In satul Bajesti din comuna Balilesti (judetul Arges) exista din decembrie anul trecut o ingrasatorie de taurasi.

Aici au fost ingrasate pana in iunie, cand au fost gata pentru abatorizare, 49 de animale. Ferma apartine unei familii de tineri contabili, Aurelian (32 ani) si Mirela (30 ani) Iordan. La noi, inca sunt prea putine ferme specializate pentru ingrasarea taurinelor. De altfel, capul familiei , inca de la intrarea in ferma, ne-a intampinat cu urmatoarele fraze: Cresterea taurasilor pentru ingrasat nu exista la noi in tara pentru ca nu este organizata o piata reala, functionala a carnii de vita. De la producerea taurasului destinat ingrasarii pana la vanzarea lui in galantar piata este haotica. Majoritare sunt problemele, iar satisfactiile sunt aproape inexistente. Daca cei care ne conduc, de la politicieni pana la cei mai marunti functionari din ministere ar cobori cu picioarele pe pamant, ar sesiza realitatea de la sate, din ferme, atunci sunt convins ca problemele s-ar rezolva. Familia Iordan si-a inceput afacerile in zootehnie inca din anul 2000 cu cresterea puilor de carne. A cumparat de la Primarie, prin licitatie, grajdurile fostei CAP pe care le-a transformat in hale pentru pui. Am avut perioade cu profituri frumusele dar si perioade cu pierderi, mai ales dupa declansarea gripei aviare. Asa incat am decis sa renuntam si sa folosim ce avem aici in ferma pentru o alta afacere. Credem ca vita poate fi o afacere de lunga durata. Oricum, munca intr-o ferma de taurasi la ingrasat este mult mai usoara si se face cu cheltuieli mai mici decat la pui, spre exemplu, spune Mirela Iordan. La ora actuala, doua grajduri sunt pregatite pentru taurasi, iar unul este folosit pentru depozitarea furajelor. Grajdurile din caramida sunt construite in 1987. Prin urmare nu au fost necesare investitii foarte mari. Am izolat grajdurile cu scandura de 5 cm, folie si vata de sticla. Iarna, cand temperatura afara este cu minus, in grajd sunt 14-15 grade, cu plus. Din cand in cand folosim ventilatoarele pentru circulatia aerului, povesteste Aurelian Iordan. Dupa ce au vazut ce inseamna ingrasarea taurasilor si ce venituri aduce, tinerii crescatori s-au decis sa continue. Astfel, utilizeaza doua grajduri pentru cresterea a 140 de animale, in module de cate 70. Vom creste doua cicluri pe an sau un ciclu si jumatate pe an. Depinde de greutatea la care gasim sa cumparam animalele. De pilda, caut sa cumpar taurasi de 120-130 kg. Ii cresc pana ating 500-550 kg. Inseamna un ciclu de productie de 8 luni, a precizat fermierul. Profitul pe tauras ingrasat - 9 milioane de lei. Primul ciclu de productie, 49 de taurasi, a ajuns in iunie, dupa 6 luni de crestere, la abatorul firmei Diana din judetul Valcea. Animalele au avut greutatea intre 500 si 530 kg. Am inregistrat un spor de peste 1 kg/zi. Cand am adus taurasii in ferma, in decembrie, unii aveau 120 kg, iar altii 220 kg. Am reusit ca dupa sase luni aproape sa nu mai existe diferente de greutate intre ei. Recomand, insa, sa se cumpere animale mici, nu in faza de lapte, ci la trei-trei luni si jumatate, cand deja sunt intarcate, stiu ce sa manance si

nu mai este nevoie sa fie hranite cu lapte praf. Revenind la valorificare, abatorul mi-a platit in jur de 80.000 lei/kg de carcasa fara TVA. Pret la care dupa un ciclu de productie obtin un profit de vreo doua milioane de lei pe tauras ingrasat. La care se adauga subventia statului de sapte milioane de lei pe animal, mentioneaza Aurelian Iordan. Sub ochii ingaduitori ai autoritatilor, samsarii fac legea in targurile de animale. Achizitionarea taurasilor reprezinta cea mai mare problema a familiei Iordan. Avem casa si masa dar nu gasim rasa la noi in tara. Animalele pe care le ingrasam provin din zona vacilor de lapte. Sunt metisi din te miri ce. In general Bruna, Baltata Romaneasca, mai rar Baltata cu Negru Romaneasca. Un vitel din rasa de carne (Limousine) costa in jur de 2000 de euro. Un pret prea mare pentru noi, crescatorii romani. Nici ferme in care sa se creasca rase de carne nu prea intalnim in tara. Am intrebat la Ministerul Agriculturii de unde sa cumparam taurasi. Raspunsul a fost de la targurile de animale. Nu exista o sursa autorizata. Animalele se vand atat in targuri autorizate, cat si in targuri ilegale. In toate aceste locuri nu prea stii ce cumperi. Eu, de pilda, de la ora doua dimineata colind targurile. Si nu doar pe cele din judet. Merg si in alte judete. Uneori fac drumul degeaba pentru ca nu-mi permit sa cumpar orice animal care sa moara apoi in ferma. In targuri ne lovim de intermediari, mai corect de samsarii de animale. Ei cumpara la preturi mici de la tarani, dupa care ii vand celor ca mine. Pretul la mica intelegere. Am cumparat tauras la 200 kg cu 7 milioane de lei si altul la 150 kg cu 8 milioane. Oricum, samsarii fac legea in toate targurile. Pentru ca autoritatile de control ale statului le permit. Daca Politia sanitara veterinara si-ar face treaba, daca acesti samsari ar fi obligati sa-si faca societati comerciale si sa plateasca impozite ca noi, atunci cu siguranta vor disparea. Se va reglementa cat de cat piata taurasilor. Numai 70% din animalele din targuri sunt identificate si inregistrate. De asemenea, daca autoritatile de control, in special serviciile sanitare veterinare si-ar indeplini atributiile, cu siguranta se mai elimina o problema. Anume, identificarea si inregistrarea animalelor. In targuri se vand si multe animale neidentificate, fara crotalii, fara sa se stie de unde provin. Fermierii sunt nevoiti sa cumpere si asemenea animale dupa care incepe alergatura pentru identificarea si iregistrarea acestora. Altfel, animalele ingrasate nu pot fi vandute abatorului si nici nu beneficiaza de subventia statului. Fermierul nostru spune ca in jur de 70% din animalele vandute in targuri sunt identificate si inregistrate.

Ferma de la Bajesti este o gospodarie familiala. Totul (curatenie, furajare, adapare etc) se face manual. Aurelian si Mirela Iordan sunt ajutati la munca in ferma de parinti. In anumite perioade angajeaza zilieri. Taurasii sunt crescuti pe asternut de

paie. Dejectiile sunt evacuate cu roaba, manual si sunt stocate intr-o celula betonata. In capatul acesteia se gaseste o fosa septica pentru reziduurile lichide. De aici, printr-un furtun ajung in niste butoaie asezate in curtea fermei langa gradina de 3 ha. Dejectiile sunt folosite ca ingrasamant.

Furajele sunt administrate manual in iesle de doua ori pe zi, iar apa este pusa in bidoane din plastic. Reteta furajera este facuta de nutritionistii firmei LNB de la care cumpara PVM-urile. Cam la trei saptamani cumparam premixuri. In schimb, cumparam intreaga cantitate de cereale de care avem nevoie pentru un ciclu de productie. Fara un stoc de furaje nu poti face un buget, a precizat Aurelian Iordan. In mare, reteta furajera pentru 500 kg, greutatea unui tauras ingrasat, arata astfel: porumb, ovaz sau orz si srot de floarea-soarelui cate 140 kg din fiecare; 60-70 kg grau; 15 kg PVM. Mai foloseste lucerna. Cerealele, srotul de floarea-soarelui si lucerna le cumpara din sudul tarii. E multa bataie de cap si cu gasirea cerealelor, sroturilor. Stam cu orele pe internet sa-i identificam pe cei care vand. De asemenea, cautam in revistele si ziarele agricole. Nu exista o piata organizata pentru cereale. Aici la noi e zona montana, nu prea buna pentru agricultura. Oricum nu am de unde sa cumpar sau sa arendez pamant aici. Pe de alta parte, consider ca ar fi prea mare bataie de cap sa-mi produc singur furajele. As fi nevoit sa cumpar tractoare, combine, utilajele necesare. Pentru ce daca exista ferme vegetale? E drept ca e alergatura mare dupa furaje dar le gasesc la preturi acceptabile. De pilda, acum pentru furaj (fara PVM) am cheltuit 4000 lei/kg cu TVA inclus, a adaugat fermierul. Furajele sunt stocate in grajdurile care a fost transformat in depozit. Cerealele, insa, sunt pastrate in saci de rafie de 2-2,5 tone, care stau pe paleti. Astfel a eliminat problema cu rozatoarele, iar furajul isi pastreaza calitatile.