Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) . Nosemoza. fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. de ce n-am spune-o. o asifel de optid nu rnai satisface. semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. De notat ins2. iar la altele loca americanil. rnai dificile decit fn trecut.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". combaterea lor nemaifiind o problem5. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. la 30 de zile. In schimb. PIng In prezent. Ca m a r e . notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. Este - . Nurniirul familiilor de albine a crescut. stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2.. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii. c f t $i pe continentul american. loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. . principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului). Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei. unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac). In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic. deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei.. . atlt fn riishitul acestui continent. respectiv. ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare. care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi. I . flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu.INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex. c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh.

C. Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . cu mijloace terapeutice. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti. cu toate consecintele negative. P. supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate.cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. in scopul ca apicultorii. Agachi. obligg la medicatii permanente. Far5 a fi a$a de categoric ca dr. aproape miraculos. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi). pentru o mare stupinti. la ilustrarea acestei cgrti. cum numai un fenomen uimitor.agentul patogen nu inseamn5 nimic. confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. din cadrul aceluia~laborator. s5 p o a s verifica. iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. Bucurqti $i dr.A. Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti. De asemenea. m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine.P. Marin. ins5 omniprezenta acestor agenti. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. in cel mai fericit caz. Tin sg multurnesc in incheiere dr. fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. 1 .. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine. Ie$irea din impasul acestor realittiti. Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. terenul este totul". cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac. precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general). rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. doc. M. in natur5 si in stupi. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest. m5 impresioneaz5. ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare. asa G o fa&. respectiv. fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile .

altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni. puietul viros. puietul in sac.direct sau indirect . sau a ~ t e a p t i . Astfel. melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . iar nosemoza. iar altele sint imprumutate din afarA. acarapioza. de diverse minuscule vietuitoare.pentru a se inmulti. In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni. c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. paralizia.NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate. care ar putea fi considerate drept audeu). loca europeani. din arsenalul plantelor. Altele patrund din afar& datoriti contactului .cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens. f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice. in linii mari. o scadere a fortelor organice de apirare. Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. ca qi la celelalte specii de animale. boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia. agenti etiologici sau agenti cauzali. amibiaza. A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8. provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale. loca americani. mogtenite ca atare. In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei. Cunoaqterea. paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) . cilin- ' .A a acestui conflict. care adesea antreneazi moartea individului. puietul pietrificat. atft a agentilor patogeni.

?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@.rolaa e aun~saadap !alua.~zarue~ u g 8 '.m$rre~uj nes .g ~ a e q o l d p 'poao~d~p . nu 'q1nt.enop aq53 pnop aqedn.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue.red!zps) 1 3 3 a .o d q q d n l er.ape-rqat 'po3u.n q e d a l p nqed '.(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as.18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.!.u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .ro3 '(aqe?!. 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa .a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p . u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q .xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.rqaq .q aleod .as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq . s p l a u o ~ a8e..IOT 1nd.n p d q d p s a a a u pp8.x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p .poao~!~e$s .

fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad.spori. pus pe baza aspectului. Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. 3). forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm). iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. datoritd dimensiunilor reduse. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici. h ce prlvgte conformatia. prin faptul c2.b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel. trec prin filtrele care retin bacteriile. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. Datoritg functiei pe care o indeplinesc. agentul cauzal a1 locei arnericane). n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei. de inmultire. sau diagnostic experimental. fapt ce aratli: intre altele. 3. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive. BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii. c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. 1 4 baekrienl : a . apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f .. sporii R. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. Culturile bacteriene sfnt Fig.t5m5toare asupra organismului gazd5. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5.spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron). mirosului ete. El este lipsit de asemenea $i de fernenti. formatiuni robunde sau ovale. testarea unor medicarnente noi. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. Cind conditiile redevin favorabile. ins5 specifice. a1 cultwii bacteriene. d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil). membran5 si eventual cu nucleu. ~espectivEn forme precelulare. larvae. stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. prepararea de s e r e gi vaccinuri. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile. unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex.

Intensivitatea poate f i slabg. dar care au o structur5 organic5 tipic5. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. toxic5 . c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule. mecanic5 .de intoxicare. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. perforare sau traurnatizare . shgele sau wsuturile gazdei -. Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub. compresie. care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. din altele se extrag antibioticele. Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. Dup5 locul unde paraziteazg. numite $i fungi sau micete. In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor. fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- .de obstructie. particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie.de sustragere din hrana. care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis. Malpighamoeba mellifica). reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. D U N distrugerea unei celule. Astfel. Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. fmpletite htre ele ca o @siturii. avind in interior o ma& protoplasmatid. 200 000 specii). Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor.albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. care ajuti la identificarea virusurilor. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor. Ciupercile.caracteristice.de iritare qi consecutiv de inflamare -. Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. Varroa jacobsoni) si endoparaziti. medie sau masiv5. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de . Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente. prin descompunerea corpului lor. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie. se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. boli sau chiar moartea. Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie . iritativi . cirora le provoac5 daune. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse. numite incluzii celulare. sau temporari.-.

Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor. Exist5 alte st&i de imunitate natural. care. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte. Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele . acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire. care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. care se dezvolta pe seama fiintelor vii.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei.in timpul vietii -. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii. respectiv pe bazi de substante organice. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. spre deosebire de celelalte plank. limfocite etc. pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi. In unele cazwi. Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. DupA modul cum se hrilnesc. $i parazite. a ciror aglomerare formeazg puroiul. sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor). iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. dupi cum am viizut. realizat prin adaptarea speciei .de-a lungul vremurilor sau a individului . fie prin spori. Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi. In cazul inmultirii sexuate. Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare. toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. El se formeaza din miceliu. Celulele fagocitare (leucocite. care. datorate unor elemente humorale sau celulare. este numai un element de rezistenti. ciupercile se impart in saprofite.) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism. cu ajutorul luminii. folosind substanta organic2 a acestora. avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora. fie direct. ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. Avind ~i rol de multiplicare. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati.

ai nosemozd etc. microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi. fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. lgptigor $i propolis). un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb. produseior apicole o certi valoare terapeutic5. respectiv imunitatea.). asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. cearg. Mai mult. caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi. Acest gen de imunitate se nurneqte activii.antigen"). datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. fmprumutats din arsenalul plantelor. care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . Rousseau. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). persistfnd uneori toat5 viata. Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. ca loca sau ascosferoza. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. In cadrul acestui conflict. el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor. rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. precurn qi cu ocazia bolilor. In c-1 altor boli mai grave. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. care erau cele mai slabe. Zimmermann. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat. . De asemenea. aceste antibiotice conferli. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. ai septicemiei. Este vorba de . b) primind anticorpi specifici. La albine rezistenta naturalg. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen . Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. Dup5 cercetibrul elvetian P. nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele.. Dr. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ. In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei.fitoncide. care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. p8stur5. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate.

Etiologic. 4). . in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor.mod obiqnuit dup5 c5pgcire. White. fn anul 1904. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci.7 pin& la 0. In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8. ins5 numai la inceputul see. a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului. lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0.7 microni lqime. Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor. previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. loca viscoasi sau puietul putred.n. I e. moartea acestuia producindu-se In . datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. str8lucitor. apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar. Acesta se prezintii ca un bastonq. Era agentul patogen a1 locii americane.8 rnicroni. dimensiunile lor fiind de 1. de c5trc scriitorul roman Calurnella. 0 alt. 9 microni lungime ~i 0. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati. Ei apar sub form5 de elemente ovoide. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru. care a primit numele de Baeillus larvae.l1 . Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine. . S. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans.6-0. devine fuziform.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede.5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri.

Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8. Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). care pot sB conflueze. extract glandular. Rezistenta bacilului. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen. larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5.Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen.'. Dup5 Nasaroff. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. creier. care contin extract de larve. galbenus de ou. In stare vegetativii (de bastona~) B. Rezistenta sporilor. Rezultate foarte bune de cultivare a B. de oaie. b . ser de iepure. eritromicin5. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. de cal etc. Bacillus larvae : a .forma c . ficat. Fig. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati. In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute. larvae de a sporula. iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute.forma ciliat8 veqetativ8 . una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator.. penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. 4.. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e . formind zone compacte. gglbenu~de ou. larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici. fuxinii diluat5. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg. dup8 24 ore de incubatie la 37"C.forma sporulati . agar ~i extract de larve. format din lapte. La noi in tar& V. Bica si Al. furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. violet de gentians sau colorantul Gram. extract de levuri sau de morcov. colonii punctiforrne de culoare gri-perle. Insu~irea B.

foarte rezistenti. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. f i r 5 a fi sterilizati. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute.5-1% timp de citeva zile. in miere $i polen. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 . luind in felul acesta sporii pe picioruse.de boali. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. constituie un alt factor de gravitate. Znfecfia naturald. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0. Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. La c5ldura uscati de 100°C. reprezinti factorul princi. In faguri. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali. prin trfntori. sporii de B. contaminat. se face prin intermediul albinelor hoate. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine. pe faguri. Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. eliminind aceasti miere. Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. de asemenea. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. De regul5. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. precum qi de la o stupinfi la alta. Totodati. infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. pe corp si mai ales pe piesele bucale. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite . chimici sau biologici. a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore.pal care explica gravitates locii americane. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. curba pierderilor a devenit normal&. de asemenea. larvae s-au dovedit. unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile. la soare 1-6 s8ptiimini. odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. a alcoolului de 96" timp de 40 zile. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@. diferiti autori (Maassen. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. Hasemann. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului. Polenul este. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. prin uneltele din stupin5. iar in miere peste un an. prin adspiltoare. prin schimbarea fagurilor de la .se$te conditii prielnice de viat5. Fa@ de agentii chimici.

un stup la altul. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine.de combatere. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului. sau activitatea de curgtenie diminueaza. roiuri. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare. Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili. sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. in sfirqit. Dac5 nu se iau m6suri imediate .cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul. devine aparent. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. prin cump3rarea de material biologic apicol . atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. mltci . In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi.familii.din stupine contaninate. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8. p£n&atunci ascuns. Ea poate apirea $i la familiile puternice. numtirul larvelor moarte sporeste neincetat. Transmi~iodatA cu hrana. se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. prin hranirea cu miere infeetata. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac. d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. Se pare ~a boala. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu. Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. pentru ca. fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . Patogenie.

Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie.. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor. Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea. se perforeaza sau se deqird. devenind mai tirziu galben-brund qi brund. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort.. ele se escaveazs. in asa fel incit albinele nu o mai pot desface. Aceasti3 r2m5~it5. cum erau in stare normald. devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii. ceea ce este qi mai rgu. Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de .impr8qtiatU.puiet putred". Din plate! sau usor bombate. la inceput gslbuie. spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur. de care' este strins lipit5. . . care este q e z a t compact. sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig. .azure de i a ~ n . conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. 5 color). se Pncretesc qi se ingglbenesc. . Sinaptome.. Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. '6.orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei.' situat ia intrarea i n . Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. In cazuri recente. acest puiet degaj2 un miros caracteristic. acestea cap5t5 o culoare mai inchisi. celul5. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform. iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie.celulelor permazarea infecgei la puiet. reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet. q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule. 6). Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8.. E i n f e c h t CIA locg ce se trans. La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu.. .

numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba. bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor. Loca americani este o boa15 grav:. Tratament. mai mult decit in orice alti boali.. cit si in exterior. Prognostic. datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. atit in stupi.aderenta la peretii celulei a larvelor moarte.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte . iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate. Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte. In cazul unei infectii masive. capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup. data cind a apsrut boala. . puietul intoxicat.prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi .consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte . In aceast. .impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului. ne~tiintific: $i diunitoare. numarul de familii din stupini. in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite.Ca aspect general. cit ~i dupa uscarea acestora (fig. sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur. in locul alteia Pndoielnice si de moment.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : . aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . la examenul microscopic. s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile. familiile de albine bolnave par demoralizate. pentru precizarea diagnosticului. rezistenta mare a sporilor.la r5spindirea infectiei. este necesar s i se recurgs.aspectul . 0 astfel de practici impune re- . ca de exemplu in loca europeani. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits. atit fnainte. care nu lichideaza boala. . simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil. fn combaterea locii americane trebuie. 7 v. manifestind apatie si inactivitate. .moartea larvelor dupi c5pGcire . La inceputul bolii diagnosticul locii americane. tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. plan@ color). puietul in sac. Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei.. numarul de familii bolnave. Diagnosticul. atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii. puietul ricit etc. Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului. ci o preschimb5 in formi latenti.mirosul de clei de timplgrie incins . cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg. .

el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. De mentionat c5 in S. La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave.A. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. din cauz5 c5 este greu degradabil. in polen. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. intr-o oarecare misur5. oricare ar fi ele. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine. stiut fiind c5 in specificul familiei de albine. Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1. larvae. In ce priveste doza folositi. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora). Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor. de a inlocui . misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. ele omorind sau impiedicind inmultirea B. oricit de eficace a r fi. in acela~itimp. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. In s f i r ~ i t . tetraciclina. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare.petarea tratarnentului la nesfirqit. d e a-si aduna ~i hrana necesari. b. iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. repetati de trei ori la interval - . se soldeazi cu un consum mare de medicamente. pe peretii stupului sau pe corpul albinelor.prin inmultire larvele moarte. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina).5 g pentru antibiotice. si. de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul. aceasta consti din 1 g substant5 activi. f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. format5 din zeci de mii de indivizi. Trebuie avut in vedere c i medicamentele.U. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat. in miere. eritromicina si cloramfenicolul. intrucit acesta.

Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/". care contine 2. de trei ori.de 7 zile . Indiferent de forma de administrare. Se vor respecta concentratiile. consecintii. repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile.5 1 de 3 ori la 7 zile interval. Romhia a realizat produsul Locamicin. Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor.pentru conservarea proprietifilor terapeutice. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop.se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate. In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a. puietului gi albinelor. in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine.pentru sulfamide . Familiile slabe dar active - . Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament. fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii.momentul dispariti-kisemnelor de boalg.se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA . Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric . . europeang. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5. dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus. pentru antibiotice. iar stropirea se va face cu un pulverizator. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian. S . la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). in care scop tratamentul se va face seara.5 g. Dintre medkamentele mai sus-amintite. sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in . adrninistrfndu-se cite 0..si de 0. b. Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. . fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. iar urdinigele la stupi vor fi reduse. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli.5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile. cidoar s5 le umecteze. Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : .

sirog de zahk). prevAzut8 cu un cistern de aeratie. iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati. sau cel rnai curind dup5 48 ore. . Metoda este aplicaba insti numai. precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. . prev5zut nurnai cu faguri artificiali.la toG fagurii cu puiet bolnav . pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri. X u care se administreas 1 g de sulfatiazol.la familiile slabe atinse de boa15 . este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara). Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. DupE transvazare. c. Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile. Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. sau devenite puternice prin unire. cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp.vor fi unite inainte de tratament.prim5vara $1 vara. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup. . pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. iar stupii $i tot. La sffrqitul zilei a treia. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat. care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg). in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului. phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei.ill cazurile sporadice de boal5. htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. de preferinti! seara. sl5bite de foame. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice.

Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. pamentul de lucru. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi.!". motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute.Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. uneltele si echicontact cu sporii B. infectati. vatra stupinei etc. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de . obiectele din paie sau trestie etc. dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. hrinitoarele.) o cantitate de formol comercial. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi. propolis. Pe de altti parte. murdirie etc. podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize. el dovedind o mare putere sporocid8. In cazul unui mare numtir de faguri noi. neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. In aceastg situatie. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. pete de diaree. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. corpurile. Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor. procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati. sau cu o concentratie de 10"/0. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. albinele moarte si resturile care au fost in stup. Stupii impreuni cu caturile. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate.

precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 . larvae iqi pierd capacitatea de germinare. s-a constatat c5 sporii de B. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. pentru identificarea familiilor bolnave. . in cazul cind sint slabe. cind operatia are loc in a mestru al anului. cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave. .in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3. cind ea are loc in prima jumitate a anului.mutarea farniliilor in stupi dezinfectati. dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor . a celor slabe. avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau. c h d acest lucru nu a reuqit. se vor reforma toti fagurii acestor familii. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special.realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare.dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. In cazul cind m3rimea stupinei permite. ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e . In acest ultim caz. Fortificarea farniliilor . Loca americanfi este o boa15 declarabili. combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. .aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins.unirea familiilor slabe . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0. dup5 disparitia semnelor de boa18 . distrugerea familiilor bolnave. proveniti de asemenea de la familii siin5toase . sau pe faguri goi. 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase.in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri.hipoclorit de sodiu. supusa restrictiilor sanitare veterinare. Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali.5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop). . . - - - . Prevenirea.dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat. . Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale. fn mod practic. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini. .

LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine. Speciile ba. cel maj adesea rotund. spre deosebire de loca american5.foulbrood" (pniet infectios sau loc5). pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor.+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5. determinat de Streptococus apis. Wille. Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. Numele de Streptococcus (in 1ocul. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene. Etiologia locei europene este complex5. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare. altii asociati fntre ei forrne independente de boal8. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang.m 5 t o a r e l e caractere : . Bacterium eurydice. . Totu~i. Unii autori (White. a klosit pentru prima datii termenii de .loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg.5 si 1 micron. laterosporus.pnietul acru (otetit).loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : . scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini. Autorii germani (Borchert. ele fiind cunoscute numai sub numele de . Bacillus alvei..Streptococcus pluton este un microb polimorf. cu dimensiuni cuprinse intre 0.cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 . Phillips a fost acela care. De altfel. - - . mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi. dar. Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. pe medii spwiale. 8).. gracilesporus ~i apidarium . Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri.celui de Bacillus). care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs.ub form3 de elemente izolate. nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. i-a fost dat de Bailey i n anul 1956. iar celelalte sint bacterii secundare. Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. de asociatie. datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton. El este imobil.europeanU $i . in l8nti~oaresau in gr5mezi. Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig.loca benign& avind ca agenti cauzali B.. pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de .mentionate pe seurt . alvei. . prezentindu-se . Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton.

.

eptococcus faecalis. evolufie. cu extremititile rotunjite.8-1. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an. pluton. Moeller (. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani. toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul. . El este n~obil. pluton ci numai B. Gramnegativ ~i n u sporuleazi.perrnanganatului de potasiu 0. in sirop de zahir 16-20 zile.3 primtivara $i . sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important. Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici. Dupi F.In ceea ce priveste rezistenta. In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal. care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine. P e de a l t i parte. Cind acesta a fost examinat microscopic. El este usor cultivabil.La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1.9 rnicroni. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus. in cele din u r n s . moartea larvelor. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. de otet.Gram-pozitiv si produce spori.6.Streptococcus apis. numit a l t i d a t i Str. Dup5 cca. unde ei se inmultesc si elimini toxine. Rezistenta sporilor este destul de mare. Printre aceqtia. alvei.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2.Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept. sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru.). Pe m i s u r i ce trece tirnpul. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0. ceea ce duce la slabirea acesteia. Are aptitudinea de a produce acizi.7-0. sodei caustice 2OiO si fenolului 3('.'. Sub actiunea formolului lo. transmitere.Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori. . . producind grave perturbiri fiziologice.2 microni.2-1. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii.5OlO. imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. El sporuleazii. imbolniivirea si. ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. la mijlocul lungimii lui. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. Patogenie. in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. microbul este distrus d u p i 5 minute. microbii sint introdusi in intestinul larvelor.5 microni. prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni. Declansarea. n u s-a mai giisit S. loca europeang fiind mult mai frecvent. E..7 microni $i lat de 0. .

In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. viespea).uneori cu intermitente. apare aspectul de puiet fmprg~tiat.lc s :I 1'I \ L I : . care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit . Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare. prin trintori (care piitrund in orice stup).pin5 toanma tirziu. uneltele sau echipamentul de protectie. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . Boala apare. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. se constati o depunere neuniformii a puietului. prin trintori. .5. cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5.prin erori de zbor. de obicei. impachetate necorespunz5tor. avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. Cind maladia s-a declarat. La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase. Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli. se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. Sirnptomatologie.la familiile slabe.~ i dezinfecteze mfinile. La inceput aspectul fagurilor este normal. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet. Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase. care mor fnainte de a fi c5pAcite. prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului. alteori continuu . Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. ~ ale albinelor doici. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit. fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5.

chiar ncgricoas5.rte Ir.i sc!limbfi culoarea. larvele bolnave sau n1c:. corpul schimb5 pozitia normals. co~sistenta moale. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii. ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile.. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta. se ingslbeneste. Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5. In acest sens. care din alb-sidefie cum este in stare normals.nd cSp5cire . 9). ! puiet bolnav da loca euro. in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5. is . Continutul corpului se descnmpune si t. cadavrele sirlt negre. devine apoi galben-cafenie :i in ce1. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. f5ra miros. Aceasta este forma clasici de Inca european5. mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins). larveie ernan5 un miros acru sau aromat. Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a . alteori acru sau arornnl. pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a. b. iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice.sc5rilor agonice.mi r-:?are inchis. Prin deshidratare. se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig. alvei mirosul este de putrefactie.lea. culoa~ealor ests cenuSIC. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse.m:+n5 uneori un miros de putrefactie.e din i:r. Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R. de ccnsistezjii mucoas5. 9. corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te). SF pare cj.Ca urmare a mi. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat. usor detaqabili. De reguli. mirosul lipseste. lucitoare. F R Z U ~ ~ cu .

fat5 de cca. 3. filant. iar continutul lor este viscos ~i filant. Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. Se deosebe~te de loca european5. provocate de regulfi de B. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . In urma acestui tratament puietul a redevenit normal. sin5tos qi compact. aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. Diagnostic. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. perforate $i de culoare mai incnisi. Mirosul nu este puternic. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. Pn funeie de germenii prezenfi. Gip5eelele pot fi scobite.5 g la patru zile interval). contiutul p5stos. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. Paraloca.c. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. alvei. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice. uneori uqor vfscos. El este fnsg nefavorabil . dupii culoarea galbenB a larvelor. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. care pot f i confundate cu loca arnericana. Exist2 astfel de cazuri. Mai putin gravli d&t loca americanli. ele sint putin deformate. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. inrudit cu Bacillus alvei. 2 . de putrefacge sau de clei de timpl5rie. culoarea lor este castanie. ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor. La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5. Prognostic.5 cm ! n loca europeanfi. 3 cm in loca american5). fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca. Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne.

Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene.5 1 de sirop medicamentos. Practic. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii. continind 1.5 g pentru o familie de albine. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). In linii mari.5 g streptomicinii. aplicate la interval d e o siiptiirninii. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei. agentul locei americane. ceea ce este rnai important. dozele trebuind s5 fie riguros respectate. Rezultate bune s-au obtinut. b. unele virusuri si. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine. Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. atit in ce priveste terapia propriu-zis5. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8. Tratament. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. un flacon de streptomicinii. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. din 7 in 7 zile. intr5 si Bacillus larvae. Terarnicina se foloseste in acelasi mod. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1. . ~i cu ajutorul altor antibiotice. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. nu numai cele bolnave.5 litri) sirop medicamentos. obtinindu-se douii doze a 0. cum a r f i eritromicina. tetraciclina. aureomicina si biomicina. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. de asemenea. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire. Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. care contine 1 g substant5 activi. rezultind doui doze de preparat medicamentos. Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect. se dizolv5 rnai intii in cca. repetatii de trei ori la interval de 7 zile.

.. .Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C. prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. Prevenire. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . In acest sens se va urm5ri : . . Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i.ora.dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat. decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator . .aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 .in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg .mutarea familiilor in stupi dezinfectati. caz de dubiu.controlul tuturor familiilor de albine. sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut. s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul .s5 se evite furtiqagul . - . Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp.sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5. . In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. direct sau indirect. . trebuie s i se evite orice contact. Pentru a preintimpina aparitia locei europene. . acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor.). d. s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5.unirea familiilor slabe .dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest. pentru identificarea familiilor bolnave. . Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase.s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare. aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : .s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine . 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . a celor slabe. dupg disparitia semnelor de boa15 . iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. . p5duchi etc. imediat dup5 mutarea familiilor . cu stupinele infectate. pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta . .distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be.

respectiv 1 g sulfamid5 plus 0. repetate de trei ori la interval de 7 zile.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine. PAR. in anul 1917.5 g antibiotic. . cit.R.necunoscut5 . De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte. constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive.S. fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase. In alte cazuri. concomitent cu trimiterea probelor la laborator. Etiologie. Pe de alt5 parte. a :. ~i cea europeanti. este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina. Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice. Loca ameriaang . evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine. In asemenea cazuri. fi intilnite in stupi diferiti.S. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 . cele dou5 loci pot stupin5.iirei aparitie. timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. streptomicin5-sulfatiazol. care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5. de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase. h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff. asigurarea unui cules continuu. ins5 in aceea~i h aceste situafii. se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur.s5 .s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine.s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr. stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc.

se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave. In intestinul acestora. paralizeaz5 si mor. Tratument. au abdomenul balonat. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. prev5zut cu cili de jur imprejur. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. ele conflueaz5 dupi 48 ore. prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. prezint5 diaree. utilizate la fel ca in cazul locei europene. ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor.unor factori neprielnici. albsstrui si semitransparente la inceput. . Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram.3-0. rotunde. In ce priveste tratamentul medicamentos. bacilul se inmulte~teintens. Este u n microb mic. Evolutie. de form5 oval5. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. Administrat in hrana albinelor in scop experimental. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. prin sursele de ap5 folosite in comun. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. Teramicina sau streptomicina. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. prin trintori. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor. microbul isi exalt. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5. Patogenie. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei.5 microni in Istime. Cind imprejurgrile I sint favorabile. cum a r fi nosemoza sau acarioza. Simptome. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. sl5besc $i devin inactive. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. Albinele bolnave nu mai pot zbura. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante.

unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. numit Bacillus apisepticus. imboln3virea albinelor. Gram negativ. germenul i$i exa1t.Contagiwitatea redus8.l microni). far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii.diagnostic. nesporulat. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0. A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside. este de asemenea . Simptome . Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului. pierderea capacitiitii de zbor a acestora. aspectul l5ptos a1 hemolimfei. contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. 10. atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti. Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. 10). p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. In anumite Pmprejurtiri. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. prin fmputernicirea $i stimularea . iar la 100°C in 3 minute. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. lipsa de cules etc. Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine. Etiologie.SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte.i vinrlenta. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj.7-1. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane. Evolutia bolii este insa benigni. boala ap5rind In mod rAzlet. o lung. i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. In albinele moarte el tr&ie$te cca. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute.

reqw!rps u u!.r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .rd 'e.a s ~ ~ o m )!.rolsa3e .Iolne !!un .roun e!$!.luaza.x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.r?dap lujs ( y .-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.q e3 .rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.

virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. a identificat ~i descris in total 18 virusuri.singure sau in asociatie . transformindu-1 intr-un . in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C.. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. iar in fagurii cu miere circa o lun5. Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. In afara ultimilor 5. paralizia (acut. cronici. Rezistenta virusului nu este prea mare. puietul viros Thai. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac. Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia. virusul . paralizia $i boala neagri.aripi innorate". cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. trecut prin aceste filtre. virusul filamentos. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. ce se acumuleazti in interiorul corpului. este in masurii s Z i producii boala. virusul din Egipt. Ulterior. virusurile Y ~i X. lenti.5. boala din insula Wight. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni). capabile s5 determine . In conditiile unei camere rezisti 20 zile. virusul botcilor negre. PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului. cronicii asociat5). celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti. Etiopatogenie. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat. In organismul larvelor contaminate. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana. virusul din Arkansas. L. dr.urmatoarele viroze la albine : puietul In sac. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore. in cazul cind este amestecat in hrana puietului.

fel de pungi cu lichid. Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. cum era la inceput. Lar- Fig. in prima faz5 larva are . Larve de d. h t r . Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. capul avind o tial.iniectie recenti . l l .-. Fagure cu . Din limpede. Din contrti. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5.ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. mai inchise la culoare. adesea ilescip5cite (fig. 12). celule cu cip5cele infundate. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri. perforate. tegumentul se sclerozeazi. pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@. Puietul moare de regula dup5 cip5cire.puiet in sac" 37 . 11). cum ar fi un bun cules de esemplu.infectie veche Simptome. acest lichid se tulburi cu timpul.. f5ri nici o interventie din partea apicultorului. ins5 este mai frecvent5 in timpul verii. b . de puiet in sac : a . Pe fagure. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei. acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat. datoriti descompunerii tesuturilor. c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului. poate s5 determine vindecarea. 12. continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig. Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. acestea devin treptat galbene.~spectul unei pungi pline cu lichid. Evolutie. aparitia unor factori favorizanti. larva incepe s i se usuce. ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii.o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii. respectiv de misura in care *ig.

de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni. tetraciclina. Pe teren.papuc chinezesc". luind astfel forma unei b5rci sau a unui . In cazul puietului in sac a fost incercat5. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor. Prin uscare. cu rezultate satisfdc5toarr. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor. in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. Pentru combatere. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8. cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. unde puietul T n sac este practic inexistent. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5.vele moartc nu ader5 la peretii celulei. se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. pentru combatrerea puietului in sac. asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. Farniliile slabe. tratamcntul medicamentos. dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. de sac plin cu lichid la inceput. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus.. Diagnostic. trebuie distruse. In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. Dup5 acest autor. stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. Spre deosebire de tara noastr5. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar. asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup. sau numai cu teramicin5. In majoritatea cazurilor slnt suficiente. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. topirea tuturor fagurilor. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. Tratament. In caz de dubiu. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. cu partea ventral5 in sus. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante. maladia se manifest5 in perioada mai- . incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). puternic infectate. Ca simptome. schimbarea mtitcii etc. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate .

care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave. ci de melanozri. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua. Cu aceast. ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte. s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). Familiile sgniitoase. Simptome. un comprimat la un litru de sirop. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. asigurarea unui cules continuu. in care s-a amestecat vitarnina C.ioneaz5 diferit. Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc. a unor ratii mici de sirop ciildut. se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali. ba. din contrii. restringerea cuibului. a caror etiologie este putin 15murit. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor. . . provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats.3 ocazie. Antibioticele nu au dat rezultate. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. 0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg.5 qi fa@ de care familiile de albine react. timp de 10-15 zile. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). rezultatele fiind contradictorii.contaminate experimental cu acest virus. Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare.iunie. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. m3surind intre 1 si 5 microni. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. aripilor $i picioare!or. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. Etiologie.

rd alnasa.rSeau qeoq ap adn.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.raya.u!q~e InJFurnN . Je! 'quel~odur! 10. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.rolur.[ p p .r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.1124 -rl>a.ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!.id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru.!.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!.Fnleru 121 .requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.raurnu lnl.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.reol e ~ d ~ l .!r.reoLu ap a]u!eui ne$uaza.10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .roue .leurJoue e m aleuo!zo. q .rel!paJa ag!zodsip .xo[.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!.rolne !!un ~ d n a .roluj.ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!..reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.aIeurJoue .rnj .xoru o $eA.rl el !S ! a 'a. I : arunur? r i y.sap i s elt'I.1a3 . !~~$yur ea.rd n.raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.rasqo e-s 'lun.ralneJe3 '!!.!u.r !!z!.d s u .13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas .r ! .q~e~!uaBuon y.IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.raqn.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.requr!yDg .rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo.rl !j $nlnd e-u e:r?oa .r~ ea~yde @eau q e o q a.rolauuras e!l!.$!.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .rd e yseoltugs ag!uej o-.il 'suld rrI .~.101y.reoly.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.:lls lsoj 12 ~.xaan an!8o-[olt.rode.iopu!qIe ln.18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue.re!ya IS !.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!. lsa3c ug Jelelsuor.18eau eleo(6 .13t?au Fie::q 31) ?UI.!-n~.Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.li a.m..13a.rq!y 1LJap sn!801oled !.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.13 gnop g$s!xa (l.Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!..ra s p ylup eur!.ros ale ai\!s[nAuon [.rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.rnura.13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .!n~nd.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a. ur ap$3unppu! r.ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .: -adur! u?.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o.rn$g.108) !.r$uad gs!~r.

iar in anul urm5tor boala nu mai apare. Unii autori (Poltev. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans. Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor.continu5 dinsul -. ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te. Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. S. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii. ci numai un lichid apos. Depilarea qi fnnegrirea albinelor. In s f l r ~ i t . provocate fie de mierea de manii. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc.. Pe de alt5 parte. Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. avind P acela~i masiv. atit puietul. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de .Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. in orice caz. Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate . fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali. Chiar dac5 nu am schimba-o noi .ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. Inginerul Vladimir Zaplata din R. de exemplu). cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus. consecutivii unui cules slab de polen . prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a . fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului.infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv. P teaz5. Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte.boala neagrSi sint urmstoarele : a. ea nu supravietuieyte peste iarn5. matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5. Alti autori (Kuntzsch. Maurizio.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. boala putind fi confundat5 cu loca.cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent.S. fgr5 s5 fie ins5 identic. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U.). 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982. puietul in sac $i paralizia. Totu~i. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. . transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii. Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. Seam5n5. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte.A. El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. Prezenta acestui virus in Australia. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei.decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight.

a1 botcilor negre ~i filamentos.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir. ale acestor boli. f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli. urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta. h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. atit de bine cunoscute.. . boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). care se asociad cu Acarapis Woodi. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. Este cazul virusurilor X. aSa cum este cazul nosernozei de exemplu. Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite. a1 virusului paraliziei acute. Din fericire. care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . Pentru prevenirea virozelor. .Virusul provoac5 . urmatii de moartea familiilor. infectiile endemice vor creqte. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni. CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri. exist3 boli ce pot fi st5pinite si. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir. Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional. Y.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. In aceste condivi. concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere. care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele. toate patru asociate cu Nosema apis . aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. potential periculo~isi greu de depistat . intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici.

ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor.se murnificg .. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania.. ~i Canada. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de .U. in 1933 in U. punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile. In stupi pot exista multe specii de ciuperci. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice. f n America.$i se intsrevte. fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. Franta..S. Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. iar in ce priveqte S. P n 1971 in Norvegia. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte. aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968. in 1937 in Cehoslovacia. in 1934 in Scotia. hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de . dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis. in 1957 in Noua Zeelands. DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia. Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil. h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee. dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin.A.puiet v8ros6'. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma . schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis.S. una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols.pericystirnicozii".R. ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii. Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). P n 1932 fn Anglia.

cuprinzind pe rind Transilvania. . el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv. A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor.sfiminta qi forma de rezistentj. Muntenia. Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg.numit5 ~i corp fructificator -. Etiopatogenie.3liceliu cu corpi fructificatori . sporii dau nastere unui miceliu. invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia. 13. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor. fn 1970 C. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. ce pitrunde si se ramifies in tesuturi. Ascosphncra apis : a . Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial.a u ~ 1 ~ s din : 7:" . Prin fecundarea de c i t r e anteridie. Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada. b fructificaLor cu asce continind syori . La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic. Mraz o observi $i in Mexic. 13). una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin. h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. iar in larvele mumifiate ~ i . Dobrogea si Moldova. Ranatul. oogonia . a ciupercii (fig.. .in California. Viabilitatea sporilor este foarte mare. care cuprind sporii . va produce nigte formatiuni capsulare numite asce. commicelii mascul si femel5.

aulo?dw!s .mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a.zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3..rede el ap !ugurgdys -em e ea.raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '.q qepsaju! alam%j a d .xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA. ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .r as ezoJajsoasv .q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) .xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~.xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er.x8oJd peanloaa ' ~ w ..~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa. pepdapPe ap aqsa 'a.! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.[~53qas aqeqaay! a l a u e q .xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& .(.a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g .mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa.1a3a.eaqqu[oquq gzeazy.roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ .~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras .xoloa eSue1d .13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!. -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd ..e Inlaj q aza. ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.alr?uJa! nguad g.a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.rolau~pde!$!. ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .

ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare. iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente.boala trebuie considerati gravti. T o t u ~ i . Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5. Amphotericina.elativ benign. . In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator. Griseofulvina ~i Quixalina in Franta .rognostic.cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului . in larvele n~oarte . In general. atit antibiotice. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil. provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. Ttatament. 14. afectarea cu precticiere a puietului de trintor. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor. Fagure cu puiet v5ros Fig. paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S. Creind un dezechilibru. 15. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5.A. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1.. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind. intrucit ea Fig. Dintre acestea mentiontim : Mycostatina. Cycloheximidina. cit ~i substante chimice. acidul sorbic.rAspindirea - P.U.

I .5 g teramicinri la 1 kg micocidin. . de 3 ori. In prima etapii au fost selectionate . peste albine. rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. S. ploi reci).. prin impr8stiere cu mina printre rame. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi.in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole. se adrninistreazi 100-150 g preparat.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . ultimele la 7 zile. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice. Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. destul de numeroase. Cind infectia rnicotici este grav3. In concluzie. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. Tratarnentul se repetii de 3-5 ori.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. Rorninia.cite unul la interval de o siiptriminii. se adaug5 2. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin. fagurii cu mari ~i topiti. au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli. Tratamentul incepe la primele semne de boalri. dar in alte cazuri. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. amestecat in 100 g zahiir pudrii. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. inainte de a fi introdusi in stup. La controlul ce se face inainte de primul tratament. . larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe. Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2. realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale. precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta.

prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti. . Existi numeroase elemente obscure in patogenia. cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis . constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite. priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . prin asezarea !. apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi.reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i .nate. Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure.or la loc Insorit. epizootologia si combaterea acestei boli. S-a constatat (Maurizio. la marea majoritate a larvelor atacate. . De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani. ~ de la sol . a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos. precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc.mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu.Profilaxie. care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care. . Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros. .ridicarea temperaturii interioare. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli.tupi. . Dreher (1938) observ. puietul poate sii fie infec: tat. prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) . tinuti in conditii de urniditate. SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . Astfel. care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni.limitarea cregterii puietului de trfntor. cu celule numni de albinri lucriitoare. Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii. .

are un efect fungistatic in vitro. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. El produce spori. bineinteles. boala este cunoscutS In Intreaga lume. p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul.puiet pietrificat". Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus. peretii stupului $i scindura de zbor. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5. Opinia autorului. Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana). El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. Aceasta. rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. S u b numele de . htr-o m5surA mult rnai redus5. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. Etiopatogenie..Fesia Form" omoar5 ciuperca. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind). umectind prin aspersare fagurii. Dup5 o sSpGimin5. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene. Taber. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. in conditiile unor familii normal dezvoltate. . de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului). administrat pe faguri.fn se privevte combaterea ascosferozei. A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval.. introduse in turte de polen cu zah5r. cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte. I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic. Dallmann (1966) a testat dezinfectantul .. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament. agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. aplicat h luna aprilie. Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0. spedei Aspergillus niger. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. localizlndu-se la plgmini. El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . ins5 evolutia ei este rnai grav5. consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval).Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules.

Aspergillus flavus . Larva se deshidrateaza si se inttireste. care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. De la un stup la altul boala este transmisg prin albine.b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. Ca si in ascosferoz5. celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. dau nastere la miceliu. de asemenea. se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui.forma veetativii Fig. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. cit mai ales prin toxinele pe care le produce. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0. 17. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. ceea ce explicg a . provocind moartea. acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. larvele mor dupii c8pZcire. atit prin actiunea sa mecanic5. Ele se inmoaie. continutul lor devine cremos. care invadeazii intregul organism. Simptome. segmentatia dispare. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. intr-un timp scurt. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. 17). Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei.

contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. sub form5 de mici pete verzi. prin i otrAvurile pe care le produce.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte. In caz de dubiu. prezina rni~csri anormale.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet . M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie . Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci. Albinele parazitate sint agitate. . ci sint liberi la suprafata corpului. incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. F i g . Boala se recunoa~teclinic dup8 : . cind atmosfera este umed5. htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. I S . . Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. atit prin distrugerea organelor. Miceliul traverseazi peretele intestinal.consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate . in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. Fagure ou puiet pietriflcat Combatere. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. . paralizeazg ~i mor in citeva ore.fundat cu un polen galben-verzui.aderenta larvelor la perew celulei . cit ~ . apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. Datorit5 acestui fapt. miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare.e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta. se inmulte9t. 18). Aspergiloza evolueazg foarte rapid. Diagnostic. Corpul se i n t i r e ~ t etreptat.

Agentul patogen este o ciupercg parazitar5. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e . arderea albinelor moarte. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben.. Tratamentul melanozei nu este cunoscut. Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator. care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg.. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis. dar care. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii.5 qi spori ovali sau rotunzi. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. . Personalul care manipuleaz.BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg .5 imbibat5 intr-un antiseptic sau. care hpiedicii depunerea ou5lor. Prin intermediul n contact cu albinele. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor.H"). au abdomenul mgrit. se 1ocalizeaziI In aparatul genital. inclusiv pe plantele entornofile. vaginului. au diametrul de 0. spre deosebire de prima formi (numit. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc. Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave. acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5.qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective. iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei. De aici ciuperea ajunge $i la matc2. fn 1936.melanoz8". eel putin. folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. dezinfectia stupilor.5. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale. producind sterilitatea acestora. Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor. Simptome.5 melanoza . Etiologic. Patogenie.. se gisesc r5spinditi in naturi. Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza . Melanosella mors apis. o batisti3 umezit. unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. M5tcile bolnave inceteazi ouatul. ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate. Boala evolueazi de regul5 Incet. Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. topirea tuturor fagurilor.5 mrn T i culoarea galben5 deschis. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte. este de origine bacterian5. Ele sint apatice. Din intestin ea trece in hemolimffi. p5trunde f n glandele salivare. preculn qi sporii ei. a utilajului si a solului.

Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg).contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). iar la exterior el este In@- . I n rnijloc. mai mult sau mai putin str5lueitor. el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult. identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. Dup5 colorare el apare constituit dinrig. cunoscutA I n lumea intreagi.numit. unde se hrhinegte. din care cea mai mica . 19). In momentul &d sporul n intestinul albinei. incolor. care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor.4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime. Etiologie. provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. Nosema apis este un parazit unicelular. sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg). n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal.5-6. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5. form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig. eu dimensiunile de 4. capsula polar5i . sporul are un nucleu format din doi noduli. 19. se inmultegte gi produce toxine. refrigerent.

Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte.lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. in timp ce toxinele actioneaz: 5 . difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins. diaree. precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce.m e m b ~ a n 5 . Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. 20.capsula polar& pe cale nervoas8. care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri. la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. MZitcile. Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. 20). Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. provocfnd tulburiri de locomo~e. Datoriti in primul rind acestei membrane. ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore. Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare. puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: . sporii posed: o mare rezistenti. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav. war . de . Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : . la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore. prin furtigag. . Structura sporulul de Nosema apis : I . in polen..nucleu . albinelor gi a1 unor paraziti. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 . pe pereG stupului etc. contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. majoritatea farniliilor din stupini sint. Astfel.folosirea unor stupi. folosind faguri. unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. mai ales prin intermediul excrementelor diareice. urmate de paralizie. Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1. .4 . in miere. la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului. in albinele moarte 11/2--2i/2 luni. Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana. faguri goi. prin roire. Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi.unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala .Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig.s m l a s m g .

a. contanlinate. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8. cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor.D. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a.S.A. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat. 50°/o). interventia unor factori favorizantf. atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine. Dr.infectate.8. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup.R.A.S. fapt ce justifici atit tratamentul general. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului. Patogenie. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc. S. Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei.. provocate de diverse cauze. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol.G. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic. favorizead aparitia diareei in timpul iernii. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S. inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc. In ce privqte nivelul infectiei unei n U.U.U. s-a constatat cg I n octombrie.asenlenea. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). 80°/o din stupine sfnt infectate.18OIo din albine sint stupine in cursul anului.. In unele tAri (R. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala. intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . cind dinamismul acesteia scade. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6). este necesari. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta. luna iunie reprezints maximum de infectie. pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. prin urmare. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice. Pentru infectate in martie. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc. ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca. producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o. administrat unei stupine cu nosemoza cronic3.

avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii. Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5. Dup5 cum se vede. dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave . In acest sens s-a constatat c5 mitcile. introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c.mai ales in a doua jumitate a anului -. Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare. Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase. De reguli. iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). care s5 le deosebeascii unele de altele. singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. In general. b. - Simptome. Conditiile climatice nefavorabile. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - . adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . reprezentate prin ierni lungi ~i umede. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze. contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. la familiile puternice s i in sezonul activ. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc. formarea exagerat5 a roiurilor artificiale .. La mAtci. PBstrarea I din diferite cauze. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. care h mod normal traesc 5-8 ani.lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp. maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. prin lipsa culesului etc.bieza). imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii.chiar recunoscuti. frecventele schimbari . 3[n formele latente de nosemozil. ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic).uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate. fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni.

de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete. condim climatice nefavorabile. Ele prezintii frecvent diaree. cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. deocamdaa. Ele diminueaza depunerea de puiet. datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. dorrnitind intr-un colt de fagure. familii slabe cu rezistenta scizutA). . care slibegte din ce f n ce farniliile respective. abdomenul umflat. contaminarea in mas5 a albinelor.prezenta albinelor moarte sau bolnave. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. eliminind excrementele in picaturi sau in jet. In plus. Spre sfirgitul perioadei de iernare. apoi inceteazi complet sii ouii. sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. sernnele de boalii devin aparente. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte. . Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . boala este de asemenea latenti. care impiedics albinele s5 ias5 afari. iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor. Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. paralizie. fn prima parte a perioadei de iernare. favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi. . deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. consecutiv. acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. Diagnostic. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. . f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele.gi. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. inainteaza tfrindu-se. aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. mitcile incep s i depuni puiet. tremuriituri.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului .depopularea farniliilor. de asemenea. acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. se string in grimezi pe firele de iarb5. Aspectul excrementelor este apos. temperatura din cuib se ridicii. nosemoza se acutizeazg. paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse.

intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0.5 g substants activii (fumagilini). tn care antibioticul se amestecii. Prognostic.uri. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor. in miere. plansa color). Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir. bine ingrijite. in polen sau pe peretii stupului. rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig.. v. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. 21. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5. ci.Furnidil B". farniliile slabe vor fi unificate . Inainte de aplicarea tratamentului. fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol . fn ce priveste tratamentul medicamentos.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii. de existents factorilor favorizanti. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. . Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. . rnai ales. . nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag. hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup. d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. dacii este si puietul afectat etc. in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. Nosemoza este o maladie gravii. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. mortalitatea provocatii.medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative. datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate.in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave.sau grav atunci cind familiile sint slabe. cel rnai cunoscut este preparatul numit . iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil . Tratament. Privit prin prisma acestor consideratii. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului. De regulZi. Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei.

care se ames!tcc5 cu 11. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. din care se va da fiec5rei familii cite un litru. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. Kostecki. frimintind plni se obtine o pasti. Hrgnitorul se acoper.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie. Dr. presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. Consider5 c5 . In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia. administrate in sirop 2 : 1. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. S. la interval de 7 zile. tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. in problema nosemozei. aplicate cPte una la 7 zile interval. revenind deci cite 3 litri de familie. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul.5 g Fumidil B. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare. Pentru acest tratament.75 kg miere c i l d u e . R. Cind combaterea nosemozei se execut. kg zah5r fntr-un hrinitor. administrati in 1-2 reprize. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). respectiv 1 flacon la 12 familii. Practic. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni. Existti cerdtitori (Hanko. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3.din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine.5 in perioada februarie-martie. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. R. intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B. cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1. cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine. de patru ori. distribuit2 in 4 portii de cite 0. care se urnple ce const.500 kg la o s5ptimin5 interval.25 g Furnidil B.25 kg zahiir tos.

acid acetic glacial sau sulf.ardcrea albinelor moarte . Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate. Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R.Apimicinii -. aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. . . La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5.. ins5 n u sint in stare sii distruga sporii. P. 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. realizeaz5 vindeciiri clinice. Se consider5 cii doi litri din acest sirop.dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0.inlocuirea mjtcilor . conform metodelor descrise la capitolul respectiv. $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup. S.astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : . administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop). in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase. in R. iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine. sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. sinonim cu Fumidil %. Noselid etc. Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. . K. .reformarea fagurilor p5tati de diaree .05 g pentru o familie de albine. sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid. . el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. Operatia va fi fiicut5 cu formol. anexelor ~i a vetrei stupinei. care deqi permite obtinerea de vindechri. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5.inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri . un compus sulfo-mercurial. S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice . Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack. fn afar5 de Fumidil B. s-a dovedit ins5 toxic pentru albine. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra). Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. administrate cite unul la 3-4 zile interval). ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios. Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. Astfel.

Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu. pornind de la ideea c5 sporii de N. ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica). N. la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol. Knox $i Herbert (1970). 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup. timp de 24 ore. White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte.S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. plus 200 g brinca-ursului.5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5. Temperatura de 4g°C. cimbriqor. pe o vatr5 ad5postit. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale.La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor.difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . mu~etel. public2 i n nr. De asemenea. . apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud. Cautwel. cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine). hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe. Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. . 511981 a1 revistei . . din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. 3 4 rarne cu puiet). salvie.. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : . Curativ ( i n cazul infestatiilor acute.acutizarea formelor latente de boal5.A $i insorit5. Preventiv. etc. . concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic.patrunderea bolii in stupin5 . recornand5 otetul din cidrul de mere 0. timp de 24 are la 37OC. dsvin sterili. ridicati la 40 m a de la sol. Prevenire. Simanuki. se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. Michel. h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca.

s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite.sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine. supusi restrictiilor sanitar-veterinare. faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine .s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. murd5riti de excremente . . rnai ales la inceputul primiverii. prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine. ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani . . Tinind seama de acest fapt.Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact .s5 se evite furtisagul . . aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils. insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante .s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii. De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave . miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit. . in cazul cind ele sint inactive . .s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine. .direct sau indirect cu alte stupine infestate. sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. Din punct de vedere legal. s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet. conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . iar stupii in fiecare an.s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine. respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii. s5 nu se foloseasc5 faguri vechi. . cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei. iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi .

fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi. chistii sint elemente rotunjite. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. Ga aspect. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. Patogenezti. Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. spre deosebire de nosema. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen. ci numai chisti de amibe. care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor. AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. in anul 1916. Boala poate s5 apari fie sub form5 . prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. unde se inmultegte prin diviziune. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale. Etiologie. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. probabil.

P. pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie. masculul avind cca. fie sub form5 acut5 . in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S . excremente apoase de culoare ggbuie.. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante.G. Au fost Encercate diferite medicamente. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. R. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci. puterea lor slabegte. Aparita amibiozei acute este consecinta. Rennie. Cehoslovac2. este conturul dublu a1 membranei lor. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time. Earacterul diferenpal a1 acestora. acarapioza este r5spindit8 fn Anglia. S. Etiologic si patogenie. furazolidona $i diclorooxiquinaldina. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare.G. Capacitatea productiva a familiilor scade. de culoare @lbuie. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. a unor situatii favorizante.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. Simptome. fn aceast5 situatie. In afar5 de aceast.D. In momentul in care sint prinse. R.latent& putin pggubitoare.de obicei la hceputul primaverii . h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave.iar femela cca. fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. Corpul lui este oval. in mare mgsur5. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor. care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza.3 tarti. Austria..F. Polon3 $i R. sub form3 de jet. Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. Tratamentul nu este precizat. Belgia. intre care Fumidilul B. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. R. numit Acarapis woodi. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. aceste albine elimini. sint agitate. populatia se reduce. prev5zut. Acestea din urmi au abdomenul milrit. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei. In Franta de exemplu. Din ou ia nqtere o . lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. Elvetia. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte.

hainele sau uneltele apicultorului. Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. polen. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului.fata dorsal&. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. miere. unde depune un nurn5r redus de outi . inaparent5 sau sub form5 acutg. b . iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore. Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor. din lips3 de hran5. toxinele eliminate de paraziti. ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. Cauzele care determin5 o form5 sau alta . pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a . FEMELA MASCUL Fig.maximum 10. prin faguri. cu care se hr5nesc.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. ceari. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite. prin trlntori sau roiuri. numai cfteva ore. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral. Evolufia.larva. probabil. intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5. Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. 22 . 22). h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile.

ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . ce ele eclozioneazl. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8. orificii care se micsoreazg cu virsta. La familiile bolnave se constat5 . Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. acestea s Simptomatologie. pe m5sur5. albinele nu manifest5 sernne de boali. aripile sint departate. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice.latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . In forma acuti boala devine vizibilg. ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura. Evolutia este influentats de virsta albinelor. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave. I n general.in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . marea majoritate a albinelor mor. pot apiirea semne de diaree. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. In cazul cfnd nu sint tratate. datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. in aqa fel hcPt In primiivar5. De asemenea. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi. In stupi ~i in fata stupilor.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare .iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. sau moarte.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. cit si familia in ansamblu. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste. Totodati.indeosebi la albinele bitrine -. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta. desi fac incerclri disperate in acest sens. iar restul infesteazl albinele tinere. prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele. se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. Uneori corpul este cuprins de tremuriituri. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. abdomenul umflat.

In timpul verii. Diagnostic. tin aFig. In mod normal.iernare printr-un consum exagerat de hranti. avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. exprimind dorinta inst. s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate. de culoare alb-sidefie. \Vise ~i C. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. inainteazi in salturi. .inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. 24. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. 24). R. h general. 23. unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. H. ce predispune la dizenterie. respectiv c5 ele aveau aripile deschise. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. 23). : ! . far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. i ~ pierd i elasticitatea. altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. m o d i mici inainte de a muri. F . care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. de pe faguri ~i nu de la urdini~. Mai mult. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate. mortalitatea in mas5 a albinelor. devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. precurn si un numiir mare de albine bolnave. prezini% tremuraturi ale corpului. peretii traheei sint elastici.

(esterul etilic a1 acidului formic). pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul.. pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui.P K. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi.. moment in care ele se diskug... Sacrificarea. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda.descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori.s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze.FolbexU. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala. Tedion ~i etildiclsrbenzilat. acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat. transvazarea ~i tratmentul medicamentos. Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte. Cind traheele prezinti modificgri anormale. intr-un teritoriu considerat indemn.Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare. Mittel". precum si a celor care apar rtizlet. miere sau polen. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine.impregnat In benzi de hPrtie de filtru. acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile. Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene. . a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite . 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0. care nu pot fi recunoscute. Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit . parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie. ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape. proba este suspects de aeariozg. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea. Tratament. anotirnpul. aplicate i n funcpe de o serie de factori. puiet. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse. B.DelacanU sau . condivile naturale etc. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii. puterea famililor. a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. neinfestate. In caz de infestaoe.F.. El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl . avind in vedere existents formelor latente de b o a . Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul.E.

asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului . Aceste masuri constau din : . mai ales dacg acestea sint qi slabe. . Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. care s5 duc5 la uzura acestor albine . prin unirea Zor. este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate.se controleaz5 prin ascultare. 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu . Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : .psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice . la interval de o s 8 p ~ ~ 5 . pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme . . ins5 nu are efect asupra ouglor. refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur. se inchide capacul stupului : . care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate. cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave. Avfnd h vedere lungimea tratamentului. unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave.se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath.Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul . Jacobson in anul 1904. respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. Specialistul olandez In dome- . . prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente.distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind. VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor. Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E. toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 . P r o f i l d e . TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi. . Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi. Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. nimfelor qi larvelor. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului.se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul.tru tratamentul unei familii de albine. ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) . produs5 de un acarian din familia Varroa. nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. .eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ.stimularea depunerii de puiet. pentru a valorifica tratamentul.se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib. atft in stupina afectat5. .

R. 25. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig. ordinul Acarieni. Varroa jacobsoni (femel5. Iugoslavia.l mm ~i lat de 1. . Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni. din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe.S. Bulgaria si tot in aceast. v.) si in America de Sud (Brazilia 7. el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria. partea ventrd5) tor. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode.G. primele larve parazitate sint cele de trinFig. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est.F. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat. El moare curind dupii irnperechere. trecind in final pe albine ~i trintori. Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5. abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor. In anui 1964 el a fost descoperit in U. in general. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora.niu! acarienilor A. Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele. Franfa etc. unde tr5iesc albinele indiene. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor. plansa color). c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului. (Paraguay. in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni.a. Ulterior.5 perioadii a fost semnalat in America Latin. Masculul adult este mai micdecft femela. lung de 1. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia. transversal oval. C. fapt ce denot. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor. precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni. De asemenea.). 25). in anul 1967 este diagnosticat oficial in R. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. P. Argentina). R. familia Dermanissidae. temperatura ridicat2i din tirnpul verii. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig.. 26. are o form5 rotunda. Italia. Localizat la inceput in insulele indoneziene. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti..S. Etiologie.6 mrn. clasa Arahnide. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului. astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate.

albinele rezultate sint neviabile. producfnd un consum mare de hran5.3O/o din greutatea larvelor crescute.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. cu viabilitate redus5. ea prezentind un mare interes biologic. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie. pentru o colonie de 2 kg albine. cind trintorii nu au dispgrut. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. La sante de l'abeille nr. Se considerg. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. capul qi picioarele diforme. fntr-adevar. populatia parazitilor s - . au aripile nedemoltate. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce. Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. Popravko. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni. presupunfnd c5 in colonie exist5 10. securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. puietul mascul dispare. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . moment ce coincide cu producerea primelor daune. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale. inseamn5 maximum 0. consecutiv. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5.Patogenie.5 situatie. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine.000 acarieni consum8 cca. pe un trintor 7. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare.000 paraziti vii. plan95 color). Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12.3 mg greutatea medie a unei femele). c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare. 27 ~i 28. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici. ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. v. aparitia diareei. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine. Pentru a evita aceast. A. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas. inseamn5 c5 cei 10. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase. acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare.

fn realitate. Lange) decft de 1720 ori. CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. odat5 cu albinele pe care se afl5. fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). In ceca ce prisegte trfntorii. acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune. datoritg contrastului de culoare. Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior.000 fernele Varroa. albine. Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. v. familia nu mai poate fi salvat8. pe care parad v i se vlid cu uqurintg. de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V. B. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului. resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5. Alpatov $i A. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. oval longitudinal.10. In perioada urmiitoare fns5. plan55 color). oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. V. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. 29. cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o . dep5qind astfel la multe familii. astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. de asemenea. h plus. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat.

. .Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. . varritan.in interiorul celulelor aparent shiltoase.. m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : . varajin. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace. folbex V. acid formic. tutun. acid oxalic. acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca.R. . inainte de a putea fi descoperit qi distrus. li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii. se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : . care s l retin8 albinele sau larvele moarte. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate.Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase .U. femele de V. Ca simptome din partea familiei de albine.5 mm.A. .A.Iugoslavia : folbex V.. timol. localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor. Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor. A. Tratamentul. jacobsoni pe nimfe..A. precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol. Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz).F. timol.pe scindura de zbor qi pe fundul stupului. . : folbex V. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp. dar s2 permit5 trecerea parazitilor. . : Utilizeaz5 fenotiazinl. in stadiul de putrefactie.ponta mritcii redusti . fenotiazinl.S.R. .albine $i nimfe moarte. administrate sub formi de vapori. .o activitate generals slab8 . se pot observa nimfe moarte.S.in unele din aceste celule. . pulverizat intre rame sub forms de aerosoli). varroatin (amestec de acaricide.foaie de carton sau de plastic.G. degajind un miros gretos . . acid formic. Toate aceste cauze. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide. 2. pulberi sau aerosoli. Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids). - . simple sau fn combinatii.Olanda : folbex V.A. c5plcelele Infundate $i perforate .puietul imprg~tiatpe faguri. datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine. fum. timol. . naftalin8.Bulgaria : naf talin5.Austria : folbex V. .

. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis. micasin. sulful qi tutunul. cind temperatura este peste 13OC. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval.S. . in perioadele fGr2 puiet. Naftalinu. Produsul. fn prealabil. timolul.S. precum ~i toamna. arnitraz. de 3 ori la 4 zile interval. chiar daci nu antreneazi moartea albinelor. Sub form5 de pulbere. in cazul unei contamingri mai puternice. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. sulf. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. galecron. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice.S. nicoting. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. danikat. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii.R. in functie de puterea farniliei) prin urdinis. in functie de puterea familiei. . Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina. fn U. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. fie pe un suport metalic (unul.Tunisia : fenotiazing. la peste 20°G si. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei. sulf. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie. acidul formic. aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei.2 de un fir metalic fntre rame.5 cm diametru. . Timolul. cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina.25 g pentru fiecare rarn5. si Bulgaria. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg. naftalini. Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars.R.China : naftalinti. doui sau trei comprimate. in cantitate de 0. Stupul se inchide pentru 20-30 minute. dupi aprindere. sub formi de pulbere.S.Japonia : varostan. Conform instructiunilor oficiale. in cantitate de 10-15 g de familie. timolul este utilizat in U. danicoroper. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag. Dupi cum se vede. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?. de 2 ori la 7 zile interval sau. Acidul formic. operatorul s5 poarte minusi. prevgzute cu un fitil de bumbac..Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). fiind lasate in stup toat5 iarna. fie atirnat. ochelari ~i masci.

motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. Tutunul (nicotina). 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta. Este folosit in China. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi. doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup.R. De regulti. . dteva fumuri prin fiecare perete. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. electrizate la suprafa@. nicotina este folosita incepind din 1962. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm. India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie. In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile.R. fn China. Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3). Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup. intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii.5-10 microni) picfituri de lichid. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut.S. 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2. in special toamna. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval. se deparaziteaz3 numai albinele. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor.fn U. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung. Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C.l-3 mm pe secund5. in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor). acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. Sulful. operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm).S. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate.S. nicotin5 plus alte produse. Cercetgtorii din U. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. pentru a fi curatati de puietul most .S. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav. introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele.

a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri. pe care femelele de varroa ~ i . Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8. peste albine. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5. porumb. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. soia. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. In caz de diagnostic pozitiv.a u depus ou5le.R. Prof.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. metoda se va adresa puietului de trintor. In acest caz. F. se trateazii Pntreaga stupin5. intron stupi. denurnit Sineacar. a fost cGpbcit. capabil s5 desfach ghernul albinelor. El este un preparat concentrat care.S. dr.S. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. se imprii~tieprintre rame. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul. dup5 ciipAcire. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. conform prospectului. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine. la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. Ruttner din R. dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5. h U. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C. o canti- . a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii.fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. cu ajutorul unei linguri. Pentru combaterea varroozei. prezenta sau absenta parazitilor. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C). diluat 2"/0 in a$. Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare. Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. chiar la o singuri farnilie.5 kg fAinii. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor. si a varroozei in special. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. far: a se inchide urdini~ul.

comensali).tate de 100-150 g Sineacar diluat. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine. cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului).aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 . Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. evitarea roltului natural. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul. structuri gi obiceiuri. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara. exists mari diferente fntre ei. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. tot la interval de zece zile. furti~agului ~i rAt5cirea albinelor . Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate. . altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. h situatia cind varrooza s-a generalizat. obiective ce pot fi atinse prin : . paraziti care gisesc pe corpul. f i r i a se inchide urdini~ul. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. form8. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. daci este cazul. Profilaie. carantinarea stupinelor infestate n u .pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. in zile cilduroase. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar.~ irnai ggse~tejustificarea. cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna. Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale. - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi. cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . Ca dimensiuni. in funaie de puterea familiei de albine. tratamentul de primivari nu rnai este necesar. .

Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni.530. America de Sud Asia Europa. trintori. Corpul ei este acoperit cu .Revista "American bee journal" nr.58 mm. el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong. fiind deci mai lung3 decft latg. China qi Vietnam. Mexic.S. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic. 1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0. America de Sud Africa. altele decit varrooza gi acarapioza. Africa. ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa. in Malezia. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine. America de Nord. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia.97-1/0.R. Europa. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere.S. Ulterior.az. Indonezia. cerana ~i dorsata.da apls acarianulul I. Agentul cauzal.

Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati.5 mm. Sevilla (1963). . Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile.8 mm. acarianul T. clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa.2-0.51 mm. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981). larva i ~ i poate continua metamorfoza. astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical. in care mitcile depun puiet tot timpul anului. La mascul. dimensiunile sint de 0. Lupta Pmpotriva T. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti. Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat. La o agresiune mai tardivi. s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen. clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi.iar cantitatea lui diminui continuu. . 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. Indivizii tineri sint de culoare gilbuie. . fn 1975. lar- . rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. A. din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe. dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor.Atvol si N. Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti.88/0. In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t . car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor.si. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid.i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1. femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire. Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare. Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat.r. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e. o data pe lung.nurneroqi b p i . pe arnbele fete. Dup5 V. Tr5sBturile caracteristice ale T.t. cu dimensiuni de 0. clareae constau din tepi (periqori rigizi). PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe. Larvele mor in perioada de dupg cipicire. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora.

vele prezinti un aspect priifos. de culoare brun-roscat5. forma oval5 $i miisoar5 0 . larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. 8 X 0. care este format din 5 segmente.motoza este periculoasi pentru om. Primavara. In continuarea metamorfozei. Atit In India cit $i i n Thailanda. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani. intregime cu perisori negri. fn care ele trGiesc si se dezvolti.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele. numit5 Braula coeca sau popular. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor. . cu dimrnsiuni de 1. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul. Capul. Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974. Corpul lui este aproa:r. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. acopcrit ir. paduchele albinelor. Est. care pot fi extrase cu usurint2 din celule. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976). EUVARROOZA Agentul patogen. p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere.5j<O. Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. rnai rar T n Estremul Orient. Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. El are culoarea bruna.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. foarte mare in rapori cu restul corpului. Pye.n sfcric. din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse. aSa Incit. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare.E) mm.7 mm. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera. 30. vezi p l a n ~ a color). trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen.

De . cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim.uneori. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina. Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. pentru a evita reinfestgrile ulterioare. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. Indiferent de substanta folosit5. prin albinele hoate. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. atunci cind toate albinele sint in stup. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. e. fenotiazina. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori. In cadrul stupinei. De asemenea. c. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. Tratament. Operatiunea sii fie executatii seara. camforul. ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. In interiorul familiei. naftalina. in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. In acest scop se folosesc diferite substante. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. sineacarul. avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. Stupul s8 fie bine etan~eizat. trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului. Obiceiul este putin eficace. Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). b. d. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). nu numai la matci. timolul . Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti.

Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine. In ceea ce priveqte timolul. astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele. 'impirtindu-le in loturi de cite patru.cum este la inceput . Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. cu putin timp inainte de inceperea . iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui . se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor.asemenea. pentru a nu produce oxid de carbon. inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5. care nu mai scot fum. pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. Se tine stupul inchis cca 5 minute. nimfe ~i ou5. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei. operatia se repetil $i h zilele urm5toare. . Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile. Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5. care este un gaz otrilvitor. distantindu-le ramele. se reduc urdini~urile la 1 cm.in c e n u ~ i ualburiu. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. dupii care se astupii urdiniqul. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri. care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului.In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru. dirijind fumul in toate directiile. acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor).operatiei propriu-zise. Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori. procedindu-se in acelaqi fel.

GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul. In timpul tratamentului. prin ei se impecare atrage femela.de cca. in gramezi de cite 100-200 buc. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8. cu lungimea de 9-17 mm (fig. pe care le lipeyte pe faguri. care descompune celuloza. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile). datorit5 unei secretii a larvelor. prin faptul c2 moliile nu . reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat. fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. In realitate pagubele sint mai limitate.. provocind tuse qi uneori arneteli. s5pind numeroase galerii in faguri. 1000 ou5. Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. In nimf5. in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn. 30 zile (intre 20-45 zile. Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2. Masculul este mai mic. desi este un acaricid specific. ornida inceteazg hrsnirea. recheaz5. repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile. pe care le atac5 numai in faza larvar5.au la dis- . iar in plus se administreazg mult mai uvor. Este vorba de molia de cearg. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. care timp de cca. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. pe care in final ii consum2 in totalitate. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. 14 zile. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. consumind fiecare cite 0. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. 31 vezi plansa color). fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. nurnit8 popular g5selnit8.4 g ceara). in cantitate de 50-120 g. dup5 care metarnorfoza se termins.

.pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori .la temperatura de 0°C larva. cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine. 44 zile. prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor. precum si a puiei%lui de albine. conditiile de mediu. nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . Fig.albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. in scopul evacuarii acestui puiet. (Fig.. 0 familie slabi nu poate impiedica - . de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib.dupg Borchert). Astfel.de curgtenia din stup. din care ies larve.puiet tubular'' .5 dezvoltarea insectei. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare. Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5. Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (.la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 . la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C. qi 120 zile in medie la 20°C. .la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore . care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. 32. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor. Femela depune 200-300 oui. iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei. pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor. de dimensiunile stupului si urdini~ului. In acest sens s-a constatat & : . . . 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare. Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare. sub form5 de puncte negre. in special temperaturile joase care frineaz. Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte.

Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. In Hrie tropicale. dulapuri sau camere). ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen. Anhidrida sulfuroasii. cuiburi strinse. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise. Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi. atit in stup. putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. c9t gi de la o farnilie la alta. Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. in unele cazuri. Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl. este utilizat5 cu succes. 209 prezintii toxicitate pentru om. dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme. comercializat3 sub numele de D. ntz poate evacua puietul mort qi. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h).rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice. . care aetioneazi prin contact. rezultat5 prin arderea sulfului. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. o mare parte din puietul mort. In plus. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. EDCT mixtur5 etc. f5r5 ca noi s5 ne d5m seama. in final. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi. este distrusB ineetul cu incetul sau. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin.). c5ci acest gaz nu este ovocid.a poate produce pagube.cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini. cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte . asigurarea cur5teniei interioare etc. abandoneazii stupul. 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. clorura de methyl. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul.

inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. cel de jos fiind lasat gol. Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. Naim ~i D. In acest scop. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. sub protecva albinelor. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. De mentionat c5 fagurii vechi. Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari. I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat. iar flaconul s5 fie bine inchis. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. operatie care se executg in aer liber. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat. un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). Tinindu-se ouile la incubator. S. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. dulapuri sau camere de depozitare. ins3 iarna. 0 alt8 metod5. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. fagurii se introduc in corpuri de stup. fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare.tamorfozei insectelor dgunstoare. avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. Dup3 zvintare. Pentru combaterea ggselnitei. speciali~tiiM. Se rnai pot conserva . dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. Depozitarea se face in locuri ricoroase. luind mfisuri impotriva soarecilor. Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. Inainte de introducerea in stup. mucegsiesc. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. metodA care dg rezultate bune. Oricare ar fi produsul de conservare folosit.

pinzele $i gogoqile parazitului. restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb . thuringiensis au realizat preparatul Thuricid. fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor.).Bacillus thuringiensis -. o familie de albine atacat. cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile). . S-a preconizat in acest sens o metodg biologics. Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine. scotind manual din faguri larvele. In lipsa altor rnijloace. care nu este periculos pentru albine. Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice.2 de ggselniw nu poate f i apiirat. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer. pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA. In schimb. S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali. multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire). pentru a putea s A se apere singur8.fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.o cu albine din alte familii.2 efectiv ci numai ajutaa. c cu B. americanii raporteaza (Floyd C.

intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor. larvele nu sfnt lipite de peretii celulei. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. care distrug un nurngr mare de albine. provocata de nosemoz8. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc.tratament. boala de pAdure. fapt ce provoaca moartea acestuia. avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. Poate fi intPlnit5 primiivara. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. varroozii etc. 33). o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. intoxicatii cu substante chimice. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. . 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. Prognostie . In majoritatea cazurilor. Simptome. ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme. nu au miros. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni. In toate aceste situatii. M5surile care se recornand5 sint . fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile.BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor.

prim5verii timpuriu . ele consum5 mai mult5 hrans.pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : . 33. DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte. ele sfnt evacuate P n interiorul stupului. .~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii . in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor. Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5. de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . .zgomotele provocate de p3s6rile de curte .strimtorarea cuibului . cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire.mierea de man5 sau mierea fermentati. excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire. eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8. f n conditiile unei iern5ri normale. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. .care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --. . ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu . In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii. datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5. Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni. fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg. de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5.introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau. h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice. Fig. precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. se vor lua 1-2 faguri c. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. datorit5 timpului nefavorabil.

Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. ridicind . cu sirop cildut..curentii de aer qi umezeala ridicat6.lipsa mitcii. de culoare castanie. manifestate prin diaree $i. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. prognosticul este favorabil. . Cind diareea este produs5 de zgomote. pe faguri ~i pe stupi. datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. cind timpul s-a incilzit. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. care neliniqteste familia de albine . de asemenea.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor. intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase. se inl5turg sursa acestora. . Cind afectiunea este constatat5 din timp. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. Presind asupra abdomenului. constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii. provocindu-le moartea prin asfixie. care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii. Cind pierderile sint mari. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. Simptome. care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . cu miros de putrefactie. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. excrementele sint apoase. . fenomene de intoxicatie. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice. In stare proaspiti%. excrementele sint eliminate sub form5 de jet. In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume. la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru. fln mod obisnuit. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8. Prognostic.familia slabii. pentru prevenirea infectiilor secundare. zah5r candi sau. Tratament. .

. paratifoza. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine.introducerea la iernat numai a familiilor puternice. nosemoza. *. uscate si ferite de zgomote . . sB se faci intr-o camera inc5lzit5. familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. se va ciuta ca zborul de curstire. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare. mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri. ca de exemplu septicemia. executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. acarioza etc. lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului. unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine. boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. amibioza) prognosticul este favorabil. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie. prognosticul este grav. rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree. amibioza. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente. Pe lingi aceste deosebiri calitative. ce le influentea22 aptitudiniie sau.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. datorate unui dezechilibru nervos. de naturi neinfectioass. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. le fac total improprii pentru reproductie. . melanoza.acarioza). . Pe ling5 aceste afectiuni. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. .amplasarea stupinei in locuri adgpostite. Daci timpul este nefavorabil. Albinele moarte se aduns ~i se ard. produse de cauze normale. uneori. fn altele (nosemoza.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . In unele din aceste boli (paratifoza.

Mai mult.Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. d. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor . pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. care poate avea caracter temporar sau definitiv. cind nefecundate. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. dispus de manier5 compact5. fie QnOr cauze patologice. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat. La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. Acest fenomen. mai des intilnitii este . De asemenea. care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule. numirul acestora din urm5 crescind rapid.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. Scoase din zona respectivii. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. cum ar fi neimperecherea. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey). apoi nu mai ou5 deloc. Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. cunoscut sub nurnele de . De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor. const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. aceste mstci au revenit la normal. o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. In toate cazurile. Polen sau nectar toxic. ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari. avind aspect de inel. denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate.puiet bombat". dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. c. Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie.. . din trintori. MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate. ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b. in majoritate sau In totalitate. pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare.

insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. Aplazia warelor. impun schimbarea m5tcilor respective. care Impiedic3 depunerea ou5lor. provoacil comprimarea c5ilor genitale. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. a unuia sau a ambelor ovare. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. Este o anomalie de origine somaticg. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare. c. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. Dintre acestea. Miitcile care prezint5 aceast5 .afectiunedevin cu timpul complet sterile. datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. cel rnai des fntflnite d n t : a. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. Afectiuni ale tractusului intestinal. Aceste m5tci sfnt sterile. . ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. f. d. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. b. e.. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. Formarea d e calculi rectali. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii.

Intoxicatii de origine naturals. cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. pentru a salva viata familiei.5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale .5 de timp. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase. parazitari sau micotid. provocate prin hr5nirea cu polen toxic.cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente. In lipsa unei hrane de bunti calitate. care pot f i numite $i otrgviri. intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare. . Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : . aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1. dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8. ale afectiunilor de naturi microbian8. nectar toxic sau cu miere de man& 2. Spre deosebire de manifestArile toxice.cele care rezult. sii culeagg un nectar. In regiunile cu climat temperat $i regulat.cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor . Dupii fmprejuririle in care apar. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13. cu caracter secundar. datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. precum si in conditiile agriculturii intensive. care au dus la diminuarea florei spontane. datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. . albinele sint obligate.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important. Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. polen sau man6 devenite toxice din cauza .

nemtiprul de cimp. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw.a. floarea broqteasci. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor. salvia. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. iar m5tcile pot deveni trintorip. intr-o f a d mai avansatil. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. fac salturi mici.conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. Cind intoxicatia se datoreazl polenului. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior. Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . ceapa. iqi kxercitii actiunea primgvara. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. de California). digitala. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele. prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit. Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. In timpul sezonului activ. asemenea intoxicaoi s h t rare. pot produce in unii ani nectar. laptele cucului. Iarna ins5. tutunul. Altele.floarea broaqteascti 9. teiul argintiu). vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. De asemenea. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen. cum este cazul ranunculaceelor. teiul. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. Acestea nu pot zbura. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. datoritg cantitgtii mafi . se mi@ greu.) $i cg. In general. in consecint5. diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator. care a u u n aspect caracteristic. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie. castanu1 etc. steregoaia. pot produce intoxicatii la albine prin polen. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). rnilrul lupului sau omagul. polen sau man5 toxici. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. Cind intoxicatia se datoreazg manei. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&.. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare.Boa15 de mai". din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. stejarul. ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. in altele cele de paralizie. ricinul. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. Unele dintre aceste vegetale. prezintA semne de paralizie.

Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. fie lent$. in cazul hrgnirii cu miere florala. rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals. Evolutia bolii depinde de prelungirea. solutia se tu1bu1-A. Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. In concluzie. Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . produce diaree la albine. inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. In general. intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. exprimata prin mortalitate masiv8. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. sau din contrti. amesteclndu-le bine. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt. de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului.de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). altfel. Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. perioade lungi de timp cald qi uscat etc. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. Dacil mierea este de manti. datorita necrozei epiteliului intestinal. care adun5 cantiiAu mari de provizii. altfel. Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. solutia rgmine lirnpede. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. In cazul cind mierea confine $i man5. manifestat5 prin apatia albinelor. acua. ea ramlne limpede.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm. solufia se va tulbura. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare. . iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. fn special a nosemozei. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. judewl Calgrasi.

deosebit de grave ~i pagubitoare. Exist2 ins.. cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen. aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor.absen@ hranei din n a t u d . solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. cum soldatii lui (este vorba de cei . in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri. asemenea. respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte.culturile. cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3. precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective .Ariabase". Pentru apiculturg. este drept extrem de rare. Intelegerea acestei realit5ti se manifest. Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice . Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele. ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. ~i situatii inverse. pentru a compensa . precurn qi a buruienilor. care poveste~te4n lucrarea . Pentru agricultura moderng. microbi). ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. ce ameninta viata $i productia plantelor utile.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R. avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine.. pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. - . in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. pe care le inregistreaz5 familiile de albine. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. In majoritatea cazurilor. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara. Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon. executate in agricultur5 $i silvicultur5. a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. ponticum). ciuperci.telor fito-hormonale este greu de fiicut. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol. ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie.

~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.!~y.aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.seaJep!s!qJa! 'aqr~o1.q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a .p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 .q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a..al!.rojso~-oue~. q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .quad a s v o l - .a3!ureq~e3 I$ aa!.au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe.ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua.~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.

impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. omite (Omite). precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. .Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox. familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore. etil qi metil paration (Selefos. sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex.minerale : arsenicale. In cazul lor.vegetale : nicotina. Duplitox). cit ~i pe cele folositoare. Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl. Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz. substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii. clorfenson (Ovotran. ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare.Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. Lindatox si Despirol. carbamati e t ~ . etion (Sintox. + + + . fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). Neoron). In schimb.organice de sintez5 : derivati clorurati. floruri etc. . Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele.ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. j . Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz. In schimb. Avex. Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid). D g i sint l a fel de toxice pentru albine. i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine. fie cantitstilor mici in care se g5sesc.fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. in consecinti. fn cazul acestora.. inchiderea stupilor timp de 24 ore. derivati fosforici. De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine. cum sint Metoxan qi Pinetox. lindan (Lindatox). Dicofol. P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie. ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane. fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). . neoron (Acarol. Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. pentrv. albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. ingestie contact respiratie. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . Kelevan (Despirol) etc. contact respiratie. DEF). cele rnai intrebuinpte fiind Detox. albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e . In cazul insecticidelor mai sus arnintite. datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). Galecron). perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore. . . Milbol). HCH (Hexacloran). . care este suficient. INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine. piretrina etc. Wofatm) etc. Bi-58 Dirnevur).

Vapone). prafurile sint rnai toxice decit stropirile. In caz de ploaie. Polfosclor). .stadiul fenologic a1 culturilor tratate . . Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori. Din contrii. insecticidele care actioneaz3 rapid. nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp. .ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. fn acest caz. De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice. Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. de$ sint foarte periculoase. In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului. Clorofos. timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul. Carbatox). . pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor.natura insecticidului folosit . De regul5. prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul). . pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. .existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate.Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. . spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare. fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi. dintre care cei rnai importanti sint : . toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5.conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic . DDVP. cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii.forma de administrare a acestuia . plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. hidroclorurg de cartap (Padan) etc. fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5. ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. . cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). in care pierderile sint mai reduse. continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5. DDVP (Nogos. Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii. In primul rind sint afectate albinele culegstoare. general5 qi brusc5 pe care o provoac5. izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. remanenta este rnai mare $i. Astfel. Privitor la forma de administrare a pesticidelor. triclorfon (Danex. in consecint5. . Sint substante cu toxicitate ridicat5. Dipterex. Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5.distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului .remanenta produsului toxic .

In ceea ce priveqte forma cronic6. Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect. Dinocap. acestea retin albinele. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal.04 g/l. Tetradifon. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980. aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. puternici prin ingestie. puternic6 prin ingestie. Malathion. prin ingestia unei cantititi minime de 0.0117 g/l. fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine. Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive. prin ingerarea unei cantitsti minime de 0. slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor. In concluzie. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor. slab5 prin ingestie. Endosulfan. Dicofol. Sulphur. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite.. Phosalone. fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate. Din cei 9 componenti verificati. manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. . care au si o halt8 toxicitate . slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6. prin ingerarea a cel puqn 0. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon. Tetradifon.Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave. puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. consecutiv. cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . Cyhexatin. Endosulfan.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. Toxicitatea lor asupra albinelor. realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati. prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin . Phosalone. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . Malathion.08 g/l.

rnai mult sau rnai putin. picioarele adunate. prin analiza toxicologic5. urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. care reijn o mare parte din polenul toxic. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul . Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare. cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii. Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii. mortalitatea albinelor este rnai mici. . 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. diagnosticul este uqor de pus.mortalitate masivi. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine). aripile intinse gi limba desfigurati. In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. pentru albine. atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. cu sirop de zahAr. fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. In formele cronice.Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. precum si prin examen toxicologic de laborator. scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural). d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. ins5 continua o perioadli lung5 de timp. Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. brusci si general5 -. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine. o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. de incoordonarea mi~cirilor. care au. Simptome. atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. in majoritatea cazurilor. Multe alte albine s h t bolnave. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase.de paralizie qi moarte.

urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb. legalizfndu-le prin Ordinul nr. fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . arsenicale.inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. 98545. fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. inainte de a incepe sB zboare. Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine. 311 din acelaqi an. a superfosfatilor. . iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5. . apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine. . intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te. odatA cu aparitia primelor flori.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor.suplimentarea spatiului din interiorul stupilor. pentru a respinge razele calorice . In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : . industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului. nr.In astfel de cazuri. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. care le completeazli pe cele din anul 1959. inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . Pentru a $ti cind y.Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora. Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. 76/1163/32. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. a piritelor. .i pentru cit timp trebuie s a .~ i inchids stupii. DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale. fie toxicit2itii unor ape reziduale. . ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. continute in fumul sau gazul industrial.aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana . precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine. Avind in vedere acest lucru. pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare. fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens. Aceste substante toxice. deschiderea fantelor de ventilatie din capac. Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. nr. aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate.

mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. In plus. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine. in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. a fost semnalat in jurul Slatinei. frunz5 si floare.50°/o oxid de fier coloidal dializat. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare. Sub raportul prevenirii. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. Asffel. s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu . de d0z5. In cazul otrivirii cu arsenic. h tara noastr5. ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate.medicamentu $i cea de . d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle. Sub raportul diagnosticului. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint. nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice.toxic" este foarte mica qi. singurul caz de mortalitate la albine. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini).Cel rnai adesea ins5.. Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine. Wilson. necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. Si alti autori -Moffet.. Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . f5ri o cauzi aparena. fn ultimul timp. prin polen. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. Pgtrunzind in sol. de unde poate ajunge in organismul albinelor. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0. viata albinelor. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. la dozele prescrise. scurteaz5 vizibil.

dividirii familiilor.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. ce scurteazii viata albinelor. fie prin rgcirea puietului. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. in functie de cantitatea de medicament administratii. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). rnai ales de miltci. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. ea provoac5 indigestie. combaterii furtiqagului etc. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg. in scopul introducerilor de mAtci. indiferent de ce natur5 ar fi ele. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase. a medicamentelor in comparaue cu larvele. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. Au fost multe cazuri de familii de albine. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. culoare si pozitie. precum qi alte intoxicatii. . pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor.2O/o pin5 la 0. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate. Chiar qi sarea de bucgtiirie. poak avea o aqiune viltiknfitoare. insotit5 de diaree. iar pe de altir. Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni.5O/o produce o intoxicatie cronici. Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0. au l5sat puietul descoperit. cgzfnd pe f m d u l stupului. poluarea mierii. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. De asemenea. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup.

Ea este vivipars. senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. ele actionind ca paraziti. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde. cu o dung5 a l b i pe cap. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. lirnitindu-le inmultirea . in misura posibilititilor. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. de culoare cenuqie. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. Vom trece in revisti pe cele mai importante. avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. intre cap ~i torace. Ca aspect. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. plan92 color).P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii. 34 v. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine. astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . perturbatori sau comensali. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. De$i extrem de nurnerosi. este o lege aspri dar necesar5. poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. Este o musc5 intilniti ~i la noi. praditori. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5.

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor.ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling. Revenind la tara noastrii. ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul . furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. 30 000 albine. Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 . cunoscutii ~i sub numele de albiniirel. In aceste zone. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi. apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor. . El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. diferitelor sperietori. . C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. Bermuda. a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. In general. Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor. Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : . Astfel : P r i g o r i a. are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6. ferindu-le ins3 de accesul altor animale .furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian.Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . floare de sulf etc. . In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine..punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). Rhodezia. Luisiana qi Florida.

tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric. patrun2 iarna in stupi. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert). in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. In alte t5ri. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. Cind ursul o atinge cu nasul.. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea . Sub jgheabul tiglei se pune griu. Dup5 10 zile. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. de cimp sau de pldure. imp5nat5 cu un fir electric. odat2 cu punerea farniliilor la iernare.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare. ramele. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine.S. Dintre tirile europene. U r s u 1 b r u n. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual. Pmpachetajul. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul. in anumite regiuni. 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. 0 altA metod5. ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor.S. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor.Bolile albinelor" de Roger A. despre care se spune c5 a dat rezultate bune.R. rozind fagurii. Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~.S. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8.. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. indiferent d a d sTnt de casl.R.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi. sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi. nurnai in tara noastrii si in U. Totusi. urqii. In . Pierderile sint ins2 relativ reduse. Morse.S. fn U. $ o a r e c i i. In acest scop se pun curse qi momeli otriivite. aceast5 m5surii este insuficienti.

'Jermont. Ontario qi Saskatchewan). dihorul). lupul albinelor).Duqmanii albinelor". in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. broasca. h schimb.A.li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator.). cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. Pennsylvania. . In lucrarea intitulatil. jderul. altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. West Virginia ~i Wisconsin). iar altele au un contact redus cu stupinele. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens. cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul.. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex. Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. . In 6 state din S. Desi exist5 qi i n tara noastra. sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine. qopirla. pilianjenul. New Hampshire. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. unele din ele vineazil intimpl5tor albina. apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat. omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. ariciul etc. (Maine. ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. C.U. apartinind la 16 clase zoologice. Astfel.

sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. ce se iau pentru a preveni aparitia. fn plus albinele. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. apar destul de rar. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral. deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. nu reusim intotdeauna. boala neagr5. atac5 orice individ intilnit in cale. In aceste conditii. Si totu$i. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. paralizia.la porci sau la pasari -. . care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. desi microbii lor sint in fiecare albin5. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul. puietul in sac. o pesti de asemenea . Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase. Paratifoza. Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. La albine in schimb. Locile. atit in natur5 cit $i in stupi. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. zeci de n tara noastrg. nu exist5 boa15 (bacterian5. nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. septicemia. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. chiar in aceste conditii. imbolnZve$te pe de-a rindul. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile. eare zboar5 la zece km depgrtare. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii.

Prolificitatea mstcilor. m5tcile isi reduc depunerea de puiet. necesar5 pontei.o activitate intens5 de curstire. despitrtite prin lungi perioade de inactivitate. in care temperatura de 35"G. . resturi de cears etc. de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort. varroa).$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. . Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface. familia puternicii. Familia puternid. 2. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. . aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. ascophaera. care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea. 1. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. a fost $i este principalul factor de rezistent5. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine. i Asadar.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. 0 matcg. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece . oricft de prolific5 ar fi. e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*. albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora. iar culesul era continuu. fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq. . respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. soareci. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic.conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. imunitate naturalit sau ciqtigata. incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii. furnici. diun5tori $i intemperii. e nece- . prin ventilarea stupului cind este prea cald. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor. consecutiv. nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid.un control a1 intregului stup. secretie de antibiotice etc. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine.un microclimat optim. abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si. . permite de asemenea : . viespii. s-a datorat acestei rezistente naturale. iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale. de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. .

fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul. acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile. Scorbura de copac. d e tei) . precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i. . h plus. o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i . diareea la albine). Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : . Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate.lntr-adeviir ptistura. ierbicide saii insecto-fungicide. trofice $i antibacteriene extrem de valoroase. enzime. dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi. care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. acizi organici. sii n u .f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir . . sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. aliment unilateral. 3. .evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv. i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul. culesul era stationar. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara. U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor. vitamine. . de inbetinere. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii. Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi. din acest punct de vedere.contactul cu alte albine era minim. care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat.opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir. . microelemente.la culesuri mici.2 'Estim sd - . Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5. puietului $i lor inse~i. Mai mult. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare.stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical. destinate hriinirii matcii.iernarea pe . Ce concluzii putem trage. rticirea $i moartea lui). liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi.sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime. pentru . acest adapost era stabil. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. .Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri. substante bacteriostatice ~i chiar bactericide. 4.miere florald ~i mai puun pe zahitr . polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice. In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul.rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim.

antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta. infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. Desigur. De asemenea. pastrind T n stupini farnilii slabe. deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit. atit a1 pepinierelor de mitci. luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. intoxicatie. pentru cele locale. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau. neadaptate. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. Legat de vcntilatie. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. neadaptate la conditiile locale. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce. natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. dup5 cum . Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. respectiv. l5sind s5 piar5 tot ce era debil. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit.) pentru farniliile de albine. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. furt etc. sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. intr-un cuvint. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. noi actionam adesea imputriva legilor biologice.se degradeze. 5. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor. cele mai multe ori. mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. uzur5 rapid5. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. D e ~ i posibile. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. active si perfect adaptate la conditiile locale. In sftrqit.

In hcheiere.' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu. obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. Pentru a fi transpuse In practicg. capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. apliearea lor este obligatorie. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. . depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze. se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. inclusiv de puiet vGros. Pe de alt5 parte. In fine. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. precum si asanarea bolilor contagioase. pentru a intregi sfera profilaxiei. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft. In conditii normale. se poate face prin urmitorul procedeu .

xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa. a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a. !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .u w .xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.xol alndpupd a.10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e .x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap .1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.3a.a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1.aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav . x o l q q d alala. a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.xd '~a~m8.n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.up e p a~!padsa.xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !. p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.xa~u! efienq!s .xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ .xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap .xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u .wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa.sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!.a.Eole.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.x 'q!Q.u.xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o.xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .

De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi.P.) in cantititi importante. uleiuri esenqale) qi. B2. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids).B1. prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. P. K. organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. chinic. respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple. Din punct de vedere a1 naturii lor chimice. citric. oxalic. patlagin5 $. precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi. in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. tea@. In aceasta situatie. uleiurile grase. principiile amare. acizii organici. acizi organici).eo utilizare. iar pe de alta parte. f n medicina umang. colorantii vegetali. rezinele. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. materiile tanante. pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t.. pectinele. care au $i fost denumite pentru aceasta . glicozidele. malic. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. streptomicinei. vitarninele. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice.polivitamine naturale". Pe de alt5 parte. intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. 7 . iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. mu$etel. ! n mod cu totul special. mucilagiile $i gumele. P.a. cofeic etc. saponinele. sunGtoare.a. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale. tartric. cloromicetinei $. In patologia apicoli. substante amare). ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). Foarte frecvent intjlniv sint : ac. aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor. ceea ce a dus la prepararea penicilinei. h organismul animal acizii au functii multiple. cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele. la buna functionare a aparatului digestiv. Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie. precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale.inferioare (mucegaiuri). a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. direct asimilabile). uleiurile esenqale. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii. alcaloizii. n general. antibioticele $i substanple minerale. aparat sau sistem. Pentru albine ei au o important5 deosebitg. coada qoricelului.

pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare. galbenele. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile. coada qoricelului.datorit. gutui. muqetel. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. stejar. talpa glqtei. coada qi de vivine. afin. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. afinul. cimbri$or. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. ceap5. mur. Dup5 cum se vede. roinitii. Cele mai multe dintre acestea sint volatile. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). derivatii dcestora. sunstoarea. c. Unii compuqi . dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. izmil. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. zmeur. nucul $. inclusiv molia cerii. In ce priveqte localizarea principiilor activi.a. giilbenele. pilpiidia. PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia. care contin uleiuri volatile. leviintic5. frag. miiceq. mesteach. Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi. zmeurul. m5ce$ul. actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. urzica moartA. tei. ienupar. MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. murul. urzicii moartg. teiul. azulene. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. coada soricelului. albgstrele. trosco't.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. leviinticii. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. fragul. zmeur. piitlaginii. coada qoricelului. rachitan. nuc. dud. urzica. eterice) au miros aromat caracteristic. racului. piipiidie. talpa gi~tei. coada racului. Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. roinita (miltsciune). anghinare. compuqi fenolici etc. au qi o actiune dezinfectantii. concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. i m 5 . salvie. sungtoare. a. coada calului. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). musjetel. aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). cimbri~or. Izma. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . Plante cu actiune antibacte~ian6. rAchitan. talpa giqtei. Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). b. consecinq. anghinare. fag.ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. ceapfi. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. pelin. coada calului.

Frunzele. m8ceq. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute.5 1. roinit8. digestia. asa cum sint r5d5cinile. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. coada $oricelului. zmeur. Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. cojile $i unele fructe (ex. ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional. cum ar fi florile de tei sau de musetel. tincturile $. amestecind din cind in cfnd. Astfd uscate. levgnticg. flvctele la: catins.li: mase vegetale. se recolteazii.a. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0. cimbriqor. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea. frunzele la : izm5. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl. decoctia.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia. pelin. otet. ulei etc. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute. dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1. musetel. peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd.apd. coada ealului. urzica moarti. frunzele de izmii sau de roinit8.mte aromate. pitlagins. aceste plante capita denumirea de droguri. mur. In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. afin. nuc. talpa g i ~ t e i . Dupii fierbere decoctul se strecoarg. In general. sulfins.se ggsesc in toate tesuturile. coaja la stejar. urzica moart8. 'albistrele . plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8.intre. dud. coada racului . tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului. Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine. afin. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute. piiptidie. salvie. In acest scop. urzic8. mest e a c h . richitan. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. maceratia. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. gutui. cantitatile de drog. tei. florile la : gilbenele. anghinare. la loc uscat.. fag. aleool. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g. troscot . Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare. in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel.A tirnp de 15 minute.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. -. .

extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. indiferent de metoda folositti. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat. La sfirsit uleiul se strecoars. 126 . in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. ridicina de pipidie. la temperatura de '40-60°C. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. Cmd este vorba de fructe. Privitor la acest efect.datorit8 substantelor extrase. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. ca cele de muqetel si sun5toare.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare. coaja de stejar.planta intreagi de coada calului. alcool etc. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml.) un timp anumit. respectiv atunci cind aceste plante. la tincturi. cele de afin 30 minute. intre 5 qi 10 zile. gilbenele. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd. se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere. In scop terapeutic. prepari unele uleiuri medicinale. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. Pin5 la administrare. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop). sau altele cu un continut asemiiniitor. Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. in fn acest mod se sensul cB se face la cald. Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. In scop preventiv.la aceasta a inceput sB fiarbii. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei. izmi qi muqetel. fructele de mice$ qi de afin). Un rezultat . tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi. peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. In cazul solutiilor' apoase. dupii care solutia se separs. iar pentru extraqia alcoolicii. Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. coada ~oricelului. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <. lipsesc din natur5. pentru ca sa se pistreze vitamina C. preparatul poate fi invadat de microorganisme. maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial.

cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. Cornitetele. respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei. P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare. calculate din ziua elibefirii.Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . respectiv birourile executive ale consiliilor populare. cu ocazia stupzritului pastoral Art. Art. roiuri. prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. mgtci.familii . Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare. 2 . 1 . precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine. Certificarea s5n5tZitii. se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare. f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol . conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an.de albine. DacA acest termen a fost depfi~it. Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor. 3. vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor. este valabilfi timp de 30 zile. s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii .

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o . . pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine . prin mijloace termice sau chimice . dupa cum urmeaza : . albinele moarte. presele de ceari. care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. . . prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin.ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon . . . apartinind Asociatiei crescatorilor de albine. topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. apartinind Asociatiei crescitorilor de albine . toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde .extractorul de miere. pentru a fi ferite de accesul albinelor .rn. vor fi adunate vi arse . s.ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil. .toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte .primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului . in depozitele de pastrare a produselor apicole. confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 . .produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare.personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali . In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : . in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse. in afar5 de ceari qi propolis. n. in halele unde se prelucreazg produse apicole. intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi .personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat. o. confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene. . g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora. se vor respecta urm2toarele dispozitii .halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute . bine inchise. p. . bonetB $i cizme de cauciuc). T . incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung .cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului .) se va face numai in centre special amenajate in acest scop.

Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . b. acarapioza $i amibioza. stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare . familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. Bolile albinelor adulte : paratifoza. oferind suficiente puncte de reper. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. La culturile agricole.t. P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. paralizia. sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral. cind stupii apartin unei stupine diferite. nosemoza. distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. c. Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. loca europeanii. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. d . septicemia. eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. boala neagr5 sau boala de p5dure. A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). La masivele melifere din pgduri. MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe. precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- .

adresa lui. data aparitiei bolii. precum qi data recoltzrii materialului patologic. nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare. . comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale. miere sau plisturs. a hr5nitoarelor etc. Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis. vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere . unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului. medicul veterinar de circumscriptie. medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator .izolarea imediatg a stupinei contaminate. loca europeang. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a.interzicerea scoaterii de familii. interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 . detinlitorii familiilor de albine.interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil.luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . 40-50 albine bolnave . a albinelor. 10. imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine. loca americans.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . avind dimensiunea de 10/15 crn . precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei. numlirul familiilor de albine din stupins. iar dacg aceasta nu s-a fscut. . d. care a venit in contact cu familiile bolnave . . b. acarapioza. Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave. roiuri. Art. . este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli. pe orice cale (verbal. pins la sosirea medicului veterinar. sau care bznuiesc existents acestor boli. mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte. .in cazul albinelor adulte . c. aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet.qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte.h cazul bolilor puietului -. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : .interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. Art. . cum se manifests. 11.

14.~~a iagwilor r:u puiet bolnav.eforma!. in jul-ul stupinei atinse de boal5. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii.deplasarea stupinei . aplicate fagurilor cu puiet bolnav. acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul.aducerea cle familii de albinc s5nStoase . la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean. cvitindu-s~> t tit supradozirile. medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a. le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie.sau vor f i distruse.c.ivincI c!istru:_r'~.cind boala apare pentru prima datii in tar3 .~\~t:l int:!crr. c. Pcnt1. . . in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator. . Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : . . 13. care impun distrugerea familiilor in totalitate. Art. acarapioz5 > i varroozi. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm. rit si subdoz5rilc.ilor.cind familiile de albine sint slabe .in cazur cind sint suficient de active . iar in cazul locei americane. dclirnitrazii.~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc.] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5. declari stupin. r. vor fi unite h a iilte de tratamcnt .instrainarea inventarului apicol. ?e vor resr.cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. Art. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun .ucl:i~~ni. .i (wmpletc s i durabile. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51.Art.:li dozcle de medicament stabilite prin insti. i::. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale.rani. t. 12. esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins. 111 afara cazurilor de mai sus.vnzal-ea albif?g~:i. ~. . 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 .vinzarea de material biologic (familii cle albine. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii. . h. c I v i ! ~ f ~ ~ ! i . ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. pentru identificarea farniliilor bolnave. roiuri sau miitci) . interzicind : . Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului.

nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii . organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare . nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole. precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5. 3. 5. I . hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . manipularea produselor apicole in conditii neigienice. transport $i valorificare a produselor apicole.. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine. depozitare qi yalorificare a produselor apicole . din care extragem urmfitoarele prevederi. nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1. depozitare. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5. 8. 6. far5 acordul organelor sanitare veterinare . D. adaptate la sectorul apicol : Art. publicat in Buletinul Oficial a1 R. B. 6011974 constituie contraventii.Norme $i m&suri sanitar-veterinare". 62 din 15 iulie 1978.Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin . Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A. nr. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1. 253 din 10 iulie 1978. Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. C. anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr.S. care sint sanctionate potrivit Decretului nr.R. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice . impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare. 2.

tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole. 4 . plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. potrivit legii penale. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. 5 . pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare. Art. Faptele previzute la art. fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. previzute in eonventii sau alte reglementzri. Plingerea suspend5 executarea. 7 . Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. . In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei. Art. plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare. cu acordul conducerilor acestora. 5. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale .000 lei. Art. Art. cu privire la importul. sint considerate infractiuni. Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare. 3. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare.stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase .

Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. 2. asupra culturilor agricole entomofile. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. detiniitorii de familii de albine. 3. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. cu cel putin 5 zile inainte. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei.R. in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1. personalul care particips la aceste tratamente. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. 4. Este interziss aplicarea pesticidelor. De asemenea. zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr. ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole. publicat in Buletinul Oficial a1 R. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii. 7611163132. telegrams confirmats etc. 63 din 5 august 1980.) unitstilor agricole beneficiare. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise. nr. tei) aflate in faza de inflorire. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine.S. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. In caz de timp nefavorabil.cind tratamentele se exe- .A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide.

unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. - - . plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire. de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare . in apropierea acestor surse melifere. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. agricole sau silvice. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. birourile. In mod exceptional. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor. plantavilor pomicole si piidurilor. asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide . .denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec.locul unde se aplic5 tratarnentul . cornunicfnd urm5toarele date : . 5. dat4 pentru fiecare culturii. 6. astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. dupG caz. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole. prin personal dotat cu fanioane. inclusiv a comandantilor de aeronave. denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice.Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. $i temperatura nu depiise~te 25'6. orHsenesti sau municipale. 7. plantatie pomicolii sau trup de ptidure. cu aprobarea prealabilii. .in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv.Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire.cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . dup5 caz. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.data inceperii si durata tratamentului . cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. In acest scop. precum ~i a apelor reziduale. plantatiilor pomicole $i a p5durilor. procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite . De asemenea. de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5.

o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. in scris. aparat portabil. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. stropire. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide. 11. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire . b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. 9. sub semnitura de luare la cunoqtint8. dup5 caz. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin . care va fi for- . c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. mavin5 purtaa. In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine. previzute t n prezentul ordin . c) s i sesizeze imediat. aerosoli . respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. b) sh convoace. Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. aparat carosabil. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei. orii~enescsau municipal. dupi caz. tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris. pe teritoriul caruia se afli stupina.prgfuire. perioada utilizarii vetrei de stupinh. despre locul. comisia de constatare. mavins tractatii. precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine.metoda de aplicare . Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. elicopter. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare .qi mijlocul cu care se execua : avion. 10. numsrul familiilor de albine. 8. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent . pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii. Birourile. cu cel putin 2 zile inainte. locul de amplasare a acesteia..

98545/1969.i n calitate de pregedinte .mati din medicul veterinar .evaluarea prejudiciului cauzat. Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : . de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit. a celor vinovati. in prezenta unui reprezentant neutru. . se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. plante. 14. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. . . . In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii. care vor fi consemnate in procesul verbal. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei. rgspunderea penal& contravenQonal5. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. material5 sau patrimonial& potrivit legii.confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar. In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. in vederea unor eventuale expertize. probe de miere. frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. dup5 caz. de faguri cu p5stur5. dupa caz. Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat. 15. mentionind totodat. precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine. 13. disciplinars.indicarea eventualilor vinovati .3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti. in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. i In12. Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr.

Vapona).pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox). sgruri de cupru (oxiclorur&. Clorofos. . monolinuron (Aresin) etc.pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. metil tiofanat (Topsin M-70). In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox . Polfosclor). . neoron (Acarol.ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. triclorfon (Danex. hidroclorurs de cartap (Padan) etc. Milbol). Dipterex.pentru . In cazul insecticidelor organo-fosforice : . etc. . Orthocid). DDVP (Nogos. 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. dinocap (Karathane).pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin. Fundozol). pirazofos (Afugan). Dicofol. Dithane 2-78). DDVP. Carbatox). Neoron). Wofatox). omite (Omite).pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan. Bi-58. In cazul substantelor acaricide : . carbendazin (Derosal). in cazul erbicidului 2. lindan (Lindatox). sulfat) etc. etion (Sintox. zineb (Perozin.pentru In caeul substantelor fungicide : . Dimevur). mancozeb (Dithane M-45). Duplitox). . Avex. clorfensol (Ovotran. benornil (Benlate.4-D.pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox. in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore. sulf muiabil). Galecron). DEF). In cazul insecticidelor carbamice : .pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane. etil $i metil paration (Selefos. Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) .pentru . HCH (Hexacloran). simazin.numai in timpul tratamentului. . . Kelevan (Despirol) etc. sulf (sulf pulbere.

deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone... . organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii. nr. De asemenea.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre.S. in baza legii. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti. se pot pliti despsgubiri. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite.Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice. In cazul bolilor cu caracter exotic .cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 . Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr. Aceste conditii. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat. 62 din 15 iulie 1978. respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli. de organele sanitar-veterinare. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare.R.cind tratamentul este ineficace. publicat in Buletinul Oficial a1 R. ordonati de organele sanitar-veterinare.acarapioza. . precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine. In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine. In cazul locei americane. Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i . pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care. in mod fraudulos. & situatia : . delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat. b.

- Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .C U P R I N S pag.

i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti . mlisuri generale pentru depistarea.intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver.r.i . prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . ~ d ~. i 42 .i c u s u ~ u nr.i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine .

g 5 Bo 4 a l a 1 .-*-a- -=www 9 h . 3 0: h i - t.J . ' I 62 PC $2 Ka la . .e.Id $ Cn 3 ' ? I -*.