Sunteți pe pagina 1din 382

Tehnologia meseriei

CUPRINS

1.

Introducere general în meseria de erar betonist

1

2.

Studiu materialelor de construc ii

8

3.

Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de construc ii din beton armat

31

Desen tehnic

A.

Reprezentarea elementelor unei construc ii în desenul tehnic

143

B.

Explicarea detaliilor din desenele de execu ie

160

C.

Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn

165

D.

Reprezentarea elementelor asamblate

168

E.

Reprezentarea îmbin rii pieselor din lemn

170

F.

Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn

171

G.

Reprezentarea elementelor de construc ii din beton armat

174

H.

Desenarea planurilor

177

I.

Desenarea sec iunilor

183

J.

Desenarea fa adelor

185

K.

Planuri de cofraj

187

Matematica aplicat

1.

Opera ii cu numere întregi i ra ionale

191

2,

Raport, procent

201

3.

Unit i de m sur

203

4.

Geometrie plan

206

5.

Geometrie în spa iu

224

Organizarea i legisla ia muncii

1.

Cunoa terea locului i rolului construc iilor în cadrul economiei de pia

237

2.

Cunoa terea modului de organizare i func ionare a unei societ i de construc ii – ROF Societate

241

3.

Cunoa terea elementelor componente i a factorilor care in uen eaz procesul de produc ie

252

4.

Cunoa terea structurii organizatorice a unui antier

268

5. Cunoa terea no iunilor privind normele de munc aplicate în unit ile de construc ii

270

S

n tatea i securitatea muncii

I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de erar betonist montator prefabricate

281

II. Instruc iuni privind activitatea de securitatea i s n tatea muncii în antierele de construc ii – montaj în activitatea erarului betonist

282

III. Cunoa terea modului de func ionare a utilajelor, i instala iilor. Ma ini i utilaje pentru lucr ri de construc ii utilizate la formarea arm turilor

292

Modul de desf urare a activit ii de liber intreprinz tor

1. Care sunt formalit ile necesare în in rii unei rme

315

2. Planul de afaceri

322

3. Bilan ul, Contul de pro t i de pierderi i Fluxul de numerar

344

Ini iere în c utarea unui loc de munc

1. Economia de Pia

355

2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

359

3. Scrisoarea de inten ie

375

4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare

377

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 3

Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE FIERAR BETONIST

1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului. Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la automatizarea anumitor operatii. Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de veri care a acestora este o cerinta de baza pentru un bun erar betonist.

1.2 Rolul erarului betonist in executarea lucrarilor

de constructii montaj Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate

se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare. In principal, erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati:

- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;

- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executia lucrarilor de armare;

- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.);

- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii echipei de erari-betonisti;

- veri ca calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare.

- executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea elementelor de otelului beton pe marci speci c ecarui element de constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul); montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului beton;

1.3.

De nirea si clasi carea constructiilor

Criteriile de clasi care se refera la gruparea constructiilor pe categorii de constructii. Constructiile se pot clasi ca:

a)

Din punct de vedere al destinatiilor:

-

locuinte de diferite tipuri si destinatii

-

cladiri social-culturale

-

cladiri administrative si comerciale

-

constructii industriale

-

constructii agrozootehnice

-

lucrari pentru industria transportului

-

lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate, consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente, (poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.).

-

lucrari hidrotehnice si hidroameliorative

-

lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari

-

constructii speciale: forti catii, lucrari militare, stâlpi de energie elec- trica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de masini, etc.

b)

Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si alcatuire:

-

constructii cu structura de beton armat

-

constructii cu pereti portanti

-

constructii cu structura de lemn

-

constructii metalice

-

constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de inchidere realizate din materiale diferite

1.4.

Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale

de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile, sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane, cutremure, etc.).

Partile constructiilor:

a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra in l-

2 - Tehnologia meseriei

tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;

b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si interiori);

c) Planseele cladirilor;

d) Acoperisul constructiilor;

e) Scarile si mijloacele de transport;

Lucrari de completare, protectie si nisaj

functionalitatea constructiei prin realizarea

pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea aspectului estetic si de confort:

Aceste

lucrari

asigura

- pardoselile;

- tamplaria;

- tencuieli si placaje;

- zugraveli si vopsitorii;

- invelitoarea;

- izolatii termice, fonice si hidrofuge.

Elemente de constructii Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente de constructii sunt:

- elemente de fundatii:

- pentru constructii de zidarie; - pentru structuri de beton armat;

- elemente pentru pereti;

- elemente pentru planseu;

- elemente de acoperis;

- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si ventilatie). Instalatii pentru cladiri:

- alimentari cu apa

- canalizare

- electricitate

- incalzire

- ventilatie

- antipoluante

- crematoriu

1.5. Vocabular TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUC II NOTA II, SIMBOLURI, UNIT I DE M SUR In construc ii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat no iunile

i nota iile folosite pentru ca to i inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s foloseasc acela i limbaj.

1. No iuni de arii i volume

Aceste no iuni sunt de nite în STAS 4908/72. Aria construc iilor A c este suprafa a sec iunii transversale a cl dirii delimitat de conturul exterior, m surat deasupra soclului. Aria catului (nivelului) A c se m soar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circula ie, coridoarele exterioare, sc rile de acces între caturi etc. Aria de locuit A loc este suma suprafe elor sec iunilor orizontale ale tuturor înc perilor care servesc pentru locuit sau care sunt prev zute pentru aceast destina ie (ea nu se confund cu aria locativ ), m surat între fe ele interioare ale zidurilor.

Aria desf urat A d este suma ariilor tuturor caturilor. Volumul catului V c este volumul ob inut prin produsul dintre aria catului A c

din care se scad balcoanele i ariile deschise m surate între fe ele superioare ale pardoselii i fa a interioar a tavanului.

2. Unit i de m sura uzuale folosite în construc ii conform standardelor

1 Unit i de m sur

Nr.

M

rimea

Uitatea

Simbolul multiplilor

Unit i tolerate care pot folosite

Observa ii

crt.

 

i simbolul

 

i submultiplilor zecimale

     

km

(kilometru)

   

hm

(hectometru)

m

(metru)

 

1 Lungime l

Metru (m)

dm

(decimetru)

cm(centimetru)

 

mm(milimetru)

µ

(micron)

     

km

2

   

2 Arie A sau S

Metru p trat

dm

2

Hectar [ha]

=10 4 m 2

Ar [a] = 10 2 m 2

[m

2 ]

cm

2

     

mm

2

     

dm 3

 

Hectolitru [Hl]

 

3 Volum V

Metru cub

3

Litru [1]

[m

3 ]

cm

3

Centilitru [cl]

     

mm

Mililitru [mml]

     

Unghi drept

     

4 Unghi plan

Radian [rad]

grad sexagezimal

(

o )

grad centezimal

(

c )

4 - Tehnologia meseriei

Nr.

M

rimea

Unitatea

Simbolul multiplilor i

submultiplilor zecimale

Unit i tolerate care pot folosite

Observa ii

crt.

 

i simbolul

5

Vitez v

Metru pe se-

km/s

   

cund [m/s]

     

Mg (megagram)

 

M este fac- tor de mul-

6

Masa m

Kilogram [kg]

g (gram)

Ton [t] = 10 3 kg.

tiplicare egal

mg (mlligram)

cu

1

000 000

     

Ton pe metru cub

 

Densitate

Kilogram pe

Mg/m 3

7

(mas volumic )

metru cub [kg/

m

3 ]

kg/dm 3

g/cm 3

[t/m 3 ] Kilogram pe

litru [kg/l]

Gram pe mililitru [g/ml]

     

MN (meganewton)

   

8

For F

Newton [N]

KN (kilonewton daN

Ton fort [tf]

9

806,50N

(deca-newton)

     

N

   

9

Presiune p

Newton pe

daN/mm 2

daN/cm 2

kgf/cm 2;

9,80N/cm 2

metru p trat) [N/m 2 ]

N/cm 2

kgf/m 2

9,80N/m 2

KN/m 2

3.

Ordinul de m rime exprimat prin pre xe:

 

M

(mega) = 10 6

Da (deca) 10 1

m (mili) = 10 -3

K

(kilo) = 10 3

d (deci) = 10 -1

µ (micro) = 10 -6

h

(hecto) = 10 2

c (centi) = 10 -2

n (nano) = 10 -9

4.

Semne matematice:

II

paralel

+

plus (se adun cu)

diferit de

>

mai mare decât

perpendicular pe

-

minus (mai pu in cu)

a

identic egal cu

in nit

~

asemenea cu

x

inmul it cu

<

mai mic decât

valoare absolut

AB

segment de dreapta AB

:

împ r it cu

mai mic sau egal cu

suma de

AB

arc de cerc

=

egal cu

5.

Litere grece ti utilizate:

 

A

alfa

E epsilon

I i Iota

N niu

B

beta

Z zeta

K k capa

pi

gamma

H eta

lambda

P ro

delta

teta

M µ miu

sigma Ø

6.

Notiuni de tolerante

In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier. Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009- 70. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt:

Toleran ele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indica iilor. La execu ie se veri c dimensiunea efectiv executat g sit prin m surare care trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect. Toleran ele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou elemente destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie intr acoperirile cu beton ale arm turii, pozi ionarea lor în cofraj, îmbinarea prefabricatelor, îmbin rile elementelor metalice etc. Toleran ele de forma: toleran a de exactitate a unui pro l, exactitatea unei suprafa e (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distan a dintre dou planuri paralele în care este cuprins suprafa a considerat ), paralelism, înclinare, perpendicularitatea etc.) Toleran ele de pozi ie: pozi ia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie, alinieri, pozi ia a dou suprafe e (pozi ia marginilor cofrajului, rândurilor de arm turi etc). Toleran ele de asamblare care cuprind distan ele dintre elemente (rosturi), axele de pozi ii etc.

7. Terminologie folosit la încerc rile materialelor de construc ii

Materialele de construc ii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in vigoare i anume:

Rezisten a efort unitar la întindere (R t = kgf/mm 2 ) care reprezint for a exprimat în kilogram for la care rezist o sec iune de un centimetru p trat din materialul respectiv supus la întindere. Rezisten a — efort unitar — la compresiune (R c = kgf/mm 2 ) care reprezint for a exprimat în kilogram for la care rezist o sec iune de un centimetru p trat din materialul respectiv (obi nuit betonul) supus la compresiune (se poate exprima i în N/mm 2 ). Modulul de elasticitate (E = kgf/mm 2 ) care arat cum variaz rezisten ele de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea corespunz toare a materialului.

6 - Tehnologia meseriei

este alungirea unit ilor de lungime din epruvet ,

exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune. Rezisten a la rupere (R m = kgf/mm 2 ) este efortul unitar ultim i se determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre for a maxim suportat de epruvet i aria sec iunii R m ^F^-.A. Limita de curgere (R e = kgf/cm 2 ) este efortul unitar de întindere sau compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul încer- c rii materialul continu sa se deformeze f r s creasc for a). Se mai noteaz i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele de încercat i în consecin se m soar o anumit deforma ie permanent (0,2%). Diagrama încerc rii la întindere (denumit i trac iune) este reprezentarea gra c a cre terii rezisten ei la încercare (înc rcare) în raport cu alungirea. Varia ia se reprezint printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic ).

Alungirea (A =

%)

(o linie dreapt în zona elastic ). Alungirea (A = %) Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire
(o linie dreapt în zona elastic ). Alungirea (A = %) Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire

Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire speci c ) a o elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

8. Planuri (desene) folosite in constructii Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati (bene ciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru). Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine de nite, conform STAS 1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4, A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m 2 , dimensiunile chenarului, distanta intre chenar si margini, precum si latimea siei de indosariere. Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de baza. In functie de continut, planurile se clasi ca astfel:

1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele

cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.

2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de

constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea limitelor constructiei; Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:

1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un

plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea camerelor, golurile ferestrelor si usilor);

2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal

constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea

respectiva etc.);

3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta

dintr-o sectiune prin fundatie;

4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat

turnate pe santier;

5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea

armaturii in lucrare;

6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza

armatura in lucrare;

7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.

se intocmesc de regula dupa reguli de desen speci ce, ele contin traseul conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.;

Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.

Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

2.1. Proprietati generale ale materialelor

Cerin ele o elurilor pentru beton armat Un o el pentru a utilizat ca arm tur trebuie s îndeplineasc obligatoriu câteva calit i:

1) O limit de curgere zic sau conven ional garantat reprezentând ca valoare maximum 85% din rezisten a de rupere; 2) O geometrie a suprafe ei arm turii (pro l periodic realizat direct din laminare), care s asigure o bun aderen cu betonul, evitând concentratorii de eforturi unitare i având condi ii bune pentru înn direa prin sudare;

8 - Tehnologia meseriei

3) O plasticitate su cient caracterizat printr-o m rime a alungirii la rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea t ierea u oar la lungime prin mijloace mecanice curente (stan e, foarfeci, etc.); 4) O tenacitate bun , caracterizat prin rezisten a la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare u oar (f r a supus la eforturi care s schimbe structura o elului) i o fasonabilitate u oar prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual sau îndreptare la ma ini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucr rilor); 5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de o el-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea prin topire (obi nuit cu arc electric) pentru înn dirile efectuate, pe antier la construc iile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai sc zute (t = 5°C). Betonul de asemenea trebuie s aib caracteristici de rezisten i plasticitate bune. Procentul de armare se calculeaz cu formula:

bune. Procentul de armare se calculeaz cu formula: A f = aria sec iunii arm turii,

A f = aria sec iunii arm turii, în cm 2 ; A b = aria sec iunii de beton, în cm 2 ; In mod obi nuit procentele de armare variaz de la 0,2 pân la 2,5%. Dac cunoa tem procentul de armare se poate determina arm tura sau invers, la o arm tur dat se poate determina procentul de armare.

O ELURI PENTRU CONSTRUC IILE DIN BETON ARMAT

Tendin a actual este de a se utiliza o eluri cu caracteristici de rezisten cât mai înalte pentru a se face economie de o el. Deoarece este cunoscut c utilizînd un o el cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm 2 în loc de un o el cu limita de curgere de 2 000 kgf/cm 2 se poate folosi teoretic pân la jum tate din cantitatea de o el.

Tipuri de o eluri din beton armat Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz :

1) Oteluri-beton laminat la cald cu pro l neted sau pro l periodic (STAS

438/1-79);

2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafa a neted sau cu suprafa a pro lat (STAS 438/2-74); 3) Sârma moale de legat (STAS 889-76); 4) Bi-o elul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4. II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construc ii Montaj -Bucure ti); 5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase sudate pentru armarea betonului).

Domeniile de utilizare a o elurilor pentru beton armat Prin domenii de utilizare se în elege destina ia arm turilor în func ie de tipul elementului de armare i de rolul arm turii în element. Simbolurile folosite pentru m rci sunt urm toarele:

OB înseamn : o el (O) — beton (B). PC înseamn : o el pro l periodic (P) laminat la cald (C), STNB înseamn : sârma (S), tras (T), neted (N) pentru beton (B). 8TPB înseamn : sârma(S), tras (T), pro lat (P) pentru beton(B). STB înseamn : sârma (S), tras (T), recoapt (B) care devine moale prin înc lzire (recoacere). Bi-o elul (sau Bi—) înseamn o el-beton realizat din dou sârme care se sudeaz sub forma de sc ri . La plase sudate simbolurile au urm toarea semni ca ie (conform catalogului I.G.S.C. + M.I.M.):

G = plase sudate tipizate „de uz general”,

L = plase sudate tipizate „de list ”;

N

= plase sudate „normalizate” ;

Q

= plase sudate cu ochiuri p trate;

R

= plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare.

Cifrele care înso esc simbolurile reprezint :

1)

La o elurile-beton laminate la cald rezisten a de rupere, în kgf/mm 2 .

2)

La bi-o el diametrul barei, în zecimi de milimetru.

3) La plase sudate aria sec iunii barelor longitudinale, în mm 2/ m.

Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de o eluri.

O eluri-beton laminate la cald Livrarea o elurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS 438/1-79 O el-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile de utilizare. Se constat c sunt dou categorii de o eluri; 1) O eluri la care nu se garanteaz caracteristicile mecanice i anume o elul OB 00 i care se admite laminarea lui în bare numai pân la 12 mm, ind destinat arm turilor constructive care se precizeaz prin proiect. 2) O eluri la care se garanteaz caracteristicile mecanice i anume o elul OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate arm turilor la rezisten (cu excep ia o elului PC 90) care se folosesc i ca arm tur pretensionat pentru armarea anumitor elemente din beton precomprimat. Notarea o elurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul notat cu simbolul Ø tipul de o el-beton conform tabelului II. 1 i explica iilor i num rului standardului. Astfel: O el-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79; o el-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.

10 - Tehnologia meseriei

Din punct de vedere al compozi iei chimice, o elurile-beton se clasi c în:

oteluri-carbon obi nuit: OB 37;

• oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90.

O elurile-carbon obi nuite sunt o eluri moi u or fasonabile, cu o bun sudabilitate care au un con inut redus de carbon i nu au elemente de aliere. O elurile slab aliate sunt o eluri semidure, cu grad de fasonabilitate mediu, sudabil cu anumi i electrozi i in limitele anumitor parametri; sunt slab aliate cu mangan i siliciu care le confer o rezisten mai ridicat , dar i o plasticitate mai redus având o alungire la rupere mai mic . Caracteristicile mecanice ale o elurilor laminate la cald, livrate conform STAS 438/1-79 încercarea la trac iune pentru determinarea caracteristicilor mecanice, se efectueaz pe epruvete de 500 mm, t iate din bare sau din colaci. Aspectul diagramei rezisten a R — alungirea speci c sau deforma ie este ar tat în g.1, din care se constat c fa de o elul OB 37 care are o limit de curgere marcat printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare, o elurile tip PC au numai limita de curgere conven ional R p0,2 i alungiri la

rupere cu atât mai mici, cu cât rezisten ele de rupere sunt mai ridicate. Din analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat c limita de curgere i alungirea la rupere variaz pe grupe de diametre.

O eluri-beton pentru beton armat

Tipul de o el (marca)

Modul de

Pro lul

Prescrip ia dup care se livreaz

Sortimentul

Domeniul de

elaborare

(diametre)

utilizare

 

Laminat la

     

Elemente de construc ie secundare

OB 00

cald

Neted

STAS 438/1-79

12 mm

OB 37

Neted

6-40 mm

Elemente de rezisten din beton armat

6—40 mm

PC 52

Pro l periodic

PC 60

6—40 mm

   

Beton

PC 90

10-28 mm

precomprimat

STNB

Sârm tras (tare)

Neted

STAS 438/2-79

3—10 mm

Pentru etrieri, plase i carcase sudate

STPB

Pro lat

3—10 mm

 

Sin sudat cu sc ri

 

N.I.I nr. 1979/4.

 

Armare de silozuri i alte elemente

Bi-o elul

Constant

II.1973

Bl-31 BI-69

Plase

Sârme nete- de sudate in plase

Plase sudate

Catalog

3-10 m plase tip G,L, N, Q. R

Elemente plane monolite i prefabricate

sudate

I.G.S.C.+M.I.M.

Caracteristicile mecanice ale o elurilor beton

     

Incercarea la trac iune

 

Incercarea de indoire la rece

Tipul

o

beton

elul

Diametrul

         

nominal

d

[mm]

Limita decurgere

R

[N/mm 2 sau

sau R

c

p0,2

Rezisten a de

rupere Rm

[N/mm 1 sau kgf/mm”] minima

Alun-

girea

minima

Unghiul de

indoire

Diametrul

dornului

D

   

kgf/mm 2 ]

[%]

OB 37

6-12

 

255

(26) 2

360

l

25

180°

0,5 d 3)

14-40

235

(24)

(37)

 

6-14

 

360

(36)

       

PC 52

16-28

32-40

340

330

(35)

(34)

510

(52)

 

20

180°

3

d

peste 40

320

(33) 4)

 

PC-60

6-40

 

430

(42)

590, (60)

16

180°

3

d

PC 90

10-28

 

590

(60)

890, (90)

8

90°

5

d

Observa ii:

1 ) Dep irea limitei maxime prescrise pentru rezisten a la rupere R m nu constituie motiv de refuz, dac toate celelalte caracteristici zico-mecanice prescrise sunt indeplinite. 2 ) La o elurile la care limita de curgere aparent R c nu este eviden iat la

încercarea la trac iune, se determin limita de curgere conven ional (tehnic )

R p0.2

conform STAS 200-75 i STAS 6605-79.

3 ) La o elul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul dornului s e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece. 4 ) Caracteristicile mecanice ale o elului PC 52>40d se stabilesc prin contract. La diametrele mici datorit înt ririi o elului (ecruis rii) prin trecerea succesiv prin laminor, limita de curgere este mai ridicat , in schimb se mic oreaz alungirea la rupere. Dup cum se vede în tabelul anterior, rezisten ele sunt date atât în sistemul interna ional (SI) de unit i adic în Newton pe mm 2 simbolizat în N/mm 2 ,

cât i în kilograme for pe mm 2 simbolizate în kgf/mm 2 . Alungirea la rupere se m soar pe o por iune egal marcat cu de 5 ori diametrul barei care se încearc , simbolizat cu A 5 , în%.

2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

O elul-beton-neted OB 37 O elul beton cu pro l periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare bun (aderen ) cu betonul, corespunz toare for ei mai ridicate pe care o

12 - Tehnologia meseriei

poate suporta, ecare bar , o elul este prev zut cu nervuri longitudinale i transversale elicoidale. Aderen a cu betonul în acest caz se realizeaz pe lâng încleierea pastei de ciment de barele de o el-beton i prin încle tarea betonului în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafe ei barei de beton în ultima instan . O elul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale diametral opuse i nervuri elicoidale situate la distan e egale, înclinate cu 55—65° fa de nervurile longitudinale.

înclinate cu 55—65° fa de nervurile longitudinale. Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire speci c
înclinate cu 55—65° fa de nervurile longitudinale. Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire speci c

Fig.1. Diagrame efort-deforma ie (alungire speci c ) a o elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Nervurile elicoidale au în l imea maxim la mijlocul lungimii lor, în l imea acestora sc zând pe m sur ce se apropie de nervura longitudinal . Nervurile sunt decalate unele fa de altele. Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de o el. Astfel:

1) Cu nervurile dispuse in aceea i direc ie pe ambele jum t i ale pro lului ( g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru o elul PC 52. 2) Cu nervurile dispuse in direc ii contrare pe cele dou jum t i ale pro lului (sistem br dule ) i separate de nervurile longitudinale

( g.3) pentru o elul PC 60 i PC 90.

Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent i dac se m soar cu ublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru mult mai mare i poate duce în eroare pe erarul betonist la alegerea diametrului o elului, dac nu compar valoarea m surat cu valoarea de pe coloana tabelului coresunz toare diametrului respectiv, adic pe diametrul total al inimii i nervurii longitudinale, dac m surarea s-a f cut incluzând nervurile i pe coloana diametrului inimii d i dac s-a m surat diamtrul inimii excluzând nervurile.

Dimensiunile i abaterile limit ale o elului beton neted

Diametrul

       

nominal

d

[mm]

Abaterea

limita

[mm]

Aria sec iunii

nominala

[cm

2 ]

Perimetrul corespunz tor

diametrului nominal

[cm]

Masa corespunz toare diametrului nominal

[kg/m]

   

6 0,283

1,88

0,222

7 ±0,3

0,385

2,20

0,302

8 0,503

2,51

0,395

10

 

0,785

3,14

0,617

12

1,130

3.77

0,888

14

+0,3

1.540

4,40

1,210

16

-0,5

2,010

5,05

1,580

18

2,540

5,65

1,990

20

3,140

6,28

2,470

22

 

3,800

6,91

2,980

25

+0,5

4,910

7,85

3,850

28

-0,8

6,160

8,80

4,840

32

8,040

10,10

6,310

36

± 0,8

10,200

11,30

7,990

40

12,600

12,60

9,860

Observa ie: Ovalizarea barelor (diferen a dintre dou diametre perpendiculare, m surate in aceea i sec iune) nu trebuie s dep easc abaterile limit pentru diametre.

Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 i PC 90

 

Diametrul (mm)

Dimensiunile nervurilor [mm]

Distan a între nervurile

     
   

Inimii

 

În l imea nervurilor

Grosimea

Raza de

racordare

Aria sec iunii

Masa cores punz t.

Total al

nervurilor

No

mi

nal

d

d

1

Abateri

limit

inimii i

nervurii

longi-

tudinale

h si h 1

Abateri

limit

h

Longi-

tudinal

1

Elico

idal

h

elicoidale,

In lungul

barei

[mm]

r

[mm]

nominale

[cm’]

diam.

nominal

[kg/m]

6

5,75

 

6,75

0,50

+ 0,50

1,00

0,50

5

0.75

0,283

0,222

7

6,75

7,75

0,50

- 0,25

1,00

0,50

5

0.75

0.385

0,302

8

7,50

+0,30

9,00

0,75

1,25

0,75

5

1.10

0,503

0,395

-0,50

10

9,30

11,30

1,00

1,50

1,90

7

1.50

0,785

0,617

12

11,00

13,50

1,25

3,00

1,00

7

1.90

1,130

0,888

14

13,00

15,50

1,25

2,00

1,00

7

1,90

1,540

1,210

16

15,00

18,00

1,50

+ 1,00

2,00

1,00

8

2,20

2,010

1,580

18

17,00

20,00

1,50

- 0,50

2,00

1,50

8

2,20

2,540

1,990

20

19,00

+0,40

22,00

1,50

2,00

1,50

8

2,20

3,140

2,460

22

21.00

-0,50

24,00

1.50

2,00

1,50

8

2,20

3,800

2,980

25

24,00

27,00

1.50

2,00

1,50

8

2,20

4,910

3,850

28

26,50

30,50

2,00

2,50

1,50

9

3.00

6,160

4,840

32

30,50

+0,40

34,50

2,00

+ 1,50

3,00

2,00

10

3,00

8,040

6,310

36

34,50

-0,75

39.50

2,50

- 0,75

3.00

2,00

12

3,50

10.200

7,990

40

38,50

43,50

2,50

3,00

2,00

12

3,50

12,600

9,870

14 - Tehnologia meseriei

Observatii 1 ) O elurile-beton cu diametrul de 6 i 7 mm pot avea nervurile intersectate cu cele longitudinale. 2 ) O elurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la în elegere intre produc tor i bene ciar.

la în elegere intre produc tor i bene ciar. Fig. 2. O el PC 52 Fig.
la în elegere intre produc tor i bene ciar. Fig. 2. O el PC 52 Fig.

Fig. 2. O el PC 52

intre produc tor i bene ciar. Fig. 2. O el PC 52 Fig. 3. O el
Fig. 3. O el PC 60 l PC 90
Fig. 3. O el PC 60 l PC 90

Livrarea o elului-beton, laminat la cald. O elul-beton laminat la cald OB 37 i cel de tip PC se livreaz în bare sau colaci, conform tabelului.

Modul de livrare a o elurilor beton

 

Tipul

Diametrul [mm]

Modul de livrare

o

elul-beton

 

6-12

In colaci In leg turi de bare

 

OB 37

Peste 12

 

PC 52

6-8

In colaci sau in leg turi de bare drepte sau îndoite In leg turi de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire de minimum 30 d. La în elegerea între bene ciar i produc tor se poate livra în colaci în leg turi de bare drepte

PC 60

10-12

PC 90

Peste 12

Colacii de o el-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz legate în minimum 3 locuri.

Barele se livreaz în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20 mm i în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici.

O elurile se livreaz în loturi de 40—60 t alc tuite din o eluri laminate în acela i scbimb, din aceea i arj (de o el elaborat), acela i tip de o el-beton i cu diametre care nu variaz mai mult de 3 mm. Loturile vor sosi în înc rc turi de maximum 5 t. De regul se vor livra înc rc turi de 2,5 t. Unitatea de înc rc tur va prev zut cu trei leg turi de solidarizare din o el-beton i dou leg turi de manevr cu ochet la partea superioar pentru ag area la mijloacele de manipulare. Manipularea în antier i în ateliere se va face cu mijloace mecanizate. Marcarea o elului-beton OB 00, pentru a se deosebi de o elul OB 37, se va face cu vopsea de culoare alb . Colacii vor vopsi i în dou puncte diametrul opuse pe toat suprafa a exterioar . Obliga ia uzinelor este de a se marca o elul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu mic oreze aderen a o elului cu betonul. Veri c ri ale calit ii o elurilor-beton laminate la cald. Pe antier se fac urm toarele veri c ri:

1) Se veri c dac lotul de o el-beton este înso it de Declaratia de conformitate.

2)

Se veri c dimensiunile i pro lul.

3)

Se veri c aspectul (calitatea suprafe ei).

4)

Se face proba de îndoire la banc.

5) Proba de trac iune se face prin trimiterea de probe la un laborator (cu toate datele existente pe certi catul de calitate al uzinei) i indi- carea diametrului barelor, numele antierului, lotului de construc ie i a obiectului în care se va introduce o elul. Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie s con in caracte- risticile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile g site de uzin la încerc rile f cute. In certi catul de calitate sunt trecute conform STAS:

marca de fabric , denumirea uzinei produc toare, denumirea bene ciarului, data fabrica iei, produsul conform STAS, tipul o elului-beton i dimensiunea, num rul comenzii, masa, num rul avizului de expedi ie, con rmarea de produc tor a calit ii (semn tura C.T.C. cu tampil ). Veri carea dimensiunilor i pro lului se face cu ublerul pe minimum doi colaci sau leg turi de bare a pro lului (diametrul inimii, în l imea nervurilor, distan a între nervuri) i se compar cu valorile din tabel pentru o elul OB 37 i PC. Pentru veri c ri sistematice ale dimensiunilor se procedeaz conform STAS 6605—79 care precizeaz : diametrul se m soar în 3 sec iuni transversale situate la p trimile epruvetei i perpendiculare pe axa ei. M surarea diametrului în

16 - Tehnologia meseriei

ecare loc se face pe dou direc ii perpendiculare, valoarea c utat ind media aritmetic a acestor 6 m sur ri. Nervurile periodice se m soar pe 5 nervuri consecutive a ezate pe aceea i parte i se repet pe partea opus . Distan a dintre nervuri se m soar pe o direc ie perpendicular pe axa epruvetei. Nervurile se m soar cu ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici (d<30 mm) i cu precizia de 0,05 mm la restul diametrelor. Aria sec iunii ini iale - efective - a epruvetelor se determin pe baza mediilor m sur torilor. La o elul cu pro l periodic se poate determina prin m surare ad ugând la aria inimii -corespunz toare diametrului m surat - aria sec iunilor m surate ale nervurilor din sec iunea de rupere considerate în mod conven ional ca dreptunghiuri. De asemenea se poate determina aria sec iunii transversale prin cânt rire. Veri carea aspectului (calitatea suprafe ei). Pe suprafa a barei se admite un strat sub ire de oxizi (rugin