.. "i6 .

I<

Plinii de culoare ~i de dramatism, arta barocii a fost creatii mai ales pentru a servi religiei Ea trebuia sii fnciinte ~i sii cople~eascii dar mai presus de orice sii implice spectatorul fn miracole, extaze ~i momente ale triumfului cre~tiniitiitii
An secolul al XVII-lea, Italia a rnmaso tarn.de I prima: importanta ca centru al ideilor ~i
practici)or artistice ~i .Roma, In mod deosebit, a atras pictorii ~i sculptorii din lntreaga Europ~. Curentele artistice care au luat na~tere 1n Italia au continuat s~ aib~ r~sunet international. Dup~ rena~terea tarzie, In secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, un curent artificial. Acest curent a tinut relativ putin ~i barocul dinamic care i-a succedat a durat de-a lungul secolului XVII ~i chiar XVIII, rnsl?andindu-se In lntreaga Europ~ catolic~ ~i chiar peste ocean, In America .Latin~.. , Reforma ~i reinnoire Arta baroc~, cu toate c~ nu a fost exclusiv religioas~, a reflectat spiritul contra-reformei, din sanul bisericii catolice, care a relnsufletit propria con~tiint~, 1n lupta lmpotriva protestantismului. Arti~tii baroci s-au relntors la modelele Rena~terii tarzii, cu temele ~i emotiile ei cla.sice, directe. Arta baroc~ a dus lns~ clasicismul Cu o treapt~ mai departe. Daca elementul

O Annibale Carraci a fost influen~at de temele clasice ale rena~teri tarzii dar inten~ia lui era sa amuze ~i sa placa. ca in aceasta scena luminoasa. plina de culoare intitulata Tr;umfu' 'u; Bachus ~; Ar;adne;. O Convert;rea ,u; Pavel a lui Caravaggio demonstreaza interesul pictorului in utilizarea contrastului dintre lumini ~i umbre (..chiaroscuro") pentru efectul lor dramatic. Imbracarea personajelor cu haine contemporane ~i folosirea ,aranilor drept modele pentru personaje sfinte a ~ocat multa lume.

clasic din arta renascentist:ltindea s;l fie echilibrat ~i rece, mentinand o distant;l emotional;llntre art:l ~i spectator, barocul era im~rios ~j nelini~tit, avand tendinte spre contemplare ~i implicare a privitorului. in pictura lui Annibale Carraci (1560-1609)se simte un clasicism relnviat. Frescele lui, c~re au decorat Galeria Famese din Roma, l~i datorau sursele de inspiratie frescelor Capelei Sixtine, reallzate de Michelangelo, cu toate c;l sunt peparte de a crea o atrnosfern sobrn.

Barocul a fost un curent de un dramatism intens atingand deseori efecte stralucitoare, prin combinarea picturii, sculpturii, arhitecturii ~i muzicii Intr-un singur spectacol. Acest gen de "teatru"este prezent In marea Biserica Sfantul Petru din Roma ~i nu esteo Intamplare faptul ca epoca baroca a dat na~tereunui nou tip de spectacol, opera. in arhitectura, barocul a inclus toate elementele clasicismului, cum ar fi coloanele, frontoanele triunghiulare ~t arcurile dar s-a distins de clasicism printr-o trasatur;1: aparte ~i anume dramatismul ~i m~carea create prin curbe dominante ~i prin influentarea reciproca a maselor ~i spatiilor. O for'ta majora Caravaggio (1573-1610), primul mare pictor baroc italian, a fost unpersonaj neobi~nuit de turbulent, Intr-o disput:l permanent:l cu politia. El a lucrat la Roma pftnaln anul1606 cand ~i-a Injunghiat adversarul dintr-o partida de tenis ~i a fost obligat sa fuga din ora~. Ajungand in Malta, el a fost admis In Ordinul Sf. loan dar s-a dezonorat din nou, impli""

ART A BAROcA

care se dovedeau a fi doar picturi realizate pe un perete compact.Aceastametod:l se nume~te trompe l'oeil ("pacale~teochiul" 1n franceza). Cele mai spectaculoase exemple ale barocului sunt picturile realizate pe tavan create cu arata m:liestrie1ncatesteaproape imposibil sa remarci locul1n care se tennirul peretii; camerapare a fi deschisa spre cer ~i creaturi inaripate se 1nalt:lsau coboarn, de obicei acompaniind un monarh glorificat sau vreo personalitatenobila sau religioasa. Cerul albastru luminos ~i creaturile care par sa pluteascagenereazaoptimism ~i vitalitate, de fapt "mesajul" barocului. Geniile barocului Cel mai mare geniu al barocului a fost Gianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscut mai ales ca sculptor, el fiind 1nsa~i arhitect, pictor ~i poet. Legenda spune ca a co~pus o opern pentru care a scris textul, a compus muzica, a proiectat decorurile ~i chiar a produs recuzita scenica. S-a rulscut la Napoli dar, inca din vremea copilariei sale, tatal, de meserie sculptor, s-a mutat la Roma unde adolescentul Bernini ~i-a gasit patronul1n persoana cardinalului Scipione Borghese ~i a devenit faimos. Papa Urban VIII a devenit urmatorul patron al artistului, pe vremea cand acesta avea doar 26 de ani, ~i 1n 1629 a fost numit arhitectul Bisericii Sf. Petru, cea rnai mare biserica din lumea cre~tirul care s-a

O 0 fresca pe tavan pictata de Pietro da Cortona in Palatul Pit ti din Floren1a ~i care este ti pica tehnicii baroce.

OPe tavanul Cazinoului Ludovisi din Roma, Guercina a utilizat ~i el tehnica crearii iluziilor optice. Arhitectura pictata lasa impresia ca incaperea este deschisa spre cer.

cftndu-se Intr-a alt~ b~taie. A fast arestat dar a reu~it s~ evadeze ~i a fast Urn1~rit prin Sicilia ~i Italia de agentii Ordinului. El era Inc~ un evaclat cand a decedat din cauza unei febre la varsta de 37 ani.

Stilul direct, pamantean Este destul de surprinzator ca un asemenea om a pictat lucrari de o mare intensitate dramatica, accentuand momentul crucial alluarii unei decizii 1n, de exemplu, Cbemarea Sf Matei ~i Convertirea lui Pavel. Mai neobi~nuit este stilul direct, pamantean. Caravaggio a abandonat elementele simbolice care se gasescin mod obi~nuit in pictura religioasa, alegand, in locul acestora, decoruri obi~nuite pentru episoadele extraordinare pe care le imortaliza. El a renuntat ~i la pictarea unor personaje idealizate, atat de caracteristice traditiilor clasicismului ~i rena~terii tarzii. Zvonurile, conform carora pict9rul folosea ca modele tarani ~i prostituate, au reprezentat un motiv al proastei lui reputatii. Astfel, Matei, culegatorul de texte biblice, este portretizat in Cbemarea Sf Matei ca un conteniporan al lui Caravaggio,luand in con"siderare exact confuzia creata in momentul in care personajul este chemat sa devina discipolul lui Iisus. jn Convertirea o martoaga obi~nuit:l ~i un barbat istovit. a~teaptain timp ce o izbucnire divina de lumina coboara asupra persecutorului Saul ~i-l preschimba in Apostolul Pavel. jn cautarea originalitatii, Caravaggioa pictat direct dupa model, uimindu-i pe contemporanii obi~nuiti ca pictorii sa-~i faca desene preparatorii foarte elaborate. Cea mai ciudata
')()

tehnica a pictorului a fost insa folosirea clarobscurului (chiaroscuro), a contrastului dintre lumini ~i umbre. Prin alegerea personajelor plasate in conuri de lumina, in contrast cu planul indepartat intunecat, Caravaggio a creat capodopere de o forta dramatica nernaiintalnita pana la acea data. Chiar ~i in decursul vietii lui tumultuoase, "caravaggismul" s-a raspandit in lume. Destul de ciudat, el nu a reu~it sa prinda radacini in Italia, cu toate ca unul dintre succesorii italieni ai lui Caravaggio a fost Artemisia Gentileschi (1593-1652), prima femeie artist cunoscuta. Printre francezii ~i spaniolii caravaggi~ti au existat insa cateva personalitati remarcabile. Marele pictor Rembrandt a fost ~i el, la randul lui, influentat de compatriotii care adoptasera stilul maestrului italian. Cel rnai talentat contemporan italian al lui Caravaggioa fost Guido Reni (1575-1642)ins~ cel mai mare pictor baroc a fost un flamand, pe nume Peter Paul Rubens (1577-1641)care, oricum, ~i-a petrecut o mare parte a vietii, studiind in Italia. O iluzie In generatia care a unnat, Guercino (15911666)~i Pietro da Cortona (1596-1669) exceau lat intr-o tehnica caracteristica sti1ului baroc: creareade iluzii, adica pictau astfel incat spec- ~ tatorul avea impresia ca asistala un eveniment .x real. Aceasta tehnica nu era doar o problema de reprezentare fotografica ci ~i eliminarea cadrului, ceea ce li1saimpresia de real. Cel mai simplu mod de a crea o iluzie era ceea ce aparent parea a fi o u~a sau o fereasW, prin care se puteau observa diferite priveli~ti dar

Baldachinul

din

Biserica

Sf. Petru

din

Roma. Acest baldachin ceremonial permanent, situ at deasupra inaltului altar a! bisericii, a fost proiectat de Bernini ca un simbo! a! puterii reinnoite a bisericii catolice.

~ 8 " Q. ~

00 Domul ~i fa~ada Bisericii San Ivo della Sapienza din Roma, proiectata de Borromini ( I 5991667), un exponent a! barocului ~i un rival allui Bernini.

in:lltat incet de-a lungul secolului. Dup:l aceasta el nu. a mai prlvit inapoi; a lucrat aproape in exclusivitate in Roma ~i multe dintre marlle monumente ~i simbolurl ale ora~ului i se datoreaz:l partial sau chiar in totalitate. Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz in pur stil baroc. Textura pielii personajelor sale ~i a draperlilor sunt extraordinar de vii, deseorl draperlile p:lrand a adia in b:ltaia brlzei. Spre deosebire de sculptorli care i-au precedat; operele maturlt:ltii au fost create cu int.entia v:ldit:l de a fi prlvite dintr-un singur unghi (nu de jur-imprejur), fund plasate, de obicei, intr-un aranjament arhitectural din care ies la iveal:l c:ltre spectator. Dup:l cum se obi~nuia des in acea perload:l, artistul vroia s:l-~i implice prlvitorul in mod direct, emotional, ceea ce era imposibil de realizat dac:l il l:lsa s:l se plimbe nestingherlt in jurul operelor sale. Dintre lucrnrlle de marl proportii ale lui .Bernini din interlorul Biserlcii Sf: Petru cea mai impresionant:l pies:l este Baldachinul, un baldachin imens (29 m in:lltime) poleit cu

O Virtuozitatea lui Bernini ca sculptor ~i abilitatea lui de ada via\3 marmurei poate vizualizat3 in Apollo ~i Daphne (1633-1635).

ti

bronz inaltat deasupra locului unde se presupU(le ca ar fi ingropati Sf. Petru ~i Sf. Pavel. Coloanele sale rasucite simbolizeza continuitatea cre~tinismului, sugerand intoarcerea in timp, via Constantinopole pana la anticul Templu allui Solomon din Ierusalim; ele sunt insa caracteristice barocului care se juca cu conceptele clasice, severe ale coloanelor, de dragul noutatii ~i al efectelor spectaculoase. Sculpturile ~i suprastructura de deasupra baldachinului, ~i insu~i baldachinul cu ciucurii din bronz sunt realizate in a~a fel incat totul sa para abundent -11 definesc drept cel mai extraordinar monument al barocului. Exista putine priveli~ti care se ridica la nivelul de grandoare pura al celor doua colonade construite de Bemini pe laturile pietii ovale din fata Bisericii Sf. Petru din Roma. insu~i Bemini declara ca cele doua colonade erau ca bratele mateme ale bisericii "care.i imbrati~eaza pe catolici pentru a le intari 57

ART A BAROcA

crezurile". Printre alte lucrari celebre ale lui Bernini mai putem aminti Fantana celor patru rauri din piata Novena mtruchipand patru personaje grandioase. Ele reprezentau ceea ce se credea atunci a fi cele mai mari fluvii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele ~i Rio Plata), fiecare erau aranjate In jurul unui obelisc antic, care se malta deasupra lor. La mceput pietrele sculptate, palmierii ~i plantele fantanii erau colorate. Pictarea sculpturilor sau utilizarea materialelor colorate a fost a alta inovatiea Iui Bernini (cu toate ca ea fusese anticipata de catre grecii antici) ~i una care se mentinea In cadruI baroc, aceea de a atinge un maxim aI grandorii ~i de a crea efectuI iluziilor. Culori Indraznete ~i efecte de Iurnina sunt folosite ~i 1n Capela Cornaro, care adaposte~te Extazul Sf Tereza realizata de Bernini, probabillncununarea carierei sale ca sculptor. jn Fantana celor patru rauri statuia care reprezinta NiluI are fata acoperita -se presupunea ca pentru a nu privi fatada Bisericii Sf. Agnese proiectata de Francesco Borromini (1599-1667). Povestea nu este adevarata dar ne dezvaluie cate ceva despre rivalitatea dintre ace~tia. Borromini era, prin na~tere, de o conditie mult mai umila ~i Iucra ca pietrar chiar ~i dupa sosirea la Roma, la douazeci de ani. El a devenit asisteptul ~ef aI Iui Bernini Inainte de a izbandi pe cont propriu ~i a deveni cel mai original sculptor aI barocului italian. Borromini a fost un geniu greu de stapanit, care ~i-a ~ocat .contemporanii cu neortodoxismuI sau, creand cladiri cu linii ondulate ~i un simt aI spatiului ~i al mi~carii, asemanand cu ni~te sculpturi uria~e. Printre capodoperele lui sunt bisericile San Ivo ~i San Carlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma. Influen~a baroca Barocul a reprezentat un curent catolic ~i aI sudului cu o influen1;:l pronuntata In Flandra ~i un impact mai mic m restul Europei de nord. jn Franta flamboiantul barocului nu a fost utilizat m scopuri religioase ci pentru a glorifica monarhia absoluta a Regelui Soare, Ludovic al xrv-Iea. jn orice caz, traditiile clasicismului ~i spiritul restrictiv erau Inca foarte puternice In Franta ~i nici chiar grand1osuI palat allui Ludovic de la Versailles nu a fost construit Intr-un stil pur baroc. Aceasta trasatura era ~i mai evidenta In Anglia protestanta unde Sir Cristopher Wren ~i succesorii Iui au Invat~t multe de la modelele lor de pe continent dar au pastrat o cale de mijloc, o combinatie mtre baroc ~i clasic.

Interiorul

bisericii

de pelerinaj din localitatea Birnau (1754). Aici grandoarea ~i seriozitatea barocului au lasat loc unei dragala~enii aproape jucau~e. aerisite, inceputul curentului rococo. Tencuiala de un alb stralucitor este decorata abundent.

Fa1ada

manastirii

benedictine din Melk, Austria, realizata de jakob Prandtauer . Construita intre 1 702-14, turlele ei elaborate sunt caracteristice dramatismului curentului arhitectural baroc.

O Fantana Trevi din Roma, proiectata de Nicola Salvi ~i construita intre anii 1732-1762. Aceasta lucrare reprezinta o continuare a tradi1iei baroce prin fanteziile sculpturale elaborate care reprezinta zei amesteca1i cu nimfe ~i cai. totul plasat intr-un decor arhitectural minunat.

Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul al XVIII-lea in mod deosebit in Germania ~i in Austria. Manastiri ~i biserici superbe au fost construite de ]~cob Prandtauer (1660-1726), ].B. Fischer yon Erlach (1656-1723),]ohann Balthasar Neumann (1687-1753) ~i altii. lnterioarele sunt decorate cu tencuieli albe, stralucitoare, culori pastelate ~i care dau impresia generala de aerat ~i de delicatete care creaZa o mare diferenta fata de barocul italian. Atmosfera acestor locuri este de fapt, mai apropiata de stilul contemporan rococo, din Franta, care era identificat cu grandoarea ~i ambitiile unei epoci trecute.
REGELUI SOARE, LUDOVIC AL XIV-LEA

58

Arta ~i omul

20 -RUBENS

Arta ~i omul

22 -EPOCA