Sunteți pe pagina 1din 1

POVESTEA UNEI CIUPERCUE

( Poveste n versuri, creat de educatoare) Dioan Maria, Grdinia cu p.p.nr.8, Cmpia Turzii

Bulinua, ciupercua, dormea obosit dup o zi cu soare, n care, a tot crescut i-a tot crescut, pn cnd s-a fcut mare! Un strop de rou a trezit-o n zori i grbit s-a aplecat s se priveasc n micua oglinjoar, printre fire de iarb i flori. Dar, vai! Ce suprare! Unde-i podoaba de pe plrioar cu care ea se mndrea tare? Poate vntul cel hoinar, c e cam trengar, i-a risipit bulinele de mrgritar? Nimeni n-a tiut s-i spun: nici soarele, nici iarba i nici blnda lun! A plns, s-a suprat, apoi pe soare l-a rugat: - Soare luminos, nu poi s-mi fi de folos? - Nu, eu nu tiu s desenez, dar, ca s nu te ntristez, am s-l rog pe Ionel,biatul cel cuminel. i Ionel, cel cuminel, i-a srit n ajutor i-a pictat cu mare spor, cinci buline colorate, rotunde i minunate. - Uite-acuma, frioare!- rde vesel mndrul soare; nu-i aa c-i minunat, plria-i colorat?