PRACTICĂ REFLEXIVĂ

CAPRA CU TREI IEZI

ION CREANGĂ

LIDER – BOLOGA (VARTOLOMEI) ECATERINA

MEMBRI:

ASAUANU (BLIDARU) GABRIELA – IONELA – DOCUMENTARE FILOLOGICĂ ȘI

CULTURALĂ
DASCĂLU DANIELA LAURA - DOCUMENTAREA ELEMENTULUI DE CULTURĂ
POPULARĂ PRINTR-O ANCHETĂ DE TEREN
CHIRILUȘ LENUȚA - ELEMENTE DE VALORIFICAT ÎN CURRICULUM
ȘERBU (ENACHE) ANAMARIA - DOCUMENTARE METODICĂ CU PRIVIRE LA
VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE CULTURĂ INVESTIGATE ÎN GRĂDINIȚĂ
BOLOGA (VARTOLOMEI) ECATERINA - PROIECTAREA ACTIVITĂȚII INTEGRATE
ȘI SUSȚINEREA ACESTEIA

A. DOCUMENTARE FILOLOGICĂ ȘI CULTURALĂ

1. Documentare filologică - reflectarea elementelor de cultură alimentară în opera lui Ion
Creangă
 Literatura română abundă în opere care descriu într-un mod armonios festinuri culinare.
Scrierile marelui autor român Ion Creangă sunt reprezentative în ceea ce privește domeniul
gastronomic. Operele sale ,,abundă în pofticioși și petrecăreți” 1. Se cunoaște faptul că autorul era
un gurmand asumat, lucru ce reiese atât din operele consacrate, cât și din romanul ficțional cu
caracter autobiografic ,,Amintiri din copilărie”. Tema hranei este importantă în creațiile lui
Creangă și din prisma ponderii ridicate pe care o are în raport cu numărul relativ redus de pagini
pe care o însumează un basm ori o poveste. Ceea ce îl încurajează pe Ion Creangă să introducă în
operele sale latura aceasta gastronomică este însuși stilul său de viață. Faptul că femeia care i-a
fost alături, Tinca Vartic, este o gospodină desăvârșită, o femeie harnică care îl răsfață pe
scriitor cu plăcinte, alivenci sau sarmale, constituie sursa de fericire în viața reală și de inspirație
în universul autorului. George Călinescu amintește în ,,Ion Creangă. Viața și opera” că acesta din
urmă ,,nu mânca la o masă mai puțin de o găină friptă pe țiglă de lemn tăvălită în mujdei de
usturoi, o oală de găluște cu păsat de meiu împănat cu bucăți de slănină, iar la urmă o strachină
vârfuită de placintă poale-n brâu...”2.
O descriere elocventă despre gurmandul povestitor din Humuleşti a lăsat-o George
Călinescu în „Vitejiile lui Creangă“:  „după ce-şi puse, ca Ştefan a Petrei, curechi în putină, şi
muşchi afumat de porc în podul şindrilit al casei, mâncă bucate humuleştene, însă mai ales
sarmale şi plăcinte, cu poale-n brâu făcute cu julfă. Hâlpavul care în sat făcea ochi dulci fetelor
fecioare, înveselindu-le cu dinţii de fasole şi barbă de lână, spre a le mânca purceii fripţi şi
alivencile, mânca asemeni unui lup flămând. Spre a se deosebi de «fârlifuşii de pe la târguri,
crescuţi în bumbac», ca adevărat românaş, face isprăvi nemaiauzite, de basm, care-i dădură o
faimă de Flămânzilă“, scrie Călinescu.3
Ce este de remarcat în scrierile autorului humuleștean este faptul că se gătește mai mult
decât se mănâncă.
În opera ,,Capra cu trei iezi” observăm că mama capră este o gospodină desăvârșită, care
are ca prim scop hrănirea copilașilor săi (,,Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de-a
mâncării”4). Aceasta pleacă pentru a le oferi iezilor hrană. Pentru a-i ști în siguranță, îi
înștiințează că doar la auzirea mesajului știut doar de ei, să deschidă. Faptul că iezii nu au ținut
cont de rugămintea mamei și au căzut în plasa mârșavului lup, le-a adus celor mai mari pierirea.
Pusă în fața acestui eveniment înfiorător, îndurerata capră ,,pune poalele-n brâu, își suflecă
mânicele, ațâță focul și s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face
pască cu smântână și cu ouă și fel de fel de bucate” 5. După ce termină acest proces, merge șă îl
cheme pe lup la masă. Cu toate că îl ura din adâncul sufelului și lucul se știa vinovat, niciunul
dintre ei nu a trădat adevărul. Păstrându-și cumpătul, capra reușește să îl atragă pe lup în cursă (,,
răstoarnă apoi sarmalele în strachină și i le pune înainte”). Lupul, răspunde conform tradiției de
1
Krizsanovszki, Izabella, 2010 - ,,Fascinația enogastronomică în literatura română”, Editura Tipo Moldova, Iași, p.
112;
2
Călinescu, George, 1973 - ,,Ion Creangă. Viața și opera”, Editura ,,Eminescu”, București, p. 132;
3
https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/legendara-pofta-mancare-ion-creanga-familia-vecinii-cunoscutii-stiau-frica-
mancatului-1_5e21ac9b5163ec4271342800/index.html
4
Creangă, Ion, - ,,Amintiri din copilărie. Povești. Povestiri, Editura ,,Humanitas”, București, p.106;
5
Idem, p.108;
înmormântare (,,Dumnezeu să ierte pe cei răposați [...]”) și sfârșește în groapa cu jăratic,
neimpresionându-o pe capră, căreia îi cerșea îndurare.
Povestea se sfârșește cu scena în care povestitorul surprinde ,,caprele din vecinătate” la
parastasul iezilor, mâncând și bând.
Concluzionăm astfel că, Ion Creangă iubește mâncare, iubește să vorbească despre
mâncare, lucruri dovedite în operele sale.

2. ADAPTAREA DIDACTICĂ A FRAGMENTULUI

Era odată o capră care avea trei iezi. ledul cel mare şi cu cel mijlociu erau foarte obraznici;
iară cel mic era harnic şi cuminte.
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe afară şi le zice:
—Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi
încuieţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până nu veți auzi:
Trei iezi cucuieți
Ușa mamei descuieți !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n țâțe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieș
În călcăieș
Smoc de flori
Pe subsuori.
Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul.
Lupul, cumătrul caprei, care-și dorea de mult timp să mănânce iezii, a auzit absotul tot.
După plecarea caprei, când lupul a bătut la uşă, mezinul se vârî iute în horn şi, sprijinit cu
picioarele de prichici şi cu nasul de funigine, tace ca peştele şi tremură ca varga de frică.
Asemenea cel mijlociu, ţuşti! Iute sub un chersin; se-nghemuieşte acolo cum poate, tace ca
pământul şi-i tremură carnea pe dânsul de frică: „Fuga-i ruşinoasă, da-i sănătoasă!"... Însă cel
mare se dă după uşă şi - să tragă, să nu tragă? În sfârşit, trage zăvorul... Când, iaca!... ce să
vadă? Ş-apoi mai are când vede?... Căci lupului îi scăpărau ochii şi-i sfârâia gâtlejul de flămând
ce era...
Şi aşa lupul a mâncat pe iedul cel mare şi pe cel mijlociu!
Cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute din horn şi încuie uşa bine. Apoi
începe a se scărmăna în cap şi a plânge cu amar după frăţiorii săi.
Când jălea el aşa, iaca şi capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării şi gâfâind... iedul cel
mic sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în braţele mamei sale şi cu lacrimi de sânge
începu a-i spune:
—Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare foc şi potop au căzut pe capul nostru!
Capra atunci, holbând ochii lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămase încremenită!... Dar mai
pe urmă îmbărbătându-se şi-a mai venit puţin în fire...
„Aha! ia, acu i-am găsit leacul, zise ea în gândul său. Taci! Că i-oi face eu cumătrului una de îşi
va muşca labele!"
Aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i nădejdea caprei...
Întâlnindu-se cu lupul în pădure, din vorbă-n vorbă, din una-n alta, cei doi ajung pân-acasă la
cumătră!
—Ia poftim, cumătre, zise ea luând scăuieşul şi punându-l deasupra groapei cu pricina, şezi
colea şi să ospătezi oleacă din ceea ce ne-a dat Dumnezeu.
Răsturnă apoi sarmalele în strachină şi i le pune dinainte. Atunci lupul nostru începu a mânca
hâlpav; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât.
Şi cum ospăta el, buf! Cade în groapa cu jaratic, căci scăuieşul de ceară s-a topit,... (şi leasa de
pe groapă nu era bine sprijinită...)
—Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa!
—Arzi, cumătre, mori, că nici viu nu eşti bun! De-abia i-a mai trece băiatului de sperieţi, că
mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum! Ţi-aduci aminte, dihanie răutăcioasă şi spurcată,
când mi te-ai jurat pe părul tău? Şi bine mi-ai mâncat iezişorii!
—Mă ustură inima-n mine, cumătră! Mă rog, scoate-mă, şi nu-ţi mai face atâta osândă cu mine!
—Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură...
Şi aşa s-a păgubit sărmana capră şi de cei doi iezi, da' şi de cumătru-său lupul păgubaşă a
rămas, şi păgubaşă să fie!

B. DOCUMENTAREA ELEMENTULUI DE CULTURĂ POPULARĂ PRINTR-O

ANCHETĂ DE TEREN

1. Date generale despre localitate

Purtați de poveștile lui Creangă prin multe zone ale țării noastre, iată-ne ajunși astăzi pe
Valea Trotușului!
- Bună ziua doamna profesoară! Bună ziua, dragi colegi!Popasul pe care vi-l propunem astăzi
este Goioasa, sat al comunei Agăș, județul Bacău.
Ne aflăm pe drumul DN12A, ce face legătura între Moldova și Transilvania, exact la intrarea în
satul Goioasa. Intrarea se face pe sub podul de cale ferată aflat în imediata apropiere a tunelului
feroviar săpat în acest munte și prin acest mic defileu al râului Trotuș ce poartă denumirea
Goioasa- Straja.
Goioasa este sat component al comunei Agăș. Agășul apare în documente încă din anul
1893 ca Plasă a Muntelui, iar Goioasa este primul sat component pe această direcție de mers,
între orașele Comănești și Miercurea Ciuc și este popasul nostru împreună cu dumneavoastră!
Satul Goioasa apare ca parte componentă a Ocolului Tazlăului de Sus în 1862, apoi ca suprafață
a comunei Brusturoasa (Brusturoasa este comuna vecină) în 1865, ca parte componentă a
comunei Agăș în 1929, ca parte componentă a comunei Goioasa. Satul nostru a fost comună in
anul 1931 și din 1968 și până în prezent este sat component al comunei Agăș.
Apare și sub alte denumiri: denumirea de Boioasa, Gocoasja și Goioasa.
Etimologic provine din antroponimul ,,Goia” (numele unui boier) la care se adaugă
sufixul –oasa și așa a apărut denumirea de Goioasa.
Locuitorii satului nostru nu sunt numeroși, aproximativ 900 locuitori. Suntem de naționalitate
română și de religie ortodoxă.
Așezările locuitorilor acestui sat sunt oarecum împărțite de cursul râului Trotuș, de o parte și de
alta acestuia. De partea dreaptă a râului Trotuș se află o zonă mai joasă ce poatră denumirea
de ,,Peste Vale”, pe partea stângă a râului Trotuș, relieful este puțin mai deluros și de aceea
denumirile poartă și forma de relief în conținutul lor, și anume: ,,Dealul Comănăcenilor” și
,,Dealul Bisericii”.
Așa după cum bine vedeți ne aflăm pe Dealul Bisericii, în curtea Bisericii se află două lăcașe de
cult:Biserica mică și Biserica mare. Biserica mică la un moent dat a devenit neîncăpătoare, iar
părintele împreună cu comunitatea au hotărât că este cazul să fie construită o biserică mai mare.
Și așa de-a lungul timpului s-a ridicat cea de-a doua biserică cu hramul Sf. Dimitrie, același
hram pe care îl are și Biserica mică.
Noi o să mergem de aici la gazdele noastre, pentru această filmare,care se află în zona numită
Peste Vale, la familia Sârbu, Dan și Viorica Sârbu, gospodarii noștrii care ne așteaptă.
Haideți cu noi!

Fișă de informator
Numele și prenumele informatorului: Sârbu Daniel
Adresa: Str: Calea Trotușului, Nr 18, Sat Goioasa, Comuna Agăș, Județul Bacău Data nașterii: 7
iulie 1966
Locul nașterii: Goioasa
Educație: Școala Profesională Apartenența etnică: română Apartenența religioasă: ortodoxă
Călătorii și alte deplasări: United Kingdom ,decembrie 2019
Alte localități în care a lucuit sau lucrat: Familia Sârbu a mai avut o gospodărie, tot în satul
Goioasa, tot Peste Vale, dar în amonte de prezenta. Inundațiile din anul 2005 de pe Valea
Trotușului ( Valea Muntelui) i-au afectat proprietatea în proporție de 100 % și astfel familia
Sârbu formată atunci din Maria- mama lui Daniel, Daniel și Viorica și cele două fiice, Loredana
și Alina a fost nevoită să o ia de la capăt construindu-și o altă locuință.
Profesia și ocupația actuală/ trecută: agent de pază , la mai multe instituții ( de-a lungul anilor)
Informații despre familie: Familia Sârbu are două fiice care în prezent sunt căsătorite și locuiesc
în United Kingdom
Numele cercetătorului: Dascălu (Crăciun) Daniela Laura Data completării:18.04.2021

Fișă de informator
Numele și prenumele informatorului: Sârbu Viorica
Numele înainte de căsătorie: Mazilu ,căsătorită din 6 iulie 1988
Adresa: Str: Calea Trotușului, Nr 18, Sat Goioasa, Comuna Agăș, Județul Bacău Data nașterii:
23 aprilie 1969,
Locul nașterii: Comănești Educație: X clase Apartenența etnică: română
Apartenența religioasă: ortodoxă
Călătorii și alte deplasări: United Kingdom ,decembrie 2019

Alte localități în care a lucuit sau lucrat: Familia Sârbu a mai avut o gospodărie, tot în satul
Goioasa, tot Peste Vale, dar în amonte de prezenta. Inundațiile din anul 2005 de pe Valea
Trotușului ( Valea Muntelui) i-au afectat proprietatea în proporție de 100 % și astfel familia
Sârbu formată atunci din Maria- mama lui Daniel, Daniel și Viorica și cele două fiice: Loredana
și Alina a fost nevoită să o ia de la capăt construindu-și o altă locuință.
Profesia și ocupația actuală/ casnică
Informații despre familie: Familia Sârbu are două fiice care în prezent sunt căsătorite și locuiesc
în United Kingdom
Numele cercetătorului: Dascălu (Crăciun) Daniela Laura Data completării:18.04.2021

- Bună ziua și bine v-am găsit sănătoși!

- Bine ați venit la noi!
- Suntem la familia Sârbu, Viorica și Dan Sârbu. Suntem într-o cercetare a vieții la țară,
cercetare ce ne va ajuta în activitatea didactică și al cărui conținut poate fi publicat într-o carte și
vrem să vedem dacă dvs ne dați acordul să facem acestă filmare?
D-nul Dan
- Da, desigur, cum sî nu!
- Da! Bine. Vă mulțumim tare frumos! Ne bucurăm că vă găsim aici, în mijlocul
animăluțelor și tare mult am vrea să ne povestiți cum decurge o zi de activitate la aceste
animăluțe?Avem și căprițe, avem și oițe!
D-nul Dan:
- Dimineața ne trezim la 5.30, cinci ‘jumate...
- Așa!
D-nul Dan :
-Le dăm tain, le dăm drumul la miei, apoi le dăm fân și apoi viața de la țară!
-Cu ce le hrăniți? Cu fân?
D-nul Dan :
-Acum le dăm otavă(iarba cosită a doua oară)
- A , deci e diversificată alimentația lor în funcție de momntul din timpul gestației și de
după.
D-nul Dan :
-Le dăm cereale, grăunțî, tain cum le spunem noi.
-Și acolo văd că au o activitate intensă. Ce fac?
D-nul Dan :-Ling sare drob!
- De unde procurați sarea drob?
D-nul Dan:
- De la magazin.
- Din totdeauna s-a vândut sarea drob la magazin? D-nul Dan :-Normal!
- Văd că acum deja le-ați dat cojocelul jos de pe ele? Ce faceți cu lâna?
Dna Viorica :- O dăm la gunoi! Nu mai avem ce face cu ie, nu mai are nici o valoare! Nici pieile
de miel, nici pieile de oaie. În trecut lâna se mai aduna, se mai achiziționa, se m-ai vindeau
pieile de miel, de oaie, dar acum nu.
- Se mai și spăla?
D-nul Dan :- Se dărăcea lâna....

D-na Vorica: - Se vopsea, se făceu covoare!

- Dar văd că dvs aveți o vestă frumoasă din lână! D-na Vorica:- Da, asta a mai
rămas!
- Acum sunt mieluții și ieduții care sug, dar când vor merge la stână, din laptele lor
se prepară...?
D-nul Dan :- Cașul, pe urmă brânza.
- Cum se prepară cașul?
D-nul Dan :-Se mulg oile, se strecoară laptele, se dă cheag la lapte..
Dna Viorica:-Lăsăm o oră...
Dnul Dan:-Să se închege laptele se alege cașul, iar din zerul ce rezultă de la caș , se face urda.
Dna Viorica:- Cașu se lasă la dospit și apoi se face brânza.
D-nul Dan Cașu se lasă la dospit, apoi sî dă la mașinî și apoi se face brânza, la coajă de brad sau
la burduf.
Rețeta de preparare:
- a cașului:
Ingrediente: -lapte de capră sau de oaie sau în amestec
-cheag, de preferat natural (provenit din stomacul mieilor care încă nu au mâncat iarbă sau tain).
Se strecoară laptele, se încălzește bine laptele, se adaugă cheagul, se lasă un timp,1-2 ore să se
închege apoi se alege cașul în pânze/tifoane curate. Se așează la scurs, sub teasc, apoi la uscat
câteva zile.
- a brânzei :
Ingrediente: caș bine uscat, sare.
Cașul dospit se trece prin mașina de tocat, se amestecă cu sare, se
,,bate” în beșică de porc /vițel sau cuștiug făcut din coajă de brad.
- Așa se păstrează?
D-na Viorica:-Da!
D-nul Dan :-O să vă dăm o beșâcă de brânză( glumește cu noi d-nul)!
- Mulțumim frumos!Chiar mă gândeam că de la așa o turmă există și excedent de brânză.
O consumați pe toată? O păstrați peste iarnă? Cum o păstrați?
D-nul Dan:-În congelator, la frigider, la beci.
- Brânza cum o mâncați?
D-nul Dan :-Cu mămăligă, facem bulz.
- Faceți bulz? Cum se face bulzul?
D-nul Dan :- Rețeta de bulz:Se face mămăliga și mămăliga se lasă un picuț ca să se răcorească
apoi se pune o bucată de brânză și se pune pe jar, în rolă sau în ceaun ca să se topească brânza.
- Dar lapte dulce consumați?
Dna Viorica :-Da cum să nu, e foarte bun și sănătos.
D-nul Dan:- Mai ales de la capre!
- De ce, e mai superior laptele de la capre?
D-na Viorica:- Și brânza de capră e mai bună.
- Dar nu are un gust mai aparte?
D-nul Dan:- E foarte bună, doar că brânza de capră se face...cum să spui eu..
Dna Viorica:-E mai aspră un pic..
D-nul Dan:- Trebuie să o faci încă o dată decât este brânza de oaie.
D-na Viorica :- E mai costisitoare cumva, probabil că de aceea și prețul este mai mare.
- Dar la stânile din zona noastră se face și jântiță?
- D-nul Dan:- După ce sî fierbe urda, se face jântița, din urdă când se fierbe zărul, aceea
este jântița.
- Și zerul la ce se mai folosește?
D-na Viorica:- Zăru‘ : la animale, de mâncare la câini, la porci.
D-nul Dan:- Din jântuitul de la caș , care rezultă, se face untul de oaie.
- Untul de oaie? Așa, un alt produs!
D-nul Dan:- Aicea la noi, nu știu în alte zone..
- E foarte bine , că noi de zona noastră vorbim.
D-nul Dan:- Din jântuitul cașului se pune în budurăie..
- Budurăile ce sunt?
- Niște vase din lemn, ‘nalte așa, acolo se pune jântuitul și când se ridică jântuitul, se bate
- Se ridică ca smântâna de la lapte? Grosciorul?
D-nul Dan:- Da, da, se produce untul. Untul se scoate în apă rece ca să se aleagă.
- Acum peste noapte unde adăpostiți animăluțele? Vine lupul?
D-nul Dan:- Vine și lupul, vine și ursul.. , a fost aici prin vecini.
- Nouă doar poveștile cu lupul și cu capra ne plac!
D-nul Dan:- Le adăpostim în grajd, avem unde. Nu le poți lăsa aici, avem noi cânii, dar unul e
mai mare, asta e micuț, pe parcurs când o crește și ăsta mai mare, atunci le las.
- Până atunci ele sunt adăpostite în grajd, venim să ne arătați,cum să nu! Çi unde țineți
nutrețul pentru ele. Dar ramuri, verdeață nu mănâncă?
D-nul Dan:- Nu le-am dat!
Dna Viorica:-Deocamdată , nu.
- Caprele sunt iubitoare de vedeață, de frunziș, de lăstari..
D-nul Dan:- Nu, numai fân și otavă. Le dai cetină de brad, e rece și pot să stărchească!
- Deocamdată vă mulțumesc și haideți să vedem adăposturile lor! D-
nul Dan:- Aici este adăpostul iezilor să al mieilor, le dăm tain, le dăm otavă...
- Aici sunt protejați de cumătrul lup?
D-nul Dan:- Normal, că lupul vine pe aici pe la noi, aici au de toate: grăunțe, apă,au și sare.
- Au și ei drob de sare?
D-nul Dan:- Da să mănânce și ei că și ei au nevoie de sare, pentru sănătatea lor! -
-Și oare de ce separați mieluții, de ce nu-i lăsați cu mămicile lor peste noapte?
D-nul Dan:- Păi nu trebuie pentru că ei sug peste noapte și ele slăbesc, ele trebuie să facă lapte
ca să le asigure pentru ziua următoare hrana.
- Haideți să vedem cu ce hrănim animalele, unde țineți nutrețul ?
D-nul Dan:- Haideți la noi aici! Aici, după ce alegem miei și iezii aducim oile și caprele, e
adăpostul lor. Aici avem cerealele pentru animale.
-Depozitul de cereale?
D-nul Dan:- Aici avem tărâța pentru vaci..-
-Cum se numește: ladă , lădoi?
D-nul Dan:- Lădoi,iar aici grăunțele pentru oi.
-Porumbul de unde îl achiziționați?
D-nul Dan:- De unde putem, de la târguri.Dacă la noi nu se cultivă porumb, e o zonă mai sacă,
doar fânețe și curături.
-Doar fânețe. Haideți să vedem ce adunăm de pe fânețe. Urcăm?
D-nul Dan:- Haideți să urcăm! Până prin ianuarie aici a fost fân, acuma, după ianuarie, când au
început a fata,le-am pus pe otavă. Acolo este pentru oi..
- E diferențiată hrana?
D-nul Dan:- Pentru oi e mai măruntă, pentru vaci e mai mare, iar aceasta este pentru miei și iezi.
- E și mai măruntă?
D-nul Dan:- Da
-Pentru fiecare categorie , în funcție de cum poate mesteca fiecare. Cum ajunge acest nutreț în
acest pod?
D-nul Dan:- Cu greu, prin muncă. Trebuie să cosăști, nu găsești oameni care să ti ajute,noi
numai manual trebuie sî lucrăm aici, nu-i zonă în care sî putem muncii mecanizat, ci doar cu
instrumente manuale : coasî greblî și furcî.Am cinci coasî..
- Ele sunt pentru cinci cosași, nu cred că ne prindem și noi.., Vă mulțumim! D-na Viorica:
-Astea-s coasâli ...
D-nul Dan:- Coasî am pentru tăți oamenii care vor să vie la muncă la mine, că dacă-l chemi la
coasă, spune că n-are coasă, îi ofer coasă, numaꞌ brațe de muncă să aibă! Uite, mai am aicea,
cinci coasî am!
-Rezerve. Dar mânerul ăsta de care se ține, cum se numește ?
D-nul Dan:-Picior!
- Piciorul coasei! Și e făcut din orice lemn sau dintr-unul special?
D-nul Dan:- Din tei sau din plop.
- Pentru că?
D-nul Dan:- Pentru că e mai rezistent!
- Çi apoi, după ce iarba este tăiată?
D-nul Dan:- Se împrăștie cu grebla, apoi cu furca sî adună. În general fimeile, dar cum fimei
nu mai sunt, fimeile îs plecate în străinătate, facem mai mult bărbații.

- Dar cu coasa nu, cu coasa doar bărbații?

D-nul Dan:- Mai sunt și fimei, am soția cosăștii ca un om mare, ca și mine..
- Da, așa faceți?
D-na Viorica:-Da, cum să nu!
- Atunci aveți un ajutor de nădejde!
D-nul Dan:- Acum ce să vă mai arătăm? Vacile?
- Dacă mai aveți și alte animăluțe, desigur!
D-nul Dan:- Am un câni aici...
-Un alt ajutor, unul care ne păzește de lup, ăsta mic ne păzește de lup? D-nul Dan:- Ăsta
mic și mai este unul mare acolo.
- Acolo în padog!Aici trecem la categoria grea, la animelele mari.Două bălțate frumoase!
D-nul Dan:- Și mai avem una micuță!
- Din laptele lor, preparați brânza de vacă!
D-na Viorica;- Rețeta : Brânza de vaci
Le mulgem sara și dimineața, după care punem laptele la prins. Lăsăm două –trei zile să se
prindă, le smântânim, căldărușa sau oalele de lut, în oale de lut mai mult. Punim lapte la fiert,
proaspăt și cu chișleagul și facem brânza de vacă.
- Deci ăsta este chișleagul?
D-na Viorica;- Șî, după ci facim brânza de vacă putem face și cașcaval.
- Cum faceți cașcavalul?
D-na Viorica;-Rețeta Cașcaval de vacă:
Mai fierbem odată brânza în lapte dulce, lăsăm să se scurgă, dăm brânza la mașină,îl topim bine,
bine și-l punem în caserole.
- Plăcinte cu brânză faceți?
D-na Viorica;- Poale-n brâu!
- Foarte bine, o să ne spuneți acușica rețeta, că o să vorbim și despre mâncărurile pe
care la facem noi, acuș că vin sărbătorile de Paște. Mai e un prunc mai mic, un iezișor, nu un
vițeluș!
- D-na Viorica:- O vițelușă de o săptămână!
D-nul Dan:- Astă vițelușă rezultă de la junica asta, a fătat la un an și jumătate.
- Să fie sănătoasă!Frumoase animale aveți, să le păstrați sănătoase.., dar probabil că-i și
foarte multă muncă și grijă..
D-na Viorica:- La cinci și jumătate intrăm în grajd, la noi nu o fost iarnă, nici duminică, nici
sărbători, nici..
- Păi ne aflăm la dvs intr-o zi de duminică și tot în mijlocul lor v-am găsit!
D-nul Dan:- Niciodată n-ai sî mă vezi schimbat, cu haini de sărbătoare. Dacă mă duc la
biserică sau undeva, când viu, trebuie să mă schimb și înapoi la ele.
Ce să facem, asta-i viața de la țară! Dacă vrem să mâncăm sănătos trebuie să muncim!
D-na Viorica:- Bio!
-Vă mulțumim că ne-ați arătat toată gospodăria și cu adăposturile și cu nutrețul și cu animalele...

-D-nul Dan: Am și mașîna asta, de vreo doi ani nici n-am mai purtat-o , n-am timp!
-Păi trebuie, dar dacă gospodăria vă ocupă tot timpul..!
-Încet, încet am ajuns și în casă la gospodarii noștrii..
D-nul Dan:- Aicea, la stânî!
- La stână, aici.Și așa cum ne-a promis gazda noastră, ne-a arătat cum se păstrează brânza.
- D-nul Dan:- Sî vă atrăt brânza de burduf , la coarjă de brad nu avem acuma că aceea nu
prea țâne,tâne uneori : la congelator, la frigidere și nu prea mai e comestibilă.. Brânza se țâne la
beci și dacă-i brânză făcută cum trebuie țâne orișiunde.
- Și aici este inchisă, cu ce?
D-nul Dan:- Cu coarjă de brad.Și legată cu înainte se lega cu coarjă de plop, acum
cu ață, dar nu sunt probleme că asta se înlătură.
- Conținutul este extrem de gustos!
D-nul Dan:- Brânză 100% naturală!
- Çi ne-ați povestit cum se mănâncă!
D-nul Dan:- Cum se consumă, vreți să vă spun?
- Ne-ați spus: facem bulz, mâncăm cu mămăligă.. Se mai întâmplă ceva în spatele d-
voastră ...
D-nul Dan:- Aici nu mai am treabă..
- Aici ne va spune soția.
D-na Viorica:- Aici avem laptele de vacă,care l-am muls, îl punem la încălzit, la fiert, să fiarbă
bine. Aici avem altul care s-a prins. L-am pus de două trei zile.
- Acela este chișleagul?
Rețeta de chișleag:
-laptele proaspăt muls se strecoară și se pune în oale de lut sau căldărușe.
- se așează la loc călduț pentru 2-3zile.
- se adună smântâna de la suprafață sau poate fi amestecată cu tot conținutul oalei.
D-na Viorica:-Da ,chișleagul, dar le-am smântânit, am luat grosciorul. După ce fierbe laptele
punem chișleagul, lăsăm să se închege bine și luăm brânza.
-Și cu brânza ne-ați povestit că faceți,, poale-n brâu”. Cum se fac ,,poalele-n brâu”?
D-na Viorica:- Putem să le face ca aluatul de cozonac: punim, la un kg de făină , trei ouă,
esență, drojdie, unt- să iasă fragede și lăsăm să crească. Intre timp facem brânza :o frământăm
bine cu ou, cu zahăr, cu mirodenii, apoi băgăm la cuptor și sunt gata: ,,poale- n brâu”.
Rețeta plăcintelor ,, Poale-n brâu”

Pentru aluat: 1kg făină de grâu, trei ouă, drojdie -50gr, unt- 100gr, esență . Se amestecă, se lasă
să crească
Pentru umplutură:1 kg brânză de vacă, trei ouă, zahăr, mirodenii. Se amestecă.
Se formează, rând pe rând plăcintele, se așează în tavă, se pun la copt. Pot fi consumate atât
calde cât și reci.
- Dar alivinci faceți?
D-nul Dan: -Dar cât sunt de bune!
D-na Viorica:- Facem și alivenci!
- Cum faceți ?
D-na Viorica:- Punem chișleag, două, trei ouă, punem făină de grâu, un pic de făină de porumb,
griș și zahăr.

Rețeta de alivancă
- două căni de chișleag, două- trei ouă, 200gr făină de mălai,praf de copt, zahăr, făină de
grâu și griș( pentu o consistență moale)
- se amestecă toate, se toarnă în tavă, se pune la copt. Poate fi consumată fierbinte cu
smântână și dulceață sau rece.
- Folosiți mălaiul în gospodărie de la hrana animalelor, la mămăliga pentru brânză, pentru
bulz și chiar și pentru prăjitură.
- D-na Viorica:- Da, și este foarte bună și gustoasă!
- Çi pentru că ne apropiem de Paști, așa un ieduț sau un mieluț, sacrificați? D-nul Dan:-
Da, cum să nu!
- Çi ce gătiți, ce bucate pregătiți?
- D-na Viorica:- Borș, friptură, drob.
D-nul Dan:- La grătar...
- Acum trebuie să ne spuneți și cum le faceți!
- D-na Viorica:- Sacrificăm animalul, curățim mațele de miel sau de ied, le frecăm cu sare
și oțet, le clătim bine și le punem la fiert împreună cu măruntaiele: bojogul (plămânul), rinichii,
carnea de la marginea coastelor. Le fierbem, le dăm prin mașina de tocat și punem la copt.
- Faceți in prapur sau în cocă?
D-na Viorica:- În prapurul mielului, tot ce-i original din miel se consumă din miel!
D-nul Dan:- La noi nu se face cu cocă, se mănâncă miel-miel.

Rețeta de drob
Ingrediente:
- mațele- foarte bine curățite, carnea moale de la marginea coastelor, bojogul, rinichii,
inima( se pun la fiert)
- ouă, pătrunjel verde, ceapă verde, sare, piper.
Când carnea este fiartă se trece prin mașina de tocat, se adaugă verdeața, ouăle, sare și piper. Se
așează în tavă și se învelește în prapur.Se pune la copt. Se poate consuma cald sau rece.
- Alătrui de friptură, drob , ce mai pregătiți pentru Paști
- D-na Viorica:- Borș, sărmăluțe....
- Cum se fac sărmăluțele in localitatea.În ce localitate suntem?
D-nul Dan:- Goioasa, Județul Bacău
- Cum se fac sărmăluțele?
D-nul Dan:- Mai mult în frunză de sfeclă și de varză. Frunză de viță, n-avem.
- În frunză de viță nu facem, intradevăr la noi nu e zonă viticolă și facem în ce avem. D-nul
Dan:- Facem în ce avem: Varză și sfeclă.
- Să aflăm cum se fac sărmăluțele!
D-na Viorica:- Peste carne punem orez, ceapă, morcov,delikat sau sare, piper, le amestecăm
pe toate la un loc .
- Carne de vită, carne de porc?
D-na Viorica:- Dăm în două și carne de vită și carne de porc. Dacă facem doar din carne
de porc ies prea grase!
Rețeta de sărmăluțe:
Ingrediente:
- carne de porc în amestec cu carne de vită, 100gr orez/1kg carne, ceapă,sare,piper.
Se amestecă toate, se învelesc în foi de varză sau de sfeclă, se așează la fiert.Se consumă calde
cu smântână, mămăligă și ardei iute.
- Cu ce ocazie în afară de Paști mai pregătiți sărmăluțe? D-nul Dan:- Când ne este foame!
Când ne este poftă!
- Cu ce ocazie în afară de Paști, când ne este foame și când ne e poftă mai pregătiți
sărmăluțe?
D-na Viorica:- Sărmăluțele se mai pregătesc la nunți, la botezuri cîteodată, la praznice, la
pomeni!
- Există un ritual? Se pun colaci, colivă?
- D-na Viorica:- Da desigur, se pun colaci , se face colivă...
- Cine participă la pomenire?
D-na Viorica:- Neamurile, rudele, cumetrii, prietenii, apropiații și alții mai nevoiași.
-Dar, văd că v-ați așezat frumos:lângă sobă, la căldură... D-nul Dan:- Da, stau bine, stau pe o
rogojină.

- Pe o rogojină?
D-nul Dan:- Mă scuzați că m-ați găsit în ținuta acesta de la grajd, de la animale . Pot să vă spun
cum se împletește o rogojină?
- Chiar vă rugăm!
D-nul Dan:- Dacă ai ac cu urechile mari faci cu acul, dacă nu împletești în opt .
- Dar din ce o împletiți?
D-nul Dan:- Din pănuși de porumb. Trebuie înmuiate in apă , dacă ai ac ies mai fine..
- Dar în gospodărie la ce le folosiți
D-nul Dan:- Așa, la șezut, ca ornament, acum nu se mai folosesc ca în trecut. În schimb tot
acestea sunt mai specifice, mai tradiționale.Dar acum și la țară iese parchetul, un covoraș, nu se
mai folosesc.
-Dar ele vin din trecut, încărcate de tradiție!
D-nul Dan:- Pot fi făcute sub diverse forme, culori
- Acum,cum simțiti trecutul față de prezent și cum anticipați viitorul din punct de vedere al
creșterii animalelor, al mâncărurilor tradiționale..?
- D-nul Dan:- Trecutul l-am văzut, viitorul nu știu cum va fii. Prezentul dacă muncești
– îl trăiești, dar viitorul.... Viitorul depinde de tineret! Noi cât suntem muncim, căci cu asta
suntem datori , să muncim! Am și servici..
- Ce serviciu aveți?
D-nul Dan:- Sunt agent de pază. -
- Și soția?
D-na Viorica:- Casnică.
-Dar din trecut ce ați lua să aduceți în prezent și să treceți în viitor, copiilor?
D-nul Dan:- Înainte nu era atâta stres. Acum oriunde te duci e numai stres. Te duci la serviciu,
azi, mâine te anunță că te dă afară....
- Dar atunci, pe noi cei care venim din urmă, ne încurajați să creștem animale, să creștem
căprițe?
D-na Viorica: - Da.
D-nul Dan:- Da, numai că e multă muncă!
- Dar există și satisfacție, dacă privim la câte produse faceți..
D-nul Dan:- Da, dar dacă eu îi arăt că-i brânză, o vede , dar nu știe cum se face.Nici alte
produse.
D-na Viorica:-Uitați, (scoate din congelator)acesta este cașcaval de la vacă, aceasta este brânza
de la vacă.
- Noi vă mulțumim că ați fost gazdele noastrea astăzi, vă dorim sănătate să vă puteți ocupa de
frumoasa gospodărie pe care o aveți!
D-na Viorica, d-nul Dan:- Și noi vă dorim multă sănătate și mai poftiți pe la noi!

C. ELEMENTE DE VALORIFICAT ÎN CURRICULUM

Identificarea elementelor de cultură locală prezente în opera lui Ion Creangă și în localitatea
anchetată ce pot fi valorificate în curriculum.

Elemente de cultura identificate în interviu:

Cuptorul de lut: construit din cărămizi arse lipite cu lut și la rândul lui cuptorul este
tencuit cu lut, și în interior și pe exterior. În cuptor se coace pâine, cozonac, plăcinte, pască,
friptură, drob, sarmale. Pentru cozonac, se face focul în cuptor după care se scoate jăratecul cu
cociorba ( un fel de sapă din fier anume pentru scos jăratecul) și se introduce mâna în cuptor cât
timp se rostește Tatăl Nostru. Dacă rezistă mâna în cuptor e bine, daca nu, se mai așteaptă să se
răcească sau se mai face foc. O altă metodă de încercare a temperaturii este aceea de a arunca
mălai pe vatra din cuptor după ce este scos jăratecul și în funcție de cum arde sau fumegă
mălaiul este stabilită temperatura potrivită pentru copt cozonacul. În cazul sarmalelor este altfel,
se lasă jăratecul în cuptor, se pun de seara și se mai scot abia a doua zi , pentru ca timpul lor de
fierbere este mai lung.
Rogojină: este un fel de preș rotund confecționat din pănușe de porumb ( păpușoi)
semiuscate, pentru ca trebuie să poată fi modelate astfel. Pănușele se rupeau pe lungimea lor cu
o lățime de 1 cm, obținându-se niște fâșii și se împleteau între ele circular până se ajungea la
dimensiunea dorită. Rogojinele erau utilizate ca și covorașe pentru dușumele ( podea din
scândură de lemn) sau ca și covoraș pus la intrarea în casă.
Praznic: masă cu bucate anume folosită pentru ritualul de pomenire al celor trecuți în
neființă. În postul Învierii Domnului , în fiecare sâmbătă este pomenirea morților și fiecare
gospodină merge la biserică cu pomelnicul cu cei adormiți și cu câteva produse semnificative
pentru acest lucru: cozonac, vin, prăjituri, colaci și colivă ( grâu fiert în care se adaugă puțină
sare, zahăr, nucă măcinată si rom), fiindcă din popor se zice că „cu o lingură de colivă
mântuiești o sută de suflete de pe lume cealaltă”. În afara postului, la praznic se servește
neapărat sarmale cu carne sau cu urdă, ciorba acrită cu borș de putină, pește, la care se adaugă și
produsele mai sus menționate.
Covată: sau cherșin, este un recipient din lemn, de formă alungită, scobit manual cu dalta
și cu tesla ( o lingură mai mare de fier cu leafă de topor , în care lovea cu ciocanul și scobea în
lemn), obținut dintr-o buturugă de lemn, care era utilizată pentru frământarea aluatului pentru
cozonac sau dacă covata era mai mare era utilizată pentru așezarea cărnii de porc când se
sacrifica de Crăciun.
Brânză de vaci: există două modalități de a o obține: brânză zburată care este mai bogată
în grăsimi, obținută prin fierberea laptelui, care atunci când clocotește se adaugă peste el
chișleag ( lapte acru căruia i-a fost luat smântâna) după care se încheagă și se pune într-un
săculteț la scurs de zer. A doua modalitate este brânză scoaptă, mai slabă în grăsimi, obținută
prin scoacerea la căldură a chișleagului într-un borcan unde se separă brânza deasupra si zerul la
fundul borcanului. Evident și această brânză se pune la scurs de zer într-un săculteț. Brânza,
indiferent de felul în care era obținută era folosită la plăcinte poale-n brâu, pască, la alivenci,
numai că la acestea pe lângă brânză se mai adăuga smântână, chișleag și mălai.
Brânză de cuștiug: este brânza de oi bătută în coajă de brad. De obicei este bătută în
beșica de la porc și se numește brânză de burduf, dar mulți preferă aroma dată brânzei de coaja
de brad. Brânza este mâncată simplu în combinație cu alte alimente sau este folosită pentru
obținerea bulzului, prin efectuarea unei scobituri în mămăligă imediat după ce este luată de pe
foc și se introduce brânză de oi după care se topește devenind elastică și se consumă alături de
mămăligă.
Obiceiuri de Sf. Paști: sacrificarea mielului din care se pregătește friptură, borș de miel și
drob care la rândul lui este făcut din: bojog( plămâni), rărunchi( rinichi), inimă, capul fiert, și
mațele mielului (care sunt spintecate și curățate cu lama cuțitului și apoi fierte), la care se mai
adaugă si alte ingrediente, care toate la un loc sunt învelite în prapur ( membrana care învelește
organele interne ale mielului) înainte de a fi puse la cuptor.
 Drob de sare: bulgări de sare obținuți din ocnele de sare care erau utilizați dar sunt și
astăzi, de către toți crescătorii de animale. Aceștia sunt puși în ieslea animalelor indiferent de
rasa lor pentru a se asigura aportul de minerale necesar animalelor, pentru creșterea poftei de
mâncare și pentru creșterea producției de lapte.
Piele de miel argăsită sau dughită: este acea piele de miel care trece printr-un proces de
îndepărtare a grăsimii și rămășițelor de carne cu o combinație de zer și tărâtă, după care ea
devine moale și fină. Aceste piei se utilizau pentru confecționarea cojoacelor, căciulilor, a
saricilor pentru ciobani. Astăzi se folosesc puse pe jos în loc de covoare , pe bănci, fotolii și
chiar pe pat.

D. DOCUMENTARE METODICĂ CU PRIVIRE LA VALORIFICAREA ELEMENTELOR

DE CULTURĂ INVESTIGATE ÎN GRĂDINIȚĂ
Repertoriu de activități posibile

Titlu: Pâine de casă pentru praznicul lupului- activitate practic gospodărească (modelaj)
Forma de organizare: pe grupe, frontală, individuală
Activitate propusă pentru centrul nisip și apă
Scop: formarea şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor practic- gospodăreşti
Categoria de vârstă: 4-5/6 ani
Număr de participanți: 10- 15 copii
Materiale: covata , hârtie de copt , făină, apa, sare, drojdie
Durata:
Pregătire 10 min
Creștere- 30 min
Coacere - 50 min
Locul de desfăsurare: sala de grupă
Ritmul: activ
Conținutul activității
-se frământa aluatul; - se întinde aluatul; -
-pe o bucată de hârtie de copt cât o foaie A4 , fiecare copil modelează din aluatul obținut și
nelipicios, pâinici după bunul plac.
- se introduce tava în cuptor si se asteaptă ca pâinea să fie coaptă.
Educatoarea le demonstrează copiilor cum să urmeze pașii pentru
pregătirea pâinei si le vor arăta gesturile care însoțesc fiecare pas în parte.
Ex.: se frământă aluatul = se masează muschii spatelui…

Domeniul experiențial: Om și Societate

Obiective operaționale:
O1: să denumească ingredientele/materialele folosite la prepararea umpluturei pentru
plăcintă ( brânză de vaci/ capră, zahăr, ouă, mirodenii)
 O2: să descrie modul de lucru/etapele parcurse pentru realizarea activității
gospodărești;
O3: să respecte regulile de igienă la prepararea plăcintei

Titlu: Bucate mari, bucătari mici

Scop: Formarea şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor practic- gospodăreşti
Categoria de vârstă: 5,6 ani
Număr de participanți: 15-20
Durata: 20 min. pregătire
40 min. coacere
Resurse materiale: mese, hârtie albă pentru acoperirea meselor și hârtie de copt,sorțuri,
umplutura de brânză amestec capră,vaci, zahăr, ouă, răzătură de lămâie sau portocală
Conținutul activității: Se pregătesc foile de placintă de către bucătăresele gradiniței care se
întind pe mesele acoperite în prealabil iar copiii pregătesc umplutura amestecând brânza cu
ouăle, zahar, mirodenii, fiind așezată pe aluat și rulată. Apoi este unsă cu unt topit și se dă la
cuptor obținând astfel o plăcintă uriașă de 3 metri.

Titlu: Cifre desenăm, cu făină ne jucăm

Domeniul: Științe
Activitate: Matematică distractivă
Scop: Dezvoltarea motricității fine
Categoria de vârstă: 4-5/6 ani
Număr de participanți: – toți preșcolarii
Materiale: o tavă cu diametrul de 40x25 cm, făină, cartonașe pe care sunt desenate niște
buline, o tavă pentru brioșe și hartiuțe pentru brioșe, un castron cu boabe de fasole, un clește
de bucătărie, un marker
Durata: 15 min
Locul desfășurării: sala de grupă
Ritmul: calm
Conținutul activității: Vom scrie cu markerul pe hârtiile de brioșe cifrele de la 1 la 12.Copiii
vor lua cu cleștele atâtea boabe de fasole cât le indică numărul de pe hârtie și vor așeza
boabele în locul potrivit. Un bob pentru cifra 1, 2 boabe pentru cifra 2 si tot așa până la 12
boabe pentru numărul 12.
După ce au fost așezate boabele de fasole se dă la oparte bolul și tava pentru brioșe și se trece
la următoarea activitate de, desenare a cifrelor în făină în funcție de numărul indicat de
bilețele astfel: Dacă copilul extrage bilețelul având desenat 2 buline , el va desena cifra 2 cu
ajutorul educatoarei .
Activitatea se termină după ce au fost extrase toate bilețelele și toți copiii au participat la
activitate.
Titlu: Teatru de păpuși
Centrul de interes: Joc de rol
Scop: Manifestarea curiozității şi a interesului pentru experimentarea și învăţarea în situații
noi cu ajutorul imaginației
Durata: 20 min.
Locul de desfășurare: sala de grupă
Categoria de vârstă: 4-5/6 ani
Număr de participanți: 10- 15 copii
Materiale: planșă cu povestea „Capra cu trei ieziˮ, marionete pentru teatrul de păpuși, geamul
din lemn.
Conținut: Activitatea se va desfășura urmând etapele poveștii ”Capra cu trei iezi”. Copiii,
așezați la măsuțe, vor fi ateenți la teatrul de păpuși pus în scenă de către alte echipe. Copiii își
vor preface vocea, imitând lupul, iezii și capra. Copiii trebuie să cânte cu educastoarea
cântecul „Trei iezi cucuieți...ˮ pe o voce subțire (precum capra) și pe voce groasă (precum
lupul).
După dramatizare, va trebui să redea, pe scurt, și ei conținutul poveștii. Vor folosi
propoziții simple, dar corecte.

Programul distractiv (ALA2)

Titlul: Ursul si tăietorii de lemne

Domeniul: Psiho-motric
Scop: Participarea la activitatea de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
Categoria de vârstă: 7-11 ani
Număr de participanți: 20-30
Materiale: nu sunt necesare
Durata: 25-30 de minute
Locul de desfăsurare: exterior
Ritmul: moderat
Conținut: Copiii se asează în cerc, luând distanța necesară desfăsurării jocului. Fiecare
copil trebuie să mimeze sugestiv diverse activității ale tăietorilor de lemne. În momentul
apariției “ursului care mormăie” copiii încremenesc în poziția în care se află. Prin gesturi
si limbaj, dar fără să-i atingă, ursul trebuie sa-i determine să râdă. Cei care râd îl vor
ajuta pe urs să scoată câți mai mulți copii din joc. Cel care rezistă cel mai mult “ atacului”
colegilor devine urs pentru jocul următor.
BIBLIOGRAFIE:
Savin, Petronela, Fichioș, Monica, Ghid metodologic pentru învățământul primar,
 Ed. Institutului European, 2017
• Magdalena Dumitrana “Activitaţile matematice în gradiniţă” – Ghid practic însoţit de 105
sugestii de activitati, Autor Editura Compania;
• Ezechil,Liliana; Paisi Lazarescu, Mihaela – “Laborator prescolar” – ghid metodologic,
editura V& Integral, Bucuresti, 2001.
,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”-Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti
2009;

E. PROIECTAREA ACTIVITĂȚII INTEGRATE ȘI SUSȚINEREA ACESTEIA

GRĂDINIȚA : LAPOȘ
GRUPA: mijlocie - Grupa Albinuțelor
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: ˶Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim”?
SUBTEMA: ,,După faptă și răsplată”
TEMA ZILEI: ,,Capra cu trei iezi”
DURATA: o zi
TIPUL ACTIVITATII: consolidare
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată- ADE (DLC+DOS)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, pe echipe, individual;
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
Întâlnirea de dimineaţă: „Poveştile ne învaţă lucruri bune pentru viaţă" ( de ce trebuie să ne
ascultăm părinții.)
• Salutul;
• Prezenţa;
• Împărtăşirea cu ceilalţi (calendarul naturii, povestitorul zilei);
• Noutatea zilei.
Rutină şi tranziţie:
• ,,Suntem mari ” - deprinderi de ordine, disciplină şi autoservire.
• ,,Dacă vreau să cresc voinic, fac gimnastică de mic.”
• Deprinderi igienice.
Jocuri muzicale şi de mişcare: „Câte unul pe cărare”, ,,Noi suntem piticii”, „Am o căsuță
mică”, „Mergem ca piticii în pași mici”.

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA1):

Artă: Desen după contur – personajul „iedul cel mic” din povestea „Capra cu trei iezi.”
Construcţii: ,,Covățica sub care s-a ascuns iedul cel mijlociu ”
Joc de masă :„ Aşază-mă la povestea mea”
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE): „Capra cu trei iezi”
DOMENII EXPERIENŢIALE : domeniul limbă şi comunicare;
domeniul om şi societate.
MIJLOC DE REALIZARE : DLC - povestirea educătoarei;
DOS - activitate practică-aplicaţie.
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA2)
Mini scenetă: ,,Cei trei iezi”.
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Verificarea, consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la personajele din
poveste;
Stimularea interesului pentru poveşti şi cărţi;
Formarea și consolidarea unor abilităţi practice specific nivelului de dezvoltare motrică;
Stimularea imaginaţiei, a creativităţii şi potenţialului creativ al copiilor.
DOMENII DE DEZVOLTARE:
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã
A.1.2. Aspect specific: Motricitate finã
A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sănătății și igienei personale
A.2.2. Aspect specific: Promovarea îngrijirii și igienei personale
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.1. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu adulții
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului și a comunicării
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare
receptivã)

DIMENSIUNI, COMPORTAMENTE:
1.Motricitate grosieră și motricitatea fină în contexte de viață familiare.
1.3 Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate.
2. Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale
sonore, melodii.
3. Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală și practici privind securitatea personală)
3.2 Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei şi a invitaţilor surpriză ;
- să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg;
-să observe vremea de afară, oferind verbal câteva caracteristici ale acesteia, marcându-le
prin simbolul adecvat.
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA1)
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

ARTĂ:
-să denumească materialele şi instrumentele de lucru puse la dispoziţie (fișe de desenat,
creioane colorate);
-să realizeze corect lucrarea respectănd conturul ei;
CONSTRUCŢII:
-să construiască prin alăturare, îmbinare, suprapunere, utilizând ambele mâini;
-să relaţioneze cu partenerii de joc.
JOC DE MASĂ:
-să recunoască personajele din imagini și sa le așeze în povestea lor;
STRATEGII DIDACTICE:
a)Materiale didactice: panouri desenate, imagini din poveşti, cărţi cu poveşti, plastilină,
culori;
b)Metode si procedee: explicaţia, exerciţiul, povestirea, aprecierea verbală, expunerea;
Forme de realizare: pe grupuri, individual, frontal.
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA2)
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să respecte intonaţia, ritmul, pauza în concordanţă cu mesajul transmis;
-să redea prin joc scenic personaje din poveşti, stări sufleteşti;
STRATEGII DIDACTICE:
a)Mijloace de învăţământ: decor scenic, costume, măşti, efecte scenice;
b)Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, expunerea, povestirea, problematizarea,
observarea spontană şi dirijată, exerciţiul, jocul de rol, munca în grup, scenografia şi regia
spectacolului, instructajul verbal şi aprecierea verbală;
Forma de organizare: frontal – individuală.
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE): DLC/DOS
Cognitive si de limbaj
-să recunoască personaje din poveşti, pe baza unor imagini sau baza descrierii făcute de
educatoare;
-să participe la activitatea de grup, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
 -să repovestească pe baza imaginilor prezentate;
-să motiveze de ce e bine să ascultăm de părinti și de doamnele educătoare.
-să caracterizeze personajele din poveşti, făcând diferenţa dintre personaje pozitive şi
personaje negative.
-să realizeze lucrări practice, inspirate din poveste, valorificând deprinderile de lucru însuşite.

Psihomotorii
-să mânuiască materialele didactice puse la dispoziţie;
-să se grupeze conform cerinţelor educatoarei;
-să se deplaseze în funcţie de cerinţele lucrului în grup.
Socio-afective
-să execute individual sau in grup tema data, manifestând spirit cooperant;
-să respecte reguli şi sarcini date.

SARCINA DIDACTICA:
-identificarea personajelor;
-să aşeze imaginile cu scenele din poveste în ordine cronologică;
REGULA JOCULUI:
Copilul atins cu bagheta magică va răspunde la întrebările pe care i le va adresa ieduțul,
va descrie personajele din povetea învăţată iar la final vor aranja imaginile din poveste în
ordinea corespunzătoare.
STRATEGII DIDACTICE:
a)Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, observaţia, descoperirea,
problematizarea, jocul didactic, povestirea.
b)Elemente de joc: surpriza, „bagheta fermecată”, mimica, bulinuțe rosii zâmbitoare,imitarea
personajelor din poveşti, mânuirea materialelor, aplauze.
c)Material didactic: : imagini din poveşti, recompense.
FORME DE ORGANIZARE: individual, frontal, în două grupuri.
BIBLIOGRAFIE:
- MECI-Curriculum pentru educaţie timpurie a copiilor de la 3/6-7ani 2008;
- S.Cioflica-,,Ziua bună începe la „Întâlnirea dimineaţă”,Editura Tehno-Art Compania 2002;
-„Metode interactive de grup", 2002;
-„Jocuri didactice interactive pentru învăţământul preşcolar", 2005.

SCENARIUL DIDACTIC

După rutinele de dimineaţă: primirea copiilor şi micul dejun, copiii vor fi îndrumaţi spre cele
trei sectoare: artă , construcţii şi joc de masă. La sectorul Artă, copiii vor desena personajele
după contur, la sectorul Construcţii, vor construi covățica sub care s- a ascuns ieduțului cel
mijlociu din plastilină , iar la sectorul Joc de masă vor aşeza personajele la povestea lor. După
rotirea copiilor pe sectoare, educatoarea fixează cunoştinţele lor prin întrebări despre activitatea
realizată de aceştia. După finalizarea acestor sarcini, copiii vor merge la baie şi se vor pregăti
pentru întâlnirea de dimineaţă, intrând în sala de grupă interpretând cântecul „Câte unul pe
cărare” şi vor fi invitaţi să se aşeze în semicerc pentru întâlnirea de dimineaţă (salutul, prezenţa
copiilor, calendarul naturii, mesajul zilei , activitatea de grup, tranziţie). Jocul de mişcare „Am o
căsuţă mică” încheie această secvenţă a activităţii.

Vor descoperi surpriza zilei: apariţia ieduțului cel mic din povestea „Capra cu trei iezi”
care îi solicită să rezolve mai multe sarcini: să găsească răspunsuri la întrebări, să recunoască
fragmente din poveşti, să clasifice personaje după faptele lor. Copiii sunt invitaţi cu ajutorul
baghetei magice să aleagă de pe măsuță câte o imagine care va fi pusă pe suport în ordinea
corespunzătoare povestirei.
În finalul activităţii copiii vor juca minisceneta ”CEI TREI IEZI”.

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA1)

EVENIMENTUL CONŢINUTUL STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC INSTRUCTIV- DIDACTICE Indicatori
EDUCATIV
1.Moment Crearea condiţiilor necesare Conversaţia
organizatoric bunei desfăşurări a activităţii; Explicaţia
• aerisirea sălii de grupă
• amenajarea spaţiului
educaţional
• pregătirea materialului
• introducerea copiilor în sala
de grupă imitând mersul
2.Captarea atenţiei piticilor
Prezentarea materialelor Conversaţia Evaluare orală
pregătite pentru activitate. Expunerea Sesizarea
Explicaţia atenției.
3.Explicarea Se va prezenta fiecare centru Conversaţia Evaluare globală
sarcinilor de lucru şi se vor explica sarcinile Explicaţia şi orală
pentru fiecare corespunzătoare. Expunerea Capacitatea de a
centru recepta sarcinile
pe care trebuie
îndeplinite.
4.Realizarea Copiii realizează sarcinile Munca în echipă Utilizează
independentă a corespunzătoare centrului pe Exerciţiul independent cu
sarcinilor care l-au ales, putând trece de Problematizarea ușurință
la un sector la altul. Conversaţia materiale și
tehnici de lucru
diferite pentru, a
modela covata
din plastilină și
pentru a desena
personajul din
fișa de lucru făra
a ieși din contur.
Recunosc cu
usurință toate
materialele puse
la dispoziție:
culori,
plastilină,planșe,
imagini cu
diferite personaje
din anumite
povești etc.
Evaluare globală
şi orală.
Demonstrează
un grad înalt de
înțelegere și
participare în
conversații
 5.Concluzii şi Se fac aprecieri cu privire la Conversaţia Evaluare globală
aprecieri modul de îndeplinire a Explicaţia Rezolvarea
sarcinilor. corectă a
sarcinilor date.

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE):

EVENIMENTUL CONŢINUTUL STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC INSTRUCTIV- DIDACTICE Indicatori
EDUCATIV

1.Momentul Printr-o tranziţie copiii Conversaţia Obervarea sistematică

organizatoric se vor deplasa de la Exerciţiul a comportamentului
centrele de interes în copiilor.
semicerc. Răspund la formulele
de salut folosite de
-Dragi copii, precum se adulți.
ştie, astăzi plecăm în Ajută adultul în sarcini
călătorie si vom simple.
pătrunde – ncetișor în
lumea poveștilor!

Surpriza
2.Captarea atenţiei Captez atenţia copiilor Conversaţia
cu ieduțul cel mic.
Sesizarea atenţiei
copiilor.
 Astăzi, alături de mine,
am adus un prieten
special . Este vorba de
ieduţul cel mic dintr-o
poveste tare frumoasă.
El va sta cu noi, iar la
sfârşitul activităţii o să
vă adreseze câteva
întrebări referitoare la ce
au pățit frații lui și din ce
cauză și care este
învățătura acestei
povești
( dacă e bine sau nu să
asculți de părinți și de
ce). „ Dacă veți fi
cuminți, atenți, veți știi Conversaţia
să răspundeți la Explicaţia
întrebări, ieduțul ca
drept răsplată mă va
ajuta să vă ofer la final
o frumoasă surpriză. ”

3.Anunţarea temei

Îi voi anunţa pe copii că

astăzi vom descoperi Recunoașterea
împreună ce s-a planșelor și
întâmplat cu iezii din verbalizarea acțiunilor
povestea „Capra cu trei efectuate prin folosirea
iezi” de Ion Creangă. unui limbaj adecvat.
„Copii, astăzi vă voi Identificarea
 spune o poveste personajelor.
frumoasă, povestea Evaluare orală.
„Capra cu trei iezi”de
Ion Creangă. Dacă
ascultați cu atenţie, veţi
afla ce s-a întâmplat cu
cei trei iezi din poveste.”

4. Reactualizarea Conversaţia Observarea sistematică

cunoştinţelor a copiilor
Pe baza planşelor se Planșe cu imagini
reamintesc poveştile
învăţate și le voi adresa
întrebări.

5.Dirijarea învăţării Povestirea

Explicația
Se va reda conţinutul
poveştii cât mai expresiv
şi nuanţat folosindu-se o
mimică adecvată. Se vor
explica cuvintele şi
expresiile necunoscute:
drob de sare, smoc de
flori, horn,
cherșin,rogojină,
alivenci.
Povestirea va fi expusă
concomitent cu
imaginile. Orientarea corectă și
Se va urmări amplasarea imaginilor
succesiunea momentelor în ordinea redactării
principale: povestirii.
1. Mama capră pleacă
după mâncare, iar iezii
rămân singuri acasă.
2. Lupul bate la uşă,
vrând să-i convingă pe
iezi să-l lase înăuntru,
însă iedul cel mic îşi dă
seama că nu este mama
lor.
3. Lupul merge la fierar Convorbirea
să îşi ascută limba şi Demonstraţia
dinţii pentru a avea un
glas mai subţire şi mai
frumos ca şi al mamei
capră. Răspundurile corecte
4. Iedul cel mare date la întrebările
deschide uşa şi este adresate de iedul cel
mâncat de lup. mic.
5. Lupul se aşază şi se
odihneşte şi aude glasul Verbalizarea acțiunilor
iedului mijlociu pe care efectuate prin folosirea
îl găseşte şi îl mănâncă. unui limbaj adecvat.
6. Iedul cel mic coboară Capacitatea de
repede din horn şi încuie înțelegere la
uşa. transmiterea mesajului
 7. Capra ajunge acasă, din poveste.
iar iedul cel mic îi CONVERSAȚIA
6.Fixarea cunostințeor povesteşte acesteia cele
întâmplate
8. Capra pregăteşte
groapa şi scaunul de
ceară pentru lup.
9. Lupul este invitat de
capră la praznicul făcut
de aceasta.
10. Scaunul de ceară se
topeşte, lupul cade în
groapa cu jăratic şi
moare.

7.Feedback

Fixarea cunoştinţelor se
va realiza prin aşezarea
în ordine cronologică a
imaginilor cu scenele Evaluare sumativă
din poveste. Pe rând, cu Rezolvarea corectă a
ajutorul unei baghete sarcinilor de lucru.
magice care va fi Răspunsurile corecte la
îndreptată către un copil, întrebările adresate.
acesta va fi chemat la Capacitatea de a
măsuţa pe care se află acumula cunoștințe
imaginile şi, în funcţie noi.
de scena care urmează, Exprimă sentimente și
el va alege imaginea şi o CONVERSAȚIA emoții față de
va aşeza pe suport. personajele din poveste
( „biata capră”, ”bieții
iezișori” etc.)
 Copiii răspund cu
bucurie la câteva Analizăm modul în
întrebăi adresate de care au participat copiii
ied. la activităţi:
-Cum s-a numit -au interacționat unii
povestea? (Povestea cu alții;
s-a numit ”Capra cu trei - s-au comportat
iezi„) civilizat ;
- au răspuns foarte bine
-De cine v-a placut in CONVERSAȚIA la toate întrebările;
poveste cel mai mult ? Recompensă - au fost receptivi,
( În poveste ne-a plăcut activi astfel încâ toate
cel mai mult de iedul cel obiectivele au fost
mic. atinse;
-De cine nu v-a placut - merg singuri la
in poveste? ( În toaletă atunci când
poveste nu ne-a placut trebuie.
de lup.) -își spală mâinile și și
- Care sunt personajele le șterg înainte de a
pe care le-am servi plăcinta și după
descoperit în poveste? utilizarea toaletei,
(Personajele pe care le- fără sprijinul
am descoperit în poveste adultului.
sunt: capra, cei trei iezi
şi lupul.)
- Unde a plecat mama
iezilor? (Mama iezilor a
plecat după mâncare.)
-Ce le-a adus mama
9.Evaluarea activităţii capră de mâncare
iezilor? (Mama capră le-
a adus de mâncare
iezilor: frunze, drob de
sare, smoc de flori.)
-Care ied a deschis uşa
lupului? (Iedul cel mare
a deschis uşa lupului.)
- Este bine sa ne
ascultăm parinții și să nu
avem încredere în străini
? (Da, întotdeauna
trebuie să ne ascultăm
părinții și nu trebuie să
 avem încredere în
străini.)

10.Încheierea activităţii

În final, copiii sunt

aşezaţi la centrul
tematic unde se va face
o evaluare a
activităţii din întreaga zi
prin aprecieri asupra
modului de lucru şi se
vor accentua reuşitele
copiilor. Sunt
acordate stimulente
pentru ziua
respectivă.

În încheierea activităţii
se vor face aprecieri
generale şi individuale
asupra
comportamentului
copiilor şi asupra
participării acestora la
activitate.
Copiii vor primi drept
recompense de la ieduț
(plăcinta alivenci ).