Sunteți pe pagina 1din 7

Evaluare motrica si somato-functionala Cursul nr.

2 BFT

Conf.univ.dr. ELENA MOLDOVAN Ce este motricitatea? Conceptul de motricitate este definit ca exprimand o insusire a fiintei umane innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni si externi, sub forma unei miscari. Motricitatea reuneste totalitatea actelor motrice efectuate pentru intretinarea relatiilor cu mediul natural sau social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice ramurilor sportive. Este vorba de actele motrice realizate prin contractia muschilor scheletici. Capacitatea motrica cuprinde: - componente stabile: aptitudini, calitati motrice, deprinderi motrice, structuri operationale, cunostinte, experienta; - componentele de stare: motivatie, stari emotionale, care pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea capacitatii motrice. Analizele intreprinse au dat o intelegere foarte larga termenul de aptitudine totala, care ar cuprinde urmatoarele parti: a) capacitatea psihica b) capacitatea perfecta c) efectuarea eficienta a miscarilor corpului, incepand cu statul in picioare, mersul, alergare d) atitudine corecta a corpului ca rezultat al unui bun tonus muscular si capacitate de control. n categoria aptitudinilor psihomotrice apar: 1.Lateralitatea n categoria aptitudinilor psihomotrice apar: Lateralitatea

este dat de o dominaie funcional a unei emisfere cerebrale care se traduce n preferina utilizrii unei anumite jumti corporale Exist mai multe tipuri: clar: persoana utilizeaz o anume jumtate corporal (ochi, urechi, mn, picior)

confuz: n care persona folosete elemente din ambele pri dar nu la acelai nivel contrariat: este lateralitatea ce se obine printr-o educaie gestual contrar suportului genetic ambidextria: persoana utilizeaz cu aceeai ndemnare elemente de la acelai nivel are un suport genetic cea contrariat se obine fie n context educaional fie sportiv, este acompaniat de consecine: tulburri n achiziia scris-citit ntrzieri la nivelul imaginii de sine tulburri de comportament minciuna, fuga tulburri de nvare pn la 6-7 ani plasticitatea emisferelor cerebrale permite schimbarea lateralitii pentru cazuri speciale, dup 6-7 ani schimbarea lateralitii determin consecinele menionate mai sus i persoana are nevoie de intervenie terapeutic n ceea ce-i privete pe sportivi elementele de ambidextrie i lateralitate contrariat faciliteaz obinerea unor performane i de aceea trebuie pus problema terapiei tulburrilor consecutive.

Schema corporal

se refer la imaginea parial sau total, static sau dinamic, pe care o persoan o are despre propriul corp n raport cu mediul nconjurtor schema corporal este cu 2 sau 3 cm mai mare dect n realitate, aceast diferen fiind zona de siguran, mrimea acestei zone este corelat cu imaginea de sine i sentimentul de securitate care le are persoana Ideomotricitatea reprezint o activitate motric declanat de o imagine, cercetrile actuale au demonstrat, prin nregistrri EEG (electroencefalograme)i prin computer tomografic c creierul uman nu face distincia ntre o micare efectuat n mod real i o micare imaginat

pornind de aici s-au dezvoltat antrenamentele ideomotorii i chiar antrenamentele mentale Coordonarea static i dinamic coordonarea static i dinamic, prima, n situaiile n care subiectul are ochii nchii sau n condiii de proast iluminare, echilibrul este determinat de impulsuri asigurate de aparatul vestibular, impulsurile vestibulare sunt integrate la nivelul cerebelului i nivel cerebral. Capacitatea motrica reprezinta un complex de manifestari preponderent motrice, conditionat de nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice, indicii morfofunctionali, procesele psihice si procesele biochimice metabolice, toate insumate, corelate si reciproc conditionate, avand ca rezultat efectuarea eficienta a actiunilor si actelor solicitate de conditiile specifice in care se practica motrice. Calitatea motrica este definita ca aptitudine a individului de a executa miscari cu indici de viteza, forta, rezistenta, indemanare, etc. Comportamentul motric, att static ct i dinamic, se constat urmrind toate aciunile subiectului examenului somatoscopic. subieci - hipermobili - mobili - atoni - instabili Acetia din urm vor transpira n palm, vor fi emoionai, cu extremiti reci, cianotice. Se apreciaz de asemenea i existena anumitor ,,ticuri motorii,anumite micri necontrolate, spontane ale unor segmente ale corpului. a) Sisteme anaerobe Sistemul anaerob se refera la sistemul ATP-PC, denumit si anaerob alactacid, deoarece in timpul functionarii lui nu se produce acid lactic, la sistemul fosfagen si la sistemul acidului lactic b) Sistemul ATP-PC Pentru ca muschii pot inmagazina numai o cantitate mica de ATP, depozitele energetice se golesc rapid cand incepe o activitate solicitanta. Drept raspuns, fosfocreatina (PC), inmagazinata si ea in celula musculara se descompune in creatina (C) si fosfat (P). c) Sistemul acidului lactic

Din cauza absentei O2 in timpul descompunerii glicogenului se formeaza si un subprodus denumit acid lactic(LA). Cand efortul de mare intensitate continua un timp mai lung, se acumuleaza in muschi cantitati mari de acid lactic, cauzand oboseala si in cele din urma incetarea activitatii fizice. d) Sistemul aerob

Sistemul aerob are nevoie de 60 pana la 80 de secunde pentru a produce energia necesara . Frecventele cardiaca si respiratorie trebuie sa creasca suficient pentru a transporta o cantitate corespunzatoare de O2, la celulele musculare, permitand glicogenului sa se descompuna in prezenta oxigenului. Glicogenul este sursa de energie folosita pentru resinteza ATP in sistemele atat lactacid cat si aerob. Sistemul aerob insa descompune glicogenul in prezenta oxigenului, producand putin acid lactic sau deloc, ceea ce permite sportivului sa continue efortul. Somatoscopia general: urmrete descoperirea deficienelor fizice sau de atitudine ale corpului i apreciaz: statura: subieci pot fi: - normostatural - hiperstatural - substaturali starea de nutriie: subieci pot fi: - normoponderali - hiperponderali(pn la obezi) - hipoponderali (pn la debili fizici) Examinarea somatoscopic instrumental

Dezvoltarea somatic este msurat i apreciat prin intermediul testelor realizate cu ajutorul aparaturii specifice ce nregistreaz date obiective. Se poate realiza cu:

- firul de plumb - cadrul antropometric de simetrie(CAS). Are dimensiuni de 2 m nlime i 1 m lime Gradarea se face pe orizontal de la mijloc, de la punctul 0 spre dreapta i stnga, din 10 n 10 cm, iar pe vertical de jos n sus de la 0 pn la 200 cm. Astfel, CAS este mprit n ptrate cu latura de 10 cm. Verticala din mijloc, de la punctul 0 se suprapune liniei mediane a corpului. Examinarea somatoscopic instrumental se realizeaz din spate, profil i din fa.

- Dezvoltarea fizic este aciunea de influenare a creterii corecte i armonioase a organismuilui, concretizat n indici morfologici(somatici) i funcionali la nivelul organismului sntos . - Nivelul indicilor morfo-funcionali este rezultatul cumulativ al factorilor ereditari,de mediu natural i de mediu social.Din ultima categorie face parte i exerciiul fizic. - Influenele exerciiilor fizice asupra dezvoltrii fizice urmresc trei obiective prioritare: -de armonie ntre indicii morfologici (somatici) i cei funcionali -proporionalitate ntre indicii somatici -proporionalitate ntre indicii funcionali

Indicii somatici / morfologici si functionali / fiziologici ai organismului reprezinta una dintre cele mai importante componente din domeniu, avand legatura directa cu un obiectiv prioritar: perfectionarea dezvoltarii umane. Se urmareste, pe acest plan, obtinerea unor indici superiori si armoniosi, in corelatie optima cu varsta subiectilor. Atitudinea global se apreciaz prezentarea general a corpului ca i starea psihic a copilului. Valorile normale pot fi foarte largi, iar deficienele pot fi prin lips, exces sau asimetrice. Aprecierea atitudinii corecte se face n raport cu poziia normal a coloanei vertebrale; orice deformaie a acesteia determin apariia unor

deficiene sau atitudine deficitar a corpului. Exist diferenieri ntre atitudini i deficiene fizice propriu-zise. Pentru aprecierea atitudinii

se pot utiliza mijloace simple firul cu plumb care trebuie s treac prin dreptul lobului urechii, mijlocului umrului, mijlocului marelui trohanter, n spatele rotulei i n faa maleolei externe Dup gravitatea lor, devierile coloanei vertebrale au fost mprite n patru grade : 1) Devierile de primul grad, denumite i atitudini, reprezint o curbur uoar, caracterizat prin faptul c printr-o micare a coloanei n sens invers curburilor existente se corecteaz i se hipercorecteaz. Aceste devieri beneficiaz de tratament prin exerciiul fizic corectiv. 2) Devierile de gradul al doilea pstreaz un grad de mobilitate, adic se corecteaz, dar nu se hipercorecteaz. Ele pot fi nsoite de uoare deformri ale toracelui i pot prezenta curburi de compensare. i acestea beneficiaz de tratament prin exerciiul fizic. 3) Deviaiile de gradul al treilea sunt fixe i ireductibile, accentuate, cu deformaii toracice corespunztoare. Pot fi nsoite de diferite tulburri organice. Nu putem obine corectarea lor dect parial, dar putem preveni agravarea. 4) Grupa a patra cuprinde deviaiile monstruoase ale coloanei vertebrale necesitnd tratament ortopedic.

Examenul antropometric

Antropometria este metoda de apreciere obiectiv a dezvoltrii staturale, a strii de nutriie, a proporiilor de dezvoltare a diferitelor segmente, este o investigaie ce apreciaz construcia corporala prin msurtori specifice . Examenul antropometric

permite interpretarea datelor antropometrice fata de media statistica a staturii i greutii populaiei normale din Romnia Deosebit de important este ca msurtorile antropometrice s se fac dup un sistem unitar, astfel nct valorile s se poat compara ntre ele. Determinarea indicilor specifici prevede: rata de cretere

rata de dezvoltare diagnostic de postur Indice Erismann, Indice bust, Indice bidiametric, suprafaa corporal, excesul de esut adipos, greutatea optim,

Indicatori somatici

Statura, talia sau nlimea, este valoarea antropometric n raport cu care se interpreteaz toi ceilali indici. Se msoar n poziia stnd, cu clciele, fesele i omoplaii lipii de perete sau taliometru, brbia n piept, astfel nct marginea superioar a conductului auditiv extern i unghiul extern al ochiului s se gseasc pe orizontal.

Indicele Quetelet. Se mai numete i indicele de corpolen a lui Bouchard sau indice de nutriie. Se calculeaz mprind greutatea n grame la talie n centimetri. Valoarea medie pentru brbai este de 400 grame pentru fiecare centimetru din nlime. Peste 500 grame pe cm. tendin de obezitate i sub 300 grame pe cm. tendin de slbire. Acest indicator se poate modifica odat cu vrsta. I.Q. = Greutatea / Talie Indicatori funcionali

Aceti indicatori se msoar pentru a pune n eviden modificrile produse de practicarea activitii fizice i arat n general felul cum organismul celor testai reacioneaz la efortul depus

Frecvena cardiac, reprezint numrul contraciilor miocardului n unitatea de timp. Msurarea se face prin metoda palpatorie la vena carotid, n ortostatism. Frecvena respiratorie reprezint ciclul de respiraie n unitatea de timp. Se msoar prin metoda palpatorie, avnd valori medii n repaus de 12-18 respiraii pe minut. Se msoar n respiraii pe minut