BIVOLUL

În 1989 România avea 228.000 de bivoli. Astăzi mai avem doar 13.000 de exemplare.
Dezinteresul faţă de această specie rezistentă şi foarte rentabilă, de la care se poate
valorifica absolut tot, a făcut ca ţara noastră să fie nevoită să importe aproape în totalitate
produsele din lapte de bivoliţă comercializate pe piaţa românească. Oamenii care au mai
avut curajul să crească bivoli şi să pledeze pentru această specie au fost tot mai puţini. Călin
Andrei Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, face parte din
această tagmă restrânsă.

După opt ani în care s-a luptat să schimbe un sistem care limitează creşterea bivolilor
în ţara noastră, împărtăşeşte cu noi şi veşti bune. Domnul Zanc spune că au fost făcute nişte
progrese şi că în sfârşit crescătorii de bivoli au început să se facă auziţi.

Măsuri pentru sprijinirea crescătorilor

După zeci de ani în care bivolul românesc a fost marginalizat pe nedrept, au început să
fie luate şi măsuri care să încurajeze acest sector. Cea mai mare contribuţie în realizarea lor
o au chiar crescătorii de bivoli care au făcut lobby pentru acest animal cu tradiţie în
România.

Spre exemplu, anul acesta s-a început controlul oficial al performanțelor producției de
lapte la bubaline. Ca urmare, bivolii au început să fie înscrişi în Registrul Genealogic
condus de către Asociaţia Crescătorilor de Bubaline din România cu sediul la Șercaia.
Realizarea Registrului Genealogic este foarte importantă pentru că astfel există o evidenţă a
generaţiilor de animale, a provenienţei lor, istoricul genetic. Practic, din totalul efectivului
de bubaline de la nivel naţional, doar cele înregistrate oficial sunt recunoscute ca specie. În
plus, există astfel o sistematizare clară a efectivelor de bivoli. Este un pas mare pentru că în
România până la începutul anului 2015 în Registrul Genealogic erau înscrise 289 exemplare.
Prin eforturile Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, doar anul acesta s-a reuşit
înregistrarea oficială a aproximativ 2.500 de bivolițe de lapte din județele Cluj, Sălaj,
Bistrița-Năsăud, Maramureș. În mod paradoxal, bivolul a început să capete atenţia cuvenită
prin faptul că a devenit atât de rar. Produsele obţinute din lapte de bivoliţă au început să fie
tot mai apreciate, mai ales la nivel european.

În România politica de promovare a bivolului înaintează cu paşi mărunţi pentru că nu

există încă o înţelegere a importanţei lor, mai ales la nivel de autoritate. Aproape
dintotdeauna bubalinele au fost confundate cu taurinele şi de aici o serie de probleme. Însă
anul acesta a început cu un alt semn de bun augur. După o perioadă îndelungată de confuzie,
în sfârşit se face o distincţie clară între taurine şi bubaline. Mai mult, începând cu perioada
2015-2020 cei care deţin de la o bivoliţă până la 100 de capete şi au animalele înscrise în
Registrul Genealogic şi Controlul Oficial vor primi bani prin sprijinul cuplat. Acest sprijin
se va acorda începând cu anul viitor şi va începe de la 195 euro/exemplar, pentru ca până în
2020 să ajungă la 250 de euro pe cap de animal.

Proiectul Zanc: o fermă cu circuit

Călin Zanc pledează pentru bivolul românesc din 2007, când el şi fratele său au
cumpărat primii doi bivoli. Astăzi ferma lor din Dej are 120 de exemplare, 80 ha de păşune
şi 70 ha pentru baza furajeră. A fost un parcurs dificil, presărat mai degrabă cu satisfacţii
imateriale decât economice. S-a lovit de politica dezavantajoasă a procesatorilor de lapte
care oferă un preţ derizoriu pentru litrul de lapte de bivoliţă. Acesta se vinde către
procesator cu 2,5 lei, iar în pieţe cu 5-6 lei litrul. În străinătate, Italia spre exemplu, preţul
unui litru de lapte este de 1,30 euro. În acest context cantităţile de lapte de bivoliţă colectate
au fost limitate.

Şi totuşi a perseverat pentru că are credinţa că bivolul românesc are viitor în România
şi că este o specie care poate devansa taurinele. Dacă în ţara noastră interesul pentru bivoli
nu este atât de mare, străinii apreciază această rasă. De altfel, dl Zanc a şi trimis spre export
bivoli. Preţurile unui exemplar matur pornesc de la 3.500 şi 4.500 de lei. Cei cu
„pedigree“ sunt mai scumpi şi la fel şi junincile gestante al căror preţ porneşte de la 1.000
de euro. În ţara noastră, în general, bivolii se vând la preţuri derizorii atunci când
proprietarii sunt în vârstă şi nu îi mai pot creşte. În străinătate însă preţurile pornesc de la
2.000 de euro pe cap de animal. În campania de promovare a bivolului românesc dl Zanc a
hotărât că, pentru a eficientiza afacerea, trebuie să creeze un circuit închis. Aşa că ferma sa a
fost completată cu o fabrică de procesare a laptelui de bivoliţă.

Fabrica de procesare, investiţie de 2,5 milioane de euro

Proiectul acesta a fost posibil graţie creditelor personale și resurselor financiare

personale. A început de doi ani de zile şi este finalizat aproape 90%. Călin Zanc nu exclude
ca pe viitor, când vor intra pe piaţă şi se vor plia pe cerinţele ei, să acceseze şi fonduri
europene. La mijlocul lunii octombrie vor începe probele tehnologice. După inaugurarea ei
va încerca să colecteze cât mai mult lapte şi să facă produse specifice licenţiate. Mai exact
mozzarella, telemea, iaurt, toate proaspete, pentru că maturarea este mai complicată. Călin
Zanc spune că şi-ar dori ca pe viitor produsele obţinute în fabrică să fie valorificate pe piaţa
din România, însă în momentul de faţă există discuţii cu un partener din străinătate care vrea
să cumpere toată producţia. Fabrica are o capacitate mare de 50.000 de litri pe zi, însă la
bivoliţă se va începe cu 2.000 litri pe zi, pentru ca la sfârşitul anului viitor să se ajungă la
5.000 de litri. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli Transilvania speră ca, odată cu
deschiderea fabricii în luna noiembrie, campania de conştientizare a efectelor benefice prin
consumul de produse obţinute din lapte de bivoliţă să îşi atingă scopul. Mai spune că pe
viitor va încerca să acceseze şi fonduri europene pentru a implementa proiecte în centrul
cărora să se afle bivolul. Dacă va reuşi acest lucru va fi un atu în colaborările cu partenerii
externi care sunt mai dezvoltaţi pe acest sector şi va fi posibilă şi dovedirea eficienţei
economice a bivolilor în România.

Laura ZMARANDA