Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere.. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare.INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi. . atlt fn riishitul acestui continent. care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi. PIng In prezent. semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. iar la altele loca americanil. In schimb. . I . Nurniirul familiilor de albine a crescut. loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. la 30 de zile. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) . In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex. rnai dificile decit fn trecut. respectiv. flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu. c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh. De notat ins2. Ca m a r e . deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac). Nosemoza. o asifel de optid nu rnai satisface.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului). fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. Este - . notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. combaterea lor nemaifiind o problem5.. principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei. qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. de ce n-am spune-o. c f t $i pe continentul american.

cum numai un fenomen uimitor. iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. la ilustrarea acestei cgrti. M. Ie$irea din impasul acestor realittiti. precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. m5 impresioneaz5. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general). care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile . Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac. fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. P. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere. in scopul ca apicultorii. rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii.agentul patogen nu inseamn5 nimic. asa G o fa&. cu mijloace terapeutice. doc. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti. ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare. Far5 a fi a$a de categoric ca dr.C. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. De asemenea. pentru o mare stupinti. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi). fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. Tin sg multurnesc in incheiere dr. supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. obligg la medicatii permanente. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti. in natur5 si in stupi. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest. respectiv. 1 .cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. s5 p o a s verifica. cu toate consecintele negative.A. ins5 omniprezenta acestor agenti.. m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine. aproape miraculos. Marin. Bucurqti $i dr.P. in cel mai fericit caz. terenul este totul". Agachi. din cadrul aceluia~laborator.

puietul viros. mogtenite ca atare. amibiaza. ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia. de diverse minuscule vietuitoare. altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni.cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale. varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8. puietul in sac. puietul pietrificat. sau a ~ t e a p t i . din arsenalul plantelor. Cunoaqterea. care ar putea fi considerate drept audeu). agenti etiologici sau agenti cauzali. cilin- ' . f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice. in linii mari. care adesea antreneazi moartea individului.A a acestui conflict. Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. acarapioza. Astfel. In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei.NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate. paralizia. Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. loca americani. ca qi la celelalte specii de animale. loca europeani. Altele patrund din afar& datoriti contactului .direct sau indirect . iar altele sint imprumutate din afarA. iar nosemoza. unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens.pentru a se inmulti. atft a agentilor patogeni. paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) . c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. o scadere a fortelor organice de apirare. tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni.

enop aq53 pnop aqedn.ro3 '(aqe?!. s p l a u o ~ a8e.o d q q d n l er.IOT 1nd.rolaa e aun~saadap !alua.xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq .!. u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q . 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa .n p d q d p s a a a u pp8.as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as.ape-rqat 'po3u.10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.red!zps) 1 3 3 a .a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p .x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p .g ~ a e q o l d p 'poao~d~p . nu 'q1nt.n q e d a l p nqed '.u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .poao~!~e$s .rqaq ..18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue.?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@.~zarue~ u g 8 '.q aleod .rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .m$rre~uj nes .

3). Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad. 3. iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici. testarea unor medicarnente noi. agentul cauzal a1 locei arnericane). fapt ce aratli: intre altele. Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm). sau diagnostic experimental. ins5 specifice. a1 cultwii bacteriene. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile. fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5.spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. Culturile bacteriene sfnt Fig. datoritd dimensiunilor reduse. trec prin filtrele care retin bacteriile.b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel. mirosului ete. Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron). BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii.spori. sporii R. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil). ~espectivEn forme precelulare. prepararea de s e r e gi vaccinuri. apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f . unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex. membran5 si eventual cu nucleu. prin faptul c2. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive. d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective. c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. h ce prlvgte conformatia. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. Datoritg functiei pe care o indeplinesc. Cind conditiile redevin favorabile. 1 4 baekrienl : a . de inmultire. n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei.t5m5toare asupra organismului gazd5.. stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. larvae. formatiuni robunde sau ovale. El este lipsit de asemenea $i de fernenti. pus pe baza aspectului.

Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. numite incluzii celulare. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate.de iritare qi consecutiv de inflamare -. c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute. Ciupercile. avind in interior o ma& protoplasmatid. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene.caracteristice. fmpletite htre ele ca o @siturii.de sustragere din hrana. Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse. Astfel. sau temporari. compresie.albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. toxic5 . Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis. perforare sau traurnatizare . mecanic5 . care ajuti la identificarea virusurilor. care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. Intensivitatea poate f i slabg. 200 000 specii). medie sau masiv5. Dup5 locul unde paraziteazg. In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin. boli sau chiar moartea. Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie. cirora le provoac5 daune. Varroa jacobsoni) si endoparaziti. D U N distrugerea unei celule. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de . Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- . Malpighamoeba mellifica). dar care au o structur5 organic5 tipic5. reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. din altele se extrag antibioticele. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie. Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna.-. numite $i fungi sau micete. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente.de obstructie. iritativi . 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor.de intoxicare. shgele sau wsuturile gazdei -. Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie . Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor. prin descompunerea corpului lor. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere.

In unele cazwi. Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. Celulele fagocitare (leucocite. limfocite etc. folosind substanta organic2 a acestora. fie direct. care se dezvolta pe seama fiintelor vii. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor. este numai un element de rezistenti.in timpul vietii -. a ciror aglomerare formeazg puroiul. Exist5 alte st&i de imunitate natural. spre deosebire de celelalte plank. Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. care. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii. Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. realizat prin adaptarea speciei . ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. DupA modul cum se hrilnesc. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi.) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism. sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele . pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi. care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. datorate unor elemente humorale sau celulare. El se formeaza din miceliu. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare. oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. fie prin spori. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. ciupercile se impart in saprofite. iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . Avind ~i rol de multiplicare.de-a lungul vremurilor sau a individului . avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. respectiv pe bazi de substante organice. $i parazite. acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. dupi cum am viizut. In cazul inmultirii sexuate. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte. care. Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. cu ajutorul luminii. altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor).

Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. ai nosemozd etc. fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. lgptigor $i propolis). rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. aceste antibiotice conferli. cearg. produseior apicole o certi valoare terapeutic5. Zimmermann. care erau cele mai slabe. caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi. Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi.antigen"). un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb. In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei. el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor. Este vorba de .. Dup5 cercetibrul elvetian P. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele. Acest gen de imunitate se nurneqte activii. fmprumutats din arsenalul plantelor. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. In cadrul acestui conflict. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. In c-1 altor boli mai grave. Rousseau. persistfnd uneori toat5 viata. albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. p8stur5.fitoncide. ai septicemiei. respectiv imunitatea. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ. b) primind anticorpi specifici. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen . care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . De asemenea. Mai mult. La albine rezistenta naturalg.). Dr. datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. . precurn qi cu ocazia bolilor. ca loca sau ascosferoza.

Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec. ins5 numai la inceputul see. moartea acestuia producindu-se In .5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri. Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine. devine fuziform.6-0. . I e. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati. 0 alt. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru.7 microni lqime. care a primit numele de Baeillus larvae.l1 . datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0. fn anul 1904. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor. apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar. White. a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului.n. S. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. 9 microni lungime ~i 0. in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor. Ei apar sub form5 de elemente ovoide.8 rnicroni.7 pin& la 0. loca viscoasi sau puietul putred. . Etiologic. 4). Acesta se prezintii ca un bastonq. Era agentul patogen a1 locii americane. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans. In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8. de c5trc scriitorul roman Calurnella. previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. dimensiunile lor fiind de 1. str8lucitor.mod obiqnuit dup5 c5pgcire.

4. una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg. format din lapte. Insu~irea B. larvae de a sporula. ficat. Fig. ser de iepure.. colonii punctiforrne de culoare gri-perle. creier. Dup5 Nasaroff. Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici.forma c . La noi in tar& V. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962. Bica si Al. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e . gglbenu~de ou. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen. formind zone compacte. furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. violet de gentians sau colorantul Gram. larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8. b . care contin extract de larve. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati. care pot sB conflueze. de cal etc. In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute.forma ciliat8 veqetativ8 . extract glandular. Rezistenta bacilului. Rezistenta sporilor. galbenus de ou.. penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. eritromicin5. Rezultate foarte bune de cultivare a B.Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen. dup8 24 ore de incubatie la 37"C.forma sporulati .'. iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute. agar ~i extract de larve. In stare vegetativii (de bastona~) B. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. fuxinii diluat5. de oaie. Bacillus larvae : a . extract de levuri sau de morcov.

Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. eliminind aceasti miere.5-1% timp de citeva zile. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 . a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici. larvae s-au dovedit. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine. a alcoolului de 96" timp de 40 zile. unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile. In faguri. constituie un alt factor de gravitate. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. reprezinti factorul princi. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. precum qi de la o stupinfi la alta. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. de asemenea. contaminat. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. iar in miere peste un an. in miere $i polen. sporii de B. de asemenea. Znfecfia naturald. pe corp si mai ales pe piesele bucale. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@. chimici sau biologici. De regul5. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute. prin adspiltoare. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. La c5ldura uscati de 100°C. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului.pal care explica gravitates locii americane. Hasemann. Polenul este. prin uneltele din stupin5. Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. prin schimbarea fagurilor de la . f i r 5 a fi sterilizati. la soare 1-6 s8ptiimini. se face prin intermediul albinelor hoate. a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. foarte rezistenti. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. Fa@ de agentii chimici. luind in felul acesta sporii pe picioruse. infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. diferiti autori (Maassen.se$te conditii prielnice de viat5. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite . odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. prin trfntori. curba pierderilor a devenit normal&.de boali. Totodati. pe faguri.

Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului. atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. mltci . de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. Patogenie. Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. numtirul larvelor moarte sporeste neincetat.de combatere. Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac.din stupine contaninate. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii.familii. hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu. Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. p£n&atunci ascuns. roiuri. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite.un stup la altul. sau activitatea de curgtenie diminueaza. Dac5 nu se iau m6suri imediate . dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. prin hranirea cu miere infeetata. Transmi~iodatA cu hrana.cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili. prin cump3rarea de material biologic apicol . larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare. larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. Ea poate apirea $i la familiile puternice. se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. Se pare ~a boala. D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave. pentru ca. devine aparent. in sfirqit. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl.

acest puiet degaj2 un miros caracteristic. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur.. celul5. 6). la inceput gslbuie.puiet putred". sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig.' situat ia intrarea i n . Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de . . Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea. Aceasti3 r2m5~it5. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate. se perforeaza sau se deqird. . . In cazuri recente.celulelor permazarea infecgei la puiet. devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune. cum erau in stare normald.impr8qtiatU. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform.. spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. in asa fel incit albinele nu o mai pot desface. ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai. Din plate! sau usor bombate. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. ceea ce este qi mai rgu.orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei. devenind mai tirziu galben-brund qi brund. Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. . reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet. intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie. ele se escaveazs. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. 5 color). care este q e z a t compact. '6... q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule. se Pncretesc qi se ingglbenesc. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . acestea cap5t5 o culoare mai inchisi. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor. La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu. E i n f e c h t CIA locg ce se trans. Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna. de care' este strins lipit5. iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie. conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. . Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8.. Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort. Sinaptome.azure de i a ~ n . Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii.

numarul de familii din stupini.aderenta la peretii celulei a larvelor moarte. plan@ color). simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil. care nu lichideaza boala. manifestind apatie si inactivitate. puietul in sac. La inceputul bolii diagnosticul locii americane. la examenul microscopic. data cind a apsrut boala. 7 v.. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate. iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. rezistenta mare a sporilor. atit in stupi. puietul ricit etc. numarul de familii bolnave. capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup. . numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba. bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte . in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite. Diagnosticul. In aceast. sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur.moartea larvelor dupi c5pGcire . datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. cit si in exterior. puietul intoxicat. Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. ci o preschimb5 in formi latenti.impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . cit ~i dupa uscarea acestora (fig. mai mult decit in orice alti boali. Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits. cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg. . Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : . . . s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile. fn combaterea locii americane trebuie.Ca aspect general. atit fnainte. . atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii.mirosul de clei de timplgrie incins . Loca americani este o boa15 grav:. 0 astfel de practici impune re- . familiile de albine bolnave par demoralizate. Prognostic. este necesar s i se recurgs. Tratament.consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte .prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi . Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului.la r5spindirea infectiei. in locul alteia Pndoielnice si de moment. ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului.aspectul . pentru precizarea diagnosticului. aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . In cazul unei infectii masive.. tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. ca de exemplu in loca europeani. ne~tiintific: $i diunitoare.

In s f i r ~ i t . iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. larvae. intrucit acesta. in acela~itimp. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie.petarea tratarnentului la nesfirqit.A. Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor. misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora). f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. oricit de eficace a r fi. In ce priveste doza folositi. f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. tetraciclina. b. in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. format5 din zeci de mii de indivizi. in polen. intr-o oarecare misur5. aceasta consti din 1 g substant5 activi. pe peretii stupului sau pe corpul albinelor. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile. repetati de trei ori la interval - . stiut fiind c5 in specificul familiei de albine.5 g pentru antibiotice.prin inmultire larvele moarte. De mentionat c5 in S. de a inlocui . ele omorind sau impiedicind inmultirea B. si.U. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. in miere. La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave. nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina). Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1. din cauz5 c5 este greu degradabil. el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. oricare ar fi ele. Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. eritromicina si cloramfenicolul. se soldeazi cu un consum mare de medicamente. Trebuie avut in vedere c i medicamentele. d e a-si aduna ~i hrana necesari. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine.

dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus.pentru sulfamide . Dintre medkamentele mai sus-amintite. care contine 2. ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli.de 7 zile . Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric .5 1 de 3 ori la 7 zile interval. pentru antibiotice. adrninistrfndu-se cite 0. b. sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in .5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile. Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/". In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a. Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : . in care scop tratamentul se va face seara. repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile. puietului gi albinelor. fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. consecintii. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. iar stropirea se va face cu un pulverizator.se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA . Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor. iar urdinigele la stupi vor fi reduse. cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). Se vor respecta concentratiile. S .momentul dispariti-kisemnelor de boalg. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian. Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament. . Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave. in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine. Romhia a realizat produsul Locamicin. cidoar s5 le umecteze.se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate. de trei ori. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. . la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru. fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5.pentru conservarea proprietifilor terapeutice. Familiile slabe dar active - .si de 0. europeang. Indiferent de forma de administrare.5 g. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine.. Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R.

la familiile slabe atinse de boa15 . iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. sirog de zahk). in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului. Metoda este aplicaba insti numai. c. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice. . Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp. cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor. DupE transvazare. Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. La sffrqitul zilei a treia.ill cazurile sporadice de boal5. Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. sl5bite de foame. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara). X u care se administreas 1 g de sulfatiazol. este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri. iar stupii $i tot. pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg).vor fi unite inainte de tratament. echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). sau devenite puternice prin unire. atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. . unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile. . Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . prevAzut8 cu un cistern de aeratie.prim5vara $1 vara.la toG fagurii cu puiet bolnav . roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat. de preferinti! seara. Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. sau cel rnai curind dup5 48 ore. prev5zut nurnai cu faguri artificiali. constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup. phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei. precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale.

ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati. Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. pamentul de lucru. procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. albinele moarte si resturile care au fost in stup. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. corpurile. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. vatra stupinei etc. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. hrinitoarele. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore. Pe de altti parte. el dovedind o mare putere sporocid8. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. obiectele din paie sau trestie etc. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati. Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. propolis. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. In cazul unui mare numtir de faguri noi. Stupii impreuni cu caturile. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor. Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie. podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate. infectati. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi.) o cantitate de formol comercial. ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de . murdirie etc. neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor. sau cu o concentratie de 10"/0. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. In aceastg situatie. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi.Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute. uneltele si echicontact cu sporii B. dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. pete de diaree.!".

ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e . Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale. se vor reforma toti fagurii acestor familii. iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. In cazul cind m3rimea stupinei permite. larvae iqi pierd capacitatea de germinare. . proveniti de asemenea de la familii siin5toase .5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop).dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special. Loca americanfi este o boa15 declarabili.in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri.unirea familiilor slabe . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine. distrugerea familiilor bolnave.dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini. cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. . combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. . . Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. . fn mod practic. dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor . Fortificarea farniliilor . Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau. . sau pe faguri goi. pentru identificarea familiilor bolnave. dup5 disparitia semnelor de boa18 . in cazul cind sint slabe. cind ea are loc in prima jumitate a anului.in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3. - - - . c h d acest lucru nu a reuqit. supusa restrictiilor sanitare veterinare. Prevenirea. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav .realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare. .hipoclorit de sodiu. 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase. s-a constatat c5 sporii de B. cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave. a celor slabe. cind operatia are loc in a mestru al anului. In acest ultim caz.mutarea farniliilor in stupi dezinfectati.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins. Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0. precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 .

Autorii germani (Borchert. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene. Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. ele fiind cunoscute numai sub numele de . Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate. Etiologia locei europene este complex5.celui de Bacillus). De altfel.Streptococcus pluton este un microb polimorf. iar celelalte sint bacterii secundare. Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. laterosporus. scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini.loca benign& avind ca agenti cauzali B. Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton.cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 .ub form3 de elemente izolate.. El este imobil.loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs. Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri. dar.loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : . Totu~i.LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine. datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton. . prezentindu-se . spre deosebire de loca american5. alvei.pnietul acru (otetit).mentionate pe seurt . a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg.europeanU $i . i-a fost dat de Bailey i n anul 1956.+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5. determinat de Streptococus apis. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de ... Bacillus alvei. de asociatie. data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. Phillips a fost acela care. gracilesporus ~i apidarium . Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig.5 si 1 micron. Bacterium eurydice. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare. pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor. cel maj adesea rotund. pe medii spwiale. Wille. mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi. - - . . altii asociati fntre ei forrne independente de boal8.m 5 t o a r e l e caractere : . in l8nti~oaresau in gr5mezi.foulbrood" (pniet infectios sau loc5). cu dimensiuni cuprinse intre 0. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang. Unii autori (White. 8). nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. a klosit pentru prima datii termenii de . Speciile ba. Numele de Streptococcus (in 1ocul.

.

Declansarea. Gramnegativ ~i n u sporuleazi. . Sub actiunea formolului lo. sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important. Are aptitudinea de a produce acizi. producind grave perturbiri fiziologice. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. unde ei se inmultesc si elimini toxine. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani. Pe m i s u r i ce trece tirnpul. cu extremititile rotunjite. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni. in cele din u r n s . Dup5 cca. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an.La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). sodei caustice 2OiO si fenolului 3('. El sporuleazii.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2. prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. in sirop de zahir 16-20 zile. microbul este distrus d u p i 5 minute.7-0.). moartea larvelor.Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept. Dupi F.8-1. de otet. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0. imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. Cind acesta a fost examinat microscopic. In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. numit a l t i d a t i Str. microbii sint introdusi in intestinul larvelor.eptococcus faecalis.5 microni. El este n~obil.'.6.Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi.Gram-pozitiv si produce spori. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti. la mijlocul lungimii lui. alvei. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1. ceea ce duce la slabirea acesteia. P e de a l t i parte. . sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii.perrnanganatului de potasiu 0. in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. transmitere. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. E. care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori.9 rnicroni. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. pluton ci numai B.3 primtivara $i . toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul. El este usor cultivabil. pluton.2-1. evolufie. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru. Printre aceqtia.5OlO. imbolniivirea si. . Moeller (.2 microni.. Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici. Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute. loca europeang fiind mult mai frecvent. ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor.7 microni $i lat de 0.In ceea ce priveste rezistenta.Streptococcus apis. . Patogenie. Rezistenta sporilor este destul de mare. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. n u s-a mai giisit S. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal.

intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat. se constati o depunere neuniformii a puietului. Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. .5. Sirnptomatologie. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet. cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. Boala apare. Cind maladia s-a declarat.lc s :I 1'I \ L I : . fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici. care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase.la familiile slabe. avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. alteori continuu . Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. La inceput aspectul fagurilor este normal. prin trintori. care mor fnainte de a fi c5pAcite. Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. viespea). de obicei. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze. ~ ale albinelor doici. se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. impachetate necorespunz5tor. uneltele sau echipamentul de protectie. prin trintori (care piitrund in orice stup). La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit . apare aspectul de puiet fmprg~tiat. Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli.~ i dezinfecteze mfinile.uneori cu intermitente. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi.pin5 toanma tirziu. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare.prin erori de zbor. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5.

f5ra miros. co~sistenta moale.rte Ir. alvei mirosul este de putrefactie. Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice.Ca urmare a mi. ! puiet bolnav da loca euro.nd cSp5cire .mi r-:?are inchis. mirosul lipseste. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta.m:+n5 uneori un miros de putrefactie. b. larveie ernan5 un miros acru sau aromat. se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. SF pare cj. devine apoi galben-cafenie :i in ce1. cadavrele sirlt negre. corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te). corpul schimb5 pozitia normals. de ccnsistezjii mucoas5. alteori acru sau arornnl. F R Z U ~ ~ cu . usor detaqabili. ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile. mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor. larvele bolnave sau n1c:. Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R. se ingslbeneste.lea. culoa~ealor ests cenuSIC. corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5. In acest sens. Aceasta este forma clasici de Inca european5..sc5rilor agonice. Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins). in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat.e din i:r. Continutul corpului se descnmpune si t. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a . pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a. is . De reguli.i sc!limbfi culoarea. lucitoare. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. chiar ncgricoas5. care din alb-sidefie cum este in stare normals. Prin deshidratare. 9). 9. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii.

aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. 3 cm in loca american5). exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan. provocate de regulfi de B. El este fnsg nefavorabil . culoarea lor este castanie. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. iar continutul lor este viscos ~i filant. uneori uqor vfscos.c. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne. Mai putin gravli d&t loca americanli. In urma acestui tratament puietul a redevenit normal.5 cm ! n loca europeanfi. deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. alvei. dupii culoarea galbenB a larvelor. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. de putrefacge sau de clei de timpl5rie. Mirosul nu este puternic. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5. Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. Se deosebe~te de loca european5. Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. perforate $i de culoare mai incnisi. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2. inrudit cu Bacillus alvei. care pot f i confundate cu loca arnericana. ele sint putin deformate. ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. filant. contiutul p5stos. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. Gip5eelele pot fi scobite. Paraloca. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. fat5 de cca.5 g la patru zile interval). Exist2 astfel de cazuri. 2 . Pn funeie de germenii prezenfi. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire. 3. Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit. sin5tos qi compact. Diagnostic. Prognostic.

Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1.5 1 de sirop medicamentos. unele virusuri si. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. intr5 si Bacillus larvae. b. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. Practic. un flacon de streptomicinii. ~i cu ajutorul altor antibiotice. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. din 7 in 7 zile. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. se dizolv5 rnai intii in cca. nu numai cele bolnave. aureomicina si biomicina. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. In linii mari. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. . atit in ce priveste terapia propriu-zis5. care contine 1 g substant5 activi.5 g streptomicinii. Terarnicina se foloseste in acelasi mod. Rezultate bune s-au obtinut. rezultind doui doze de preparat medicamentos. dozele trebuind s5 fie riguros respectate. Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine. repetatii de trei ori la interval de 7 zile. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. de asemenea.5 g pentru o familie de albine. Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. agentul locei americane.5 litri) sirop medicamentos. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. tetraciclina. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire. aplicate la interval d e o siiptiirninii. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect. obtinindu-se douii doze a 0. Tratament. continind 1. ceea ce este rnai important. Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei. cum a r f i eritromicina.

direct sau indirect. In acest sens se va urm5ri : .dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat.. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta .ora. acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor.sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5. imediat dup5 mutarea familiilor . cu stupinele infectate.dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest. . . . . a celor slabe.s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare.). prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. . In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. Prevenire. pentru identificarea familiilor bolnave. . . . caz de dubiu.s5 se evite furtiqagul . s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul . d.mutarea familiilor in stupi dezinfectati.Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C. p5duchi etc. . dupg disparitia semnelor de boa15 .controlul tuturor familiilor de albine. 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp. pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi.distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be. Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i. Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase. Pentru a preintimpina aparitia locei europene.in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora. trebuie s i se evite orice contact. aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : .unirea familiilor slabe . precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg . s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5. sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut. .s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine . decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator .aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 . - . precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav .

repetate de trei ori la interval de 7 zile.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 . fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase.s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5. stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. a :. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr. Pe de alt5 parte. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr. h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte. orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc.necunoscut5 . se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina. se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . fi intilnite in stupi diferiti.s5 . evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine. PAR. in anul 1917. asigurarea unui cules continuu.s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5. constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive.5 g antibiotic. Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice.iirei aparitie. .S.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . ins5 in aceea~i h aceste situafii. concomitent cu trimiterea probelor la laborator. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine.R. streptomicin5-sulfatiazol. timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. cele dou5 loci pot stupin5. Etiologie. este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice.S. el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur. care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. In asemenea cazuri. Loca ameriaang . iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase. cit. respectiv 1 g sulfamid5 plus 0. precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5. In alte cazuri. ~i cea europeanti.

prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. Cind imprejurgrile I sint favorabile. Teramicina sau streptomicina. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. bacilul se inmulte~teintens. Este u n microb mic. paralizeaz5 si mor. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. Tratument. microbul isi exalt. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave.5 microni in Istime. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram.3-0. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei. Albinele bolnave nu mai pot zbura. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. au abdomenul balonat. rotunde. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. prin trintori. ele conflueaz5 dupi 48 ore. utilizate la fel ca in cazul locei europene. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe. albsstrui si semitransparente la inceput. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei.unor factori neprielnici. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. cum a r fi nosemoza sau acarioza. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. In intestinul acestora. Simptome. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. prin sursele de ap5 folosite in comun. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. sl5besc $i devin inactive. prev5zut cu cili de jur imprejur. ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor. de form5 oval5. . prezint5 diaree. Evolutie. In ce priveste tratamentul medicamentos. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. Patogenie. Administrat in hrana albinelor in scop experimental.

germenul i$i exa1t.diagnostic. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. numit Bacillus apisepticus. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. Simptome . formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite.Contagiwitatea redus8. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. Etiologie. iar la 100°C in 3 minute. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0. prin fmputernicirea $i stimularea . p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti. Evolutia bolii este insa benigni. nesporulat. o lung. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj. pierderea capacitiitii de zbor a acestora. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. boala ap5rind In mod rAzlet.i vinrlenta. Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. In anumite Pmprejurtiri.SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte. In albinele moarte el tr&ie$te cca. este de asemenea . Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine.7-1. lipsa de cules etc. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. 10. 10). Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. imboln3virea albinelor. aspectul l5ptos a1 hemolimfei. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute. A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside. inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. Gram negativ.l microni). i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore. contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii.

r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.rd 'e.a s ~ ~ o m )!.rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.roun e!$!.Iolne !!un .reqw!rps u u!.r?dap lujs ( y .x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.rolsa3e .luaza.-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .q e3 .

cronicii asociat5). dr. trecut prin aceste filtre.5. este in masurii s Z i producii boala. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana. Ulterior. Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. virusul filamentos. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat. virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C. Etiopatogenie.urmatoarele viroze la albine : puietul In sac.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. a identificat ~i descris in total 18 virusuri. puietul viros Thai. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore. celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac. virusurile Y ~i X. paralizia (acut. virusul botcilor negre. in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid. In afara ultimilor 5. virusul din Egipt. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni). lenti. Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. ce se acumuleazti in interiorul corpului. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. In conditiile unei camere rezisti 20 zile. transformindu-1 intr-un . cronici. iar in fagurii cu miere circa o lun5. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White.singure sau in asociatie . In organismul larvelor contaminate. boala din insula Wight. Rezistenta virusului nu este prea mare.aripi innorate". PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului.. paralizia $i boala neagri. L. virusul . capabile s5 determine . virusul din Arkansas. in cazul cind este amestecat in hrana puietului. Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia.

12). ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii. Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros.infectie veche Simptome. f5ri nici o interventie din partea apicultorului. adesea ilescip5cite (fig. Pe fagure. c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului. poate s5 determine vindecarea. l l .puiet in sac" 37 . 11). Puietul moare de regula dup5 cip5cire. acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat.-. Larve de d. celule cu cip5cele infundate. acest lichid se tulburi cu timpul. Evolutie. mai inchise la culoare. cum ar fi un bun cules de esemplu. Fagure cu .~spectul unei pungi pline cu lichid.. respectiv de misura in care *ig. perforate. acestea devin treptat galbene. h t r . 12. cum era la inceput. capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei.iniectie recenti . larva incepe s i se usuce. Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. Lar- Fig. pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@.o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii. de puiet in sac : a . ins5 este mai frecvent5 in timpul verii. datoriti descompunerii tesuturilor. Din limpede. tegumentul se sclerozeazi. aparitia unor factori favorizanti. in prima faz5 larva are . continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri.fel de pungi cu lichid.ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. Din contrti. b . capul avind o tial.

Diagnostic. Spre deosebire de tara noastr5. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. topirea tuturor fagurilor. In majoritatea cazurilor slnt suficiente. tetraciclina. Farniliile slabe. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate . maladia se manifest5 in perioada mai- . in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante.papuc chinezesc". Ca simptome. de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. Dup5 acest autor. unde puietul T n sac este practic inexistent. int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor.. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). puternic infectate. de sac plin cu lichid la inceput. tratamcntul medicamentos. asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8. stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. Tratament. incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar.vele moartc nu ader5 la peretii celulei. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. cu rezultate satisfdc5toarr. pentru combatrerea puietului in sac. Prin uscare. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. sau numai cu teramicin5. dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus. cu partea ventral5 in sus. Pentru combatere. asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. In cazul puietului in sac a fost incercat5. schimbarea mtitcii etc. trebuie distruse. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor. In caz de dubiu. luind astfel forma unei b5rci sau a unui . corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei. Pe teren.

timp de 10-15 zile.3 ocazie. restringerea cuibului. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. asigurarea unui cules continuu. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. . Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc. a unor ratii mici de sirop ciildut. a caror etiologie este putin 15murit. din contrii. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). . se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte. aripilor $i picioare!or. ba. s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). Antibioticele nu au dat rezultate.contaminate experimental cu acest virus. Cu aceast. in care s-a amestecat vitarnina C.iunie. Familiile sgniitoase. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor. care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. ci de melanozri. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala. Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave.ioneaz5 diferit. fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. m3surind intre 1 si 5 microni. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua. ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. un comprimat la un litru de sirop. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti.5 qi fa@ de care familiile de albine react. rezultatele fiind contradictorii. iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali. Etiologie. provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. Simptome. 0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg.

rel!paJa ag!zodsip .raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F.!.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.!-n~.: -adur! u?..r$uad gs!~r.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.raya.ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!.$!.rnj .re!ya IS !.rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo. I : arunur? r i y.rolauuras e!l!.!n~nd.reol e ~ d ~ l .Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.1a3 ..13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .reoly.requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.il 'suld rrI .aIeurJoue .requr!yDg .rolur.r ! .rd e yseoltugs ag!uej o-.rnura.rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.101y.raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!.ra s p ylup eur!.leurJoue e m aleuo!zo.:lls lsoj 12 ~.rode. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .raqn.18eau eleo(6 .[ p p .sap i s elt'I.Fnleru 121 . lsa3c ug Jelelsuor.rq!y 1LJap sn!801oled !.rasqo e-s 'lun.!u.13a.iopu!qIe ln.r !!z!.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.~.xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru.xoru o $eA.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.xo[.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!.rSeau qeoq ap adn.ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!.xaan an!8o-[olt.rd n.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.roluj.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.13 gnop g$s!xa (l.rl el !S ! a 'a.!r.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!.rolne !!un ~ d n a .. !~~$yur ea.d s u .reoLu ap a]u!eui ne$uaza.rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.u!q~e InJFurnN .raurnu lnl.q~e~!uaBuon y.1124 -rl>a.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.ralneJe3 '!!. q .li a.10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .r~ ea~yde @eau q e o q a.13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas .roue . ur ap$3unppu! r.rd alnasa.m.ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue.rn$g.108) !.13t?au Fie::q 31) ?UI.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!. Je! 'quel~odur! 10.ros ale ai\!s[nAuon [.rl !j $nlnd e-u e:r?oa .[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.

cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus.infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens. Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. ea nu supravietuieyte peste iarn5. Alti autori (Kuntzsch. ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te. fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee. in orice caz. iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. avind P acela~i masiv. Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice. S. matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece.. ci numai un lichid apos. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului.continu5 dinsul -. Chiar dac5 nu am schimba-o noi . Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de . consecutivii unui cules slab de polen . Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate .ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . Inginerul Vladimir Zaplata din R.Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure. atit puietul. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare. Unii autori (Poltev. Pe de alt5 parte. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte. iar in anul urm5tor boala nu mai apare. provocate fie de mierea de manii. reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans. Depilarea qi fnnegrirea albinelor. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc. Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave. Maurizio. fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali.boala neagrSi sint urmstoarele : a. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a . In s f l r ~ i t . de exemplu). P teaz5. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U. Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. Totu~i. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India. Seam5n5. boala putind fi confundat5 cu loca.decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte. . Prezenta acestui virus in Australia. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare.A. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine.). El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat. cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. fgr5 s5 fie ins5 identic. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982. puietul in sac $i paralizia.S.

Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional. aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni.Virusul provoac5 .. concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. aSa cum este cazul nosernozei de exemplu. h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. toate patru asociate cu Nosema apis . ale acestor boli. . Este cazul virusurilor X. potential periculo~isi greu de depistat . boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). urmatii de moartea familiilor. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir. urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta. In aceste condivi. a1 botcilor negre ~i filamentos. Pentru prevenirea virozelor. . Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite. a1 virusului paraliziei acute. infectiile endemice vor creqte.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. atit de bine cunoscute. Y. CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri. care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . exist3 boli ce pot fi st5pinite si. Din fericire.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir. care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele. care se asociad cu Acarapis Woodi. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli.

una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil.$i se intsrevte. schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis. dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte. ~i Canada.pericystirnicozii". In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute.. dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis. iar in ce priveqte S. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de .se murnificg . P n 1932 fn Anglia.A. fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. Franta. aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968.U.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice. h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee.S. ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. in 1933 in U. Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor..S.puiet v8ros6'. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de . hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis.. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia. Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma . Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor. in 1957 in Noua Zeelands. P n 1971 in Norvegia. in 1937 in Cehoslovacia. punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile. f n America. ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii.R. In stupi pot exista multe specii de ciuperci. Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare. in 1934 in Scotia.

Viabilitatea sporilor este foarte mare. La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. Dobrogea si Moldova.3liceliu cu corpi fructificatori . .sfiminta qi forma de rezistentj. Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial. invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia. Ranatul. . Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. 13. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. iar in larvele mumifiate ~ i . Mraz o observi $i in Mexic. 13). ce pitrunde si se ramifies in tesuturi. Muntenia. una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin. care cuprind sporii . de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada. fn 1970 C. h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. oogonia .numit5 ~i corp fructificator -. Prin fecundarea de c i t r e anteridie. Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg. Etiopatogenie. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor. commicelii mascul si femel5. el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv..a u ~ 1 ~ s din : 7:" . a ciupercii (fig. A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor. sporii dau nastere unui miceliu. va produce nigte formatiuni capsulare numite asce.in California. cuprinzind pe rind Transilvania. b fructificaLor cu asce continind syori . Ascosphncra apis : a .

e Inlaj q aza.! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& . ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!.x8oJd peanloaa ' ~ w ..q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) ..zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g . -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd .(.xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .1a3a. pepdapPe ap aqsa 'a.3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a.rolau~pde!$!.aulo?dw!s .xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~. ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo.r as ezoJajsoasv .mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa.eaqqu[oquq gzeazy..xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er.q qepsaju! alam%j a d .xoloa eSue1d .xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.rede el ap !ugurgdys -em e ea.raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '.a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.[~53qas aqeqaay! a l a u e q .xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.alr?uJa! nguad g.A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ .~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras . ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.

. provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5.rognostic. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente. Creind un dezechilibru. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil. in larvele n~oarte . 14. T o t u ~ i .A. Griseofulvina ~i Quixalina in Franta . acidul sorbic. cit ~i substante chimice. paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S. Dintre acestea mentiontim : Mycostatina.rAspindirea - P. Ttatament. afectarea cu precticiere a puietului de trintor. atit antibiotice. Amphotericina. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind. ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare. Fagure cu puiet v5ros Fig.elativ benign.cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului .boala trebuie considerati gravti. intrucit ea Fig. Cycloheximidina. 15. iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut.U. In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor. In general. Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5..

Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi. Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. dar in alte cazuri. Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice.5 g teramicinri la 1 kg micocidin. In prima etapii au fost selectionate . realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. prin impr8stiere cu mina printre rame..in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole. Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2. concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. Cind infectia rnicotici este grav3. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin. se adaug5 2.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. inainte de a fi introdusi in stup. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. de 3 ori.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. Tratamentul incepe la primele semne de boalri. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. S. ploi reci). rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval.cite unul la interval de o siiptriminii. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. ultimele la 7 zile. . Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. fagurii cu mari ~i topiti. La controlul ce se face inainte de primul tratament. destul de numeroase. Rorninia. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental. . I . precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta. micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. se adrninistreazi 100-150 g preparat. Tratarnentul se repetii de 3-5 ori. In concluzie. peste albine. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . amestecat in 100 g zahiir pudrii. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale. au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli.

priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti. care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care. . la marea majoritate a larvelor atacate. prin asezarea !. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna.mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. . oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis . S-a constatat (Maurizio. Dreher (1938) observ. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli. constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani.ridicarea temperaturii interioare. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos.reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i . puietul poate sii fie infec: tat. De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc. . Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu. . Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure. care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni. Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii. epizootologia si combaterea acestei boli. Astfel. tinuti in conditii de urniditate. cu celule numni de albinri lucriitoare. ~ de la sol . .tupi. . Existi numeroase elemente obscure in patogenia.nate. cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi. precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) .limitarea cregterii puietului de trfntor. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate.Profilaxie.or la loc Insorit. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros.

Aceasta.. agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval). bineinteles. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. boala este cunoscutS In Intreaga lume.fn se privevte combaterea ascosferozei. adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene. Etiopatogenie. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament. ins5 evolutia ei este rnai grav5. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. Opinia autorului.Fesia Form" omoar5 ciuperca. Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus. El produce spori. umectind prin aspersare fagurii. A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval. peretii stupului $i scindura de zbor. Dup5 o sSpGimin5.Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). in conditiile unor familii normal dezvoltate. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament. El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind). S u b numele de . Taber. albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana). . htr-o m5surA mult rnai redus5. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules. I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic. administrat pe faguri. cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte. spedei Aspergillus niger. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului.puiet pietrificat". Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). introduse in turte de polen cu zah5r. p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul.. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. Dallmann (1966) a testat dezinfectantul . El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului). Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar.. ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. localizlndu-se la plgmini. iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut. aplicat h luna aprilie. Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. are un efect fungistatic in vitro.

provocind moartea. intr-un timp scurt.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig. continutul lor devine cremos. cit mai ales prin toxinele pe care le produce. se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0. 17. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine. Ele se inmoaie. In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. 17). celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. Aspergillus flavus .b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. Ca si in ascosferoz5. care invadeazii intregul organism. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei.forma veetativii Fig. Larva se deshidrateaza si se inttireste. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap. dau nastere la miceliu. care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. larvele mor dupii c8pZcire. De la un stup la altul boala este transmisg prin albine. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. Simptome. atit prin actiunea sa mecanic5. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei. segmentatia dispare. de asemenea. Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. ceea ce explicg a .

cind atmosfera este umed5. cit ~ . incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie . in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. paralizeazg ~i mor in citeva ore. . Datorit5 acestui fapt. 18). Aspergiloza evolueazg foarte rapid. Albinele parazitate sint agitate. contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. sub form5 de mici pete verzi. aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. . Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci. F i g . ci sint liberi la suprafata corpului.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte.aderenta larvelor la perew celulei . miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare. boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. Diagnostic. Boala se recunoa~teclinic dup8 : . zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. . Miceliul traverseazi peretele intestinal. Corpul se i n t i r e ~ t etreptat. atit prin distrugerea organelor.fundat cu un polen galben-verzui. se inmulte9t.e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta.consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate . Fagure ou puiet pietriflcat Combatere. I S . prezina rni~csri anormale. prin i otrAvurile pe care le produce. Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. In caz de dubiu.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet .

Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc. au abdomenul mgrit.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau.H"). iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte. inclusiv pe plantele entornofile. este de origine bacterian5. Personalul care manipuleaz. Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg . care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg. p5trunde f n glandele salivare. a utilajului si a solului. M5tcile bolnave inceteazi ouatul. Simptome. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben. Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor. Din intestin ea trece in hemolimffi. o batisti3 umezit. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. arderea albinelor moarte.BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre. se 1ocalizeaziI In aparatul genital. topirea tuturor fagurilor. au diametrul de 0. eel putin.5 qi spori ovali sau rotunzi.5. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor. dezinfectia stupilor. Tratamentul melanozei nu este cunoscut. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e . Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza . Prin intermediul n contact cu albinele. Etiologic. fn 1936. acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5. Boala evolueazi de regul5 Incet. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis..melanoz8". Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator. . care hpiedicii depunerea ou5lor. Melanosella mors apis. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. Patogenie.. preculn qi sporii ei. se gisesc r5spinditi in naturi. vaginului. dar care.qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective. De aici ciuperea ajunge $i la matc2. ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. spre deosebire de prima formi (numit. producind sterilitatea acestora. m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale.5 melanoza . folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor. Ele sint apatice..5 mrn T i culoarea galben5 deschis.

Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor. Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular. I n rnijloc. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5. Nosema apis este un parazit unicelular. din care cea mai mica . provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora.numit. 19). el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult. sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg). identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis. eu dimensiunile de 4. mai mult sau mai putin str5lueitor. iar la exterior el este In@- .5-6. 19. form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. se inmultegte gi produce toxine. sporul are un nucleu format din doi noduli. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. capsula polar5i . unde se hrhinegte. incolor. Etiologie.4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime. cunoscutA I n lumea intreagi. In momentul &d sporul n intestinul albinei. refrigerent.contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal. care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg). Dup5 colorare el apare constituit dinrig.

Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. MZitcile. in timp ce toxinele actioneaz: 5 . care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri. folosind faguri. .capsula polar& pe cale nervoas8. la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore.nucleu . difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins.lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. faguri goi. prin furtigag. pe pereG stupului etc. la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet.. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului.unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala . Datoriti in primul rind acestei membrane. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 . Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana.Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig. Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului. sporii posed: o mare rezistenti. la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore. Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav.m e m b ~ a n 5 . precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. albinelor gi a1 unor paraziti. Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1. prin roire. Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : .folosirea unor stupi. contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. . puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: . Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi. 20). provocfnd tulburiri de locomo~e. majoritatea farniliilor din stupini sint. war . de .s m l a s m g . diaree. Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare. ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. urmate de paralizie. Astfel. mai ales prin intermediul excrementelor diareice. Structura sporulul de Nosema apis : I . in miere. Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte.4 . 20. in albinele moarte 11/2--2i/2 luni. in polen.

S.U. interventia unor factori favorizantf. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8.A. 50°/o). Patogenie. cind dinamismul acesteia scade. inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc.a. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei.. intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . prin urmare. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol. producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o. atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice. Pentru infectate in martie. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni. contanlinate. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului. favorizead aparitia diareei in timpul iernii. Dr. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). este necesari. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc.R. luna iunie reprezints maximum de infectie. fapt ce justifici atit tratamentul general.18OIo din albine sint stupine in cursul anului. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine.S. In ce privqte nivelul infectiei unei n U. 80°/o din stupine sfnt infectate. cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor.D. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu. ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca. s-a constatat cg I n octombrie.asenlenea. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a.infectate. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6).A. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala. S. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic. pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. In unele tAri (R. Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat.. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc.G. provocate de diverse cauze. administrat unei stupine cu nosemoza cronic3.8.U. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S.

formarea exagerat5 a roiurilor artificiale . Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5. reprezentate prin ierni lungi ~i umede. PBstrarea I din diferite cauze. adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare.lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. care h mod normal traesc 5-8 ani. ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi. - Simptome.chiar recunoscuti. datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - . Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. De reguli. intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic). precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. In general. b. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc.mai ales in a doua jumitate a anului -. prin lipsa culesului etc. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. care s5 le deosebeascii unele de altele. La mAtci. Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne. 3[n formele latente de nosemozil.uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate.. singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c. mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase. frecventele schimbari . In acest sens s-a constatat c5 mitcile. Dup5 cum se vede. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp.bieza). Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. la familiile puternice s i in sezonul activ. dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave . Conditiile climatice nefavorabile. avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi.

paralizie. Ele diminueaza depunerea de puiet. executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. nosemoza se acutizeazg. deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. contaminarea in mas5 a albinelor. care impiedics albinele s5 ias5 afari. Spre sfirgitul perioadei de iernare. odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. abdomenul umflat. sernnele de boalii devin aparente. consecutiv. condim climatice nefavorabile. datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative.prezenta albinelor moarte sau bolnave. aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. .gi. Ele prezintii frecvent diaree. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. Diagnostic. temperatura din cuib se ridicii. . mitcile incep s i depuni puiet. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte. dorrnitind intr-un colt de fagure. In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. familii slabe cu rezistenta scizutA). cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. eliminind excrementele in picaturi sau in jet. . Aspectul excrementelor este apos. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. tremuriituri. fn prima parte a perioadei de iernare. sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. de asemenea. inainteaza tfrindu-se. apoi inceteazi complet sii ouii. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. . iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor. se string in grimezi pe firele de iarb5. paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse.depopularea farniliilor. deocamdaa. boala este de asemenea latenti.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului . de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele. In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. care slibegte din ce f n ce farniliile respective. acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu. In plus.

Furnidil B". farniliile slabe vor fi unificate . Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. rnai ales. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. De regulZi.5 g substants activii (fumagilini). mortalitatea provocatii. Nosemoza este o maladie gravii. in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . . iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil . v. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0. datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate. cel rnai cunoscut este preparatul numit . plansa color). Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. in miere. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. fn ce priveste tratamentul medicamentos.. Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. ci. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt. . Tratament. Prognostic. Inainte de aplicarea tratamentului. dacii este si puietul afectat etc.in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5. Privit prin prisma acestor consideratii.sau grav atunci cind familiile sint slabe.medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului. fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol . hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup. d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig.uri. bine ingrijite. nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag. Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii. tn care antibioticul se amestecii. 21. . in polen sau pe peretii stupului. de existents factorilor favorizanti. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor.

25 g Furnidil B. frimintind plni se obtine o pasti. de patru ori. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul. La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine.din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. la interval de 7 zile. administrati in 1-2 reprize. in problema nosemozei. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . Kostecki. R. tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi.500 kg la o s5ptimin5 interval. Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3. Existti cerdtitori (Hanko. aplicate cPte una la 7 zile interval. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august. revenind deci cite 3 litri de familie. R. intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1.5 g Fumidil B. din care se va da fiec5rei familii cite un litru. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni. Hrgnitorul se acoper. respectiv 1 flacon la 12 familii. administrate in sirop 2 : 1. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare. cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. Consider5 c5 . cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare. S.25 kg zahiir tos. Practic. Cind combaterea nosemozei se execut. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia. kg zah5r fntr-un hrinitor. care se ames!tcc5 cu 11. distribuit2 in 4 portii de cite 0.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine.5 in perioada februarie-martie. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. Dr. care se urnple ce const. Pentru acest tratament.75 kg miere c i l d u e .

. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra). Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack.Apimicinii -.astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci.ardcrea albinelor moarte . s-a dovedit ins5 toxic pentru albine.. Noselid etc. ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios. administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august. Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0.inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri .reformarea fagurilor p5tati de diaree . in R. sinonim cu Fumidil %. sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid. ins5 n u sint in stare sii distruga sporii. Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate. r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5. . acid acetic glacial sau sulf. sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop). in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase.dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine. realizeaz5 vindeciiri clinice. anexelor ~i a vetrei stupinei. aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. S. administrate cite unul la 3-4 zile interval).inlocuirea mjtcilor . . S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice .05 g pentru o familie de albine. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : . Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R. fn afar5 de Fumidil B. . Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup. . care deqi permite obtinerea de vindechri. Operatia va fi fiicut5 cu formol. ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. P. Se consider5 cii doi litri din acest sirop. un compus sulfo-mercurial. Astfel. el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5. conform metodelor descrise la capitolul respectiv. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. K.

Knox $i Herbert (1970). se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor. etc. in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru.A $i insorit5. mu~etel. pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. Curativ ( i n cazul infestatiilor acute. . ridicati la 40 m a de la sol. .difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . De asemenea. concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic. 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup. h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca. pornind de la ideea c5 sporii de N. se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. Prevenire. 511981 a1 revistei . . N. ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica).S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale.patrunderea bolii in stupin5 . Preventiv. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine).La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol. recornand5 otetul din cidrul de mere 0. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : . plus 200 g brinca-ursului. din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. 3 4 rarne cu puiet). administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5.acutizarea formelor latente de boal5. timp de 24 ore. hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe.. dsvin sterili.5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. Simanuki. . White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte. Michel. Cautwel. De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. pe o vatr5 ad5postit. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. cimbriqor. Temperatura de 4g°C. timp de 24 are la 37OC. salvie. public2 i n nr.

cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei.s5 se evite furtisagul . De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. Din punct de vedere legal. . prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine.Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact . aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils. Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine.sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine. conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. . rnai ales la inceputul primiverii. hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. murd5riti de excremente . . nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii.direct sau indirect cu alte stupine infestate. in cazul cind ele sint inactive .s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine. insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante .s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet. iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi . in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit. ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. . iar stupii in fiecare an. .s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii. . sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani . Tinind seama de acest fapt. cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave . . supusi restrictiilor sanitar-veterinare.s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine . sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . s5 nu se foloseasc5 faguri vechi.s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite.

Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor. AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. Etiologie. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen. probabil. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. in anul 1916. unde se inmultegte prin diviziune. prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. Patogenezti. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. Ga aspect. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. spre deosebire de nosema. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale. Boala poate s5 apari fie sub form5 . fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. chistii sint elemente rotunjite. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. ci numai chisti de amibe. care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi.

F. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S .iar femela cca. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante. prev5zut. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci. puterea lor slabegte. Austria. Cehoslovac2. excremente apoase de culoare ggbuie. S. Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. de culoare @lbuie. Aparita amibiozei acute este consecinta. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte. Capacitatea productiva a familiilor scade. In afar5 de aceast. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei. care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza. este conturul dublu a1 membranei lor. pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. R. Polon3 $i R.G. Din ou ia nqtere o . intre care Fumidilul B. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor. Earacterul diferenpal a1 acestora.. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave. R.de obicei la hceputul primaverii . lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. aceste albine elimini. fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. Acestea din urmi au abdomenul milrit. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. Rennie. Tratamentul nu este precizat. P.latent& putin pggubitoare. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare. fn aceast5 situatie. Corpul lui este oval. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. masculul avind cca.. Belgia. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. a unor situatii favorizante. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. in mare mgsur5. sub form3 de jet. Elvetia. furazolidona $i diclorooxiquinaldina. Etiologic si patogenie. populatia se reduce. In momentul in care sint prinse.G. numit Acarapis woodi.3 tarti. Simptome. Au fost Encercate diferite medicamente. Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut. fie sub form5 acut5 .D. In Franta de exemplu. acarapioza este r5spindit8 fn Anglia. sint agitate. R.

cu care se hr5nesc. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului. pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi. miere. 22 . Cauzele care determin5 o form5 sau alta . FEMELA MASCUL Fig. 22). polen. probabil. Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice.maximum 10. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral. prin trlntori sau roiuri. iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore. h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a . La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. ceari. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite. Evolufia. hainele sau uneltele apicultorului. din lips3 de hran5. toxinele eliminate de paraziti. numai cfteva ore.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig.fata dorsal&. ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase. prin faguri.larva. Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. unde depune un nurn5r redus de outi . b . inaparent5 sau sub form5 acutg. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor.

Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. In forma acuti boala devine vizibilg. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. I n general. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii. orificii care se micsoreazg cu virsta.in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste. acestea s Simptomatologie. ce ele eclozioneazl. cit si familia in ansamblu. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . In cazul cfnd nu sint tratate. ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura.iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. marea majoritate a albinelor mor. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave. In stupi ~i in fata stupilor. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle. abdomenul umflat. desi fac incerclri disperate in acest sens.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor. De asemenea. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta.indeosebi la albinele bitrine -. albinele nu manifest5 sernne de boali. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare . pot apiirea semne de diaree. Totodati. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. Evolutia este influentats de virsta albinelor. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8. iar restul infesteazl albinele tinere. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta.latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. La familiile bolnave se constat5 . pe m5sur5. sau moarte. aripile sint departate. se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . in aqa fel hcPt In primiivar5. Uneori corpul este cuprins de tremuriituri.

Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. exprimind dorinta inst. Mai mult. F . avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate. inainteazi in salturi. respectiv c5 ele aveau aripile deschise. \Vise ~i C.iernare printr-un consum exagerat de hranti.inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. precurn si un numiir mare de albine bolnave. m o d i mici inainte de a muri. devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. Diagnostic. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. mortalitatea in mas5 a albinelor. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. 23. h general. tin aFig. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. R. s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne. In mod normal. peretii traheei sint elastici. de pe faguri ~i nu de la urdini~.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. prezini% tremuraturi ale corpului. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate. 24. de culoare alb-sidefie. H. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig. . i ~ pierd i elasticitatea. altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. : ! . ce predispune la dizenterie. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. In timpul verii. 23). 24). Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A.

s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile. puterea famililor. neinfestate. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape.. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse. sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte. care nu pot fi recunoscute. parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie.impregnat In benzi de hPrtie de filtru. Sacrificarea. (esterul etilic a1 acidului formic). miere sau polen. 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare.P K.FolbexU. Mittel". Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit . pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0. precum si a celor care apar rtizlet. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite . acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat. intr-un teritoriu considerat indemn. Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine. a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. avind in vedere existents formelor latente de b o a .F. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui. El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl . In caz de infestaoe. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala. Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul. condivile naturale etc.E. B. moment in care ele se diskug. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze..Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte. proba este suspects de aeariozg. Tratament. puiet. transvazarea ~i tratmentul medicamentos. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea. aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul.DelacanU sau .. Tedion ~i etildiclsrbenzilat. anotirnpul. aplicate i n funcpe de o serie de factori.descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori. . Cind traheele prezinti modificgri anormale... Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi.

stimularea depunerii de puiet. care s5 duc5 la uzura acestor albine . care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate. asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului . Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. . . Specialistul olandez In dome- . De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi. Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. P r o f i l d e . nimfelor qi larvelor. 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu . refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur.se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath. . la interval de o s 8 p ~ ~ 5 . toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 .tru tratamentul unei familii de albine.Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul . Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E. atft in stupina afectat5. cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave. Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului. Aceste masuri constau din : . respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. . produs5 de un acarian din familia Varroa. ins5 nu are efect asupra ouglor. Avfnd h vedere lungimea tratamentului. Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : . este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate. VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor.eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ. unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave. .distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind.psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice .se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib.se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul. prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente. Jacobson in anul 1904. ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) . se inchide capacul stupului : . nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. pentru a valorifica tratamentul. . pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme . prin unirea Zor.se controleaz5 prin ascultare. mai ales dacg acestea sint qi slabe.

precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni. plansa color).F. transversal oval.l mm ~i lat de 1. In anui 1964 el a fost descoperit in U. in anul 1967 este diagnosticat oficial in R. De asemenea.niu! acarienilor A. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor. (Paraguay.6 mrn. v. in general. Ulterior. partea ventrd5) tor.5 perioadii a fost semnalat in America Latin. . Varroa jacobsoni (femel5. 26. Italia. fapt ce denot. el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria. Argentina).) si in America de Sud (Brazilia 7.. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. ordinul Acarieni. ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor.). are o form5 rotunda. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia. unde tr5iesc albinele indiene.a. trecind in final pe albine ~i trintori. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat. Franfa etc. din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode. Localizat la inceput in insulele indoneziene. clasa Arahnide. temperatura ridicat2i din tirnpul verii. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului. P.. Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte. abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor.S. El moare curind dupii irnperechere. C. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. 25.R. c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig. Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni. primele larve parazitate sint cele de trinFig. Bulgaria si tot in aceast. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. lung de 1. Etiologie. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5. astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate.G. 25). R. Masculul adult este mai micdecft femela. Iugoslavia. familia Dermanissidae. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti. in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele.S.

moment ce coincide cu producerea primelor daune. Popravko. La sante de l'abeille nr. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5.3 mg greutatea medie a unei femele). fntr-adevar. A. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti.Patogenie.5 situatie. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine. ea prezentind un mare interes biologic. puietul mascul dispare. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. consecutiv. albinele rezultate sint neviabile. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale. cu viabilitate redus5. inseamn5 c5 cei 10. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. populatia parazitilor s - . Se considerg. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. pentru o colonie de 2 kg albine. Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. au aripile nedemoltate. ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. Pentru a evita aceast.000 paraziti vii. presupunfnd c5 in colonie exist5 10.000 acarieni consum8 cca. aparitia diareei. v. producfnd un consum mare de hran5.3O/o din greutatea larvelor crescute. iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase. plan95 color). acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. 27 ~i 28. pe un trintor 7. capul qi picioarele diforme. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine. cind trintorii nu au dispgrut. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. inseamn5 maximum 0. c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare. Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas.

acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune. h plus. 29. Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). pe care parad v i se vlid cu uqurintg. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior. cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. odat5 cu albinele pe care se afl5. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor. de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat. Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor. datoritg contrastului de culoare. astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului. In perioada urmiitoare fns5. de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o .000 fernele Varroa. V. plan55 color). fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. fn realitate. Alpatov $i A. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. familia nu mai poate fi salvat8. v. diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. B. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. In ceca ce prisegte trfntorii. mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. Lange) decft de 1720 ori. dep5qind astfel la multe familii. albine. de asemenea. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5. oval longitudinal.10.

pulverizat intre rame sub forms de aerosoli)..o activitate generals slab8 . timol. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids).. .pe scindura de zbor qi pe fundul stupului. Toate aceste cauze.5 mm. tutun.R.Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). varritan. . femele de V.U. : Utilizeaz5 fenotiazinl. precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase . simple sau fn combinatii.Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide. Ca simptome din partea familiei de albine. varroatin (amestec de acaricide. Tratamentul. : folbex V. li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii.A. acid formic.. . Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz). in stadiul de putrefactie. precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol.A. degajind un miros gretos . . dar s2 permit5 trecerea parazitilor. care s l retin8 albinele sau larvele moarte. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate. .G. se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : . localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor. . .ponta mritcii redusti . acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca.A.puietul imprg~tiatpe faguri. Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru. naftalin8. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace.foaie de carton sau de plastic. Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor.. fum. administrate sub formi de vapori.S. timol. timol. se pot observa nimfe moarte. A.F. c5plcelele Infundate $i perforate . . . .albine $i nimfe moarte.S. m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : . .Olanda : folbex V.in unele din aceste celule. pulberi sau aerosoli.A.Iugoslavia : folbex V.in interiorul celulelor aparent shiltoase.Bulgaria : naf talin5. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp. - . fenotiazinl. folbex V. jacobsoni pe nimfe. varajin. . datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine. inainte de a putea fi descoperit qi distrus.Austria : folbex V.R. 2. acid oxalic. acid formic.

in cantitate de 0. Dupi cum se vede. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?. in cazul unei contamingri mai puternice. chiar daci nu antreneazi moartea albinelor. in cantitate de 10-15 g de familie.S. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg.2 de un fir metalic fntre rame. precum ~i toamna. sulf. la peste 20°G si. fiind lasate in stup toat5 iarna. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. . fn U.S. Naftalinu. timolul. sulf. de 2 ori la 7 zile interval sau. in functie de puterea familiei. Conform instructiunilor oficiale. .5 cm diametru. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis.Japonia : varostan. galecron. Produsul. Sub form5 de pulbere. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1. sulful qi tutunul. Acidul formic. Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars. Timolul. .China : naftalinti. fie atirnat. sub formi de pulbere.R. de 3 ori la 4 zile interval. si Bulgaria. Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina.S. cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina. cind temperatura este peste 13OC. dupi aprindere. naftalini. doui sau trei comprimate.S. danikat. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. nicoting. micasin. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei.25 g pentru fiecare rarn5. Stupul se inchide pentru 20-30 minute.Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). ochelari ~i masci.R. aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei. acidul formic. operatorul s5 poarte minusi. danicoroper. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice. in functie de puterea farniliei) prin urdinis. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup. fn prealabil.Tunisia : fenotiazing. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. timolul este utilizat in U. Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag.. . fie pe un suport metalic (unul. in perioadele fGr2 puiet. arnitraz. prevgzute cu un fitil de bumbac.

India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie.l-3 mm pe secund5.5-10 microni) picfituri de lichid. De regulti. operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. pentru a fi curatati de puietul most . . Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut. Este folosit in China. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. in special toamna. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate. Cercetgtorii din U.R. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2. Tutunul (nicotina). Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C. raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval.S. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. nicotina este folosita incepind din 1962. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi. ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile. Sulful. motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup.S.fn U. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. electrizate la suprafa@. in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor). nicotin5 plus alte produse. seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3). In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm). se deparaziteaz3 numai albinele. intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm. Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup. fn China. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele.S. dteva fumuri prin fiecare perete.S. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta.R. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor.

cu ajutorul unei linguri. El este un preparat concentrat care. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. Ruttner din R. Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. a fost cGpbcit. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. diluat 2"/0 in a$.a u depus ou5le. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. far: a se inchide urdini~ul. F. se trateazii Pntreaga stupin5. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor.5 kg fAinii. intron stupi. Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii. In caz de diagnostic pozitiv. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. conform prospectului. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C). dr. soia. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului. h U. Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). Pentru combaterea varroozei.S. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. capabil s5 desfach ghernul albinelor. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C. denurnit Sineacar. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. metoda se va adresa puietului de trintor. chiar la o singuri farnilie. orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. Prof. prezenta sau absenta parazitilor. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului.R. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. In acest caz. dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. o canti- . adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul. porumb. dup5 ciipAcire. a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri.S. si a varroozei in special. se imprii~tieprintre rame. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. pe care femelele de varroa ~ i . peste albine.fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5.

in zile cilduroase. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. carantinarea stupinelor infestate n u . f i r i a se inchide urdini~ul. fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara.aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 . Ca dimensiuni. exists mari diferente fntre ei. - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi. Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. form8. in funaie de puterea familiei de albine. tot la interval de zece zile. Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine.pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. furti~agului ~i rAt5cirea albinelor . structuri gi obiceiuri. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. Profilaie. altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate.~ irnai ggse~tejustificarea. paraziti care gisesc pe corpul. . Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul. . comensali). hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@. evitarea roltului natural.tate de 100-150 g Sineacar diluat. obiective ce pot fi atinse prin : . cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. tratamentul de primivari nu rnai este necesar. cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. h situatia cind varrooza s-a generalizat. daci este cazul. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului).

ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U. Europa. Ulterior. America de Nord.58 mm. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa. China qi Vietnam.530.R.S.Revista "American bee journal" nr. Mexic. cerana ~i dorsata. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0. 1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G.S. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia. America de Sud Africa. altele decit varrooza gi acarapioza.97-1/0. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi. Agentul cauzal. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine. Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic. America de Sud Asia Europa. Africa. trintori. fiind deci mai lung3 decft latg.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare.da apls acarianulul I.az. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere. Indonezia. Corpul ei este acoperit cu . in Malezia. el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong.

Dup5 V. PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe. A. La mascul.8 mm. Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe. larva i ~ i poate continua metamorfoza. Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile. Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti.5 mm. Lupta Pmpotriva T.iar cantitatea lui diminui continuu. femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire. Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor. Indivizii tineri sint de culoare gilbuie. iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1. . iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati. astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical. clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi.si. car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t . clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa.t. . Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare.88/0. dimensiunile sint de 0. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor. Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat. s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen. cu dimensiuni de 0. pe arnbele fete. acarianul T.Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. Tr5sBturile caracteristice ale T. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid.r. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981).51 mm. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti. Larvele mor in perioada de dupg cipicire. lar- . La o agresiune mai tardivi. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e.nurneroqi b p i .i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora. in care mitcile depun puiet tot timpul anului. . 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. fn 1975.Atvol si N.2-0. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. Sevilla (1963). clareae constau din tepi (periqori rigizi). o data pe lung.

n sfcric. p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. Est. Pye. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. care este format din 5 segmente. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani. rnai rar T n Estremul Orient. vezi p l a n ~ a color).motoza este periculoasi pentru om. Atit In India cit $i i n Thailanda. 30. Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. fn care ele trGiesc si se dezvolti.E) mm. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul. intregime cu perisori negri. aSa Incit. trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile. Corpul lui este aproa:r. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. care pot fi extrase cu usurint2 din celule.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze.7 mm. 8 X 0.vele prezinti un aspect priifos. numit5 Braula coeca sau popular. forma oval5 $i miisoar5 0 . Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea. paduchele albinelor. El are culoarea bruna. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare. foarte mare in rapori cu restul corpului. . Capul. Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974.5j<O.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir. EUVARROOZA Agentul patogen. de culoare brun-roscat5. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera. In continuarea metamorfozei. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976). din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse. cu dimrnsiuni de 1. acopcrit ir. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. Primavara.

Operatiunea sii fie executatii seara. 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. Indiferent de substanta folosit5. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). pentru a evita reinfestgrile ulterioare. atunci cind toate albinele sint in stup. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. In cadrul stupinei. excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. sineacarul. fenotiazina. In acest scop se folosesc diferite substante. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim. Stupul s8 fie bine etan~eizat. De . d. naftalina. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. De asemenea. in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. e. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. nu numai la matci.uneori. Tratament. Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. prin albinele hoate. Obiceiul este putin eficace. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului. timolul . b. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. c. trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a. camforul. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori. In interiorul familiei.

. Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi.asemenea. introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. pentru a nu produce oxid de carbon. distantindu-le ramele.In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5. pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. cu putin timp inainte de inceperea . Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor. procedindu-se in acelaqi fel. Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm. operatia se repetil $i h zilele urm5toare. apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine.in c e n u ~ i ualburiu. acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor). Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile. Se tine stupul inchis cca 5 minute. care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. care nu mai scot fum. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard. care este un gaz otrilvitor. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. dirijind fumul in toate directiile. i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri. se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. In ceea ce priveqte timolul. inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5.operatiei propriu-zise. Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului.cum este la inceput . astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. dupii care se astupii urdiniqul. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui . nimfe ~i ou5. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei. care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. se reduc urdini~urile la 1 cm. 'impirtindu-le in loturi de cite patru. Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati.

prin ei se impecare atrage femela.au la dis- . fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca. GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile).4 g ceara). desi este un acaricid specific. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. 1000 ou5. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. 31 vezi plansa color). provocind tuse qi uneori arneteli. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2. Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. iar in plus se administreazg mult mai uvor. in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare. In timpul tratamentului.. in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule. recheaz5. consumind fiecare cite 0. ornida inceteazg hrsnirea. pe care le atac5 numai in faza larvar5. fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. Masculul este mai mic. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn. reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). cu lungimea de 9-17 mm (fig. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. nurnit8 popular g5selnit8. 30 zile (intre 20-45 zile. Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile. s5pind numeroase galerii in faguri. In nimf5. se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). datorit5 unei secretii a larvelor. prin faptul c2 moliile nu . pe care in final ii consum2 in totalitate. care descompune celuloza. care timp de cca. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. Este vorba de molia de cearg. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8. pe care le lipeyte pe faguri. dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . In realitate pagubele sint mai limitate. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. dup5 care metarnorfoza se termins.de cca. in gramezi de cite 100-200 buc. in cantitate de 50-120 g. 14 zile. Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis.

care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. 44 zile. in scopul evacuarii acestui puiet. precum si a puiei%lui de albine.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor. in special temperaturile joase care frineaz. de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib. la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C. . nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . . prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor. iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei. 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare.la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore .5 dezvoltarea insectei. 32. conditiile de mediu. 0 familie slabi nu poate impiedica - . . Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte. Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare. cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine.la temperatura de 0°C larva. Femela depune 200-300 oui. Astfel. (Fig. F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. sub form5 de puncte negre. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor. Fig. dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare. qi 120 zile in medie la 20°C.dupg Borchert). Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5. . Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (.de curgtenia din stup..la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 . In acest sens s-a constatat & : .albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . din care ies larve. de dimensiunile stupului si urdini~ului.puiet tubular'' .pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori .

ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte .rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h). comercializat3 sub numele de D. suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. Anhidrida sulfuroasii. f5r5 ca noi s5 ne d5m seama. Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. dulapuri sau camere). rezultat5 prin arderea sulfului. Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. In plus.). In Hrie tropicale. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul.a poate produce pagube. c5ci acest gaz nu este ovocid. putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin. abandoneazii stupul.cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini. asigurarea cur5teniei interioare etc. in unele cazuri. ntz poate evacua puietul mort qi. este utilizat5 cu succes. cuiburi strinse. Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. . Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice. este distrusB ineetul cu incetul sau. care aetioneazi prin contact. o mare parte din puietul mort. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise. atit in stup. clorura de methyl. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen. ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . 209 prezintii toxicitate pentru om. cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi. dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul. Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl. c9t gi de la o farnilie la alta. EDCT mixtur5 etc. in final.

fagurii se introduc in corpuri de stup. 0 alt8 metod5. I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. Oricare ar fi produsul de conservare folosit. metodA care dg rezultate bune. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. S.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. In acest scop. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C. Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. mucegsiesc. luind mfisuri impotriva soarecilor. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. Depozitarea se face in locuri ricoroase. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat. fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. dulapuri sau camere de depozitare. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. Dup3 zvintare. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. Se rnai pot conserva . iar flaconul s5 fie bine inchis. sub protecva albinelor. inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. Tinindu-se ouile la incubator. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). Inainte de introducerea in stup. dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. speciali~tiiM. Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete.tamorfozei insectelor dgunstoare. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. Pentru combaterea ggselnitei. Naim ~i D. cel de jos fiind lasat gol. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat. lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. ins3 iarna. De mentionat c5 fagurii vechi. operatie care se executg in aer liber. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari. Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare.

restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile). Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine. S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali. Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice.Bacillus thuringiensis -. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer. In schimb. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid. o familie de albine atacat. . pentru a putea s A se apere singur8. pinzele $i gogoqile parazitului. scotind manual din faguri larvele. In lipsa altor rnijloace. S-a preconizat in acest sens o metodg biologics. care nu este periculos pentru albine.2 efectiv ci numai ajutaa. pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb . fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor.fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.o cu albine din alte familii.2 de ggselniw nu poate f i apiirat. c cu B. pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA. americanii raporteaza (Floyd C.). multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire).

avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. M5surile care se recornand5 sint . larvele nu sfnt lipite de peretii celulei.tratament. fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile. Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc. ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. 33). In majoritatea cazurilor. 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. provocata de nosemoz8. care distrug un nurngr mare de albine. Prognostie . Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme. . La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. boala de pAdure. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor. intoxicatii cu substante chimice. o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor. In toate aceste situatii. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. nu au miros.BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. Poate fi intPlnit5 primiivara. Simptome. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. fapt ce provoaca moartea acestuia. varroozii etc.

de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5. ele sfnt evacuate P n interiorul stupului. In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii. ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu . fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg. DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte. se vor lua 1-2 faguri c. . excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire.care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --.pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -. Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. . . h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. .zgomotele provocate de p3s6rile de curte .mierea de man5 sau mierea fermentati.introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau. prim5verii timpuriu . f n conditiile unei iern5ri normale. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : . Fig. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. ele consum5 mai mult5 hrans. in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor. albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni. cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8.~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii . datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5. datorit5 timpului nefavorabil. de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5.strimtorarea cuibului . 33.

La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. Prognostic. Simptome. Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii.familia slabii. cind timpul s-a incilzit. care neliniqteste familia de albine . de asemenea. . pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. provocindu-le moartea prin asfixie. Cind afectiunea este constatat5 din timp. . constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. se inl5turg sursa acestora. cu miros de putrefactie. Presind asupra abdomenului.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . Tratament. pe faguri ~i pe stupi. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . de culoare castanie. ridicind . zah5r candi sau. Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. Cind pierderile sint mari. prognosticul este favorabil. pentru prevenirea infectiilor secundare. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice. Cind diareea este produs5 de zgomote. Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru. fln mod obisnuit. cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie. cu sirop cildut.lipsa mitcii.. excrementele sint apoase. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase.curentii de aer qi umezeala ridicat6. In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8. fenomene de intoxicatie. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume. . . manifestate prin diaree $i. Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar. excrementele sint eliminate sub form5 de jet. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit. se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. In stare proaspiti%.

*. . fn altele (nosemoza. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente. produse de cauze normale. In unele din aceste boli (paratifoza. Pe lingi aceste deosebiri calitative. amibioza) prognosticul este favorabil. nosemoza. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine. . Pe ling5 aceste afectiuni.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri.acarioza). . paratifoza. boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. Daci timpul este nefavorabil. ce le influentea22 aptitudiniie sau. melanoza. amibioza. se va ciuta ca zborul de curstire.amplasarea stupinei in locuri adgpostite. prognosticul este grav. le fac total improprii pentru reproductie. sB se faci intr-o camera inc5lzit5. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. uscate si ferite de zgomote . lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului.introducerea la iernat numai a familiilor puternice. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. ca de exemplu septicemia. uneori. de naturi neinfectioass.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. . rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie. datorate unui dezechilibru nervos. familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. Albinele moarte se aduns ~i se ard. . acarioza etc.

o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor. Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. c. care poate avea caracter temporar sau definitiv. . fie QnOr cauze patologice. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat. deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b.Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate. avind aspect de inel. in majoritate sau In totalitate. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. mai des intilnitii este . apoi nu mai ou5 deloc. Acest fenomen. cum ar fi neimperecherea. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. cind nefecundate. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor . numirul acestora din urm5 crescind rapid. care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. In toate cazurile. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule.puiet bombat". La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice.. cunoscut sub nurnele de . denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate. Scoase din zona respectivii. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. dispus de manier5 compact5. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs. d. din trintori. incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele. Polen sau nectar toxic. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey). pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. Mai mult. ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari. De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. aceste mstci au revenit la normal. De asemenea. au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers.

care Impiedic3 depunerea ou5lor. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare. insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. a unuia sau a ambelor ovare. Afectiuni ale tractusului intestinal. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. d. Este o anomalie de origine somaticg. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. Aplazia warelor. provoacil comprimarea c5ilor genitale. c. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. b.afectiunedevin cu timpul complet sterile. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale. . Aceste m5tci sfnt sterile. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. Miitcile care prezint5 aceast5 . f. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii. datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. Dintre acestea. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ.. e. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. Formarea d e calculi rectali. impun schimbarea m5tcilor respective. cel rnai des fntflnite d n t : a.

cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare. In lipsa unei hrane de bunti calitate. datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana.cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente. albinele sint obligate. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13. Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. precum si in conditiile agriculturii intensive. care au dus la diminuarea florei spontane. Dupii fmprejuririle in care apar. .cele care rezult. sii culeagg un nectar.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important. nectar toxic sau cu miere de man& 2. polen sau man6 devenite toxice din cauza . ale afectiunilor de naturi microbian8. dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8. Spre deosebire de manifestArile toxice. . provocate prin hr5nirea cu polen toxic. Intoxicatii de origine naturals. aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1. cu caracter secundar. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : . datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. pentru a salva viata familiei.cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor . parazitari sau micotid. In regiunile cu climat temperat $i regulat. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase.5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale .5 de timp. care pot f i numite $i otrgviri.

Iarna ins5. Altele.) $i cg. intr-o f a d mai avansatil. datoritg cantitgtii mafi . Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@. castanu1 etc. nemtiprul de cimp. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie.a. iqi kxercitii actiunea primgvara. Unele dintre aceste vegetale. In general. in altele cele de paralizie. intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. salvia. Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . asemenea intoxicaoi s h t rare. in consecint5. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele. polen sau man5 toxici. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen. se mi@ greu. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. iar m5tcile pot deveni trintorip. care a u u n aspect caracteristic. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw. Cind intoxicatia se datoreazg manei. floarea broqteasci. stejarul. Cind intoxicatia se datoreazl polenului. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. de California). digitala. pot produce in unii ani nectar. De asemenea. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior.floarea broaqteascti 9. Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. ceapa. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare. rnilrul lupului sau omagul. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor.Boa15 de mai". vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. ricinul. cum este cazul ranunculaceelor. mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&. diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator. In timpul sezonului activ. prezintA semne de paralizie. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare. tutunul. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8.. teiul argintiu). pot produce intoxicatii la albine prin polen. fac salturi mici. Acestea nu pot zbura. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. laptele cucului. prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit.conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. steregoaia. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. teiul.

intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. Dacil mierea este de manti. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare. ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. datorita necrozei epiteliului intestinal. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. acua. care adun5 cantiiAu mari de provizii. In concluzie. Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase. de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm. perioade lungi de timp cald qi uscat etc. Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici. ea ramlne limpede. Evolutia bolii depinde de prelungirea.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale. judewl Calgrasi. amesteclndu-le bine. altfel. manifestat5 prin apatia albinelor. datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt. solutia se tu1bu1-A. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. solutia rgmine lirnpede. Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. . altfel. fie lent$. iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. fn special a nosemozei. exprimata prin mortalitate masiv8. inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. sau din contrti. produce diaree la albine. Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. in cazul hrgnirii cu miere florala.de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). In cazul cind mierea confine $i man5. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. solufia se va tulbura. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului. In general. hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals.

- . Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon.culturile. executate in agricultur5 $i silvicultur5. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R. ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. pe care le inregistreaz5 familiile de albine.. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. Pentru apiculturg. ponticum). ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. ~i situatii inverse. ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte.Ariabase". pentru a compensa . microbi). care poveste~te4n lucrarea . este drept extrem de rare. in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. Exist2 ins. aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara.. solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri. se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie. ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor. cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet. avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine. pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen. cum soldatii lui (este vorba de cei . ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele. Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan. In majoritatea cazurilor. Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice . ce ameninta viata $i productia plantelor utile. ciuperci. asemenea. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3.absen@ hranei din n a t u d .telor fito-hormonale este greu de fiicut. deosebit de grave ~i pagubitoare. precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective . a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase. Intelegerea acestei realit5ti se manifest. cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. Pentru agricultura moderng. precurn qi a buruienilor.

O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .seaJep!s!qJa! 'aqr~o1.a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua.~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a .1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 .1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe..xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .a3!ureq~e3 I$ aa!.rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T . q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.quad a s v o l - .rojso~-oue~.qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.!~y.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .al!.q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .

fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). carbamati e t ~ . cit ~i pe cele folositoare. + + + . pentrv. In cazul insecticidelor mai sus arnintite. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . fn cazul acestora. Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl.minerale : arsenicale. Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid). Dicofol. neoron (Acarol. Milbol). Lindatox si Despirol.. lindan (Lindatox). Bi-58 Dirnevur). cum sint Metoxan qi Pinetox. In schimb. etil qi metil paration (Selefos.vegetale : nicotina. floruri etc. . Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. fie cantitstilor mici in care se g5sesc. inchiderea stupilor timp de 24 ore.Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox. albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz. aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii. contact respiratie. D g i sint l a fel de toxice pentru albine. albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e . ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex. in consecinti. omite (Omite). familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore. datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). care este suficient. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane. etion (Sintox. clorfenson (Ovotran. Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. .Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine. .ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie. In cazul lor. Avex. substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. . piretrina etc. INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine. rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele. Wofatm) etc. Duplitox). Galecron). impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. HCH (Hexacloran). derivati fosforici. Neoron). Kelevan (Despirol) etc. . precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. In schimb. j . De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine.fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. DEF). perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore. . ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare. ingestie contact respiratie. Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz.organice de sintez5 : derivati clorurati. cele rnai intrebuinpte fiind Detox.

prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul).remanenta produsului toxic . in care pierderile sint mai reduse. . triclorfon (Danex. Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori. pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor.conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic . timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul. plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. insecticidele care actioneaz3 rapid. . De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice. ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. . In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului. DDVP (Nogos. Dipterex. fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5. prafurile sint rnai toxice decit stropirile. remanenta este rnai mare $i. Vapone). cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5. In caz de ploaie.Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. De regul5. . Clorofos. in consecint5. Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii.stadiul fenologic a1 culturilor tratate . Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. Privitor la forma de administrare a pesticidelor. Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. Din contrii. izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. Sint substante cu toxicitate ridicat5. Carbatox). fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi.existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate. fn acest caz. In primul rind sint afectate albinele culegstoare. Polfosclor). Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5. de$ sint foarte periculoase. . general5 qi brusc5 pe care o provoac5.natura insecticidului folosit .forma de administrare a acestuia . pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). hidroclorurg de cartap (Padan) etc.ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. . Astfel. .distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului . spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare. atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. dintre care cei rnai importanti sint : . DDVP. . . nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp.

. Din cei 9 componenti verificati. Dinocap. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. Tetradifon. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon. prin ingerarea unei cantitsti minime de 0.04 g/l.Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave. In concluzie. Toxicitatea lor asupra albinelor.08 g/l. acestea retin albinele. cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . prin ingestia unei cantititi minime de 0.0117 g/l. consecutiv. Cyhexatin. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate. Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. Dicofol. 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. Malathion. Malathion. slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . Phosalone. aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6. Sulphur. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal. Tetradifon. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. care au si o halt8 toxicitate . Endosulfan. prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . Phosalone. puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. prin ingerarea a cel puqn 0. realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati. manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. slab5 prin ingestie. slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin . puternic6 prin ingestie. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite. Endosulfan. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor.. In ceea ce priveqte forma cronic6. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine. puternici prin ingestie. in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor. Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive. Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect.

mortalitatea albinelor este rnai mici. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare. pentru albine.de paralizie qi moarte. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . picioarele adunate. in majoritatea cazurilor. .mortalitate masivi. Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . care reijn o mare parte din polenul toxic. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine). fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. cu sirop de zahAr. prin analiza toxicologic5. care au. se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii. Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine. Simptome. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. aripile intinse gi limba desfigurati. o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. brusci si general5 -. de incoordonarea mi~cirilor. scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural). Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator.Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. precum si prin examen toxicologic de laborator. ins5 continua o perioadli lung5 de timp. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul . In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping. atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. In formele cronice. diagnosticul este uqor de pus. rnai mult sau rnai putin. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie. Multe alte albine s h t bolnave. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase.

pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. Pentru a $ti cind y. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5.aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana . pentru a respinge razele calorice . inainte de a incepe sB zboare. 76/1163/32. 311 din acelaqi an. deschiderea fantelor de ventilatie din capac.i pentru cit timp trebuie s a . continute in fumul sau gazul industrial. Avind in vedere acest lucru. arsenicale. .inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. Aceste substante toxice. Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te. industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului. Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine. nr. apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale. 98545. intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor.Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora. nr. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor.In astfel de cazuri. care le completeazli pe cele din anul 1959.suplimentarea spatiului din interiorul stupilor. aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate. inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . . In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : . . . a piritelor.urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb. fie toxicit2itii unor ape reziduale. . fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. a superfosfatilor. odatA cu aparitia primelor flori.~ i inchids stupii. legalizfndu-le prin Ordinul nr. ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens.

Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine.medicamentu $i cea de . nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. scurteaz5 vizibil. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate. In plus. singurul caz de mortalitate la albine. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. Wilson. a fost semnalat in jurul Slatinei. Sub raportul prevenirii. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. de unde poate ajunge in organismul albinelor. frunz5 si floare. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint. In cazul otrivirii cu arsenic. d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine. in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. f5ri o cauzi aparena. Pgtrunzind in sol. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5. Sub raportul diagnosticului. fn ultimul timp. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini). Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu . Si alti autori -Moffet. la dozele prescrise. Asffel. necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele. de d0z5. s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. prin polen. in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare.50°/o oxid de fier coloidal dializat. Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice. viata albinelor..Cel rnai adesea ins5.. ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator.toxic" este foarte mica qi. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. h tara noastr5.

Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni. combaterii furtiqagului etc. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. ea provoac5 indigestie. in scopul introducerilor de mAtci. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile. insotit5 de diaree. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn. poluarea mierii. De asemenea.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. iar pe de altir. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. fie prin rgcirea puietului. iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. Au fost multe cazuri de familii de albine. In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup. a medicamentelor in comparaue cu larvele. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. au l5sat puietul descoperit. Chiar qi sarea de bucgtiirie. dividirii familiilor. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore.5O/o produce o intoxicatie cronici. ce scurteazii viata albinelor. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. cgzfnd pe f m d u l stupului. precum qi alte intoxicatii. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. poak avea o aqiune viltiknfitoare. culoare si pozitie. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase.2O/o pin5 la 0. indiferent de ce natur5 ar fi ele. Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). . rnai ales de miltci. in functie de cantitatea de medicament administratii.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire.

astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. intre cap ~i torace. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. De$i extrem de nurnerosi. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. cu o dung5 a l b i pe cap. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde. lirnitindu-le inmultirea . ele actionind ca paraziti. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. de culoare cenuqie. perturbatori sau comensali. Este o musc5 intilniti ~i la noi. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. 34 v. Vom trece in revisti pe cele mai importante. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. in misura posibilititilor. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig.P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii. este o lege aspri dar necesar5. Ea este vivipars. plan92 color). senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. praditori. Ca aspect. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii.

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian. . afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte. cunoscutii ~i sub numele de albiniirel. Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 . floare de sulf etc. ferindu-le ins3 de accesul altor animale . . 30 000 albine. Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. In general. Astfel : P r i g o r i a. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor. El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. diferitelor sperietori. furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. Revenind la tara noastrii. distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor. Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. In aceste zone. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul . apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri.punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : . Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine.ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling. are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. Bermuda. f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele.. Rhodezia. a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine. Luisiana qi Florida. P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi.Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. .

rozind fagurii. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. urqii.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice.R. U r s u 1 b r u n. aceast5 m5surii este insuficienti. odat2 cu punerea farniliilor la iernare. patrun2 iarna in stupi. nurnai in tara noastrii si in U. in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. in anumite regiuni. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri. tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor. Pierderile sint ins2 relativ reduse.. Cind ursul o atinge cu nasul. Totusi. de cimp sau de pldure. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. ramele. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8.S. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul.S. $ o a r e c i i. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual. imp5nat5 cu un fir electric.Bolile albinelor" de Roger A. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg. fn U. m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea . Sub jgheabul tiglei se pune griu.S. despre care se spune c5 a dat rezultate bune.S.R.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare. Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq. Morse. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi. Dup5 10 zile. In . In acest scop se pun curse qi momeli otriivite. indiferent d a d sTnt de casl. Pmpachetajul. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert). In alte t5ri. 0 altA metod5. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. Dintre tirile europene. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse.. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5.

. In 6 state din S. pilianjenul. ariciul etc. Ontario qi Saskatchewan). ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. Astfel.U. . dihorul). apartinind la 16 clase zoologice. omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens.Duqmanii albinelor". apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat.A. New Hampshire. (Maine. cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. C. iar altele au un contact redus cu stupinele. Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. jderul. lupul albinelor). h schimb. sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine.). broasca. altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. In lucrarea intitulatil. in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor. Pennsylvania. qopirla. West Virginia ~i Wisconsin).li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator. fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. . unele din ele vineazil intimpl5tor albina. 'Jermont. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul. Desi exist5 qi i n tara noastra. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex.

evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. zeci de n tara noastrg. boala neagr5. nu reusim intotdeauna. care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. In aceste conditii. nu exist5 boa15 (bacterian5. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori. Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii.la porci sau la pasari -. puietul in sac. desi microbii lor sint in fiecare albin5. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul. chiar in aceste conditii. atit in natur5 cit $i in stupi. Locile. fn plus albinele. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. ce se iau pentru a preveni aparitia. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile. atac5 orice individ intilnit in cale. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. Si totu$i. o pesti de asemenea . paralizia. eare zboar5 la zece km depgrtare. d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. Paratifoza. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. apar destul de rar. nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. . imbolnZve$te pe de-a rindul. La albine in schimb. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. septicemia.

a fost $i este principalul factor de rezistent5. nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. se extinde pe un numar cit mai mare de faguri.un control a1 intregului stup. Prolificitatea mstcilor. familia puternicii. imunitate naturalit sau ciqtigata. viespii. . Familia puternid. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). oricft de prolific5 ar fi. furnici. Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si. varroa). capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine.un microclimat optim. permite de asemenea : . 2. .$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . soareci. despitrtite prin lungi perioade de inactivitate. respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora. secretie de antibiotice etc. resturi de cears etc. e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*.o activitate intens5 de curstire. 0 matcg. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul. . Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor. Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea. e nece- . iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece . fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq. 1. . Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface. iar culesul era continuu. diun5tori $i intemperii. necesar5 pontei. s-a datorat acestei rezistente naturale.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. i Asadar. abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. ascophaera. .conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. consecutiv. prin ventilarea stupului cind este prea cald. . de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine. aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. m5tcile isi reduc depunerea de puiet. incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii. in care temperatura de 35"G.

la culesuri mici. i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul. h plus. care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. de inbetinere. vitamine. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul.Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime. din acest punct de vedere. ierbicide saii insecto-fungicide. sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare. In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul. culesul era stationar. .f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir . acizi organici. polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice. puietului $i lor inse~i. aliment unilateral. dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi. precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i.lntr-adeviir ptistura. substante bacteriostatice ~i chiar bactericide. care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat. acest adapost era stabil. 4. .opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir. sii n u . liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi.miere florald ~i mai puun pe zahitr . . acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile. pentru . destinate hriinirii matcii.iernarea pe . o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i . Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : . Ce concluzii putem trage. .2 'Estim sd - . rticirea $i moartea lui). . d e tei) . Mai mult. 3. diareea la albine). U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor. Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5. Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii.stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical. lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara. enzime. fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . microelemente. Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate.sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii. trofice $i antibacteriene extrem de valoroase.contactul cu alte albine era minim. .rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim.evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv. Scorbura de copac.

sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). uzur5 rapid5. noi actionam adesea imputriva legilor biologice. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine.se degradeze. In sftrqit. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente. cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. D e ~ i posibile. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit. Legat de vcntilatie. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. active si perfect adaptate la conditiile locale. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. Desigur. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. respectiv. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . De asemenea. antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. furt etc. l5sind s5 piar5 tot ce era debil.) pentru farniliile de albine. cele mai multe ori. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta. atit a1 pepinierelor de mitci. reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce. pastrind T n stupini farnilii slabe. natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice. dup5 cum . neadaptate la conditiile locale. Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau. intr-un cuvint. intoxicatie. 5. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. pentru cele locale. deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor. luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. neadaptate.

inclusiv de puiet vGros. .' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. apliearea lor este obligatorie. precum si asanarea bolilor contagioase. depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. Pe de alt5 parte. respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. pentru a intregi sfera profilaxiei. Pentru a fi transpuse In practicg. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. In conditii normale. In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu. In fine. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze. In hcheiere. se poate face prin urmitorul procedeu . se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft.

xa~u! efienq!s .xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap . a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !.xd '~a~m8.xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u .sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!.x 'q!Q.rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .u.xol alndpupd a. a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa. x o l q q d alala.a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1.3a.1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav .Eole.aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o. p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e .xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ .u w .xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a. !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.a.xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa.up e p a~!padsa.10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap .xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.

a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale.a. h organismul animal acizii au functii multiple. f n medicina umang. Foarte frecvent intjlniv sint : ac. 7 . care au $i fost denumite pentru aceasta . aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. citric. cloromicetinei $. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. uleiuri esenqale) qi. respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple. chinic.) in cantititi importante. patlagin5 $. rezinele. n general. Pe de alt5 parte. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor. pectinele. ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. iar pe de alta parte.B1. sunGtoare. Pentru albine ei au o important5 deosebitg. malic. acizi organici). streptomicinei. tartric. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice. De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi. K. saponinele. In patologia apicoli. B2. colorantii vegetali. P. cofeic etc. ! n mod cu totul special. uleiurile grase. substante amare). Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie. direct asimilabile).eo utilizare. uleiurile esenqale.polivitamine naturale". precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids). Din punct de vedere a1 naturii lor chimice.P. ceea ce a dus la prepararea penicilinei.. vitarninele. materiile tanante. coada qoricelului. intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. antibioticele $i substanple minerale. tea@. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. glicozidele. aparat sau sistem. alcaloizii. la buna functionare a aparatului digestiv.a. iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. acizii organici. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. oxalic.inferioare (mucegaiuri). pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t. principiile amare. mu$etel. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii. P. cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi. mucilagiile $i gumele. stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. In aceasta situatie. frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele.

frag. rachitan. muqetel. dud. talpa gi~tei. mur. Plante cu actiune antibacte~ian6. aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). urzicii moartg.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. salvie. compuqi fenolici etc. sunstoarea. miiceq. coada soricelului. tei. trosco't. gutui. murul. ceap5. piitlaginii. zmeur. pelin. ienupar. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. Izma. mesteach. coada qoricelului. pilpiidia. leviintic5. fragul. racului. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. b. coada calului. PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia. azulene. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. talpa giqtei. roinitii. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi.ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. coada qoricelului. afin.datorit. coada racului. consecinq. cimbri~or. albgstrele. zmeur. anghinare. inclusiv molia cerii. i m 5 . anghinare. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. urzica moartA. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). eterice) au miros aromat caracteristic. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. ceapfi. fag. afinul. dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. giilbenele. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. sungtoare. nucul $. care contin uleiuri volatile. m5ce$ul. urzica. coada calului. a. coada qi de vivine. stejar. talpa glqtei. izmil. zmeurul. leviinticii. In ce priveqte localizarea principiilor activi.a. musjetel. nuc. teiul. Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal. piipiidie. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile. Dup5 cum se vede. rAchitan. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. au qi o actiune dezinfectantii. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare. c. roinita (miltsciune). In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). Cele mai multe dintre acestea sint volatile. cimbri$or. galbenele. Unii compuqi . Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. derivatii dcestora.

ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional. frunzele la : izm5. se recolteazii. Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). In general. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0. cimbriqor. zmeur. aceste plante capita denumirea de droguri. urzica moart8.A tirnp de 15 minute.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. richitan. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. asa cum sint r5d5cinile. cum ar fi florile de tei sau de musetel. otet. Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. la loc uscat. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. roinit8.se ggsesc in toate tesuturile. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine. troscot . cojile $i unele fructe (ex. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. In acest scop. afin. frunzele de izmii sau de roinit8. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. tei. Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl.intre. decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. afin. Astfd uscate. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. nuc. maceratia. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute. in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel. decoctia. coada ealului. urzica moarti. piiptidie. talpa g i ~ t e i . coada $oricelului. flvctele la: catins. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g. urzic8. -. anghinare.a. amestecind din cind in cfnd. salvie.mte aromate. Dupii fierbere decoctul se strecoarg. gutui. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute. aleool. coada racului . sulfins. dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1.li: mase vegetale. pelin.5 1. se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. mest e a c h . . mur. pitlagins. tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului. fag. 'albistrele . Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . Frunzele. Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. cantitatile de drog.. levgnticg. In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. musetel. digestia. peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd. m8ceq. tincturile $. dud. coaja la stejar. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute.apd.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia. plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. florile la : gilbenele. ulei etc.

Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. 126 . Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere.la aceasta a inceput sB fiarbii. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat. ca cele de muqetel si sun5toare. indiferent de metoda folositti. a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. lipsesc din natur5. Un rezultat . In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore.planta intreagi de coada calului. intre 5 qi 10 zile. gilbenele. in fn acest mod se sensul cB se face la cald. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop). tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. iar pentru extraqia alcoolicii.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare.) un timp anumit. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei.datorit8 substantelor extrase. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial. maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei. dupii care solutia se separs. respectiv atunci cind aceste plante. peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. Cmd este vorba de fructe. coada ~oricelului. in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. alcool etc. prepari unele uleiuri medicinale. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. sau altele cu un continut asemiiniitor. cele de afin 30 minute. La sfirsit uleiul se strecoars. In cazul solutiilor' apoase. coaja de stejar. la temperatura de '40-60°C. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii. preparatul poate fi invadat de microorganisme. fructele de mice$ qi de afin). ridicina de pipidie. Pin5 la administrare. In scop preventiv. Privitor la acest efect. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <. la tincturi. izmi qi muqetel. In scop terapeutic. extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. pentru ca sa se pistreze vitamina C. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd.

precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare.de albine.Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare. se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare. conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an. cu ocazia stupzritului pastoral Art. precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole. Cornitetele. Art. este valabilfi timp de 30 zile. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. 2 . s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina. 1 . f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. Certificarea s5n5tZitii. 3. P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii . calculate din ziua elibefirii.familii . DacA acest termen a fost depfi~it. respectiv birourile executive ale consiliilor populare. vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol . roiuri. mgtci. Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor.

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute . incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung . se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o .cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului .personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat.personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali .primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului . o. . topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. pentru a fi ferite de accesul albinelor . dupa cum urmeaza : . . care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 . albinele moarte.extractorul de miere. intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi . in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse. vor fi adunate vi arse . toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde . p. s. confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare. bine inchise. se vor respecta urm2toarele dispozitii .produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. bonetB $i cizme de cauciuc). . . . n. prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin. . . pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine . prin mijloace termice sau chimice . care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. presele de ceari. T .) se va face numai in centre special amenajate in acest scop. apartinind Asociatiei crescitorilor de albine . in depozitele de pastrare a produselor apicole. In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : . g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora.rn. . .toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte .ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon . apartinind Asociatiei crescatorilor de albine.ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil. in afar5 de ceari qi propolis. in halele unde se prelucreazg produse apicole.

pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5. paralizia. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. boala neagr5 sau boala de p5dure. La masivele melifere din pgduri. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe.t. familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. septicemia. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare . MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. cind stupii apartin unei stupine diferite. precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral. d . oferind suficiente puncte de reper. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- . loca europeanii. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. Bolile albinelor adulte : paratifoza. acarapioza $i amibioza. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. b. La culturile agricole. nosemoza. c.

interzicerea scoaterii de familii. c. numlirul familiilor de albine din stupins. precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte. b. vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere . este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli. iar dacg aceasta nu s-a fscut. Art. d.interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet.luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . loca americans. data aparitiei bolii.in cazul albinelor adulte . sau care bznuiesc existents acestor boli. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. adresa lui. precum qi data recoltzrii materialului patologic. .interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil. medicul veterinar de circumscriptie.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. care a venit in contact cu familiile bolnave . roiuri. 11. . comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : . interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 . pins la sosirea medicului veterinar. h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis. .izolarea imediatg a stupinei contaminate. Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine. 10. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a. a hr5nitoarelor etc. 40-50 albine bolnave .qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale. cum se manifests. . acarapioza. Art. mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave.h cazul bolilor puietului -. . detinlitorii familiilor de albine. avind dimensiunea de 10/15 crn . pe orice cale (verbal. nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare. unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului. medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator . a albinelor. aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet. loca europeang. miere sau plisturs. .

cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a.rani.ucl:i~~ni. . ~.eforma!. dclirnitrazii. pentru identificarea farniliilor bolnave.~~a iagwilor r:u puiet bolnav. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5. iar in cazul locei americane. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale. roiuri sau miitci) . h. i::. acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2. 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz. care impun distrugerea familiilor in totalitate. Art.~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc. .Art. interzicind : . .vinzarea de material biologic (familii cle albine.:li dozcle de medicament stabilite prin insti. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun .] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare.cind familiile de albine sint slabe . cvitindu-s~> t tit supradozirile. vor fi unite h a iilte de tratamcnt . Pcnt1. 14. . declari stupin.ivincI c!istru:_r'~. 13. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm.vnzal-ea albif?g~:i.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51.aducerea cle familii de albinc s5nStoase . ?e vor resr.sau vor f i distruse. .deplasarea stupinei . c.ilor.i (wmpletc s i durabile. la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean. 111 afara cazurilor de mai sus. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii. in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator. aplicate fagurilor cu puiet bolnav.in cazur cind sint suficient de active . Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : . acarapioz5 > i varroozi. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular. Art.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 . le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii. .instrainarea inventarului apicol. 12. esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins.c. Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului. r. rit si subdoz5rilc.~\~t:l int:!crr. c I v i ! ~ f ~ ~ ! i . ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. . t. in jul-ul stupinei atinse de boal5.cind boala apare pentru prima datii in tar3 .

adaptate la sectorul apicol : Art. Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. 253 din 10 iulie 1978. Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A.Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin . precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5. 3. transport $i valorificare a produselor apicole. manipularea produselor apicole in conditii neigienice. 62 din 15 iulie 1978.Norme $i m&suri sanitar-veterinare". din care extragem urmfitoarele prevederi. hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . 5.. C. 6. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea. nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice . anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr.S. far5 acordul organelor sanitare veterinare . I .R. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii . D. Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1. publicat in Buletinul Oficial a1 R. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare . depozitare. 8. depozitare qi yalorificare a produselor apicole . 2. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. care sint sanctionate potrivit Decretului nr. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine. B. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole. 6011974 constituie contraventii. nr. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare.

Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice. plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare. Plingerea suspend5 executarea. Art. b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole.stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase . previzute in eonventii sau alte reglementzri. Faptele previzute la art. fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. cu acordul conducerilor acestora. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare. 5. sint considerate infractiuni. 5 . Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare. 3. 4 . precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale . Art. . Art. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. 7 . cu privire la importul. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei.000 lei. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. Art. potrivit legii penale. pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare.

zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente. personalul care particips la aceste tratamente. 2. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . telegrams confirmats etc. ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa. tei) aflate in faza de inflorire. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. 7611163132.R. 4. cu cel putin 5 zile inainte. centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats. asupra culturilor agricole entomofile. 3. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr.A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine.S.cind tratamentele se exe- . Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. detiniitorii de familii de albine. publicat in Buletinul Oficial a1 R. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide. In caz de timp nefavorabil. 63 din 5 august 1980. in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole.) unitstilor agricole beneficiare. De asemenea. Este interziss aplicarea pesticidelor. nr. agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii.

6. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. plantavilor pomicole si piidurilor. unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. cornunicfnd urm5toarele date : . dup5 caz. De asemenea. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole.in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare . .data inceperii si durata tratamentului . astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. In acest scop.Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . inclusiv a comandantilor de aeronave.cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5.Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. plantatie pomicolii sau trup de ptidure. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. .denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . plantatiilor pomicole $i a p5durilor. plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire. de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite . dat4 pentru fiecare culturii. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv. asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide . de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. $i temperatura nu depiise~te 25'6. precum ~i a apelor reziduale. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole.locul unde se aplic5 tratarnentul . agricole sau silvice. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor. denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice. orHsenesti sau municipale. cu aprobarea prealabilii. 5. prin personal dotat cu fanioane. - - . in apropierea acestor surse melifere. pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . birourile. dupG caz. 7. In mod exceptional.

cu cel putin 2 zile inainte. mavin5 purtaa. dupi caz. numsrul familiilor de albine. sub semnitura de luare la cunoqtint8. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin . pe teritoriul caruia se afli stupina. 10. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. b) sh convoace.metoda de aplicare . precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide. Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. c) s i sesizeze imediat. in scris. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent . Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. perioada utilizarii vetrei de stupinh. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire .qi mijlocul cu care se execua : avion. tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. elicopter. locul de amplasare a acesteia. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. Birourile. stropire. pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal. previzute t n prezentul ordin . asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. aerosoli . b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. 11. orii~enescsau municipal.prgfuire. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris. In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine. 9. despre locul. o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. 8. comisia de constatare. care va fi for- . c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare . aparat carosabil. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine. mavins tractatii. dup5 caz. aparat portabil..

. material5 sau patrimonial& potrivit legii. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute. furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit.confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs . probe de miere.indicarea eventualilor vinovati . disciplinars. dupa caz. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : . a celor vinovati. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. i In12. in prezenta unui reprezentant neutru. dup5 caz.i n calitate de pregedinte . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar.3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei.mati din medicul veterinar . 15. Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat.evaluarea prejudiciului cauzat. rgspunderea penal& contravenQonal5. de faguri cu p5stur5. in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie. In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. . . frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii. 98545/1969. Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. 14. . 211/1967 si Instructiunile anexe nr. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. 13. Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. in vederea unor eventuale expertize. precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine. plante. care vor fi consemnate in procesul verbal. mentionind totodat.

Vapona). in cazul erbicidului 2. 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. Wofatox). Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) . in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore. dinocap (Karathane).numai in timpul tratamentului.pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox). In cazul substantelor acaricide : . monolinuron (Aresin) etc. . Dipterex. Galecron). hidroclorurs de cartap (Padan) etc. neoron (Acarol.pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox.pentru .pentru . carbendazin (Derosal). . lindan (Lindatox). In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox . clorfensol (Ovotran. Duplitox). In cazul insecticidelor organo-fosforice : . etil $i metil paration (Selefos. Bi-58. In cazul insecticidelor carbamice : . Clorofos. benornil (Benlate. DEF). sulf (sulf pulbere. metil tiofanat (Topsin M-70). etion (Sintox.pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin. omite (Omite). Neoron). HCH (Hexacloran).4-D. . Milbol).pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. mancozeb (Dithane M-45).pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane.ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. Fundozol). Dicofol. Carbatox). sulfat) etc. Dithane 2-78). . DDVP. Avex.pentru In caeul substantelor fungicide : . sulf muiabil). DDVP (Nogos. . etc. Dimevur). pirazofos (Afugan). Orthocid). . Polfosclor). simazin. triclorfon (Danex. zineb (Perozin.pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan. sgruri de cupru (oxiclorur&. Kelevan (Despirol) etc.

. de organele sanitar-veterinare. & situatia : . In cazul bolilor cu caracter exotic . organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii. Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr. contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare. . In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre.cind tratamentul este ineficace.cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 . delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat. 62 din 15 iulie 1978. pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care..R.acarapioza. nr. ordonati de organele sanitar-veterinare. b.. in mod fraudulos. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli. publicat in Buletinul Oficial a1 R. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i . se pot pliti despsgubiri. De asemenea. deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone. Aceste conditii. precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine.Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite. respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a.S. precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat. in baza legii. In cazul locei americane. Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea.

- Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .C U P R I N S pag.

mlisuri generale pentru depistarea. prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . i 42 .i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine . ~ d ~.r.ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti .i .i c u s u ~ u nr.intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver.

-*-a- -=www 9 h .Id $ Cn 3 ' ? I -*.g 5 Bo 4 a l a 1 . 3 0: h i - t. ' I 62 PC $2 Ka la .e. .J .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful