Geografie rural

Geografie rural
Spatiul urban

Central orasului

Periferia urbana

Comune priurbane

Comune multipolizate

Spatiul dominant rural

Rural sub influenta

Poli rural

Commune periferice polilor rurali

Rural profund

Asezarile rurale Reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului; formarea unei retele de asezari rurale se face in stransa legatura cu expansiunea Agricola. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominant unei activitati: agricultura, pescuitul, vanatoarea, exploatarea lemnului etc. Uneori, activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit, mici industrii, comert local, alte servicii elementare. De asemenea, asezarile rurale se mai disting prin morfologia si fizionomia lor. Satul este alcatuit din: Vatra satului => gospodariile se anexele lor, cladirile publice, reteaua de drumuri etc. Mosia satului => spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopuri dominant agricole Populatia 1. Crearea si amenajarea spatiului rural

a. In zona temperata b. In zona intertropicala

a. In zona temperate: initial a fost ocupa cu asezari rurale doar terenurile cele mai favorabile: terasele sau interfluviile. Ulterior presiunea demografica determinand ocuparea terenurilor mai putin favorabile: versantii sau regiunile cu exces de umiditate. Dupa secole de modificari a ecosistemelor natural, putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile, inclusive modificari ale retelei hidrografice prin desecari, asanari, regularizari de curs si prin modificarile vegetatiei: disparitia padurii, aparitia
1

Geografie rural

unor perdele forestiere etc. La acestea se adauga crearea unei retele dense de drumuri si poteci. In America de Nord, spre deosebire de Europa, spatiile rurale au fost organizate de la inceput in scopul unei eficiente maxime, pe principii geometrice, deoarece erau destinate pentru a pordice pentru piata, mai putin pentru nevoile locale. Si astazi, proprietatile de talie mare Nord America dau impresia unor peisaje artificiale fara trecut. b. In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale, in special, forestiere, a fost mai dificila (padurea tropicala se reface rapid) Caracterul dominant al ploilor torentiale determina adesea degradarea solurilor, ceea ce genereaza o instabilitate relativa a retelei hidrografice si a retelei de asezari umane. Exceptie: campiile si vaile Asiei Musonice, unde amenajarea complexa a terenurilor prin sisteme de irigatii, terase si popularea straveche, creaza peisaje durabile si armonioase precum cele rurale europene.

2. Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural

a. Conditiile naturale Prezenta apei este considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale. Acestea adesea fiind grupate in jurul fantanilor, a surselor de apa Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale Calitatea solului este esentiala, uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabiel, datorita terenurilor fertile, irigabile, pastrate pentru agricultura. b. Factorii istorici Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. In Europa S asezarile urbane sunt situate pe versantii inalti, pentru ca sunt mai usor de aparat. Formele de organizare sociala sunt in stransa legatura cu regimul proprietatii. De ex. in feudalism erau specifice proprietatile intinse, lucrate cu ajutorul taranilor aserviti; sau fostele state comuniste, in care satele erau grupate in jurul fermelor de stat (CAP) c. Factorii tehnici

Geografie rural

Au devenit importani odata cu mecanizarea activitatilor agricole si impun o tendinta de dispersie a satelor

Curs 2 4. Rolul factorului economic in diferentierea asezarilor rurale In fundctie de structurile agrare si de asezarile acestora fizionomia asezarilor rurale poate capata aspecte specifice privind organizarea habitatului si a modului de viata. EX. satele de rizicultori din Asia Musonica sunt lipsite de dotari necesare cresterii animalelor, iar satele de viticultori din S Frantei se disting prin infrastructura destinata productiei vinicole. Asezarile crescatorilor de animale (Olanda sau Danemarca) se caracterizeaza prin ponderea ridicata a anexelor necesare acestei activitati. Asezarile pescaresti se remarca prin prezenta si importanta portului, inclusiv instalatiile destinate prelucarii si depozitarii pestelui. Asezarile specifice plantatiilor tropicale (cafea, trestie de zahar, arahide, ceai) se remarca prin faptul ca locuinta proprietarului iese net in evidenta cu numeroase anexe, in timp ce locuinetele muncitorilor au o pondere mult mai redusa. Sintetizand putem spune ca in societatile avansate asezarile rurale au un specific economic clar si apropiindu-se uneori de cele urbane. Distingem astefel trei categorii: a) Asezari rurale de tip agro-industrial , acolo unde sunt implantate activitati industriale sau extractive(Brodina, Ostra, Veresti etc.) b) Asezari rurale cu profil agricol comercial, in care se insereaza unele servicii superioare (birouri de banca, firme de asigurari etc.). EX. numeroase targusoare din Moldova: Sulita, Raducaneni, Frumusica, Plopana, Caiuti etc. c) Asezari rurarle cu profil agro-turistic, in regiunile cu un potential natural atractiv, fara sa necesite dotari deosebite (Aistria, Elvetia, N Italiei, E Frantei, Spania). Se ajunge in unele situatii ca dependenta de turism sa fie extrema, majoritatea sau totalitatea veniturilor provenind din aceasta activitate. 5. Caracteristicile dimensionale ale asezarilor rurale Se pot deosebi trei mari categorii: a) Asezari rurale elementare b) Catunula c) Satul propriu-zis
3

Geografie rural

a) Asezari rurale elementare- sunt formate dintr-o singura gospodarie(ferma), frecventa in zonele de colonizare recenta, cu populatie rurala rara: preeria N americana, Australia, Pampas etc. In Europa caracterizeaza regiunile nordice, mai putin propice agriculturii, cu un habittatt dispers(Sacndinavia mai ales). b) Catunul grupeaza mai multe gospodarii (max 15). Sunt si cladiri functionale, desi functia agricola este de cele mai multe ori exclusiva(cladiri cu functie comerciala, scoli, spitale etc.). Un caz particular il reprezinta asezarile de resedinta ale marilor latifundii, specifice Americii Latine. c) Satul propriu-zis, a carui limita inf este de 15 gospodarii, limita superioara a unui sat este greu de precizat, existand pe glob sate cu peste 10 000 locuitori. In medie satele au intre 15 si 100 gospodarii si intre 70 si 750 locuitori. Media satului romanesc este la 800 locuitori. Satul propriu-zis cunoaste o anumite zonare functionala interna, astefel se distinge un nucleu, unde se concentreaza activitatile neagricole, dincolo de acesta intinznadu-se zona functionala agricola care este dominanta. Unele sate dispun de mici zone industriale, ateliere de reparatii etc. Din punctul de vedere al stabilitatii distingem 5 mari categorii de asezari rurale: a) Asezarile rurale efemere b) Temporale c) Sezoniere d) Semipermanente e) Permanente a) Asezarile rurale efemere specifice unor populatii mai putin avansate aflate in permanenta deplasare pentru cautarea hranei. Ele sunt formate din locuinte usoare fara anexe confectioante rapid din materialul local(paravane sau colibe) sua sunt amenajate in adaposturi naturale (scorburi, pesteri etc.). Populatia nu practica agricultura ci practica vanatoare, culesul si pescuitul. Numaru acestor asezari este foarte redus in prezent, mai pot fi intalnite inca in padurile ecuatoriale sau in savanele aride. EX. Pigmeii din Africa centrala, andamanii din Insulele Andaman si populatia vedda din insula Sri Lanka, unele populatii din insulele Kalimantan, Noua Guinee, Mindanao, aborigeni din Australia, bosimanii si hotentotii din S Africii sau la amerindienii din padurea amazoniana. b) Asezarile rurale temporale caractesitice populatiilor mai evoluate, au o stabilitate mai mare, fiind folosite indeosebi in sezonul rece, sunt specifice pastorilor nomazi si grupurilor de vanatori specializati(vanatorii de animale cu
4

Geografie rural

blana pretioana sau pescarilor de salmonide din emosfera boreala).Indiferent de ocupatia pe care o au, genul de vaiata este relativ similar adaptat la conditile impuse de pasunile saracacioase si de c;imatul arid si semiarid. EX. Beduinii din N africii si Orientul Apropiat, Tuaregii din Sahara, cea mai mare parte dintre mongoli, unle grupuri de kazahi si turkmeni din Asia Centrala, pastrii de iaci din Tibet etc. Asemanatoare sunt asezarile temporala din tundra ce apartin crescatorilor de animale din tundra: laponi, samoezi, ciurki etc. In perioada contemporala asezarile pastorilor nomazi sunt supuse unui proces de sedentarizare. c) Asezarile rurale sezoniere, ceva mai stabile si sunt specifice populatiilor care practica transhumanta si practica locuri de munca sezoniere. Sunt de regula asezari duble, una folosita in sezonul rece, mai evoluata, cu anexe necesare depozitarii produselor si una folosita in sezonul cald mai mica si mai simpla, Acest tip de asezari sunt specifice pentru zone din Asia Mica, platoul Iranian, Muntii Atlas etc. Aceste asezari sunt cunoscute si la grupurile de vanatori si pescari din zona artica: la inuiti, acestia se deplaseaza in sezonul estival catre nord, revenind spre sud la incep[utul iernii. La acestia, locuinta de vara este cnstruita din piei de mamifere marine iar cea de iarna este un iglu, construit din caramizi de zapada. d) Aseazarile rurale semipermanente sunt specifice populatiilor care parctica agricultura itineranta in zona tropicala umeda. Sunt frecvente in Africa, Asia de SV, Oceania. Sunt de mici diminesiuni (5-15 locuinte), folosesc ingrasamintele organice ptr a imbunatati calitatea solului, iar caracterul semipermanet al asezarii este dat de incidenta unor epidemii sau a unor conflicete dintre grupuri. Durata de utilizrae a unei parcele de teren este de cel mult 6 ani, dupa care este abandonata, vegetatia naturala acoperind-o treptat. Deplasarea grupului se efectueaza la distante reduse, dupa o anumita perioada revenind la aceeasi parcela. Foarte caracteristice sunt asezarile semipermanente din Insulinda numite kampong. e) Asezarile rurale permanente sunt specifice zonelor cu agricultura stabila, avansata tehnic si productiva. Terenurile agricole sunt complex utilizate, se imbina cultura plantelor si cresterea animalelor. Sunt specifice zonei temperate europene si Asiei Musonice, dar se extinde treptat spre zonele arctice si ecuatoriale in defavoarea celorlalte categorii. Cele mai evoluate asezari permanente, care au beneficiat si de o pozitie geografica favorabila au capatat cu timpul un rol polarizator, tranformandu-se in centre urbane. Majoritatea asezarilor rurale apartin astazi acestei categorii, primele 4 categorii amintite fiind doar exceptii. 6. Morfologia asezarilor rurale
5

Geografie rural

Dupa modul de grupare a gospodariilor descoperim 3 mari categorii de asezari rurale cu numeroase forme de tranzitie intre ele: a) Asezarile dispersate b) Asezarile disociate c) Asezarile concentrate a) Aezrile dispersate Asezarile dispersate sau risipite sunt caracterizate prin risipirea maxima a locuintelor sau gospodariilor distanta dintre acestea putand ajunge de 50 m pana la cativa km. Fiecare gospodarie dispune de un teritoriu propriu utilizat mai intens in imediata apropiere a locuintei(teren arabil, livezi etc.), restul suparfetelor fiind utilizate in scopuri agro-pastorale sau ramanand acoperite cu vegetatie naturala (paduri, pajisti) Acest tip de asezare este codintionata cel mai adesea de practicarea unei agriculturi specializatre in cresterea in animaleor, ca in V Frantei, Muntii Alpi sau Pen Scandinavia. In alte situatii dispersia este rezulattul practicarii unei culturi de piata foarte productive care necesita o permanenta intretinere (viticultura, pomicultura). Cele mai caracteristice regiuni cu asezari dispersate sunt cele prezente in Lumea Noua (Podisul Preerilor, Cp Mississippi, Argentina, Australia), extremitatile vestice si nordice europene, unle sectoare ale lantului alpino-carpatic etc. Locuintele izolate se pot transforma, prin divizarea proprietatilor, in grupuri de locuinte care evolueaza catre catune propriu-zise(Muntii Apuseni, unde poarta denumirea de cranguri). Dezavantaje: Lungimea excesiva a retelei de drumuri dintre locuinte Acces dificil al populatiei catre serviciile elemetare, mai ales in timpul iernii b) Asezarile disociate(rasfirate) Se disting prin gruparea gospodariilor in vatra satului intr-un perimetru mai clar delimitat, distanta dintre gospodarii dedepansind 50 m, spre deosebire de satul dispersat, satul disociat dispune de o retea de drumuri bine conturata, stabila si bine intretinuta. Terenurile intravilane sunt utilizate de obicei in scopuri pommiviticole, viticole si legumicultura. Satul disociat prezinta nnumeroase variante:

Geografie rural

Satul nebulos caracterizat printr-o retea complicata de ulite, care contiunua in interiorul vetrei, in unele cazuri, poate lua o forma vag radiara. Este cel mai raspandit tip de sat din Romania specific ptr podisul Moldovei sau subcarpati, dar poate fi intalnit si in late tari din centru si E Europei. Satul liniar, in lungul unei vai, pe unul din malurile sau pe ambele maluri ale unui rau, frecvent in regiunile montane. In Romania este satul caracteristic ptr vaile carpatice (valea Bistritei), Pdisul Getic, grindurile fluviale din regiunile de campie sau pe digurile de protectie(Olanda, Cp Padului, Asia Musonica). La marginea padurilor apar adeseori sate liniare, fiecarei gospodarii corepunzandui o portiune de teren, perpendiculara pe bordura forestiera. Satul liniar evolueaza adesea spre tipul de sat concentrat. c) Satul concentrat (adunat)

Caracteristici: Intre gospodarii nu mai raman spatii, se ajunge la o compactitate locuintele formand fronturi continue in lungul strazii Densitatea gospodariilor este foarte mare, terenurile agricole fiind situate aproape exclusiv in extravilan EX. In oazele tropicale de pe v. Nilului sau din Sahara, sau in regiunile montane din zona mediteraneana, tarile Magrebului, S Europei, Orientul Apropiat Satul concentrat poate fi rezultatul unei colonizari sistematice, organizate de catre stat, cu o tendinta de geometrizare a vetrei si a retelei stradale (vestul Poloniei actuale si estul Germaniei).

Variante ale satului concentrat: Satul cu piata centrala, unde gospodariile se insiruie in jurul unui spatiu central de forma alungita, cunoscut in Germania. Satul cu piata centrala rectangulara, alungita, frecvent in UK (green village) Satul strada, unde gospodariile sunt dispuse in front continuu in lungul unei singure cai de comunicatie (Strassendorf) Satul labirintic, cu o retea stradala foarte complicata, cu multe ulite fara iesire, inchise. Este specific tarilor arabe, frecvent intalnit in Siria, Libia, Algeria. Satul planificat, de forma exclusic geometrica, fie rectangulara, asa cum sunt multe dintre satele noi create in perioada sovietica, in apropierea colhozurilor; sau forma circulara precum asezarile de tip kibbu in Israel.

Asezarea circulara se caracterizaeaza prin dispunerea locuintelor si a anexelor gospodaresti in cerc. Satul circular caracteristic este kraalul, prezent la popoarele de
7

Geografie rural

pastori africani din savana(masai), dar apare si in Noua Guinee, la ameridienii dinnbazinul fluviului Paraguay etc. Spatiul circular central este destinat animalelor domestice, care sunt mai nine pazite pe timp de noapte. EX Charlottenburg jud Timis

7. Locuinta rurala
Dupa materialul de constructie deosebim: Casa din lut sau din caramida nearsa (chirpici), specifica orientului apropiat, unde insolatia puternica si precipitaiilor reduse, le asigura acestor locuinte o durata mare. Sunt intalnite si in tarile Africii, Sahel. Platoul Iranian, NV Indiei, China etc. IN SE Europei, frecvente sunt casele de chirpici, in special acolo unde lipsesc alte materiale mai dure (lemn, piatra), acoperisul traditional din materiale usoare (paie, stuf), sau din lemn (sindrila) fiind inlocuite in perioada moderna din tabla, tigla, azbociment. Locuintele din piatra, specifice regiunilor unde acest material este abundent: Grecia S Italiei, S Spaniei, Muntii Atlas etc. Aceste locuinte sunt foarte rezistente. Locuintele din caramida arsa, sunt mai evoluate fata de precedentele. Sunt specifice Europei, fiind cunoscute din Antichitate, foarte rezistente, caramida arsa fiind un material de constructie foarte des utilizat. Independent de Europa caramisa arsa a aparut si in China tot din Antichitate. Casele traditionale din caramida au, de obicei, acoperisul facut din tigla, ardezie, olane etc. Locuinta din lemn, frecventa acolo unde lemnul este usor de exploatat, in specil in zona boreala a padurilor de rasinoase (Canada, SUA, scandinavia, Rusia, zonele montane alpine si carpatice). In zona interopicala umda, locuntele din lemn sunt mai simple, utilizand masiv si material lemnos usor: frunze, crengi, coaja de copac, ierburi (EX: Insulinda, Africa Ecuatoriala, unele regiuni ale Americii Latine etc.) Locuintele din caramizi din zapada, specifice inuitilor Locuintele din caramizi de turba, intalnite in zona boreala rece: Islanda sau N Canadei Locuintele din material textil, corturile din Asia Centrala Locuintele din materialel mixte: schelet de lemn umplut cu caramizi(Germania, UK), schelet de lemn si implututa din rogojini sau carton(Asia de SV, Japonia), schelet de lemn si umplutura de lut, valatuci (E Europei).

Forma caselor rurale

8

Geografie rural

a) Locuinta rectangula b) Circulara c) Plutitoare d) Sub acoperis de stanca a) Locuinta rectangula Cea mai raspandita, cu mai multe incaperi, cu acoperisul in 2-4 ape, se suprapune pe aria locuinteloir din lemn sau caramida din N Euroasiei (izba ruseasca = locuinta rectangulara din lemn, cabana in Am de N). O varianta a locuintelor rectangulara sunt locuintele palafitice, contruite pe stalpi deasupra nivelului solului, ca adaptare la inundatii, si ptr asigurarea unei aerisiri mai bune, in conditiile unui climat ecuatorial cald si umed. Casa cu acoperis plat, este specifica zonelor aride din N Africii, Orientul apropiat si Tibet. Acoperisul plat serveste ca terasa uneori ptr odihna pe timpul noptii si tot aici este amplasat rezervorul care colecteaza apa de ploaie. Locuinta tip palisata, facuta din stalpi de lemn battuti direct in pamant, specifica caselor vechi din Scandinavia. b) Locuinta circulara Este mai frecventa in Africa si cnoaste o variettae de forme la fel de mare de la coliba stup, cu schelet de lemn si acoperita cu lut sau argila. In Europa in S Italia, locuintele crculare numite Truli, care cuprind mai multe incaperi, acoperite cu o bolta de piatra sau de lemn de forma conica. Bordeiul este specifica zonelor cu ierni reci si lipsite de materiale de constructie. Este o locuinta mixta, partial excavat, partial construita. A disparut treptat in ultimele decenii. c) Locuintele plutitoare Amenajate in barci mai mari din lemn, acoperita, frecvent intalnite in Indochina si in Indonezia, mai ales in deltele marilor fluvii, unde densitatea populatiei este foarte ridicata iar spatiul construibil extrem de redus. d) Locuintele sub acoperis de stanca Acestea apar foarte rar, specifice unor populatii amerindiene, din SV SUA si Mexic, care utilizeaza specificul reliefului local, amenajand grote pe care le protejeaza la intrarea prin montarea unei placi lungi de stanca rezistenta, relativ plana, care asigura protectia in fata intemperiilor (cazul populatiei pueblo din Arizona si N Mexicului).
9