Business handbook/Indrumar de afaceri Norvegia DATE GENERALE Norvegia este o monarhie constituional, Constituia fiind adoptat n 1814.

Regele conduce n baza prerogativelor conferite de Constituie. Guvernarea este realizat de cele trei componente ale puterii: legislativul - Parlamentul, executivul - Guvernul i curile de justiie. Parlamentul are 169 de membri reprezentnd populaia care i exercit propria voin n alegeri, la fiecare 4 ani, n care electoratul poate alege din candidaii a 21 de partide politice. Curile (justiia, juritii, curile) sunt independente de alte ramuri ale guvernrii i prin urmare pot da sentine att n sectorul public, ct i n cel privat. Capitala Populaia Suprafaa Limba oficial Moneda Oslo, 586.860 locuitori 2011 5.038.100 locuitori (octombrie 2012) 385.155 km2, incluznd teritoriile Svalbard i Jan Mayen Norvegian (cu variantele Bakmal i Nynorsk) Coroana norvegian (NOK) 1 EUR = 7.30471 NOK (12.11.2012) 1 RON = 1.61277 NOK (12.11.2012) 472.230 miliarde dolari (total) 95.434 dolari/locuitor HARALD al V lea, Regele Norvegiei Prim-ministrul Jens Stoltenberg (liderul Partidului Muncii), de la 17.10.2005. In 2009 a fost desemnat pentru al II-lea manadat. Luterani evanghelici 79,2% (biserica de stat), romano-catolici 4,9 %%, musulmani 1,5% i alte religii 14,4% 17 mai - data promulgrii Constituiei

PIB (nominal) eful statului eful guvernului Religia Ziua naional

Misiuni ale Romniei n Norvegia: AMBASADA ROMANIEI Adresa: Oscars Gate 51, 0244 Oslo, Norway Tel. 0047-22-441512 / 561237; Fax 0047-22-431674 E-mail: embassy@romanianembassy.no ; Web-site: www.romanianembassy.no

Biroul Consilierului Economic Cezar Armeanu, ministru consilier E-mail: economic@romanianembassy.no Tel/fax: 0047 22 551 987 Descriere geografic: Regatul Norvegiei se compune din partea continental a Peninsulei Scandinave, precum i din Arhipeleagul Svalbard i Insula Jan Mayen n zona Arctic. ara are trei domenii n administrare n Antartica: Pmntul Reginei Maud, Insula Petru I i Insula Bouvet, care nu fac parte din regat. Frontiere: cu Finlanda 727 km, cu Rusia 196 km, cu Suedia 1.619 km - total 2.542 km. Delimitarea prii continentale, incluznd insulele: Latitudine 57 57' 11"N (Pysen) i 71 11' 09"N (Knivskjelodden); Longitudine: 31 10' 07 " E (Vardo) i 04 29' 57" E (Holmebaer). Clima: n ciuda poziiei sale nordice, Norvegia are trei tipuri principale de clim: temperat, ca n Anglia, rece continental, ca n nord-estul Europei, i polar, ca n regiunile Arctice i cele din nordul Canadei i Siberiei. Istoria: Trecnd peste dezvoltrile ulterioare stabilirii populaiei n aceste regiuni (10000 .Hr.), perioada dintre anii 800 i 1000 A.D. este cunoscut ca perioada vikingilor, fiind una dintre perioadele de referin n istoria rii. In secolele VII-IX au avut loc primele ncercri de unificare a triburilor aflate pe teritoriul Norvegiei. Acest proces s-a desvrit n secolul XI, n timpul domniei lui Olav II (10151028). n secolul al XIII-lea, Norvegia i-a extins stpnirea asupra Islandei, Groenlandei, Insulelor Feroe i Orkneys. n jurul anului 1350, ciuma (buba neagr) a ucis mai mult de jumtate din populaia Norvegiei. La sfrsitul secolului XIV, Norvegia devine obiectul unei aprige dispute ntre Suedia i Danemarca. n 1397, s-a constituit Uniunea de la Kalmar, dat dup care Norvegia va ramane sute de ani dependent de Danemarca. n 1814, n urma rzboaielor napoleoniene, Suedia reuete s smulg Danemarcei Norvegia. Aceasta se desprinde, ns, definitiv de Suedia, prin organizarea unui referendum pentru independen, n 1905. n pofida neutralitii sale ulterioare, Norvegia nu a putut s mpiedice ocuparea de ctre Germania hitlerist (9 aprilie 1940 - 8 mai 1945). n 1949, Norvegia a abandonat statutul de stat neutru i a devenit membru al NATO. Descoperirea de petrol i gaze naturale n apele teritoriale la sfritul anilor 1960 a dus la o puternic dezvoltare a economiei norvegiene. Bogatele resurse de combustibili energetici, veniturile obinute pe seama acestora i nivelul ridicat de dezvoltare economic i stabilitate social s-au numrat, de altfel, printre raiunile care au stat la baza respingerii prin referendumurile din 1972 i 1994 a aderarii Norvegiei la Uniunea European.

Ca ar foarte activ n cadrul ONU i a Alianei Nord-Atlantice, Norvegia promoveaz pacea n lume, fiind implicat n numeroase negocieri pentru soluionarea conflictelor dintre naiuni. Premiul Nobel pentru Pace este decernat la Oslo, la 10 decembrie, n fiecare an. Forma de guvernmnt Norvegia este o monarhie constituional, actuala Constituie fiind adoptat la 17 mai 1814. Puterea executiv aparine Regelui, care ncredineaz Guvernului exercitarea efectiv a acesteia, iar Parlamentului (Storting) puterea legislativ. Parlamentul (Stortinget) este unicameral i cuprinde un numr de 169 de reprezentani. Alegerile parlamentare au loc o dat la 4 ani. Conform Constituiei, nu este posibil organizarea de alegeri anticipate. Pentru adoptarea sau modificarea legilor, Storting-ul funcioneaz n sistem bicameral, respectiv o ptrime din numrul membrilor si (41 de parlamentari) se reunesc n Camera Superioar (LAGTING), iar ceilali n Camera Inferioar (ODELSTING). Puterea executiv este ncredinat de Rege Guvernului. Alctuit la data de 17 octombrie 2005, urmare alegerilor din 12 septembrie 2005, Executivul este format dintr-o coaliie de stnga (Partidul Muncii, Partidul Socialist de Stnga i Partidul de Centru) i este condus de Partidul Muncii. SITUAIA ECONOMIC Datele economice pe fiecare sector de activitate, inclusiv indicatorii macroeconomici, se pot reactualiza i detalia n funcie de interes de la site-urile de mai jos, unde se gsesc date, statistici, analize i brouri. Prezentarea fcut mai jos are scopul de a pune n eviden tendinele generale ale evoluiei economice din ultimii ani. Statistics Norway http://www.ssb.no/en/ http://www.ssb.no/english/searchframe.html http://www.ssb.no/english/subjects/08/05/10/es/ - la aceast adres se gsesc analizele economice trimestriale i statisticile aferente. Ministerul Petrolului i Economiei http://odin.dep.no/oed/english/bn.html http://odin.dep.no/oed/english/doc/reports/bn.html Ministerul Comerului i Industriei http://odin.dep.no/nhd/english/bn.html

http://odin.dep.no/nhd/english/doc/bn.html Cursurile de schimb se regsesc la adresa Bncii Naionale a Norvegiei: http://www.norges-bank.no/english/statistics/exchange/ RESURSE NATURALE Norvegia deine rezerve uriae de petrol i gaze, descoperite n anul 1969 i numeroase alte resurse naturale de cupru, pirit, nichel, plumb, pete, pduri/lemn, resurse hidroenergetice, ns majoritare sunt rezervele de petrol i gaze. Existena acestora n viitor este evaluat pentru petrol cca 40-50 ani, iar pentru gaze 100 ani. n perioada scurs de cca. 40 ani de la descoperirea primului zcmnt petrolier, cmpul Ekofisk, cantitatea de petrol i gaze exploatat i vndut se estimeaz la cca. 1/3 din rezervele totale existente, nc 1/3 fiind cunoscut i n proces de exploatare, alt 1/3 reprezentnd rezerve nedescoperite, dar evaluate. Norvegia apreciaz c deine cca. 52% din rezervele de petrol i 27% din rezervele de gaze naturale totale din Europa. Conform ultimelor statistici publicate la inceputul anului 2012, de Ministerul Petrolului i Energiei, situaia resurselor naturale se prezint astfel:

_____________________________________________________________________ ____ Petrol condensate Total Gaze NGL Gaze

2011 mil. Sm3 mld. Sm3 mil. Sm3 mil. 3 3 Sm mil. m o.e.__________________________________________________________________ _______

Produse 247,1

122,7

99,2

16

9,1

1971 2011 Resurse estimate Total resurse pe platform norvegian: 13.100 m3 o.e. Resurse rmase: 8.437 milioane m3 o.e. Sursa: Statistics Norway

1 m3 = 0,84 o.e. NLG: butan + etan + izobutan + propane + LPG + benzine + NLG mixt o.e.: oil echivalent = petrol + gaze + NLG + condensate n proporiile unitilor de msur din tabel Resursele totalizeaz astzi aproximativ 8,6 miliarde m3 o.e. i sunt localizate astfel: 51% n Marea Nordului, unde facilitile sunt bine dezvoltate, zona fiind n plin maturitate, 33% n Marea Norvegiei - zon n cretere i 16% n Marea Barents regiune n curs de dezvoltare, neproductiv nc. n mai 2009, guvernul a oferit licene de exploatare companiilor Eni Norway AS (65%) i StatoilHydro (35%) pentru bazinul Goliat din Marea Barents (cu aproximativ 200 de milioane de barili de rezerve de petrol). n perspectiva, pe termen mediu i lung, Norvegia anticipeaza o scadere a productiei de petrol, odat cu diminuarea rezervelor naturale dar, o crestere a cantitatii de gaze naturale, care vor compensa parial, diminuarea exploatarii petrolului. Norvegia a inregistrat un vrf n producia de petrol n anul 2001 3,42 milioane de barili pe zi, iar in continuare, pn n 2020, aceasta se va mentine la cca 1 milion barili pe zi, nivel care va ramane pn n 2030, conform planurilor guvernamentale. n ceea ce privete producia de gaze naturale, aceasta va crete, compensnd scderea rezervelor i produciei de petrol.Producia este destul de incert n privina evalurilor exacte, datorit evoluiilor neprevzute ale cmpurilor, dar tehnologia modern submersibil d mari sperane n viitorul apropiat privind eficacitatea explorrii i exploatrii, precum i a eficienei n ceea ce privete costurile de producie.

INDICATORI MACROECONOMICI Politica guvernamental are ca obiective principale: eliminarea omajului, dezvoltarea economic, creterea nivelului de trai, meninerea unui ritm cresctor de dezvoltare pe termen lung. Criza mondial a afectat i Norvegia, cu toate c bogiile de care dispune aceast ar au permis ca efectele acesteia s fie resimite n mai mic msur, comparativ cu celelalte state europene. Cea mai important resurs este petrolul. Dinamica economic a Norvegiei a condus la formarea unui PIB in anul 2011, de 485.8 miliarde $, reprezentand 2 720 499 000 koroane, fa de 2.505 miliarde de coroane norvegiene n 2010. Creterea economic s-a meninut n jurul ratei de 2% din 2000 pn n 2008, dar n 2009 a sczut cu 1,5% fa de 2008, datorit crizei financiare, fiind prima scdere a PIB-ului Norvegiei din ultimii 20 de ani. Conform raportului de la sfarsitul anului 2011, publicat de NHO (Asociatia Antreprenorilor din Norvegia), cresterea PIB-ului in 2011, a fost de 2%, ceea ce a dus la la formarea unui PIB de 2.505 miliarde NOK., iar in anul 2011, acesta a cresut cu 0,92 fa de anul precedent. Pentru sfarsitul anului 2012, se estimeaza tot o crestere tot de 2%. (http://www.nho.no/getfile.php/bilder/RootNY/filer_og_vedlegg1/Economic%20Overview %20no%204%202011%281%29.pdf;http://www.regjeringen.no/pages/36991287/overvi ew_landrapporten.pdf) Norvegia este a doua tara din lume (dup Luxemburg), in ceea ce priveste nivelul PIBului pe cap de locuitor, iar functie de paritatea puterii de cumprare pe cap de locuitor este pe locul 3 in lume. Norvegia i-a meninut primul loc n lume la Indicele Dezvoltrii Umane (IDU) timp de ase ani (20012006), iar apoi i-a reiterat poziia n 2009. Surplusurile, obinute majoritar din exporturile de hidrocarburi, au fost cumulate din 1990 n Fondul Guvernamental de Pensii. Banca Naional a Norvegiei, n calitate de gestionar al acestui Fond, a plasat rezerva monetara n instituii financiar-bancare, in companii si alte diferite active, din America, Europa, Asia Oceania i Africa. Fondul Guvernamental de Pensii este un important punct de reper pentru economia Norvegiei. Veniturile din activitatea petrolier i cu gaz din Norvegia se investesc n Fond, asigurnd generaiilor viitoare, bunastarea, conform politicilor statului. Fondul este o resursa, deoarece acesta face investitii pe termen lung in companii solide din ntreaga lume. Deschiderea si consideratiile etice sunt pietre de temelie in strategia sa de investitii. A fost nevoie de o generaie de cnd primul zcmnt de petrol a fost descoperit n Marea Nordic si pn cnd guvernul a nceput s economiseasc din el. Fondul de Pensii a fost nfiinat n 1990, iar primul transfer ctre fondul de investiii a fost efectuat n 1996. n fiecare an de atunci, guvernul a pus deoparte o fraciune din venitul actual sunt dedicate cheltuielilor guvernamentale pentru acoperirea deficitului bugetar. In prezent (anul 2012), se discuta in Parlamentul Norvegiei, ca in aceasta perioda de criza sa se reduca la 2% din activitile petroliere ca i depozite n Fond. Din beneficiile obinute anual, circa 4% contributia anuala a acestui fond. Valoarea de piata a fondului in septembrie 2012, a fost de 654 miliarde dolari, si reprezinta 1% din totalul valorii pietelor globale de capital si 1.78 % din valoarea celor

europene. In anul 2011 a fost de 3492 miliarde NOK, cu 16% mai mult fata de 2010 si reprezentand aproximativ 137% din PIB-ul Norvegiei prevazut pentru 2011, iar la 30 septembrie 2012, valoarea acestuia a fost de 3700 miliarde koroane norvegiene, adica 654 milarde $ (http://www.statsbudsjettet.no/FELLES/English/) Guvernatorul bncii centrale a Norvegiei spunea la nceputul lunii aprilie 2010, fapt confirmat de primul ministru, in anul 2011, ca este foarte probabil ca noi transferuri s fie efectuate ctre Fond, posibil puin mai mari dect in ceilali ani. Fondul va continua astfel s creasc i ar putea atinge o valoare dubl dect cea actual. Va intra ntr-o nou faz: cu venituri mai mici din petrol i gaze, nu va mai primi transferuri de capital de la guvern. Cnd petrolul i gazele vor nceta s mai furnizeze guvernului venituri pentru investiii, doar randamentul anual real al Fondului va putea fi utilizat n mod permanent, avertiza guvernatorul. Strategia de investiii a Fondului de Pensii, vizeaza achiziionarea de capital cnd preurile aciunilor scad i mai puin cnd preurile cresc. Aadar, Fondul a cumprat un volum mare de aciuni ntre 2001-2003 i ntre 2008 2009. Ca rezultat, Fondul deine n prezent mai mult de 1,78% din companiile europene listate i aproximativ 1% din toate companiile listate pe piaa de capital. Acivele detinute de Fond sunt rspndite n diferite ri, sectoare i regiuni. La nceput, portofoliul fondului era limitat la investiii n Europa Occidental, America de Nord, Japonia, Brazilia i un numr restrns de piee din restul lumii. Astzi, portofoliul este mai diversificat i include un numr mare de ri din ntreaga lume. De cnd a fost nfiinat, randamentul mediu al Fondului, a fost de 2,7%. Anul 2009 a fost cel mai bun an din istoria Fondului. Ctigurile din deinerile strine i de pe piaa obligaiunilor au condus la un record anual al randamentului de 25,6% n 2009. Totui, creterea din 2009 este privit prin prisma crizei financiare, deoarece rezultatele negative din 2007 i 2008 s-au oglindit n mod pozitiv n anul 2009. Valoarea totala a Fondului depaseste in anul 2102, 572 miliarde $. In luna septembrie 2012, Fondul de inea un procent din pie ele de capital globale si 1.78 % din piata europeana si 1% din cea mondiala, fiind considerat a fi cel mai mare proprietar de actiuni din Europa. Stabilitatea economiei este evideniat printr-o inflaie redus n raport cu anii precedeni, de la 1,6% n 2005 i 2,3% n 2006, inta prevazut n anii viitori fiind meninerea sub 2,5%. n 2009, inflaia s-a situat la nivel de 2,1%, iar in 2010, la un nivel de 2,4%. In 2011 inflatia a fost de 1,4% conform CIA Factbook. (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2092.html) Aceast valoare a inflaiei a asigurat i o balan comercial pozitiv, determinat de un volum ascendent al exporturilor de produse. Norvegia a raportat un excedent al balanei comerciale de 91 miliarde NOK n ultimul trimestru al 2010. Comerul extern reprezinta aproximativ 37% n PIB-ul Norvegiei. Pe intregul an 2011 balanta comerciala s-a mentinut pozitiva, fiind de 392,56 miliarde NOK, cu 17% mai mare fata de cea din 2010. In septembrie 2012, rata omajului in Norvegia era de 3,1% , indicele pretului de + 1,1%. iar indicele imobiliarelor a crescut cu 7.00%.

Indicele pre urilor de produc ie, a cresut in Norvegia, cu 1.7 la sut din octombrie 2011 pn n octombrie 2012. Principalul motiv pentru care IPP a crescut n aceast perioad a fost c pre urile practicate n extrac ia de petrol i gaze naturale au crescut cu 2,7 %. Pre urile de produc ie au crescut cu 1,3 la sut in aceea i perioad, deoarece pre urile la produsele petroliere rafinate au crescut cu aproape 8 procente. Relaiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante i tradiional implementate n UE i SEE, unde se regsete mai mult de 81% din totalul exporturilor de mrfuri i servicii, din care cca. 24% n Marea Britanie. Ali parteneri majoritari sunt: Germania, Olanda, Frana, importatori importani de gaze naturale. omajul, care n perioada 1993 1994, a cunoscut un vrf de excepie de peste 6%, a sczut constant pn n 2008, la o rat de 2,6%, dup care, datorit crizei, a crescut. La finalul anului 2010, rata omajului a fost de 3,3%. Circa 1/3 din muncitorii strini din Norvegia provin din spaiul UE. In anul 2011 rata somajului a fost de 3,3%, iar in anul 2012, este de 3,1%. (http://www.ssb.no/akumnd_en/) Producia de petrol cunoate n ultimii ani o scdere constant, de la peste 3 milioane de barili pe zi n 2001 i 2002 la 2,11 milioane de barili pe zi n 2008, 2.35 milioane de barili pe zi la sfritul lui 2009 i 1,8 n 2010. Pentru anul 2011, s-a inregistrat o scdere cu 6%, valoarea fiind de 1.7 milioane de barili pe zi, conform SSB (Institutul Norvegian de Statistica).(http://www.ssb.no/ogprodre_en/tab-01-en.html). Potrivit statisticilor publicate pentru anul 2012, de Ministerul Petrolului si Energiei, in luna octombrie, productia de petrol a acestui an va fi tot de 1,7 milioane de barili pe zi, in timp ce de prodoctia de NGL va vi la sfarsitul anului 2012 de 0,3 milioane barili pe zi, iar cea de gaze, la aproape 107 milioane de m3. Totalul investitiilor in industria petrolului si gazelor in anul 2012, incluzand conductele pentru transport, sunt estimate la 172 miliarde coroane norvegiene, ceea ce reprezinta o cre tere cu 28.8 miliarde coroane, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Potrivit estimarilor, de la sfarsitul anului 2011, investitiile au crescut cu 7,3 miliarde Nok, ajungand la 151,7 miliarde koroane. Potrivit Institutului Norvegian de Statistica, n anul 2013, investi ii n petrol i gaze naturale, inclusiv transportul prin conducte, sunt estimate la 204 miliarde coroane norvegiene, o cre tere de 9.8 miliarde NOK, comparativ cu estimrile prezentate n trimestrul precedent.Estimarea pentru anul 2012 a fost corectata, cu scadere, ajungand la 184.900.000.000 NOK. Estimaraile investitiilor pentru anul 2013 sunt de 32.1 miliarde NOK , mai mari dect estimarea corespunztoare pentru anul 2012, ceea ce artat o cre tere a nivelului investi iilor n 2012 i c aceat cre tere va continua i n anul 2013. Producia de gaze a fost n continu cretere. Dac n 2006 ea a fost de 88 miliarde m3, iar n 2007 s-a ajuns la aproape 110 miliarde m3, avnd n vedere darea n folosin a conductei Langeland cu destinaia Marea Britanie, n 2008 producia total de gaze naturale a depit 120 miliarde m3. Deja cunoscut ca cel mai mare exportator de gaze din Europa Occidental, Norvegia a nregistrat n 2011 un nou record, de de 109,48 miliarde de metri cubi, cu 8,62 miliarde de metri cubi mai putin decat previziunile

analistilor economici (http://www.ssb.no/ogprodre_en/tab-01-en.html). Pentru anul 2012, se estimeaza o productie de gaze de 107 milioane de m3. n ceea ce privete poziia Norvegiei pe plan internaional, n calitate de productor de petrol, aceasta ocup locul 14, cu o producie de 2,35 milioane de barili pe zi, dup Rusia (10.120.000 barili/zi), Arabia Saudit (9.764.000 barili/zi), SUA (9.056.000 barili/zi), Iran (4.172.000 barili/zi), China (3.991.000 barili/zi), Canada (3.289.000 barili/zi), Mexic (3.001.000 barili/zi), Emiratele Arabe Unite (2.798.000 barili/zi), Brazilia (2.572.000 barili/zi), Kuweit (2.494.000 barili/zi),Venezuela (2.472.000 barili/zi), Iraq (2.399.000 barili/zi) i Uniunea European (2.538.000 barili/zi). De asemenea, Norvegia se situeaz pe locul 9 mondial n calitate de exportator de petrol, cu 2,15 milioane de barili pe zi, dup Arabia Saudit (8,73), Rusia (5,43), Emiratele Arabe (2,63), Iran (2,71), Kuweit(2,35), Nigeria (2,32), Uniunea European (2,2) i Venezuela (2,18). Veniturile din petrol i gaze se ridic la 45% din totalul exporturilor din Norvegia, cu o pondere de 20% n PIB. n domeniul tehnologiei energiei solare, Norvegia deine o industria complet i n prezent are un plan de dezvoltare a unor noi tehnologii si materiale pentru panourile solare. In domeniul energiei, Norvegia deine locul 2 n Europa i 6 n lume ca productor de hidroenergie. O alt industrie important a Norvegiei este cea a construciilor de nave; Norvegia ocup locul 4 in lume (constructor al celor mai mari nave de pasageri din lume). Investiiile norvegiene n acest sector fcute n Romnia au condus la modernizarea antierelor navale Tulcea i Brila, care prin exporturile de corpuri de nave semiechipate au un aport major pozitiv n balana schimburilor comerciale bilaterale (circa 80% n exporturi). Compoziia PIB-ului Sectorul primar al extraciei de petrol i gaze, precum i mineritul, au avut un aport de 23% la formarea PIB-ului, cu un volum de for de munc angajata de 1.3% din total, aceasta evideniind gradul nalt de tehnologizare al acestui domeniu de activitate. Sectorul format de agricultur, vntoare, silvicultur, pescuit, ferme piscicole a avut o contribuie la PIB de cca. 2,2%. De remarcat accentul pe care l pune guvernul pe respectarea condiiilor de mediu i proteciei sociale n sectorul produciei piscicole. Sectorul manufacturier reprezentat de industria lemnului i hrtiei, rafinarea petrolului, industriile chimic i metalurgic, construciilor de nave, maini, echipamente, platforme petroliere, sectorul energiei electrice a avut o cot de 15 % n PIB. Sectorul serviciilor include: comerul i serviciile de vnzri i reparaii auto, transporturile diverse, asigurrile, serviciile financiare, pota i telecomunicaiile; diverse activiti guvernamentale ca educaie, sntate, sociale; taxe i impozite, deinnd per total ponderea maxim n PIB cu 67% i ocupnd fora de munc activ n proporie de peste 80%.

COMERUL EXTERIOR Chiar in perioada de criza, exporturile Norvegiei n 2010 au crescut fa de anul anterior, la 768.981 milioane coroane norvegiene, ns n scdere de la aproape 909.678 milioane, n 2008. Balana comercial a crescut n ultimii ani cu 18% fa de 2005. n anul 2011, exporturile au crescut fa de aceeai perioad a anului trecut, ajungnd la 1374,7 miliarde NOK, cu 16% mai mult, fata de anul trecut. Pentru anul 2012, pana in trimestrul III, datorita crizei, se inregistra la export, o scadere cu 10,9% (in luna septembrie 2012), fata de aceeasi luna a anului trecut (valoarea totala a exporturilor fiind de 65.400.000.000 NOK). Aceasta s-a datorat declinulul volumului pentru exporturile de petrol brut. In acela i timp, importurile au crescut la 41.8 miliarde coroane norvegiene, deci, cu 1,2 la sut. Excedentul comercial a ajuns la 23.6 miliarde coroane norvegiene, ceea ce reprezint un declin de 24,1 la suta fa de aceea i luna de raportare din anul 2011. Exporturile de pe platforma continental au sczut cu 5 procente, miliarde coroane norvegiene. i au ajuns la 30.7

Exporturile de gaze naturale au ajuns la 14.3 miliarde koroane norvegiene n luna septembrie, 2012. Aceasta reprezint o cre tere de 4,7 la sut fa de luna septembrie 2011. Volumul de gaze naturale exportate, s-u ridicat la 6,4 miliarde de metri cubi, ceea ce este totu i un declin, de 7,2 la suta, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2011. Pre ul gazelor naturale a condus la o ajustare a acestor pre uri pentru anul n curs. n perioada ianuarie-august, aceasta a condus la o reducere a valorii exporturilor de circa 2.600.000.000 NOK. Exporturile, excluznd petrolul i gazele naturale, s-au majorat n ultimii ani n principal datorit cresrerii volumurilor de metale neferoase, de pete i preparate din pete somn, macrou i hering, n special pe relaiile Rusia, Frana, Danemarca i Japonia, precum i de produse din grupa maini (generatoare de putere, maini specializate i generale pentru industrie, maini i aparate electrice, echipamente de procesare date). Totodat, criza financiar din anii 2007-2011 a ncetinit comerul extern al Norvegiei. Produsele principale la export sunt: petrol i gaze naturale; pete i crustacee; produse chimice (ngrasaminte, plastic primar, produse organice i anorganice); produse manufacturate - fier, oel, metale neferoase, produse din metal, hrtie, carton ambalaje; maini - generatoare de putere, maini specializate pentru diferite industrii, echipamente industriale, maini i echipamente electrice, echipamente automate i de procesare date; diverse - aparate profesionale i tiinifice, mobilier. Un loc din ce n ce mai important n structura exporturilor Norvegiei l au gazele naturale, beneficiarii principali fiind Marea Britanie, Germania, Frana, Olanda, Belgia, Italia, Spania si Cehia.

Totalul importurilor a atins n 2010 valoarea de 415.474 milioane coroane norvegiene, n scdere fa de 2009 i 2008, cnd erau de aproape 488.593 milioane NOK. La sfarsitul lui 2011 totalul importurilor a atins valoarea de 491,07 miliarde NOK, de aceasta data inregistrand o crestere de 18% fata de 2010 si de doar 0,5% fata de 2008 si 2009, stabilind un nou record pentru Norvegia. Produsele principale la import ale Norvegiei sunt: maini i mijloace de transport generatoare de putere, maini specializate, echipamente industriale, maini automate i de procesare date, echipamente de telecomunicaii, aparate electrice, autoturisme i alte mijloace de transport; produse manufacturate - fier, oel, metale neferoase, articole din metal; articole manufacturate - mbracaminte, mobil, aparatur tiinific; produse chimice i conexe; minereuri metalifere si fier vechi; produse alimentare, animale sau vegetale. Partenerul comercial principal al Norvegiei este Uniunea European, cu exporturi reprezentnd cca 81% din total i importuri la nivel de cca 69% din total. O pondere important o au i rile nordice, la export 12%, iar la import 25%.

La export destinaiile majore sunt: Marea Britanie (24,28%); Germania (13,4%); Olanda (10,87%); Frana (8,55%); Suedia (5,76%) SUA (4,82%). Alte destinaii importante sunt Italia, Danemarca, Canada, Belgia, Spania, Irlanda, Finlanda, China, Polonia, Rusia, Romnia (0,1%) toate acestea reprezentnd 91% din totalul exporturilor. In anul 2011 destinatiile majore au fost: Suedia (11,3%), Germania (8,6%), SUA (8,5%), Olanda (8,4%), Marea Britanie (7,7%), Danemarca (5,1%), Franta (4,4%). (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03-en.html) La import principalele destinaii sunt: Suedia (13,86%); Germania (12,89%); China (7,8%); Danemarca (6,78%); SUA (6,16%); Marea Britanie (6,01%); Olanda (4,1%). Principalele destinatii la import in 2011 au fost urmatoarele: Suedia (13,9%), Germania (12,4%), China (8,8%), Danemarca (6,4%), Marea Britanie (5,7%), SUA (5,6%), Olanda (4,2%). (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03-en.html)

Totalul comerului exterior n 2010 a atins n Norvegia 1,184,455 milioane NOK, iar la sfarsitul anului 2011, a atins valoarea de 1374,7 miliarde NOK, asadar o crestere de aproximativ 16% fata de anul trecut. Norvegia a inregistrat si in anul 2011, un plus al balantei comerciale. Conform unui raport publicat in data de 15 iulie 2010, Norvegia a nregistrat un surplus in balana comercial, pentru primele 6 luni ale anului 2010. Astfel, n aceast perioad, valoarea exporturilor a fost de 390,5 miliarde koroane norvegiene (48,82 miliarde Euro), iar cea a importurilor de 216,7 miliarde koroane (27,1 miliarde Euro). Aceasta a facut ca balana comercial s nregistreze 173,8 miliarde koroane norvegiene (21,71 miliarde Euro), cu 8,1 miliarde koroane n plus fa de anul 2009. Creterea s-a datorat, n special, sporirii exportului de iei, dar i celelalte bunuri exportate au contribuit la nregistrarea acestor cifre. Pe intreaga perioada a anului 2011, valoarea exporturilor a fost de 883, 63 miliarde NOK iar cea a importurilor de 491,07 miliarde NOK, ducand asadar la balanta comerciala pozitiva, de 392,56 miliarde NOK Comparativ cu perioada anterioara s-a inregistrat o crestere de 12% la exporturi si 9% la importuri. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) In anul 2011, valoarea exportului de titei a atins cifra de 325,07 miliarde NOK, cu 18% mai mare decat in 2010. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art2012-01-16-02-en.html) Media preului pe baril, pentru petrolul nerafinat, a fost de 339 koroane, n prima jumtate a anului 2009, comparativ cu anul 2010. Aceasta medie a continuat sa creasca, ajungand la 634 NOK pe barili la sfarsitul lui 2011 comparativ cu 487 NOK la finele anului 2010. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html). S-a nregistrat, de asemenea, o scdere a exportului de iei, de la 319 milioane barili in 2009, la 297 milioane barili n anul 2010. Cu referire la gazele naturale, exportul a atins n prima jumtate a anului 2010 o valoare de 84,3 miliarde koroane (10,53 miliarde Euro), principala cauz a acestei situaii datorndu-se scderii preului la acest produs. In anul 2011 valoarea exportului de gaze natural a fost de 190,75 miliarde NOK, cu 13% mai mare decat in 2010. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) Valoarea total a exporturilor Norvegiei, exceptnd navele, producia nregistrat de exploatarea petrolului de pe platformele marine i gazele naturale, a atins in anul 2011 o valoare de 359,48 miliarde NOK, fiind cu 8% mai mare decat in anul 2010. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html). Cele mai multe grupe de produse de mrfuri au nregistrat creteri n ceea ce privete exportul, n anul 2011, s-au inregistrat exporturi de 46,4 miliarde NOK la metale si 45,8 miliarde NOK la produse chimice, fiind asadar fata de 2010 cu 5,2% mai mari pentru metale si cu 2% mai mari pentru produsele chimice. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-04-en.html). De asemenea, au crescut exporturile la minerale lichide, produse minerale prelucrate, propan, butan, pentru datele de referinta mai sus menionate. Pe de alta parte, exporturile de maini i echipamente au sczut, in 2011 ajungand la valoarea de 63,84 miliarde NOK, cu 6% mai putin fata de 2010. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-04-en.html). La fel, grupurile de echipamente specializate pentru industrie, ca i cele referitoare la maini electrice i utilaje generatoare de putere energetic, au nregistrat scderi. Acestea au inregistrat la export, valori de 12,5 miliarde NOK in 2011, cu 2,3% mai putin fata de 2010. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-04en.html) Exporturile de mrfuri diverse produse n Norvegia au sczut, pentru aceeai

perioad, cu 6%, reprezentnd 10,1 miliarde koroane (1,26 miliarde Euro). Valoarea total a exportului de pete a nregistrat in anul 2011 o valoare totala de 51,2 miliarde NOK, fiind insa de aceasta data cu 1,2% mai mica fata de 2010 sau in termeni absoluti cu 630 milioane NOK mai scazuta. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) Rusia a fost cea mai importanta pia pentru exportul de pete din Norvegia, att n ceea ce privete cantitatea, ct i din punct de vedere valoric. Astfel, Rusia a importat pete n valoare de 2,4 miliarde koroane, pe locurile urmtoare situndu-se Frana i Danemarca. n Statele Unite ale Americii, Norvegia a exportat pete n valoare de 1,2 miliarde koroane, ceea ce reprezint o dublare a valorii n acest prim semestru al anului 2010, comparativ cu primul semestru al anului 2009. Cel mai important produs exportat din acest capitol (exportul de pete) a fost reprezentat de somonul de cresctorie (10,2 miliarde koroane), heringul i macroul congelat. In 2011 aceste exporturi au ajuns la valorile de 21,8 miliarde NOK (cu 1,2 milarde NOK mai putin fata de 2010) pentru somonul de crescatorie si respectiv 3,1 miliarde NOK (de aceasta data cu 552 milioane NOK mai mult decat in 2010) pentru heringul si macroul congelat. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) Importul de bunuri excluzand industria navala si platformele petroliere a inregistrat in 2011 491,07 miliarde NOK, cu 6% mai mare fata de 2010. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) In anul 2011 valoarea importurilor de metale a fost de 11,9 milarde NOK, cu 1,7% mai putin decat in 2010. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-1605-en.html) Pe de alt parte, importurile de maini i echipamente de transport au crescut cu 9,8% in 2011, fata de 2010 ajungand astfel la 177,9 milarde NOK. (http://www.ssb.no/vis/english/subjects/09/05/muh_en/art-2012-01-16-02-en.html) In acest domeniu, aproape toate grupele de produse au nregistrat scderi, exceptnd importurile de maini de transport rutier, care au marcat creteri semnificative. In 2011 a fost inregistrata de asemenea o crestere de 12,6% comparativ cu 2010, cand importurile de masini de transport rutier erau de 43,8 miliarde NOK. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-05-en.html) Valoarea total a mrfurilor diverse importate a sczut, de asemenea, in anul 2011, fate de anul precedent cu 3 procente. Importurile la mobil au crescut, n timp ce cele pentru nclminte i mbrcminte, au sczut. rile Uniunii Europene sunt partenerul comercial cel mai important al Norvegiei, nregistrnd 64% din totalul schimburilor comerciale, pentru anul 2011(fr a fi luat n calcul construciile de nave, producia de petrol de pe platformele maritime, gazele naturale i platformele maritime de exploatare). (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03en.html) Exporturile ctre aceste ri, mai puin construciile de nave, producia de petrol de pe platformele maritime, gazele naturale i platformele maritime de exploatare, au reprezentat in anul 2011, 63,6% din totalul exporturilor Norvegiei, cu o crestere de 1,9 puncte, raportat la nul 2010.. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03-en.html). Suedia a fost cel mai important partener comercial att n ceea ce privete importul, ct i exportul. Pe intregul an 2011 importurile din Suedia au fost de aproximativ 68,2 miliarde NOK iar exporturile catre Suedia in jur de 40,62 miliarde NOK. (http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03-en.html). Dac n aceste analize ar fi incluse bunurile importate de pe platoul continental, Norvegia a exportat cel mai mult in Marea Britanie, apoi n Germania, Frana i Suedia. n anul 2011, importurile din Asia au crescut cu 4 procente. Dintre rile asiatice, China este cel mai important partener, urmat de Japonia. Importurile din China au nregistrat in 2011, suma de 11,04 miliarde NOK, in crestere cu 14,6% fata de 2010.

(http://www.ssb.no/english/subjects/09/05/muh_en/tab-2012-01-16-03-en.html). Cele mai importante grupuri de produse importate din China au fost mbrcmintea, echipamentele de birou i echipamentele de prelucrare a datelor -2,4 miliarde coroane norvegiene (0,3 miliarde Euro), alturi de aparatura de telecomunicaii -2 miliarde coroane (0,25 miliarde Euro). Spre exemplu, o treime din telefoanele importate n primele 6 luni ale anului 2010 de Norvegia, au provenit din China. REGIMUL COMERCIAL Cadrul juridic extern al relaiilor economice Norvegia este membru n cele 4 Consilii regionale: Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul Artic, Consiliul Barents i Consiliul Statelor de la Marea Baltic. De asemenea, Norvegia face parte din: OSCE, AELS, OMC, FMI, BERD i Spaiul Economic European (EEA). Taxe vamale Tariful vamal al Norvegiei poate fi accesat prin internet, numai n limba norvegian, la adresa: http://www.toll.no, dar uor identificabil i operabil la adresa:
http://www.toll.no/templates_TAD/Tolltariffen/StartPage.aspx?id=75998&epslanguage=NO

Indicativul "TROM" arat taxa vamal pentru produsele originare din Romnia. Aproximativ 97% din operaiunile de vmuire se fac electronic. Agenii vamali, de transport i companiile transmit declaraiile vamale electronic direct birourilor vamale norvegiene. Licene de import Importatorii norvegieni au nevoie de licene de import pentru anumite produse, cum ar fi: produse alimentare, buturi, alcool, arme i muniie etc. (Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia acord licene de export). Importurile temporare se fac conform reglementarilor din Acordul de Liber Schimb semnat de Romnia cu statele membre AELS i acestea pot fi numai pentru prezentarea de mostre sau efectuarea unor demonstraii. Documente de import Documentele de import sunt cele normale, care se prezint organelor vamale, cum ar fi: declaraia de import, documentele de transport internaional (scrisoare de trsur feroviar C.I.M., conosament maritim - Bill of Lading, scrisoare de transport aerian Airwaybill AWB, carnet TIR, scrisoare de transport rutier C.M.R (carnetul ATA se obine de la Camerele de Comer), factura comercial, certificatul de origine. Pentru plante i animale i produse din acestea exist cerine suplimentare (certificate sanitare pentru produsele alimentare i certificate fitosanitare pentru produse vegetale, horticole,

cherestea). Mai exist i certificatul de analize emis de laboratoare oficiale, pentru esene i cosmetice care conin alcool. Mrfurile provenite din Romnia trebuie nsoite de Certificatul de Origine al Mrfii EURO-1. Condiii de livrare: conform regulilor i uzanelor internaionale INCOTERMS. Modaliti de plat i credit folosite pe piaa norvegian Pe piaa norvegian sunt folosite toate modalitile de plat cunoscute. Vnztorul i cumprtorul au libertatea de a conveni asupra modalitii i condiiei de plat, de regul astfel nct riscurile s fie minime pentru ambele pri. n relaiile cu rile n tranziie i cu cele n curs de dezvoltare, exportatorii norvegieni practic/pretind modaliti de plat asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plat anticipat, garanii bancare. La import se prefer modaliti de plat simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practic/se accept i acreditiv sau garanii. Spre buna regul, se recomand ca n contractele comerciale s fie prevzute clauze de plat clare i precise, fcndu-se referire la reglementrile uzuale internaionale, respectiv la normele i directivele Camerei Internaionale de Comer privind creditele i incasso-urile documentare. Recomandare pentru exportatorii romni: practicarea de modaliti asiguratorii (acreditiv irevocabil, garanii bancare certe, plat anticipat), ndeosebi n relaii cu parteneri noi, necunoscui sau mai puin verificai. Etichetarea, marcarea i standardizarea Etichetarea, marcarea i standardizarea produselor n Norvegia este realizat de "Norwegian Standards Associations"(NSF). NSF adopt i public aproximativ 1.500 de noi standarde norvegiene pe an. NSF reprezint Norvegia n Comitetul European de Standardizare i Organizaia Internaional de Standardizare (ISO). Autoritile norvegiene prezint standardele n legile i regulile pe care le adopt. Compania "Pronorm AS" este responsabil cu marketingul i vnzarea standardelor i produselor din acestea, iar catalogul de standarde norvegiene se poate comanda prin e-mail, telefon, fax sau scrisoare la coordonatele: e-mail: pronorm@standard.no ; tel:+47-22049230; fax:+47-22-049212. Drepturi de proprietate intelectual n Norvegia protecia proprietii intelectuale (inveniile i proprietatea industrial) este garantat de urmtoarele legi: "Design act" - legea nr.33 din 29.05.1970, completat prin legea nr.104/20.12.1996 i legea nr.2/08.02.1980; "Patent Act" - legea nr.9 din 15.12.1967, completat prin mai multe legi, ultima fiind nr.104/20.12.1996; "Trademarks" - legea nr.4 din 03.03.1961, completat prin legea nr.104/20.12.1996. La 30 aprilie 1980 a luat fiin Kopinor, organizaie care ofer licene de copiere i care are ca membrii 21 organizaii (5 asociaii de publicaii i 16 asociaii de autori). Prin lege i acorduri bilaterale cu Organizaiile de Reproducere a Drepturilor de Autor din alte ri, Kopinor reprezint interesele autorilor strini. n prezent, Kopinor colecteaz aproximativ 80% din materialele protejate de "copyright" reproduse n Norvegia. Din 1980, Kopinor a

colectat peste 1.297 miliarde NOK (aprox. 167,8 milioane de dolari) din taxele de reproducere. Detalii suplimentare despre temele abordate la capitolul 3.2. se pot obine accesnd prin Internet pagina web: http://www.bedin.no. REGIMUL INVESTIIILOR Investiii strine Norvegia, n calitate de membru al Spaiului Economic European (EEA) i Asociaiei Europene de Liber Schimb (AELS), are dreptul ca produsele i serviciile sale s aib acces deplin la piaa Uniunii Europene (UE). Companiile strine nfiinate n Norvegia se bucur de aceleai privilegii. Mai mult, avnd n vedere c restriciile fa de companiile i investitorii strini n multe cazuri sunt mai moderate n Norvegia dect n UE, Norvegia este atractiv ca poart de intrare a afacerilor n Europa. n general, n Norvegia sunt realizate investiii prin diverse instituii specializate, cum ar fi: European Investment Fund, Norwegian Industrial and Regional Development Fund (SND), Nordic Investment Bank, SIVA etc. Finanarea pentru diverse proiecte de dezvoltare interne i externe se face prin instituii specializate, cum ar fi: Eksportfinans, Export Credit Agency, The Norwegian Guarantee Institute for export Credits (GIEK) etc. Detalii suplimentare despre instituiile de mai sus se pot obine accesnd prin Internet pagina web: http://www.bedin.no. Cooperarea economica cu Norvegia Relatiile economice si comerciale ale Norvegiei cu U.E. sunt in principal reglementate de Acordul privind Spatiul Economic European (SEE) care a intrat in vigoare la 1.1.1994. Acordul extinde legislatia pietei unice la aceste state, cu exceptia agriculturii si pescuitului. Norvegia a fost printre membrii fondatorii ai GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) si este in prezent membru al G10 din cadrul OMC. Norvegia joaca un rol activ in "subsidiar G6". Norvegia este membru al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) Norvegia este membru in cele 4 Consilii regionale: Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul Arctic, Consiliul Barents i Consiliul Statelor de la Marea Baltica. De asemenea, Norvegia face parte din: OSCE, AELS, OMC, FMI, BERD i Spatiul Economic European (EEA). Relatiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante si traditional implementate in UE si SEE, unde se regasete mai mult de 81% din totalul exporturilor de marfuri si servicii, din care cca. 24% in Marea Britanie. Alti parteneri majoritari sunt: Germania, Olanda, Franta, importatori importanti de gaze naturale din Norvegia. Principalul partener comercial al Norvegiei este Uniunea Europeana, cu exporturi reprezentand cca. 81% din total si importuri la nivel de cca. 69% din total. O pondere importanta o au si tarile nordice, la export 12%, iar la import 25%. La export, destinatiile majore sunt: Marea Britanie (24,28%); Germania (13,4%); Olanda (10,87%); Franta (8,55%); Suedia (5,76%); SUA (4,82%). Alte destinatii importante sunt Italia, Danemarca, Canada, Belgia, Spania, Irlanda, Finlanda, China, Polonia, Rusia, Romania (0,1%) toate acestea reprezentnd 91% din totalul exporturilor.

La import, principalii parteneri sunt: Suedia (13,86%); Germania (12,89%); China (7,8%); Danemarca (6,78%); SUA (6,16%); Marea Britanie (6,01%); Olanda (4,1%). Norvegia, in calitate de membru al Spatiului Economic European (SEE) si al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), are dreptul ca produsele si serviciile sale sa aiba acces deplin la piata Uniunii Europene (UE). Companiile straine infiintate in Norvegia se bucura de aceleasi privilegii ca si cele ale investitorilor norvegieni. Acordurilor economice existente intre Norvegia si Romania: - 2004 - Acord de cooperare n domeniul energiei, incheiat intre Ministerul Economiei i Comertului din Romania si Ministerul Petrolului si Energiei din Norvegia (14 septembrie); - 2001: Acord Bilateral de Schimbare a Climatului intre Norvegia si Romania, semnat la 21.12.2001 la Oslo; - 1993: Acord de liber schimb intre Romania si statele membre AELS (Norvegia este membra AELS), semnat la 01.02.1993 si intrat in vigoare la 01.05.1993; - 1992: Schimb de note Protocol pe probleme de agricultura ntre Norvegia si Romania, semnat la 10.12.1992; - 1991: Acord intre guvernul Romaniei si Regatul Norvegiei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Oslo, la 11.06.1991, intrat in vigoare la data de 23.03.1993. Durata valabilitatii:15 ani, cu prelungire prin tacita reconductiune pe alte perioade de 15 ani; - 1980: Acord intre guvernul RS Romania si guvernul Regatului Norvegiei privind transporturile rutiere internationale de marfuri si persoane, semnat la Oslo, la 14.09.1980, intrat in vigoare la 27.03.1981. Durata valabilitatii: un an, cu prelungire prin tacit reconductiune pe noi perioade de cate un an; - 1980: Conventia intre RS Romania si Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri asupra veniturilor si averii, semnat la Oslo la 14.09.1980, intrat in vigoare la 27.09.1981. Durata valabilitatii - nedeterminata; - 1980: Acord pe termen lung privind cooperarea economica, industriala si tehnica intre guvernul Romaniei si guvernul Regatului Norvegiei, semnat la 14.11.1980, intrat n vigoare la 25.02.1981. Durata valabilitatii:10 ani, cu prelungire prin tacit reconductiune pe perioade de cate un an. COMERUL BILATERAL ROMNIA-NORVEGIA Schimburile comerciale ale Romniei cu Norvegia se deruleaz, n principal, n cadrul ,,Acordului de liber schimb ntre Romnia i statele membre ale AELS, semnat la 01.02.1993 i intrat n vigoare la 01.05.1993. Ca urmare a aderrii la Uniunea European, Romnia a devenit, la 25 iulie 2007, parte contractant la Acordul privind Spaiul Economic European (SEE) n conformitate cu articolul 128 al Tratatului de Aderare. Prin aplicarea acestui acord, ara noastr beneficiaz de asisten financiar acordat de rile AELS/SEE pentru promovarea creterii economice i asigurarea unei dezvoltri sustenabile care s sprijine Romnia n procesul de apropiere de nivelul mediu al pieei interne a Uniunii Europene. Asistena financiar n ciclul 2007-2009, n valoare de 98,5 milioane euro, a fost acordat prin intermediul a dou mecanisme financiare: Mecanismului Financiar SEE i Programul de cooperare norvegian pentru cretere economic i dezvoltare durabil.

Evoluia schimburilor comerciale bilaterale (milioane Euro): milioane euro 2011 2012
(primele 9 luni)

2004 Total Export Import Sold 181,2 98,6 82,7 15,9

2005 283,2 171,4 111,8 59,6

2006 336,9 265,0 110,8 154,2

2007 398,2 301,4 96,87 +204,5

2008 416,1 320,2 96,05 +224,1

2009 481,1 399,0 82,1 +316,9

2010 402,2 314,6 87,6 +227,0

465,2 372,02 344,03 295,19 121,17 76,83 +222,86 +218,36

La 31.12.2011, valoarea schimburilor comerciale romno-norvegiene a fost de 465,2 milioane euro, din care export 344,03 milioane euro si import 121,17 milioane euro, soldul balantei comerciale fiind pozitiv pentru Romania, respectiv +222,86 milioane euro. Fa de aceeai perioad a anului 2010, schimburile bilaterale au crescut cu +25,1 %, din care exportul a crescut cu +20,36 %, iar importul a crescut cu +40,6%. La 31.12.2011, in comertul Romaniei cu tarile din afara UE, Norvegia ocupa locul 9 la export (pondere 2,64%), si locul 16 la import (pondere 0,81%). In privinta locului ocupat intre tarile non-UE cu care Romania are excedent comercial, la 31.12.2011, Norvegia a ocupat locul 7. In anul 2012, pana in luna octombrie, Norvegia ocupa locul 5 in clasamentul tarilor nonUE cu care Romania are excedent al balantei comerciale. Fata de aceeasi perioada a anului 2011 (ianuarie-septembrie), schimburile bilaterale au crescut cu 10,45%, din care exportul cu 19,62%, iar importul a scazut cu -14,62%. Structura schimburilor de mrfuri : Dei balana comercial este pozitiv pentru partea romn, structura schimburilor este relativ limitat. Peste 80% din exportul romnesc este asigurat de corpurile de nave semiechipate. Se preconizeaz, chiar n aceast perioad de criz, creteri, n continuare, la grupa de produse de transport, respectiv corpuri de nave semiechipate dar, n curand, se pare i nave complet echipate, care s mreasc favorabil balana comercial pe aceast relaie. De altfel, in acest sens este semnifictiva comanda catre Santierul Naval Daewoo Mangalia, pentru doua nave de mari dimensiuni, facuta in august 2012, de firma norvegiana Ocean Yield AS, membra a Grupului Aker, urmand ca in anul 2014, sa extind comanda la nc 4 nave, de cate 299 m lungime si 34 m la ime). Exportul de corpuri de nave este urmat la mare distan de exportul de maini i echipamente electrice (8,5%), metale comune i articole metalice (3,0%), materii textile (1,4%), mase plastice (1,4%), produse ale industriei chimice (1,3%), incaltaminte (1,1%), mobila (1,0%. Importul are, la rndul su, o structur dominat de cteva grupe de produse, cele mai importante fiind: maini, aparate i echipamente electrice (81,5%), metale comune si articole metalice (7,8%), produse ale industriei chimice (5,2%). Piaa norvegian este destul de restrictiv la importuri, fcnd foarte dificil diversificarea exporturilor romneti. Pentru sectorul produselor agricole i agroindustriale se aplic politici comerciale speciale, cum sunt barierele tarifare i

netarifare (contingente, restricii sezoniere etc.) care descurajeaz importul acestora. Sectorul industrial este dominat de industria energetic regenerabil (hidro, solar i eolian), petrol i gaze (tehnologia cea mai avansat din lume n explorrile i exploatrile maritime), mediu (n special captarea i depozitarea dioxidului de carbon), telecomunicaii i IT i construcia de nave, unde produsele romneti i gsesc greu nie, fiind n concuren cu firme reunsocute internaional si selectate preferenial de beneficiarii norvegieni. Avantajul este ns tendina unor mari companii de a transfera producia proprie ctre state cu fora de munc mai ieftin, dar cu pregtire i experien tehnic, astfel nct n relaia cu Norvegia este mai eficace atragerea investitorilor din sectoarele menionate. Investiii norvegiene n Romnia Domeniile investiiilor norvegiene n Romnia pstreaz urmtoarea structur aproximativ: - industrie: - agricultur: - comer cu ridicata: - servicii profesionale: - comer cu amnuntul: - turism: - transporturi: 58%; 14%; 11%; 9%; 3,5%; 2,3%; 1,4%.

Semnarea Memorandum-ului Bilateral dintre Romania si Norvegia la 21 martie 2012, cu privire la noul mecanism Economico-Financiar, din cadrul programului de granturi pe care Norvegia si statele SEE le vor acorda Romaniei (306 milioane Euro), va constitui un factor important in ceea ce priveste accesibilitatea pe piata Norvegiei, in conditiile in care proiectele pe care Romania le va promova vor fi in domeniul energiilor regenerabile, exploatarii petrolului si gazelor, protectiei mediului si prevenirii schimbarilor climatice. Programul privind acest nou ciclu al granturilor SEE i norvegiene se va derula in perioada 2012-2015 si va sprijini proiecte n domeniile proteciei mediului, gestionarea schimbrilor climatice, energia regenerabil, captarea i stocarea carbonului, inovare in ceea ce se numeste: industria nepoluanta, cercetare, conservarea patrimoniului cultural, proiecte privind societatea civila, resurse umane si dialog tripartit, justiie i afaceri interne. In anul 2010, pe 23 aprilie, la initiativa reprezentantului BPCE Oslo, a fost inaugurat la Oslo Camera de Comer si Industrie Bilateral Norvegiano-Romn. La data de 30.12.2012 erau inregistrate n Romania 318 societati cu capital norvegian (numai investitii directe) de 52,04 milioane euro, dar suma totala investita, inclusiv privatizari, surse de

capital i bunuri atrase si reinvestite conduce la un nivel total al investitiilor ce depaseste 200 milioane euro. Principale firme norvegiene din Romania: Santierele navale de la Braila si Tulcea, detinute in prezent de STX Europe Compania Orkla, produse alimentare Alstom, aluminiu ICE PRONAV, proiectari si inginerie constructii de nave Moxy Trucks, sasiuri camioane Westhouse Group, imobiliare Visma Software, tehnologia informatiei STX RO Electro, componente electrice Parat Group, solutii pentru incalzire Nyborg Marine Equipment AS, instalatii mecanice navale Societatea Bloom A.S., cadastru Nexi Property & Building, imobiliare EFD ASA, aparatura pentru incalzit Jacobsen Electro, aparatura electronica Ensyro SRL, echipamente electromecanice DENO Ingredients SRL, produse alimentare. Dintre investitorii norvegieni in Romania se disting: S.T.X. Europe (companie coreeana, cu sediul la Oslo, care a cumprat n 2009 Grupul norvegian Aker Yards). Obiectul principal de activitate este constructia de nave. S.T.X. Europe detine pachetul majoritar la santierele navale de la Tulcea si Braila. Orkla Foods International (industria alimentara 5 fabrici), ICE PRONAV (proiectari si inginerie constructii de nave), Moxy Trucks (sasiuri de camioane), Ensy (electromecanica). De asemenea, sunt de mentionat companii mari cu activitate in Romania precum: Alstom (in domeniul aluminiului), Kongsberg (echipamente de securizare), Jacobsen Electro (in sectorul energiei electrice), DFDS (in domeniul transporturilor terestre), Nord Pool si ENSI (in sectorul energetic), Elkem (feroaliaje), Bloom A.S.A. in domeniul cartografierii si cadastrului,Yara (ingrasaminte) si in domeniul IT compania Visma. Experienta ultimilor ani a aratat ca exportatorul principal, S.T.X., fost Aker Yards, care detine santierele navale de la Tulcea si Braila, si-a extins investitiile n Romania prin infiintarea altor intreprinderi conexe constructiilor de nave (investitii noi), care produc echipamente ce se instaleaza pe corpurile de nave (ex. cablaje electrice si unele echipamente electrotehnice), marind astfel valoarea manufacturata a produselor de export si implicit valoarea acestora. Tendinta transferarii/realocarii productiilor componente ale acestui sector din alte tari, unde aceasta companie mai detine santiere navale, catre Romania, va continua si in anii viitori, ritmul fiind mai lent, datorita conditiilor reale existente, care au dus la o scadere drastica a comenzilor de nave. Eforturile actuale de atragere de investitori strategici n Romania vizeaza companiile Statoil, Statkraft, Telenor, intr-un proces ce va dura probabil cativa ani.

CULTURA AFACERILOR IN NORVEGIA Uzane comerciale utile n Norvegia nu exist prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul de mrfuri se poate efectua fie ctre o firm importatoare, fie ctre utilizator/beneficiar,

fie direct, fie prin comisionar/agent, pe baza de comision. Alegerea unei ci sau a alteia depinde, n general, de felul i caracterul mrfii. Exportatorul strin trebuie s examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuie corespund produselor i scopului su. Din acest punct de vedere, se face deosebire ntre cile indirecte de desfacere a mrfurilor (import n scopul revnzrii ctre comerciani cu amnuntul) i cele directe (import pentru uzul propriu sau pentru vnzare ctre consumatorul final). Este oportun ca ofertantul strin s realizeze relaii comerciale de durat cu un importator norvegian calificat i competent. Firmele specializate de import, precum i firmele de comer en gross sau cu amnuntul care realizeaz direct importuri cunosc legislaia norvegian de import i indic furnizorilor strini normele i reglementarile care trebuie s fie respectate. Oferta mare de mrfuri i concurena dur fac necesare o pregtire serioas a noilor afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de pia i alegerea corect a partenerilor. Dei n Norvegia limba de circulaie internaional folosit este engleza, limba norvegian este prezent cu preponderen pentru: etichetarea i standardizarea mrfurilor, realizarea reclamelor (pres, radio, TV); n sistemul bancar; n sistemul de facturare a mrfurilor i serviciilor; pentru realizarea majoritii site-urilor de prezentare a firmelor i instituiilor (multe din acestea neavnd traduceri n limba englez); n telefonia fix i mobil pentru sistemul de robot telefonic ("answering machine"); pentru prezentarea oportunitilor de afaceri pe site-urile instituiilor specializate, n presa scris i audio-vizual (nu exist ziare sau emisiuni radio-TV n alt limb de circulaie internaional, dect anumite emisiuni dedicate special minoritilor naionale) etc. n comerul exterior este folosit limba englez, iar prezentarea cererilor de ofert strine ctre firmele i instituiile norvegiene specializate (Camere de Comer, Consiliul Norvegian pentru Comer, Asociaiile Patronale i Profesionale etc.) se pot face n limba englez. Comercializarea buturilor alcoolice Aceasta se realizeaz numai prin magazinele Vinmonopolet i este permis numai pentru acele sorturi listate anual n cataloagele firmei, listare asigurat de parcurgerea unui proces de testare i acceptare, suportat de agenii norvegieni importatori. Pentru informarea dumneavoastr, v transmitem coordonatele firmei: VINMONOPOLET A.S., Dronning Mauds Gate 1, 0125 Oslo, Norway, Tel: 0047-22-015000 ; Fax: 0047-22015009, Website: http://www.vinmonopolet.no. Un segment de cca. 15% din pia este acoperit de restaurante, baruri i hoteluri, care ies din controlul Vinmonopolet prin preluarea buturilor direct de la importatori, i nu prin magazinele statului. Regimul de vize ncepand cu 01.01.2002, cetenii romni care cltoresc n spaiul Schengen pentru o durat de edere de maxim 90 de zile calendaristice/semestru (calculate de la data primei intrri n spaiul Schengen) nu mai au nevoie de viz de intrare. Acest lucru este cunoscut cu siguran de toi cei interesai. Informaii detaliate n aceast privin ofer site-ul MAE Romnia: http://www.mae.ro.

Permisul de munc Strinii care doresc s munceasc n Norvegia trebuie s dein un permis de munc, care se obine prin intermediul ambasadelor Norvegiei din strintate. Conform Acordului privind Spaiul Economic European, semnat de Norvegia cu UE, locurile de munc vacante trebuie mai nti scoase la concurs, inclusiv prin anunarea lor n presa local, i numai n cazul n care aceste posturi nu se ocup de cetenii norvegieni, firmele i instituiile norvegiene pot angaja personal din strintate. Excepiile de la aceast regul se fac numai n cazul unor acorduri specializate pe care Norvegia le-a semnat cu foarte puine state, pentru anumite sectoare din economie n care Norvegia are deficit de for de munc (ex.: sntate)(www.arbeidstilsynet.no/om/engelsk.html). Pentru cetatenii romani, incepand cu 15 iunie 2012, nu mai este nevoie de permis de munc pentru a putea s lucreze n Norvegia. Parlamentul Norvegian a adoptat pe 15 iunie, o decizie prin care cetatenii romani vor avea acces pe piaa de munc a Norvegiei la fel ca toi ceilali ceteni din statele membre ale Spaiului Economic European. Comunitatea romn din Regatul Norvegiei Comunitatea romneasc din Regatul Norvegiei este estimat la peste 9.000 persoane. Dei puin numeroas, diaspora romn este bine integrat n mediul norvegian i este reprezentativ pentru toate categoriile socio-profesionale, urmrind pstrarea identitii naionale, a tradiiilor, culturii i limbii romne. Romnii stabilii, n decursul anilor n Norvegia, sunt dispersai pe ntreg teritoriul rii, inclusiv n zonele de nord. Exist o concentrare mai mare a comunitii romneti n capitala Oslo i n mprejurimile ei, precum i in localitile Bergen, Toensberg, Drammen i Trondheim. Regimul pentru import bunuri personale n principiu, regulile nu sunt mult diferite comparativ cu cele valabile n restul statelor asociate sau membre ale Acordului Spaiului Schengen. Se acord o atenie deosebit buturilor alcoolice (spirtoase) i tutunului sau produselor din tutun. Cotele admise pentru a fi introduse n Norvegia de cetenii strini sau norvegieni sunt de 2 litri de buturi alcoolice i 200 igarete/persoan adult. Regimul cadourilor protocolare n Norvegia exist acelai sistem ca n toate statele europene, cadourile protocolare fiind apreciate, dar n cantiti rezonabile, acestea fiind declarate conducerii firmelor de stat sau private i instituiilor de stat din care fac parte angajaii respectivi, neefectundu-se favoruri n schimbul acestora. Circulaia pe drumurile publice n Norvegia, conform legislaiei n vigoare, se circul numai cu luminile de ntlnire ("faz scurt") aprinse; n intersecii, precum i pe strzile principale unde nu sunt amplasate semne de circulaie, funcioneaz regula prioritii de dreapta; autovehicolul care ptrunde primul n sensul girator are prioritate fa de toate celelalte. Parcarea autovehicolelor la o distan mai mic de 5 m de intersecii, precum i pe benzile pentru pietoni, este interzis. Totodat, se respect semnele de circulaie general valabile n

Europa privind oprirea, staionarea i parcarea. Pentru nclcarea acestor reguli se aplic amenzi drastice, cuprinse ntre 600 i 7.800 NOK. La toate intrrile din unele orae (n special n Oslo) se pltete o taxa de intrare de 15 NOK, iar pe autostrzi 20 NOK. Plata se poate efectua numai n coroane norvegiene (NOK). Targuri i expozi ii.

Cele mai importante targuri organizate in Norvegia si care prezinta interes pentru Romania sunt: REISELIV (Norway International Tourism and Travel Trade Fair) - anual. NOR-SHIPPING (dedicat industriei navale), bianual (se va organiza in anul 2013) ONS (Offshore Northern Seas) - industria surselor de energie conventionale si regenerabile; dedicat si echipamentelor din industria petroliera si a gazelor. http://www.ons.no De asemenea, in Norvegia se mai desfasoara o serie de targuri bianuale de mobila, decoratiuni, constructii, confectii, incaltaminte si industrie extractiva, de importanta mai redusa, dedicate prioritar tarilor nordice, dar care pot fi deosebit de importante pentru promovarea produselor romanesti pe intreaga piata Scandinava. Detalii suplimentare despre trgurile i expoziiile organizate n Norvegia se pot obine accesnd prin internet pagina: http://www.messe.no

Sarbatori legale 01 Ianuarie - Anul Nou; 20-21 Aprilie - Patele; 01 Mai - Ziua Internaionala a Muncii; 17 Mai - Ziua Naional; 25 Decembrie - Crciunul. Mai exist i alte srbtori religioase care variaz ca data exacta. Particularitati Fondul National de Pensii norvegian, fond de investitii care dispune de mari posibilitati financiare, poate juca un rol important in ceea ce priveste plasamentele financiare pe alte piete ale Norvegiei. Intalnirile si discutiile purtate de reprezentantii conducerii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si cei ai Ambasadei Romaniei la Oslo, cu Ministrul Comertului si Industriei norvegian si cu cei ai Fondului National de Pensii au deschis calea spre implicarea acestui Fond in diferite plasamente financire in Romania. Trebuie avute in vedere cateva elemnte privind parteneriatele bilaterale: Norvegia acorda un rol preponederent noului Acord bilateral, care a fost semnat in martie 2012. Datorita atractivitatii pe care o reprezinta pietele din China, India, Brazilia si alte state din Asia si America Latina, in ultimii doi ani se inregistreaza o concentrare a companiilor norvegiene catre aceste zone. De precizat ca si guvernul condus de Jens Stoltenberg sprijina si promoveaza aceasta tendinta. Se impune o intensificare a eforturilor pentru desfiintarea restrictiilor de a patrunde pe piata norvegiana a produselor agricole si a produselor alimentare procesate si semiprocesate. Un element care trebuie luat in calcul este ridicarea barierelor privind forta de munca din Romania, situatie care se discuta in prezent in Parlamentul norvegian. Fidelitatea exagerata a populatiei autohtone pentru toate produsele norvegiene, indiferent de nivelul preturilor de vanzare, este un alt aspect de care trebuia tinut seama, la fel ca si de faptul ca autoritatile impun standarde si norme pentru produsele alimentare in special, cu anumite detalii tehnice specifice.

Existenta monopolului statului in domeniul bauturilor alcoolice si a protectionismului privind produsele agricole si marfurile alimentare. Media salariala lunara a unui angajat la stat este de peste 35.200 de koroane (aproximativ 4.512 euro) la nivelul pozitiilor de executie, respectiv de peste 65.200 de coroane (aproximatix 8.358 euro) la nivelul pozitiilor de decizie (directori si sefi executivi). La nivelul companiilor private, de cele mai multe ori, nivelurile de salarizare sunt cu mult mai mari. Nivelul ridicat al salariilor, vanzarea cu amanuntul si numarul important al retelelor de magazine, carora li se impun respectarea unor reguli ce vizeaza protectionismul pentru marfurile autohtone, fac ca patrunderea produselor din alte tari pe aceasta piata sa fie deosebit de dificila. Exista o incredere foarte mare, exagerata chiar, in marfurile autohtone. Populatia achiztioneaza preponderent marfuri produse in Norvegia, respectandu-se politica de monopol a guvernului. Populatia activa este bine pregatita din punct de vedere profesional, dar deosebit de selectiva in ceea ce priveste conditiile de munca. Forta de munca provine din Norvegia, dar si din tarile Scandinave (preponderent, conform unui acord tacit al angajatorilor, exceptand anumite meserii deficitare: informaticieni, petrolisti, constructori): Suedia, Finlanda i Danemarca, datorita salariilor mai mari oferite de angajatorii norvegieni. Neaderarea la Uniunea Europeana si intentia declarata a guvernului Norvegiei, ca si a majoritatii populatiei aceste tari de nu deveni membra a U.E., a devenit o adevarata marota a politicii acestei tari, care considera ca resursele de petrol si gaze le permit sa adopte o atitudine de relativa independenta fata de piata Uniunii Europene de care, in acelasi timp, recunosc ca depind in mare masura.

COORDONATE UTILE Informaii despre guvern i ministere pot fi obinute accesnd website-ul oficial al Guvernului. Banca Central a Norvegiei (Norges Bank) Norway Trade Fairs Norwegian Directorate of Customs and Excice Statistics Norway The Enterprise and Entrepreneur Portal Ministry of Trade and Industry Norwegian Labor Inspection Authority Ministry of Foreign Affairs http://www.odin.dep.no

http://www.norges-bank.no/ http://www.messe.no http://www.toll.no http://www.ssb.no http://www.bedin.no http://www.nhd.dep.no www.arbeidstilsynet.no/om/engelsk.html http://www.odin.dep.no/ud/engelsk/index-b-n-a.html

Ministry Petroleum Energy

of and

http://odin.dep.no/oed/english/bn.html

Instituii unde se pot transmite ofertele firmelor romneti pentru a fi retransmise firmelor norvegiene P.O. Box 2874 Solli, N-0230 Oslo, NorwayTel: 0047 22 55 74 00; Fax:0047 22 55 89 53; Email: mail@chamber.no; Website: http://www.chamber.no http://www.bergen-chamber.no http://www.stavanger-chamber.no http://www.trondheim-chamber.no http://www.tromso-chamber.no http://www.agderlink.com/

Oslo Chamber of Commerce Bergen Chamber of Commerce Stavanger Chamber of Commerce Trondheim Chamber of Commerce Tromso Chamber of Commerce The AgderLink Project focuses on increased international trade and cooperation for enterprises in VestAgder County The Haram Link Project focuses on increased international trade and cooperation for enterprises in Haram municipality Import and Export Agents Association

http://haramlink.com/

Drammensveien 30, 0255 Oslo, Norway; Adresa postala: Postboks 2302 Solli, 0201 Oslo, Norway; Tel: 0047 22 54 17 00; Fax:0047 22 56 17 00;Fax: 0047 22 561700;E-mail: h.thrap-meyer@hsh-org.no ;Web site: http://www.agentforeningen.com P.O. Box 5250 Majorstua, 0303 OSLO, Norway; Tel: 0047 23 08 80 00; Fax: 0047 23 08 80 01;E-mail: firmapost@nho.no ;Web site: http://www.nho.no

NHO - Confederation of Norwegian Business and Industry (confederaia tuturor organizaiilor patronale din Norvegia) INTSOK (the Norwegian Oil and Gas Partners) firme din industria de gaz i petrol

http://www.intsok.no/home/index.html

Norwegian Shipowners' Association - firme de shipping Norwegian Seafood Export Council (aici putei accesa coordonatele productorilor i exportatorilor norvegieni de peste i fructe de mare, plus informaii despre industria piscicol din Norvegia) Alte coordonate utile: Norwegian Yellow Pages Norsk Firmainformasjon Oslo Promotion Vinmonopolet A.S.

http://www.rederi.no/forside.asp http://www.seafood.no/worldwide

http://www.gulesider.no http://www.firmainfo.com http://www.oslopro.no Dronning Mauds Gate 1, 0125 Oslo, Norway;Tel: 0047-22015000; Fax: 0047-22-015009;Website: http://www.vinmonopolet.no P.O. Box 2893 Solli; N-0230 Oslo, Norway;Tel: +47 22 92 52 00; Fax: +47 22 56 05 05;E-mail: norway@ntr.no ;Web site: http://www.ntr.no http://www.tourist.no http://www.visitnorway.com/ http://www.brreg.no

Norwegian Tourist Board (Agenia Norvegian de Turism) The Norwegian Tourist Guide Bronnoysund Register Center Register Authority and Source of Information Norwegian Tax Authorities (Skatteetaten) Public Sector Information Lovdata legal documents and info Oslo Stock Exchange Standardisation Norway First Business Norway in in

http://www.skatteetaten.no http://www.norge.no http://www.lovdata.no http://www.ose.no http://www.standard.no http://www.firstbusiness.net

Federation of Norwegian Commercial and Service Enterprises, HSH (Handels- og Servicenaringens Hovedorganisasjon) is Norway's leading organisation for employers in the trade and services sector. Eksportfinans Nordic Investment Bank The Norwegian Guarantee Institute for Export Credits (GIEK) European Economic Agreement (Acordul privind Spaiul Economic European) Research Council of Norway Immigrating to Norway Oslo Business Region The Oslo Research Park SIVA - The Industrial Development Corporation of Norway (State owned, independently operated dezvolt parcuri industriale) Universal Currency Converter The Official Guide to Oslo European Free Trade Association (Iceland, Liechtenstein, Norway and Switzerland) Aetat (Labour Market Administration) Den Norske Bank Nordea Bank

http://www.hsh-org.no

http://www.eksportfinans.no http://www.nib.int/en/index.html http://www.giek.no http://secretariat.efta.int/euroeco/

http://www.forskningsradet.no/english/ http://www.udi.no http://www.oslobusiness.no/ http://www.forskningsparken.no/language/english/index.html http://www.siva.no

http://www.xe.net/ucc/full.shtml http://www.virtualoslo.com/ http://www.efta.int

http://www.aetat.no http://www.dnb.no http://www.nordea.no

Wiersholm, Mellbye & Bech, advokat firma AS - firm de avocatur Norwegian Environmental Assistance Norwegian Railways Oslo Airport (Oslo Lufthavn AS)
BCE Oslo Cezar Armeanu Ministru Consilier Noiembrie 2012

http://www.wiersholm.no/ P.O. Box 1400, Vika N-0115 Oslo, Norway; Telephone +47 210 210 00. http://environment.norad.no/ http://www.nsb.no http://www.osl.no/english/