Copilria este un trm magic. Nu tim cnd i unde ncepe i nu tim cnd i unde se termin.

Ne trezim doar c numai suntem copii, c am ieit din copilrie, uneori fr s o fi trit pe deplin Copilria este o lume fermecat, duioasa, dulce, lin, n care orice se poate ntmpla. Orice! Este vrsta la care suntem cel mai aproape de Dumezeu si de toate tainele existenei. Ne putem ntlni oricnd cu balaurul cu apte capete, cu zgripuroaica cea hain, putem fi vrjitori, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minii i s credem cu trie c am fost acolo cu adevrat Copilria este singurul moment al vieii n care trim totul la maxim intensitate. n care plngem i rdem n aceeai zi, n care ne suprm i iertm dup cteva momente, n care suntem singuri i totodat cu toat lumea. Apoi, pe msur ce trec anii, pe msur ce ne maturizm, nebunia si exuberana copilriei dispar. Devenim mai serioi, zmbim mai puin, nu ne mai bucurm de orice nimic care ni se ofer, avem gusturi, pretenii rafinate Nu mai credem n magie, nu mai credem in Mo Crciun i in sacul su plin cu jucrii, nu mai credem c mama i tata sunt cei mai extraordinari prini din lumea asta Nu mai iubim cu detaare si pasiune, nu mai roim atunci cnd greim, numai chiuim de bucurie atunci cnd cineva ne ndeplinete o dorin mult ateptat. Cnd ncepe i cnd se termin copilria? Nu tim. tim doar c, la un moment dat, ne e ruine s ne mai comportm ca nite copii. Avem pretenia i dorim s fim tratai ca aduli. Ca persoane pe deplin responsabile, mature. Pierdem jocul, pierdem libertatea i pierdem nemrginirea. Devenim sclavii propriilor nostre prejudeci i autolimitri. Ar trebui ca mcar n suflete s ramnem venic nite copii.

CACIULITA FERMECATA
A fost odata ca niciodata o fetita care ura caciulitele, sau mai bine zis nu suporta sa i se puna nimic pe capsor, nici bonete, nici bentite si mai ales nu caciulite! Parintii fetitei erau tare ingrijorati pentru ca venea iarna si fetita lor va umbla din nou cu capul descoperit prin ger.I-au adus fetitei toate felurile de caciuli si palarii, doar, doar ii va placea vreuna dintre ele: caciuli din puf de strut, din lana de borangic, din fire de matase, dar fetita le refuza pe toate. Si a sosit nemiloasa iarna cu ger si crivat ce alunga trecatorii de pe strada. Intr-o dimineata micuta zari pe geam covorul alb de omat proaspat asernut peste toamna.Degeaba au insistat parintii sa

nu iasa afara fara caciulita ca ii vor ingheta urechiusele.Nu a fost chip sa o convinga pe micuta.Si astfel au iesit la sanius cu totii.Ziua a fost minunata, cu bulgari pufosi si gheata lucioasa pe patinoar.Insa in acea seara micuta s-a intors acasa cu urechile complet inghetate.A adormit plangand de durere cu parintii sai alaturi privind-o ingrijorati. In toiul noptii micuta a fost trezita de cantecul unui fluieras.Privi uimita spre noptiera ei pe care statea cocotat un spiridus micut ce canta la fluier. -Ce cauti in camera mea?a intrebat micuta. -Sunt Spiridusul urechilor inghetate si am venit sa aduc un pic de alinare urechilor tale.Mi-au trimis vorba ca sunt tare chinuite pentru ca mataluta nu vrei sa porti iarna nici o caciulita. -Da....asa este, spuse micuta. Si apoi observa caciula minunata a spiridusului.Era o caciulita cum alta nu mai vazuse pana atunci, de un verde proaspat si cu un varf lung, lung de care atarna un clopotel minuscul. -Dar tu de unde ai caciulita aceasta minunata? il intreba micuta pe spiridus. -Aceasta caciula este speciala, o am de la bunica mea, Zana firelor de lana. -Tare mi-as dori si eu o caciula ca a ta.Nu poti vorbi cu matusa ta sa-mi faca si mie una? -Uite cum facem, spuse spiridusul zambind. Eu iti daruiesc tie caciulita mea daca-mi promiti ca o vei purta mereu cand este frig afara si-ti vei acoperi bine urechiusele. Fetita incuviinta din cap fericita, spiridusul ii darui caciulita, si pleca fericit ca mai salvase o pereche de urechiuse de la inghet. Asadar dragii mei, purtati caciulite iarna sau rugati-va sa va gaseasca Spiridusul urechilor inghetate ca e tare ocupat!

DE CE CAD FRUNZELE ?
A fost odata ca niciodata o fetita indragostita de natura.Iubea animalele, soarele, iarba dar cel mai mult iubea padurea.Padurea din spatele casei ei ce o intampina dimineata cu triluri inalte de pasarele si o proteja vara de arsita. Intr-o zi micuta gasi poarta din spatele casei deschisa si fugi intr-un suflet spre covorul verde.Intra in padure si se pierdu fericita in bratele ei cu parfum de muschi si brad.Urmand poteca invatata de la bunica, micuta se lasa dusa de firul viselor frumoase si astfel nu si-a dat seama ca se ratacise, pana cand ajunse intr-un luminis.Si a ramas in loc vrajita de ceea ce vedea:in mijlocul luminisului, pe covorul moale de iarba, se inalta falnic un stejar stacojiu, inconjurat de ceata diminetii de toamna.In jurul stejarului, o adunare de spiridusi si zane discuta aprins.Micuta se ascunse in spatele unui tufis

de catina pentru a-i privi si asculta fara a fi vazuta. -Stejarul s-a aprins azi in zori!spuse o zana micuta. -E timpul sa dam de veste animalelor!adauga de la radacina stejarului un spiridus rotofei. -Toamna e pe terminate dragii mei!adauga o zana inalta si plapanda ca un fir de grau. Toamna?Ce inseamna Toamna?Se intreba micuta,cand,ca la un semn,stejarului incepura sa-i cada una cate una toate frunzele stacojii.Zanele si spirisdusii se ridicara toti ca la un semnal si incepura sa culeaga frunzele stacojii de pe ramuri asezandu-le pe pamant. -Nu!Opriti-va!Ucideti copacul!striga micuta fara sa vrea. Toate fiintele fermecate se oprira din zbor privind spre puiul de om ce ii observa de la marginea luminisului. Zana plapanda ca un fir de grau se indrepta spre micuta, apoi toti, unul cate unul formara un cerc in jurul ei. -Un pui de om!Ce minune!Nu am mai vazut asa ceva!spuse spiridusul rotofei. -De ce spui micuto ca ucidem stejarul?o intreba zana micuta pe fetita. -Pentru ca ii smulgeti frunzele.Raspunse micuta mai mult fermecata decat speriata de adunarea din jurul ei. -Dar noi nu facem decat sa-l ajutam,raspunsera toti in cor. -Nu cunosti povestea toamnei? Si astfel fetita asculta fermecata povestea depanata de zana plapanda. -Demult, cand pe pamant existau numai zane si spiridusi, Mama Natura era stapana peste toate.Atunci existau numai doua anotimpuri: Iarna si Vara.Intr-o zi Pamantul se duse la Mama Natura si ii spuse:Maria ta, am si eu o rugaminte;iarna imi este tare frig, chiar si sub stratul de omat, nu ai putea sa faci cumva sa-mi fie cald pe timpul iernii?Mama Natura se gandi indelung si se hotari sa mai

creeze doua anotimpuri. -Toamna, frunzele tuturor copacilor, in afara de brad si pin, vor cadea, spuse Mama Natura, ca sa acopere astfel pamantul cu o haina calduroasa inainte de venirea Iernii.Primavara toata natura va reinvia si se va pregati pentru belsugul verii. Si asa au ramas lucrurile si in ziua de azi. -Noi zanele si spiridusii nu facem decat sa ajutam copacii sasi lepede frunzele, ai inteles micuto? Dar fetita dormea adanc intinsa pe covorul de frunze, imbatata de mirosul padurii, de povestea fermecata si linistita ca la Primavara, stejarul va fi din nou verde. Noapte buna Maria.

De unde vin fluturii?

Padurea din spatele casei este fermecata.Maria este sigura de asta pentru ca atunci cand merg impreuna,ea si mama,la plimbare in padure,se intampla mereu ceva extraordinar. Deunazi,soarele iesise pe cer mai devreme sa anunte o zi minunata.Mama si Maria s-au indreptat catre padure tinandu-se de mana,fermecate de frumusetea ce se intrezarea printre ramuri.Dupa un ceas de mers agale pe poteca magica,s-au oprit la umbra unui pin ca sa viseze in voie.Zborul unui fluture minunat o trezi pe Maria din reverie.Apoi sosi si al doilea fluture si inca o mie... -Mami!Mami!Uite un nor de culori!De unde vin? -Culorile acelea se numesc fluturi. -Si de unde vin fluturii mami? -In fiecare noapte,cand copii viseaza frumos,din fiecare vis,se naste cate un fluture... Si astfel Maria si mama ei s-au intors acasa pe poteca magica si in noaptea aceea,din visele Mariei, s-a mai nascut un fluture...

Dedicatie:Mariei fascinata de fluturi

0 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare Postri mai noi Pagina de pornire Abonai-v la: Postri (Atom)

COPYRIGHT

Basme pentru Maria Toate textele de pe acest site sunt proprietatea Basme pentru Maria i nu pot fi reproduse sau redistribuite n orice fel de media fr permisiunea autoarei. Excepie face citarea (preluarea unui singur paragraf din blog post) pe alte bloguri sau site-uri, care este permis cu acordarea creditului i publicarea link-ului corespunztor. CONTACT BasmepentruMaria@yahoo.com Vizualizai profilul meu complet

SUMAR
2010 (1) ianuarie (1)

Distribuie