Starea caprei romanesti

Viorel Ilisoi

Aparut in editia din 8 Septembrie 2006

Cornuta romaneasca a supravietuit la un popor care isi doreste unanim sa moara si

capra vecinului. Mai mult chiar, in coarnele ei se agata drapelul zootehniei romanesti.

In Dobrogea pietrelor si a scaietilor, unde vaca moare de foame, capra se satura si da un

lapte bun, ca de mama. Aproape o suta de mii de capre, nebagate in seama, fac aici lapte
din uscatura, din nimic. Asii zootehniei spun ca, dupa ce vom intra in UE, numai o sansa
avem: sa umblam cu capra prin Europa. Fiindca pentru laptele si brinza de capra nu ni s-
au fixat cote, putem sa producem cit vrem, cit putem. „Fabricile s-au dus naibii de suflet“
- zice caprarul Marin Iolu, fin analist economic, care isi paste caprele, vreo douazeci, prin
iarba neagra de pe linga Constanta.“ Turismul - o da el pe sentinte pastorale - s-a vazut, e
ciuciu. Agricultura e la pamint. Noi numai din tita caprei o sa adunam smintina la buget,
bre. Uite, cu caprele astea intram in Europa!“

Cornuta medicinala

Parerea caprarului de periferie Marin Iolu e sustinuta la Institutul Palas de Cercetare si

Productie pentru Ovine si Caprine din Constanta - printre primele institute de acest fel din
Europa, fondat in 1897. „Capra este, din toata zootehnia noastra, singurul animal care ne
poate duce in Europa, incepind chiar de miine“, afirma raspicat prof. univ. dr. Stela
Zamfirescu, presedinta Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Capre - CAPRIROM.

Doamna Zamfirescu stie totul despre capre, de la structura firului de par pina la
importanta ei in economia mondiala. A scris carti si a pus la bataie banii familiei intru
propasirea caprei romanesti. Care, cu argumente irefutabile, este vazuta ca animalul cel
mai important inhamat la caruta cu care vom penetra Europa.

In primul rind, Occidentul are fixatia mincarii ecologice, sanatoase. „Laptele de capra
contine lanturi de aminoacizi scurte, de cite 5-6 atomi de carbon - bine, capra nu stie asta
- adica se digera mai usor, nu contine colesterol si este indicat, cum dovedeste si
medicina traditionala, in tratarea unor afectiuni precum tuberculoza, indigestiile,
alergiile“.

Aur nebagat in seama

Capra a crapat piatra in patru, a sarit masa, iar iada, casa, a murit cind a vrut vecinul
ranchiunos si, totusi, nu prea a fost bagata in seama. Nici acum, cind s-a dovedit ca
valoreaza cit aurul, nu o pupa nimeni in bot.

Marin Iolu, analistul economic din primul paragraf, estimeaza ca, la un milion de lei
investiti intr-o capra, se pot cistiga 500.000 de lei. O rata de profit de 50 la suta: mai mult
decit la petrol. Din ’90 incoace, in unele zone - Mehedinti, Dolj, Constanta, Tulcea -
pastorii au inlocuit oile cu capre. Insa asteptata revarsare de bani intirzie sa apara, fiindca
nu exista in tara destui afaceristi care sa-si fi dat seama ca biata capra e o mina de aur. In
Romania exista un singur crescator de capre, doar unul, din Buzau, care isi prelucreaza
singur laptele de capra.

Nici Ministerul Agriculturii nu a prins mirosul de aur din laptele caprei. Luna trecuta,
cind Romania a organizat la Constanta Congresul International al Caprelor, cu 30 de tari,
Directia Agricola Judeteana a contribuit la marele eveniment cu un porc si cu 20 de
cartoane de oua. Profesoara Stela Zamfirescu, presedinta CAPRIROM, a ramas cu datorii
de 5.000 de euro. Dar, cu ocazia asta, Europa si lumea au aflat cita capra avem si ce mare
brinza putem face.

Microbistul caprei

Rosturile ascunse ale brinzei de capra pe piata europeana ii scapa lui Mihai Patasa,
machidon cu microbul oii si al caprei in singe, fost fotbalist de divizia B care, acum,
creste 300 de capre in comuna Baia, din judetul Tulcea. Mai tine si 1.000 de oi si 5.000
de porci, dar parca tot caprele i-s mai dragi.

Patasa are numai capre albe, frumoase, din rasa Sannen, aduse cu eprubeta din Franta.
Caprele il recunosc si vin ca niste catei sa ii linga miinile. Patasa a cumparat sperma de
Saanen, congelata, din Franta. Dupa un curs de doua luni la CAPRIROM, a invatat sa isi
insaminteze singur caprele, cu seringa, si in citiva ani a ajuns la 300 de capre de elita.

„Intr-un an, o capra da lapte de zece ori mai mult decit greutatea ei“, spune sportivul
convertit. „Da lapte mai mult decit vaca. Si mai bun. Dar nu are cine sa ia laptele. Eu
mulg vreo 700 de kile de lapte pe zi, fac cam 80 de kile de brinza si nu vind nici un gram.
Tin brinza la rece pina la iarna, s-o dau cu 90.000 kila. Inseamna ca, pina la toamna, nu
iau nici un ban. Brinza asta o sa ajunga in supermarket la 140.000 de lei kila, daca e
facuta cu cheag, sau cu un milion de lei kila, daca e facuta dupa metoda frantuzeasca.“

Pe laptele de capra nu da nimeni mai mult de 7.000 de lei vechi - in Franta face 15 euro.
Pe carnea de capra nu ia nimeni mai mult de 60.000 de lei, kilogramul, cit doua beri la
cutie. Iar pieile nu fac nici doi bani. E mai ieftin sa le dai foc, decit sa le cari sute de
kilometri pina la un centru de preluare. In toata tara exista numai sase centre de procesare
a laptelui de capra.

Omul si-o face cu tapul lui

Patasa isi creste caprele in saivan, le da mincare sub nas si le mulge cu doua instalatii
mecanice - intr-o ora jumate mulge 300 de capre. Chiar si asa, germenii din lapte sint de
o suta de ori mai multi decit admit normele europene.

Vasile Stoian, caprar din aceeasi Baia, isi paste caprele in miriste. Capra maninca orice:
paie uscate, maracini, resturi de mincare. „Am 20 de capre, spune batrinul Stoian... N-am
nici un cistig, numai ca sint sanatos, vezi? E rentabil de la 300 de capre in sus. Eu le cresc
fiindca nu stiu sa fac altceva, stau in bat, ma uit la capre si dorm linistit. Le mulg cu
mina, beau si eu lapte, bea si baba, dam lapte si peste gard ca sa imi iau tigari ca sa fumez
cit stau dupa capre, la pascut... deci dau pe mere ce iau pe pere“.

In cirdul lui Vasile Stoian, un tap libidinos sare pe capre si le implanteaza iezi. Tapul sare
pe mama, sare pe sora, pe iada lui; e cotopenitor infatigabil, rade tot, dar asta inseamna ca
batrinul Stoian, mindru de tap, va avea niste capre mici, cu lapte putin, bolnavicioase.
Stiinta imbunatatirii raselor nu a ajuns inca pe miriste, la Stoian. El cinta din fluier.
Genetica nu il intereseaza. Pute a tap. Miroase a integrare.

Ce frumoasa e capra vecinului!

Pina la revolutie, Romania era pe primul loc in Europa de Est ca tara

crescatoare de capre. Dupa revolutie, caprele au fost vindute la pret
mic, in tarile arabe. Acum, cu numai 830.000 de capre, Romania se
afla in urma Albaniei. Franta, Albania, Spania, Portugalia, Grecia, Italia
cistiga miliarde de euro din exportul de brinza de capra.

Ambasadorul

Tapul Marcelica, adus din Franta cu numai 700 de euro, face o capra
romaneasca sa dea de zece ori mai mult lapte decit greutatea ei. Face
bine, la nivel european. Tapul acesta contribuie de 25 de ori pe zi la
imbunatatirea caprei romanesti.