Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

. Ca m a r e . flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare. deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. rnai dificile decit fn trecut. Nurniirul familiilor de albine a crescut. . I . respectiv. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii. De notat ins2. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex. ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere. de ce n-am spune-o. care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi. qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. combaterea lor nemaifiind o problem5. iar la altele loca americanil. la 30 de zile. In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic.INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". PIng In prezent. stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. . notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2. loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. c f t $i pe continentul american. unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac). a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) . In schimb. atlt fn riishitul acestui continent.. o asifel de optid nu rnai satisface. c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh. Nosemoza. principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului). Este - .

m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine. cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. Bucurqti $i dr. s5 p o a s verifica. m5 impresioneaz5. in scopul ca apicultorii. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest. precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. 1 . Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti.C. terenul este totul". Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . pentru o mare stupinti. in cel mai fericit caz. ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare. din cadrul aceluia~laborator. respectiv. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi). cum numai un fenomen uimitor. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere.P. fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. Ie$irea din impasul acestor realittiti. aproape miraculos. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general). fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. P. ins5 omniprezenta acestor agenti. De asemenea. doc. care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile . confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti.. cu mijloace terapeutice. iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. la ilustrarea acestei cgrti. Marin. asa G o fa&. Far5 a fi a$a de categoric ca dr.agentul patogen nu inseamn5 nimic. M.cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. in natur5 si in stupi. obligg la medicatii permanente. rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine.A. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. Agachi. Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. cu toate consecintele negative. Tin sg multurnesc in incheiere dr. supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate.

pentru a se inmulti. loca americani. melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale. In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni. care ar putea fi considerate drept audeu). puietul viros. Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare.cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. Cunoaqterea. tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) . in linii mari. din arsenalul plantelor. puietul pietrificat. unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens. iar nosemoza. altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni. Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8. iar altele sint imprumutate din afarA. acarapioza. puietul in sac. atft a agentilor patogeni.NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate. mogtenite ca atare. loca europeani. o scadere a fortelor organice de apirare. ca qi la celelalte specii de animale. c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. paralizia. care adesea antreneazi moartea individului.direct sau indirect . de diverse minuscule vietuitoare. Altele patrund din afar& datoriti contactului . ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia. In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei. sau a ~ t e a p t i . amibiaza.A a acestui conflict. Astfel. agenti etiologici sau agenti cauzali. f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice. cilin- ' .

18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue.rolaa e aun~saadap !alua.ro3 '(aqe?!.10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.o d q q d n l er.rqaq .n q e d a l p nqed '. s p l a u o ~ a8e.u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .q aleod .IOT 1nd.a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p .red!zps) 1 3 3 a .as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.poao~!~e$s .enop aq53 pnop aqedn.g ~ a e q o l d p 'poao~d~p .~zarue~ u g 8 '..rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p . 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa .(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as.!.?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@.m$rre~uj nes .n p d q d p s a a a u pp8. u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q .ape-rqat 'po3u.xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq . nu 'q1nt.

3. sporii R. ins5 specifice. 3). Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. a1 cultwii bacteriene. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. fapt ce aratli: intre altele. larvae. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive.. prin faptul c2. n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei. Cind conditiile redevin favorabile. mirosului ete. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici. membran5 si eventual cu nucleu. ~espectivEn forme precelulare. El este lipsit de asemenea $i de fernenti. forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. trec prin filtrele care retin bacteriile. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5. sau diagnostic experimental. stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. h ce prlvgte conformatia. Datoritg functiei pe care o indeplinesc. apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f . Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. pus pe baza aspectului. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron). testarea unor medicarnente noi. sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil).spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective. Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm). 1 4 baekrienl : a . c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. prepararea de s e r e gi vaccinuri. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile.t5m5toare asupra organismului gazd5. Culturile bacteriene sfnt Fig. agentul cauzal a1 locei arnericane). formatiuni robunde sau ovale. unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex. de inmultire.b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel.spori. BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii. datoritd dimensiunilor reduse. fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@.

Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- .de intoxicare. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. Ciupercile. Malpighamoeba mellifica). prin descompunerea corpului lor. 200 000 specii). medie sau masiv5.albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. care ajuti la identificarea virusurilor. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate. dar care au o structur5 organic5 tipic5. Dup5 locul unde paraziteazg. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de . Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor. Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna. fmpletite htre ele ca o @siturii. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. mecanic5 . toxic5 . numite $i fungi sau micete. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule. cirora le provoac5 daune. Intensivitatea poate f i slabg. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse.de obstructie. In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. avind in interior o ma& protoplasmatid. numite incluzii celulare. Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor. Varroa jacobsoni) si endoparaziti. Astfel. particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene. boli sau chiar moartea. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute. reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. iritativi . care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis.de iritare qi consecutiv de inflamare -. perforare sau traurnatizare .caracteristice. D U N distrugerea unei celule. shgele sau wsuturile gazdei -. sau temporari. Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie .de sustragere din hrana. compresie.-. din altele se extrag antibioticele.

sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele . realizat prin adaptarea speciei .) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism.de-a lungul vremurilor sau a individului . respectiv pe bazi de substante organice. fie prin spori. iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. care. pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi. In unele cazwi. toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. $i parazite. a ciror aglomerare formeazg puroiul. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. Celulele fagocitare (leucocite. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii. folosind substanta organic2 a acestora. dupi cum am viizut. Exist5 alte st&i de imunitate natural. cu ajutorul luminii. care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. limfocite etc. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi. acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. In cazul inmultirii sexuate. Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. care. DupA modul cum se hrilnesc. Avind ~i rol de multiplicare. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor). sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. care se dezvolta pe seama fiintelor vii. In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte. ciupercile se impart in saprofite. fie direct. este numai un element de rezistenti. ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare. Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. El se formeaza din miceliu.in timpul vietii -. datorate unor elemente humorale sau celulare.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei. avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. spre deosebire de celelalte plank. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora. Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor.

Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. In c-1 altor boli mai grave. aceste antibiotice conferli. De asemenea. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. In cadrul acestui conflict.antigen"). ca loca sau ascosferoza. b) primind anticorpi specifici. Dup5 cercetibrul elvetian P. Este vorba de . nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie. In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei. fmprumutats din arsenalul plantelor. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb. precurn qi cu ocazia bolilor. . Rousseau. persistfnd uneori toat5 viata. Dr. p8stur5.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve. el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor. cearg.. Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen .fitoncide. care erau cele mai slabe. fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc.). ai nosemozd etc. lgptigor $i propolis). rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. ai septicemiei. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ. Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. respectiv imunitatea. Zimmermann. care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). Acest gen de imunitate se nurneqte activii. datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. La albine rezistenta naturalg. regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire. microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi. asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. Mai mult. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. produseior apicole o certi valoare terapeutic5.

dimensiunile lor fiind de 1.7 pin& la 0. . In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8. lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor. a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului. Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine. Era agentul patogen a1 locii americane.n. 9 microni lungime ~i 0. White.6-0. fn anul 1904. de c5trc scriitorul roman Calurnella. in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec.mod obiqnuit dup5 c5pgcire. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans. I e. datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. loca viscoasi sau puietul putred.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. devine fuziform. . ins5 numai la inceputul see.l1 . apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar.7 microni lqime. 0 alt. moartea acestuia producindu-se In .8 rnicroni. str8lucitor. Ei apar sub form5 de elemente ovoide. S. care a primit numele de Baeillus larvae. 4). previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. Acesta se prezintii ca un bastonq. Etiologic. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru.5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati.

dup8 24 ore de incubatie la 37"C. ficat. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg. Rezistenta bacilului. creier. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici. Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962.Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. Fig. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati.forma c . colonii punctiforrne de culoare gri-perle. Bacillus larvae : a . Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute. larvae de a sporula. In stare vegetativii (de bastona~) B. Rezistenta sporilor. formind zone compacte. agar ~i extract de larve. de cal etc.'. extract de levuri sau de morcov.. una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator. ser de iepure.forma sporulati . 4. care contin extract de larve. care pot sB conflueze. penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen. La noi in tar& V. extract glandular. Insu~irea B. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8. furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. format din lapte.forma ciliat8 veqetativ8 . gglbenu~de ou. larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5. fuxinii diluat5.. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e . de oaie. Rezultate foarte bune de cultivare a B. Dup5 Nasaroff. galbenus de ou. violet de gentians sau colorantul Gram. Bica si Al. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. eritromicin5. b . iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute.

Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine.se$te conditii prielnice de viat5. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. curba pierderilor a devenit normal&. a alcoolului de 96" timp de 40 zile. Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. eliminind aceasti miere. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici. de asemenea.pal care explica gravitates locii americane. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. Polenul este. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. prin adspiltoare. La c5ldura uscati de 100°C. In faguri. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali. prin schimbarea fagurilor de la . infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. De regul5. precum qi de la o stupinfi la alta. de asemenea. sporii de B. luind in felul acesta sporii pe picioruse. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. Fa@ de agentii chimici. diferiti autori (Maassen. Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. Totodati. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute. prin uneltele din stupin5. a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. in miere $i polen. Hasemann. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite . a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0.5-1% timp de citeva zile. f i r 5 a fi sterilizati. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. foarte rezistenti. constituie un alt factor de gravitate. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. contaminat. larvae s-au dovedit. reprezinti factorul princi. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. Znfecfia naturald. odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore. pe corp si mai ales pe piesele bucale. prin trfntori. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. chimici sau biologici. la soare 1-6 s8ptiimini. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. iar in miere peste un an. se face prin intermediul albinelor hoate. pe faguri. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 . unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile.de boali.

se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . p£n&atunci ascuns. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. Dac5 nu se iau m6suri imediate . prin hranirea cu miere infeetata. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8. mltci . Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. in sfirqit. sau activitatea de curgtenie diminueaza. Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8.de combatere. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi.cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. roiuri.familii. Se pare ~a boala. Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili.din stupine contaninate. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine. fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. prin cump3rarea de material biologic apicol . Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite. de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. devine aparent. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. Transmi~iodatA cu hrana. Ea poate apirea $i la familiile puternice. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave. In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul. Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite.un stup la altul. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac. Patogenie. numtirul larvelor moarte sporeste neincetat. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu. d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. pentru ca. D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal.

In cazuri recente.. . Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de .orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei. . '6. 6). q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule.. sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig.. Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. de care' este strins lipit5. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie. . . devenind mai tirziu galben-brund qi brund. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate. spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8. cum erau in stare normald. ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai. se perforeaza sau se deqird.. reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet. intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie. se Pncretesc qi se ingglbenesc. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform.azure de i a ~ n . Sinaptome.. devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune.celulelor permazarea infecgei la puiet. la inceput gslbuie. Aceasti3 r2m5~it5.impr8qtiatU. Din plate! sau usor bombate. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. celul5. care este q e z a t compact. E i n f e c h t CIA locg ce se trans. conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna.puiet putred". Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea. ele se escaveazs. ceea ce este qi mai rgu. La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor. 5 color). acestea cap5t5 o culoare mai inchisi. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur. acest puiet degaj2 un miros caracteristic. Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. .' situat ia intrarea i n . in asa fel incit albinele nu o mai pot desface. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii.

fn combaterea locii americane trebuie. datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. manifestind apatie si inactivitate. . Loca americani este o boa15 grav:.aderenta la peretii celulei a larvelor moarte. care nu lichideaza boala. puietul ricit etc. ne~tiintific: $i diunitoare. mai mult decit in orice alti boali. tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte. ca de exemplu in loca europeani. in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite. Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei.Ca aspect general.consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte . atit fnainte. data cind a apsrut boala. familiile de albine bolnave par demoralizate. simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : . cit si in exterior. atit in stupi. . sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur. puietul in sac. numarul de familii bolnave. In cazul unei infectii masive. este necesar s i se recurgs. atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii. pentru precizarea diagnosticului. plan@ color).la r5spindirea infectiei. cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte . capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup.impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . in locul alteia Pndoielnice si de moment. Diagnosticul. In aceast. cit ~i dupa uscarea acestora (fig. bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor. Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. Tratament.moartea larvelor dupi c5pGcire . numarul de familii din stupini. iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate. 7 v. rezistenta mare a sporilor.. ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului. . . 0 astfel de practici impune re- . la examenul microscopic. Prognostic. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits. aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba. La inceputul bolii diagnosticul locii americane. ci o preschimb5 in formi latenti.mirosul de clei de timplgrie incins . puietul intoxicat.. Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului. .prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi . s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile.aspectul .

ele omorind sau impiedicind inmultirea B. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora).prin inmultire larvele moarte. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. format5 din zeci de mii de indivizi. Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. intr-o oarecare misur5. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina). Trebuie avut in vedere c i medicamentele.5 g pentru antibiotice. In s f i r ~ i t . f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. De mentionat c5 in S. In ce priveste doza folositi. el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. de a inlocui . La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave. f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si. in miere. larvae.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie. repetati de trei ori la interval - . Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor. eritromicina si cloramfenicolul. iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. in polen. stiut fiind c5 in specificul familiei de albine. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile.petarea tratarnentului la nesfirqit. nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. oricit de eficace a r fi. se soldeazi cu un consum mare de medicamente. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1. aceasta consti din 1 g substant5 activi.A. in acela~itimp. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat. tetraciclina. si. misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare. intrucit acesta. pe peretii stupului sau pe corpul albinelor. b. din cauz5 c5 este greu degradabil. oricare ar fi ele. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine. in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. d e a-si aduna ~i hrana necesari.U.

consecintii. in care scop tratamentul se va face seara. iar urdinigele la stupi vor fi reduse. In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a. Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/". Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric . la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. europeang. ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli.pentru conservarea proprietifilor terapeutice. S . repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile. Indiferent de forma de administrare. sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in .. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine.momentul dispariti-kisemnelor de boalg.5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5. care contine 2. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament.si de 0. . fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop. Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor. pentru antibiotice. cidoar s5 le umecteze. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. de trei ori. Se vor respecta concentratiile. b.5 g. care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii.5 1 de 3 ori la 7 zile interval. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian. iar stropirea se va face cu un pulverizator. cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine. dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus.se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate. fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . Familiile slabe dar active - . puietului gi albinelor. . Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : . Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. adrninistrfndu-se cite 0.pentru sulfamide . Romhia a realizat produsul Locamicin. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave. Dintre medkamentele mai sus-amintite.de 7 zile .se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA . administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru.

Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. Metoda este aplicaba insti numai. care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. sau devenite puternice prin unire. echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati. unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile.vor fi unite inainte de tratament. Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup.la familiile slabe atinse de boa15 . Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. prev5zut nurnai cu faguri artificiali. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara).ill cazurile sporadice de boal5. Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat. este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. prevAzut8 cu un cistern de aeratie. Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. .prim5vara $1 vara. . Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. sau cel rnai curind dup5 48 ore. iar stupii $i tot. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice. DupE transvazare. sirog de zahk).la toG fagurii cu puiet bolnav . X u care se administreas 1 g de sulfatiazol. iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. de preferinti! seara. . phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei. sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg). constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. c. htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor. pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri. in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului. sl5bite de foame. La sffrqitul zilei a treia. cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale.

procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. el dovedind o mare putere sporocid8. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi. Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie.) o cantitate de formol comercial. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati.!". podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize. neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor. ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. corpurile. propolis. ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de .Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5. Stupii impreuni cu caturile. vatra stupinei etc. In cazul unui mare numtir de faguri noi. hrinitoarele. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. Pe de altti parte. uneltele si echicontact cu sporii B. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore. albinele moarte si resturile care au fost in stup. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi. murdirie etc. Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. infectati. In aceastg situatie. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. sau cu o concentratie de 10"/0. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati. pamentul de lucru. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. obiectele din paie sau trestie etc. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. pete de diaree. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate.

.unirea familiilor slabe . dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor . sau pe faguri goi. Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. Loca americanfi este o boa15 declarabili.dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat. precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 . . pentru identificarea familiilor bolnave. . dup5 disparitia semnelor de boa18 . combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. a celor slabe. Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e . cind operatia are loc in a mestru al anului. cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. in cazul cind sint slabe. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini.hipoclorit de sodiu. s-a constatat c5 sporii de B.realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare. - - - .5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop). . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine. Prevenirea.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins. .in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3.mutarea farniliilor in stupi dezinfectati. .in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri. Fortificarea farniliilor . cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave. larvae iqi pierd capacitatea de germinare. supusa restrictiilor sanitare veterinare. In cazul cind m3rimea stupinei permite.dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. . se vor reforma toti fagurii acestor familii. 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0. c h d acest lucru nu a reuqit. In acest ultim caz. proveniti de asemenea de la familii siin5toase . cind ea are loc in prima jumitate a anului. Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale. iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali. fn mod practic. distrugerea familiilor bolnave.

i-a fost dat de Bailey i n anul 1956. in l8nti~oaresau in gr5mezi. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene. nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. Bacillus alvei. spre deosebire de loca american5. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang. a klosit pentru prima datii termenii de . ele fiind cunoscute numai sub numele de . Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig. Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate.m 5 t o a r e l e caractere : . pe medii spwiale. cu dimensiuni cuprinse intre 0.. data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. Wille. Numele de Streptococcus (in 1ocul.. pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor. datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton.pnietul acru (otetit).foulbrood" (pniet infectios sau loc5). .Streptococcus pluton este un microb polimorf. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare. Bacterium eurydice. Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. gracilesporus ~i apidarium . dar.loca benign& avind ca agenti cauzali B. Etiologia locei europene este complex5. Unii autori (White.cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 .LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine.. scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini. determinat de Streptococus apis.+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5. Totu~i. laterosporus.ub form3 de elemente izolate. altii asociati fntre ei forrne independente de boal8. alvei.celui de Bacillus).loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . El este imobil. care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs. Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. - - . Speciile ba. De altfel. Autorii germani (Borchert. cel maj adesea rotund. Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri. de asociatie. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de .loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : . mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi. . iar celelalte sint bacterii secundare.5 si 1 micron.europeanU $i . 8).mentionate pe seurt . Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton. Phillips a fost acela care. a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg. prezentindu-se .

.

. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. producind grave perturbiri fiziologice.In ceea ce priveste rezistenta. In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. unde ei se inmultesc si elimini toxine. microbul este distrus d u p i 5 minute. Dupi F.).Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept. n u s-a mai giisit S. sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important.La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). El este usor cultivabil. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal. Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici.'. sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului. Are aptitudinea de a produce acizi. in sirop de zahir 16-20 zile. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani. care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine. sodei caustice 2OiO si fenolului 3('.9 rnicroni.7 microni $i lat de 0. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus.2-1. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti. Sub actiunea formolului lo. toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul.Streptococcus apis.6. loca europeang fiind mult mai frecvent.8-1. .Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru. Declansarea. de otet. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii. E. Rezistenta sporilor este destul de mare. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an.Gram-pozitiv si produce spori. evolufie. ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor. Patogenie. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. Pe m i s u r i ce trece tirnpul. prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. Moeller (. . Gramnegativ ~i n u sporuleazi.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2. El sporuleazii. la mijlocul lungimii lui.eptococcus faecalis. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. imbolniivirea si. ceea ce duce la slabirea acesteia. alvei.perrnanganatului de potasiu 0. numit a l t i d a t i Str. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1. in cele din u r n s .2 microni.5OlO. pluton ci numai B.7-0.3 primtivara $i . . imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori. moartea larvelor. . microbii sint introdusi in intestinul larvelor. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0. pluton. Printre aceqtia. cu extremititile rotunjite. in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni. Dup5 cca.5 microni. El este n~obil. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute. transmitere. P e de a l t i parte. Cind acesta a fost examinat microscopic.

avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi. care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici.la familiile slabe. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. prin trintori. In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5.lc s :I 1'I \ L I : . Sirnptomatologie. prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. alteori continuu .5. apare aspectul de puiet fmprg~tiat.pin5 toanma tirziu. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit . fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . Boala apare. Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet. se constati o depunere neuniformii a puietului. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. uneltele sau echipamentul de protectie. prin trintori (care piitrund in orice stup). cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5. ~ ale albinelor doici. Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. de obicei. care mor fnainte de a fi c5pAcite. prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului.uneori cu intermitente. La inceput aspectul fagurilor este normal. Cind maladia s-a declarat. .prin erori de zbor. impachetate necorespunz5tor. se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . viespea). La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase.~ i dezinfecteze mfinile. care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase. Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli.

mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor. iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice. larvele bolnave sau n1c:. de ccnsistezjii mucoas5. corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te). devine apoi galben-cafenie :i in ce1.i sc!limbfi culoarea. Prin deshidratare. co~sistenta moale. corpul schimb5 pozitia normals.lea. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a . lucitoare. mirosul lipseste. cadavrele sirlt negre. Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5.e din i:r. usor detaqabili. culoa~ealor ests cenuSIC. pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins). is .rte Ir.m:+n5 uneori un miros de putrefactie. chiar ncgricoas5. 9. De reguli.mi r-:?are inchis. in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. SF pare cj.. alteori acru sau arornnl. larveie ernan5 un miros acru sau aromat. care din alb-sidefie cum este in stare normals. ! puiet bolnav da loca euro. b.Ca urmare a mi. in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat. In acest sens. Aceasta este forma clasici de Inca european5. Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R. f5ra miros. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii. F R Z U ~ ~ cu .sc5rilor agonice. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . alvei mirosul este de putrefactie.nd cSp5cire . se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse. corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5. Continutul corpului se descnmpune si t. ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile. Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta. 9). se ingslbeneste.

deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. care pot f i confundate cu loca arnericana. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire.c. filant. culoarea lor este castanie. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2. provocate de regulfi de B. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. contiutul p5stos. alvei. In urma acestui tratament puietul a redevenit normal. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. dupii culoarea galbenB a larvelor. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. perforate $i de culoare mai incnisi. ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. Gip5eelele pot fi scobite. sin5tos qi compact. fat5 de cca. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. ele sint putin deformate. 3. Se deosebe~te de loca european5. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. Prognostic. Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. Paraloca. inrudit cu Bacillus alvei. Mai putin gravli d&t loca americanli. Diagnostic. fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. de putrefacge sau de clei de timpl5rie. Mirosul nu este puternic. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. uneori uqor vfscos. aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. El este fnsg nefavorabil . 2 . iar continutul lor este viscos ~i filant. exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan.5 cm ! n loca europeanfi. 3 cm in loca american5). Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca. Exist2 astfel de cazuri. La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5. Pn funeie de germenii prezenfi. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne.5 g la patru zile interval).

~i cu ajutorul altor antibiotice. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. continind 1. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. dozele trebuind s5 fie riguros respectate. repetatii de trei ori la interval de 7 zile.5 g pentru o familie de albine. aplicate la interval d e o siiptiirninii. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire. de asemenea. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei. aureomicina si biomicina. In linii mari. Terarnicina se foloseste in acelasi mod. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. se dizolv5 rnai intii in cca. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene. tetraciclina. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. Tratament. din 7 in 7 zile. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1.5 g streptomicinii. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect.5 litri) sirop medicamentos. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. intr5 si Bacillus larvae. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine. nu numai cele bolnave. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. rezultind doui doze de preparat medicamentos. ceea ce este rnai important. b. agentul locei americane. cum a r f i eritromicina. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. un flacon de streptomicinii. Practic. obtinindu-se douii doze a 0. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. Rezultate bune s-au obtinut. unele virusuri si. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii.5 1 de sirop medicamentos. . Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. atit in ce priveste terapia propriu-zis5. care contine 1 g substant5 activi. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8.

s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine . - . d.Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . Prevenire. . Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp.dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta . p5duchi etc.in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora. Pentru a preintimpina aparitia locei europene.sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5. decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator . s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5.distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be. .). dupg disparitia semnelor de boa15 . trebuie s i se evite orice contact.unirea familiilor slabe .. . . In acest sens se va urm5ri : . pentru identificarea familiilor bolnave. . 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi.dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest. . cu stupinele infectate.controlul tuturor familiilor de albine. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg . . . prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. . aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : .mutarea familiilor in stupi dezinfectati. Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 . Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i. sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut. direct sau indirect. In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor. iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an.ora. caz de dubiu. .s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare. a celor slabe. s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul .s5 se evite furtiqagul . imediat dup5 mutarea familiilor .

Loca ameriaang . PAR. evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine.s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5. precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte. concomitent cu trimiterea probelor la laborator. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr. asigurarea unui cules continuu.s5 . se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc.iirei aparitie. in anul 1917.S. timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. ins5 in aceea~i h aceste situafii. repetate de trei ori la interval de 7 zile.S. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 . respectiv 1 g sulfamid5 plus 0.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . ~i cea europeanti. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr. cit.necunoscut5 . este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff. care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. In alte cazuri. orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine. Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice.s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5. Etiologie. de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase. a :. iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine.5 g antibiotic. fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase. In asemenea cazuri.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. fi intilnite in stupi diferiti. constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive. Pe de alt5 parte. cele dou5 loci pot stupin5. . streptomicin5-sulfatiazol.R. el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur.

prev5zut cu cili de jur imprejur. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. albsstrui si semitransparente la inceput. rotunde. ele conflueaz5 dupi 48 ore. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. Simptome. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. Cind imprejurgrile I sint favorabile. In intestinul acestora. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram. Evolutie. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos.unor factori neprielnici. prezint5 diaree. bacilul se inmulte~teintens. se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. In ce priveste tratamentul medicamentos. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. au abdomenul balonat. . ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. Teramicina sau streptomicina. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante. sl5besc $i devin inactive.3-0. Tratument. microbul isi exalt. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. Patogenie. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. prin sursele de ap5 folosite in comun. Albinele bolnave nu mai pot zbura. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. Administrat in hrana albinelor in scop experimental. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. Este u n microb mic. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. prin trintori. paralizeaz5 si mor.5 microni in Istime. cum a r fi nosemoza sau acarioza. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. de form5 oval5. utilizate la fel ca in cazul locei europene. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor.

Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. aspectul l5ptos a1 hemolimfei. 10). A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside. Gram negativ. p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului. pierderea capacitiitii de zbor a acestora. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. imboln3virea albinelor. Evolutia bolii este insa benigni.7-1. unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj. Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. numit Bacillus apisepticus. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator.i vinrlenta. Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii. Simptome . Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. lipsa de cules etc.diagnostic.Contagiwitatea redus8. i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore.l microni). far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii. germenul i$i exa1t.SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. In albinele moarte el tr&ie$te cca. 10. In anumite Pmprejurtiri. iar la 100°C in 3 minute. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. boala ap5rind In mod rAzlet. formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. nesporulat. prin fmputernicirea $i stimularea . contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane. este de asemenea . o lung. Etiologie. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute. atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti.

q e3 .luaza.a s ~ ~ o m )!.rd 'e.!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .rolsa3e .r?dap lujs ( y .x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.Iolne !!un .-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.reqw!rps u u!.roun e!$!.aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.

paralizia (acut. puietul viros Thai.singure sau in asociatie . toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. cronicii asociat5). a identificat ~i descris in total 18 virusuri. Ulterior. PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului. In organismul larvelor contaminate. virusul .urmatoarele viroze la albine : puietul In sac. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. boala din insula Wight. virusul filamentos. virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. Rezistenta virusului nu este prea mare. celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni). in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid.5. virusul botcilor negre. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac. L. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat. lenti. ce se acumuleazti in interiorul corpului. In conditiile unei camere rezisti 20 zile. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore. Etiopatogenie. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White. dr. iar in fagurii cu miere circa o lun5. cronici. In afara ultimilor 5. virusul din Arkansas. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile. paralizia $i boala neagri.aripi innorate". virusul din Egipt. trecut prin aceste filtre. capabile s5 determine . Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. este in masurii s Z i producii boala.. in cazul cind este amestecat in hrana puietului. transformindu-1 intr-un . Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. virusurile Y ~i X.

~spectul unei pungi pline cu lichid. datoriti descompunerii tesuturilor. f5ri nici o interventie din partea apicultorului. Evolutie. tegumentul se sclerozeazi. Puietul moare de regula dup5 cip5cire. aparitia unor factori favorizanti. poate s5 determine vindecarea. ins5 este mai frecvent5 in timpul verii. Fagure cu . pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@..puiet in sac" 37 . respectiv de misura in care *ig. 11). celule cu cip5cele infundate. Din limpede. cum era la inceput.iniectie recenti . mai inchise la culoare. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. h t r . Lar- Fig.fel de pungi cu lichid. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei. ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii.infectie veche Simptome. b . Pe fagure. adesea ilescip5cite (fig. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri. Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. capul avind o tial. Din contrti. Larve de d. cum ar fi un bun cules de esemplu. l l . de puiet in sac : a . continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig. 12. 12). acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat. c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului.-.ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5. Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. perforate. in prima faz5 larva are .o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii. acest lichid se tulburi cu timpul. acestea devin treptat galbene. larva incepe s i se usuce.

asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup. Prin uscare. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei. Pe teren. asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor.vele moartc nu ader5 la peretii celulei. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. sau numai cu teramicin5. in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate . cu partea ventral5 in sus. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni. de sac plin cu lichid la inceput. In majoritatea cazurilor slnt suficiente. In cazul puietului in sac a fost incercat5.papuc chinezesc". incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). In caz de dubiu. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. schimbarea mtitcii etc. cu rezultate satisfdc5toarr. topirea tuturor fagurilor.. Spre deosebire de tara noastr5. maladia se manifest5 in perioada mai- . unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar. alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. Pentru combatere. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. Dup5 acest autor. unde puietul T n sac este practic inexistent. tetraciclina. cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. tratamcntul medicamentos. trebuie distruse. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus. Farniliile slabe. Diagnostic. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. puternic infectate. de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8. pentru combatrerea puietului in sac. Ca simptome. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. Tratament. luind astfel forma unei b5rci sau a unui .

Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali. ba. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). . s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti. Simptome. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. a caror etiologie este putin 15murit. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor.ioneaz5 diferit. care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave. Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats. Cu aceast. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. Antibioticele nu au dat rezultate. restringerea cuibului. iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. ci de melanozri. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. asigurarea unui cules continuu. se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. . Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil.iunie. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. un comprimat la un litru de sirop. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate.3 ocazie. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua. Etiologie. ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni. Familiile sgniitoase. aripilor $i picioare!or. a unor ratii mici de sirop ciildut. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. m3surind intre 1 si 5 microni.5 qi fa@ de care familiile de albine react. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare. rezultatele fiind contradictorii. 0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg.contaminate experimental cu acest virus. timp de 10-15 zile. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). in care s-a amestecat vitarnina C. din contrii.

!-n~.ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!.rq!y 1LJap sn!801oled !.reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas . !~~$yur ea.rSeau qeoq ap adn.: -adur! u?.Fnleru 121 .raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!.rolne !!un ~ d n a .13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.raurnu lnl. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.aIeurJoue .IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.rd alnasa.reol e ~ d ~ l .xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru.xo[.rolauuras e!l!.r ! .u!q~e InJFurnN .r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.rolur.q~e~!uaBuon y.rd n.!u.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!..rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.r$uad gs!~r.reoLu ap a]u!eui ne$uaza.raya.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.1124 -rl>a.$!.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!. I : arunur? r i y. Je! 'quel~odur! 10.requr!yDg .rode.id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.iopu!qIe ln.r~ ea~yde @eau q e o q a. lsa3c ug Jelelsuor.roluj.18eau eleo(6 .13a.rnura.re!ya IS !. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a.li a.requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.rel!paJa ag!zodsip ..rd e yseoltugs ag!uej o-.rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo.~.18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.!.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.108) !.roue .1a3 .[ p p .ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!. ur ap$3unppu! r.ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .!r.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o.sap i s elt'I.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue.ra s p ylup eur!.rasqo e-s 'lun.r !!z!.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.reoly.xoru o $eA..!n~nd.d s u .r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.xaan an!8o-[olt.13 gnop g$s!xa (l.m.rn$g.raqn.ros ale ai\!s[nAuon [.ralneJe3 '!!.101y.raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.rnj .rl !j $nlnd e-u e:r?oa .redu u!~d gsaj!ueul as e z '.Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F.il 'suld rrI .:lls lsoj 12 ~.leurJoue e m aleuo!zo.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.13t?au Fie::q 31) ?UI.rl el !S ! a 'a. q .

Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure. fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee.boala neagrSi sint urmstoarele : a. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a . avind P acela~i masiv. Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. Chiar dac5 nu am schimba-o noi .continu5 dinsul -. S. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc. Depilarea qi fnnegrirea albinelor. atit puietul. Inginerul Vladimir Zaplata din R. Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte. fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali. cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus. consecutivii unui cules slab de polen . Maurizio. provocate fie de mierea de manii. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de . P teaz5. ci numai un lichid apos. in orice caz. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens. Alti autori (Kuntzsch. Pe de alt5 parte. iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului. Unii autori (Poltev. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. de exemplu). Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice. ea nu supravietuieyte peste iarn5. reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii. Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans.infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv.. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare.ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate . prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave. iar in anul urm5tor boala nu mai apare. In s f l r ~ i t . ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

A. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India.decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte. fgr5 s5 fie ins5 identic. 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. puietul in sac $i paralizia. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. Totu~i. Seam5n5.). boala putind fi confundat5 cu loca. Prezenta acestui virus in Australia. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8.cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat. c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei. El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat. transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii.S. Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. .

toate patru asociate cu Nosema apis . atit de bine cunoscute. boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). . Y. a1 virusului paraliziei acute. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni. h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. Este cazul virusurilor X. Pentru prevenirea virozelor. Din fericire. aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. infectiile endemice vor creqte.Virusul provoac5 . urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta. exist3 boli ce pot fi st5pinite si. Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite. Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional. a1 botcilor negre ~i filamentos. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. ale acestor boli. In aceste condivi. . care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri. potential periculo~isi greu de depistat . concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere. aSa cum este cazul nosernozei de exemplu. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. care se asociad cu Acarapis Woodi. f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli. intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici.. care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. urmatii de moartea familiilor.

Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor. Franta. in 1957 in Noua Zeelands. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de .se murnificg .S.$i se intsrevte. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte. h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee. Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare.. Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols. Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. in 1933 in U. dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis.puiet v8ros6'. iar in ce priveqte S.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice. hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis. P n 1971 in Norvegia. fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma . aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968. in 1937 in Cehoslovacia. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de . In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor..U. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania.. schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis. in 1934 in Scotia. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin.S. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil. DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia. f n America. punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile. ~i Canada.pericystirnicozii". ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii. In stupi pot exista multe specii de ciuperci.R. In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute.A. P n 1932 fn Anglia.

. ce pitrunde si se ramifies in tesuturi.in California. Muntenia. h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. care cuprind sporii . Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial. 13).. fn 1970 C.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. Dobrogea si Moldova. Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. sporii dau nastere unui miceliu. Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg. cuprinzind pe rind Transilvania. Prin fecundarea de c i t r e anteridie. el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv. Etiopatogenie. Mraz o observi $i in Mexic. 13. oogonia . b fructificaLor cu asce continind syori .3liceliu cu corpi fructificatori . . Ascosphncra apis : a . iar in larvele mumifiate ~ i .sfiminta qi forma de rezistentj.numit5 ~i corp fructificator -. commicelii mascul si femel5. Ranatul. de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada. va produce nigte formatiuni capsulare numite asce. Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor. a ciupercii (fig. La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic. una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. Viabilitatea sporilor este foarte mare. invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia. A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor.a u ~ 1 ~ s din : 7:" .

y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .xoloa eSue1d .mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa. ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .1a3a.xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~.x8oJd peanloaa ' ~ w . -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd .~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!.xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& .a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g . ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo.q qepsaju! alam%j a d .. ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .rolau~pde!$!.xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.(.xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '.xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a.roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ .aulo?dw!s .xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er.~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras .r as ezoJajsoasv . pepdapPe ap aqsa 'a.q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) .alr?uJa! nguad g.rede el ap !ugurgdys -em e ea...A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.e Inlaj q aza.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .[~53qas aqeqaay! a l a u e q .a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.eaqqu[oquq gzeazy.mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.

14. Fagure cu puiet v5ros Fig.rognostic. Ttatament. Amphotericina. iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. acidul sorbic. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind. afectarea cu precticiere a puietului de trintor. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1. ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare. . Creind un dezechilibru.rAspindirea - P. In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator. atit antibiotice. provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. T o t u ~ i .A. cit ~i substante chimice. In general. Griseofulvina ~i Quixalina in Franta . paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5. intrucit ea Fig. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut.elativ benign. Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5.cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului .U. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil. in larvele n~oarte . Cycloheximidina.. Dintre acestea mentiontim : Mycostatina. 15.boala trebuie considerati gravti.

. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. In concluzie. peste albine. Tratamentul incepe la primele semne de boalri.cite unul la interval de o siiptriminii. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci. prin impr8stiere cu mina printre rame. Tratarnentul se repetii de 3-5 ori. ploi reci). ultimele la 7 zile. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. inainte de a fi introdusi in stup. Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. Rorninia. Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice. S. destul de numeroase. larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin. In prima etapii au fost selectionate . h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale.in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole. au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale.5 g teramicinri la 1 kg micocidin. fagurii cu mari ~i topiti. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2. . . I . rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate. de 3 ori. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. Cind infectia rnicotici este grav3. Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval. micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. se adrninistreazi 100-150 g preparat. se adaug5 2. precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. dar in alte cazuri. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei. La controlul ce se face inainte de primul tratament. amestecat in 100 g zahiir pudrii.

SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti. cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite.mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. puietul poate sii fie infec: tat. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi. Existi numeroase elemente obscure in patogenia.reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i . cu celule numni de albinri lucriitoare. oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis . Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli.or la loc Insorit. S-a constatat (Maurizio.limitarea cregterii puietului de trfntor. la marea majoritate a larvelor atacate.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) . . tinuti in conditii de urniditate.Profilaxie. care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni. Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. . cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna. Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. ~ de la sol .tupi. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. . Astfel. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc. . apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. Dreher (1938) observ. prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate. De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. epizootologia si combaterea acestei boli.nate. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros.ridicarea temperaturii interioare. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos. care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care. Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure. Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani. . precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave. priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . . prin asezarea !. a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar.

Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0.Fesia Form" omoar5 ciuperca. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. htr-o m5surA mult rnai redus5. agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament. bineinteles. Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament.. cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte.Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5. El produce spori. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind). care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana). consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval). aplicat h luna aprilie. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. administrat pe faguri. localizlndu-se la plgmini. adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene.fn se privevte combaterea ascosferozei. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules. iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut.puiet pietrificat". A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval. Dallmann (1966) a testat dezinfectantul . ins5 evolutia ei este rnai grav5. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. umectind prin aspersare fagurii. S u b numele de . rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. boala este cunoscutS In Intreaga lume. de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului). Etiopatogenie. Aceasta. Dup5 o sSpGimin5. Opinia autorului. . spedei Aspergillus niger.. albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. Taber. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. in conditiile unor familii normal dezvoltate. p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul. El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus. introduse in turte de polen cu zah5r. I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic. are un efect fungistatic in vitro.. peretii stupului $i scindura de zbor. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i.

Aspergillus flavus . Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei. celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor.forma veetativii Fig. cit mai ales prin toxinele pe care le produce. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0. Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. Larva se deshidrateaza si se inttireste. larvele mor dupii c8pZcire. intr-un timp scurt. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei. acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori.b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. 17. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. atit prin actiunea sa mecanic5. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap. se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui. care invadeazii intregul organism. Simptome. de asemenea. continutul lor devine cremos.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. Ele se inmoaie. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. dau nastere la miceliu. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. provocind moartea. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . Ca si in ascosferoz5. ceea ce explicg a . De la un stup la altul boala este transmisg prin albine. 17). segmentatia dispare.

aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. 18). Diagnostic. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. paralizeazg ~i mor in citeva ore. contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. Albinele parazitate sint agitate. I S . Datorit5 acestui fapt. Miceliul traverseazi peretele intestinal. in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. . prin i otrAvurile pe care le produce.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte. apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. F i g . atit prin distrugerea organelor. cind atmosfera este umed5. Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci. ci sint liberi la suprafata corpului. Aspergiloza evolueazg foarte rapid. miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare. boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie .consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate . Boala se recunoa~teclinic dup8 : . cit ~ . Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. Corpul se i n t i r e ~ t etreptat. sub form5 de mici pete verzi. precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. .aderenta larvelor la perew celulei . In caz de dubiu. prezina rni~csri anormale.fundat cu un polen galben-verzui. htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. .e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta. se inmulte9t.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet . Fagure ou puiet pietriflcat Combatere.

Din intestin ea trece in hemolimffi. spre deosebire de prima formi (numit. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei. . iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. preculn qi sporii ei. a utilajului si a solului. ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate. unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. p5trunde f n glandele salivare. Personalul care manipuleaz. au abdomenul mgrit. Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator.5.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau. dezinfectia stupilor. este de origine bacterian5. M5tcile bolnave inceteazi ouatul. m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale. Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc. Ele sint apatice. folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor. Prin intermediul n contact cu albinele. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. o batisti3 umezit. Etiologic. Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg .. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. dar care. Melanosella mors apis. care hpiedicii depunerea ou5lor. inclusiv pe plantele entornofile. Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza .. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor. arderea albinelor moarte. topirea tuturor fagurilor. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte. care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg. Simptome.. Tratamentul melanozei nu este cunoscut. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii. eel putin. vaginului. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre.5 melanoza . h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. se 1ocalizeaziI In aparatul genital.qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective.H"). acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5. Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave.BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. au diametrul de 0. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben. Patogenie. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e . Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor.5 mrn T i culoarea galben5 deschis.5 qi spori ovali sau rotunzi. se gisesc r5spinditi in naturi. De aici ciuperea ajunge $i la matc2.melanoz8". Boala evolueazi de regul5 Incet. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc. fn 1936. producind sterilitatea acestora.

19).4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime. mai mult sau mai putin str5lueitor.numit. sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg).5-6. In momentul &d sporul n intestinul albinei. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5. Dup5 colorare el apare constituit dinrig. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg). cunoscutA I n lumea intreagi. din care cea mai mica . Etiologie. Nosema apis este un parazit unicelular. capsula polar5i . eu dimensiunile de 4. care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. unde se hrhinegte. sporul are un nucleu format din doi noduli. refrigerent. identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis. Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular. Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor. se inmultegte gi produce toxine. el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult. incolor. provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. 19. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal.contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig. iar la exterior el este In@- . I n rnijloc.

Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. provocfnd tulburiri de locomo~e. Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare. in miere. mai ales prin intermediul excrementelor diareice.Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig. . contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. pe pereG stupului etc. Structura sporulul de Nosema apis : I . Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului. urmate de paralizie. albinelor gi a1 unor paraziti. in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore.s m l a s m g . in polen. ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. folosind faguri. Datoriti in primul rind acestei membrane. prin furtigag. in timp ce toxinele actioneaz: 5 . la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore. . la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce. Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi.capsula polar& pe cale nervoas8.m e m b ~ a n 5 . in albinele moarte 11/2--2i/2 luni. 20.4 .lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav.. la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet. Astfel. puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: . 20).unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala . Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana. majoritatea farniliilor din stupini sint. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 . diaree. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului. prin roire. sporii posed: o mare rezistenti. Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. de . Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1. war . difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins. faguri goi.folosirea unor stupi. unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri. Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte. MZitcile. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : .nucleu .

In ce privqte nivelul infectiei unei n U. Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling. administrat unei stupine cu nosemoza cronic3.D.asenlenea. Patogenie. favorizead aparitia diareei in timpul iernii. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. 80°/o din stupine sfnt infectate. Dr.S. contanlinate. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol.A. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat. S. luna iunie reprezints maximum de infectie.A. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni.8. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta.S. intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei.G. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic.U. este necesari. producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o.. cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor.18OIo din albine sint stupine in cursul anului. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice.. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine. In unele tAri (R. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8. provocate de diverse cauze. cind dinamismul acesteia scade. ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca. s-a constatat cg I n octombrie. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala. fapt ce justifici atit tratamentul general.a.U. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului. pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. Pentru infectate in martie.infectate. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6). inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). prin urmare. 50°/o). interventia unor factori favorizantf.R.

precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze.mai ales in a doua jumitate a anului -. - Simptome. contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate. Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii. In acest sens s-a constatat c5 mitcile. singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. la familiile puternice s i in sezonul activ. formarea exagerat5 a roiurilor artificiale . n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c. reprezentate prin ierni lungi ~i umede. In general. 3[n formele latente de nosemozil. imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc. care s5 le deosebeascii unele de altele. Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5.lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. care h mod normal traesc 5-8 ani. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave . Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne.chiar recunoscuti. frecventele schimbari . avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii..bieza). intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic). S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi. prin lipsa culesului etc. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase. datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - . introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. PBstrarea I din diferite cauze. b. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). La mAtci. Dup5 cum se vede.uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . De reguli. ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp. Conditiile climatice nefavorabile. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni. maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi.

datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele. Diagnostic. tremuriituri. Spre sfirgitul perioadei de iernare. .prezenta albinelor moarte sau bolnave. In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. . de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului . sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu. nosemoza se acutizeazg. Ele diminueaza depunerea de puiet. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte.gi. contaminarea in mas5 a albinelor. favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. deocamdaa. abdomenul umflat. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. inainteaza tfrindu-se.depopularea farniliilor. familii slabe cu rezistenta scizutA). mitcile incep s i depuni puiet. dorrnitind intr-un colt de fagure. In plus. fn prima parte a perioadei de iernare. temperatura din cuib se ridicii. care impiedics albinele s5 ias5 afari. iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor. consecutiv. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. care slibegte din ce f n ce farniliile respective. acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. eliminind excrementele in picaturi sau in jet. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. . acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . sernnele de boalii devin aparente. f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. se string in grimezi pe firele de iarb5. paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse. apoi inceteazi complet sii ouii. executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. boala este de asemenea latenti. cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. paralizie. condim climatice nefavorabile. Aspectul excrementelor este apos. odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. . Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. de asemenea. Ele prezintii frecvent diaree.

in miere. intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor. farniliile slabe vor fi unificate . rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig. ci.medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative.sau grav atunci cind familiile sint slabe. . Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. tn care antibioticul se amestecii. cel rnai cunoscut este preparatul numit . nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii.Furnidil B".. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului.in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave. Tratament. dacii este si puietul afectat etc.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei. in polen sau pe peretii stupului. Privit prin prisma acestor consideratii.5 g substants activii (fumagilini). mortalitatea provocatii. bine ingrijite. Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5. Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil . 21. Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. plansa color). fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol . d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup. Inainte de aplicarea tratamentului. De regulZi.uri. fn ce priveste tratamentul medicamentos. . Prognostic. de existents factorilor favorizanti. Nosemoza este o maladie gravii. rnai ales. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate. in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . . v.

In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. respectiv 1 flacon la 12 familii. aplicate cPte una la 7 zile interval. kg zah5r fntr-un hrinitor. In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia. revenind deci cite 3 litri de familie. care se ames!tcc5 cu 11. Practic. care se urnple ce const. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. S. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare.25 g Furnidil B. Consider5 c5 . Cind combaterea nosemozei se execut.75 kg miere c i l d u e . intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. frimintind plni se obtine o pasti. Kostecki.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie.din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine. de patru ori. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3. in problema nosemozei.500 kg la o s5ptimin5 interval. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. administrati in 1-2 reprize. distribuit2 in 4 portii de cite 0.5 g Fumidil B. cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). Existti cerdtitori (Hanko. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . Pentru acest tratament. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. Dr. tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. Hrgnitorul se acoper. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1. Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni. cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare.25 kg zahiir tos. la interval de 7 zile. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine. administrate in sirop 2 : 1. presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august. din care se va da fiec5rei familii cite un litru.5 in perioada februarie-martie. R. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. R.

sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid..reformarea fagurilor p5tati de diaree . realizeaz5 vindeciiri clinice.dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. un compus sulfo-mercurial. Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. . . P.05 g pentru o familie de albine. Noselid etc. in R. 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. ins5 n u sint in stare sii distruga sporii.Apimicinii -. K. Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0. r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5. $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup.astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci. s-a dovedit ins5 toxic pentru albine. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5. iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine. Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R. ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios. La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack. fn afar5 de Fumidil B. Operatia va fi fiicut5 cu formol. conform metodelor descrise la capitolul respectiv. S. S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice . administrate cite unul la 3-4 zile interval). in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop). Se consider5 cii doi litri din acest sirop. .inlocuirea mjtcilor . Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate. sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. acid acetic glacial sau sulf. in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase. el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra).ardcrea albinelor moarte . Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. . . ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. Astfel. care deqi permite obtinerea de vindechri. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : .inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri . aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. sinonim cu Fumidil %. anexelor ~i a vetrei stupinei. administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august.

S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. plus 200 g brinca-ursului. Cautwel. la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud. concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic. public2 i n nr. Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : .. in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. pe o vatr5 ad5postit.La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor. pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne.acutizarea formelor latente de boal5. administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5. etc. din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. Preventiv. White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte. ridicati la 40 m a de la sol. salvie. Simanuki.patrunderea bolii in stupin5 . Knox $i Herbert (1970).A $i insorit5. dsvin sterili. . timp de 24 ore. De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu. 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup. 3 4 rarne cu puiet). recornand5 otetul din cidrul de mere 0. .difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica). h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5. hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe. Prevenire. pornind de la ideea c5 sporii de N. N. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. . Michel. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale. cimbriqor. timp de 24 are la 37OC. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale.5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. Temperatura de 4g°C. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. De asemenea. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. . se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. Curativ ( i n cazul infestatiilor acute. 511981 a1 revistei . cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine). mu~etel.

sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine.s5 se evite furtisagul . faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine . sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani . . s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils. supusi restrictiilor sanitar-veterinare. s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . . rnai ales la inceputul primiverii. insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante . in cazul cind ele sint inactive . ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. Din punct de vedere legal. cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei. cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave .s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii. de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet.direct sau indirect cu alte stupine infestate. hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. Tinind seama de acest fapt.s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite.s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi . iar stupii in fiecare an. nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii. in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit. murd5riti de excremente . . miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine.s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . s5 nu se foloseasc5 faguri vechi. De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii.Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact . . . . . Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine.s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine.

format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. Patogenezti. fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi. stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. Ga aspect. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. in anul 1916. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. spre deosebire de nosema. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. ci numai chisti de amibe. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. chistii sint elemente rotunjite. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. probabil. unde se inmultegte prin diviziune. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei. Etiologie. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. Boala poate s5 apari fie sub form5 . care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor. Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor.

Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni. intre care Fumidilul B. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor. masculul avind cca. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. R. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time. In afar5 de aceast. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut. aceste albine elimini. care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. de culoare @lbuie.F. Tratamentul nu este precizat. a unor situatii favorizante. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. Etiologic si patogenie. P. furazolidona $i diclorooxiquinaldina. Cehoslovac2. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. Aparita amibiozei acute este consecinta. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave. Rennie. in mare mgsur5. In momentul in care sint prinse. Austria.latent& putin pggubitoare. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante. fie sub form5 acut5 . Capacitatea productiva a familiilor scade. Au fost Encercate diferite medicamente. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte. R.G. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria. fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. prev5zut. R. puterea lor slabegte. Din ou ia nqtere o . Elvetia.. Acestea din urmi au abdomenul milrit. excremente apoase de culoare ggbuie.iar femela cca.3 tarti. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. Corpul lui este oval. sub form3 de jet.. este conturul dublu a1 membranei lor. populatia se reduce. Belgia. lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. sint agitate. S. numit Acarapis woodi.de obicei la hceputul primaverii .G.D. Earacterul diferenpal a1 acestora. In Franta de exemplu. pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. Polon3 $i R. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S . Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. acarapioza este r5spindit8 fn Anglia. Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. fn aceast5 situatie. Simptome.

unde depune un nurn5r redus de outi . din lips3 de hran5. Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor. Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice. Cauzele care determin5 o form5 sau alta . Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. FEMELA MASCUL Fig. hainele sau uneltele apicultorului. iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. Evolufia.larva. h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile. b . inaparent5 sau sub form5 acutg.fata dorsal&.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. polen. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase. intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5. cu care se hr5nesc. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. 22). toxinele eliminate de paraziti. ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. probabil.maximum 10.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a . ceari. pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi. Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. numai cfteva ore. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral. prin faguri. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig. prin trlntori sau roiuri. La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. miere. 22 .

ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . Uneori corpul este cuprins de tremuriituri. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste. ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura. Evolutia este influentats de virsta albinelor. cit si familia in ansamblu. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle.indeosebi la albinele bitrine -. abdomenul umflat. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave. marea majoritate a albinelor mor. In forma acuti boala devine vizibilg. I n general. datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. desi fac incerclri disperate in acest sens.iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. pot apiirea semne de diaree. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. acestea s Simptomatologie.latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta. pe m5sur5. In cazul cfnd nu sint tratate. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. La familiile bolnave se constat5 . De asemenea. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare . se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi. In stupi ~i in fata stupilor. orificii care se micsoreazg cu virsta. Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. aripile sint departate. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. albinele nu manifest5 sernne de boali. in aqa fel hcPt In primiivar5. sau moarte. iar restul infesteazl albinele tinere. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi.in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . ce ele eclozioneazl. Totodati. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8.

Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A. F . inainteazi in salturi.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. 23). m o d i mici inainte de a muri. i ~ pierd i elasticitatea. h general. de culoare alb-sidefie. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. tin aFig. exprimind dorinta inst. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. respectiv c5 ele aveau aripile deschise. mortalitatea in mas5 a albinelor. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. prezini% tremuraturi ale corpului. precurn si un numiir mare de albine bolnave. ce predispune la dizenterie. \Vise ~i C. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig. 24). care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. 24. In timpul verii. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. peretii traheei sint elastici. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate.inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. . devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. : ! .iernare printr-un consum exagerat de hranti. altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. de pe faguri ~i nu de la urdini~. H. Mai mult. R. s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne. Diagnostic. 23. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. In mod normal. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. Dupsi circa 4 zile de la infestare ei .

parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse. care nu pot fi recunoscute.. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze.F. puterea famililor. Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene.FolbexU. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte. acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat.s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . .DelacanU sau . a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. precum si a celor care apar rtizlet.descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori. puiet. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine. aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite . Cind traheele prezinti modificgri anormale. Sacrificarea. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. B. In caz de infestaoe.. sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii. aplicate i n funcpe de o serie de factori. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui.E. pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul.P K. a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea. Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei. anotirnpul. proba este suspects de aeariozg. 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare. neinfestate. Tratament. miere sau polen.Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). avind in vedere existents formelor latente de b o a . acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile.. El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl . transvazarea ~i tratmentul medicamentos. Mittel". ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape. 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0. pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. (esterul etilic a1 acidului formic). Tedion ~i etildiclsrbenzilat. moment in care ele se diskug.. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte. Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit . condivile naturale etc. intr-un teritoriu considerat indemn.impregnat In benzi de hPrtie de filtru. Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat..

ins5 nu are efect asupra ouglor.se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib. la interval de o s 8 p ~ ~ 5 . Aceste masuri constau din : . Specialistul olandez In dome- . produs5 de un acarian din familia Varroa. . mai ales dacg acestea sint qi slabe. unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave. Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : . refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur. nimfelor qi larvelor. toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 . atft in stupina afectat5. se inchide capacul stupului : . De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. P r o f i l d e . Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi. pentru a valorifica tratamentul. . 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu .Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul . Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E. este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate. prin unirea Zor. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului.stimularea depunerii de puiet. care s5 duc5 la uzura acestor albine . respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. . .tru tratamentul unei familii de albine. Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului .eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ. ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) . prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente. Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave. nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate.se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath. pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme . TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi.distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind.psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice . .se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul.se controleaz5 prin ascultare. Avfnd h vedere lungimea tratamentului. . VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor. Jacobson in anul 1904.

ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor.6 mrn. el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria.niu! acarienilor A. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5.. partea ventrd5) tor. Italia. 25). Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele. fapt ce denot. c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului. Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni. 26. P. R. abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor. Localizat la inceput in insulele indoneziene. 25. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat.S. transversal oval. primele larve parazitate sint cele de trinFig. C. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor.G. El moare curind dupii irnperechere.F.. Ulterior. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. Masculul adult este mai micdecft femela. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia.S. plansa color). Iugoslavia. Varroa jacobsoni (femel5. Franfa etc. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode. Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. lung de 1.l mm ~i lat de 1. (Paraguay. clasa Arahnide. De asemenea. familia Dermanissidae. trecind in final pe albine ~i trintori.) si in America de Sud (Brazilia 7. In anui 1964 el a fost descoperit in U. temperatura ridicat2i din tirnpul verii. precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului.). din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti.5 perioadii a fost semnalat in America Latin.R. Etiologie. Argentina). . in general. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. in anul 1967 este diagnosticat oficial in R. Bulgaria si tot in aceast. ordinul Acarieni. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig. v. astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate.a. are o form5 rotunda. unde tr5iesc albinele indiene. in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni.

eind puietul de trfntor incepe s i dispar5.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas.000 acarieni consum8 cca. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase.000 paraziti vii. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce.5 situatie. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. populatia parazitilor s - . cind trintorii nu au dispgrut. moment ce coincide cu producerea primelor daune. La sante de l'abeille nr. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine. presupunfnd c5 in colonie exist5 10. au aripile nedemoltate. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. pe un trintor 7. puietul mascul dispare. capul qi picioarele diforme. Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici. inseamn5 c5 cei 10. ea prezentind un mare interes biologic. Se considerg. pentru o colonie de 2 kg albine. v. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare.Patogenie. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni.3 mg greutatea medie a unei femele). Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine. fntr-adevar. Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. A. c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti. 27 ~i 28. cu viabilitate redus5. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. plan95 color). Popravko.3O/o din greutatea larvelor crescute. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. aparitia diareei. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. Pentru a evita aceast. consecutiv. securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie. producfnd un consum mare de hran5. inseamn5 maximum 0. albinele rezultate sint neviabile.

CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. Alpatov $i A. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V. dep5qind astfel la multe familii. de asemenea. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. albine. Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. oval longitudinal.000 fernele Varroa. diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. pe care parad v i se vlid cu uqurintg. resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. familia nu mai poate fi salvat8. de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. h plus. astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. V. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor.10. cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. fn realitate. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o . Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune. plan55 color). In perioada urmiitoare fns5. fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. In ceca ce prisegte trfntorii. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. datoritg contrastului de culoare. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. v. Lange) decft de 1720 ori. Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). B. odat5 cu albinele pe care se afl5. 29. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5.

naftalin8. pulverizat intre rame sub forms de aerosoli). administrate sub formi de vapori.R.Olanda : folbex V.o activitate generals slab8 . c5plcelele Infundate $i perforate . Toate aceste cauze.. se pot observa nimfe moarte. . fenotiazinl. . 2. timol. . m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : .. tutun. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate. Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz). Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace. femele de V. : Utilizeaz5 fenotiazinl. acid formic.Austria : folbex V.foaie de carton sau de plastic. acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca..puietul imprg~tiatpe faguri.F.in unele din aceste celule.R. degajind un miros gretos . . . Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor.pe scindura de zbor qi pe fundul stupului.A. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp. precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol. varajin.Bulgaria : naf talin5. acid oxalic. . datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine.A. care s l retin8 albinele sau larvele moarte. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide. localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor.Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. in stadiul de putrefactie. li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii. fum. Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru. varroatin (amestec de acaricide.S.albine $i nimfe moarte. inainte de a putea fi descoperit qi distrus. . . : folbex V. folbex V. simple sau fn combinatii. timol.A.5 mm.in interiorul celulelor aparent shiltoase. varritan.U. dar s2 permit5 trecerea parazitilor.A.. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids). .Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). . jacobsoni pe nimfe. A.Iugoslavia : folbex V. . Ca simptome din partea familiei de albine. timol.G. pulberi sau aerosoli. acid formic.ponta mritcii redusti . precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase . Tratamentul. . se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : .S. - .

Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup.Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). sub formi de pulbere.China : naftalinti. arnitraz. precum ~i toamna. Dupi cum se vede. dupi aprindere. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg. acidul formic. Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars. in cantitate de 10-15 g de familie. Produsul. Naftalinu. . Stupul se inchide pentru 20-30 minute. timolul este utilizat in U.. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1.5 cm diametru. sulful qi tutunul. doui sau trei comprimate. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei. in perioadele fGr2 puiet. Conform instructiunilor oficiale. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii.S. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. . Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. sulf. fie pe un suport metalic (unul. fiind lasate in stup toat5 iarna. la peste 20°G si. in cantitate de 0. danicoroper.S.S. prevgzute cu un fitil de bumbac.Japonia : varostan. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. Timolul. . in functie de puterea farniliei) prin urdinis. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. micasin. galecron. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval. de 2 ori la 7 zile interval sau.R. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag. sulf. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?. nicoting. fie atirnat. naftalini.S. Sub form5 de pulbere. danikat. si Bulgaria. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice. in functie de puterea familiei. . operatorul s5 poarte minusi.2 de un fir metalic fntre rame. fn prealabil. aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei.R. cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. chiar daci nu antreneazi moartea albinelor.25 g pentru fiecare rarn5. Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina. Acidul formic. cind temperatura este peste 13OC. timolul. ochelari ~i masci.Tunisia : fenotiazing. fn U. in cazul unei contamingri mai puternice. de 3 ori la 4 zile interval.

ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile. 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. fn China. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. . electrizate la suprafa@. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm). seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3). Sulful. Cercetgtorii din U. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii. 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2.S. nicotina este folosita incepind din 1962. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm. Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. De regulti.5-10 microni) picfituri de lichid. acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. pentru a fi curatati de puietul most . Tutunul (nicotina). Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. in special toamna. operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut. Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C. nicotin5 plus alte produse. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate.l-3 mm pe secund5.S.R. intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung. India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie.fn U. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele.S. in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor).S. Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup. se deparaziteaz3 numai albinele. Este folosit in China. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi. dteva fumuri prin fiecare perete. raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval.R.

5 kg fAinii. soia. porumb. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C). dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. cu ajutorul unei linguri. Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare. El este un preparat concentrat care. orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. In acest caz.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor. pe care femelele de varroa ~ i . a fost cGpbcit. Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. chiar la o singuri farnilie. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5. si a varroozei in special. intron stupi. peste albine. capabil s5 desfach ghernul albinelor. dr. cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C.S. Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. h U. denurnit Sineacar.fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. metoda se va adresa puietului de trintor. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. F.a u depus ou5le. far: a se inchide urdini~ul. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. Prof. prezenta sau absenta parazitilor. Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. conform prospectului. diluat 2"/0 in a$. In caz de diagnostic pozitiv.R. a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri. Pentru combaterea varroozei. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. se imprii~tieprintre rame. Ruttner din R.S. dup5 ciipAcire. adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. se trateazii Pntreaga stupin5. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. o canti- .

punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. form8. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. tot la interval de zece zile. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. daci este cazul. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului). Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. in zile cilduroase. evitarea roltului natural. cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul. fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara. tratamentul de primivari nu rnai este necesar. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. . Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale.aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 . - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi.pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. paraziti care gisesc pe corpul. cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna. Profilaie. exists mari diferente fntre ei. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@. in funaie de puterea familiei de albine. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine. structuri gi obiceiuri. carantinarea stupinelor infestate n u . comensali). h situatia cind varrooza s-a generalizat. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar. obiective ce pot fi atinse prin : . . Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. furti~agului ~i rAt5cirea albinelor .~ irnai ggse~tejustificarea. Ca dimensiuni.tate de 100-150 g Sineacar diluat. f i r i a se inchide urdini~ul.

el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong. cerana ~i dorsata. Corpul ei este acoperit cu . in Malezia.R. ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U. Mexic. Indonezia. Europa. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine. Africa.da apls acarianulul I.S. fiind deci mai lung3 decft latg. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0.Revista "American bee journal" nr. America de Sud Africa.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare.530.58 mm.az. Ulterior. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa.S. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic. America de Nord. America de Sud Asia Europa. 1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere. altele decit varrooza gi acarapioza.97-1/0. trintori. China qi Vietnam. Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi. Agentul cauzal.

Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti.8 mm. larva i ~ i poate continua metamorfoza. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe. Lupta Pmpotriva T.88/0.51 mm.Atvol si N. Indivizii tineri sint de culoare gilbuie. in care mitcile depun puiet tot timpul anului. . iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1. astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical.i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. Tr5sBturile caracteristice ale T. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati. Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor.t. Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa. Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile. clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi. rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg.2-0. femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire. La mascul. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti. Larvele mor in perioada de dupg cipicire. s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen.5 mm. pe arnbele fete.si. dimensiunile sint de 0.r. . Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat.nurneroqi b p i . din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora. 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. cu dimensiuni de 0. Dup5 V. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. lar- . fn 1975. A. Sevilla (1963). o data pe lung. . La o agresiune mai tardivi. acarianul T. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981). dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e.iar cantitatea lui diminui continuu. car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t . Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid. clareae constau din tepi (periqori rigizi).Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes.

Larvele moarte au aspectul celor din loca americani. care pot fi extrase cu usurint2 din celule. de culoare brun-roscat5. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul. Pye.motoza este periculoasi pentru om. Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Est. care este format din 5 segmente. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. 8 X 0. larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera. aSa Incit. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976).vele prezinti un aspect priifos. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze. Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele.5j<O. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. forma oval5 $i miisoar5 0 .E) mm. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt. Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974. Corpul lui este aproa:r.7 mm. Atit In India cit $i i n Thailanda. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. 30. . EUVARROOZA Agentul patogen. foarte mare in rapori cu restul corpului. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. numit5 Braula coeca sau popular. vezi p l a n ~ a color). p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. acopcrit ir. In continuarea metamorfozei.n sfcric. cu dimrnsiuni de 1. trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. rnai rar T n Estremul Orient. fn care ele trGiesc si se dezvolti. Primavara. Capul. paduchele albinelor. Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. intregime cu perisori negri. El are culoarea bruna. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor.

atunci cind toate albinele sint in stup.uneori. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. Operatiunea sii fie executatii seara. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. In cadrul stupinei. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. e. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle. pentru a evita reinfestgrile ulterioare. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului. in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. Obiceiul este putin eficace. De asemenea. In interiorul familiei. 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. c. Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. naftalina. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. camforul. Tratament. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori. In acest scop se folosesc diferite substante. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. fenotiazina. Stupul s8 fie bine etan~eizat. sineacarul. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. b. prin albinele hoate. Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). De . provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). d. nu numai la matci. trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a. timolul . care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. Indiferent de substanta folosit5. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti.

se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati. dirijind fumul in toate directiile. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine. In ceea ce priveqte timolul. iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. pentru a nu produce oxid de carbon. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui . inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5. nimfe ~i ou5. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. dupii care se astupii urdiniqul. operatia se repetil $i h zilele urm5toare.asemenea. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. care este un gaz otrilvitor. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm.in c e n u ~ i ualburiu. care nu mai scot fum. Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. . i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri. Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile.In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru. se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori. cu putin timp inainte de inceperea . 'impirtindu-le in loturi de cite patru. Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. procedindu-se in acelaqi fel. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard. Se tine stupul inchis cca 5 minute. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. se reduc urdini~urile la 1 cm. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului.cum este la inceput . pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. distantindu-le ramele.operatiei propriu-zise. acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor). Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5.

incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2.au la dis- . In realitate pagubele sint mai limitate. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. consumind fiecare cite 0. Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. 1000 ou5. care timp de cca.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. nurnit8 popular g5selnit8. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn. Masculul este mai mic. repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile. cu lungimea de 9-17 mm (fig. in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat. GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul. se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. In timpul tratamentului. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. desi este un acaricid specific. in gramezi de cite 100-200 buc. 30 zile (intre 20-45 zile. fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia.4 g ceara). fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca.de cca. Este vorba de molia de cearg. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8.. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. pe care le lipeyte pe faguri. s5pind numeroase galerii in faguri. reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). in cantitate de 50-120 g. care descompune celuloza. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile). dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . pe care le atac5 numai in faza larvar5. prin ei se impecare atrage femela. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. prin faptul c2 moliile nu . provocind tuse qi uneori arneteli. ornida inceteazg hrsnirea. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare. Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis. datorit5 unei secretii a larvelor. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. 31 vezi plansa color). dup5 care metarnorfoza se termins. La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule. pe care in final ii consum2 in totalitate. In nimf5. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. 14 zile. recheaz5. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. iar in plus se administreazg mult mai uvor.

. nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare. de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib.la temperatura de 0°C larva. In acest sens s-a constatat & : . Astfel.albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . Femela depune 200-300 oui. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor. . care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. (Fig. la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C.dupg Borchert). precum si a puiei%lui de albine. din care ies larve.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. de dimensiunile stupului si urdini~ului. . conditiile de mediu. 32. 44 zile.5 dezvoltarea insectei. Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte.la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 . pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor. Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare.pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori . sub form5 de puncte negre. iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare.la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore . in special temperaturile joase care frineaz. in scopul evacuarii acestui puiet. qi 120 zile in medie la 20°C. F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. .de curgtenia din stup.puiet tubular'' . prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor. Fig. dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. 0 familie slabi nu poate impiedica - . cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine. Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5.. Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (.

Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. . ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. in unele cazuri. In Hrie tropicale. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. este utilizat5 cu succes. cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni. clorura de methyl. c5ci acest gaz nu este ovocid. Anhidrida sulfuroasii. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin. EDCT mixtur5 etc. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h). f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. comercializat3 sub numele de D. In plus. c9t gi de la o farnilie la alta. f5r5 ca noi s5 ne d5m seama.rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. abandoneazii stupul. Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul. Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice. ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte . 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. este distrusB ineetul cu incetul sau. cuiburi strinse. Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. dulapuri sau camere).cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini. 209 prezintii toxicitate pentru om. in final. putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc.a poate produce pagube. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. care aetioneazi prin contact. o mare parte din puietul mort. suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. asigurarea cur5teniei interioare etc. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi. rezultat5 prin arderea sulfului. atit in stup. dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme. Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. ntz poate evacua puietul mort qi. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite.). Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl.

Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. De mentionat c5 fagurii vechi. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari. ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. sub protecva albinelor. In acest scop. Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. Naim ~i D. dulapuri sau camere de depozitare. fagurii se introduc in corpuri de stup. cel de jos fiind lasat gol. Tinindu-se ouile la incubator. operatie care se executg in aer liber. Dup3 zvintare. dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. Pentru combaterea ggselnitei. Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. Oricare ar fi produsul de conservare folosit.tamorfozei insectelor dgunstoare. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. Inainte de introducerea in stup. Depozitarea se face in locuri ricoroase. Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. speciali~tiiM. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. luind mfisuri impotriva soarecilor. Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. Se rnai pot conserva . un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat. mucegsiesc. ins3 iarna. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). iar flaconul s5 fie bine inchis. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. S. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. 0 alt8 metod5. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. metodA care dg rezultate bune. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire.

pentru a putea s A se apere singur8. care nu este periculos pentru albine. cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile).2 de ggselniw nu poate f i apiirat. Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine.). americanii raporteaza (Floyd C. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer.fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat. o familie de albine atacat. pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb . pinzele $i gogoqile parazitului. pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA. restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . In lipsa altor rnijloace. In schimb.Bacillus thuringiensis -.o cu albine din alte familii. . thuringiensis au realizat preparatul Thuricid. Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice.2 efectiv ci numai ajutaa. fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor. c cu B. scotind manual din faguri larvele. multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire). S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali. S-a preconizat in acest sens o metodg biologics.

boala de pAdure. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. larvele nu sfnt lipite de peretii celulei. 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. .tratament. Simptome. o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. In toate aceste situatii. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme. avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. provocata de nosemoz8. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor. In majoritatea cazurilor. varroozii etc. care distrug un nurngr mare de albine. M5surile care se recornand5 sint . 33).BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului. intoxicatii cu substante chimice. Poate fi intPlnit5 primiivara. intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor. nu au miros. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. fapt ce provoaca moartea acestuia. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. Prognostie . Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc.

strimtorarea cuibului . datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5.pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -. se vor lua 1-2 faguri c. eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8. Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire. . de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice.mierea de man5 sau mierea fermentati. in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor.~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii . In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii. 33. . DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte.introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau. . datorit5 timpului nefavorabil. Fig. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. ele sfnt evacuate P n interiorul stupului. . prim5verii timpuriu . cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. f n conditiile unei iern5ri normale. ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu .zgomotele provocate de p3s6rile de curte . de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5.care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --. cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. ele consum5 mai mult5 hrans. albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni. fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg. Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : .

la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru. Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. Prognostic. cu sirop cildut. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . manifestate prin diaree $i. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8. pentru prevenirea infectiilor secundare. pe faguri ~i pe stupi. provocindu-le moartea prin asfixie. Presind asupra abdomenului. care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii.familia slabii. Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. cind timpul s-a incilzit. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. .. care neliniqteste familia de albine . . excrementele sint eliminate sub form5 de jet. Cind diareea este produs5 de zgomote. se inl5turg sursa acestora. zah5r candi sau. de asemenea. fln mod obisnuit. Cind pierderile sint mari. Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . de culoare castanie.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . Tratament. Cind afectiunea este constatat5 din timp. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii. prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume.lipsa mitcii. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar. pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. In stare proaspiti%. ridicind . . Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. fenomene de intoxicatie. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. prognosticul este favorabil. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice.curentii de aer qi umezeala ridicat6. excrementele sint apoase. cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. cu miros de putrefactie. In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. Simptome. datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie. se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. .

ce le influentea22 aptitudiniie sau. mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri. Albinele moarte se aduns ~i se ard. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. de naturi neinfectioass. paratifoza.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5. In unele din aceste boli (paratifoza. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare. datorate unui dezechilibru nervos. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea. melanoza. sB se faci intr-o camera inc5lzit5.amplasarea stupinei in locuri adgpostite. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie. rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. prognosticul este grav. uscate si ferite de zgomote . uneori. nosemoza. le fac total improprii pentru reproductie. boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. acarioza etc. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente.acarioza).introducerea la iernat numai a familiilor puternice. produse de cauze normale.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. . ca de exemplu septicemia. se va ciuta ca zborul de curstire. executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. . amibioza. Pe ling5 aceste afectiuni. . familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine. . lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . fn altele (nosemoza. amibioza) prognosticul este favorabil. *. Daci timpul este nefavorabil. . Pe lingi aceste deosebiri calitative.

ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari. . Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. care poate avea caracter temporar sau definitiv. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor . deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5. aceste mstci au revenit la normal. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. cunoscut sub nurnele de . In toate cazurile. cum ar fi neimperecherea.puiet bombat". ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat. incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs.. pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate.Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. d. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. din trintori. mai des intilnitii este . numirul acestora din urm5 crescind rapid. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. cind nefecundate. denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate. Polen sau nectar toxic. La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. Mai mult. pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. Acest fenomen. au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers. o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. c. in majoritate sau In totalitate. o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. fie QnOr cauze patologice. apoi nu mai ou5 deloc. De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. Scoase din zona respectivii. dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey). De asemenea. avind aspect de inel. care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. dispus de manier5 compact5.

provoacil comprimarea c5ilor genitale. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare.afectiunedevin cu timpul complet sterile. datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. b. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. care Impiedic3 depunerea ou5lor. Este o anomalie de origine somaticg. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. Miitcile care prezint5 aceast5 . Formarea d e calculi rectali. Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. impun schimbarea m5tcilor respective. cel rnai des fntflnite d n t : a. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale. a unuia sau a ambelor ovare. . Aplazia warelor. datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. Aceste m5tci sfnt sterile. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. Afectiuni ale tractusului intestinal. e. ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului.. d. c. f. Dintre acestea. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ.

precum si in conditiile agriculturii intensive. albinele sint obligate. sii culeagg un nectar. pentru a salva viata familiei. Intoxicatii de origine naturals.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important.5 de timp. . aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1. In lipsa unei hrane de bunti calitate. Dupii fmprejuririle in care apar. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase. cu caracter secundar. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : .cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor .5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale . datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. polen sau man6 devenite toxice din cauza . Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. . datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. ale afectiunilor de naturi microbian8. In regiunile cu climat temperat $i regulat. Spre deosebire de manifestArile toxice. care au dus la diminuarea florei spontane. intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare. dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8. parazitari sau micotid. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13.cele care rezult. nectar toxic sau cu miere de man& 2. provocate prin hr5nirea cu polen toxic. cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. care pot f i numite $i otrgviri.cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente.

Altele. rnilrul lupului sau omagul. ceapa. Unele dintre aceste vegetale. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor. In timpul sezonului activ. ricinul. salvia. De asemenea. datoritg cantitgtii mafi . iqi kxercitii actiunea primgvara.. prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen. iar m5tcile pot deveni trintorip. fac salturi mici.Boa15 de mai". Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior. nemtiprul de cimp. Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul. polen sau man5 toxici.floarea broaqteascti 9. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. teiul. intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw. care a u u n aspect caracteristic. in altele cele de paralizie. asemenea intoxicaoi s h t rare. laptele cucului. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare. prezintA semne de paralizie. pot produce in unii ani nectar.a. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. Cind intoxicatia se datoreazg manei. Cind intoxicatia se datoreazl polenului. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. steregoaia. in consecint5. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@. pot produce intoxicatii la albine prin polen. digitala. castanu1 etc. In general. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. Iarna ins5. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie. floarea broqteasci. se mi@ greu. din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. intr-o f a d mai avansatil. stejarul. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. teiul argintiu). diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator. cum este cazul ranunculaceelor. ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele. Acestea nu pot zbura.) $i cg.conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. de California). tutunul.

acua. Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . datorita necrozei epiteliului intestinal.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm. Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. Evolutia bolii depinde de prelungirea. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului. iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. solufia se va tulbura. perioade lungi de timp cald qi uscat etc. manifestat5 prin apatia albinelor. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. altfel. .de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). In concluzie.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale. sau din contrti. produce diaree la albine. In general. intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare. Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. care adun5 cantiiAu mari de provizii. Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici. rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals. Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase. in cazul hrgnirii cu miere florala. Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . amesteclndu-le bine. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt. ea ramlne limpede. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. altfel. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . judewl Calgrasi. rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. Dacil mierea este de manti. fie lent$. fn special a nosemozei. Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice. exprimata prin mortalitate masiv8. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. solutia rgmine lirnpede. ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. In cazul cind mierea confine $i man5. datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. solutia se tu1bu1-A.

cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen. Pentru agricultura moderng.culturile. Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan.. deosebit de grave ~i pagubitoare.. ciuperci. Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele.Ariabase". precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective . se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie. a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. Exist2 ins. respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte. Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice . este drept extrem de rare. ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. Pentru apiculturg. cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet. - . a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase. aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. pe care le inregistreaz5 familiile de albine. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. In majoritatea cazurilor. ponticum). ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. cum soldatii lui (este vorba de cei . ~i situatii inverse. ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor. executate in agricultur5 $i silvicultur5. Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon. ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R. in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. precurn qi a buruienilor. asemenea. in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri.absen@ hranei din n a t u d . pentru a compensa . care poveste~te4n lucrarea .telor fito-hormonale este greu de fiicut. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. ce ameninta viata $i productia plantelor utile. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. Intelegerea acestei realit5ti se manifest. microbi).

~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .seaJep!s!qJa! 'aqr~o1.p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 .ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a .roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua..O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.!~y.q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .al!.~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.rojso~-oue~.a3!ureq~e3 I$ aa!.rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe. q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.quad a s v o l - .yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .

. DEF). cum sint Metoxan qi Pinetox. HCH (Hexacloran).minerale : arsenicale.organice de sintez5 : derivati clorurati. j . Galecron). inchiderea stupilor timp de 24 ore. Kelevan (Despirol) etc. floruri etc. cit ~i pe cele folositoare. Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid). Duplitox). pentrv. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane. aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii. Lindatox si Despirol. Bi-58 Dirnevur). D g i sint l a fel de toxice pentru albine. ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex. fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). . . In schimb. rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele. carbamati e t ~ . . + + + . Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. . cele rnai intrebuinpte fiind Detox.. Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz. In cazul lor. Wofatm) etc. . familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore. De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine. precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. etion (Sintox. piretrina etc. In cazul insecticidelor mai sus arnintite. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . contact respiratie. In schimb. ingestie contact respiratie. INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine. in consecinti. albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. Neoron). Milbol).ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. lindan (Lindatox). care este suficient. etil qi metil paration (Selefos.Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. Avex.Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox. fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz. neoron (Acarol. datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). Dicofol. fn cazul acestora. omite (Omite). fie cantitstilor mici in care se g5sesc. ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare. Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl. P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie. albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e . perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore.vegetale : nicotina.fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. clorfenson (Ovotran. derivati fosforici. i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine.

cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). remanenta este rnai mare $i. prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul). Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. Dipterex. atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul.natura insecticidului folosit . Din contrii. de$ sint foarte periculoase. Sint substante cu toxicitate ridicat5. prafurile sint rnai toxice decit stropirile. in care pierderile sint mai reduse. insecticidele care actioneaz3 rapid. . DDVP (Nogos. . cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. . Privitor la forma de administrare a pesticidelor.remanenta produsului toxic . nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp.conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic . Astfel. spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare.Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5. plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. Carbatox). izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi. Vapone). In primul rind sint afectate albinele culegstoare. toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. . pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. . Polfosclor). DDVP. Clorofos. hidroclorurg de cartap (Padan) etc. ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori.stadiul fenologic a1 culturilor tratate . fn acest caz. triclorfon (Danex. fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5. In caz de ploaie. .forma de administrare a acestuia . in consecint5. . . De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice. pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor. Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5. general5 qi brusc5 pe care o provoac5. De regul5. In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului.distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului .existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate. dintre care cei rnai importanti sint : . .ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii.

Dicofol. Endosulfan. prin ingerarea unei cantitsti minime de 0. consecutiv. In ceea ce priveqte forma cronic6. Tetradifon. . fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980. slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive. puternic6 prin ingestie. impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. Din cei 9 componenti verificati. Malathion. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. care au si o halt8 toxicitate . slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin . cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. Dinocap. Malathion. nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine. puternici prin ingestie. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg..0117 g/l. Endosulfan. Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati.04 g/l. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6.Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . Phosalone. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon. In concluzie. acestea retin albinele. prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. Phosalone. continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. prin ingerarea a cel puqn 0. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor.08 g/l. Cyhexatin. Sulphur. Tetradifon. puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect. slab5 prin ingestie. Toxicitatea lor asupra albinelor. aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal. prin ingestia unei cantititi minime de 0. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe.

Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . cu sirop de zahAr. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping. fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie.mortalitate masivi. Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare. 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine. brusci si general5 -. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii.de paralizie qi moarte. de incoordonarea mi~cirilor. scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural). picioarele adunate. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii. Simptome. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase. precum si prin examen toxicologic de laborator. mortalitatea albinelor este rnai mici. . diagnosticul este uqor de pus. pentru albine. in majoritatea cazurilor. rnai mult sau rnai putin. Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine. Multe alte albine s h t bolnave. o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . prin analiza toxicologic5. care reijn o mare parte din polenul toxic. aripile intinse gi limba desfigurati. In formele cronice. d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. ins5 continua o perioadli lung5 de timp. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul .Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. care au. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine).

legalizfndu-le prin Ordinul nr.i pentru cit timp trebuie s a . intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare. ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : . Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale. a piritelor.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. inainte de a incepe sB zboare. 311 din acelaqi an.urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb. fie toxicit2itii unor ape reziduale. . Avind in vedere acest lucru. arsenicale.inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. 98545. 76/1163/32. . a superfosfatilor.aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana . prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate. apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine. deschiderea fantelor de ventilatie din capac. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. pentru a respinge razele calorice . precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine. industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului.suplimentarea spatiului din interiorul stupilor. Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. nr. fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor. iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5. . fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. continute in fumul sau gazul industrial. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. odatA cu aparitia primelor flori.~ i inchids stupii. care le completeazli pe cele din anul 1959. inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te. .In astfel de cazuri. fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens. nr. Aceste substante toxice. . Pentru a $ti cind y.Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora. Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine.

Si alti autori -Moffet.toxic" este foarte mica qi. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini). s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. singurul caz de mortalitate la albine. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. de d0z5.. Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine. frunz5 si floare. Sub raportul diagnosticului. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. In plus. Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate. f5ri o cauzi aparena. nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. prin polen. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0.Cel rnai adesea ins5. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90.. la dozele prescrise. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu .medicamentu $i cea de . necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele.50°/o oxid de fier coloidal dializat. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. de unde poate ajunge in organismul albinelor. Wilson. d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle. in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. h tara noastr5. scurteaz5 vizibil. a fost semnalat in jurul Slatinei. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. fn ultimul timp. Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . Pgtrunzind in sol. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. viata albinelor. ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator. Asffel. in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare. In cazul otrivirii cu arsenic. mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine. Sub raportul prevenirii.

iar pe de altir. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore. iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. ce scurteazii viata albinelor. fie prin rgcirea puietului. cgzfnd pe f m d u l stupului. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. rnai ales de miltci. a medicamentelor in comparaue cu larvele. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn. De asemenea. poluarea mierii. combaterii furtiqagului etc. In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. culoare si pozitie. insotit5 de diaree. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni. au l5sat puietul descoperit. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. . Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. dividirii familiilor. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. precum qi alte intoxicatii. Chiar qi sarea de bucgtiirie. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile.5O/o produce o intoxicatie cronici. poak avea o aqiune viltiknfitoare. ea provoac5 indigestie. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate. in scopul introducerilor de mAtci.2O/o pin5 la 0. in functie de cantitatea de medicament administratii. indiferent de ce natur5 ar fi ele. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. Au fost multe cazuri de familii de albine.

Vom trece in revisti pe cele mai importante. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . cu o dung5 a l b i pe cap. intre cap ~i torace. lirnitindu-le inmultirea . de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. Este o musc5 intilniti ~i la noi. 34 v. in misura posibilititilor. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5. Ca aspect. praditori. ele actionind ca paraziti. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine. poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. Ea este vivipars. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. plan92 color). Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii. de culoare cenuqie. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. De$i extrem de nurnerosi. este o lege aspri dar necesar5. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. perturbatori sau comensali. pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde.P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii.

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

. Luisiana qi Florida. Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor. Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. . In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine. Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 . Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul . lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. In general. Bermuda. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor.punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. floare de sulf etc. Astfel : P r i g o r i a. cunoscutii ~i sub numele de albiniirel. f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte. distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor. El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri. Rhodezia. a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. . In aceste zone. P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi.. afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6. ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. Revenind la tara noastrii.furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian.Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. diferitelor sperietori. C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine. 30 000 albine. are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. ferindu-le ins3 de accesul altor animale . Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : .ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling.

ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor. in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. in anumite regiuni. Totusi. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse.. Pmpachetajul.S. $ o a r e c i i. tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric. Dup5 10 zile. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi.R. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . despre care se spune c5 a dat rezultate bune. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. fn U. Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~.R. In . Pierderile sint ins2 relativ reduse. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. imp5nat5 cu un fir electric. 0 altA metod5. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul. ramele. indiferent d a d sTnt de casl. U r s u 1 b r u n. nurnai in tara noastrii si in U. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. patrun2 iarna in stupi. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual.S.S. Cind ursul o atinge cu nasul. In acest scop se pun curse qi momeli otriivite. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea . 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq.. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi. Sub jgheabul tiglei se pune griu. aceast5 m5surii este insuficienti. Dintre tirile europene. de cimp sau de pldure. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. rozind fagurii. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert).S. Morse. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare. urqii. In alte t5ri. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. odat2 cu punerea farniliilor la iernare. sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri.Bolile albinelor" de Roger A. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg.

iar altele au un contact redus cu stupinele. pilianjenul. cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. dihorul). 'Jermont. altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens.U.A. New Hampshire. C. jderul. unele din ele vineazil intimpl5tor albina. Ontario qi Saskatchewan). cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. ariciul etc. in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor. In 6 state din S.Duqmanii albinelor". . Desi exist5 qi i n tara noastra. ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. In lucrarea intitulatil.li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator. lupul albinelor). Pennsylvania.. Astfel. (Maine. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. broasca. apartinind la 16 clase zoologice. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. . Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. West Virginia ~i Wisconsin). omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine. qopirla. h schimb.). fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul. apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat.

boala neagr5. nu exist5 boa15 (bacterian5. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral. Locile. eare zboar5 la zece km depgrtare. nu reusim intotdeauna. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. atit in natur5 cit $i in stupi. atac5 orice individ intilnit in cale. Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii.la porci sau la pasari -. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase. nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. La albine in schimb. desi microbii lor sint in fiecare albin5. sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii. imbolnZve$te pe de-a rindul. apar destul de rar. o pesti de asemenea . La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. chiar in aceste conditii. Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. fn plus albinele. . puietul in sac. Si totu$i. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. paralizia. septicemia. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile. d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul. zeci de n tara noastrg. In aceste conditii.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. Paratifoza. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. ce se iau pentru a preveni aparitia.

resturi de cears etc. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. secretie de antibiotice etc. a fost $i este principalul factor de rezistent5. . oricft de prolific5 ar fi. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. viespii. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece . care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea. incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora.o activitate intens5 de curstire. respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. 2. Familia puternid. prin ventilarea stupului cind este prea cald. Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. furnici. permite de asemenea : . iar culesul era continuu. . soareci. Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic. aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine.un control a1 intregului stup. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul. 1.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. 0 matcg. ascophaera. consecutiv.un microclimat optim. . . despitrtite prin lungi perioade de inactivitate. nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid. e nece- . in care temperatura de 35"G. diun5tori $i intemperii. m5tcile isi reduc depunerea de puiet. s-a datorat acestei rezistente naturale. de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). . capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine. fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq. de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort. familia puternicii. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor. .conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. necesar5 pontei. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. imunitate naturalit sau ciqtigata. abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface. varroa).$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. i Asadar. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. Prolificitatea mstcilor. e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*. iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale.

acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile. lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. vitamine. rticirea $i moartea lui).iernarea pe . Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate. d e tei) . Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime. acizi organici.miere florald ~i mai puun pe zahitr . precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i. de inbetinere. puietului $i lor inse~i. destinate hriinirii matcii. enzime.sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii. dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi. . culesul era stationar.lntr-adeviir ptistura. care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare. . polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice. liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi.stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical.la culesuri mici. microelemente. . 3.contactul cu alte albine era minim. 4.f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir . trofice $i antibacteriene extrem de valoroase. Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5.opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir.rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim. care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat. h plus. din acest punct de vedere. Mai mult. Scorbura de copac. i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul. ierbicide saii insecto-fungicide. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul. o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i . sii n u . In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul. pentru . diareea la albine). Ce concluzii putem trage. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. aliment unilateral.Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri. U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara. sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : .2 'Estim sd - . acest adapost era stabil. . .evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv. . substante bacteriostatice ~i chiar bactericide. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii.

Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. noi actionam adesea imputriva legilor biologice. neadaptate la conditiile locale. deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit. mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce.se degradeze. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. respectiv. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine. De asemenea. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente. Desigur. active si perfect adaptate la conditiile locale. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. Legat de vcntilatie. cele mai multe ori. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice. atit a1 pepinierelor de mitci. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor. luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare.) pentru farniliile de albine. Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit. antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. furt etc. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. pastrind T n stupini farnilii slabe. intoxicatie. 5. intr-un cuvint. pentru cele locale. s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. neadaptate. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. dup5 cum . In sftrqit. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . D e ~ i posibile. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. l5sind s5 piar5 tot ce era debil. uzur5 rapid5.

obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft. apliearea lor este obligatorie. se poate face prin urmitorul procedeu . capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. precum si asanarea bolilor contagioase. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. In conditii normale. . respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. In hcheiere. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze.' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. In fine. depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. inclusiv de puiet vGros. Pentru a fi transpuse In practicg. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. pentru a intregi sfera profilaxiei. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. Pe de alt5 parte. In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu.

u.# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa.x 'q!Q.xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape. x o l q q d alala.was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.up e p a~!padsa.a.xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap .xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap .10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1.xol alndpupd a.sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!. a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza. p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .Eole.aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa.3a.u w .xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ . a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a.xa~u! efienq!s .I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !.1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav .rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o.n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.xd '~a~m8.xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u .a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e . !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .

inferioare (mucegaiuri). prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. 7 . respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple. substante amare). in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t. P. a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor. organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. direct asimilabile). Pe de alt5 parte. acizi organici). cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi. In patologia apicoli.P. aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. f n medicina umang. mu$etel. malic. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. rezinele. vitarninele. tea@. B2.B1. acizii organici. intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. sunGtoare. frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. Pentru albine ei au o important5 deosebitg. De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi. glicozidele. principiile amare. P. chinic. ceea ce a dus la prepararea penicilinei. uleiuri esenqale) qi. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. tartric.) in cantititi importante. uleiurile grase. In aceasta situatie. iar pe de alta parte. n general. precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. cloromicetinei $. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale.polivitamine naturale". alcaloizii.eo utilizare. ! n mod cu totul special. citric. antibioticele $i substanple minerale. Din punct de vedere a1 naturii lor chimice.a. uleiurile esenqale. h organismul animal acizii au functii multiple. Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie. care au $i fost denumite pentru aceasta . cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele.. mucilagiile $i gumele. coada qoricelului. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice. aparat sau sistem. ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. cofeic etc. saponinele. streptomicinei. la buna functionare a aparatului digestiv. K.a. colorantii vegetali. patlagin5 $. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids). ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. pectinele. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii. materiile tanante. oxalic. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. Foarte frecvent intjlniv sint : ac.

sungtoare. sunstoarea. cimbri~or. anghinare. i m 5 . Plante cu actiune antibacte~ian6. izmil. piitlaginii. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. galbenele. anghinare. coada qi de vivine. pilpiidia. dud. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. a. fag.a. mesteach. urzicii moartg. talpa glqtei. aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). Izma. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. muqetel. roinita (miltsciune). Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi. gutui. leviinticii. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. piipiidie. care contin uleiuri volatile. salvie. consecinq. trosco't. Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. tei.datorit. compuqi fenolici etc. c. teiul. leviintic5. frag. pelin. inclusiv molia cerii. zmeurul. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. afin. giilbenele. roinitii. talpa giqtei. coada qoricelului. stejar. eterice) au miros aromat caracteristic. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. ceap5. coada qoricelului. derivatii dcestora. concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile.ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. murul. racului. dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. rAchitan. m5ce$ul. coada calului. mur. ceapfi. musjetel. rachitan. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. coada racului. nucul $. afinul. talpa gi~tei. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. au qi o actiune dezinfectantii. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . nuc. urzica. PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia. zmeur. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). coada calului. miiceq. pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare. In ce priveqte localizarea principiilor activi. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). zmeur. ienupar. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. Cele mai multe dintre acestea sint volatile. fragul. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. cimbri$or. Dup5 cum se vede. Unii compuqi . urzica moartA. albgstrele. azulene. Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. b. coada soricelului.

urzica moart8. richitan. coada racului . Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. afin. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. florile la : gilbenele. -. piiptidie. coada $oricelului. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute. aceste plante capita denumirea de droguri. musetel. . se recolteazii. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute.li: mase vegetale. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl. cimbriqor. coada ealului. frunzele la : izm5. asa cum sint r5d5cinile. mur. aleool.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia. decoctia.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd. se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g. plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8. Astfd uscate. frunzele de izmii sau de roinit8. otet. dud. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute.se ggsesc in toate tesuturile. tincturile $. zmeur. talpa g i ~ t e i . digestia. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). Frunzele. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. mest e a c h . In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. fag. la loc uscat. cojile $i unele fructe (ex. Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare.apd. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. m8ceq. Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. gutui. dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1. tei. levgnticg. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. salvie. nuc.a. 'albistrele . tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului..intre. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. pitlagins. maceratia. Dupii fierbere decoctul se strecoarg. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea. Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. cantitatile de drog. amestecind din cind in cfnd. cum ar fi florile de tei sau de musetel. decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. urzica moarti. flvctele la: catins. pelin.A tirnp de 15 minute. ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional.5 1. coaja la stejar. care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0. ulei etc. in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel. In acest scop. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine. afin. urzic8. roinit8. anghinare.mte aromate. sulfins. In general. troscot .

In scop preventiv. In scop terapeutic. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml. iar pentru extraqia alcoolicii. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. coada ~oricelului. prepari unele uleiuri medicinale. coaja de stejar. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi. dupii care solutia se separs. in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. fructele de mice$ qi de afin). Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. pentru ca sa se pistreze vitamina C. Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop). se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. Un rezultat . gilbenele. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat. respectiv atunci cind aceste plante. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere. Pin5 la administrare. la tincturi. peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). Privitor la acest efect. in fn acest mod se sensul cB se face la cald. indiferent de metoda folositti. cele de afin 30 minute. In cazul solutiilor' apoase. maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare. lipsesc din natur5. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. alcool etc. Cmd este vorba de fructe. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd. La sfirsit uleiul se strecoars. sau altele cu un continut asemiiniitor. Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. la temperatura de '40-60°C. 126 . ridicina de pipidie. ca cele de muqetel si sun5toare. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei.datorit8 substantelor extrase. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii. intre 5 qi 10 zile.planta intreagi de coada calului. preparatul poate fi invadat de microorganisme.la aceasta a inceput sB fiarbii.) un timp anumit. izmi qi muqetel. In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore.

roiuri. Certificarea s5n5tZitii.de albine. vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor. precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole. se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare. prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine.familii . este valabilfi timp de 30 zile. 3. Art. Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare. conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol .Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . respectiv birourile executive ale consiliilor populare. MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. Cornitetele. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. 2 . s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina. cu ocazia stupzritului pastoral Art. f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei. DacA acest termen a fost depfi~it. P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. 1 . Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor. precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare. calculate din ziua elibefirii. mgtci.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii .

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

. .rn.primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului . intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi . apartinind Asociatiei crescitorilor de albine .produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. . bine inchise. se vor respecta urm2toarele dispozitii . care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 . p. n. presele de ceari. in halele unde se prelucreazg produse apicole. apartinind Asociatiei crescatorilor de albine. in afar5 de ceari qi propolis. . . dupa cum urmeaza : . o. . inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare. In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : . albinele moarte.halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute . T . . in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse. se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o . bonetB $i cizme de cauciuc).) se va face numai in centre special amenajate in acest scop.personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali . .toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte . confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene. topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine .personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat. prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin. in depozitele de pastrare a produselor apicole. care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. prin mijloace termice sau chimice . vor fi adunate vi arse .extractorul de miere.ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil. toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde . . incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung . s. g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora. pentru a fi ferite de accesul albinelor .cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului .ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon .

In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe. eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. paralizia.t. La masivele melifere din pgduri. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. c. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. cind stupii apartin unei stupine diferite. nosemoza. Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5. Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). b. pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . septicemia. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . Bolile albinelor adulte : paratifoza. La culturile agricole. stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare . P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. acarapioza $i amibioza. sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. d . boala neagr5 sau boala de p5dure. loca europeanii. cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- . MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. oferind suficiente puncte de reper. precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral.

comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale.interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . roiuri. Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. precum qi data recoltzrii materialului patologic. precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei. a hr5nitoarelor etc. interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 .luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . . . aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet. adresa lui. pe orice cale (verbal. d. imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine.interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet. loca americans. .qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte. 40-50 albine bolnave . Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a. care a venit in contact cu familiile bolnave . avind dimensiunea de 10/15 crn . mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . sau care bznuiesc existents acestor boli. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. . numlirul familiilor de albine din stupins.izolarea imediatg a stupinei contaminate. h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis. data aparitiei bolii. loca europeang. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : . Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave. unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului. . detinlitorii familiilor de albine. a albinelor. Art. nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare. . medicul veterinar de circumscriptie. este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli. medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator .interzicerea scoaterii de familii. c. vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere .in cazul albinelor adulte . acarapioza. pins la sosirea medicului veterinar. s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte.h cazul bolilor puietului -. Art. 11. miere sau plisturs.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. b. cum se manifests. 10. iar dacg aceasta nu s-a fscut.

la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean.cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. . roiuri sau miitci) . i::.aducerea cle familii de albinc s5nStoase . vor fi unite h a iilte de tratamcnt . c I v i ! ~ f ~ ~ ! i .ucl:i~~ni.:li dozcle de medicament stabilite prin insti.i (wmpletc s i durabile.in cazur cind sint suficient de active . rit si subdoz5rilc. h.c. in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5. 111 afara cazurilor de mai sus. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm. le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie. r.instrainarea inventarului apicol.~\~t:l int:!crr.sau vor f i distruse. Pcnt1. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : . care impun distrugerea familiilor in totalitate. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2. declari stupin.rani. acarapioz5 > i varroozi.deplasarea stupinei . .] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare. dclirnitrazii. 13.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 .Art.~~a iagwilor r:u puiet bolnav.vnzal-ea albif?g~:i. esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins. Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului.vinzarea de material biologic (familii cle albine. interzicind : . in jul-ul stupinei atinse de boal5.cind boala apare pentru prima datii in tar3 . . 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz.eforma!. medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii. . aplicate fagurilor cu puiet bolnav. . Art.ilor. t. . acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul. cvitindu-s~> t tit supradozirile.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun .cind familiile de albine sint slabe . iar in cazul locei americane. . 12. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale. ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. ~.ivincI c!istru:_r'~. 14. ?e vor resr. Art.~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc. pentru identificarea farniliilor bolnave. c.

2. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine. far5 acordul organelor sanitare veterinare . transport $i valorificare a produselor apicole. D. Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A. din care extragem urmfitoarele prevederi. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. publicat in Buletinul Oficial a1 R. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5. I . Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. depozitare. nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. depozitare qi yalorificare a produselor apicole . hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . 62 din 15 iulie 1978.R. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1. manipularea produselor apicole in conditii neigienice. B. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea. 253 din 10 iulie 1978. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii . Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. 3. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice . C. precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5. 6011974 constituie contraventii. 5..Norme $i m&suri sanitar-veterinare". organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare .Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin . 8. nr. Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1.S. anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare. adaptate la sectorul apicol : Art. 6. care sint sanctionate potrivit Decretului nr.

. sint considerate infractiuni. Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice. cu acordul conducerilor acestora. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. 5. 5 .stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase . b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale .000 lei. fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. potrivit legii penale. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare. Faptele previzute la art. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare. plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare. Art. tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole. Plingerea suspend5 executarea. 7 . pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare. Art. 3. Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. previzute in eonventii sau alte reglementzri. Art. Art. 4 . cu privire la importul.

In caz de timp nefavorabil. centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr. detiniitorii de familii de albine. agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii. 2. De asemenea. Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa.) unitstilor agricole beneficiare. personalul care particips la aceste tratamente. asupra culturilor agricole entomofile. nr. 3.cind tratamentele se exe- . telegrams confirmats etc. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise. 7611163132. 63 din 5 august 1980. Este interziss aplicarea pesticidelor.S. zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. tei) aflate in faza de inflorire. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. cu cel putin 5 zile inainte. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. publicat in Buletinul Oficial a1 R. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide. in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1.R.A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide. 4. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei.

se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. dupG caz. $i temperatura nu depiise~te 25'6. orHsenesti sau municipale. .Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. 7. inclusiv a comandantilor de aeronave. precum ~i a apelor reziduale. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor. 6. unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice.in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. In mod exceptional. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare .locul unde se aplic5 tratarnentul . pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. dat4 pentru fiecare culturii. plantatiilor pomicole $i a p5durilor.denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . 5. de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. in apropierea acestor surse melifere. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5. cu aprobarea prealabilii. astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . - - .cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . . procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite . agricole sau silvice. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole. plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole. asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide . Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv. plantavilor pomicole si piidurilor. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. In acest scop. birourile. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. De asemenea. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5. dup5 caz. prin personal dotat cu fanioane. plantatie pomicolii sau trup de ptidure. cornunicfnd urm5toarele date : .data inceperii si durata tratamentului .Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.

perioada utilizarii vetrei de stupinh. precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal. previzute t n prezentul ordin . dup5 caz. aparat carosabil. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. mavins tractatii. aerosoli .prgfuire. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. b) sh convoace. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide. 11. pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare . in scris. Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. cu cel putin 2 zile inainte. aparat portabil. tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. care va fi for- . c) s i sesizeze imediat. Birourile. c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. locul de amplasare a acesteia. pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii. b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide.qi mijlocul cu care se execua : avion. elicopter. orii~enescsau municipal.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire . 10. pe teritoriul caruia se afli stupina. despre locul. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. 8.. numsrul familiilor de albine. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent . In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine.metoda de aplicare . sub semnitura de luare la cunoqtint8. dupi caz. mavin5 purtaa. stropire. asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine. 9. comisia de constatare. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin .

dup5 caz. plante.evaluarea prejudiciului cauzat. material5 sau patrimonial& potrivit legii. in prezenta unui reprezentant neutru. precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine. frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit. 13. in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie. disciplinars. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii.indicarea eventualilor vinovati . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr. in vederea unor eventuale expertize. In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. . rgspunderea penal& contravenQonal5. 98545/1969. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei. dupa caz. i In12.3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : .i n calitate de pregedinte . Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute. a celor vinovati. . furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. 15. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. 14.mati din medicul veterinar . Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. . probe de miere. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage. de faguri cu p5stur5. .confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs . mentionind totodat. care vor fi consemnate in procesul verbal.

Carbatox). metil tiofanat (Topsin M-70). etc. omite (Omite). Duplitox). DDVP. DEF).pentru . in cazul erbicidului 2. . Wofatox). . monolinuron (Aresin) etc.pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox). etil $i metil paration (Selefos. 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. In cazul insecticidelor carbamice : . Galecron). carbendazin (Derosal). hidroclorurs de cartap (Padan) etc. sulfat) etc. in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore.pentru In caeul substantelor fungicide : .ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. . lindan (Lindatox). . Fundozol). sulf (sulf pulbere. Dipterex. DDVP (Nogos.4-D. HCH (Hexacloran).numai in timpul tratamentului. pirazofos (Afugan). In cazul substantelor acaricide : . Avex. Milbol). Dimevur).pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan. Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) .pentru . etion (Sintox. neoron (Acarol. Orthocid). sgruri de cupru (oxiclorur&. Vapona). . In cazul insecticidelor organo-fosforice : . sulf muiabil). Dithane 2-78). In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox .pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox. . Clorofos. triclorfon (Danex. dinocap (Karathane). clorfensol (Ovotran. Polfosclor). simazin.pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin.pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. benornil (Benlate. zineb (Perozin.pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane. Kelevan (Despirol) etc. Bi-58. mancozeb (Dithane M-45). Neoron). Dicofol.

respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a. Aceste conditii. Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti. deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone.S..Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. de organele sanitar-veterinare. publicat in Buletinul Oficial a1 R. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat.cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 .acarapioza.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre. In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine. 62 din 15 iulie 1978. precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . & situatia : . nr. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli. organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare.. ordonati de organele sanitar-veterinare. precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine. in mod fraudulos. se pot pliti despsgubiri. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i . In cazul bolilor cu caracter exotic .R. contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice.cind tratamentul este ineficace. . Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea. In cazul locei americane. b. delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat. De asemenea. pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite. . in baza legii.

- Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .C U P R I N S pag.

prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . i 42 .i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine .i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.i c u s u ~ u nr.i . ~ d ~.intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver. mlisuri generale pentru depistarea.ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti .r.

' I 62 PC $2 Ka la .e.g 5 Bo 4 a l a 1 . .Id $ Cn 3 ' ? I -*.-*-a- -=www 9 h .J . 3 0: h i - t.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful