LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAUS OLAHUS”

ORĂŞTIE

PROGRAMA ŞCOLARĂ

DISCIPLINA OPŢIONALĂ:

Curriculum în dezvoltare locală

“ PROCEDEE SI TEHNICI DE MASAJ - RELATII CU
CLIENTII ” –
Stagiu de pregătire practică

AN II- SCOALA POSTLICEALA

Domeniul de pregătire: Estetica si igiena corpului uman

Autor: prof.NASTA RAMONA

An şcolar 2022-2023
 Disciplina : PROCEDEE SI TEHNICI DE MASAJ - RELATII CU CLIENTII ”
Tipul :Curruculum în dezvoltare locală
Clasa : AN II POSTLICEALA , domeniul pregatirii de baza - Estetica si igiena corpului uman
Durata : 1 an
Număr de ore an: 120 (30 ore/săpt *4 sapt)

1. Argument
Principii de bază ale învăţământului postliceal sunt raportate la nevoile
individuale de învăţare şi formare.
Abordarea activităţii elevilor centrată pe formarea de competenţe presupune
dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini. Prin parcurgerea programei
şcolare din cadrul modulului: „PROCEDEE SI TEHNICI DE MASAJ - RELATII CU
CLIENTII ” , elevii vor fi capabili să realizeze observaţii, experimente, investigaţii,

formulări de ipoteze şi concluzii, rezolvarea de situaţii problemă, proiectarea de soluţii,

luarea de decizii antreprenoriale , formarea deprinderilor in echipa si adaptarea la
situatii reale.
Disciplina se studiaza sub forma stagiu de pregatire practica-CDL.
Competentele profesionale avute in vedere sunt redate in documentatie, ele
descriind ceea ce trebuie sa cunoasca elevii la finalul fiecarei secvente de instruire
propuse. Pentru fiecare competenta se propune un set de unitati de continut corelate
cu metodologia si modalitati de evaluare adecvate. Competentele cheie
profesionale avute in vedere se refera la identificarea de probleme, rezolvarea,
evaluarea rezolvarii problemelor legate de variate tipuri de comert etc, competente
care vor fii necesare pregatirii de specialitate a elevilor in calificarea mentionata.
Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorilor libertatea de a
alege ordinea si modul de organizare a activitatilor de invatare in raport cu
experienta si viziunea proprie.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 dobândirea unor competenţe suplimentare necesare formării abilităţilor
practice necesare la viitorul loc de muncă, ţinînd cont de calificarea care va fi
dobândită la sfârşitul studiilor postliceale;
 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi aprofundarea competenţelor cheie,
alături de competenţele personale şi sociale: comunicarea, lucrul în echipă,
gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul
antreprenorial.
 UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 Masajul clasic
 Masajul de intretinere si relaxare
 Masajul reflexogen
 Efectele masajului
 Gestionarea relatiilor cu clientii
 Crearea relatie deosebita cu clientul
 Negociaza vanzarea

MODERNE DE VANZARE fORME MODERNE DE VAN ORME

MODERNE DE VANZARE
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL 1: CONDITII Sl REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării : CABINETUL DE MASAJ

1. LOCALUL Sl MOBILIERUL
2.PREGATIREA Sl APTITUDINILE  Identifică aspecte legate de dotarea Identificare obiectele din dotarea cabinetului
EXECUTANTILOR cabinetului de masaj de masaj într-o situaţie dată - vizită.
3. REGULI DE IGIENA  Identifica reguli de siguranta igienei Utilizarea manevrele ale mainilor pentru
4. REGULI METODICE  Executa pregatire mainilor pentru masaj efectuarea masajului clasic într-o situaţie dată
5. MIJLOACE AJUTATOARE in cabinetul de masaj- studiu de caz, simulări.
6. EXERCITII PREGATITOARE PENTRU
MÂINI

MODULUL 2: TEHNICI DE MASAJ

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: MASAJ CLASIC

MANEVRELE PRINCIPALE
1. NETEZIREA  Identifică manevrele principale executate in Identificare manevrele principale si auxiliare
2. FRICTIUNEA efectuarea masajului clasic . executate in efectuarea masajului clasic într-o
3. FRAMÂNTATUL situaţie dată - studiu de caz, lecţie vizită,
4. TAPOTAMENTUL simulări.
5. VIBRATIILE
MANEVRELE AUXILIARE Utilizarea manevrele principale si auxiliare
1. CERNUTUL  Identifică manevrele auxiliare executate in executate in efectuarea masajului clasic într-o
2. RULATUL efectuarea masajului clasic situaţie dată in cabinetul de masaj- studiu de
3. SCUTURATUL caz, simulări.
4. TRAGEREA
5. CIUPITUL
6. PRESIUNILE
Rezultatul învăţării 2: MASAJUL GENERAL SI PE REGIUNI

1.Masajul spatelui Transmiterea

2.Masajul gâtului si al cefei Utilizarea manevrele in efectuarea masajului
3.Masajul capului  Efectuează operaţii de masaj general într-o situaţie dată in cabinetul de masaj-
4.Masajul regiunii fesiere sau pe regiuni. studiu de caz, simulări.
5.Masajul membrelor inferioare
6.Masajul abdomenului
7.Masajul regiunii toracice
8.Masajul membrelor superioare

Rezultatul învăţării 3 : MASAJUL TESUTURILOR SI ORGANELOR

1. Masajul tesuturilor
1.1. Masajul pielii Utilizarea manevrele in efectuarea masajului
1.2. Masajul tesuturilor conjunctive  Efectuează operaţii de masaj într-o situaţie dată in cabinetul de masaj-
1.3. Masajul tesutului muscular corespunzator zonei anatomice . studiu de caz, simulări.
1.4. Masajul periostal
2. Masajul aparatului vascular
3. Masajul nervilor periferici
4. Masajul organelor profunde

Rezultatul învăţării 4 : MASAJUL TERAPEUTIC I

1. AFECTIUNI ALE ARTICULATIILOR SI

TENDOANELOR  Identifică afectiunile osoase sau Identificare afectiunile osoase sau
2.DEFORMARI ALE COLOANEI musculare musculare
VERTEBRALE
3. AFECTIUNI MUSCULARE  Identifică afectiunile datorate Identificare afectiunile datorate
4.AFECTIUNI TRAUMATICE ALE metabolismului metabolismului
APARATULUI LOCOMOTOR
5. AFECTIUNI VASCULARE
6. AFECTIUNI NEUROLOGICE  Identifică diferite modalităţi de utilizare Utilizarea manevrele in efectuarea masajului
7.AFECTIUNI DATORATE a tehnicilor de masaj pentru inlaturarea într-o situaţie dată in cabinetul de masaj-
METABOLISMULUI afectiunilor osoase , musculare sau studiu de caz, simulări.
l. BOLI DE NUTRITIE datorate metabolismului
ll.BOLILE REUMATICE DE TIP
INFLAMATOR
lll. BOLILE REUMATICE DE TIP
DEGENERATIV
 4. Conţinuturi

1. Creeaza si dezvolta clientela

Identificarea , prospectarea si evaluarea segmentelor potentiale de clienti
 identificarea prin studii de piata
 identificarea prin studii de satisfactie a clientilor
 identificarea prin analiza pietei
 utilizarea planurilor de prospectare
 evaluarea segmentelor in functie de caracteristicile clientilor
Elaborarea planurilor de prospectare a clientelei
Punerea in aplicare a planurilor de prospectare
Elaborarea bugetului operational
Planificarea si controlul eficientei prospectarii clientelei pe baza previziunilor si a obiectivelor
organizatiei

2. Pregatirea negocierii
 colectarea informatiilor economice, juridice, profesionale despre concurenti

 analiza informatiilor culese

 asigurarea ambientului de negociere

 definirea punctelor negociabile

 alegerea strategiilor de negociere

Alegerea demersului de negociat: in functie de tipurile de clienti, obiceiuri de consum si

cumparare si de barierele culturale si sociale.

Individualizarea negocierii si a planurilor de vanzare pe tipuri de clienti

Negocierea propriu-zisa prin aplicarea tehnicilor de vanzare

Evaluarea eficientei negocierii pe baza analizei

3.Creaza o relatie deosebita cu clientul

Analiza si evaluarea clientilor dupa profit, potential, risc

Fidelizarea clientilor

Colaborarea, parteneriatul cu clientii(ap)

Evaluarea eficientei actiunilor prin analiza activitatilor si rezultatelor in termeni de profit,

volumul vanzarilor, baze de date referitoare la clienti, imbunatatirea imaginii pe piata
 5. Resurse materiale

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Flipchart, markere
 Computere
 Videoproiector
 Diferite mijloace de comunicare: telefon, fax, Internet
 Echipamente
 casă de marcat
 Instrumente de lucru:
 balanţă;
 cântar;
 metru.
 Utilaje de ambalare/depozitare:
 palete;
 baloţi
 containere,
 pachete,
 cutii,
 navete,
 lăzi.
 Documente:
 factură,
 bon de casă.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Coordonarea si lucrul in echipa” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice,
tutorilor de practică sau mentorilor care abordează conţinutul modulului, în funcţie de
dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Coordonarea si lucrul in echipa” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus .
Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă
deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de
învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale
fiecărui elev. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii
ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
  îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul
personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, în continuare
se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
 Exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a diferitelor forme de
vânzare, a avantajelor oferite de fiecare din acestea, a diferitelor modalităţi de plată şi
expediere;
 Exerciţii aplicative de comparare a diferitelor forme de vânzare şi a caracteristicilor
acestora;
 Exerciţii de identificare a etapelor realizării unei vânzări prin telefon sau prin
corespondenţă;
 Exersarea deprinderilor de a completa diverse documente de plată şi expediere a
mărfurilor;
 Fişele de documentare - reactualizează cunoştinţele teoretice specifice modulului;
 Fişele de lucru - constau în căutarea de informaţii din diverse materiale, exerciţii şi
activităţi propuse spre rezolvare;
 Studiul de caz - constă în descrierea unui eveniment (prin text, imagine, înregistrare
electronică) care se referă la o situaţie reală. Apoi urmează o serie de instrucţiuni care va
determină, ca observator, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii, să luaţi decizii sau să
sugeraţi modalitatea de acţiune;
 Jocul de rol - se prezintă o situaţie, o problemă, la care trebuie să reacţionaţi, prin
asumarea unui anumit rol; este o activitate interactivă;
 Jurnalul de practică - oferă posibilitatea de a ţine evidenţa activităţilor desfăşurate pe o
perioadă de timp, oferă oportunităţi de orientare şi furnizează informaţii utile;
 Proiectul - oferă posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală;
 Portofoliul - este o colecţie reprezentativă de materiale din timpul activităţii, realizată
de-a lungul perioadei de instruire, pentru a demonstra că au fost îndeplinite o serie de
cerinţe.
Se recomandă aplicarea de metode cât mai diverse la care să atragă şi să antreneze
elevii în actul de învăţare. Recomandăm în special învăţarea bazată pe proiecte derulate la
agentul economic unde elevul îşi desfăşoară stagiul de pregătire practică.
Învăţarea bazată pe proiect
Ce este învăţarea bazată pe proiect?
 Este un proces în care elevii: investighează, descoperă, prelucrează informaţii
despre o temă de real interes pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa lor de viaţă,
cât şi pentru contextele vieţii cotidiene în care vor fi subiecţi; sunt actori cu roluri multiple în
organizarea, planificarea, realizarea şi evaluarea activităţilor; sunt puşi în situaţii practice în
care sunt determinaţi să experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele
dobândite; utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi
de grup etc.
Proiectul este un produs care: reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea
anumitor obiective formulate şi de programă şi de către elevi împreună cu cadrul didactic;
reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului.
Proiectul trebuie să cuprindă:
 obiective,
 tema şi subtemele,
 locul de desfăşurare,
 resurse materiale,
 forma de organizare,
 stabilirea sarcinilor, rolurilor, responsabilităţilor,
 calendarul proiectului,
 tipuri de produse,
 modalităţi de evaluare.
Este recomandată învăţarea individuală, lucrul în perechi sau pe grupe în funcţie de
conţinuturi, situaţia din unitatea şcolară sau de la agentul economic. Este recomandată
utilizarea lucrului cu computerul atunci când conţinuturile sunt adecvate.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

7. Evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare
a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie - în care evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect în
cadrul unei competenţe;
 Fişe de autoevaluare;
 Testul de verificare constă în exerciţii sau aplicaţii care ajută la evaluarea nivelului
de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor formate;
 Jocul de rol - permite evaluarea comportamentului, vocabularului, iniţiativei
personale, însă fără stresul situaţiei reale;
  Proba orala – constă în evaluarea pe baza întrebărilor orale, comunicării;
 Proba practică - pune elevul direct în faţa unei situaţii de vânzare în cadrul
raionului la care este repartizat; se urmăreşte comportamentul acestuia;
 Jurnal de practică.

8. Bibliografie

1. Bucur Gh. Mică enciclopedie de boli Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti,
2009
2. Cârmaciu R. ş.a Biologie – manual clasa a XI-a Editura Corint, Bucureşti,
pentru profil biologie chimie 2012
3 *** Ordin nr. 1136/27/06/2007 privind aprobarea Normelor de
igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală - publicat
in M.O. nr.484/19.07.2011
4 *** Ghid privind aplicarea normelor de igiena în unităţile de
furnizare a serviciilor de igienă personală şi estetică umană din
cooperaţia meşteşugărească, 2007
5 *** Manuale şcolare aprobate MECTS cuprinse în catalogul
6. Viorel Cârligelu Masajul general si terapeutic, Editura Nap
oca Star, Cluj 2003

7. Curs universitar Cultură fizică medicală

şi terapie – Universitatea tehnică din Cluj

Auxiliare curriculare - www.tvet.ro

9. Softuri

Word sau orice alt editor de text

Excel sau orice altă aplicaţie de calcul tabelar
Access sau orice altă bază de date
Internet explorer sau orice alt browser