Regnul fungi Introducere Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante deoarece, spre deosebire de acestea

din urm, el nu conine clorofil. Se hrnesc cu organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici rdcin, nici tulpin, nici frunze i nici flori i se reproduc ntr-un mod specific. Exist peste 100.000 de specii de ciuperci. Oriunde n lume unde viaa este posibil, se gsesc ciuperci. Acestea triesc pe animale vii sau moarte, pe plante, n aer, pe sol i n ap, foarte multe dintre acestea fiind ns att de mici nct nu se pot observa cu ochiul liber. Din aceast cauz ciupercile se mpart n ciuperci superioare (bureii) i ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de bere). Pe lng aceast mprire, ciupercile se grupeaz n patru clase: Arhimicete-ciuperci microscopice i parazite Zigomicete-ciuperci de obicei saprofite Ascomicete- ciuperci saprofite sau parazite Bazidomicete-ciuperci superioare Regnul fungi Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice. Corpul este alctuit din celule multinucleate, numite hife, care formeaz un miceliu. De asemenea, ele prezint un perete celular de natur chitinoas, sau (rar) celuzoic, n citoplasm existnd glicogen i picturi de ulei. Ciupercile nu au clorofil, din aceasta rezultnd o nutriie heterotrof, fie saprofit, fie parazit. Alcatuirea Ciupercile se mpart, dup cum am mai spus, n ciuperci superioare i ciuperci inferioare. Mntarca (numit hrib sau pitarc)- Boletus edulis este o ciuperc superioar tipic. Este alctuit dintr-un picior i o plrie crnoas. Sub aceast plrie, lamele roz sau nchise la culoare sunt dispuse n raze. Piciorul i plria constituie un ntreg, carpoforul, care este partea vizibil a ciupercii. n afar de acesta, ciuperca desfoar sub pmnt o reea de filamente subiri i fragile-miceliul. Miceliul joac rolul unei rdcini: extrage din sol i din resturi vegetale apa i alimentele de care ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Miceliul este format din hife, nite structuri delicate cu perei subiri, care conin protoplasm. Hifele cresc foarte repede n lemn, sol sau n orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. Ciupercile inferioare sunt foarte diferite. Ele nu au carpofor, ci se compun numai din miceliu. Cele mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se dezvolt pe mncare, i drojdia de bere, folosit la fabricarea berii sau a pinii. Hranire Deoarece ciupercile nu au clorofil n componena lor, ele nu i pot produce propria hran. Din aceast cauz ele se hrnesc cu ceea ce se numete hran organic, adic hran ce a fost preparat n prealabil de o plant sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana ntr-un lichid. Nutrienii lichizi sunt apoi absorbii n ciuperc i folosii pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care triesc pe plante i animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola, care atac via.

referat.clopotel.ro

Reproducere Buretele de cmp este un bun exempu pentru nelegerea reproducerii ciupercilor superioare, sau bazidomicete. Ciupercile prezint alternana de generaii: gametofitic i sporofitic, din care predomin faza diploid, adic generaia sporofitic. Carpoforul ciupercilor(piciorul i plria) constituie un fel de fruct; lamelele plriei produc nenumrate celule microscopice, sporii, granule foarte fine, invizibile pentru ochiul liber. Aceti spori se desprind de plrie, cad pe sol, germineaz i produc un nou miceliu. Acesta crete puin cte puin; se asociaz cu un alt miceliu i formeaz un nou carpofor, adic o nou ciuperc. Miceliul ciupercilor poate tri i se poate dezvolta timp ndelungat, atingnd uneori o mrime exagerat. Ciupercile inferioare, care nu au carpofor, i au sporii direct pe miceliu. Ciupercile au forme variate. Unele, cum sunt mntrcile, nu au lamele sub plrie, ci pe o suprafa care seamn cu un burete, alctuit din tuburi minuscule. Extremitatea acestor tuburi prezint mici orificii, numite pori; n aceste orificii se formeaz sporii necesari pentru reproducere. Zbrciogii au form foarte special; o plrie de form ciudat, ciuruit de alveole. Dac unele ciuperci, cum sunt mntrcile sunt delicioase la consum, altele sunt veninoase i toxice- ca muscaria (Amanita muscaria)- sau chiar mortale, cum este ciuperca alb(Amanita phalloides). Importanta Multe ciuperci au un rol benefic n natur. Pentru a se dezvolta, ele absorb substanele nutritive din frunzele moarte i resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea i dezagregarea acestor elemente vegetale care, fr aciunea ciupercilor, ar acoperi rapid pdurile. Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaz micorize, pe rdcinile arborilor din pduri (pini, stejari, castani). Datorit acestora, arborii absorb mai uor substanele necesare pentru cretere i, n schimb, ciupercile beneficiaz de adpost i de hran. Dimpotriv, alte ciuperci sunt duntoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau tciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot distruge cmpuri ntregi de gru sau porumb. Alte ciuperci paraziteaz omul, producnd maladii numite micoze. Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astzi exist micologiti n toate marile universiti. Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar creterea i viaa sunt studiate. Dintr-o astfel de cultur, de Penicillium, obinuita ciuperc verde care crete pe fructe i pe gem, a fost descoperit penicilina. Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar oamenii s-au folosit de ciuperci din timpuri strvechi pentru a face buturi alcoolice i brnz. Vechiul Testament menioneaz pine crescut, adic pine creia i s-a adugat drojdie de bere pentru a crete. n industria berii i a vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zahrul n alcool, proces numit fermentare. tiai c..... Reeaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da natere mai multor picioare i ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate, numite cercuri ale vrjitoarelor? Reiesind din valoarea alimentara a ciupercilor, exista urmatoarele categorii de ciuperci: 1. ciuperci comestibile - specia este consumata si mult dupa aceasta, neantrennd probleme grave. Nu necesita prelucrare suplimentara. Se recomanda doar curatirea si
2

oparirea ciupercilor cu apa clocotita. Conditii de respectare a precautiei ciupercilor: absenta riscului de confuzie, culegerea speciilor ntr-un numar nepoluat, stare buna de conservare si prospetime, preparare suficienta, consumare moderata, absenta reactiei alergice, un deficit enzimatic. 2. specii necomestibile - nu contin substante otravitoare, nu se ntrebuinteaza n alimentatie din cauza gustului neplacut sau al mirosului, care nu dispar chiar si n timpul prepararii culinare sau sunt de o consistenta particulara (lemnoasa, coriacee, elastica), sau sunt de marime foarte mica fara interes alimentar. 3. specii respingatoare - sunt specii, ale caror toxicitate nu este cunoscuta. Aceste specii sunt putin sau deloc studiate. O parte din specii sunt uneori confundate cu specii toxice sau mortale. 4. specii toxice - simptoamele pot provoca simple inconforturi digestive pna la grave sindroame. nceputul e precoce, de 30 min pna la cteva ore. Intoxicatiile pot sa se manifeste prin diaree, vomitari, greata, dureri violente, tulburari cardiace si a tensiunii arteriale, sudori, salivatie, dereglari nervoase, uscarea mucoaselor. Simptoamele sunt de gravitate si durere variata. 5. specii otravitoare - include ciuperci, care antreneaza cazuri mortale de intoxicare din cauza substantelor otravitoare, precum oxinele. Primele simptoame apar dupa mai multe ore (6-12 ore pna la 24-48 de ore si mai mult), dereglari hepatice, renale. Pot fatale. Produc sindroame de latente scurta si lunga si intoxicatii extrinseci. 6. Ciuperci halucinogene Informatii de baza: Exista doua tipuri de ciuperci halucinogene care cresc in mod natural in zonele impadurite din regiunile cu clima temperata. Liberty Cap este mica si maro cu o proeminenta mai inchisa la culoare in varf. Are un picior lung , cu un mic guleras la nivelul palariei. Fly Agaric este o ciuperca frumoasa , cu palaria rosie cu pete albe (ca acelea pe care le intalnim in cartile ilustrate cu povesti pentru copii). Sa cunoastem efectele dar sa nu uitam si riscurile asociate : Efectele ciupercilor halucinogene sunt similare LSD-ului, dar "calatoriile" pot fi mai intense. Consumate in cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea pupilelor si a ritmului cardiac. Dozele mari produc halucinatii. Daca consumatorul nu este experimentat sau este anxios ori nemultumit calatoriile mentale pot fi extrem de neplacute, caracterizate prin frica intensa si pot evolua catre un episod psihotic. Ambele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie de voma. ATENTIE ! Exista multe tipuri de ciuperci mai ales cu palaria de culoare rosie ca si Fly agaric, care sunt asemanatoare cu ciupercile halucinogene, dar care sunt otravitoare. Diferentierea intre ciupercile halucinogene si cele otravitoare este dificil de realizat. Daca nu culegi ciuperca potrivita poti sa te otravesti, iar consecintele pot fi fatale. Consumata in cantitate mare Fly agaric poate fi la randul ei otravitoare.