumire în declaraţiile d-lui
Goga, care au apărut în Berliner Tageblatt din 1 februarie 1 938, unde a anunţat că are în vedere
încheierea unui pact de prietenie cu Gern1ania şi I talia . . . că democraţiile occidentale sunt decepţionate
de atitudinea guvernului Goga şi că vedeau în ace t ge t un pa decisiv al României pe calea
"1 2
îndepărtării de Soc ietatea Na�unilor pentru a se apropia de Axa Roma-Berlin .
lnformându-1 pe ministrul francez de Externe de pre conţinutul convorbirii cu ministrul român,
Adrien Thierry afirma că: "sentin1entul meu este că, depăşiţi în acelaşi timp de supral icitările Gărzii şi
de excesele propriilor săi partizani, membrii guvernului Goga nu ar putea pera să pună capăt înaintea
alegerilor mişcării antisemite din România. Micescu nu va fi în măsură ă furnizeze în două luni
Genevei j ustificările pe care a reuşit să evite de a le prezenta săptămâna trecută. Ca unnare este de
temut că, dacă guvernul Goga rămâne la putere, o atitudine ca aceea a Poloniei să nu se impună
13
diplomaţiei române înainte de apropiata esiw1e a Consiliului Societăţii Naţiunilor" .
La 9 februarie 1 93 8 , Adrien Thierry a avut o u ltimă întrevedere cu primul ministru Octavian
Goga. Comunicându-i lui Yvon Delbos con�nutul convorbirii, ambasadorul francez remarca: "l-am
cerut să-mi pună limpede dacă guvernul român va trece au nu la executarea ameninţărilor schiţate la
Geneva de către ministrul Afacerilor Externe. O . Goga s-a arătat con ternat de con ecinţele posibile
ale unei atitudini pe care el nu i-a pre eri -o d-lui Mice c u decât în vederea evitării efectelor procedurii
de urgenţă. Goga a încercat să-şi j ustifice politica antisemită . . . că eforturile sale au urmărit să
modereze excesele antisemite şi a invocat o c irculară prin care guvemul român ordonă prefecţilor ă
nu tolereze nici o violenţă antisemită şi îi face per onal respon abili de toate tulburările ce ar putea ă
14
se producă" . Î n timpul întrevederii, Octavian Goga a spus că partidele politice sunt discreditate şi în
perspectiva a legerilor, ră.mân două forţe importante: rege le şi legionarii. De aceea i "mul� evrei
doresc victoria Partidului Naţional Creştin în alegeri ca ă evite venirea la putere a Gărzii de Fier" 1 5 .
Organizaţiile evreie, ti şi diploma�ile occidentale au intensificat acţiunile împotriva guvernului
român mai ales după ce a fost publicat decretul-lege privind revizuirea cetăţeniei. Nu este greu de
înţeles că revizuirea cetăţeniei evreilor, pe care guvernul român e pregătea s-o pună în practică, ridica
în atenţia organizaţiilor evreieşti dar şi a Franţei şi Angliei, problema emigraţiei evreilor din România.
De altfel, principalul stimulent pentru mobil izarea organizaţiilor evreieşti internaţ.ionale în favoarea
fra�lor din România, în afară de veşnicul sentin1ent de identificare, era teama de un nou val de
refugiaţi evrei în ve tul Europei. Această temere a fost exprimată de fruntaşii organizaţiei Joint
Foreign Commillee, în faţa ministrului adjunct de Exteme britanic, la3 ianuarie 1 93 8 . Comunităţile
evreieşti. mai ales din Franţa, Marea Britanie şi S . U . A . , care au fost nevoite, începând din 1 933, să ia
a upra lor o imensă povară bănească şi de altă natură, privind problemele refugiaţilor din
Gem1ania . . . au înţeles că, "dacă se va pern1ite ca situaţia evreilor din România ă se înrăutăţească . . . va
16
apărea un nou impas poate, mai grav, nu numai pentru ele, ci şi pentru statele vecine cu România" .
Congresul Mondial Evreiesc exp 1ima această îngrij orare intr-o circulară pe care a difuzat-o
printre conducătorii evrei la 2 1 ianuarie 1 93 8 . Soarta evreilor din România "este asemănătoare cu
soarta tristă care a lovit evreii din Gennania. Oare şi ei vor fi nevoiţi să-şi părăsească patria? oare un
milion de oameni se vor adăuga la sutele de mii care au fugit din Germania �i Polonia şi au fost nevoiţi
7
să ia toiagul pribegiei?" 1 .
Dijour, reprezentantul organizaţiei evreieşti H I CE M , a vizitat România la sfârşitul lunii
ianuarie 1 93 !\ . Situaţia constatată i-a permis în faţa delegaţiilor evreieşti din Pa1is să susţină că politica
antisemită a guvernului Goga a creat "o situaţie de panică" în rându l evreilor din România şi că evreii
care vor să emigreze "au asediat consulatele". Toate organizaţiile evreieşti au fost de acord că "nu intră

1 1 Carol Iancu, Oocll/11ente si . , p. 2X 1 .

1 2 Ibidem. p. 286.
. mărturii .

13 Ibidem. p. 291
14 Ibidem p. 293.
1 ; Bela Yago, op. cit., p. 82.
1 '' Jean Ancel, Docume111e. p. l 87.
1 7 Ibidem.

230 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

 Lidia Baroi, Unele aspecte privind acţiunile organizaţiilor evreieşti internaţionale Împotriva Guvernului Goga - Cuza

în discu�e soluţionarea problemelor evreilor din România prin emigrare", cu toate că Dijour a adăugat
că i-a fost greu să se sustragă cererilor urgente care i-au fost înaintate, dar a făcut tot posibilul să
accentueze necesitatea ca evreii din România să rămână pe loc.
Reprezentantul organizaţiei evreieşti H JCEM a primit recomandarea să mobil izeze contribuţii
băneşti de la organiza�ile evreie . ti, pentru a-i aj uta pe evrei să obţină actele necesare pentru dovedirea
cetăţeniei. Această misiunea a fo t greu de _indeplinit pentru că 80% din evreii din România nu aveau
sumele necesare pentru procurarea actelor. In aceste condiţii, evreii din Franţa şi-au sfătuit confraţii să
se abţină de la depunerea documentelor şi dovezilor în afară de cazurile în care aceste dovezi erau
"
abso l ut necesare pentru continuarea ocupaţiilor". Hotărârea l iderilor organiza�ilor evreieşti a fost
aceea de a e recomanda conducătorilor evrei din România în mod particular "să creeze comitete
speciale care să acorde ajutor material şi j uridic pe cât este posibil din urse locale. Dacă în continuare
se va dovedi că este nevoie de aj utor din afară, organizaţiile evreie . ti vor analiza problema"18.
în anul 1 93 8 , situaţia internaţională nu pern1itea o rezolvare a problemei evreieşti" din
"
România. De aceea, diplomaţiile puterilor occidentale . i-au concentrat eforturile pentru a determina
România să-şi respecte angajamentele aswnate în 1 9 1 9 . Cu toate acestea, înţelegeau că: în starea
"
actuală a lucrurilor, în vreme ce mediile naţionaliste româneşti rămân încă sub impre ia precedentului
creat de Polonia în anul 1 934, otice acţiune susceptibilă să creeze o tensiune între Geneva şi B ucureşti
ar putea să comporte repercursiuni politice grave. Ungaria şi B ulgaria îndeosebi, nu suportă decât c u
iritare obligaţiile faţă d e minoritari; e l e nu acceptă decât d i n cauză c ă stipulări analoage obligă şi
statele vecine. Dacă în um1a unei denunţări unilaterale a guvernului român, minorităţile din România
s-ar afla sustrase protecţiei Societăţii Naţiwli lor, este de presupus că Ungaria şi B ulgaria ar urnm
exemplul de la B uc ureşti. Ca um1are este de preferat o acţiune preventivă asupra Bucure. ti ului din
partea Angliei şi Franţei, decât un recurs direct la Societatea Naţiwlilor" 19.
Pre tigiul Ligii Naţiunilor a uferit în anul 1 93 8 o dinlinuare drastică; în România a avut loc o
dispută aprigă cu privire la dictatul" pe care Tratatul Minorităţilor şi Liga Naţiunilor I-au impus
"
României. După căderea guvernului său, l strate Micescu a afirmat că: " e poate pune că românii au
pierdut revendicări le lor naţionale pentru ca evreii să-şi poată păstra privilegiile lor intemaţionale" 20.
l strate Micescu a devenit principalul purtător de cuvânt al unei largi mişcări antisemite din toată gama
curentelor politice româneşti, care negau legalitatea acordurilor ce obligau guvernul să respecte
principiile privind dreptul la cetăţenie al străinilor - îndeo ebi al evrei lor, care nu au un stat propriu,
"
un guvern si un popor care să-i apere" .
În �od evident, protestele, petiţiile şi plângerile organizaţiilor evreieşti nu au avut rezultatul
"
dorit întrucât, "problema evreiască din România nu şi-a găsit rezolvarea în cadml Societăţii
Naţiunilor. Dintre toate protestele şi petiţiile car s-au făcut auzite din lumea evreia că a ieşit în
evidenţă o frază din memorandumul publicat de cercul de prieteni ai !aburi . ti lor, în colaborare cu
uniunile profe iona le evreieşti din Anglia: " Dacă tratatul Minorităţi lor devine maculatu ră, cât timp vor
rămâne în vigoare celelalte tratate care au ca scop colaborarea între popoare? "2 1
Evr i i din Marea Britanie s-au adresat sprijinitorilor păcii ş i libertăţii, atrăgând atenţia asupra
legăturii dintre elementele anti emite din România şi "statele care împing omenirea spre un nou
război". Este adevărat că numirea guvernului Goga-Cuza a fost primită cu entuzia m în Gennania şi
I talia, însă a provocat îngtijorarea puteri lor democratice. Era cunoscut că A.C. Cuza a publicat at1icole
de sprij inire a partidului nazist încă înainte de venirea lor la putere în Gem1ania. Regimul nazist a
apreciat anti, emitismul lui A.C. Cuza. În 1 933, Hi tler i-a acordat lui G heorghe Cuza, . ,ordinul
. vasticii " , prezentat în România ca una din cele mai mari decoraţii acordate de artidul nazist. De
p
asemenea, Octavian Goga a întreţinut legături cu conducătorii regimului nazist2 şi presa gennană
"
lăuda trecutul naţionalist şi , . lupta fără compromis împotJiva evreilor . subliniind legătura ideologică
între cele două regimuri.
Germania şi I talia au privit cu simpatie guvemul naţional cre�tin şi presa din cele două ţări şi-a
exprimat speranţa că România îşi va schimba polit ica extemă. Însă guvemul român nu a putut schimba
politi ca ex ternă a Români ei. În calitate de prim-ministtu al Român iei. Octavian Goga era obligat să
um1ărească interesele vitale ak statu lui român. Laudele şi încurajările din partea statelor fasciste, pe de

1 ' ldem. op. cit .. p.88.

1 '' Carol Iancu, Doc11mente şi mărt11rii . . . , pp. 235-236.
Ard etean u . România d11pă Marea Unire,
111
M uşat şi vot. I l. Bucureşti. p.78 t .
Jean Ancet. op.rit .. p. 90.
11
22
Ion Calafetcanu. l?omâni la 1 /it/er. Editura Univers Enciclopedic. Bucureşti. 1 999.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro 23 1
AMS, IX, 20 1 0, SECTIUNEA A IV-A: EPOCA CONTEMPORAN Ă

o parte, cunoaşterea intereselor şi a adevăratelor aspiraţii ale regelui, pe de altă parte, I-au detenninat
pe Goga să ducă o politică inconsecventă, care nu a satisfăcut nici una din părţi şi le-a supărat pe
ambele, complicând relaţiile cu M area Britanie şi Franţa şi chiar cu Uniunea Sovietică şi provocând
decepţie în tabăra fascistă. Chiar dacă primul ministru român nu şi-a ascun simpatia pentru nazişti,
cel puţin nu �-a complicat cu promisiuni categorice, a . a cum a tăcut Corneliu Zelea Codreanu când a
afirn1at că: "In 48 de ore de la biruinta M iscării legionare - România va avea o aliantă cu Roma si
' • • '
23
•Berlinul . . . " .
Reprezentanţii Marii Britanii, Franţei şi Uniunii Sovietice i-au comunicat primului ministru
român nemulţumirea lor şi a guvernelor lor în legătură cu politica antisemită. Ambasadorul Marii
Britanii a atras atentia guvernului Goga " într-o formă prietenea că" că tara sa este interesată în păzirea
ţ
Tratatului minorită ilor. În schimb, convorbirea dintre Goga şi amb asadorul Franţei, care a durat
câteva ore, a fost grea. Goga a de cris cele întâmplate în faţa prietenilor săi nazişti şi într-un raport al
ministerului de Externe de la Berlin se afirma că, ambasadorul Franţei a protestat cu vehemenţă
împotriva măsurilor antisemite şi a cerut o declaraţie în scris cu privire la politica guvernului faţă de
24
populaţia evreiască . Dacă România nu era di pusă să-şi îndeplinească obligaţiile asumate la Paris în
1 9 1 9- 1 920, Franţa la rândul ei, e va considera, de a emenea, dezlegată de obligaţiile pe care şi le-a
a umat, atât în ceea ce priveşte garantarea frontierelor româneşti, cât , i în ceea ce priveşte creditele de
25
înarn1are . i ajutorul pentru reorganizarea armatei .
Ambasadorul Statelor Unite nu putea ă facă apel la respectarea tratatelor internaţionale pentru
că ţara a nu era membră a Ligii Naţiunilor; ca urmare, el a subliniat numai aspectul religios şi a spus
că ţara sa "nu numai că urn1ăre . te evenimentele din România dar, că a primit dispoziţie de a trimite
26
rapoarte zilnice despre prigoanele anti emite din România " . Nu au lipsit ameninţările la adresa
guvernului, de exemplu, preşedintele Ligii mondiale antinaziste, Samuel Untermayer ameninţa că:
"27
"a ociaţia sa va prezida un boicot împotriva României prin toate mijloacele . I ntervenţia
reprezentantului Uniunii Sovietice a fost con iderată mai eficace, deşi Goga a negat, după demiterea
28
lui, că ar fi exi tat o a emenea interventie .
Diplomaţii celor trei puteri occidentale la Bucureşti au relatat că, reprezentantul sovietic a
comunicat guvernului României că problema Basarabiei va fi pusă din nou la ordinea zilei "dacă
29
România se va alătura unui pact contra Cominternului sau va lovi în populaţia locală din Basarabia .
Sensul practic al ace tui avertisment era că armata sovietică va intra în Ba arabia, cu aprobarea tacită a
Franţei şi a M atii Britanii, annata română nefiind în stare de vreo rezistenţă în faţa armatei sovietice.
Poate că şi soarta Basarabiei 1-a determinat pe Octavian Goga ă promită că: "guvernul va înainta cu
mare atenţie în problema evreiască" şi că mă urile vor fi îndreptate "numai împotriva acelor evrei care
s-au infiltra! în România din Germania, Polonia i U ngaria şi care nu sunt protejaţi de convenţiile
.

30
internationale" .
I n acelaşi timp, situaţia intemă a cuno cut o deteriorare continuă. La vechile contradicţii dintre
" cuzişti'' s-au adăugat cele dintre aceştia şi grupul ăline cu. I ntrat în guvem ca
" gogişti şi "
reprezentant al regelui, A1111and Călinescu a primit M ini terul de Interne cu sarcina expresă de a
menţine ordinea; chiar dacă principalele măsuri erau orientate împotriva legionarilor, A11nand
Călinescu nu a ezitat să ia măsLU·i împotriva membrilor Partidului Naţional Creştin cat·e recurgeau la
-' 1
acte de vi o lenţă .
Regele a autorizat pe Armand Călinescu să facă uz de arme împotriva legionarilor. Ciocnirile
dintre legionari . i autorităţi au devenit tot mai fi·ecvente, soldându-se cu victime de ambele părţi. Se
părea că România se îndreaptă spre un război civil. Î n acest context, Mihail Sturdza 1-a vizitat pe
preşedintele Consiliului de Minişlli, întrebându-1 dacă avea cunoştinţă de cele petrecute sub oblăduirea
lui. Atunci Octavian Goga 1-a rugat pe M i hail Sturdza să-i mijlocească o întâlnire cu Comeliu Zelea

21
A.Gh. Savu, /Jicwtum regolâ. Editura Politicit. Bucur�ti, 1 970. p. 1 1 2 .
24 C�rol Iancu. op.cit., p.26 1 .
2' Mirce<t M uşat . Ion Arddcanu, România dupâ Marea Unire, voi. I L Bucurc�ti. 1 9XR, p . 7R3.
li·
Jcan Anccl. ap.cit .. p. 222 .
27 Mircea Muşat. Ion Arclelcanu. np. cit., p. 39 1 .
2' Ibidem. p. 778.
29 Jean Ancel, op.cit., p. 92.
)o ldem, Documente . . . , p. 222.
)l Ioan Scunu. op.cit . . p. 226.

232 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Lidia Ba roi, Unele aspecte privind acţiunile organizaţiilor evreieşti internaţionale Împotriva Guvernului Goga - Cuza

Codreanu, deoarece "ar fi tragic si

•
comic ca două
2 miscări
•
nationaliste
•
să se încaiere si
•
să se distrugă
una pe al ta, spre bucuria adversaru lui comun }.
La o concluzie similară ajunsese şi oficiul de politică externă a Partidului Naţional-Socialist
din Gern1ania, care a intervenit direct în dispyta Partidul Naţional Creştin în Garda de Fier, cerându­
33
le să ajungă cât mai repede la un acord • In ziua de 9 februarie 1 93 8 s-a destă , urat în casa l u i l .
Gigurtu întâlnirea dintre O.Goga ş i Corneliu Zelea Codreanu, în urma căreia s-a convenit ca, Partidul
Totul pentru Ţară să se retragă din campania e lectorală şi să sprij ine li tele Partidului Naţional Creştin
pentru ca acesta să câştige alegerile. Hotărârea lui Corneliu Zelea Codreanu era determinată de
convingerea că nu va putea face faţă ofensivei forţelor democratice şi, totodată, măsurilor represive
sugerate de regele Carol al I I -lea.
Acordul Goga - Codreanu 1-a nemulţumit pe regele Carol al I I -lea şi a ·decis precipitarea
evenimentelor. La rândul lor, guvernele de la Paris, Londra şi Washington au intervenit pe lângă regele
României. Presa din aceste ţări îl considera pe Carol al I l -lea responsabil de "haosul politic din
34
România" .Tentativele regelui de a explica faptul că măsurile guvernului aveau în vedere numai pe
evreii stabiliţi in România după 1 9 1 8 rară acte legale, nu aveau nici o credibilitate. G uvernul Octavian
Goga era condamnat pentru politica antisemită pe care o promova, cercurile evreieşti internaţionale
cerând discutarea ace tei probleme în Consiliul Societăţii Naţiunilor. De asemenea, o bună parte a
evreilor şi-au cos banii din bănc i le române , ti, depunându-i in bănc i le occidentale, fapt ce a generat o
criză financi ară în România. Mulţi politicieni socoteau că ţara e afla în preaj ma războiului civil, iar
guvernul Goga nu putea stăpâni situaţia, ba chiar o agrava. I ul i u Maniu a depus la 6 februarie 1 93 8 la
"35
Palat "un memoriu contra Gărzii de Fier, iar preşedintele Partidului Naţional Liberal, C . l .C.
"
Brătianu, a propus suveranului, in cadrul unei audienţe, un guvern de concentrare naţională , care să
"pacifice spiritele şi să restabi lească ordinea in ţară.
"
"
La sf'arşitul anului 1 93 7 şi începutul l u i 1 938 s-au creat condiţii, interne şi externe, favorabile
instaurării unui regim bazat pe autoritatea regală; principalele partide democratice nu i se opuneau.
Carol al I I - lea demon trase că nici un partid de dreapta nu era în stare să rezo lve marile probleme ale
ţării; incertitudinea politică a dus, pe plan economic la o restrângere a activităţii intreprinderilor, la o
criză a creditului pe piaţă şi la fuga unor capitaluri peste graniţă; con ecinţele ociale n-au întârziat să
se resimtă: creşterea şomajului, sporirea preţurilor, accentuarea stării de nesiguranţă a populaţiei.
Opinia publică dorea să scape cât mai repede de guvernul O. Goga.
Democratia apărea ca o fonnă de guvernare depăşită. Î n majoritatea statelor europene se
instalaseră regi �1Uri autoritare . Î n realitate, "carenţele democraţiei româneşti du eseră la
36
37
compromiterea ace tui regi m" : din 1 9 1 8 au fost 25 schimbări de guverne, partidele politice erau
foarte generoa e în promisiuni în anii de opoziţie, dar când ajungeau la guvern parcă uitau de cei care
le votaseră; in prim-plan apăreau manevrele de culise, aranj amentele politice; ambiţiile,
subiectivismul, nese1iozitatea păreau a caracteriza acest regim.
P e de altă parte, guvernele englez şi francez cereau lui Carol să intervină energic pentru a pune
capăt po liticii antisemite a gogo-cuziştilor şi a împiedica ascensiunea spre putere a Mişcării
Legionare, care ameninţase că în "4R de ore" după biruinţa sa, România "va avea o al ianţă cu Roma şi
Berlinul " . Menţ inerea României în sfera de infl uenţă a democraţiilor occidentale era un obiectiv
esenţial pentru guvemele de la Paris şi Londra, chiar dacă în această ţară .,se sacrifica însuşi regimul
3H
democratic " . Dr. Nicolae Lupu nu avea să exagereze prea mult atunci când spunea că " guvemul
"39
Goga a fost ră tu mat de Franţa şi de Anglia .
La 1 O februarie 1 93 8 , regele Carol al I l -lea 1-a primit în audienţă pe Octavian Goga. Regele i-a
comunicat preşed intelui Consi l iului de M iniştri că alegerile ar trebui amâna te, deoarece atmosfera era
prea tensionată: a mai adăugat că s-ar impune un guvem de uniune naţională. Octavian Goga a înţeles

'i M ihail Sturd7.a. Nomciniu )i .�[ârşilrt! Europei. Amin/iri tiin fum picrdulti. Alba- Iulia-Paris. 1 994, p. 1 26 .
11 Andreas H i llg.ruber. Hitkr. Curol yi mareşalul Anloncscu. etliţie şi studiu biobibliogrnlic d.: Stclian Ncagoc, Bucur�ti, Eclitum
Humanitas, 1 994. p. 49.
14 Ioan Hucliţft. .Juma/ polifie. / 'J38. 1 icmuurie 15 srt>lemhrie rÎICC'f llllnrilc dic!alwii rega/('. Introducere şi note de academician
Dan B<:>rindci, Bucun·şti. Editum Fundaţiei PRO. 2002. p. 4 1 .
" Annancl C'iilincscu, op. cii . p. 3 74
. .

"' vezi: Bela Vago, op. cil., p. l l 8.

37 ls!Oria Românilor. voi. V I I I . Nomânia inlregilă (1 9 1 8- / <)411). coordonator Ioan ScUI1u, secretar Petre Otu, Bucureşti, Editura
Enciclopedică. 2003. pp. 3R5-390.
·" Ibidem. p. l 2 1 .
w Ioan Hudiţă, op.cil. , p.94.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro 233

AMS, IX, 201 0, SECTIUNEA A IV-A: EPOCA CONTEMPORAN Ă

că regele îi cerea demisia. A prezentat-o, convins că guvernarea sa a de chis o pagină nouă în istoria
României40 . Acţiunea monarhului putea apărea ca fiind menită ă pună capăt crizei politice şi să
a igure apărarea intereselor statului român în plan internaţional. Î n realitate, aşa cum presa invoca,
"căderea guvernului a fost provocată de o manevră evreiască din interior, iar din exterior, de o
presiune franco-britanică " . Nu lipseau nici speranţele că tendinţele naţionaliste pe care Goga le-a
imprimat politicii româneşti nu vor fi "nici abandonate, nici uitate ".

Q U E LQ U E S ASPECTS SUR L ES ACTIONS DES ORGANI SATIONS J UI FES

I N T E RNATJONALS CONTRE LE GOUVERN EM ENT GOGA - CUZA ( I I )
( Resume)

Le gouvemement d 'Octavian Goga a conduit le pays entre le 3 1 decembre 1 93 7 et le 1 O fevrier

1 93 8 . Pendant sa courte periode, le gouvemement Octavian Goga a es aye de resoudre le probleme
des J uifs de la societe roumaine. Les mesure antijuifs ont eu comme but leur exclusion de la vie
economique, sociale, culturelle et politique du pays. Les chefs de principales organi ations Juives de la
Roumanie ont reconunande au peuple Juif: d'arreter le activites economiques, de retirer leur
economies bancaires, de ne pa payer les detes et les irnpot . C 'etait pour la premiere fois quand les
Juifs reagissaient contre le gouvemement du pays par des actions de abotage de ! 'economie nationale.
Les chef: des organisations J uives de la Roumanie ont fait appel ă l ' aide des organisation
Juives intemationales. Jusqu'au debut du mois de janvier 1 93 8 , le but des actions des organisation
J uive a ete d'attirer l 'attention sur la situation des Juifs de la Roumanie et de compromettre le
gouvemement conduit par Octavian Goga. Ils ont fait attention l 'opinion publique des pays de
!' Europe et ils se sont adresse ă la Societe de Nations par le nombreu e reclamations et memoires,
pour imposer la discution de la situations des Juif: roumain eu regime d'urgence dans le Conseil de la
·

Societe des Nation .

Les actions des organisations J uives intemationales se sont amplifiees apre le 22 janvier 1 93 8 ,
quand l e gouvemement d e Goga a publie l e decret lois pour reviser l a citoyennete des Juif: . Le but de
nouvelles actions des J uifs au niveau international etait d'eloigner le gouvemement conduit de
Octavian Goga. S ' ils n'ont pas reussi d'imposer la discution de la situation des J uifs en regime
d'urgence dans le cadre du Conseil de la Societe de Nation de 27 janvier 1 93 8 , mais au contraire ils
ont reussi d'attirer pre d 'eux les representants de la France et de l'Angleterre.
En 1 93 8 , la situation internationale ne pennettait pas de re oudre le probleme des Juifs en
Roumanie, ni par la Societe de Nations, dont le prestige etait beaucoup diminue, ni par l 'emigration
des J uifs de la Roumanie, pour laquelle les pays eW"opeens n'etaient pas disponibles. Ainsi, les
repre. entants de la diplomatie fran<;:aise et anglaise ont considere que l'exclusion du gouvernement
Goga povait signifier une solution du probleme Juif.<;, meme si cette action provoquait le changement
du regime politique de la Roumanie, vue les intentions du roi Charles le I I d' instaurer un regime
autori tai re.

40 Ioan Scll11u, op.cit., p.230.

234 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro