P. 1
Apicultura

Apicultura

|Views: 106|Likes:
Published by XSZeitgeber

More info:

Published by: XSZeitgeber on Feb 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2015

pdf

text

original

Sections

  • LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA
  • LUCRARI DE VARA IN STUPINA
  • LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA
  • LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
  • INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE
  • INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI
  • STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
  • NARCOTIZAREA ALBINELOR
  • CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
  • ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE
  • CALENDARUL APICULTORULUI
  • INTRODUCEREA MATCILOR
  • TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR
  • PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA
  • CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER
  • CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE
  • MATCI FARA TRANSVAZARE
  • CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA
  • POLENUL - RECOLTARE, CONDITIONARE, PASTRARE
  • PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE
  • PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE
  • SERBET DE ZAHAR CU MIERE, PENTRU ALBINE
  • SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE
  • PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE
  • ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE , PENTRU ALBINE
  • COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA
  • VARROZA ALBINELOR
  • NOSEMOZA ALBINELOR
  • PUIETUL VAROS
  • DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE
  • LOCA EUROPEANA
  • LOCA AMERICANA
  • TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE
  • MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL
  • STUPI ORIZONTALI - SCHITE
  • PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA
  • INVENTAR DE STUPINA
  • INSARMAREA RAMELOR DE STUPI
  • PRELUCRAREA CERII IN STUPINA
  • MARCAREA MATCILOR IN STUPINA
  • FAMILIA DE ALBINE
  • APICULTURA , PASIUNE SI AFACERE
  • CULTIVAREA FACELIEI
  • APILARNILUL - PRODUCERE SI CONDITIONARE

http://www.computerica.

ro/conversie-pdf-in-word-online/ LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi :

Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam : - prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si

pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 12 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt: - Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la aparitia culesului de polen.

- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o

Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. . insa durata lor este scurta. apte biologic si genetic pentru performanta . aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei . pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. Recunoasterea unui cules .intensitatea zborurilor creste exponential. faneata. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. albinele se inghesuie la urdinis.parte din familii raman in urma cu dezvoltarea. ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita . aparent fara o cauza anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. Conditiile necesare sunt : . Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. zmeuris). Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. . depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora . In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. dintre care 8-9 cu puiet . dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.speciile melifere infloresc abundent . cu albina aferenta. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . 12 faguri standard.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. In general culesurile sunt de mare intensitate.familiile sa fie in stare activa. .inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. de vara (tei. floarea soarelui) si tarzii.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. capabili sa valorifice resursele nectarifere.

locul efectiv de amplasare a stupinei. fanete. urmand apoi fagurii goi. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar.pot fi compromise. obtin rezultate remarcabile. frunze). stupina se aseaza pe locuri insorite . floarea soarelui . in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile. ventilatie etc. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. se pregatesc toate sistemele de fixare. pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. depozitarea se continua in fagurii goi. prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. contingente intregi de albine vor ventila stupul. baza melifera.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. cules care are loc in perioada de canicula.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. vom aseza stupii la umbra. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. existenta unei surse de apa (care este foarte necesara).. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). Cand cuibul este completat in totalitate. inca un fagure cu pastura si miere. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv . Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.se face diferentiat : . La culesul de salcam. prin depozitarea mierii in coroane. faguri cu miere. La introducerea acestor faguri. cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . Zonele cu salcii. Alegem vetre de stupina la marginea padurilor. Odata cu sfarsitul primaverii. sau cei care practica stuparitul pastoral. Pregatirea familiilor . Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. in care culesul incepe timpuriu. Daca nu facem aceasta. artar.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . Stuparii care au in zona asemenea "comori".implicit si a familiilor de albine . fagurii cu puiet.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului. neparticipand la cules. Stuparitul pastoral . acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei. . in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie. La tei si floarea soarelui. Daca nu se intervine ferm. fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri.

depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. peste cuib. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Aderarea Romaniei la U. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. mierea are un continut de apa de 18-20%. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. cu un curent de aer cald. iar deasupra acestuia magazinul plin. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. un extractor tangential. acum devenit 2. riscam sa contaminam mierea. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. dupa care punem rama in ladita de transport.. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului.Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata. un maturator. mai adaugam un magazin suplimentar.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Mult hulitele "podisoare izgonitoare. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Populatia creste si sursa de hrana scade.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii . La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. cutit sau furculita de descapacit. strecuratori diferite. . Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita. un vas unde se scurge mierea. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. chimice" nu se vor folosi.

Dupa extractie. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase... Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile. si cele mai usoare se salta la suprafata. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. Acest lucru nu este usor de obtinut. Producerea si imperecherea matcilor. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. carora trebuie sa le faca fata. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min.! Succes. Dupa cum si singuri v-ati dat seama.! LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna.bidoanele. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. vara se numara . bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. atat ca timp. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. formarea noilor familii si ingrijirea lor. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.. stuparul fiind foarte solicitat.. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).5%). mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa. iar la 25 grade C in 36 ore.sunt grei si s-ar putea rupe. Depozitarea finala se face in recipiente de inox. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. sau altele agreate de cumparator... Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere . au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor... Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. cad la fund. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului.cat si ca volum de munca.

Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului . Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). fara celule de trantori sau alte defecte. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. umectat putin cu apa sau miere. cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Atentie insa. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. cate 200-300 g la interval de 2-3 zile . hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. instinctiv. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.sau pastura. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. albinele blocheaza cuibul. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. numarul celulelor libere scazand drastic. asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. . Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. marginiti de faguri cu miere si pastura. aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului . Pentru a inlatura acest neajuns. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.

Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Consumata de albine. cu un adaos de 1 gr acid . Cand conditiile externe permit. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.la inceput timid. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min.7-3 kg miere iar una de multietajat 1. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. In special mierea de rapita. apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.8-2 kg. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. Ca un principiu general. adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo . Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. inspre primavara. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.5-6 luni. La completare se va folosi un sirop de zahar. 2/3 din suprafata.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. 2/1. pe suprafete mici de fagure . hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Ca rezerva de pastura. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.fiecare familie trebuie sa aiba min. deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. fiecare avand rolul si scopul sau.5 kg miere. cresterea sa fie accelerata. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. familia de albine demareaza cresterea puietului . Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. prin puterea mare de cristalizare. iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. 1 fagure cu pastura.

amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. pentru familiile normale fiind recomandata cea . iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. ea se aplica familiilor de albine slabe.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. la litru. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. seara. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine. Cand timpul este inaintat. urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Totusi. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : . Timpul acestei aranjari difera de la an la an. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa . Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. starea vremii si prezenta puietului. .citric(sare de lamaie).pentru ca toata lumea sa se simta bine. . In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.unilaterala. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. exista o anumita categorie de stupari. etc . fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. daca ne ghidam dupa experienta trecutului . In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. daca nu dauneaza". In ambele cazuri. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Recomandat insa este o iernare in aer liber. veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. familia de albine sta ca intr-un clopot. care s-ar situa undeva la valoarea de 0. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine. Si asta datorita greselilor care au fost facute. Aceasta masura este benefica.de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber. Stuparii trebuie sa profite de zilele putine ce-i drept . in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. inlaturand total aceasta tabla obturatoare. lucrurile devin si mai simple. familii de albine puternice in toamna. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. In acest scop. cu luarea masurilor mai sus mentionate. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Mai mult.trebuie sa fie de marimea unei palme". Impachetajul este sumar. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. Stupii multietajati . Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. iernarea in cojoc si iernarea in adapost. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. dintre urdinis si fanta din podisor. antivarroa. Tabla obturatoare a fundului antivarroa. care nu mai . Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. spre inceputul iernii. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.lucrarile din stupina s-au incheiat.

Din acest amestec se fac turte de 1. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. De aceea .familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . . curata zapada. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. pentru a inlesni circulatia albinelor. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.ca si in primavara . . Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Ce ne-ar putea indica ele ? . administrat in faguri. sau pur si simplu aceasta lipseste. . Cand nu avem miere indemna la boli. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .un bazait puternic ne indica. Stuparul . ne putem da seama daca exista probleme.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala. in lunile decembrie. framantata cu zahar pudra.curata urdinisurile. Dupa ce deschidem stupul. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. . aceasta numindu-se "foaia de control". Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval. Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. . se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. localizam ghemul de iernare. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.trec in aceasta perioada pe la albinele lor. dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. imprastie paie. nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. ridica capacele si saltelutele izolatoare.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . Acestia sunt "meseriasii".

Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .sa poata fi protejata de vanturile reci.practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. sau de zgomote de alta natura. se vor agita. . numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Deci mare atentie ! .sa asigure linistea necesara albinelor. Ce trebuie sa urmarim : . Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute .daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. . este un adevar. vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.

.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.Amplasarea stupilor . Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.Stupi de mare capacitate .Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.determinand .aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului. .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.Culesul nectarului si polenului . Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.deci aglomerarea cuibului.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.ventilatia necorespunzatoare a acestora.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.

De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. .Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.albinele hotarasc inlocuirea matcii.Aglomeratia de albine tinere .Blocarea cuibului cu miere si pastura .neobservata. .Carenta de feromoni a matcii .o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor .predispunand familia de albine la roire.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.contribuind la cresterea puterii familiei.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Varsta matcii .mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Lipsa de spatiu si ventilatie .toata operatiunea devine inutila.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Excesul de laptisor de matca .Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea. . . Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.o mai buna hranire a matcii. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea. .totul este normal.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.cand aceasta cantitate insa se reduce.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.

. In timpul formarii roiului.intre orele 11-15. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.o matca imperecheata sau neimperecheata.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Legat de data cand parasesc stupul.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.cand familiile roiesc in luna iulie.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .In zona de stepa.se impart aproape egal in cei doi stupi.in general.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.roiurile se impart in : timpurii.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.Cu scopul de a forma familia noua.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Roirea artificiala prin divizare .Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas. Spre seara.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Albinele culegatoare.roiul se invarteste in apropierea .dimensionata dupa dorinta. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare. .pe masura ce se inapoiaza de la cules.in familia orfana se introduce.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.puiet si miere a familiei de baza.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.artificiali.sub protectia coliviei. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. Obisnuit.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.intr-o colivie.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.se introduce o matca tanara imperecheata.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Dupa cateva ore.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.in roi.

Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza.Se asigura existenta de culesuri abundente.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.Roiul primar cu matca varstnica.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. . Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. .asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului. .Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.iar albinele. .Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0. .pregatit in acest scop.

prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic.fiecare dotata cu utilitatile ei. verticali cu magazine si multietajati. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Sa trecem la descrieri concrete . apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. goi. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. . 2-3 faguri claditi. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. cu cei goi de la extremitati. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). In acesti faguri. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. In luna iunie. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. alti 2-3 faguri cu miere. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. De aceea. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Cand culesul inceteaza. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.totusi facand parte dintr-un intreg. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. La aparitia unui cules principal. Odata cu venirea timpului frumos. Toamna. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii.INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Odata cu terminarea culesurilor de vara. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. fagurii neacoperiti de albine se scot.familiile ajung la dezvoltarea maxima.

familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. In toamna dupa ce culesurile au incetat. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Daca vrem sa inmultim familia de albine. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. recoltati din familiile de baza. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. impachetari. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist.In aceasta organizare familia se autoguverneaza. In orice caz daca l-ati ales. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.etc. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. traduse in importante sporuri de productie. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Se fac restrangeri de cuib. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Din familia de baza. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Acest lucru se . Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator.

Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). Odata cu venirea timpului racoros. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. din cauza multimii albinelor. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. activitatea de ouat pe acesti faguri. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. de calitate superioara. deasupra fundurilor).I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. cu puiet fagurii din corpul de sus. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Cand familiile au matci tinere si prolifice. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. populatii numeroase. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. inainte de inflorirea salcamului sau . avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Acesta se aseaza deasupra cuibului. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare.cel mai tarziu . Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. treptat. care-in anii favorabili . cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. succesul este asigurat. matca este nevoita sa-si desfasoare. in continuare. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. Catre sfarsitul perioadei de cules . Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.

Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c .intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. In aceasta situatie . cel mai des intalnite in practica apicola . nu sarind peste etape ! STUPI MULTIETAJATI . pe tot parcursul anului . fiecare alege ce i se potriveste mai bine. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) . La pregatirea familiei pentru iarna. In privinta tehnicilor de intretinere. d . intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". apicultorul manevreaza corpurile de stup. e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) . Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare.

inversate . insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. pentru intensificarea cresterii de puiet c . Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie". fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. d . Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume.Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile in care a iernat familia . pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor. e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot. O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. Protoxidul de azot . insa odata doza marita are efectul eterului si . este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei . presupune respectarea catorva pasi obligatorii.

Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm .ce v-a fi rasucita ulterior. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor . fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului . a protoxidului de azot. Pregatirea azotatului de amoniu . Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! Deoarece dupa narcotizare. ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta). Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta.se poate gasi in combinatii cu alte substante. Este recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru. a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari). iar daca albinele nu sunt imobile. . Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant). Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva.este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu.trebuie compactat. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun. Se ridica capacul. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. albinele au o faza de dezorientare.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intr-o bucata de hartie.cloroformului. este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. ridicam sacul si podisorul. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis.pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE .

trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . impreuna cu albina tanara aferenta . O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . altul la dreapta. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . pentru ca albina . se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. daca este posibil. seara la fiecare 2-3 zile. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. Fagurii cu albine. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. Roii odata constituiti. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. pentru toate roiurile formate. imperecheate . Spre a evita intrarea in frigurile roitului. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. absolut necesare roiului. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. pe fagurii din centrul cuibului. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. inaintea culesului de la salcam. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . dupa culesul de la floarea-soarelui. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . necesar constituirii unor unitati biologice puternice. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. cu atat este mai bine. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. prin divizare. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. pentru a obtine entitati viabile. fiind la indemana oricarui apicultor . unul la stanga. imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. Cu cat roii se fac mai devreme. sanatoasa si productiva. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Cand roii se formeaza spre toamna. In lipsa culesului. fara a tine seama in care a ramas matca.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. Indiferent de perioada aplicarii metodei . se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . Roiul astfel format primeste o matca imperecheata.Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza.

Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Astfel la familia de baza. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. formand noi unitati biologice (roi). Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . Aceasta o realizam in scopul inmultirii. dupa caz. La corpul superior se da o botca. Comentarii : metoda este buna si viabila . ori foaia de fagure artificial perforat. deci si a parazitului. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in . datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral.din ce in ce mai mult albinele. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. mai ales cei incepatori . din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. valorificand superior culesurile.culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. folosesc o varianta simplificata a metodei . cam 20 cm/zi. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Sesizand absenta puietului. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze . sau o botca gata de eclozionare. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. La culesul urmator sau in toamna. matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia.La stupul multietajat. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. intreg puietul sa eclozioneze. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. Unii apicultori . Treptat. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. lasand familia cu matca si albina culegatoare. un termen maxim fiind 15 iunie . din botci de salvare .

3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1.exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. acest pachet are o constructie simpla si ieftina. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare. Echipamentul folosit . Din pacate in Romania. In corpul superior. in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire.2. care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator.Din pacate in Romania. Matca tanara. nu este indeajuns exploatata .FORMARE SI INSTALARE Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Se ia una dintre matci cu 1. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator.cel mai scurt timp.Peretii frontali sunt din plasa de sarma . vietuind ca o familie de sine statatoare.2. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie.care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. trec mai mult de 12 ore. Cu cel putin 10 zile inainte de cules.principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet). Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de . Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului. de la care vine practic si numele metodei. Dupa cum vedeti in imagine. nu este indeajuns exploatata . se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. ROIURI DE ALBINE LA PACHET . se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Printre metodele de inmultire a familiilor de albine.

cand albina batrana este la cules. acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate. Palnia din carton are diametrul superior mare.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. albinele in palnia pachetului. Transportul pachetelor .pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Comanda matcilor se va face din timp. Recomandari finale .aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie. Stupul vizat se deschide si identificam matca.instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa). In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul. 3 km de cea veche.Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele. urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare. dotati cu 5-6 faguri artificiali.producerea si transportul roiului . Lucrarea incepe dimineata (ora 10 .introducere) si o palnie mare din carton. se poate face si in lipsa lazii-pachet.5 kg. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor.In maxim 46 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte. iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara). Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.2. Instalarea roiurilor . Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. insa noi le recomandam pe cele de 1. Matcile . Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima.pentru eliminarea acarianului Varroa. se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. Formarea roiurilor . scuturam cu o perie moale. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare.5 kg albina.pachetele cu albine se transporta.dupa formare si depozitare. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac). Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina.care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice. pentru conditiile din Romania.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. la noua vatra aflata la min.In aceasta faza. Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor .in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup). pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. care sunt mai performante. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. de preferinta noaptea. Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1. aceasta putand fi inlocuita cu un sac.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.11).un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele . Cea mai utilizata colivie este cea din fig.

nu este deloc asa .va pierdeti timpul de pomana. deasupra ramelor(in contact direct cu ele).curatam urdinisul stupilor.animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac. curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A. am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata.supraveghem zborurile de curatire . . au loc zboruri de curatire . supraveghem familiile facand controale auditive .A . utilajelor .in zonele mai calde ale tarii. . determinandu-le sa consume hrana suplimentara .curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. reparam. turte de miere si zahar pudra sau serbet . . pasarile.continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna .descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului . nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . . completarea se va face numai cu faguri de la rezerva.pregatirea teoretica a stuparilor . . . pentru prevenirea aparitiei starilor anormale . stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . Martie . imprastiem paie . Iata ce aveti de facut : Ianuarie . curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii. stuparii iau masurile necesare. asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . ramelor. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor.repararea. aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata. .albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. in aceasta perioada cand sunteti mai liberi. daca vremea permite.matca incepe sa depuna primele oua . curatam zapada.eventual si capacele. tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura . . .supravegherea permanenta a stupilor.in unele zone(mai reci). insarmarea ramelor. Februarie . o neliniste a familiilor. si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! CALENDARUL APICULTORULUI De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol.completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate .C. Acesta fiind faptul.asigurarea linistii familiilor de albine .indepartarea zapezii de pe stupi . o diploma nu o sa va strice. daca este nevoie se pune in functiune adapatorul.

pentru a ne mari rezerva de polen. micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. organizam imperecherea si introducerea lor in familii . .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . . la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. intarim familiile temporare cu puiet capacit . acum introducem si faguri artificiali . formarea de familii temporare etc. tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . stramtoram cuiburile .continuam cresterea artificiala a matcilor. extragem mierea de la culesurile de vara. . Iulie . . mutam familiile in casa noua .. executam controlul general si in amanunt la toate familiile . pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. . Iunie .executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor. prelevati de la familiile puternice. executarea acestor tratamente este foarte importanta. . largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . . .formam un numar mare de roiuri . indreptam starile anormale. instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . valorificam . luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. acum putem recolta polen de la porumb . .egalizam ca putere familiile din stupina . . . recoltam mierea de la culesurile tarzii. largim cuiburile acolo unde este nevoie .mentinem in stare activa toate familiile.extragem mierea .continuam largirea cuiburilor . aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.executam controlul sumar al familiilor de albine .foarte important) . continuam sa introducem faguri artificiali la cladit..introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi .impachetam suplimentar stupii . se valorifica culesul la salcam . topim ceara obtinuta . Aprilie ..alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei . prin formarea de roi artificiali . Mai . uscam impachetajul existent . il fac acum . . . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine . .extragem primele cantitati de miere .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . pregatim deplasarile la culesurile de vara . deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate . formam nuclee de imperechere a matcilor. introducem rama claditoare. soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . largirea se face cu mare prudenta. .dezinfectam stupii. intarim roii artificiali formati in iunie.continuam hranirile de stimulare . imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. .la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura .acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara. unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . adeptii "spargerii cuibului" au cale libera.alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) . executam primele schimbari de matci.

. oprim hranirile de stimulare. .indepartam zapada (numai cand are crusta) .supraveghem familiile de albine . . instalam gratiile contra soarecilor.reparam inventarul. . continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor .) . curatam urdinisul stupilor . inlocuim matcile necorespunzatoare . . in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . Septembrie . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile . stimularea cu miere.reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.curatam si tratam fagurii de la rezerva. .impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . asiguram o liniste deplina in stupina. Decembrie . sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . . .acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. extragem mierea de prisos. ultimul tratament obligatoriu fara puiet. lucrarea este foarte importanta). Concluzii .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna .culesurile tarzii.stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. . micsoram corespunzator urdinisul . . . stimulam zborurile de curatire tarzii.stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. supraveghem zborurile de curatire. aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului . pregatim matcile de rezerva pentru iernare .unim familiile slabe .stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna . Octombrie . sortam. .amenajam vatra stupinei . Noiembrie .echilibram puterea familiilor. ne pregatim teoretic. conditionam ceara si propolisul.supraveghem cum ierneaza familiile de albine . selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) .introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare. se vor evita acele materiale care provoaca condensul. gen polistiren .executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.facem tratamentul contra varrozei . Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. stimulam si supraveghem zborurile de curatire . August .continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . construim perdele de protectie . folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil . insarmam ramele. preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. . nu impachetati exagerat cuiburile . . facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii .

. imperecherea si introducerea matcilor in familiile de albine . Cresterea matcilor fara transvazare . tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca.. Cresterea matcilor cu metoda Miller Cand cantitatea de oua este suficienta. o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. sunt cele obtinute cand familia roieste natural.. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. Cresterea si imperecherea matcilor in stupina Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.part.. totul decurgand de la sine in mod natural. Introducerea matcii in familia de albine Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor .CRESTEREA MATCILOR Totul despre matci Aceasta sectiune prezinta articole despre cresterea..1). Cresterea matcilor fara transvazare . Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". intr-un izolator cu gratie Hanneman.part. Taietura sub forma de arc(vezi fig.. Cum pastram si iernam matcile de rezerva Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet.fiind o metoda buna si sigura. corpuri Dadant sau chiar magazine. 2 Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. Metoda profesionista de cresterea matcilor Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii din apicultura.. Din acest fagure... 1 Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere..

lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. inclusiv de romani. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile. in timpul culesurilor intense. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati). Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Explicatia este aceea ca in anumite conditii. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. mai rar insa. In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor .INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura. factori care pot influenta acceptarea. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm . trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Matca. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Si acest tub se umple cu pasta. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub . in cele mai multe cazuri . caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. dupa 4-6 ore de la orfanizare. dupa care putem verifica acceptarea matcii. decat in anii nefavorabili apiculturii. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile. Istoric . viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes.95 % O alta metoda folosita de noi. Indiferent de varianta aleasa. fara mari variatii de temperatura si umiditate. folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. o colivie de separare sa detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa. Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj. Fara a insista asupra problematicii. cat si toamna tarziu.este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestea sunt primavara devreme. . ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. apoi fiind preluata de intreaga Europa. Introducerea cu alcool : acceptare 80 . dupa care distrug botcile aparute. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului .

rapida. un hranitor cu sirop si unul cu apa. Roiul astfel format. Metoda este eficienta. acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. cusca cu matca. cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua.cu fagurii claditi si insamantati. scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop. introducem intr-o roinita(fara faguri). Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet. . Metoda roiului artificial in aer liber . mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac". urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool.matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii.acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Din punctul nostru de vedere.pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. Cum procedam : seara. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. Din pacate. exista si un impediment. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam. cu o matca tanara acceptata.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11.prin rezultatele obtinute . pe fagure. cusca cu matca tanara. cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules. Probabil ca multi dintre dv. aflata in aer liber. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. dotat cu 4 faguri artificiali. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie.nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet. iar pentru rachiu se maresc cu 30%. avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii. cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de zahar.5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. Urdinisul se reduce la jumatate. ramane peste noapte afara. Metoda roiului artificial . izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. In roinita. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade . ca in toate lucrurile bune.insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. 1 Kg de albina tanara. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat. dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Pe aceasta rama. Este o metoda simpla. Introducem rapid in preajma.

Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala. care depinde de decizia personala a stuparului. nuclee imperechere 2-3 faguri. finalizarea cresterii in familii orfanizate . formarea nucleelor de imperechere. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor.in ideea obtinerii de familii puternice. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati.fie el amator sau profesionist. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata). numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. dopuri port-botci . Conditii generale Stupinele sunt in stationar. TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. sursele de polen fiind asigurate constant. de 120 si respectiv 150 familii de albine.Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. izolatoare rama cu gratii Hanneman . Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. valorificarea matcilor imperecheate. introducerea botcilor si imperecherea .amplasate pe mai multe vetre. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. iernand un roi stolon langa familia de baza. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. acoperita cu gratie Hanneman . Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . pregatirea ramei de crestere . Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. lanteta transvazare . Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . rame de crestere cu hranitor si un leat . putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. care poate fi folosit de orice apicultor. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. .

Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. deci apta pentru continuarea cresterii. iar in compartimentul 2. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Dupa un control atent. .finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. deci pentru a limita spatiul de ouat. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . Putem folosi familia doica . fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. operatiune repetata peste 2 zile. 24-36 de ore. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. cu ajutorul dopurilor de fixare.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. numai buna de transvazare. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. In ceea ce priveste metoda de transvazare. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). Compartimentul cu matca : 6) . Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. albinele vor capaci puietul.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . 200 cm patrati). fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). 3) Rama de crestere cu hranitor . Rama de crestere arata ca in fig.Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. practicand restructurari periodice. cu matca. rama cu rama. 2) Fagure cu puiet capacit . Acceptarea botcilor .timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. lasam familia fara sa o deranjam. Astfel restructurata. Inainte de introducerea ramei cu botci.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.pentru o crestere de matci pe tot sezonul.1. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. putem introduce fara grija rama cu botci. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. Orfanizarea familiei crescatoare . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare .

Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. Totusi. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii.. trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata.Italia). La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. ambele sisteme fiind la fel de bune. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori. unul cu puiet capacit. langa o familie de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim . Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere.pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete". In luna septembrie. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana ..imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. unul cu hrana.Recoltarea botcilor . Pentru a simplifica fluxul de imperechere. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. asteptam sa apara primele oua pe fagure. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. impreuna cu albina acoperitoare. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza..

De multe ori insa (nu e obligatoriu). in scopul mentinerii caldurii. fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . Avantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0. Nucleele le organizam perechi. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300 cm patrati) acoperite de plasa. inca din 1952. pentru a vedea cum se comporta albinele. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive. Foti. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda. la fel si controalele din timpul iernii. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment. Un impachetaj corect al stupului este de dorit.pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul.4-0. se preteaza pentru stupul orizontal. Aceasta varianta (fig. putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. Totusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). cat si de atentia cu care tratam problematica. Una dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite. Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. inclusiv variantele lor.Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare.2). iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale izolatoare. .fiind o metoda buna si sigura. procentul de matci pierdute scazand simtitor. Ceea ce trebuie sa retinem specialitate aparuta din descrisa ca una valabila si este faptul ca in toata literatura de anul `52 pana in prezent.6 kg de albina si 46 kg de miere de calitate.2-0.metoda este sigura. insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Fiecare compartiment contine 0. in speta Fumidil B. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor. corpuri Dadant sau chiar magazine. Nucleul gazda contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare.sa o iernam. Primavara. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. Familia de baza este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig. Aprecieri personale . Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care leam facut pe parcursul lucrarilor.1). acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. metoda elaborata si experimentata de N.

2)Daca matcile provin din nuclee slabe. umplem hranitoarele cu miere(20 g) si transferam custile in dulap.a albinelor insotitoare. lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. Fagurele de pe care am ridicat matca. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). se clatesc si se usuca. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face schimbul de albine. fara cristale. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii. a hranei etc. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrana necesara. in acest fel cusca fiind apta sasi primeasca oaspetii. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale : Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren .Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin. necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime). cand dorim sa depozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii). stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 . cantitate necesara pentru intreaga iarna. Dupa ce indepartam albinele agatate pe exterior .introducem matca . Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile). Corpul custii se inchide cu un capac glisant. cate 25-30 g(250300 albine)/matca . Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. in perfecta stare de sanatate. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. se aerisesc si se dimensioneaza. transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. Un dulap pentru 20 de matci.23 grade C. se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. cat si iarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. Din cand in cand.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. custile sunt tinute in dulapuri simple. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri. 3 generatii de puiet. albinele insotitoare se schimba si se fac completari cu hrana. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior. cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm.4). Albinele de schimb. Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate. Nu este un termen batut in cuie. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla.Custile se spala cu apa si detergent. .

Daca nu respectam aceasta regula . Astfel. Cand folosim o matca.Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. peste corpul de baza se aseaza un magazin. Fiecare compartiment este prevazut cu un urdinis. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman.4)Cand facem schimbul de albine insotitoare.Problema este multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.4. iar cele doua marginase pe peretii laterali. Desigur ca mai sunt si multe altele. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam . fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu.fiecare matca se va introduce in cusca ei. 1979. din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile). Dupa cum am mai spus. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.. Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. Daca apare un cules. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. doar fiinca nu am respectat tehnologia).5 l sirop. respectiv matca.. Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar.unele mai simple. important insa este sa le si aplicati.si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor". In concluzie recomandam aceasta metoda. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. depun mierea. un fagure cu miere si un fagure gol. cel din mijloc pe peretele frontal. fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B. Dupa o anumita perioada. mai bine sau nu.naclairea matcii este obligatorie. unificam nucleul orfan cu cel alaturat. Deasemeni. operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2. iar pentru detalii mai recomandam si consultarea "Manualului apicultorului". Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. ed. cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise. acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa.altele mai .In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 15 zile. metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman). cu o cheltuiala minima. in toata literatura de specialitate de la noi.. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet. avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important).

pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. 2.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara.Datorita conditiilor create in cuib.Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.sa nu treaca mai mult de 14 zile.fig 3.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . Cele doua familii.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. fagure cu puiet capacit . o mutam intr-un alt corp. astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial.in centru .care poate reprezenta un punct de plecare.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa). rama de crestere .lasam toate ramele cu hrana .pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Cand cantitatea de oua este suficienta. albinele acoperitoare si matca. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Alegem din stupina o familie cu performante mari.Din aceasta familie vom trage noi matci.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua. In familia astfel restructurata .furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.complicate. Pregatim rama de crestere.populatie numeroasa si compacta pe faguri. fagure cu puiet capacit . Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .fig.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.a carei matca ne-a multumit. 1. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. faguri cu miere si polen .cand vrem sa schimbam matca.La inceput. Pregatim stupul ca in fig. doua rame cu puiet gata de eclozionare.triunghiulare cu baza de 5-6 cm.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.unde dupa . Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.operatiunea nu poate da mari batai de cap.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.adica miere si polen din abundenta.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu).Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.scotand una dintre ramele cu hrana.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita .ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.

incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. Puse in situatii favorabile roirii. pe marginile fagurilor. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini.). Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : . deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. climatice etc. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. sa alegeti. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc. Pentru o mai buna intelegere. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere. Pentru schimbarea linistita a matcii. Dupa cum vedeti. Pentru a creste o noua matca. rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc. vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte. .3.fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Metodele expuse sunt multe si diverse. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. apare in mintea oricui. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte.. iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda.acolo unde se gasesc si larvele.Schimbarea linistita a matcii. ulterior.Roirea naturala. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca. care este considerata cea mai buna". la nivel de amatori.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. celule ce contin larve de lucratoare. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. albinele pot ramane fara matca.Cresteri de salvare. familia de baza sa dispara. larvele primind drept hrana laptisor de matca. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. ci si la o divizare a lor in 2.). cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata.4 noi familii(roiuri). Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic. In urma pregatirii procesului de roire naturala. . de calificarea apicultorului. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. ele transforma in botci.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. urmand ca dv.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare.eclozionare. Din diferite cauze accidentale. matcile se pot imperechea. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui. referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. .

Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. deschis la culoare. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul 1. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. lasand restul sa decurga de la sine. metoda expusa mai sus a fost perfectionata. cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. care evident o sa-si ucida suratele. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci.albinele iau in crestere larve de varste diferite. puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. asezata intr-o cutie noua. Se alege un fagure insamantat. numarul mic de interventii in cuib. urmand ca cealalta sa-si creasca matca.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet.Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine. . divizeaza acea familie in doua. Din nou dupa capacirea botcilor. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute. . Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. bucatile taiate se scot cu mare atentie. Taietura sub forma de arc(vezi fig. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. si implicit sa obtina un numar de matci. Diviziunea fara matca.1). Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : . consolideaza prea tare peretii acestor celule. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor.anul 2). iar daca fagurele este insarmat. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Avantaje : metoda este simpla si usoara. urmeaza sa ne lamurim. si nu cere decat o calificare minima a stuparului. decat ocazional. aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori. fara a diviza familia. urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane. O diviziune ramane cu matca batrana. .albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . . Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere. fac ca aceasta sa fie agreata. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. sa adopte alte variante de crestere a matcilor. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. de calitate. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.

mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). Cu acelasi cutit. dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire. . daca este posibil. Din familia de baza ridicam matca. Avand fagurele astfel pregatit.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman. daca vrem sa o pastram. formam un roi. Cu matca batrana se poate forma un roi. Cand spunem ca rarim larvele. scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana. In tot acest timp(4-5 zile). care se vor putea controla mai usor. trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. Astfel pregatita familia de albine. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. sa fie fata in fata. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. Astfel pregatite albinele. Aici. . orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). urmeaza rarirea larvelor.matca o sa umple fagurele cu oua. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. pentru a o obliga sa oua numai acolo. construind un numar mare de botci. urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). daca avem noroc. La expirarea perioadei. insa fara albina de acoperire. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte. sau putem sa o omoram. alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. In varianta folosita la noi. miere sau pastura. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. . decupam jumatatea inferioara. timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine. Dupa 4-5 zile. sau o omoram. aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii.Dupa indepartarea bucatii inferioare. in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. incalzit in apa clocotita. . Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc". Dupa 10-11 zile. vom avea botci capacite gata de recoltare. Pe jumatatea superioara. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. albinele preferand sa construiasca acolo botcile.

Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere. se aseaza pe o suprafata plana.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve.MATCI FARA TRANSVAZARE (part.. prevazuta cu sipci(2 buc.Weiss recomanda stanta elvetiana. iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. In final rama de crestere.care este de fapt o rama normala. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6 celule intregi. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare.). calitatea matcilor fiind mai buna. operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. in afara de unul. presupune si practicarea de noi procedee. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce intr-o familie doica. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure. sau cu ajutorul unor bride de sarma. celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. de pe fiecare leat. mai complexe si performante. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. Pentru stantare K. ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. se introduce in familia doica. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". Pe toata lungimea fasiei de fagure. cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Pe acestea se vor fixa fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. in stupina proprie . se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. stanta strapunge fagurele. . la 2 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. care trebuie sa cuprinda larve tinere. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc. partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. dupa o orfanizare prealabila a acesteia. intr-un izolator cu gratie Hanneman. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. . urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. Decupand o celula. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . . O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure. cu varsta cunoscuta. ce pot fi folosite de micul apicultor . sunt : Metoda fasiilor de fagure.aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. de lungimea luminii interioare a fagurelui. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fixa pe leatul de crestere.

Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor. doua rame cu puiet gata de eclozionare. Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. celulele cuibului se pot scurta la jumatate. triunghiulare cu baza de 5 cm. pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. In stup asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. cu ajutorul dopurilor. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. faguri cu miere si polen. . .care practic contine un ou. . Se ia un dop. construiesc cateva botci de calitate. Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati. Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 5 bucati de fagure artificial. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi. deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp . calitatea matcilor fiind buna.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. Cele doua familii. albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. trage botci pe fagurele cu oua. albinele acoperitoare si matca. fagure cu puiet capacit. si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. fiind si o metoda sigura. in centru.Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul de altul(masurat de la centru la centru).Fixam fiecare cuib. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). a carei matca ne-a multumit. rama de crestere. Cand cantitatea de oua este suficienta. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). familia crescatoare. se vor prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. . Familiile care isi schimba linistit matca. care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. lasam toate ramele cu hrana. iar matca depune oua. iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. hranita suplimentar. care botci pot fi recoltate. dupa care aplicam elasticul de fixare.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. In acest timp. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de 2-6 ore. Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. fagure cu puiet capacit. . In familia astfel restructurata.

Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. matcile". Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci . Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. introducerea matcilor in familiile de albine. . starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. cu un instinct minim de roire. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. Producerea matcilor . O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere.Avantaje : se obtin matci de calitate. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. insa nici o satisfactie nu e mai mare. blandetea albinelor. imperecherea matcilor in nuclee . Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. sa aiba cuiburile bine impachetate . Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.cresterea controlata a matcilor de calitate . Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica .Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. totul decurgand de la sine in mod natural. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Vom trata urmatoarele subiecte : . In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Producerea matcilor .in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . sunt cele obtinute cand familia roieste natural. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.

numai ca dezideratul este greu de atins. cu oua pentru crestere. prin aparitia noilor generatii. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). pregatit. Iata cum se procedeaza : . Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. prelevate din alti stupi. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Fagurele se scurteaza la jumatate. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. in tot acest timp.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. . in afara de cele 30 alese. avand grija sa nu le turtim.Aici se vor marca 15 celule cu ou. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. cat si in functie de dorinta apicultorului . si exista un numar mare de albine tinere. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.familia orfanizata. se recolteaza cele mai frumoase. Atentie. . . cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. unul cu puiet capacit si un altul gol. Natural. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. asa ca a insista in acest sens este o greseala. . Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.introducem un fagure cu puiet capacit. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. cu o buna dezvoltare de primavara. Producerea matcilor . daca nu imposibil.alegem din stupina stupul cel mai performant. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. cat si de o stramtorare a cuibului. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. indepartand jumatatea inferioara. inclusiv cei cu hrana. . Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.neroitoare. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. Acum este momentul sa introducem fagurele. fie formand nuclee de imperechere. .metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. se vor verifica toti fagurii. Inainte de a taia. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. pe o fata si 15 pe cealalta. Toate celulele. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.momentul difera de la o zona la alta. .peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . care intre timp a fost insamantat de matca. In final acestea se folosesc imediat. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. Albinele se vor stimula zilnic. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. In scurt timp. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. lama se incalzeste la o lampa cu spirt.

.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. decat in cazul celor introduse ziua. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. prezenta botcilor face introducerea imposibila. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Daca acestea nu mai sunt agresive. . Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. se introduce noua matca in colivie. .urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4).la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.o matca imperecheata. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. Imperecherea matcilor . Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). decat in perioada ce corespunde roirii naturale.in cazul in care familia nu este orfana . introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. decat cele batrane. pentru ca matca sa se poata hrani.dupa 4-5 ore de la orfanizare. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. . . . pe o suprafata cu miere necapacita. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. .existenta sau lipsa culesului .lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . Formarea nucleelor . .primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. se identifica matca si se scoate din stup. Atentie. Pentru introducerea botcilor. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. care incepe imediat sa oua.cu sirop de zahar. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu . In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. pentru mai multa siguranta.la 1-2 zile. Cum se procedeaza : . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. .albinele tinere accepta mai bine matcile.

si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. se verifica din nou prezenta matcii.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. . introducand o alta botca.. .dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. pozitionat astfel : doua la un perete.. sau in corpuri de stup. Stuparii incepatori . pe capete si un al treilea pe peretele opus. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine.in mijloc.de succes.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . . Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. veti deveni adevarati apicultori. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. . La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat.insa. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . .daca matca nu s-a imperecheat. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.. cu timpul totul o sa vi se para mai usor.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. . din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. Abordand curajos domeniul.imperechere".

. se lichefiaza in prealabil. recomandam procurarea unei rasnite mari. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Polenul strans de albine. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. insa exista o problema. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. impachetat in pungi. Dincolo de toate. Polenul in hrana albinelor Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa).. in toate cazurile.HRANIREA ARTIFICIALA A ALBINELOR Aceasta sectiune prezinta articole despre hranirea artificiala a albinelor. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Dupa ridicarea vasului de pe foc. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.. Zahar candi cu miere.. etc . sau in recipiente etanse. care poate fi actionata manual sau de un motor. miere. Deoarece macinarea este destul de dificila. Prepararea serbetului de zahar.. zaharul pudra este un component de baza. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. framantand cele doua ingrediente. este recomandata tot timpul anului. totul este in ordine. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase... cu exceptia hranirilor de completare. retete de preparare a diferitelor produse folosite in stupina. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. Serbetul de zahar folosit in apicultura Folosirea serbetului de zahar.25 parti miere. conditionat si conservat se macina fin. Paste de zahar si miere folosite in apicultura In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). pentru albine Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.. Pregatirea ingredientelor pentru hranirea artificiala In diferitele retete. Cand preparam siropul la rece... placile de zahar candi raman in topul preferintelor. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. Framantarea se face energic. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. pentru albine Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani.. Paste si amestecuri pentru hranirea albinelor Pasta de polen si miere.. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. Prepararea siropului de zahar pentru albine Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. sau zahar cu miere. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic.

cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. aplecand si scuturand aceste spice. uscat). La intervale de 7-8 zile. totul este in ordine. Conform recomandarilor. colectoarele se ridica. se va mai face o cernere pentru o mai buna separare.RECOLTARE. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. se cunosc mai multe metode: O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena. necesar formarii corpului gras. Recoltarea polenului de catre albine Se face de catre albine. PASTRARE Pentru a avea cantitati suficiente de polen. iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva. Vara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui). Conservarea polenului Dupa ce stuparul si-a uscat polenul. datorita faptului ca este foarte fin. Asezarea colectoarelor se face seara. se retine max. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod. trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. colectoarele de polen nu se folosesc. este cel pe care il recoltam manual. folosite in hranirea artificiala a albinelor. indiferent de modalitatea uscarii. necontaminat. Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). In timpul culesurilor mari. conditionarea si conservarea acestuia. intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea. pentru a lasa liber zborul trantorilor. 20% din cantitatea totala recoltata de albine. Deoarece polenul este un produs hidroscopic. se pot strange cantitati importante de polen. acesta trebuie conditionat (cernut. cand avem cel putin 4 faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205. arin. Se stie ca prin folosirea colectorului. necesitand insa o mai mare atentie.Temperatura incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C. Conditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului.etanse si bine sigilate. vor executa uscarea mult mai rapid. se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.POLENUL . Dupa uscare. necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice. Un principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C. De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. Recoltarea polenului de catre apicultor Un polen sigur. CONDITIONARE. Bineinteles cei care au un uscator de polen. salcie se pot recolta cantitati mari. pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. Incepand cu data de 1 august. pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen. pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm. instalarea se face primavara. In aeasta directie. La fel si primavara de la alun. . se cerne. folosirea acestora inceteaza.

primavara sau vara. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. zahar pudra si drojdie de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. 1 parte miere lichida. bine hranite si dezvoltate. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. Un kg de polen se amesteca bine cu 0. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. miere. unde se foloseste ca reactiv. folosirea lor este foarte indicata. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise.O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra. este o metoda larg folosita. Pasta de miere. si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. conditionat si conservat se macina fin. Se framanta toate ingredientele. Conservarea polenului in miere lichida. zahar pudra si lapte praf Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. Polenul strans de albine. Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen. faina de soia . Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon. framantand cele doua ingrediente. in perioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura). polen. avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.25 parti miere. acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de CO2. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. Pasta de miere. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. Amestec de sirop. 2 parti zahar pudra si 1.4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac. deasupra ramelor. PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. Amestecul se face din 3 parti zahar pudra. 1/2 parte drojdie de bere.5 kg. Una consta in introducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. Asa vom avea generatii tinere de albine.

si se administreaza deasupra ramelor. pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. care fasii se freaca intre palme. lapte praf. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) . Se livreaza albinelor sub forma de turtite. inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta. Spre sfarsitul iernii.Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.5 kg. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura. faina de soia. Amestec miere. se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici . se toarna deasupra inca un strat de miere. 1 litru apa calda. la intervale de 1-2 saptamani. Se administreaza vara in hranitor. sirop. se taie in fasii prin mijlocul celulelor. Amestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb. polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita . Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. in acest sens trebuind luate masuri de preventie . in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia.putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. Respectand acest principiu . Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet" Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. se toarna picurand si amestecand. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor . primavara se pot activa sporii de nosema. cand nu dispunem de polen sau pastura. 1 parte lapte praf degresat. mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata . 1 an) sau inghetata . Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. din 10 in 10 zile. Componentele se amesteca bine. de pasta. trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. prin folosirea amestecurilor proteice. dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. recoltat manual de catre apicultor. 1 parte drojdie de bere uscata (instant). cand vrem sa hranim albinele. Pasta de miere si pastura O reteta mai veche. se adauga 0.5 kg faina de soia degresata. prelucrat si conservat. se depreciaza) si cand devin casanti. Cand borcanul este aproape plin. Se fac turtite de 0. Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea zaharului sau siropului. amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori. La 6 litri de sirop de zahar. La 2 kg. pastura nu trebuie sa fie veche(max. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei. drojdie Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. deasupra. se poate umezi usor cu putina apa sau miere. Inainte de a ingheta pastura (atentie. . Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. alun etc. o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.5 kg polen macinat fin si 1.

insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". 3/2. Hraniri de salvare. Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 .5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. Se administreaza dupa nevoi. concentratiile 2/1 sau 3/2. zilnice. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie). concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. concentratie 2/1 in doze mici. la 3/2. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize." Mod de preparare Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.La 1/1. stimulare in primavara Cu sirop 1/1. adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). Cand preparam siropul la rece. Mod de folosire Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1. Hraniri medicamentoase de primavara. Se folosesc doze de 2-2.8 litri sirop de zahar. Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului . Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. 2/1. la 2/1. .6 l sirop de zahar. De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE Este un inlocuitor al mierii. concentratie 1/1 conform prospectului.2 litri sirop de zahar. vara sau toamna .

Usor de administrat. Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia. sau in recipiente etanse. se lichefiaza in prealabil. In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere . Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 11. Nu trebuie sa grabiti fierberea . etc.850 litri intr-un vas de 10 litrii. destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. 1 kg. Durata fierberii este de 15-30 min. impachetat in pungi. spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. medicamente. Dupa ridicarea vasului de pe foc.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare . nu o sa mai aveti probleme. Folosirea serbetului de zahar.2 litri apa. Iata reteta de preparare: Mod de preparare Se amesteca 5kg zahar tos. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. acizi pentru corectarea ph-ului. apa 0. Cam dupa 15-20 min. pergament. functie de taria focului. etc. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. PENTRU ALBINE Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul.SERBET DE ZAHAR CU MIERE. cand acesta ramane inchegat pe lingurita. in toate cazurile. se controleaza concentratia siropului. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. . Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. zahar si 0. sau zahar cu miere.. este recomandata tot timpul anului. numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). inlocuitori de polen. cu exceptia hranirilor de completare. dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C).5 cm. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.

Se poate folosi in tot timpul anului. medicamente . Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. tifon. impachetat in pungi. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.2-1 kg. consumat cu placere de albine. In aceasta pasta se pot ingloba polen. este recomandata tot timpul anului.Cu ajutorul unei linguri mari. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. iar focul trebuie sa fie domol. Nu preparati doze mai mari de 5 kg. daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale. . PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE Un alt produs cu o eficienta mare.apoi se albeste. sau zahar cu miere. Corectia produsului se face prin adaugare de miere. deasupra ramelor. sau in recipiente etanse. amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). Protofil. ceaiuri medicinale. in toate cazurile. de lemn. Mod de preparare La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de calitate. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0. stergeti permanent peretii vasului. cu exceptia hranirilor de completare. inlocuitori de polen. nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin. de consistenta untului). Folosirea serbetului de zahar.mierea sa provina de la familii sanatoase . inglobati cateva picaturi de apa si framantati. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen.. usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere. solutia de zahar apa se amesteca continu. asezate pe folii de plastic gaurit. etc. Framantarea se face energic. Daca prima incercare a insemnat un esec. unde albinele au acces direct. In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). Daca serbetul este prea tare. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri. In caz de esec. Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.etc. mai putin la hranirea de completare. Dupa fierbere si o oarecare racire. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. Spumuiti amestecul. acizi pentru corectarea ph-ului. inlocuitori de polen. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare. pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat). medicamente. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. in toate cazurile. etc. se adauga apa din nou si o luam de la capat.

din cand in cand. Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului.. amestecam timp de 1 min. Ceaiuri medicinale . se toarna in tavi.) si amestecand continu sa nu se prinda. care in ciuda faptului ca este mai scump. se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE . placile de zahar candi raman in topul preferintelor. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. PENTRU ALBINE Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. care poate fi actionata manual sau de un motor. Mod de preparare. termometru industrial +120/+150 grade C. inox etc. insa exista o problema. 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.zahar candi cu miere Ca si la serbet. se procedeaza ca si in varianta simpla. lingura de lemn sau paleta. Mod de administrare Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. Cand termometrul arata 116 grade C.pentru a face mai atractiv produsul. PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra. exista varianta adaugarii unei cantitati de miere. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. elimina "bataile de cap". aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. cu ajutorul unei merdenele. Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci. Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita. exista in comert zahar pudra gata preparat. zaharul pudra este un component de baza. Dupa racirea totala a placilor de zahar. recomandam procurarea unei rasnite mari. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. se adauga 5-600 g miere in clocot. Odata turnata compozitia in tavi. Dincolo de toate. spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei. dupa care se masoara temperatura lichidului. coli hartie pergament. Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere. Mod de preparare Se amesteca in oala. Dupa ce am adaugat mierea. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C. Dupa topire. In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. Din fericire. ceaiurile medicinale. pentru a nu se prinde de fundul vasului. Deoarece macinarea este destul de dificila. se fierbe continutul 15 min. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. tavi 150/250/10 mm. si luam de pe foc.

. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. Acest ceai este benefic albinelor. . pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.Dupa cum ati observat. musetel.. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). isma.850 l. roinita.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. combatand cu succes nosemoza.. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. catre sfarsitul iernii sau in primavara. cimbrisor. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . etc. in toate preparatele. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. In rest.nimic mai simplu. Din acest ceai folosim dozele necesare. nu lichefiem mierea la flacara directa. coada soricelului. In prealabil plantele se umezesc cu 0.

Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. Familiile slabe. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Nosemoza. polenul umed. larvele moarte sunt rasucite in celule. viespi. mortalitate mare in faze avansate. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. metode de tratament La o infestare incipienta cu nosema. cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat Diagnosticarea familiilor de albine fara sa deschidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori).care are ca principiu activ tau-fluvalinate.. Nitidulidae. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". În 1998 a fost identificat si pe continentul american. sunt factori favorizanti. DAUNATORI. semnele clinice sunt mascate.. paianjenii in agricultura. furnici. larvele mor in pozitii nefiresti.. cuibul largit fara discernamant. Klartan. puietul este pestrit. Loca europeana la albine Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti . clasa Insecta. ord.numarul interventiilor din cuib creste.. acarienii . prigorii etc.Aethina Tumida Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. Varroza albinelor Albinele si trantorii prezinta malformatii. multe dintre acestea putand fi evitate.. umiditatea crescuta in stup.. face parte din fam. intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. . Tratamentul puietului varos La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Insecticidul combate afidele ... TRATAMENTE PENTRU ALBINE Articole recente Prevenirea si combaterea bolilor micotice la albine Combaterea daunatorilor in apicultura Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt molii. Gandacul mic de stup .. o substanta folosita in apicultura Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik). Din aceasta cauza. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale...Cum si varroa face parte din aceeasi familie ... albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori.BOLI. Coleoptera.

mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. nu este intotdeauna chiar simpla. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . Loca americana la albine Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri.. viespi. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. substante dezinfectante si modul lor de folosire. furnici. cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite). acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru . prigorii etc. iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. precum si a puietului de albine.. Fie ca acestia sunt molii. daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara.. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure. Antibioticele folosite in tratament sunt .. Medicamente si dezinfectanti de uz apicol In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor.

Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta. se aseaza pe o cutie metalica. tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura. Viespea(viespea comuna . Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. floarea de sulf. Batonul de sulf se aprinde. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.depozitare. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. Acest sirop se prepara din apa. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Se desfac musuroaiele de furnici. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : . Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).La temperatura de 0 grade C. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. in care se introduce un sirop aromatizat. gaurita si prevazuta cu un grilaj. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. iar pe aceasta panza substanta activa. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Pentru a spori eficienta capcanei. doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. cate 2 ml acid la litru de volum. prevazut cu rastele. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. din care primul trebuie lasat gol. sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. etc. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei. miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Cand atacul lor devine suparator si pagubos. apicultorul incepe combaterea. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. Incercarea distrugerii acestor pasari prin . naftalina. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. larva. Daca nu dispuneti de un dulap. Ca substante de ungere putem folosi fenolul. aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. . camera trebuind a fi bine ventilata.

acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. VARROZA ALBINELOR Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. Varroa Jacobsoni . Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori. trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. Tratament Varroza cu Varachet Substanta activa. In ultima faza de infestare. grau curat. mortalitate mare in faze avansate. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor .stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis". iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. In principiu. larvele mor in pozitii nefiresti. care ataca albinele in toate fazele vietii. Aparuta pe la noi . ducand in final la distrugerea acestora. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. Infestarea coloniilor are loc treptat. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. actioneaza asupra parazitilor prin contact . e chiar mai bine. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate. Manifestarea clinica Albinele si trantorii prezinta malformatii. raspandita prin fumigatii. aflata la limita inlaturarii pericolului. puietul este pestrit. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1. acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). la sfarsitul deceniului 7. furtisag. Depistarea bolii La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. Boala este produsa de un acarian . pe o perioada de 2-3 ani . vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.

Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii). Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. deci pentru un corp Dadant aprox. profitand de faptul ca puietul este putin extins. astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. actionand latent prin contact. si pericolul mare de contaminare. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. o cutie fiind folosita la 10 familii. ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. Tratament Varroza cu Acid Formic In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". aprinsa.5 mm grosime. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). facem o pauza de alte 7 . Prin urdinis. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Tratament Varroza cu Mavrirol Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. asezata pe o tablita.Tinem placuta in stup 5-7 zile. Intervalul intre tratamente este de 7 zile. insa avand in vedere eficienta scazuta. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului). Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. 20 ml. cu un bun randament. actionand prin contact. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. nu actioneaza si asupra puietului capacit. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate. Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. Modul de administrare Toamna. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.molecular. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prezentarea este in role de 5 m. Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Modul de administrare O placuta de carton de 20/30 cm si 1. se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). pentru ca este pericol de incendiu. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. Este un medicament de sinteza. 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna. pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat. se introduce o banda speciala. pentru ca riscati sa contaminati mierea.

Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume. apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . Ca o recomandare suplimentara . iernarea grea si neconfortabila. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).zile. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Semnele clinice Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor. Tratament Varroza cu metode bio Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta. si apoi repetam operatiunea de 3 ori.necapacita) . rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. albinele prezinta abdomenul umflat . Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. o stare de slabiciune a intregii familii . este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . putem obtine rezultate bune. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.adaosuri proteice necorespunzatoare . sunt mult mai largi. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. umiditatea crescuta . NOSEMOZA ALBINELOR Denumita de multi si "boala mizeriei". punerea unui diagnostic sigur este mai complicata. necesitand examinarea probelor de catre un laborator . neingrijirea adecvata a puietului. printr-o decimare rapida. in total fiind facute 4 tratamente. reduce drastic capacitatea de productie. Concluzii Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. semnele clinice sunt mascate. insamantati si capaciti sa fie recoltati.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. La o infestare incipienta cu nosema. puietul de trantor . o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.

nici albinelor.750 litri sirop.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. In tarile U. miere si zahar. Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. Tratament Nosemoza cu Protofil In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou. coada soricelului etc) la care . se distrug. Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar. este perfect. cu preparatul livrat in hranitor .2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . se fac fumigatii cu formol 3% .curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv). iar pentru un roi 18 g/0. la utilajele si uneltele metalice.specializat. cate 34 ml/kg. . livrat ca hrana.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile. Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei . cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop. inhiband parazitul. prin cercetarea catorva albine moarte. iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas . separam capul de corp si cu o penseta fina. stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.intre administrare. nici produselor stupului. mai vechi. Recomandam mare precautie.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. .Neconventional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente).supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. scoatem intestinele. Ca principiu activ. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect. indiferent de varsta si calitati. la una medie 18 g/0. sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .500litri sirop.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.inlocuirea la max. Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii. Tratament Nosemoza cu FumidilB Un alt preparat. Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. Tratament Nosemoza . Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. . Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect. exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. Aceste cantitati se administreaza saptamanal. . . are la baza antibioticul fumagilina. Fumidil B. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. . La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.

în stup la un moment dat. Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. proeminente. isi formeaza o galerie. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. respectati dozele . Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile.Aethina Tumida Autor : Drd. unde se va transforma în pupa. unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu. Larva intra în pamântul din fata stupului. Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva .modul de administrare recomandat. precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia. ord. cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. insecta este foarte vulnerabila. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii. Coleoptera. perioada etc. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice.pupa si stadiul adult. 1cm. fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. dupa aceea începe si se pigmenteze. face parte din fam. în SUA. Larva . care se termina printr-o celula. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile. Concluzii Orice tratament folositi. În 1998 a fost identificat si pe continentul american. Deci. Este de culoare alb-galbuie .biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . deci este posibil sa apara si în alte tari. este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.adauga o mica cantitate de macerat de usturoi. dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. cu aspect sidefiu si are aprox. functie de conditiile de microclimat. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. lungime. de 1. În perioada de tranzitie de la larva la pupa.Bucuresti Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. Pupa este la început de culoare alba. . Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului. clasa Insecta.4 mm lungime si 0. Nitidulidae. deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile.26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. Gandacul mic de stup . dar poate dura chiar mai mult. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul.

la solicitarea Institutului de Cercetare . Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni. chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini. are la maturitate aprox. aspect luminos. Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. 25 cm latime.5 cm. este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Deci. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci. laboratorul de Patologie apicola. care face dificila apucarea lor cu mana. lungime si 0. ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina . s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României.Dezvoltare pentru Apicultura. adultii sunt foarte activi. 0. se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare. sunt mai susceptibile de a fi parazitate.Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens. In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant. pana intalnesc o colonie de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare. de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania. adultul paraziteaza colonia de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. dar a devenit o problema pentru cele din America. la stupinele din aceleasi regiuni. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. roiuri. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei. Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord).Acesta. se hraneau cu rezervele din stup. cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud. familii) din tari terte. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare . îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina. Dupa ce patrund în colonia de albine. pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen. iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate.

material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - schimbul de faguri - folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". Tratament Puiet Varos In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a

bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura
Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru.

Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe

Klartan in benzi impregnate
Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame.

2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita.
-1-

3) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii. 4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn , impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 , la mijlocul intervalelor . Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda , iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . Dupa introducere , benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) , in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania , tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se face o singura data pe an , demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) , sau in toamna(sfarsit de septembrie) , avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani). Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri !

Klartan prin stropiri directe

care nu inpurifica mierea) . iar substanta activa este livrata mai corect . se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare. ceara din faguri . in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. se administreaza prin stropire cu o seringa . cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. 7 din 10 apicultori . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor .0. Franta . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0. incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs . 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) . cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume . 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. 30 % . mor 63 % din varroa . . etc. in urmatoarele 10 zile . poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului . practicand procedeul (constatari personale) . informatiile gasite sunt foarte putine . iar in ultima parte 7 % . 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) . intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei .In Romania este principala metoda de administrare . Pentru a obtine solutia corecta . -2- Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) . Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . prin stropire directa . Fenomenul este intalnit in Italia . 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame .3 % . Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi.Hotararea de a-l folosi sau nu . daca a fost respectata tehnologia . este decizia personala a fiecarui apicultor. 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil . desi a fost (si este) folosit peste tot in lume. Germania . distruge varroa in proportii de peste 91 % .95 % .Cu toate ca tratamentul familiilor de albine .2 % . 5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet). cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile. 3) Klartan(Mavrik) . In schimb . trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol . decat in cazul metodei prin stropiri directe . 6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament .

9) Mavrik 2 F este o suspensie fina, omogena , mobila , cu tendinta de depunere in timp, dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem, ce contine 240 g/l tau-fluvalinate , de culoare crem , cu miros specific. Nu este corosiv. In Romania este comercializat de firma , Alcedo SRL

DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE
Multi apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre acestea putand fi evitate. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.

Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile, apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup. Verificam daca urdinisul este liber, curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este moarta. 2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca. 3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. 4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. La fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. 5 - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. Este un semn de normalitate. 6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa. 7 - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul orientat spre camp,indica un cules bun. Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final, sau nu exista cules. 8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume), sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. 9 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. 10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. 11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare. Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. 1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit". Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei. 2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu

poate fi valorificata de albine in lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales iarna. 3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza, care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta. 4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp, cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect. 5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor, indica prezenta bolii numita popular "puiet varos". La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. 6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. Fenomenul se intampla in perioada rece, cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata cateva situatii : 1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. 2 - Un zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp. 3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". 4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara probleme deosebite. Examinarea olfactiva a familiilor de albine. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute, folosindu-si simtul olfactiv , asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. 1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. 2 - Mirosul caracteristic de clei de oase, indica prezenta locii americane. Mirosul este dat de puietul capacit descompus. 3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate. 4 - Mirosul placut, intalnit mai ales vara si primavara, pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. Aveti o viata inainte !

LOCA EUROPEANA
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala, daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana. Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru", fiind similar cu cel al otetului. Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite, miere contaminata, unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la fel si absenta culesurilor in primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave, daca nu putem controla boala, se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor, ramelor, uneltelor, fagurilor cu hrana, etc. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani, ca masura de preventie.

LOCA AMERICANA
Loca americana este o boala bacteriana, foarte contagioasa, produsa de agentul patogen Bacillus larvae. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire. Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit, iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina), unelte , miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica Aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor uscati.

Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. schimbarea la max. prevenirea furtisagului . contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.E.E cu familiile bolnave Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. . dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . fiecare tara din U. daca nu exista cules in natura. cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat. mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica. atatea obicee".americanii). TERAMICINA . Cert este ca pe plan legislativ. polen. fagurilor de la rezerva . Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.are o anumita politica in domeniul apicol.. Cum procedeaza "puritanii" din U. etc. Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor. care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). procurarea de material genetic indemn de boli . intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.E. Pretul este insa mare. cu recuperarea cerii. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". neajungandu-se la un punct comun. iar prin tratament acestea trec in miere. Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial. SULFATIAZOL.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. se ia un betigas. ramelor. Tratament Loca Americana Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar. sigur este loca americana . mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. Combaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . modul de administrare. Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. In literatura de specialitate. Acum sa trecem la Romania Ca si altii (ex. ceara. Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN. numai ca de aici pleaca toate divergentele. pastura si produsele devin impropii exportului. limitarea pe cat posibil a pastoralului . mai este o referire la tratamentul cu antibiotice. In principiu boala se poate trata cu antibiotice. stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Diagnosticare Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii). daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung. dezinfectarea anuala a stupilor. Antibioticele sunt "proscrise" in U.

In acest sens am primit de la cer. Doza este de 0. curatam stupii de urme de ceara. Tratamentul cu OXITETRACICLINA. biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . Doza este de 0. daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. Celalalt sfat este : preveniti boala. cate 250 .0. . clatim bine cu multa apa. Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export. apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . flambam usor ramele cu flacara . ii spalam cu lesie de soda caustica 4%. sulfatiazol. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina. cate 250-500 ml / administrare/ familie. nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C.75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop. cu respectarea precautiilor recomandate . curatam toate resturile si le ardem . folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. acid nalidixic si cloramfenicol. pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina. nitrofuran. Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat. la interval de 4-5 zile. pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri ! TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE Dupa cum se stie . antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia. Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator.5 . 5. in functie de puterea familiei si gravitatea bolii.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari : Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana Autor : Drd. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva.Bucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. Pentru a avea eficacitatea scontata. 4. apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. fiind total interzisa hranirea albinelor . cat se suporta prin incercare cu mana). tratamentele cu antibiotice se aplica in familie.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe . se efectueaza neaparat 4 . propolis. 2.5 administrari cu sirop medicamentat/familie. Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala.3 g eritromicina la 1 l sirop. sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza . pentru ca nu sunt necesare. Totusi . indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala. spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele . Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. De asemenea. Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt: 1.500 ml/familie. 3. si pentru a nu se degrada. de 2 ori la interval de 3 zile. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina. Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. Doua sfaturi de incheiere NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. Deci.

care este o formula imbunatatita(sa adaugat o noua substanta).TYLOSINA. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt .E. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. MAVRIROL . cu 7-10 zile interval intre ele. masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET . iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. un tratament dupa extragerea mierii de salcam . Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C. etansarea perfecta a stupului. un tratament la 10 zile dupa primul . Mod de administrare.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei. Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa. arderea completa si fara flacara a suportului. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina. conditii externe de mediu. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . avand ca substanta activa amitraz-ul. rezistenta biologica a familiilor de albine. pe tot parcursul sezonului activ. gradul de infestare etc.Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. 4 picaturi/corp orizontal. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE. Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea .BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului. Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie. iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. 3 picaturi/corp Dadant . Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. Primavara se mentin in stup 45 de zile. din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit. 6. substante dezinfectante si modul lor de folosire. aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. Urdinisul se tine inchis 15-20 min. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte. 12 grade C.

datorita rezidurilor care raman in miere. Nu are alte restrictii de utilizare. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. APISTAN . Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C.cand nu este cules. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament). Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. inchizand si . Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani. Modul de administrare este prin picurare . Se poate folosi tot anul.iar urdinisul se tine inchis 30 min. iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor. BAYVAROL . Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani. Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0. APITOL . Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului.impregnat in benzi.5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Temperatura mediului trebuie sa fie min. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra. Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat .stranse in ghem.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol. care actioneaza prin contact direct. Alte conditii deosebite nu sunt specificate. seara. API . Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate .LIFE .in orice perioada a anului. timp de 5-6 saptamani. totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. ulei de eucalipt. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C. la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului. Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%). PERIZIN .BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. mentol si camfor(in varianta initiala). Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. TIMOL . Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. substanta activa trecand spre albine prin contact direct. In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. FOLBEX .10 grade C. iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo.PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara. Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii.75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C. Tratamentele se fac si in prezenta puietului. ACID FORMIC . perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna).urdinisul pana dimineata. cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. indiferent daca este capacit sau nu.50. Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. MEDICAMENTE ANTI . In toamna.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale. folosit in tratamentul locii americane sau europene. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. la interval de 4-5 zile.PUDRA Este un medicament produs in Romania. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN . la un roi 18g/0.500 ml sirop. La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2.PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. Albinele vor elimina singure substanta. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop . Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. in paste 34 ml/kg de pasta.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final. FUMIDIL B . Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop. Contine principii active ca vitamine.CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.NOSEMOZA PROTOFIL . O cantitate de 0. Substanta activa este oxitetraciclina. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). cand nu mai exista puiet in familia de albine. .CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile. un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. ACID LACTIC . la una medie 18g/750 ml sirop. cate 250-500 ml. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton.

bine uscat . Se aplica fierbinte pe stupi. Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa). SULFATIAZOL . ERITROMICINA etc. Criterii de procurare a echipamentelor apicole Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn. Schite stupi orizontali Schite pentru constructia unui stup orizontal . alcool 96 .. intr-o tava. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA . ACID ACETIC TEHNIC . operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.. apa oxigenata . Se aseaza la fundul stivei. STUPI SI ALTE ECHIPAMENTE APICOLE Aceasta sectiune prezinta articole despre stupi si alte echipamente apicole folosite in stupina..LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. mai putin periculos pentru apicultor. sectiune paralela cu urdinisul . Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).SOLUTIE Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente. 60-95 %. ci doar ce sa urmariti la cumparare. sectiune perpendiculara pe urdinis. Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta. batoane de sulf etc. Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. dimensiuni. la litrul de volum. Schite stupi multietajati ( pdf ) Schite pentru constructia unui stup multietajat. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina .ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA . Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. . parti componente. sectiune transversala . sectiuni stup. parti componente . SODA CALCINATA .. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. STREPTOMICINA .

apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . Cum insarmam ramele pentru stupi In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. insarmarea orizontaloblica . insarmarea orizontal-verticala (vezi fig..).SCHITE Schite pentru constructia unui stup orizontal . sectiune paralela cu urdinisul . parti componente .. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. . Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. sectiune perpendiculara pe urdinis. sectiune transversala ..Inventarul necesar infiintarii unei stupine Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . STUPI ORIZONTALI .

.

.

Schite stup multietajat model RO .

PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. Discutati cu producatorul toate amanuntele. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri. peria. . Ca si stupii. aici puteti avea mari surprize). Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. fiind de preferat. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. unii stupari evitand folosirea lui.Raspunsul este "da". uscat si fara noduri cazatoare. sa asigure debitul de aer necesar. pentru a nu avea pierderi mari de fum. Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. bine uscat (atentie. sa fie usor de manevrat. Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. ci doar ce sa urmariti la cumparare. toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant . Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. pentru a va putea da seama de existenta defectelor. fiind bun si unul de tabla zincata. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. sau nut-feder. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. culorile pastelate. Afumatorul. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. bine incleiati si finisati. Evitati stupii din polistiren greu. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. dalta. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. chiar daca familia este blanda. singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . fara noduri cazatoare. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati). Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. deschise. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.

Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. acestea trebuind sa fie destul de robuste. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. functie de buget. vasele pentru depozitare Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. Scaunul de lucru . Se vor evita daltile prea ascutite. existand riscul contaminarii. Cat despre modele. Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Daltile . tabla si sticla. Evitati topitoarele complicate constructiv.). ramane la alegerea dv. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. Topitorul solar Se construieste din lemn. cat si cele din sintetic. mari si grele. acestea putand provoca raniri. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica. numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Cutitul . plasticul alimentar (acel plastic alb. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. ceara. Tava . necesara si utila. orice alt material nefiind agreat. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. Se foloseste si ca ladita de scule.este un accesoriu util. Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport. Trebuie sa fie ergonomic. Sitele Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. masa de descapacit Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Centrifuga Necesita o investitie mare. Se are in vedere grija cu care sunt construite. material agreat la nivel legislativ. recolta fiind compromisa prin impurificare. Colectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.. . Maturatoarele . Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. de eclozionare. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox.sunt bune si periile din par naturat. materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.etc. de introducere. usor si bine incheiat. Atentie la trainicia lor. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.Peria apicola . Materialul este inoxul alimentar. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . construit din lemn de rasinoase. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.si acestea sunt de mai multe feluri. dur).

izolator fagure .3 buc.10 buc. gratii urdinis . corpuri rezerva .1 buc.2 buc.1 buc.100 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. INVENTAR DE STUPINA Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . . Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. . cu lemnul putred. .105 buc. . legate de "gatul" unei afaceri de succes.1 buc.1 buc.3 buc. . sablon botci . dulap pentru pastrat fagurii . .Dalti apicole . ladita scaun .3 buc.1 buc. .2 buc. acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. . O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . .1 buc.2 buc. . site pentru strecurat mierea . . reprezinta adevarate pietre de moara.Centrifuga .2 buc. La vremuri noi.5 buc.Stupi sistematici completi . carucior stupi .30 buc. colectore polen . Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). masa pentru decapacit . Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. tava decapacit .2 buc. planseta calapod faguri . cuie . Niste stupi vechi. deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. colectoare propolis . deci mare atentie la etanseitati..25 buc. . afumator .3 buc. forme ceara .Topitor solar . . . Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine.1 buc. .1 buc. o sa vedeti ca nu este deloc asa..1 buc ... . Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor.10 buc/stup . costume protectie + masti .1 buc. rame goale de rezerva . substante dezinfectante etc. apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. . . . Materiale consumabile .1 buc. ladita transport rame . . biostimulatori apicoli . . vase diverse .90 buc. . plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. gratii Hanemann .1 buc. .2 buc. sipci port-botci 40 buc. Utilaje conditionat ceara ..Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. . perii apicole .90 buc. . . Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. matci . achizitionarea lor fiind costisitoare. roinita . Utilaje pentru extragerea mierii . adapator .1 buc.100 buc. .1 buc. perforator rame . cabana apicola 1 buc. . pinten lipit faguri . . .3 buc.si scule noi . sarma pentru rame .oameni noi. cantar de control . lampa butan . bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . vopsele . . . .2 buc. cutit decapacit . . Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta. maturator inox /300 kg. colivii introducere matci . . Utilaje principale de intretinere . . presa ceara .2 buc. ciocan lipit botci . doze gaz butan . medicamente . nuclee de imperechere . .Faguri artificiali . . . dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere.

stiind ca intervine o anume dilatare termica. operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. In acest fel. 4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme.INSARMAREA RAMELOR DE STUPI Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . ruperi si indoituri. In scopul eliminarii acestor neajunsuri. atat fagurele artificial ca atare. se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. Conditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. fagurii plini cu miere. cand la manevrarea ramelor. . fiind in permanenta prezenta o coroana de miere. 3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice. cand apar defecte de cladire. Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea. de multietajat cu 4 sarme. scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. apare necesitatea insarmarii ramelor. putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive. deformari.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor. deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere. cat si cel rezultat dupa cladire. 2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. iar cele de magazin cu 3 sarme. 5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. avand grija sa nu apara gauri in foaie. 2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme. Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme. au o rezistenta marita. deoarece acolo nu a fost crescut puiet. au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior. insarmarea orizontal-oblica . Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. 3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui. pastura ori puiet si acoperiti de albine. una fata de alta. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. care maresc rezistenta la centrifugare. restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. 4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral.

Pentru asigurarea unei trainicii sporite.). Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. prima sarma se ancoreaza pe mijloc. de acelasi leat superior. Insarmarea orizontal . asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. cele orizontale de o parte. Daca sarmele nu sunt montate corect. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica). dupa marcarea initiala. de 3 mm. adica 1. Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime.).6 m. La montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm. Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie. iar fata de leatul inferior 5-10 mm.verticala Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. si se trag cele 3 randuri orizontale.9 m pentru traseul vertical (rama de orizontal). Insarmarea orizontal . ca in cazul insarmarii orizontale. fata de laterale 5 mm. Montarea si fixarea sarmelor Sarma taiata la dimensiune. Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. pentru rama de orizontal si 3. orizontale sau verticale. totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3. . de 0. apoi capul cuiului se ingroapa in rama . sa se afle pozitionate la 2. atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. reteaua de sarme fiind mai deasa.4 mm.10 mm lungime). Dar care este scopul pe care il urmarim. se introduce lateral jos. expuse mai sus.5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig. aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor. Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire. care vor asigura o trainicie sporita. vom dezbate mai pe larg subiectul. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. unde se aseaza fagurele artificial. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale.6 m pentru traseul orizontal si 1. Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale. daca nu acela de a face o treaba buna? Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare. iar cele verticale de alta. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate. Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori. gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor. zincata.2 m. pentru rama de multietajat. fixand in mandrina un burghiu de lemn. Dupa ce fixam un capat al sarmei.oblica Principial.5 m. lucioasa si maleabila. La urma urmei.batand cu ciocanul. Bineinteles. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar. se vor respecta aceleasi norme. Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.

facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme . urmand a fi utilizati la nevoie... pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali.. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. fagurele aproape lipit. se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi. se trec la rezerva . Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. Primii pasi in apicultura Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. iese intaia matca tanara. un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c... reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.. Cladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi. sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. Dupa 1-2 zile se scot. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. Prelucrarea cerii in stupina Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor. distanta. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. dulapuri speciale. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.a cu o tensiune mica. o planta valoroasa pentru apicultura Avand perioada de vegetatie scurta. Metode si instrumente de marcare a matcilor Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Viata familiei de albine In familia de baza. Depozitarea se face in corpuri de stup. Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol.Fixarea fagurelui artificial Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale. In cadrul fiecarei categorii. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. Daca familia ramane in frigurile roitului. sunt diferite variante constructive. DIVERSE IN APICULTURA Aceasta sectiune prezinta diverse articole de apicultura . la 8 zile de la capacirea primei botci. care nu se incadreaza in alte sectiuni ale site-ului. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. dinspre speteaza inferioara. randalina apicola. nu este deloc asa. spre cea superioara. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. Facelia. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara.. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit..

Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita. si o alta considerata calitativ inferioara . Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare. in cantitate egala cu masa de ceara (ex. colectati si uscati rezidurile ramase. Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. o cratita smaltuita de 4-5 l. conditionare. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita.. Apilarnilul. un kg de ceara . care poate . Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase.terenul. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. Metoda pentru stupinele mici si medii Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi.. o lingura mare de lemn . producere. dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri. de capacitate mica.. Temperatura de conservare a produsului . Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza). descapacire etc. raciti lent pentru o buna separare . cat si in cele mici. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. inclusiv tipul recipientului. Asta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa. Metoda pentru stupinele mari Cand numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr-o afacere conexa se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final . Mixtura rezultata o strecuram in cratita. folositi apa dedurizata(apa de ploaie) . un litru de apa). Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa . Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine.. daca nu sunt prelucrate. intre acestea fiind si graul. In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie . Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare. Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final.. obtinuta din fagurii vechi. PRELUCRAREA CERII IN STUPINA Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura. o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon .mucegaiuri etc. depozitare Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari .

Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul . Cand acestea au atins nivelul superior al conductei "t" . pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa.decantor C.Deasupra . Un utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip Antonescu.asigura un rezultat mult superior. Realizand un astfel de utilaj se poate incropi chiar o mica afacere. Codul culorilor . care trebuie sa fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte .spre dreapta . 190 g ceara/fagure Dadant) . Apoi se actioneaza . cu sau fara sarme.presa manuala de ceara . se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa ) 3.1.presele de tip Antonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate existente in comert. sporind astfel veniturile personale. nu este deloc asa. Capacitatea de prelucrare este de 80 faguri/ora la un randament de 16 g/dm patrat. Deasupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm. 2 . Presa Antonescu 1 . Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. se aseaza discul de lemn 4.o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi. aproape 75% din inaltimea acestuia. Ulterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari. MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. este o varianta imbunatatita care asigura un randament de extractie si o productivitate marita. apa reziduala de la fundul colectorului . Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela . cat si un bun randament al muncii( 30-80 faguri/ora). Extractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) Fagurii vechi.fig.decantor este eliminata .fig. are o capacitate de prelucrare de 30 faguri reformati/ora cu un randament de 16 g ceara purificata/dm patrat. se pun la topit.culorile se repeta la fiecare 5 ani . operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei. in centrul sau . pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei . Presa Antonescu 2 . Folosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de extragere (aprox.se trece la extractia cerii. Consideratii personale .pe un foc potrivit intr-un vas emailat sau din inox cu o cantitate egala de apa de ploaie. prelucrand fagurii vechi pentru alti apicultori.manetele 7 . Peste ultimul strat de paie .Este prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1/18. acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale. conform schemei . Constructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei. sfaramati. Cand acestia s-au topit si corpul presei s-a incalzit.D. Prin actionarea volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6.

scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(netoxica). Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv). Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc. Ce si cum folosim : Instrumentul de marcat . Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1. La marcarea cu placute. noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor.un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). care asigura un bun control asupra matcii.8 . Este solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Eventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig. mijlociu si a degetului mare de la mana stanga.din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand .iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de grade.2 mm. sa fie in termenul de garantie. Cateva recomandari importante . folosind capatul drept al creionului marcator. . pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol.la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora. rezistent in timp.luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv. Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea. poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig. Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit). Oja folosita trebuie sa fie de culoarea anului. se foloseste un lac de unghii incolor. ascutita la unul dintre capete. Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept). Vopsele . si are o viteza de uscare optima. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator. Placute de marcare . acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv.). cu capetele rotunjite si tesite. Nimic mai simplu.Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate. imobilizam matca. Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit. eficient si ieftin.in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici . compact. Stantarea se face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix. se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. La unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit.3 . Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 10 min. Bineinteles pentru cine are posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine. Daca nu gasim oja de culoarea anului respectiv .dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii. Tehnica marcarii .2.cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere. Practic. daca operatiunea nu se face direct in stupina. sau adezivul aferent setului pentru opalit. cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta.

Dupa ce albinele fac zborul de curatire. ventilatie . ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. abdomenul foarte dezvoltat. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.Reintoarcerea matcilor in familii. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Pe la sfarsitul lui februarie. vopsea auto). Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare . pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. In numar de cateva sute. Pentru a va face "mana".). albinele lucratoare si trantorii. deci nu ezitati !! FAMILIA DE ALBINE Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. depune peste 2000 de oua/zi. pana la 40000-80000 in vara. matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului.. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Matca este hranita puternic. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. Au talia mai mica(12-14 mm). Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. osciland de la 10000 in perioada de iarna. Pe masura ce timpul se incalzeste. Matca : Este singura femela fecundata din stup. o greutate de aprox. duco . Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. au o lungime de 15-17 mm. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. de unde va fi eliberata de albine. aripi ce depasesc abdomenul. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita.inceputul . nou iesita din celule primavara. cu albina tanara. capul mic. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. capul globulos si o greutate de 200 mg. sau truse de marcat. Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack . Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker").. Sa incepem cu . matca depune din ce in ce mai multe oua.3 sau chiar 4. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. avand corpul mai lung(20-25 mm). In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie. putand hrani 2. De obicei in stup este o singura matca. nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40 min. acetona cu celuloid .

O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. iar in cel inactiv 6-8 luni. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. In familia de baza. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. puterea familiei se micsoreaza treptat. insotite de multi trantori parasind stupul. Catre sfarsitul lunii iulie. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. in sezonul activ traind 35-40 zile. Daca familia ramane in frigurile roitului. are loc prima roire. abdomen. Cand se intampla asta. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri.). In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. matca micsorand ponta. iese intaia matca tanara. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. nimfa. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. asigurand cresterea noilor larve. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. matca cu o parte din albinele tinere. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. acest roi contine mai multe matci tinere. trantorii fiind alungati din stup. oul sta vertical in celula. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. produs de glandele lor salivare. Generatiile de albine iesite toamna. albinele doici depun in celula laptisor de matca. o familie consumand iarna 610 kg de miere. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. In primele zile larvele stau incolacite pe . picioare produc caldura necesara. apar frigurile roirii. in care matca depune oua la interval de cateva zile. Catre sfarsitul celei de a treia zi. La aceasta. mai cu seama la sfarsitul lunii august. traiesc pana in primavara urmatoare. septembrie si octombrie. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). nici in perioadele cele mai geroase.insuficienta etc. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. In toamna la aparitia primelor nopti reci. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. Albinele construiesc botci de roire. spre sfarsitul celei de-a treia zi. larva . la 8 zile de la capacirea primei botci. miere si apa.

functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. albinele pazesc intrarea in stup.5 mm si adancimea de 11-12 mm . Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. celule de trantor cu diametrul de 6. cu capul spre deschiderea ei. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. ele construiesc botci pe marginea fagurilor.nimfa Total zile Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. amestecata cu polen.4 mm si adancimea de 10-12 mm . Intre a 3-a si a 13 zi.prenimfa. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24 Trantorii : Provin din oua nefecundate. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. botci de roire. Activitatea.fundul celulei. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita. . in care matca depune oua. Intre a 18 si a 21-a zi de viata. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. preseaza polenul si curata stupul. albinele hranesc puietul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. atunci polenul este hrana proteica(painea). cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. depoziteaza nectarul. ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. Tot in acest timp. In primele zile. la trantor difera si oul. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. aerisesc stupul. Cand albinele se pregatesc de roire. nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.

matci care perpetueaza viata. albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. trantori in permanenta cautare a dragostei. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat. Intre doua stupine vecine. sunt diferite variante constructive. departe de surse poluante. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc. in locuri linistite. propolis)cat si una spirituala. Stupi care pulseaza de viata. polen. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. stupari. Procurarea de stupi. Un adevar . Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. realizati dupa standard. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. Iubitorii de stuparit. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. cat si de calitatea acestuia. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. In cadrul fiecarei categorii. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Trebuie sa fie rezistenti. propolis. natura. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. intins pe toata durata sezonului activ. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. bine incheiati. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. albine. polen. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. pastura. familii de albine. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. ceara. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Trebuie doar sa avem rabdare. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. Raza de zbor a albinei este de 3 km. 800 g ceara si 3-4 kg polen. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna.APICULTURA . pastura.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere. sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine.si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. asta in functie de potentialul melifer al zonei. PASIUNE SI AFACERE Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. aer liber. Productia de miere. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. natura. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. ceara. si nu in ultimul rand incapatori. sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.

Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. O casa mai curata . ca succesul actiunii sa fie asigurat.este valoroasa. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. din care 56 cu puiet). iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . Raspunsul este din start unul pozitiv. hamal. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Ca in orice afacere. Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor.Blandetea albinelor . investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.Productia de miere .Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii.Prolificitatea matcii . .e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma.Rezistenta la boli . Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. Primii pasi spre realizarea obiectivului au . totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.Harnicia la cules .aprox. nefiind nevoie de mult fum. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua . pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.Rezistenta la iernare . De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. etc. calitatile matcii fiind transmise la descendenti.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. 150-180000. pe rame cu faguri necladiti. contabil. Aceste cerinte sunt minime. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. au un numar mare de zboruri pe zi. in decursul unui sezon. medic veterinar. Apicultura . manager. consumul de hrana.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. cu precizarea ca volumul de munca. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. iar in zonele de deal. pentru ca asa vom putea evita bolile. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1. De obicei.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. . . sofer. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. . se aplica politica pasilor marunti. se intampla ca la oameni.Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. . montane si nordice. Exemplu : prin schimbarea unei matci.

O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. Aderare Romaniei la U. Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. care vor deprinde altfel de comportamente economice. pavilioane). fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. tren. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. Penetrarea pietei U. volumul de munca 1200-1300 ore/an.numarul de familii este de 100-300 buc. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.matci) se obtine prin mijloace propii . materialul genetic (roiuri. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. tractoare.Ingradirile privind calitatea produselor. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . cu o distanta de 5-6 km. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii.E se face mult mai usor./vatra). asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . intre ele. mediul concurential.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Aici lucrurile se schimba radical. urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ! . dar se schimba si generatiile de apicultori. unde sunt granitele dintre amatori. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) . facuti cu masina sa fie cat mai mic.fost expusi mai sus. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. Semiprofesionisti . materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate. apicultorul are o alta munca de baza. Potrivit normelor. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. dat fiind cheltuielile mari cu transportul. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. Stupina "pastorala" . Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima. nu trebuie sa sperie pe nimeni. cerintele in domeniul veterinar-apicol. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. Profesionisti . Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati. Numarul de ore munca/an creste dramatic.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.E cat si in America.

Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea. pentru a se evita imburuienarea.a. originara din America de Nord unde creste si spontan. Recoltarea se face cu combina. dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie)..Perioada de vegetatie la facelia este scurta. in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului. Planta. in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. Avand perioada de vegetatie scurta. atat pe terenurile propietate personala . Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici. gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. Acesta planta speciala este facelia. " Specie anuala. fiind si un bun nutret pentru animale. care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor. intre acestea fiind si graul. . Planta creste inalta de 40-60 cm. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm. prelungind culesul cu 2-3 saptamani. situata in imediata apropiere a stupinei. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu. poate fi folosita si ca furaj. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul.CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. soia. iar plantele au un ritm de vegetatie rapid.In zona de campie cu arsite mari.cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Semanatul se face cu masina.cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. lupin.s. Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici. folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile. trebuie sa cultive facelia. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit.facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere. pe langa valoarea melifera. mazarichea. foarte valoroasa.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura.

totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar. a evolutiei timpului in perioada de vegetatie. influentata de evolutia factorilor climatici. Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). recoltate intr-un anumit stadiu larvar. Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime." -----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia. O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura. pentru ca principala problema de aici vine.infiinteaza cultura. o importanta sursa de crestere a veniturilor.iar inflorirea dureaza 30-50 zile. suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate. o foloseste in scop apicol. dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg. recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei. urmata fiind de recoltare. producanduse din mai pana in octombrie in functie de data semanatului.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile.Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta.se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari. favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie.venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste.Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. Apilarnilul este un produs apicol natural. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4. Deci. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : . obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri. Valoarea melifera a faceliei este mare. Totusi se poate estima ca perioada aprox. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici. poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori. Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie . APILARNILUL . ca fiind profitabila. Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. biologic activ. decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. .Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii. in principiu. Cererea mare pentru acest produs. insa cu mai putin .5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973). Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole.PRODUCERE SI CONDITIONARE Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina.

Deosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie. Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura). putem recolta prima productie de apilarnil a anului. In acest fel. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv.2 .atat mierea cat si pastura. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca. astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. Varsta matcii . ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata. ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. Dupa aprox. deci in a 7-a zi de stadiu larvar. In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse.1. Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august). Pentru a grabi cresterea fagurelui.mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet. obtinem fagurii necesari productiei. trebuie sa asigure o buna crestere. este indicat. familiile de albine pe care le alegem pentru producerea apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus. pe care o folositi curent in stupina. in comparatie cu una mai slaba .s au chiar in timpul cladirii fagurilor. dupa taierea vechiului fagure). insa acestia sunt considerati ca fiind secundari.succes. numarul acestora creste. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant. Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare. Deoarece majoritatea . incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori.prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. acestia nu se vor taia. in familii creste si cantitatea de puiet. sau o rama ca in fig. continuand si stimularea.o familie puternica. cu faguri naturali ce contin celule de trantor. cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori. inclusiv puietul de trantor. In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice. datorita dezvoltarii accelerate din primavara . matca insamanteaza acesti faguri.se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura. Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire. se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor. Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita. Alti factori . In jur de 1 aprilie. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig. La 10 zile de la depunerea oualelor. intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura. datorita usurintei in administrare. intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei). situatia genetica). Aprovizionarea cu polen . Hrana. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine . insarmata pentru a da trainicie fagurelui. matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante.

variaza intre minus 15-20 grade C. cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm.apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat. de capacitate mica. usor curbata. continuand cresterea. in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). sa se stabileasca toate amanuntele de calitate.) . Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Dupa recoltarea apilarnilului. fagurii se reintroduc in familii. se va folosi pentru delarvare. cu care se recolteaza continutul ramas in celula. os sau plastic. inclusiv tipul recipientului. Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. Acest instrument are un capat ascutit. care cere insa multa atentie si timp. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit.etc. Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara. In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie. folosirea acestuia este recomandata. o spatula din lemn. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->