Sunteți pe pagina 1din 9

AUTOEDUCATIA INTRE POSIBILITATE SI REALITATE

Noi stim ce suntem dar nu stim ce putem deveni W. Shakespeare (Hamlet)

legenda antica compara omul cu o corabie ingenios construita pregatita de la natura cu tot ce-i este necesar pentru o lunga calatorie. Dar aceasta constructie isi pierde deseori functionalitatea fie din cauza utilizarii nerationale, fie dimpotriva, din lipsa de utilizare.

Stiinta

moderna demonstreaza ca aproape fiecare om potential este foarte dotat. Majoritatea dintre noi insa avem o atitudine nefireasca, delasatoare fata de posibilitatile noastre potentiale. Unele cercetari in domeniul fiziologiei, psihologiei si sociologiei evidentiaza capacitatile imense ale creierului uman de a stoca si prelucra informatii.

Pornind de la rezultatele cercetarilor, specialistii apreciaza ca un om cu capacitati obisnuite daca ar folosi numai 50% din posibilitatile sale intelectuale, ar izbuti sa vorbeasca 20-30 limbi, sa-si insuseasca cursurile de la 10-15 facultati. Nu putem preciza in ce masura aceste estimari sunt realiste in contextul vietii contemporane, dar stim sigur ca omul nu foloseste decat aproximativ 10% din potentele sale fizice si psihice; diferenta dintre posibilitatile pe care le utilizeaza omul si cele de care dispune este tocmai diferenta intre ceea ce este omul si ceea ce poate deveni prin autoperfectionare.

Personalitatile de seama ca si geniile nu se nasc si nu se creeaza ci se autocreeaza. Tocmai in acest sens trebuie interpretata remarca lui Edison potrivit careia talentul este 99% transpiratie si 1% inspiratie. Viata si activitatea lui Benjamin Franklin reprezinta un exemplu de autoformare si automodelare: desi nu a urmat scoala decat 2 ani, prin autoinstruire, s-a ridicat la cea mai inalta treapta de cultura pe care un om a putut-o avea in secolul sau si caruia 24 din cele mai vestite universitati si societati stiintifice i-au acordat titlul de doctor honoris causa pe cand se afla inca in viata.

Ion

Ionescu de la Brad, intemeietorul stiintei agricole din Romania, este un alt exemplu in acest sens. Acesta s-a remarcat ca si economist, statistician si traducator. La varsta de 19 ani stia limba franceza, greaca si latina; traducea carti din aceste limbi. Mai tarziu a invatat turca, germana si italiana.

Procesul de autoformare isi dovedeste eficienta atat in domeniul autoinstruirii, formarii trasaturilor de vointa si caracter cat si in cazul inlaturarii defectelor fizice, anatomice ereditare sau aparute in urma unor accidente. Un exemplu concret este cel al aviatorului roman Gheorghe Banciulescu, care in urma unui accident isi pierduse ambele picioare, si cu proteze, printr-o vointa extraordinara si prin exercitii sistematice, a reusit din nou sa piloteze avionul si sa inregistreze performante deosebite.

Exemplele

prezentate, ca si multe altele evidentiaza cu pregnanta posibilitatile imense ale fiintei umane de a se perfectiona. Ele ne demonstreaza totodata ca, pentru a deveni o realitate, autoperfectionarea presupune un efort continuu, preocupare permanenta pentru autodepasire.

Reguli personale :

Precizeaza-ti scopul activitatii. Concentreaza-te asupra a ceea ce este principal. Invata sa fii hotarat. Fixeaza termene precise pentru indeplinirea sarcinilor. Foloseste integral timpul. Apuca-te de lucru imediat. Alterneaza atat activitatile cat si munca cu odihna.

S-ar putea să vă placă și