INTRODUCERE

Revizuirea curriculum-ului pentru invatamantul tehnic, specializarea Cosmetician - familia ocupationala Prestari servicii si productie artizanala, a vut drept scop modularizarea continuturilor de specialitate. A fost necesar acest lucru, deoarece o astfel de structura curriculara permite o mai buna corelare a continuturilor de specialitate, o mai parida adaptare de ceea ce este nou in domeniu si la cerintele agentilor economici. Parcurgerea acestui curriculum pe parcursul a 2 ani de studiu, la nivel de scoala postliceala, asigura calificarea tehnicianului in specializarea cosmetician. Curriculum-ul a fost imbogatit cu 2 noi discipline, considerate necesare: Elemente de psihologie si de etica profesionala si Informatica aplicata. In cadrul modulului Anatomia, fiziologia si igiena corpului uman, notiunile de igiena a mediului (a cabinetului cosmetic in special) si a corpului uman au fost corelate cu notiunile despre structura si functionarea organismului. Modulul Tehnici si produse de ingrijirea cosmetica realizeaza o corelare a notiunilor de tehnica a meseriei cu cele de chimie cosmetica, permitand o mai buna intelegere a modului de folosire a produselor cosmetice in practicare a meseriei. In cadrul modulului Notiuni de patologie a pielii, notiunile de microbiologie le preced pe cele de dermatologie, ele fiind necesare intelegerii etiologiei unor grupe importante de boli ale pielii, ce sunt intalnite in practicarea meseriei de cosmetician. Cunostintele dobandite in cadrul acestui modul, creeaza o motivatie profunda pentru respectarea cu constiinciozitate a masurilor de igiena si efectuarea lucrarilor cosmetice, in formarea unei atitudini responsabile pentru luarea deciziilor referitoare la executarea diferitelor lucrari solicitate pe un tegument bolnav, intaresc convingerea ca destinatia cosmeticii este mentinerea pielii sanatoase intr-o stare cat mai tonica, iar tegumentul bolnav trebuie tratat numai de medicul dermatolog. In structurarea modulelor s-a pornit de la stabilirea riguroasa a competentelor si a criteriilor de performanta. Pe aceasta baza au fost elaborate continuturile tematice ale modulelor, care asigura dobandirea cunostintelor, formarea priceperilor, deprinderilor si a unor convingeri, a unei anume atitudini afective necesare modelarii unui bun cosmetician. S-a avut in vedere o particularitate a acestei meserii: obiectul municii cosmeticianului este un organ al corpului uman - pielea, ceea ce face ca implicatiile exercitarii acestei meserii sa fie deosebite. Pentru fiecare modul au fost enuntate trei tipuri de competente: A. Competente de cunoastere, care presupune buna insusire si prelucrarea cunostintelor de specialitate, ele asigurand interpretarea, argumentarea, compararea, concluzitionarea etc;

B. Competente de executie bazate pe cele de cunoastere, si care presupun formarea unor priceperi si deprinderi specifice meseriei; C. Competente sociale, care presupun formarea unor convingeri, adoptarea unei anumite atitudini si a unui comportament adecvat in relatia cu clientul, constiinciozitatea, rigurizitatea si maxima seriozitate in luarea deciziilor si executarea lucrarilor cosmetice. Criteriile de performanta au fost eleborate la nivel minimal, ele acoperind toate tipurile de competente. In metodologia de parcurgere a continuturilor tematice, au fost propuse acele metode care, s-au considerat, ca pot asigura cel mai bine formarea competentelor si atingerea criteriilor de performanta. Se recomanda folosirea preponderenta a metodelor moderne, active, care sa solicitew si sa dezvolte capacitatile intelectuale ale elevului, sa-l faca mai constient de posibilitatile sale, mai increzator. In recomandarile de organizare a resurselor si a spatiului s-au facut sugestii referitoare la aplicarea metodelor didactice si corelarea lor cu spatiul organizarii activitatii (clasa, laborator, etalon de cosmetrica), cu organizarea clasei si mijloacele didactice folosite. Aceste sugestii sunt orientative, fiecare profesor, in urma experimentarii alegand varianta optima adoptata nivelului clasei de elevi, temei si dotarii. Acest curriculum asigura baza larga informativa si formativa in corcondanta cu cerintele actuale, astfel incat, dupa parcurgerea lui, absolventul sa faca evaluarii finale pentru certioficarea in specializarea Cosmetician, certificare ce este recunoascuta de Uniunea Europeana.

PLAN DE INVATAMANT

anul I specializarea Cosmetician

CURRICULUM DE BAZA I. Dezvoltarea personala si sociala. Educatie fizica Orientare si consiliere vocationala Limba engleza aplicata Informatica aplicata Elemente de psihologie si de etica profesionala II. Specializarea in meserie Modul I Modulul II Anatomia, fiziologia si patologia corpului uman Tehnici si produse de ingrijire cosmetica teorie practica Modulul III Notiuni de patologie a pielii TOTAL 210 452 120 1068 90 1 ora/sapt. x 28 sapt. 1 ora/sapt. x 28 sapt. 2 ore/sapt. x 28 sapt. 2 ore/sapt. x 28 sapt. 1 ora/sapt. x 28 sapt.

Recomandam ca primele doua saptamani ale anului scolar sa fie ocupate numai cu ore de teorie, in care numarul de ore al modulelor de specialitate sa fie dublu, astfel incat elevii sa dobandeasca o cantitate de cunostinte care sa fie baza necesara primelor ore de instruire practica. Recomandam ca, pe parcursul anului scolar, sa existe 4 saptamani de instruire practica. Gruparea acestor saptamani ramane la latitudinea profesorilor de specialitate si a maistrilor instructori. 2 saptamani teorie: 4 saptamani practica: 2 x 35 = 70 4 x 35 = 140 26 x 33 = 858 1068

PLAN DE INVATAMANT anul II specializarea Cosmetician

CURRICULUM DE BAZA I. Dezvoltarea personala si sociala. Educatie fizica Orientare si consiliere vocationala Limba engleza aplicata Managementul micilor afaceri 87 Teorie: 1 ora/sapt. x 29 sapt. Laborator: 2 ore/sapt. x 29 sapt. II. Specializarea in meserie Notiuni de culoare Modulul I Tehnici si produse de ingrijire cosmetica din care: teorie practica Modulul II Notiuni de patologie a pielii Practica de proiect TOTAL 145 592 87 105 1132 29 737 1 ora/sapt. x 29 sapt. 1 ora/sapt. x 29 sapt. 1 ore/sapt. x 29 sapt.

Plasarea si gruparea celor doua saptamani de practica ramane la latitudinea profesorilor de specialitate si a maistrilor instructori. Introducerea celor 6 saptamani de practica pe parcursul celor 2 ani de studiu a fost facut in urma constatarii necesitatii cresterii ponderii orelor de instruire practica. 2 saptamani practica: 4 saptamani practica de proiect: 3 x 35 = 105 26 x 33 = 957 1132 2 x 35 = 70

ORGANIZAREA MODULELOR ANUL I

Nr.

MODULUL I

MODULUL II

MODULUL III

sapt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

Anatomia, fiziologia si igiena corpului uman

Tehnici si produse pentru ingrijirea cosmetica

Notiuni de patologie a pielii

Instruire practica

Temele 1, 2

Temele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Temele 1, 2, 3, 4

Temele 2, 3, 5, 8,

Temele 2, 3, 4

Temele 5, 9, 10, 11, 12

Temele 5, 6

Temele 5, 9, 10, 11, 12

ORGANIZAREA MODULELOR ANUL II

Nr. sapt

MODULUL I Tehnici si produse de ingrijire cosmetica

MODULUL II Notiuni de patologie a pielii

Instruire practica

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Temele 1, 2, 3, 5, 6

Temele 1

Temele 1, 2, 5

Temele 3, 4, 7, 8, 9

Temele 2

Temele 3, 4, 6, 7, 8, 9

Practica de proiect

4.1. TEHNICI SI PRODUSE DE INGRIJIRE COSMETICA

Structura competentelor. A. Competente de cunoastere. 1. Sa argumenteze rolul ingrijirilor cosmetice. 2. Sa dovedeasca abilitatii in dotarea ergonomica, alegerea culorilor si asigurarea microclimatului in cabinetul cosmetic.

3. Sa descrie modul de executie a principalelor operatiunii de tip analitic (cantarire, masurare de volum, filtrare, amestecare, cernere). 4. Sa indifice normelor de igiena specifice meseriei de cosmetician. 5. Sa identifice caracteristicile structurale ale pielii prin examinarea vizuala, palpare si cu ajutorul aparatelor. 6. Sa argumenteze utilitatile procesului de curatire, hranire, tonifiere si hidratare in tratamentul cosmetic. 7. Sa prezinte principalelor tipuri de dispersie folosite in preparate cosmetice. 8. Sa cunoasca principalele substante biologice active folosite la prepararea produselor cosmetice, explicarea rolului si modului de actiune al acestora. 9. Sa insuseasca proprietatile chimice ale substantelor (drogurilor) si a proprietatilor de utilizare in preparatele cosmetice. 10. Sa prezinte posibilitatile de utilizare a excipientilor in cosmetica. 11. Sa recunoasca principalele substante ce intra in compozitia mastilor, compreselor si impachetarilor si prezentarea importantei acestora in tratamentele cosmetice. 12. Sa identifice miscarilor specifice fiecarui tip de masaj. 13. Sa analizeze si sintetizeze etapele tratamentului cosmetic pentru fiecare tip de ten. 14. Sa prezinte principalele tipuri de creme, corelind compozitiei chimice a acestora cu tipul de ten, tipul si scopul folosirii lor. 15. Sa interpreteze corect formulele existente pe produsele cosmetice si recomandarile lor in functie de necesitati. 16. Sa descrie tehnica epilatului, electric si chimic. 17. Sa recunoasca cu usurinta instrumentele si materialele necesare executarii machiajului. 18. Sa recunoasca calitatea fardurilor si produselor cunoscand originea si proprietatile substantelor componente precum si tehnica de preparare a acestora. 19. Sa descrie particularitatile machiajului in functie de cerintele clientului, aspectul morfologic al fetei si armonia culorilor. 20. Sa explice si compare diferite tipuri de machiaje. 21. Sa analizeze si sa sintetizeze efectele aparatelor electrice folosite in tratamentele cosmetice. 22. Sa identifice tipul de ten si sa selecteze materialele instrumentele si aparatele specifice operatiei. 23. Sa argumenteze folosirea procedurilor cosmetice de ingrijire a gatului, spatelui, mainilor, picioarelor, celulitei. 24. Sa recunoasca preparatele cosmetice pentru ingrijirea corpului coreland proprietatile cu modul si locul de aplicare al acestora. 25. Sa extinda cunostintele de baza in tratamentul parului si pielii capului, in ingrijirea mainilor si picioarelor si pentru preparatele cosmetice masculine.

B. Competente de executie. 1. Sa manipuleze corect instrumentele si aparatele necesare prepararii produselor cosmetice. 2. Sa stabileasca formulele de produse cosmetice existente in diferite publicatii. 3. Sa prepare emulsii si suspensiile cu intrebuintarea prospectelor. 4. Sa aprecieze calitatea, prin metode organoleptice a drogurilor si substantelor biologic active. 5. Sa identifice substantele necunoscute pe baza cunostintelor de specialitate. 6. Sa interpreteze formulele existente pe produsele cosmetice in scopul utilizarii acestora. 7. Sa prepare masti si sa le recomande corect, in functie de calitatea tipului de ten. C. Competente sociale. 1. Sa participe la teme date in contextul procesului de productie. 2. Sa stabileasca si sa dezvolte relatiile furnizorilor si eventualilor intermediari. 3. Sa adapteze la nou, cu participare activa, cu asumare a responsabilitatilor. 4. Sa respecte regulile de igiena si etica profesionala specifice locului de munca si etapelor tehnologice de executie a ingrijirilor cosmetice. 5. Sa culeaga discret informatii privind caracteristicile faciale, gasirea solutiei de tratament si sugestii privind tipul lucrarii. 6. Sa constientizeze importanta respectarii normelor de protectia muncii. 7. Sa stabileasca bunele realatii in cadrul colectivului si cu clientul. 8. Sa realizeze cadrul ambiental estetic intr-un cabinet cosmetic potrivit cerintelor. 9. Sa deciza fara grad de risc asupra utilizarii unor substante in tratamentul cosmetic.

NOTIUNI DE PATOLOGIE A PIELII

A. Competente de cunoastere 1. Sa argumenteze locul in lumea vie al agentilor studiati 2. Sa recunoasca agentii patogeni dupa caracteristicile structurale si morfologia si sa-i clasifice 3. Sa explice functiile elementare structurale ale agentilor patogeni. 4. Sa argumenteze parazitismul agentilor patogeni 5. Sa compare agentii patogeni. 6. Sa coreleze structurarea agentilor patogeni cu patogenitatea lor. 7. Sa diferentieze dezinfectiile sterilizate 8. Sa analizeze actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor 9. Sa caracterizeze infectia virala si sa recunoasca tipurile de infectii virale dupa caracteristicile lor.

10. Sa analizeze relatia microorganismelor din microbiota indigena - organism uman. 11. Sa explice mecanismul de transmisie si de evolutie a infectiei si corelarea cu bolile infectioase ale pielii, studiate. 12. Sa analizeze mecanismele de aparare ale organismului si realizarea corelatiei tulburarilor imunitatii cu bolile autoimulare. 13. Sa precizeze factorii cu potential vatamator cutanat si explicarea modului de aparitie. 14. Sa clasifice si sa descrie leziunile cutanate si explicarea modului de aparitie. 15. Sa deosebeasca un tratament extern de unul intern si sa explice modul de adaptare a medicatiei. 16. Sa recunoasca dupa descriere bolile infecto-contagioase ale pielii. 17. Sa compare bolile infecto-contagioase de acelasi tip (micoze, piodermite, parazitoze) si sa precizeze asemanarile si deosebirile din punct de vedere al leziunilor cutanate prezente si al evolutiei bolii. 18. Sa elaboreze masurile de igiena necesara prevenirii transmiterii si agravarii bolilor infectocontagioase ale pielii. B. Competente de executie 1. Sa recunoasca dermatozele profesionale pe diferite imagini sau persoane si identificarea factorilor fizici si chimici ce le produc. 2. Sa recunoasca dermatozele precanceroase si tumorilor canceroase. 3. Sa recunoasca formele de acnee pentru adaptarea unor decizii corecte in realizarea tratamentului cosmetic. 4. Sa recunoasca dermatozele inestetice ale fetei si ale membrelor prezentate pe diferite imagini sau persoane. 5. Sa realizeze observatiile asupra agentilor patogeni pe preparate microscopice. 6. Sa transpuna grafic observatiile facute la microscop si sa recunoasca elementele structurale ale agentilor patogeni. 7. Sa aleaga corect metodele de dezinfectare, sterilizare, antiseptizare. 8. Sa recunoasca diferite imagini sau persoane cu leziuni cutanate, care pot fi incriminate intr-o patologie si necesita un tratament medical. 9. Sa recunoasca un tegument afectat de o boala infecto-contagioasa, pe baza leziunilor cutanate prezente 10. Sa simuleze oferiri de sfaturi clientilor ce prezinta afectiuni ale pielii. C. Competente sociale 1. Sa dovedeasca constienciozitatile in respectarea norme4lor de igiena in cabinetul de cosmetica. 2. Sa decida pentru executarea lucrarilor cosmetice si pentru oferirea de sfaturi clientilor ce prezinta afectiuni ale pielii. 3. Sa explice clientilor riscurile tatuarii si detatuarii.

4. Sa aiba un compartiment civilizat, caracterizat prin delicatete de sfaturi personalelor ce prezinta afectiuni ale pielii.

MODULUL II TEHNICI SI PRODUSE DE INGRIJIRE COSMETICA ANUL I

NR. CONTINUTUL TEMATIC CRT. 1. Istoricul si importanta studiului - Conceptul de cosmetica, fiziologica si decorativa, etapele dezvoltarii cosmeticii si importanta studiului. 2. Dotarea cabinetului si realizarea cadrului ambiental - Dotarea cabinetului si organizarea ergonomica a cabinetului si salii de asteptare - Asigurarea microclimatului - Realizarea ambiantei coloristice - Norme de igiena si PSI - Aparate electrice folosite in cosmetica 3. Acordarea de concordanta - Primirea si pregatirea clientei si prezentarea produselor de lucru - Examinarea fetei: vizual; palpare si cu ajutorul aparatelor FORME DE ACTIVITATE - activitate teoretica METODE - explicatie - conversatie euristica - explicatie - conversatie - experiment demonstrativ

- instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator tehnologic

- avan mijloa decor adecv

- instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator practica

- conversatie euristica - observatie directa si independenta - studiul de caza

4.

5.

Caracteristicile tenurilor - Ten gras uleios; acneic, pletoric - Tenuri uscate; casetice; deshidratat - Tenuri mixte; ten congenitiv; ten senil Tratamente cosmetice - Relaxarea si oxigenarea in cabinet cosmetic - Procesul de curatire: demachiere, gomajul, dezincrustarea, extragerea comedoanelor - Masti cosmetice - Masajul cosmetic: de intretinere al fetei, decongestiv; Jagnet; de intretinere al pielii capului, al mainilor si picioarelor; drenaj limfatic; de relaxare; masaje corectoare - Procese de hidratare si tonifiere

- activitate teoretica

- instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator practica

- explicatie - problematizare - observatia independenta - comunicare euristica - problematizare - observatie independenta - experiment cognitiv - studiul de caz - exercitiul - simularea

- aleg ioniza uscat genian - core folosi oferin opera - anali struct cosme timp d - selec asfixic poziti

6.

Date introductive in cosmetica moderna - Terminologie, scurt istoric, cosmetica

- activitate teoretica

- expunerea - prelegerea

- enum total s - selec hranir asupra - aleg prezen - aleg 6 expu uscat - argu circula mai bu - aleg adecv de luc - exec masur posibi

7.

varstei Operatiuni de tip analitic - Cantarire, masuri de volum, pulverizare, cernere, amestecare de pulbere Notiuni despre dispersie 1. Dispersii moleculare 2. Dispersii mecanice

- activitatea teoretica - instruire tehnologica

8.

- activitate teoretica - instruire tehnologica

9.

10.

Droguri si substante biologic active intrebuintate la prepararea produselor cosmetice 1. Droguri de origine minerala animala si vegetala 2. Aminoacizii 3. Biocatalizatorii 4. Substante biologic active 5. Fosfatidele Excipientii Excipienti de origine minerala vegetala si animala Colorantii

- activitate teoretica - instruire tehnologica

- explicatia - conversatia euristica - demonstratia experimentala - observarea ditijata - explicatia - dezbaterea - demonstratia experimentala - observarea dirijata - algoritmizarea - explicatia - activitatea practica - conversatia euristica - observarea dirijata

acesto - prep din tre algori lucrea ora. - prep pentru suculu ora lu

- recu drogu intr-o preciz prepar de cat

- activitatea teoretica - instruire tehnologica - activitatea teoretica - activitatea teoretica - instruire tehnologica

11. 12.

- explicatia - activitatea practica - conversatia euristica - observarea dirijata - explicatia - conversatia euristica - explicatia - demonstratia experimentala - conversatia euristica - algoritmizarea - observarea dirijata

- iden substa compa

Masti cosmetice - Masti cosmetice propriu-zise, comprese si impachetari

- iden formu origin - prep posibi condit - sa co - sa in - sa re - sa ex pentru - se lu de 15

MODULUL I TEHNICI SI PRODUSE DE INGRIJIRE COSMETICA

ANUL II
NR. CRT. 1. CONTINUTUL TEMATIC FORME DE ACTIVITATE - activitate teoretica - instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator tehnologic - instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator tehnologic - instruire tehnologica/ laborator tehnologic - instruire practica/ laborator practica METODE - studiul de caz - conversatie euristica - experiment cognitiv

Scheme generale de tratament pe tip de ten - Tratamente de tip de ten si in etape

2.

Epilatii Epilatii mecanice Epilatii chimice Epilatii electrice Retusuri si machiaj Vopsitul genelor si sprincenelor Pensatul sprincenelor Machiaj - tehnica aplicarii produselor, studiul morfologic al fetei, intocmirea fisei de machiaj - clasificarea machiajului de zi seara, fantezie, teliviziune, mireasa Ingrijiri specifice Ionizari; presupunctura; profilaxia ridurilor; celulita si metode de combatere

- exercitii - conversatie euristica

3.

- explicatia - exercitiul - studiul de caza - demonstratia

4.

- instruire tehnologica/ laborator tehnologic0

- conversatie euristica - exercitiul

5.

Preparate pentru ingrijirea fetei. Cremele 1. Coldcremele 2. Creme pe baza de stearati 3. Creme pe baza de lanolina 4. Creme pe baza de vasilina 5. Creme pe baza de axungie 6. Creme nutritive 7. Preparate contra petelor si pistruilor 8. Preparate antisolare si pentru bronzare Preparate pentru ingrijirea parului si a pielii capului Sampoane, briantine, lotiui pentru par, vopsele

- activitate teoretica - instruire tehnologica

- explicatie - conversatie euristica - demonstratia experimentata - algoritmizare - metoda descoperirii

6.

- activitate teoretica

- explicatia - conversatia euristica - dezbaterea

- aleg intr-o lucru - iden ten gr operan min. - aleg prezen alipic. - folos actiun min. - epile respec origin dezinf - aleg armon execu 20 mi - exec prezen model - aran machi operan - anali fetei s poziti - prep tipuri urmat - sa al - sa re - sa al varian - sa ex compo - mod Se luc lucru - core cosme rolul de ing - recu substa

7.

8.

Preparate pentru ingrijirea corpului 1. Ingrijirea dintilor si a gurii 2. Ingrijirea mainilor si unghiilor 3. Ingrijirea picioarelor 4. Preparate antisudoripare si deodorante Farduri si pudre cosmetice

- activitatea teoretica - instruire tehnologica

- explicatia - conversatia euristica - dezbaterea - demonstratia experimentala - observarea dirijata - explicatia - conversatia euristica - observarea dirijata - algoritmizarea

- activitate teoretica - instruire tehnologica - activitatea teoretica

9.

Preparate cosmetice masculine

si a formu fiecare acesto - pre varian mainil picioa substa lucrea lucru - aleg fardur prezen rolul l - aleg prezen mascu in ved

MODULUL III NOTIUNI DE PATOLOGIE A PIELII ANUL I

NR. CRT. CONTINUTUL TEMATIC METODOLOGIE

CRITERII DE

1.

Importanta studierii microbiologiei pentru

Teorie/Metode de comunicare orala: explicatie, conversatie euristica, problematizare Teorie/Metode de comunicare orala: expunere, explicatie, conversatie euristica, problematizare. Metode bazate pe actiune: descoperire, comparatie, algoritmizare. Metode de explorare a realitatii: mijlocite; modelare

Evidentiaza caracterele de su agentilor patogeni, pe baza u vie, caracteristici structurale, autoconservare, autodezvolta

2.

3.

Agenti patogeni Virusul - incadrarea in lumea vie; structura virusului; forma de existenta; clasificarea virusilor; replicarea virala; reprezentati (virusi ce produc infectii care afecteaza pielea: virusul variolei, herpes simplex, virusul varicelei-zoster, virusul rujeolei, virusul rubeolei) Bacteria - celula de tip procariot, structura celulei bacteriene, actiunea factorilor fizici si chimici asupra bacteriilor, capacitatea de autoreproducere, reprezentanti (staphylococcus pyogenes, mycobacterium tuberculosis). Ciuperci microscopice - incadrarea in lumea vie, caracteristici structurale, tipuri de ciuperci microscopice, capacitatea de autoreproducere, reprezentanti (Candida albicans). Infectia A. Infectia virala B. Relatii ecologice ale microorganismelor Microbiota indigena Infectia - definitie, clasificare, mecanismul de transmitere, caracteristici, perioadele, bolile infectioase, patogenitale si virulenta

Realizeaza reprezentari grafi observati la microscop si le a elementelor structurale (fise confruntarea cu plansa).

Caracterizeaza bolile infectio patogen si caracterizarea ace specific a fiecarei infectii, eta caracterizeaza si mecanismel intervin.

Decide asupra masurilor igie necesara pe parcursul unei lu date in fisa de lucru si explica

Teorie/Metode de comunicare orala: expunere, explicatie, conversatie euristica, problematizare. Metode de explorare a realitatii: - nemijlocite: observarea directa, - nemijlocite: modelarea Metode bazate pe actiune: descoperire, comparatie, studiul de caz Teorie/Metode de comunicare orala: expunere, explicatie, conversatie euristica, problematizare. Metode bazate pe actiuni Metode de explorare a realitatii: - nemijlocite-modelare Teorie/Metode de comunicare orala: expunere, explicatie,

Simuleaza si explica comport leziuni cutanate specifice bol fisa de lucru) respectand cate - sa lucreze numai pe un tegumen - sa nu incerce diagnosticarea bo tratament. - sa indice consultul unui medic d bolii si prescrierea tratamentului. Recunoaste in cel putin 4 caz persoane un tegument afecta identifica leziunile cutanate p Decide ca nu efectueaza trata mana prezinta o boala infecto lucru) si explica decizia luata

4.

Rezistenta organismului Rezistenta naturala Imunitatea

5.

Introduceri in studiul dermatologiei Cauzele bolilor de piele Simptomatologia obiectiva (leziunile

elementare ale pielii) Simptomatologia subiectiva Notiuni generale de terapeutica

6.

Bolile infecto-contagioase ale pielii Piodermite Tuberculozele cutanate Lepra Micozele cutanate Micozele cutanate produse de parazitii anumali Virozele cutanate Dermatoze produse de paraziti

7.

Dermatologia generala Dermatozele alergice Notiuni generale despre Urticaria Eczema Eczematidele Prurigoul Dishidroza Neurodermila Eruptii alergice de origine medicamentara si alimentara

8. 9.

10. 11.

Dermatozele profesionale Cauze favorizante Cauze declansante Dermatoze cu etiologie necunoscuta Psoriazisul Pitiriazis rozat gibert Lichenul plan Dermatoze autoimune Lupusul eritematos Dermatozele dismetabolice Dermatozele prin tulburarea metabolismului glucidic Dermatozele prin tulburarea metabolismului lipidic

conversatie euristica Metode de explorare a realitatii: - nemijlocite - observarea directa; - mijlocite - modelarea. Metode bazate pe actiune: comparatia, descoperirea Teorie/Metode de comunicare orala: expunere, explicatie, conversatie euristica, problematizare. Metode de explorare a realitatii: - nemijlocite - observarea directa - mijlocite modelarea Metode bazate pe actiuni: comparatia, descoperirea, algoritmizarea, studiul de caz. ANUL II Teorie/Metode de Decide si simuleaza comport comunicare orala: manifestari cutanate specifice expunere, explicatie, urmatoarele reguli: conversatie euristice, - nu pune un diagnostic, ci doar problematizare de leziuni, pe care le identifica; Metode de explorare a - nu recomanda tratament; realitatii: - refuza intr-un mod politicos, ef - nemijlocite: observarea - sfatuieste clienta sa se prezinte directa prescrierea tratamentului. - mijlocite: modelarea Metode bazate pe actiune: comparatia, descoperirea, studiul de caz, simularea, algoritmizarea Recunoaste leziunile cutanate in cel putin 3 imagini din 5 pr

factori fizici si chimici folosit de cosmetician, le pot produ precizeaza masurile de preve fiecare dintre ele

Recunoaste in 8 cazuri din 10 tegument bolnav, dupa leziun va efectua tratamentul cosme Caracterizarea dermatozelor - etiologia lor, - leziunile cutanate caracteristice - evolutia lor Recunoaste in 3 din 5 imagin

12.

Dermatozele prin tulburarea metabolismului porfirinelor Dermatozele prin tulburarea metabolismului proteic Manifestarile cutanate provocate de carente vitaminice Sindromul seboreic Seboreea fetei Seboreea pielii capului Pitiriazisul gras sau steroid Acneea vulgara Acneea conglobala Acneea cheloidiana Acneea necroitica Acneea rozacee

precanceroase si tumorile can clientei prin care motiveaza n sau a altei lucrari cosmetice p va caracteriza prin gentilente Metode de comunicare orala: expunere, explicatie, conversatie euristica, problematizare Metode de explorare a realitatii: - nemijlocite: observarea directa - mijlocite: modularea Metode bazate pe actiune: comparatie, descoperire, studiul de caz, simulare, algoritmizare

Recunoaste formele de acnee imagini sau persoane), decide elaboreaza masurile igienice executarii tratamentului. Arg igienice prezentand urmarile

Simuleaza sfatuirea unei clien riscurile operatiilor de tratare

13.

14.

Afectiunile parului Alopeciile Canitia Modificarile structurii parului Hipertricozele Bolile glandelor sudoripare Tulburari functionale cantitativ Tulburari functionale calitativ Tulburari de retentie sudorala Tumorile cutanate Tumorile cutanate benigne Tumorile cutanate maligne Dermatozele precanceroase Keratomul senil Xeroderma pigmentosum Radiodermita Leucoplazia Boala Paget Boala Bowen Tulburari de pigmentare Melanodermiile generalizate Melanodermiile regionale Acromiile Leucomelanodermiile (vitiligo) Tatuajul si detatuarea Fotodermatopiile Fotodermatozele traumatice Dermatozele fotodinamice Dermatozele fotoalergice Dermatoze prin tulburari de keratinizare

Identifica dupa descrierea (pe anexelor pielii (parul si gland aparitiei lor.

Recunoaste 3 din 5 cazuri pr executa lucrari cosmetice pe decizia luata

15. 16.

Analizeaza pe cazuri particul individual) manifestarile de in prezentand: - diferenta actiune ortoergica act - factorii ce maresc sensibilitatea - caracterizarea leziunilor - dintre produsele cosmetice ce s putea fi cauza alergiei

17.

18. 19.

Recunoaste in 3 din 5 cazuri dermatozele estetice ale fetei - cauzele - leziunile caracteristice - posibilitatea interventiei cosme

20.

21.

22.

23.

Ihtioza Keratodermiile palmoplantare Keratodermiile cistigate Atrofiile cutanate Atrofia senila Elastoza senila si presenila Pielea citrina si romboidala Milium coloid Vergeturile sau striile atrofice Manifestarile de entoleranta fata de procesele cosmetice Accidente provocate de produsele cosmetice capilare Accidentele provocate de produsele cosmetice pentru fata Accidentele provocate de alte produse cosmetice. Dermatozele inestetice Dermatoze localizate la fata Dermatoze inestetice localizate la maini Dermatoze inestetice localizate la picioare

INFORMATICA APLICATA Nr. de ore: 64 Nr. crt. 1. Obiective - Sa recunoasca structura hardware a unui calculator personal si sa utilizeze cu usurinta componentele acestuia. - Sa recunoasca operatiile care se executa la pornirea calculatorului si sa interpreteze eventualele mesaje de eroare, care pot aparea. - Sa stie ce este un sistem de operare si care este rolul acestuia - Sa stie sa instaleze de pe Kit-ul original sistemul de operare DOS. - Sa recunoasca modul de reprezentare a directoarelor si fisierelor - Sa selecteze un director, un fisier sau grup de fisiere - Sa gestioneze cu usurinta informatia de pe discheta, CD-Rom sau harddisck - Sa stie sa lanseze in executie si sa incheie Tema NOTIUNI DESPRE CALCULATORUL PERSONAL (PC) Unitatea de afisare. Tastatura. Unitatea centrala. Memoria externa. Pornirea si oprirea sistemului de calcul Forme de activitate activitate teoretica Metodologie Metode descrierea explicatia dezbaterea conversatia euristica

Diverse resurse

- Calculator - Scanner - Imprimanta - Documentat tehnice

2.

3.

SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS. Organizarea logica a discului magnetic; Structura arborescenta a directoarelor. Calea de parcurgere Gestionarea informatiei cuprinsa in directoare Gestionarea informatiei cuprinsa in fisiere Gestionarea informatiei de pe discuri Utilitare pentru arhivare/dezarhivare NORTON COMMANDER Lansarea in executie a

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Imprimanta - Kit de instal DOS. - Dischete.

activitate teoretica

prelegerea cu demonstratie

- Calculator. - Imprimanta

4.

sesiunea de lucru cu utilitarul Norton Commander. - Sa descrie interfata grafica a utilitarului NC - Sa recunoasca modul de reprezentare a directoarelor si fisierelor - Sa identifice modurile de afisare si configurare a ecranului specificate de meniul superior - Sa selecteze driver-ul de disc si sa reciteasca informa-tia in cazul schimbarii floppy-disk-ului ca unitate de lucru - Sa precizeze asignarea dintre tastele functionale si principalele comenzi de gestionare a informatiei - Sa selecteze un director, un fisier sau un grup de directoare, respectiv fisiere - Sa precizeze care sunt cerintele hardware si software pentru instalare si lansare in executie - Sa denumeasca facilitatile oferite de interfata grafica utilizator a mediului Windows - Sa manipuleze cu usurinta atat mouse-ul cat si tastatura, evidentiind rolul butonului drept la mouseului - Sa recunoasca diferitele pictograme, care apar in ferestrele mediului WINDOWS - Sa precizeze principalele moduri de lansare in executie a unei aplicatii - Sa gestioneze informatia de pe diverse suporturi de memorie folosind utilitarul Explorer - Sa stie sa lanseze si sa incheie sesiunea de lucru a unei aplicatii. - Sa faca diferentierea intre inchiderea temporara a unei aplicatii (folosind comanda sau butonul Minimize) - Sa configureze in functie de aplicatie mediul Windows - Sa precizeze care sunt aplicatiile cuprinse de grupul Accessories si rolul lor - Sa inteleaga caracteristicile principale ale celor mai utilizate pachete de pro-

utilitarului NC, respectiv terminarea sesiunii de lucru; descrierea interfetei Prezentarea meniului inferior Prezentarea meniului superior Nota: Prezentarea comenzilor si optiunilor NC se va realiza in paralel cu comenzile DOS corespunzatoare.

laborator de informatica

explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Kit de instal NC. - Dischete.

MEDIUL WINDOWS Prezentarea principalelor caracteristici ale mediului de operare WINDOWS Ferestrele de tip WINDOWS - elemente componente. - tipuri de ferestre. Prezentarea principalelor pictograme. Explorer

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Imprimanta - Kit de instal Windows. - Dischete. - Documentat tehnica.

APLICATII DE TIP WINDOWS Tipuri de explicatii. Prezentarea meniului Start My Computer Recycle Bin Control Panel Printers Grupul Accessories

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Documentat - Imprimanta - Scanner - Dischete

6.

7.

grame pentru prelucrarea textelor - Sa descrie si sa utilizeze functiile procesorului de text necesare obtinerii unui anumit format de prezentare a textului - Sa parcurga etapele premergatoare creerii unui desen - Sa cunooasca si sa utilizeze functiile editorului grafic, necesare obtinerii unui anumit format de prezentarea a desenului. - Sa descrie care sunt cerintele hardware si software pentru instalare si executie - Sa precizeze facilitatile oferite de un limbaj de baze de date - Sa manipuleze cu usurinta informatiile cuprinse in baza de date - Sa descrie interfata grafica a sistemului - Sa foloseasca cu usurinta fisierul de Help - Sa poate extrage rapid si eficient informatiile necesare dintr-o baza de date - Sa afiseze corect pe ecran sau la imprimanta datele necesare functie de aplicatia curenta - Sa creeze rapoarte necesare prezentarii informatiilor extrase si sa confere acestora un aspect estetic si corectitudinea necesara - Sa descrie interfata grafica a aplicatiilor cuprinse de programul Microsoft Office - Sa stabileasca caracteristicile paginii de lucru, functie de caracteristicile documentului prelucrat - Sa precizeze pasii necesarii formatarii caracterelor, paragrafelor si documentelor - Sa descrie operatiile necesare inserarii si formatarii unui tabel de lucru - Sa insereze, in tabele, formule si calcule matematice - Sa creeze si sa utilizeze cu usurinta mapele de lucru si foile Excel - Sa utilizeze cu usurinta principalele functii

GESTIUNEA BAZELOR DE DATE Notiuni introductive Sisteme de gestiune a bazelor de date Tipuri de date Baze de date Sistemul de intrari/iesiri Interfata sistemului Executia programelor Generatoare Nota: Limbajul de programare pre-zentat FOXPRO 2.56 poate fi inlocuit cu orice alt limbaj specific bazelor de date (FOXPRO 2.5, Dbase, FoxBAse, etc.).

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator - Imprimanta - Kit de instal FOXPRO 2.6 - Dischete - Documentat tehnica

MICROSOFT OFFICE Editorul Word Excel

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Imprimanta - Kit de instal Microsoft Off - Dischete. - Documentat tehnica.

8.

9.

predefinite - Sa precizeze pasii necesari obtinerii datelor de sinteza prin diagrame - Sa rezume in functie de necesitate datele cuprinse in foile de lucru - Sa sintetizeze datele si sa asigure o prezentare corespunzatoare a acestora - Sa seteze corect imprimanta avuta la dispozitie - Sa descrie interfata grafica a aplicatiilor Corel Draw, Corel Chart si Corel PHOTO-PAINT - Sa stabileasca caracteristicile paginii de lucru, functie de caracteristicile documentului prelucrat - Sa descrie si sa utilizeze cu usurinta instrumentele de lucru - Sa specifice comenzile cuprinse in meniul superior si modul de utilizare a acestora - Sa specifice efectele speciale care pot fi realizate - Sa creeze imagini grafice cu teme date si sa le stocheze in format bitmap - Sa corespondeze utilizand posta electronica - Sa descrie intefata grafica a Internet Explorer-ului - Sa precizeze modurile si criteriile de cautare a informatiei dorite - Sa descrie modul de fixare a marcajelor pentru selectarea paginilor de interes

COREL DRAW Ecranul Corel Draw Moduri de lucru Meniul principal Efecte speciale

activitate teoretica laborator de informatica

prelegerea cu demonstratie explicatia conversatia euristica dezbaterea algoritmizarea studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Imprimanta - Kit de instal pachetului de programe Cor Draw - Scanner - Dischete. - Documentat tehnica.

INTERNET PENTRU WINDOWS 95 Expedierea si receptionarea postei electronice Microsoft Exchange Utilizarea exploratorului Microsoft Internet Sectiunea World Wide Web Cautarea in reteaua Internet Fixarea marcajelor si marcarea paginilor de interes

activitate teoretica laborator de informatica

explicatia conversatia euristica dezbaterea observatia studiu de caz descoperirea exercitiul

- Calculator. - Imprimanta - Documentat tehnica.

NR. CRT. 1.

OBIECTIVE - Sa constientizeze rolul indeplinit de agentul economic in activitatea economica a unei tari - Sa stabileasca agentii economici dupa obiectul activitatii lor - Sa explice notiunea aferenta economiei de piata

TEMA Agentul economic - subiect al activitatii economice a unei tari

METODOLOGIE FORME DE METODE ACTIVITATE - activitate - expunere teoretica - dezbatere - prelegere - problematizare - activitate teoretica - expunere - dezbatere

DIV RE -docume specifica - folii - planse - fise de

2.

Trasaturile economiei de piata

- manua specialit

Sa precizeze economiei de piata 3.

trasaturile Proprietatea si elementele ei in economia de piata - activitate teoretica

- prelegere - expunere - dezbatere - prelegere

4.

5.

- Sa explice notiunea de proprietate si elementele sub care se prezinta - Sa specifice din ce este constituit obiectul si subiectul proprietatii in economia de piata - Sa specifice tipurile de inteprinderi aferente formelor principale de proprietate - Sa inteleaga importanta liberei initiative in desfasurarea activitatii agentilor economici - Sa-si insuseasca tipurile de agenti economici conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale - Sa precizeze conditiile de fond si de forma necesare constituirii societatilor comerciale - Sa evidentieze modalitatea de dobandire a calitatii de persoana juridica - Sa specifice actele legislative care precizeaza formele de organizare a unitatilor ce apartin agentilor economici - Sa clasifice societatile comerciale conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale - Sa-si insuseasca modalitatea de constituire a tipurilor de societati in nume colectiv, in comandita simpla, societati pe actiuni, societati mixte - Sa deosebeasca actiunile si obligatiunile - Sa stie drepturile care ii revin detinatorului de actiuni si obligatiuni intr-o societate comerciala pe actiuni - Sa stabileasca organele de conducere ale societatilor comerciale - Sa treaca in revista atributiile fiecarui organ de conducere - Sa inteleaga importanta asumarii riscului pentru manager - Sa stabileasca categoriile de clienti care intra in relatie cu firma - Sa precizeze principalele forme in care se concretizeaza relatiile firma si client Sa-si formeze abilitatea intocmirii unui contract economic instrumentul principal in concretizarea relatiilor firma-client

- folii - planse - fise de - manua specialit -folii -planse -fise de l

Pluralismul formelor de proprietate in economia de piata Libera initiativa - expresie a libertatii agentului economic Formele juridice de organizare a agentilor economici conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale Conditii de fond si de forma necesare constituirii societatilor comerciale Calitatea de persoana juridica a unui agent economic

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere - prelegere

- manua specialit - folii - planse - fise de

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere - problematizare

- Legea privind s comercia - manua specialit - folii

6.

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere

7.

Formele juridice de organizare a agentilor economici conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale Modalitati de inmatriculare a comerciantilor in registrul economic Constituirea si functionarea societatilor comerciale

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere - prelegere

- Legea privind s comercia - fise de - folii - Legea privind s comercia - fise de

8.

- activitate teoretica

- prelegere - observatie individuala - prelegere - observatie individuala

- Legea privind s comercia - fise de

9.

Tipurile si trasaturile actiunilor si obligatiunilor

-activitate teoretica

- docum specifica - folii

10.

Organele de conducere ale societatilor comerciale si atributiile lor Managementul riscului Managementul relatiilor dintre firma si clienti

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere - prelegere - expunere - dezbatere - expunere - dezbatere - exercitiu

- Legea privind s comercia

11. 12.

- activitate teoretica - laborator tehnologic

- docum specifica

- folii - calcula - docum specifica

Sa-si formeze abilitatea intocmirii unei scrisori de afaceri

13.

14.

15.

16.

- Sa schematizeze structura pretului - Sa-si insuseasca obiectivele politicii de pret a unei firme - Sa precizeze indicatorii sintetici care caracterizeaza eficienta economica - Sa aiba abilitatea de a determina un prag de rentabilitate - Sa stabileasca competentele patrimoniului unei firme (intreprinderi) - Sa recunoasca un bilant contabil, functie de elementele componente - Sa precizeze deciziile si decretele UCECOM care reglementeaza organizaerea si functionarea cooperatiei mestesugaresti - Sa distinga formele de organizare a activitatii in unitatile prestatoare de servicii Sa-si insuseasca etapele procesului decizional la nivelul unitatilor cooperatiei Sa inteleaga importanta sistemului informational in conducerea unitatilor cooperatiei - Sa cunoasca categoriile de rsurse utilizate de agentii economici - Sa precizeze elementele de care va tine seama managerul pentru folosirea judicioasa a resurselor Sa specifice activitatile managementului aprovizionarii si desfaceriii - Sa sintetizeze sistemele de organizare ale compartimentelor de ATM si desfacere-vanzare in cadrul firmei - Sa identifice factorii din afara care intra in relatii cu firma producatoare - Sa-si insuseasca structura de personal specifica activitatilor de aprovizionare desfacere - Sa constientizeze importanta rolului marketingului in cadrul firmei - Sa realizeze legatura intre functiile marketingului, baza consolidarii pozitiei firmei pe piata - Sa faca distinctia intre politica de marketing, strategia de marketing si tactica de marketing - Sa realizeze un plan de marketing - Sa precizeze componentele mecanismului de comunicatie - Sa constientizeze importanta publicitatii pentru firma - Sa sintetizeze situatiile in care are loc fuziunea, divizarea,

Preturile si eficienta economica a activitatii comerciale Modelarea prin bilant a patrimoniului

- activitate teoretica - laborator tehnologic

- expunere - dezbatere - exercitiul

- manual specialita - docume contabili - calculat

Organizarea si functionarea unitatilor din sistemul cooperatiei mestesugaresti

- activitate teoretica - laborator tehnologic

- expunere - dezbatere - exercitiul

- Decizii UCECOM - calculat

Managementul resurselor firmei

- activitate teoretica

- expunere - dezbatere - conversatie euristica - conversatia euristica - expunere - dezbatere

- planse - folii - docume specifica

Managementul activitatilor comerciale privind aprovizioarea si desfacerea de bunuri si servicii

- activitate teoretica - laborator tehnologic

- planse - docume specifica - calculat

17.

Conceptia de marketing si strategia de piata

- activitate teoretica - laborator tehnologic

- conversatia euristica - expunere - dezbatere - exercitiul

- docume specifica - calculat

18.

Conceptia de marketing si strategia de piata Conditiile de dizolvare, fuziune, lichidare sle societatilor

19.

- activitate teoretica - laborator tehnologic - activitate teoretica

- expunere - dezbatere - exercitiu - expunere - dezbatere

- planse - calculat

- Legea n privind s

20.

21.

22. 23.

24.

25.

lichidarea sau dizolvarea societatilor comerciale - Sa opteze pentru un anumit tip de societate avand in vedere avantajele si dezavantajele fiecarui tip de societate - Sa specifice tipul activitatilor desfasurate de o societate - Sa realizeze legatura intre functiile firmei - Sa constientizeze rolul firmei in economie Sa inteleaga importanta organizarii structurale a unei firme - Sa aiba in vedere o succesiune logica a etapelor, pentru organizarea firmei pe componente - Sa-si formeze abilitatea intocmirii planului de afaceri propriu in cazul inceperii unei afaceri - Sa-si insuseasca sensurile principale ale conceptului de management si atributiile exercitate de managerul firmei - Sa invete caracteristicile fiecarei functii a managementului - Sa determine in succesiune logica etapele necesare exercitarii conducerii unei firme - Sa nteleaga in ce consta importanta continutului economic al procesului managerial

comerciale pe actiuni Avantajele si dezavantajele formelor juridice de organizare a agentilor economici Obiectul de activitate si functiile societatilor comerciale Firma economica si rolul ei in economie Organizarea structurala a unei firme - activitate teoretica - laborator tehnologic - activitate teoretica - laborator tehnologic - activitate teoretica - activitate teoretica - laborator tehnologic -activitate teoretica - activitate teoretica - expunere - dezbatere - expunere - dezbatere - prelegere - conversatia euristica - expunere - prelegere - exercitiul - dezbatere - prelegere - exercitiul - expunere - prelegere - conversatia euristica

comercia

- Legea n privind s comercia

- calculat - fise de - planse

- manual specialita - calculat

Planul de afaceri si structura acestuia Managementul cadrul firmei modern in

- docume specifica - folii - planse - fise de

ANUL I - 1 ora x 34 saptamani = 34 ore Nr. crt. 1. Obiective - Sa inteleaga necesitatea cunoasterii lumii culorilor, a implicarii acestora in meserie, in viata - Sa sesizeze proprietatile si relatiile dintre culori - Sa recunoasca si sa defineasca fenomenul Kitsch din estetica produselor meseriei - Sa reproduca intr-o compozitie unele relatii stabilite intre culori - Sa numeasca culorile spectrului - Sa enumere grupele de culori cuprinse in steaua sau cercul culorilor - Sa defineasca notiunea de nuanta si ton cromatic - Sa provoace, sa obtina pete vibrante prin nuantare si rupere a tonului - Sa creeze o compozitie in Tema LUMEA CULORILOR Scopul si importanta cunoasterii culorilor, a relatiilor dintre ele si implicarea acestora in meserie Proprietatile fizice ale culorilor: puritate, luminozitate Relatii stabilite intre culori: colaterale, comple-mentare, intermediare Fenomenul Hitsch STEAUA SAU CERCUL CULORILOR Contributia la dezvoltarea teoriei culorilor Nuantarea culorilor Metodologie Forme de Metode activitate Exercitii de Conversatia culoare euristica Completarea Observatia unor teste Intuitia Exercitiul Munca independenta

Resurse material

- Cartonase colorate - Desene si reproduceri d - Reviste de s cialitate - Fotografii - Materialele instrumentele lucru necesare

2.

Crearea unor compozitii in culoare reprezentand: - steaua sau cercul culori-lor - nuante de culoare obti-nute din ames-tecul unor grupe de culori

Observatia Explicatia Demonstratia Conversatia euristica Intuitia Exercitiul Munca independenta

- Planse - Reproduceri arta - Reviste de s cialitate - Truse de ma - Fotocopii

3.

4.

5.

6.

care sa se regaseasca grupele de culori, nuante de culoare, tonuri cromatice - Sa intuiasca similitudinile si modul de folosire a cunostintelor despre culori in cadrul meseriei (machiaj in special) - Sa defineasca si sa numeasca culorile complementare - Sa precizeze ce se intelege prin notiunea de grizare a culorii sau ruperea tentei - Sa observe realizarea efectului de stingere a luminozitatii unei culori prin amestec treptat cu cea complementara - Sa sesizeze care sunt diferentele intre nuante, tonuri de culoare si griuri cromatice - Sa intuiasca asemanarile existente intre aspectul griurilor cromatice si cel al culorilor folosite in machiaj - Sa defineasca procedeul de amestecare a culorilor prin suprapunere si juxtapunere - Sa precizeze care sunt contrastele cromatice - Sa observe modalitatea de obtinere a armoniei cromatice cu sau fara dominanta de culoare - Sa sesizeze care sunt diferentele intre contrastele cromatice si armonia cromatica - Sa intuiasca modalitatile de aplicare a cunostintelor despre contrastele cromatice si armonia cromatica in machiaj - Sa realizeze compozitii decorative (picturale) cu contraste cromatice si armonii cromatice - Sa observe si sa analizeze efectele produse de culoare - Sa sesizeze si sa numeasca diferentele dintre cele trei efecte ale culorilor - Sa intuiasca rolul care il are efectul psihologic al culorilor - Sa creeze un spatiu plastic cu semne specifice temei - Sa cunoasca tipurile de fete si caracteristicile lor - Sa defineasca notiunea de nuanta, ton si gri cromatic - Sa sesizeze senzatiile date

- nuante si tonuri croma-tice de violet Completarea fiselor individuale de lucru GRIZAREA CULORILOR Culorile complementare Culorile machiajului: aspect, grupare, destinatie Exercitii de grizare a culorii Crearea unor armonii de culoare, prin gruparea si asocierea griurilor cromatice Reproducerea prin desenare a unui machiaj Completarea fisei individuale de lucru Exercitii de culoare Crearea de compozitii cu contraste Conceperea unor combinatii coloristice bazate pe armonie Schite reprezentand forme de machiaj aflate in contrast sau armonie cromatica Observatia Explicatia Demonstratia Conversatia euristica Intuitia Munca independenta Metoda sinectica

- Planse speci temei - Albume de a - Albume si re de specialitate - Truse de ma - Fotocopii

LEGILE CULORILOR Amestecul fizic al culorilor, suprapunerea, juxtapunerea culorilor Contrastele cromatice Armonia cromatica; Dominanta de culoare, gamele cromatice Contrastele si armonia cromatica in machiaj

Conversatia euristica Observatia Intuitia Explicatia Demonstratia Exercitiul Munca independenta

- Planse speci temei - Folii transpa in diferite cul - Albume de a - Reviste de s cialitate - Truse de ma - Diapozitive

EFECTE SI SENZATII PRODUSE DE CULORI Efectul spatial (optic) Efectul psihologic Efectul simbolic (intelectual) dupa Itten

Producerea de efecte si senzatii cu ajutorul culorilor Completarea fiselor individuale de lucru

Observatia Intuitia Conversatia euristica Explicatia Demonstratia Exercitiul

- Planse speci temei - Reproduceri sugestive - Albume si re de specialitate - Diapozitive

FORME SI CULORI Relatia dintre formele fetei si culorile machiajului (nuante, tonuri)

Exercitii de culoare prin care sunt rezolvate senzatiile date de culori: usor-greu,

Observatia Intuitia Explicatia Demonstratia Conversatia

- Reviste de s cialitate - Planse speci temei - Truse de ma

de petele de culoare - Sa realizeze rolul liniei si a petei de culoare in cadrul machiajului - Sa intuiasca machiajul adecvat fiecarui tip de fata - Sa creeze forme originale de machiaj in functie de varsta, sezon, moda

Relatia dintre fondul de ten si celelalte farduri; tehnica ton in ton Linia si pata de culoare ca elemente de machiaj

mic-mare, apropiat-departat, luminos-intunecos Aplicatii, pe schite ce reproduc diferite tipuri de machiaj Exercitii practice de machiaj

euristica Exercitiul Munca independenta

- Reproduceri arta (portrete)

LIMBA MODERNA APLICATA - LIMBA FRANCEZA SPECIALIZAREA: COSMETICIAN TOTAL ORE: 85 ORE, DIN CARE: AN I = 56 ORE; AN II = 29 ORE

Nr. crt. 1.

CONTINUT TEMATIC Qui suis-je? - Prezentarea propriei persoane (nume, varsta, adresa, studii, preocupari, preferinte, familie) - Ladjectif numeral (expression de la date, expression de ladresse) - Les pronoms personnels - Lindicatif des verbes (gr. I, II, III) Mon metier - Prezentarea in mare a meseriei alese, a cerintelor acesteia, a calitatilor necesare, argumentarea optiunii - Larticle (defini, indefini, partitif) - Le nom (genre, nombre) - Les pronoms relatifs Le corps humain - Vocabulaire de reference: corps, tete, bras, pointure, epaules, pied, main, doigts, orteils etc. - Adjectifs et pronoms possesifs - Adjectifs et pronoms demonstratifs - Limperatif Mon visage - Vocabulaire de reference: visage, teint, cheveux, les yeux, nez, bouche, menton, oreilles, souveils, jones, etc. - Les adejectifs qualificatifs les adjectifs de couleur/pluriel les adjectifs) Place des adjectifs qualificatifs Dans un magasin de produits cosmetiques Vocabulaire de reference: cremes, emulsion, fond de teint, rouge a livres, des fards, laits demaquillants, mascara, crayons, veruis a ongles, pate dentifrice, savons, deodorants, shampooing etc. - Adjectifs et pronoms indefinis - Le subjonctif (I) Dans un magazin de parfumes Vocabulaire de reference: les grands e natems des parfums francais: Chanel,

FORME DE ACTIVITATE - Activitate teoretica

METODE - Conversatie - Exercitii situationale

-R fo ve -D

2.

- Activitate teoretica

- Conversatie - Dialog dirijat

3.

- Activitate teoretica

- Conversatie - Exercitii situationale

-R fo do lul co -R co -R leg -R fo ad -R co

4.

- Activitate teoretica

- Conversatie - Exercitii situationale

5.

- Activitate teoretica

- Conversatie - Exercitii situationale - Joc de rol

-R ca ad -R co -R am -R viz ad ne -U tim -R sit ma

6.

- Activitate teoretica - Activitate practica

- Conversatie - Exercitii situationale - Joc de rol

-R viz ad

7.

8.

Rochas, Guerlain, Lancome, Yves St. Laurent, Helene Rubinstein, Paco Rabane, Caron, Cacharel, Gucci, Christian Dior, Nina Ricci, Balmain, Givenchy - parfums, eau de toilette, eau de cologne - Parfums - odeur de verdure Vent vert de Balmain, nr. 19 de Channel, Miss Dior de Dior - parfums - odeur de fruits Femme de Rochas, Poison de Christian Dior, Tresor de Lancome, Mitsonko de Guerlain - odeur orientale Shaliniar de Guerlain Coco de Chanel Opium de Yves St-Laurent - odeur de fleurs Lair du temps de Nina Ricci Nr. 5 de Chael Mdame Rochas de Rochas Anais Anais de Cacharel Fleurs de racailles de Caron Comment acheter au parfum? (selon le gout, la peronnalite, les cheveux, lage, l:allure, lactivite). - Le subjouctif (II) - Lemploi du subjonctif (I) Le pret a porter - Vocabulaire de reference: Maison de Haute conture, magasin de pret a porter, robe, blouse, pantalon, chemise, veston, gilet, pull, veste, jupe (tube courte, langue, plissee) calecon, tee-shirt, debardeur, manteau, pardessus, cardigau, canadienne, parlea, chononne, short, defilee de mode, etc. - Lemploi du subjonctif (II) Dans un sallon de beaute (I) Vocabulaire de reference: beaute, soin, visage, seance, nettoyer, peau (normale, seche, grasse, delicate), visage (souple, frais, degrade, sec, gras, vide hidrate) nourrir, satiner, hydrater, masques, serviette gorgee de vapeurs deau, creme (de jour, de nuit, multi-active, hydratante, nutrition, collagene, soie reparateur, nutrition, collagene, soin reparateur, anti-rides, complet, synergie soin, hydra-matin) Modelage du visage, technique de massage, etc. - La concordance au subjonctif (I) modelage du visage, technique de massage, etc. - La concordance au subjounctif (II)

ne -U tim -R un

- Actvitate teoretica

- Conversatie

- Activitate teoretica - Activitate practica - manuale specifice meseriei

- Conversatie - Exercitii situationale - Joc de rol

-R fo co -C lac -R sit -R I -R viz tim co (c m -R sp

9.

10.

Dans un sallon de beaute (II) Lart du maquillage Vocabulaire de reference: accent, fards, boitier dombres, princeau, modeleur, eyeliner, pondre a sauveils, le crayon (tendre, dur) fond de teint, rouge a livres, crayon contour, fards a livres, mascara etc. Comment choisir les couleurs couleurs (claires, foncees, donces, cjaudes, froides) Visite a Paris Vocabulaire de reference: metro, avion, train, auto, musee, train, etranger touriste, objectif, etc. Tour Eiffel, Opera, Arc de Trionphe, Notre Dame, Versaille, Fontaine bleau - Notiuni de cultura si civilizatie franceza. Se vor prezenta cele am importante monumente si obiective turistice. - Concordance a lindicatif

- Activitate teoretica - Activitate practica - Manuale specifice meseriei

Conversatie Exercitii stituationale Joc de rol

-E fo co -E ex

- activitate teoetica - albume - vederi - diapozitive - casete video

- conversatie - exercitii situationale - joc de rol

-R viz la ca -R (e cu -R de or Pa

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA SPECIALIZAREA: COSMETICIAN ANUL I

Nr. crt. 1. Obiective Sa trezeasca interesul fata de domeniul studiat. Sa se familiarizeze cu studiul fenomenelor si capacitatilor psihice. Sa inteleaga rolul si locul intuitiei. Sa se bazeze pe reprezentari dobandite prin experienta perceptiva directa Sa cunoasca modalitatile de operare ale gandirii - sa poata concepe un algoritm - sa aleaga ceea ce este general, comun, esential pentru notiunile de baza Sa stimuleze capacitatea de explorare a necunoscutului; Tema Obiectivul de studiu al psihologiei. Domeniul de cercetare Procese psihice senzoriale, senzatiile, perceptiile, reprezentarile Procese cognitive superioare, gandirea Metodologia Forme de Metode activitate - activitate - expunere teoretica frontala - activitate teoretica frontala - expunere - conversatie

Diver

- man biblio specia

2.

3.

- explicatie - conversatie euristica - algoritmizare - activitatea teoretica - explicatie - conversatie

4.

Imaginatia ca proces cognitiv superior, metode

- man biblio

5.

6.

7. 8.

Sa inteleaga interdependenta dintre nivelul limbajului si dezvoltarea imaginatiei, dintre trairile afective si productivitatea imaginativa. Sa cunoasca rolul esential al limbajului in societate, cultura si existenta interumana. Sa inteleaga importanta insusirii treptate a limbajului, sistematizarii prin exersare si experimente a acestuia. Sa inteleaga importanta comunicarii pentru schimbul de informatii si influentare reciproca. Sa analizeze informatiile codificate Sa se concentreze asupra mesajelor verbale Sa activeze competenta comunicativa Sa respecte libertatea de opinie, de discernamant si de decizie Sa decida corect cand sa emita informatii, cand sa taca, in ce cantitate Sa cunoasca efectele benefice ale motivatiei pozitive, intriseci si cognitive Sa evite motivatia negativa in relatiile interpersonale la locul de munca Sa coreleze motivatiile cu performantele Sa cunoasca proprietatile proceselor afective Sa cunoasca expresivitatea proceselor afective pentru a le dirija voluntar, constient si a le folosi conventional in cadrul profesiei Sa conventionalizeze social expresiile si conduitele emotionale

de grup in simularea imaginatioei creatoare.

frontala si in grupe mici - activitate teoretica fruntala si in grupe de 2 elevi

- problematizare

specia revist

Limbajul, formele si functiile acestuia

- explicatia - discutia - dialog - jocul de rol - observatia in conditii de experiment - explicatii - dialogul - exercitii de comunicare paraverbala receptionate auditiv

- man psihol

Comunicare, perspective psihologice Actul comunicarii interpersonale

Etica comunicarii in relatii profesionale; deprinderi de receptionare, interpretare si redare a mesajelor; comunicarea neverbala senzoriala a limbajului, timpului, spatiului si lucrurilor Motivatia formele acesteia; motivatie si performanta; optimum motivational Procesele afective si activitatea umana, emotii si sentimente superioare, educarea lor

- activitate teoretica - frontala si individuala

- explicatia - conversatia - observatia dirijata - exercitii - explicatia - dialogul - problematizarea - studiul de caz

- artic presa - litera specia - ches

- activitate teoretica - frontala - pe grupe mici

9.

Sa inteleaga necesitatea mobilizarii resurselor fizice,

Vointa, ca modalitate superioara de autoreglare;

- activitate teoretica

- explicatie - dialog - jocul de rol - studiul de caz - exercitii de imaginare a starilor de manie, frica, spaima, bucurie, tristete, curiozitate - observatia comportamentului clientelor in situatii care implica trairi afective - explicatia - conversatia

- foto - plan cu exp emoti - plan modif corpo indica unor t afecti

 10.

11.

12.

intelectuale, emotionale in scopul reusitei oricarei actiuni Sa dezvolte capacitatea de efort voluntar de un fei sau altul Sa regleze voluntar activitatile cu gandirea si imaginatia Sa-si cunoasca eul ca factor integrator Sa decodifice trasaturile si tipurile temperamentale (melancolic, coleric, flegmatic, sangvinic) Sa-si modeleze aptitudinile care mijlocesc performantele specifice activitatii de cosmeticiana Sa aleaga obiectele care creaza aspectul estetic al cabinetului cosmetic, principalele elemente: material, linie, culoare Sa inteleaga sensul armoniei, proportiei, simetriei Sa conceapa estetica lucrarilor specifice. Sa cunoasca factorii psihologice care furnizeaza aparitia oboselii Sa previna aparitia oboselii

fazele actelor voluntare; calitatile vointei

frontala

euristica - autoobservarea comportamentului de catre elevi - experiment - joc de rol

Personalitatea ca sistem; temperamentul, aptitudinile si caracterul

- observatia - studiul de caz - dialogul

Principii si reguli practice de ergonomie, estetica locului de munca, estetica produselor muncii

- activitate teoretica - frontal

- explicatie - conversatie euristica

- bibli specia - prod cosme specif

13.

14.

Ambianta cromatica, aspectele psihologice ale culorilor asupra randamentului munci cosmeticienei si confortului psihologic al clientei Sa accepte ca orice fapta Etica si obiectul ei sociala trebuie sa aiba valente morala, delimitare si semnificatii morale conceptuala, functii, Sa accepte normele generale norme si principii morale si particulare care regleaza tipurile de relatii umane in activitatea profesionala Sa respecte reglementarile Tinuta morala in cadrul legale relatiilor profesionale. Sa promoveze o imagine Criteriul bunei credinte si pozitiva a managerului si a criteriul uzantelor cinstite firmei cabinetului cosmetic)

- activitate teoretica - frontal

- expunere - studiu de caz

- reviz - folii retrop

- activitate teoretica - frontal

- explicatia - dialogul

- artic presa - litera specia

- activitate teoretica - frontal

- expunere - problematizare - studiul de caz

- artic presa - litera specia

4.1. MODULUL 1: ANATOMIA, FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE 4.1.1. STRUCTURA COMPETENTELOR A. Competente de cunoastere Sa analizeze organizarea generala a organismului, a nivelelor de integrare: celula, tesuturi; organe: aparate si sisteme Sa segmenteze aspectele esentiale care definesc organismul ca un tot unitar Sa analizeze functiile organismului in stransa corelatie cu structurile anatomice si adaptarea masurilor de igiena conform cerintelor impuse de starea morfo-fiziologica Sa recunoasca si sa analizeze factorii cu potential vatamator asupra sistemelor si aparatelor Sa analizeze si sintetizeze particularitatile structurale ale sistemului nervos, enocrin si a analizatorilor si sa argumenteze rolul lor in realizarea relatiilor cu mediul Sa identifice factorii de risc cu arie de actiune asupra sistemului nervos analizatorilor si sistemului endocrin Sa analizeze si sa sintetizeze elementele structurale, a functiilor si a biochimiei pielii cat si sa argumenteze importanta studiului in solutionarea unor probleme practice in domeniul cosmeticii Sa cunoasca si sa aplice regulile de igiena care vizeaza aceste structuri Sa analizeze structurile care realizeaza miscarea: oase, muschi, articulatii si a conditiile in care se desfasoara functionarea lor normala Sa elaboreze solutii de prevenire si combatere a factorilor cu potential vatamator Sa analizeze si sa sintetizeze procesele fiziologice care contribuie la realizarea nutritiei - digestie, circulatie, respiratie, excretie Sa argumenteze stiintific privind demersurile igienice pentru asigurarea starii de sanatate a aparatului digestiv, circulator, excretiv, respirator Sa demonstreze necesitatea schimburilor permanente de substante si energie dintre organism si mediu pentru mentinerea starii de sanatate si asigurarea regenerarii celulare Sa analizeze structurile care participa la realizarea reproducerii Sa argumenteze necesitatea cunoasterii aspectelor esentiale care conditioneaza starea de sanatate: cu referiri la bolile cu transmitere sexuala Sa demonstreze impactul tulburarilor functiei de reproducere asupra starii de sanatate a intregului organism si exteriorizarea acestora la nivelul tegumentului Sa identifice si sa aplice regulile de igiena a organelor sexuale B. Competente de executie Sa execute lucrarile practice pentru studierea structurii celulei: tesuturilor Sa reprezinte grafic structurilor anatomice studiate in laborator Sa simuleze acordarea primului ajutor medical in cazul de accidentare in specificul meseriei (arsuri, dermatoze etc.) Sa recunoasca afectiunile cutanate dupa aspectul lor Sa simuleze acordarea primului ajutor medical in cazul fracturarilor, luxatiilor, entorse Sa intocmeasca referate stiintifice care pun in evidenta demersurile pentru depistarea factorilor cu potential vatamator asupra sistemului nervos si a analizatorilor Sa realizeze scheme logice evolutive care demonstreaza perfectionarea in sens adaptativ a structurilor care realizeaza circulatia, respiratia, digestia si excretia Sa intocmeasca referate stiintifice privind:

a. cauzele si modalitatile de transmitere in cazul SIDA; sifilis b. constituirea familiei si intelegerea corectaa relatiilor conjugale C. Competente sociale Sa utilizeze cunostintele referitoare la structura si functiile pielii in aplicarea riguroasa si consecventa a regulilor de igiena cat si a unor tratamente cosmetice Sa inteleaga procesele de cauzalitate determinate de actiunea factorilor cu potential vatamator asupra sistemului osos si muscular care permit identificarea, izolarea sau anularea acestora Sa evite factorii de risc si sa asigure o alimentatie rationala, eficienta si variata a organismului Sa constientizeze si sa aplice regulile de igiena si a masurile de prevenire a bolilor specifice cu grad inalt de periculozitate Sa propage cunostintele si regulile de igiena in vederea combaterii bolilor sociale

4.2.2. STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI MODULULULUI ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI IGIENA OMULUI Nr.Continut tematicMetodologieCriterii de performantacrt.Forme de activitateMetodeORGANIZAREA CORPULUI UMAN1.CONCEPTUL DE ORGANIZARE - Continutul conceptului; sisteme biologice, nivele de integrare si nivele de organizare; nivele de integrare ale organismului uman, ca nivel individual de organizare: subatomice, atomice, moleculare, macromoleculare, celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme fiziologiceactivatate teoreticaExpunere Explicatia Conversatia euristicStapanirea conceptului de organizare, a notiunilor de sistem biologic, de nivel de integrare si organizare si solutionarea corecta a unor probleme care incumba prezenta acestor concepte in cunostintele elevilor2.CELULA ANIMALA - Celula, ca sistem biologic, nivel de integrare si unitate morfo-functionala de structura, particularitati de structura si ultrastructura; notiuni sumare despre principalele procese care au loc la nivel celularactivitate teoretica instruire tehnologicaObservarea independenta Conversatia euristicAducerea de argumente, prin care sa demonstreze ca au inteles celula ca un sistem biologic integrat3.TIPURI FUNDAMENTALE DE TESUTURI Notiuni sumare despre tesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular si nervosteoretica instruire tehnologicaConversatia euristica Observarea independenta Experimentul cognitivPunerea in evidenta a particularitatilor de structura a fiecarui tip de tesut4.CONSIDERATII GENERALE - despre organismul uman ca cel mai evoluat component al nivelului individual de organizare al materiei vii; organismul uman ca un tot unitar; starea de sanatate a organismului uman, factorii care o determina si masuri generale pentru mentinerea starii de sanatateteoreticaConversatia euristica ProblematizareaSelectarea si argumentarea aspectelor esentiale, care definesc organismul uman ca un tot unitar si de ce este conditionata starea de sanatate a organismului umanRELATIILE ORGANISMULUI UMAN CU MEDIUL INCONJURATOR5.CONCEPTUL DE RELATII CU MEDIUL SI DE INTEGRARE - definirea coneptelor, tipuri de relatii, integrarea partilor constitutive ale organismului intr-un intreg; integrarea organismului in mediul inconjuratorteoreticaConversatia euristica

1. a) reflexa b) sistemul endocrin; conexiuni neuro-endocrine si rolul lor in reglarea proceselor vitale ale organismului uman c) analizatorii: vizual, acustico-vestibular, olfactiv, gustativ si kinestezic - Analizatorul cutanat - PIELEA: structura pielii (epidermul, dermul si hipodermul); receptorii cutanati; productiile pielii (cornoase si glandulare) functiile pielii (de protectie, de respiratie, de excretie, de termoreglare, de sensibilitate tactila, termica si dureroasa, de depozit - functie metabolica si de absorbtie)teoretica

Problematizarea6.STRUCTURILE CARE REALIZEAZA RELATIILE CU MEDIUL SI COMPORTA-MENTELE INTEGRATOARE Structuri care realizeaza simtirea: sistemul nervos somatic si vegetativ, principalele fracturi senzitive si motoare, activitatea

teoretica instruire tehnologica

Conversatia euristica Observatia independenta Demonstratia Experiment cognitiv ExplicatiaSesizeaza si argumenteaza particularitatile de structura ale organelor nervoase, legatura dintre sistemul nervos somatic si vegetativ si esenta activitatii reflexe a ambelor sisteme, precum si conexiunea cu sistemul endocrin

Pune in evidenta concordanta dintre particularitatile de structura ale pielii si multiplele ei functiibiochimia pielii IGIENA SISTEMULUI NEURO-ENDOCRIN SI A ANALIZATORILOR - igiena regimului de viata al gravidei in vederea dezvoltarii normale a sistemului nervos central inca din viata intrauterina, dozarea efortului intelectual, evitarea stresului si a toxicelor, relaxarea; reguli de igiena a partilor receptoare ale analizatorului - Igiena pielii - conditii principale pe care trebuie sa le indeplineasca pielea pentru a-si realiza multiplele ei functii: integritatea, starea de curatenie si sanatate, etc; pielea ca indicator de baza a starii generale de sanatate a intregului organism; pielea, poarta de intrare pentru diferiti factori vatamatori; factori cu potential vatamator asupra pielii si efectele lor (factori externi, solicitari prelungite, factori interni); prevenirea si combaterea vatamarilor tegumentare; masuri de igiena corporala; protejarea pielii prin imbracaminte, incaltaminte si tratamente cosmetice igienice 2. Structuri care realizeaza miscarea - sistemul osos si sistemul muscular principalele oase si principalii muschi ale/ai capului, trunchiului si membrelor; categorii de articulatii IGIENA SISTEMELOR OSOS SI MUSCULAR - factori cu potential vatamator - fizici, chimici si biologici - pentru sitemele octeo-articulare si muscular; masuri practice de prevenire si combatere a vatamarii acestor sisteme in general si ale

capului si gatului, in special; masuri de prim ajutor in cazul ranirilor arsurilor, luxatii, entorseteoretica

teoretica instruire tehnologica Conversatia euristica Studiul de caz Problematizarea

Conversatia euristica Observatia dirijata SimulareaConstientizeaza factorii de risc privind eventualele tulburari ale dezvoltarii si functionarii normale a sistemului nervos, a analizatorului si in mod deosebit a pielii, ca parte receptoare a analizatorului cutanat Argumenteaza necesitatea cunoasterii temeinice si aplicarii corecte a regulilor de igiena ale pielii si importanta acestora, competente stiintifice si atitudinale in practicarea meseriei de cosmetician

Identifica muschii sau grupele de muschi si oase care contribuie la miscarile capului si mimica, ale trunchiului si membrelor Argumenteaza conditiile ce trebuie indeplinite pentru buna functionare si starea de sanatate ale oaselor, articulatiilor si muschilor NUTRITIA ORGANISMULUI UMAN 7.DIGESTIA SI ABSORBTIA - alimentele si transformarile acestora in procesul digetiei, absorbtia si particularitatile de structura ale aparatului digestiv legate de aceste procese IGIENA DIGESTIEI SI ALIMENTA-TIEI - rolul alimentatiei in mentinerea starii de sanatate si a capacitatii de munca - alimentatia rationala; factorii vatamatori cu poarta de intrare digestiva si natura acestora; receptivitatea organismului fata de bolile digestive si de nutritie; starea tegumentelor in astfel de afectiuni; masuri pentru prevenirea si combaterea imbolnavirii digestiveteorie

teorieConversatia euristica Problematizarea Studiul de cazPune in evidenta particularitatile de structura ale aparatului digestiv, legate de functia acestuia

Motiveaza rolul alimentelor, al alimentatiei rationale si al aplicarii regulilor de igiena in mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv si, implicit, a intregului organism8.RESPIRATIA: schimburile de gaze si structurile care le realizeaza: esenta respiratiei; mecanismul respiratiei pulmonare si transportul gazelor respiratorii IGIENA AERULUI SI A RESPIRATIEI - compozitia normala a aerului de respirat; impurificarea (poluarea) aerului atmosferic si efectele acesteia asupra starii de sanatate si solicitari functionale ale aparatului respirator; masuri pentru prevenirea si combaterea imbolnavirilor respiratorii; importanta exercitiilor fizice in oxigenarea optima a organelor, muschilor si tegumentelorteoretica

teoretica Conversatia euristica Demonstratia Conversatia euristica Studiul de caz ProblematizareFace distinctie intre schimbul de gaze si esenta respiratiei, precum si legatura dintre aparatul respirator si circulator

Focalizeaza argumentele privind demersurile igienice si de comportament spre asigurarea oxigenarii optime a tuturor celulelor si tesuturilor organismului 9.CIRCULATIA SANGELUI SI A LIMFEI: notiunile de mediu intern si de homeostazie; sangele si limfa; inima, vasele de sange si limfatice; mica si marea circulatie a sangelui si circulatia limfei; circulatia sangelui in arterele capilare si vene IGIENA APARATULUI CARDIO-VASCULAR: importanta circulatiei normale a sangelui pentru mentinerea sanatatii intregului organism, inclusiv a tegumentelor; solicitari functionale ale aparatului cardio-vascular in diferite activitati; factorii cu potential vatamator si efectele acestora; masuri pentru prevenirea si combaterea imbolnavirilor cardio-vasculare si pentru asigurarea unei circulatii normale in tegumenteteoretica instruire tehnologica

teoreticaConversatia euristica Demonstratia Observatia directa si independentaDefineste mediul intern, homeostaza, descrie si dovedeste ca a inteles alcatuirea sistemului circulator si circulatia sangelui Argumenteaza stiintific si practic in favoarea cunaosterii, respectarii si aplicarii regulilor de igiena a aparatului cardio-vascular10.

11.METABOLISMUL: anabolismul si catabolismul metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor; metabolismul energetic, tulburari de metabolism si impactul acestora cu starea de sanatate a intregului organism, inclusiv a tegumentelor EXCRETIA: notiuni sumare despre structurile care realizeaza excretia: aparatul excretiv (excretia renala) si pielea (excretia tegumentara); formarea urinii si a secretiei sudorale; rolul structurilor excretoare in asigurarea homeostaziei mediului intern IGIENA STRUCTURILOR EXCRETOARE: consideratii generale asupra conditiilor de functionare normala a aparatului excretor si a pielii; factori cu potential vatamator si efectele lor; masuri pentru prevenirea si combaterea unor boli ale structurilor excretoare si impactul acestor boli asupra starii tegumentuluiteoretica

teoretica instruire tehnologicaConversatia euristica Problematizarea Studiul de cazRealizarea faptului ca metabolismul constituie o finalizare a functiilor de nutritie, concretizata in eliberarea de energie necesara biosintezelor celulare prin care materia vie se reinnoieste Argumenteaza necesitatea excretiei si a existentei structurilor care o realizeaza, dictata fiind de acumularea periculoasa in organism a multiplelor substante toxice rezultate din metabolism dar si de necesitatea mentinerii homeostazeiREPRODUCEREA ORGANISMULUI UMAN12.STRUCTURILE REPRODUCATOARE - notuni sumare despre: aparatele genitale (masculin si feminin); spermatogeneza si ovogeneza; functia endocrina a gonadelor; fecundatie, embrion, fat, nastere si puericultura IGIENA REPRODUCERII - consideratii generale asupra functiei de reproducere; diferentierea sexuala a organismelor umane; factorii cu potential vatamator pentru organele de reproducere (factori fizici, chimici, biologici - SIDA,

particularitati anatomice) si efectele lor; impactul tulburarilor functiei de reproducere asupra starii de sanatate a intregului organism si exteriorizarea lor la nivelul tegumentelor; igiena organelor de reproducere; masuri de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala; educatia sexuala; construirea familieiteoretica

teoreticaExplicatia Conversatia euristica ProblematizareArgumenteaza necesitatea cunoasterii structurilor care asigura reproducerea umana si importanta acestora; competenta stiintifica in domeniu Intelege si-si exprima convingerea cu privire la cunoasterea si aplicarea cu strictete a regulilor de igiena a organelor sexuale, a conceptiei si sarcinii, a vietii sexuale; intelegerea concreta a relatiilor conjugale si necesitatii cunostintelor de puericultura