SEC IUNEA II - CERIN E TEHNICE DE EXECU IE A. CONDI II GENERALE I.

OBIECTUL CONTRACTULUI

Realizarea i punerea n func iune a obiectivului de investi ii CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE I SPECIFICE ACTIVIT ILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHI UMOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDE UL ARGE cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale i format din urmtoarele obiecte: 1. Prtie de schi de categorie medie-dificil-A1; Prtie de schi de categorie foarte uoar-A2; Instala ie de transport cu cablu de tip telegondol pentru prtia A1; Covor rulant pentru prtia A2; Instala ie de nzapezit artificial pentru prtia A1; Masin de btut zpada pentru prtia A1; Cldire anex cu func iuni tehnologice i pentru public pentru ambele prtii; Alee de acces i parcare auto. 2. Infrastructura de agrement la baza prtiei A1, cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale i format din: Teren de sport multifunc ional (minifotbal, tenis, volei, baschet); Anexa teren sport; Centru de agrement cu urmtoarea structur : Teren picnic, Anexa teren picnic, Foior hexagonal, Foior crea ie, Aqua Club, Loc de joac pentru copii; Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietri compactat i parcri amenajate cu dale nierbate. 3. Valorificarea n scop turistic a turbriei Moliviu cuprinznd: execu ie lucrri, furnizare: utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri; 4. Drum comunal Ghi u Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri. 5. Realizarea de re ele electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric a Obiectivului Turistic Ghi u Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj. 6. Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghi u-Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. 7. Sistem de canalizare ap uzat n arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. 8. Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi uMoliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. 9. Observator turistic, cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale Aa cum sunt descrise n prezenta documenta ie descriptiv. II. GENERALIT I 1. Procedura aplicat: negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare accelerat. Autoritatea contractant are n derulare un proiect finan at prin Programul Operational Regional. Pentru atribuirea contractului de lucrari, n urma aplicarii licitatiei deschise au fost depuse numai oferte inacceptabile i neconforme, procedura fiind anulata, ceea ce a dus la depasirea calendarului aprobat de AM POR. Pentru a putea sa ne incadram in durata totala a contractului de finantare este necesara accelerarea procedurii de negociere.

2. Cod CPV: Obiect principal: 45212172-2 - Lucrri de construc ii de centre de recreere Obiect(e) suplimentar(e): 42418220-7 - Telescaune; 45232150-8 - Lucrri pentru conducte de alimentare cu ap; 45231400-9 - Lucrri de construc ii de linii electrice; 45233140-2 - Lucrri de drumuri. 3. Participan i: Au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizi ie public operatori economici, n nume propriu sau prin filialele sau sucursalele lor. La procedura de achizi ie nu au dreptul s participe dou sau mai multe filiale sau sucursale ale aceluiai operator economic. Candida ii pot depune oferte att individual, n nume propriu, ct i comun n cadrul unor asocieri. Un singur candidat nu poate depune oferte n cadrul mai multor asocieri. Un candidat nu poate depune ofert individual i/sau comun i s fie nominalizat ca subcontractant n cadrul unei alte oferte. III. CERIN E MINIME OBLIGATORII

Aceste cerin e sunt obligatorii pentru to i operatorii economici care vor depune oferte la procedura de achizi ie public ini iat n vederea contractrii lucrrior de realizare i punere n func iune a obiectivului de investi ii CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE I SPECIFICE ACTIVIT ILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDE UL ARGE cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale, fiind considerate esen iale de ctre autoritatea contractant. Avnd n vedere caracterul obligatoriu al acestor cerin e, se impune precizarea c orice ofert care nu va ndeplini, n mod cumulativ, aceste cerin e va fi considerat neconform i va fi respins. 1. Termenul limit de realizare a obiectivului de investi ie: 20 aprilie 2015 2. Realizarea integral a tuturor obiectelor de investi ii ce fac parte din proiect, descrise la cap I al prezentei documenta ii descriptive; 3. Realizarea i punerea n func iune, pn la 30 noiembrie 2013, a urmtoarelor pr i din obiectivul de investi ie: a. Realizarea instala iilor de ap i punerea n func iune a cel pu in unei prize de ap care s asigure utilit ile prtiei; b. Realizare re ea de canalizare pe zona de amenajare a prtiei A1; c. Realizare re ele electrice pe zona de amenajare a prtiei A1 i racordurile necesare pentru asigurarea alimentrii cu energie electric a instala iei de transport pe cablu i utilit ilor prtiei; d. Realizarea instala iilor de utilit i aferente prtiei (iluminat nocturn, alimentare tunuri de zpad etc.); e. Amenajare prtie de schi A1; f. Achizi ia instala iei de transport pe cablu pentru prtie; g. Montajul i punerea n func iune a instala iei de transport pe cablu; h. Achizi ie i punere n func iune utilaje, echipamente i dotri prtie. IV. CERINTE SPECIALE PENTRU OFERTARE

1. Pentru nerespectarea duratei de execu ie a lucrrilor, cauzate de ntrzieri ale antreprenorului prin culpa sa, inclusiv dar fr a se limita la lucrri executate necorespunzator n raport cu condi ile specificate n cerin ele tehnice de execu ie i care produc sau pot produce pagube de orice natur beneficiarului, Ofertantul va suporta costurile de remediere i daunele provocate Beneficiarului ca efect al culpei Ofertantului. 2. Toate echipamentele, utilajele, dotrile ofertate vor fi noi, la prima utilizare. Documenta ia tehnic nso itoare (Cr i tehnice, Instruc iuni de exploatare i/sau utilizare, Instruc iuni de repara ii etc.), certificate de calitate i conformitate vor fi n limba romn. 3. Ofertantul va asigura, fr costuri suplimentare pentru beneficiar, asisten a tehnic la montaj din partea productorilor de echipamente i utilaje i instruirea personalului de deservire. 4. Ofertantul va asigura, fr costuri suplimentare pentru beneficiar, transportul echipamentelor i utilajelor la locul de montaj. 5. Antreprenorul va livra, odat cu echipamentele i utilajele prevzute n proiect, piesele de rezerv i materialele de ntre inere. 6. Coordonarea cu subcontractan ii: Daca unul sau mai multi subcontractan i vor lucra pe Santier(e), atunci subcontractantul va desfasura activitatile sale sub indrumarea ofertantului, coordonate cu activitatile celuilalt (celorlalti). De cate ori operatiile executate de mai mult de un subcontractant se interfereaza, Ofertantul va decide asupra ordinii preferintelor lucrarilor in cadrul diferitelor contracte numai cu acceptul prealabil scris al Beneficiarului. 7. Formularele: F1 Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv F2 Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari pe obiecte Formularul B - Bugetul proiectului se prezint centralizat pe obiectivul de investi ie CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE I SPECIFICE ACTIVIT ILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDE UL ARGE F3 Lista cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari F4 Lista utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj se prezint pe fiecare obiect de investi ie. Formularul F6 Graficul general de realizare a investitiei publice va avea n vedere, dup realizarea lucrrilor de la pct. III.3 al prezentei documenta ii, urmtoarea ordine de realizare a lucrrilor: I. Etapa 2: Finalizarea Instala iei de captare, tratare si distribu ie apa potabila i a Sistemului de canalizare apa uzat; II. Etapa 3: realizare prize i aduc iuni pentru microhidrocentrale din cadrul obiectivului Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie; III. Etapa 4: Realizarea Infrastructurii de agrement la baza prtiei A1; IV. Etapa 5: Realizare Observator turistic V. Etapa 6: Finalizarea re elei electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric VI. Etapa 7: Finalizarea lucrrilor din cadrul obiectivului Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie; VII. Etapa 8: Realizarea lucrrilor din cadrul obiectivului VALORIFICAREA N SCOP TURISTIC A TURBRIEI MOLIVIU;

VIII.

Etapa 9: Modernizare drum comunal Ghi u Moliviu

Ofertantul poate propune, pentru optimizarea costurilor i incadrarea in durata total de realizare a invesi iei, pentru etapele 2 9 i o alt e alonare a execu iei, pe care o va fundamenta n cadrul propunerii tehnice.
8. Antreprenorul va ncheia o conven ie de protec ie a muncii pentru lucrul n comun (ca anex la contractele de subantrepriz i contractul de lucrri cu Beneficiarul) conform Conven iei cadru anexat la contractul din documenta ia de atribuire.
9. Decontrile se fac pe stadii fizice corelat cu Graficul cererilor de rambursare anex la Contractul de

finan are i Notificrile Beneficiarului de modificare a graficului, aprobate de Autoritatea de Mangement i/sau Organismul Intermediar. alimentarea cu energie electric pot diferi n func ie de avizele ulterioare ale operatorului de distribu ie, modificri ce vor fi stabilite prin acte adi ionale la contract. 11. Ofertantul va prezenta Planul de Management al Mediului care va cuprinde i un plan de reducere a impactului asupra mediului precum i un plan de monitorizare a parametrilor de mediu n timpul execu iei (calitatea apei uzate, nivelul de zgomot, gestionarea i recuperarea deeurilor etc) avnd n vedere c lucrarea se va realiza n Sit Natura 2000.
10. Lucrrile i valoarea acestora din cadrul obiectivului Re ele electrice de distribu ie pentru

Anexa Formulare Obiectiv: CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE I SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDETUL ARGES Formularul F1 CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv Denumirea capitolelor de cheltuieli 2 1.2 Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia mediului 1.3 si aducerea la starea initiala 2 Utilitati 3.1 Studii de teren 3.3 Proiectare 4 5 Investitia de baza Organizare de santier Valoarea cheltuielilor/obiect, (exclusiv TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 Din care C+M Mii lei 5 Mii euro 6

Nr. crt.

Nr. cap./ subcap.

0 1 2 3 4 5 6 11

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) Taxa pe valoare adaugata TOTAL VALOARE 1 EURO = .. Lei, curs la data de

Ofertant,

Obiectiv: CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE I SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDETUL ARGES Formularul F2 CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR Nr. crt. 0 1 Nr. cap./ subcap. 1 I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 6 7 TOTAL I II 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 8 9 TOTAL II III Procurare Montaj utilaje si echipamente tehnologice Partia A1 si instalatii de transport pe cablu Partia A2 si covor rulant Infrastructura de agrement la baza partiei A1 Observator turistic Amenajare turbarie Molivisu Retele electrice Valorificare resurse regenerabile Drum comunal Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila Sistem de canalizare apa uzata Lucrari de constructii Partia A1 si instalatii de transport pe cablu Partia A2 si covor rulant Infrastructura de agrement la baza partiei A1 Observator turistic Amenajare turbarie Molivisu Retele electrice Valorificare resurse regenerabile Drum comunal Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila Sistem de canalizare apa uzata Cheltuieli pe categoria de lucrari 2 Valoarea (exclusiv TVA) Mii lei 3 Mii euro 4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 15 TOTAL III

Partia A1 si instalatii de transport pe cablu Partia A2 si covor rulant Infrastructura de agrement la baza partiei A1 Observator turistic Amenajare turbarie Molivisu Retele electrice Valorificare resurse regenerabile Drum comunal Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila Sistem de canalizare apa uzata TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) Taxa pe valoare adaugata TOTAL VALOARE

1 EURO = . Lei, curs la data de Ofertant

Formular F3 OBIECTIV: .. LISTA cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari Obiect: Categorie: .. Nr. Crt. Capitol lucrari Simbol Denumire resursa Observatii Corectii Liste Anexe U/M Cantitatea Pretul unitar a)materiale b)manopera c)utilaj d)transport Total(a+b+c+d) [ ron ] Valoare

Ofertant

Formular F4 OBIECTIV: LISTA cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotari Obiect: .. Nr. Crt. Cod Denumirea Furnizorul(denumire,adresa,telefon,fax) Ofertant U/M Cantitatea Pretul unitar [ ron ] Valoarea Fisa tehnica (exclusiv TVA) atasata

Formular B BUGETUL PROIECTULUI

Nr. crt 1 1 1.1 1.2 1.3

Denumirea capitolelor i subcapitolelor 2

Cheltuieli neeligibile 3

Cheltuieli eligibile 4

TOTAL 5=3+4

TVA 6

CAPITOL 1 Cheltuieli pentru ob inerea i amenajarea terenului Achizi ionarea (exproprierea) terenului Amenajarea terenului Amenajarea pentru protec ia mediului TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

2 CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilit ilor necesare obiectivului 2.1 Alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telecomunicatii Cheltuieli aferente bransarii la retelele de utilitati TOTAL CAPITOL 2 3

0.00

0.00

0.00

2.2

0.00 0.00

0.00 0.00

0.00 0.00

CAPITOLUL 3 Cheltuial neeligibil Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic TOTAL CAPITOL 3

4 4.1 4.2 4.3 5 5.1

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investi ii Construc ii i instala ii Utilaje i echipamente specifice i func ionale Dotri de specialitate TOTAL CAPITOL 4 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli Organizare de antier 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

5.1.1

5.1.1. Lucrri de construc ii i instala ii aferente organizrii de antier 5.1.2. Cheltuieli conexe organizrii de antier Comisioane, taxe i cote legale, Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL CAPITOL 5 TOTAL cheltuieli Alte cheltuieli neeligibile (pregatirea personalului de exploatare, probe tehnologice si teste) TOTAL GENERAL (I+II) 0.00 -------------0.00 0.00 0.00

0.00

0.00 0.00 -------------0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 -------------0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

5.1.2 5.2 5.3

0.00 -------------0.00 0.00 0.00

I II

0.00 0.00 0.00 OFERTANT 0.00

III

FORMULAR F6 - GRAFICUL GENERAL de realizare a investi iei publice

Anul 1 Nr. crt. Denumirea obiectului 1 I 1 Organizare de antier Obiect 01 Categoria de lucrri: .......................................... .......................................... Obiect 02 Categoria de lucrri: .......................................... .......................................... Obiect ... Categoria de lucrri: .......................................... .......................................... 2 3

... Anul n Luna ... n

...

12

B. Cerin e specifice de realizare obiective de investi ii B1. Prtii de schi, instala ie de transport pe cablu, echipamente pentru producerea zpezii artificiale, echipamente de ntre inere prtii i anexe I. OBIECTUL Realizarea urmtoarelor obiecte de investi ii: Prtie de schi de categorie medie-dificil-A1; Prtie de schi de categorie foarte uoar-A2; Instala ie de transport cu cablu de tip telegondol pentru prtia A1; Covor rulant pentru prtia A2; Instala ie de nzapezit artificial pentru prtia A1; Masin de btut zpada pentru prtia A1; Cldire anex cu func iuni tehnologice i pentru public pentru ambele prtii; Alee de acces i parcare auto.

II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE PRTIA DE SCHI A1 Lungime L ime Pant medie Categoria Diferen a de nivel Suprafa a Mijloc de transport pe cablu Prtia de schi A1 trebuie s fie prevzut cu: instala ie de zpad artificial (7 hidranti/electranti si 2 de tunuri de zapada mobile) i instala ie de nocturna; o main de btut zpada cu troliu; instala ie cu telegondole debraiabile cu 8 locuri cu sta ie de plecare la cota 1195 m, i sta ie de sosire la cota 1524m; cldire anex tip P cu urmtoarele func iuni: servicii (punct de prim ajutor, administra ie - casa de bilete, nchiriere echipament, grup sanitar); transport pe cablu; depozitare. garaj echipament ntre inere prtie; indicatoare de orientare, semnalizare si avertizare a turitilor i schiorilor. Lungime L ime 453 m 34 m
13

1062 m 74 m 30.97 % Dificila 329 m 7.91 ha Telegondol

PRTIA DE SCHI A2

Pant medie Categoria Diferen a de nivel Suprafa a Mijloc de transport

26.04 % Medie 118 m 1.55 ha Covor rulant 125 m

n fiecare sta ie de plecare sau sosire a instala iei de transport tip covor rulant se vor planta indicatoare de orientare, semnalizare si avertizare a turitilor i schiorilor. INSTALA IE DE TRANSPORT CU CABLU DE TIP TELEGONDOL PENTRU PRTIA A1 Pentru func ionarea instala iei conform prevederilor proiectantului (1000p/h) se impun: - Numrul de gondole de 15 sau o variant mixt telegondol -telescaun; - Piloni metalici echipa i pentru sus inerea cablului; - Gararea gondolelor la sta ia inferioar; - Cabine de control la sta iile inferioar i superioar. Caracteristicile tehnice: - sta ie inferioar cota 1195 m; - sta ie superioar cota 1525 m; - viteza de deplasare 4 6 m/s; - viteza n sta ie 0,4 m/s. COVOR RULANT PENTRU PRTIA A2 Caracteristicile tehnice sunt: viteza 0,15-0,7 m/sec capacitate - pn la 2000 p/h trac iune pe ro i din ate lungime 125 m

CLDIRE ANEX CU FUNC IUNI TEHNOLOGICE I PENTRU PUBLIC PENTRU AMBELE PRTII Suprafa a desfurat a construc iilor tip P: birou administratie-ghiseu vanzare bilete 57.76 m punct de prim ajutor 57.76 m nchiriere echipament 57.76 m grup sanitar 57.76 m punct de comand sta ie inferioar 15.67 m punct de comand sta ie superioar 29.83 m garaj echipament intretinere prtie 110.7 m Sistem constructiv - structur metalic (stalpi i grinzi metalice de 12x12cm ) cu nchideri din panouri sandwich iar la interior sunt nchideri din gips carton. - funda iile sunt continue sub pere ii exteriori, avnd cota de fundare minim 1,20 m fa de cota terenului sistematizat.
14

Toate construc iile vor fi racordate la re elele de utilit i din zon. Garajul pentru echipament ntre inere prtii se va dota cu o minista ie de epurare. ALEE DE ACCES I PARCARE AUTO Accesul la sta ia inferioar a instala iei de transport pe cablu se face din drumul comunal Moliviu pe aleea amenajat ce deservete i obiectivul de agrement de la baza prtiei de schi. Caracteristicile energetice pentru acest obiectiv sunt urmtoarele: Tabloul general de distributie TGD.02 - JT cota 1525 m alimenteaza urmatoarele tablouri: tablou electric de distributie TD.CR - COVOR RULANT; tablou electric de distributie TD.Tgsup - TELEGONDOLA PUNCT DE CONTROL STATIE SUPERIOARA; tablou electric de distributie TD.TGONDOLA - ECHIPAMENTE TELEGONDOLA STATIE SUPERIOARA; circuit iluminat nocturn partie tonson C; circuit iluminat nocturn partie tonson D; puterea instalat necesar Pi = 530 kW; tensiunea de alimentare Un = 400/230V; frecven a 50 Hz; factorul de putere (cos ) = 0,92

Caracteristici TGD.02 JT:

Tabloul general de distributie TGD.01 - JT cota 1195 m alimenteaza urmatoarele tablouri: tablou electric de distributie TD.GR - GARAJ RATRAK; tablou electric de distributie TD.PPA - PUNCT DE PRIM AJUTOR; tablou electric de distributie TD.IE - INCHIRIERE ECHIPAMENTE; tablou electric de distributie TD.GS - GRUPURI SANITARE; tablou electric de distributie TD.AGVB - ADMINISTRATIE, GHISEU VANZARE BILETE; tablou electric de distributie TD.TGinf - TELEGONDOLA PUNCT DE CONTROL STATIE INFERIOARA; circuit iluminat nocturn partie tonson A; circuit iluminat nocturn partie tonson B; Caracteristici TGD.01 JT: puterea instalat necesar Pi = 184 kW; tensiunea de alimentare Un = 400/230V 50 Hz; frecven a 50 Hz; factorul de putere (cos ) = 0,92 Alimentarea cu energie electric a tablourilor principale de distributie se face prin intermediul unor cabluri monofilare si multifilare din cupru CYAbY-F, pozate ngropat si protejate n tub de protec ie KOPOFLEX.

15

III. SCOPUL LUCRRII Creterea calit ii infrastructurii de turism a comunei Arefu i creterea durabil prin dezvoltarea unui concept turism pe toata perioada anului. Astfel obiectivul turistic Ghi u-Molivi poate deveni Sta iunea Montan Ghi u-Molivi. IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: nr. crt OBIECT 1 Telegondola Categorii de lucrri Constructii telegondola Montaj telegondola Instala ii telegondol Prtii de schi Amenajare partia de schi A1 Amenajare partia de schi A2 Garaj echipamente ntre inere prtii Inst iluminat partie A1 Inst iluminat partie A2 Cldire anexa Construc ii Instala ii Sistem ticketing 4 Alee de acces 5 Organizare de antier Alee acces Organizare de santier

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie: Nr. crt OBIECT Lista cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice,inclusiv dotari Telegondola Cantitate

1.

Telegodola

1 buc
16

Radiator electric 2000w, 230v Radiator electric 1000w, 230v 2. Prtii de schi Signalistica Masina de batut zapada cu troliu Tun de zapada mobil Ministatie de epurare 3. Cldire anexa Switch Calculator pc Imprimanta cod de bare UPS Cititor carduri cod de bare Cititor carduri de proximitate Turnicheti Software ticketing Separator de grasimi 7l/s Grup electrogen 88 kva Tablou electric TGD01 Tablou electric TGD02 Radiator electric 2000w, 230v Radiator electric 1000w, 230v

2 buc 2 buc 1 set 1 buc 2 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 2 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 8 buc 3buc

Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire V. DURATA EXECU IEI LUCRRILOR Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Pentru ob inerea unor construc ii de calitate corespunztoare sunt obligatorii realizarea i men inerea, pe ntreaga durat de existen a construc iilor, a urmtoarelor cerin e esen iale: a) rezisten mecanic i stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igien, sntate i mediu; d) siguran n exploatare; e) protec ie mpotriva zgomotului;
17

f) economie de energie i izolare termic. Executantul va asigura nivelul de calitate corespunztor cerin elor esen iale printr-un sistem propriu de calitate conceput i realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execu ia atesta i. Solu ionarea neconformit ilor, a defectelor i a neconcordan elor aprute n fazele de execu ie, se va face numai pe baza solu iilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Se vor utiliza n execu ia lucrrilor numai produse i procedee prevzute n proiect, certificate sau pentru care exist agremente tehnice, care conduc la realizarea cerin elor esen iale, precum i gestionarea probelor-martor; nlocuirea produselor i a procedeelor prevzute n proiect cu altele care ndeplinesc condi iile precizate se va face numai pe baza solu iilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Executantul va remedia, pe propria cheltuial defectele calitative aprute din vina sa, att n perioada de execu ie, ct i n perioada de garan ie stabilit potrivit legii. Executantul trebuie s comunice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract, printr-un document scris confirmat de investitor. Investitorul preia lucrarea la data ncheierii de ctre comisia de recep ie a procesului-verbal de recep ie a lucrrilor, cu sau fr obiec ii. VI.2 Condi ii specifice Relizarea prtiilor de schi va respecta legisla ia n vigoare, respectiv HG 263/2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea i exploatarea prtiilor i traseelor de schi pentru agrement, Ordinul ministrului turismului nr. 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, ntre inerea i exploatarea prtiilor i traseelor de schi pentru agrement, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 736 din 19 noiembrie 2001. Execu ia va respecta urmtoarele condi ii: amenajarea va fi complet i definitiv, inndu-se seama de toate elementele legate de relief, prin conservarea peisajului i protec ia solului; prin amenajare se vor evita gropile sau sprturile prea pronun ate care s i proiecteze pe schiori prea sus ori pe distan e prea lungi; obstacolele pe care ar putea fi proiecta i schiorii n afara prtiei vor fi prevzute cu sisteme de protec ie (saltele de protectie, plase etc.); n interiorul virajelor marcate cu "vitez medie" sau "vitez mare" se vor amenaja" zone de cdere" (spa ii suficient dimensionate, libere de orice obstacol); prtiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al dificult ii. Este obligatorie montarea indicatoarelor de avertizare, orientare, de reglementare a circula iei schiorilor i de informare astfel: la fiecare sta ie de plecare sau sosire a instala iei de transport pe cablu - indicatoare de orientare a turistilor i schiorilor astfel nct acestia s aib toate informa iile necesare deplasrii spre prtiile de schi, a dotrilor existente. se vor monta panouri care vor con ine informa ii generale privind : traseele prtiilor de schi, locurile de amplasare a instala iilor de transport pe cablu, informare generala a zonei cu men ionarea dificult iilor traseelor de schi i a traseelor montane n vederea drume iilor, reguli generale de conduit a schiorilor, capacitatea de transport ale instala iilor de transport pe cablu, etc.

18

 pe fiecare traseu al prtiilor se vor amplasa panouri de informare i de avertizare a schiorilor n vederea aten ionrii i direc ionrii corecte privind eventualele pericole, starea prtiilor, gradul de dificultate a acestora. n jurul fiecrui stlp de sus inere a instala iilor de transport pe cablu care se afl pe traseul prtiilor sau lng acestea se vor amplasa sisteme de protec ie care constau n saltele de protec ie speciale cu diferite dimensiuni n func ie de formatul acestora. n zonele cu pericol ridicat de accidentare, respectiv intersec ia cu traseul instala iilor de transport pe cablu, curbe cu grad ridicat de dificultate, se vor amplasa garduri de protec ie vizibile. n zonele n care se gasesc sta iile de mbarcare a turistilor se vor monta garduri de avertizare pentru a delimita i proteja schiorii. n zonele principale ca de exemplu sta ia de plecare a telegondolei se vor amplasa indicatoare de informare pentru punctul de prim ajutor, telefon de urgenta, etc. totodat la toate sta iile de plecare sau sosire a instala iilor de transport se vor monta panouri privind starea prtiilor, orarul de func ionare a instala iilor. Prtiile vor fi dotate cu balize de demarcare a traseului de urmat. Execu ia, punerea n func iune i exploatarea instala iilor de transport pe cablu tip Telegondola trebuie s respecte Prescrip iile tehnice in vigoare ISCIR PT R 9-2003. Sta iile i construc iile traseului instala iei trebuie s fie realizate i echipate astfel nct s asigure stabilitatea. Acestea trebuie s permit o ghidare a cablurilor i a vehiculelor i trebuie s poat fi ntre inute n condi ii de deplin securitate, oricare ar fi condi iile de exploatare care ar putea s apar. Spa iile de mbarcare i de debarcare ale instala iei trebuie s asigure securitatea traficului, a vehiculelor i a persoanelor. Micarea vehiculelor n sta ii trebuie s se efectueze fr riscuri pentru persoane, innduse seama de eventuala participare activ a acestora. Instala ia trebuie s dispun de un sistem de antrenare de securitate la care sursa de energie s fie independent de motorul principal. Pr ile de sprijin trebuie s fie realizate pentru a rezista n toate situa iile presiunii i sarcinii datorate utilizatorilor. Vehiculele i n special mecanismele de suspendare ale acestora trebuie s fie asamblate astfel nct s asigure securitatea personalului de deservire care trebuie s intervin n conformitate cu regulile i instruc iunile specifice. n vederea introducerii pe pia n Romnia, orice telegondola trebuie s ndeplineasc cerin ele esen iale de securitate men ionate n reglementrile specifice. Constructorul (montatorul) este obligat ca dup terminarea lucrrilor de construire (montaj) s execute rodajul n gol i n sarcin al instala iei. Constructorul (montatorul) va ntocmi un caiet de rodaj n care se vor nota cel pu in: felul rodajului (n gol sau n sarcin); orele efective de func ionare la fiecare faz a rodajului; defec iuni constatate, cauzele care leau generat i msurile luate; semntura persoanelor desemnate s execute sau s asiste la efectuarea rodajului.

Constructorul (montatorul) va efectua marcarea telegondolei n conformitate cu prevederile documenta iei tehnice. La execu ia intala iilor electrice se va respecta schema electric general de distribu ie care asigur alimentarea consumatorilor pe circuite separate, pentru ca n caz de defect acestea s fie izolate imediat,
19

men innd restul instala iei n func iune ( cerin a "siguran a n alimentare" cu criteriul de performan "gradul de sec ionare a tablourilor electrice n vederea alimentrii selective" ). Dispunerea organelor de comand n ncperi se va realiza n aa fel ncrt s se asigure accesibilitatea la elementele instala iei electrice . Se vor respecta jocul de .montare i nl imile de montare men ionate pe plane. Din execu ie se va asigura facilitatea executrii lucrrilor de repara ii i ntre inere. Astfel, se vor amplasa aparatele electrice n zone ale ncperilor care s permit interven ii rapide i lejere. Pentru instala iile electrice se vor pune n oper numai materiale i aparataje agrementate, avd certificate de calitate. Aparatele electrice folosite vor avea gradul de protec ie IP 20 i IP 23 (corpul/de iluminat din baie).Gradele de protec ie se aleg n conformitate cu Normativul 17/1998 . Circuitele se vor realiza n aa fel nct s permit scoaterea unui aparat din instala ie, n vederea remedierii sau nlocuirii, fr s impieteze asupra bunei func ionri a restului instala iei. Pozarea circuitelor solu iilor alese, traseele circuitelor se vor face n aa fel nct s permit schimbarea lor relativ uoar. Amplasarea tablourilor electrice se va face n locurile indicate pe plane, nct s permit reanclaarea uoar a siguran elor automate i a dispozitivelor de protec ie diferen iale. Materialele alese i puse n oper trebuie s reziste n bune condi ii la influen ele exterioare (vezi Anexa 2 din I 7 / 98 ). Aparatele electrice supuse ac iunilor de manevrare normal se recomand s se utilizeze din mas plastic colorat n toat masa. Cablurile se pozeaz n profil de tip M, la adncimea de pozare-adncimea minim de nghe (conform PE 107/95-3). Terenul pe care s-au executat lucrrile se va aduce la starea initial. Cablurile de medie tensiune se vor poza n trefla. Legturile acestora n trefla se vor executa din 1,5 m n 1,5 m, cu bride din PVC. evile de protec ie se vor amplasa astfel incit s fie ferite in zonele de circula ie. Realizarea instala iei de legare la pmnt de protec ie se va face n interiorul construc iei i n exteriorul construc iei Pentru gestionarea i normalizarea accesului la telegondola se va folosi un sistem de tiketing integrat, care s asigure un acces controlat. Sistemul de tichetare va fi dotat cu o varietate compact de module integrabile pentru verificarea validit ii, care primesc informa ii de la toate por ile de acces. Sistemul, cu display integrat verific validitatea i controleaz ntregul proces. Configura ia de baz cuprinde: un computer cu monitor; UPS; periferic special pentru emiterea biletelor/tichetelor; imprimant pentru bilete/tichete; imprimant pentru chitan e/bonuri fiscale, cititor de carduri de proximitate; cititor carduri cod de bare

Punctul de vnzare a cardurilor se va afla in cladirea anexa de la baza prtiei de schi. Construc iile aferente prtiilor de schi trebuie s respecte cerin ele de calitate stipulate n documenta ia prezent. Dimensiunile i grosimile materialelor, att timp ct nu sunt prevzute ini ial, sunt alese de ctre
20

ofertant astfel nct s corespund solicitrilor din documenta ie. Chiar dac nu se men ioneaz separat n documenta ie, trebuie s se ia n considerare materiale pentru realizarea unei func ionri corecte a construc iei. Orice lucrare de funda ii va fi nceput numai dup verificarea i recep ionare ei ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor i dup retrasarea general a tuturor funda iilor, a elementeleor geometrice respective. Livrarea o elului beton se va face conform prevederilor n vigoare i nso it de certificatul de calitate. n cazurile n care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificate de garan ie corespunztoare loturilor pe care le livreaz. Fasonarea barelor, confec ionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Confec ia metalic aferent structurii construc iilor va fi nso it de fia paaport ntocmit uzina furnizoare, cu urmtoarele anexe: - procesul verbal de autorecep ie n uzin; - certificate de calitate pentru materialele de baz i adaos; - certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor - certificate de control radiografic; - certificate de control cu lichide penetrante; - tabelul sudorilor cu nr. de poanson; Montajul se va face conform specificatiilor si detaliilor producatorului si in concordanta cu detaliile proiectului. Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative si prescriptiile producatorilor. n toate cazurile, primeaza specificatiile producatorului. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere design si culoare de catre proiectanti naintea comandarii. Re elele de distribu ie interioare, de limentare cu ap, sunt prevzute a se realiza, de regul ramificate, excep ie fcnd cele comune instala iile de alimentare cu ap potabil sau industrial i de incendiu, care se fac de regul inelare (Normativ I9-94). Executarea instala iilor de alimentare cu ap se va face corelat cu celelalte instala ii, innd seama de traseele acestora. Se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele n vigoare sau posed certificate de omologare. Traseul va fi obligatoriu paralel cu pere ii sau linia stlpilor, respectndu-se totodat prevederile din Normativul I9 94. 9-94. Amplasarea i montarea obiectelor sanitare se va face conform prevederilor STAS 1504-85 i Normativ I

Pentru instala iile de presiune i de scurgere se va folosi numai sortimentul de evi pentru care exist piese de mbinare uzinate. Se vor prevedea tuburi cu guri de cur ire la schimbri de direc ie, la punctele de ramifica ii greu accesibile i pe trasee lungi. La ieirea n exterior a conductelor de canalizare din cldiri se va asigura adncimea minim de protec ie contra nghe ului de 0,8 m la generatoarea superioar a conductelor.
21

n prelungirea tuturor coloanelor de scurgere a apelor uzate se va prevedea conducta de ventila ie primar (direct) pn la cota + 0,5 m de la cota superioar a acoperiului. Izola iile termice se vor executa conform prevederilor Instruc iuni tehnice pentru executarea termoizola iilor la elementele de instala ii indicativ C 142. Conductele de ap rece i cald montate aparent (legturi la obiecte sanitare, coloane, etc.) se vor vopsi n culoarea camerei cu vopsea pe baz de ulei. Conductele montate n sol sau medii agresive se vor izola contra coroziunii conform STAS 4669, respectiv straturi de bitum i dou rnduri de hrtie tip sulfat ( evi zincate) i citomare n interior i izola ie ntrit cu protec ie exterioar din band PVC ( evi nezincate). Pentru executarea re elei exterioare de alimentare cu ap se vor respecta urmtoarele opera ii: trasarea conductei i a construc iilor accesorii; executarea spturilor; montarea evilor; executarea cminelor de apometru i vane; proba de presiune; astuparea an urilor; splarea i dezinfectarea conductei. Se vor executa cmine de vane din beton conform proiectului tip ISLGC 1785 / 2 cu Di= 1,50 2,50 m i H= 1,50 m. n interiorul cminului se vor executa mbinrile ntre conduct i armturi. Cminele de vane vor fi acoperite cu capace din font, carosabile, tip III, STAS 2308 / 81. Opera iile de execu ie a lucrrilor de canalizare sunt similare cu cele de la executarea re elei exterioare de alimentare cu ap. Alimentarea cu energie electric a tablourilor de distributie pentru cladirea anex se face prin intermediul unor cabluri din cupru armate CYAbY, pozate ngropat si protejate n tub de protec ie KOPOFLEX. Tablou electric distribu ie Punct de prim ajutor TD.PPA : puterea instalat necesar puterea simultan maxim absorbit tensiunea de alimentare factorul de putere Pi = 10,00 kW Psma = 8,50 kW Un = 400/230V 50 Hz cos = 0,92 Pi = 10,00 kW Psma = 8,50 kW Un = 400/230V 50 Hz cos = 0,92 Pi = 10,80 kW Psma = 6,08 kW Un = 400/230V 50 Hz cos = 0,92
22

Tablou electric distribu ie Inchiriere Echipamente: puterea instalat necesar puterea simultan maxim absorbit tensiunea de alimentare factorul de putere puterea instalat necesar puterea simultan maxim absorbit tensiunea de alimentare factorul de putere

Tablou electric distrib iie Grupuri sanitare TD.GS:

Tablou electric distribu ie Administrativ, Ghiseu Vanzare Bilete TD.AGVB: puterea instalat necesar puterea simultan maxim absorbit tensiunea de alimentare factorul de putere Pi = 12,52 kW Psma = 10,00 kW Un = 400/230V 50 Hz cos = 0,92

Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu izolatie din PVC, montate ngropat n tuburi de PVC. Nivelul mediu de iluminare conform normativ este de 200 lx. S-au prevazut circuite pentru prize la 230 Vca, cu contact de protec ie i protec ie diferen ial. Instala ia de priz de pmnt va fi in fundatie realizat dintr-un conductor ngropat n fundatie, cu platband OL-Zn 40x4 mm, pe aceasta fiind legate prin sudare toate elementele metalice. Instala ia de egalizare a poten ialului va fi realizat cu platband OL-Zn 40x4 mm. Este o msur suplimentar de protec ie a echipamentelor i a altor instala ii. La aceast re ea se vor lega urmtoarele elemente priza de pmnt general; conductele de ap; elementele metalice ale obiectivului. Tablourile electrice, echipamentele, se vor lega la priza de pmnt prin intermediul pieselor de separa ie. Cldirea va fi protejat de o instala ie de paratrsnet ntrit. Se vor respecta prevederile normativului pentru verificarea lucrrilor de construc ii i instala ii aferente, indicativ C56. Pentru priza de pmnt se va prezenta un buletin de msurare eliberat de o firm autorizat care s ateste valoarea rezisten ei de dispersie prescris. Materialele i echipamentele care se vor monta vor avea agremente tehnice i certificate de conformitate conform reglementrilor n vigoare. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare transport persoane sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,,Prtii de schi, instala ie de transport pe cablu, echipamente pentru producerea zpezii artificiale, echipamente de ntre inere prtii i anexe fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII.RECEP IA LUCRRILOR Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor.
23

Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din prezenta documenta ie. VIII.GARAN II I RESPONSABILIT I Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Contractanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului.
24

Autoritatea Contractanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX.CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE Autoriza iile i/sau permisele cerute de autorit ile na ionale/locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte, fr acordul prealabil n scris al Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care
25

plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati,
26

probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv. B2. Infrastructura de agrement la baza prtiei A1 I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Infrastructura de agrement la baza prtiei A1, cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale i format din: Teren de sport multifunc ional (minifotbal, tenis, volei, baschet); Anexa teren sport; Centru de agrement cu urmtoarea structur : Teren picnic, Anexa teren picnic, Foior hexagonal, Foior crea ie, Aqua Club, Loc de joac pentru copii, Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietri compactat i parcri amenajate cu dale nierbate II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Zona de la baza prtiei de schi reprezint zona G din PUZ (Plan Urbanistic Zonal) al obiectivului turistic Ghi u-Molivi, iar n cadrul ei se vor realiza urmtoarele func iuni: Teren de sport multifunc ional (minifotbal, tenis, volei, baschet) cu suprafa a de joc: gazon artificial, dotat cu instala ie de nocturn, compus din: 6 stlpi nl ime 10 m, 12 proiectoare (putere instalat 12 kW, 1000 W carcasa aluminiu, becuri tip Philips sau similar, cabluri de cupru cu manta metalica, tablou de comanda si protectie, nivel mediu de iluminare de 215 lux) si gard de protec ie de 5 m nl ime; Anexa teren sport este amplasat adiacent terenului, n partea de vest. Este o cldire administrativ, din materiale uoare, ncadrat n arhitectura zonei, regim de nl ime P, format din: spa iu pentru depozitare utilaje i materiale de ntre inere, grup sanitar cu dou cabine WC i 2 chiuvete, 2 cabine de du i 2 vestiare cu cte 4 cabine fiecare. Alimentarea cu energie electric se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalat Pi = 21kW, puterea maxim simultan absorbit Pu = 21kW. Instalatia electric de iluminat, prize si fort a fost realizat n sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru: iluminat vestiare, grupuri sanitare si spatiu depozitare; priza pentru alimentare boiler electric; alimentarea centralei termice electrice; alimentarea iluminatului pentru terenul de sport. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1 racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pn la consumatori urmeaza a fi executate din teav de polipropielan fara aluminiu pentru apa rece si armat cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinrile urmnd a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbrile de direc ie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Imobilul urmeaza a fi prevzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: Doua grupuri sanitare, dotate cu : doua cadite de dus, doua lavoare, doua vase WC. Prepararea apei calde menajere se va face cu un boiler electric de 100 litri, cu puterea electrica de maxim 1.8 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legturi din tuburi de polipropilen, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilen, mbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, n grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea
27

superioar cu o coloana de ventila ie executata de asemenea din tuburi de polipropilen. Diametrul coloanei de ventilare va fi 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVCKG. nclzirea se asigur cu centrala termica electrica, de capacitate utila 6 kW pentru incalzire, iar pentru preparare apa calda menajera un boiler electric de 100 litri. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire. Microcentrala termica are in componenta: Pompa de circulatie cu aerisitor automat Sensor de presiune Supapa de siguranta Racordul la vasul de expansiune de 7 litri Vas de expansiune de 7 litri Schimbator de caldura cilindric,din otel,dotat cu elemente de incalzire electrice Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane. Corpurile de incalzire sunt din otel conform specifica iilor din Fia tehnic a centralei termice. Reteua de distributie este din conducte de polipropilena, izolate termic. Conducte tur-retur , executate din polipropilena izolat termic. Centru de agrement cu urmtoarea structur: Teren picnic amenajat n aer liber pentru odihn, picnic. Sunt prevzute alei, spa ii plantate, bnci i mese din lemn, locuri pentru barbeque. Locurile de parcare vor fi amenajate cu dale i gazon. Terenul de picnic va fi iluminat cu lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand inaltimea h=0.84 m,tensiune 6.6V, putere panou 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate. Anexa teren picnic este realizat din lemn i va cuprinde: spa ii pentru personalul de administrare i ntre inere, grupuri sanitare organizate pe sexe, lavoare i cabine de du; Alimentarea cu energie electric se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalat Pi = 13 kW, puterea maxim simultan absorbit Pu = 10 kW. Instalatia electric de iluminat, prize si fort a fost realizat n sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru: iluminat vestiare, grupuri sanitare si spatiu depozitare; priza pentru alimentare boiler electric; alimentarea centralei termice electrice; Solutia de iluminat este a iluminatului direct att in vestiare, depozitare si grupul sanitar. In baie sunt prevazute corpuri de iluminat rezistente la umezeal, etanse, cu tuburi incandescente. Att circuitele de prize ct si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate ngropat n elementele de constructie (pereti, plci, etc.). La ncperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalat de 2000 W, n conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Imobilul va fi prevzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: doua grupuri sanitare, dotate cu: sase cadite de dus, trei lavoare, patru vase WC si doua pisoare. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1 racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pn la consumatori urmeaza a fi executate din teav de polipropielan fara aluminiu pentru apa rece si armat cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinrile urmnd a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbrile de direc ie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Prepararea apei
28

calde menajere se va face cu un boiler electric de 200 litri, cu puterea electrica de 2.2 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legturi din tuburi de polipropilen, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilen, mbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, n grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioar cu o coloana de ventila ie executata de asemenea din tuburi de polipropilen. Diametrul coloanei de ventilare va fi 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG. nclzirea se asigur cu centrala termica electrica, de capacitate utila 9 kW pentru incalzire. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire i are in componenta: Pompa de circulatie cu aerisitor automat Sensor de presiune Supapa de siguranta Racordul la vasul de expansiune de 7 litri Vas de expansiune de 7 litri Schimbator de caldura cilindric,din otel,dotat cu elemente de incalzire electrice Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane.

Corpurile de incalzire sunt din otel conform specifica iilor din Fia tehnic a centralei termice. Reteua de distributie este din conducte de polipropilena, izolate termic. Foior hexagonal cu latura de 10 m ce va cuprinde spa ii care s deserveasc turitii afla i la piscin sau la terenul de sport (ring de dans, teras n aer liber etc.). Iluminatul va fi de tip direct in foisor. Att circuitele de prize ct si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate ngropat n elementele de constructie (pereti, plci, etc.). La ncperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalat de 2000 W, n conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Foior crea ie destinat pentru activit i recreative: arte plastice, muzic, poezie, ah, carnavaluri etc; Construc ia este de form rotund cu aria construit la sol de ~36 mp, regim de nl ime P+1. Interiorul este open space, spa iile diverselor func iuni fiind delimitate prin mobilier specific. Etajul poate fi folosit par ial ca aerosolar pentru aerohelioterapie. nchiderea etajului asigur n anotimpurile reci un spa iu deschis pe partea nsorit (sudic) care s respecte condi iile necesare de practicare a aerohelioterapiei. Alimentarea cu energie electric se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la foior. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalat Pi = 13 kW, puterea maxim simultan absorbit Pu = 10 kW. Instalatia electric de iluminat, prize si fort a fost realizat n sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru iluminat foisor parter si etaj, iluminat foisor hexagonal, prize pentru alimentare convectori electrici, prize uz general foisor creatie, prize uz general foisor hexagonal. Att circuitele de prize ct si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate ngropat n elementele de constructie (pereti, plci, etc.). La ncperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevzute prize simple sau duble, toate cu contact de
29

nul, cu o putere instalat de 2000 W, n conformitate cu prevederile normativului NP-I7. nclzirea se va asigura cu convectoare electrice. Aqua Club: Piscin cu etaj (teras) n cldire de sticl (transparent), cu tobogan ce pleac de la etaj i se termin n zona central a piscinei; piscina cuprinde att spa iu destinat adul ilor ct i spa iu destinat copiilor; spa iu amenajat pentru plaj; spa ii administrative: depozitare material sportiv, articole de plaj, utilaje i materiale de ntre inere i cur enie; regim de nl ime P; amenajare i dotare grupuri sanitare pe sexe (cte 3 cabine pentru fiecare, 3 pisoare la brba i, vestiare pe sexe cu cte 4 cabine fiecare, duuri cu cte 4 cabine fiecare, nivel de nl ime P; spa ii pentru personalul de deservire i paz (vestiare, grup sanitar, birou) cu regimul de inaltime P. Alimentarea cu energie electric a cladirii se va face de la un post de transformare. De la acest post se va executa un bransament pana la cladire. De aici, se va alimenta tabloul electric general de distributie. Acesta se amplaseaz in zona de depozitare. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalat Pi = 299 kW, puterea maxim simultan absorbit Pu = 230 kW. Instalatia electric de iluminat, prize si fort a fost realizat n sistem de distributie radial. Din TGD sunt alimentate circuitele pentru: iluminat zona acces, grupuri sanitare, birou, depozitare, piscin, prize uz general, priza pentru alimentare boiler electric, alimentarea centralelor termice electrice, alimentarea T.E. foisor creatie, alimentarea T.E. teren picnic, alimentarea T.E. anexa teren sport, alimentarea T.E. piscina. Solutia de iluminat este a iluminatului direct att in vestiare, depozitare si grupul sanitar. In baie sunt prevazute corpuri de iluminat rezistente la umezeal, etanse, cu tuburi incandescente. Att circuitele de prize ct si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate ngropat n elementele de constructie (pereti, plci, etc.). La ncperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalat de 2000 W, n conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Imobilul urmeaza a fi prevzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: trei grupuri sanitare, dotate cu : zece cadite de dus, sase lavoare, opt vase WC. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1 1/2 racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pn la consumatori urmeaza a fi executate din teav de polipropielan fara aluminiu pentru apa rece si armat cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinrile urmnd a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbrile de direcie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul a doua boilere electrice de 200 litri. Puterea electrica a boilerului fiind de 2.2 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legturi din tuburi de polipropilen, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilen, mbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, n grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioar cu o coloana de ventila ie executata de asemenea din tuburi de polipropilen. Diametrul coloanei de ventilare va fi 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG. nclzirea se va asigura cu centrala termica electrica, de capacitate utila 216 kW pentru incalzire furnizata de trei centrale electrice avand puterea de 72kW/buc, iar pentru preparare apa calda menajera cu boilere electrice de 200 litri. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire i are in componenta: Manomentre Termometre Comutatoare antiinghet Termostate de siguranta manual
30

Comutatoare pentru doua sau trei trepte de putere. Curentul nominal unei central electrice fiind de 109.4 A Racordurile hidraulice fiind de 2

Asigurarea instalatiei se face prin intermediul supapelor de siguranta, termostatelor de limita ale microcentralei precum si a vaselor de expansiune incorporate in centrala termica, a vasului de expansiune montat in exteriorul centralei, avand volumul de 250 litri. Instalatia mai este compusa din: Butelie de egalizare avand Q=9.288 mc/h, cu un nr. Total de racorduri=8 bucati (tur+retur). Diametrul buteliei fiind de 183mm, iar inaltimea totala a buteliei este de 1524mm. Butelia va fi echipata cu racorduri ptr aerisitor , golire de 2 pompe de circulatie apa calda 80/60 grd C cu 3 turatii reglabile, avand Q=3.65mc/h, iar H = 4.02 Mca 1 pompa de circulatie apa calda 80/60 grd C cu 3 turatii reglabile, avand Q=1.8mc/h, iar H = 4.02 Mca

Corpurile de incalzire sunt din otel conform specifica iilor din Fia tehnic a centralei termice. Pentru reteua de distributie se utilizeaza conducte din otel, izolate termic. Sistemul de dezumidificare pentru piscine interioara a complexului.Unitatea se va monta in interiorul incintei, pe pardoseala. Acest dezumidificator va avea urmatoarele caracteristici: Tensiunea 220/240V Puterea maxima consumata : 1.7 KW Ventilator : 1000mc/h Higrostat extern Functie automata de dezghetare Greutate :50 Kg Nivel zgomot : 50 bB (A) Agent frigorific ecologic: R407C Presiune static disponibila: 250 Pa

Loc de joac pentru copii: se va amenaja un teren n suprafa de ~100 mp cu gazon, groap de nisip, arbori, arbuti i se va amplasa un modul de joac din lemn. Terenul va fi ngrdit cu gard viu. Locul de joaca va fi iluminat cu lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand inaltimea h = 0.84 m, tensiune 6.6V, putere panou 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate.

Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietri compactat i parcri amenajate cu dale nierbate ce vor deservi att centrul de agrement ct i terenul de sport;

Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon anexat. III. SCOPUL LUCRRII

Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Infrastructura de agrement la baza prtiei A1

31

IV.

NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate:

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

OBIECT SISTEMATIZARE VERTICALA ZIDURI DE SPRIJIN SI AMENAJARE TEREN ALEI, DRUMURI, PARCARI ANEXA TEREN SPORT TEREN SPORT ANEXA TEREN PICNIC TEREN PICINC FOISOR HEXAGON FOISOR CREATIE AQUA CLUB LOC DE JOACA PENTRU COPII ORGANIZARE DE SANTIER

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie i/sau Fiele tehnice Anexa 1.2 la prezenta documenta ie. Nr. crt. I.1. Obiect Denumire utilaj, echipament cantitate

I. UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE I FUNC IONALE CU MONTAJ TEREN SPORT Stlpi pentru instala ie de iluminat nocturn 6 buc nl ime 10 m proiectoare (putere 1000 W, carcasa aluminiu, 12 buc becuri tip Philips sau similar, cabluri de cupru cu manta metalica, , nivel mediu de iluminare de 215 lux) tablou de comanda si protectie I.2. ANEXA TEREN SPORT 1 buc Centrala termic electric 6 kW care are in 1 buc componenta :
32

- Pompa de circulatie cu aerisitor automat - Sensor de presiune - Supapa de siguranta - Racordul la vasul de expansiune de 7 litri - Vas de expansiune de 7 litri - Schimbator de caldura cilindric,din otel,dotat cu elemente de incalzire electrice - Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane. Caracteristici conform Fia tehnic anexat Boiler electric 100 l conform Fisa tehnica anex I.3. ANEXA TEREN PICNIC Centrala termic electric 9 kW, are in componenta : Pompa de circulatie cu aerisitor automat; Sensor de presiune; Supapa de siguranta; Racordul la vasul de expansiune de 7 litri; Vas de expansiune de 7 litri; Schimbator de caldura cilindric,din otel, dotat cu elemente de incalzire electrice; Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane. Caracteristicile tehnice sunt conform Fia tehnic anexat Boiler electric 200 l (2,2 kW) - conform Fisa 1 buc tehnica anex I.4. TEREN PICNIC lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand Conform inaltimea h=0.84 m,tensiune 6.6V, putere panou plan 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate Convectoare anexat electrice conform Fia tehnic 8 buc 3 buc 2 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc 1 buc

I.5. I.6.

FOISOR CREATIE AQUA CLUB

Centrala termic electric 72 kW Boiler electric 200 l, conform Fia tehnic anexat Kit piscin, conform Fia tehnic anexat Tobogan piscin, conform Fia tehnic anexat Sistemul de dezumidificare pentru piscin. Unitatea se va monta in interiorul incintei, pe pardoseala. Acest dezumidificator va avea urmatoarele caracteristici: Tensiunea 220/240V Puterea maxima consumata : 1.7KW Ventilator : 1000mc/h

33

Higrostat extern Functie automata de dezghetare Greutate :50 Kg Nivel zgomot : 50 bB (A) Agent frigorific ecologic: R407C Pres. Static disponibila: 250 Pa Panouri solare II. DOTRI Porti fotbal Fileu de volei si tenis Cosuri baschet 4 buc 2 1 2

Leagan din lemn pentru copii cu doua pozitii 1 buc (scaun si inele trapezoidale), posibilitate de conectare cu alte module. Este confectionat din lemn tratat cu substante non toxice pe baza de apa. Dimensiuni: 2.4m/ 2.4m/ 2.2m n ofert se include i trusa de montare. Tobogan copii compus din: un turn cu un acoperis 1 buc din lemn. Sub turn se afla un loc cu nisip pentru joaca. Este confectionat din lemn tratat cu substante non toxice pe baza de apa, iar toboganul este din plastic. Dimensiuni: 3.7m/ 1.4m/ 3m. n ofert se include i toboganul, locul de joac cu nisip i trusa de montare Turnul sa aib posibilitatea de completare cu module Balansoar cu 2 locuri pentru copii. Confec ionat 2 buc din lemn masiv rasinoase, bai colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii. Dimensiuni: L =240 cm Sezlong piscin, din dimensiuni: 71 x 194 x 85 cm Umbrela de soare Caracteristci generale: Flexibilitate reglabila in toate directiile, Tub telescopic, Posibilitatea de a regla inaltimea, Acoperitoare din poliester petru a rezista razelor puternice de soare(SPF +50), Acoperitoare detasabila si lavabila, Dimensiuni 180 x 130 cm, Cadru: Graphite mese gradina + scaune din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii.
34

polipropilena, 40 buc 40 buc

4 seturi

Dimensiuni: H masa=80 cm, L masa=210 cm, l masa =80 cm, H banca=95 cm, L banca=210 cm, l banca=25 cm, H sezut banca=45 cm, H scaun=95 cm, L scaun =30 cm, l scaun =30 cm, H sezut scaun =45 cm, Un set este compus din: mas, 2 bnci, 2 scaune Masa pentru ah, patrata 700x700 mm, cu acoperis 2 din sindrila de brad i 4 scaune din lemn Dimensiuni blat mas: Lxlxh:700x700x760mm. Scaunele vor fi rotunde, cu dimetrul ezut de 40 cm Banca parc Banca rustica din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii. Dimensiuni: H =95 cm, L =200 cm, l =35 cm, H sezut =45 cm Masa rustica din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii. Dimensiuni:H = 80 cm, L = 210 cm, l = 80 cm Banca rustica barbeque Banca lemn slefuita, finisata si lacuita, tratata antiseptic, cu urmatoarele dimensiuni 180cm x 63cm x 85cm. Barbeque alcatuit din panouri de beton armat si caramida si placat cu piatra naturala fasonata -dimensiuni: 220/120/78cm include i grila de metal Sevalet de teren cu planet, pliant. Cadrul cu planseta are unghiul ajustabil, permitand fixarea sa in pozitie orizontala Dimensiunea maxima a panzei ce poate fi montata pe sevalet este de 102 cm. Construit din lemn de fag fiert in ulei de in. Dimensiuni: naltime: 200 cm (pliat 85 cm.), latime: 70 cm. (pliat 35 cm.) 4 4 buc 4 4 6

Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire
35

V.

DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE OFERTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie.

36

VI.2 Condi ii specifice A. Specifica ii generale de arhitectur 1. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE i. Generalit i Ofertantul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea Cerin elor tehnice de execu ie si, la cererea Beneficiarului, Ofertantul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de acestea. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Cerin ele tehnice de execu ie, Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltuiala Ofertantului. ii. Standarde i normative de referin

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate Nr. 1. Indicativ STAS 1243 STAS 1913 Titlu Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului 4/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare; 1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi generale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: mbunatatirea terenurilor cu vibromaiul I.C.C.P.D.C. 92/1984 M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997 I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985 partial C 291977 partial C 291977 Ordin de aprobare Inlocuieste

2.

3.

STAS 9824 C 161984 GE 0281997 C 291985

4.

5.

6.

37

CAIET VI: Compactare prin vibrontepare 7. P 1251984 P 1341995 C 1681980 Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii NORMATIVE CONEXE 13. GE 0271997 GT 0011996 Ghid pentru proiectarea si executia lucr rilor de ap rare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri Ghid privind criterii de alegere a ncerc rilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale p mnturilor Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilit tii la nghet a p mnturilor IM 0041996 Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997 M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996 I.C.C.P.D.C. 82/05.11.1984 M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995 I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980 C 168 1974

8.

9.

10.

C 1691988

I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988

C 169 1983

11.

C 1781976 C 2181984

I.G.S.C. 132/29.06.1976 I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984

12.

14.

15.

M.T.T.C. 1204/25.07.1989 M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996

16.

Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

38

iii.

Executarea lucrrilor

Lucrri preliminare: trasarile in concordanta cu proiectul. Ofertantul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor; defrisare; indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea startului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; realizarea lucrrilor preliminare se va consemna ntr-un Proces-verbal de lucrri ascunse, prin grija Ofertantului. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat sau contine zapada sau gheata. Lucrari de excavare: respectarea adncimii maxime de sapatura nesprijinita in spatii inguste conform Cerin e tehnice de execu ie; respectarea nclinrii maxime a taluzului conform Cerin e tehnice de execu ie; mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita construc iile nvecinate; Ofertantul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona excavat; pe parcursul execu iei, Ofertantul are obliga ia de a solicita prezenta geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare corespunde cu proiectul; n cazul apari iei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesare vor fi luate de Proiectant; Excavarea pamantului vegetal: Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale pentru utilizare n zonele unde e prevzut plantarea de arbuti i iarb.
Executarea fundatiei

Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Ofertantul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situa iilor n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material corespunztor de umplutur sau cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor implica modificri asupra volumului net de lucrri. Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole". Stratul portant Dac la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anun a Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.
39

Evacuarea apei Ofertantul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente i va lua toate msurile necesare, n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a apei. Eliminarea materialelor Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Beneficiarul poate cere Ofertantului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. Lucrari de umplutura Grosimea straturilor, densitatea de compactare i con inutul de umiditate vor fi conform STAS 1913/1383 i Cerin ele tehnice de execu ie Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros va respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare i prevederile Cerin elor tehnice de execu ie. iv. Verificarea calit ii lucrrilor. Abateri admise

Se vor realiza urmtoarele tipuri de verificri, n conformitate cu prevederile Cerin elor tehnice de execu ie i ale legisla iei n vigoare: Verificari inaintea inceperii lucrarilor; Verificri materiale de umplutura; Verificri lucrari de compactare; 2. SCHELE METALICE Asigurarea tuturor schelelor, balustradelor i altor dispozitive care servesc protectiei vietii si sanatatii muncitorilor va fi n sarcina ofertantului. 3. LUCRARI DE DULGHERIE i. Generalit i
Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri, pentru pardoselile din lemn, placari cu lambriuri. Pentru tampalria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura: Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.

ii. Standarde i normative de referin

40

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate Nr. 1. 2. 3. 4. Indicativ NP 019-1997 C 36-1986 C 46-1986 NP 005-2003 Titlu
Ghid pentru calculul la stri limit a elementelor structurale din lemn ndrumtor privind utilizarea n constructii a plcilor din lemn si a plcilor din fibre de lemn Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de cas la materiale lemnoase folosite n constructii Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 65/N/28.08.1996 I.C.C.P.D.C. 47/10.12.1986 I.C.C.P.D.C. 23/27.06.1986 M.T.C.T. 303/16.09.2003

nlocuiesc

C 361979

Revizuire NP 005-1996

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

iii. Materiale i echipamente folosite. Livrare, manipulare i depozitare

Materiale:

a. Elemente structurale din lemn: cpriori, panele, cosoroabe, popi, cleti, contrafise, scaune, Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare. b. Sipci, panouri, placi pentru acoperis c. Accesori: Cuie si suruburi; Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; Ancore din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare. Echipamente: Macarale; Elevatoare si trolii.

Livrare, Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua i elementele preasamblate se vor depozita conform prevederilor din Cerin ele tehnice de execu ie Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in timpul transportului. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate, fara fisuri si crapaturi vizilbile
41

Predari Inainte de inceperea lucrarilor, Ofertantul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Dirigintele de antier. Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. iv. Execu ia lucrrilor, montare, instalare Tamplarie neprelucrata Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde corect, in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele din lemn cu imbinari suprapuse trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. Nici un element structural nu va fi taiat fara directionarea lor. Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn a) Generalitati Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva. Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de afi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavoarul. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri).
b) Lambriuri

Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20 m inaltime, cu sipci profilate in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in spatiul gol intre perete si lambriu.
c) Placi pentru glafuri interioare de ferestre vor fi facute din:

Lemn masiv (lacuit);

42

PAL melaminat; OSB acoperit cu rasina din melamina.

Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25 mm latime si 5 mm adancime. Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare. Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda verticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic. Daca consola glafului este mai mare de 10 cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50 cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile. v. Controlul calit ii materialelor Tmplrie masiv Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu: Continutul maxim de umiditate max.19%; Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 005-2003 pentru orice sortiment;

Originea cherestelei: Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).
Placi pentru acoperis: Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare.

Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel: Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc; Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.

Tratamente de conservare: Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta. Conservarea pentru panourile din lemn pentru acoperis care intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de
43

acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri.
Produse de ignifugare: Toate elementele structurale din lemn, trebuie tratate cu produse ignifuge conform

standardelor in vigoare

Elemente de finisaje din lemn Originea lemnului pentru tamplarie: Vezi cherestea pentru tamplarie masiva. Continutul de umiditate: Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 ( 2) % doar daca nu este stabilit altfel. Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centrul elementelor. Placajul. Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate. Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR EN 636-3. Abateri admisibile: Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale, trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite:
- pentru lungimi > 500 mm : - pentru lungimi < 500 mm : - pentru latimi > 200 mm : - pentru latimi < 200 mm : - pentru grosimi : Deformari 0,1 % 0,5 mm 0,2 % 0,2 mm 0,2 mm

Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.

a) Forma dreptunghiulara: Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul

latimii.;
b) Bombare: nu va depasi 0,5 % din latime la livrare; c) Indoire:

Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare. Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare. Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.
d) Margini drepte:

Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm. Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.
e) Prelucrare: Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel

incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. Toate componentele vor fi
44

prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare. Duritate si uzura: In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura conform prENV 13696. Forta mecanica: In caz de disputa, daca forta mecanica este relevanta si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu: SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn; SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942
Element Clasa Er
Finisaj transparent Margine Partea orizontala a scari i Partea verticala J30 J10

J 942
Finisaj Opac J40 J30

Contractie

Abatere a texturii lemnului

Imbinare coada de randunica

Nu se permite

20 mm/m

4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent Se permite, daca este laminat Nu se permite 4 pe metru, daca este laminat

2 mm/m 20 mm/m 20 mm/m

Coloana a unei J30 scari in spirala Mana curenta Balustrada Protectie J30 J10

J40 2 mm/m 2 mm/m J30 J10 20 mm/m Nu se permite 4 pe metru

J30

Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere , daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform SR EN 717-2). Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Ofertantul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic; Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi; Se fixeaza cosoroabele aticului;
45

Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj; Se monteaza popii; Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi; Se monteaza si imbina panele; Se monteaza toate elementele de rigidizare ale structurii acoperisului;

Dupa montare astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. vi. Verificarea calit ii lucrrilor Verificari inainte de inceperea executiei: Trebuie sa se verifice: Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri, sa nu fie degradat); Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel); Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie; Trasarea pozitiei talpilor popilor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii; Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel; Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului; Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate; Respectarea proiectului si a detaliilor de executie; Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate; Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura; Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor; Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact; Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane; Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; Existenta agrementelor tehnice; Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre elemente, aspectul vizual al elementelor de sarpanta; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de arpanta: Trebuie sa se verifice:

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta: Trebuie sa se verifice:

vii. Ignifugarea tmplriei structurale

46

Definitii, generalitati Conform Normativului de siguranta la foc - P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii . LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr- un incendiu standard; CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc. Clasificari Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe: A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa C1 : neinflamabile; Clasa C2 : dificil inflamabile; Clasa C3 : mediu inflamabile; Clasa C4 : usor inflamabile;

B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin: formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile; formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil;

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate, de societati certificate pentru acest tip de lucrari, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv . Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii. Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteristicilor produselor existente. Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.
47

Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor. Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consum specific .a.). Ofertantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate. La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexate la Cartea constructiei. viii. Verificarea calit ii ignifugrii Verificari inainte de inceperea ignifugarii -atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei ofertante emis de Inspectoratul general al Pompierilor; atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor; - existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare; - existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite; - existenta fisei tehnice a produsului respectiv; terminarea operatiunii anterioare; - pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului; - existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii; Verificari in timpul operatiunii de ignifugare - daca este respectata procedura tehnica de executie; - daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia; - daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari; - daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652; - trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm; tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza; - daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de ofertant si beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii: o denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare; o denumirea materialului ignifugat; o denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat; o data aplicarii; o modul de aplicare; o denumirea Ofertantului; o aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.

48

Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare

uniformitatea stratului de material ignifug aplicat; realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: o denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului; o numarul lotului de produs ignifug; o numarul certificatului de calitate al produsului ignifug; o numarul avizului de expeditie al materialului; o modul de aplicare al produsului; o tipul materialului protejat; o consumul specific; o numarul straturilor aplicate; o data aplicarii produsului; o data efectuarii probelor;

La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat. 4. LUCRRI DE ZIDRIE i. Generalit i Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. ii. Standarde i normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 48/N/02.08.1999 I.C.C.P.D.C. 71/10.06.1982 M.L.P.A.T. 21/N/11.07.1994 I.C.C.P.D.C. 127/02.11.1982 C 17-1978 C 14-1978 nlocuieste

1.

MP 0071999 C 14-1982

Metodologie de investigare a zidriilor vechi

2.

Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie

3.

C 14/11994 C 17-1982

Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidrie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm

4.

Instructiuni tehnice privind compozitia sI prepararea mortarelor de zidrie sI tencuial

49

5.

P 42-1971

Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari

C.S.E.A.L 18/13.01.1971 I.C.C.P.D.C. 92/08.11.1983 I.C.C.P.D.C. 130/30.10.1981 M.L.P.A.T. 18/N/07.07. 1994 I.C.C.P.D.C. 92/19.08.1982 I.C.C.P.D.C. 64/19.04.1979 I.C.C.P.D.C. 5/10.01.1989 I.C.C.P.D.C. 51/27.11.1987 M.L.P.A.T. 15/N/4.12.1991 M.L.P.A.T. 258/N/2.11.2000 C 1971979 NP 451986 C 116 1976 P104-1978

6.

P 104-1983

Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat Instructiuni tehnice privind proiectarea executarea si receptionarea peretilor desprtitori din panouri prefabricate pe baz de produse lemnoase ndrumtor tehnic pentru realizarea sI utilizarea la peretii desprtitori a panourilor de perete demontabili de lemn

7.

P 113-1981

8.

P 113/11994

9.

C 116-1982

Instructiuni tehnice pentru alctuirea sI executarea peretilor din plci ondulate din azbociment

10.

C 193-1979

Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatr brut

11.

C 197-1989

Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor n constructii

12.

C 226-1987

Norme tehnice pentru proiectarea sI executarea panourilor monostrat din betoane usoare cu adaosuri de cenus sI spumanti, pentru hale parter ndrumtor tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri

13.

C 235-1991

14.

GP 0532000

Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastic a peretilor de compartimentare de structura de rezistent

NORMATIVE CONEXE 15. GE 0472002 GEx 0062002 GE 0452002

Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice, acrilice i siliconice la etanarea rosturilor n construc ii (revizuire i completare instruc iune tehnic C 197-89) Ghid pentru ntre inerea, repararea i etanarea construc iilor subterane pentru Metroul Bucureti

M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1716/17.10.2002 M.L.P.T.L. 1447/03.10.2002

16.

17.

Ghid privind execu ia lucrrilor de stopare a igrasiei pere ilor construc iilor, cu membrane izolatoare rigide

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

50

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

iii.

Materiale i echipamente utilizate. Controlul calit ii. Livrare, manipulare, depozitare

Materiale:

SR EN 771 Specifica ii ale elementelor pentru zidrie. P2 - 85 Normativul pentru alctuirea, calculul i executarea structurilor de zidrie. STAS 10109 /1 - 82 Proiectarea i execi ia lucrrilor de zidrie. Se vor folosi crmizi numai de calitatea I. Lungimea de suprapunere i aranjarea zidriei va fi n concordan cu capitolul 13 din P2 - 85. Calitatea crmizilor trebuie s n conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 - 85. a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80 sau similar aprobat. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; f) Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 conform P 104-1983; g) Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri; h) Caramizi refractare pentru cosuri de fum; i) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale; j) Armaturi din OB 37 si PC 52 0 = 8 - 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 89; k) Armaturi din STNB 0 = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 91; l) Mortare si betoane conform marcilor din proiect; m) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Investitorului, spre aprobare, urmatoarele mostre: o Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton; o Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; o Blocuri cu goluri din beton; o Blocuri din BCA; o Caramizi refractare; o Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. Specificatii pentru mortare Generalit i
51

Mortarul va respecta: C17 - 82 Instruc iuni tehnice privind compozi ia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial; P2 - 85, Tabelul 2.

Marca mortarului: M 50Z Materiale

A) Lian i: -

var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat i pulbere pentru construc ii; var past conform STAS 146 - Var pentru construc ii.

B) Agregate

Nisipul natural de carier sau de ru poate fi par ial nlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale. Aceste nisipuri trebuie s ndeplineasc condi iile tehnice din normele in vigoare. Propor ia n care se vor utiliza n amestecul de mortar va avea un con inut de cel pu in 50% nisip natural.
C) Armturi

Armturile trebuie s fie n conformitate cu STAS 438/1 - 89 i 438/2 - 91. Betonul trebuie s fie cel pu in tip C8/10.
D) Apa

Se va utiliza apa de la re eaua de alimenta ie. n cazul utilizrii altei surse, apa trebuie s corespund condi iilor SR EN 1008:2003.
E) Ciment conform specifica iilor de la capitolul - Betoane. F) Aditivi 1. n cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "Disanul". 2. Acceleratori de ntrire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de ntrire pentru

mortare de zidrie, de ciment i ciment var de marc 50 sau mai mari, la lucrrile executate pe timp friguros. Compozi ia mortarelor de zidrie Dozajele uzuale pentru mortarele de zidrie pe baz de var i ciment care pot fi utilizate fr ncercri preliminare n cazul folosirii nisipurilor naturale sunt speficate n tabelul urmtor: (conform SR EN 12620) Marca Tipul Materiale pentru 1 mc mortar mortarului mortarului Ciment Var hidratat var Var past sau (mc) (kg) i nota ia past sau lam de lam de carbid F 25 (kg) M 30 carbid (mc) (kg) (kg) M 50 Z Ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600

Mortare pentru pere i din elemente armate:

52

Mortar de poz din ciment i nisip (1:3 pr i n volume) i apa pn la realizarea unui mortar de consisten vrtoas (determinat cu conul etalon); Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment i nisip (1: 3 pr i n volume) i ap pn la realizarea unui mortar de consisten fluid (determinat cu conul etalon).

Prepararea mortarelor: Prepararea mortarelor pe baz de ciment i var hidratat se face numai prin proceduri mecanice, asigurndu-se umtoarele condi ii: dozarea grosimetric a componentelor solide ale mortarului cu toleran e de 2% pentru lian i i 3% pentru agregate; amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.

Controlul calit ii mortarelor: Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidrie i tencuial se va face conform metodelor prescrise n SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". Condi iile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform normativelor in vigoare. Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica, mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie, vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul folosindu-se cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 - 82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA: Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips: Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare. Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare. Verificarea calitatii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a. Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771; b. Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale; c. Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; d. Calitatea blocurilor din BCA; e. Calitatea caramizilor refractare;
53

f. Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; g. Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie; h. Compozitia, consitenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS 10109/1 - 82 si Normativul C 140 - 79. i. Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 89,91. Livrare, Manipulare, Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin Cerin ele tehnice de execu ie. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. iv. Execu ia lucrrilor. Montare, instalare, asamblare Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri: caramizi din argila arsa cu sau fara goluri; blocuri de teracota mari cu goluri; blocuri cu gauri din beton;

Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru cladirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ: blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau similar aprobate. Pereti despartitori din zidarie Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 370 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.

54

Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2 - 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau diafragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 - 85, pct. 13.1.8). Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta. Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din: caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea "A" si marca 100; din prefabricate speciale.

Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 - 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. Executarea lucrarilor pe timp friguros La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 - 84". v. Controlul calit ii, abateri admise Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea: a. Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate; b. Aspectul general si starea fiecarui element in parte; c. Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse; d. Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.). Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau Dirigintele lucrarii va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de Documenta ia de execu ie. Refacerea se va face pe cheltuiala ofertantului. Verificarea inainte de inceperea zidariei

Verificarea proiectului si a detaliilor de executie; Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anterior); Verificarea trasarii zidariei.

Verificarea in timpul executiei zidariei

55

Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente: caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati; mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect precum si consistenta fiecarei sarje; gheremelele - respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii; Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: daca este respectata procedura tehnica de executie proprie ofertantului; calitatea materialelor in momentul punerii in opera; o daca se respecta proiectul tehnic; se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; daca se realizeaza teserea rosturilor; daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; o daca se monteaza gheremele in locurile indicate; daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie Se vor efectua urmatoarele verificari: aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4; daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile; daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape.

Abateri admise (devieri de la cotele din planuri) Grosimea zidurilor: pereti din caramida: 4 - 10mm.; pereti din BCA: Marimea golurilor: pentru ziduri din caramizi: 10mm pentru ziduri din BCA: Planeitatea suprafetelor: pentru ziduri portante: 3mm/m; pentru ziduri neportante: 5mm/m Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: pentru ziduri portante: 3mm/m; pentru ziduri neportante: 5mm/m 5. LUCRRI DE TENCUIELI i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator.
56

5 - 10mm.

20mm.

Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc. Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil). Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil. Tencuieli obisnuite: Tencuieli brute, Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); Tencuieli sclivisite Tencuieli gletuite Tencuieli decorative
-

Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura etc.) Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc.

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. Tencuieli sub iri Aplicarea tencuielilor sub iri se face numai dup uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub form de stropi. Pe parcursul executrii lucrrilor de tencuire se va urmri ca n corpurile mari (la fa ade), tencuielile s se execute cu aceeai arj de material pentru a nu se produce diferen e de nuan suprtoare. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dup controlul i pregtirea prealabil a suprafe elor suport. Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrrile se vor executa cu asigurarea condi iilor de temperatur i umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrrilor, n special n cazul tencuielilor exterioare:
57

condi ii de iarn: tmin = +10C; condi ii de var: t = +10C + +30C; umiditate 65%

Controlul calit ii stratului suport i pregtirea acestuia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare; limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i desprinderile ulterioare ale materialului.

ii. Standarde i normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 23/N/03.04.1996 nlocuieste

1.

NE 001-1996

Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri

C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX

2.

C 4-1977

Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor

I.C.C.P.D.C. 131/05.09.1977 I.C.C.P.D.C. 55/20.12.1986 I.C.C.P.D.C. 54/20.12.1986 I.C.C.P.D.C. 101/18.11.1980 I.C.C.P.D.C. 7/11.05.1986 C 6-1975

3.

C 6-1986

Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiant majolic si plci ceramice smltuite CESAROM Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate sau melaminate din fibre de lemn Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plci de argil ars

4.

C 70-1986

C 70-1970

5.

C 202-1980

6.

C 223-1986

Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din plci de faiant majolic si plci ceramice smltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cldirilor civile

7.

GT 041-2002

M.L.P.T.L. 1575/15.10.2002 M.L.P.T.L. 604/21.04.2003 C 2021980

8.

GP 073-2002

Ghid de proiectare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cldiri

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

58

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

iii. Materiale i echipamente utilizate, controlul calit ii, livrare, manipulare, depozitare Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:

Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale sau nisip de mare. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila. Aditivi

Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului. Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. iv. Execu ia lucrrilor, montarea, instalarea, asamblarea
59

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

Pentru sprit:
-

aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm; Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm. Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 1315 cm.

Operatiuni pregatitoare Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin Cerin ele tehnice de execu ie; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari; Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 812 cm i o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. Executia amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa, dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.
60

Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm. Pe suprafetele de B.C.A. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip). Pe suport de plasa de rabitZ galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului. Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut n "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafete de BCA stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de BCA se vor executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei.
61

La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. Toate marginile tencuielilor care sunt expuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros" indicativ C 16-79. Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate se face cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla, fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea; Strat de tencuiala, texturat; Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri). v. Controlul calit ii, abateri admise Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Ofertant si receptionate de Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Inainte de executariea tencuielilor, Ofertantul va obtine acordul Proiectantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Ofertantul si Proiectantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de BCA s-au stropit cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: rezistentei mortarului; numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; aderenta la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si iesinde. Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.
62

Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care pot fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 6. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. ii. standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate EN ISO 1461 BS EN 10143:1993 EN ISO 140-3:1995 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice specificatii si metode de testare Otel galvanizat prin tratament la cald Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare

EN ISO 140-4:1998 EN ISO 140-9:1985

63

iii. Materiale si echipamente. Controlul calitatii. Livrare. Manipulare. Depozitare a. Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si plci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, ), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Plcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si Plci din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari. Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand cont in planse si in programele de finisare de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa: Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Protectia antifoc si protectia fonica Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plci. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Grosimea izolatiei termice trebuie sa fie astfel incat valoarea R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate). Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu.

64

b. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile vor fi facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc, sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatiul dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate de proiectant. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
c.

Materiale

Pentru toate materialele i inaintea inceperii lucrarilor, Ofertantul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton si placari ale peretilor: Plci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm. Structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc. alte accesorii metalice: suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare. Alte materiale: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 - 15 cm; Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz. Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in functie de tip si dimensiuni, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm; Structura suport a tavanului este facuta din: Profile suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; Profile din tabla zincata pentru structura; Profile perimetrale; Sisteme de suspendare; Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. Fiting-uri metalice.
65

iv. executia lucrarilor. montaj. instalare. Asamblare a. Compartimentari uscate: Compartimentari din gips carton. Etape de executie: 1. Montare banda de etansare autoadeziva; 2. Montarea profilelor de tabla de o el-Zn; 3. Montarea Plcilor de gips - carton; 4. Montarea izola iei de vat mineral; 5. Bordarea golurilor pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare cu rigle din lemn de rasinoase; 6. Finisarea peretilor: aplicare chit n rosturile anfrenate, aplicare band de rost, aplicare nc un strat de chit. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte.

Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici Grosime Variatia dimensionala cu umiditate Rezistenta la rupere prin tractiune Rezistenta la rupere prin incovoiere Modul elasticitate la incovoiere Rezistenta la lovituri cu bila Rezistenta la zgariere Clasa de combustibilitate Rezistenta in medii chimice SR ISO 4593:1998 STAS 10681-85, pct 3.1. SR EN ISO 527 - 1:2000 SR ISO 178 :1998 SR ISO 178 :1998 mm % N/mmp N/mmp N/mmp 10
- long: 0,505; - transv: 0,830;

> 80 > 100 > 1000 Fara modificari Fara zgarieturi C1 Fara modificari

STAS 10681 - 85, pct 3.2. Rezistenta la zgariere clasa

Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului. b. Tavane suspendate din gips-carton. Etape de execu ie: Montarea structurii metalice; Realizarea instalatiilor; Montarea Plcilor de gips - carton; Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate:
66

v. Controlul calitatii. Abateri admise a. Verificarea la livrare Verificarea certificatelor de calitate si de conformitate. Verificarea vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri: a) Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm; b) Aspect: sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime.
b. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele: daca trasarea este conform proiectului; daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara); daca materialele componente respecta cerintele indicate; daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare; daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor; c. Verificari in timpul executiei Se vor face toate verificrile prevzute de Documenta ia tehnic de executie d. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucrarilor se verifica: Verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false; daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

7. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare. ii. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor
67

BS EN 20-354 EN ISO 140: Part 3

Absorbtie fonica Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie - Test de necombustibilitate Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie - Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, HunterDouglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)

EN ISO 1182:2002 EN ISO 1716:2002

EN ISO 9001:2000

Asigurarea Calitatii

iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii.

Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata. Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile. Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica se vor folosi placi texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Limite de folosire: Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.
b. Sisteme de tavane false metalice liniare
68

Aceste sisteme sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200 mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau prin tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3 cm. Limite de folosire: Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor

tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).
c. Materiale

Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Carlige reglabile din otel galvanizat; Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet;

Structura suport pentru tavane este facuta din: -

Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 200 mm; Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 150 mm, folosite la tavane lamelare; Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);
69

Structura suport a tavanelor este facuta din: -

Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime; Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet;

Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara. Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante. Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. Durabilitate

70

Durata de viata a componentelor principale: Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare: a. Panouri si placi de tavan. b. Sistem de suspendare. c. Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. iv. executia lucrarilor. montare. instalare. asamblare Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). Montarea structurilor metalice de suspendare la tavane false cu suport modular: carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Ofertanti asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Montarea structurilor metalice pentru suspendare la Sisteme de tavane metalice liniare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in Cerin ele tehnice de execu ie, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinute de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este altfel specificat.
71

Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. v. controlul calitatii. abateri admisibile Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). Se va verifica daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. absorbtia sunetului: EN 20-354. reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige). Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in Cerin ele tehnice de execu ie. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5 mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala.
72

8. PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT. PLACARI CERAMICE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru ofertarea executiei lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mosaic. ii. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. STAS 233 - 80 STAS 9110 - 78 Plci din faianta pentru placarea peretilor interiori Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii

iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; Plci ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta; adeziv sau mortar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra; distantieri; chituri pentru rosturi;

Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, declaratie de conformitate i procesul verbal de recep ie pe santier. iv. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare Pe timp friguros se vor acoperi lucrarile inainte si dupa placare, dac este cazul. Montarea tocurilor la ferestre i cptuelile la ui se face dup efectuarea placajelor astfel ca pervazurile i cptuelile s acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea plcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe vertical i 2mm/m pe orizontal, eventualele neregularit i neputnd depi 2mm/m. Plcile de faianta se aplic pe suprafa a pregtit numai la nivelul pri ului de ciment, grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru placarea fcuta cu dreptarul pe orizontal / vertical i cu nivela cu bul de aer.
73

Dup montarea a 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, plcile se vor cur a de mortar prin frecarea cu o crp umezit. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea aplicrii placajului i se va executa cu chit de rost cu burete i cu paclu de plastic. Dup o or de la rostuire se terge suprafa a placajului cu crp umezit cu ap. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile. v. Controlul calitatii. Abateri admisibile Se vor face urmtoarele verificri: Existen a procesului verbal de recep ie pentru stratul suport; Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori, planee) sau a cror execu ie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor ( evi pentru instala ii); Existen a certificatelor de calitate pentru materiale; Existen a agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi; Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale; Respectarea detaliilor de montaj; Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp; Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Abateri admise Placaje exterioare din piatra naturala: Denivelarea relativ a plcilor la suprafe ele lefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm n sens orizontal i 1mm n sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa; din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. Devierea de la planeitate a Plcilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm; Devierea de la verticalitate a Plcilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm;
74

Placaje exterioare din plci ceramice smaltuite:

Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa; Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la verticalitate: nu se admit. Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit. Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm; Devierea rosturilor dintre Plcile placajului: 1mm/placa. Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plcilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. Pete pe suprafata placajului: nu se admit. Latimea rosturilor dintre plci: perfect uniform.

Placaje exterioare din caramida aparenta:

Placaje din faianta si piatra: -

Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli. 9. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare I.G.S.C. 44/23.02.1976 I.C.C.P.D.C. 74/17.06.1977 I.C.C.P.D.C. 35/3.11. 1989 Inlocuieste

1.

C 31976

Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii

Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac"

C 3/61 C 66-70 C 96-70 C 124-72 C 143-72

Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim si a vopselelor strop

ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Principalele materiale sunt: vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;
75

chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. iii. Pregtirea i executia lucrarilor Pregatirea suprafetelor gletuite si tencuite: - Suprafe ele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi i fisuri. - Toate fisurile i neregularit ile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc cu past de aceeai compozi ie cu a gletului. - Dup uscare suprafe ele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate. Pregatirea suprafetelor de lemn Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate degradrile acolo unde este cazul, din transport sau montaj. Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul electric tip "Hygromette" sau similar. Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din fabrica ie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei. Pregatirea suprafetlore metalice Suprafe ele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, spacluri de o el, hrtie sticlat sau solu ii decapante (feruginol etc.). Petele de grsime se terg de grsime cu solven i, exclusiv petrol lampant i benzin auto. ulei. Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de Executia lucrarilor de zugraveli cu var Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului. Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce. Executia lucrarilor de vopsitorii cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la pere i i tavane. n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafe ei acestuia. Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare. Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special: ndeplinirea condi iilor de calitate a suprafe ei suport specificate mai sus;

76

calitatea principalelor materiale introduse n execu ie, conform standardelor i normelor interne de fabrica ie; respectarea prevederilor din proiect i dispozi iilor de antier; corectitudinea execu iei cu respectarea specifica iilor producatorului de vopsea; Lucrrile executate fr respectarea celor men ionate n fiecare subcapitol i gsite necorespunztoare se vor reface sau remedia pe cheltuiala Ofertantului;

Recep ia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Executia lucrarilor de vopsire a tamplariei din lemn si metal Operatiuni pregatitoare: aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. iv. Controlul calitatii. Abateri admisibile Se vor verifica agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor:

Daca este respectata procedura tehnica de executie; Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri); Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);
77

b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal:

La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea; Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. 10. LUCRARI DE PARDOSELI i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate

Nr. 1.

Indicativ NP 013-1996

Titlu
Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calittii pardoselilor la constructii n care se desfsoar activitti de productie Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calittii pardoselilor la cldiri civile

Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 68/N/28.08.1996 M.L.P.A.T. 50/N/17.06.1998

nlocuieste

2.

GP 037/01998

C 351982

CAIET I: Prevederi generale CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci
Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid

3.

C 55-1974

I.G.S.C. 157/07.11.1974 I.C.C.P.D.C. 18/19.04.1979 I.C.C.P.D.C. 95/24.09.1978 M.T.C.T. 1994/13.12.2002 M.T.C.T. 1004/10.12.2003 C 174 1974

4.

C 174-1979

Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor aprtor muchie de treapt din PVC

5.

C 187-1978

Instructiuni tehnice pentru folosirea n constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat

6.

NP 063-2002

Normativ privind criteriile de performant specifice scrilor sl rampelor pentru circulatia pietonal n constructii Ghid privind proiectarea scrilor si rampelor la cldiri

7.

GP 089-2003

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii 78

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor", C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli". ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
-

apa pentru constructii, conform STAS 790-84 Nisip conform STAS 1667 - 76; Ciment Portland, conform SR 388/95; agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96; Natural agregates, acc. to STAS 1667 - 76;
piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 - 80; Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; Placi ceramice portelanate pentru pardoseli; Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mici medii, aranjate pe carton;

b) Placi si piatra naturala -

c) Placari sintetice continue pentru pardoseli; -

Placare cu PVC , conform STAS 7915-71; Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.
Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14 mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc.

d) Parchet -

e) Borduri f) -

Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblic, conform STAS 228/1-87; Acesorii Strat Poliuretanic sau din Polistiren izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori; Cuie din otel, conform STAS 2111/90; Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76
79

Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67 Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84 Acidul oxalic, conform STAS 4992-68 Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica Adeziv "Prenadez 300" sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv; ceara pentru parchet, conform NII 1564 - 69. Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; Rosturi de separare din alama in mozaic; Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli; Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.

g) Echipamente
-

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii . Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execu ie conforme cu fia productorului. Controlul materialelor ntrebuin ate, al dozajelor, al modului de execu ie i al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii. iii. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE
Reguli generale

Linia de demarca ie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiec ia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n pozi ie nchis. Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac excep ie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect. Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i constatarea de catre Dirigintele lucrarii c acesta a fost bine executat. La trecerea de la execu ia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, funda ii, conducte, instala ii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construc ii montaj, a cror execu ie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafe e suport s fie pregtite prin cur area i splarea lor cu apa de eventualele impurit i sau resturi de tencuial.
80

Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment. Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau ndoite. Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafa a planeului) vor fi acoperi i cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instala ii sanitare sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardoseala. Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafe ei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Compozi ia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n parte, n func ie de solicitrile la care este supus pardoseala.
Executia stratului suport

Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor care fac obiectul prezentului capitol. Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1, insacuit, amestecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ, per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.650-1.850kg si apa 120-140litri). Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm. Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec de liant, latex si apa). Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor producatorului liantului. Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici:
-

Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2; Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2; Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile

Sapele de egalizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand si aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje. Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu apa, in proportia indicata de producatorul mortarului.

Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi

81

Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813):

-

Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2; Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2; Aderenta la suport2, dupa 28 de zile, min. 1,4 N/mm2; Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 72 ore 48 ore;

Verificarea certificatelor de calitate a materialelor. Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Suportul trebuie sa fie: slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6%; consistent, curat; plan, conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton max. 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. 0,5 mm; pentru sape cele de mai jos). executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare; diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje.

Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la: -

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare. Se va verifica respectarea conditiilor de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.
Executia lucrarilor de pardoseli

Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic, va fi: a) La ciment sclivisit: stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 - 10 cm grosime conform prevederilor proiectului; mbrcmintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic; plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramic.

b) La mozaic turnat in-situ i gresie ceramic:

-

Executarea pardoselilor din gresie ceramica

2

In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarului predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare.

82

Imbrcmin ile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planeu de beton armat. Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elemente prefabricate - care i-au consumat deforma iile reologice - sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare, mbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderen ei - hrtie, folie de polietilen, etc. La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 0.3 mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 pr i nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la fa a locului, n cantit i strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic - vrtoas, factorul ap - ciment fiind de maximum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 2.3 mm ntre plcile din gresie ceramic. Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire - pardoseala nu va fi dat n circula ie i se va umezi prin stropire cu apa cel pu in o dat la 24 ore. Cur area mbrcmin ii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului. Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup cur area cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant. La intersec ia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspa ii de 5.10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafe elor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, func ie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor

La mbrcmin ile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100, 150 mm nl ime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele i n condi iile tehnice indicate la aceste mbrcmin i. La mbrcmin ile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n condi iile tehnice indicate in paragrafele privind mbrcmin ile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inl imea scafelor sau plintelor va fi de 100, 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc fa a tencuielii de 5,8 mm.
83

La mbrcmin ile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (col uri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s depeasc fa a tencuielii cu 5, 8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei. iv. Controlul calitatii. Abateri admisibile
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi; Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc., atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa fie bine compactate si udate, stratul de sub pardoseala s fie realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: -

sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de executie; se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

11. HIDROIZOLATIE i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate

Nr.

Indicativ

Titlu

Ordin de aprobare

nlocuieste

84

1.

GE 0251997 C 216-1983

Ghid pentru refacerea etanseittii rosturilor la cldirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor

M.L.P.A.T. 62/N/17.03.1997 I.C.C.P.D.C. 20/28.02.1984 M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991 NP 361982

2.

3.

C 234-1991

Instructiuni tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificat din PVC plastifiat la acoperisurile cldirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cldiri

NP 441986

4.

NP 0402002 GE 0472002 GT 0442002 NP 0642002 C 163-1987

M.L.P.T.L. 607/21.04.2003 M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002 M.L.P.T.L. 605/21.04.2003 I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987 M.T.C.T. 177/2005 M.T.C.T. 1732/2006

C 2461993

5.

Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor n constructii

6.

Metodologie privind determinarea permeabilittii la ap a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor ncastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru ci de comunicatie cu folii din mase plastice

7.

C234-1991

8.

C 1631973

9.

NE 0312004 NP 1212006

10.

Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cldirilor

NORMATIVE CONEXE 11. C 112 1986 C 217-1983 C 246-1993

Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor

I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986

12. 13.

M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993

14.

GP 065-

Ghid privind proiectarea si executarea lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la

85

2001

acoperisuri de beton

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Materiale cu membrane gudronate:

Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85; Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86; Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78; Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80; Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80; Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86. Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78; Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76; Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63; Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71. Filer de calcar, conform ST AS 539-79; Filer de talc, conform STAS 1901 -77; Micro-asbest, conform ST AS 3315-75; Spirt alb, conform ST AS 44-84; Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491 -70; Tabla zincata, conform ST AS 2028-80; Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80; Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79; Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ... 15 mm);
86

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:

Materiale auxiliare:

Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT); Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta.

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. iii. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5C; sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa.
Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8C.

Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Membrana Hidroizolatoare Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime). Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de drenare, astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul. Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica Se aplic prevederile STAS 2355/2-8. La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50 - 100 cm latime. La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime.
87

La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. Acest tip de hidroizolatie trebuie protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura. La terase, acoperisuri si grupuri sanitare Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 - 84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 - 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. Protectie cu foi bitumate a Plcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Plcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, Plcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

88

Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 - 86 art. 3.20.2 - 3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 - 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112 - 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. iv. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea supotului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor; Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii. Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie; Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi; Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
89

Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii In timpul executiei se vor verifica:

lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta parallel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale; tinichigeria a ferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi; Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat; Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;

Verificari la terminarea lucrarilor

12. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE i. Generalitati Producatorul tmplriei din PVC/aluminiu va respecta urmtoarele cerin ele de performan a: Certificarea sistemului de management al calit ii pentru producerea tmplriei conform ISO 9001; Certificare sistem de management al snt ii i securit ii ocupa ionale pentru activitatea de producere/montaj tmplrie conform OHSAS 18001-2007;

Se vor ataa la Cartea tehnic a construc iei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse n opera i atestatele de productor sau montator. La execu ie se vor folosi doar materiale i produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia a produselor pentru construc ii, care aplic prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Ofertantul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul i desene detaliate la scar. Produc ia poate incepe numai dupa verificarea pe teren i aprobarea acestora. Tmplria nu trebuie s produc zgomot sau vibra ii audibile ca urmare a vntului, curen ilor de aer sau traficului auto. ii. Standarde si normative de referin
90

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. O.U.G. nr.174/2002 C 107/1-94 RAL GZ 716/1 ALPROM-1995 iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Feronerie: fabricat din o el inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerin ele RAL RG 607/3 "Asigurarea calit ii feroneriei batante i oscilobatante"; Uile de acces cu func iune de evacuare n caz de incendiu vor fi prevzute cu dispozitive anti panic la interior i vor fi obligatoriu cu deschidere ctre exterior. Toate uile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-nchidere Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor fi livrate cu 3 chei. Parter i etajul 1: geam termoizolator realizat din dou foi de sticl una laminat cu grosimea de 6,38 mm la exterior i una "float" cu grosimea de 4 mm la interior, distan ate printr-o baghet de 16 mm dublu sigilate. Spa iul creat ntre cele dou foi de geam este umplut cu argon. Geamul laminat de exterior, categ. I , va fi alctuit din realizat din dou foi de sticl "float" fiecare cu grosimea de 3 mm, separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) n grosime de 6,38 mm.Geamul interior va fi tratat astfel nct sa fie "Low-E" (low emission) - pierderi joase de energie. Etaje superioare: la fel ca mai sus cu excep ia foiii de sticl exterioar ca va fi realizat din sticl "float" cu grosimea de 6 mm. Privind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea termic a cldirilor de locuit multietajate "Normativ privind calculul coeficien ilor globali de izolare termic la cldirile de locuit" "Asigurarea calit ii ferestrelor din PVC"

Incuietori:

Geam termoizolator: -

Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E c dispune de dotarea necesar procesrii acestui tip de geam. Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30 cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150 cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5 care se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.

91

Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6 mm. Panourile vitrate mai mari de 25 cm trebuie sa fie geam securizat de 4 mm sau 6 mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70 cm. Profile PVC albe - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m2K. n imea minim a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pere ilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm). Suprafe ele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniform, fr ntreruperi i fr impurit i mecanice. Profile de rigidizare - din o el zincat cu grosimea de min.1,5 mm i modul de elasticitate 250 KN/cm.
Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu

Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. Coeficientul de transfer termic este k = 1,6 W/m2K. Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intrun tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid vor fi atasate. Toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). iv. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare
Lucrari in afara santierului

Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva); Montarea garniturilor - mbinare "cap la cap" cu evitarea ntinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre: Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat PVC; Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi autoperforante la 40 cm; Sudarea profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu va prezenta pori sau culoare gri-glbuie. Execu ia tmplariei din Aluminiu: Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat aluminiu; Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5). Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.

Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului. Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre
-

Montarea garniturilor - mbinare "cap la cap" cu evitarea ntinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv.
92

Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Fixarea trebuie astfel facuta nct sa asigure stabilitatea, s permita dilatarea tmplriei. mbinrile trebuie s fie suficiente ca numr i rezisten pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct n perete cu ajutorul diblurilor i a uruburilor. Distan a dintre punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria este fixat cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu este permis prezen a mortarului sau a corpurilor dure ntre toc i zidrie. Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu spum, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. Montarea geamurilor - conform instruc iunilor interne ale firmei furnizoare.

Montarea Pregatirea ramei. Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Finisare: Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu spum, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup aezarea tmplriei se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau temporar, Ofertantul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie cur it. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termic. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. v. Controlul calitatii. Abateri admisibile
-

Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri Fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i perete cu spum poliuretanic, etanarea cu silicon. Verificarea aspectului, a pozi ionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii feroneriei, a montrii geamului, a func ionalit ii ferestrelor; Deformatia maxima n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. Limite de toleran pe verticala la tmplria instalat: Cadru ferestre: 2 mm/m

Abateri admise:
-

13. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE i. Generalitati
93

Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare). Tmplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale, broaste, mnere (zincate sau nichelate). ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate.

Nr. 1

Indicativ C 471986

Titlu
Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticl n constructii

Ordin de aprobare I.C.C.P.D.C. 14/18.04.1986

nlocuieste C 471979 C 2071981

C 1991979

Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul si montarea n constructii a tmplriei din lemn Modificri la C 199 - 1979

I.C.C.P.D.C. 1301/16/03.08.1979 I.C.C.P.D.C. 17/6.04.1987

Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

STAS 466-79 STAS 799-73 STAS 9322-73 STAS 4670-74 STAS 1637-73

Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate Tmplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru nchiderea lor si notarea lor simbolica.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie Balamale ngropate cu aripi plane. Inchiztoare cu bare (cremoane). Balamale semingropate pentru usi. Opritor cu arc pentru ferestre Broaste ngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate. Broaste ngropate pentru usi. Dimensiuni. Mnere, butoane, silduri si rozete.
94

STAS 1547-86 STAS 1548-91 STAS 1587-88 STAS 1588-79 STAS 1713/1-87 STAS 1713/2-86 STAS 2419-88

STAS 2676-87 STAS 2846-80 STAS 3778-87 STAS 7380-90 STAS 8086-86 STAS 8865-90 STAS 9849-88 STAS 10565-88 STAS 11216-86 STAS 11217-86 STAS 11318-87

Zavoare ngropate pentru usi. Broasca aplicata pentru usi Zavoare aplicate pentru usi Inchizatoare pentru limba, ngropate. Accesorii pentru mobilier si tmplrie. Clasificare si terminologie. Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. Balama batant-basculanta. Broaste aplicate cu cilindru de sigurata. Balamale cu aripi ndoite, aplicate Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorre

iii. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE Siguranta utilizatorilor Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta n exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta n Exploatare (CE 1-95). Sanatatea oamenilor. Protectia mediului Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului nconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.13795 Legea Protectiei Mediului. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se ncadreze n clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se ncadreze n prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89. Durabilitatea. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate n timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare cte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usi asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc. iv. Materiale si produse Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor. Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% usi.
95

Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite. Feroneria, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate. Etansarea ntre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate mpotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90. v. Montajul Montarea foilor de usa se va face numai dup terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb. Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz. Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap necat. Feronenia se va fixa pe tmplaria metalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel ndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale). vi. ABATERI ADMISIBILE Tamplarie Abateri de la grosimea specificata la plansa : pna la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm; pna la si inclusiv 200 mm grosime 0,5 mm; pentru elemente pna la 1,5 m lungime max. 1,5 cm; pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime; pentru toc : dimensiunea totala 3 mm; golul la interiorul tocului : 2 mm; alte elemente 1 mm.

Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :

Abateri fata de dimensiunile specificate n planse :

Feronerie Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 1111186 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire.

96

vii. Verificarea in vederea receptiei Defecte minore care se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuiala constructorului: usile se nchid si se deschid cu greutate; defecte de montaj al feroneriei; etansari si chituri neregulate;

Defecte majore care se remediaz prin nlocuire, demontare/remontare etc. pe cheltuiala constructorului: - Foaia de usa nu corespunde ca dimensiuni, cu tocul, rostul ntre toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile; - Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau nchide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor; - Tocul nu este fixat pe elementele de structura; - Feroneria murdar, cu urme de vopsea, zgrieturi sau deformari. Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure nchiderea etansa a tmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi nlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remonta n conditiile specificate. viii. Masuratori si decontari Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul din deviz. Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie. Se cuprind n deviz toate tipurile de materiale si cu pretul unitar respectiv. Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde n articolul de tmplrie din cantitativul de lucrari. 14. PERETI CORTINA i. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate SR EN 573-3 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Compozitia chimica si forma produselor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor; SR EN 755-1,2 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Bare, tevi si profile extrudate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. Extruded rod
97

SR N 572-1 - Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 - Sticla pentru constructii. Geam de securitate de sticla silico-calco-sodica SR EN 13119 - Perete cortina. Terminologie. SR EN 12154 - Fatade cortina. Etanseitatea la apa. Cerinte de performanta si clasificare SR EN 12152 - Fatade cortina. Permeabilitate la aer. Cerinte de performanta si clasificare; SR EN 13116 - Fatade cortina. Rezistenta la incarcarea data de vant. Cerinte de performanta SR EN 1396 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Table si benzi acoperite in rulou pentru aplicatii generale. Conditii tehnice SR EN 485 - Aluminiu si aliaje de aluminiu. Table, benzi si table groase SR EN 1999 - Eurocod 9: Proiectarea structurilor din aluminiu SR 12025-2 - Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire. Limite admisibile C 107-05 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor; C 107/0-02 - Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri STAS 6156-86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si industriale. Limite admisibile si parametri de izolare fonica

ii. Descrierea materialelor folosite si principalele lor caracteristici Sistemul va fi realizat din casete din panouri sandwich, avand fetele din aluminiu de grosime minima 0,5 mm, intre care va fi un strat de polietilena de joasa densitate (LDPE) Tabla de aluminiu va fi conforma cu SR EN 1396 si va avea urmatoarele caracteristici: modul de elasticitate, SR EN 1999 1-1, min70 N/mm2; rezisten a la rupere SR EN 485, min..4,5%; coeficient de.dilatare liniara la diferenta de temperatura 100C SREN1999 1-1 max. 2,5 mm/m

Tabla va fi vopsita in camp electrostatic, fiind ulterior protejat cu o acoperire plastica (poliamidica), respectand urmatoarele cerinte: rezistenta acoperirii EN 13523-4, .......................... clasa HB rezisten a la coroziune SR EN 13523-18 ............. clasa maxima rezistenta la coroziune sare si acizi SR EN ISO 4628, ..............dupa 1000 ore fisuri maxime ............................ 2 mm rezistenta la umiditate ........................SR EN 13523-9, basici sub dimensiune de ................... grad de luciu , SR EN 13523-2, aprox 2 ........................35%

grosimea acoperirii , min..........................35m Panourile vor avea urmatoarele caracteristici: izolare fonica, zgomot aerian ISO 717-1, (Rw), min. ..................25dB conductivitatea termica DIN 52612, max..........................0,011 W/m2 x K
98

Proiectul tehnologic al placarilor, al casetelor din placi compozite si al structurii de fixare va fi intocmit, impreuna cu toate detaliile necesare, de catre ofertant in conformitate cu proiectul furnizat de arhitect. La intocmirea Cerin elor tehnice de execu ie s-a luat in calcul o incarcare datorata vantului de 1.500 N. 15. TERMOSISTEM FATADE i. Standarde si normative de referinta C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul; C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro- energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice SC 007 - 02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente NP 048 Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instala iilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instala iilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construc ii (una dintre cele 6 exigen e esen iale con inute n lege este "izola ia termic, hidrofug i economia de energie" - exigen a F);

ii. Materiale
Pentru izolare termica:

Panouri de diferite grosimi: Poliester extrudat si expandat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma polisocianura rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.

Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rulate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie din otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posed certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i listele de cantit i de lucrri. Materialele utilizate la executarea lucrrii vor fi conform standardelor i prescrip iilor n vigoare, trebuind s corespund cerin elor exigen elor de calitate cerute de Legea calit ii n construc ii - inclusiv cerin elor de calitate cerute de nivelul lucrrii.
99

Materialele folosite trebuie s respecte prevederile cuprinse n standardele i normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termic. Materiale de etansare

Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii. Tip B - Elemente de etansare prefabricate: Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse. Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrarii. Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indicat in planse. Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii. Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

iii. Executarea lucrarilor.conditii tehnice de executie Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiectantului; Pe partea superioara a placilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;

Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer. Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis; Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala; Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflectiva a foliei se aseaza in jos); Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme; Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.

Termoizolatia peretilor exteriori Peretii exteriori se vor izola cu un strat de poliester expandat ignifug, protejat de un strat subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 ( 2.2.7). Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:
100

a) Polistiren expandat pentru fatade:

-

Densitatea intre 16-18 kg/m3 Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2 Resistenta la >0,15 N/mm2 Clasa de combustie C2 Productie libera de CFC si HCFC Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2 Golurile plasei 3,5 - 4 mm Densitate - minim 145 g/m2 Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm Rezistenta la mediu alcalin Rezistenta la soc - minim 3 J Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2 Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) - fara crapaturi Se monteaza profilul la nivelul soclului; Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe; Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; Se monteaza termoizolatia plintei; Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: c) Plasa din fibra de sticla: -

d) Verificare in: -

Proceduri de montare:
-

Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
-

Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii) Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse. Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.

Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime.

101

Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Aproximativ 8 cm de polistiren extrudat. iv. Controlul calit ii
-

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; Pregatirea suprafetei suport; Verificarea montrii tmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montrii profilului de baz la nivelul soclului, i montarea primelor plci termoizolante; montarea diblurilor de prindere a plcilor termoizolante; montarea fiilor de armare pe direc ie diagonal la col urile ferestrelor i uilor; montarea armaturii din tencuiala pere ilor exteriori; Verificarea la inceperea execu iei stratului final de finisaj al pere ilor exteriori. Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; Daca rosturile dintre Plci sunt de minim 2mm; Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; Daca nu s-au produs goluri in Plci; Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur; Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara 2%; Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ; Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate. Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
102

Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice

-

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.

-

16. LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE i. Generalitati Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla profilata tip tigla; Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri). Natura invelitorii Tabla plana obisnuita si tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175 Pante (cm/m) minime 15 Pante ( cm / m ) uzuale 30 - 60

Pantele invelitorilor:

ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate.

Nr. 1.

Indicativ GP 0652001 C 2171983 NP 0692002 GP 1122004 NP 1192006

Titlu
Ghid privind proiectarea si executia lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton.

Ordin de aprobare M.L.P.T.L. 1624/02.11.2001 I.C.C.P.D.C. 21/21.02.1984 M.L.P.T.L. 606/21.04.2003 M.T.C.T. 219/2005 M.T.C.T. 1733/20.11.2006

nlocuieste

2.

Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri

NP 37 1982 C 37-1988, Caietul 1

3.

Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea nvelitorilor acoperisurilor n pant la cldiri

4.

Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea nvelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ

5.

Normativ privind proiectarea i execu ia nvelitorilor sub iri de beton armat i precomprimat, monolite i prefabricate

NORMATIVE CONEXE 6. C 37-1988

Normativ pentru alcatuirea si executarea nvelitorilor la constructii

I.C.C.P.D.C. 4/10.01.1989

C 37-79

103

7.

C 1511972 C 1721974

Instructiuni tehnice pentru folosirea nvelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular

M.C.Ind. 161/N/18.09.1972 M.C.Ind. 126/19.11.1974

8.

ndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea nvelitorilor si a peretilor

Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale

iii. Materiale si echipamente utilizate. Verificarea calitatii. a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start:
-

table ondulate din otel galvanizate si vopsite; table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite Table din otel galvantizate si vopsite cu strat intermediar termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime; Tabla interioara: 6 mm grosime; Panou modular: 1,00 m latime, Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m

b) Panouri sandwich, autoportante:

Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane. Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0 m intre liniile de centru si rosturi. Inzolatia: Panou din spuma poliuretanic extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm. Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W. Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau Florura de polivinilden sau acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj).

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant. Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Ofertantului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda. c) Tabla din otel galvanizat: otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita. Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.

d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.
104

e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat,

invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie .
f)

Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a Documenta iei de execu ie, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei.
-

Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25 mm minim, nu mai putin de 2,2 cm; Sururburi si bolturi: otel inoxidabil Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului. Nituri: 0,3 - 0,5 cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.

Mostre Ofertantul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis. nainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic. Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc. vor fi de aprox 20 cm x 20 cm din fiecare. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari. iv. Executarea lucrarilor. Instalare. Montare. Asamblare verificarea calitatii
COORDONARE

Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. Montarea invelitorilor din tabla Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care se monteaz. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.

105

Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator. Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului. Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant. Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant. Montarea invelitorilor din tigle metalice Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla . La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie . Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . PANOURILE SANDWICH: Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletant, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.
PANOURI METALICE ONDULATE

Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%. Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Proiectant. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Ofertantul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Ofertantul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 5 cm la streasine. La marginile de la frontoane va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie),
106

pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 25 cm de-a lungul marginii frontonului.
Prindere pe substructura:

Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Ofertantul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri. Ofertantul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5 mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.
Prinderea de substructurile din lemn:

Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune. Cu panourile din aluminiu se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300. Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri. Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata. Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ; Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv . v. Verificarea calit ii Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane); respectarea procedurii tehnice de executie; respectarea proiectului de executie;
107

suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara , paralel cu poala; abaterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla; la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate; la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; la olane , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat; tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite; executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite; panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect; burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor; amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane; executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab; realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari; existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

17. LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie contin conditiile de executie pentru lucrari de amenajari exterioare. Aceasta lucrare consta in furnizarea, transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci, arbusti.
108

Aceasta lucrare include de asemenea protejare, instalare, invelire, udare, plivire, inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa. ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. STAS 2104-92 STAS 5382-91 STAS 6053-78 STAS 9167-91 STAS 5971-92 STAS 9503-79 STAS 7184/2/3.../21-85...91 iii. Materiale si echipamente utilizate. Verificarea calitatii. Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiului lor si varietati. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii; vor avea un singur trunchi, vor fi bine inramuriti si drepti. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Ofertant cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit cuvantul "specimen" , se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma. Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor. Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere. Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte, fiecare livrare va fi insotita de un certificat de verificare, iar la sosire acest certificat va fi aprobat.
109

Copaci si arbusti Copaci si arbusti ornamentali. Clasificare Copaci si arbusti salbatice. Terminologie botanica Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului Pamant. Determinari fizice si chimice

Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii spacializate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. O copie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transport de ingrasaminte. Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non- toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii. Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:
(1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer. (2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat

sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa.
(3) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata recomandat

in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Ofertantul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata clar pe fiecare pachet sau container. Plantarea. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Protectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare. iv. Executia lucrarilor. Conditii termice de executie si montaj Timpul plantarii Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C.
(a) Plantarea de primavara: Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta,

in conditii normale, este activa, exceptie facand:

-

Plopul (Populus spp.),

110

Stejarul (Quercus spp.), Arinul (Alnus spp.), Mesteacanul (Betula spp.), Gherghinul (Crataegus spp.), Artarul rosu (Acer Rubrum), Ciresul (Prunus spp.), Parul (Pyrus spp.)

care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara. Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila.
(b) Plantari de toamna

Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Ofertantului. Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Ofertantul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C. Saparea gropilor pentru plantare Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere asa cum indica Dirigintele lucrarii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede. Saparea gropilor pentru copaci. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul indicat de stegulete. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:

111

MARIMEA COPACULUI 1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 25 mm < 50 mm (diametru) 50 mm < 75 mm (diametru)

DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII 750 mm 900 mm 900 mm 1.2 m Marimea balotului - 50 mm idem idem idem idem idem idem

75 mm < 100 mm (diametru) 1.5 m 100 mm < 125 mm (diametru) 1.8 m 125 mm (diametru) sau mai mare Diametrul balotului + 900 mm

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm. Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H), pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruienilor crescute, intr-o banda continua nu mai mare de 450 mm latime. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. Curatarea plantelor Curatarea se va face de un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi facuta in prezenta Dirigintelui lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o teietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. Copaci cu frunze cazatoare: Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurelelor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Mugurii terminali nu vor fi taiati decat daca se cere de catre Dirigintele lucrarii. Arbusti cu frunze cazatoare: In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. Procedee de plantare Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii. Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri.

112

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor, a arbustilor. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza: dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. Plantele crescute in recipiente: In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere. Plante cu radacina goala: Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. Protejare Dupa 30 de zile de la plantare, vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impotriva buruienilor si vor fi acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata. Panza de protectie impotriva buruienilor Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra, rezistenta la lumina ultravioleta, material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2. Invelire La 7 zile de la plantare, Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impacheta cu o panza dubla cu ochiuri mari. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impachetate la fel. Panza va fi fixata cu capse. Fixarea Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2,5 m vor necesita trei stalpi din otel de 2,5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fata de baloti. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp. Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamterul de 2,03 mm. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime aprobata de Dirigintele lucrarii. Pe perioada contractului, daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curatarii incorecte de crengi, Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci, iar acesti copaci vor fi inlociuti de Ofertant pe cheltuiala proprie. v. Verificarea calitatii Perioada de instalare Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an. Pentru acceptarea la inspectie, Ofertantul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sanatoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie sanatoasa, reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu este terminata. Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptarea proiectului si plata finala daca Ofertantul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata valoarea plantelor mentionate in
113

contract. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor. Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Ofertant pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Totusi, plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna, Ofertantul poate sa aleaga sa planteze toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai. Ofertantul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. In timpul plantarii de primavara sau toamna, Ofertantului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare. Ingrijirea plantelor In timpul perioadei de fixare, Ofertantul va avea grija de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea legaturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoare a plantarilor. Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului contractului. Ofertantul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza buruienilor sau a lipsei de apa.

B. Specifica ii generale de rezisten 1. TERASAMENTE i. Generalit i Acest capitol cuprinde specifica ii tehnice pentru lucrrile de terasamente, constnd din spturi, ncrcarea n mijloace de transport, transportul,mprtiere, nivelarea i compactarea pmntului, efectuate pentru realizarea funda iilor. La acest contract executarea lucrrilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibil sau nu este justificat. Eventualele neconcordan e intre situa ia luat n considera ie n proiect, pe baza studiului geotehnic i specificat pe planurile de funda ii i constatrile OFERTANTULUI la execu ia spturilor, n ceea ce privete stratificarea terenului de funda ie, natura apei subterane, obstacole ntlnite vor fi semnalate PROIECTANTULUI pentru stabilirea msurilor corespunztoare. n astfel de situa ii nu se va continua lucrul fr acordul scris al PROIECTANTULUI. Pentru sprijinirea spturilor cu adncime peste 5,00 m se vor elabora proiecte de execu ie de ctre OFERTANT pe care acesta le va supune aprobrii PROIECTANTULUI.

114

ii. Standarde i normative de referin 2.1. Standarde romneti STAS 6054-77 STAS 2745-90 -Terenul de funda ie. Adncimi de nghe -Terenul de funda ie. Urmrirea tasrii construc iilor

STAS 1913/1-82 -Terenul de funda ie . Pmnturi.determinarea umidit ii. STAS 2916-87 -Lucrri de drumuri i ci ferate.Protejarea taluzurilor i an urilor. STAS 9824/0-74 -Trasarea construc iilor.Prescrip ii generale. STAS 9824/1-87 -Trasarea construc iilor. 2.2. Normative romneti de execu ie C169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea funda iilor construc iilor civile i industriale. C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construc ii i aferente C.56-85 -Verificarea calit ii lucrrilor de construc ii i instala ii aferente C.61-74 - Instruc iuni tehnice pentru determinarea tasrilor C.29-85 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice C.182-87 - Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri C251-94 - Instruc iuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recep ionarea lucrrilor de mbunt ire a terenurilor slabe de fundare prin metoda nbunt irii cu materiale locale de aport pe cale dinamic. instala ii

2.3.Alte prescrip ii romneti Ordin IGSIC nr.8/07.11.1981, referitor la ncercrile de laborator pentru verificarea compactrii terenului P 10-86 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de funda ii directe la construc ii. P 72000 - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectarea, executie, exploatare)

Lucrrile de terasamente vor fi demarate dup efectuarea opera iunilor de predare primire a amplasamentului, a trasrii i materializrii axelor principale ale construc iilor i cotei zero, consemnate n procesul-verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant i constructor. iii. Materiale i produse Materiale: agregate balast pmnt pentru umplutur
115

Accesorii dulapi metalici executa i din tabl ambutisat sub forma de chesoane, rigidiza i cu nervuri interioare din tabl ondulat i sprijiniri metalice pentru sprijiniri prai uri metalice cadre verticale postprai uri hidraulice panouri metalice portglisiere panouri metalice cu role de ghidare distan ieri orizontali extensibili, pentru sprijiniri iv. Execu ia lucrrilor Spturile executate cu excavatorul nu vor depi profilul proiectat al spturii. Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului spturii se vor executa manual. Dac pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crpturi n teren msurile necesare n vederea fundrii se vor stabili n acord cu PROIECTANTUL. nainte de nceperea lucrrilor de spturi se vor executa urmtoarele opera iuni pregtitoare: defririle planta iei existente pe amplasament cur irea i amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale

Gropile ce rmn dup scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pmnt compactat. Se vor executa rigole sau an uri de gard pentru dirijarea apelor superficiale n afara zonelor de lucru. Executia lucrarilor de sapatura Executarea spturilor deasupra apelor subterane Pentru men inerea stabilit ii malurilor, terenul din jurul spturii trebuie s nu fie ncrcat i s nu sufere vibra ii. Pmntul rezultat din sptur se va depozita la o distan de min.1,00 m de marginea gropii de funda ie. OFERTANTUL va lua msuri de nlturare rapid a apelor provenite accidental i mpotriva surprii malurilor. Executarea spturilor sub nivelul apelor subterane
Spturile sub nivelul apelor subterane sau n terenuri cu infiltra ii puternice de ap se vor executa prin sprijinirea pere ilor spturii de funda ie, cu palplane metalice, cu sau fr ancoraje. ndeprtarea apei se va realiza prin epuismente directe prin pomparea direct a apei din gropile de funda ie sau epuismente indirecte prin coborrea nivelului apei subterane cu ajutorul unor pu uri filtrante i filtre aciculare amplasate n afara contururilor excavate. Indiferent de situa ie i de solu iile propuse, OFERTANTUL nu va ncepe lucrrile fr a ob ine acordul PROIECTANTULUI. Nu se admite realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contrac ii mari, mluri, prafuri, argile moi, cu con inut de materii organice, resturi de lemn, bulgri, etc.

v. Recep ia lucrrilor
116

Deficientele constatate la lucrrile de terasamente se vor consemna n Procesul verbal de lucrri ascunse mpreun cu msurile de remediere aplicate conform indica iilor PROIECTANTULUI. Toleran e admisibile la trasarea construc iilor, pentru lungimi:

LUNGIME CONSTRUC|IE ( M ) TOLERAN E ( cm ) 25 + / -2 50 + / -2 100 + / -3 150 + / -4 200 + / -5 250 + / -5

Pentru lungimi intermediare, toleran ele se interpoleaz. Pentru pante, toleran ele pentru lungimi se majoreaz dup cum urmeaz:

PANTA TERENULUI (grade ) sporul de pant ( % )

p<3 0

3<p<10 25

10<p<15 50

P>15 100

Pentru unghiuri, toleran ele de tasare sunt +/- 10. Toleran a admis pentru reperul de cota +/- 0.00 este de +/- 1c. Abaterea admisibil fa de proiect i specifica iile tehnice pentru materialele (nisip balast, pietri sau piatr spart) din care se realizeaz pernele de umplutur pentru consolidarea terenului de fundare sunt: granula ia sorturilor: +/- 5% gradul de compactare : medie 2 %, minim 5 %

Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut n Documenta ia de execu ie sunt: TIPUL DE LUCRARE sistematizarea vertical n jurul funda iilor i subso-lurilor i sub pardoseli la an uri de conducte Verificri n vederea recep iei La terminarea lucrrilor de spturi pentru funda ii se vor verifica pentru fiecare n parte dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu cele din proiect. Se vor verifica procesele verbale de lucrri ascunse semnate de investitor, ofertant i de proiectant referitoare la:
117

ABATEREA MEDIE 10 % 5% 5%

ABATEREA MINIM 15 % 8% 8%

modificrile introduse fa de prevederile ini iale ale proiectului i specifica iilor tehnice probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel pu in una la 200 mp suprafa a de sptur i minimum 3 pentru fiecare obiect)

Se va verifica dac lucrrile executate se nscriu n limitele de toleran admisibile, conform specifica iilor tehnice. PROIECTANTUL va decide, n cazul unor nerespectri ale prevederilor din proiect i a prezentelor specifica ii, care sunt msurile de remediere, n func ie de natura i amploarea deficientelor constatate. Costurile presupuse de eventualele lucrri de remediere vor fi integral suportate de OFERTANT. La ncheierea lucrrilor i remedierilor necesare se va ncheia un proces verbal de recep ie final a lucrrilor executate. 2. BETOANE i. Standarde i normative de referin Standarde STAS 790 84 - Apa pentru betoane i mortare STAS 388 95 - Lian i hidraulici. Ciment portland STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare, cu lian i minerali STAS 10107/0 90 - Construc ii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat STAS 8600 79 - Construc ii civile, industriale i agrozootehnice. Toleran e i asamblri n construc ii. Sistem de toleran e. STAS 10265 75 - Toleran e n construc ii. Calitatea suprafe elor finisate. Termeni i no iuni de baz. STAS 10265/1-84 - Toleran e n construc ii, toleran e la suprafe ele de beton armat. STAS 12400/1 85 - Construc ii civile i industriale. Performan e n construc ii. No iuni i principii generale. NE - 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat C56-85 - Normativ pentru verificarea calit ii i recep iei lucrrilor de construc ii

Normative -

* Se vor avea n vedere i principalele reglementri care completeaz prevederile normativului NE 01299 din Capitolul 2 al acestuia. ii. Materiale folosite la prepararea betoanelor Cimentul ciment avnd clasa de rezisten 42,5 ale crui condi ii tehnice de recep ie i livrare sunt reglementate prin SR 388-95, cu acordul proiectantului i conform normativului NE 012-99 se poate nlocui cu alt tip de ciment. Durata depozitrii n silozurile sta iei de betoane nu va depai 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Daca n mod excep ional se depaete aceast durat de depozitare, cimentul n cauz va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului i beneficiarului i n func ie de rezisten ele mecanice ob inute conform STAS 227/6-86 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea
118

ncercarilor mecanice , la vrsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile nainte de acceptarea utilizrii. Verificarea calit ii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor n vigoare. Utilizarea cimentului se va face numai dup certificarea calit ii de ctre un laborator autorizat. Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc condi iile tehnice prevzute n STAS 1667 - 76. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specifica iile respective pentru diferite clase de beton. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului i beneficiarului. Din punct de vedere al granulozit ii, sorturile de agregate trebuie s respecte urmatoarele condi ii: o rest pe ciurul inferior care delimiteaz sortul - maxim 10 % ; o trecere prin ciurul susperior care delimiteaz sortul - minim 90 % ; o pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie s fie cuprins ntre 35 - 75 %. Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc urmatoarele condi ii, n ceea ce privete con inutul de impurit i : o nu se admit corpuri strine (animale i vegetale) ; o nu se admite pelicula de argil sau alt material aderent de granulele agregatului ; o nu se admite argil in buca i ; o con inut de mic - max. 2,0 % ; o continut de crbune max. 0,5 % Con inutul de pr i levigabile nu va depi: o pentru nisip max. 2,0 % o pentru pietri max. 0,5 % o pentru agregatul total max. 1,0 % Respectarea con inutului limit de parte levigabil este strict obligatorie la sursa de aprovizionare. Metodele de verificare a calit ii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 80, iar controlul calit ii agregatelor este prezentat n NE 012-99 pct.17.2.1.1. i ANEXA VI.1. Depozitele la sta ia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avnd asigurat evacuarea rapid a apei rezultate din precipita ii sau stropirea agregatelor. Verificrile agregatelor i rezultatele acestor verificri se vor pstra n conformitate cu normele n vigoare. Zonele de granulozitate recomandate func ie de clasa de tasare, sunt artate n tabelul urmtor Clasa de tasare <200 T.2. I Dozajul de ciment (kg/mc) 200-300 I (II) 300-400 II (III) >400 III
119

Agregate

T.3 , T.3/T.4

I (II)

II (III)

III

Zonele din parantez se adopt cu precdere, dac la ncercrile preliminare se constat c amestecul de beton nu prezint tendin a de segregare. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0-31 mm sunt cele din tabelul urmtor: Zona I II III Limita 0,2 max. min. max. min. max. min. Aditivi Se vor utiliza n conformitate cu prevederile instruc iunilor tehnice NE 012-99 cap.4.4. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face n conformitate cu prevederile Codului NE 01299 pct. 4.4.2 si ANEXA I.3. Utilizarea altor tipuri de aditivi este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului. Condi ii tehnice Pentru asigurarea condi iilor de rezistent i durabilitate, compozi iile diferitelor tipuri de betoane trebuie s respecte parametrii specifica i n normativul NE 012-99 i vor fi stabilite numai de ctre laboratoarele autorizate. La turnarea betoanelor prin pompare se vor respecta prevederile cuprinse n Cap.16.3. din Normativul NE 012-99. Granulozitatea agregatului total se va nscrie n limitele prescrise prin normativul NE 012-99 pct.6.2.2. i STAS 1667-76, att pentru betoanele care se vor turna n infrastructur, ct i pentru betoanele care se vor turna n suprastructur. Compozi ia betonului Pentru fiecare clasa de beton se va ntocmi un program de ncercri care va lua n considera ie urmatoarele: asigurarea lucrabilit ii impuse i stabilirea cantit i necesare de ap de amestecare; ncadrarea granulozit ii agregatului total de preferin n jumatatea inferioara a domeniului precizat n tabelul 4.2. i definitivarea domeniului adoptat ; adoptarea dozajului optim de ciment; adoptarea procentului optim de aditiv (dac se utilizeaz); urmrirea rezisten elor n primele 7 zile de la turnare; ob inerea unei rezisten e medii la vrsta de 28 de zile care s depaeasc marca cu 10 - 15 %. 10 3 7 2 5 1 % treceri n mas prin sita sau ciur 1 40 31 30 21 20 10 3 50 41 40 31 30 20 7 70 61 60 51 50 40 16 90 81 80 71 70 60 31 100 95 100 95 100 95

120

Pentru clasele de beton mai mari de C 12/15 compozi iile se vor definitiva de ctre laborator i vor fi prezentate proiectantului spre aprobare. Prepararea betonului Sta ia de betoane trebuie s fie atestat conform normativului NE 012-99, Ofertantului revenindu-i obliga ia de a nu introduce n opera dect betoane preparate la o sta ie atestat. La locul de punere n oper se va asigura cantitatea necesar de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilit ii betonului Realizarea lucrrilor de construc ii pe timp friguros se va face n conformitate cu respectarea prevederilor din Normativul C.16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente. Controlul calit ii betonului Se vor respecta regulile NE 012-99. Controlul operativ al calit ii betonului se face prin determinri privind caracteristicile betonului proaspt, determinri efectuate la sta ia de betoane, la locul de punere n oper, pe beton ntrit la termene scurte n conformitate cu prevederile din ANEXA VI.3 a Normativului NE 012-99. Clasa betonului nu se consider realizat dac nu sunt satisfcute toate condi iile din respectiva anex. Turnarea betonului Pentru fiecare categorie de elemente, funda ii, pere i, stlpi, planee, etc., se va elabora de ctre ofertant fia tehnologic de betonare care va fi n prealabil prezentat proiectantului i investitorului spre acceptare. Fia tehnologic va cuprinde: ordinea i ritmul de betonare; utilajele de transport i punere n oper a betonului i corelarea capacit ii acestora cu ritmul de betonare stabilit; msurile preconizate pentru asigurarea calittii lucrrilor.

nainte de turnarea betonului n cofraje se va face controlul i recep ia lucrrilor de cofraje i a armturilor. La fiecare betonare se va ntocmi Fia de betonare n care se va consemna: data i ora nceperii i terminrii betonrii; volumul de beton pus n lucrare; indicativele seriilor de probe prelevate; msurile adoptate n cazul unor dificult i aparute n cursul betonrii (intemperii, ntreruperi de betonare, defec iuni ale cofrajelor, etc.). Punerea n oper a betonului se va face n maxim 1 ore din momentul plecrii betonului din sta ie ; nl imea de cdere liber a betonului s nu fie mai mare de 1,50 m. Betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului. Turnarea noului strat se va face nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Turnarea se va face continuu pn la rosturile tehnologice de lucru. Durata maxim a ntreruperilor de betoane, pentru care nu este necesar luarea de msuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului.
121

Reguli generale de betonare -

Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse in normativul NE 012-99 cap.12.3.

Turnarea betonului de protec ie a spturii Aceasta se va ncepe numai dup ce geotehnicianul i proiectantul au certificat c la cota respectiv de sptur sau de taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic. Ofertantul trebuie s asigure utilajul necesar evacurii eventualelor ape pluviale colectate n ampriza spturii. Turnarea funda iilor de beton armat Se vor respecta regulile de turnare a betonului n funda ii prevzute n Normativul NE 012-99. Turnarea betonului n suprastructur (stlpi, grinzi i plci), se va face n conformitate cu regulile prescrise n normativul NE 012-99 . Turnarea betonului pe timp friguros Se vor respecta regulile de turnare a betonului n funda ii prevzute n normativul C 16 -84 Turnarea betonului pe timp calduros Ofertantul va lua msurile necesare protejrii corespunztoare a betonului mpotriva evaporrii rapide a apei din beton. Se recomand betonarea n timpul nop ii, dac n cursul zilei se nregistreaz temperaturi mai mari de + 250 C. Tratarea betonului dup turnare n condi ii normale de temperatur: betonul va fi inut permanent umed timp de minim 7 zile; stropirea manual intermitent este interzis. se vor lua msuri cnd temperatura mediului ambiant (masurat la ora 8 diminea a) este mai mic de + 50 C; se vor asigura condi ii normale de priz i ntrire; protec ia se va men ine pe o durat de minim 7 zile de la turnarea betonului; n cazul elementelor cu grosimi mai mari de 1,00 m, nlaturarea protec iei este admis numai dac diferen a dintre temperatura suprafe ei betonului i cea a mediului este mai mic de 120 C. toate suprafe ele vor fi men inute umede n permanen fie prin stropire continu, fie prin acoperire cu materialele men ionate la condi ii de timp friguros i stropire manual; durata de tratare va fi de minim 14 zile.

n condi ii de timp friguros:

n condi ii de timp clduros : -

Compactarea betonului Se va face conform ANEXA IV.2. din Normativul NE 012-99. Rosturi de turnare Se vor respecta regulile din Cerin ele tehnice de execu ie i Normativul NE 012-99. Decofrarea Termenele de decofrare prezentate n tabelul urmtor sunt orientative urmnd ca decofrarea s se fac cu respectarea condi iilor impuse de cap.14 din NE 012-99 n func ie de tipul cimentului, temperatura mediului.
122

Nr. crt.

Viteza de dezvoltare a rezisten ei betonului

Termenul (n zile) de la turnare Lent Medie +10 1 5 8 14 18 28 +15 1 4 6 9 12 18 +5 2 5 6 10 14 28 +10 1 5 5 8 11 21 +15 1 3 4 5 7 14

Temperatura mediului (0C) 1. 2. Decofrarea fe elor laterale Decofrarea fe elor interioare ale grinzilor i plcilor cu men inerea popilor de siguran deschideri 6m Idem, deschideri > 6m ndeprtarea popilor de siguran pentru deschideri 6m 5. 6. Idem, deschideri de 6-12m Idem,deschideri >12m

+5 2 6 10 18 21 36

3. 4.

n cursul opera iei de decofrare se vor respecta cerin ele impuse de normativul NE 012-99 ANEXA V. Abateri si toleran e Se vor respecta abaterile maxime admise prevzute n Normativul NE 012 99, ANEXA III.1. Controlul calit ii lucrrilor de beton armat Fazele procesului de execu ie a lucrrilor de beton i beton armat, verificarea i controlul calit ii acestora vor fi consemnate n Registrul de procese verbale de lucrri ascunse. Procesele verbale de lucrri ascunse vor fi ncheiate ntre reprezentan ii investitorului i Ofertantului i vor fi aduse la cunotin a proiectantului. Se vor respecta reglementrile normativului NE 012-99 cap.13 i ANEXA IV.3. Msurtori i decontri Betonul preparat in sta iile centralizate se msoar i se plteste la mc. Punerea n oper a betonului se msoar i se pltete la mc. 3. ARMTURI i. Standarde i normative de referin : Standarde STAS 438/1 89 - Produse de o el pentru armarea betonului. O el beton laminat la cald. Mrci i condi ii tehnice de calitate. STAS 438/2 - 91 - Srma tras pentru beton armat. STAS 438/3 - 89 - Produse din o el pentru armarea betonului. Plase sudate STAS 7009 - 79 - Construc ii civile, industriale i agrozootehnice. Toleran e i asamblri n construc ii. Terminologie STAS 8600 79 - Construc ii civile, industriale i agrozootehnice. Toleran e i asamblri n construc ii. Sistem de toleran e.
123

STAS 12400/1 85 - Construc ii civile i industriale. Performan e n construc ii. No iuni i principii generale. STAS 10107/0-90 Construc ii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat

Normative -

ii. Materiale folosite O elurile folosite pentru armarea betonului trebuie s respecte condi iile tehnice prevzute n STAS 438/1 - 89; STAS 438/2 - 91 i STAS 438/3 - 89. Fiecare lot aprovizionat trebuie s fie nso it de certificatul de calitate eliberat de productor. La aprovizionare se vor verifica: existen a certificatului de calitate; verificarea prin ndoirea la rece; verificarea prin ncercarea la trac iune, cel pu in o proba la 50 tone.

Controlul calit ii armturilor de o el se va face conform prevederilor cuprinse n normativul NE 012-99 cap.17 i ANEXA VI.1 pct.A.5. i A.6. iii. Execu ia lucrrilor Fasonarea barelor se va face n strict conformitate cu prevederile cuprinse n detaliile de execu ie ale proiectului. Se vor respecta prevederile Normativului NE 012-99, ANEXA II.1. Montarea armturilor Se va respecta proiectul i cerin ele Normativului NE 012-99, ANEXA II.1. Locul i modul de dispunere a armturilor suplimentare se stabilesc la propunerea Ofertantului i cu acordul proiectantului. Abaterile limit admise la fasonarea i montarea armturilor sunt cele indicate prin anexa II.2. din normativul NE 012-99, cap.10.6. Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate in anexa II.1. din normativul NE 012-99. nlocuirea armturilor prevzute n proiect se poate face numai cu acordul proiectantului i cu respectarea regulilor prevzute n normativul NE 012-99 cap. 10.11. iv. Verificri i condi ii de recep ie La terminarea montrii armturilor se vor verifica: numrul, diametrul i pozi ia armturilor n diferite sec iuni transversale ale elementelor structurii; distan a dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; lungimea por iunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente care se toarn ulterior; lungimile de petrecere la nndiri;
124

calitatea sudurilor; numrul i calitatea legturilor ntre bare; dispozitivele de men inere a armturilor n timpul betonrii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire; pozi ia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate.

4. COFRAJE i. Standarde i normative de referin Standarde: STAS 7009 79 : Construc ii civile, industriale i agrozootehnice. Toleran e i asamblri n construc ii. Terminologie STAS 8600 79 : Construc ii civile, industriale i agrozootehnice. Toleran e i asamblri n construc ii. Sistem de toleran e. STAS 10265 75 : Toleran e n construc ii. Calitatea suprafe elor finisate. Termeni i no iuni de baz. STAS 10265/1-84 : Toleran e n construc ii.Toleran e la suprafe e de beton aparent. STAS 12400/1 85 : Construc ii civile i industriale. Performan e n construc ii. No iuni i principii generale. STAS 10107/0 90 : Construc ii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat. NE 012-99: Cod de practic pentru executarea lucrrilor precomprimat din beton , beton armar i beton

Normative : -

Pentru lucrrile de cofraje i sus ineri se vor avea n vedere prevederile din NE 012-99 cap. 11. ii. Execu ie lucrri de cofraje La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condi ii: pozi ionarea n plan conform proiectului; asigurarea respectrii dimensiunilor sec iunilor care se betoneaz; asigurarea grosimii prevzute n proiect pentru stratul de acoperire a armturilor; pozi ionarea conform proiectului a golurilor i pieselor nglobate.

Abaterile admisibile sunt cele precizate prin ANEXA III.1 din normativul NE 012-99. iii. Verificri i condi ii de recep ie coresponden a cotelor cofrajelor, att n plan ct i ca nivel, cu cele din proiect; orizontalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor; verticalitatea cofrajelor stlpilor i pere ilor; existen a msurilor pentru men inerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneit ii lor;
125

msurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sus inere; rezisten a i stabilitatea elementelor de sus inere, existen a i corecta montare a contravnturilor pe cele dou direc ii, corecta rezemare i fixare a sus inerilor, existen a penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.; existen a n numr suficient a distan ierilor i caprelor; montarea, conform proiectului, a pieselor care vor ramne nglobate n beton, sau care servesc pentru crearea de goluri.

n cazul n care se constat nepotriviri fa de proiect, sau se apreciaz c nu este asigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta msurile de remediere corespunzatoare, pe cheltuiala Ofertantului. 5. CONFECTII METALICE i. Standarde i normative ce reglementeaza executia constructiilor metalice STAS 767/0-88. Construc ii civile, industriale i agricole. Construc ii din o el. Condi ii tehnice de calitate. STAS 10108/0-78. Construc ii civile, industriale i agricole. Calculul elementelor de o el. STAS 1336-80. Construc ii. ncercare n situ a construc iilor prin ncercri statice. STAS 5555/1-81. Sudarea metalelor. Terminologia general STAS R 8542-79. Alegerea o elurilor pentru construc ii metalice. STAS 500/2-80. O eluri de uz general pentru construc ii. Condi ii tehnice generale de calitate. STAS 395-88. O el laminat la cald. O el lat. STAS 424-86. O el laminat la cald. O el cornier cu aripi egale. STAS 425-80. O el laminat la cald. O el cornier cu aripi neegale. STAS 564-86. O el laminat la cald. O el U. STAS 565-86. O el laminat la cald. O el I. STAS 505-86. O el laminat la cald. Table groase. Condi ii tehnice de calitate. STAS 3461-83. ndreptarea laminatelor. STAS 6967-73. ncercri mecanice ale materialelor. STAS 1125/1-81. Sudarea metalelor. Electrozi nveli i pentru sudarea o elurilor. Condi ii tehnice de calitate. STAS 6662-87. mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric i cu gaze. STAS 11400-80. Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a o elurilor STAS 6606-86. Defectoscopie cu radia ii penetrante STAS 7884/1-81. Defectele mbinrilor sudate prin topire. Clasificare i terminologie. STAS 9552-87. Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate cap la cap prin topire. STAS 10564/1-81. Tiere cu oxigen a metalelor. Clasa de calitate a tieturilor. C-150-99. Normativ privind calitatea mbinrilor sudate.
126

P 100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-culturale, agrozootehnice i industriale. C-56-856. Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucrrilor de construc ii i instala ii aferente. P 118-95. Norme tehnice de proiectare i realizare a construc iilor privind protec ia la ac iunea focului. Norme de protec ie a muncii n activitatea de construc ii montaj (aprobate cu Ordinul MC Ind. Nr. 1233/D din 1980).

Prescrip iile revizuite sau elaborate dup ntocmirea prezentelor Cerin e tehnice de execu ie devin obligatorii n noua form dup publicare. ii. Materiale Materialele ce intr n componen a construc iilor metalice, table i profile laminate, fac parte din grupa de o eluri de uz general pentru construc ii STAS 500/1-78 i se vor ncadra n condi iile de calitate prevzute n standardele corespunztoare fiecrui tip de metal. Materialele ce se folosesc trebuie s aib compozi ia chimic i caracteristicile mecanice conform mrcii i claselor de calitate prevzute n proiect pentru fiecare element, garantat prin certificate de calitate. iii. Confectionarea constructiilor metalice Construc iile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind tehnologia indicat, se va ine seama c valorile cotelor nscrise pe detalii sunt finale i trebuie realizate dup nchiderea ntregului proces tehnologic de uzinare. Nu se admit cumularea mai multor toleran e pe aceeai linie de cot. Nu se admite tierea pieselor din o el cu flacr oxigen. Lucrrile de sudur se vor executa numai de ctre persoane autorizate avnd calificrile corespunztoare calit ii impuse i vor fi marcate cu poansonul Ofertantului. iv. Controlul i recep ia Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101-77 i normativ C 150/99. Toleran ele de uzinare vor trebui s se nscrie sub limitele admise n aceste norme corespunztoare clasei de precizie respective. Toate constatrile fcute cu ocazia controalelor n diverse etape se vor nscrie n procese verbale semnate de to i factorii ce concur la realizarea construc iei. Elementele respinse la recep ie vor fi remediate. Dac remedierile nu sunt posibile, precum i n cazurile cnd documentele de verificare a calit ii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilit ii elementelor respective va fi luat de ctre proiectant. n cazul cnd se prevede efectuarea unor ncercri sau modificri ale elementelor n cauz, dispozi iile se vor da n scris i vor face parte integrant din dosarul de recep ie, ca i rezultatele ncercrilor sau verificarea executrii corecte a modificrilor prescrise.

127

6. ARPANT DIN LEMN i. Standarde de referin In conformitate cu Nomenclatorul materialelor pentru locuinte tipizate , elementele de sarpanta s-au prevazut din lemn de rasinoase (cer, gorun, fag, stejar,frasin pentru deschideri mici si medii). STAS 1961-80 Cherestea de fag. Clase de calitate; STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale; STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate; STAS 4510-89 Cherestea terminologie; STAS 8733-86 Cherestea. Clasificarea si terminologia defectelor; STAS 9814-87 Cherestea. Metode de masurare a defectelor; SR 925 :1993 Suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn; STAS 1451-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap bombat crestat. Dimensiuni; STAS 1452-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap inecat crestat. Dimensiuni; STAS 1453-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap semiinecat crestat. Dimensiuni; STAS 1454-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni; STAS 1455-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap patrat. Dimensiuni; STAS 1755-71 Suruburi cu filet pentru lemn. Conditii generale; STAS 922-89 Piulite hexagonale. Clasa de executie C; STAS 926-90 Piulite patrate. Clasa de executie C; STAS 856-71 - Constructii de lemn. Prescriptii de proiectare. C 37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii. NP-005-1996- Codul pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.

ii. Materiale i produse a. Elemente de lemn 1. Materialele intrebuintate la executarea sarpantelor trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si specificatiilor tehnice. 2. Se foloseste lemn de rasinoase : - clasa de calitate II (clasa B). 3. Toate elementele semichesonate si secundare se trateaza antiseptic cu sulf de cupru si bicromat de sodiu. 4. Ignifugarea se face pe santier, conform Instructiunii de montare a prefabricatelor tip S.C,L. elaborat de I.C.P.I.L. b. Elemente metalice pentru imbinari 1. STAS 2111-90 cuie din sarma de otel ; 2. suruburi pentru lemn ; 3. piulite hexagonale si patrate ;
128

4. buloane confectionate din otel beton OB37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate, coltare, etc. iii. Execu ia lucrrilor Conditii de admisibilitate ale defectelor lemnului sunt cele prevazute in tabelul de mai jos: Denumirea defectelor - putregai - crapaturi nestrapunse - crapaturi strapunse - noduri sanatoase - noduri putrede - tesituri - coloratii diferite - alte defecte Conditii de admisibilitate - nu se admite - se admite - nu se admit - se admite cu diametrul maxim 50mm - se admit cu diametrul maxim 20mm cu distanta minima 150 mm - se admit fara a depasi 50 % din grosimea scandurii - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului

Nu se admit la talpi: noduri, noduri longitudinale, putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte, coaja infundata, alte defecte nementionate. Montajul elementelor prefabricate de sarpanta comporta urmatoarele operatiuni : montarea talpilor popilor la pozitie si ancorarea lor de elementul prin intermediul tijelor de ancoraj impreuna cu scoabele sau a coltarelor metalice prinse cu cuie elemente de prindere pop. Montarea popilor la pozitie, pe axele trasate- verificarea inaltimii conform proiectului, montarea tensorilor si reglarea verticalitatii, incastrarea lor pe talpi. Montarea panelor si a cosoroabelor impreuna cu elementele de prindere si consolidare intre ele, Montarea capriorilor.

iv. Verificarea calitatii Verificarea documentelor de atestare a calitatii (C.C./D.C.) Verificarea defectelor lemnului si asamblarea. Verificarea dimensiunilor Verificarea umiditatii lemnului cu aparate electrice de masurat umiditatea Ofertantul are obligatia de a nu introduce in lucrare materiale neconforme calitatii (fisuri, carii, elemente deformate, etc).
129

v. Recep ia lucrrii La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor remedieri executate in cazul placarii sarpantei pe interior cu placi de gips carton sau alte materiale de termoizolatie, hidroizolatie, etc. Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a lemnului folosit. Se va verifica daca s-au respectat : amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile elementelor, numarul de bucati si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii intre popi, capriori, dolii, cosoroabe, pane, contrafise, etc. Calitatea ignifugarii elementelor de sarpanta ;

Remedierea deficien elor constatate se decide de proiectant, pe cheltuiala Ofertantului. C. Specifica ii generale instala ii 1. INSTALA II ELECTRICE i. Standarde i normative de referin Legea 10/95 - Privind calitatea in constructii I7-2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc. I20-94 - Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului. P118-99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare. C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. STAS 552 -89 - Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Dimensiuni. STAS 1434 -83 - Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicatori. STAS 1590/6 -71 - Electrotehnica si electroenergetica. Semne conventionale pentru aparate de conectare. STAS 2612 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise. STAS 2849/1 -86 - Iluminat. Terminologie. STAS 2849/7 -86 - Iluminat. Tehnica iluminatului. Terminologie STAS 3009 -90 - Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale. STAS 3184/3 -85 - Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pana la 380 Vca, 250 Vcc si 25 A. Forme si dimensiuni. STAS 6115/1 -86 - Lampi electrice cu incandescenta pentru iluminat SR 6646/1:1996 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul in constructii civile si industriale. SR 6646/4:1996 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul incaperilor pentru invatamant si similare (birouri). STAS 6675/1 - Tevi din PVC neplastifiat. Conditii tehnice generale.
130

STAS 6675/2 - Tevi din PVC neplastifiat. Dimensiuni. STAS 6690 -90 - Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinil neplastifiate. STAS 6824 -86 - Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 6865 -89 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe. STAS 8275 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie. STAS 9192 -74 - Culorile izolatiei de PVC a conductoarelor si cablurilor flexibile. Prescriptii. STAS 9436/1 -73 - Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare. STAS 9436/2 -8 - Cabluri de energie de joasa si medie tensiune. Clasificare si simbolizare. STAS 9436/3 -73 - Cabluri si conducte electrice. Conducte pentru instalatii electrice fixe. Clasificare si simbolizare. STAS 9638 -74 - Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor electrice. STAS 11054 -78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii. STAS 11360/1 -89 - Tuburi pentru instalatii electrice. Clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale. STAS 11381/2 -87 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Semne conventionale generale. STAS 11381/3 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Conductoare. STAS 11381/4 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Borne si conexiuni pentru conductoare. STAS 11381/5 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de conectare. STAS 11381/22-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Aparate mecanice de conectare. STAS 11381/24-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de protectie. STAS 12120/2 -88 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Identificarea elementelor. STAS 12120/3 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Prescriptii generale pentru intocmirea schemelor. STAS 12120/4 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Scheme de circuit. STAS 12604 -87 - Protetia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. STAS 12604/4 -89 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. STAS 12604/5 -90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si de executie. STAS 12993/11-91 - Instalatii electrice interioare in constructii. Semne conventionale. SR CEI 50(826) :95 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826.Instalaltii electrice in c-tii. SR CEI 364-1 - Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale. SR CEI 364-2 - Instalatii electrice ale cladirilor. Definitii. SR CEI 364-3 - Instalatii electrice ale cladirilor. Determinarea caracteristicilor generale. SR CEI 364-4 - Instalatii electrice ale cladirilor. Protectia pentru asigurarea securitatii.
131

SR CEI 364-5 - Instalatii electrice ale cladirilor. Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice. SR CEI 364-6 - Instalatii electrice ale cladirilor. Verificari. SR CEI 364-7 - Instalatii electrice ale cladirilor. Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale. SR EN 60155:1994 - Startere pentru lampi fluorescente tubulare. SR EN 60529:1995 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare. SR EN 60898+A1:95 - Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pt.instalatii casnice si similare. ii. Execu ia lucrrilor

Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabricant. Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din depozit pentru montare. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta defecte de calitate vor fi respinse . Aparatele de conectare pentru circuitele de iluminat vor avea curent nominal de minim 10 A. Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor. Rezistenta de izolatie se considera admisisbila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Priza de pamant artificiala, confectionata din electrozi din teava de otel OLZn 2 1/2" si banda de otel OLZn 40 x 4 mm ingropata la minin 0,7 m. Legaturile se vor realiza prin sudura. Racordarea cu instalatia supraterana se va face conform planului prin piese de separatie. Deoarece priza de pamant este comuna pentru mai multe tipuri de instalatii de protectie, rezistenta de dispersie a prizei de pamant astfel realizate va fi : R <= 4 ohm. Se admite depasirea acestei valori in conditiile prevazute de STAS 12604/5-90. Lucrarile se vor executa conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare.
iii. Verificari, probe si receptia lucrarilor

Executarea probelor se face de catre beneficiar cu asistenta tehnica din partea proiectantului, Ofertantului si furnizorului. Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine personalului de exploatare care va lua masurile necesare. Proba finala se va efectua conform normelor in vigoare si ale prevederilor proiectantului. Instalatiile vor fi complete. Daca lipsesc unele parti care pot fi inlocuite prin provizorate iar punerea in functiune este imperioasa se pot face probele finale si darea in functiune pe timp limitat. Toate completrile i remedierile se fac pe cheltuiala Ofertantului. 2. INSTALA II SANITARE i. Canalizare menajera

132

Scopul lucrarii Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de canalizare menajera, toate accesoriile acestor retele, cat si suporturile si sustinerile conductelor. Prevederi generale Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face respectand solutiile din proiect, cataloage de detalii tip, prevederile din normativele de executie in vigoare. Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face coordonat cu restul instalatiilor. Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand izolatia lor ulterioara. Norme, standarde Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte documente. Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta. Standard STAS 1795-87 "Canalizare interioara". Standard STAS 3051-91 "Canale ale retelelor exterioare de canalizare". Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.

Structura de pret Pretul canalizarii menajere va cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere. toate bransamentele prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la
foc, marcarea conductelor, probe si incercari.

piesele auxiliare ale conductelor (piese de curatire, piese de preluare a dilatarii conductelor)
Prescriptii de montaj La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. Punerea in opera Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile atasate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie. Conductele orizontale vor fi plasate cu panta in functie de diametrul conductei conform STAS 1795.
133

In cazuri exceptionale, panta poate fi mai mica (caz in care este nevoie de aprobarea proiectantului de specialitate), dar in nici o situatie nu poate exista contrapanta. Conductele de canalizare nu vor fi aparente in camerele finisate, ele trebuie sa fie fie ingropate in pereti, fie plasate in ghene sau in plafonul fals. La trecerile prin pereti, inchideri si nervuri, conductele vor trece prin mansoane de protectie din otel cu grosimea minima de 2mm, fixate in pereti. Mansoanele vor depasi cu 2cm minim peretii finiti, plafoanele, pardoselile finite. Caracterul "anti-foc" al unui element de constructie nu va fi modificat de nici o conducta sau manson. Se va face marcarea conductelor si a izolatiilor conform STAS 8589. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite. Probe si verificari Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate; incercarea de functionare. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire. ii. Alimentarea cu apa Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de alimentare cu apa, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor. Prevederi generale Pentru alimentarea cu apa de consum vor fi folosite numai surse a caror apa indeplineste conditiile de potabilitate (conform STAS 1342). Echipamentele de contorizare vor fi omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica data de fabricant. Armaturi si accesorii Armaturile, accesoriile si sistemele de imbinare ale acestora cu conductele trebuie sa corespunda tuturor exigentelor conform standardelor romane in vigoare (STAS 695, STAS 1518, STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586). Armaturile cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prevad in camine vizitabile (conform STAS 4163). Instalatiile din camine trebuie sa permita accesul usor si posibilitatea de interventie facila la armaturi. Caminele trebuie prevazute cu trepte, precum si cu trapa de acces pentru armaturi, functie de marimea acestora. Se admite montarea vanelor cu diametrul nominal pana la 100 mm inclusiv ingropat cu tijele de manevra protejate in cutii cu capac. In acest caz, tija de actionare trebuie sa se opreasca la 0,15 m sub cota terenului amenajat. Se vor prevedea armaturi de inchidere: in toate nodurile retelelor ramificate; pe conductele principale (artere) la distanta de maximum 600m; pe conductele de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de maximum 300m . Robinetele cu inchidere cu actionare electrica vor fi prevazute si cu posibilitatea actionarii manuale.

134

Norme, standarde Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte
documente.

Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie. Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la
prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta.

Standard de stas privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90. Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.
Aceste documente se completeaza unele pe altele. Structura de pret Pretul lucrarilor va cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi , teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru
preluarea dilatarilor.

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la foc,
marcarea conductelor, probe si incercari. Prescriptii de montaj La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. La amplasarea in plan orizontal si pe verticala a conductelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta distantele prescrise fata de alte conducte subterane sau cabluri electrice si telefonice, conform STAS 8591. Montarea conductelor de apa direct in pamant se face conform STAS 6054. Pozitia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile. Punerea in opera Pentru retelele de conducte care se amplaseaza in terenuri sensibile la umezire se vor lua masurile prevazute in Normativul P7. In cazul amplasarii in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (izolatii, consolidari etc.). Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar.
135

Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite. Materiale Conducte de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate la presiune la rece; incercarea de functionare la apa rece si calda; incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie. Conductele de apa rece din PVC se vor incerca conform prevederilor Normativului I1. iii. Prepararea si distributia apei calde menajere Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa calda menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor. Executarea instalatiilor de apa calda menajera se vor executa respectand solutiile din proiect, prescriptiile din normativele de executie in vigoare. Executarea acestor instalatii se va face coordonat cu restul instalatiilor. La trecerile conductelor prin plansee sau pereti din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect. La montarea conductelor de alimentare cu apa calda menajera se va tine cont de prescriptiile privind prelucrarea si montarea materialelor respective. Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand si izolatia lor ulterioara. Marcarea tuturor conductelor cu sensul de curgere al fluidului. Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura de ansamblu si de detalii ale cladirilor. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte
documente.

Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru
protectia muncii.

Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la
prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta.

Standard privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90. Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.
Aceste documente se completeaza unele pe altele. Structura de pret Pretul lucrarilor va cuprinde:

136

 toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru
preluarea dilatarilor.

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la foc,
marcarea conductelor, probe si incercari. La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile atasate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie. Ofertantul trebuie sa supuna spre aprobare planurile de detaliu ale dispunerii aparatelor si conductelor care trebuie instalate. El va lua contact cu ofertantii celorlalte specialitati pentru examinarea si caderea de acord la trecerile de conducte care se suprapun. El va supune aprobarii traseele alese de el, impreuna cu eventualele modificari, proiectantului cat si dirigintelui de santier. Acestia isi rezerva dreptul de a demonta fara nici o despagubire pentru ofertant toate aparatele si conductele al caror traseu nu le-a fost supus aprobarii. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite. Conductele de apa calda vor fi supuse probelor si verificarilor conform standardelor. iv. Apa rece si calda menajera Ofertantul va furniza si va livra toate instalatiile sanitare, echipamentele si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene. Montarea acestor echipamente include tevile de alimentare cu apa, scurgerea pentru ape reziduale, evacuare dejectii precum si fitinguri, suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare . Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Toate garniturile metalice vizibile cum ar fi robinetele de serviciu si de trecere tevile de alimentare cu apa si de evacuare ape uzate vor fi din alama cromata. Se vor furniza desene de executie pentru corpuri si instalatii cu ilustratii pentru fiecare element precum si descrieri ale materialelor de constructie si ornament. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504. Boiler electric Conducte Conducte din otel zincat i din o el negru Acest articol priveste :

toate retelele de conducte din otel zincat. Conductele vor fi conform STAS 403. toate retelele de conducte din otel negru. Conductele vor fi conform STAS 403.
137

Structura de pret Pretul conductelor cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, suporturi si elemente de agatare,
galvanizate la cald;

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica.

Pozarea conductelor, dilatatie Montarea conductelor se va face urmarind indicatiile planurilor. Conductele inainte sa fie izolate vor fi asezate provizoriu pe suporturi sau in coliere. Dupa izolare, toate conductele si suporturile vor trebui montate definitiv. In nici un caz nu vor fi admise suporturi provizorii la predarea lucrarii. Dupa caz, conductele vor fi montate cu amortizoare de vibratii sau cu lire de dilatatie. Pozitionarea suporturilor metalice va tine cont de grosimea izolatiei si a pantei, pentru a obtine o izolatie continua chiar si in dreptul suporturilor. Mansoanele folosite la trecerea prin elementele constructiei vor fi executate cu grija si conform normelor in vigoare. Mansoanele sunt din material rigid, neinflamabil. Antrepriza va cuprinde ansamblul conductelor necesare realizarii complete a instalatiilor. Pe baza planurilor de executie, Ofertantul va trece la trasarea unor detalii de executie in prealabil pozarii conductelor. Lui ii apartin consideratiile despre detaliile necesare de executie pentru evitarea interferentelor cu alte specialitati. Ofertantul va pune de acord planurile i cerin ele pentru instala iile termice si sanitare cu cele electrice pentru a gasi solutii rationale care vor permite rezolvarea dificultatilor aparute la trecerea simultana sau la incrucisari intre diferitele componente ale diferitelor specialitati. Pretul ofertat va cuprinde toate accesoriile de pozare incluzand coturi, racorduri, suduri, suporturi, sustineri, coliere, etc. Toate conductele vor fi noi si Ofertantul va preda beneficiarului, pentru cartea tehnic a construc iei certificatele de garantie i agrementele tehnice, dup caz. Suporturile conductelor Toate conductele vor fi fixate printr-un profil executat din otel zincat, sau printr-un colier cu cauciuc. Distanta intre suporturi va fi calculata in functie de diametre si va fi uniforma. Se vor respecta prevederile normativelor n vigoare i ale Cerin elor tehnice de execu ie. Ofertantul va furniza beneficiarului certificatele de calitate pentru suporturi si accesoriile de prindere. Conductele vor fi astfel pozate la o distanta suficienta unele de altele pentru a permite o izolare termica lejera individuala. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Conductele vor fi supuse la incercari dupa montare la o presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea de serviciu si minim 6 bar si mentinuta timp de 24 de ore. Un al doilea test la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de serviciu va fi efectuat dupa montarea aparatelor si a robinetelor. Aceasta incercare se va face inaintea montarii elementelor de acoperire (sapa, izolatie, etc.). Toate componentele exterioare negalvanizate vor fi protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de vopsea adecvat astfel incat garantia pentru acestea sa fie de minim 2 ani. Conductele vor fi vopsite si pentru a putea fi identificate conform normelor in vigoare (STAS 8589).
138

Conducte din polietilena de inalta densitate (PEHD) Acest articol priveste toate retelele de conducte din polietilena de inalta densitate. Parametrii de selectie sunt conform normelor in vigoare. Modul de montare si asamblare trebuie sa fie cel preconizat de fabricant. Structura de pret Pretul conductelor cuprinde toate accesoriile necesare montajului: curbe, teuri, reductii, suporturi si elemente de fixare. Caracteristici Densitate: >950 kg/m3 la 23C. Rezistenta la tractiune: >17 N/mm2 la 20C. Conductivitatea termica: 0,42 W/mK. Alungire: >350%. Rezistenta la compresiune: >800 N/mm2 (la 5% deformatie) Coeficient de dilatare liniara: 0,2mm/mK intre 20 si 90C. Rezistenta termica: -30C la 80C in continuu, 100C momentan Rezistenta excelenta la solventi si alti detergenti.

Grosimile minime admise sunt: Diametru [mm] 40 50 56 63 75 90 Grosime [mm] 3 3 3 3 3 3,5 Diametru [mm] 110 125 160 200 250 315 Grosime [mm] 4,3 4,9 6,2 6,2 7,8 9,8

Teurile, coturile etc. sunt din acelasi material si au aceleasi grosimi ale peretelui ca si conductele de acelasi diametru. Rezistenta lor la tractiune este >20 N/mm2.

Prescriptii de montaj Montarea pieselor si a conductelor se face prin sudura cap la cap fara adaos de material, la temperatura de 210C, pentru conducte cu diametre cuprinse intre 40mm si 315mm. Forta necesara pentru obtinerea unui "guler" de sudura rotund (la 210C) este data in tabelul urmator: Diametru [mm] 40 Forta [N] 90
139

Diametru [mm]

Forta [N]

56 63 75 90 110

100 150 180 200 300

125 160 200 250 315

400 550 750 1150 1450

Grosimea "gulerului" trebuie sa aiba urmatoarele valori: Diametru [mm] 40 la 63 75 la 110 125 la 160 200 la 315 Racordari Racordarea la fata locului a unor piese si conducte prin sudura cap la cap se va realiza astfel: a) Mufe electrosudabile b) Mufa de etansare: pentru diametre cuprinse intre 40mm si 160mm. c) Racorduri filetate pentru diametre < 110mm d) Flanse: pentru diametre intre 40mm si 315mm e) Piese pentru preluarea dilatarilor Izolatie La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii" C142. Izolarea termica Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive. Izolatiile termice aplicate pe conducte nu vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la mansoanele de trecere prin elemente de constructie. Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare,colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarea pe suprafetele reci a umiditatii din aer. La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare. Izolatia conductelor montate in exterior pe suporturi, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.
140

Grosimea "gulerului" [mm] 2 3 4 1/2 din grosimea peretelui

Izolatiile armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi demontabila. Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pamant se vor izola termic cu spuma din poliuretan (spuma PUR) protejata cu manta din material plastic (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil). Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane etc.). Protectia impotriva coroziunii Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii. Proiectarea si executarea protectiei electrice se va face potrivit indicatiilor din "Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate", indicativ I14 si STAS 7335/3 privind "Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel". Garantie Izolatia va fi garantata pe parcursul a doi ani de la receptia provizorie la toate defectele de material sau la montarea incorecta. Ofertantul va inlocui, pe cheltuiala sa, in timpul acestei perioade, toate segmentele defecte. Garantia de doi ani se va rasfrange si asupra pieselor modificate. Structura de pret Pretul izolatiei cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului si finisarii; curatarea tuturor partilor instalatiei sau constructiei murdare in timpul montarii izolatiei.
Probe si incercari Documente de furnizat Certificatele caracteristicilor materialelor izolatoare vor trebui sa fie atasate ofertei. Cochilii din vata minerala Izolatia termica a conductelor este realizata cu cochilii de vata de sticla semi-rigida lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena. Cochiliile sunt taiate pe generatoare. Cochiliile 614 ALU si 744 sunt acoperite cu o suprafata de aluminiu, ranforsat cu o retea de sticla si polietil pe fata exterioara. Densitatea medie este de 120kg/m3. Grosimea minima este de 30mm. Temperatura de utilizare trebuie sa fie pana la 750C (temperatura conductei). Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu favorizeze dezvoltarea mucegaiului sau a bacteriilor. Coeficientul de conductivitate termica va fi in functie de indicatiile fabricantului. Un esantion va fi trimis pentru aprobare proiectantului. v. Armaturi si accesorii Presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, in functie de temperaturile de lucru, sunt stabilite pentru armaturi conform STAS 2250.
141

Pentru materialele necesare montarii robinetelor si accesoriilor, Ofertantul va prezenta, inaintea comandarii lor, o fisa tehnica ce va cuprinde in functie de fluidul vehiculat:

Marca si fabricantul (reprezentantii din Romania daca materialele sunt din import) Tipul piesei Natura materialelor tuturor pieselor Documentatie tehnica detaliata Curbele caracteristice si pierderile de sarcina Recomandari privind furnizorii ce pot asigura intretinerea.
Armaturi de inchidere Generalitati Robinetele de inchidere sunt de tipul:

sferice din doua piese pentru diametre inferioare sau egale DN 40; de tip fluture cu flanse PN 10 pentru diametre superioare DN 40.
Se vor asigura : Pierderile de sarcina pentru armaturile complet deschise vor trebui reduse la minimum. Etanseitate externa Etanseitatea interna Fiabilitate : Armaturile vor trebui sa functioneze in conditii normale pentru cel putin 5000 cicluri.

Pozare Amplasarea robinetilor este redata in planurile si schemele de principiu anexate. Robinetii de izolare vor fi amplasati astfel incat in eventualitatea demontarii diverselor echipamente (pompe, vane motorizate, boilere si alte echipamente) sa nu fie necesara golirea intregului circuit sau instalatie. Documente ce se vor prezenta In momentul aprobarii diverselor materiale, Ofertantul va prezenta procesele verbale de verificare a etansitatii si a coeficientului de pierdere a presiunii efectuate de organe abilitate, independente. Categorii de armturi ce se vor folosi :
-

Robinete sferice ; Robinete fluture Robinete de inchidere cu sertar : Se utilizeaza pentru diametre mai mari de DN50 ; Robinete de inchidere cu ventil : Se utilizeaza pentru diametre de pana la DN50 ; Robinete de reglaj Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie. Robinet de serviciu 1/2" si 3/4". Ventil electromagnetic. Actionare: motor tip tot-nimic, clasa de protectie IP65, prevazut si pentru actionare manuala
142

Robinet tip fluture din otel zincat.

Caracteristicile generale ale vanelor vor trebui sa corespunda urmatoarelor criterii:

protectia pre-reglajului vanei impotriva unor manipulari accidentale; posibilitatea citirii usoare a pozitiei de reglare a vanei; etanseitate perfecta la inchidere;
Structura de pre : La bucata , inclusiv toate accesoriile , fitingurile si racordul. vi. Material marunt Robinete de golire Robinet automat de aerisire Robinet separator

Structura de pre : La bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. vii. Compensatoare de dilatare si amortizatoare de vibratii

Compensarea dilatarilor se va face pe cat posibil din modul de pozare al conductelor. Ofertantul va asigura buna functionare a sistemului prin prevederea suporturilor mobile si a punctelor fixe necesare preluarii dilatarilor in retea. In cazurile in care preluarea dilatarilor nu se poate realiza natural, prin pozarea conductelor (lungimi drepte si diametre mari), ofertantul ve trebui sa prevada dispozitive de preluare a dilatarilor (lire sau compensatoare). Punctele fixe si suporturile mobile vor fi proiectate si amplasate de catre ofertant pe responsabilitatea sa. Inainte de inceperea lucrarilor, proiectul de executare si amplasare a sistemelor de preluare a dilatarilor va fi prezentat de instalator spre aprobare proiectantului. Ofertantul are obligatia de a lua toate masurile pentru protejarea conductelor la trecerea in dreptul rosturilor cladirilor. Structura de pret Pretul de montaj al sistemelor de compensare a dilatarilor cuprinde :

furnizarea sistemelor ; montarea sistemelor de compensare a dilatarilor ; montarea accesoriilor (robineti de izolare etc.)
Caracteristici Conform Documenta iei de execu ie Documente ce se vor prezenta Ofertantul va prezenta spre aprobare proiectantului mostre si calcule justificative privind compensatoarele prevazute in planurile de executie precum si pentru zonele cu preluare naturala a dilatarilor.
143

Dispozitive pentru combaterea incendiilor Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din tara sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri. La instalatiile de pompare cu recipiente hidro-pneumatice de incendiu se vor prevedea doua compresoare. Compresoarele pentru instalatiile de sprinklere din sistemele aer-apa trebuie sa asigure umplerea cu aer a instalatiei in maximum 20 de minute. Compresoarele pentru instalatia de incendiu se vor prevedea cu actionare manuala si cu semnalizarea scaderii presiunii aerului. Se interzice actionarea automata a compresoarelor. Compresor de aer Caracteristici tehnice: debitul de aer aspirat: 400 l / min; presiunea maxima de lucru: 10 bar; capacitate rezervor aer comprimat: 25 l; tensiune de alimentare: 2200W; 230V/ 50Hz; grad de protectie: IP 54. posibilitate de actionare manuala; aparataj de protectie la suprasarcina; cablu de alimentare. Conditii de calitate: conform ISO 9000; Conditii de livrare: certificat de calitate eliberat de producator; Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic n Constructii - MLPAT, (conform HGR 739/97, Anexa 5).

Echipare:

Conditii privind exigentele de performanta:

Conducte de incendiu Accesorii instalatie de incendiu: manometre, protectii pentru lovitura de berbec. Hidranti interiori Hidrantul interior va fi executat conform STAS 2501 cu diametrul nomial Dn50, pentru presiunea nominala Pn10. Hidrantii vor avea furnitura completa incluzand alimentarea si actionarea ventilului electromagnetic. Structura de pret Pretul hidrantilor cuprinde:

144

 toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, suporturi si elemente de agatare, galvanizate. cutie de tabla executata conform STAS 3081. geam de protectie: geam tras STAS 853, de grosime 4 mm, inscriptionat conform STAS 297/2. furtun de 50mm (2"), in lungime de 20m, din fire de relon supraetirate sau din tesaturi poliesterice,
asamblat cu doua racorduri de refulare C STAS 703.

teava de refulare C, STAS 6264. toate racordurile prevazute in descrierea tehnica.

Robinete de alimentare Robinetul hidrantului este un robinet de colt, cu ventil, cu corpul din alama sau fonta, prevazut la intrare cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix (STAS 701-77) la care se racordeaza furtunul din canepa cu teava de refulare, care serveste la formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa asupra obiectului incendiat. Conducte Coloana de alimentare cu apa a hidrantilor interiori pentru incendiu se va executa, in toate cazurile, din teava din otel, avand diametrul de 2" constant pe intreaga inaltime. Se va face o incercare la etanseitate la 10bar timp de 5 minute la conducte. In acest timp, conducta nu trebuie sa prezinte scurgeri. Dispozitive de fixare a conductelor Toate conductele vor fi fixate printr-un profil executat din otel zincat, sau printr-un colier cu cauciuc. Ajutajul Tevile de refulare pot fi: de mana simple si tip C. Tevile de refulare pot avea orificiul de stropire de 14, 16, 18, sau 20mm. Bobina si ghidajul Culoarea Cu exceptia pieselor nichelate sau cromate, toate celelalte piese metalice exterioare vizibile vor fi acoperite cu vopsea rosie. viii. Echipamente sanitare Ofertantul va furniza si va livra toate echipamentele sanitare si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri,suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene. Montarea acestor echipamente include racordarea lor la tevile de alimentare cu apa, la scurgerea pentru ape reziduale, precum si suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare . Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Nici un defect nu va fi tolerat pentru aceste aparate. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504. Armaturile vor fi executate din alama. Cromajul este relizat prin depunerea electrolitica a unui strat de minim 12 microni de nichel si de minimum 0,5 microni de crom, garantat contra cojirii sau desprinderii sub efectul sectionarii sau al fluctuatiilor termice.
145

Cate un esantion din fiecare model de obiect sanitar sau accesoriu va fi supus aprobarii arhitectului si dirigintelui de santier inaintea montarii sale. Suporturi pentru corpuri si instalatii Obiecte sanitare Lavoar din portelan sanitar (aparent i/sau ncastrat) Se oferteaz la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordurile. Tip rotund cu traversa arcuita si margine plata. Bazin rotund trapezoidal cu scurgere in spate, loc pentru sapun in partea dreapta cu scurgerea in bazin. Orificiile pentru racorduri sunt: 1 orificiu central, 2 orificii laterale. Racorduri apa: 1/2". Montare : 2 suruburi lungi cu inel de fixare. Dimensiuni: 450x340 mm Culoarea : alba.

W.C. din portelan sanitar cu evacuare verticala Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile fitingurile si racordul. Vasul WC este din portelan alb, are 390 mm inaltime, cu baza alungita , rotund in fata. Rezervorul este plasat in spatele vasului WC, cu un mecanism complet continand un robinet flotor si o supapa pentru spalare. Cadru : material turnat Racord apa : 3/8" . Culoarea : alba . Bransamentul la canalizare este de 100mm.

WC-ul este echipat cu capac. Pisoar din portelan sanitar, mural Se oferteaz la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Model cu cot incorporat in forma de U. Dimensiuni: 460 x 305 si 640 mm inaltime. Punere in functiune prin actionare directa . Fixarea cu suruburi in perete , iar la locurile de fixare trebuie prevazuta o armatura in zidarie , in cazul zidariei cu goluri. Racord apa: 3/8". Culoarea : alba.

Instalatie pentru dus Cada metalica emailata Se oferteaz la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Marginile sunt prevazute a fi ingropate , fundul cazii fiind antiderapant. Dimensiuni : 800 x 800 x 150 mm.
146

Culoare : alba .

Capul de dus Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Comanda asupra jetului printr-un buton. Cap reglabil din alama cromata, mural, cu unghi fix de dispersie de 20. Dusul este prevazut din fabrica cu limitator de debit . Debitul de apa este limitat la 6l/min. la o presiune de 3 bar. Robinet regulator de temperatura cu egalizarea presiunii. Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Robinet de amestec cu o singura comanda pentru montarea ingropata racordat la conducta incastrata si inzestrata cu o aplica in forma de rozeta cu un diametru de 159mm. Spalator Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Spalatorul este din otel inoxidabil cu dimensiunile 120 x 60 cm cu o cuva si teava de scurgere fie pe dreapta, fie pe stanga. Garnitura de etansare pentru scurgere, conducta de bransare fiind de tipul fix. Accesorii:

baterie amestecatoare cromata; robinet coltar; masca suport din lemn stratificat, culoarea fiind stabilita de client.
Chiuveta de bucatarie din otel inoxidabil Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Chiuveta dubla din otel inoxidabil , cu dimensiunile :120 x 60 cm. Accesorii: robinet de amestec monocomanda. ventil izolat masca din lemn de culoarea alba.

Boiler electric Boilerul electric este constituit din:

147

 un rezervor din otel captusit la interior de doua straturi de portelan. izolatia cuvei este compusa dintr-un strat de poliuretan injectat intre cuva si imbracamintea
boilerului.

invelisul exterior este din material plastic de culoare alba. un termostat de reglaj al temperaturii care pune in functiune rezistenta electrica a boilerului. o siguranta la supraincalzire montata pe termostat. un intrerupator bipolar pentru punerea in functiune. racordurile de alimentare cu apa menajera din cupru, cromate.
Sifoane

Se oferteaz la bucata, cuprinzand toate accesoriile. Dimensiunile lor trebuie sa fie conform normelor in vigoare. Garda hidraulica este de minimum 50mm.
.

Filtre pentru lovitura de berbec Se asigura dispozitiv antisoc mecanic la fiecare corp sau baterie de corpuri conform recomandarilor producatorului. Se vor urmari instructiunile producatorului cu privire la dimensiunile, locul si modul de montare-instalare. Accesorii sanitare : Recipient pentru sapun lichid: capacitate pentru o utilizare de cel putin 5 zile Cosuri pentru gunoi : format mare: vor fi plasate in apropierea fiecarui lavoar ; format mic: vor fi plasate langa fiecare WC. Oglinzi avind urmatoarele dimensiuni: 400 x600 mm, Sunt asezate deasupra fiecarui lavoar Suport pentru hartie igienica: din metal cromat ; Se monteaza linga fiecare W.C. Port hartie: din otel emailat si va avea o capacitate suficienta pentru o utilizare de cel putin 5 zile Paravane de separare la pisoare: Placa din PVC montata la 55 cm. deasupra nivelului pardoselii ; Vor fi amplasate de fiecare parte a pisoarului Robinete de inchidere : Toate obiectele sanitare precum lavoarele, WC-urile etc. vor fi echipate cu robinete de inchidere in imediata apropiere a lor. Robinete de reglare a debitului : la fiecare corp la sursa de apa calda si rece Robinet pentru pisoar Robinet separator : la partea inferioara a coloanelor la sursa de alimentare a fiecarui grup sanitar Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie Robinet de colt Dn10, Dn15, Dn20 Se oferteaz la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile i racordurile.

148

3. INSTALA II TERMICE i. Generalit i Cuprinde informa ii pentru ofertarea lucrarilor de instalatii de incalzire aferente imobilului precizat mai sus i sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari : instalatia interiora de incalzire cu corpuri statice; instalatia interiora de incalzire cu convectoare electrice; centrala termica;

Ofertantul va procura toate materialele, utilajele i va asigura manopera i supravegherea pentru furnizarea i instalarea tuturor lucrarilor de ncalzire, ventila ie i a lucrarilor legate de acestea, conform cu planurile, schemele i specifica iile cuprinse n proiectul tehnic, care fac parte integranta din prezenta documenta ie dupa elaborare. Lucrarile vor fi efectuate n conformitate cu normele i standardele n vigoare. Ofertantul va asigura ob inerea aprobarilor de execu ie, controlul organelor departamentale i a avizelor acestora. Lucrarile prezentate n planurile de execu ie vor fi atent verificate de ofertant n ceea ce privete toate gabaritele, condi iile de pe teren, respectarea condi iilor de arhitectura i coordonarea corespunzatoare cu toate specialita ile de pe antier. Orice contradic ie va fi semnalata din timp proiectantului, nainte de nceperea lucrarilor. Dupa contractarea utilajelor, ofertantul va pune la dispozi ia proiectantului, prin intermediul beneficiarului, documenta ia tehnica necesara pentru ntocmirea eventualelor modificari fa a de proiectul ini ial. Executarea instala iilor termotehnice se va coordona cu celelalte instala ii prin grija ofertantului. Toate materialele, echipamentele i instala iile vor fi nso ite de Certificate de calitate, Certificate de omologare i/sau agremente tehnice. ii. Standarde i normative de referin Normativul I 5-98 privind proiectarea i execu ia instala iilor de ventilare i climatizare; Normativul I 13- 2002 privind proiectarea i executarea instala iilor de ncalzire centrala; Legea 10/ 1995 privind calitatea n construc ii; HG 272/94 Regulament privind controlul de stat al calita ii n construc ii; HG 273/94 Regulament de recep ie a lucrarilor de construc ii i instala ii aferente acestora; P 118/99 Normativ de siguran a la foc a construc iilor; C 142-85 Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea termoizola iilor la elementele de instala ii.

iii. Nivelul de performan al lucrrilor Rezisten a i stabilitate (cerinta esentiala A) Rezisten a la presiunea lichidelor Rezisten a la temperatura lichidelor Rezisten a la varia ia de temperatura Protec ia antiseismica: Montajul se va face conform normativelor I 5, I 13 si detaliilor IPCT 2000.
149

Siguran a la foc (cerinta esentiala C) Siguran a n exploatare (cerinta esentiala B) Izola ia termica, hidrofuga i economia de energie (cerinta esentiala E) Etaneitate Confortul higrotermic Confort acustic (cerinta esentiala F) Confortul vizual Confortul antropodinamic Igiena, sanatatea oamenilor (cerinta esentiala D) Adaptare la utilizare Durabilitatea iv. Materiale si echipamente folosite Materiale de fabrica ie curenta, indigena, conform STAS-urilor i normelor interne de fabrica ie n vigoare, precum i materiale din import agrementate tehnic: evi din o el fara sudura laminate la cald, pentru construc ii STAS 404/3 evi din o el fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru construc ii STAS 530/3 radiatoare din tabla de otel distribuitoare robine i cu sfera tubulatura flexibila izolata izola ie tip ARMAFLEX sau tuburi din elastomer; saltele din vata de sticla sau vata minerala centrala termica comuna ventilatoare grile de refulare, aspiratie

v. Probe i verificri Executarea corecta a mbinarilor sudate i a ndoirilor. Buna fixare a conductelor de pere i, respectarea sensului i a valorii pantei prescrise n proiect. Executarea izola iei s-a facut n conformitate cu prevederile proiectului. Proba de presiune la rece. Proba la cald. Proba de eficacitate. Ofertantul va realiza punerea n func iune, pornirea, reglarea i verificarea asigurarii parametrilor func ionali, pregatirea personalului de exploatare, conform cu normativul I 5-98.

150

Execu ia i punerea n func iune se vor face innd seama de condi iile cuprinse n STAS 6583 i a normelor elaborate de furnizorul de echipamente. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare capacitate sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,, Infrastructura de agrement la baza prtiei A1 fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din Documenta ia de execu ie i Cerin ele tehnice de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar.

151

Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Contractanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Contractanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autoriza iile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte ,fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier;
152

o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar, conform modelului de mai jos:

153

Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv. B3. VALORIFICAREA N SCOP TURISTIC A TURBRIEI MOLIVIU I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a turbriei Moliviu, cuprinznd: execu ie lucrri, furnizare: utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Pentru amenajarea turbriei se vor realiza urmatoarele lucrari: Imprejmuiri din lemn pentru protejarea ariei turbariei;
154

Alei acces din pietris compactat cu o latime de 2 m; Podete din lemn, cu mici fundatii din beton ciclopian, necesare in locurile unde aleea va traversa paraiele si canalul colector; Deversor din beton armat amplasat pe canalul colector pentru men inerea gradului de umiditate al zonei; Panouri de informare din lemn cu soclu de 30 cm, avand dimensiunile de 2 x 2 m; Sistem de iluminat care foloseste energie regenerabila (corpuri de iluminat cu leduri) pentru punerea n valoare a suprafetei protejate; Amenajarea malurilor paraielor, a canalului colector existent cu pietris compactat si taluzat pentru mentinerea umiditatii necesare conservarii stratului de turba; Amenajarea unor locuri de odihna, cu bancute din lemn si cosuri de gunoi, pe parcursul traseului de vizitare a turbariei. Amenajarea, colateral ariei protejate, n zona cladirii de acces a unui spatiu de relaxare prevazut cu banci, mese de sah, inclusiv balansoare si leagane din lemn Realizarea unei cldiri de acces n turbrie, cu func iuni de servicii pentru turiti, Cldirea va avea urmtoarele caracteristici i dimensiuni: (A Dc) Construita desfasurata = 68,66 mp. (Ac) Construita la sol = 68,66 mp (Au) Utila locuinta = 45,25 mp H cornisa = 2,66 m H maxima = 4,30 m Volumul construc iei = 295 mc trotuare din pietris compactat de 0,50 m 1,00 m latime in jurul cladirii, alee pietonala din pietris compactat la acesul principal al constructiei. Fundatii continue din beton Peretii de inchidere din lemn ( pereti termoizolati 25 cm); Plansee si grinzi din lemn, buiandrugi; Acoperis sarpanta; din lemn rasinoase; invelitoare din tigla metalica cu jgheaburi si burlane; pazie din lemn; Finisaje interioare: placari cu gips carton, pardoseli din gresie antiderapanta; faianta la grupurile sanitare; Tamplaria exterioara va fi dubla etansa, cu geam termoizolant; iar usile interioare vor fi de tip simplu din lemn rasinoase sau din PVC.

Instalatii - utilitati Zona nu este construita, dar beneficiaza de lucrari tehnico-edilitare prevazute in PUZ. Pentru canalizare menajera se va racorda la reteaua de canalizare prevazuta in zona. Pentru incalzire s-au prevazut calorifere si convectoare electrice; Instalatiile sanitare interioare: Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin intermediul unui racord la reteaua de apa prevazuta in zona.Instalatiile de apa si canal se cupleaza, aerisirile se
155

fac prin ferestre si coloane de ventilatie la bai. Instalatiile sanitare se executa cu materiale de buna calitate, canalizarea din tuburi PVC cu garnituri de cauciuc se racordeaza in exterior la un camin de curatire. Instalatiile electrice sunt de tip obisnuit: Circuitele electrice de iluminat si prize se vor executa cu conductor FY introdusi in tuburi P.V.C. pozate ingropat in peretii din lemn in sapa si prin plafonul fals din gips carton. Prizele pe 220 V vor fi cu contact de protectie. Cladirea va fi prevazuta si cu o instalatie de paratrasnet ce va fi legata la o priza de pamant exterioara comuna cu cea pentru protectia tensiunilor accidentale conform I20. Alimentarea cldirii de acces se va face din postul de transformare nr.9 (63kVA) situat la cca. 130 m, printr-un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric al cladirii. Acesta se amplaseaz n zona casei de bilete. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalat Pi = 9.3 kW, puterea maxim simultan absorbit Pu = 6,5 kW

III.

SCOPUL LUCRRII

Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a turbriei Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr crt 1. 2. 3. 4. OBIECT SISTEMATIZARE TEREN AMENAJARE TEREN CLDIRE ACCES TURBRIE DEVERSOR

Utilajele fr montaj i dotrile pentru realizarea obiectului de investi ie i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate n continuare. Nr. crt. I.1. Obiect Denumire utilaj, echipament cantitate

I. ECHIPAMENTE I UTILAJE FR MONTAJ AMENAJARE TEREN Lamp solar cu led (lampa de iluminat ornamental de exeterior, h=0,84 m, U= 6,6 V, Ppanou = 5,2 W, sursa de iluminare LED, complet echipat Leagan din lemn acoperit cu sindrila de 1 buc brad, cu dimensiunile: L=155CM, l=60cm, H=70cm.
156

Tobogan din lemn masiv care este alcatuit 1 buc dintr-un turn 2x2 m, cu acoperis 2x1 m (turnul are mai multe platforme cu inaltimi diferite), scara de acces cu mana curenta si elemente de gard viu colorate pe lateral;doua bare cu manere de catarat, dedesuptul carora se afla rampa cu mana de acces curenta si elemente de gard viu colorate; un pod cu lanturi, scarita intermediara intre turnuri; tobogan in valuri cu inaltimea de 1,5/1,7m; tobogan tubular cu inaltimea de 1,5m/1,7m/2m. Balansoar din lemn lacuit, in culoarea 1 buc lemnului, cu urmatoarele dimensiuni: L=340 cm, l=220 cm, h=240 cm. Banca parc din lemn, slefuita, finisata si 6 buc lacuita, tratata antiseptic, cu urmatoarele dimensiuni 180cm x 63cm x 85cm. Masa pentru ah, patrata 700x700 mm 2 buc executata din lemn de fag si blat furniruit, cu acoperis din sindrila de brad i 4 scaune din lemn. Dimensiuni blat Lxlxh: 700x700x760 mm. I.2 CLDIRE TURBRIE ACCES Radiator electric: 2000W, Tens. nominala: 230V / 50 Hz, Dimensiuni ( LxWxH): 670x170x550 mm, nr.elem :9 buc 1 buc

Convector electric : 1000W, Tens.nominala: 1 buc 230V / 50 Hz, Dimensiuni ( LxWxH): 550x105x400 mm, Boiler Electric, cu montare sub chiuveta, avand capacitatea de 15 litri . Puterea electrica =1,5KW, Pres.max=8 bar. Temp. max=80 grd C, Tensiunea de alimentare 230V, Perioada de incalzire cu en. el. de la 15grd la 65 grd.C in boiler =35min. Echipare cu: 1.Termostat de siguranta ajustabil cu protectie termica si electrica; 2.Indicatori luminosi; 3.Valva de siguranta; 4.Racorduri boiler electric de intrare si iesire din otel inoxidabil; 5.Izolatie boiler-Poliuretan
157

1 buc

Nota: Valoarea dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire V. DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie
158

Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice A. Specifica ii generale de arhitectur 1. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE i. Generalit i Ofertantul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea Cerin elor tehnice de execu ie si, la cererea Beneficiarului, Ofertantul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de acestea. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Cerin ele tehnice de execu ie, Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltuiala Ofertantului. ii. Standarde i normative de referin

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate

Nr. 1.

Indicativ STAS 1243 STAS 1913

Titlu Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

Ordin de aprobare

Inlocuieste

2.

4/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare;

3.

STAS 9824 C 161984 GE 0281997 C 291985

1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical I.C.C.P.D.C. 92/1984 M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997 I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985 partial C 291977 partial C 291977

4.

5.

6.

Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi generale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu

159

CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: mbunatatirea terenurilor cu vibromaiul CAIET VI: Compactare prin vibrontepare 7. P 1251984 P 1341995 C 1681980 C 1691988 Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale I.C.C.P.D.C. 82/05.11.1984 M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995 I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980 I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988 C 168 1974 C 169 1983

8.

9.

10.

11.

C 1781976 C 2181984

Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii NORMATIVE CONEXE

I.G.S.C. 132/29.06.1976 I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984

12.

13.

GE 0271997 GT 0011996

Ghid pentru proiectarea si executia lucr rilor de ap rare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri Ghid privind criterii de alegere a ncerc rilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale p mnturilor Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilit tii la nghet a p mnturilor

M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997 M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996 M.T.T.C. 1204/25.07.1989 M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996

14.

15.

16.

IM 0041996

Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii

Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

iii.

Executarea lucrrilor
160

Lucrri preliminare: trasarile in concordanta cu proiectul. Ofertantul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor; defrisare; indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea startului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; realizarea lucrrilor preliminare se va consemna ntr-un Proces-verbal de lucrri ascunse, prin grija Ofertantului. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat sau contine zapada sau gheata. Lucrari de excavare: respectarea adncimii maxime de sapatura nesprijinita in spatii inguste conform Cerin e tehnice de execu ie; respectarea nclinrii maxime a taluzului conform Cerin e tehnice de execu ie; mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita construc iile nvecinate; Ofertantul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona excavat; pe parcursul execu iei, Ofertantul are obliga ia de a solicita prezenta geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare corespunde cu proiectul; n cazul apari iei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesare vor fi luate de Proiectant; Excavarea pamantului vegetal: Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale pentru utilizare n zonele unde e prevzut plantarea de arbuti i iarb.
Executarea fundatiei

Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Ofertantul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situa iilor n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material corespunztor de umplutur sau cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor implica modificri asupra volumului net de lucrri. Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole". Stratul portant Dac la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anun a Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.
161

Evacuarea apei Ofertantul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente i va lua toate msurile necesare, n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a apei. Eliminarea materialelor Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Beneficiarul poate cere Ofertantului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. Lucrari de umplutura Grosimea straturilor, densitatea de compactare i con inutul de umiditate vor fi conform STAS 1913/1383 i Cerin e tehnice de execu ie Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros va respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare i prevederile Cerin elor tehnice de execu ie. iv. Verificarea calit ii lucrrilor. Abateri admise

Se vor realiza urmtoarele tipuri de verificri, n conformitate cu prevederile Cerin elor tehnice de execu ie i ale legisla iei n vigoare: Verificari inaintea inceperii lucrarilor; Verificri materiale de umplutura; Verificri lucrari de compactare; 2. LUCRARI DE DULGHERIE ix. Generalit i Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri, pentru pardoselile din lemn, placari cu lambriuri. Pentru tamplaria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura: Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.

x. Standarde i normative de referin

162

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate Nr. 1. 2. Indicativ Titlu Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 65/N/28.08.1996 I.C.C.P.D.C. 47/10.12.1986 C 361979 nlocuiesc

NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stri limit a elementelor structurale din lemn C 36-1986 ndrumtor privind utilizarea n constructii a plcilor din lemn si a plcilor din fibre de lemn

3.

C 46-1986

Instructiuni tehnice pentru prevenirea I.C.C.P.D.C. si combaterea buretelui de cas la 23/27.06.1986 materiale lemnoase folosite n constructii M.T.C.T. 303/16.09.2003 Revizuire NP 005-1996

4.

NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii xi. Materiale i echipamente folosite. Livrare, manipulare i depozitare
Materiale:

a. Elemente structurale din lemn: cpriori, panele, cosoroabe, popi, cleti, contrafise, scaune, Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare. b. Sipci, panouri, placi pentru acoperis c. Accesori: Cuie si suruburi; Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; Ancore din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare. Echipamente: Macarale; Elevatoare si trolii.

Livrare, Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua i elementele preasamblate se vor depozita conform prevederilor din Cerin ele tehnice de execu ie. Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in timpul transportului.
163

Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate, fara fisuri si crapaturi vizilbile Predari Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. xii. Execu ia lucrrilor, montare, instalare Tamplarie neprelucrata Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde corect, in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele din lemn cu imbinari suprapuse trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. Nici un element structural nu va fi taiat fara directionarea lor. Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn a) Generalitati Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform Cerin elor tehnice de execu ie. In locul placilor aglomerate este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva. Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de afi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavoarul. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri).
d) Lambriuri

Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20 m inaltime, cu sipci profilate
164

in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in spatiul gol intre perete si lambriu.
e) Placi pentru glafuri interioare de ferestre vor fi facute din:

Lemn masiv (lacuit); PAL melaminat; OSB acoperit cu rasina din melamina.

Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25 mm latime si 5 mm adancime. Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare. Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda verticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic. Daca consola glafului este mai mare de 10 cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50 cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile. xiii. Controlul calit ii materialelor Tmplrie masiv Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu: Continutul maxim de umiditate max.19%; Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 005-2003 pentru orice sortiment;

Originea cherestelei: Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).
Placi pentru acoperis: Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare.

Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel: Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc;
165

Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.

Tratamente de conservare: Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta. Conservarea pentru panourile din lemn pentru acoperis care intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri.
Produse de ignifugare: Toate elementele structurale din lemn, trebuie tratate cu produse ignifuge conform

standardelor in vigoare

Elemente de finisaje din lemn Continutul de umiditate: Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 ( 2) % doar daca nu este stabilit altfel. Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centrul elementelor. Placajul. Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate. Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR EN 636-3. Abateri admisibile: Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale, trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite: - pentru lungimi > 500 mm : - pentru lungimi < 500 mm : - pentru latimi > 200 mm : - pentru latimi < 200 mm : - pentru grosimi : Deformari Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.
f)

0,1 % 0,5 mm 0,2 % 0,2 mm 0,2 mm

Forma dreptunghiulara: Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.;

g) Bombare: nu va depasi 0,5 % din latime la livrare; h) Indoire:

Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare. Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare. Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.
i)

Margini drepte:
166

Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm. Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.
j)

Prelucrare: Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.

Duritate si uzura: In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura conform prENV 13696 Forta mecanica: In caz de disputa, daca forta mecanica este relevanta si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu: SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn; SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942
Element Clasa Er Finisaj transparent Margine Partea orizontala a scari i Partea verticala Coloana a J30 unei scari in spirala Mana curenta Balustrada Protectie J30 J30 J10 J40 2 mm/m 2 mm/m J30 J10 20 mm/m Nu se permite 4 pe metru J30 J10 J 942 Finisaj Opac J40 J30 Nu se permite Contractie Abatere a texturii lemnului Imbinare coada de randunica

20 mm/m 2 mm/m 20 mm/m 20 mm/m

4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent Se permite, daca este laminat Nu se permite 4 pe metru, daca este laminat

Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material doar la mobilier si dispozitivele de prindere, daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform SR EN 717-2).

167

Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Ofertantul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic; Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi; Se fixeaza cosoroabele aticului; Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj; Se monteaza popii; Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi; Se monteaza si imbina panele; Se monteaza toate elementele de rigidizare ale structurii acoperisului;

Dupa montare astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. xiv. Verificarea calit ii lucrrilor Verificari inainte de inceperea executiei: Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri, sa nu fie degradat); Trasarea pozitiei talpilor popilor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii; Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel; Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului; Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate; Respectarea Documenta iei de execu ie; Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate; Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura; Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor; Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact; Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
168

Verificari in timpul executiei lucrarilor de arpanta:

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta:

Existenta agrementelor tehnice; Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre elemente, aspectul vizual al elementelor de sarpanta; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare.

xv. Ignifugarea tmplriei structurale Definitii, generalitati Conform Normativului de siguranta la foc - P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii . LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr- un incendiu standard; CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc. Clasificari Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe: A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa C1 : neinflamabile; Clasa C2 : dificil inflamabile; Clasa C3 : mediu inflamabile; Clasa C4 : usor inflamabile;

B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin: formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile; formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil;

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate, de societati certificate pentru acest tip de lucrari, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv . Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn
169

Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii. Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteristicilor produselor existente. Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare. Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor. Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consum specific .a.). Ofertantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate. La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexate la Cartea constructiei.

170

xvi. -

Verificarea calit ii ignifugrii

Verificari inainte de inceperea ignifugarii

atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei ofertante emis de Inspectoratul general al Pompierilor; atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor; existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare; existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite; existenta fisei tehnice a produsului respectiv; terminarea operatiunii anterioare; pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului; existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii; daca este respectata procedura tehnica de executie; daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia; daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari; daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652; trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm; tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza; daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de ofertant si beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii: o denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare; o denumirea materialului ignifugat; o denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat; o data aplicarii; o modul de aplicare; o denumirea Ofertantului; o aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.

Verificari in timpul operatiunii de ignifugare

Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare uniformitatea stratului de material ignifug aplicat; realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: o denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului; o numarul lotului de produs ignifug; o numarul certificatului de calitate al produsului ignifug; o numarul avizului de expeditie al materialului; o modul de aplicare al produsului; o tipul materialului protejat;
171

o consumul specific; o numarul straturilor aplicate; o data aplicarii produsului; o data efectuarii probelor; La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat. 3. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE vi. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. vii. standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate . EN ISO 1461 BS EN 10143:1993 EN ISO 140-3:1995 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice specificatii si metode de testare Otel galvanizat prin tratament la cald Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare viii. Materiale si echipamente. Controlul calitatii. Livrare. Manipulare. Depozitare a. Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si plci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale
172

EN ISO 140-4:1998 EN ISO 140-9:1985

constructiei si cu Plcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si Plci din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari. Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand cont in planse si in programele de finisare de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa: Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Protectia antifoc si protectia fonica Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plci. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Grosimea izolatiei termice trebuie sa fie astfel incat valoarea R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate). Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu. b. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile vor fi facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc, sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata, care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite
173

panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatiul dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
c.

Materiale

Pereti din gips carton si placari ale peretilor: Plci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm. Structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc. alte accesorii metalice: suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare. Alte materiale: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 - 15 cm; Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz. Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in functie de tip si dimensiuni, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm; Structura suport a tavanului este facuta din: Profile suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; Profile din tabla zincata pentru structura; Profile perimetrale; Sisteme de suspendare; Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. Fiting-uri metalice. ix. executia lucrarilor. montaj. instalare. Asamblare a. Compartimentari uscate: Compartimentari din gips carton. Etape de executie:
174

1. Montare banda de etansare autoadeziva;

2. Montarea profilelor de tabla de o el-Zn; 3. Montarea Plcilor de gips - carton; 4. Montarea izola iei de vat mineral; 5. Bordarea golurilor pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare cu rigle din lemn de rasinoase; 6. Finisarea peretilor: aplicare chit n rosturile anfrenate, aplicare band de rost, aplicare nc un strat de chit. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte.

Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici

Grosime Variatia dimensionala cu umiditate Rezistenta la rupere prin tractiune Rezistenta la rupere prin incovoiere Modul elasticitate la incovoiere Rezistenta la lovituri cu bila Rezistenta la zgariere Clasa de combustibilitate Rezistenta in medii chimice

SR ISO 4593:1998 STAS 10681-85, pct 3.1. SR EN ISO 527 - 1:2000 SR ISO 178 :1998 SR ISO 178 :1998

mm % N/mmp N/mmp N/mmp

10
- long: 0,505; - transv: 0,830;

> 80 > 100 > 1000 Fara modificari Fara zgarieturi C1 Fara modificari

STAS 10681 - 85, pct 3.2. Rezistenta la zgariere clasa

Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului. b. Tavane suspendate din gips-carton. Etape de execu ie: Montarea structurii metalice; Realizarea instalatiilor; Montarea Plcilor de gips - carton; Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate:

x. Controlul calitatii. Abateri admise a. Verificarea la livrare Verificarea certificatelor de calitate si de conformitate.
175

Verificarea vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri: a) Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm; b) Aspect: sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime. b. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor Se vor verifica urmatoarele: daca trasarea este conform proiectului; daca operatiuneaanterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara); daca materialele componente respecta cerintele indicate; daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare; daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor; c. Verificari in timpul executiei Se vor face toate verificrile prevzute n Documenta ia de execu ie. d. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucrarilor se verifica: Verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false; daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

4. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare. ii. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate.
176

EN ISO 140: Part 9 BS EN 20-354 EN ISO 140: Part 3

Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Absorbtie fonica Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie - Test de necombustibilitate Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie - Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, HunterDouglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)

EN ISO 1182:2002 EN ISO 1716:2002

EN ISO 9001:2000

Asigurarea Calitatii

iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata. Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile. Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica se vor folosi placi texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale.
177

Limite de folosire: Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. d. Sisteme de tavane false metalice liniare Aceste sisteme sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200 mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau prin tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3 cm. Limite de folosire: Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). e. Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Carlige reglabile din otel galvanizat; Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet;

Structura suport pentru tavane este facuta din: -

Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 200 mm; Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 150 mm, folosite la tavane lamelare;
178

Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime; Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet;

Structura suport a tavanelor este facuta din: -

Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara. Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante. Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.
179

Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. Durabilitate Durata de viata a componentelor principale: Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare: d. Panouri si placi de tavan. e. Sistem de suspendare. f. Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. iv. executia lucrarilor. montare. instalare. asamblare Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). Montarea structurilor metalice de suspendare la tavane false cu suport modular: carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Ofertanti asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Montarea structurilor metalice pentru suspendare la Sisteme de tavane metalice liniare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C;

180

Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Cerin e tehnice de execu ie si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinute de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este altfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. v. Controlul calitatii. Abateri admisibile Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). Se va verifica daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. absorbtia sunetului: EN 20-354. reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige). Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in Cerin ele tehnice de execu ie.

181

Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5 mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala. 5. PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT. PLACARI CERAMICE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie cuprind specificatiile tehnice pentru ofertarea executiei lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mosaic. ii. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. STAS 233 - 80 STAS 9110 - 78 Plci din faianta pentru placarea peretilor interiori Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii

iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; Plci ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta; adeziv sau mortar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra; distantieri; chituri pentru rosturi;

Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, declaratie de conformitate i procesul verbal de recep ie pe santier.
182

iv. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare Pe timp friguros se vor acoperi lucrarile inainte si dupa placare, dac este cazul. Montarea tocurilor la ferestre i cptuelile la ui se face dup efectuarea placajelor astfel ca pervazurile i cptuelile s acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea plcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe vertical i 2mm/m pe orizontal, eventualele neregularit i neputnd depi 2mm/m. Plcile de faianta se aplic pe suprafa a pregtit numai la nivelul pri ului de ciment, grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru placarea fcuta cu dreptarul pe orizontal / vertical i cu nivela cu bul de aer. Dup montarea a 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, plcile se vor cur a de mortar prin frecarea cu o crp umezit. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea aplicrii placajului i se va executa cu chit de rost cu burete i cu paclu de plastic. Dup o or de la rostuire se terge suprafa a placajului cu crp umezit cu ap. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12 mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile. v. Controlul calitatii. Abateri admisibile Se vor face urmtoarele verificri: Existen a procesului verbal de recep ie pentru stratul suport; Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori, planee) sau a cror execu ie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor ( evi pentru instala ii); Existen a certificatelor de calitate pentru materiale; Existen a agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi; Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale; Respectarea detaliilor de montaj; Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp; Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Abateri admise Placaje exterioare din piatra naturala: Denivelarea relativ a plcilor la suprafe ele lefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm n sens orizontal i 1mm n sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp.
183

Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa; din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. Devierea de la planeitate a Plcilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm; Devierea de la verticalitate a Plcilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm; Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa; Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la verticalitate: nu se admit. Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit. Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm; Devierea rosturilor dintre Plcile placajului: 1mm/placa. Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plcilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. Pete pe suprafata placajului: nu se admit. Latimea rosturilor dintre plci: perfect uniform.

Placaje exterioare din plci ceramice smaltuite:

Placaje exterioare din caramida aparenta:

Placaje din faianta si piatra: -

Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli. 6. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare I.G.S.C. Inlocuieste

1.

C 3-

Normativ pentru executarea lucrrilor de

C 3/61
184

1976

zugrveli si vopsitorii Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac" Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim si a vopselelor strop

44/23.02.1976 I.C.C.P.D.C. 74/17.06.1977 I.C.C.P.D.C. 35/3.11. 1989

C 66-70 C 96-70 C 124-72 C 143-72

ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Principalele materiale sunt: vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica; chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. iii. Pregtirea i executia lucrarilor Pregatirea suprafetelor gletuite si tencuite: - Suprafe ele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi i fisuri. - Toate fisurile i neregularit ile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc cu past de aceeai compozi ie cu a gletului. - Dup uscare suprafe ele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate. Pregatirea suprafetelor de lemn Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate degradrile acolo unde este cazul, din transport sau montaj. Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul electric tip "Hygromette" sau similar. Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din fabrica ie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei. Pregatirea suprafetlore metalice Suprafe ele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, spacluri de o el, hrtie sticlat sau solu ii decapante (feruginol etc.). Petele de grsime se terg de grsime cu solven i, exclusiv petrol lampant i benzin auto. ulei. Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de Executia lucrarilor de zugraveli cu var Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului.
185

Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce. Executia lucrarilor de vopsitorii cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la pere i i tavane. n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafe ei acestuia. Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare. Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special: ndeplinirea condi iilor de calitate a suprafe ei suport specificate mai sus; calitatea principalelor materiale introduse n execu ie, conform standardelor i normelor interne de fabrica ie; respectarea prevederilor din proiect i dispozi iilor de antier; corectitudinea execu iei cu respectarea specifica iilor producatorului de vopsea; Lucrrile executate fr respectarea celor men ionate n fiecare subcapitol i gsite necorespunztoare se vor reface sau remedia pe cheltuiala Ofertantului;

Recep ia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Executia lucrarilor de vopsire a tamplariei din lemn si metal Operatiuni pregatitoare: aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. iv. Controlul calitatii. Abateri admisibile Se vor verifica agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
c) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor:

Daca este respectata procedura tehnica de executie; Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;
186

Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri); Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri); La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea; Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.

d) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal:

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. 7. LUCRARI DE PARDOSELI i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ NP 013-1996 Titlu Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calittii pardoselilor la constructii n care se desfsoar activitti de productie Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calittii pardoselilor la cldiri civile CAIET I: Prevederi generale CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 68/N/28.08.1996 nlocuieste

2.

GP 037/01998

M.L.P.A.T. 50/N/17.06.1998

C 351982

187

3.

C 55-1974

Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor aprtor muchie de treapt din PVC Instructiuni tehnice pentru folosirea n constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat Normativ privind criteriile de performant specifice scrilor sl rampelor pentru circulatia pietonal n constructii Ghid privind proiectarea scrilor si rampelor la cldiri

I.G.S.C. 157/07.11.1974 I.C.C.P.D.C. 18/19.04.1979 I.C.C.P.D.C. 95/24.09.1978 C 174 1974

4.

C 174-1979

5.

C 187-1978

6.

NP 063-2002

M.T.C.T. 1994/13.12.2002

7.

GP 089-2003

M.T.C.T. 1004/10.12.2003

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor", C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli". ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
-

apa pentru constructii, conform STAS 790-84 Nisip conform STAS 1667 - 76; Ciment Portland, conform SR 388/95; agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96; Natural agregates, acc. to STAS 1667 - 76;
piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 - 80; Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; Placi ceramice portelanate pentru pardoseli; Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mici medii, aranjate pe carton;

g) Placi si piatra naturala -

h) Placari sintetice continue pentru pardoseli;

188

i) j) -

Placare cu PVC , conform STAS 7915-71; Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport. Parchet Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14 mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc. Borduri Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblic, conform STAS 228/1-87; Strat Poliuretanic sau din Polistiren izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori; Cuie din otel, conform STAS 2111/90; Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76 Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67 Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84 Acidul oxalic, conform STAS 4992-68 Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica Adeziv "Prenadez 300" sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv; ceara pentru parchet, conform NII 1564 - 69. Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; Rosturi de separare din alama in mozaic; Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli; Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.

k) Acesorii -

g) Echipamente
-

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii . Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execu ie conforme cu fia productorului.

189

Controlul materialelor ntrebuin ate, al dozajelor, al modului de execu ie i al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii. iii. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE Reguli generale Linia de demarca ie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiec ia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n pozi ie nchis. Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac excep ie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect. Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i constatarea de catre Dirigintele lucrarii c acesta a fost bine executat. La trecerea de la execu ia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, funda ii, conducte, instala ii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construc ii montaj, a cror execu ie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafe e suport s fie pregtite prin cur area i splarea lor cu apa de eventualele impurit i sau resturi de tencuial. Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment. Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau ndoite. Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafa a planeului) vor fi acoperi i cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instala ii sanitare sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardoseala. Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafe ei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Compozi ia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n parte, n func ie de solicitrile la care este supus pardoseala. Executia stratului suport Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materialelor care fac obiectul prezentului capitol. Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor.
190

Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat3, insacuit, amestecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ, per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.650-1.850kg si apa 120-140litri). Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm. Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec de liant, latex si apa). Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor producatorului liantului. Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici:
-

Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2; Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2; Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile

Sapele de egalizare vor fi de grosimea corespunztoare asigurand si aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje. Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu apa, in proportia indicata de producatorul mortarului. Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813):
-

Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2; Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2; Aderenta la suport4, dupa 28 de zile, min. 1,4 N/mm2; Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 72 ore 48 ore;

Verificarea certificatelor de calitate a materialelor. Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Suportul trebuie sa fie: slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6%; consistent, curat; plan, conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton max. 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. 0,5 mm; pentru sape cele de mai jos). executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare; diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje.

Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la: -

3
4

Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarului predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare.

191

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare. Se va verifica respectarea conditiilor de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.
Executia lucrarilor de pardoseli

Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic, va fi: a) La ciment sclivisit: stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 - 10 cm grosime conform prevederilor proiectului; mbrcmintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic; plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramic.

b) La mozaic turnat in-situ i gresie ceramic:

-

Executarea pardoselilor din gresie ceramica

Imbrcmin ile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planeu de beton armat. Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elemente prefabricate - care i-au consumat deforma iile reologice - sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare, mbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton. In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderen ei - hrtie, folie de polietilen, etc. La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 0.3 mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 pr i nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la fa a locului, n cantit i strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic - vrtoas, factorul ap - ciment fiind de maximum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 2.3 mm ntre plcile din gresie ceramic.

192

Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire - pardoseala nu va fi dat n circula ie i se va umezi prin stropire cu apa cel pu in o dat la 24 ore. Cur area mbrcmin ii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului. Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup cur area cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant. La intersec ia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspa ii de 5.10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafe elor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, func ie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor

La mbrcmin ile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100, 150 mm nl ime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele i n condi iile tehnice indicate la aceste mbrcmin i. La mbrcmin ile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n condi iile tehnice indicate in paragrafele privind mbrcmin ile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inl imea scafelor sau plintelor va fi de 100, 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc fa a tencuielii de 5,8 mm. La mbrcmin ile din plci de gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (col uri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s depeasc fa a tencuielii cu 5, 8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei. iv. Controlul calitatii. Abateri admisibile Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi; Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc., atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa fie bine compactate si udate, stratul de sub pardoseala s fie realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
B) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: -

sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de executie;
193

se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

8. HIDROIZOLATIE i. Standarde si normative de referin Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 62/N/17.03.1997 nlocuieste

1.

GE 0251997

Ghid pentru refacerea etanseittii rosturilor la cldirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor Instructiuni tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificat din PVC plastifiat la acoperisurile cldirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea

2.

C 216-1983

I.C.C.P.D.C. 20/28.02.1984

NP 361982

3.

C 234-1991

M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991

NP 441986

4.

NP 0402002

M.L.P.T.L. 607/21.04.2003

C 2461993

194

hidroizolatiilor la cldiri 5. GE 0472002 GT 0442002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor n constructii Metodologie privind determinarea permeabilittii la ap a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor ncastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru ci de comunicatie cu folii din mase plastice Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cldirilor M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002

6.

7.

NP 0642002

M.L.P.T.L. 605/21.04.2003

C234-1991

8.

C 163-1987

I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987

C 1631973

9.

NE 0312004

M.T.C.T. 177/2005

10.

NP 1212006

M.T.C.T. 1732/2006

NORMATIVE CONEXE 11. C 112 1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor Ghid privind proiectarea si executarea lucrrilor de remediere a
195

I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986

12.

C 217-1983

13.

C 246-1993

M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993

14.

GP 065-

2001

hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii

ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Materiale cu membrane gudronate:

Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85; Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86; Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78; Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80; Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80; Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat, conform STI 29-86. Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78; Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76; Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63; Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71. Filer de calcar, conform ST AS 539-79; Filer de talc, conform STAS 1901 -77; Micro-asbest, conform ST AS 3315-75; Spirt alb, conform ST AS 44-84; Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491 -70; Tabla zincata, conform ST AS 2028-80; Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80; Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79; Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ... 15 mm);
196

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:

Materiale auxiliare:

Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT); Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta.

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. iii. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5C; sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa.
Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8C.

Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Membrana Hidroizolatoare Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime). Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de drenare, astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul. Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica Se aplic prevederile STAS 2355/2-8. La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50 - 100 cm latime. La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime.
197

La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. Acest tip de hidroizolatie trebuie protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura. La terase, acoperisuri si grupuri sanitare Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 - 84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 - 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. Protectie cu foi bitumate a Plcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Plcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, Plcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

198

Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 - 86 art. 3.20.2 - 3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 - 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112 - 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. iv. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea supotului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor; Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii. Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie; Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi; Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
199

Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii In timpul executiei se vor verifica:

lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta parallel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale; tinichigeria a ferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi; Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat; Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;

Verificari la terminarea lucrarilor

9. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE i. Generalitati Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare). Tmplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale, broaste, mnere (zincate sau nichelate). ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. Nr. 1 Indicativ C 471986 Titlu Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticl n constructii Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul si Ordin de aprobare I.C.C.P.D.C. 14/18.04.1986 nlocuieste C 471979 C 2071981

C 1991979

I.C.C.P.D.C. 1301/16/03.08.1979
200

montarea n constructii a tmplriei din lemn Modificri la C 199 - 1979 I.C.C.P.D.C. 17/6.04.1987

Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

STAS 466-79 STAS 799-73 STAS 9322-73 STAS 4670-74 STAS 1637-73

Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate Tmplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru nchiderea lor si notarea lor simbolica.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie Balamale ngropate cu aripi plane. Inchiztoare cu bare (cremoane). Balamale semingropate pentru usi. Opritor cu arc pentru ferestre Broaste ngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate. Broaste ngropate pentru usi. Dimensiuni. Mnere, butoane, silduri si rozete. Zavoare ngropate pentru usi. Broasca aplicata pentru usi Zavoare aplicate pentru usi Inchizatoare pentru limba, ngropate. Accesorii pentru mobilier si tmplrie. Clasificare si terminologie. Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. Balama batant-basculanta. Broaste aplicate cu cilindru de sigurata. Balamale cu aripi ndoite, aplicate Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorre

STAS 1547-86 STAS 1548-91 STAS 1587-88 STAS 1588-79 STAS 1713/1-87 STAS 1713/2-86 STAS 2419-88 STAS 2676-87 STAS 2846-80 STAS 3778-87 STAS 7380-90 STAS 8086-86 STAS 8865-90 STAS 9849-88 STAS 10565-88 STAS 11216-86 STAS 11217-86 STAS 11318-87

iii. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE Siguranta utilizatorilor

201

Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta n exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta n Exploatare (CE 1-95). Sanatatea oamenilor. Protectia mediului Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului nconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.13795 Legea Protectiei Mediului. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se ncadreze n clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se ncadreze n prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89. Durabilitatea. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate n timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare cte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usi asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc. iv. Materiale si produse Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor. Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% usi. Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite. Feroneria, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate. Etansarea ntre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate mpotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90. v. Montajul Montarea foilor de usa se va face numai dup terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb. Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.
202

Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz. Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap necat. Feronenia se va fixa pe tmplaria metalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel ndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale). vi. ABATERI ADMISIBILE Tamplarie Abateri de la grosime: pna la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm; pna la si inclusiv 200 mm grosime 0,5 mm; pentru elemente pna la 1,5 m lungime max. 1,5 cm; pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime; pentru toc : dimensiunea totala 3 mm; golul la interiorul tocului : 2 mm; alte elemente 1 mm.

Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :

Abateri fata de dimensiuni:

Feronerie Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 1111186 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire. vii. Verificarea in vederea receptiei Defecte minore care se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuiala constructorului: usile se nchid si se deschid cu greutate; defecte de montaj al feroneriei; etansari si chituri neregulate;

Defecte majore care se remediaz prin nlocuire, demontare/remontare etc. pe cheltuiala constructorului: - Foaia de usa nu corespunde ca dimensiuni, cu tocul, rostul ntre toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile; - Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau nchide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor; - Tocul nu este fixat pe elementele de structura; - Feroneria murdar, cu urme de vopsea, zgrieturi sau deformari. Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure nchiderea etansa a tmplariei.
203

Piesele de feronerie si accesoriile care nu corespund vor fi nlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remonta n conditiile specificate. viii. Masuratori si decontari Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul din deviz. Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie. Se cuprind n deviz toate tipurile de materiale si cu pretul unitar respectiv. Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde n articolul de tmplrie din cantitativul de lucrari. 10. TERMOSISTEM FATADE i. Standarde si normative de referinta C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul; C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro- energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice SC 007 - 02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente NP 048 Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instala iilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instala iilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construc ii (una dintre cele 6 exigen e esen iale con inute n lege este "izola ia termic, hidrofug i economia de energie" - exigen a F);

ii. Materiale
Pentru izolare termica:

Panouri de diferite grosimi: Poliester extrudat si expandat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma polisocianura rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.

Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rulate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm.
204

Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie din otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posed certificate de omologare. Materialele utilizate la executarea lucrrii vor fi conform standardelor i prescrip iilor n vigoare, trebuind s corespund cerin elor exigen elor de calitate cerute de Legea calit ii n construc ii - inclusiv cerin elor de calitate cerute de nivelul lucrrii. Materialele folosite trebuie s respecte prevederile cuprinse n standardele i normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termic. Materiale de etansare

Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii. Tip B - Elemente de etansare prefabricate: Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrarii. Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii. Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

iii. Executarea lucrarilor.conditii tehnice de executie Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere. Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiectantului; Pe partea superioara a placilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;

Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer. Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis; Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala; Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflectiva a foliei se aseaza in jos);
205

Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme; Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.

Termoizolatia peretilor exteriori Peretii exteriori se vor izola cu un strat de poliester expandat ignifug, protejat de un strat subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 ( 2.2.7). Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: a) Polistiren expandat pentru fatade:
-

Densitatea intre 16-18 kg/m3 Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2 Resistenta la >0,15 N/mm2 Clasa de combustie C2 Productie libera de CFC si HCFC Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2 Golurile plasei 3,5 - 4 mm Densitate - minim 145 g/m2 Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm Rezistenta la mediu alcalin Rezistenta la soc - minim 3 J Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2 Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) - fara crapaturi Se monteaza profilul la nivelul soclului; Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe; Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; Se monteaza termoizolatia plintei; Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: ci) Plasa din fibra de sticla: -

e) Verificare in: -

Proceduri de montare:
-

Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
-

Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii) Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.

206

Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.

Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Aproximativ 8 cm de polistiren extrudat. iv. Controlul calit ii
-

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; Pregatirea suprafetei suport; Verificarea montrii tmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montrii profilului de baz la nivelul soclului, i montarea primelor plci termoizolante; montarea diblurilor de prindere a plcilor termoizolante; montarea fiilor de armare pe direc ie diagonal la col urile ferestrelor i uilor; montarea armaturii din tencuiala pere ilor exteriori; Verificarea la inceperea execu iei stratului final de finisaj al pere ilor exteriori. Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; Daca rosturile dintre Plci sunt de minim 2mm; Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; Daca nu s-au produs goluri in Plci; Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur; Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara 2%; Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ; Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate.
207

Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice

-

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.

-

Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.

11. LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE i. Generalitati Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla profilata tip tigla; Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri). Natura invelitorii Tabla plana obisnuita si tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175 Pante (cm/m) minime 15 Pante ( cm / m ) uzuale 30 - 60

Pantele invelitorilor:

ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate.

Nr. 1.

Indicativ GP 0652001

Titlu Ghid privind proiectarea si executia lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton. Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea nvelitorilor acoperisurilor n pant la cldiri Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea

Ordin de aprobare M.L.P.T.L. 1624/02.11.2001

nlocuieste

2.

C 2171983

I.C.C.P.D.C. 21/21.02.1984

NP 37 1982

3.

NP 0692002

M.L.P.T.L. 606/21.04.2003

C 37-1988, Caietul 1

4.

GP 112-

M.T.C.T.
208

2004

nvelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ Normativ privind proiectarea i execu ia nvelitorilor sub iri de beton armat i precomprimat, monolite i prefabricate NORMATIVE CONEXE

219/2005

5.

NP 1192006

M.T.C.T. 1733/20.11.2006

6.

C 37-1988

Normativ pentru alcatuirea si executarea nvelitorilor la constructii Instructiuni tehnice pentru folosirea nvelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular ndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea nvelitorilor si a peretilor

I.C.C.P.D.C. 4/10.01.1989 M.C.Ind. 161/N/18.09.1972

C 37-79

7.

C 1511972

8.

C 1721974

M.C.Ind. 126/19.11.1974

Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale

iii. Materiale si echipamente utilizate. Verificarea calitatii. a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start:
-

table ondulate din otel galvanizate si vopsite; table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite Table din otel galvantizate si vopsite cu strat intermediar termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime; Tabla interioara: 6 mm grosime; Panou modular: 1,00 m latime, Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m

b) Panouri sandwich, autoportante:

Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane. Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi. Inzolatia: Panou din spuma poliuretanic extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm. Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W. Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu:
209

Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau Florura de polivinilden sau acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj).

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant. Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Ofertantului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda. c) Tabla din otel galvanizat: otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita. Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.

d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune. e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat,

invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie .
f)

Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a Documenta iei de execu ie, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei.
-

Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25 mm minim, nu mai putin de 2,2 cm; Sururburi si bolturi: otel inoxidabil Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului. Nituri: 0,3 - 0,5 cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.

Mostre Ofertantul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis. nainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic. Mostra trebuie sa aiba dimensiunea suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc. vor fi de aprox 20 cm x 20 cm din fiecare. iv. Executarea lucrarilor. Instalare. Montare. Asamblare verificarea calitatii

210

COORDONARE

Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. Montarea invelitorilor din tabla Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care se monteaz. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei. Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator. Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului. Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant. Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant. Montarea invelitorilor din tigle metalice Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla . La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie . Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . PANOURILE SANDWICH: Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletant, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.

211

PANOURI METALICE ONDULATE

Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%. Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Proiectant. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Ofertantul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Ofertantul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 5 cm la streasine. La marginile de la frontoane va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 25 cm de-a lungul marginii frontonului.
Prindere pe substructura:

Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Ofertantul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri. Ofertantul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5 mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.
Prinderea de substructurile din lemn:

Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune. Cu panourile din aluminiu se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300. Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri. Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata. Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ; Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
212

v. Verificarea calit ii Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane); respectarea procedurii tehnice de executie; respectarea documenta iei de executie; suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara , paralel cu poala; abaterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla; la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate; la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; la olane , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat; tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite; executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite; panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect; burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;
213

amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane; executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab; realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;
existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

12. LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE i. Generalitati Aceste Cerin e tehnice de execu ie contin conditiile de executie pentru lucrari de amenajari exterioare. Aceasta lucrare consta in furnizarea, transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci, arbusti. Aceasta lucrare include de asemenea protejare, instalare, invelire, udare, plivire, inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa. Lucrarea se va realiza strict cu respectarea Acordului de mediu n baza cruia s-a eliberat Autoriza ia de construire pentru obiectiv. ii. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile Documenta iei de execu ie i ale prezentelor ,,Cerin e tehnice de execu ie si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerin ele tehnice de execu ie vor avea prioritate. STAS 2104-92 STAS 5382-91 STAS 6053-78 STAS 9167-91 STAS 5971-92 STAS 9503-79 STAS 7184/2/3.../21-85...91 iii. Materiale si echipamente utilizate. Verificarea calitatii. Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si varietati. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii; vor avea un singur trunchi, vor fi bine inramuriti si drepti. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul
214

Copaci si arbusti Copaci si arbusti ornamentali. Clasificare Copaci si arbusti salbatice. Terminologie botanica Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului Pamant. Determinari fizice si chimice

acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Ofertant cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit cuvantul "specimen" , se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma. Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor. Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere. Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte, fiecare livrare va fi insotita de un certificat de verificare, iar la sosire acest certificat va fi aprobat. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii spacializate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. O copie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transport de ingrasaminte. Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non- toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii. Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:
(4) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer. (5) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat

sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa.
(6) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata recomandat

in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Ofertantul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata clar pe fiecare pachet sau container.

215

Plantarea. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Protectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare. iv. Executia lucrarilor. Conditii termice de executie si montaj Timpul plantarii Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C.
(b) Plantarea de primavara: Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta,

in conditii normale, este activa, exceptie facand:

-

Plopul (Populus spp.), Stejarul (Quercus spp.), Arinul (Alnus spp.), Mesteacanul (Betula spp.), Gherghinul (Crataegus spp.), Artarul rosu (Acer Rubrum), Ciresul (Prunus spp.), Parul (Pyrus spp.)

care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara. Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila.
(b) Plantari de toamna

Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Ofertantului. Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Ofertantul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C. Saparea gropilor pentru plantare Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere asa cum indica Dirigintele lucrarii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede. Saparea gropilor pentru copaci. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul indicat de stegulete. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:
216

MARIMEA COPACULUI 1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 25 mm < 50 mm (diametru) 50 mm < 75 mm (diametru)

DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII 750 mm 900 mm 900 mm 1.2 m Marimea balotului - 50 mm idem idem idem idem idem idem

75 mm < 100 mm (diametru) 1.5 m 100 mm < 125 mm (diametru) 1.8 m 125 mm (diametru) sau mai mare Diametrul balotului + 900 mm

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm. Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H), pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruienilor crescute, intr-o banda continua nu mai mare de 450 mm latime. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. Curatarea plantelor Curatarea se va face de un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi facuta in prezenta Dirigintelui lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o teietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. Copaci cu frunze cazatoare: Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurelelor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Mugurii terminali nu vor fi taiati decat daca se cere de catre Dirigintele lucrarii. Arbusti cu frunze cazatoare: In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. Procedee de plantare Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii. Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri.
217

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor, a arbustilor. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza: dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. Plantele crescute in recipiente: In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere. Plante cu radacina goala: Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. Protejare Dupa 30 de zile de la plantare, vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impotriva buruienilor si vor fi acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata. Panza de protectie impotriva buruienilor Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra, rezistenta la lumina ultravioleta, material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2. Invelire La 7 zile de la plantare, Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impacheta cu o panza dubla cu ochiuri mari. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impachetate la fel. Panza va fi fixata cu capse. Fixarea Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2,5 m vor necesita trei stalpi din otel de 2,5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fata de baloti. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp. Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamterul de 2,03 mm. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime aprobata de Dirigintele lucrarii. Pe perioada contractului, daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curatarii incorecte de crengi, Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci, iar acesti copaci vor fi inlociuti de Ofertant pe cheltuiala proprie. v. Verificarea calitatii Perioada de instalare Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an. Pentru acceptarea la inspectie, Ofertantul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sanatoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie sanatoasa, reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu este terminata. Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptarea proiectului si plata finala daca Ofertantul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata valoarea plantelor mentionate in
218

contract. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor. Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Ofertant pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Totusi, plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna, Ofertantul poate sa aleaga sa planteze toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai. Ofertantul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. In timpul plantarii de primavara sau toamna, Ofertantului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare. Ingrijirea plantelor In timpul perioadei de fixare, Ofertantul va avea grija de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea legaturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoare a plantarilor. Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului contractului. Ofertantul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza buruienilor sau a lipsei de apa. B. Specifica ii generale de rezisten 1. Generalit i Categoria de importanta a constructiei, conform HGR 766/1997, este D. Clasa de importanta a constructiei este IV. 2. Reglementari legale ce stau la baza stabilirii incarcarilor ce actioneaza asupra constructiei

219

Evaluarea incarcarilor din exploatare STAS 10101/2A1-87; Greutati tehnice si incarcarile permanente STAS 10101/1-78 + SR EN1991-1-1; Cod de proiectare, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-3-2005; Cod de proiectare. Bazele Proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP-082-04; Cod de proiectare, Bazele proiectarii structurilor in constructii, indicativ CR 0-2005; SR EN 1990-august 2004-Indice de Clasificare G11-Bazele Proiectarii Constructiilor; Actiuni asupra structurilor, Actiuni generale-Greutati specifice, greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru Cladiri-SR EN 1991-1-1 ncarcarile din actiuni seismice P100-1/2006; Gruparea incarcarilor STAS 10101/0A-77.

3. Funda ii pentru panou de informa ii i pode de lemn Fundatiile pentru panoul de informatii sunt de tip izolate armate, cu dimensiuniile in plan de 2.80x0.95m, betonul folosit fiind C16/20(Bc20). Fundatiile pentru podetele de lemn sunt izolate, din beton ciclopian. 4. Suprastructura pentru panou de informa ii i pode de lemn Suprastructura pentru panourile de informatii este realizat din elemente din lemn. Prinderile elementelor din lemn se vor realiza cu profile metalice tip. Suprastructura podetelor din lemn este realizata din grinzi de lemn dispuse dupa doua directii ortogonale. Materialele prevzute: betonul armat de clasa Bc25 (C16/20) pt. fundatiile panourilor de informatii si beton ciclopian pentru fundatiile podetelor din lemn. ciment tip SR IIR-32.5 Aarmaturi din otel beton PC52 si OB37 Agregate cu maxim=16mm

Raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim Dozaj minim ciment c=350kg Lucrabilitatea - consistenta T3/T4 cu tasarea t=10020mm Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 3.5 cm la fundatii. Executarea lucrrilor de beton armat se va face respectnd prevederile NE 012-99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat. Verificarea calitatii lucrrilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de lucrri. 5. Funda ii pentru cldirea de acces turbrie
220

Fundatiile sunt izolate, legate intre ele cu grinzi din beton armat C16/20, asezate pe doua directii ortogonale, adancimea de fundare este de 1.10 m fa de cota terenului natural. 6. Suprastructura cldire de acces turbrie Suprastructura constructiei este realizata dintr-un sistem in cadre cu stalpi si grinzi din lemn, dispusi dupa 2 directii principale ortogonale. Prinderile elementelor din lemn se vor realiza cu profile metalice tip. Materialele prevzute: LEMN LAMELAT INCLEIAT corpul A si D. Lemn calitatea a II-a. betonul armat de clasa Bc20 (C16/20) pentru grinzi de fundatie; betonul simplu de clasa Bc10 (C8/10) pentru blocul de fundatie; ciment tip SR IIR-32.5 armaturi din otel beton PC52 si OB37, plase STPB 6/10cm x 6/10cm in placa cota 0 ;

Raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim Dozaj minim ciment c=350kg Agregate cu maxim=16mm Lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea t=10020mm Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 3.5cm la grinzile de funda ii si pereti. Executarea lucrrilor de beton armat se va face respectnd prevederile NE 012-99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat. Verificarea calitatii lucrrilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de lucrri (de la sptura pana la acoperi).

C. Specifica ii generale instala ii o Instala ii electrice Standarde i normative de referin Legea 10/95 - Privind calitatea in constructii I7-2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc. I20-94 - Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului. P118-99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare. C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
221

STAS 552 -89 - Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Dimensiuni. STAS 1434 -83 - Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicatori. STAS 1590/6 -71 - Electrotehnica si electroenergetica. Semne conventionale pentru aparate de conectare. STAS 2612 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise. STAS 2849/1 -86 - Iluminat. Terminologie. STAS 2849/7 -86 - Iluminat. Tehnica iluminatului. Terminologie STAS 3009 -90 - Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale. STAS 3184/3 -85 - Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pana la 380 Vca, 250 Vcc si 25 A. Forme si dimensiuni. STAS 6115/1 -86 - Lampi electrice cu incandescenta pentru iluminat SR 6646/1:1996 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul in constructii civile si industriale. SR 6646/4:1996 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul incaperilor pentru invatamant si similare (birouri). STAS 6675/1 - Tevi din PVC neplastifiat. Conditii tehnice generale. STAS 6675/2 - Tevi din PVC neplastifiat. Dimensiuni. STAS 6690 -90 - Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinil neplastifiate. STAS 6824 -86 - Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 6865 -89 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe. STAS 8275 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie. STAS 9192 -74 - Culorile izolatiei de PVC a conductoarelor si cablurilor flexibile. Prescriptii. STAS 9436/1 -73 - Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare. STAS 9436/2 -8 - Cabluri de energie de joasa si medie tensiune. Clasificare si simbolizare. STAS 9436/3 -73 - Cabluri si conducte electrice. Conducte pentru instalatii electrice fixe. Clasificare si simbolizare. STAS 9638 -74 - Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor electrice. STAS 11054 -78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii. STAS 11360/1 -89 - Tuburi pentru instalatii electrice. Clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale. STAS 11381/2 -87 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Semne conventionale generale. STAS 11381/3 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Conductoare. STAS 11381/4 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Borne si conexiuni pentru conductoare. STAS 11381/5 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de conectare. STAS 11381/22-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Aparate mecanice de conectare. STAS 11381/24-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de protectie.
222

STAS 12120/2 -88 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Identificarea elementelor. STAS 12120/3 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Prescriptii generale pentru intocmirea schemelor. STAS 12120/4 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Scheme de circuit. STAS 12604 -87 - Protetia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. STAS 12604/4 -89 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. STAS 12604/5 -90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si de executie. STAS 12993/11-91 - Instalatii electrice interioare in constructii. Semne conventionale. SR CEI 50(826) :95 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826.Instalaltii electrice in c-tii. SR CEI 364-1 - Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale. SR CEI 364-2 - Instalatii electrice ale cladirilor. Definitii. SR CEI 364-3 - Instalatii electrice ale cladirilor. Determinarea caracteristicilor generale. SR CEI 364-4 - Instalatii electrice ale cladirilor. Protectia pentru asigurarea securitatii. SR CEI 364-5 - Instalatii electrice ale cladirilor. Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice. SR CEI 364-6 - Instalatii electrice ale cladirilor. Verificari. SR CEI 364-7 - Instalatii electrice ale cladirilor. Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale. SR EN 60155:1994 - Startere pentru lampi fluorescente tubulare. SR EN 60529:1995 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare. SR EN 60898+A1:95 - Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pt.instalatii casnice si similare. Execu ia lucrrilor Instalatia electric de iluminat, prize si fort se va realiza n sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru: iluminat cladire acces turbarie parter; iluminat cu lampi fotovoltaice a aleilor prize pentru alimentare convectori electrici prize uz general cladire acces turbarie

Att circuitele de prize ct si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic montate ngropat n elementele de constructie (pereti, plci, etc.). La ncperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.
223

Pe circuitele de prize sunt prevzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalat de 2000 W, n conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Tipul corpurilor de iluminat si puterea lmpilor este astfel aleas nct s se respecte distantele de protectie fat de materialele combustibile (adic minimum 50 cm la puteri de maximum 100W a becului). De asemenea, tipul prizelor, butoanelor, ntreruptoarelor, comutatoarelor va respecta aceleasi conditii. Acolo unde mediul este umed, aparatele electrice si corpurile de iluminat trebuie s corespund si acestor conditii. Numrul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptat puterii consumatorului. n mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele pentru iluminat si prize sunt protejate la scurtcircuit cu ntreruptoare automate bipolare de 10A respectiv de 16A prevzute cu dispozitive diferentiale de 30mA pentru zonele cu mediu umed. Circuitele bipolare sunt prevzute cu nul de lucru protejat ca si faza si cu nul de protectie distinct. Nulul de proelectrice vor avea nulul de lucru distinct fat de nulul de protectie pn la tabloul principal al constructiei se va realiza din conductor de cupru izolat cu sectiunea minim de 2,5mm2. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaz cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va ntrerupe. Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabricant. Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din depozit pentru montare. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta defecte de calitate vor fi respinse . Aparatele de conectare pentru circuitele de iluminat vor avea curent nominal de minim 10 A. Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor. Rezistenta de izolatie se considera admisisbila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Priza de pamant artificiala, confectionata din electrozi din teava de otel OLZn 2 1/2" si banda de otel OLZn 40 x 4 mm ingropata la minin 0,7 m. Legaturile se vor realiza prin sudura. Racordarea cu instalatia supraterana se va face prin piese de separatie. Deoarece priza de pamant este comuna pentru mai multe tipuri de instalatii de protectie, rezistenta de dispersie a prizei de pamant astfel realizate va fi : R <= 4 ohm. Se admite depasirea acestei valori in conditiile prevazute de STAS 12604/5-90. Lucrarile se vor executa conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare. Verificari, probe si receptia lucrarilor Executarea probelor se face de catre beneficiar cu asistenta tehnica din partea proiectantului, Ofertantului si furnizorului. Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine personalului de exploatare care va lua masurile necesare. Proba finala se va efectua conform normelor in vigoare si ale prevederilor proiectantului. Instalatiile vor fi complete. Daca lipsesc unele parti care pot fi inlocuite prin provizorate iar punerea in functiune este imperioasa se pot face probele finale si darea in functiune pe timp limitat. Toate completrile i remedierile se fac pe cheltuiala Ofertantului. o Instala ii sanitare Generalit i Imobilul urmeaza a fi prevzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza:
224

Doua grupuri sanitare, dotate cu : doua lavoare, doua vase WC;

Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 3/4 racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Conducta va ptrunde n cldire n dreptul spatiului amenajat pentru boiler electric. Pe aceasta conducta se va monta un robinet de separare care asigur oprirea alimentrii cu ap a cldiri, un filtru de impuriti si optional un dedurizator magnetic. Pe aceast conduct, imediat dup robinetul de separare se va monta un robinet de golire. Conducta se ramific n dou, una dintre ramuri urmnd s alimenteze consumatorii de ap rece, cealalt ramur va alimenta boilerul de preparare a apei calde. Toate conductele pornind de la centrala termica pn la consumatori urmeaza a fi executate din teav de polipropielan fara aluminiu pentru apa rece si armat cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinrile urmnd a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbrile de direcie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Distributia apei reci si calde la punctele de consum se va face prin conducte (coloane) din polipropilena armata cu aluminium pentru apa calda si fara aluminium pentru apa rece, montate mascat in grosimea peretilor,aparent sau in ghene special amenajate. Conductele de legtur de la coloane si pana la fiecare obiect sanitar, se vor executa din conducte de polipropilena cu aluminiu pt. apa calda menajera si fara aluminiu pt. apa rece montate in grosimea peretilor. Fiecare din aceste racorduri este prevzut cu robinet de nchidere. Este obligatorie efectuarea probelor de etanseitate la presiune si a celor de functionare a instalatiei de distributie a apei reci si calde nainte de tencuirea peretilor. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legturi din tuburi de polipropilen, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilen, mbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, n grosimea pereilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioar cu o coloana de ventilaie executata de asemenea din tuburi de polipropilen. Diametrul coloanei de ventilare va 50 mm. Coloana verticala va fi deviata sub pardoseala parterului si va fi condusa pe traseul cel mai scurt spre caminul de canalizare, amplasat in imediata apropiere a imobilului si de aici spre statia de epurare microbiologic ace va deserve zona. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG . Instalatiile de distributie a apei reci si calde vor fi supuse unor probe de presiune , etanseitate si de functionare, nainte de izolarea conductelor. Rezultatele acestor probe vor fi consemnate n procese-verbale de lucrari ascunse. Instalatia de canalizare va fi supusa unor probe de etanseitate si functionare Canalizare menajera Scopul lucrarii Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de canalizare menajera, toate accesoriile acestor retele, cat si suporturile si sustinerile conductelor. Prevederi generale Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face respectand solutiile din proiect, cataloage de detalii tip, prevederile din normativele de executie in vigoare. Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face coordonat cu restul instalatiilor. Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand izolatia lor ulterioara.
225

Norme, standarde Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte documente. Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta. Standard STAS 1795-87 "Canalizare interioara". Standard STAS 3051-91 "Canale ale retelelor exterioare de canalizare". Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.

Structura de pret Pretul canalizarii menajere va cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere. toate bransamentele prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la
foc, marcarea conductelor, probe si incercari.

piesele auxiliare ale conductelor (piese de curatire, piese de preluare a dilatarii conductelor)
Prescriptii de montaj La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. Punerea in opera Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile Documenta iei de execu ie. Conductele orizontale vor fi plasate cu panta in functie de diametrul conductei conform STAS 1795. In cazuri exceptionale, panta poate fi mai mica (caz in care este nevoie de aprobarea proiectantului de specialitate), dar in nici o situatie nu poate exista contrapanta. Conductele de canalizare nu vor fi aparente in camerele finisate, ele trebuie sa fie fie ingropate in pereti, fie plasate in ghene sau in plafonul fals. La trecerile prin pereti, inchideri si nervuri, conductele vor trece prin mansoane de protectie din otel cu grosimea minima de 2mm, fixate in pereti. Mansoanele vor depasi cu 2cm minim peretii finiti, plafoanele, pardoselile finite. Caracterul "anti-foc" al unui element de constructie nu va fi modificat de nici o conducta sau manson.
226

Se va face marcarea conductelor si a izolatiilor conform STAS 8589. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite. Probe si verificari Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate; incercarea de functionare. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire. Alimentare cu ap Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de alimentare cu apa, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor. Prevederi generale Pentru alimentarea cu apa de consum vor fi folosite numai surse a caror apa indeplineste conditiile de potabilitate (conform STAS 1342). Echipamentele de contorizare vor fi omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica data de fabricant. Armaturi si accesorii Armaturile, accesoriile si sistemele de imbinare ale acestora cu conductele trebuie sa corespunda tuturor exigentelor conform standardelor romane in vigoare (STAS 695, STAS 1518, STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586). Armaturile cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prevad in camine vizitabile (conform STAS 4163). Instalatiile din camine trebuie sa permita accesul usor si posibilitatea de interventie facila la armaturi. Caminele trebuie prevazute cu trepte, precum si cu trapa de acces pentru armaturi, functie de marimea acestora. Se admite montarea vanelor cu diametrul nominal pana la 100 mm inclusiv ingropat cu tijele de manevra protejate in cutii cu capac. In acest caz, tija de actionare trebuie sa se opreasca la 0,15 m sub cota terenului amenajat. Se vor prevedea armaturi de inchidere: in toate nodurile retelelor ramificate; pe conductele principale (artere) la distanta de maximum 600m; pe conductele de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de maximum 300m . Robinetele cu inchidere cu actionare electrica vor fi prevazute si cu posibilitatea actionarii manuale. Norme, standarde Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor: Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte documente. Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele generale in vigoare pentru protectia muncii.
227

Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta. Standard de stas privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90. Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94.

Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.
Aceste documente se completeaza unele pe altele. Structura de pret Pretul lucrarilor va cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi , teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru
preluarea dilatarilor.

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la foc,
marcarea conductelor, probe si incercari. Prescriptii de montaj La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. La amplasarea in plan orizontal si pe verticala a conductelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta distantele prescrise fata de alte conducte subterane sau cabluri electrice si telefonice, conform STAS 8591. Montarea conductelor de apa direct in pamant se face conform STAS 6054. Pozitia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile. Punerea in opera Pentru retelele de conducte care se amplaseaza in terenuri sensibile la umezire se vor lua masurile prevazute in Normativul P7. In cazul amplasarii in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (izolatii, consolidari etc.). Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite. Materiale Conducte de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate la presiune la rece; incercarea de functionare la apa rece si calda; incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie. Conductele de apa rece din PVC se vor incerca conform prevederilor Normativului I1. Apa rece menajera Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa rece menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.
228

Norme, standarde Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra
celorlalte documente.

Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru
protectia muncii.

Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare
la prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta.

Standard de stas privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90. Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.
Structura de pret Pretul lucrarilor va cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru
preluarea dilatarilor.

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la
foc, marcarea conductelor, probe si incercari. Prescriptii de montaj La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. Punerea in opera Ofertantul trebuie sa supuna spre aprobare planurile de detaliu ale dispunerii aparatelor si conductelor care trebuie instalate. El va lua contact cu ofertantii celorlalte specialitati pentru examinarea si caderea de acord la trecerile de conducte care se suprapun. El va supune aprobarii traseele alese de el, impreuna cu eventualele modificari, proiectantului cat si dirigintelui de santier. Acestia isi rezerva dreptul de a demonta fara nici o despagubire pentru ofertant toate aparatele si conductele al caror traseu nu le-a fost supus aprobarii. Pe cat posibil, conductele vor fi dispuse in plan orizontal sau vertical.

229

Documente ce trebuie furnizate Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite. Probe si verificari Conductele de apa rece vor fi supuse probelor si verificarilor conform articolului 53.2.7.1. al prezentului document. Prepararea si distributia apei calde menajere Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa calda menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor. Executarea instalatiilor de apa calda menajera se vor executa respectand solutiile din proiect, prescriptiile din normativele de executie in vigoare. Executarea acestor instalatii se va face coordonat cu restul instalatiilor. La trecerile conductelor prin plansee sau pereti din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect. La montarea conductelor de alimentare cu apa calda menajera se va tine cont de prescriptiile privind prelucrarea si montarea materialelor respective. Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand si izolatia lor ulterioara. Marcarea tuturor conductelor cu sensul de curgere al fluidului. Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

Planurile de arhitectura. Prezentele Cerin e tehnice de execu ie cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte
documente.

Planurile anexate prezentelor Cerin e tehnice de execu ie Normele generale in vigoare pentru
protectia muncii.

Normele generale in vigoare pentru protectia muncii. Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la
prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta.

Standard de stas privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90. Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94. Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99. Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.
Aceste documente se completeaza unele pe altele. Structura de pret Pretul lucrarilor va cuprinde:

230

 toate accesoriile necesare montajului: coturi , teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru
preluarea dilatarilor.

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene. mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la foc,
marcarea conductelor, probe si incercari. La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerin e tehnice de execu ie trebuie semnalate proiectantului. Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata n Documenta ia de execu ie. Ofertantul trebuie sa supuna spre aprobare planurile de detaliu ale dispunerii aparatelor si conductelor care trebuie instalate. El va lua contact cu ofertantii celorlalte specialitati pentru examinarea si caderea de acord la trecerile de conducte care se suprapun. El va supune aprobarii traseele alese de el, impreuna cu eventualele modificari, proiectantului cat si dirigintelui de santier. Acestia isi rezerva dreptul de a demonta fara nici o despagubire pentru ofertant toate aparatele si conductele al caror traseu nu le-a fost supus aprobarii. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite. Conductele de apa calda vor fi supuse probelor si verificarilor conform standardelor. Apa rece si calda menajera Ofertantul va furniza si va livra toate instalatiile sanitare, echipamentele si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene. Montarea acestor echipamente include tevile de alimentare cu apa, scurgerea pentru ape reziduale, evacuare dejectii precum si fitinguri, suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare . Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Toate garniturile metalice vizibile cum ar fi robinetele de serviciu si de trecere tevile de alimentare cu apa si de evacuare ape uzate vor fi din alama cromata. Se vor furniza desene de executie pentru corpuri si instalatii cu ilustratii pentru fiecare element precum si descrieri ale materialelor de constructie si ornament. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504. Boiler electric Conducte Conducte din otel zincat i din o el negru Acest articol priveste :

toate retelele de conducte din otel zincat. Conductele vor fi conform STAS 403. toate retelele de conducte din otel negru. Conductele vor fi conform STAS 403.
231

Structura de pret Pretul conductelor cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, suporturi si elemente de agatare,
galvanizate la cald;

toate racordurile prevazute in descrierea tehnica.

Pozarea conductelor, dilatatie Montarea conductelor se va face urmarind indicatiile planurilor. Conductele inainte sa fie izolate vor fi asezate provizoriu pe suporturi sau in coliere. Dupa izolare, toate conductele si suporturile vor trebui montate definitiv. In nici un caz nu vor fi admise suporturi provizorii la predarea lucrarii. Dupa caz, conductele vor fi montate cu amortizoare de vibratii sau cu lire de dilatatie. Pozitionarea suporturilor metalice va tine cont de grosimea izolatiei si a pantei, pentru a obtine o izolatie continua chiar si in dreptul suporturilor. Mansoanele folosite la trecerea prin elementele constructiei vor fi executate cu grija si conform normelor in vigoare. Mansoanele sunt din material rigid, neinflamabil. Antrepriza va cuprinde ansamblul conductelor necesare realizarii complete a instalatiilor. n baza planurilor de executie, Ofertantul va trece la trasarea unor detalii de executie in prealabil pozarii conductelor. Lui ii apartin consideratiile despre detaliile necesare de executie pentru evitarea interferentelor cu alte specialitati. Ofertantul va pune de acord planurile i cerin ele pentru instala iile termice si sanitare cu cele electrice pentru a gasi solutii rationale care vor permite rezolvarea dificultatilor aparute la trecerea simultana sau la incrucisari intre diferitele componente ale diferitelor specialitati. Pretul ofertat va cuprinde toate accesoriile de pozare incluzand coturi, racorduri, suduri, suporturi, sustineri, coliere, etc. Toate conductele vor fi noi si Ofertantul va preda beneficiarului, pentru cartea tehnic a construc iei certificatele de garantie i agrementele tehnice, dup caz. Suporturile conductelor Toate conductele vor fi fixate printr-un profil executat din otel zincat, sau printr-un colier cu cauciuc. Distanta intre suporturi va fi calculata in functie de diametre si va fi uniforma. Se vor respecta prevederile normativelor n vigoare i ale Cerin ele tehnice de execu ie. Ofertantul va furniza beneficiarului certificatele de calitate pentru suporturi si accesoriile de prindere. Conductele vor fi astfel pozate la o distanta suficienta unele de altele pentru a permite o izolare termica lejera individuala. Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar. Conductele vor fi supuse la incercari dupa montare la o presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea de serviciu si minim 6 bar si mentinuta timp de 24 de ore. Un al doilea test la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de serviciu va fi efectuat dupa montarea aparatelor si a robinetelor. Aceasta incercare se va face inaintea montarii elementelor de acoperire (sapa, izolatie, etc.). Toate componentele exterioare negalvanizate vor fi protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de vopsea adecvat astfel incat garantia pentru acestea sa fie de minim 2 ani. Conductele vor fi vopsite si pentru a putea fi identificate conform normelor in vigoare (STAS 8589).
232

Conducte din polietilena de inalta densitate (PEHD) Acest articol priveste toate retelele de conducte din polietilena de inalta densitate. Parametrii de selectie sunt conform normelor in vigoare. Modul de montare si asamblare trebuie sa fie cel preconizat de fabricant. Structura de pret Pretul conductelor cuprinde toate accesoriile necesare montajului: curbe, teuri, reductii, suporturi si elemente de fixare. Caracteristici Densitate: >950 kg/m3 la 23C. Rezistenta la tractiune: >17 N/mm2 la 20C. Conductivitatea termica: 0,42 W/mK. Alungire: >350%. Rezistenta la compresiune: >800 N/mm2 (la 5% deformatie) Coeficient de dilatare liniara: 0,2mm/mK intre 20 si 90C. Rezistenta termica: -30C la 80C in continuu, 100C momentan Rezistenta excelenta la solventi si alti detergenti.

Grosimile minime admise sunt: Diametru [mm] 40 50 56 63 75 90 Grosime [mm] 3 3 3 3 3 3,5 Diametru [mm] 110 125 160 200 250 315 Grosime [mm] 4,3 4,9 6,2 6,2 7,8 9,8

Teurile, coturile etc. sunt din acelasi material si au aceleasi grosimi ale peretelui ca si conductele de acelasi diametru. Rezistenta lor la tractiune este >20 N/mm2.

Prescriptii de montaj Montarea pieselor si a conductelor se face prin sudura cap la cap fara adaos de material, la temperatura de 210C, pentru conducte cu diametre cuprinse intre 40mm si 315mm. Forta necesara pentru obtinerea unui "guler" de sudura rotund (la 210C) este data in tabelul urmator: Diametru [mm] Forta [N] Diametru [mm] Forta [N]
233

40 56 63 75 90 110

90 100 150 180 200 300 125 160 200 250 315 400 550 750 1150 1450

Grosimea "gulerului" trebuie sa aiba urmatoarele valori: Diametru [mm] 40 la 63 75 la 110 125 la 160 200 la 315 Racordari Racordarea la fata locului a unor piese si conducte prin sudura cap la cap se va realiza astfel: f) Mufe electrosudabile g) Mufa de etansare: pentru diametre cuprinse intre 40mm si 160mm. h) Racorduri filetate pentru diametre < 110mm i) Flanse: pentru diametre intre 40mm si 315mm j) Piese pentru preluarea dilatarilor Izolatie La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii" C142. Izolarea termica Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive. Izolatiile termice aplicate pe conducte nu vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la mansoanele de trecere prin elemente de constructie. Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare,colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarea pe suprafetele reci a umiditatii din aer. Grosimea "gulerului" [mm] 2 3 4 1/2 din grosimea peretelui

234

La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare. Izolatia conductelor montate in exterior pe suporturi, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor. Izolatiile armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi demontabila. Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pamant se vor izola termic cu spuma din poliuretan (spuma PUR) protejata cu manta din material plastic (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil). Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane etc.). Protectia impotriva coroziunii Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii. Proiectarea si executarea protectiei electrice se va face potrivit indicatiilor din "Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate", indicativ I14 si STAS 7335/3 privind "Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel". Garantie Izolatia va fi garantata pe parcursul a doi ani de la receptia provizorie la toate defectele de material sau la montarea incorecta. Ofertantul va inlocui, pe cheltuiala sa, in timpul acestei perioade, toate segmentele defecte. Garantia de doi ani se va rasfrange si asupra pieselor modificate. Structura de pret Pretul izolatiei cuprinde:

toate accesoriile necesare montajului si finisarii; curatarea tuturor partilor instalatiei sau constructiei murdare in timpul montarii izolatiei.
Probe si incercari Documente de furnizat Certificatele caracteristicilor materialelor izolatoare vor trebui sa fie atasate ofertei. Cochilii din vata minerala Izolatia termica a conductelor este realizata cu cochilii de vata de sticla semi-rigida lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena. Cochiliile sunt taiate pe generatoare. Cochiliile 614 ALU si 744 sunt acoperite cu o suprafata de aluminiu, ranforsat cu o retea de sticla si polietil pe fata exterioara. Densitatea medie este de 120kg/m3. Grosimea minima este de 30mm. Temperatura de utilizare trebuie sa fie pana la 750C (temperatura conductei). Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu favorizeze dezvoltarea mucegaiului sau a bacteriilor. Coeficientul de conductivitate termica va fi in functie de indicatiile fabricantului.
235

Un esantion va fi trimis pentru aprobare proiectantului. ix. Armaturi si accesorii Presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, in functie de temperaturile de lucru, sunt stabilite pentru armaturi conform STAS 2250. Pentru materialele necesare montarii robinetelor si accesoriilor, Ofertantul va prezenta, inaintea comandarii lor, o fisa tehnica ce va cuprinde in functie de fluidul vehiculat:

Marca si fabricantul (reprezentantii din Romania daca materialele sunt din import) Tipul piesei Natura materialelor tuturor pieselor Documentatie tehnica detaliata Curbele caracteristice si pierderile de sarcina Recomandari privind furnizorii ce pot asigura intretinerea.
Armaturi de inchidere Generalitati Robinetele de inchidere sunt de tipul:

sferice din doua piese pentru diametre inferioare sau egale DN 40; de tip fluture cu flanse PN 10 pentru diametre superioare DN 40.
Se vor asigura : Pierderile de sarcina pentru armaturile complet deschise vor trebui reduse la minimum. Etanseitate externa Etanseitatea interna Fiabilitate : Armaturile vor trebui sa functioneze in conditii normale pentru cel putin 5000 cicluri.

Pozare Robinetii de izolare vor fi amplasati astfel incat in eventualitatea demontarii diverselor echipamente (pompe, vane motorizate, boilere si alte echipamente) sa nu fie necesara golirea intregului circuit sau instalatie. Documente ce se vor prezenta In momentul aprobarii diverselor materiale, Ofertantul va prezenta procesele verbale de verificare a etansitatii si a coeficientului de pierdere a presiunii efectuate de organe abilitate, independente. Categorii de armturi ce se vor folosi :
-

Robinete sferice ; Robinete fluture Robinete de inchidere cu sertar : Se utilizeaza pentru diametre mai mari de DN50 ; Robinete de inchidere cu ventil : Se utilizeaza pentru diametre de pana la DN50 ; Robinete de reglaj Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie.
236

Robinet de serviciu 1/2" si 3/4". Ventil electromagnetic. Actionare: motor tip tot-nimic, clasa de protectie IP65, prevazut si pentru actionare manuala Robinet tip fluture din otel zincat.

Caracteristicile generale ale vanelor vor trebui sa corespunda urmatoarelor criterii:

protectia pre-reglajului vanei impotriva unor manipulari accidentale; posibilitatea citirii usoare a pozitiei de reglare a vanei; etanseitate perfecta la inchidere;
Structura de pre : La bucata , inclusiv toate accesoriile , fitingurile si racordul. x. Material marunt Robinete de golire Robinet automat de aerisire Robinet separator

Structura de pre : La bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. xi. Compensatoare de dilatare si amortizatoare de vibratii Compensarea dilatarilor se va face pe cat posibil din modul de pozare al conductelor. Ofertantul va asigura buna functionare a sistemului prin prevederea suporturilor mobile si a punctelor fixe necesare preluarii dilatarilor in retea. In cazurile in care preluarea dilatarilor nu se poate realiza natural, prin pozarea conductelor (lungimi drepte si diametre mari), ofertantul ve trebui sa prevada dispozitive de preluare a dilatarilor (lire sau compensatoare). Punctele fixe si suporturile mobile vor fi proiectate si amplasate de catre ofertant pe responsabilitatea sa. Inainte de inceperea lucrarilor, proiectul de executare si amplasare a sistemelor de preluare a dilatarilor va fi prezentat de instalator spre aprobare proiectantului. Ofertantul are obligatia de a lua toate masurile pentru protejarea conductelor la trecerea in dreptul rosturilor cladirilor. Structura de pret Pretul de montaj al sistemelor de compensare a dilatarilor cuprinde :

furnizarea sistemelor ; montarea sistemelor de compensare a dilatarilor ; montarea accesoriilor (robineti de izolare etc.)
Caracteristici Conform Documenta iei de execu ie

237

Documente ce se vor prezenta Ofertantul va prezenta spre aprobare proiectantului mostre si calcule justificative privind compensatoarele prevazute in planurile de executie precum si pentru zonele cu preluare naturala a dilatarilor. Dispozitive pentru combaterea incendiilor Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din tara sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri. La instalatiile de pompare cu recipiente hidro-pneumatice de incendiu se vor prevedea doua compresoare. Compresoarele pentru instalatiile de sprinklere din sistemele aer-apa trebuie sa asigure umplerea cu aer a instalatiei in maximum 20 de minute. Compresoarele pentru instalatia de incendiu se vor prevedea cu actionare manuala si cu semnalizarea scaderii presiunii aerului. Se interzice actionarea automata a compresoarelor. Compresor de aer Caracteristici tehnice: debitul de aer aspirat: 400 l / min; presiunea maxima de lucru: 10 bar; capacitate rezervor aer comprimat: 25 l; tensiune de alimentare: 2200W; 230V/ 50Hz; grad de protectie: IP 54. posibilitate de actionare manuala; aparataj de protectie la suprasarcina; cablu de alimentare. Conditii de calitate: conform ISO 9000; Conditii de livrare: certificat de calitate eliberat de producator; Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic n Constructii - MLPAT, (conform HGR 739/97, Anexa 5).

Echipare:

Conditii privind exigentele de performanta:

Conducte de incendiu Accesorii instalatie de incendiu: manometre, protectii pentru lovitura de berbec. Hidranti interiori Hidrantul interior va fi executat conform STAS 2501 cu diametrul nomial Dn50, pentru presiunea nominala Pn10. Hidrantii vor avea furnitura completa incluzand alimentarea si actionarea ventilului electromagnetic. Structura de pret Pretul hidrantilor cuprinde:

238

 toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, suporturi si elemente de agatare, galvanizate. cutie de tabla executata conform STAS 3081. geam de protectie: geam tras STAS 853, de grosime 4 mm, inscriptionat conform STAS 297/2. furtun de 50mm (2"), in lungime de 20m, din fire de relon supraetirate sau din tesaturi poliesterice,
asamblat cu doua racorduri de refulare C STAS 703.

teava de refulare C, STAS 6264. toate racordurile prevazute in descrierea tehnica.

Robinete de alimentare Robinetul hidrantului este un robinet de colt, cu ventil, cu corpul din alama sau fonta, prevazut la intrare cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix (STAS 701-77) la care se racordeaza furtunul din canepa cu teava de refulare, care serveste la formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa asupra obiectului incendiat. Conducte Coloana de alimentare cu apa a hidrantilor interiori pentru incendiu se va executa, in toate cazurile, din teava din otel, avand diametrul de 2" constant pe intreaga inaltime. Se va face o incercare la etanseitate la 10bar timp de 5 minute la conducte. In acest timp, conducta nu trebuie sa prezinte scurgeri. Dispozitive de fixare a conductelor Toate conductele vor fi fixate printr-un profil executat din otel zincat, sau printr-un colier cu cauciuc. Ajutajul Tevile de refulare pot fi: de mana simple si tip C. Tevile de refulare pot avea orificiul de stropire de 14, 16, 18, sau 20mm. Bobina si ghidajul Culoarea Cu exceptia pieselor nichelate sau cromate, toate celelalte piese metalice exterioare vizibile vor fi acoperite cu vopsea rosie. xii. Echipamente sanitare Ofertantul va furniza si va livra toate echipamentele sanitare si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene. Montarea acestor echipamente include racordarea lor la tevile de alimentare cu apa, la scurgerea pentru ape reziduale, precum si suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare . Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Nici un defect nu va fi tolerat pentru aceste aparate. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504. Armaturile vor fi executate din alama. Cromajul este relizat prin depunerea electrolitica a unui strat de minim 12 microni de nichel si de minimum 0,5 microni de crom, garantat contra cojirii sau desprinderii sub efectul sectionarii sau al fluctuatiilor termice.
239

Cate un esantion din fiecare model de obiect sanitar sau accesoriu va fi supus aprobarii arhitectului si dirigintelui de santier inaintea montarii sale. Suporturi pentru corpuri si instalatii Obiecte sanitare Lavoar din portelan sanitar (aparent i/sau ncastrat) Se oferteaz la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordurile. Tip rotund cu traversa arcuita si margine plata. Bazin rotund trapezoidal cu scurgere in spate, loc pentru sapun in partea dreapta cu scurgerea in bazin. Orificiile pentru racorduri sunt: 1 orificiu central, 2 orificii laterale. Racorduri apa: 1/2". Montare : 2 suruburi lungi cu inel de fixare. Dimensiuni: 450x340 mm Culoarea : alba.

W.C. din portelan sanitar cu evacuare verticala Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile fitingurile si racordul. Vasul WC este din portelan alb, are 390 mm inaltime, cu baza alungita , rotund in fata. Rezervorul este plasat in spatele vasului WC, cu un mecanism complet continand un robinet flotor si o supapa pentru spalare. Cadru : material turnat Racord apa : 3/8". Culoarea : alba. Bransamentul la canalizare este de 100mm.

WC-ul este echipat cu capac. Boiler electric Boilerul electric este constituit din:

un rezervor din otel captusit la interior de doua straturi de portelan. izolatia cuvei este compusa dintr-un strat de poliuretan injectat intre cuva si imbracamintea
boilerului.

invelisul exterior este din material plastic de culoare alba. un termostat de reglaj al temperaturii care pune in functiune rezistenta electrica a boilerului. o siguranta la supraincalzire montata pe termostat. un intrerupator bipolar pentru punerea in functiune. racordurile de alimentare cu apa menajera din cupru, cromate.
Sifoane Se oferteaz la bucata, cuprinzand toate accesoriile. Dimensiunile lor trebuie sa fie conform normelor in vigoare.
240

Garda hidraulica este de minimum 50mm.

.

Filtre pentru lovitura de berbec Se asigura dispozitiv antisoc mecanic la fiecare corp sau baterie de corpuri conform recomandarilor producatorului. Se vor urmari instructiunile producatorului cu privire la dimensiunile, locul si modul de montare-instalare. Accesorii sanitare : Recipient pentru sapun lichid: capacitate pentru o utilizare de cel putin 5 zile Cosuri pentru gunoi : format mare: vor fi plasate in apropierea fiecarui lavoar ; format mic: vor fi plasate langa fiecare WC. Oglinzi avind urmatoarele dimensiuni: 400 x600 mm, Sunt asezate deasupra fiecarui lavoar Suport pentru hartie igienica: din metal cromat ; Se monteaza linga fiecare W.C. Port hartie: din otel emailat si va avea o capacitate suficienta pentru o utilizare de cel putin 5 zile Robinete de inchidere : Toate obiectele sanitare precum lavoarele, WC-urile etc. vor fi echipate cu robinete de inchidere in imediata apropiere a lor. Robinete de reglare a debitului : la fiecare corp la sursa de apa calda si rece Robinet separator : la partea inferioara a coloanelor la sursa de alimentare a fiecarui grup sanitar Robinet de colt Dn10, Dn15, Dn20 Se oferteaz la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile i racordurile. o Instala ii termice 4. INSTALA II TERMICE vi. Generalit i Cuprinde informa ii pentru ofertarea lucrarilor de instalatii de incalzire aferente imobilului precizat mai sus i sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari : instalatia interiora de incalzire cu calorifere i convectoare electrice; Ofertantul va procura toate materialele, utilajele i va asigura manopera i supravegherea pentru furnizarea i instalarea tuturor lucrarilor de ncalzire, ventila ie i a lucrarilor legate de acestea. Lucrarile vor fi efectuate n conformitate cu normele i standardele n vigoare. Ofertantul va asigura ob inerea aprobarilor de execu ie, controlul organelor departamentale i a avizelor acestora. Lucrarile prezentate n planurile de execu ie vor fi atent verificate de ofertant n ceea ce privete toate gabaritele, condi iile de pe teren, respectarea condi iilor de arhitectura i coordonarea corespunzatoare cu toate specialita ile de pe antier. Orice contradic ie va fi semnalata din timp proiectantului, nainte de nceperea lucrarilor. Dupa contractarea utilajelor, ofertantul va pune la dispozi ia proiectantului, prin intermediul beneficiarului, documenta ia tehnica necesara pentru ntocmirea eventualelor modificari fa a de proiectul ini ial. Executarea instala iilor termotehnice se va coordona cu celelalte instala ii prin grija ofertantului. Toate materialele, echipamentele i instala iile vor fi nso ite de Certificate de calitate, Certificate de omologare i/sau agremente tehnice.
241

vii. Standarde i normative de referin Normativul I 5-98 privind proiectarea i execu ia instala iilor de ventilare i climatizare; Normativul I 13- 2002 privind proiectarea i executarea instala iilor de ncalzire centrala; Legea 10/ 1995 privind calitatea n construc ii; HG 272/94 Regulament privind controlul de stat al calita ii n construc ii; HG 273/94 Regulament de recep ie a lucrarilor de construc ii i instala ii aferente acestora; P 118/99 Normativ de siguran a la foc a construc iilor; C 142-85 Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea termoizola iilor la elementele de instala ii.

viii. Nivelul de performan al lucrrilor Rezisten a i stabilitate (cerinta esentiala A) Rezisten a la presiunea lichidelor Rezisten a la temperatura lichidelor Rezisten a la varia ia de temperatura Protec ia antiseismica: Montajul se va face conform normativelor I 5, I 13 si detaliilor IPCT 2000.

Siguran a la foc (cerinta esentiala C) Siguran a n exploatare (cerinta esentiala B) Izola ia termica, hidrofuga i economia de energie (cerinta esentiala E) Etaneitate Confortul higrotermic Confort acustic (cerinta esentiala F) Confortul vizual Confortul antropodinamic Igiena, sanatatea oamenilor (cerinta esentiala D) Adaptare la utilizare Durabilitatea ix. Materiale si echipamente folosite Materiale de fabrica ie curenta, indigena, conform STAS-urilor i normelor interne de fabrica ie n vigoare, precum i materiale din import agrementate tehnic: evi din o el fara sudura laminate la cald, pentru construc ii STAS 404/3 evi din o el fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru construc ii STAS 530/3 radiatoare din tabla de otel distribuitoare robine i cu sfera tubulatura flexibila izolata izola ie tip ARMAFLEX sau tuburi din elastomer; saltele din vata de sticla sau vata minerala
242

centrala termica comuna ventilatoare grile de refulare, aspiratie

x. Probe i verificri Executarea corecta a mbinarilor sudate i a ndoirilor. Buna fixare a conductelor de pere i, respectarea sensului i a valorii pantei prescrise n proiect. Executarea izola iei s-a facut n conformitate cu prevederile proiectului. Proba de presiune la rece. Proba la cald. Proba de eficacitate. Ofertantul va realiza punerea n func iune, pornirea, reglarea i verificarea asigurarii parametrilor func ionali, pregatirea personalului de exploatare, conform cu normativul I 5-98. Execu ia i punerea n func iune se vor face innd seama de condi iile cuprinse n STAS 6583 i a normelor elaborate de furnizorul de echipamente. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare transport persoane sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,,Valorificarea n scop turistic a turbriei Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnicoeconomic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din Documenta ia de execu ie i Cerin ele tehnice de execu ie.
243

VIII.

GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE
244

Autoriza iile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte, fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la
245

Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

246

B4. Drum comunal Ghi u Moliviu I. OBIECTUL

Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Drum comunal Ghi u Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Lungimea traseului este de 5585 m. In profil transversal drumul proiectat are urmatoarea alcatuire : doua benzi de circulatie cu latimea de 2.75 m ; trotuar pe partea dreapta a drumului cu latimea de 1.50 m ; pista de biciclisti, cu latimea de 2.00 m ; acostamente- in zonele de debleu locul acostamentului este luat de o rigola de beton acoperita, cu adancimea de 25 cm ; pe zonele de rambleu, pe acostament se amplaseaza un parapet deformabil de tip foarte greu.

Apele de suprafata sunt preluate de rigolele de beton. Asigurarea iluminatului se va face cu ajutorul stlpilor echipa i conform cerin elor legale n vigoare, care vor fi planta i pe o singur parte a drumului. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Drum comunal Ghi u-Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. OBIECT TERASAMENTE DRUM SUPRASTRUCTURA DRUM CONSOLIDRI DRUM SCURGEREA APELOR SUPRAVEGHERE LUCRRI ILUMINAT PODE E

247

V.

DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Ofertant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. VI.2 Condi ii specifice A. Specifica ii drum 1. FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL 1.01 1.01.1 GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezenta documenta ie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strzilor. El cuprinde condi ii tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de funda ie realizat conform STAS 6400-84. 1.01.2 PREVEDERI GENERALE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza ntr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 ntre 15 si 30 cm.
248

Ofertantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei documenta ii. Ofertantul va asigura prin laboratoarele sale, si/sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentei documenta ii. Ofertantul este obligat sa efectueze la cererea Beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentei documenta ii. n cazul n care se vor constata abateri de la prezenta documenta ie, Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.01.3 Planuri sunt atasate la documentatia de executie. .02 1.02.1 MATERIALE PENTRU BALAST SI BALAST OPTIMAL AGREGATE NATURALE Pentru execu ia stratului de funda ie de vor utiliza balast amestec optimal, cu granul maxim de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe , nu trebuie sa contin corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tab.1. Tabel 1 Condi ii de admisibilitate Caracteristici Balast Balast optimal Completarea sistemului rutier la inghet-dezghet stat de forma0-63 max. 3 3 - 33 4 - 53 16 - 72 25 - 80 37 - 86 50 - 90 80 - 98 100 STAS 4606 - 80
249

Metode verificare conform

de

Sort Con inut de frac iuni % sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0 1 mm 0 4 mm 0 8 mm 0 16 mm 0 25 mm 0 50 mm 0 63 mm Granulozitate

0-63 max. 3 4 - 10 12 - 22 26 - 38 35 - 50 48 - 65 60 - 75 85 - 92 100

0-63 max. 3 3 -18 4 - 38 16 - 57 25 - 70 37 - 82 50 - 90 80 - 98 100

STAS 1913/5-85

STAS 4606 - 80

Conf fig. Nr. 2 din SR 662:2002

Coeficient de neuniformitate (Un), min

15 30 50

15 30 50

STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89

Echivalent de nisip (EN) 30 min Uzura cu masina tip Los 30 Angeles (LA) % max.

Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului optimal sunt aratate n tabelul 2. Tabel 2 Domeniu de Limita granulozitate Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de in mm 0,02 63 inferioara superioara 0 3 0,2 4 10 1 12 22 4 28 38 8 35 50 25 60 75 63 100 100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentei documenta ii i dup aprobarea Beneficiarului. Laboratorul Ofertantului va tine eviden a calittii balastului sau balastului amestec optimal astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate), rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condi iilor calitative prevazute. 1.02.2 APA

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal, poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule n suspensie. 1.02.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calittii se face de catre Ofertant prin laboratorul sau, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3.

250

Tabel 3 Nr . crt . 1 Actiunea, procedeul de Frecventa minima verificare sau caracteristici ce se La aprovizionare verifica Examinarea datelor nscrise n La fiecare certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garantie Determinarea granulometrica Echivalentul de nisip Neomogenitatea balastului Metoda determinare La locul de conform punere n opera lot de

O proba la fiecare lot aprovizionat de 500 tone, pentru fiecare surs (daca este cazul pentru fiecare sort) -

STAS 4606-80 STAS 730-89 si

Umiditate

O proba pe STAS schimb (si sort) si 4606-80 ori de cte ori se observa o schimbare cauzata de condiitii meteorologice STAS 730-89

Rezistente la uzura cu masina O proba la fiecare lot tip Los Angeles (LA) aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone.
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

1.03 1.03.1

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate nainte de nceperea lucrarilor de executie.

Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilesc: 1.03.2 d.u . max P.M. = greutatea volumica n stare uscat, maxima exprimat n g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimat n %. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: d.u. ef. = greutatea volumica, n stare uscat, efectiva ,exprimata n g/cm3
251

W ef

= umiditatea efectiva de compactare, exprimata n % n vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u. ef.

gc. = --------------------- x 100 d.u . max P.M. La executia stratului de fundate se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 3.05.2. 1.04 1.04.1
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

MASURI PRELIMINARE

nainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute n acest scop n proiect. n cazul straturilor de fundatie prevazute pe ntrega platforma a drumului sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura n prealabil posibilitatea evacuarii apelor n orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau, n cazul rambleelor, deasupra terenului. n cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa folosit si care vor fi consemnate n registrul de laborator. 1.04.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL nainte de nceperea lucrarilor Ofertantul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba n lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (sau dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili in conditii de executie curenta pe santier, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin prezenta documenta ie, precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face n prezenta Beneficiarului, efectuand controlul compactarii prin ncercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Anteprenorul va trebui sa realizeze o noua ncercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pusa n opera; conditile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).
252

Intensitatea de compactare = Q/S Q = volum balast pus n opera n unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat n mc S = suprafata compactata n intervalul de timp dat, exprimata n mp. n cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. 1.04.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute n proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se face n atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe ntreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odat cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent ncadrate de acostamente, asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 3.04.1.3 si 3.04.1.4. Denivelarile care se produc n timpul compactarii straturilor de funda ie sau ramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou. Este interzisa executia fundatiei cu balast nghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de gheata. 1.04.4 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL n timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii, ncercarile si determinarile aratate n tabelul 4 cu frecventa mentionata n acelasi tabel. Tabel 4 Nr. Determinarea, procedeul de crt. verificare sau caracteristica care se verifica 1 ncercare Proctor modificata Frecvente minime la locul de punere n opera Metode verificare conform STAS 1913/13-83 2 Determinarea umiditatii deZilnic, dar cel putin un test la fiecare STAS compactare si corelatia umiditatii 250 m de banda de circulatie
253

de

4606-80 3 Determinarea compact grosimii stratuluiMinim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatii deZilnic compactare Q/S

5 Determinarea gradului deZilnic in minim 3 puncte pentru STAS 1913/15compactare prin determinareasuprafete < 2000 mp si minim 5 puncte 75 greutatii volumice n stare uscata pentru suprafete > 2000 mp de strat STAS 12288-85 6 Determinarea capacitaatii portante lan cte doua puncte situate n profile Normativ nivelul superior al stratului detransversale la distante de 10m unul de 31-2002 fundatie altul pentru fiecare banda cu latime de7,5m CD

n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide - indicativ CD 31-2002. Laboratorul Ofertantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) 1.05 1.05.1 caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum + 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 mp de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta n proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea prevazuta n proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.. Declivitatile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. 1.05.2 CONDITII DE COMPACTARE
254

Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactat pna la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-75: - pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III: 100% in cel putin 95% din punctele de masurare 98% in cel mult 5% din punctele de masurare si in toate punctele de masurare de clasa tehnica II si III 98% in cel putin 93% din punctele de masurare 95% in toate punctele de masurare

- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31-2002). Tabelul 5 Grosimea stratului de Valorile deflexiunii admisibile fundatie din balast sau Stratul superior al terasamentelor alcatuit din balast amestec optimal Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243- 88) h(cm) Conform Nisip prafos, nisip Praf nisipos, Argila prafoasa, argilos (P3) praf argilos- argila nisipoasa, STAS 12253-84 nisipos, praf argila prafoasa argilos nisipoasa (P4) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 185 163 144 129 118 109 101 95 89 323 284 252 226 206 190 176 165 156 371 327 290 261 238 219 204 190 179 (P5)
411 366 325 292 266 245 227 213 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662:2002 si STAS 6400-84. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31-2002. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). 255

Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

1.05.3

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: n profil longitudinal, masuratorile se efectueaza n axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0 cm. n profil transversal, verificarea se efectueaza n dreptul profilelor aratate n proiect si nu pot fi mai mari de +/- 1,0 cm. n cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute n prezenta documenta ie se va face corectarea suprafetei fundatiei. 1.07 REGLEMENTARI ROMANESTI RELEVANTE

ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI Nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executari de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. - Legea securita ii i snt ii n munc - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Legea 319/2006 NSPM Nr. 79/1998 Ordin MI Nr. 775/1998 Ordin AND Nr. 116/1999

REGLEMENTARI TEHNICE CD 31/2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. STANDARDE SR 662 :2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate SR EN 13450:2003 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Conditii
256

tehnice de calitate STAS 1913/1-82 STAS 1913/5-85 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 STAS 12288-85 -Teren de fundare. Determinarea umiditatii. -Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. - Incercarea Proctor. -Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti Minerali.Conditii tehnice de calitate - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice de calitate - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

2.

FUNDATII DE PIATRA SPART

CAPITOLUL I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezenta documenta ie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute n SR 667:2000 si SR 662:2002 care trebuie sa fie ndeplinite de materialele folosite si n STAS 6400-84 de stratul de piatra executat. Art.2. Prevederi generale 2.1. Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza n doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84. 2.2. Ofertantul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentei documenta ie i a documenta iei de execu ie. 2.3. Ofertantul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentei documenta ii. 2.4. In cazul n care se vor constata abateri de la prezenta documenta ie, Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
257

Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80: -balast 0-63 mm n stratul inferior; -piatra sparta 40-80 mm n stratul superior; -split 16-25 mm pentru mpanarea stratului superior; -nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie. 3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau nghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa ndeplineasca conditiile de admisibilitate aratate n tabelele 1,2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. NISIP Conditii de admisibilitate conform SR 662-2002 Tabel 1 Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru: Strat izolant Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: -continut de fractiuni sub 0,1 mm, % max.; -continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.; -conditii de filtru invers. Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 5 d15 p<d15 f < 5 d85 p 6 x 10
-3

Strat de protectie 4-8 5 -

0-4 14

BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662-2002 Tabel 2 Caracteristici Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni, %, max.: -sub 0,02 mm -063 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max. PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate conform SR 667-2000 Tabel 3 Sort Caracteristica Savura Piatra sparta (split) Conditii de admisibilitate 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 258 Piatra sparta mare 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 Conditii de admisibilitate 0-63

Continut de granule: -ramn pe ciurul superior (dmax), %, max. -trec prin ciurul inferior (dmin), %, max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max. Forma granulelor: -coeficient de forma, %, max. Coeficient de impuritati: -corpuri straine, %, max. -fractiuni sub 0,1 mm, %, max. Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. 1 1 3 30 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667:2000 3 Nu este cazul 1 35 35 35 10 10 10 10 10 5 5 5 5

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodium (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate n tabelul 3 (pentru piatra sparta). 3.4. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. 3.5. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separate pe sorturi si pastrate n conditii care sa le fereasca de mprastiere, impurificare sau amestecare. 3.6. Controlul calitatii agregatelor de catre Ofertant se va face n conformitate cu prevederile tabelului 6. 3.7. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate), rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului.

Art.4. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule n suspensie. Art.5. Controlul calitatii agregatelor nainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Ofertant prin laboratorul su n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 4. Tabel 4
259

Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa minima caracteristicile care se verifica La aprovizionare Examinarea datelor nscrise n La fiecare lot aprovizionat certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continut de carbune

La locul de punere n opera conf. -

Metode de determinare

In cazul n care se observa Ori de cte ori STAS prezenta lor apar factori de 4606:80 impurificare

Continutul de granule alterate, moi, O proba la max. 500 mc friabile, poroase si vacuolare pentru fiecare sursa Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta. Coeficient de forma O proba la max.500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max.500 t pentru fiecare fiecare sursa sort si -

SR 667:2000 SR EN 13450:2003 SR EN 13450:2003 SR EN 13450:2003

Echivalentul de nisip (EN numai la O proba la max.500 mc produse de balastiera) pentru fiecare sursa Rezistenta la actiunea repetata a O proba la max.500 mc sulfatului de sodiu (Na2SO4), pentru fiecare sursa 5 cicluri Rezistenta la sfarmare prin O proba la max. 500 mc compresiune la piatra sparta n stare pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max.500 mc pt. fiecare sort si fiecare sursa

STAS 4606:80 SR EN 13450:2003 SR EN 13450:2003

CAPITOLUL III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST Art.6. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrarilor de executie. Prin ncercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. greutate volumica n stare uscata, maxima exprimata n g/cm3 Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata n %

260

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

duef greutatea volumica n stare uscata efectiva, exprimata n g/cm3 Wef umiditatea efectiva de compactare, exprimata n % n vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------- x 100 dumax P.M. 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

CAPITOLUL IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art.8. Masuri preliminare

8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, n conformitate cu prevederile documenta iei pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de nceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii n opera a straturilor de fundatie. 8.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute n acest scop n proiect. 8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe ntreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacuarii apelor n afara suprafetei de lucru, n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului n cazul rambleelor. 8.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate n registrul de santier. Art.9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9.1. Inainte de nceperea lucrarilor Ofertantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min.10 cm. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba n lungime de min.30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
261

Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin documenta ie, daca grosimea prevazuta n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspndire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. 9.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactarii prin ncercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul n care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Ofertantul va trebui sa realizeze o noua ncercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste ncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

9.3. Intensitatea de compactare = Q/S QSvolumul materialului pus n opera, n unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat n mc; suprafata compactata n intervalul de timp dat, exprimata n mp. In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. 9.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pna la fixarea pietrei sparte 63-80 si n continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea n doua reprize a splitului de mpanare 16-25, pna la obtinerea nclestarii optime. Compactarea n acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate n fata ruloului nu mai patrund n stratul de fundatie si sunt sfarmate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. 9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Art.10. Executia straturilor de fundatie Fundatii din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast Executia stratului inferior din balast 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, ntr-un singur strat, avnd grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute n proiect. 10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitndu-se supraumezirea locala.
262

10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe ntreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. 10.5. Denivelarile care se produc n timpul compactarii stratului de fundatie sau care ramn dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 10.6. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast nghetat. 10.7. Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80 10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. 10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat n reprize. Pna la nclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 10.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se mpaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin nnoroire a golurilor ramase dupa mpanare, cu savura 0-8 sau cu nisip. 10.11. Pna la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. Art.11. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate n tabelul 5, cu frecventa mentionata n acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 11.2. Laboratorul Ofertantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditatea optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

263

Tabel 5 Nr. crt. 1 Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Incercarea Proctor modificata: -strat balast; -strat piatra sparta amestec optimal 2 Determinarea umiditatii de compactare: -strat balast; -strat piatra sparta amestec optimal 3 Determinarea grosimii stratului compactat: -toate tipurile de straturi 4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: -toate tipurile de straturi 5 Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru determinarea greutatii volumice pe teren: suprafete < 2000 mp si STAS 1913/15minim 5 puncte pentru 75 -strat balast suprafete > 2000 mp de -strat piatra sparta amestec optimal STAS 12288-85 strat Verificarea compactarii prin ncercarea cu minim 3 ncercari la o STAS 6400-84 p.s. n fata compresorului suprafata de 2000 mp Determinarea capacitatii portante la nivelul n cte doua puncte superior al stratului de fundatie situate n profiluri transversale la distante -toate tipurile de straturi de fundatie de 10 m unul de altul Normativ CD 31 pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m minim 3 probe la o STAS 1913/1-82 suprafata de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat zilnic STAS 1913/1383 Frecvente minime la locul de punere n lucru Metode de verificare conform

6 7

CAPITOLUL V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice 12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
264

12.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta n proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a mbracamintii sub care se executa, prevazuta n proiect. Abaterea limita la panta este 4%, n valoare absoluta si va fi masurata la fiecare25 m. 12.4. Declivitatile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale mbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm. Art.13. Conditii de compactare 13.1. Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pna la realizarea nclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata n fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. 13.2. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pna la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea n stare uscata maxima determinate prin ncercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: -98%, n cel putin 93% din punctele de masurare; -95%, n toate punctele de masurare. 13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm. Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: n profil longitudinal verificarea se efectueaza n axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate; n profil transversal, verificarea se efectueaza n dreptul profilelor aratate n proiect si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute n prezenta documenta ie, se va face corectarea suprafetei fundatiei. CAPITOLUL VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta, stabilita n proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
265

n fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrarile prevazute n documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.5, 11, 12, 13 si 14. In urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faza n registrul de lucrari ascunse. Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru ntreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Art.17. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare si se va face n conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

DOCUMENTE DE REFERINTA ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr.411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 -Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului Legea 319/2006 NSPM nr.79/1998 Ordin MI nr.775/1998 Ordin AND nr.116/1999 - Legea securita ii i snt ii n munc -Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de ntretinere, reparare si exploatarea drumurilor si podurilor REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 -2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
266

STANDARDE SR 662:2002 SR 667:2000 SR EN 730-2:2003 STAS 1913/1-82 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 STAS 12288-85 -Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. conditii tehnice de calitate -Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate -Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de ncercare -Teren de fundare. Determinarea umiditatii -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor -Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. -Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate -Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip 3. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CAPITOLUL I - GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1. Prezenta documenta ie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute n SR 7970, care trebuie sa fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate. 1.3. Prevederile prezentei nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

2.1. Straturile de baza din prezenta documenta ie sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald n centrale si puse n opera mecanizat. 2.2. Alegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant. 2.3. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport care trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
267

CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art.4. Agregate

4.1. Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa ndeplineasca conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: nisip natural sort 0-4, conform SR 662; margaritar sort 4-8, conform SR 662; pietris sort 4-25 sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25 conform SR 662; nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; savura sort 0-8 conform SR 667; criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; filer de calcar conform STAS 539.

Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate n totalitate nainte de a fi folosite n amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. 4.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1. Tabel 1 Nr. crt. 1 2 Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste 4 mm % din masa Caracteristici Mixturi asfaltice tip AB1 Fig.1 2247 (3055) Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste 25 mm (31,5 mm) % din masa 4 5 Continut n parti fine sub 0,1 mm % din masa Continutul minim de filer % din masa 414 (412) 7 311 (210) 4 max.10 AB2 Fig.2 3666 (5075) max.10

Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa I 6 II III IV-V nu se foloseste 35-criblura 65-pietris concasat 100-pietris concasat 100-pietris sortat Tabel 2 Clasa tehnica Categoria tehnica Agregate naturale utilizate 268 100-criblura

a drumului I (Autostrazi)

a strazii - criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 I - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare - filer - criblura: min.35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25) - nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 - pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru - nisip natural sort 0-4 - filer - pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 - nisip natural sort 0-4

II

II

III

III

- nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 - filer - pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25

IV-V

IV

- nisip sort 0-4 - filer

Art.5. Filer Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) - umiditatea min.80% max. 2%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai mpreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita n ncaperi acoperite, ferite de umezeala sau n silozuri cu ncarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Art.6. Lianti Pentru realizarea mbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosete bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: Conditiile de admisibilitate pe care trebuie sa le ndeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute n SR 754 si n Normativul AND 537. Art.7. Controlul calitatii materialelor nainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica n conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art.3, 4 si 5 din prezenta documenta ie. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct.4.1.2. si constau n urmatoarele: a. b. Bitum penetratia la 25oC STAS 42 si SR 754; punctul de nmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754; ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II). Criblura 269

c. d. e. -

natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4; granulozitatea, STAS 730; forma granulelor, STAS 730; determinarea continutului de parti fine sub 0,1 STAS 730; continutul de argila, SR 667. Pietris natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606; granulozitatea STAS 4606; forma granulelor STAS 4606, STAS 730; parte levigabila STAS 4606; continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730. Nisip natural granulozitatea STAS 4606; continut de corpuri straine, STAS 4606; echivalent de nisip STAS 730. granulozitatea, STAS 730; continut de corpuri straine STAS 4606; coeficient de activitate STAS 730. Filer umiditate STAS 539; finetea STAS 539.

Nisip de concasaj

CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art.8. Compozitia mixturilor 7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinnduse seama de respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de documenta ie. Studiul l face Ofertantul n cadrul laboratorului su daca este autorizat sau l comanda la un alt laborator autorizat. 7.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si ncercarile efectuate, mpreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Beneficiarului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele ncercari: ncercarea Marshall pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune n apa pentru aceleasi continuturi de liant).

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Ofertant. 7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea totala a materialului granular n stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. 7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date n tabelul 1. 270

7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se ncadreze ntre limitele aratate n tabelul 4. Tabel 4 Continutul de liant Mixturi asfaltice Tip AB1 - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii 3,55,0 3,65,4 Tip AB2 3,34,8 3,45,0

Art.9. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 9.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbracamintii gata executate. 9.2. In lipsa unor dispozitii ale prevederilor speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa ndeplineasca n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate n tabelul 5. Tabel 5 CARACTERISTICI Bitum tip Tipul mixturii asfaltice Tip AB1 Tip AB2

Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii I, II si III A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60oC, kN, min. Indicele de curgere, mm D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 Absorbtie de apa, % vol. Densitatea aparenta, kg/m , min. Rezistenta la compresiune la 22oC, N/mm2, min. Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC, dupa 28 zile de pastrare n apa, % max. Absorbtie de apa, % vol. Densitatea aparenta, kg/m ,min.
3 3

IV si V

I,II si III

IV si V

5,0 4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 28 2200

4,5 4,0 1,5-4,5 1,5-4,5

5,5 5,0 1,5-3,5 1,5-4,0 28 2200

5,0 4,5 1,5-4,0 1,5-4,5

D 60/80 D 80/100

B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 9.3. Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9o C mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct.2.4.3.2. 271 2150 2150 30 210 30 210 2,5 2,5

Art.10. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 10.1. Mixturile asfaltice se prepara n instalatii speciale, de regula, n flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor. 10.2. In cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa n uscator malaxor se face automat, pe computer. 10.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel nct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1) l. 10.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, ofertantul va trebui sa le nlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere n exploatare. 10.5. Ofertantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, n tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de refuz. 10.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata n prealabil si de un dispozitiv capabil sa ncalzeasca liantul pna la temperatura necesara, evitnd orice suprancalzire (ct de mica). 10.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este nchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea nceperii fabricatiei. Art.11. Autorizarea statiei de asfalt Inaintea nceperii executiei, Ofertantul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndepartarii apelor etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de acceptarea Beneficiarului. Art.12. Fabricarea mixturilor asfaltice 12.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta n urmatoarele operatii: Nr. crt. 1 Fractiunile de agregate naturale: 272 reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin ncercari; Tabel 6 Elemente componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %

2531,5 1625 816 48(3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. 2 Continut de agregate concasate

+5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10

introducerea agregatelor naturale n uscator (sau uscator-malaxor) resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu); introducerea agregatelor naturale calde n malaxor; ncalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n uscator-malaxor; amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncarul de stocare;

Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 12.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 7. Tabel 7 Materiale si faza de executie Temperatura n C, functie de tipul bitumului D 60/80 - agregate naturale la iesire din uscator - bitum la intrare n malaxor - mixtura asfaltica -la iesire din malaxor -la asternere -la nceputul compactarii -la sfrsitul compactarii 165175 min.155 min.150 min.110 160170 min.150 min.145 min.105 170190 155165 D 80/100 165185 150160
o

NOTA: *Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12697-13 In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic. Temperatura mixturii asfaltice la iesire din malaxor trebuie reglata n intervalul prescris, astfel nct, n conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice ncalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului n procesul tehnologic. Trebuie evitata ncalzirea prelungita a bitumului sau rencalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul n care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata rencalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv. Art.13. Controlul fabricatiei

273

13.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse ncercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere n opera a mixturilor, a caror frecventa este cea indicata n tabelul 8. Tabel 8 Nr. crt. 1 2 Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita Verificarea calitatii mixturii asfaltice Natura controlului sau a ncercarii Categoria controlului* A x x x 20.2.1. B Verificari conform pct. pentru fiecare tip de produs la nceputul fiecarei zile de lucru si naintea nceperii fabricatiei fiecarui tip de produs permanent zilnic unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi Frecventa controlului sau a ncercarii

3 4 5

x x x

20.2.2. 20.2.4. 20.2.5.

*) A Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate n timpul executiei 13.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare. CAPITOLUL IV - EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA Art.14. Punerea n opera Punerea n opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai n anotimpul calduros, n perioada martieoctombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrarile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport. Art.15. Transportul mixturilor asfaltice 15.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului, sa fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa ncarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura etc.) este interzisa. Art.16. Pregatirea stratului suport 16.1. Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. 16.2. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura nct ruperea sa fie efectiva naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 16.3. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata. 16.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. Art.17. Asternerea

274

17.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai n cazul lucrarilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. 17.2. In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari: a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie: 5,0 cm la mixturi tip AB1; 6,0 cm la mixturi tip AB2. 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate; 6,0 cm n cazul asternerii manuale.

b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere n opera si nu trebuie sa depaseasca:

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere n opera. Ofertantul trebuie sa dispuna, la locul de punere n opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si nainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe n permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului. 17.3. Mixtura asfaltica trebuie asternuta n mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa n ziua respectiva. 16.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevazute n tabelul 7. Art.18. Compactarea 18.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute n tabelul 9. Tabel 9 Nr. crt. 1 2 3 Densitatea aparenta, kg/m , min. Absorbtia de apa, % vol. Grad de compactare, % min.
3

Caracteristici

Tipul mixturii AB1 2150 210 96 AB2 2150 210 96

18.2. Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. 18.3. In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min.96%), la nceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Ofertantului, Beneficiarul putnd cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze n acest scop, pe cheltuiala Ofertantului, ncercarile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor ncercari, Ofertantul propune Beneficiarului aprobarea pentru: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute n tabelul 7.

18.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat n tabelul 10. 275

Tabelul 10 Atelier de compactare compus din: Specificatii doua utilaje de compactare Compactor cu pneuri de 160 kN Nr.de treceri, min. 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 un utilaj de compactare Compactor cu rulouri netede de 120 kN 14

18.5. Compactarea se executa n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Pe sectoarele n rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. 18.6. La executia lucrarilor n mai multe straturi successive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat n parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor successive trebuie decalate cu min.10 cm. Art.19. Suprafatarea stratului de baza 19.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica n profil longitudinal (n axul drumului sau n axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuata si n oricare alte locuri indicate de Beneficiar. 19.2. Denivelarile admisibile n profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3 m sunt de maximum 10 mm. 19.3. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m. Art.20. Protejarea stratului de baza mbracamintea bituminoasa se va aplica imediat dupa executia stratului de baza, n acelasi sezon de lucru. In cazul n care aceasta conditie nu poate fi ndeplinita si stratul de baza este dat n circulatie nainte de executia mbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminous simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic. Art.21. Controlul punerii n opera Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze. 21.1. Controlul calitatii materialelor se face conform art.6. 21.2. Controlul procesului tehnologic consta n urmatoarele operatii: 21.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: 21.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: 21.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: pregatirea stratului support: temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare; modul de executie a rosturilor;

tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): 21.2.4. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Ofertantului: 21.2.5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Ofertantului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina: compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelele 1,2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6; punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica, conform prevederilor de la punctual 8.3; caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate n tabelul 5. 276

21.2.6. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate n tabelul nr.11. Tabel 11 FAZA DE EXECUTIE NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII CATEGORIA CONTROL A Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare In timpul executiei Controlul ocazional de compactare prin carote Reglajul de suprafata: cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor controlul x x x x x x B x C permanent la nceputul exec. lucrarilor apoi cnd la un control ocazional se constata o compactare neconforma o carota la fiecare 250 ml de banda zilnic si la sfrsitul lucrarilor de santier n fiecare punct indicat de Inginer n fiecare punct indicat de Inginer DE FRECVENTA CONTROLULUI

La straturile executate

CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT Art.22. Controlul calitatii stratului bituminos 22.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gama densimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata). Carotele se preleveaza n prezenta delegatului Ofertantului si al Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, ncheindu-se un proces verbal. 22.2. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin ncercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 9. 22.3. Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Ofertantului sau de un laborator autorizat si constau n: masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras).

Art.23. Elemente geometrice si abateri limita 23.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct.3.4.) 23.2. Abateri limita la elementele geometrice 23.2.1. Abaterile limita locale admise n minus fata de grosimea prevazuta n profilul transversal tip al proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max.10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentei documenta ii privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. 23.2.2. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi. 277

23.2.3. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 23.2.4. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. 23.2.5. Denivelarile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. 23.3. Atunci cnd documentatia prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta n contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR Art.24. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului n fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata n Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996. Art.25. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. Verificarea grosimii se face ca la art. 20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii mbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor n timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. Art.26. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii n exploatare a lucrarilor definitive. DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Ordinul MT nr.45/1998 Ordinul MT nr.46/1998 -Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national -Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor -Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului Legea 319/2006 NSPM nr.79/1998 Ordin MI nr.775/1998 - Legea securita ii i snt ii n munc -Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor -Norme de prevenire si stingere a incendiilor 278

si dotarea cu mijloace tehnice de stingere Ordin AND nr.116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 537 III. STANDARDE SR EN 1426:2007 SR EN 1427:2007 SR 61/1997 SR 174-2:1997 -Bitumuri. Determinarea penetratiei -Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bila. -Bitumuri. Determinarea ductilitatii -Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n opera a mixturilor asfaltice si receptia mbracamintilor executate STAS 539-79 SR 662:2002 SR 667:2000 SR EN 13450:2003 SR 754:1999 STAS 1338/1-84 -Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins n pulbere -Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate -Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate -Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de ncercare -Bitum neparafinos pentru drumuri -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor SR EN 12697-6+A1:20007 -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare STAS 1338/3-84 -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor STAS 4606-80 SR EN 12407:2007 -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare -Piatra naturala pentru constructii. 279 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri

Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor Petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice. STAS 6400-84 SR 7970:2001 -Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. -Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie SR 10969:2007 -Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. SR EN 12697-13:2002 -Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii SR EN 12.697-27:2002 -Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

4. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I - GENERALITATI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1. Prezenta documenta ie contine specificatiile tehnice privind mbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute n SR 174-1 si SR 174. 1.2 Prevederile prezenta documenta ie nu se aplica mbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, n general, din doua straturi si anume: stratul superior, de uzura ; stratul inferior, de legatura ;

2.2. In cazurile n care mbracamintea bituminoasa cilindrata se executa ntr-un singur strat, acesta trebuie sa ndeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. 2.3. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 stabilizate cu fibre de celuloza; AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 realizate cu bitum aditivat.
280

CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.4. Agregate 4.1. Pentru mbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa ndeplineasca conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor; Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, n functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. 4.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. Art.5. Filer Filerul care se utilizeaza la mbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%. Art.6. Lianti 6.1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezenta documenta ie sunt: bitum neparafinos pentru drumuri tip D60/80 si tip D 80/100; bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; bitum aditivat. Tabelul 1 Tipul mbracamintii bituminoase Tipul liantului Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica Bitum neparafinos pentru drumuri, conform stabilizata cu fibre: SR 754: - strat de uzura (cu adaos de fibre) Tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754; Tip D 60/80 Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri: - strat de uzura - strat de legatura Bitum modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754
281

Acestia se aplica n conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tip D 60/80 Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat: - strat de uzura si strat de legatura Bitum aditivat: - tip D 60/80a zona climaterica calda - tip D 80/100a zona climaterica rece Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzura si strat de legatura Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 zona climaterica calda - tip D 80/100 zona climaterica rece Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din prezenta documenta ie. 6.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste. Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553. 6.5. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Art.7. Aditivi Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor n vigoare. Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Ofertantul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. Art.8. Fibre Fibrele trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor n vigoare. Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor n vigoare, iar ncercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
282

Art.9. Controlul calitatii materialelor nainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru mbracamintile bituminoase, se verifica n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.3.1.
CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art.10. Compozitia mixturilor

10.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzura ct si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabelul 2 Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate -criblura sort 4-8 si 8-16 -nisip de concasare sort 0-4 -filer -criblura sort 4-8 si 8-16 Beton asfaltic rugos -nisip de concasare sort 0-4 -filer -criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 Betoane asfaltice bogate cu criblura -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4*) -filer -pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 Beton asfaltic cu pietris concasat -nisip natural sort 0-4 -filer -criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu criblura -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4*) -filer -pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4*) -filer -pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat -nisip de concasare sort 0-4 -nisip natural sort 0-4*) -filer *) Conform notei de la tabelul 4 Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de documenta ie. Studiul l face Ofertantul n cadrul laboratorului sau autorizat sau l comanda la un laborator autorizat. 283

10.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si ncercarile efectuate mpreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. 10.3. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul 3. 10.4. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata n tabelul 4. 10.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5. Tabelul 5 Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 Strat de uzura BA 16m BA 16, BA 16a 6,07,0 6,37,3 6,07,0 6,37,3 6,57,5 BA 8, BA8a BA25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m BAD25, BAD 25a Strat de legatura BADPC 25, BADPC 25a BADPS 25, BADPS 25a 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Clasa tehnica a drumului IV IV IIII IIIII III III II III IVV IVV IVV IVV IIII IV IIIV IVV Tabelul 6 Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate n criblura: Strat de uzura -cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm; -cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Strat de legatura Betoane asfaltice deschise 1,31,8 1,11,8 1,61,8 0,51,4 Raport filer: liant (recomandat) 1,61,8 Categoria tehnica a strazii

MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a, BAR 16

IIV IIV IIII IIIII III III II III IV IV IV IV IIII IIV IIIIV IV

10.6. Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tab. 6.

10.7. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,31,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute. 284

Art.11. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice mecanice 11.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate mecanice din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea dozajelor pe parcursul executiei, precum si din straturile mbracamintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata exe executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27. 11.2. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor documenta iei, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice mecanice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa ndeplineasca, n timpul studiului de laborator si n ndeplineasca, timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate n tabelele 7 si 8. Tabelul 7

Tabelul 8

285

11.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 9. Tabelul 9

286

11.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 10. Tabelul 10 Caracteristica Test Schellenberg, %, max. Tipul mixturii asfaltice MASF 8 0,2 MASF 16 0,2
287

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - stabilitate (S) la 60oC, KN, min. - indice de curgere (I) la 60oC, min. - densitate aparenta, kg/m3, min. - volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max. - viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numarul mediu de vehicule1): <1500, max. 15003000, max. 30006000, max. >6000 10000 Temperatura 10000 Temperatura 7,0 1,53,5 2300 34 7,0 1,53,5 2300 34

45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3) 6,0 4,0 2,0 <2,0 8,0 6,0 3,5 <3,5 6,0 4,0 2,0 <2,0 8,0 6,0 3,5 <3,5

- adncimea fgasului, mm: Numarul mediu de vehicule1): <1500, max. 15003000, max. 30006000, max. >6000 6,0 5,0 4,0 <4,0 3600 9,0 8,0 7,0 <7,0 6,0 5,0 4,0 <4,0 4000 1000 9,0 8,0 7,0 <7,0

Modulul de elasticitate la 15oC, Mpa, min.

Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 1200 15oC, 10-4, max.

NOTA: 1 Vehicule de transport marfa si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva 2 Zona climaterica rece 3 Zona climaterica calda 11.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-2. 11.6. Caracteristicile prevazute n tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice n vigoare. 11.7. Bitumul continut n mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60.
288

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conf. SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul n care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. Art.12. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de documenta ie. 12.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 12.1.1. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu. In cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa n uscator-malaxor se face automat, pe computer. 12.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. 12.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 12.2. Stocarea, ncalzirea si dozarea bitumului 12.2.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de ncalzire a liantului pna la temperatura necesara, evitndu-se suprancalzirea acestuia. 12.3. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat n silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 12.3. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene i cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Art.13. Autorizarea statiei de asfalt Inaintea nceperii executiei, Ofertantul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, ca
289

dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. Art.14. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai n statii automate de asfalt. 14.1. Conform SR 174-2, pct.2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse ntre urmatoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3 C. 14.2. Incalzirea agregatelor naturale se va face n uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. tabel 1. Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Art.15. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 15.1. Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercari, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate n laborator, n limitele de toleranta admise. 15.2. Autorizatia de punere n exploatare va fi data de Beneficiar dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris n limitele tolerantelor admise. 15.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Ofertantul va trebui sa le nlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere n exploatare. 15.5. Ofertantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei. Art.16. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina n timpul executiei si verificari n cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata n tabelul 12. Tabelul 12 Faza Natura controlului sau verificarii Categoria* Frecventa controlului controlului sau a verificarii A Studiu Studiul compozitiei mixturii x x B C pentru fiecare tip produs de Temperatura agregatelor naturale n uscator trebuie sa fie conform SR 174-2, pct.2.2.2 14.3. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie conform SR 174-2 pct.2.2.2. si

Executie Controlul reglajului instalatiei de preparare a x mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

naintea nceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura

290

Incadrarea agregatelor n zona de granulozitate indicata n documenta ie pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor naturale ncalzite la iesirea din toba de uscare uscate si

la nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaza alte agregate permanent permanent la nceputul fiecarei zile de lucru zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice n fiecare ora programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic a

x x x x

Functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor nainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit n laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct.10.2.2. din prezenta documenta ie Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60 C Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall
CAPITOLUL IV - MODUL DE PUNERE IN OPERA
o

x x x

cte o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, n functie de productivitatea statiei

Art.17. Transportul mixturilor asfaltice 17.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate nainte de ncarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa ncarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura etc.) este interzisa. Art.18. Lucrari pregatitoare 18.1. Pregatirea stratului suport 18.2. Amorsarea
291

18.2.1. La executarea mbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. 18.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din mbracaminti asfaltice existente; pentru strat de uzura pe strat de legatura cnd stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.

18.2.3. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp. 18.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. 18.2.5. La mbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica n grosime de minimum 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor prezentei documenta ie. Art.19. Asternerea 19.1. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate n spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa n ziua respectiva. 19.2. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevazute n tabelul 13. Tabelul 13 Tipul liantului D 60/80 D 80/100 Temperatura mixturii asfaltice la asternere oC min. 145 140 Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, mm nceput 140 135 sfrsit 110 100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta n tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc n buncarul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale. 19.3. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnarii. Asternerea se va face pe ntreaga latime a caii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Ofertantul supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
292

19.4. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total ntreruperile. 19.5. Ofertantul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus nainte de compactare. 19.6. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe n permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului. Art.20. Compactarea 20.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. 20.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbracaminte. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Ofertantului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Ofertantului. 20.4. Conform pct.2.4.4. din SR 174-2 pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat n parte Tabelul 14 Tipul stratului Ateliere de compactare A Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzura Strat de legatura 10 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 4 B Compactor cu rulouri netede de 120 kN 12 14

Numar de treceri minime

Art.21. Tratarea suprafetei mbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate nainte de aceasta data n zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata mbracamintei va fi protejata, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, Art.22. Controlul punerii n opera
293

22.1. In cursul executiei mbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrarilor pe sectorul respectiv; temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; modul de compactare: zilnic; modul de executie a rosturilor: zilnic.

22.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: 22.3. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura: -densitatea aparenta; -absorbtia de apa; -gradul de compactare. Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15. Tabelul 15 Tipul mixturii asfaltice Densitatea Absorbtia Grad de aparenta, de apa, compactare, kg/m3, min. % vol. %, min. 2300 2300 2250 2300 2250 2250 2200 26 47 97 96

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat n criblura: BA 16 m BA8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

26

96

38

96

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea fagasului, la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16. Tabelul 16 Numarul mediu Viteza de deformatie la Adncimea fagasului, mm, ornieraj (VDOP), mm/h, max. max
294

de vehicule1) <1500 15003000 30006000 > 6000

Temperatura 45oC 6,0 4,0 2,0 <2,0 60oC 8,0 6,0 3,5 <3,5

Temperatura 45oC 6,0 5,0 4,0 <4,0 60oC 9,0 8,0 7,0 <7,0

NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva 22.4. Controlul compactarii 22.4.2. Calitatea compactarii straturilor mbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Ofertant, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Ofertantului si Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea mbracamintii, ncheindu-se un proces verbal. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15. 21.5. Reglarea nivelmentului Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm. Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.23. Caracteristicile suprafetei mbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa ndeplineasca conditiile din tabelul 17. Tabelul 17 Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal1) Indice de planeitate, IRI, m/km - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V 2,5 3,5 4,5 5,5 Reglementari tehnice n vigoare privind masuratori cu analizatorul de profil longitudinal (APL) Conditii admisibilitate de Metode de ncercare

295

Uniformitatea n profil longitudinal1) Denivelari admisibile dreptarul de 3 m, mm masurate sub

- drumuri de clasa tehnica I si strazi de 3,0 categoria tehnica IIII - drumuri de clasa tehnica II si strazi de 4,0 categoria IV n alte zone dect cele din zona rigolelor - drumuri de clasa tehnica IIIV Rugozitatea ) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IVV - Rugozitatea geometrica, HS, mm: - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IVV - Coeficient de frecare (GT): - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei 0,95 0,7 0,7 0,6 0,55 80 70 60
2

SR 174-2:1997

5,0

SR EN 13036-1:2002

SR EN 13036-1:2002

Reglementari tehnice n vigoare cu aparatul de masura Gip Tester

Aspect fara degradari sub forma de exces de Vizual bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

Art.24. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. 24.1. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta n profilul transversal din proiect. Abaterile limita locale admise n minus fata de grosimea prevazuta n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. 24.2. Latimile straturilor vor fi cele prevazute n proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. 24.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatura ct si pentru stratul de uzura la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
296

24.4. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR Art.25. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. Art.26. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control ntocmita n timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. Verificarea grosimii mbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor n timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. In perioada de verificare a comportarii n exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a mbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Ofertant. Art.27. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii n exploatare a lucrarilor definitive. DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Ordinul MT nr.45/1998 Ordinul MT nr.46/1998 Ordinul MT/MI Nr.411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului NGPM/1996 Norme generale de protectia muncii
297

NSPM nr.79/1998 Ordin MI nr.775/1998 Ordin AND nr.116/1999

Norme privind exploatarea si ntretinerea rumurilor si podurilor Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de ntretinere, reparare si exploatarea drumurilor si podurilor. Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii mbracamintilor bituminoase rutiere

II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539

AND 549 AND 553

Normativ privind mbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri Normativ privind executia mbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat

AND 559

Normativ privind executia mbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat

III. STANDARDE SR EN 1426:2007 SR EN 1427:2007 SR 61/1997 SR EN 12593:2003 SR 174-1:2009 SR 174-2:1997 Bitumuri. Determinarea penetratiei Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bila. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase Cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n opera a mixturilor asfaltice si receptia mbracamintilor executate STAS 539-79 SR 662:2002 SR 667:2000 SR 754:1999 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins n pulbere Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Bitum neparafinos pentru drumuri
298

STAS 863-85 SR EN 933-2:1998

Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1-84

Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor

SR EN 12697-6+A1:2007

Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare

STAS 1338/3-84

Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si mbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor

STAS 6400-84 SR EN 13036-1:2002

Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare

SR 877-1:2007, SR 877-2:2007Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri SR 10969:2007 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. SR EN 12697-1 :2006 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil SR EN 12697:2006 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ SR EN 12697-4:2005 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor
299

SR EN 12697-28

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

5. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE SI MARCAJE) I. GENERALIT I I.1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM Indicatoarele se instaleaz conform STAS 1848/1-86
I.2 PLANTAREA STALPILOR

Lungimea stlpilor se stabilete astfel nct s fie ncastra i min. 40 cm n funda ia de beton de clas Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm cnd sunt planta i direct n pmnt. Montarea indicatoarelor se face, de regul, pe stlpi speciali destina i n acest scop, confec iona i conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circula iei, pe stlpii cu alte destina ii, pe console montate pe stlpi sau pe console ncastrate n construc iile existente precum i pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersec iilor. I3. REGULI I METODE DE VERIFICARE Verificarea calit ii indicatoarelor se face n timpul execu iei, precum i cu ocazia recep iei. Verificrile ce se efectueaz sunt: - forma i dimensiunile, n conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit toleran e de + 1% pentru indicatoarele metalice. - planeitatea fe ei, toleran a admis fiind de 1 mm la indicatoarele metalice. - verificarea rezisten ei i nedeformabilit ii dispozitivelor de prindere pe stlpi. - aspectul i exactitatea executrii simbolului. - aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderen , s nu aib ncre ituri i umflturi. - aspectul i exactitatea inscrip iilor, fiind admis toleran a de + 1 mm pentru nl imi ale literelor pn la 130 mm i o toleran de + 2 mm pentru nl imi mai mari; la grosimi ale literelor pn la 18 mm, se admite o toleran de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleran de + 1 mm. Verificarea dup montare a indicatoarelor const n: - respectarea prescrip iilor de instalare, innd seama de distan ele i nl imile prevzute. - modul de prindere pe stlpi. - este interzis montarea reclamelor i a altor panouri pe suprafa a de teren cuprins ntre marginea platformei drumului i linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora i a nu distrage aten ia conductorilor de autovehicule. Dispozitivele i modul de prindicere a indicatoarelor pe stlpi se va face conform anexei B.
II. INDICATOARE RUTIERE
300

Se vor monta urmtoarele tipuri de indicatoare: II.1.1 Indicatoare de avertizare a pericolului II.1.2 Indicatoare de reglementare II.1.2.1 Indicatoare de prioritate, II.1.2.2 Indicatoare de interzicere si restrictii II.1.2.3 Indicatoare de obligatie II.1.3.1 Indicatoare de orientare II.1.3.2 Indicatoare de informare: II.2. Confec ionarea indicatoarelor Indicatoarele se vor confectiona din tabla de aluminiu. Spatele indicatoarelor va fi vopsit (de preferinta in cmp electrostatic) in culoare gri deschis, mata sau semimata spre a evita efectul de oglinda. Se interzice utilizarea vopselurilor pe baza de ulei peste care nu adera folia retroreflectorizanta. Fetele indicatoarelor se executa din folii retroreflectorizante clasa 1 (engineering grade) Folia retroreflectorizanta de clasa 1 trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de 7 ani Foliile retroreflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din aceast documenta ie. II.3. Dimensiunile indicatoarelor Dimensiunile sunt prevazute in STAS 1848/2-86. Dimensiunile sunt date in mm, cu o toleranta de + 5 mm. II.5. Reguli i metode de verificare Verificarea calit ii indicatoarelor se face n timpul execu iei, precum i cu ocazia recep iei. Verificrile ce se efectueaz sunt: - forma i dimensiunile, n conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit toleran e de + 1% pentru indicatoarele metalice. - planeitatea fe ei, toleran a admis fiind de 1 mm la indicatoarele metalice. - verificarea rezisten ei i nedeformabilit ii dispozitivelor de prindere pe stlpi. - aspectul i exactitatea executrii simbolului. - aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderen , s nu aib ncre ituri i umflturi. - aspectul i exactitatea inscrip iilor, fiind admis toleran a de + 1 mm pentru nl imi ale literelor pn la 130 mm i o toleran de + 2 mm pentru nl imi mai mari; la grosimi ale literelor pn la 18 mm, se admite o toleran de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleran de + 1 mm. Verificarea dup montare a indicatoarelor const n: - respectarea prescrip iilor de instalare, innd seama de distan ele i nl imile prevzute. - modul de prindere pe stlpi.
301

-este interzis montarea reclamelor i a altor panouri pe suprafa a de teren cuprins ntre marginea platformei drumului i linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora i a nu distrage aten ia conductorilor de autovehicule. Dispozitivele i modul de prindere a indicatoarelor pe stlpi se va face conform detaliilor de execu ie. III. MARCAJE RUTIERE III.1. Condi ii tehnice pentru materialele utilizate III.1.1. Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele : Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier: Vopsea de marcaj ecologica, alba, tip masa plastica, ecologica, monocomponenta, solubila in apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model structurat, asigurnd vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa. Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de minim 18 luni. Calitatea vopselei i amorsei se apreciaza pe baza datelor din Fisele tehnice prezentate in documenta ia de execu ie. Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la cald sau la rece, care sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica de la paragraful anterior. Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni. Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia marcajelor termoplastice vor fi furnizate de Ofertant, Beneficiarului, la depunerea ofertelor pentru licitatie. Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar. De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calitatii, eliberate de laboaratoare recunoscute pe plan international. III.1.2. Controlul vopselei de marcaj Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati. Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor din Instructiuni Tehnice pentru Marcaje Rutiere din AND - CESTRIN. Probele vor fi analizate de catre CESTRIN - Laboratorul de Siguranta Circulatiei, conform dotarii si metodologiei acestuia. In cazul obtinerii de catre CESTRIN a unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent ofertantul, iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje originale. L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea vopselei de marcaj rutier. Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre ofertant. In cazul confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, ofertantul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea. III.1.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
302

buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice. III.2. TIPURI DE MARCAJE care se vor executa III.2.1. Marcajele longitudinale: Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie ; Marcajele longitudinale de delimitare a benzilor; Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile ; Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase: De oprire De cedare a trecerii De traversare pentru pietoni De traversare pentru biciclete.

III.2.2. Marcaje transversale:

III.2.3. Marcaje diverse De ghidare Pentru spatii interzise Pentru interzicerea stationarii; Pentru locurile de parcare pe partea carosabila ; Curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0.40 m. III.2.4. Marcaje prin sageti si inscriptii Aceste marcaje informeaza participantii la trafic asupra destinatiei benzilor, directiilor de urmat spre o anumita localitate, limitari de viteza, repliere inainte de sectoarele unde este instituita interdictia de a depasi, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere. III.3.Condi ii de realizare a marcajelor III.3.1. Tipul si tipodimensiunile marcajului
Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, att pe timp de zi, ct si pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa aprobarea acesteia de catre Proiectant si Beneficiar. III.3.2. Executia marcajului rutier III.3.2.1. Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor documenta iei de execu ie, in ceea ce priveste: - calitatea vopselei ; - tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale; - filmul marcajului;
303

- executia premarcajului; - pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul; - stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni; - metodologia de control al calitatii; - norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor, din Instructiunile Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND- CESTRIN; III.4. Controlul calit ii marcajului III.4.1. Specifica ii generale In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere:

daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj si sitarea acesteia inainte de punerea in opera; daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si microbile; respectarea proiectului; banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea; la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului;
in cazul nerespectarii prescriptiilor documenta iei de execu ie de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere;

V. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condi iile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circula iei i de instruire a restric iilor de circula ie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului. - Norme generale de protec ia muncii. - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instruc iuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntre inere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor.

NGPM/1996 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 VI. STANDARDE SR 1848-1:2008 SR 1848-2:2008

- Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier. Clasificare, simboluri i amplasare. - Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier.
304

Prescrip ii tehnice. SR 1848-3:2008 SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier. Scriere, mod de alctuire. - Siguran a circula iei. Semafoare pentru dirijarea circula iei. Amplasare i func ionare. - Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circula ie. Condi ii tehnice de calitate.

6. LUCRARI DE TERASAMENTE

GENERALIT I
Art. 1. DOMENIUL DE APLICARE Prezenta documenta ie se aplic la executarea terasamentelor pentru construc ia drumurilor publice. El cuprinde condi iile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor, controlul calit ii i condi iile de recep ie. Art. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele i normativele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentei documenta ie i prevederile documenta iei de execu ie. 2.2. Ofertantul va asigura prin posibilit ile proprii sau prin colaborare cu unit i de specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea documenta iei de execu ie. 2.3. Ofertantul este obligat s efectueze la cererea beneficiarului, verificri suplimentare, fa de prevederile prezentei. 2.4. Ofertantul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentei documenta ie. 2.5. Ofertantul este obligat s in eviden a zilnic a condi iilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele ob inute n urma determinrilor i ncercrilor. 2.6. n cazul cnd se vor constata abateri de la prezenta documenta ie, beneficiarul va dispune ntreruperea execu iei lucrrilor i luarea msurilor care se impun. CAPITOLUL I: MATERIALE FOLOSITE Art. 3 PMNT VEGETAL Pentru acoperirea suprafe elor ce urmeaz a fi nsmn ate sau plantate, se folosete pmnt vegetal ales din pmnturile vegetale locale cele mai propice vegeta iei. Art. 4 PMNTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile i tipurile de pmnturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt conf. STAS 1243-88. 4.2. Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre, n cazul cnd condi iile hidrologice locale sunt mediocre i nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75 privind prevenirea degradrilor provocate de nghe -dezghe .
305

4.3. n cazul terasamentelor din debleu sau la nivelul terenului, alctuite din pmnturi argiloase cu simbolul 4e, 4f i a cror calitate este rea sau foarte rea, vor fi nlocuite cu pmnturi corespunztoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lian i (var, cenu de termocentral, etc.), pe o grosime de 20 cm n cazul pmnturilor rele i minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea n stare uscat mai mic de 1.5 g/cm3. Att nlocuirea ct i stabilizarea lor se va face pe toat l imea platformei, grosimea fiind considerat sub nivelul patul drumului. Pentru pmnturile argiloase simbolul 4d, se recomand fie nlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm. 4.4. Nu se vor utiliza n rambleu pmnturile organice, mlurile, nmolurile, pmnturile turboase i vegetale, pmnturile cu consisten a redus (care au indicele de consisten sub 0,75), precum i pmnturile cu un con inut mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi bulgri de pmnt nghe at sau cu con inut de materii organice n putrefac ie (brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc.). 4.5. Condi iile de utilizare a diferitelor pmnturi pot fi combinate la cererea dirigintelui cu msuri specifice destinate a aduce pmntul extras n stare compatibil cu modalit ile de punere n oper i cu condi iile meteorologice. Aceste msuri ce cad n sarcina ofertantului privesc modalit ile de extragere i de corec ie a con inutului n ap aport de liant sau reactivi. Art. 5. APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesar compactrii rambleelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s con in materii organice n suspensie. 5.3. Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se va face dect cu aprobarea beneficiarului n care se vor preciza i modalit ile de utilizare. Art. 6. PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTEC IE Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protec ie a rambleelor erodabile vor trebui s aib calit ile pmnturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile i pietriurile aluvionare. Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. Art. 7. VERIFICAREA CALIT II PMNTURILOR 7.1. Verificarea calit ii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute n tabelul 2. Tabel 2 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Caracteristici care se verific Granulozitate Limita de plasticitate Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare liber Frecven e minime Metode de determinare conform STAS 1913/5 85 1913/4 86 1243 88 1913/13 83 1913/12 88
306

n func ie de heterogenitatea pmntului utilizat ns nu va fi mai mic de o ncercare la 5 000 m3 Pentru pmnturile folosite n rambleele din spatele zidurilor i pmnturile folosite la

6. 7.

Sensibilitate la nghe -dezghe Umiditate

protec ia rambleelor o ncercare la 1 000m3 Zilnic sau la fiecare 500 m3

1709 75 1913/1 82

7.2. Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator. CAPITOLUL II: EXECUTAREA TERASAMENTELOR Art.8. PICHETAJUL LUCRRILOR 8.1 Materializarea pe teren a traseului se face la nceperea lucrrilor de execu ie pe baza listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi i a reperilor de pe teren. Piche ii implanta i n cadrul pichetajului complementar vor fi lega i n plan i n profil n lung de aceiai reperi ca i piche ii din pichetajul ini ial. 8.4. Odat cu definitivarea pichetajului, n afara de axa drumului, ofertantul va materializa prin rui i abloane urmtoarele: nl imea umpluturii sau adncimea spturii n ax; punctele de intersec ii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); nclinarea taluzelor.

8.5. Ofertantul este rspunztor de buna conservare a tuturor piche ilor i reperelor, de a le restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa dac este necesar. 8.6. n caz de nevoie, scoaterea lor n afar amprizei lucrrilor este efectuat de ctre ofertant, pe cheltuiala i rspunderea sa. Aceast opera ie se face doar dup ce se ob ine aprobarea dirigintelui n scris, cu cel pu in 24 ore n devans. Art. 9. LUCRRI PREGTITOARE 9.1. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare n limita zonei expropriate: - defriri; - cur irea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni; - decaparea i depozitarea pmntului vegetal; - asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafa i adncime; - demolarea construc iilor existente. 9.2. Ofertantul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor, s scoat rdcinile i buturugile. Doborrea arborilor i a pomilor, precum i transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala ofertantului dup ndeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la rambleele cu nl imea mai mic de 2 m, precum i la deblee. Art. 10 MICAREA PMNTULUI 10.1. Micarea pmntului se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi n pofilele cu umplutur a proiectului.
307

10.2. Excedentul de sptur ca i pmnturile din deblee care sunt improprii realizrii n ramblee, precum i pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie vor fi transportate n depozite definitive. 10.3. Necesarul de pmnt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de mprumut. 10.4. Recurgerea la deblee i ramblee n afara profilului din proiect sub form de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii dirigintelui. 10.5. Dac apare n cursul execu iei lucrrilor faptul c natura pmnturilor provenind din deblee i gropi de mprumut este incompatibil cu prescrip iile prezentei i ale documenta iei de execu ie relativ la calitate i condi iile de execu ie a rambleelor, ofertantul trebuie s informeze dirigintele i s-i supun spre aprobare propuneri de modificare a provenien ei pmntului pentru umplutur. Art.11. GROPI DE MPRUMUT I DEPOZITE 11.1. n lipsa unor precizri n documenta ia de execu ie alegerea gropilor de mprumut sau a depozitelor este lsat la latitudinea ofertantului, sub rezerva aprobrii dirigintelui. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minim 8 zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie s fie nso it, dac dirigintele consider c este necesar, de: - o justificare a calit ii materialelor n ce privete gropile de mprumut. Cheltuielile pentru sondaje i analize cad n sarcina antreprizei; - acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite i pentru extragerea de pmnt din gropile de mprumut dat de proprietarul terenului. 11.2. execu ie. La exploatarea gropilor de mprumut ofertantul va respecta regulile din documenta ia de

11.3. Surplusul de sptur n zonele de debleu poate fi depozitat fie n continuarea terasamentului n rambleu sau la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor n execu ie sau a celor existente i n afara firelor de scurgerea apelor. 11.4. Ofertantul va avea grij ca gropile de mprumut i depozitele s nu compromit stabilitatea masivelor naturale nici s nu rite antrenarea lor de ape sau s cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau particulare. n acest caz, ofertantul, va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube. 11.5. Dirigintele se va putea opune executrii gropilor de mprumut sau depozitelor susceptibile de a nrut i aspectul mprejurimilor i a scurgerii apelor, fr ca ofertantul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri. 11.6. Achizi ionarea sau despgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depoziturilor de pmnturi ca i celor necesare gropilor de mprumut rmn n sarcina ofertantului. Art. 12. EXECU IA DEBLEELOR 12.1. Nu se vor crea supraadncimi n debleu. n cazul cnd n mod accidental vor aprea asemenea situa ii se va trece la umplerea conform modalit ilor pe care le va prescrie dirigintele lucrrii i pe cheltuiala ofertantului. 12.2. nclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv ntrit. Dac acestea difer de prevederile proiectului, ofertantul va trebui s aduc la cunotin a dirigintelui care va putea eventual dispune o modificare a nclinrii taluzelor i modificarea volumului terasamentelor.
308

12.3. nclinarea taluzelor la deblee pentru adncimi de maximum 12,00 m, n func ie de natura materialelor existente n debleu, sunt prevzute de STAS 2914 84. 12.4. Taluzurile vor trebui sa fie cur ate de pietre sau bulgri de pmnt care nu sunt perfect aderente sau incorporate n teren ca i rocile dislocate a cror stabilitate este incert. 12.5. Debleele n terenuri moi, ajunse la cot vor suporta o compactare de suprafa care va fi executat de aa maniere nct s se ob in pe o adncime ce 30 cm un grad de compactare de cel pu in 100% Proctor normal . 12.6. n terenuri stncoase n care este necesar s se recurg la exploziv, ofertantul va trebui s stabileasc i apoi s adapteze planurile sale de derocare n aa fel nct s ob in direct de la explozii: degajarea la gabarit a taluzelor i platformei; cea mai mare frac ionare posibil a rocii evitnd orice risc de degajare a lucrrilor proiectului.

12.12. Toleran ele de execu ie pentru suprafa a platformei i nivelarea taluzurilor sub lat de 3 m sunt date n tabelul 4. Tabelul nr. 4 PROFILUL Platform cu strat de form Platform fr strat de form Taluz de neacoperit debleu TOLERAN E ADMISE Roci necompactate + 3 cm + 5 cm + 10 cm Roci compactate + 5 cm + 10 cm Variabil n func ie de natura rocii

12.15. n timpul execu iei debleelor, ofertantul este obligat s conduc lucrrile de aa manier ca pmnturile ce urmeaz s fie folosite n realizarea rambleelor s nu fie degajate sau nmuiate de apele de ploaie. Art. 13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE 13.1. Cnd linia de cea mai mare pant a terenului este superioar lui 20%, ofertantul va trebui s execute trepte de nfr ire avnd o nl ime de 0,20 m i distan ate la maximum 1,00 m pe terenuri obinuite i cu nclinare de 4% spre vale.
13.2. n completarea pregtirilor, terenurile remaniate n cursul acestor pregtiri sau pe terenuri de slab portan desemnate prin documenta ia execu ie, se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minimal de 30 cm, pentru a ob ine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului nr. 5.

Art.14. EXECU IA RAMBLEELOR 14.1. Rambleele se execut din straturi elementare suprapuse, pe ct posibil orizontale, pe ntreaga l ime a platformei i n principiu pe ntreaga lungime a rambleului. Dac dificult ile speciale, recunoscute de diriginte o impun, straturile elementare pot fi executate pe l imi inferioare celei a rambleului.
309

14.2. La punerea n oper se va ine seama de umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta, laboratorul antierului va face determinri ale umidit ii la surs i se vor lua msurile n consecin pentru punerea n oper respectiv aternerea i necompactarea imediat, lsnd pmntul s se zvnte sau se trateaz cu var, pentru al aduce la valoarea umidit ii optime. 14.3. Toate rambeele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevzute n STAS2914 84 i n tabelul 5. Tabelul nr. 5 PMNTURI ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PRESCRIE GRADUL DE COMPACTARE NECOEZIVE mbrcmi ni permanente mbrcmi ni semiperma nente COEZIVE mbrcmin i permanente mbrcmin i semipermane nte

Primii 30 cm ai terenului natural sub rambleu cu nl imea h de: a. h. 2,00 m h. 2,00 m n corpul rambleelor la adncimea (h) sub patul drumului b . h.0,50 m 0,5 h. 2,00 m h. 2,00 m c. n deblee pe adncimea de 30 cm sub planul drumului 100 100 95 100 100 97 92 100 100 97 92 100 100 94 90 100 100 95 95 92 97 92 93 90

14.4. Abaterile limit de la gradul de compactare vor fi de 3% sub nbrcmin ile de beton de ciment i de 4% sub celelalte mbrcmin i i se accept n maxim 10% din numrul punctelor de verificare. 14.5. Controlul compactrii se va face pe msura execu iei n urmtoarele condi ii: a) controlul va fi strat dup strat; b) se va proceda pentru fiecare strat la urmtoarele ncercri cu frecven a teoretic din tabelul 6, care vor putea s fie modificate prin prescrip ii speciale. Tabelul 6 Denumirea ncercrii ncercarea Proctor Determinarea con inutului de ap Frecven a minimal a ncercrilor 1 la 5000 mc 1 la 250 ml de platform Observa ii Pentru fiecare tip de pmnt Pe strat

310

Determinarea compactit ii

3 la 250 ml de platform

Pe strat

Laboratorul ofertantului va ine un registru n care se vor consemna toate rezultatele privind ncercarea Proctor, determinarea umidit ii i a gradului de compactare realizat pe straturi i sectoare. Ofertantul nu va putea cere recep ia unui strat dect dac toate gradele de compactare corespunztoare sunt superioare minimului prescris. Aceast recep ie va trebui n mod obligatoriu men ionat n registrul de antier. 14.5. Profile i taluze: Lucrrile trebuie s fie executate de aa manier nct dup cilindrare, profilele din proiect s fie realizate cu toleran ele admisibile. Profilul taluzului trebuie s fie ob inut, n lipsa unor dispozi ii n documentatia de executie, prin metoda rambleului excedentar. Taluzurile rambleelor aezate pe terenuri de funda ie cu capacitatea portant corespunztoare vor avea nclinarea 1 : 1,5 pn la nl imile maxime pe vertical date n tabelul 7. Tabelul nr. 7 Natura materialului din rambleu Argile prfoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietriuri sau balasturi H max.m 6 7 8 10

Taluzurile rambleelor aezate pe terenuri de funda ie cu capacitate portant redus, vor avea nclinarea 1 : 1,5 pn la nl imile maxime hmax pe vertical date n tabelul 8, n func ie de caracteristicile fizico mecanice ale terenului de funda ie. Toleran ele de execu ie suprafa area platformei i a taluzurilor sunt urmtoarele: - profil platform fr strat de form + 3 cm; - profil platform cu strat de form + 5 cm; - taluz neacoperit +10 cm. Denivelrile sunt msurate sub lata de 3 m lungime. Toleran a pentru ampriza rambleului realizat fa de proiect este de + 50 cm. Tabelul nr. 8 Caracteristicile terenului de funda ie Unghiul de frecare intern n grade Panta terenului de funda ie 30 5 60 10 10 Coeziunea materialului K Pa 30 60 10 30 60 80 nl imea maxim a rambleului, hmax n m
311

15

0 1 : 10 1:5 1:3

3,00 2,00 1,00 -

4,00 3,00 2,00 -

3,00 2,00 1,00 -

5,00 4,00 2,00 1,00

6,00 5,00 3,00 2,00

4,00 3,00 2,00 1,00

6,00 5,00 3,00 2,00

8,00 6,00 4,00 3,00

10,00 7,00 5,00 4,00

14.6 Prescrip ii aplicabile rambleelor din material stncos Descrcarea materialului derocat n rambleu i nivelarea lui va fi organizat de maniera de ob inere un material omogen i pe ct posibil cu un volum minim de goluri. Blocurile de stnc a cror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozi iile de mai sus, vor fi frac ionate. Granulometria diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie s fie omogen. Valoarea parametrilor va fi stabilit cu ajutorul unui tronson de ncercare controlat prin ncercri cu placa permi nd s ob in un modul al primei ncercri cel pu in egal cu 500 bari i un raport E1/E2 inferior lui 0,15. ncercrile se vor face n colaborare cu un laborator de ncercri de specialitate, iar rezultatele vor fi nscrise n registrul de antier. Toleran ele nivelrii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile s fie ncastrate cel pu in pe jumtate din grosimea lor. 14.8. Prescrip ii aplicabile rambleelor nisipoase Rambleele din materiale nisipoase se realizeaz concomitent cu mbrcarea taluzelor n scopul de a le proteja de eroziune. Platforma i taluzelor vor fi nivelate admi ndu se toleran ele artate n art. 12, tab.4. Aceste toleran e se aplic straturilor de pmnt care protejeaz platforma i taluzele nisipoase. 14.9. Prescrip ii aplicabile rambleelor din spatele zidriilor Sunt considerate ca ramblee n spatele zidriilor rambleele puse de o parte i de alta a lucrrilor de art pe toat nl imea acestora. n lipsa unor indica ii contrare ale documentatiei de execu ie, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platform cu excep ia materialelor stncoase. Pe o l ime minim de 1 metru, plecnd de la zidrie, vor fi nlturate pietrele care depesc 10 cm. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectnd integritatea lucrrilor permi nd ob inerea gradului de compactare conform standardelor. 14.10. Protec ia mpotriva apelor Ofertantul este obligat s asigure protec ia rambleelor mpotriva apelor pluviale i inunda iilor provocate de ploi a cror intensitate nu depete intensitatea celei mai puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor 10 ani. Intensitatea precipita iilor de care se va ine seama va fi furnizat de cea mai apropiat sta ie pluviometric.
312

Art. 15. EXECU IA AN URILOR I RIGOLELOR an urile i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se sec iunea, cota fundului i distan a de la marginea amprizei. an ul sau rigola trebuie s rmn constant paralele cu piciorul taluzului. n nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism s fie ntrerupt de prezen a masivului stncos. Paramentele stratului sau a rigolei vor trebui s fie plane, iar blocurile n proeminen s fie tiate. Art. 16 FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi ngrijit compactat, nivelat i compactat, respectnd cotele n lung i n profil transversal, declivit ile i l imea prevzut n proiect. Gradul de compactare i toleran ele de nivelare sunt date n tabelul 5 , respectiv, n tabelul 4. n ceea ce privete l imea platformei i cotele de execu ie abaterile limit sunt: la l imea platformei: + 0,05 m, fa de ax; + 0,10 m, la l imea ntreag. la cotele proiectului: + 0,05 m, fa de cotele de nivel ale proiectului.

16.2. Dac construc ia sistemului rutier nu urmeaz imediat terasamentele, platforma va fi nivelat transversal urmrind profilul acoperi, constituit din doi versan i plani, nclina i cu 4% spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n planuri fr s coboare sub o pant de 4%. Art. 17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL Terenul vegetal trebuie s fie frmi at, cur at cu grij de pietre, rdcini sau iarb i umectat nainte de rspndire. Dup rspndire, pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uor. Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este, n principiu, suspendat pe timp de ploaie. Art. 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Ofertantul nu este obligat s asigure drenarea apelor dect n msura n care acestea pot fi evacuate prin gravita ie. Lucrri de drenare a apelor subterane care s-ar putea s se dovedeasc necesare vor fi definite prin dispozi ii de antier de ctre diriginte. Art. 19. NTRE INEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARAN IE n timpul termenului de garan ie, ofertantul va trebui s execute n timp util i pe cheltuiala sa lucrrile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor i a rambleelor i s corijeze tasrile rezultate dintr-o proast execu ie a lucrrilor.

313

n afar de aceasta, ofertantul va trebui s execute n aceeai perioad i la cererea scris a dirigintelui toate lucrrile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradrilor de care antrepriza nu va fi responsabil. Art. 20. CONTROLUL EXECU IEI LUCRRILOR 20.1. Controlul calit ii lucrrilor de terasamente const n: verificarea trasrii axului i amprizei drumului; verificarea pregtirii terenului de funda ie; verificarea calit ii i strii pmntului utilizat; controlul grosimii straturilor aternute; controlul compactrii terasamentului; controlul caracteristicilor platformei drumului; controlul capacit ii portante.

20.2. Executantul este obligat s in eviden a zilnic n registrul de laborator a verificrilor efectuate asupra calit ii i strii (umidit ii) pmntului pus n oper i a rezultatelor n urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate. 20.3. Verificarea trasrii axului i a amprizei drumului se va face nainte de nceperea lucrrilor de execu ie a terasamentelor urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Toleran a admisibil fiind de +0,10 n raport cu reperii pichetajului general. Se vor face urmtoarele verificri: - Verificarea pregtirii terenului de funda ie; - Verificarea calit ii i strii pmntului; - Verificarea grosimii straturilor aternute; - Verificarea gradului de compactare; - Controlul caracteristicilor platformei drumului. RECEP IA LUCRRILOR Art. 21. RECEP IA PE FAZE DE EXECU IE Recep ia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: trasarea i ablonarea lucrrii; decaparea stratului vegetal; compactarea terenului de funda ie; n cazul rambleelor pentru fiecare metru din nl imea de umplutur i la realizarea umpluturii sub cota stratului de form; n cazul spturilor la cota final a spturii.

Art.22. RECEP IA PRELIMINAR

314

La terminarea lucrrilor de terasamente se va proceda la efectuarea recep iei preliminare a lucrrilor verificndu-se: concordan a lucrrilor cu prevederile documenta iei de execu ie; natura pmntului din corpul drumului; concordan a gradului de compactare realizat cu prevederile documentatiei de executie. nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect; nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului ct i pe fiecare strat n parte (atestate de procesele verbale de recep ie pe faze); lucrrile de scurgere a apelor sunt necorespunztoare; nu s-au respectat pantele transversale i suprafa area platformei; se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor, ravinri ale taluzelor, etc.; nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului.

Lucrrile nu se vor recep iona dac:

ART. 23 RECEP IA FINAL La recep ia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat i dac au fost ntre inute corespunztor. 7. LUCRRI DE BETOANE Cap.1. GENERALITATI 1.1. Executarea lucrarilor din beton si beton armat se efectueaza in conformitate cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99. 1.2. Lucrarile de betoane sunt: - Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii, placi, grinzi, diafragme; - Beton armat in structuri; - Beton armat pompat; - Elemente masive; - Beton monolitizari. 1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera documenta ia sunt aratate in tabelul 1. Tabelul 1 Clasa de expunere 0 1 Exemple de constructii 2

315

a MODERAT 2 MEDIU UMED b SEVER 3 MEDIU UMED CU INGHET SI AGENTI DE DEZGHETARE 5 MEDIU CHIMIC AGRESIV a b c

Elemente de constructii in contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul apelor freatice fara agresivitate sulfatica), elemente de constructii situate in zonele de variatie a nivelului apelor, fara posibilitate de inghet (fundatii radiere, pereti contur) Constructii sau elemente de constructii expuse la inghet in stare saturata cu apa (ex: cheiuri, estacade, stalpi pentru estacade, diguri, platforme) Constructii sau elemente de constructii expuse la condens sau alternanta frecventa de umiditate si uscaciune. Constructii supuse presiunii apei pe una din fete. Constructii sau elemente de constructii interioare sau exterioare expuse la inghet-dezghet si actiunea sarii pentru dezghet Mediu chimic cu agresivitate f. slaba (FS) Mediu chimic cu agresivitate slaba (S) Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)

1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului CS si prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii. 1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C16-84.

Cap.2. CONDITII TEHNICE

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se refera la betonul intarit si la betonul proaspat. Pentru betonul intarit 2.1. Rezistenta la compresiune Pentru betoanele realizate conform prezentului CS clasele, respectiv rezistentele la compresiune sunt cele indicate in tabelul 5.2., in care este aratata si corespondenta orientativa cu clasele definite in Normativul C140/86. Tabelul 5.2 Clasa de rezistenta a betonului fk cil fk cub C 6/7,5 6 7,5 C 8/10 8 10 C 12/15 12 15 C 16/20 16 20 C 18/22,5 18 22,5 C 20/25 20 25 C 25/30 25 30 C 28/35 28 35 C 32/40 32 40
316

C140/86

BC 7,5

BC 10

BC 15

BC 20

BC 22,5

BC 25

BC 30

BC 35

BC 40

2.2. Rezistente la penetrarea apei Rezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de impermeabilitate (P), stabilit conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 3. 2.3. Rezistenta la inghet-dezghet Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G) conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 3. 2.4. Densitatea betonului Categoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta (ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91. 2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de expunere sunt prezentate in tabelul 5.3., in care este dat si raportul A/C max. Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii betonului. Tabelul 5.3 Clasa de expunere Clasa de beton min C12/15 a b 3 a b c C16/20 C18/22,5 C25/30 C18/22,5 C18/22,5 C18/22,5 2.6. Consistenta 2.6.2. Consecinta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opara in conditii optime. In tabelul 5.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului. Tabelul 5.4 Nr. crt. 1 Tipul elementului Fundatii din beton simplu sau slab armat, Clasa de consistenta T2 sau Tasare mm 3010
317

Grad de impermeabi litate, min P4 P8 P12 P8 P8 P12

Grad de gelivitate, min G100 (150

Agregate rezistente la inghet-dezghet da da

Aer * antrenat da da -

Raport A/C max 0,50 0,50 0,45 0,40 0,50 0,50 0,45

Pentru betonul proaspat

elemente masive 2 3 4 5 Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali Fundatii realizate cu beton pompat, monolitizari Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente cu sectiunii reduse. Elemente pentru a caror realizare tehnologia de executie impune betoane foarte fluide

T3 T3 sau T3/T4 T4 T4/T5 T5*

7020 7020 10020 12020 15030 18030

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti. 2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine seama de prevederile ,,COD anexa I.4. 2.7. Continutul de aer oclus Continutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin metoda gravimetrica sau volumetrica cu presiune. 5.2.8. Densitatea aparenta Densitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-80 Cap.3. MATERIALE 3.1. Cimenturi 3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de ciment: II/A-S 32,5; II/A S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 96. Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la 28 zile. 3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de conditiile de expunere conform anexei I.2. din ,,COD. 3.1.5. Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se va face: Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD anexa VI.1. 3.2. Agregate naturale 3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-98. 3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in functie de dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se toarna, respectandu-se conditiile: max D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural). max d 5 mm, unde ,,d este distanta intre barele de armaturi, cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura. max 1,3 c mm, unde ,,c este grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturii.
318

3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3 (5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71. 3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi conform ,,COD anexa I.4. 3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton. 3.2.7. Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD anexa VI. 1 la: - aprovizionare - inainte de utilizare Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80. 3.3. Apa Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa. Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84. 3.4. Aditivi 3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor conform tabelului 5 (4) din ,,COD. 3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD anexa I.3. 3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. 3.4.4. Aditivii vor fi adaogati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa nu reduca durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii. 3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2g/kg ciment. 3.5. Armaturi 3.5.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele de produs STAS 438/-89n (OB37; PC52) - STAS 438/2 91 si STAS 438/3,4 98 (sarme trase si plase sudate cu respectarea domeniilor de utilizare prevazute de STAS 10107/0 90 sau alte reglementari specifice. 3.5.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. 3.5.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect se va proceda la inlocuirea acestora cu avizul proiectantului si cu respectarea stricta a ,,COD-ului. 3.5.4. Controlul calitatii Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD cap 17.
Cap.4. COMPOZITIA BETONULUI

4.1. La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute de ,,COD anexa I.4 ai anexa I.5. 4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator autorizat. 4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C vor fi in conformitate cu ,,COD, astfel: - alegerea tipului de ciment anexa I.2; - raportul A/C anexa I.4 tabelul I. 4.2.;
319

- dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere si prevederilE anexei I.4. cap. 3.4.

Cap.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de betoane este urmatoarea: - montarea armaturilor; - montarea cofrajelor; - transportul si punerea in opera; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. 5.1. Montarea armaturilor 5.1.1 Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 100C. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in conformitate cu recomandarile din ,,COD anexa II.1; tolerantele de executie vor respecta conditiile prevazute in documentatia de execu ie. 5.1.2. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor: - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83; - Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii civile si industriale C150-84. 5.2. Montarea cofrajelor 5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ,,COD anexa III.1. 5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. 5.4. Pregatirea turnarii 5.4.1. ntocmirea procedurii pentru betonare se face de executant si acceptarea acesteia de catre investitor; 5.5. Punerea in opera 5.5.1. Se va face n conformitate cu prevederile documentatiei de execu ie. 5.6. Compactarea betonului 5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin vibrare, respectandu-se recomandarile din ,,COD anexa IV.2. 5.7. Rosturi de lucru 5.7.5. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in ,,COD anexa IV.3. 5.8. Tratarea betonului dupa turnare 5.8.1. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice, conditiile de servici, durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor respecta prevederile ,,COD cap. 15.2. Cap.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
320

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu prevederile Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, etc. sunt stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG 766/97. Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va face de catre producatorii de beton, executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior de conformitate. Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru materialele componente sunt detaliate in ,,COD cap. 17.2.23 si anexa VI. 1.

Cap.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie. Suplimentar se va verifica: - existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in opera; - constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, organe de control; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele documente examinate; - consemnarile din condica de betoane; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului; - incadrarea in abaterile admise; - respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.; - orice alta verificare care se considera necesara. 8. COFRAJE Cap.1. Generalitati Cofrajele si sustinerile lor se executa in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90

Cap.2. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: - preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; - in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse"; Cap. 3. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor;
321

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. 9. ARMTURI Cap.1. Oteluri pentru armaturi Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438 - 80,91 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. Cap.2. Controlul calitatii Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat - Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat". Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 1799 - 88 si STAS 6482 - 80 si normativul NE 012-99. Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din NE 012-99: Cap.3. Confectionarea armaturilor pentru beton armat La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor, se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si in cap. 3 din normativul NE 012-99. 10. SPRIJINIRI DE GABIOANE Generalitati Lucrarea de sprijinire se masoara la m3 si cuprinde urmatoarele operatii: executia sapaturii; executia radierului de beton; confectionarea cutiilor pentru gabioane; realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.

DESCRIEREA OPERATIUNILOR Executia sapaturii Sapatura se executa pe tronsoane alternante, la adapostul sprijinirilor cu cadre si dulapi verticali, sau se executa taluzat. Confectionarea gabioanelor Gabioanele se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3, 15x1000, 1500, 2000 sau 2500 STAS 2543/76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 sau 2500.
322

Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se intareste cu cadre din otel beton 8-12 mm protejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 4 mm orizontale, cate una pe m2 de plasa si verticale, cate una. Plasa, cadrele cu gabioane se leaga intre ele cu sarma zincata min 1,80 m. Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse intre 8-12 cm zidita, uscata, bine impanata. Executarea radierului din beton Primul rand de gabioane se aseaza pe un radier de beton simplu C 6/75, turnat in doua straturi astfel ca plasa de la fund sa fie inglobata in beton. Patul de beton va avea panta pentru conducerea si evacuarea organizata a apelor spre rigola. Montarea gabioanelor in elevatie Gabioanele din plasa de sarma zincata din primul rand de elevatie se vor monta in betonul proaspat al radierului. Asezarea zidariei uscate de piatra bruta din gabioanele de fundatie se face in betonul proaspat. Montarea celui de-al II-lea rand de gabioane, peste primul, prin dispunerea in sah a cutiilor si executia zidariei uscate din piatra bruta. Asezarea gabioanelor in elevatie pana la ultimul rand se face concomitent cu realizarea umpluturii din spatele lor, numai cu material granular. La aranjarea pietrei in gabioane, se va cauta in masura posibilitati, ca paramentul sa fie realizat cu piatra cu dimensiunile mai mari. MATERIALE UTILIZATE CONDITII DE CALITATE Cutii pentru gabioane - Cosurile pentru gabioane se executa din plasa metalica din sarma zincata Z 3,15 cu ochiuri patrate, conform STAS 2543/76. - Cadrele care asigura nedeformabilitatea costurilor sunt confectonate din otel beton 8-12 sasu din sarma tare zincata 5mm (Zn+5), conform STAS 889/89 si proiectului de executie. - Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata 1,8 mm (ZN + 1,8), conform STAS 889/89 si proiectului de executie. Piatra Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse intre 8-12 cm zidita, uscata, bine impanata. Rezistenta pietrei la gelivitate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de STAS 1667/76, determinate conform metodei STAS 4606-80. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR - De la inceput este necesar sa se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru si masurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare si semnalizarea punctului de lucru. - In cazul unor lucrari in zona cu alunecari de teren, se verifica daca evolutia in timp a acestor fenomene de instabilitate impun modificari sau asdaptari la situatia reala de pe teren, la data atacarii executiei lucrarilor de sprijin.

323

- Verificarea terenului de fundare consta in verificarea naturii si starii de consistenta a terenului de fundare, infiltratii in apa, etc. - Se vor verifica cutiile din plasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare in elevatie, in conformitate cu prevederile proiectului de executie. Betonul in radier se va turna aderent de peretii sapaturii. - Pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor verifica dimensiunile in plan si sectiune, calitatea materialelor puse in opera, drenul din spatele gabioanelor, colectarea si evacuarea apelor. B. Specifica ii pode e 1. GENERALIT I Prezenta documentatie se aplic urmatoarelor tipuri de podete: podete tubulare 1000mm si 1500mm din beton armat prefabricat; podete dalate cu lumina de 2.00m, 3.00m, 4.00m si 5.00m din dale din beton armat prefabricat cu infrastructuri din beton turnat monolit sau din beton armat prefaricat si fundatii directe din beton monolit; podete din cadre prefabricate din beton armat cu lumina de 2.00m si 3.00m, montate pe fundatie din beton monolit simplu; Prezenta documentatie cuprinde conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele, controlul de calitate al lucrarilor si criterile de receptie a lucrarilor. 2. MATERIALE Apa Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1008/2003 a cror verificare se va dovedi cu buletine emise de catre un laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din respectivul standard. Cimentul Caracteristici Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2002, SR EN 1961/95SR EN 196-4/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, NE 012-1999, NE 013-2002. Controlul calitatii la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare; inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat. Agregatele naturale Trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile STAS 1667/76, STAS 4606/80 CP 012-2007 si NE 0132002.
324

Piatra naturala pentru realizarea saltelei trebuie sa corespunda conditiilor din SR 667/2000 si STAS 5089/71. Controlul calitatii agregatelor In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate. Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si VI.1 pct. B2 din NE 012-1999 si NE 013-2002 cap 4.2, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Betonul Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform "Codului de practic pentru producerea betonului", Indicativ CP012-2007, si Cod de Practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat, Indicativ NE 013-2002. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere (tabel 5.1 - NE 012-99) pentru beton monolit si cap. 6.14 NE 013-2002 elemente prefabricate din beton. Betonul proaspat Compozitia betoanelor Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 2.4.1.1. Tabel 2.4.1.1. Caracteristici Lucrabilitatea: - prin metoda tasarii - prin metoda gradului de compactare Densitatea aparenta Continutul de aer oclus (% vol.) Tasarea conului Grad de compactare Raspandirea betonului Prepararea si transportul betonului Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012-1999 cap. 16.4.3 si NE 013-2002 cap. 9 si cap. 12.2.2. Betonul intarit Betoanele prevazute in proiect vor fi grele avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile, cuprinsa intre 2201-2500 kg/mc. 1759-88 5479 - 88 206-1/2002 1759-88 ISO 9812 3622 - 86 Conform CP 012-2007 NE 013-2002 Conform STAS Valoarea admisibila

325

Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91. Armaturi Otel beton Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89. Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Innadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90. Plase sudate Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate cu Indicativ 106 GQ 126 SR 438/3-1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate. Sarma trasa pentru beton armat Sarma trasa pentru beton armat este conform STAS 438/2-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata Armaturi pretensionate Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu Specificatia tehnica ST 009-1996, Ghidul de atestare tehnica GAT 253 (MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE 012-1999 partea a II-a cap.3. Cofraje si sustineri Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri: bile manele de rasinoase: STAS 1040-85; grinzi rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001; placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/1996 si SR EN 314-1/1996; cuie: STAS 2111-90. La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/1999 cap.11. Tipare metalice Tiparele metalice pentru elemente prefabricate trebuie sa respecte prevederile specificate in STAS 772190 si NE 013-2002 cap. 2. Aditivi La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.4. si anexa I.3 si NE 013-2002 cap.4.4. Adaosuri La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.5. Elemente prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat Procurare elemente prefabricate Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat utilizate sunt:
326

 dale D2, D3, D4, D5 centrale si marginale; elemente tip caseta C2, C2, C2; elemente tip L0, L1, L2, L3; aripi A0, A1, A2, A3; timpane tip T2, T3. tuburi 1500mm si 1500mm. Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea elementelor prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu NE 013/2002 anexa 17.1. Montarea, solidarizarea i matarea rosturilor la elemente de beton prefabricate Se va realiza n conformitate cu prevederile documentatiei de execu ie i a normativelor specifice n vigoare. Alte materiale Carton bitumat Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de elevatie din beton monolit, conform SR 138/1994. Geotextil Materialul geotextil folosit ca filtru la drenul culeelor podetului, va fi de tipul netesut si neimpregnat si se va verifica conform Normativului NP 075-2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 13/2002 si va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici: rezistenta la tractiune: min. 7KN/m; alungirea la rupere: <70%; coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-4m/s; poansonarea cu CBR >1000N; dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil: d90<0,15mm. Bitum Bitumul folosit pentru realizarea hidroizolatiei verticale la intradosul infrastructurilor podetului trebuie sa corespunda caracteristicilor specificate in STAS 5088-75. Geomembrana pentru hidroizolatia orizontala Geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) trebuie sa indeplineasca caracteristicile specificate in S.R. 137-95 si in Normativul AND nr. 577-2002. 3. EXECUTIA LUCRARILOR Sptura La executarea spturilor se vor respecta prevederile corespunztoare din documentatia de executie pentru Terasamente.

327

Cofrarea Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din anexa III.1. si tabelul III.1.1. din NE 012-99: Controlul si receptia lucrarilor de cofraje Se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale. In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi. Fasonarea si montarea armaturilor Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52. Aceste operatii se vor face respectand NE 012/1999 cap.10.5. si STAS 10111/87 cap. 6.7. Turnarea si protectia betonului Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012/1999 cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari. Decofrarea La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/1999 cap.14. Betonul de panta La turnarea betonului de panta se vor respecta prevederile cuprinse in NE 012-1999 i documentatia de execu ie. Hidroizolatia Se realizeaza respectandu-se prevederile din Normativul 577 AND/2002 i documentatia de execu ie. Protectia hidroizolatiei Protectia hidroizolatiei se realizeaza cu: Mortar asfaltic turnat MAT- Conditiile de calitate trebuie sa respecte STAS 11348/87; Dale din beton prefabricat pentru podetele realizate in rambleu, realizate din beton C12/15 cu dimensiunile 20x20x5 cm, ce se monteaza pe un strat de mortar de ciment M100 in grosime de 2 cm.

Sistemul rutier Sistemul rutier pe podet se executa in concordanta cu sistemul rutier curent, cu respectarea urmatoarelor conditii: minim 10 cm straturi asfaltice in cazul podetelor cu calea direct pe elementele prefabricate; sistem rutier complet, in cazul podetelor realizate in rambleu. Executia sistemului de drenaj

328

Drenul se realizeaza din zidarie de piatra naturala, material granular si geotextil sau din material geocompozit, in concordanta cu detaliile din proiect. Suprafata rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, capatul barbacanelor se vor racorda cu rigola drenului. Saltele din piatra naturala Saltelele din piatra naturala se executa din zidarie uscata din piatra bruta sau bolovani de rau si nisip in conformitate cu detaliile din proiect si cu specificatiile din STAS 291/79. Racordarea terasamentelor cu podetul Racordarea terasamentelor cu podetul se realizeaza prin: Aripi si elemente de capat din beton armat prefabricat; Camere de colectare;

Alegerea tipului de racordare este specificata in documentatia de executie. CONTROLUL EXECU IEI LUCRRILOR Verificarea calit ii lucrrilor Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari: Faza Sapaturi Cofraj Armatura , barbacane Betonarea funda iei i eleva iei Drenul din spatele culeelor Geotextil Hidroizolatie orizontala Hidroizolatie verticala Verificare -pozi ia n plan -dimensiunile sapaturii -ncheierea cofrajelor i dimensiunile interioare ale acestora -verificarea montarii armaturilor si barbacanelor - verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob -panta rigolei drenului -realizarea drenului -asezarea geotextilului in spatele drenului -montarea -uniformitatea stropirii

C. Specifica ii instala ie iluminat

Componen i montaj Instala ia de iluminat va cuprinde corpurile de iluminat, stlpii metalici i sistemul de fixare. Stlpii vor fi din otel galvanizat sau din aluminiu i vor asigura o nl ime de montaj a corpului de iluminat fa de nivelul drumului de 6m Stlpii cu inaltimea de 6m vor fi monta i la intervale de circa 60 m pe structura drumului, pe trotuarul pietonal . Retragerea stalpilor de iluminat va fi de minim 1m fa a de marginea marcajului drumului, corespunztor vitezei maxime admise de 60 km/h.
329

Fiecare stlp va fi prevzut cu cutie de conexiuni etansa IP65 n care se monteaz irul de cleme pentru cablurile de intrare precum i siguran a automat de 10A cu protec ie la suprasarcin i la scurtcircuit. De asemenea fiecare stlp va avea o born special pentru legarea la pmnt. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lmpi cu vapori de sodiu SON-T de 70W. 230V, 50Hz, IP66 cu un flux luminos de 6600 lm . Corpurile de iluminat vor avea curba fotometric simetric n planul longitudinal al drumului i respectiv asimetric n planul transversal. Curba fotometrica va asigura ca fluxul luminos s fie dirijat n propor ie de 90%100% ctre emisfera inferioar. Corpurile de iluminat vor avea o naintare (avans) pozitiv, cu proiec ia centrului fotometric al corpului de iluminat pe carosabil, pentru utilizarea eficient a fluxului luminos emis, realizat prin nclinarea corespunztoare a corpului de iluminat. A rezultat un numr total de 94 de stalpi, respectiv 94 de corpuri de iluminat de 70W (cu ballast electronic 81W), rezultand in total o putere instalat / cerut de circa 7,614 kW (Ic=12,8A). nl imea de montaj de 6m pentru corpurile de iluminat instalate pe drum ca i pozitia de amplasare a stalpilor va fi corelata cu pozitia retelelor de utilit i (ap, canalizare, energie electric) din zona. Instala ia electric aferent instala iei de iluminat cuprinde tabloul electric pentru iluminat drum TID, re eaua electric de alimentare, distribu ia la fiecare punct de consum, circuitele de deriva ie pn la fiecare corp de iluminat, precum i instalata de priz de pmnt. Alimentarea i comanda instalatiei de iluminat va fi asigurata din tabloul electric TID. Acesta va cuprinde sigurante automate cu protectie la suprasarcina i la scurtcircuit pentru fiecare circuit, precum i un releu cu intrerupator orar programabil pentru comanda instalatiei de iluminat. Tabloul mai poate cuprinde i o climatizare pentru timp friguros cu o rezistenta de incalzire i un termostat. Tabloul electric este in schema TNC cu conductoare comune pentru neutru (N) i pentru protectie (PE), cablurile de la tablou la stalpi fiind cu patru conductoare (cabluri tip ACYY4x185mmp protejate in tuburi PVCG sau PEHD cu diametrul de 110mm}. Lungimea instala iei de iluminat rutier aferent drumului este de circa 5712m. In teren, re eua electrica pentru instala ia de iluminat vor fi pozate subteran in tuburi de protectie 110 mm montate pe pat de nisip in zonele de sub trotuar, iar la subtraversari in tuburi inglobate in strat de beton de 30 cm . n dreptul fiecrui stlp cablurile electrice tip CYY4x120mm vor fi prevazute cu manson de derivatie. Au fost prevazute camere de tragere cu dimensiunile interioare L=1m; l=1m; H=1m pentru fiecare stalp. Prin interiorul stlpului se va poza cablul de deriva ie tip CYY3x1,5mm de la sirul de cleme terminale pn la corpul de iluminat. Instalatia de priza de pamant pentru instala a de iluminat Corpul de iluminat este legat la pmnt prin structura metalic a stlpului. n paralel cu re eaua electric de alimentare (cablul CYY4x120 protejat in tub), n profilul de an , se va poza la adncimea de circa 50cm conductorul de protec ie PE din OL-Zn40x4. La fiecare stlp se vor scoate must i din acelai material la care se va conecta borna de legare la pmnt a fiecrui stlp. Conductorul de protec ie PE va avea continuitate galvanic pe ntreaga lungime. La extremit ile instala iei de iluminat (la capetele drumului propriu-zis respectiv n dreptul stlpilor S1 i S94) se va realiza cte o priz de pmnt distinct cu rezisten a de dispersie de 10 Ohm.
330

Prizele de pmnt locale se vor realiza cu electrozi din OL-Zn2,5x2,5m btu i vertical n pmnt i interconecta i cu banda din OL-Zn40x4 sudat la partea superioara a electrozilor. Cordoanele de sudur se vor proteja mpotriva coroziunii. Prizele de pmnt locale se vor interconecta prin conductorul de protec ie PE la platbanda OlZn 40x4mm pozata in sant ,astfel nct rezisten a de dispersie a ansamblului s fie de 4 Ohm. Bransamentul electric pentru instala a de iluminat Puterea instalata si puterea ceruta pentru tabloul TID al instalatiei electrice de iluminat este de 7,62 kW. A fost prevazut un bransament electric realizat cu cablu CYAbY4x120mmp pozat subteran, n lungime de circa 250m. Racordarea se va realiza la re eaua electric a obiectivului, prin corelare cu executantul acesteia. Corelarea specialit ilor este in sarcina executantului. Corpuri de iluminat si lmpi Ofertantul trebuie s se asigure ca toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de montaj adoptat. Tipul corpurilor de iluminat i felul de montaj trebuie s fie conform celor din documentatie. Ofertantul trebuie s pun la dispozi ia Proiectantului datele fotometrice, numele Furnizorului, codul de catalog i tipul lmpilor, mpreun cu planurile de execu ie, pentru aprobare nainte de a se da comanda la Fabricant. Stlpii pentru iluminat Stlpii vor fi metalici, din eav sau din profil octogonal din o el galvanizat sau din aluminiu, cu flan la partea inferioar pentru fixarea cu bol uri ncastrate n funda ie. Stalpii metalici din otel vor corespunde standardului SR EN 40-5:2002 Stlpi pentru iluminat public. art 5: Cerin e pentru stlpi de otel. Stalpii metalici din aluminiu vor corespunde standardului SR EN 40-6:2002 Stlpi pentru iluminat public. Partea 6: Cerin e pentru stlpi de iluminat de aluminiu. Stlpii trebuie prevzuti cu fereastr pentru amplasarea blocului cu conectorii terminali ai cablurilor de alimentare, n sistem bucla, cu intrare-ieire. Blocul cu conectorii terminali trebuie furnizat odat cu stlpii. Fereastra trebuie sa aiba o garnitura pentru a asigura etanseitatea IP65. Stlpii trebuie trata i anticoroziv pn la 25 cm deasupra solului. Stlpii din otel trebuie proteja i contra coroziunii intern i extern prin galvanizare la cald n baie de zinc, pentru a asigura eliminarea ruginirii. Dup galvanizare nu este permis nici sudura, nici gurirea. Orice galvanizare la teren trebuie fcut cu vopsea mbog it cu zinc. Fiecare stlp va avea o born special pentru legarea la pmnt. Stlpii vor fi amplasati pe cate o funda ie din beton prevzut cu tuburi de protec ie pentru intrarea i ieirea cablurilor electrice de alimentare. Stlpul pentru iluminat stradal va asigura nl imea de montaj de 6m a corpurilor de iluminat. Stlpul pentru iluminatul stradal de 6m va avea un brat, Fiecare brat va putea sustine cate un corp de iluminat. Instalatia de priz de pmnt Cerin e generale Instalatia de priz de pmnt i toate conductoarele de protec ie trebuie s fie corespunztor alese i instalate pentru a satisface prevederile din SR CEI 60364-4-41/1996, pentru siguran a i func ionarea corespunztoare a echipamentelor asociate instala iilor i cuprinde conductorul de echipoten ializare din interior i priza de pmnt. Priza de pmnt pentru instalatiile de iluminat exterior cu stalpi
331

Pentru instalatiile de iluminat exterior realizate cu stalpi este prevazuta cate o instalatie de priza de pamant realizata cu prize de pamant locale cu rezistenta de dispersie de 10 Ohm. Verificarea rezistentei de dispersie a fiecarei prize de pamant i a ansamblului instalatiei de priza de pmnt se va face cu un echipament de incercare specializat de catre o firma autorizata, iar rezultatele vor fi prezentate n buletine de incercare. Punerea n func iune i probe Punerea n functiune va fi facuta de Ofertant n prezenta delegatului i/sau Furnizorului de echipament inclus n contract, a Beneficiarului i a Proiectantului care coordoneaza punerea n functiune. Personalul pentru punerea n functiune al Ofertantului trebuie s aiba experienta i instruire de specialitate. Testarea intregii instalatii va fi facuta pe parti pentru a demonstra ca lucrarile sunt n concordanta cu cerintele din documentatia de executie. Toate aparatele, utilajele, executia i supervizarea, cerute de echipamente i punerea n functiune a sistemului trebuie prevazute de Ofertant. Ofertantul trebuie s inregistreze toate rezultatele punerii n functiune i trebuie s supuna spre aprobarea Proiectantului procedurile i inregistrarile incercarilor. La incheierea punerii n functiune, dar inainte de receptia finala, ofertantul trebuie s predea rezultatele punerii n functiune ntr-un volum legat catre Proiectant, care are dreptul s verifice aceste operatii i proceduri dupa caz. Toate probele trebuie asistate de Proiectant, iar n cazul testelor practice (de rutina) sau de tip, de lucratori ai Fabricantului. n acest scop, Ofertantul trebuie s instiinteze Proiectantul cu 28 de zile nainte. Ofertantul va include n bugetul propriu toate consturile legate de punerea n functiune i procedurile de incercare inclusiv costurile de remediere aparute la testare i retestare, dupa caz. Pretul va include de asemenea prevederea tuturor aparatelor de verificare a punctelor de incercare, alimentarea cu energie electrica, etc. INCERCARI I PROBE Metodele de efectuare a probelor trebuie s fie n concordanta cu documentatia de execu ie sau dupa propunerile Ofertantului, cu aprobarea Proiectantului. Ofertantul trebuie s instiinteze Proiectantul despre efectuarea testarilor cu 7 zile inainte de incercarile sau inspectiile majore i cu 3 zile inainte de incercarile sau inspectiile minore. ntiin area se face att ctre Beneficiar ct i direct ctre Proiectant. Incercarile trebuie asitate de Proiectant dupa aprecierea sa. Proiectantul ii rezerva dreptul de a cere progamarea sau amanarea testelor daca nu este disponibil n ziua respectiva. Ofertantul trebuie s regleze toate aparatele de protectie ale circuitelor pentru operare corespunzatoare. Proiectantul trebuie s determine daca rezultatele ncercarilor sunt acceptabile i daca echipamentul de incercare corespunde. Ofertantul trebuie s efectueze, pe cheltuiala sa, corectiile cerute sau inlocuirile dictate de incercari pana la obtinerea rezultatelor acceptabile. Ofertantul trebuie s extinda n mod rezonabil colaborarea cu reprezentan ii Fabricantilor i ai Furnizorilor, pentru a permite asistarea reprezentantilor Fabricantilor de materiale la incercari i remedieri. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic ce asigur performan e certe pentru obiectul de investi ii ,,Drum comunal Ghi u Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii.
332

VII.

RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din documentatia de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice.

333

Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autoriza iile i/sau permisele cerute de autorit ile na ionale/locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte ,fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente.
334

Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos:

335

Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X. STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

336

B5. Realizarea de re ele electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric a Obiectivului Turistic Ghi u Moliviu I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Realizarea de re ele electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric a Obiectivului Turistic Ghi u Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Alimentarea PT se va face printr-un punct de alimentare (PA) ce va fi racordat la liniile : LEA 20 kV Valsan si LEA 20 kV Cumpanita. Racordarea la cele doua linii se va face la stalpul nr. 1 din LEA 20 kV Valsan si la stalpul nr. 1 din LEA 20 kV Cumpanita. Calea de comunicare pentru transmisia datelor se va face prin sistem GPRS. Punctul de alimentare PA va fi amplasat pe domeniul public la 72 m de stlpul nr. 1 al LEA 20 kV Valsan si la 45 m de stalpul nr. 1 al LEA 20 kV Cumpanita. De la PA se va realiza o retea buclata pentru a se racorda cele 11 PT. Astfel pe un traseu situat pe partea dreapta a DJ 703i in directia zonei turistice noi (GhituMolivisu) pe o lungime de 714 m se vor monta subteran doua LES 20 kV pana la caminul de tragere C.T. nr. 18. Traseul se va continua simplu circuit pe domeniul public pe drum forestier , dupa care va reveni pe DJ 703i , formand o retea buclata intre PA si PT 1, PT2 ,PT3, PT 4, PT 5, PT 6, PT 8, PT 9, PT 10 ,PT 11, LES 20 kV revenind in a doua celula de linie a PA, lungimea acestui traseu fiind 10477 m. De la PT 6 se va continua radial LES 20 kV pe un drun forestier pana la PT 12 i PT7, traseul find in lungime de 1398. Lungimea totala a traseului de cablu este de 11875 m. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie re ele electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric a Obiectivului Turistic Ghi u Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr crt 1. 2. 3. 4. OBIECT Categorie de lucrri Valoare fr TVA (RON) LES 20 kV - Tronson 1 LES 20 kV - Tronson 2 LEA 20 kV - Racord retea Posturi trafo LES 20 kV - Tronson 1 LES 20 kV - Tronson 2 Racord retea Posturi trafo

337

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n Anexa A Lista de echipamente iar caracteristicile tehnice sunt cele din Fiele tehnice Anexa 1.5 la prezenta documenta ie descriptiv. Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire V. DURATA EXECU IEI LUCRRILOR Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii.
338

Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice Din stalpul nr. 1 al LEA 20 kV Valsan, se va trece din LEA 20kV in LES 20 kV prin intermediul unui separator vertical montat pe acest stalp . De la separatorul de pe stalpul nr. 1, linia se va continua in cablu 20 kV , XLPE 3x150/25 mmp AL pe o lungime de 72 m subteran pana la punctul de alimentare PA , in celula de linie intrare . Din celula de linie plecare a PA , linia subterana se va continua pana la PT 1 pe domeniul public al DJ 703 I (714 m) si pe drumul forestier (299m). De la celula de linie plecare a PT1 reteaua electrica subterana se va continua pe drumul forestier pana la PT 2 pe o lungime L= 526 m. Din stalpul nr. 1 al LEA 20 kV Cumpanita, se va trece din LEA 20kV in LES 20 kV prin intermediul unui separator vertical montat pe acest stalp . De la separatorul de pe stalpul nr. 1, linia se va continua in cablu 20 kV , XLPE 3x150/25 mmp AL pe o lungime de 45 m subteran pana la punctual de alimentare PA , in celula de linie intrare . Din celula de linie sosire a PA , linia subterana se va continua pana la PT 11, pe domeniul public al DJ 703 I (2757 m). Posturile de transformare PT1, PT11 si PT2, vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla la LEA 20 kV Valsan . Pentru a se conecta PT 11 la LEA 20 kV Valsan , celula de cupla din PA va functiona cu intrerupatorul inchis. La terminarea lucrarilor cand toate PT vor fi puse in functiune celula de cupla va functiona normal deschisa. Din celula de linie plecare a PT 2, linia subterana se va continua pana la PT 3 pe o lungime de 1348 m, dupa care se va continua la PT4 pe o lungime de 648m, iar de aici inca 642m pana la PT5 . De la celula de linie a PT 5 reteaua electrica subterana se va continua pana la PT 6 pe un traseu cu L= 242m. Posturile de transformare PT3, PT 4, PT5, PT 6 vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla. Din celula de linie plecare nr. 1 a PT 6 , linia subterana se va continua radial pana la PT 7 pe o lungime de 1398 m pe drum forestier. Din celula de linie plecare nr. 2 a PT 6 , linia subterana se va continua in bucla pana la PT 8 pe o lungime de 1316 m pe drum forestier, dupa care se va continua la PT9 pe o lungime de 1522 m, iar de aici inca 557 m pana la PT10. De la PT 10 LES 20 kV se va continua pe o lungime de 613 m pana la PT 11, inchizanduse bucla intre cele doua cellule de linie ale PA. Posturile de transformare PT1, PT 2, PT3, PT4 vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla la barele din PA. Toate posturile vor fi independente, supraterane, prefabricate, in anvelope din beton, amplasate pe domeniul public, respectand distantele normate fata de alte obiective. Din cele doua puncte de conectare a noului consumator: stalpii nr.1 la LEA 20 kV Valsan si respectiv stalpul nr. 1 la LEA 20 kV Cumpanita, circuitul electric aerian 20kV se va continua subteran in cablu XLPE 3x150/25mmp Al. De la celulele de linie plecare ale PA treseul cablului se va continua subteran dublu circuit pe o lungime de L=714 m pana la caminul de tragere C.T. nr. 18, de unde se vor continua simplu circuit conectand cele 11 posturi de transformare printr-o retea buclata ( exceptie este racordul la PT 7 care va fi radial). Pe tot acest traseu se vor monta 266 camine de tragere C.T., iar cablu va fi protejat in teava PVC cu D=140 mm, iar la traversari va fi protejat in teava PVC tip G incastrata in beton ( cu acelasi diametru). Traseul LES 20 KV va fi pe domeniul public pe aceeasi parte a drumurilor ce se vor moderniza, cu celelalte instalatii .
339

La amplasarea canalizarii electrice se va tine seama de respectarea distantelor normate cf. PE 101/85, PE 101A/85 ,cf. ORDINULUI ANRE nr. 49 / 2007 privind Delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice.

Cerinte pentru echipamente Toate aparatele de masura care fac parte din Lista Oficiala LO-2004 a mijloacelor de masurare supuse obligatoriu Controlului metrologic al Statului in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.20/92 cu toate modificarile ulterioare si LO in vigoare (LO-2004), vor fi verificate metrologic inainte de instalare. La PIF beneficiarul are obligatia sa prezinte buletinele de verificare metrologica intocmite de laboratoarele autorizate de Biroul Roman de Metrologie Legala. Caracteristicile principale ale echipamentelor si materialelor Echipamentele de m.t. sunt celule modulare, cu comutatie in SF6 sau in vid, care contin aparatura de comutatie de medie tensiune permitand bransarea, alimentarea. Cablul electric de medie tensiune cu izolatie XLPE, 12/20kV, 3x150/25mmp, Al - cablul are izolatie XLPE si se va racorda cu accesorii cu performante imbunatatite; - cablurile vor fi pozate in pamant conform PE 107/95; - temperatura mediului ambiant la montaj minim +5C (cablurile nu pot fi derulate sau pozate fara o intarziere prealabila daca temperatura mediului ambiant este sub +5C); - adncimea de pozare min 70 cm. Utilizarea cablurilor este admisa numai in mediile in care mantaua PVC nu este atacata de agenti chimici corozivi. Principalele caracteristici ale cablurilor de medie tensiune monofazate de 240mmp Al folosite sunt: - tensiunea nominala - temperatura nominala maxima a conductorului: - conditii normale de lucru - scurtcircuit (durata maxima 5s) - conductor - strat semiconductor - ecran sectiune - izolatie - manta exterioara - incarcarea maxima la pozarea in trefla conductor 150mmp - curent maxim admisibil de scurcircuit timp de 1s in conductor - curent maxim admis la scurcircuit timp de 1s in ecran Valorile de mai sus s-au obtinut considerand: - temperatura solului - rezistivitatea termica a solului - adancimea de pozare minima Pentru curentul de scurcircuit s-a avut in vedere: - temperatura initiala a conductorului +90 0C
340

20 kV 90C 250 C Al compactizat extrudat 25 mm2 XLPE joasa densitate PVC sau PE 440 A 14,1kA 5,1kA +20 0C 100 0C cm/W 70 cm

- temperatura finala a conductorului - durata maxima a curentului Pentru aceste cabluri se vor folosi accesorii cu performante imbunatatite.

+250 0C 5s

Standarde, normative, fise tehnologice si alte prescriptii care trebuie respectate. Pentru posturi de transformare Legea 10/1995 privind calitatea construc iilor - actualizat n 12.05.2007. Legea 50/1991 - privind autorizarea lucrrilor de construc ii - republicat la 16.10.2004. Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor - republicat la 6.04.2006. PE 101A/85 - Normativ pentru construc ia instala iilor electrice de conexiuni i transformare cu tensiune peste 1kV. PE 103/93 - Instruc iuni pentru dimensionarea i verificarea instala iilor electroenergetice la solicitri mecanice i termice n condi iile curen ilor de scurtcircuit. PE 116/94 - Normativ de incercri i msuratori la echipamente i instala ii electrice. Norme de securitatea muncii n transportul i distribu ia energiei electrice. PE 501/85 - Normativ privind proiectarea protec iilor prin relee i automatizrilor instala iilor electrice ale centralelor i statiilor (actualizare 1993). PE 102/86 - Normativ pentru proiectarea instala iilor de conexiuni i distribu ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit ile energetice. SR CEI 600 50(441)/97/ AI-05 - Aparataj i sigurante fuzibile. SR EN - 129/84 - Separatoare i separatoare de legare la pmnt 62271-102/2003. SR EN 60265/1-03 - Separatoare de sarcin pentru tensiuni nominale mai mari de 1kV si mai mici de 52kV SR EN 60298/90 - Aparataj n anvelopa metalic pentru c.a. de tensiuni nominale mai mari de 1 kV, pn la 72,5 kV CEI 420/80 - Combinatii separatoare fuzibile i ntreruptoare fuzibile la j.t. pentru c.a. SR EN 60694+A1+A2/2003 - Prescriptii comune pentru standardele referitoare la aparatajul de medie tensiune SR EN ISO 9001 - Sistemele calit ii model pentru asigurarea calit ii in proiectare, dezvoltare, produc ie, montaj, service SR EN ISO 14001 - Sisteme de management de mediu. 3 RE-FT-61/77- Executarea si verificarea prizelor de bentonit. FS 4-82 - Executarea instala iilor de legare la pamant n statii, posturi de transformare si linii electrice aeriene. FC 18-77 - Pozarea cablurilor pentru circuite secundare n sta ii electrice si PT. 1RE-Ip-30 - 04 - Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pmnt. PE 016/96 Normativ tehnic de reparatii la echipamentele i instala iile energetice. PE 118/95 - Regulament general de manevre n instalatii electrice 1RE-IP-1-82 - ndreptar de proiectare pentru liniile electrice n cablu de 20kV.
341

2RE-I-l7-82 - Instruc iuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiune pn la 35 kV inclusiv. 3.2. F.T. -4-82 - Incercri,verificri si msuratori executate la cabluri. 3.2. F.T. 78/87 - Executarea capetelor terminale de interior la cablurile de 20kV tip A2YSrY utilizind elemente prefabricate FC 5-80 - Montarea accesoriilor (terminale, mansoane de legatura mixte) la cablurile de 20-35KV trifazate din import. Pentru liniile electrice subterane de medie tensiune Executantul trebuie s respecte cu stricte e: PE 107/95 Normativ pentru proiectarea i execu ia re elelor de cabluri electrice PE 103/93 - Instruc iuni pentru dimensionarea i verificarea instala iilor electroenergetice la solicitri mecanice i termice n condi iile curen ilor de scurtcircuit. PE 116/95 - Normativ de incercari si masuratori la echipamente i instalatii electrice. Norme de securitatea muncii n transportul i distributia energiei electrice. PE 102/86 - Normativ pentru proiectarea instala iilor de conexiuni i distribu ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit ile energetice. Sistemele calit ii model pentru asigurarea calit ii n proiectare, dezvoltare, produc ie, montaj, service. Sisteme de management de mediu. FS 4-82 - Executarea instala iilor de legare la pmnt n sta ii, posturi de transformare i linii electrice aeriene. 1RE-Ip-30 - 90 - ndreptar de proiectare i executie a instalatiilor de legare la pmnt. PE 006/81 - Instruc iuni generale de protec ie a muncii pentru unit ile CONEL. PE 009/94 - Norme de prevenire, stingere si dotare mpotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice. PE 022/90 - Precriptii generale de proiectare a retelelor electrice. PE 003/84 - Nomenclatorul de verificri, ncercri i probe privind montajul, punerea n func iune i darea n exploatare a instala iilor electrice. NTE 009/10/8 Regulament general de manevre n instalatii electrice. 2RE-I-l7-82 - Instruc iuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiune pina la 35KV inclusiv. FC-14-89 - mbinarea conductoarelor n manoane i montarea papucilor pe conductoare din aluminiu multifilar. PE 132/95 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie public. 3.2. FT-4/93 - ncercri, verificri i msurtori executate la cabluri.Metode de verificare a liniilor electrice in cabluri de 1-35Kv. 3.2. FT2/87- Montarea, verificarea pe teren si demontarea contoarelor. STAS 859l/l-9l - Amplasarea n localit i a retelelor edilitare subterane, executate n sapatura 3.3.F.T.-50-89 - Executarea jonc iunilor la conductoare de aluminiu ale cablurilor de 20kV prin presare la rece.
342

3.2.R.E.- I-161-85 - Instructiuni tehnologice de reparare a defectelor mantalei din PVC a cablurilor 3.2. R.E. -I-l82-87 - Instruc iuni tehnologice pentru repararea cablurilor mantalei cablurilor de l-20kV cu carcase termocontractabile din PVC. 3.2. F.T.-55-91 - Fisa tehnologica pentru executarea mansoanelor de legatura mixta intre cablurile de 20 kV tip A2YSrY monofazate si tip AOSB trifazate cu trei mantale de plumb. si izolatie din HIU folosind elemente prefabricate si materiale din seturi. 3.2. F.T.-65-85 - Executia jonc iunilor de cabluri de l0 kV cu izola ie de PVC si HIU cu cabluri de 20kV cu izola ie PE. 3.2. F.T.-66-90 - Executarea manoanelor de legatur la cabluri de 20KV tip A2YSrY folosind materiale din seturi. 3.2. F.T.-67-95 - Executarea terminalelor de interior i de exterior la cabluri de 20 kV tip A2YSrY folosind materialele din seturi. 3.2. F.T.-75/87 - Executarea i repararea canalizrilor pentru LES 20kV. >1 KV PE 101/85 Normativ pentru construc ia instala iilor electrice de conexiuni i transformatoare cu tens. NTE 003/04/00/93 Normativ pentru construc ia LEA peste 1 KV PE 109/92 Normativ privind alegerea izola iei, coordonarea izola iei i protec ia instala iilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor NTE 001/03/00- Normativ privind alegerea izola iei, coordonarea izola iei i protec ia instala iilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor Canalizarea electrica subterana se va realiza conform PE 107, STAS-8591/1-97, fiselor tehlogice i Cerin elor tehnice de execu ie cu mentionarea urmatoarelor aspecte: - sapatura pentru pozarea cablelor se executa manual sau mecanic. - pe teren se vor monta garduri de sustinere a pamantului si podete metalice pentru asigurarea accesului persoanelor pe perioada executiei; - pamantul ramas in urma santului va fi incarcat si transportat. Accesoriile cablurilor 20kV, mansoanele si cutiile terminale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale. - sa nu difere din punct de vedere electric si mecanic de cablul pe care sunt folosite - sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si altor substante cu actiune nociva sau coroziva din mediul inconjurator. - sa reziste la tensiunile de incercare prescrise pentru cabluri Mansoanele trebuie sa asigure : - continuitate perfecta a conductoarelor din cabluri - continuitatea electrica a mantalei electrice - continuitatea electrica a benzilor metalice de armare si a ecranelor metalice - nivelul de izolatie - protectia mecanica similara cu cea a cablului La executia mansonului se va avea in vedere o rezerva de cabluri necesara pentru refacerea de doua ori a mansonului.
343

Cutiile terminale trebuie sa fie constructii izolante, etanse pentru protectia cablului impotriva umezelii si poluarii si sa asigure racordarea cablului la instalatiile electrice adiacente interioare (posturi de transformare, nise de bransament, cutii de distributie). La cutiile terminale se va lasa o rezerva de cablu suficienta pentru refacerea o singura data a cutiei terminale respective. La pozarea cablurilor se va prevede o rezerva de cablu pentru compensarea deformarilor. La pozarea cablurilor trebuie respectate razele minime de curbura admise, date de fabricantul cablului, pentru a se evita deterioarea elementelor constructive ale cablului. Mansoanele de legatura si cutiile terminale vor fi prevazute cu etichete de identificare. Razele minime de curbura ale cablurilor sint cele indicate de furnizorul cablului sau in lipsa acestora in conformitate cu PE 107. Cablurile de medie , se vor poza in pamant, in profile, la adincimea de 0,8-1m, in trefla in contact direct. In profil cablurile sunt asezate intre doua straturi de nisip cu o grosime de 10cm fiecare. Peste ultimul strat de nisip se pun placi avertizoare si pamant din sapaturi. La traversarile de drumuri carosabile cablurile se vor monta in tuburi PVC incastrate in beton. Pe planul retelei de cabluri se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect. Instalatia de legare la pamnt Invelisurile metalice ale cablurilor de j.t. si conductoarele de nul ale acestor cable se vor lega la centura de pamnt a postului de transoformare. La executarea instalatiei de legare la pamant vor fi aplicate prevederile fisei tehnologice FS 4/86 si Indreptarul de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant IRE-Ip 30/90 si IRE-Ip 35/90. Incercarile dupa montaj se fac conform PE 116. Caracteristicile tehnice, echiparea i alte condi ii de livrare a echipamentelor sunt cuprinse n Fiele tehnice Anexa 1.5 la prezenta Documenta ie. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (mbunt irea factorului de putere, cresterea fiabilit ii sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,, Realizarea de re ele electrice de distribu ie pentru alimentarea cu energie electric a Obiectivului Turistic Ghi u Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii.

VII.

RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a
344

desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din prezenta Documenta ie i prevederile Documenta iei de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb.
345

Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizatiile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte, fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s asigure personal de specialitate, calificat i atestat conform reglementrilor n vigoare pentru execu ia tuturor lucrrilor ofertate; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare
346

i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI
347

Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

B6. Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghi u-Moliviu I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghi u-Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Solu ia tehnic de realizare a instala iei de ap potabil cu sapte sta ii de pompe, dou in poiana Moliviu, una la baza zonei obiectivului turistic ce urmeaza a se dezvolta, una la est de zona E, una la vest de zona E, una la baza partiei de schi, una la varful partiei de schi, precum i modul de realizare a re elei de distribu ie face posibil asigurarea unei rezerve de ap sub presiune, n conducta de distribu ie, de 636,18 m3, necesarul de ap pentru incendiu, timp de 3 ore, reprezentnd doar 5.6% din acest volum de ap. De asemenea la baza obiectivului turistic ce urmeaza a se dezvolta s-a prevazut un rezervor de acumulare pentru apa nepotabila care pot asigura un volum de 3000mc apa compus din: Volum pentru incendiu 744mc Volum de apa necesar preluarii varfurilor suplimentare de consum (fiind un obiectiv turistic, consumul nu este uniform si nici nu se poate aproxima cu consumul unui oras). Se considera functionare la debit nominal 2 ore x 540 mc/h=1080 mc Volum pentru compensare calculat dupa SR 1343-1:2006 768 mc Volum necesar pentru ca aspiratia pompelor sa functioneze complet inundata 240 mc Volum pentru protectia sorbului impotriva impuritatilor 120 mc innd cont de particularit ile locale s-a adoptat schema de alimentare cu ap avnd ca surs apa subteran captat prin drenuri din albia paraurilor din arealul climatic Ghi u-Moliviu. Aceast schem cuprinde urmtoarele obiecte :
348

Captarea apei din sursa de ap subteran cantonat n acviferul freatic, compus din 5 captri tip CRIB format din camin de dren cu filtru invers si separator de namol, amplasate n albia minora a prurilor; Conducta de aduc iune PEID, Pn 6 ce face legtura dintre captare i sta ia de pompe; Sta ii de pompare, cte una pentru fiecare din cele cinci captri; o sta ie este format din grup de pompe cu reglaj putere n func ie de debit una sau mai multe de baz i una de rezerv; Sta ii de purificare i de dezinfec ie cu UV (ultra violete ) montate la fiecare din intrarile sta iilor de pompe; Re eaua de distribu ie tip inelar, cu lungimea de 7.5 km; Ramuri ale retelei de tip inelar, cu lungimea de 2.3 km; Racord varf partie cu lungimea de 1.33 km. ntregul sistem de alimentare cu ap este proiectat s func ioneze automat, n vederea reducerii la minim a interven iei personalului de exploatare i, implicit, a costurilor de operare. Pentru aceasta au fost prevzute lucrri de automatizare la fiecare din obiectele sistemului. Instala iile electrice necesare vor con ine: instala ii de for ; instala ii de iluminat i prize; instala ii de legare la pmnt i paratrznet; instala ii de monitorizare. Alimentarea cu energie electric se face din Sistemul Energetic Na ional, din re eaua public comunal, existent n zon. Instala ia de distribu ie a apei include i racordul spre fiecare zona, format din conducte de tip PEID Pn 6, cu robinet de izolare de diametru corespunztor debitului necesar si reductor de presiune. Devierea si protejari de utilitati afectate In zona inca nu exista nici o utilitate publica. Toate se vor executa n cadrul aceluiai contract, ofertantul general asigurnd cordonarea tuturor subofertantilor. Utilitati definitive Instala iile electrice vor con ine: instala ii de for ; instala ii de iluminat i prize; instala ii de legare la pmnt i paratrznet. Din cauza faptului ca fiecare producator utilizeaza propria metodologie de dimensionare a echipamentelor din interiorul statiei de tratare a apei in vederea potabilizarii containerizate si urmand ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii conform careia este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga concurenta, echiparea fiecarei statii containerizate de tratare a apei in vederea potabilizarii va fi efectuata de catre furnizor urmand instructiunile de fabrica primite. Echipamentele astfel ofertate vor trebui s corespund cerin elor proiectului i s aib agremente tehnice, documente de calitate i garan ie.

349

Asigurarea energiei electrice necesare func ionrii obiectivului de investi ie se va face din re eaua ce se va infiinta n solu ia aprobat prin avizele tehnice de racordare emise de Operatorul de distribu ie, n conformitate cu HG 90/2008 Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la re elele de interes public. Delimitarea instala iilor consumatorului de cele ale Operatorului de distribu ie se face n conformitate cu prevederile Avizului tehnic de racordare. Tabloul general de distribu ie include : circuitele de alimentare ale instala iei de pompare; circuitul de alimentare al panoului de comand i semnalizare; tabloul local de for a i lumin. Tabloul de for i lumin cuprinde circuitele pentru: iluminat interior i exterior; ventila ie; nclzire; Circuitele sunt protejate cu ntreruptoare automate. Iluminatul interior se face cu lmpi fluorescente iar cel exterior cu lmpi eficiente energetic, montate pe corpul cldirii. Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghi u-Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Gospodarie de apa GA1 Gospodarie de apa GA2 Gospodarie de apa GA3 Gospodarie de apa GA4 Gospodarie de apa GA5 Gospodarie de apa GA6 Statie de pompare alimentare zona superioara partie Inel de inalta presiune de apa potabila OBIECT

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din Fiele tehnice Anexa 1.6 la prezenta documenta ie.
350

Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire V. DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie.
351

VI.2 Condi ii specifice 1. Condi ii pentru furnizare echipamente i utilaje tehnologice cu montaj Echipamentele prevazute a fi achizitionate sa fie fiabile, cu randament energetic ridicat i cu o durata de serviciu normata > 10-15 ani; Obiectul Obiectul acestui capitol este grupul de statii de tratare si de pompare din cadrul gospodariilor de apa GA1, GA2, GA3, GA4, GA5, GA6 precum si statia de pompare de la baza partiei de schi A1 furnizare echipamente primare, servicii proprii si generale, masura, protectii, semnalizare, monitorizare Principalele caracteristici Nr. Crt. 1 GA1 GA1 GA2 GA2 GA3 GA3 GA4 GA4 GA5 GA5 GA6 GA6 SPbp Statie de tratare Statie de pompare Statie de tratare Statie de pompare Statie de tratare Statie de pompare Statie de tratare Statie de pompare Statie de tratare Statie de pompare Statie de tratare Statie de pompare Statie de pompare Intersectia de la vest a DJ703i cu drumul comunal Intersectia de la vest a DJ703i cu drumul comunal In vestul poienii Molivis In vestul poienei Molivis In estul poienei Molivis In estul poienei Molivis In vestul zonei E In vestul zonei E In estul zonei E In estul zonei E La baza zonei superioare a partiei de schi A1 La baza zonei superioare a partiei de schi A1 La baza partiei de schi A1 GA Obiect Amplasare Cota M 1033 Debit l/s 150 150 20 20 20 20 10 10 20 20 20 20 30

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1033 1058 1058 1068 1068 1171 1171 1179 1179 1521 1521 1184

Echipare statii de tratare si pompare Statiile de tratare Deoarece nu se cunosc caracteristicile apei, in continuare se va prezenta o varianta de echipare a statiei de tratare. In functie de analizele de laborator a apei, statia va avea in componenta:
352

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Descriere Pompe de alimentare Pompa dozatoare (floculant / coagulant/ control pH) Decantor lamelar Tubulatura de amestec Filtru multimedia tancuri Pompa pentru spalarea inversa Valve automate si sistemul de conducte Valva pentru evacuarea aerului Pompa dozatoare hipoclorit de sodiu pe distributie Recipient pentru stocarea substantelor chimice Containere izolate termic Intrerupator de presiune diferentiala Panou de comanda PLC

Ofertantul va face, pe cheltuiala sa, analizele de laborator, dup realizarea captrilor i va propune spre avizare proiectantului echiparea sta iei de tratare. Echiparea fiecarei statii containerizate de tratare a apei se propune de ofertant i se avizeaz de beneficiar, n concordan cu prevedrile legale i Documenta ia de execu ie. Consideratii tehnice legate de uvraje si instalatii Captare n documenta ia de execu ie s-au prevzut captri pentru alimentri cu ap in vederea potabilizarii, conform indicativ GP 076-02, de tip crib i deversor cu prag lat. nl imea pragului lat este de 0,40 m. Pentru captri s-au prevzut urmtoarele echipamente: van de splare montat pe fundul fiecrui bazin colector (care are si rolul de a asigura debitul minim ecologic). Aceasta va functiona in pozitia deschis in regim; van fluture, ac ionat manual, montat pe conducta de aduc iune (doua la captarile 4 si 5, cate una pentru alimentare cu apa precum si MHC).

Rezervoare In documenta ia de execu ie s-au prevazut rezervoare de acumulare pentru apa conventional curata, conform STAS 1343-1/2006, precum si Regulamentul (CE) nr. 2037/2000. Volumul lor este 3000mc pentru rezervorul din cadrul GA1 si 400mc pentru rezervorul din cadrul GA6. Ele au urmatoarele echipamente: Racord de alimentare cu apa din captare/aductiune prevazut cu robinet cu plutitor sau senzori de nivel care comanda pompele Un racord de golire si un traseu de bypass pentru efectuarea operatiunilor de decolmatare. Scara interioara de acces
353

Sonde de nivel pentru vizionarea electronica a nivelului apei in rezervor Tratare Statiile de tratare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta. Sistemul de automatizare al statiilor de tratare va putea s asigure func ionarea lor n condi ii de siguran i la un nivel nalt al randamentului i fiabilit ii. Sistemul de comanda va permite comunicarea la distan (prin intermediul unui PC instalat n fiecare cldire statie de tratare) a urmtorilor parametrii (monitoriza i local): nivel ap loc de captare(criburi, rezervoare etc), gradul de umplere al unitatilor de stocare pentru reactivi, debitul tratat, parametrii apei netratate precum si tratate, modulele in functiune, etc Pompare Statiile de pompare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta. Sistemul de automatizare al statiilor de pompare va putea s asigure func ionarea lor n condi ii de siguran i la un nivel nalt al randamentului i fiabilit ii. Sistemul de comanda va permite comunicarea la distan (prin intermediul unui PC instalat n fiecare cldire statie de pompare) a urmtorilor parametrii (monitoriza i local): debitul pompat, presiunea la intrarea si iesirea din pompa, pompele in functiune cu procentul de functionare din puterea nominala, etc. Instala iile de joas tensiune i de automatizare vor fi astfel realizate nct s permit: monitorizarea parametrilor de intrare: debite, presiuni, caracteristici, tura ii, tensiuni, curen i, etc.; pornirea, oprirea pompelor n func ie de anumite criterii; teletransmiterea parametrilor de la gospodariile de apa la un punct de comand; Debite nominale de apa procesata in vederea potabilizarii Debitele nominale de apa ale fiecarei statii de tratare sunt calculate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Astfel au rezultat debitele urmatoare:
GA mc/zi GA1 GA2 GA3 GA4 GA5 GA6 12960 1728 1728 864 1728 1728 Debit de apa mc/h 540 72 72 36 72 72 l/s 150 20 20 10 20 20

Debite nominale de apa pompata in sistem Debitele nominale de apa ale fiecarei statii de pompare sunt calculate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Astfel au rezultat debitele urmatoare:
GA Debit de apa mc/zi mc/h l/s Inaltime de pompare mCA
354

GA1 GA2 GA3 GA4 GA5 GA6 SPbp

12960 1728 1728 864 1728 1728 2592

540 72 72 36 72 72 108

150 20 20 10 20 20 30

250 195 185 60 50 150 700

Cabluri i conductoare Echipamentele achizi ionate vor permite: pozarea cablurilor i conductoarelor s asigure eliminarea perturba iilor reciproce pentru urmtoarele categorii : i. ii. iii. iv. cabluri sensibile (circuite de msur cu semnale analogice de nivel redus); cabluri pu in sensibile (circuite digitale ); cabluri pu in perturbatoare (circuite cu bobine i contacte de comand); cabluri perturbatoare.

nivelul de izola ie conform PE 109-92 excluderea riscului de deteriorare mecanic; conductoarele rigide rotunde sau sectoriale s fie conectate n cleme de tip WDU sau SAK cablurile i conductoarele flexibile se vor conecta n cleme de tip WFF Dulapuri electrice de echipament se realizeaz n standardul EN60439-1 adaptabilitate n timp la noile tehnologii; interven ii la automentenan , mentenan cu dulapul aflat sub tensiune; inspec ia vizual s pun n eviden orice anomalie; grad de protec ie minim IP54; barele de distribu ie din dulapuri s permit conexiuni rapide prin urub i accesibilitate total; s permit extinderea uoar a numrului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent. Echipament de protec ie dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protec ie contra defectelor de punere la pmnt (direct sau indirect), contra defectelor de izola ie i a riscului apari iei incendiilor, cu urmtoarele func iuni: i. ii. iii. iv. mpr irea instala iei ntr-un numr de grupe de circuite i protejarea fiecrui grup cu dispozitivul corespunztor; coordonarea dispozitivelor din aval i amonte astfel nct doar sec iunea defect s fie scoas din func iune; configurabile pe mai multe nivele de selectivitate, ncepnd de la ntreruptorul general de putere i pn la ultimul consumator; setarea unui prag de alarm a degradrii izola iei (permi nd o interven ie preventiv;
355

v. vi.

memorarea defectului de punere la pmnt; indicarea rezisten ei de izola ie.

Echipament de automatizare, msur i traductoare func iile fiecrui consumator se asigur de furnizor prin automatul programabil aferent fiecrui echipament ce se monteaz n dulapul de c.a; integrarea tuturor func iunilor consumatorilor alimenta i precum i comenzile i semnalizrile necesare la alte nivele de ierarhizare a informa iilor se asigur de furnizor; asigur monitorizarea calit ii functionarii i nregistrarea evenimentelor; monitorizarea i nregistrarea timpilor de func ionare ai echipamentelor si procentul din caracteristica nominala i transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informa iei; traductoarele necesare realizrii func iunilor tuturor consumatorilor se asigur de furnizorul de echipament primar (Statii de tratare containerizata, pompe, tunuri de zapada etc) Probe la punerea in functiune Dupa terminarea montajului, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii : verificarea realizarii traseelor de alimentare verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare verificarea realizarii reglajelor de presiune verificare citirii corecte a presiunii la manometre verificarea reglarii releului de presiune verificarea bunei functiuni a echipamentelor Nivel de siguran n exploatare Echipamentul care va fi montat va trebui s asigure eliminarea urmtoarelor probleme constatate n exploatare: la executarea manevrelor s se poat respecta distan ele de protec ie prevzute n normele de protec ia muncii ( legea protec iei muncii legea 90/ ; Norma 65/97 Norme specifice de protec ia muncii pentru transportul i distribu ia energiei electrice); s se elimine pericolul de incendiu; consumatorii s poat fi izola i pentru lucrri de mentenan s asigure protec ia personalului de exploatare mpotriva electrocutarii la atingerea directa a oricarui element al echipamentelor instalate care in functionare normala nu trebuie sa fie sub tensiune. Condi ii de certificare a conformit ii echipamentelor Echipamentele vor trebui sa fie certificate pentru calitate si sa fie agrementate in conditiile legii. Sistemul de asigurare a calitatii Execu ia echipamentelor i a lucrrilor de montaj se va face n regim de asigurarea calit ii, conform SR EN ISO 9001-2000. De asemenea, vor fi respectate si standardele ISO 14001:2004 Sistem de management de mediu si OHSAS 18001 Sanatatea si securitatea ocupationala Verificarea, inspec ia i condi iile de recep ie a lucrrilor Se va face dup cum urmeaz:
356

Recep ia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de tratare a apei in vederea potabilizarii, nainte de montare n gospodaria de apa. Recep ia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de pompare a apei potabile in sistem, nainte de montare n statia de pompare. Probe de punere n func iune a echipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentan ii beneficiarului i preced recep ia la terminarea lucrrii. Calculul aductiunilor de apa Aductiunile sunt dimensionate pentru o pierdere de sarcina cat mai mica. Calculele sunt centralizate in urmatorul tabel: ne Aductiu al GA1 GA2 GA3 GA4 GA5 GA6 SPbp Materi PEHD PE100 PEHD PE100 PEHD PE100 PEHD PE100 PEHD PE100 Fonta ductila PEHD PE100 Q l/s 150 20 20 10 20 30 30 0 233 L m 25 32 42 18 18 133 m D m s 400 8 200 5 200 5 200 8 200 5 6 1 v m/ m 1.7 0.9 0.9 0.4 4 0.9 1.8 7 0.3 i Pa/ i*l Pa A 5 5 5 5 5 100 7 20 Hu mC Hg m 0 0 0 6.7 6.6 7.1 Hnec mCA

68 1700 50 1600 50 2100 14. 259.2

0 5.2592 0 33 5.9 685.71

50 900 18 248710

400 6

3.7 862.1

2343.8621

Probe la punerea in functiune verificarea realizarii traseelor de alimentare; verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare si si de evacuare; verificarea bunei functionri a echipamentelor i realizarea indicatorilor de calitate ai apei tratate; Condi ii de certificare a conformit ii echipamentelor Echipamentele vor trebui sa fie certificate pentru calitate si sa fie agrementate in conditiile legii. Sistemul de asigurare a calitatii Execu ia echipamentelor i a lucrrilor de montaj se va face n regim de asigurarea calit ii, conform SR EN ISO 9001-2008. De asemenea, vor fi respectate si standardele ISO 14001:2004 Sistem de management de mediu si OHSAS 18001 Sanatatea si securitatea ocupationala
357

Verificarea, inspec ia i condi iile de recep ie a lucrrilor Se va face dup cum urmeaz: Recep ia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de epurare compacte, nainte de montare n statia de epurare. Probe de punere n func iune aechipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentan ii beneficiarului i preced recep ia la terminarea lucrrii. Conditii de livrare echipamente Echipamentele vor fi nso ite de urmtoarele documente redactate n limba romn : - documenta ia tehnic complet (carte tehnic, scheme electrice si hidraulice, certificate de calitate i declara ii de conformitate, instruc iuni tehnice de utilizare, buletine de verificri pentru ntreg volumul de aparataj ce se monteaz n statiile de epurare, ct i pentru protec iile electrice oferite etc.); Documenta ia va cuprinde, n mod obligatoriu, programele de probe i verificri profilactice n timpul exploatrii, precum i cele ocazionate de repara iile planificate i periodicitatea acestora Prezentarea ofertei La ntocmirea ofertei se va ine cont, n mod obligatoriu , de urmtoarele : s fie structurat valoric conform cerin elor din cap.X al prezentei documenta ii; s cuprind ntregul echipament necesar; s prezinte cerin ele impuse de executant pentru montare i PIF (dac este cazul); s cuprind elementele privind instruirea personalului n vederea exploatrii, echipamentului oferit (locul de desfurare, perioada i cheltuielile legate de acestea); s cuprind PCCVI - ul lucrrii n cauz; Oferta va con ine toate documentele care s ateste execu ia echipamentelor cerute i a lucrrilor de montaj n regimul de asigurarea calit ii, conform ISO 9001; Ofertantul va avea sistemul calit ii implementat i certificat de un organism recunoscut la nivel na ional pentru domeniul lucrrii n cauz, conform ISO 9001. 2. Condi ii pentru executie lucrari de constructii si montaj Obiectul prezentului capitol este tratarea lucrarilor de constructii si montaj aferente instalatiei de captare, tratare si distributie apa potabila n arealul Ghi u-Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge. Desene si documente Desenele de executie sunt desenele pentru constructie si desenele suplimentare care pot fi elaborate de Proiectant, in scopul executiei lucrarilor. Desenele suplimentare vor fi furnizate in cursul constructiei si vor fi obligatorii in executia lucrarilor. Lucrarile in ansamblu vor respecta in toate privintele cotele, dimensiunile si detaliile continute in desenele de executie. Ofertantul va verifica cu atentie toate desenele care i-au fost furnizate, si aduce in atentia proiectantului orice erori sau discrepante descoperite in ele, acesta urmand sa emita instructiunile necesare pentru corectii. Unde dimensiunile si cotele sunt indicate in desene sau mentionate in documentele care fac parte din contract sau emise in cadrul acestuia, acestea vor fi verificate de ofertant pe santier si el va fi responsabil pentru semnalarea prompta a oricaror erori si discrepante in aceste dimensiuni si cote. Proiectantul va emite instructiunile necesare pentru corectii.
358

ntre inerii i repara iei

Daca ofertantul nu va descoperi si/sau nu va informa proiectantul despre orice erori sau discrepante in desene, acest lucru nu il va degreva pe ofertant de responsabilitatea pentru lucrare nesatisfacatoare sau executie defectuoasa ce rezulta din acestea si nici de obligatiile de a rectifica si a remedia lucrarile pe propria cheltuiala si spre satisfactia completa a beneficiarului. Desene de arhiva In paralel cu executia lucrarilor in amplasament, ofertantul va pregati toate desenele lucrarilor pentru Cartea Constructiei. Dupa ce lucrarile au fost incheiate, Ofertantul va furniza arhiva cu documentele elaborate pe parcursul executiei, indicand lucrarile cum au fost ele executate. Aceste desene vor include: Desene de amplasare a fiecarei instalatii complete in amplasament. Acestea vor indica clar pozitia tuturor racordurilor si conductelor executate si vor include anexe si detalii care sa prezinte o descriere completa a lucrarilor (inclusiv fotografii cu elementele de interes si cu etalon de masura). Planul de trasee ale conductelor, cablurilor si a fiecarei instalatii principale aratand sectiunile si transee astfel incat acestea sa poata fi identificate imediat pe teren. Informatiile sus-mentionate pot fi furnizate pe un numar de desene la scara mare care vor fi corelate printr-un plan la scara mica. Desenele pentru Cartea Constructiei pot include pe acelea trimise ca desene de executie si vor fi dimensionate si detaliate in concordanta cu cerintele pentru desenele de executie. Plansele vor fi prezentate in albume legate in formate standardizate A0, A1, A2, A3, A4 sau similar . Titulatura documentatiei si numerotarea vor respecta titulatura si numerotarea desenelor de executie furnizate anterior. Transportul, depozitarea si ingrijirea lucrarilor Ofertantul va fi responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor materialelor si echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta tuturor lucrarilor executate pana la terminarea lucrarilor. Trasarea lucrarilor Ofertantul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor structurilor, axelor rambleelor, drumurilor, imprejmuirilor, peretilor, aliniamentului pentru toate conductele si alte astfel de linii (limite) si puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere si puncte certificate si acceptate, ofertantul va face masuratorile initiale si trasarea conductelor. Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru inspectii si verificari la cererea beneficiarului . Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor si a altor puncte caracteristice pe aliniament si pe portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m. Acte normative obligatorii La fiecare capitol sunt precizate actele normative, alcatuite din STAS-uri, normative si instructiuni. Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor. In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele prevazute in actele normative mai sus mentionate, atunci Ofertantul va trebui sa obtina aprobarea Autoritatii Ofertante sau Responsabilului de proiect. In aceasta situatie Ofertantul va inainta Autoritatii Ofertante spre aprobare, o data cu cererea respectiva, o copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul indigen.
359

Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria). Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001. Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in Romania. Orice material sau confectie care se propune de catre Ofertant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat Responsabilului de proiect ce cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea aprobarii. Ofertantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs. Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de I.S.C. Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor. Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu prevederile paragrafului anterior. Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din documenta ia de execu ie va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii. Mostre de materiale Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Ofertanta sau Proiectantul le solicita. Toate materialele, echipamentele i utilajele trebuie sa fie noi, la prima utilizare. Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Ofertanta pentru verificarea unor lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de Ofertant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Ofertanta va suporta cheltuielile. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Ofertanta, Furnizorul si Proiectantul. Ofertantul va furniza Beneficiarului probe ale materialelor mai importante, conform solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Ofertantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu acceptul Dirigintelui de antier. Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Ofertant pe toata durata contractului. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania. Probele de laborator efectuate de Ofertant vor fi supuse aprobarii Dirigintelui de antier, aprobare ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale. Ofertantul va asigura extragerea probelor si transportul acestora la un laborator si va transmite prompt rezultatele la Dirigintele de antier.
360

Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Ofertant fie in laboratoare proprii dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si probelor i va trimite copii Dirigintelui de antier. Originalele documentelor vor fi predate odata cu situa iile de plat. Echipamente de constructii Toate echipamentele de constructii utilizate in executia lucrarilor vor fi de tipul, marimea si metoda de lucru aprobate de proiectant, conform Documenta iei de execu ie. Epuismente Ofertantul va mentine lucrarile uscate pe tot parcursul executiei, va realiza toate devierile necesare si va executa pomparea necesara pentru a elimina apele de suprafata si cele subterane dupa cum poate fi necesar in realizarea lucrarilor si va prevedea in acest scop batale de evacuare, canale de scurgeri etc. Este interzisa inundarea drumurilor sau terenurilor apartinand domeniului public sau proprietatilor private. Amplasamentul (Santierul) Inainte de inceperea oricarei activitati, Ofertantul va face impreuna cu reprezentantii Autoritatilor Locale un proces verbal asupra starii suprafetei oricarui teren privat sau public pe care se va face accesul la Amplasament (Santier). Ofertantul va face ca toate aceste suprafete sa fie accesibile si le va mentine intr-o stare corespunzatcare in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Ofertant a acestei cai de acces el va reface starea suprafetelor, facand ca acestea sa fie cel putin la fel de bune ca inainte de inceperea lucrului. Ofertantul va mentine amplasamentul intr-o stare curat. Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea Beneficiarului. Ofertantul le va indeparta de pe santier si le va amplasa intr-un anumit mod si pe un teren conform aprobarii prealabile a Beneficiarului. Ofertantul nu va intra in nici o parte a Santierului situata pe teren privat fara a fi obtinut consimtamantul proprietarului. Ofertantul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseste nu sunt murdarite ca urmare a acestei folosiri si in cazul in care ele se murdaresc, Ofertantul va lua imediat masurile necesare pentru a le curati. Amenajari si facilitati pe amplasament Pentru perioada de intindere a Contractului, incluzand perioada de intretinere, Beneficiarul va pune la dispozitia Ofertantului, fara taxe suplimentare, un loc pentru constructia amenajarilor si facilitatilor necesare bazei de productie. Ofertantul va fi responsabil pentru mentinerea facilitatilor in buna stare si va efectua prompt reparatiile si imbunatatirile necesare. Ofertantul isi va asigura pe propria cheltuiala alimentarea cu apa, energie electrica si termica,telefonie, evacuare canalizare etc., necesare pentru realizarea lucrarilor. Ofertantul isi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apa de calitate aprobata si va monta si intretine toate pompele, conductele, vanele, rezervoarele, cisternele, furtunele, pulverizatoarele si alte dispozitive necesare pentru distributia apei conform necesitatilor la diversele parti ale lucrarilor. Ofertantul va prevedea in orice moment si pe propria cheltuiala, pentru mana sa de lucru, o alimentare cu apa potabila. Ofertantul va face propriile aranjamente pentru toate lucrarile de alimentare cu energie electrica necesara pentru executia lucrarii. De asemenea, ofertantul va monta, conecta si intretine in bune conditii toate cablurile, conductoarele si alte utilaje si echipamente electrice necesare pentru realizarea obligatiilor sale contractuale. Toate aceste utilaje si instalatii vor respecta cerintele referitoare la acestea si reglementarile Autoritatii de Electricitate si vor fi intretinute.
361

Ofertantul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbari fonice datorita executiei lucrarilor care ar putea afecta santierul sau imprejurimile. Ofertantul va prevedea deversarea oricarei ape, din zona lucrarilor, indiferent de calitatea acesteia, astfel incat persoanele avand drepturi asupra terenului sau cursurilor de apa in amonte sau in aval de locul in care e deversata apa sa nu fie afectate. Panouri indicatoare Ofertantul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrarii si ofertantului pe amplasamente. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi scrise in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia n vigoare. Semnalizare si iluminare Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate corespunzator, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor. Autorizatii In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor, Ofertantul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de Politie Rutiera. Protectia muncii Ofertantul va respecta toate normele de protectie a muncii in vigoare privind protectia personalului, lucratorilor, personalului Beneficiarului si publicului, fata de lucrarile sale. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe santier. Verificarea lucrarilor inainte de acoperire Ofertantul va anunta din timp cand astfel de lucrari sunt gata pentru verificare, pentru ca reprezentantii investitorului si ai proiectantului sa poata realiza aceasta inspectie in timp util. Cartea constructiei Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in Cartea constructiei vor fi transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor. In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Ofertantul va prezenta plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei. Aceste planse vor include : Planuri de situatie; Sectiuni longitudinale; Planse de rezistenta, etc. 3. Condi ii specifice lucrri pentru fiecare specialitate Terasamente Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de terasamente (datorita spatiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte si cabluri existente, traficului sau altor motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare.
362

Fata de varietatea situatiilor din teren si a solutiilor posibile, prevederile prezentei Documenta ii nu au un caracter limitativ, putandu-se folosi si alte procedee de executie verificate in practica si care prezinta eficienta din punct de vedere tehnico-economic, al securitatii muncii si al securitatii lucrarilor. Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor reperilor cotei zero etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii Beneficiarului, Proiectantului si Ofertantului. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atat in ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte. Toate lucrarile de terasamente pentru diverse parti ale proiectului vor fi realizate la dimensiunile si cotele aratate in desene. In verificarea trasarilor si reperelor, se include si aceea a dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei caii ferate sau a drumurilor, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor, picioarelor taluzelor, lucrarilor de aparare. In sensul prezentelor Specificatii, termenul "nivelul terenului" se va referi la suprafata terenului inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, dar dupa eliberarea generala a amplasamentului. Ofertantul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasarnente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate etc. Executarea lucrarilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea masurilor corespunzatoare pentru ca vibratiile produse de acestea sa nu afecteze constructiile, instalatiile si lucrarile invecinate. La executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor realizate in pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi cu umflari si contractii mari se vor respecta si prevederile Nornativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare,executie, exploatare) indicativ P 7-2000 si respectiv "Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)" indicativ NE 0001-96. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba In vedere urmatoarele: mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile si constructiile invecinate; cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala cu 20 30 cm pentru a impledica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei. Daca nu se specifica altfel, in alta parte, nici un punct de pe suprafata lucrarilor terminate nu se va situa mai sus cu +0, 05 m sau mai jos cu -0, 05 m de suprafata proiectata. Intre aceste limite de toleranta suprafata va trebui sa fie neteda si regulata. Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse care va fi semnat de Ofertant, Beneficiar si de Geotehnician Spturi pentru conducte Transeea pentru pozarea conductei se va executa astfel incat sa permita instalarea in conditii optime a conductelor, cu o adancime suficienta pentru a evita deteriorarea conductei prin inghet. Adancimea de inghet pentru fiecare caz in parte este indicata in proiect. Indiferent daca sapaturile au fost realizate cu pereti verticali, in taluz sau in trepte, in afara cazului in care se specifica altfel in proiect, santul va avea pereti verticali la latimi minime aplicabile la cel putin 30 mm deasupra coronamentului conductei asezata in pozitie corecta, astfel incat spatiul dintre peretii exteriori ai conductei si
363

marginile santului sa nu fie mai mari decat se indica in tabelul nr. urmtor (valoare care nu include distantele necesare pentru sprijinirile temporare ale santurilor). Diametrul conductei,D [ mm ] D<200 200<D<350 350<D<700 Spatiul, b [ cm ] 25 30 Latimea minima totala, B [ cm ] 70 -

Excavarea santurilor se va face in permanenta cu cel putin 15 m inaintea liniei de montaj a conductelor. Sapaturi sub nivelul apei subterane In cazul sapaturilor adanci situate sub nivelul apelor subterane, indepartarea apei se poate efectua prin epuismente. Epuismente directe Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, care capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare. Santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii. Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor. Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului sau pompei submersibile si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor, in cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers. Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa. Epuismente indirecte In cazul unor debite importante de apa sau a unor adancimi mari de sapatura, se va folosi sistemul de epuismente indirecte, prin realizarea unui sistem de filtre aciculare. Realizarea acestui sistem se va face conform unui proiect special intocmit, sub directa indrumare a lnginerului Geotehnician. Pentru lucrari deosebite, executarea sapaturilor in terenuri cu apa subterana se poate realiza in incinte etanse inchise . In cazul executarii sprijinirilor cu palplanse, se vor lua urmatoarele masuri: ghidarea palplanselor in tot timpul infigerii; palplansele vor avea lungimea egala cu adancimea gropii plus adancimea de infigere in teren a fisei In cazuri exceptionale, cand aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face in doua etaje, intre aceste etaje se va intercala o bancheta orizontala cu latimea de peste 0,5 m. Palplansele pot fi din lemn (minimum 6 cm grosime) sau din metal. Palplansele din lemn trebuie sa aiba la varf un sabot de tabla si la cap o intarire cu fier balot. Infigerea palplanselor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicata pentru infigerea palplanselor in pamanturi necoezive, iar baterea in pamanturi coezive.

364

Palpansele pot fi batute cu fisa mica (30-50 cm) pe masura adancirii sapaturii si vor fi puse in randuri suprapuse de maximum 4 m inaltime. Dupa terminarea lucrarii palplansele folosite se vor recupera, extragerea lor facandu-se cu ajutorul troliilor si vinciurilor sau extractoare vibratoare, dupa care vor fi curatate si depozitate corespunzator in vederea reintrebuintarii. Executarea umpluturilor Conditiile tehnice de realizare a umpluturilor au caracter general, ele putand fi adaptate si completate in functie de specificul conditiilor fiecarui amplasament al obiectelor proiectate. La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, revazute In Normatlvul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii sia instalatiilor aferente", indicativ C 16 - 84. Umpluturile din pamanturi loessoide, pamanturi coezive compactate cu maiul greu si, pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor efecuta conform Normativuluil privind Imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85. Materiale De regula, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura. Materialul de umplutura nu va contine resturi de lemn, radacini, bolovani, moloz, fragmente de roca sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi formate din bucati nu mai mari de 100 mm din materialul excavat. Materialul de umplutura va fi selectat cu grija, manevrat, depus, dispersat si compactat in asa fel incat sa se evite segregarea umpluturii si sa se obtina o structura compacta, omogena si stabila. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile moi, cu sol vegetal, cu continut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite. Se interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pamant si a umpluturilor In terenuri sensibile la umezire. La pozarea conductelor si cablurilor subterane, pentru amenajarea fundului sapaturii se va folosi un strat de material local necoeziv cu granule sub 5 mm, avand 10 cm grosime. In cazul in care materialul local nu este corespunzator se va utiliza nisip. La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea in vedere prevederile SR 4163-3:1996-"Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare". Spatiile laterale conductei se umplu ,si se compacteaza simultan, cu maiul de mana, in straturi asternute egal, de grosime 5 - 10 cm grosime dupa compactare, continuandu-se in acelasi sistem pana la Iimita superioara a zonei de siguranta. Gradul mediu de compactare in zona de umplutura speciala va fi de 92 %, iar gradul minim de compactare in aceasta zona nu va fi sub 90 %, daca nu sunt stabilite prin proiect alte valori. Se admite o compactare mecanica cu echipamente de compactare usoare sau medii (mai mecanic,talpa vibranta etc.) numai pornind de la inaltimea de acoperire de 1,0 m. In partea finala a zonei de umplutura manuala sau mecanica se pozeaza si elementele de marcare pe teren a conductei, conform STAS 9570/1-89 - "Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati". Verificarea si receptia lucrarilor de terasamente Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu prevederile din "Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" din H.G.
365

nr.273/1994 si a Normativului C56-85. In cazul pamanturilor sensibile la umezire, se vor mai verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7- 2000 Lucrari de Constructii Lucrari de fundatii In cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile normativului C 56-85, publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986. In cazul fundarii constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,umpluturilor) executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea Normativului C 2985. Lucrari din Beton si Beton Armat Prevederile prezentei documenta ii au la baza codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012-99, care face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in constructii elaborat de M.L.P.A.T.- INCERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. Materiale pentru Betoane Prevederile NE 012-99 stabilesc domeniile si conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare. Alegerea tipului de ciment s-a facut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa 1.2 a codului de practica NE 012-99, in functie de conditiile de executie Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi apa potabila (din reteaua publica) sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Apa va fi curata, proaspata si fara suspensii, mal, materii organice, saruri alcaline sau alte impuritati. La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat cu densitatea cuprinsa intre 2200 si 2500 kg/m3 se folosesc de regula agregate cu densitate normala, naturale sau provenite din sfaramarea si concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76, STAS 662-89 si SR 667-98. Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de caracteristica constructiva si functionala a obiectului si de tehnologia de turnare a acestuia. In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercari preliminare si avizul unui laborator de specialitate. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4 din B.C. 89/99. Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate In structuri din beton armat". Tipurile utilizate curent In elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt: oteluri cu profil neted OB37 oteluri profilate PC52 sarme rotunde trase plase sudate - STAS438/1-89 - STAS 438/1-89 -STAS 438/2-91 - SR 438-3,4:98

Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
366

Unde este indicat in plansele de armare, armaturile vor fi prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect STAS10107/0-90 Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10.107/090. Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C. 8-9/99 anexa II.2. Alegerea sistemului de innadire si innadirea armaturilor prin suprapunere se fac conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90 in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului, Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate orie este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica respecta prevederile STAS 10107/0-90, iar in medii cu agresivitate chimica respecta reglementarite tehnice speciale. Functie de metoda folosita, consistenta betonului este prezentata in tabelele 7.1.1 ... 7.1.4 din NE 012/99, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 8-9/1999. Cea mai folosita metoda este cea a tasarii conulul, cu exceptia betoanelor vartoase. Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune. Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspat in conformitate cu STAS 1759-80. Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28 zile, determinate conform STAS 2414-91. Rezistenta la compresiune (N/mm2) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu latura 150 mm la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. La turnarea betonului trebuie respectate regulile generale, care pot fi completate cu prevederi suplimentare din anexa IV.1. a S.C. 8-9/99. Proba de etanseitate pentru recipienti din beton armat Executarea probei de etanseitate la recipienti purtatori de apa, executati din beton armat si beton precomprimat se face conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P 73-78. Verificarea etanseitatii recipientilor se face in mod obligatoriu prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88. Proba de etanseitate reprezinta faza determinanta in executia recipientilor. Verificarea etanseitatii recipientilor din beton armat se efectueaza inaintea executarii umpluturilor de pamant in jurul-rezervorului, la 28-60 zile de la terminarea turnarii betonului. Hidroizolatii verticale la pereti Hidroizolatia verticala a peretilor la constructille ingropate sau semi-ingropate se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul si care nu sunt impermeabile la apa. Structura hidroizolatiei se executa din mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizatoare. Racordarea la partea superioara a hidroizolatiei peretelui cu aceea a soclului se face dintr-un strat de panza bitumata A 45 sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA 400 lipite cu masa bituminoasa cu punctul de inmuiere peste 85 oC.Protectia hidroizolatiei verticale se face, dupa caz, cu zidarie de caramida cu mortar x 100 Z. Hidroizolatii la bazine si rezervoare Hidroizolatia contra infiltratiilor la constructii subterane si supraterane cu rol de depozitare a apei, va fi prevazuta la partea inferioara a structurii de rezistenta.

367

Constructiile subterane vor fi prevazute dupa caz cu hidroizolatii contra umiditatii terenului sau a apelor cu presiune. Hidroizolatia interioara, se va stabili In functie de grupa de fisurare a constructiei de modul de actiune al apei depozitate si de presiunea acesteia Protectia anticoroziva Pregatirea suprafetelor se va face in conformitate cu STAS 10166/1-77, iar straturile de protectie, vor respecta prevederile proiectului si ale STAS 10702/1-83 si STAS E 10702/2-80. Se va urmari si consemna in procese verbale de lucrari ascunse aplicarea protectiei anticorozive pe suprafetele interioare ale elementelor care urmeaza sa fie inchise, daca in proiect se prevede protejarea acestora. Protectia si vopsirea suprafetelor metalice Cu exceptia lucrarilor metalice sau de inox ingropate in beton , toate celelalte lucrari de constructii si confectii metalice vor fi vopsite. Lucrari pentru conducte Materiale Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele materiale, inafara cazurilor in care se specifica sau se indica altfel in proiect: Materialul Conductei Polietilena de Inalta Densitate(PEID) PE 80 si PE 100 Font ductila pentru Dn 100 mm Policloriura de Vinil Neplastifiata (PVC) Clasa de Presiune PN 6,PN 10, PN16, PN20,PN25 si PN32 PN 90 PN 10,PN 16 (Tip G) Materialul Fitingurilor PE 100 Otel carbon PVC - G

In unele cazuri se pot folosi si fitinguri din Polipropilena cu etansare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avand presiuni nominale PN 10 si PN 16 (in functie de utilizari) Pozarea Conductelor Trasarea lucrarilor se face conform normativului I 22-99 (art. 4.34 -4.58) Pozarea conductelor in transee se face cu ondulatii, cu scopul compensarii dilatarii acestora. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea uniforma a conductei conform profilului longitudinal din proiect. La amplasarea conductelor retelelor de distributie a apei trebuie sa se respecte distantele minime intre acestea si alte conducte conform SR 8591/1 :1997. Conducte si Fitinguri din Polietilena de Inalta Densitate Reteaua de distributie se executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), cu diameter cuprinse, de regula intre De 63 mm(diametrul minim prevazut) si 250 mm. In anumite cazuri speciale, cerute de conditiile speciale, cerute de conditiile locale(debite mari si foarte mari),se pot prevedea diameter de conducta mai mari, pana la 400 mm, aflate in fabricatie curenta, sau chiar mai mari. Tuburile din polietilena de inalta densitate (PEID) corespund standardelor SR-ISO 3607:1995 Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de pereti sau DIN 6074 Conducte din PEID Dimensiuni . Fitingurile din polietilena de inalta densitate corespund DIN 16963 Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) sub presiune.
368

Tipurile de tevi utilizate in cadrul acestui contract si corespondenta dintre PE, SDR (Standard Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) si PN (Presiunea nominala) sunt urmatoarele: DE PN PN 6 . De (mm) SDR PE SDR PE SDR PE SDR PE SDR PE SDR PE 63, 75 17,6 80 90 21 80 17 100 11 100 9 100 7.4 100 6 100 110 26 100 Observatii PN 7,5 bar ptr. De 63 si 75 mm si PN 6,3 bar ptr. De 90 mm PN 10 bar PN 16 bar PN 20 bar PN 25 bar PN 32 bar

PN 10 PN 16 PN 20 PN 25 PN 32

Conducte din otel si fonta ductila Conductele din otel si fonta ductila sunt utilizate in proiect si sunt prevazute la instalatiile hidraulice din cadrul gospodariilor de apa, statiilor de pompare, rezervoarelor, in camine cu vane de reglaj, precum si in alte locuri prevazute in proiect, unde este nevoie de o protectie anticoroziva adecvata sau presiune superioara presiunii de 32 bari(maxim la PEID). Imbinarea conductelor din otel si fonta ductila se va face cu fitinguri din fonta maleabila, PN16-90, cu filete interioare sau filet interior (cilindric) si exterior (conic), dupa caz. Imbinarile fitingurilor cu conductele din otel si fonta ductila se vor etansa cu carpa, ulei de in fiert si miniu de plumb. Fitingurile din fonta zincata vor fi conform: STAS 474 - 84 pentru coturi ; STAS 474 - 84 pentru mufe ; STAS 474 - 84 pentru teuri ; STAS 474 - 84 pentru reductii ; STAS 474 - 84 pentru nipluri ; Protectia anticoroziva a conductelor de otel si fonta ductila Izolatiile anticorozive exterioare ale conductelor si pieselor de legatura din otel carbon montate suprateran sau in camine vor consta intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea. Izolatiile exterioare anticorozive a conductelor din otel carbon montate in pamant vor consta dintr-o izolatie usoara (citomare), la care se adauga doua straturi de bitum in grosime totala de 4 - 6 mm, o infasurare de armare, doua straturi de bitum in grosime totala de 3 4 mm si o infasurare de protectie exterioara din folie de PVC sau impaslitura din fibre de sticla .
369

Tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice se va face cu materiale performante care sa indeplineasca urmatoarele conditii de performanta : asigurare protectiei anticorozive materialele de protectie sa fie ecologice si compatibile cu conditiile de transport al apei potabile Produsele folosite la tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice va trebui sa fie Agrementate Tehnic (in cazul in care sunt procurate din import) si sa aiba avizul sanitar al Ministerului Sanatatii. Izolatia termica a conductelor din otel si fonta ductila Conductele din otel (zincat sau carbon) si fonta ductila montate subteran (la rezervoare, subtraversari etc.) vor fi termoizolate cu cochilii sau alt material termoizolant. Izolatia termica a conductelor se va proteja prin acoperire cu tabla zincata de 0,5 mm grosime sau folie de aluminiu armata cu fibra de sticla. Armaturi si Accesorii Flanse Materialul si modul de imbinare al flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005 2, BS EN 1092 2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si accesorii. Garnituri si inele de etansare Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 1733 89, DIN 3535 partea 3, BS 2494 1990 sau echivalent Piulite, Saibe, Suruburi Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4016/1994 sau SR ISO 4018/ 1994 Suruburi cu cap hexagonal partial, respectiv total filetate, Grad C. Saibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4759-3 /1996 Saibe plate pentru suruburi si piulite cu diamtrul nominal al filetului pana la 150 mm, Grad A C Piulitele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu STAS 922/89 Piulite hexagonale clasa de executie C sau echivalent. Vane cu sertar Vanele cu sertar vor fi alcatuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul si sertarul vor fi facute din fonta ductila, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele interne, altele decat sertarul, vor fi facute din otel inoxidabil, bronz, alama nichelata sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi inglobat in cauciuc (EPDM) vulcanizat. Vane fluture Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS 5155, DIN 3202-K1 sau echivalent. Pozitia gaurilor de centrare vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apa potabila. Vanele vor fi livrate impreuna cu piulite si suruburi. Clapete de retinere Clapetele de retinere pot fi de tipul cu clapa, montat cu flanse, avand dimensiunile intre flanse conform DIN 3202-F6 si dimensiunile flanselor, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat intre flanse.
370

Pentru impiedicarea accesului animalelor sau insectelor in interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de prea-plin, la gurile de descarcare sau la caminele de deversare se vor prevedea clapete antibroasca. Acestea vor fi prevazute cu flansa, care va avea dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Ventile de aerisire-dezaerisire Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) si de dezaerisire (instalate in reteaua de distributie) vor fi automate. Ventilele vor fi din material plastic de inalta rezistenta (astfel incat sa poata fi instalate pe conducte PN 10), vor fi de tipul cu filet exterior si vor fi cuplate la conducte prin intermediul unui colier si al unei vane de inchidere (robinet sferic). Capace si rame pentru camine Accesul in caminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din fonta. Ansamblul capac si rama va fi in conformitate cu STAS 2308-81 si va fi de tipul carosabil sau necarosabil, in functie de pozitia caminului fata de drumurile existente. Rama capacului va fi inclusa in partea superioara a placii caminului de vizitare. Proba de presiune a conductelor Retelele de distributie si aductiune nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de executarea umpluturilor de pamant. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii tuburilor, imbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor. Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conducta, dupa o spalare prealabila. Nu se admite proba de presiune pneumatica (cu aer comprimat). Proba de presiune pentru retele din PEID se face conform datelor producatorului (I22, Cap 5, art. 58). Spalarea si Desinfectarea Conductelor Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se procedeaza la spalarea si desinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3. Receptia Lucrarilor de Conducte Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap 6 (art 6.8-6.11), cu prevedereile prezentei documenta ii si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G.273-1994. Drenuri sapate Prevederi generale Drenurile sunt alcatuiri constructive care au rolul de a capta apa subterana dintr-o formatiune geologica purtatoare de apa si de a o transporta pana la o constructie colectoare (camera sau put). Drenul este alcatuit din urmatoarele elemente: tuburile de drenare si transport a apei catre putul sau camera colectoare; invelisul filtrant al tubului alcatuit din unul sau mai multe straturi de material granular spalat si sortat cu granule cu dimensiuni cuprinse intre limitele prescrise prin proiect; ecrane de izolare orizontale si/sau verticale executate de obicei din argila batuta; eventual camine de control si curatire
371

Tuburile de drenare se realizeaza n conformitate cu prevederile proiectului Lucrari de Instalatii Electrice Se va avea in vedere incadrarea stabilita in proiect a consumatorului si a receptorilor, conform prescriptiei PE 124, din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuitatea alimentarii cu energiei electrica. Aceasta incadrare sta la baza conceptiei proiectului si a executiei. Se vor identifica, conform proiectului de detalii de executie, categoria incaperilor, spatiilor si zonelor, in functie de mediu. In instalatiile electrice, se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta (I 7 - 98 cap. 4) respectandu-se standardele si normele in vigoare, atat in continutul proiectului, cat si la executie si in exploatare. In retelele legate la pamant (situatie uzuala), legarea la nul de protectie, cumulata cu legarea la pamant, se va face in conditiile impuse de I 7 - 2002 si STAS 12604. Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se admite turnai in conditiile prevazute in normativul P100. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I7 - 98 si ale normativului PE 107-78. In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE 107, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri si alte instalatii si constructii, atat la instalarea in interiorul constructiilor, cat si in exterior, sunt prevazute in normativul PE 107 si respectarea lor este obligatorie. Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avandu-se In vedere prevederile art. 5.1.61 5.1.70 din normativul l 7,- 2002, privind conditiile de utilizare si montare a tuburilor. Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7-2002 si se vor respecta distantele prescrise in normativul PE 107 la instalarea cablurilor Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune se instalatiilor electrice se va realiza conform normativului C 56, STAS 12604/4 si PE 116. Executarea Instalatiilor Exterioare de Legare la Pamant si Paratraznet Electrozii prizelor de pamant artificiale vor fi din teava de otel zincat, cu diametrul 2,5" si lungimea 2-3m. Conductoarele principale, de ramificatie, de coborare si de legare la prizele de pamant vor fi din banda de otel zincat, cu sectiunile minime indicate in STAS 12604/4,5. Piesele pentru instalatiile de protectie prin legare la pamant vor corespunde STAS 4102. Materialele instalatiei de captare pentru paratraznet se aleg conform I 20-94 cap 2.4. Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva electrocutarilor sunt indicate in STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii in indreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA Constructii STAS 10265-75 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate, termeni si actiuni de baza
372

STAS 9824/1 -87 STAS 10493-76 STAS 9165-72 STAS 10100/0-75 STAS 10101/0-75 STAS 10101/1-78 STAS 10101/2-75 STAS 10101/OA-77 STAS 10101/20-90 STAS 10101/21 -92 STAS 10101/23 A78 STAS 10101/2A1 87 STAS 3684-71 STAS 8879/1-81 STAS 1243-88 STAS 6054-77 STAS 11156-78 STAS 2745-90 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 10102-75 STAS 2355/1-85 STAS 2355/2-87

Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si in agro-zootehnice Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiilor Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. (M-SR 6/85;4/86) Actiuni in constructii. incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. incarcari date de vant Actiuni in constructii. incarcari date de zapada Actiuni in constructii. incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale Actiuni in constructii. incarcari tehnologice din exploatare pt. constructii civile, industriale si agro-zootehnice Scara intensitatilor seismice Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru caicului si alcatuirea elementelor Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
373

STAS 9556-87 STAS 10107/1-90 STAS 10107/2-92

STAS 1667-76 STAS 4606-80 SR 6232:1996 SR EN 459-1:1997 SR EN 459-2:1997 SR 226-1:1995 STAS 227/1-86 SR 227-2:1994 SR EN 196-3:1995 ST EN 196-1:1995 SR 388:1995 SR 1500:1996 STAS 1544-81 STAS 5296-77 STAS 1275-88 STAS 1759-88 STAS 1799-88

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87) Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de conformitate Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice Cimenturi. incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea pastei de consistenta normala Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare Cimenturi. incercari fizice. Determinarea timpului de priza Cimenturi. incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice Lianti hidraulici. Ciment Portland Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V Ciment pentru sonde tip S.1 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului (M-SR 9/84) Incercari pe betoane. incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice Incercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii Verificarea compactarii terasamentelor Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit. Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabitirea gradului de agresivitate a apei Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88) Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului. (M-SR 6/85) Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale Carton bitumat Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor culturale,
374

STAS 9850-89 STAS 2320-88 STAS 2414-91 STAS 2833-80 STAS 3349/1-83 STAS 3518-89 STAS 3622-86 STAS 5585-71 STAS 6652/1-82 SR 138:1994 P100-92

agrozootehnice si Industriale (Bul. constr. nr. 1-2/1992) P 73-78 NP-007-97 C169-88 C 29-85 P7-92 C 251-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide (Bul. constr. nr. 12/1978 nr. 4/1985) Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat (Bul. constr. nr. 10/1997) Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Bul. constr. nr. 5/1988) Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Bul. constr. nr. 8/1985 nr. 5/1978) Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (Bul. constr. nr. 2/1993) Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica (Bul. constr. nr. 4/1994) Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice (Ordinul M.LP.A.T. 60/N/11.03.1997) Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (Bul. constr. nr.7/1983) Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 8-9/99) Normativ privind calculul si executarea structurilor de zidarie. (Bul. constr.nr. 11/1985) Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice (Ordinul M.L.P.A.T. 62/N/16.07.1996) Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. nr. 4/1975) Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat (Bul. constr. nr. 3/1995 nr. 10/1996) Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 12/1986). Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului (Bulet. Constr. nr. 1/1983 si nr. 4/1985). Normativ pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor(Bul. constr. nr.5/1976) Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor (Bul. constr. rar,11/1982). Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii (Bul. constr. nr. 9/1986, nr, 4/1987 si nr. 9/1987) Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termic cladiri, (Bul. constr. nr. 1/1983 si nr. 3/1986). Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Bul. constr.nr.
375

NE 008-97 C 28-83 NE 012-99 P 2-85 ST 001-96

C11-74 P 104-94 C 140-86 C 17-82 C3-76 C 35-82 C 112-86

C107-82 C 83-75

1/1976) C 16-84 GP-014-97 C 167-77 P 130-97 C 56-85 C 26-85 C 200-81 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 6/1985 si nr. 7/1986) Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii (Bul. Constr.12/1997) Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor (Bul. constr. nr. 12/1977 si nr. 5-6/1983) Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor (Bul. constr.nr. 4/1998) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 1-2/1986, nr. 4/1976 si nr. /1977) Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr.nr. 8/1985 si nr. 2/1987) Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic (Bul. constr. nr. 6/1982)

Lucrari de conducte 1. STAS 10898-85 3. STAS 1343/0-89 4. SR 1343/1:95 5. STAS 1343/2-89 6. STAS 1343/3-5-86 7. STAS 10110-85 8. STAS 9295-88 9. STAS 9296-88 10. SR 6819:1997 11. SR 8591:1997 12. STAS 9312-87 13. STAS 6819-82 14. SR 4163/1-95 15. SR 4163/1 -96 16. SR 4163/3-96 17. STAS 8591/1 -91 18. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie l. STAS 1342-91 Determinarea cantitatilor de apa potabila. Prescriptii Generale Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru unitati industriale Determinarea cantitatilor de apa potabila, pe specifice Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare Statii de deferizare - demanganizare. Prescriptii de studii si proiectare Statii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si executie Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte Alimentari cu apa. Aductiuni Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Proiectare Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Calcul Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Executie si exploatare Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare 19./SIAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii Tevi din otel fara sudura laminate la cald Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10
376

Apa potabila

20. STAS 6898/1 -2-90 Tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general 21. STAS 503/1 -87 22. STAS 695-80

23. STAS 3479 24. STAS 706-80 25. 114-78 26. 112-79 27. C 15-77 Instalatii Electrice 1. SR EN 60529 - 95 2. STAS 4102 - 85 3. STAS 2612 - 87 4. STAS 11054 - 78 5. STAS 12216-84 6. STAS 12217-88 7. STAS 12604 - 87 8. STAS 12604/4 - 89 9. STAS 12604/5 - 90 10. SR CEI 502 - 94 11. STAS 11388/2-85 12. STAS 8779-86 13. STAS 4936 - 87 14. SR CEI 60227-1-7 15. STAS 6865 - 89 16. STAS 6990 - 90 17. STAS 11360 - 89 18. STAS 552 - 89

Hidranti de suprafata Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. Cabluri de energie cu izolatie din dielectrici masivi extrudati pentru tensiuni nominale de la 1 kV la 3 kV. Cabluri si conducte. incercari Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta din PVC Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare Cabluri si conductoare izolate cu PVC pentru instalatii electrice cu tensiunea nominala pana la 450/750 V inclusiv Conducte cu izolatie de policlorura de vinii pentru instalatii electrice fixe Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinii neplastifiata Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale. Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice.

19. SR EN 60598/1 - 94 Corpuri de iluminat Partea 1. Prescriptii generale si incercari. 20. SR EN 60598/2,3 - 95 Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat public. 21. SR EN 60155 -94 22. SR EN 60400 - 94 23. SR CEI 446 - 93 24. STAS 297/1 - 88 Startere pentru lampi fluorescente tubulare Dulii pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice. Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
377

25. SR CEI 947/1 - 92

Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale.

26. SREN 60947/4/1 - 94 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4. Contactoare si demaroare de motoare. Sectiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice. 27. SR EN 60898 - 93 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurent pentru instalatii casnice si similare. 28. SR EN 60947/2 - 93 Apafataj de joasa tensiune. Partea 2. intrerupatoare automate. 29. STAS 7656 - 90 30. STAS 4002-74 31. STAS 6646/3 - 96 32. SR 12294 - 93 33. STAS 6824-86 34. STAS 3008 - 85 35. STAS 3009 - 90 36. STAS 7290 - 75 38. STAS 9321 - 72 39. STAS 10515-88 40. STAS 2425 - 84 41. STAS 5414 - 83 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru Conditii tehnice speciale de calitate.. Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile. Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie. Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate. Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare. Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale. Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie. Prefabricate electrice de joasa tensiune Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune. Dimensiuni si parametrii principali. Intrerupatoare si comutatoare cu parghie, pana la 660 V ca. 440 V c.c. si pana la 1000 A. Conditii tehnice de calitate. Intrerupatoare si comutatoare rotative pana la 100 A si 660 V c. a. si 440 Vcc. Conditii tehnice speciale.

37. STAS 7832/1 ...5 - 84 Lampi electrice cu descarcari in gaze.

42. STAS 3184/1...4 - 88 Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pana la 250 V ca. si 220V cc. si pana la 16 A. 43. SR EN 60898:1995 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice si similare 44. STAS 452/1 - 73 45. STAS 4173/3-91 46. STAS 7804 - 85 47. STAS 9954/1 - 74 48. I7 2002 49. PE 107 50. PE 116 Sigurante cu filet de tip D. Conditii tehnice generale de calitate. Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage. Conditii tehnice generale de calitate. Tablou electric pentru locuinte. Conditii tehnice generale.. Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 v.c.e, Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice
378

51. PE 124 52. PE 932 53. C 56 54. ID 17 55. STAS 12216-8456. STAS 12217-88 57. STAS 2612 - 87 58. STAS 12604 - 87 59. STAS 4102 - 85

Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente Normativ pentru instalatii electrice in zone cu pericol de explozie Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii. Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii. Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie 2. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

60. STAS 12604/4,5-89,90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. 1. Prescriptii. 61. I7- 2002 62. 120 - 89 63. I - Re - Ip 30 64. 3 RE -123 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva traznetului la constructii. Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant. Instructiuni privind verificarea instalatiilor de legare la pamant

Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare statii de pompe si/sau retea sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,,Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghi u-Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n
379

procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din prezenta documenta ie i prevederile Documenta iei de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor.
380

Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizaiile i/sau permisele cerute de autorit ile na ionale/locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte, fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s asigure personal de specialitate, calificat, pentru execu ia tuturor lucrrilor ofertate (inginer hidrotehnist, inginer instala ii de ap i canalizare etc.); o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului, pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului
381

msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos:

Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus.

X.STRUCTURA PRE ULUI

382

Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

B7. Sistem de canalizare apa uzat n arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Sistem de canalizare ap uzat n arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Sistemul de canalizare va fi compus din: Retelele de canalizare a apei menajere neepurata vor fi cate una pentru fiecare zona Statii de epurare a apei menajere pana la aducerea ei la concentratiile admise de standardul NTPA-001/2002 Reteaua de canalizare a apelor conventional curate(apele menajere epurate) Colectarea apelor menajere se va face prin intermediul unei retele de canalizare independenta alcatuita din tuburi din PVC montate sub adancimea de inghet, adancimea variind in functie de panta colectorului, dat astfel incat sa indeplineasca viteza de autospalare de 0,6 l/s. Tuburile vor avea Dn 250 mm. In urma dimensionarii conform breviarului de calcul i planurilor cuprinzand ridicarile topografice au rezultat urmatoarele diametre i lungimi de conducta de canalizare: Zona A: Tub PVC SN4 De 250mm L=343m Zona B: Tub PVC SN4 De 250mm L=400m Zona C: Tub PVC SN4 De 250mm L=250m Zona D: Tub PVC SN4 De 250mm L=459m Zona E: Tub PVC SN4 De 250mm L=941m Zona F: Tub PVC SN4 De 250mm L=600m Zona G: Tub PVC SN4 De 250mm L=500m Zona H: Tub PVC SN4 De 250mm L=800m Zona poiana Moliviu: Tub PVC SN4 De 250mm L=3100m
383

Deasupra intregii retele de canalizare i deasupra fiecarui racord, la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare maro precum i a unui conductor metalic pentru a putea detecta traseul conductei cu detectorul de metale. De-a lungul retelei de canalizare s-au prevazut camine de vizitare/curatire i camine de intersectie precum i camine de rupere de panta, in numar total de 160 buc, repartizate pe zone astfel: Zona A: 9 camine Zona B: 11 camine Zona C: 5 camine Zona D: 7 camine Zona E: 23 camine Zona F: 14 camine Zona G: 9 camine Zona H: 4 camine Zona poiana Moliviu: 78 camine Cminele de forma circulara, vor fi din beton sau PVC, prevazute cu gura de acces inchisa cu un capac metalic de tip carosabil, montat pe o rama incastrata in beton, iar in interior vor fi o serie de trepte metalice fixate in peretele lateral. Caminele de vizitare i intersectie se vor realiza in conformitate cu STAS 2448-82, din elemente prefabricate. Racordarea tubului la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale de trecere care asigura etansarea corespunzatoare. Pentru evacuarea apei epurate se va realiza un sistem de canalizare sub presiune ce se va executa din conducta de PEID, PE100, SDR6, PN32, Dn 200. Traseul retelei de canalizare sub presiune va fi echipat cu camine de sectorizare. Caminele vor fi realizate din beton sau PVC, dimensiunile acestora variind in functie de echiparea fiecarui camin in parte. Deasupra conductei de canalizare a apei conventional curate, la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra, precum si la o inaltime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei a unui conductor de cupru FY1,5 mmp pentru a usura detectarea traseului cu detectoare de metal. Lungimea conductelor retelei de canalizare a apei conventional curate este de 4200 metri. Asigurarea energiei electrice necesare func ionrii sta iilor de epurare se va face din re eaua ce se va infiinta pentru alimentarea cu energie electric a obiectivului turistic Ghi u Molivi. Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon. III. SCOPUL LUCRRII

Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Sistem de canalizare ap uzat n arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge

IV.

NOMENCLATOR DE LUCRRI

384

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 7. 8. 9. 10. Sta ie de epurare SE 1 Sta ie de epurare SE 2 Sta ie de epurare SE 3 Sta ie de epurare SE 4 Sta ie de epurare SE 5 Instala ie de canalizare ap epurat (RAE) Instala ie de canalizare ap neepurat (RANE) Construc ii provizorii OBIECT

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie i/sau Fiele tehnice Anexa 1.6 la prezenta documenta ie. Nr. crt. I.1 Obiect Sta ie de epurare SE 1 Denumire utilaj, echipament Statie de epurare 300 LE complet echipat Piese de rezerva Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit I.2 Sta ie de epurare SE 2 Statie de epurare 200 LE Piese de rezerva Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit I.3 Sta ie de epurare SE 3 Statie de epurare 200 LE Piese de rezerva Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit I.4 Sta ie de epurare SE 4 Statie de epurare 300 LE Piese de rezerva Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit I.5 Sta ie de epurare SE 5 Statie de epurare 300 LE Piese de rezerva Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire
385

Cantitate 1 buc 1 set 1 buc 1 set 1 1 1 1 1 1

I. ECHIPAMENTE I UTILAJE CU MONTAJ

V.

DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice
386

1. Condi ii pentru furnizare echipamente i utilaje tehnologice cu montaj Echipamentele prevazute a fi achizitionate sa fie fiabile, cu randament energetic ridicat i cu o durata de serviciu normata > 10-15 ani; Obiectul Obiectul acestui capitol este grupul de statii de epurare compacte SE1, SE2, SE3, SE4 si SE5 furnizare echipamente primare, servicii proprii si generale, masura, protectii, semnalizare, monitorizare. Principalele caracteristici SE Amplasare Capacitate LE SE1 Intersectia de la vest a DJ703i cu drumul comunal La jumatatea distantei intre Paraul 1 si Paraul 2 langa drum La baza zonei de interes E La baza zonei superioare a partiei de schi A1 900 Zona A, B, C Acoperire Din Dout mm 250 mm 200 paraul de la intersectia DJ703i cu drumul comunal Paraul din zona Chemp 1 Chemp 1 Emisar

SE2 SE3 SE4

400 2000 900

Zona D Zona E, F, G Zona superioara a partiei deschi A1 Zona H, Poiana Molivis

250 250 250

200 200 200

SE5

In vestul poienei Molivis

4500

250

200

Chemp 1

Echipare statii de epurare Conform cu Studiul de fezabilitate, initial, in fiecare din cele 5 statii de epurare a apei menajere, se vor monta cate un modul de 200LE (300LE in statiile SE1 si SE2 din cauza modularii nominale). Odata cu dezvoltarea fiecarei zone se vor adauga module pana la atingerea capacitatii nominale. Fiecare statie de epurare este echipata cu: Gratar manual Bazin de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere ermetic Treapta de epurare mecano-biologica compacta Unitate de dezinfectie cu UV Bazin de colectare si pompare sediment Camin de prelevare a probelor Container ermetic pentru depozitare namol stabilizat Platforma container pentru depozitare namol stabilizat Pompa ridicare Suflant Difuzor
387

Pompa evacuare Pompa namol Mixer Din cauza faptului ca fiecare producator utilizeaza propria metodologie de dimensionare a echipamentelor din interiorul statiei compacte de epurare si urmand ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii conform careia este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga concurenta, echiparea fiecarei statii de epurare compacte va fi efectuata de catre furnizor urmand instructiunile de fabrica primite. Consideratii tehnice legate de uvraje si instalatii Statiile de epurare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta. Sistemul de automatizare al statiilor de epurare compacte va putea s asigure func ionarea lor n condi ii de siguran i la un nivel nalt al randamentului i fiabilit ii. Sistemul de comanda va permite comunicarea la distan (prin intermediul unui PC instalat n fiecare cldire statie de epurare compacta) a urmtorilor parametrii (monitoriza i local): nivel ap bazin de omogenizare, gradul de umplere al containerului ermetic, etc Se va achizitiona cate un modul de statie de epurare compacta pentru fiecare amplasament din cele cinci dupa cum urmeaza: Statia de epurare SE1 va contine in prima etapa 1 modul de 300LE; Statia de epurare SE2 va contine in prima etapa 1 modul de 200LE Statia de epurare SE3 va contine in prima etapa 1 modul de 200LE Statia de epurare SE4 va contine in prima etapa 1 modul de 300LE Statia de epurare SE1 va contine in prima etapa 1 modul de 200LE

Constructiile comune vor fi realizate la capacitate maxima (gratarul manual, bazinul de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere ermetic, bazinul de colectare si pompare sediment, caminul de prelevare a probelor, containerul ermetic pentru depozitare namol stabilizat, platforma pentru containerul pentru depozitare namol stabilizat etc) Conditii tehnice generale Statiile de epurare vor trebui sa poata fi sigure din punct de vedere al protectiei mediului, pentru toate cerintele impuse de legislatia in viguare: protectia calitatii apelor, protectia aerului, protectia impotriva zgomotului si vibratiilor, protectia solului si a subsolului, protectia ecosistemelor terestre si acvatice, protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public. Statiile de epurare compacte vor fi astfel incat sa poata procesa debitul nominal de apa uzata in parametrii prezentati in continuare. Caracteristicile minime ale apelor menajere care vor fi deversate n emisar de catre statiile de epurare Conform NTPA 002/1997, indicatorii de calitate a apelor uzate, evacuate n re elele de canalizare ale localit ilor, sunt:
388

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Indicatorul de calitate Temperatura Concentratia ionilor de hidrogen(pH) Materii in suspensii Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Consum biochimic de oxigen - metoda cu bocromat de potasiu (CCO-CR) Azot amoniacal(NH4+) Fosfor total(P) Cianuri (CN-) Sulfuri si hidrogen sulfurat(S2-) Sulfiti(SO3 2-) Sulfati(SO4 2-) Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) Substante extractibile cu eter de petrol detergenti sintetici anion activi biodegradabil Plumb(Pb2+) Cadmiu (Cd2+) Crom trivalent (Cr 3+) Crom hexavalent (Cr 6+) Cupru (Cu 2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Mangan (Mn2+) Clor (Cl2)

UM C unit pH mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc mg/dmc

Valorile limita admisibile 40 6.5-8.5 300 300 500 30 5 0.5 0.5 10 400 30 20 30 0.5 0.1 1 0.1 0.1 1 1 1 1

Metode de analiza STAS 8619/3-90 STAS 6953-81 STAS 6560-82 SR ISO 6060/96 STAS 8683-70 STAS 10064-75 STAS 7685-79 STAS 7510-66 STAS 7661-89 STAS 8601-70 STAS 7167-92 STAS 7587-96 SR ISO 7875/96 STAS 8637-79 SR ISO 5961/93 STAS 7884-91 STAS 7884-91 STAS 7795-80 STAS 7987-67 STAS 8314-87 STAS 8662-70 STAS 6364-78

Valoarea concentra iei CCO-Cr este condi ionat de respectarea raportului CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condi ii, vor putea fi utilizate i rezultatele determinrii consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu, urmrind cunoaterea raportului CCO-Mn/CCO-Cr, caracteristic apei uzate. Pentru localit ile a cror ap de alimentare din re eaua de distribu ie con ine zinc n concentra ie mai mare de 1 mg/dm3, se va accepta aceeai valoare i la evacuare. Metoda de analiz va fi una corespunztoare standardului n vigoare Probe la punerea in functiune
389

verificarea realizarii traseelor de alimentare; verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare si si de evacuare; verificarea bunei functionri a echipamentelor i realizarea indicatorilor de calitate ai apei tratate; Condi ii de certificare a conformit ii echipamentelor Echipamentele vor trebui sa fie certificate pentru calitate si sa fie agrementate in conditiile legii. Sistemul de asigurare a calitatii Execu ia echipamentelor i a lucrrilor de montaj se va face n regim de asigurarea calit ii, conform SR EN ISO 9001-2008. De asemenea, vor fi respectate si standardele ISO 14001:2004 Sistem de management de mediu si OHSAS 18001 Sanatatea si securitatea ocupationala Verificarea, inspec ia i condi iile de recep ie a lucrrilor Se va face dup cum urmeaz: Recep ia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de epurare compacte, nainte de montare n statia de epurare. Probe de punere n func iune aechipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentan ii beneficiarului i preced recep ia la terminarea lucrrii. Conditii de livrare echipamente Echipamentele vor fi nso ite de urmtoarele documente redactate n limba romn : - documenta ia tehnic complet (carte tehnic, scheme electrice si hidraulice, certificate de calitate i declara ii de conformitate, instruc iuni tehnice de utilizare, buletine de verificri pentru ntreg volumul de aparataj ce se monteaz n statiile de epurare, ct i pentru protec iile electrice oferite etc.); Documenta ia va cuprinde, n mod obligatoriu, programele de probe i verificri profilactice n timpul exploatrii, precum i cele ocazionate de repara iile planificate i periodicitatea acestora Prezentarea ofertei La ntocmirea ofertei se va ine cont , n mod obligatoriu , de urmtoarele : s fie structurat valoric conform cerin elor din cap.X al prezentei documenta ii; s cuprind ntregul echipament necesar; s prezinte cerin ele impuse de executant pentru montare i PIF (dac este cazul); s cuprind elementele privind instruirea personalului n vederea exploatrii, echipamentului oferit (locul de desfurare, perioada i cheltuielile legate de acestea); s cuprind PCCVI - ul lucrrii n cauz; s cuprind i echipamentul necesar efecturii lucrrilor de revizii, verificri profilactice, probe i msurtori cu instruc iunile necesare n limba romn; s prezinte separat, pentru perioada de post-garan ie, lista cu principalele piese de uzur, pentru statiile de epurare; Oferta va con ine toate documentele care s ateste execu ia echipamentelor cerute i a lucrrilor de montaj n regimul de asigurarea calit ii, conform ISO 9001; Ofertantul va avea sistemul calit ii implementat i certificat de un organism recunoscut la nivel na ional pentru domeniul lucrrii n cauz, conform ISO 9001.
390

ntre inerii i repara iei

2. Condi ii pentru executie lucrari de constructii si montaj Obiectul prezentului capitol este tratarea lucrarilor de constructii si montaj aferente sistemului de canalizare apa uzat n Arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge. Desene si documente Desenele de executie sunt desenele pentru constructie si desenele suplimentare care pot fi elaborate de Proiectant, in scopul executiei lucrarilor. Desenele suplimentare vor fi furnizate in cursul constructiei si vor fi obligatorii in executia lucrarilor. Lucrarile in ansamblu vor respecta in toate privintele cotele, dimensiunile si detaliile continute in desenele de executie. Ofertantul va verifica cu atentie toate desenele care i-au fost furnizate, si aduce in atentia proiectantului orice erori sau discrepante descoperite in ele, acesta urmand sa emita instructiunile necesare pentru corectii. Unde dimensiunile si cotele sunt indicate in desene sau mentionate in documentele care fac parte din contract sau emise in cadrul acestuia, acestea vor fi verificate de ofertant pe santier si el va fi responsabil pentru semnalarea prompta a oricaror erori si discrepante in aceste dimensiuni si cote. Proiectantul va emite instructiunile necesare pentru corectii. Daca ofertantul nu va descoperi si/sau nu va informa proiectantul despre orice erori sau discrepante in desene, acest lucru nu il va degreva pe ofertant de responsabilitatea pentru lucrare nesatisfacatoare sau executie defectuoasa ce rezulta din acestea si nici de obligatiile de a rectifica si a remedia lucrarile pe propria cheltuiala si spre satisfactia completa a beneficiarului. Desene de arhiva In paralel cu executia lucrarilor in amplasament, ofertantul va pregati toate desenele lucrarilor pentru Cartea Constructiei. Dupa ce lucrarile au fost incheiate, Ofertantul va furniza arhiva cu documentele elaborate pe parcursul executiei, indicand lucrarile cum au fost ele executate. Aceste desene vor include: Desene de amplasare a fiecarei instalatii complete in amplasament. Acestea vor indica clar pozitia tuturor racordurilor si conductelor executate si vor include anexe si detalii care sa prezinte o descriere completa a lucrarilor (inclusiv fotografii cu elementele de interes si cu etalon de masura). Planul de trasee ale conductelor, cablurilor si a fiecarei instalatii principale aratand sectiunile si transee astfel incat acestea sa poata fi identificate imediat pe teren. Informatiile sus-mentionate pot fi furnizate pe un numar de desene la scara mare care vor fi corelate printr-un plan la scara mica. Desenele pentru Cartea Constructiei pot include pe acelea trimise ca desene de executie si vor fi dimensionate si detaliate in concordanta cu cerintele pentru desenele de executie. Plansele vor fi prezentate in albume legate in formate standardizate A0, A1, A2, A3, A4 sau similar . Titulatura documentatiei si numerotarea vor respecta titulatura si numerotarea desenelor de executie furnizate anterior. Transportul, depozitarea si ingrijirea lucrarilor Ofertantul va fi responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor materialelor si echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta tuturor lucrarilor executate pana la terminarea lucrarilor. Trasarea lucrarilor Ofertantul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor structurilor, axelor rambleelor, drumurilor, imprejmuirilor, peretilor, aliniamentului pentru toate conductele si alte astfel de linii (limite) si
391

puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere si puncte certificate si acceptate, ofertantul va face masuratorile initiale si trasarea conductelor. Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru inspectii si verificari la cererea beneficiarului . Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor si a altor puncte caracteristice pe aliniament si pe portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m. Acte normative obligatorii Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria). Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001. Materialele sau confectiile vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in Romania. Orice material sau confectie care se propune de catre Ofertant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat Proiectantului, prin reprezentantul Beneficiarului cu cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea aprobarii. Ofertantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs. Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de I.S.C. Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor. Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din proiectul tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii. Standardele prezentate sunt minime, Ofertantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Ofertant impreuna cu detaliile de asigurare a sistemului de calitate folosit. Mostre de materiale
Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Ofertanta sau Proiectantul le solicita. Toate materialele, echipamentele i utilajele trebuie sa fie noi. Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Ofertanta pentru verificarea unor lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de Ofertant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Ofertanta va suporta cheltuielile. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Ofertanta, Furnizorul si Proiectantul. Ofertantul va furniza Beneficiarului probe ale materialelor mai importante, conform solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Ofertantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu acceptulDirigintelui de antier. Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Ofertant pe toata durata contractului. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania. Probele de laborator efectuate de Ofertant vor fi supuse aprobarii Dirigintelui de antier, aprobare ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale. 392

Ofertantul va asigura extragerea probelor si transportul acestora la un laborator si va transmite prompt rezultatele la Dirigintele de antier. Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Ofertant fie in laboratoare proprii dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si probelor i va trimite copii Dirigintelui de antier. Originalele documentelor vor fi predate odata cu situa iile de plat.

Echipamente de constructii
Toate echipamentele de constructii utilizate in executia lucrarilor vor fi de tipul, marimea si metoda de lucru aprobate de proiectant, conform Documenta iei de execu ie.

Epuismente
Ofertantul va mentine lucrarile uscate pe tot parcursul executiei, va realiza toate devierile necesare si va executa pomparea necesara pentru a elimina apele de suprafata si cele subterane dupa cum poate fi necesar in realizarea lucrarilor si va prevedea in acest scop batale de evacuare, canale de scurgeri etc. Este interzisa inundarea drumurilor sau terenurilor apartinand domeniului public sau proprietatilor private.

Amplasamentul (Santierul)
Inainte de inceperea oricarei activitati, Ofertantul va face impreuna cu reprezentantii Autoritatilor Locale un proces verbal asupra starii suprafetei oricarui teren privat sau public pe care se va face accesul la Amplasament (Santier). Ofertantul va face ca toate aceste suprafete sa fie accesibile si le va mentine intr-o stare corespunzatcare in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Ofertant a acestei cai de acces el va reface starea suprafetelor, facand ca acestea sa fie cel putin la fel de bune ca inainte de inceperea lucrului. Ofertantul va mentine amplasamentul intr-o stare curat. Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea Beneficiarului. Ofertantul le va indeparta de pe santier si le va amplasa intr-un anumit mod si pe un teren conform aprobarii prealabile a Beneficiarului. Ofertantul nu va intra in nici o parte a Santierului situata pe teren privat fara a fi obtinut consimtamantul proprietarului. Ofertantul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseste nu sunt murdarite ca urmare a acestei folosiri si in cazul in care ele se murdaresc, Ofertantul va lua imediat masurile necesare pentru a le curati.

Amenajari si facilitati pe amplasament

Pentru perioada de intindere a Contractului, incluzand perioada de intretinere, Beneficiarul va pune la dispozitia Ofertantului, fara taxe suplimentare, un loc pentru constructia amenajarilor si facilitatilor necesare bazei de productie. Ofertantul va fi responsabil pentru mentinerea facilitatilor in buna stare si va efectua prompt reparatiile si imbunatatirile necesare. Ofertantul isi va asigura pe propria cheltuiala alimentarea cu apa, energie electrica si termica,telefonie, evacuare canalizare etc., necesare pentru realizarea lucrarilor. Ofertantul isi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apa de calitate aprobata si va monta si intretine toate pompele, conductele, vanele, rezervoarele, cisternele, furtunele, pulverizatoarele si alte dispozitive necesare pentru distributia apei conform necesitatilor la diversele parti ale lucrarilor. Ofertantul va prevedea in orice moment si pe propria cheltuiala, pentru mana sa de lucru, o alimentare cu apa potabila. Ofertantul va face propriile aranjamente pentru toate lucrarile de alimentare cu energie electrica necesara pentru executia lucrarii. De asemenea, ofertantul va monta, conecta si intretine in bune conditii toate cablurile, conductoarele si alte utilaje si echipamente electrice necesare pentru realizarea obligatiilor sale contractuale. Toate aceste utilaje si instalatii vor respecta cerintele referitoare la acestea si reglementarile Autoritatii de Electricitate si vor fi intretinute. Ofertantul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbari fonice datorita executiei lucrarilor care ar putea afecta santierul sau imprejurimile. Ofertantul va prevedea deversarea oricarei ape, din zona lucrarilor, indiferent de calitatea acesteia, astfel incat persoanele avand drepturi asupra terenului sau cursurilor de apa in amonte sau in aval de locul in care e deversata apa sa nu fie afectate.

Panouri indicatoare
Ofertantul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrarii si ofertantului pe amplasamente. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi scrise in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia n vigoare. 393

Semnalizare si iluminare
Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate corespunzator, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.

Autorizatii
In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor, Ofertantul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de Politie Rutiera.

Protectia muncii
Ofertantul va respecta toate normele de protectie a muncii in vigoare privind protectia personalului, lucratorilor, personalului Beneficiarului si publicului, fata de lucrarile sale. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe santier.

Verificarea lucrarilor inainte de acoperire

Ofertantul va anunta din timp cand astfel de lucrari sunt gata pentru verificare, pentru ca reprezentantii investitorului si ai proiectantului sa poata realiza aceasta inspectie in timp util.

Cartea constructiei
Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in Cartea constructiei vor fi transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor. In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Ofertantul va prezenta plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei. Aceste planse vor include :

Planuri de situatie; Sectiuni longitudinale; Planse de rezistenta, etc.

Lucrri executate

Montarea conductelor de colectare a apei menajere i de evacuare a apelor epurate conform cu Documenta ia de execu ie
Amenajarea amplasamentelor statiilor de epurare i montarea acestora conform specificatiilor din Documenta ia de execu ie i instruc iunile furnizorului. Lucrrile se vor executa n conformitate cu prevederile Documenta iei de execu ie i ale normativelor n vigoare. Pentru situa ii speciale se va solicita prezen a Proiectantului n antier pentru solu ionare nefiind admise abateri de la proiectul tehnic.

Terasamente Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de terasamente (datorita spatiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte si cabluri existente, traficului sau altor motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare. Fata de varietatea situatiilor din teren si a solutiilor posibile, prevederile prezentei documenta ii nu au un caracter limitativ, putandu-se folosi si alte procedee de executie verificate in practica si care prezinta eficienta din punct de vedere tehnico-economic, al securitatii muncii si al securitatii lucrarilor, cu avizul proiectantului. Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor reperilor cotei zero etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii Beneficiarului, Proiectantului si Ofertantului.

394

Ofertantul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasarnente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate etc. La executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor realizate in pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi cu umflari si contractii mari se vor respecta si prevederile Nornativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare,executie, exploatare) indicativ P 7-2000 si respectiv "Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)" indicativ NE 0001-96.

3. Condi ii specifice lucrri de terasamente La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea in vedere prevederile SR 4163-3:1996-"Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare". Gradul mediu de compactare in zona de umplutura speciala va fi de 92 %, iar gradul minim de compactare in aceasta zona nu va fi sub 90 %, daca nu sunt stabilite prin proiect alte valori. Se admite o compactare mecanica cu echipamente de compactare usoare sau medii (mai mecanic,talpa vibranta etc.) numai pornind de la inaltimea de acoperire de 1,0 m. Inaintea realizarii umpluturii, se va realiza ridicarea topografica detaliata a conductelor (plan de situatie si profile longitudinale), cu precizarea pozitiilor pentru robinetele ingropate, camine, hidranti,cismele etc., in vederea elaborarii Cartii Tehnice a Constructiei. Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu prevederile din "Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C56-85. In cazul pamanturilor sensibile la umezire se vor verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7- 2000. In cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile normativului C 56-85, publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986. Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse . Funda iile se vor executa din beton simplu sau beton armat, mrcile de betoane fiind cele din Documenta ia de execu ie. In cazul fundarii pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,umpluturilor) executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea Normativului C 29-85. La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare se vor efectua, in afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, verificari in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile - si eventual o serie de sondaje, in numar suficient pentru a se verifica pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor. Cimenturile destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare se folosesc n domeniile si conditiile NE 012-99. Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi apa potabila (din reteaua publica) sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Apa va fi curata, proaspata si fara suspensii, mal, materii organice, saruri alcaline sau alte impuritati. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76,STAS 662-89 si SR 667-98.
395

Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de caracteristica constructiva si functionala a obiectului si de tehnologia de turnare a acestuia. In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercari preliminare si avizul unui laborator de specialitate. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4 din B.C. 89/99. Ofertantul va furniza, proiecta, ridica, desface si indeparta cofrajele si va fi pe deplin raspunzator pentru stabilitatea si siguranta acestora. Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat dupa decofrare - aplicabile in cazurile curente. (vezi anexa 111.1.1 - Buletinul Constructiilor 8-9/1999). Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate In structuri din beton armat". Tipurile utilizate curent In elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt: oteluri cu profil neted OB37 oteluri profilate PC52 sarme rotunde trase plase sudate - STAS438/1-89 - STAS 438/1-89 -STAS 438/2-91 - SR 438-3,4:98

Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10.107/090. Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C. 8-9/99 anexa II.2. Alegerea sistemului de innadire si innadirea armaturilor prin suprapunere se fac conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90 in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita: sudura electrica prin puncte,sudare electrica cap la cap, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau in cochilie, sudare in mediu de bioxid de carbon; conform reglementarilor tehnice specifice din C 28-1983 si C 150-1984, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice) sau prin presare) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice. In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se includ in Cartea Tehnica a Constructiei. Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate orie este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice n vigoare. Hidroizolatia verticala a peretilor la constructille ingropate, semi-ingropate sau cu subsol se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul si care nu sunt impermeabile la apa. Hidroizolatia contra infiltratiilor la constructii subterane si supraterane cu rol de depozitare a apei, va fi prevazuta la partea inferioara a structurii de rezistenta. Montajul constructiilor din otel se face pe baza documentatiei tehnice elaborate de proiectant sau intreprinderea de montaj, dupa caz, cu respectarea indicatiilor prevazute in proiect. Inainte de inceperea montajului, se vor face verificarile prescrise in STAS 767/0.
396

Cu exceptia lucrarilor metalice sau de inox ingropate in beton , toate celelalte lucrari de constructii si confectii metalice vor fi vopsite. Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele materiale, inafara cazurilor in care se specifica sau se indica altfel in proiect: Materialul Conductei Polietilena de Inalta Densitate(PEID) PE 80 si PE 100 Otel (OL) pentru Dn 100 mm Policloriura de Vinil Neplastifiata (PVC) Clasa de Presiune PN 6,PN 10, PN16, PN20,PN25 si PN32 PN 50 PN 10,PN 16 (Tip G) Materialul Fitingurilor PE 100 Otel carbon PVC - G

In unele cazuri se pot folosi si fitinguri din Polipropilena cu etansare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avand presiuni nominale PN 10 si PN 16 (in functie de utilizari). Pozarea conductelor in transee se face cu ondulatii, cu scopul compensarii dilatarii acestora. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea uniforma a conductei conform profilului longitudinal din proiect. La amplasarea conductelor trebuie sa se respecte distantele minime intre acestea si alte conducte conform SR 8591/1 :1997. Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de distributie sau prin peretii cladirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigura protectia conductelor. Reteaua de distributie se executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), cu diameter cuprinse, de regula intre De 63 mm(diametrul minim prevazut) si 250 mm. Tuburile din polietilena de inalta densitate (PEID) corespund standardelor SR-ISO 3607:1995 Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de pereti sau DIN 6074 Conducte din PEID Dimensiuni . Fitingurile din polietilena de inalta densitate corespund DIN 16963 Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) sub presiune. Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este cuprinsa intre +5 0C si +30 0C . Imbinarile mecanice se vor realiza cu adaptoare de flanse, de regula pentru incadrarea armaturilor (vane de inchidere) in camine sau pentru realizarea trecerii de la un material la un alt material otel,fonta etc. Pentru usurinta montajului in camin, se recomanda pentru sudarea adaptorului de flanse folosirea mansonului electrosudabil (mufa electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii nominale a contraflanselor metalice corespunzatoare adaptorului cu cea a armaturilor cu flanse. Un alt mod de a realiza imbinarea mecanica a conductelor din PEID este cu piese de racord prin compresiune. Sudura conductelor si fitingurilor din PEID se va executa Cap la cap cu disc (oginda) cu rezistenta sau cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, redcutii, piese sa de bransament etc.). In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale: controlul calitatii tuburilor si mansoanelor, racordurilor ; controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare; controlul parametrilor de sudare controlul vizual al imbinarilor sudate
397

La incheirea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate . Conductele din otel zincat vor fi folosite pentru presiune superioara presiunii de 32 bari (maxim la PEID). Imbinarea conductelor din otel zincat se va face cu fitinguri din fonta maleabila zincata, PN16, cu filete interioare sau filet interior (cilindric) si exterior (conic), dupa caz. Imbinarile fitingurilor cu conductele din otel zincat se vor etansa cu carpa, ulei de in fiert si miniu de plumb. Fitingurile din fonta zincata vor fi conform: STAS 474 - 84 pentru coturi ; STAS 474 - 84 pentru mufe ; STAS 474 - 84 pentru teuri ; STAS 474 - 84 pentru reductii ; STAS 474 - 84 pentru nipluri ; Imbinarea conductelor din otel se poate face si cu flanse sudate. Izolatiile anticorozive exterioare ale conductelor si pieselor de legatura din otel carbon montate suprateran sau in camine vor consta intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea. Izolatiile exterioare anticorozive a conductelor din otel carbon montate in pamant vor consta dintr-o izolatie usoara (citomare), la care se adauga doua straturi de bitum in grosime totala de 4 - 6 mm, o infasurare de armare, doua straturi de bitum in grosime totala de 3 4 mm si o infasurare de protectie exterioara din folie de PVC sau impaslitura din fibre de sticla. Produsele folosite la tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice va trebui sa fie Agrementate Tehnic (in cazul in care sunt procurate din import) si sa aiba avizul sanitar al Ministerului Sanatatii. Vopsirea interioara anticoroziva a conductelor metalice se va face cu vopsea expoxidica, care elimina o faza de executie (grunduirea). Aceste tipuri de acoperire interioara cu autogrunduire se aplica in doua sau trei straturi ,dupa indicatiile furnizorului. Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte. Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea: turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pana la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul piesei de acces la camin. pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa), avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar impermeabil, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448). In cazul in care nu este necesara camera de lucru (in cazul caminelor mai mici de 2m) , peste fundatie se va monta tub cu Dn 80cm. montarea placii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar impermeabil. pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar impermeabil. montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton 20 mm, prima treapta urmand a fi fixate la max.50 cm distanta de capac, iar ultima la max.30 cm distanta fata de bancheta de lucru. curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
398

verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea acestora. Materialul si modul de imbinare al flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005 2, BS EN 1092 2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si accesorii. Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 1733 89, DIN 3535 partea 3, BS 2494 1990 sau echivalent. Adaptoarele si cuplajele se folosesc pentru usurinta demontarii, pe conductele din otel, Politilena sau PVC sau pentru trecerea de la otel la PEID/PVC. Materialul din care sunt alcatuite adaptoarele si cuplajele poate fi: fonta ductila (conform DIN 1693 sau BS 2789 grad 420 -12) sau otel (conform BS EN 10025/1990 grad FE 430 A), acoperite cu vopsea sau rasini epoxidice. Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu executia retelei de canalizare) i sunt de tipul cu sifon si depozit. Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se procedeaza la spalarea si desinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3. Spalarea se face de catre anteprenor cu apa potabila, pe tronsoane de 100 500 m. Spalarea conductelor se va face pe tronsoane, asigurandu-se un debit care sa realizeze o viteza minima de 1,5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul tuburilor. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se va face dinspre amonte spre aval. Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25 30 mg clor activ la 1 l de apa. Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap 6 (art 6.8-6.11), cu prevedereile prezentei documenta ii si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G.273-1994. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA Constructii STAS 10265-75 STAS 9824/1 -87 STAS 10493-76 STAS 9165-72 STAS 10100/0-75 STAS 10101/0-75 STAS 10101/1-78 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate, termeni si actiuni de baza Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si in agro-zootehnice Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiilor Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. (M-SR 6/85;4/86)
399

STAS 10101/2-75 STAS 10101/OA-77 STAS 10101/20-90 STAS 10101/21 -92 STAS 10101/23 A78 STAS 10101/2A1 87 STAS 3684-71 STAS 8879/1-81 STAS 1243-88 STAS 6054-77 STAS 11156-78 STAS 2745-90 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 10102-75 STAS 2355/1-85 STAS 2355/2-87

Actiuni in constructii. incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. incarcari date de vant Actiuni in constructii. incarcari date de zapada Actiuni in constructii. incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale Actiuni in constructii. incarcari tehnologice din exploatare pt. constructii civile, industriale si agro-zootehnice Scara intensitatilor seismice Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru caicului si alcatuirea elementelor Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87) Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de conformitate Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice
400

STAS 9556-87 STAS 10107/1-90 STAS 10107/2-92 STAS 1667-76 STAS 4606-80 SR 6232:1996 SR EN 459-1:1997 SR EN 459-2:1997 SR 226-1:1995

STAS 227/1-86 SR 227-2:1994 SR EN 196-3:1995 ST EN 196-1:1995 SR 388:1995 SR 1500:1996 STAS 1544-81 STAS 5296-77 STAS 1275-88 STAS 1759-88 STAS 1799-88

Cimenturi. incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea pastei de consistenta normala Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare Cimenturi. incercari fizice. Determinarea timpului de priza Cimenturi. incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice Lianti hidraulici. Ciment Portland Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V Ciment pentru sonde tip S.1 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului (M-SR 9/84) Incercari pe betoane. incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice Incercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii Verificarea compactarii terasamentelor Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit. Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabitirea gradului de agresivitate a apei Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88) Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului. (M-SR 6/85) Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale Carton bitumat Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor culturale, agrozootehnice si Industriale (Bul. constr. nr. 1-2/1992) Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide (Bul. constr. nr. 12/1978 nr. 4/1985) Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat (Bul. constr. nr. 10/1997) Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Bul. constr. nr. 5/1988) Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Bul. constr. nr. 8/1985 nr. 5/1978)
401

STAS 9850-89 STAS 2320-88 STAS 2414-91 STAS 2833-80 STAS 3349/1-83 STAS 3518-89 STAS 3622-86 STAS 5585-71 STAS 6652/1-82 SR 138:1994 P100-92 P 73-78 NP-007-97 C169-88 C 29-85

P7-92 C 251-94

Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (Bul. constr. nr. 2/1993) Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica (Bul. constr. nr. 4/1994) Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice (Ordinul M.LP.A.T. 60/N/11.03.1997) Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (Bul. constr. nr.7/1983) Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 8-9/99) Normativ privind calculul si executarea structurilor de zidarie. (Bul. constr.nr. 11/1985) Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice (Ordinul M.L.P.A.T. 62/N/16.07.1996) Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. nr. 4/1975) Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat (Bul. constr. nr. 3/1995 nr. 10/1996) Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 12/1986). Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului (Bulet. Constr. nr. 1/1983 si nr. 4/1985). Normativ pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor(Bul. constr. nr.5/1976) Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor (Bul. constr. rar,11/1982). Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii (Bul. constr. nr. 9/1986, nr, 4/1987 si nr. 9/1987) Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termic cladiri, (Bul. constr. nr. 1/1983 si nr. 3/1986). Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Bul. constr.nr. 1/1976) Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 6/1985 si nr. 7/1986) Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii (Bul. Constr.12/1997) Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor (Bul. constr. nr. 12/1977 si nr. 5-6/1983) Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor (Bul. constr.nr. 4/1998)
402

NE 008-97 C 28-83 NE 012-99 P 2-85 ST 001-96

C11-74 P 104-94 C 140-86 C 17-82 C3-76 C 35-82 C 112-86

C107-82 C 83-75 C 16-84 GP-014-97 C 167-77 P 130-97

C 56-85 C 26-85 C 200-81

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 1-2/1986, nr. 4/1976 si nr. /1977) Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr.nr. 8/1985 si nr. 2/1987) Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic (Bul. constr. nr. 6/1982)

Lucrari de conducte 1. STAS 10898-85 2. STAS 1342-91 3. STAS 1343/0-89 4. SR 1343/1:95 5. STAS 1343/2-89 6. STAS 1343/3-5-86 7. STAS 10110-85 8. STAS 9295-88 9. STAS 9296-88 10. SR 6819:1997 11. SR 8591:1997 12. STAS 9312-87 13. STAS 6819-82 14. SR 4163/1-95 15. SR 4163/1 -96 16. SR 4163/3-96 17. STAS 8591/1 -91 18. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie Apa potabila Determinarea cantitatilor de apa potabila. Prescriptii Generale Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru unitati industriale Determinarea cantitatilor de apa potabila, pe specifice Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare Statii de deferizare - demanganizare. Prescriptii de studii si proiectare Statii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si executie Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte Alimentari cu apa. Aductiuni Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Proiectare Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Calcul Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Executie si exploatare Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare 19./SIAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii Tevi din otel fara sudura laminate la cald Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10 Hidranti de suprafata Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice 27. C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune
403

20. STAS 6898/1 -2-90 Tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general 21. STAS 503/1 -87 22. STAS 695-80 23. STAS 3479 24. STAS 706-80 25. 114-78 26. 112-79

Instalatii Electrice 1. SR EN 60529 - 95 2. STAS 4102 - 85 3. STAS 2612 - 87 4. STAS 11054 - 78 5. STAS 12216-84 6. STAS 12217-88 7. STAS 12604 - 87 8. STAS 12604/4 - 89 9. STAS 12604/5 - 90 10. SR CEI 502 - 94 11. STAS 11388/2-85 12. STAS 8779-86 13. STAS 4936 - 87 14. SR CEI 60227-1-7 15. STAS 6865 - 89 16. STAS 6990 - 90 17. STAS 11360 - 89 18. STAS 552 - 89 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. Cabluri de energie cu izolatie din dielectrici masivi extrudati pentru tensiuni nominale de la 1 kV la 3 kV. Cabluri si conducte. incercari Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta din PVC Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare Cabluri si conductoare izolate cu PVC pentru instalatii electrice cu tensiunea nominala pana la 450/750 V inclusiv Conducte cu izolatie de policlorura de vinii pentru instalatii electrice fixe Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinii neplastifiata Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale. Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat public.

19. SR EN 60598/1 - 94 Corpuri de iluminat Partea 1. Prescriptii generale si incercari. 20. SR EN 60598/2,3 - 95 21. SR EN 60155 -94 22. SR EN 60400 - 94 23. SR CEI 446 - 93 24. STAS 297/1 - 88 25. SR CEI 947/1 - 92 Startere pentru lampi fluorescente tubulare Dulii pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice. Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale. Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale.

26. SREN 60947/4/1 - 94 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4. Contactoare si demaroare de motoare. Sectiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice. 27. SR EN 60898 - 93 casnice si similare. 28. SR EN 60947/2 - 93 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2. intrerupatoare automate.
404

Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurent pentru instalatii

29. STAS 7656 - 90 30. STAS 4002-74 31. STAS 6646/3 - 96 32. SR 12294 - 93 33. STAS 6824-86 34. STAS 3008 - 85 35. STAS 3009 - 90 36. STAS 7290 - 75 38. STAS 9321 - 72 39. STAS 10515-88 40. STAS 2425 - 84 41. STAS 5414 - 83

Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru Conditii tehnice speciale de calitate.. Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile. Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie. Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate. Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare. Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale. Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie. Prefabricate electrice de joasa tensiune Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune. Dimensiuni si parametrii principali. Intrerupatoare si comutatoare cu parghie, pana la 660 V ca. 440 V c.c. si pana la 1000 A. Conditii tehnice de calitate. Intrerupatoare si comutatoare rotative pana la 100 A si 660 V c. a. si 440 Vcc. Conditii tehnice speciale.

37. STAS 7832/1 ...5 - 84 Lampi electrice cu descarcari in gaze.

42. STAS 3184/1...4 - 88 Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pana la 250 V ca. si 220V cc. si pana la 16 A. 43. SR EN 60898:1995 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice si similare 44. STAS 452/1 - 73 45. STAS 4173/3-91 46. STAS 7804 - 85 47. STAS 9954/1 - 74 48. I7 2002 49. PE 107 50. PE 116 51. PE 124 52. PE 932 53. C 56 54. ID 17 Sigurante cu filet de tip D. Conditii tehnice generale de calitate. Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage. Conditii tehnice generale de calitate. Tablou electric pentru locuinte. Conditii tehnice generale.. Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 v.c.e, Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente Normativ pentru instalatii electrice in zone cu pericol de explozie
405

55. STAS 12216-8456. STAS 12217-88 57. STAS 2612 - 87 58. STAS 12604 - 87 59. STAS 4102 - 85

Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii. Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii. Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie 2. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

60. STAS 12604/4,5-89,90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. 1. Prescriptii. 61. I7- 2002 62. 120 - 89 63. I - Re - Ip 30 64. 3 RE -123 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva traznetului la constructii. Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant. Instructiuni privind verificarea instalatiilor de legare la pamant

Norme specifice de protectie impotriva Incendiilor 1. P 118/99 2. xxx 3. xxx Normativ de siguranta la foc a constructiilor (IPCT) Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul I comun al Ministerului de Interne si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994 Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora C 300/1995. Norme de paza impotriva incendiului (Legea 32/1968 si H.G. 51/1992)

4. xxx 5. xxx

Norme specifice de protectia muncii 1. Ordinul M.L.P.T.L. 2. Ordinul 357/1995 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/15.03.1993 (H.G. 795/1992) Norme specifice de securitatea muncii (M.O. partea I nr.11/1996) MMPS Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj. 1233/D 1980 3. Ordinul 42/78 al M.M.P.S. Norme unice privind producerea, transportul si folosirea clorului, si 96/78 al M.S. 4: Ordinul 42/78 M.C.Ind 6. IM 007-96 7. PE 119 5. Ordinul 34/75 al M.M. Norme republicane de protectia muncii si 60/75 al M.S. Norme specifice de protectia muncii (cofraje, schele, cintre si esafodaje) BC 10/96. Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice

Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare re ea sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe)
406

pentru obiectul de investi ii ,,Sistem de canalizare ap uzat n arealul Ghi u Moliviu, comuna Arefu, jude ul Arge fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i prevederile Documenta iei de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995).
407

La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autoriza iile i/sau permisele cerute de autorit ile na ionale/locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte, fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora;
408

o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire
409

din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus.

X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

B8. Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi uMoliviu I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE

Realizarea a doua centrale hidroelectrice de mica putere urmrete valorificarea poten ialului energetic oferit de cele ase praie din zon coroborat cu cel oferit de debitele emise de sta iile de epurare.

410

Solu ia adoptat const n folosirea apei epurate de la sta iile de epurare 4 i 5 i de la cele ase praie. Se vor monta 6 microhidroagregate pentru produc ia de energie electric, n dou CHEMP-uri, dup cum urmeaz:
Cota captare 1131,367 1169,65 CHEMP 1 1178,118 1513 (SE 4) 1058 (SE5) CHEMP 2 1034 1034 479 24 478,8 23,56 2231 968 0,219 0,219 0,2 0,43 0,0026 11,61 0,008 1,75 9,52 1,44 0,08 0,246 Cota CHE H brut MP 1034 1034 1034 97,367 135,65 144,118 Lungi me conduc ta (m) Ha1 Ha2 Ha3 Ha4 Ha5 95,3 135 736 726,5 0,2191 0,219 0,219 2,053 0,613 3,03 0,02 0,012 0,02 17,78 13,86 26,34 14,58 11,36 21,59 0,616 0,616 0,616 Dext (m) Hd (m) Qmax turbinat (m3/s) Pt (Kw) Pg (Kw) V (m/s)

Ha*

Hnet

141,142 1089

Ha6

1138,87

1053, 2 85,67

85,54

705

0,219

0,034

0,005

3,99

3,27

0,154

*Ha- hidroagregat Captarea apei este de tip crib, cuva de dimensiuni adaptate terenului, cu lungimi de 7-24 m, l ime 1120 m i adncimi pn la 4 m, cu pere i din beton armat de grosime max.15 cm, con ine dou compartimente, deznisipator i camera de ncrcare. Debitele ce vor fi captate variaz n func ie de anotimp i precipita ii ntre 0,003 mc/s si 0,032 mc/s. Pentru alimentarea cu ap din sta iile de epurare SE 4, SE 5 i din praiele 1, 2, 3, respectiv din captarea celor trei praie 4,5,6, n sistem gravita ional, cele 6 microhidroagregate (T1, T2, T3, T4, T5, respectiv T6) vor folosi conductele de aduc iune din metal ngropate sub limita de nghe , care au caracteristicile prezentate n tabelul de mai sus. Restitu ia debitelor prelevate se va realiza integral n emisar, la ieirea din circuitul hidroagregatelor din CHEMP prin canale de evacuare deschise pereate cu piatr. Puterea total instalat este de 63,2 kW. Cldirile CHEMP vor adposti hidroagregatele, sta ia de 0,4 kV, instala ia de automatizare, msur i control, ntr-o solu ie adecvat activit ilor de turism: cldiri uoare din lemn cu geamuri termopan, cu trasee pentru turiti n interiorul centralelor. CHEMP 1 va fi echipat cu 4 turbine de tip BANKI i o turbin de tip Pelton (Ha4) iar CHEMP 2 cu o turbin Banki. Turbina Banki: Domeniul de utilizare: Cdere: H = 3 200 m Debit: Q = 0,003 13 m/s Putere: N = 1 3 000 kW Turbina Pelton Turbina Pelton aferent hidroagregatului HA4 va fi de tip orizontal cu dou injectoare i un deflector, cu caracteristicile:
411

Construc ie in varianta cu 2 diuze orizontale i cu un deflector (lungimea conductei este foarte mare -2231 m); Cderea brut 479 m Pentru debite mici de ap -0,0026 m3/s ; Diametrul diuzei: 50 mm Legatura direct ntre turbin i generator; Diuzele cu ac; Rezisten a la uzur datorat folosirii o elului inox cu rezisten sporita (rotorul, corpul diuzei, diuza si acul diuzei). Energia produs de cele dou CHEMP va fi furnizat unor consumatori din cadrul obiectivului turistic Ghi u-Moliviu, prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1, iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. ADUC IUNI CLDIRI CHEMP 1 i 2 CAPTRI 1, 4, 5, 6 CANAL FUG CHEMP 1 i 2 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC CHEMP 1 i 2 MONTAJ HIDROAGREGATE I SISTEME DE AUTOMATIZARE OBIECT

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie i/sau Specifica iile din Anexa B la prezenta documenta ie. Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire

V.

DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

412

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice A. Specifica ii echipamente electromecanice i electrice Generalit i
413

Obiectivul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde n scop turistic i alimentarea cu energie a utilit ilor din cadrul obiectivului turistic Ghi u-Moliviu. Valorificarea n scop turistic a poten ialului hidroenergetic din zon se face prin: Realizarea Centralelor Hidroelectrice de Mic Putere (CHEMP-uri), ce folosesc poten ialul hidroenergetic local, n scopul vizitrii acestora de turiti; Construc iile hidrotehnice aferente CHEMP-uri pot fi vizitate de turiti sub controlul reprezentantului beneficiarului. Pentru realizarea acestor obiective se vor realiza urmtoarele: 1. achizi ia hidroagregatelor n condi iile amenajrii, specificate n prezentele Cerin e tehnice de execu ie; 2. achizi ia dulapurilor de servicii proprii i generale de c.a (0,4KV) i c.c (24 V.c.c.) n conformitate cu cerin ele beneficiarului de realizare a schemelor de alimentare, automatizare, protec ie, semnalizare i msur ( conform planelor din B.2.Pr i desenate) ; 3. instala iile de joas tensiune i de automatizare vor fi astfel proiectate i realizate nct s permit: monitorizarea parametrilor de intrare: nivele, debite, temperaturi, tura ii, tensiuni, curen i, etc.; pornirea, oprirea hidroagregatelor n func ie de anumite criterii; teletransmiterea parametrilor de la CHEMP la un punct de comand; realizarea balan ei de energie electric (energie produs, energie consumat). Echipare CHEMP nr.1 Echipare Turbin Tip Banki Banki Banki Pelton Banki Cdere net (m) HA 1 HA 2 HA 3 HA 4 HA 5 95,3 135 141,14 478,8 23,5 Debit nominal (m3/s) 0,02 0,012 0,02 0,0026 0,008 Putere (KW) 15 11 22 10 1,5 Generator Tura ie (rot/min) 1000 1000 1000 1000 1000

Parametrii echipamentelor ce echipeaz CHEMP nr. 1: Nr. crt 1. Denumire si structura echipament Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente Caracteristici tehnice si functii realizate - diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 16 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 25 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de
414

U.M. set 4

Cantitate

Nr. crt

Denumire si structura echipament de montare intre vana si turbina

Caracteristici tehnice si functii realizate inchidere si de siguranta a hidroagregatului - diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 60 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 34 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 95,3 m - debit de calcul: Qc = 0,02 m/s - putere nominal la cupl: P = 17,78 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 56 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 135 m - debit de calcul: Qc = 0,012 m/s - putere nominal la cupl: P = 13,86 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm

U.M.

Cantitate

Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina

set

3.

Turbina hidraulica Tip Banki compusa din: - aparat director - rotor - arbore - tub de aspiratie - lagar axial radial pe rulmenti unsi cu ulei - etansare arbore - ventil rupere vacum - rama si suporti - aparatoare cuplaj - frana hidraulica - cuplaj elastic

set

set

415

Nr. crt

Denumire si structura echipament

Caracteristici tehnice si functii realizate - greutate turbin: 52 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 144,118 m - debit de calcul: Qc = 0,02 m/s - putere nominal la cupl: P = 26,34 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 67 kg/set - greutate SDV-ur 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 23,56 m - debit de calcul: Qc = 0,008 m/s - putere nominal la cupl: P = 1,75 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 13 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set de montaj:

U.M.

Cantitate

set

set

4.

Turbin Pelton de tip orizontal echipat cu: Dou diuze orizontale;

- cdere net de calcul: Hc = 478,8 m - debit de calcul: Qc = 0,0026

set

416

Nr. crt

Denumire si structura echipament Un deflector

Caracteristici tehnice si functii realizate m/s - putere nominal la cupl: P = 11,61kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 91 % - diametru de intrare n turbin: 130 mm - greutate turbin: 45 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 10kg/set

U.M.

Cantitate

5.

Sistem de masura debit compus din: - 3 traductoare de masura - echipament specific de automatizare - sistem de afisare numeric si transmitere informatie

- are functia de masura a debitului pe conducta de alimentare la intrarea in vana fluture

set

6.

Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidra 417417417 X XPQhk 417417417d4171 417RomTelecom-WEP-58D4 $Hl 2 0`CA 3 3! 417417417*417417 417417417417417417 417 417 417 ^ / 417417417417417417 417417 417417417417417417417417417 417 ontat pe tubul de aspiratie

- presiune nominala 65 bari - presiune maxima de avarie 54 bari - timpi manevra de inchidere/deschidere 8/14s - tensiune alimentare 24 V c.c. - masa 400 kg Are functia de: - pornire/oprire normala trubina - oprire de avarie - franare hidraulica turbina - incarcare/descarcare putere in functie de conditiile de exploatare set 1

- servomotor de actionare - grup de pompare

417

Nr. crt

Denumire si structura echipament - circuit ulei - traductor de presiune - sistem de masura turatie

Caracteristici tehnice si functii realizate

U.M.

Cantitate

7.

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

- putere: 15 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 120 kg - greutate rama: 20kg - putere: 11kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 105kg - greutate rama: 10kg - putere: 22 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1000 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96%
418

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent

set

Nr. crt

Denumire si structura echipament - rama de fundatie Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

Caracteristici tehnice si functii realizate - greutate: 175 kg - greutate rama: 24kg - putere: 10 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 105 kg - greutate rama: 10,6kg - putere: 1,5 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 26kg - greutate rama: 3,8kg

U.M.

Cantitate

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

set

8. 8.1

Sistem de automatizare, msur, protec ie i control compus din: Dulap de comanda (DC) Dulap metalic, IP55, echipat fa -spate dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un automat programabil PLC, - un set module intrri/ieiri digitale, intrri/iesiri analogice, tip Twido/ Schneider Electric; -pornire/oprire hidroagregat in regim normal -oprire hidroagregat in regim de avarie -functii de control si monitorizare -asigura posibilitatea de control si comunicare la distanta -formarea sursei operative de
419

buc.

Nr. crt

Denumire si structura echipament - un panou operator, 3,8, grafic, color, touch-screen - un redresor si baterii de acumulatoare - un aparat masura izolatie - un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lmpi semnalizare, chei comanda, butoane comanda, cleme/

Caracteristici tehnice si functii realizate curent continuu -distributia tensiunii continue

U.M.

Cantitate

8.2

Dulap de forta -celule (DF) Dulap metalic, IP55, dimensiuni: 2100x800x800mm, acces fa -spate, echipat pentru fiecare generator cu: - un intrerupator automat tripolar, debrosabil, cu protectii la suprasarcina si supracurent- un set trafo masura curent; - un aparat digital de masura U,I,cos,P,Q,S - un set disjunctoare, relee intermediare, lmpi semnalizare

-cuplare generator la sistem (la postul trafo) - masura parametrii electrici la bornele generatorului - protectia generatorului asincron

buc.

8.3

Dulap compensare factor de putere (DCFP) Dulap metalic, IP55, dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un interuptor automat tripolar si un set contactoare tripolare pentru c-da bateriilor de condensatoare - intrerupatoare tripolare pentru protectia bateriilor de condensatoare -baterii condensatoare -trafo curent -voltmetru si comutator voltmetric -regulator electronic de factor de putere -set disjunctoare, releu prezenta tensiune, lmpi semnalizare, cleme

- compensarea automata a factorului de putere

buc.

9.

Echipament monitorizare i urmrire procese, inregistrare evenimente compus din:

- Monitorizare si control proces si management centrala la distanta

set

420

Nr. crt

Denumire si structura echipament - un calculator PC - o sursa neintreruptibila UPS - o imprimanta - o licenta soft aplicatie

Caracteristici tehnice si functii realizate

U.M.

Cantitate

10. 10. 1

Cabluri electrice de joasa tensiune, compuse din: Cabluri de energie compus din: - un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de for , masura si sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului ); - un set cabluri de forta intre dulapul de for si elementele de executie din centrala; - un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina res ectiv de protectie, masura si sincronizare set 5

10. 2

Cabluri de semnalizare compuse din: - un set cabluri de masura curent intre cutiile terminale ale generatorului si dulapul de protectie, masura si sincronizare - un set cabluri de semnalizare intre traductoarele din instalatii si dulapul de control turbina - un set cabluri de comanda intre dulapul de control turbine si electrodistribuitoare

set

10. 3

Accesorii de cablare compuse din: - un set jgheaburi metalice, tuburi flexibile, etc. Echipare CHEMP nr.2 Turbin Echipare Tip Cdere net (m) HA 6 Banki 85,54 Debit nominal (m3/s) 0,003 Putere (KW) 3,7

set

Generator Tura ie (rot/min) 1000

421

Parametrii echipamentelor ce echipeaz CHEMP nr. 2: 1. Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina - diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 16 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 25 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului - cdere net de calcul: Hc = 85,54 m - debit de calcul: Qc = 0,003 m/s - putere nominal la cupl: P = 3,99 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 21 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 3kg/set 3. Sistem de masura debit compus din: - 3 traductoare de masura - echipament specific de automatizare - sistem de afisare numeric si transmitere informatie 4. Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidraulica compus din: - baterie cu azot - bloc hidraulic de comanda aparat director - 1 traductor de presiune montat la intrarea - presiune nominala 65 bari - presiune maxima de avarie 54 bari - timpi manevra de inchidere/deschidere 8/14s
422

set

2.

Turbina hidraulica Tip Banki compusa din: - tip turbin: Banki - aparat director - rotor - arbore - tub de aspiratie - lagar axial radial pe rulmenti unsi cu ulei - etansare arbore - ventil rupere vacum - rama si suporti - aparatoare cuplaj - frana hidraulica - cuplaj elastic

set

- are functia de masura a debitului pe conducta de alimentare la intrarea in vana fluture

set

set

in camera spirala - traductor de reactie aparat director - 1 manometru montat pe tubul de aspiratie - servomotor de actionare - grup de pompare - circuit ulei - traductor de presiune - sistem de masura turatie 5. Hidrogenerator asincron compus din:

- tensiune alimentare 24 V c.c. - masa 400 kg Are functia de: - pornire/oprire normala trubina - oprire de avarie - franare hidraulica turbina - incarcare/descarcare putere in functie de conditiile de exploatare - putere: 3,7kW

- hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in - tensiune: U = 0,4 kV circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu - frecventa: f = 50 Hz vaselina - turatie nominala: n = 1010 - termorezistente pentru masurarea rpm temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare - factor putere: cos = 0,88 faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 49 kg - greutate rama: 20kg 6. 6.1 Sistem de automatizare, msur, protec ie i control compus din: Dulap de comanda (DC) Dulap metalic, IP55, echipat fa -spate dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un automat programabil PLC, - un set module intrri/ieiri digitale, intrri/iesiri analogice, tip Twido/ Schneider Electric; - un panou operator, 3,8, grafic, color, touch-screen - un redresor si baterii de acumulatoare - un aparat masura izolatie - un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lmpi semnalizare, chei comanda, butoane
423

set

-pornire/oprire hidroagregat in regim normal -oprire hidroagregat in regim de avarie -functii de control si monitorizare -asigura posibilitatea de control si comunicare la distanta -formarea sursei operative de curent continuu -distributia tensiunii continue

buc.

comanda, cleme/ 6.2 Dulap de forta -celule (DF) Dulap metalic, IP55, dimensiuni: 2100x800x800mm, acces fa -spate, echipat pentru fiecare generator cu: - un intrerupator automat tripolar, debrosabil, cu protectii la suprasarcina si supracurent- un set trafo masura curent; - un aparat digital de masura U,I,cos,P,Q,S - un set disjunctoare, relee intermediare, lmpi semnalizare 6.3 Dulap compensare factor de putere (DCFP) Dulap metalic, IP55, dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un interuptor automat tripolar si un set contactoare tripolare pentru c-da bateriilor de condensatoare - intrerupatoare tripolare pentru protectia bateriilor de condensatoare -baterii condensatoare -trafo curent -voltmetru si comutator voltmetric -regulator electronic de factor de putere -set disjunctoare, releu prezenta tensiune, lmpi semnalizare, cleme 7. Echipament monitorizare i urmrire procese, inregistrare evenimente compus din: - un calculator PC - o sursa neintreruptibila UPS - o imprimanta - o licenta soft aplicatie 8. 8.1 Cabluri electrice de joasa tensiune, compuse din: Cabluri de energie compus din: - un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de for , masura si
424

-cuplare generator la sistem (la postul trafo) - masura parametrii electrici la bornele generatorului - protectia generatorului asincron

buc.

- compensarea automata a factorului de putere

buc.

- Monitorizare si control proces si management centrala la distanta

set

set

sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului ); - un set cabluri de forta intre dulapul de for si elementele de executie din centrala; - un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina respectiv de protectie, masura si sincronizare 8.2 Cabluri de semnalizare compuse din: - un set cabluri de masura curent intre cutiile terminale ale generatorului si dulapul de protectie, masura si sincronizare - un set cabluri de semnalizare intre traductoarele din instalatii si dulapul de control turbina - un set cabluri de comanda intre dulapul de control turbine si electrodistribuitoare 8.3 Accesorii de cablare compuse din: - un set jgheaburi metalice, tuburi flexibile, etc. Considera ii tehnice 1. Echipamente i instala ii mecanice a) Captare S-au prevzut captri pentru alimentri cu ap industrial, conform indicativ GP 076-02, de tip crib i deversor cu prag lat. nl imea pragului lat este de 0,40m. Pentru captri s-au prevzut urmtoarele echipamente: - van de splare montat pe fundul fiecrui bazin colector; - van fluture, ac ionat manual, montat pe conducta de aduc iune. b) CHEMP Fiecare CHEMP va fi echipat nct s func ioneze complet automat, far personal de exploatare, doar cu supraveghere periodic i monitorizare de la distan . Sistemul de automatizare al hidroagregatelor cu automatele programabile va cuprinde toate nivelurile informa ionale i de control care s asigure func ionarea centralei n condi ii de siguran i la un nivel nalt al randamentului i fiabilit ii hidroagregatului. Sistemul de comanda va permite comunicarea la distan (prin intermediul unui PC instalat n fiecare cldire CHEMP) a urmtorilor parametrii (monitoriza i local): nivel ap, curen i, tensiuni, putere activ, putere reactiv etc. Componen a echipamentelor mecanice i rolul acestora n func ionarea CHEMP sunt urmtoarele:
425

set

set

turbinele hidraulice sunt prevzute cu sistem de reglaj hidraulic, bazat pe un grup de ulei sub presiune. Comanda hidraulic pentru deschiderea clapetelor de admisie a apei n turbine, pentru reglaj de debit sau pentru nchiderea clapetelor este dat de sistemul de automatizare prin intermediul regulatoarelor de tura ie. Acestea men in func ionarea turbinelor, respectiv hidroagregatelor, n limitele parametrilor de ncadrare prestabili i, asigurnd oprirea hidroagregatelor la atingerea nivelului minim n bazinul compensator sau n cazuri de ambalare a turbinelor hidraulice; pentru distribu ia apei n turbine, conductele de aduc iune vor fi prevzute cu reduc ii, la intrarea n centrale corespunztoare diametrelor flanelor de la ansamblurile de alimentare ale turbinelor; vanele cu nchidere rapid, ac ionate cu reductoare electrice, att la nchidere ct i la deschidere. Comenzile pentru nchiderea sau deschiderea vanelor sunt date de sisternul de automatizare al turbinelor, n momentul opririi sau pornirii aceestora. Rolul vanelor este de protec ie i de izoalare a turbinelor n amonte, n cazul execu iei de interven ii asupra hidroagregatelor. Dup vanele cu nchidere rapid, pe traseul conductelor de intrare n turbine, sunt montate compensatoare de montaj, necesare pentru preluarea jocurilor rezultate n urma montrii pieselor pe traseul aduc iunii i totodat pentru preluarea i a eventualelor dilatri sau contrac ii datorate temperaturii n func ionare a hidroagregatelor; vane by-pass ac ionate mechanic cu rol de protec ie i de izoalare a microhidroagregatelor n amonte, n cazul execu iei de interven ii asupra acestora; traductoarele de presiune aflate la baza conductelor de aduc iune i care transmit n mod continuu nivelul apei din camerele de ncrcare ale prizelor crib. Atingerea nivelului de maxim corespunde cu semnalul dat pentru pomirea turbinelor, iar atingerea nivelului de minim corespunde cu semnalul dat pentru oprirea turbinelor. Nivelele de maxim i de minim sunt date de reglajele traductoarelor Evacuarea energiei produse se face prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4 kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1 , iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 (vezi P.T. REALIZAREA DE RE ELE ELECTRICE DE DISTRIBU IE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC N AREALUL GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDE UL ARGE). Racordurile la punctele de transformare se vor realiza prin dou linii electrice subterane, folosind cabluri armate cu band de o el. Lungimile racordurilor de la CHEMP-uri pn la punctele de transformare sunt urmtoarele: - de la CHEMP 1 la PTAb nr. 1 cca. 180m; - de la CHEMP 2 la PTAb nr.12 cca. 800m. Traseele cablurilor sunt prezentate n planurile anexate. Func iile de monitorizare ale automatelor programabile - comunic direct cu procesul prin canale de intrare-ieire; - asigura ajustarea on-line a parametrilor de func ionare (valori prescrise i limite), far dispozitive auxiliare (PC. hard - help. laptop); - permite activarea/dezactivarea de func ii i for area pe canale de intrare-ieire; - autotestarea; - nregistrarea i arhivarea de evenimente i a pararnetrilor; - contorizeaza numrul de ore de func ionare a fiecrui agregat; - asigura interfa a om-main prin panoul operator, cu urmtoarele facilit i:
426

prezentarea structurat a informa iei n ecrane; afiarea strilor dispozitivelor de comuta ie; posibilitatea de comand, n regim manual, de la panoul operator; afiarea valorilor curente a parametrilor masura i; semnalizarea ieirilor din limite a parametrilor; vizualizarea i modificarea limitelor; vizualizarea listei de alarme i istoricul acestora; protec ia mpotriva comenzilor intempestive prin dubl comand; protec ia mpotriva accesului la setri valori prescrise i limite, prin parole. 3. Sistemul de monitorizare Sistemul de monitorizare al fiecrui CHEMP are n componen : un server de proces i baze de date, complet echipat; o sta ie de operare cu monitor, tastatur, mouse; o sta ie mobil de mentenan (laptop).

Sistemul centralizat de achizi ii de date permite conducerea i supravegherea de la pupitrul din camera de comand a centralei. De la nivelul sta iei de operare se va realiza conducerea i supravegherea hidroagregatelor, a instala iilor proprii grupurilor i a instala iilor generale ale centralei. Sistemul informatic are n principal urmtoarele func ii: culegerea, recep ia i schimbul de date; nregistrarea secven ial a evenimentelor; validarea, prelucrarea, afiarea i arhivarea de date; elaborarea, executarea de telecomenzi i telereglaje n instala ii; prelucrarea i gestionarea alarmelor; supravegherea, configurarea i mentenan a sistemului informatic. 4. Generatoarele i anexele lor n cele dou CHEMP-uri se vor instala ase grupuri hidroenergetice cu urmtoarele caracteristici tehnice i constructive ale generatoarelor, cuplate la turbine: generatoarele asincrone cu rotoarele n scurtcircuit, cu ax orizontal, antrenate fiecare de cte o turbin hidraulic tip Banki sau Pelton ; Un generator asincron este compus din urmtoarele subansamble: a) statorul generatorului se compune din: carcasa de form circular, de construc ie sudat, executat din tabl de o el laminat; pachetul de tole stator, executat din tole inelare tan ate din tabl silicioas. Tolele sunt lcuite pe ambele pr i i sunt dispuse n pachete, cu spa ii de ventila ie;

427

nfurarea statorului este executat din conductori din cupru. Izola ia nfurrii statorice este de clas F, pe baz de rini sintetice; bornele i cutia de borne: nfurarea statoric este conectat n stea, avnd accesibile 4 borne ( U, V, W si N). Conectarea generatorului la re ea se face prin cabluri electrice; b) rotorul generatorului se compune din: arborele generatorului, laminat din o el carbon cu caracteristici mecanice superioare. Pe arbore sunt sudate nervuri radiale, pe care se monteaz pachetul de tole rotoric; pachetul de tole rotoric se execut din tole inelare tan ate din tabl silicioas cu pierderi reduse, izolate pe ambele fe e cu lac; nfurarea rotorului este format din bare de cupru cu sec iune dreptunghiular, sudate la capete de cele dou inele de scurtcircuitare din cupru; ventilatoarelede tip radial, 2 buc., cte unul de fiecare parte a rotorului. Ele sunt de construc ie sudat, din o el; c) scuturile generatorului servesc pentru montarea rulmen ilor, nchiderea spa iului mainii i asigurarea circuitului de ventila ie. Prin scuturi se transmite ntreaga greutate a rotorului spre stator i acesta o transmite funda iei de beton. Scutul propriu-zis este de construc ie sudat i este format din butuc, disc exterior i nervuri radiale de consolidare. n butuc se monteaz rulmentul. Generatorul are dou feluri de rulmen i: rulment radial, cu role cilindrice, montat n scutul spre cuplaj; rulment axial-radial, cu role cilindrice, montat n scutul opus cuplajului. d) Controlul termic Generatorul asincron este prevzut cu o instala ie de control termic, format din traductoare de temperatura i conductori electrici de la aceste traductoare la irul de cleme montat pe carcas. Traductoarele de temperatur sunt montate n: nfurarea statorului, cte unul pentru fiecare faz (3 active + 3 rezerv); fierul activ stator ( 3buc); n circuitul aerului de ventila ie, unul pe circuitul aerului cald, unul pe circuitul aerului rece; n lagrele generatorului; Traductoarele de temperatur sunt conectate la dulapul de comand i automatizare (DC). Regimurile de func ionare ale generatoarelor Generatorul va dezvolta puterea nominal de durat pentru urmtoarele date nominale: puterea nominal (kW); tensiunea nominal (V); curent nominal (A); frecven a nominal; conexiune stator; tura ia nominal (rpm); grad de protec ie constructiv;
428

modul de montare; tipul lagrelor; tipul de lubrefiere; clasa de izola ie; modul de rcire; randamentul; nivel de zgomot (dBA); masa (kg); rezisten a la nclzire; factorul de putere nominal; temperatura aerului de rcire (C); ncrcarea simetric a celor trei faze. Pentru regimul nominal, definit mai sus, generatorul va realiza randamentul nominal. Generatorul va debita puterea nominal la varia ia tensiunii nominale cu 5%, fr a se depi limitele de nclzire admisibile ale nfurrilor. De asernenea, generatorul va putea func iona la o varia ie a frecven ei ntre limitele 5 fa de frecven a nominal, fr a se depi limitele de nclzire adrnisibile ale nfurrilor. Func ionarea generatorului la o temperatur a aerului de rcire mai mare de 40C nu este admisibil. Generatorul va permite func ionarea la tura ia maxim de ambalare timp de 2 minute, fr deteriorri sau deforma ii permanente. Numrul de pomiri-opriri nu se limiteaz. Nivelul de zgomot n sala mainilor, masurat la distan de 1m de generator nu va depi 80dB. Generatorul se va cupla la re ea la atingerea tura iei nominale, semnal care va fi dat de un traductor de tura ie care face parte din fumitur. Generatorul va func iona numai cuplat la re ea. La dispari ia tensiunii re elei, generatorul se decupleaz de la re ea prin sistemul de protec ii electrice. Regimurile mecanice i termice Solicitrile mecanice care pot aprea n orice punct al generatorului, n toate condi iile de func ionare normale sau de avarie, nu trebuie s depaeasc 2/3 din limita de curgere a materialelor. Supratemperaturile maxime admisibile ale generatorului la func ionare continu, la parametrii nominali vor fi: pentru nfurrile statorice: 70C; pentru miezul magnetic: 60C. Echilibrarea static i dinamic a rotorului trebuie facut astfel nct s se evite vibra iile i rezonan ele periculoase ale acestuia: mrimea vibra iilor lagrelor: max. 16m; btaia arborelui: max. 20m.
429

5. Alte instala ii electrice Instala ii electrice de iluminat i for Instala ii de paratrsnet a) Instala ii electrice de iluminat i prize Instala iile electrice de iluminat asigur iluminatul la CHEMP n concordan cu nivelele de iluminare prevzute n normele de iluminare n vigoare. Iluminatul se realizeaz cu corpuri de iluminat fluorescent i halogen cu grad ridicat de protec ie IP65. Corpurile de iluminat din CHEMP se monteaz pe perete la nl imea h=2,5m. Comanda iluminatului se va realize astfel nct s se realizeze un iluminat minim, folosind n acest scop comutatoare i circuite separate. Tipurile de ntreruptoare i comutatoare, se vor alege dup destina ia ncperii, montarea lor facndu-se conform normelor n vigoare. Circuitele de alirnentare ale corpurilor de iluminat se va face cu cablu CYYF 3x l,5mmp. Cablul va fi tras n tuburi de protec ie i va fi pozat aparent. Se vor prevedea prize monofazate cu contact de protec ie. Acestea vor fi alimentate din tabourile de iluminat cu cablu CYYF 3x2,5 mmp. Circuitele care alimenteaz prizele trifazice din CHEMP se vor face cu cablu CYYF 5x4mmp. Cablul va fi montat aprent. b) Instala ii de paratrsnet Instala ia de paratrsnet se realizeaz din conductoare de captare i coborare (OL Zn 25x4mm) pozate pe conturul cldirii, respectiv pe zid. Conductoarele de captare sunt dispuse ntr-o re ea, ochiurile aceteia au dimensiunea 20x20[mxm]. Pe coamele construc iei, conductoarele de captare se ndoaie n sus (la col urile acoperiului) pe o nl ime de circa 0,3 m pentru a forma mici tije de captare. Fiecare conductor de coborare este prevzut cu o eclis de separa ie la locul de racordare cu coductorul de legare la priza de pmnt. Eclisa de separa ie se amplaseaz pe perete la o nl ime de 2,5 m de sol. Conductoarele de coborare se protejeaz mpotriva loviturilor mecanice pe o nl ime de 2 m de la sol i 0,3 m sub nivelul solului. Priza de pmnt se leag la instala ia tehnologic de mpmntare. Rezisten a de dispersie a prizei de pmnt va fi masurat dup execu ie i trebuie s aib valoarea mai mic sau egal cu 1 ohm. Conform Normativ I7-02 se poate realiza o a doua priz n funda ia cldirii. Legarea la pmnt a par ilor metalice a instala iilor se face prin nulul de protec ie, prevzut n acest scop, prin banda de otel 25x4 mm care se leag la centura de punere la pmnt a cldirii. CONDITII TEHNICE GENERALE Echipament de comuta ie: o domeniul nominal de lucru al bobinelor: 0,7 1,15 Un ; o limitele tensiunii de men inere si cdere : U< 0,6 Un pentru un timp t< 5 ms mentinere U< 0,6 Un pentru un timp t> 5 ms cadere
430

0,6Un <U< 1,3 Un

men inere

U> 1,3 Un pentru un timp t< 3ms men inere U> 1,3 Un pentru un timp t> 3ms - cdere

o nchiderea contactelor trebuie s fie rapid, ferm i lin; o respectarea condi iilor de compatibilitate electromagnetic prevzute de norma CEI/EN60947; Cabluri i conductoare Echipamentele achizi ionate vor permite: i. ii. iii. iv. i. ii. pozarea cablurilor i conductoarelor s asigure eliminarea perturba iilor reciproce pentru urmtoarele categorii : cabluri sensibile (circuite de msur cu semnale analogice de nivel redus); cabluri pu in sensibile (circuite digitale ); cabluri pu in perturbatoare (circuite cu bobine i contacte de comand); cabluri perturbatoare. nivelul de izola ie conform PE 109-92 excluderea riscului de deteriorare mecanic; conductoarele rigide rotunde sau sectoriale s fie conectate n cleme de tip WDU sau SAK cablurile i conductoarele flexibile se vor conecta n cleme de tip WFF se realizeaz n standardul EN60439-1 adaptabilitate n timp la noile tehnologii; interven ii la automentenan , mentenan cu dulapul aflat sub tensiune; inspec ia vizual s pun n eviden orice anomalie; grad de protec ie IP54; barele de distribu ie din dulapuri s permit conexiuni rapide prin urub i accesibilitate total; s permit extinderea uoar a numrului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent. clasa de protec ie IP65; rezistente la foc i mediu coroziv; acces uor pentru interven ii la echipament. dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protec ie contra defectelor de punere la pmnt (direct sau indirect), contra defectelor de izola ie i a riscului apari iei incendiilor, cu urmtoarele func iuni: mpr irea instala iei ntr-un numr de grupe de circuite i protejarea fiecrui grup cu dispozitivul corespunztor; coordonarea dispozitivelor din aval i amonte astfel nct doar sec iunea defect s fie scoas din func iune;
431

Dulapuri electrice de echipament

Cofrete de alimentare i comand locale, pentru curent alternativ

Echipament de protec ie

iii. iv. v. vi. -

configurabile pe mai multe nivele de selectivitate, ncepnd de la ntreruptorul general de putere i pn la ultimul consumator; setarea unui prag de alarm a degradrii izola iei (permi nd o interven ie preventiv; memorarea defectului de punere la pmnt; indicarea rezisten ei de izola ie. echipamentul de protec ie al fiecrui consumator se alege de furnizor i se monteaz n cutiile locale; echipamentul de protec ie al circuitului de alimentare a fiecrui consumator se alege de furnizor i se monteaz n dulapurile electrice de la nivelul camerei de comand; func iile fiecrui consumator se asigur de furnizor prin automatul programabil aferent fiecrui hidroagregat ce se monteaz n dulapul de c.a al hidroagregatului; integrarea tuturor func iunilor consumatorilor alimenta i din serviciile proprii i generale precum i comenzile i semnalizrile necesare la alte nivele de ierarhizare a informa iilor (hidroagregat, cascad, dispecer etc) se asigur de furnizor; asigur monitorizarea calit ii energiei electrice ( supratensiuni rapide, scderi sau goluri de tensiune, ntreruperi de scurt durat) i nregistrarea perturba iilor; asigur msura energiei electrice consumate pe fiecare CHEMP i centralizat pe amenajare i transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informa iei; monitorizarea i nregistrarea timpilor de func ionare ai agregatelor de baz i, eventual, ai consumatorilor i transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informa iei; traductoarele necesare realizrii func iunilor tuturor consumatorilor se asigur de furnizorul de echipament primar (hidrogenerator, turbin)

Echipament de automatizare, msur i traductoare -

Instalatie de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP) Instalatia hidraulica conform schemei hidraulice se compune din: un rezervor hidraulic sudat de 25dm3 prevazut cu buson de umplere,nivela de ulei si dop de golire o pompa cu cuplaj si motor electric,cu corp cu supapa presiune ,supapa sens ,filtru si distribuitor comandat electric fixate pe capacul rezervorului supapa de sens pe traseu , robinet cu manometru si filtru de presiune cu sesizare electrica montate pe Traseu un ansamblu modular de 4 buc blocuri hidraulice cu doua placi de capat,3 buc distribuitoare cu comanda electrica, 4buc regulatoare de debit cu supape de sens,3 buc drosele pe P,4 buc supape selectoare cartus, 3buc supape deblocabile,2 buc drosele cale modulare,1 buc distribuitor electric proportional cu bloc electronic neintegrat;montajul este modular intr-un bloc fiind montate cartusele supapelor selectoare. 1 buc distribuitor electric 2/2 cu inchidere etansa normal inchis,un manometru si un releu de presiune ,montate pe traseu un acumulator hidropneumtic cu bloc de siguranta si descarcare montat pe un suport prins de rezervorul hidraulic doua acuatoare pentru vanele VIR si VBYS ,comandate hidraulic echipate fiecare cu un traductor de pozitie unghiular un cilindru hidraulic pentru actionarea aparatului director echipat cu un traductor liniar de cursa

Instalatia functioneaza cu ulei hidraulic cod PECO H36EP STAS 9506/84 sau ulei echivalent.

432

Probe la punerea in functiune a Instalatiei de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP) Dupa terminarea montajului si realizarea unor legaturi provizorii la elementele ce se actioneaza, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii : -verificarea realizarii traseelor de alimentare conforme cu ciclograma de lucru -verificarea realizarii etansarii pe circuitele de alimentare si pe circuitul acumulatorului -verificarea realizarii reglajelor de presiune -verificarea realizarii reglajelor de vitezelor de lucru la elementele de executie -verificare citirii corecte a presiunii la manometre -verificarea reglarii releului de presiune Nivel de siguran n exploatare Echipamentul care va fi montat i schemele de alimentare i protec ie vor trebui s asigure eliminarea urmtoarelor probleme constatate n exploatare: - la executarea manevrelor s se poat respecta distan ele de protec ie prevzute n normele de protec ia muncii ( legea protec iei muncii legea 90/ ; Norma 65/97 Norme specifice de protec ia muncii pentru transportul i distribu ia energiei electrice); - s se elimine pericolul de incendiu; - consumatorii s poat fi izola i pentru lucrri de mentenan , astfel nct s se asigure continuitatea alimentrii celorlal i consumatori; - s asigure protec ia personalului de exploatare mpotriva atingerii directe. Condi ii de certificare a conformit ii echipamentelor - S fie conforme standardelor: EN 954-1, CEI 1008, CEI/EN 60947, EN60439-1 - Respectarea urmtoarelor norme i prescrip ii: Norma specific 65/1997, PE009/1993, PE131/1995, PE114/1983, PE025/1994, PE602/1980, 3.RE-I23/88, PE116-2/92, PE102/86; PE003/79; PE116/94; PE118/92; PE101A/85; IRE-Ip30-90; Legea 65/2000; Legea 137/97; PE504/96; 1E-Ip-68/91; F-IE13.2/73; F-IE-13.50/75; F-IE-21/70; FC-18/77; PE003/79; STAS12604/4/89; STAS12604/5/90 - Respectarea Cerin elor tehnice de execu ie. CONDI II DE LIVRARE ECHIPAMENTE Echipamentele vor fi nso ite de urmtoarele documente redactate n limba romn : a) cu ocazia livrrii echipamentelor, furnizorul va prezenta i documenta ia tehnic complet (carte tehnic ,scheme electrice, certificate de calitate i declara ii de conformitate, instruc iuni tehnice de utilizare, buletine de verificri pentru ntreg volumul de aparataj ce se monteaz n celule, ct i pentru protec iile electrice oferite); b) Documenta ia va cuprinde, n mod obligatoriu, programele de probe i verificri profilactice n timpul exploatrii, precum i cele ocazionate de repara iile planificate i periodicitatea acestora. ALTE CONDI II TEHNICE DE OFERTARE La ntocmirea ofertei se va ine seama de Anexa B Specifica ii MHC B. Specifica ii arhitectur
433

Prezentul capitol trateaz construirea a dou cldiri pentru centrale hidroelectrice de mic putere CHEMP. Cladirea propusa va avea functiune producerea energiei electrice . Accesul carosabil se face din drumul comunal Moliviu pe drum tehnologic ce va fi construit pana in vecinatatea construc iilor. DESCRIEREA CLDIRILOR: 1. Ac=96 mp 2. Ac=36 mp Sistemul constructiv al celor dou cldiri CHEMP (tip parter) este alcatuit din infrastructura beton armat (funda ii de beton armat tip radier), planeu din beton armat peste funda ii (care sus ine cinci hidroagregate) suprastructura cu stalpi , grinzi din lemn. Inchiderile vor fi din panouri lemn cu termoizola ie 10 cm. Soclul va fi placat cu piatra natural, nuante de gri. Interiorul va avea o singura ncpere care va cumula func iunile: sala mainilor i camera de comand. Soclurile de montaj ale hidroagregatelor vor fi realizate cu materiale care asigura fonoizola ia necesar. De asemenea planeul peste sala mainilor este din lemn cu fonoizola ie la partea inferioara (3cm de polistiren expandat), protejat cu placi OSB. Sistemul de acoperire va fi tip arpanta , cu termoizolatie din vata minerala n pod, deasupra planseului peste sala mainilor. Invelitoarea va fi din materiale uoare indril bituminoas . Jgheaburile si burlanele vor fi simple, din tabla zincata, fara ornamente sau alte interventii de prost gust. Tamplaria va fi din aluminiu culoarea lemnului, cu geam termoizolant (1 foaie low-emisive , 1 foaie float). La exterior se vor monta glafuri din lespezi din piatra naturala sau din aluminiu in aceiasi culoare cu tamplaria. IMPREJMUIREA terenului se va executa din materiale locale lemn. Inaltimea imprejmuirii nu va depasi 1,50m pe tot conturul terenului. PRINCIPALELE FINISAJE INTERIOARE vor fi: Peretii interiori si tavanele se vor zugravi cu vopsea lavabila, culoare alb-gri(foarte deschis). Pardoselile vor fi din ciment rolat. INALTIMEA CONSTRUCTIEI: HMAXIM = 5,61m CERIN E DE CALITATE Siguran a circula iilor Cile de circula ie respect cerin ele privind gabaritele necesare. Trotuarele i rampele vor fi finisate cu materiale antiderapante. Treptele au finisaje antiderapante. Toate ferestrele vor avea ochiuri mobile pentru a permite splarea i se vor deschide spre interior, ochiurile fixe au acces din exterior cldirea avnd regim de nl ime parter. Se vor respecta normele n vigoare privind proiectarea i executarea instala iilor. Vor fi marcate cu ideograme de aten ionare toate instala iile electrice periculoase.
434

Intre inerea vitrajelor

Siguran a cu privire la riscurile provenite de la instala ii -

Se va realiza termoizola ia (10cm) a pere ilor exteriori din panouri de lemn. Tmplria exterioar va fi

din profile de aluminiu cu rupere de punte termic i geam termopan. Planeul peste sol va fi protejat printr-un strat de rupere al capilarit ii din pietri i va fi hidroizolat cu membrane bituminoase termosudate. ncadrri ale construc iei n normativele n vigoare Categoria de importan conf. HGR 766/1997 este "D" importan redus. Clasa de importan IV conf. P100/1992 i STAS 4273-82. Gradul de rezisten la foc II, conf. P118/99. Categoria de pericol de incendiu E conf. P118/99. C. Specifica ii structuri Capitolul cuprinde: Prizele hidroagregatelor. Prizele 1 i 6 fac parte din acest proiect, celelalte prize fac parte din proiectul ,, instala ia de ap potabil i ,, instala ia de canalizare; Aduc iuni de la prize la MHC. Cinci aduc iuni vor fi racordate la o singur CHEMP 1, iar a asea aduc iune se va racorda la CHEMP2; Cldirea CHEMP 1 i CHEMP 2; Materiale utilizate Prize de tip CRIB Betonul armat din funda ii va fi C20/25 (Bc25). Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10). Betonul armat n structura va fi C20/25 (Bc25). O elul pentru armturi va fi o el beton OB 37, PC52. O elul pentru structura metalic va fi OL 37. Materialul conductelor de aduc iune conform SR 6819, indicative G54 se alege n func ie de: - Dimensiunile rezultate din calcul; - Caracteristicile geologice i geotehnice ale terenului; - Solicitrile exterioare; - Presiunea apei; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei transportate; - Pericolul de coroziune; - Condi ii de execu ie. Pentru fiecare aduc iune n parte au rezultat urmtorii parametri: Aduc Dexte Grosime Dinterio R C Hd Vconduct iunea rior Conduct r (m/s) (m) (m) (m) 1 2 3 4 5 6 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 2,053229 0,7296216 3,0379979 0,1051831 0,4320708 0,1229217 0,6160042 0,3696025 0,6160042 0,0800805 0,2464017 0,154001

Not: vitezele n conducte sunt mai mici de 2 m/s conform I.22-99

435

Conductele vor fi metalice i vor respecta urmtorul plan al calit ii: ACTIVITATE/PROCES 1) Dimensiunea conductei 2) Specificare 3) Compozitie chimica TREBUIE REALIZAT 219x7.9 S235j2+N 233m EN 10217-1 Material: S235j2+N Analiza produsului: S235j2+N max C% max Min% max P% max S% max Cu% 4) Proprietati mecanice -Testul de ntindere: 0.170 1.400 0.025 0.025 0.550 - 1/lot -2 mostre pe fiecare lot FRECVEN A DE TESTARE

Specimenele pentru testele de intidere vor fi luate in conformitate cu TS EN 10217-1 Materialul testului de intindere (oblic) Sudura testului de intindere (oblica) Criteriu acceptat pentru sudura testului de intindere: fisura nu va fi pe sectiunea sudurii

Proprietati mecanice:

S23512+N Rt0.5 (N/mmp) Rm (N/mmp) %A min.235 min.360 min.24

-Testul de curbare: 180 grade 1/lot o baza ndoita

436

o fata ndoit diametrul mandrinei: 3XT

T: grosimea peretelui

-Charpy V-Testul jgheabului pentru corpul de conducta-20 grade C min 27 jouli 1/lot

din fiecare lot, 3 piese de incercare vor fi luate din conducta pentru fiecare test

5) Geometria de sudare

-Examinare Macrografica -Controlul geometriei sudurii -Acceptul criteriilor -Inaltimea sudurii: inauntru si in exterior max.3.5 mm -deplasarea placii: max. 1.6 mm

-1/lot -fiecare conduct

6) Dimensiuni

-Diametrul din afara( masurat cu aparatul de masurare cu banda de la circumferinta)

- fiecare conduct

La capatul si corpul conductei Diamentru din exterior va fi: 219.0mm +(-) 6mm

-Abateri de la aproximari: 2% pentru diametrul de 1016mm, nu este garantat pentru diametrul de 1524mm

-Grosimea peretelui min(mm) max(mm

Nominal(mm)

- fiecare conduct - fiecare conduct

7.9 7.27 8.53

437

-Lungimea conductei

13.0-13.5 m

-100%

-Caracterul conductei : deviatia maxima 0.0015x lungimea conductei

- fiecare conduct

7) Capetele conductei:

Capetele conductei vor fi oblice -Baza )0.8mm -Unghiul grade -Perpendicularitatea 2.5mm 1.6+(30-35 max. P(bar)

- fiecare conduct

8)Testele hidrostatice

Diametrul X Grosimea peretelui

- fiecare conduct 219.0x7.9mm Durata: min. 10 secunde 9) Controlul ultrasonic -100% control al sudurii conform TS EN 10217-1 -Criteriu acceptat: EN 100246-9 -Etalonarea conform: EN 100246-9 10) Controlul radiosopic -Capetele conductelor ,benzile din capatul sudurii, si sudurile reparate vor fi controlate prin procedeul radioscopiei -Acceptarea criteriului: EN100246-10 - fiecare conduct - fiecare conduct - fiecare conduct - fiecare conduct -indicatorii AII UT vor fi verificati prin procedeul radioscopiei -100% -100% -de doua ori/schimb 17

-sudurile reparate, capetele conductelor,ansamblul benzilor din capatul sudurii vor fi inregistrate pe CD sau DVD 11) Banda din capatul sudurii -Banda din capatul sudurii va fi automat decupata din interior spre exterior -fiecare banda in parte -fiecare banda in
438

parte -Banda din capatul sudurii va fi controlata prin intermediul radioscopiei 12) Imperfectiunile suprafetei -Imperfectiunile suprafetei vor fi indepartate prin slefuire - fiecare conduct - fiecare conduct

-Dupa slefuire, grosimea peretelui va fi controlata cu ajutorul unui echipament ultrasonic (Nu va fi mai putin decat minimul prevazut la grosimea peretelui) 13) Alinierea -Punctele 1, 2, 3, 4, 5 si 6 : Doua componente fara solvent epoxy potrivit AWWA C-210 -Examinare vizuala inainte de curatarea abraziva 4 conducte/schimb - fiecare conduct - fiecare conduct -Curatenia suprafetei: ISO 8501/01 Sa 2 potrivit - fiecare conduct -100% -4/schimb -Rugozitate(Asprimea suprafetei) : 30-80 microni (Rz) -4/schimb

-Controlul visual inaintea alinierii

-toate 4 conducte

-Conditiile ambientale -Controlul umiditatii: -Temperatura conductei peste punctul de max.85% min.3 grade Condensare -Controlul peliculei umede: puncte/conducta de la capat (3-6-9-12 pozitionate in sensul 4 fiecare

- fiecare conduct -100%

1/50 conducte - fiecare conduct

- fiecare conduct

439

acelor de ceasornic) -Controlul peliculei uscate: microni min.250

-Testul de vacanta: -Testul Aderentei ( taierea in V) : mm

3V/micron

max. 3.2

-Examinarea vizuala

-capetele conductelor neacoperite: )20mm 14) Acoperirea 100mm +(-

Punctele 1, 2, 3 si 5 Polietilena conform DN 30670 N/n

Punctele 4 si 6 cablu - fiecare conduct -Conditiile ambientale in timpul acoperirii: max.85% umiditate - fiecare conduct

temperatura min 0 grade - fiecare conduct - fiecare conduct -Pre-incalzirea inainte de improscarea cu alice - fiecare conduct metalice - fiecare conduct -Pregatirea suprafetei: ISO 8501/2001 Sa 2 potrivit - fiecare conduct -100% -100% -Asprimea suprafetei: (Rz) 30-80 microni -1/100 conducte -1/categ.
440

-1/100 conducte -Grosimea epoxy: microni min. 60 -1/100 conducte

-fiecare conducta -Grosimea adezivului: microni min.200

-Grosimea acoperirii:

min.3.0 mm

-Testul porozitatii: -Examinarea vizuala -Testul exfolierii +(-) 5 grade min.35N cm.piesei de test -Testul crestarii: C(2h) max.0.3 mm -Alungire la rupere:

min. 25 kv

la 20grade C per la 20 grade min.200%

Testul de impact: 30 impacturi fara electrice -Capetele de conducte neacoperite: mm 15) Trasarea Ufuk Boru

nu cedeaza la avarii

100 mm +(-) 2 - fiecare conduct

TS EN 10217-1 S235j2+N Diametrul X Grosimea peretelui Conducta nr: Lungimea conductei

441

16) Documentele calitatii

Documentul de mai jos va fi dat : A) Incercarea de testare pe scara industrial B) Lista de ambalare

Referin e: STAS 404/1-87 evi din o el fr sudur, laminate la cald; STAS 5301/1-87 evi din o el fr sudur, trase sau laminate la rce; STAS 4273 Clase de importan ; STAS 12400/1,2 Asigurarea exigen elor de performan n construc ii; STAS 10101/1 Greutatea materialelor aflate temporar pe traseul conductelor, Stas 3221 ncrcri mobile; SR EN ISO 9001-Asigurarea calit ii. Cldiri CHEMP Funda ii tip radier; Planeu din beton armat peste funda ii; Structura din lemn arpanta din lemn cu nvelitoare indril de lemn.

Stuctura de rezisten va fi alctuit din: -

Cota zero este cota pardoselii la parter. Adncimea minim de fundare conform NP112-2004 este de 1,20 m. Se recomand ca talpa funda iei s ptrund cel pu in 20 cm n stratul natural bun de fundare. Fundarea se face pe un strat 0,00-2,00m de pietri cu nisip aluvionar de ndesare medie aezat peste roca de baz, stabil a locului stnca. CERIN E DE CALITATE Din punct de vedere seismic, amplasamentele construc iilor au urmtorii parametri conform P100-1/06: Tc=0,7sec, a=0,2g, IMR=100 ani. n conformitate cu STAS 4273/1983 i P100-1/06 construc iile hidrotehnice de producerea energiei electrice se ncadreaz n clasa II de importan , din punct de vedere al criteriului social-economic (Pi<2MW). Clasele minime de beton se stabilesc astfel: a) Beton simplu C4/5 pentru umpluturi, egalizri b) Beton armat C12/15 pentru funda ii supuse la solicitri importante i funda ii supuse la ac iuni dinamice. Diametrul minim al armturilor este 10 mm. Distan a maxim ntre armturi este 250 mm. Pe fe ele laterale ale funda iei se dispun armturi minim 10/250 mm PC52. Etrierii rezult din verificarea la for tietoare i moment de torsiune. Procentul minim de armarea transversal este de 0.1%. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm.
442

Centurile se realizeaz cu o nl ime de 20 cm, armtur longitudinal de 6 bare 12 mm i etrieri 6 mm la 25 cm, procent minim dearmare 0.2%. Condi ii de fundare pe amplasament n conformitate cu referatul geotehnic ntocmit de geolog Floric Toma autorizat sub seria ISC L01 i nr. 1651/31.11.2008. Realizarea infrastructurii la aduc iuni CHEMP Pe conductele de aduc iune se prevd urmtoarele: - Cmine pentru armturi; - Masive de ancoraj amplasate la schimbrile de direc ie, schimbri de pante; - Cte un masiv pentru probe de presiune pentru fiecare aduc iune; Pantele medii de montare a conductelor de aduc iune sunt: Aduc iunea nr.1- 13,22% Aduc iunea nr.2- 18,67% Aduc iunea nr.3- 13,23% Aduc iunea nr.4- 21,47% Aduc iunea nr.5- 2,47% Aduc iunea nr.6- 12,15% i se ncadreaz n SR 6819-1997 Se realizeaz o compactare corespunztoare pe toat suprafa a care reprezint rezemarea conductei, respectiv pe o nl ime de la fundul an ului de 15 cm. Umplerea transeelor, dup efectuarea probelor, se va face n straturi succesive de pmnt n grosime de 20 cm, bine btut cu maiul mecanic, pn la 40 cm peste creasta tubului. Peste aceast nl ime unplerea se va face mecanizat. Faptul c pantele de montare ale conductei sunt relativ mari, execu ia aduc iunii se va face pe tronsoane de 60 m, traneele umplndu-se imediat dup pozarea conductei. Realizarea infrastructurii la cldiri CHEMP Sistemul de fundare este tip funda ie continu pe conturul cldirii cu grosimea de 40 cm realizat sub stlpi de rezisten . Cota de fundare este de 1,4 m fa de cota terenului amenajat. Armtura de rezisten din radier rezult din verificarea sec iunilor caracteristice la momentul nconvoietor i for a tietoare. Peste radier se va turna o plac cu grosimea de 15 cm din beton C20/25(Bc25). Armarea plcii se va face cu plase de 8/10. n placa peste funda ie se vor prevedea 5 goluri de montaj pentru cele 5 turbine, n CHEMP1 i un gol de montaj pentru hidroagregatul nr.6 n CHEMP 2. Golurile de montaj fac posibil intrarea apei de la toate turbinele ntro cuv de beton paralelipipedic, numit aspirator, radierul aspiratorului fiind la cota -2,8 m. Aspiratorul este format din pere i de beton armat cu grosimea de 30 cm i un radier armat cu grosimea de 40 cm. Pentru golurile de la instala ii i aspirator se vor citi planurile de specialitate. nainte de turnare inginerul de instala ii va verifica corectitudinea amplasrii golurilor. Structura cldirilor CHEMP este alctuit din cadre de lemn cu noduri rigide, contravantuite. Pentru asigurarea unei stabilit i generale a structurii vor fi realiza i la fiecare cldire CHEMP cte 4 stlpi de beton armat cu dimensiunea 30 x 30 cm. Pere ii vor fi din lemn izola i pe interior cu vat de sticl i rigips i se vor ncadra n peisajul din zon Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (optimizarea productiei de energie electrica sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru
443

obiectul de investi ii ,, Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din Documenta ia de execu ie i Cerin ele tehnice de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat.
444

Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizaiile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte ,fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s dispun de personal care s posede calificarea profesional necesar pentru acest tip de lucrri sudori autorizati ISCIR, ingineri hidrotehniti o ca tehnologia de execu ie s fie explicit i s con in toate msurile necesare pentru eliminarea oricrei forme de impact negativ asupra mediului n perioada de execu ie; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective;
445

o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria
446

........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus.

X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

B8. Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi uMoliviu I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu, cuprinznd execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE
447

Realizarea a doua centrale hidroelectrice de mica putere urmrete valorificarea poten ialului energetic oferit de cele ase praie din zon coroborat cu cel oferit de debitele emise de sta iile de epurare. Solu ia adoptat const n folosirea apei epurate de la sta iile de epurare 4 i 5 i de la cele ase praie. Se vor monta 6 microhidroagregate pentru produc ia de energie electric, n dou CHEMP-uri, dup cum urmeaz:
Cota captare 1131,367 1169,65 CHEMP 1 1178,118 1513 (SE 4) 1058 (SE5) CHEMP 2 1034 1034 479 24 478,8 23,56 2231 968 0,219 0,219 0,2 0,43 0,0026 11,61 0,008 1,75 9,52 1,44 0,08 0,246 Cota CHE H brut MP 1034 1034 1034 97,367 135,65 144,118 Lungi me conduc ta (m) Ha1 Ha2 Ha3 Ha4 Ha5 95,3 135 736 726,5 0,2191 0,219 0,219 2,053 0,613 3,03 0,02 0,012 0,02 17,78 13,86 26,34 14,58 11,36 21,59 0,616 0,616 0,616 Dext (m) Hd (m) Qmax turbinat (m3/s) Pt (Kw) Pg (Kw) V (m/s)

Ha*

Hnet

141,142 1089

Ha6

1138,87

1053, 2 85,67

85,54

705

0,219

0,034

0,005

3,99

3,27

0,154

*Ha- hidroagregat Captarea apei este de tip crib, cuva de dimensiuni adaptate terenului, cu lungimi de 7-24 m, l ime 1120 m i adncimi pn la 4 m, cu pere i din beton armat de grosime max.15 cm, con ine dou compartimente, deznisipator i camera de ncrcare. Debitele ce vor fi captate variaz n func ie de anotimp i precipita ii ntre 0,003 mc/s si 0,032 mc/s. Pentru alimentarea cu ap din sta iile de epurare SE 4, SE 5 i din praiele 1, 2, 3, respectiv din captarea celor trei praie 4,5,6, n sistem gravita ional, cele 6 microhidroagregate (T1, T2, T3, T4, T5, respectiv T6) vor folosi conductele de aduc iune din metal ngropate sub limita de nghe , care au caracteristicile prezentate n tabelul de mai sus. Restitu ia debitelor prelevate se va realiza integral n emisar, la ieirea din circuitul hidroagregatelor din CHEMP prin canale de evacuare deschise pereate cu piatr. Puterea total instalat este de 63,2 kW. Cldirile CHEMP vor adposti hidroagregatele, sta ia de 0,4 kV, instala ia de automatizare, msur i control, ntr-o solu ie adecvat activit ilor de turism: cldiri uoare din lemn cu geamuri termopan, cu trasee pentru turiti n interiorul centralelor. CHEMP 1 va fi echipat cu 4 turbine de tip BANKI i o turbin de tip Pelton (Ha4) iar CHEMP 2 cu o turbin Banki. Turbina Banki: Domeniul de utilizare: Cdere: H = 3 200 m Debit: Q = 0,003 13 m/s Putere: N = 1 3 000 kW Turbina Pelton
448

Turbina Pelton aferent hidroagregatului HA4 va fi de tip orizontal cu dou injectoare i un deflector, cu caracteristicile: Construc ie in varianta cu 2 diuze orizontale i cu un deflector (lungimea conductei este foarte mare -2231 m); Cderea brut 479 m Pentru debite mici de ap -0,0026 m3/s ; Diametrul diuzei: 50 mm Legatura direct ntre turbin i generator; Diuzele cu ac; Rezisten a la uzur datorat folosirii o elului inox cu rezisten sporita (rotorul, corpul diuzei, diuza si acul diuzei). Energia produs de cele dou CHEMP va fi furnizat unor consumatori din cadrul obiectivului turistic Ghi u-Moliviu, prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1, iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu IV. NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. ADUC IUNI CLDIRI CHEMP 1 i 2 CAPTRI 1, 4, 5, 6 CANAL FUG CHEMP 1 i 2 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC CHEMP 1 i 2 MONTAJ HIDROAGREGATE I SISTEME DE AUTOMATIZARE OBIECT

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie i/sau Specifica iile din Anexa B la prezenta documenta ie.

449

Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire

V.

DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie
450

Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice D. Specifica ii echipamente electromecanice i electrice Generalit i Obiectivul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde n scop turistic i alimentarea cu energie a utilit ilor din cadrul obiectivului turistic Ghi u-Moliviu. Valorificarea n scop turistic a poten ialului hidroenergetic din zon se face prin: Realizarea Centralelor Hidroelectrice de Mic Putere (CHEMP-uri), ce folosesc poten ialul hidroenergetic local, n scopul vizitrii acestora de turiti; Construc iile hidrotehnice aferente CHEMP-uri pot fi vizitate de turiti sub controlul reprezentantului beneficiarului. Pentru realizarea acestor obiective se vor realiza urmtoarele: 4. achizi ia hidroagregatelor n condi iile amenajrii, specificate n prezentele Cerin e tehnice de execu ie; 5. achizi ia dulapurilor de servicii proprii i generale de c.a (0,4KV) i c.c (24 V.c.c.) n conformitate cu cerin ele beneficiarului de realizare a schemelor de alimentare, automatizare, protec ie, semnalizare i msur ( conform planelor din B.2.Pr i desenate) ; 6. instala iile de joas tensiune i de automatizare vor fi astfel proiectate i realizate nct s permit: monitorizarea parametrilor de intrare: nivele, debite, temperaturi, tura ii, tensiuni, curen i, etc.; pornirea, oprirea hidroagregatelor n func ie de anumite criterii; teletransmiterea parametrilor de la CHEMP la un punct de comand; realizarea balan ei de energie electric (energie produs, energie consumat).

Echipare CHEMP nr.1 Echipare Turbin Tip Banki Banki Banki Pelton Banki Cdere net (m) HA 1 HA 2 HA 3 HA 4 HA 5 95,3 135 141,14 478,8 23,5 Debit nominal (m3/s) 0,02 0,012 0,02 0,0026 0,008 Putere (KW) 15 11 22 10 1,5 Generator Tura ie (rot/min) 1000 1000 1000 1000 1000

Parametrii echipamentelor ce echipeaz CHEMP nr. 1:

451

Nr. crt 1.

Denumire si structura echipament Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina

Caracteristici tehnice si functii realizate - diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 16 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 25 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului - diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 60 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 34 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 95,3 m - debit de calcul: Qc = 0,02 m/s - putere nominal la cupl: P = 17,78 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 56 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 135 m - debit de calcul: Qc = 0,012 m/s - putere nominal la cupl: P =

U.M. set 4

Cantitate

Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina

set

3.

Turbina hidraulica Tip Banki compusa din: - aparat director - rotor - arbore - tub de aspiratie - lagar axial radial pe rulmenti unsi cu ulei - etansare arbore - ventil rupere vacum - rama si suporti - aparatoare cuplaj - frana hidraulica - cuplaj elastic

set

set

452

Nr. crt

Denumire si structura echipament

Caracteristici tehnice si functii realizate 13,86 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 52 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 144,118 m - debit de calcul: Qc = 0,02 m/s - putere nominal la cupl: P = 26,34 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 67 kg/set - greutate SDV-ur 23kg/set - tip turbin: Banki - cdere net de calcul: Hc = 23,56 m - debit de calcul: Qc = 0,008 m/s - putere nominal la cupl: P = 1,75 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm de montaj:

U.M.

Cantitate

set

set

453

Nr. crt

Denumire si structura echipament

Caracteristici tehnice si functii realizate - greutate turbin: 13 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set

U.M.

Cantitate

4.

Turbin Pelton de tip orizontal echipat cu: Dou diuze orizontale; Un deflector

- cdere net de calcul: Hc = 478,8 m - debit de calcul: Qc = 0,0026 m/s - putere nominal la cupl: P = 11,61kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 91 % - diametru de intrare n turbin: 130 mm - greutate turbin: 45 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 10kg/set set 1

5.

Sistem de masura debit compus din: - 3 traductoare de masura - echipament specific de automatizare - sistem de afisare numeric si transmitere informatie

- are functia de masura a debitului pe conducta de alimentare la intrarea in vana fluture

set

6.

Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidraulica compus din: - baterie cu azot - bloc hidraulic de comanda aparat director - 1 traductor de presiune montat la intrarea in turbin - traductor de reactie aparat director - 1 manometru montat pe tubul de aspiratie - servomotor de actionare - grup de pompare - circuit ulei - traductor de presiune

- presiune nominala 65 bari - presiune maxima de avarie 54 bari - timpi manevra de inchidere/deschidere 8/14s - tensiune alimentare 24 V c.c. - masa 400 kg Are functia de: - pornire/oprire normala trubina - oprire de avarie - franare hidraulica turbina - incarcare/descarcare putere in functie de conditiile de exploatare
454

set

Nr. crt 7.

Denumire si structura echipament - sistem de masura turatie Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

Caracteristici tehnice si functii realizate - putere: 15 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 120 kg - greutate rama: 20kg - putere: 11kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 105kg - greutate rama: 10kg - putere: 22 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1000 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 175 kg - greutate rama: 24kg

U.M.

Cantitate

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

set

455

Nr. crt

Denumire si structura echipament Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

Caracteristici tehnice si functii realizate - putere: 10 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 105 kg - greutate rama: 10,6kg - putere: 1,5 kW - tensiune: U = 0,4 kV - frecventa: f = 50 Hz - turatie nominala: n = 1010 rpm - factor putere: cos = 0,88 - turatia ambalare: na = 2550 rpm - clasa de izolatie: I - grad protectie: IP23 - randament: = 96% - greutate: 26kg - greutate rama: 3,8kg

U.M.

Cantitate

set

Hidrogenerator asincron compus din: - hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina - termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare - cutie de borne principala - cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent - rama de fundatie

set

8. 8.1

Sistem de automatizare, msur, protec ie i control compus din: Dulap de comanda (DC) Dulap metalic, IP55, echipat fa -spate dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un automat programabil PLC, - un set module intrri/ieiri digitale, intrri/iesiri analogice, tip Twido/ Schneider Electric; - un panou operator, 3,8, grafic, color, touch-screen -pornire/oprire hidroagregat in regim normal -oprire hidroagregat in regim de avarie -functii de control si monitorizare -asigura posibilitatea de control si comunicare la distanta -formarea sursei operative de curent continuu -distributia tensiunii continue
456

buc.

Nr. crt

Denumire si structura echipament - un redresor si baterii de acumulatoare - un aparat masura izolatie - un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lmpi semnalizare, chei comanda, butoane comanda, cleme/

Caracteristici tehnice si functii realizate

U.M.

Cantitate

8.2

Dulap de forta -celule (DF) Dulap metalic, IP55, dimensiuni: 2100x800x800mm, acces fa -spate, echipat pentru fiecare generator cu: - un intrerupator automat tripolar, debrosabil, cu protectii la suprasarcina si supracurent- un set trafo masura curent; - un aparat digital de masura U,I,cos,P,Q,S - un set disjunctoare, relee intermediare, lmpi semnalizare

-cuplare generator la sistem (la postul trafo) - masura parametrii electrici la bornele generatorului - protectia generatorului asincron

buc.

8.3

Dulap compensare factor de putere (DCFP) Dulap metalic, IP55, dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un interuptor automat tripolar si un set contactoare tripolare pentru c-da bateriilor de condensatoare - intrerupatoare tripolare pentru protectia bateriilor de condensatoare -baterii condensatoare -trafo curent -voltmetru si comutator voltmetric -regulator electronic de factor de putere -set disjunctoare, releu prezenta tensiune, lmpi semnalizare, cleme

- compensarea automata a factorului de putere

buc.

9.

Echipament monitorizare i urmrire procese, inregistrare evenimente compus din: - un calculator PC - o sursa neintreruptibila UPS

- Monitorizare si control proces si management centrala la distanta

set

457

Nr. crt

Denumire si structura echipament - o imprimanta - o licenta soft aplicatie

Caracteristici tehnice si functii realizate

U.M.

Cantitate

10. 10. 1

Cabluri electrice de joasa tensiune, compuse din: Cabluri de energie compus din: - un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de for , masura si sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului ); - un set cabluri de forta intre dulapul de for si elementele de executie din centrala; - un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina res ectiv de protectie, masura si sincronizare set 5

10. 2

Cabluri de semnalizare compuse din: - un set cabluri de masura curent intre cutiile terminale ale generatorului si dulapul de protectie, masura si sincronizare - un set cabluri de semnalizare intre traductoarele din instalatii si dulapul de control turbina - un set cabluri de comanda intre dulapul de control turbine si electrodistribuitoare

set

10. 3

Accesorii de cablare compuse din: - un set jgheaburi metalice, tuburi flexibile, etc. Echipare CHEMP nr.2 Turbin Echipare Tip Cdere net (m) HA 6 Banki 85,54 Debit nominal (m3/s) 0,003 Putere (KW) 3,7

set

Generator Tura ie (rot/min) 1000

Parametrii echipamentelor ce echipeaz CHEMP nr. 2:

458

1.

Vana fluture de intrare in turbina compusa din: - vana propriuzisa; - mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la nchidere - compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina

- diametru nominal DN 300 - presiunea nominala PN 16 bari - alimentare in c.c. la 24 V i hidraulic la inchidere - masa vana 25 kg - masa compensator 12 kg Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului - cdere net de calcul: Hc = 85,54 m - debit de calcul: Qc = 0,003 m/s - putere nominal la cupl: P = 3,99 kW - tura ie normal: n = 1000 rpm - tura ie de ambalare: na = 2500 rpm - randament turbina T = 86 % - diametru de intrare n turbin: 90 mm - greutate turbin: 21 kg/set - greutate SDV-uri de montaj: 3kg/set

set

2.

Turbina hidraulica Tip Banki compusa din: - tip turbin: Banki - aparat director - rotor - arbore - tub de aspiratie - lagar axial radial pe rulmenti unsi cu ulei - etansare arbore - ventil rupere vacum - rama si suporti - aparatoare cuplaj - frana hidraulica - cuplaj elastic

set

3.

Sistem de masura debit compus din: - 3 traductoare de masura - echipament specific de automatizare - sistem de afisare numeric si transmitere informatie

- are functia de masura a debitului pe conducta de alimentare la intrarea in vana fluture

set

4.

Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidraulica compus din: - baterie cu azot - bloc hidraulic de comanda aparat director - 1 traductor de presiune montat la intrarea in camera spirala - traductor de reactie aparat director

- presiune nominala 65 bari - presiune maxima de avarie 54 bari - timpi manevra de inchidere/deschidere 8/14s - tensiune alimentare 24 V c.c. - masa 400 kg
459

set

- 1 manometru montat pe tubul de aspiratie - servomotor de actionare - grup de pompare - circuit ulei - traductor de presiune - sistem de masura turatie 5. Hidrogenerator asincron compus din:

Are functia de: - pornire/oprire normala trubina - oprire de avarie - franare hidraulica turbina - incarcare/descarcare putere in functie de conditiile de exploatare - putere: 3,7kW

- hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in - tensiune: U = 0,4 kV circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu - frecventa: f = 50 Hz vaselina - turatie nominala: n = 1010 - termorezistente pentru masurarea rpm temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare - factor putere: cos = 0,88 faza) si in lagare - turatia ambalare: na = 2550 - cutie de borne principala rpm - cutie de borne neutru echipate cu 3 - clasa de izolatie: I transformatori de curent - grad protectie: IP23 - rama de fundatie - randament: = 96% - greutate: 49 kg - greutate rama: 20kg 6. 6.1 Sistem de automatizare, msur, protec ie i control compus din: Dulap de comanda (DC) Dulap metalic, IP55, echipat fa -spate dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un automat programabil PLC, - un set module intrri/ieiri digitale, intrri/iesiri analogice, tip Twido/ Schneider Electric; - un panou operator, 3,8, grafic, color, touch-screen - un redresor si baterii de acumulatoare - un aparat masura izolatie - un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lmpi semnalizare, chei comanda, butoane comanda, cleme/ -pornire/oprire hidroagregat in regim normal -oprire hidroagregat in regim de avarie -functii de control si monitorizare -asigura posibilitatea de control si comunicare la distanta -formarea sursei operative de curent continuu -distributia tensiunii continue

set

buc.

460

6.2

Dulap de forta -celule (DF) Dulap metalic, IP55, dimensiuni: 2100x800x800mm, acces fa -spate, echipat pentru fiecare generator cu: - un intrerupator automat tripolar, debrosabil, cu protectii la suprasarcina si supracurent- un set trafo masura curent; - un aparat digital de masura U,I,cos,P,Q,S - un set disjunctoare, relee intermediare, lmpi semnalizare

-cuplare generator la sistem (la postul trafo) - masura parametrii electrici la bornele generatorului - protectia generatorului asincron

buc.

6.3

Dulap compensare factor de putere (DCFP) Dulap metalic, IP55, dimensiuni : 2100x800x800mm, acces fa , echipat cu: - un interuptor automat tripolar si un set contactoare tripolare pentru c-da bateriilor de condensatoare - intrerupatoare tripolare pentru protectia bateriilor de condensatoare -baterii condensatoare -trafo curent -voltmetru si comutator voltmetric -regulator electronic de factor de putere -set disjunctoare, releu prezenta tensiune, lmpi semnalizare, cleme

- compensarea automata a factorului de putere

buc.

7.

Echipament monitorizare i urmrire procese, inregistrare evenimente compus din: - un calculator PC - o sursa neintreruptibila UPS - o imprimanta - o licenta soft aplicatie

- Monitorizare si control proces si management centrala la distanta

set

8. 8.1

Cabluri electrice de joasa tensiune, compuse din: Cabluri de energie compus din: - un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de for , masura si sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului );
461

set

- un set cabluri de forta intre dulapul de for si elementele de executie din centrala; - un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina respectiv de protectie, masura si sincronizare 8.2 Cabluri de semnalizare compuse din: - un set cabluri de masura curent intre cutiile terminale ale generatorului si dulapul de protectie, masura si sincronizare - un set cabluri de semnalizare intre traductoarele din instalatii si dulapul de control turbina - un set cabluri de comanda intre dulapul de control turbine si electrodistribuitoare 8.3 Accesorii de cablare compuse din: - un set jgheaburi metalice, tuburi flexibile, etc. Considera ii tehnice 1. Echipamente i instala ii mecanice a) Captare S-au prevzut captri pentru alimentri cu ap industrial, conform indicativ GP 076-02, de tip crib i deversor cu prag lat. nl imea pragului lat este de 0,40m. Pentru captri s-au prevzut urmtoarele echipamente: - van de splare montat pe fundul fiecrui bazin colector; - van fluture, ac ionat manual, montat pe conducta de aduc iune. b) CHEMP Fiecare CHEMP va fi echipat nct s func ioneze complet automat, far personal de exploatare, doar cu supraveghere periodic i monitorizare de la distan . Sistemul de automatizare al hidroagregatelor cu automatele programabile va cuprinde toate nivelurile informa ionale i de control care s asigure func ionarea centralei n condi ii de siguran i la un nivel nalt al randamentului i fiabilit ii hidroagregatului. Sistemul de comanda va permite comunicarea la distan (prin intermediul unui PC instalat n fiecare cldire CHEMP) a urmtorilor parametrii (monitoriza i local): nivel ap, curen i, tensiuni, putere activ, putere reactiv etc. Componen a echipamentelor mecanice i rolul acestora n func ionarea CHEMP sunt urmtoarele: turbinele hidraulice sunt prevzute cu sistem de reglaj hidraulic, bazat pe un grup de ulei sub presiune. Comanda hidraulic pentru deschiderea clapetelor de admisie a apei n turbine, pentru reglaj de debit sau pentru nchiderea clapetelor este dat de sistemul de automatizare
462

set

set

prin intermediul regulatoarelor de tura ie. Acestea men in func ionarea turbinelor, respectiv hidroagregatelor, n limitele parametrilor de ncadrare prestabili i, asigurnd oprirea hidroagregatelor la atingerea nivelului minim n bazinul compensator sau n cazuri de ambalare a turbinelor hidraulice; pentru distribu ia apei n turbine, conductele de aduc iune vor fi prevzute cu reduc ii, la intrarea n centrale corespunztoare diametrelor flanelor de la ansamblurile de alimentare ale turbinelor; vanele cu nchidere rapid, ac ionate cu reductoare electrice, att la nchidere ct i la deschidere. Comenzile pentru nchiderea sau deschiderea vanelor sunt date de sisternul de automatizare al turbinelor, n momentul opririi sau pornirii aceestora. Rolul vanelor este de protec ie i de izoalare a turbinelor n amonte, n cazul execu iei de interven ii asupra hidroagregatelor. Dup vanele cu nchidere rapid, pe traseul conductelor de intrare n turbine, sunt montate compensatoare de montaj, necesare pentru preluarea jocurilor rezultate n urma montrii pieselor pe traseul aduc iunii i totodat pentru preluarea i a eventualelor dilatri sau contrac ii datorate temperaturii n func ionare a hidroagregatelor; vane by-pass ac ionate mechanic cu rol de protec ie i de izoalare a microhidroagregatelor n amonte, n cazul execu iei de interven ii asupra acestora; traductoarele de presiune aflate la baza conductelor de aduc iune i care transmit n mod continuu nivelul apei din camerele de ncrcare ale prizelor crib. Atingerea nivelului de maxim corespunde cu semnalul dat pentru pomirea turbinelor, iar atingerea nivelului de minim corespunde cu semnalul dat pentru oprirea turbinelor. Nivelele de maxim i de minim sunt date de reglajele traductoarelor Evacuarea energiei produse se face prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4 kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1 , iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 (vezi P.T. REALIZAREA DE RE ELE ELECTRICE DE DISTRIBU IE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC N AREALUL GHI U-MOLIVIU, COMUNA AREFU, JUDE UL ARGE). Racordurile la punctele de transformare se vor realiza prin dou linii electrice subterane, folosind cabluri armate cu band de o el. Lungimile racordurilor de la CHEMP-uri pn la punctele de transformare sunt urmtoarele: - de la CHEMP 1 la PTAb nr. 1 cca. 180m; - de la CHEMP 2 la PTAb nr.12 cca. 800m. Traseele cablurilor sunt prezentate n planurile anexate. Func iile de monitorizare ale automatelor programabile - comunic direct cu procesul prin canale de intrare-ieire; - asigura ajustarea on-line a parametrilor de func ionare (valori prescrise i limite), far dispozitive auxiliare (PC. hard - help. laptop); - permite activarea/dezactivarea de func ii i for area pe canale de intrare-ieire; - autotestarea; - nregistrarea i arhivarea de evenimente i a pararnetrilor; - contorizeaza numrul de ore de func ionare a fiecrui agregat; - asigura interfa a om-main prin panoul operator, cu urmtoarele facilit i: prezentarea structurat a informa iei n ecrane; afiarea strilor dispozitivelor de comuta ie;
463

posibilitatea de comand, n regim manual, de la panoul operator; afiarea valorilor curente a parametrilor masura i; semnalizarea ieirilor din limite a parametrilor; vizualizarea i modificarea limitelor; vizualizarea listei de alarme i istoricul acestora; protec ia mpotriva comenzilor intempestive prin dubl comand; protec ia mpotriva accesului la setri valori prescrise i limite, prin parole. 3. Sistemul de monitorizare Sistemul de monitorizare al fiecrui CHEMP are n componen : un server de proces i baze de date, complet echipat; o sta ie de operare cu monitor, tastatur, mouse; o sta ie mobil de mentenan (laptop).

Sistemul centralizat de achizi ii de date permite conducerea i supravegherea de la pupitrul din camera de comand a centralei. De la nivelul sta iei de operare se va realiza conducerea i supravegherea hidroagregatelor, a instala iilor proprii grupurilor i a instala iilor generale ale centralei. Sistemul informatic are n principal urmtoarele func ii: culegerea, recep ia i schimbul de date; nregistrarea secven ial a evenimentelor; validarea, prelucrarea, afiarea i arhivarea de date; elaborarea, executarea de telecomenzi i telereglaje n instala ii; prelucrarea i gestionarea alarmelor; supravegherea, configurarea i mentenan a sistemului informatic. 4. Generatoarele i anexele lor n cele dou CHEMP-uri se vor instala ase grupuri hidroenergetice cu urmtoarele caracteristici tehnice i constructive ale generatoarelor, cuplate la turbine: generatoarele asincrone cu rotoarele n scurtcircuit, cu ax orizontal, antrenate fiecare de cte o turbin hidraulic tip Banki sau Pelton ; Un generator asincron este compus din urmtoarele subansamble: a) statorul generatorului se compune din: carcasa de form circular, de construc ie sudat, executat din tabl de o el laminat; pachetul de tole stator, executat din tole inelare tan ate din tabl silicioas. Tolele sunt lcuite pe ambele pr i i sunt dispuse n pachete, cu spa ii de ventila ie; nfurarea statorului este executat din conductori din cupru. Izola ia nfurrii statorice este de clas F, pe baz de rini sintetice; bornele i cutia de borne: nfurarea statoric este conectat n stea, avnd accesibile 4 borne ( U, V, W si N). Conectarea generatorului la re ea se face prin cabluri electrice;
464

b) rotorul generatorului se compune din: arborele generatorului, laminat din o el carbon cu caracteristici mecanice superioare. Pe arbore sunt sudate nervuri radiale, pe care se monteaz pachetul de tole rotoric; pachetul de tole rotoric se execut din tole inelare tan ate din tabl silicioas cu pierderi reduse, izolate pe ambele fe e cu lac; nfurarea rotorului este format din bare de cupru cu sec iune dreptunghiular, sudate la capete de cele dou inele de scurtcircuitare din cupru; ventilatoarelede tip radial, 2 buc., cte unul de fiecare parte a rotorului. Ele sunt de construc ie sudat, din o el; c) scuturile generatorului servesc pentru montarea rulmen ilor, nchiderea spa iului mainii i asigurarea circuitului de ventila ie. Prin scuturi se transmite ntreaga greutate a rotorului spre stator i acesta o transmite funda iei de beton. Scutul propriu-zis este de construc ie sudat i este format din butuc, disc exterior i nervuri radiale de consolidare. n butuc se monteaz rulmentul. Generatorul are dou feluri de rulmen i: rulment radial, cu role cilindrice, montat n scutul spre cuplaj; rulment axial-radial, cu role cilindrice, montat n scutul opus cuplajului. d) Controlul termic Generatorul asincron este prevzut cu o instala ie de control termic, format din traductoare de temperatura i conductori electrici de la aceste traductoare la irul de cleme montat pe carcas. Traductoarele de temperatur sunt montate n: nfurarea statorului, cte unul pentru fiecare faz (3 active + 3 rezerv); fierul activ stator ( 3buc); n circuitul aerului de ventila ie, unul pe circuitul aerului cald, unul pe circuitul aerului rece; n lagrele generatorului; Traductoarele de temperatur sunt conectate la dulapul de comand i automatizare (DC). Regimurile de func ionare ale generatoarelor Generatorul va dezvolta puterea nominal de durat pentru urmtoarele date nominale: puterea nominal (kW); tensiunea nominal (V); curent nominal (A); frecven a nominal; conexiune stator; tura ia nominal (rpm); grad de protec ie constructiv; modul de montare; tipul lagrelor; tipul de lubrefiere;
465

clasa de izola ie; modul de rcire; randamentul; nivel de zgomot (dBA); masa (kg); rezisten a la nclzire; factorul de putere nominal; temperatura aerului de rcire (C); ncrcarea simetric a celor trei faze. Pentru regimul nominal, definit mai sus, generatorul va realiza randamentul nominal. Generatorul va debita puterea nominal la varia ia tensiunii nominale cu 5%, fr a se depi limitele de nclzire admisibile ale nfurrilor. De asernenea, generatorul va putea func iona la o varia ie a frecven ei ntre limitele 5 fa de frecven a nominal, fr a se depi limitele de nclzire adrnisibile ale nfurrilor. Func ionarea generatorului la o temperatur a aerului de rcire mai mare de 40C nu este admisibil. Generatorul va permite func ionarea la tura ia maxim de ambalare timp de 2 minute, fr deteriorri sau deforma ii permanente. Numrul de pomiri-opriri nu se limiteaz. Nivelul de zgomot n sala mainilor, masurat la distan de 1m de generator nu va depi 80dB. Generatorul se va cupla la re ea la atingerea tura iei nominale, semnal care va fi dat de un traductor de tura ie care face parte din fumitur. Generatorul va func iona numai cuplat la re ea. La dispari ia tensiunii re elei, generatorul se decupleaz de la re ea prin sistemul de protec ii electrice. Regimurile mecanice i termice Solicitrile mecanice care pot aprea n orice punct al generatorului, n toate condi iile de func ionare normale sau de avarie, nu trebuie s depaeasc 2/3 din limita de curgere a materialelor. Supratemperaturile maxime admisibile ale generatorului la func ionare continu, la parametrii nominali vor fi: pentru nfurrile statorice: 70C; pentru miezul magnetic: 60C. Echilibrarea static i dinamic a rotorului trebuie facut astfel nct s se evite vibra iile i rezonan ele periculoase ale acestuia: mrimea vibra iilor lagrelor: max. 16m; btaia arborelui: max. 20m. 5. Alte instala ii electrice Instala ii electrice de iluminat i for
466

Instala ii de paratrsnet a) Instala ii electrice de iluminat i prize Instala iile electrice de iluminat asigur iluminatul la CHEMP n concordan cu nivelele de iluminare prevzute n normele de iluminare n vigoare. Iluminatul se realizeaz cu corpuri de iluminat fluorescent i halogen cu grad ridicat de protec ie IP65. Corpurile de iluminat din CHEMP se monteaz pe perete la nl imea h=2,5m. Comanda iluminatului se va realize astfel nct s se realizeze un iluminat minim, folosind n acest scop comutatoare i circuite separate. Tipurile de ntreruptoare i comutatoare, se vor alege dup destina ia ncperii, montarea lor facndu-se conform normelor n vigoare. Circuitele de alirnentare ale corpurilor de iluminat se va face cu cablu CYYF 3x l,5mmp. Cablul va fi tras n tuburi de protec ie i va fi pozat aparent. Se vor prevedea prize monofazate cu contact de protec ie. Acestea vor fi alimentate din tabourile de iluminat cu cablu CYYF 3x2,5 mmp. Circuitele care alimenteaz prizele trifazice din CHEMP se vor face cu cablu CYYF 5x4mmp. Cablul va fi montat aprent. b) Instala ii de paratrsnet Instala ia de paratrsnet se realizeaz din conductoare de captare i coborare (OL Zn 25x4mm) pozate pe conturul cldirii, respectiv pe zid. Conductoarele de captare sunt dispuse ntr-o re ea, ochiurile aceteia au dimensiunea 20x20[mxm]. Pe coamele construc iei, conductoarele de captare se ndoaie n sus (la col urile acoperiului) pe o nl ime de circa 0,3 m pentru a forma mici tije de captare. Fiecare conductor de coborare este prevzut cu o eclis de separa ie la locul de racordare cu coductorul de legare la priza de pmnt. Eclisa de separa ie se amplaseaz pe perete la o nl ime de 2,5 m de sol. Conductoarele de coborare se protejeaz mpotriva loviturilor mecanice pe o nl ime de 2 m de la sol i 0,3 m sub nivelul solului. Priza de pmnt se leag la instala ia tehnologic de mpmntare. Rezisten a de dispersie a prizei de pmnt va fi masurat dup execu ie i trebuie s aib valoarea mai mic sau egal cu 1 ohm. Conform Normativ I7-02 se poate realiza o a doua priz n funda ia cldirii. Legarea la pmnt a par ilor metalice a instala iilor se face prin nulul de protec ie, prevzut n acest scop, prin banda de otel 25x4 mm care se leag la centura de punere la pmnt a cldirii. CONDITII TEHNICE GENERALE Echipament de comuta ie: o domeniul nominal de lucru al bobinelor: 0,7 1,15 Un ; o limitele tensiunii de men inere si cdere : U< 0,6 Un pentru un timp t< 5 ms mentinere U< 0,6 Un pentru un timp t> 5 ms cadere 0,6Un <U< 1,3 Un men inere U> 1,3 Un pentru un timp t< 3ms men inere U> 1,3 Un pentru un timp t> 3ms - cdere
467

o nchiderea contactelor trebuie s fie rapid, ferm i lin; o respectarea condi iilor de compatibilitate electromagnetic prevzute de norma CEI/EN60947; Cabluri i conductoare Echipamentele achizi ionate vor permite: i. ii. iii. iv. i. ii. iii. iv. v. pozarea cablurilor i conductoarelor s asigure eliminarea perturba iilor reciproce pentru urmtoarele categorii : cabluri sensibile (circuite de msur cu semnale analogice de nivel redus); cabluri pu in sensibile (circuite digitale ); cabluri pu in perturbatoare (circuite cu bobine i contacte de comand); cabluri perturbatoare. nivelul de izola ie conform PE 109-92 excluderea riscului de deteriorare mecanic; conductoarele rigide rotunde sau sectoriale s fie conectate n cleme de tip WDU sau SAK cablurile i conductoarele flexibile se vor conecta n cleme de tip WFF se realizeaz n standardul EN60439-1 adaptabilitate n timp la noile tehnologii; interven ii la automentenan , mentenan cu dulapul aflat sub tensiune; inspec ia vizual s pun n eviden orice anomalie; grad de protec ie IP54; barele de distribu ie din dulapuri s permit conexiuni rapide prin urub i accesibilitate total; s permit extinderea uoar a numrului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent. clasa de protec ie IP65; rezistente la foc i mediu coroziv; acces uor pentru interven ii la echipament. dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protec ie contra defectelor de punere la pmnt (direct sau indirect), contra defectelor de izola ie i a riscului apari iei incendiilor, cu urmtoarele func iuni: mpr irea instala iei ntr-un numr de grupe de circuite i protejarea fiecrui grup cu dispozitivul corespunztor; coordonarea dispozitivelor din aval i amonte astfel nct doar sec iunea defect s fie scoas din func iune; configurabile pe mai multe nivele de selectivitate, ncepnd de la ntreruptorul general de putere i pn la ultimul consumator; setarea unui prag de alarm a degradrii izola iei (permi nd o interven ie preventiv; memorarea defectului de punere la pmnt;
468

Dulapuri electrice de echipament

Cofrete de alimentare i comand locale, pentru curent alternativ

Echipament de protec ie

vi. -

indicarea rezisten ei de izola ie. echipamentul de protec ie al fiecrui consumator se alege de furnizor i se monteaz n cutiile locale; echipamentul de protec ie al circuitului de alimentare a fiecrui consumator se alege de furnizor i se monteaz n dulapurile electrice de la nivelul camerei de comand; func iile fiecrui consumator se asigur de furnizor prin automatul programabil aferent fiecrui hidroagregat ce se monteaz n dulapul de c.a al hidroagregatului; integrarea tuturor func iunilor consumatorilor alimenta i din serviciile proprii i generale precum i comenzile i semnalizrile necesare la alte nivele de ierarhizare a informa iilor (hidroagregat, cascad, dispecer etc) se asigur de furnizor; asigur monitorizarea calit ii energiei electrice ( supratensiuni rapide, scderi sau goluri de tensiune, ntreruperi de scurt durat) i nregistrarea perturba iilor; asigur msura energiei electrice consumate pe fiecare CHEMP i centralizat pe amenajare i transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informa iei; monitorizarea i nregistrarea timpilor de func ionare ai agregatelor de baz i, eventual, ai consumatorilor i transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informa iei; traductoarele necesare realizrii func iunilor tuturor consumatorilor se asigur de furnizorul de echipament primar (hidrogenerator, turbin)

Echipament de automatizare, msur i traductoare -

Instalatie de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP) Instalatia hidraulica conform schemei hidraulice se compune din: un rezervor hidraulic sudat de 25dm3 prevazut cu buson de umplere,nivela de ulei si dop de golire o pompa cu cuplaj si motor electric,cu corp cu supapa presiune ,supapa sens ,filtru si distribuitor comandat electric fixate pe capacul rezervorului supapa de sens pe traseu , robinet cu manometru si filtru de presiune cu sesizare electrica montate pe Traseu un ansamblu modular de 4 buc blocuri hidraulice cu doua placi de capat,3 buc distribuitoare cu comanda electrica, 4buc regulatoare de debit cu supape de sens,3 buc drosele pe P,4 buc supape selectoare cartus, 3buc supape deblocabile,2 buc drosele cale modulare,1 buc distribuitor electric proportional cu bloc electronic neintegrat;montajul este modular intr-un bloc fiind montate cartusele supapelor selectoare. 1 buc distribuitor electric 2/2 cu inchidere etansa normal inchis,un manometru si un releu de presiune ,montate pe traseu un acumulator hidropneumtic cu bloc de siguranta si descarcare montat pe un suport prins de rezervorul hidraulic doua acuatoare pentru vanele VIR si VBYS ,comandate hidraulic echipate fiecare cu un traductor de pozitie unghiular un cilindru hidraulic pentru actionarea aparatului director echipat cu un traductor liniar de cursa

Instalatia functioneaza cu ulei hidraulic cod PECO H36EP STAS 9506/84 sau ulei echivalent. Probe la punerea in functiune a Instalatiei de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP) Dupa terminarea montajului si realizarea unor legaturi provizorii la elementele ce se actioneaza, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii :
469

-verificarea realizarii traseelor de alimentare conforme cu ciclograma de lucru -verificarea realizarii etansarii pe circuitele de alimentare si pe circuitul acumulatorului -verificarea realizarii reglajelor de presiune -verificarea realizarii reglajelor de vitezelor de lucru la elementele de executie -verificare citirii corecte a presiunii la manometre -verificarea reglarii releului de presiune Nivel de siguran n exploatare Echipamentul care va fi montat i schemele de alimentare i protec ie vor trebui s asigure eliminarea urmtoarelor probleme constatate n exploatare: - la executarea manevrelor s se poat respecta distan ele de protec ie prevzute n normele de protec ia muncii ( legea protec iei muncii legea 90/ ; Norma 65/97 Norme specifice de protec ia muncii pentru transportul i distribu ia energiei electrice); - s se elimine pericolul de incendiu; - consumatorii s poat fi izola i pentru lucrri de mentenan , astfel nct s se asigure continuitatea alimentrii celorlal i consumatori; - s asigure protec ia personalului de exploatare mpotriva atingerii directe. Condi ii de certificare a conformit ii echipamentelor - S fie conforme standardelor: EN 954-1, CEI 1008, CEI/EN 60947, EN60439-1 - Respectarea urmtoarelor norme i prescrip ii: Norma specific 65/1997, PE009/1993, PE131/1995, PE114/1983, PE025/1994, PE602/1980, 3.RE-I23/88, PE116-2/92, PE102/86; PE003/79; PE116/94; PE118/92; PE101A/85; IRE-Ip30-90; Legea 65/2000; Legea 137/97; PE504/96; 1E-Ip-68/91; F-IE13.2/73; F-IE-13.50/75; F-IE-21/70; FC-18/77; PE003/79; STAS12604/4/89; STAS12604/5/90 - Respectarea Cerin elor tehnice de execu ie. CONDI II DE LIVRARE ECHIPAMENTE Echipamentele vor fi nso ite de urmtoarele documente redactate n limba romn : c) cu ocazia livrrii echipamentelor, furnizorul va prezenta i documenta ia tehnic complet (carte tehnic ,scheme electrice, certificate de calitate i declara ii de conformitate, instruc iuni tehnice de utilizare, buletine de verificri pentru ntreg volumul de aparataj ce se monteaz n celule, ct i pentru protec iile electrice oferite); d) Documenta ia va cuprinde, n mod obligatoriu, programele de probe i verificri profilactice n timpul exploatrii, precum i cele ocazionate de repara iile planificate i periodicitatea acestora. ALTE CONDI II TEHNICE DE OFERTARE La ntocmirea ofertei se va ine seama de Anexa B Specifica ii MHC E. Specifica ii arhitectur Prezentul capitol trateaz construirea a dou cldiri pentru centrale hidroelectrice de mic putere CHEMP. Cladirea propusa va avea functiune producerea energiei electrice .
470

Accesul carosabil se face din drumul comunal Moliviu pe drum tehnologic ce va fi construit pana in vecinatatea construc iilor. DESCRIEREA CLDIRILOR: 3. Ac=96 mp 4. Ac=36 mp Sistemul constructiv al celor dou cldiri CHEMP (tip parter) este alcatuit din infrastructura beton armat (funda ii de beton armat tip radier), planeu din beton armat peste funda ii (care sus ine cinci hidroagregate) suprastructura cu stalpi , grinzi din lemn. Inchiderile vor fi din panouri lemn cu termoizola ie 10 cm. Soclul va fi placat cu piatra natural, nuante de gri. Interiorul va avea o singura ncpere care va cumula func iunile: sala mainilor i camera de comand. Soclurile de montaj ale hidroagregatelor vor fi realizate cu materiale care asigura fonoizola ia necesar. De asemenea planeul peste sala mainilor este din lemn cu fonoizola ie la partea inferioara (3cm de polistiren expandat), protejat cu placi OSB. Sistemul de acoperire va fi tip arpanta , cu termoizolatie din vata minerala n pod, deasupra planseului peste sala mainilor. Invelitoarea va fi din materiale uoare indril bituminoas . Jgheaburile si burlanele vor fi simple, din tabla zincata, fara ornamente sau alte interventii de prost gust. Tamplaria va fi din aluminiu culoarea lemnului, cu geam termoizolant (1 foaie low-emisive , 1 foaie float). La exterior se vor monta glafuri din lespezi din piatra naturala sau din aluminiu in aceiasi culoare cu tamplaria. IMPREJMUIREA terenului se va executa din materiale locale lemn. Inaltimea imprejmuirii nu va depasi 1,50m pe tot conturul terenului. PRINCIPALELE FINISAJE INTERIOARE vor fi: Peretii interiori si tavanele se vor zugravi cu vopsea lavabila, culoare alb-gri(foarte deschis). Pardoselile vor fi din ciment rolat. INALTIMEA CONSTRUCTIEI: HMAXIM = 5,61m CERIN E DE CALITATE Siguran a circula iilor Cile de circula ie respect cerin ele privind gabaritele necesare. Trotuarele i rampele vor fi finisate cu materiale antiderapante. Treptele au finisaje antiderapante. Toate ferestrele vor avea ochiuri mobile pentru a permite splarea i se vor deschide spre interior, ochiurile fixe au acces din exterior cldirea avnd regim de nl ime parter. Se vor respecta normele n vigoare privind proiectarea i executarea instala iilor. Vor fi marcate cu ideograme de aten ionare toate instala iile electrice periculoase.

Intre inerea vitrajelor

Siguran a cu privire la riscurile provenite de la instala ii -

Se va realiza termoizola ia (10cm) a pere ilor exteriori din panouri de lemn. Tmplria exterioar va fi din profile de aluminiu cu rupere de punte termic i geam termopan. Planeul peste sol va fi protejat printr-un
471

strat de rupere al capilarit ii din pietri i va fi hidroizolat cu membrane bituminoase termosudate. ncadrri ale construc iei n normativele n vigoare Categoria de importan conf. HGR 766/1997 este "D" importan redus. Clasa de importan IV conf. P100/1992 i STAS 4273-82. Gradul de rezisten la foc II, conf. P118/99. Categoria de pericol de incendiu E conf. P118/99. F. Specifica ii structuri Capitolul cuprinde: Prizele hidroagregatelor. Prizele 1 i 6 fac parte din acest proiect, celelalte prize fac parte din proiectul ,, instala ia de ap potabil i ,, instala ia de canalizare; Aduc iuni de la prize la MHC. Cinci aduc iuni vor fi racordate la o singur CHEMP 1, iar a asea aduc iune se va racorda la CHEMP2; Cldirea CHEMP 1 i CHEMP 2; Materiale utilizate Prize de tip CRIB Betonul armat din funda ii va fi C20/25 (Bc25). Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10). Betonul armat n structura va fi C20/25 (Bc25). O elul pentru armturi va fi o el beton OB 37, PC52. O elul pentru structura metalic va fi OL 37. Materialul conductelor de aduc iune conform SR 6819, indicative G54 se alege n func ie de: - Dimensiunile rezultate din calcul; - Caracteristicile geologice i geotehnice ale terenului; - Solicitrile exterioare; - Presiunea apei; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei transportate; - Pericolul de coroziune; - Condi ii de execu ie. Pentru fiecare aduc iune n parte au rezultat urmtorii parametri: Aduc Dexte Grosime Dinterio R C Hd Vconduct iunea rior Conduct r (m/s) (m) (m) (m) 1 2 3 4 5 6 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,21 91 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 51,732701 2,053229 0,7296216 3,0379979 0,1051831 0,4320708 0,1229217 0,6160042 0,3696025 0,6160042 0,0800805 0,2464017 0,154001

472

Not: vitezele n conducte sunt mai mici de 2 m/s conform I.22-99 Conductele vor fi metalice i vor respecta urmtorul plan al calit ii: ACTIVITATE/PROCES 1) Dimensiunea conductei 2) Specificare 3) Compozitie chimica TREBUIE REALIZAT 219x7.9 S235j2+N 233m EN 10217-1 Material: S235j2+N Analiza produsului: S235j2+N max C% max Min% max P% max S% max Cu% 4) Proprietati mecanice -Testul de ntindere: 0.170 1.400 0.025 0.025 0.550 - 1/lot -2 mostre pe fiecare lot FRECVEN A DE TESTARE

Specimenele pentru testele de intidere vor fi luate in conformitate cu TS EN 10217-1 Materialul testului de intindere (oblic) Sudura testului de intindere (oblica) Criteriu acceptat pentru sudura testului de intindere: fisura nu va fi pe sectiunea sudurii

Proprietati mecanice:

S23512+N Rt0.5 (N/mmp) Rm (N/mmp) %A min.235 min.360 min.24

-Testul de curbare: 180 grade 1/lot

473

o baza ndoita o fata ndoit diametrul mandrinei: 3XT

T: grosimea peretelui

-Charpy V-Testul jgheabului pentru corpul de conducta-20 grade C min 27 jouli 1/lot

din fiecare lot, 3 piese de incercare vor fi luate din conducta pentru fiecare test

5) Geometria de sudare

-Examinare Macrografica -Controlul geometriei sudurii -Acceptul criteriilor -Inaltimea sudurii: inauntru si in exterior max.3.5 mm -deplasarea placii: max. 1.6 mm

-1/lot -fiecare conduct

6) Dimensiuni

-Diametrul din afara( masurat cu aparatul de masurare cu banda de la circumferinta)

- fiecare conduct

La capatul si corpul conductei Diamentru din exterior va fi: 219.0mm +(-) 6mm

-Abateri de la aproximari: 2% pentru diametrul de 1016mm, nu este garantat pentru diametrul de 1524mm

-Grosimea peretelui min(mm) max(mm

Nominal(mm)

- fiecare conduct - fiecare conduct

7.9
474

7.27

8.53

-Lungimea conductei

13.0-13.5 m

-100%

-Caracterul conductei : deviatia maxima 0.0015x lungimea conductei

- fiecare conduct

7) Capetele conductei:

Capetele conductei vor fi oblice -Baza )0.8mm -Unghiul grade -Perpendicularitatea 2.5mm 1.6+(30-35 max. P(bar)

- fiecare conduct

8)Testele hidrostatice

Diametrul X Grosimea peretelui

- fiecare conduct 219.0x7.9mm Durata: min. 10 secunde 9) Controlul ultrasonic -100% control al sudurii conform TS EN 10217-1 -Criteriu acceptat: EN 100246-9 -Etalonarea conform: EN 100246-9 10) Controlul radiosopic -Capetele conductelor ,benzile din capatul sudurii, si sudurile reparate vor fi controlate prin procedeul radioscopiei -Acceptarea criteriului: EN100246-10 - fiecare conduct - fiecare conduct - fiecare conduct - fiecare conduct -indicatorii AII UT vor fi verificati prin procedeul radioscopiei -100% -100% -de doua ori/schimb 17

-sudurile reparate, capetele conductelor,ansamblul benzilor din capatul sudurii vor fi inregistrate pe CD sau DVD 11) Banda din capatul -Banda din capatul sudurii va fi automat -fiecare banda in
475

sudurii

decupata din interior spre exterior

parte -fiecare banda in parte

-Banda din capatul sudurii va fi controlata prin intermediul radioscopiei 12) Imperfectiunile suprafetei -Imperfectiunile suprafetei vor fi indepartate prin slefuire

- fiecare conduct - fiecare conduct

-Dupa slefuire, grosimea peretelui va fi controlata cu ajutorul unui echipament ultrasonic (Nu va fi mai putin decat minimul prevazut la grosimea peretelui) 13) Alinierea -Punctele 1, 2, 3, 4, 5 si 6 : Doua componente fara solvent epoxy potrivit AWWA C-210 -Examinare vizuala inainte de curatarea abraziva 4 conducte/schimb - fiecare conduct - fiecare conduct -Curatenia suprafetei: ISO 8501/01 Sa 2 potrivit - fiecare conduct -100% -4/schimb -Rugozitate(Asprimea suprafetei) : 30-80 microni (Rz) -4/schimb

-Controlul visual inaintea alinierii

-toate 4 conducte

-Conditiile ambientale -Controlul umiditatii: -Temperatura conductei peste punctul de max.85% min.3 grade Condensare -Controlul peliculei umede: puncte/conducta de la capat (3-6-9-12 4 fiecare

- fiecare conduct -100%

1/50 conducte - fiecare conduct

- fiecare conduct

476

pozitionate in sensul acelor de ceasornic) -Controlul peliculei uscate: microni min.250

-Testul de vacanta: -Testul Aderentei ( taierea in V) : mm

3V/micron

max. 3.2

-Examinarea vizuala

-capetele conductelor neacoperite: )20mm 14) Acoperirea 100mm +(-

Punctele 1, 2, 3 si 5 Polietilena conform DN 30670 N/n

Punctele 4 si 6 cablu - fiecare conduct -Conditiile ambientale in timpul acoperirii: max.85% umiditate - fiecare conduct

temperatura min 0 grade - fiecare conduct - fiecare conduct -Pre-incalzirea inainte de improscarea cu alice - fiecare conduct metalice - fiecare conduct -Pregatirea suprafetei: ISO 8501/2001 Sa 2 potrivit - fiecare conduct -100% -100% -Asprimea suprafetei: 30-80 microni -1/100 conducte
477

(Rz)

-1/categ. -1/100 conducte min. 60

-Grosimea epoxy: microni

-1/100 conducte

-Grosimea adezivului: microni

min.200

-fiecare conducta

-Grosimea acoperirii:

min.3.0 mm

-Testul porozitatii: -Examinarea vizuala -Testul exfolierii +(-) 5 grade min.35N cm.piesei de test -Testul crestarii: C(2h) max.0.3 mm -Alungire la rupere:

min. 25 kv

la 20grade C per la 20 grade min.200%

Testul de impact: 30 impacturi fara electrice -Capetele de conducte neacoperite: mm 15) Trasarea Ufuk Boru

nu cedeaza la avarii

100 mm +(-) 2 - fiecare conduct

TS EN 10217-1 S235j2+N Diametrul X Grosimea peretelui Conducta nr: Lungimea conductei

478

16) Documentele calitatii

Documentul de mai jos va fi dat : C) Incercarea de testare pe scara industrial D) Lista de ambalare

Referin e: STAS 404/1-87 evi din o el fr sudur, laminate la cald; STAS 5301/1-87 evi din o el fr sudur, trase sau laminate la rce; STAS 4273 Clase de importan ; STAS 12400/1,2 Asigurarea exigen elor de performan n construc ii; STAS 10101/1 Greutatea materialelor aflate temporar pe traseul conductelor, Stas 3221 ncrcri mobile; SR EN ISO 9001-Asigurarea calit ii. Cldiri CHEMP Stuctura de rezisten va fi alctuit din: Funda ii tip radier; Planeu din beton armat peste funda ii; Structura din lemn arpanta din lemn cu nvelitoare indril de lemn.

Cota zero este cota pardoselii la parter. Adncimea minim de fundare conform NP112-2004 este de 1,20 m. Se recomand ca talpa funda iei s ptrund cel pu in 20 cm n stratul natural bun de fundare. Fundarea se face pe un strat 0,00-2,00m de pietri cu nisip aluvionar de ndesare medie aezat peste roca de baz, stabil a locului stnca. CERIN E DE CALITATE Din punct de vedere seismic, amplasamentele construc iilor au urmtorii parametri conform P100-1/06: Tc=0,7sec, a=0,2g, IMR=100 ani. n conformitate cu STAS 4273/1983 i P100-1/06 construc iile hidrotehnice de producerea energiei electrice se ncadreaz n clasa II de importan , din punct de vedere al criteriului social-economic (Pi<2MW). Clasele minime de beton se stabilesc astfel: c) Beton simplu C4/5 pentru umpluturi, egalizri d) Beton armat C12/15 pentru funda ii supuse la solicitri importante i funda ii supuse la ac iuni dinamice. Diametrul minim al armturilor este 10 mm. Distan a maxim ntre armturi este 250 mm. Pe fe ele laterale ale funda iei se dispun armturi minim 10/250 mm PC52. Etrierii rezult din verificarea la for tietoare i moment de torsiune.
479

Procentul minim de armarea transversal este de 0.1%. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Centurile se realizeaz cu o nl ime de 20 cm, armtur longitudinal de 6 bare 12 mm i etrieri 6 mm la 25 cm, procent minim dearmare 0.2%. Condi ii de fundare pe amplasament n conformitate cu referatul geotehnic ntocmit de geolog Floric Toma autorizat sub seria ISC L01 i nr. 1651/31.11.2008. Realizarea infrastructurii la aduc iuni CHEMP Pe conductele de aduc iune se prevd urmtoarele: - Cmine pentru armturi; - Masive de ancoraj amplasate la schimbrile de direc ie, schimbri de pante; - Cte un masiv pentru probe de presiune pentru fiecare aduc iune; Pantele medii de montare a conductelor de aduc iune sunt: Aduc iunea nr.1- 13,22% Aduc iunea nr.2- 18,67% Aduc iunea nr.3- 13,23% Aduc iunea nr.4- 21,47% Aduc iunea nr.5- 2,47% Aduc iunea nr.6- 12,15% i se ncadreaz n SR 6819-1997 Se realizeaz o compactare corespunztoare pe toat suprafa a care reprezint rezemarea conductei, respectiv pe o nl ime de la fundul an ului de 15 cm. Umplerea transeelor, dup efectuarea probelor, se va face n straturi succesive de pmnt n grosime de 20 cm, bine btut cu maiul mecanic, pn la 40 cm peste creasta tubului. Peste aceast nl ime unplerea se va face mecanizat. Faptul c pantele de montare ale conductei sunt relativ mari, execu ia aduc iunii se va face pe tronsoane de 60 m, traneele umplndu-se imediat dup pozarea conductei. Realizarea infrastructurii la cldiri CHEMP Sistemul de fundare este tip funda ie continu pe conturul cldirii cu grosimea de 40 cm realizat sub stlpi de rezisten . Cota de fundare este de 1,4 m fa de cota terenului amenajat. Armtura de rezisten din radier rezult din verificarea sec iunilor caracteristice la momentul nconvoietor i for a tietoare. Peste radier se va turna o plac cu grosimea de 15 cm din beton C20/25(Bc25). Armarea plcii se va face cu plase de 8/10. n placa peste funda ie se vor prevedea 5 goluri de montaj pentru cele 5 turbine, n CHEMP1 i un gol de montaj pentru hidroagregatul nr.6 n CHEMP 2. Golurile de montaj fac posibil intrarea apei de la toate turbinele ntro cuv de beton paralelipipedic, numit aspirator, radierul aspiratorului fiind la cota -2,8 m. Aspiratorul este format din pere i de beton armat cu grosimea de 30 cm i un radier armat cu grosimea de 40 cm. Pentru golurile de la instala ii i aspirator se vor citi planurile de specialitate. nainte de turnare inginerul de instala ii va verifica corectitudinea amplasrii golurilor. Structura cldirilor CHEMP este alctuit din cadre de lemn cu noduri rigide, contravantuite. Pentru asigurarea unei stabilit i generale a structurii vor fi realiza i la fiecare cldire CHEMP cte 4 stlpi de beton
480

armat cu dimensiunea 30 x 30 cm. Pere ii vor fi din lemn izola i pe interior cu vat de sticl i rigips i se vor ncadra n peisajul din zon Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (optimizarea productiei de energie electrica sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,, Valorificarea n scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghi u-Moliviu fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din Documenta ia de execu ie i Cerin ele tehnice de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar.
481

Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate. Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizaiile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte ,fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s dispun de personal care s posede calificarea profesional necesar pentru acest tip de lucrri sudori autorizati ISCIR, ingineri hidrotehniti
482

o ca tehnologia de execu ie s fie explicit i s con in toate msurile necesare pentru eliminarea oricrei forme de impact negativ asupra mediului n perioada de execu ie; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre,
483

S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv. B9. Observator turistic I. OBIECTUL Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Observator turistic, cuprinznd: execu ie lucrri, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice i func ionale cu montaj, utilaje fr montaj i echipamente de transport, dotri, active necorporale. II. DATE GENERALE I CARACTERISTICI TEHNICE Documentatia prezenta se refera la un corp de cladire, dezvoltat pe parter si doua niveluri, cu functiunea de Observator turistic. Construc ia va fi asigurata cu toate utilitatile necesare, conform proiectelor de instalatii. Caracteristici cladire si indicatori spatiali:
484

Regim de inaltime P+2E Arie construita = 160.07 mp Arie desfasurata = 480.21 mp Hmax cornisa = 7.00m H utila/nivel = 3,30 m Construc ia va fi realizata din pere i de zidarie din crmida, avand ca element de acoperire o cupola de sticla. Structura de rezisten va fi din elemente de rezistenta metalice. nchiderile constau din panouri tip perete cortina, zidarii de crmida de 25 cm cu polistiren si tamplarie de aluminiu cu geam termopan. Acoperirea se va realiza cu o cupola de sticla sprijinita pe o structura metalica. Compartimentrile interioare vor fi din zidrie de crmida de 10, 15 si 25 cm, precum si cu pereti din gips-carton de 10 cm grosime. Tamplaria interioara este alctuita din ui cu rame de lemn si foi din lemn, ui glisante din lemn sau aluminiu cu geam, usi metalice de intrare in incinta, usi de ascensor. Finisaje interioare: Pardoseli din placi de gresie in holuri si circula ii, baie si incinte; Vopsitorii tip Vinarom pe tencuieli gletuite la pere i si faian a in bai. nchiderile de tavan vor fi de tip casetat si plafoane suspendate din gipscarton, in functie de incinta.

Finisaje exterioare: Vopsitorii silicatice Baumit sau similare pe tencuieli la pere ii exteriori din zidrie si beton (peste o termoizolatie din polistiren), zone cu placaje din piatra artificiala si alucobond, pardoseli la terase din dale de piatra artificiala. Amenajri exterioare: terase, jardiniere din beton mozaicat trotuare si circulatii exterioare din dale beton pe strat suport din balast asigurandu-se pantele admisibile pentru evacuarea apelor pluviale. spatii verzi elemente de imprejmuire cu grile metalice si soclu din beton armat

Cldirea va fi prevzut cu instala ie de nclzire cu ap cald cu cazan electric, radiatoare din panouri de o el standard. Sistemul de distributie ales este cel cu Distribuitor-Colector, avand unul la parter si unul la etaj 1. Conductele de distributie vor fi realizate din teava de PPR (polipropilena). Fiecare Distribuitor - Colector va fi mascat cu caseta din plastic, varianta de pardoseala. Instalatia de climatizare se va realiza cu ajutorul unor sisteme de climatizare (splituri) Alimentarea cu energie electrica a imobilului se va realiza la tensiunea de 0.4 kV din tabloul electric general amplasat in exterior. Date electroenergetice de consum: Pi= 75,60 KW, Pa = 52,92 KW, cos=0.9 Instalatia de iluminat si prize va fi de tip TN-S, cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau economice, cu conductori de cupru CYYF cu S = 3x1,5 mmp.Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere accidentala toate circuitele de iluminat se vor executa cu nul de protectie. La nulul de protectie se vor lega carcasele metalice ale corpurilor de iluminat. n toate incaperile se vor monta prize simple cu contact
485

de protectie, 16 A, circuitele fiind cu conductori din cupru, CYYF cu S = 3x2,5 mmp. Prize trifazate de utilitate generala : alimentare cazan electric de [3x16+1x10]+[1x16]mmp si alimetare lift de Cyyf 5x6 mmp cu separator de sarcina. Instalatia de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere: Se va realiza o priza de pamant artificiala ce se va executa cu platbanda din otel zincat 40x4mm, montata ingropat in pamant la 0.5 m adancime si electrozi ingropati din teava de otel zincat 2. La priza de pamant se va lega prin piesa de separatie nulul de protectie din blocul de masura si protectie BMPT care se va monta langa tabloul general. Alimentarea cu apa rece se face de la conducta publica comunala, conform normelor in vigoare, prin conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 40 mm pozata pe pat de nisip la o adncime sub nivelul de nghe . Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul propriu pozitionat la parter cu ajutorul agentului termic de la cazanul electric pentru nclzire. Parametri tehnici boiler 200 litri: puterea utila 34 kW, temperatura intrare/iesire circuit primar 80/70 C; debit circuit primar 2931 l/h; debit continuu 888 l/h; suprafata schimb de caldura 1.25 mp; dimensiuni 500 x 1580 mm; Masa 70 Kg. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere. Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloane separate pentru grupurile sanitare. Apele meteorice vor fi preluate prin coloane cu diametru de 75 mm cu deversare libera. Coloanele si conductele colectoare se vor xecuta din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc. Colectarea apelor menajere se face prin intermediul a unui camin de canalizare catre reteua publica comunala de ape uzate menajere. Pentru prepararea apei calde menajere n perioadele nsorite cldirea se va dota cu un sistem de panouri solare cu urmtoarele caracteristici: 2 panouri solare, avand suprafata totala de captare de 6 m2; boiler bivalent pentru prepararea a.c.m., cu capacitatea de 200l; statie de pompare; automatizare de sistem. randamentul global al instalatiei: 58%; rata de acoperire solara a prepararii apei calde menajere: 66% (deci, pe durata unui an calendaristic, 66% din energia necesara prepararii a.c.m. este acoperita de panourile solare); in perioada Mai Septembrie, nefiind nevoie de incalzire, cazanul poate fi oprit, panourile acoperind in proportie de 100% necesarul de a.c.m.; evi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 4 atm; obiecte sanitare din por elan sanitar (lavoare, vase WC); rezervor pentru vas WC, din polietilena, complet echipat; accesorii si stelaje de montaj.

Pentru instala iile de canalizare menajera vor utiliza:

Cldirea va fi deservit de un lift hidraulic cu capactate de 3 persoane i cu 3 sta ii. Amplasamentul investi iei rezult din planul de amplasare i planul de ncadrare in zon. III. SCOPUL LUCRRII Realizarea i punerea n func iune a obiectului de investi ie Observator turistic
486

IV.

NOMENCLATOR DE LUCRRI

Pentru lucrrile ce trebuie executate precum i cantit ile pentru fundamentarea ofertei tehnice i financiare se vor folosi informa iile din prezenta Documenta ie descriptiv cuprinznd parte scris i desenat. Prezentm n continuare principalele categorii de lucrri ce vor trebui realizate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. TERASAMENTE CONSTRUC II ARHITECTUR INSTALA II ELECTRICE INSTALATII TERMICE INSTALA II SANITARE Categorie de lucrri

Utilajele, echipamentele tehnologice i func ionale cu montaj, utilajele fr montaj i echipamentele de transport, dotrile i activele necorporale pentru realizarea obiectului de investi ie sunt prezentate n continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documenta ie i/sau Fiele tehnice Anexa 1.9 la prezenta documenta ie. Nr. crt. I. I.1. I.2. I.3. I.4. I.5. I.6 I.7. II. II.1. Obiect Utilaje i echipamente cu montaj Sistem de inregistrare video DVR 16 canale 1 RACK 19 U complet echipat (centrala telefonica 16 interioare, Router, Switch 1 16 porturi, UPS 1.2 kVA) Modul panouri solare conform Fia tehnic anexat modul incalzire de 52 kW conform fi tehnic anexat Modul ACM conform Fia tehnic anexat Instala ie climatizare conform Fia tehnic anexat Ascensor de persoane hidraulic, capacitate 3 persoane, trei statii Dotri Luneta telescopica cu diametrul oglinzii < 90 mm, cu urmtoarele caracteristici 16 tehnice minime: Refractor: Diametru lentil frontal: 60mm, Distan focal: 700mm; Luminozitate: 11,67; Mrire: 175x, 35x ; Diametru ocular: 20mm s 4mm; Lungime tub: 711mm; Mecanic: Altazimuth, Unghi vizibilitate: 1,2 grade Telescop vertical cu diametrul oglinzii > 150 mm, cu urmtoarele caracteristici 1 tehnice minime: Tipul oglinzii Parabolica
487

cantitate

1 1 1 1 1

II.2.

Distanta focala 1000 mm Raport focal - f/5 Marire teoretica maxima - 400X Magnitudine stelara maxima - 14,2 Rezolutie (arcsec.) - 0,6 Cautator - 9X50 Diametrul focalizatorului - 2" cu adaptor 1,25" Montura Ecuatoriala - EQ5 Controlul miscarii - RA si DEC Trepied - Otel 1,75", 97-121cm Suport pentru accesorii Motor urmarire - RA/DEC Adaptor piggyback Oculare: Super Plossl 25mm, 10mm ocular, Apex 2X 42mm, Lentila Barlow 2X, Super Plossl 32mmS, Super Plossl 12.5mm, Super Plossl 7.5mm Set filtre colorate Filtru lunar Dimensiunea tubului: 24X90cm II.3. Proiector video: Tehnologia de afisare DLP, Luminozitate - 2500 lm, 2 Contrast: 4.000:1, Rezolutie recomandata (pixeli): XGA (1024 x 768), Lentile: F = 2.6 - 2.8, f = 21.0 - 23.1 mm, Reproducere culori: 1.07 miliard de culori, Raport imagine: 4:3, Conexiuni: 2 x RGB D-Sub 15pin, 1 x Composite, 1 x SVideo, 1 x Stereo Mini Jack, 1 x 2W Mono Speaker, 1 x USB Type B, 1 x RS232 Ecran de proiectie de perete: 80''(4:3) 121.9 x 162.6 cm, (MANUAL), 1.1, 2 MaxWhite, Manual Pull Down Screen, montare pe perete Plasma TV 107, Full HD, 600 Hz, 3D Tv, DVB-T, Teletext, Suport HDMI- 2 CEC, DLNA, HDMI, Intrare PC, Port USB, Ethernet, Wi-Fi, Iesire audio optica, Mkv, Masa birou, L180xA81,5xH75 cm, din blat arcuit, blat birou din MDF infoliat, 6 grosime 32 mm; picioare din PAL melaminat. Scaun tip vizitator, din lemn stratificat lcuit natur, cu picioare de fier de 35 culoare neagr, cu msu rabatabil Canapea fixa de birou, 2 locuri, tapitata cu piele ecologic, prevazuta cu picioare cromate si structura de lemn si benzi elastice. Dimensiuni: inaltime: 64,5 cm, latime: 145 cm, adancime sezut: 54,5 cm, inaltime sezut: 37 cm. 4

II.4. II.5.

II.6. II.7. II.8.

II.9.

Sevalet de teren cu planet, pliant. Cadrul cu planseta are unghiul ajustabil, 5 permitand fixarea sa in pozitie orizontala Dimensiunea maxima a panzei ce poate fi montata pe sevalet este de 102 cm. Construit din lemn de fag fiert in ulei de in. Dimensiuni: naltime: 200 cm (pliat 85 cm.), latime: 70 cm. (pliat 35
488

cm.) Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor i dotrilor va include transportul, montarea, punere n func iune i instruire personal de deservire V. DURATA EXECU IEI LUCRRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie Formular F6 specific obiectivului, innd cont de durata contractului i cerin ele cap. A Cerin e generale VI. CONDI II TEHNICE IMPUSE OFERTANTULUI VI.1 Condi ii generale Lucrrile se vor realiza n conformitate cu Cerin ele tehnice de execu ie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu Documenta ia tehnic de execu ie, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documenta iei de execu ie. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Ofertantul pune la dispozi ia beneficiarului, n termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la nceperea lucrrii. Ofertantul va executa lucrrile n conformitate cu specifica iile din Documenta ia de execu ie
489

Ofertantul va respecta standardele i normativele din prezentele Cerin e tehnice de execu ie i Documenta ia de execu ie. n caz de contradic ie ntre acestea vor avea prioritate Cerin ele tehnice de execu ie. VI.2 Condi ii specifice A. Specifica ii de arhitectur a. Specifica ii tehnice pentru lucrri de zidrie Pentru executarea lucrrilor din zidrie de crmid se vor folosi urmtoarele materiale: crmizi (240 x 116 x 63) cal.I conform STAS 5185/1-86; mortar marca M 10 - conform STAS 1030-85. Normativ P2-85; STAS 10109-82 - Lucrri de zidrie; Normativ P100-92.

La alctuirea i calculul zidriilor s-au avut n vedere urmtoarele prescrip ii:

Pentru zidriile de 12,5 cm, mortarul de execu ie va fi de minim M 25. Rosturile orizontale i verticale se vor umple cu mortar, dar lasndu-se neumplute pe o adncime de 11,5cm de la fa a exterioar a zidului. Condi iile de calitate i verificarea calit ii lucrrilor de zidrie cu crmid sunt cele artate n STAS 10109/1-82 i n Normativ pentru verificarea calit ii lucrrilor de construc ii i de instala ii aferente indicator C 56-85. Verificarea calit ii zidriei se face pe tot timpul execu iei lucrrilor conform prevederilor cap. 4 din Normativul C56-85. b. Lucrri de compartimentri interioare i panouri MULTI-STRAT Peretii de compartimentare din placi de gips-carton sunt compusi dintr-un schelet metalic pe care se fixeaza placile de ipsos caserate cu carton. Scheletul metalic se realizeaza din profile de tabla zincata indoita la rece si se monteaza in plansee cu suruburi autoperforante. Pe scheletul metalic se monteaza apoi tot cu suruburi autoperforante, placile de ipsos caserat. Peretii interiori se vor finisa cu zugraveli lavabile si lambriuri din lemn. Peretii exteriori se vor finisa cu tencuiala aplicata pe plasa STM. Intre cele doua fete ale peretelui se poate monta dupa necesitati (termo sau fonoizolatie) panouri din fibre minerale. Conditii tehnice si de calitate: grosimea alcatuirii - 100 - 220 mm inaltimea de montaj inaltime libera rezistenta la foc - 45 - 60 min. rezistenta la umezeala c. Lucrri de tmplrie din lemn
490

Tmplria de lemn folosit n cadrul acestui proiect corespunde urmtoarelor standarde i normative: STAS 466-92 - Ui din lemn pentru construc ii civile ; SR ISO 1226 - 92 - Tmplrie pentru construc ii civile i industriale. Terminologie. STAS 4670-85 - Modularea construc iilor. Goluri pentru uile i ferestrele cldirilor de locuit i social culturale func ionarea cu uurin a cercevelelor, foilor i accesoriilor metalice de nchidere, deschidere i blocare; fixarea tocului n zidrie cu ajutorul unui numr suficient de uruburi, executarea corect a izola iei de etanare ntre toc i golul ferestrelor, acoperirea rostului cu chit plastic sau elastic, aezarea corect a tocului pe aceeai linie i n acelai plan, fr deplasri i vibra ii la nchiderea i deschiderea brusc; d. CccLucrri de placaje cu faian Aplicarea plcilor ceramice la pere i se face numai pe suprafe e uscate, pregtite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprins ntre 3mm/m pe vertical i 2mm/m pe orizontal, eventualele neregularit i neputnd depi 2mm/m. Plcile de faian se aplic pe suprafa a pregtit numai la nivelul spri ului de ciment, adezivul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru placarea fcut cu dreptarul pe orizontal i vertical i cu nivele cu bul de aer. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea aplicrii placajului i se va executa cu chit special, cu paclu de plastic. e. Lucrri de pardoseli Pardoselile se vor executa avnd att mbrcmintea ct i stratul suport executate astfel nct s prezinte durabilitate n exploatare, eficien economic, posibilitate de reparat sau nlocuit, siguran a contra alunecrii la mers, uurin la ntre inere i cur enie. Pardoselile se vor realiza din: gresie vitrifiata, ceramic, antiderapant la circula ii; pardoseli din parchet laminat n restul ncperilor; ciment sclivisit la spatiile tehnice de vizitare izolatorilor seismici.

Dup terminarea lucrrilor de montaj se va face recep ia de func ionare a ferestrelor i uilor verificnd:

n cazul cnd pardoselile se vor aplica peste o plac de beton turnat pe pmnt se vor prevede pe lng msurile de rupere a capilarit ii, acolo unde se impune, i stratul de izolare hidrofug. Pardoseli din ciment sclivisit i mozaic turnat : Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatr artificial trebuie s corespund urmtoarelor norme tehnice i STAS-uri: piatr mozaic plinte I scafe mozaicate cimenturi Portland albe I colorate agregate naturale (nisip, pietri, balast ) acid clorhidric tehnic STAS 1134-71 STAS 451-86 STAS 7055-96 STAS 1667-76 STAS 339-80
491

white-spirt rafinat tip C corpuri abrazive f. Tencuieli

STAS 44-84 STAS 601/1-84

Mortarele din care vor fi executate tencuielile se vor stabili conform Instruc iunilor tehnice C 17-82. Pentru pere i se vor utiliza mortare marca M 50. La executarea tencuielilor se vor respecta prevederile din: C 17-82 STAS 1667-76 STAS 1134-71 STAS 8625-90 STAS 6476-86 STAS 7058-91 STAS 1500-96 STAS 545/1-80 - Instruc iuni tehnice privind compozi ia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuieli - Nisip natural de ru sau carier (nu se va folosi nisip de mare) - Praf de piatr - Past GIPAC - Pigmen i naturali - Aracet E 50 - Ciment PA 35 - Ipsos n construc ii

STAS 790-84 - Ap pentru mortare

Consisten a mortarelor i grosimea tencuielilor se vor stabili n func ie de suprafa a pe care se aplic. Ele vor corespunde tasrilor la conul etalon, prevzute n C17-82. Abaterile admisibile sunt consemnate n anexa 4 din C18-83. g. Lucrri de zugrveli i vopsitorii Pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se vor respecta prescrip iile tehnice cuprinse n : Normativul C 3 -76 - Instruc iuni privind executarea i recep ionarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii. Pentru executarea corect i calitativ corespunztoare de zugrveli se vor respecta urmtoarele: depozitarea materialelor s se fac n depozite nchise i acoperite, ferite de umezeal; depozitele trebuie s satisfac condi iile de securitate mpotriva incendiilor. Se recomand ca temperatura la locul de depozitare s fie cuprins ntre 7 i 20C.

n timpul depozitrii se va urmri ca ambalajul s fie ermetic nchis pentru a evita scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor. Lucrrile de finisare a pere ilor i tavanelor se vor ncepe numai la o temperatur de cel pu in 5C. Acest regim de lucru se men ine n tot timpul executrii i cel pu in nc 8 ore dup executarea lor. Se vor verifica n mod special urmtoarele: ndeplinirea condi iilor de calitate, a suprafe elor suport, consemnndu-se aceasta n procese verbale de lucrri ascunse; calitatea principalelor materiale ce intr n oper conform standardelor i normelor de fabrica ie; corectitudinea execu iei.

Pentru lucrrile necorespunztoare se va da dispozi ie de antier pentru remediere sau refacere, pe cheltuiala ofertantului.
492

h. Lucrri de plafoane suspendate Plafoanele suspendate sunt panouri realizate dintr-un schelet metalic pe care se fixeaz plci de ipsos caerat cu carton. Scheletul metalic se realizeaz din profile din elemente din tabl galvanizat, prinse de tavan prin intermediul unor tije metalice reglabile. Pe scheletul metalic se vor monta apoi plcile din ipsos sau vat mineral. Aceste tavane suspendate formeaz spa ii nchise pentru trecerea conductelor de instala ii sau canale de ventila ie. Plafoane suspendate din plci fibr mineral pe structur de aluminiu Caracteristici ale produsului: rezisten la umiditate: 70% umiditate relativ; comportament la foc - greu combustibil; rezisten la foc >30 minute; transmisie acustic -34dB; reflectarea luminii >80%; conductivitate termic = 0,052-0,057W/mC; greutate: 3,5kg/mp; culoare: alb; dimensiuni: 600 x 600 x 15mm; i. Jgheaburi, burlane i nvelitori de tabl pentru atice Materialele utilizate pentru executarea lucrarilor de tinichigerie vor trebui sa corespunda prevederilor din proiecte, standarde si alte prescriptii in vigoare ( STAS 2274 / 88 ). Prinderea jgheaburilor se face cu carlige care se confectioneaza din otel lat de 2540 mm latime si de 4 8 mm grosime. Carligele vor avea forma jgheabului, prinzandu se lateral de capriori. Innadirea jgheaburilor se face prin suprapunere de min. 20 mm si max. 25 mm. Tablele de zinc se suprapun numai prin lipire. Burlanele se aseaza paralel cu fatada la cel putin 1 cm distanta de aceasta. Fixarea de zid se face prin bratari asezate la cel mult 2 m una de alta. Invelitoarea din tabla pentru atic, se va executa din tabla de zinc, protejata coroziv si eventual vopsita. Se vor monta foile cu falturi duble. j. Geamuri Pentru o buna izolare termica se va folosi geam de tip LOW EMISSION, incastrat in tamplaria de Aluminiu. Tipul de geam prevazut este geam clar cu reflexie avand doua foi ( 6+4 mm ) . Pentru cupola de sticla se va folosi acelasi tip de geam clar cu reflexie, avand urmatorii coeficienti : LT=34% LR=28% SF=32% U val. 1,1 w/m2K
493

Geamul de cupola va fi prins in propriul profil de aluminiu cu rupere termica, sprijinit pe structura metalica proiectata. Geamul trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa nu aiba defecte mai mari decat cele admise de standard pentru calitatea respectiva. Se vor respecta instructiunile tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor STAS 847 86. k. Trotuare de protec ie Standarde de referin 1. STAS 388-80 - Ciment Portland 2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare i betoane 3. STAS 1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli 4. STAS 1134-71 - Piatr de mozaic 5. STAS 1137-68 - Plci din beton pentru pavaje 6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare 7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare i betoane cu lian i minerali 8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale i lucrri de hidroizola ii n construc ii 9. STAS 9199-73 - Masticuri bituminoase pentru izola ii n construc ii Ofertantul va prezenta plane cu detalii de execu ie pentru execu ia trotuarelor de protec ie cu sau fr borduri. Materiale i produse Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (dac se specific astfel) avnd fe e finisate, cu o latur teit . Bordurile se vor executa prin turnare i presare. Plci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roc dur sau din dou straturi din care cel de baz din beton obinuit, iar cel de uzur cu agregate din roc dur, cu dimensiuni i grosimi conform STAS 1137-68. 0000. Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granula ia pn la 31 mm i ciment F 25 conform (02)

Mixtur asfaltic pentru mbrcmin i bituminoase turnate, executate la cald. Mixtura se prepar din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (func ie de zona climateric cald sau rece) amestecat n malaxor cu filer conform STAS 539-79 i la care se adaug agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 i criblur conform STAS 667-90); tipul i dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzur vor fi conform STAS 174-83. Alte materiale folosite la execu ia produselor Coloran i minerali, dac se specific. Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86. Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere, conform STAS 539-79. Agregate naturale de balastier, conform STAS 662- 89. Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri, conform 667-90. Materiale pentru stratul de poz Mortar de poz conform specifica iilor de la capitolul CG 7.
494

Beton simplu cu rezisten a Bc 7,5 conform specifica iilor de la capitolul CA 1. Nisip cu granula ie 0-7 mm conform STAS 1667-76. Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri. Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754- 86. Abateri limit admisibile La aezarea bordurilor i plcilor: 1. Planeitate : +/- 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime. 2. Denivelarea admis ntre 2 elemente prefabricate alturate este de 1 mm. La turnarea betonului i asfaltului: 1. Grosime: 10 % pentru fiecare strat n parte. 2. Panta profilului transversal: +/- 5 mm/m. Acolo unde prescrip iile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul lucrrilor nu este corespunztor (plci fisurate, rosturi cu muchii tirbite, etc.), Dirigintele de antier poate decide nlocuirea local sau pe suprafe e mai mari a lucrrilor i refacerea n condi iile prescrise n specifica ii. Aceste lucrri se fac pe cheltuiala Ofertantului. l. Lucrri de confec ii metalice Toate confec iile metalice se execut din o el moale, protejat cu grund anticoroziv i vopsite cu vopsea pe baz de ulei, rini alchidice sau epoxidice. Standarde i normative de referin 1. STAS333-87 O el rotund 2. STAS334-88 O el ptrat 3. STAS395-88 O el lat 4. STAS424-91 O el cornier cu aripi egale 5. STAS 438/1-89 O el beton laminat la cald 6. STAS 500/2-80 O eluri de uz general pentru construc ii. Mrci. 7. STAS 500/3-80 O el de uz general pentru construc ii rezistente la coroziune atmosferica. Mrci. 8. STAS908-90 Band de o el. 9. STAS 7657-90 10. STAS 7941-90 Desene de execu ie Ofertantul va prezenta o dat cu mostrele desene de execu ie pentru toate confec iile metalice ce vor fi cuprinse n lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de structur. Materiale i produse Materiale O el moale conform standardelor enumerate mai sus: o el lat laminat la cald, eav tras la cald, o el rotund, profile laminate la cald, tabl de o el. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel pu in 3 mm.
495

evi sudate longitudinal pentru construc ii. evi ptrate i dreptunghiulare din o el sudate longitudinal.

Tabla va avea grosimea de cel pu in 2,0 mm i va fi zincat la cald. (490 gr/mp) Accesorii: uruburi, piuli e, aibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin cadmiere (dac nu se specific altfel). Produse Confec iile metalice se vor executa n ateliere specializate, n strict conformitate cu desenele de execu ie i cu mostrele aprobate. In cazuri speciale se acord, cu aprobarea Dirigintelui de antier, modificri ale solu iilor, gabaritelor sau finisajelor fa de cele aprobate ini ial, dar nu sub nivelul (calitativ i cantitativ) al solu iilor ini iale. Abateri maxime admisibile la execu ia confec iilor metalice: - lungime, l ime : +/- 2 mm - grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
- planeitate: devia ia unui col fa de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la dimensiuni

pn la 1,5 m i maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.

Confec iile metalice vor fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baz de ulei conform STAS 3097-80. Verificri n vederea recep iei Se va verifica calitatea fixrii pe stratul suport, calitatea executrii (suduri, lefuiri, mbinri, etc.). Dac nu se respect prezentele specifica ii, desenele de execu ie, Documenta ia de execu ie i mostrele aprobate, Dirigintele de antier va putea decide nlocuirea lucrrilor cu altele care s respecte aceste cerin e, pe cheltuiala ofertantului. m. Izola ii exterioare Peretii exteriori ai cladirii, grinzile si stalpii din metal, vor fi izolati cu un termosistem tip Baumit : panouri de polistiren de exterior, de 5 respectiv 10 cm grosime, puse pe un strat suport special si ancorat in zidarie cu dibluri cu guler ; straturi suport pentru tencuielile decorative de exterior.

Elementele componente ale termosistemului: mortar adeziv, placi din polistiren de exterior cu grosimea 10 cm, plasa de armare din fibra de sticla - greutate specifica minim 145 g/m2, tencuiala de acoperire, profil pentru soclu, dibluri pentru polistiren, profil pentru colt, cu plasa. n. Hidroizola ii minerale Hidroizolatiile minerale pe baza de ciment si liant mineral se vor folosi pentru impermeabilizarea de
suprafa si n profunzime a structurilor subterane (funda iile, pere i exteriori, subsoluri).

Materialul de Hidroizolatie Cimentoasa, aplicat n stare de past pe toate suporturile recomandate (ex: beton, zidrie, prefabricate etc), constituie dup uscare un nveli etan, perfect aderent i coeziv cu stratul suport. B. Specifica ii de rezisten a. Materiale utilizate Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10). Betonul armat din funda ii va fi C20/25(Bc25). Betonul armat in structur va fi C20/25(Bc25). O elul pentru armaturi va fi o el beton OB37, PC 52.
496

O elul pentru structura metalica va fi OL37 b. Realizarea infrastructurii

Sistemul de fundare este alcatuit dintr-un radier circular cu grosimea de 40 cm realizat sub stalpii de rezistenta. Cota de fundare este la -1.44 m fata de cota terenului amenajat. In dreptul fiecarui izolator se va realiza un cuzinet din beton armat cu dimensiunile 100x60cm. Placa de la cota -0.10 este realizata in sistem compozit cu tabla cutata si suprabetonare de 7cm armata din incarcari gravitationale. Armarea se va face cu plase de 8/10 sus si 8/10 jos, dispuse pe doua directii. Tabla cutata reazema pe o structura metalica alcatuita din grinzi principale HEB450 chesonate si pane IPE200 Pentru golurile de instalatii se vor citi planurile de specialitate. Inainte de turnare inginerul de instalatii va verifica corectitudinea amplasarii golurilor.

c. Realizarea suprastructurii Structura este alcatuita din cadre metalice cu noduri rigide, necontravantuite. La nivelul fundatiilor sunt amplasati izolatori seismici tip Sliding isolation pendulum, dispusi pentru a reduce nivelul solicitarii seismice asupra elementelor suprastructurii, acestea fiind dimensionate pentru o comportare cvasi elastica a structurii. Pentru asigurarea unei stabilitati generale a structurii vor fi dispuse 4 cabluri de ancorare cu diametrul de 22mm a caror dispunere este detaliata in planurile de rezistenta. Grinzile principale sunt alcatuite din profile IPE400 la cota +3.50 si IPE450 la cota +7.00. In zona de reazem s a marit sectiunea acestora prin dispunerea unor vute cu inaltimea de 200mm si respectiv 225mm pentru preluarea sarcinilor gravitationale. Grinzile perimetrale sunt alcatuite din profile teava patrata 220x220x8. Stlpii au o sectiune circulara 406.4x20 Plcile de etaj curent - solutia optima este ca placa sa aiba o suprabetonare cu grosimea de 7cm. C. Specifica ii instala ii electrice a. Reglementri tehnice de referin Standarde. - STAS 12604/4-1989 si STAS 12604/5-1990. Protectia impotriva electrocutarii: prescptii de proiectare si executie. - STAS 2612 -1987. Protectia impotriva electrocutarii - limite admisibile - SR EN 61140:2000. Protectie impotriva socurilor electrice - STAS 11054 -1978. Aparate electrice. Clase de protectie contra electrocutarii - STAS 8778/1,2 -1985. Cabluri de energie cu izolatie si manta din PVC. - CEI 947/1. Aparataj de joasa tensiune - EN 60529. Grade normale de protectie asigurate prin carcasare - SR 6646/1,2,3 Iluminat artificial - CEI 598-2-22 si STAS 8114/2-1 Corpuri de iluminat - STAS 6990. Tuburi de protectie pentru instalatii electrice - STAS 6865. Conductoare cu izolatie din PVC, pentru instalatii electrice fixe - STAS 7290. Lampi electrice cu descarcari in gaze - CEI 446. Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice
497

Norme si normative. I7 - 2002. Normativ republican privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V. PE 107-1995. Normativ de proiectare si executie retele electrice in cablu. P118-1999. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. I20-2000. Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului PE 116/94. Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice C56/2002. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C300. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe perioada executiei lucrarilor Legea 10/1995, privind calitatea in constructii HG 925/1995, pivind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor. HG 261/1994, privind aprobarea: * Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii constructiilor * Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor * Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventii in timp si postutilizarea constructiilor b. Documente ce se cer executantului La inceperea si pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice interioare si exterioare, executantul va pune la dispozitia organelor de control si/sau beneficiarului urmatoarele documente: capacitatea si atestatele personalului calificat pentru executia lucrarilor de instalatii electrice; lista cu dotarile tehnice pentru executia lucrarilor, testarea lucrarilor executate si echipamentele necesare pentru protectia muncii, necesare pe timpul executiei; proiectul de executie; certificate de calitate pentru materiale si buletine de incercari si analize, daca este cazul; specificatiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate; procese verbale pentru lucari ascunse (coloane si racorduri exterioare, prize de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, etc.) procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a intocmit, pentru respectarea masurilor de protectia muncii si focului, in special cele aferente instalatiilor electrice. proiectul de executie, cu modificarile intervenite in cursul executiei, pentru cartea tehnica a constructiei; buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, inclusiv a circuitelor. rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalatiei observatii si constatari efectuate pe parcursul lucrarilor de executie, care pot constitui repere in activitatea de exploatare a beneficiarului
498

La terminarea lucrarilor, executantul va preda beneficiarului: -

documentatiile tehnice (planuri, scheme, specificatii, etc.) ale aparatelor, echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv instructiunile de montaj si utilizare, care au fost primite de la furnizorii acestora; certificatele de garantie ale materialelor si echipamentelor introduse in instalatiile executate. c. Materiale i produse

Tablouri electrice: Ansamblurile tablourilor electrice vor fi de tip testat (TTA) si vor indeplini conditiile tehnice din norma IEC/EN 60439-1. Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile C0 sau greu combustibile C1 si C2. Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru. Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de: - dispozitive auxiliare de manevra; - elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta separat, pentru a fi montate la fata locului; - piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru; - date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din componenta tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora; - cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si desfasurate, buletinele de incercare, certificatul de calitate, si elemente de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricatiei, etc.). Aparate locale: Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare. Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului (intreruptoare, butoane de comanda, prize, corpuri de iluminat,etc.) vor fi insotite in cazul celor de fata, de certificat de calitate si dupa caz de garantie. Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie. Se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi, materiale incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-se pe baza prescriptiilor specifice in vigoare. Aparatele vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare. Conducte i cabluri electrice : Alegerea materialelor se va face in functie de prevederile proiectului si vor corespunde sectiunilor din schemele electrice. Cablurile si conductele electrice vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare. d. Condi ii de execu ie La amplasarea instalatiilor electrice se va urmari: evitarea amplasarii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata sau acestea sa pericliteze existenta altor instalatii sau procese;
499

sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificari reparatii, interventii.

Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalatii electrice si alte instalatii si constructii sunt cele reglementate de Normativele PE107 si I7. In cazul nerespectarii acestor distante, din motive obiective, se vor lua masuri suplimentare de protectie. Se vor respecta prevederile i cerin ele din Documenta ia de execu ie i planurile puse la dispozi ie de beneficiar. e. Toleran e, limite admisibile, condi ii de calitate Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice utilizate vor fi omologate, vor prezenta agrement tehnic, conform prevederilor Legii 10/1995, privind calitatea in constructii. La alegerea materialelor si aparatelor electrice se va avea in vedere incadrarea acestora in limitele admisibile ale parametrilor electrotehnici, de mediu si protectie. Parametri de functionare: - tensiune nominala si nivel de izolatie corespunzatoare cerintelor din specificatia proiectului; curentul nominal sau de calcul sa fie incadrat in limita maxima de 0,8 din curentul maxim admisibil al aparatelor si materialelor din circuitele electrice. - puterea nominala sa fie in concordanta cu receptoarele din circuitele prevazute in proiect - factorul de putere al receptoarelor electrice, si in special corpuri de iluminat, sa se situeze pe cat posibil spre valoarea de 0,92, pentru evitarea introducerii de instalatii de compensare. Se vor respecta conditiile de calitate si tolerante stabilite de normatvele: - I7 -2002, pentru ansamblul instalatiilor electrice interioare - PE 107-1995, pentru cablurile electrice - I20-2000, pentru instalatiile de protectie impotriva trasnetului Deasemenea materialele si aparatele electrice trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ, standardelor de produs, care sta la baza executiei acestora de catre furnizori. f. Msurtori i decontare Tablourile electrice vor fi acceptate in santier, dupa ce au fost verificate vizual si testate, inclusiv cu probe la rece asupra aparatelor si circuitelor. Instalatiile vor fi predate de constructor catre beneficiar si anuntate cu cel putin 5 zile inaintea de ziua operatiei de predare-primire. Predarea se va face de catre contractantul general cu participarea tuturor subcontractantilor si furnizorilor de echipamente si instalatii importante. Ofertantul va oferi instrumentele de masura necesare pentru controlul valorii medii obtinute la instalatia de iluminat. Toate masuratorile se vor executa la 1 m deasupra nivelului solului. Pentru siguranta, masuratorile iluminatului se vor executa la nivelul solului. Dupa terminarea lucrarilor de instalatii electrice, vor fi executate urmatoarele teste: pierderea de tensiune (conform normativului I 7) ; masurarea curentului in cazul fazelor diferit incarcate. Va fi acceptata o abatere de 10% intre faze ; masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant masurarea rezistentei de izolare a circuitelor

Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor pe cheltuiala ofertantului, daune de la furnizor sau respingerea facturilor.
500

In final, instalatia electrica va trebui acceptata de furnizorul local de electricitate sau de personalul tehnic autorizat al proprietarului complexului. Specifica ii instala ii termice g. Centrala de nclzire Parametrii tehnici i func ionali: Puterea termica maxima 52 kW Curent Rezistenta 78.3 [A] Sectiune transversala [mm2]: (3 x 16 + 10) + 1 x 16 Eficienta [%]: 99.3 Racord hidraulic [toli]: 1 Domeniu reglare temp. ag. Termic [grdC]: 30 80 Presiune max de lucru[bar]: 2.5 Inaltime [mm]: 780 Latime [mm]: 500 Adancime [mm]: 295 Greutate reala [kg]: 50 Capacitate camera de incalzire [litri]: 26 Comutari putere: 4 nivele Tensiune de alimentare [V]: 400 Posibilitate de conectare la boilere indirecte pentru preparare A.C.M. Pentru a asigura comunicarea corecta dintre cazane si boiler este necesara utilizarea unei vane cu trei cai, motorizate. Cerin e calitate echipamente Caracteristicile tehnice ale echipamentului livrat va corespunde celor precizate n specifica ia tehnic din documenta ie. Toleran a maxim admis la abaterile de la aceste caracteristici (debit, presiune) va fi de 5%. Echipamentul livrat beneficiarului va fi nso it de certificatele de calitate, documente care atest verificrile n stand, cartea tehnic a produsului, certificate de agremente conform legisla iei n vigoare: Hotrrii pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construc ii HGR 766/1997, Anexa 5 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construc ii. Echipamentele furnizate vor fi echipate cu toate componentele. Condi iile tehnice de montare Se vor respecta condi iile de montaj cerute de furnizorii de echipament precizate n cr ile care nso esc furnitura. Pentru perioada de execu ie, unitatea de execu ie i elaborarea documenta iei de organizare de antier vor lua toate msurile necesare protec iei muncii conform NGPM i se vor respecta prevederile PE 009, P 118/99 i OG 60/97 privind protec ia mpotriva incendiilor precum i cele specifice conform Normativului de
501

prevenire a incendiilor pe durata lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora C 300/94. n locurile cu pericol de incendiu sau explozie, lucrrile se vor efectua numai cu permis de foc. Condi ii de transport, depozitare i livrare Transportul i depozitarea echipamentului se va efectua n condi ii care s asigure integritatea i func ionalitatea lui, lundu-se msuri pentru a nu se deteriora i a nu ptrunde apa n ambalaj. Aparatele se transport ambalate, n pozi ia de func ionare conform instruc iunilor furnizorului de echipamente. Depozitarea echipamentului se face n spa ii special amenajate. Odat recep ionat echipamentul, se va pstra n condi ii care s nu pun n discu ie descompletri, deteriorri etc. Probe, teste, verificri, controale de calitate, recep ie Se vor efectua probele i verificrile prevzute n Documenta ia de execu ie. Rezultatele probelor, verificrilor i recep iilor se finalizeaz prin ntocmirea de procese verbale. Procesele verbale sunt nregistrate cronologic n registrul de procese verbale pentru verificarea calit ii lucrrilor ce devin ascunse. La recep ia preliminar se efectueaz verificri scriptice pe baza documenta iilor men ionate mai sus sau direct i se emite proces verbal de recep ie preliminar conform cerin elor C 56-2003 i Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora, nr. 273/94, cap. L. La recep ia final se emite procesul verbal de recep ie final conform Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora, nr. 273/94, cap. III. Toate probele enumerate n procesele verbale rmn la beneficiar pentru cartea tehnic a construc iei. Responsabilit i Verificarea calit ii i recep iei utilajelor se face de ctre conductorul tehnic al lucrrii (executant) i dirigintele (beneficiar) care ntocmesc procesele verbale corespunztoare care se nscriu n registrul de procese verbale pe parcursul execu iei lucrrilor. Registrele de procese verbale vor fi vizate de ctre reprezentantul autorizat al executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare i proiectant. Responsabilit ile vor fi conform cu cerin ele Legii nr. 10 a calit ii n construc ii. Indica iile pentru recep ionarea i punerea n func iune ale aparatelor La recep ionare se vor avea n vedere toate cele precizate prin cr ile tehnice ale aparatelor montate n instala ie. Se vor asigura etapele de confirmare a calit ii lucrrilor executate prevzute n programul de control anexat proiectului. Standardele, normative i alte prescrip ii de referin NGPM Norme generale de protec ia muncii,2002; OG 60/97 Ordonan a guvernamental privind aprarea mpotriva incendiilor; C 56/2003 Normativul pentru verificarea calit ii lucrrilor de construc ii i instala ii aferente; HG 273/94 Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora; Legea 10/95 Legea calit ii n construc ii; P 118/99 - Normativ de siguran la foc a construc iilor;
502

PE 009/93 Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru producerea, transportului i distribu ia energiei electrice i termice; C 300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata lucrrilor de construc ii aferente acestora; 1219/MC/94 MLPAT 381/94 MI - Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. h. Execu ia lucrrilor Materiale Materialele utilizate vor avea caracteristicile i toleran ele prevzute n standardele de stat sau n prescrip iile tehnice ale productorilor i vor satisface condi iile tehnice cerute n proiect. Ele vor trebui s fie nso ite de : certificatul de calitate al furnizorului; fie tehnice de detaliu; instruc iuni de montare, probare, ntre inere i exploatare; certificatul de garan ie; certificate de atestare a performan elor, agremente, omologri emise de institute de specialitate din Romnia, abilitate n acest scop.

Achizi ionarea materialelor i a echipamentelor, schimbarea solu iilor fr consultarea proiectantului transfera raspunderea func ionarii instala iilor n sarcina ofertantului. Cerin e de calitate echipamente Caracteristicile tehnice (func ionale) ale echipamentelor i utilajelor livrate sunt cele indicate n specifica iile anexate la proiect. Echipamentele livrate beneficiarului vor fi nso ite de certificate de calitate, documente care atest verificrile i probele, cartea tehnic a produsului (inclusiv curbele de performan ), certificate de agrementare conform legisla iei n vigoare, certificate de garan ie. Toleranta maxim admisa la abaterile de la aceste caracteristici (debit, presiune) va fi de +5%. Condi ii de execu ie a lucrrilor Lucrrile care vor afecta structura de rezistent a construc iei nu se vor executa fr acordul proiectantului de rezisten ; Deoarece caracteristicile geometrice i func ionale ale echipamentelor difer de la furnizor la furnizor Ofertantul va adapta instala iilor prezentate n proiect la cerin ele echipamentului procurat, cu respectarea proiectului, a reglementrilor n vigoare i ob inerea de la proiectant a derogrilor necesare. Montarea conductelor se va face cu respectarea normativului I.7, n ceea ce privete distan ele fa de instala iile electrice. Radiatoarele tip panou vor fi supuse, naintea montrii, probelor de presiune cu ap. Consolele i supor ii vor fi fixate astfel nct corpul de nclzire sa fie paralel cu fe ele finite ale elementelor de construc ie, respectnd distantele minime, respectiv 5cm. Adncimea de ncastrare n zidria netencuita a consolelor i sus inerilor va fi de minim 12 cm. dopuri. Pn la montarea armturilor i legturilor, toate corpurile de nclzire vor fi prevzute cu capace sau Standarde, normative i prescrip ii I 13-94 Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de nclzire central;
503

P118-99 - Normativ de siguran la foc a construc iilor; C107/3 97- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cldirilor; GP 041/98 Ghid pentru alegerea, proiectarea, ntre inerea i exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran din dotarea instala iilor de nclzire cu ap avnd temperatura maxim de 1150C; SR 1907-97/1+2- Calculul necesarului de cldur; STAS 7132-86 -Msuri de siguran la instala ii de nclzire central cu ap avnd temperatura maxim de 115 C;
0

Cr i tehnice, prospecte, instruc iuni de utilizare pentru materiale i echipamente de la furnizori; Legea 10-95 privind calitatea n construc ii; Normele generale de protec ie a muncii n vigoare; Recep ia lucrrilor. Pentru recep ia lucrrilor de instala ii de nclzire se vor respecta : -C56 - Normativul pentru verificarea calit ii lucrrilor de construc ii i instala ii aferente; -I 13-2002 Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de nclzire; -Legea calit ii construc iilor -10-95; -Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente -273-94 Instala iile de nclzire se executa conform normativ I 13. Probe. Darea n exploatare a instala iilor de nclzire va cuprinde, conform I 13-2002, urmtoarele opera ii: proba la rece (etaneitate), proba la cald, proba la eficacitate. Acte, rapoarte, nregistrri Rezultatele probelor, verificrilor i recep iilor lucrrilor ascunse sau pe faze de lucrri se finalizeaz prin ntocmirea de procese verbale. Procesele verbale sunt nregistrate cronologic n registrul de procese verbale pentru verificarea calit ii lucrrilor ce devin ascunse. La recep ia preliminar se efectueaz verificri scriptice pe baza documenta iilor men ionate mai sus sau direct i se emite proces verbal de recep ie preliminar conform cerin elor C56-85 i Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora, nr.273/94, cap.I. La recep ia final se emite procesul verbal de recep ie final conform Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora nr. 273/94, cap. III. Toate probele enumerate n procesele verbale rmn la beneficiar pentru cartea tehnica a construc iei. Responsabilit i Verificarea calit ii i recep iei lucrrilor se face de ctre conductorul tehnic al lucrrii (executant) i dirigintele (beneficiar) care ntocmesc procesele verbale corespunztoare care se nscriu n registrul de procese verbale pe parcursul execu iei lucrrilor. Registrele de procese verbale vor fi vizate de ctre reprezentantul autorizat al executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare i proiectant. Responsabilit ile vor fi conform cu cerin ele Legii 10 a calit ii n construc ii. D. Specifica ii instala ii sanitare
504

a. Instala ii de alimentare cu ap potabil realizate cu evi tip polipropilen reticulat Modul ACM, Parametri tehnici i func ionali Capacitate -200 l Puterea utila 34 kw Temperatura intr./ies. circ. primar 80/70 0C Debit circuit primar 2931 l/h Pierdere de sarcina pe circuitul primar - 27 mbar Temp. intrare-acumulare-utilizare circ. secundar- 12-60-45 0C Debit continuu 888 l/h Suprafata schimb de caldura 1.25 m2 Presiune max. lucru boiler/serpentine 8/12 bar Racord tur/retur circ. prim. toli Racord itrare/iesire circuit secundar 1 toli Racord recirculare 1 Racord rezistenta electrica 2 Dimensiuni 500 x 1580 Masa: 70 Se utilizeaza pentru producerea si acumularea apei calde menajere. Are suprafata interioara tratata anticoroziv. Este echipat cu programator de 4 nivele de temperatur. Comanda pompei este de maxim 500 W. Materiale Pentru instala iile de alimentare cu apa potabila se vor utiliza: - eava din polipropilena reticulata sau similar; - robinete de nchidere cu obturator sfera; - baterii amestectoare, cu monocomanda; - robinet cu dublu servici, cu obturator sfera. Materialele vor fi nso ite de certificate de calitate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform legisla iei in vigoare. Verificarea materialelor nainte de punerea in opera, conductele i fitingurile vor fi verificate in vederea depistrii unor deficiente care ar putea sa afecteze montajul sau condi iile de exploatare ale instala iilor. Controlul dimensiunilor va urmri ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al evilor si la diametrul interior al mufelor fitingurilor sa se ncadreze in cele admise in standardele de produs. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse in opera. Tehnologia de mbinare , fasonare si montare
505

Se vor respecta prevederile Documenta iei de execu ie i furnizorului de masteriale. Confec ionare si montare dispozitive de preluare a dilatrilor si eforturilor din conducte Dilatrile conductelor de apa calda de consum sunt preluate natural, prin schimbri de direc ie ale traseului. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti fici, rigidiza i de elementele de construc ie adiacente. Suportii fici se vor amplasa la distantele prevzute in Tabel 2 pct.4.10 din normativ I9-94, cu recomandarea ca acetia sa fie plasate lng ramifica ii si in vecintatea armaturilor de separare sau nchidere. Sus inerea conductelor montate pe pere i se face prin br ri tip MUPRO , HILTI sau alte tipuri de supor i similari pentru diametrul pn la 11/4". La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazeme glisante in cazul montrii in grup sau reazeme suspendate pentru montarea unei singure conducte. Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de apa vor fi conform Tabel 3. Pct.4.11 din I9-9. Sudurile intre elementele de suspendare se vor executa, asigurnd libertatea de micare in articula ii. Probarea instala iilor In conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele de alimentare cu apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmtoarele ncercri: - ncercarea de etaneitate la presiune la rece; - ncercarea de func ionare la apa rece si calda; - ncercarea de etaneitate si rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa calda. Execu ia lucrrilor Montarea conductelor, armaturilor, aparatelor, suportilor si accesoriilor instala iei se va face conform prevederilor Normativului I 9-94 si a prevederilor Documenta iei de execu ie. Efectuarea probelor hidraulice de etaneitate si rezistenta a instala iilor se va face conform prevederilor Normativului I 9-94 , a Normativului C 56 si a prevederilor Documenta iei de execu ie. Efectuarea probelor de func ionare se va face conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor aae iei de execu ie. Efectuarea recep iei la terminarea lucrrilor se va fec conform HG 273/1994. Normative i standarde de referin 1. Legea nr. 10/1995, privind calitatea in construc ii; 2. HGR nr 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii; 3. HGR nr 766/1997 - Hotrre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construc ii; 4. Ordin MI nr 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor; 5. Ordonan a GR privind aprarea mpotriva incendiilor nr.60/1997; 6. HG nr.51/1992 privind unele masuri pentru activit i de prevenire si stingere a incendiilor; 7. P118/99 Norma i de siguran a la foc a construc iilor; 8. I9 - 94 Normativ pentru proiectarea si executarea instala iilor sanitare; 9. I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instala iilor sanitare;
506

10. Normativului pentru proiectarea si executarea instala iilor tehnico - sanitare cu evi din PP ind. N.P. 0003 - 96; 11. C-56 Normativ pentru verificarea calit ii si recep ia lucrrilor de construc ii si instala ii aferente acestora; 12. Norme generale de protec ie a muncii - 2002; 13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instala ii tehnico-sanitare si de nclzire ed.1996. 14. STAS 1478 - 90. Instala ii sanitare. Alimentarea cu apa la construc ii civile si industriale. Prescrip ii generale; 15. STAS 1795-90. Instala ii sanitare. Canalizri interioare. Prescrip ii fundamentale; 16. STAS 1504-85. Instala ii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor si accesoriilor. b. Instala ii interioare de canalizare menajer realizate cu tuburi din polipropilen Prevederi generale Instala iile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instala iilor sanitare I9-94 si a Normativului pentru proiectarea si executarea instala iilor tehnico - sanitare cu evi din PP ind. N.P. 003 - 96" . Materiale Pentru instala iile de canalizare menajera vor utiliza: - evi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 - 4; - piese speciale pentru instala ii de canalizare din polipropilena, pentru etanare cu garnituri de cauciuc, ambele cu caracteristici si dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea instala iilor tehnico-sanitare si tehnologice cu evi din polipropilena" ind. N.P. 003-96; - obiecte sanitare din por elan sanitar (lavoare, vase WC); - obiecte sanitare din material plastic si fibra de sticl (sifoane de pardoseala ); - cada dus; - rezervor pentru vas WC, din polietilena, complet echipat; - accesorii si stelaje de montaj. Obiectele sanitare vor fi nso ite de certificate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform legisla iei in vigoare. Verificarea materialelor nainte de punerea in opera materialele vor fi verificate vizual si dimensional. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse in lucru. Tehnologii de mbinare si fasonare Pentru opera iile de taiere, lipire, polizare, gurire si deformri la cald se vor respecta prevederile din normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5. mbinarea conductelor de canalizare din PP intre ele sau cu piese fasonate se realizeaz cu inele de cauciuc pentru etanare. Tehnologia de execu ie a acestor mbinri va respecta prevederile din anexa 5 a normativului cu ind. N.P.- 003- 96.
507

Condi ii de montare Se vor respecta cerin ele din Documenta ia de execu ie i Normativele n domeniu. Se vor respecta nl imile normate de montaj din STAS 1504-85 Confec ionare si montare dispozitive de preluare a dilatrilor si eforturilor din conducte Dilatrile conductelor de apa calda de consum sunt preluate natural, prin schimbri de direc ie ale traseului. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti fici, rigidiza i de elementele de construc ie adiacente. Suportii fici se vor amplasa la distantele prevzute in Tabel 2 pct.4.10 din normativ I9-94, cu recomandarea ca acetia sa fie plasate lng ramifica ii si in vecintatea armaturilor de separare sau nchidere. Sus inerea conductelor montate pe pere i se face prin br ri tip MUPRO , HILTI sau alte tipuri de supor i similari pentru diametrul pn la 11/4". La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazeme glisante in cazul montrii in grup sau reazeme suspendate pentru montarea unei singure conducte. Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de apa vor fi conform Tabel 3. Pct.4.11 din I9-9. Probarea instala iilor In conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor vor fi supuse la urmtoarele ncercri: - ncercarea de etaneitate; - ncercarea de func ionare. Execu ia lucrrilor Montarea conductelor, supor ilor si accesoriilor instala iei, conform prevederilor Normativului I 9-94 si a prevederilor Documenta iei de execu ie. Efectuarea probelor hidraulice de etaneitate a instala iilor, conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentei documenta ii. Montarea obiectelor sanitare. Efectuarea probelor de func ionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentei documenta ii. Efectuarea recep iei la terminarea lucrrilor conform HG 273/1994. Normative si standarde de referin a 1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in construc ii; 2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii; 3. HGR nr 766 / 1997 - Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construc ii; 4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor; 5. Ordonanta G.R. privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 60 / 1997; 6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activit i de prevenire si stingere a incendiilor; 7. P118 / 1999 Normativ de siguran a la foc a construc iilor; 8. I 9 / 1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instala iilor sanitare; 9. I9 / 1 1996. Normativ pentru exploatarea instala iilor sanitare;
508

10. C 56. Normativ pentru verificarea calit ii si recep ia lucrrilor de construc ii si instala ii aferente acestora; 11. Norme generale de protec ie a muncii, edi ia 2002; 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instala ii tehnico -sanitare si de nclzire edi ia 1996. 13. STAS 1478 / 90. Instala ii sanitare. Alimentarea cu apa la construc ii civile si industriale. Prescrip ii generale; 14. STAS 1795 -90. Instala ii sanitare. Canalizri interioare. Prescrip ii fundamentale; 15. STAS 1504-85. Instala ii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor. 16. NP-003/96. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena. E. Specifica ii proiectare, livrare, montare i punere n func iune lift Specifica iile tehnice minime impuse sunt cele din Fia tehnic. Proiectarea Proiectarea solutiei tehnice se va realiza in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010- Ascensoare electrice si hidraulice de persoane de persoane si marfuri sau de marfuri cu comanda interioara - si a H.G.R. nr.439/2003- Privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia a ascensoarelor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 322 din 13 mai 2003, cu modificrile i completrile ulterioare . Documentatia tehnica necesara la intocmirea dosarului pentru autorizarea ISCIR va contine toate elementele, vizele si verificarile de specialitate ale proiectelor prevazute de normele si metodologia de avizare ISCIR. Costurile respective vor fi incluse in valoarea ofertei. In urma montarii ascensorului acesta va trebui sa aiba caracteristicile tehnice cerinte minime prevazute in Fisa tehnica din prezenta documentatie de atribuire. Nu se admit oferte partiale sau oferte alternative. Fisa tehnica se anexeaza documentatiei de atribuire si face parte integranta din aceasta. Cerintele impuse in acestea sunt minime si constituie garan ii tehnice. La elaborarea ofertei, ofertantii vor avea in vedere ca produsul livrat ascensorul sa indeplineasca conditia ca durata normala de functionare sa fie in conformitate, cel putin, cu durata normala de functionare prevazuta pentru ascensoare in conformitate cu H.G.R. nr.2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe - actualizata. (Aceasta prevede in Anexa la punctul 2.3.6.3.2 Ascensoare de persoane pentru cladiri -8-12 ani) Executia lucrarilor La executarea lucrarilor se va tine cont de parametrii tehnici si constructivi ai ascensoarelor. Toate componentele necesare pentru indeplinirea contractului trebuie sa fie omologate si avizate ISCIR, vor fi insotite de documentele prevazute de prevederile prescriptiei tehnice ISCIR PT R2-2010 si a H.G.R. nr. 439/2003 si vor purta marca CE. Garantia produsului va fi pe o perioada de minim 24 de luni de la data finalizarii, autorizarii ISCIR si punerii in functiune.
509

Defectiunile aparute in perioada de garantie vor fi remediate de executant pe cheltuiala sa. In perioada de garantie a produselor executantul are obligatia de a pune la dispozitia utilizatorului piesele de schimb si subansamblele care se defecteaza pe cheltuiala proprie. Executantul va raspunde de eventualele accidente sau defectiuni cauzate de piesele necorespunzatoare din componenta ascensoarelor si care au avut loc in perioada de garantie si va remedia defectiunile de natura constructiva aparute pe cheltuiala sa. Lucrarile se vor executa fara intreruperea activitatii in cladire. Pe parcursul executarii lucrarilor executantul va lua masurile asiguratorii astfel incit personalul angajat sau persoanele reprezentind agentii economici si institutiile publice cu care venim in contact sa nu fie stingherite in desfasurarea activitatii sau sa sufere accidentari. In cazul producerii de asemenea evenimente nedorite, executantul este direct raspunzator de consecintele producerii lor. Totodata va lua masurile de respectare a normelor P.S.I. pe timpul executarii lucrarilor. Decontarea valorica a echipamentelor i lucrrilor se va face dupa punerea in functiune si obtinerea autorizarii ISCIR a ascensoarelor. Punerea in functiune si autorizarea de fuctionare Executantul va executa toate lucrarile necesare in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010 si in regim de asigurare a calitatii conform standardului de calitate SR EN ISO 9001/2008 (sau echivalent), ISO 14000. Produsele livrate vor fi insotite de declaratiile de conformitate ale produselor, certificate de calitate, certificate de garantie, buletine de calitate a materialelor, proces-verbal de receptie precum si documentatia tehnica in limba romana. La terminarea lucrailor executantul va prezenta declaratiile de conformitate, de calitate si garantie pentru lucrarile executate, buletinele probelor si verificarilor executate. Receptia ascensorului se considera incheiata dupa executarea probelor de functionare conform prescriptiilor tehnice ISCIR PT R2-2010 si dupa autorizarea ISCIR. Ascensorul trebuie sa functioneze conform caracteristicilor tehnice proiectate si ofertate. Executantul va intocmi documentatia de autorizare a ascensorului conform prevederilor prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010, pentru a putea fi depusa de beneficiar la CNCIR-, taxele de autorizare finale fiind suportate de catre beneficiar. Pre ul ofertat va include i proiectarea, furnizarea materialelor, transportul, montarea, probele si punerea in functiune si autorizarea ISCIR In perioada de garantie, respectiv 24 luni de la data instalarii, service-ul acordat este gratuit si timpul maxim de interventie este de 24 de ore de la solicitarea achizitorului, la sediul acestuia. Ofertantul poate oferta o solu ie avantajoas din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electric, optimizare capacitate persoane sau orice alt solu ie tehnico-economic ce asigur performan e certe) pentru obiectul de investi ii ,,Observator turistic fr ca valoarea proiectului s se majoreze. n situa ia n care ofertantul nu poate oferta sau nu are o solu ie tehnico-economic mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic are obliga ia men ionrii n Oferta Tehnic a acestei situa ii. VII. RECEP IA LUCRRILOR

Recep ia constituie o component a sistemului calit ii n construc ii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin . Procesul-verbal de recep ie va consemna realizarea msurilor prevzute n documenta ia de execu ie din punct de vedere al prevenirii i al stingerii incendiilor, fr de care recep ia nu este acceptat.
510

n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pr i din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea pr ii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protec ie reciproc a desfurrii activit ii celor dou pr i. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excep ia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condi ii nu este un proces-verbal de recep ie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recep ie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predrii-primirii i le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garan ie pentru viciile care nu in de siguran a construc iei ncepe de la data terminrii remedierilor. Recep ia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garan ie. Perioada de garan ie este cea prevzut n contract. Recep ia va fi realizat conform Legii privind calitatea n construc ii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recep ie a lucrrilor de construc ii i instala ii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice. Se vor respecta i cerin ele specifice fiecrui tip de lucrare, n conformitate cu sec iunile aferente din Documenta ia de execu ie i Cerin ele tehnice de execu ie. VIII. GARAN II I RESPONSABILIT I

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrrilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intr n responsabilitatea Ofertantului. Ofertantul are obliga ia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. n cazul n care deficien ele apar n urma exploatrii necorespunztoare, remedierile vor fi suportate de ctre beneficiar. Ofertantul este rspunztor pentru viciile ascunse ale lucrrilor pentru o perioad de 10 ani, pe cnd responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezisten dureaz pe toat durata de existen a lucrrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995). La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta Cartea Tehnica a Constructiei aferenta lucrarii executate, n conformitate cu legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare i HG 273 /1994 modificat i completat. Toate valorile prezentate n formularele de ofertare vor constitui garan ii tehnice. Ofertantul lucrrii, asistat de beneficiar, va face msurtori pentru verificarea garan iilor tehnice, pe parcursul montajului i probelor PIF iar nendeplinirea acestora va fi rezolvat de furnizor sau ofertant, dup caz, pe cheltuial proprie, pn la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofert. Pentru parametrii care nu pot fi verifica i prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificri i declara iile de conformitate, pentru fiecare echipament n parte, n limba romn. Nendeplinirea garan iilor tehnice va conduce la ncetarea contractului fr ca beneficiarul s datoreze sau s plteasc lucrrile executate i/sau despgubiri ofertantului. Ofertantul va acorda o garan ie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat i lucrrile executate.
511

Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durat de via n conformitate cu legisla ia n vigoare aplicabil n materie. Pentru perioada de post-garan ie, ofertantul i va asuma obliga ia s asigure, contra cost , consultan tehnic i piese de schimb. Orice defec iune la echipament va fi remediat de acesta n maxim 72 de ore de la transmitere. Dac n perioada de garan ie se vor produce defec iuni majore la echipament, avnd ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de ctre furnizor. Conform prevederilor legale garan ia de buna execu ie se constituie n vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Contractanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului. Autoritatea Contractanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricnd pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai. IX. CONDI II SPECIALE DE CONTRACTARE

Autoriza iile i / sau permisele cerute de autorit ile na ionale / locale competente vor fi ob inute de ctre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autoriza ii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, premise pentru comunica ii radio, permise pentru relocarea utilit ilor publice etc. Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea i nu va divulga informa ii confiden iale despre lucrri n nici o publica ie comercial sau tehnic sau n alt parte ,fr acordul prealabil n scris la Beneficiarului. Pentru executarea lucrrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeai calitate i capacitate cu utilajele propuse n Ofert. Ofertantul are obliga ia: o s respecte reglementrile n vigoare legate de securitatea muncii; o s se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe antier; o s depun toate eforturile rezonabile pentru a pstra antierul i lucrrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o s asigure mprejmuirea, iluminatul, paza i supravegherea lucrrilor pn la terminarea i recep ia acestora; o s execute orice lucrri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parape i i garduri) care pot fi necesare, datorit execu iei lucrrilor, pentru utilizarea de ctre public i protec ia publicului, a proprietarilor i ocupan ilor terenurilor adiacente. Respectarea sistemului de asigurare a calit ii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obliga iile sau responsabilit ile sale potrivit prevederilor contractului. Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt s participe la o ntlnire de management n scopul revizuirii pregtirilor pentru lucrrile viitoare. Asemenea ntlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a ntlnirii i va furniza copii ale documentelor celor prezen i la ntlnire i Beneficiarului, n termen de 2 zile dup data la care a avut loc ntlnirea. n nregistrrile fcute, responsabilit ile pentru orice ac iuni ce vor fi ntreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste nregistrri, chiar dac sunt semnate de ctre pr i, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului ob inut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activit ile viitoare, situa ia personalului, tehnologia, siguran a, echipamentele, aprovizionarea cu materiale,
512

pl ile, dificult ile curente i anticipate, coordonarea cu al i Ofertanti, reclama ii pentru cheltuieli suplimentare i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discu ie. n cazul n care Ofertantul nu i ndeplinete obliga iile ce i revin potrivit prevederilor normativelor n domeniul protec iei mediului, Beneficiarul este ndrept it s primeasc din partea Ofertantului, plata costului msurilor de remediere sau o valoare mai mare n func ie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rspunztor pentru toate pl ile sau compensa iile, dac exist, percepute pentru descrcarea unor pr i sau a totalit ii acestor materiale, depozite de deeuri, drmturi i deeuri periculoase. Beneficiarul poate, n cazuri deplin justificate, s renun e la dreptul lor de a cere penalit i de ntrziere, sau s suspende plata efectiv de ctre Ofertant a penalit ilor pn la terminarea lucrrilor, n cazul n care plata acestor despgubiri creeaz presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului i ar periclita terminarea efectiv a Lucrrilor. nainte de nceperea Testelor la terminarea lucrrilor, Ofertantul va transmite documentele de execu ie i manualele de exploatare i ntre inere, n conformitate cu specifica iile i cu suficiente detalii astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntre ine, demonta, reasambla, ajusta i repara orice parte a lucrrilor. Dup emiterea Procesului Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, Ofertantul va cur a i ndeprta, de pe acea parte a antierului i a lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recep ie la Terminarea Lucrrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele i lucrrile provizorii. Ofertantul va lsa partea respectiv a antierului i lucrrile curate i n siguran . Pe parcursul perioadei de Notificare a defec iunilor, Ofertantul poate pstra pe antier bunurile care i sunt necesare pentru ndeplinirea obliga iilor prevzute n Contract. Ofertantul accept contractul de lucrri, ce face obiectul documenta iei de atribuire, nsuind prevederea conform creia lucrrile de execu ie obiecte de investi ii se execut numai dup primirea Notificrii de ncepere a lucrrilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos: Ctre, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivi u, C.U.I. ................................... avand functia .. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna satul .............................. cod postal .. strada ................. nr e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numrul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire din ................ , emis pentru executarea lucrrilor de constructii privind construirea obiectului de investi ie ....................................................... n valoare de ........................... lei. Aduc la cunostint c la data de ora ., vor putea ncepe lucrrile de constructii autorizate pentru obiectul de investi ie situat n judetul satul ... sectorul ........ comuna . cod postal ........... strada ..................... nr. . finan area fiind asigurat, sau n curs de a se realiza pn la finalizarea lucrrilor sus men ionate, n conformitate cu contractul de lucrri. Pre edinte, Brl Pavel n ofert executantul va preciza dac accept i poate executa lucrrile conform mecanismului prezentat mai sus. X.STRUCTURA PRE ULUI
513

Calculul costurilor directe de execu ie se poate realiza pe baza pre urilor unitare ale articolelor de lucrri definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrri care se fundamenteaz pe pre urile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrri. Evaluarea cheltuielilor de antier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dup cum urmeaz: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit. Valoarea total a pre ului estimat rezult din nsumarea tuturor categoriilor de cheltuieli i costuri aferente: execu iei lucrrilor de construc ie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de antier, cheltuieli diverse i neprevzute. Prevederile prezentei sec iuni se vor completa cu prevederile sec iunilor specifice din prezenta Documenta ie descriptiv.

514