Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

c f t $i pe continentul american. ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere. flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu. De notat ins2. unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac). Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei.. atlt fn riishitul acestui continent. Nosemoza. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex. la 30 de zile. deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei. iar la altele loca americanil.INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi. fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh. In schimb. notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului). semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic. rnai dificile decit fn trecut. principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . I .. respectiv. PIng In prezent. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. o asifel de optid nu rnai satisface. Nurniirul familiilor de albine a crescut. Este - . . de ce n-am spune-o. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2. a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) . qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. combaterea lor nemaifiind o problem5. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare. . loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. Ca m a r e .

1 . iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti. cu mijloace terapeutice. Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. cum numai un fenomen uimitor. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi). Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . M. in scopul ca apicultorii. s5 p o a s verifica.P. asa G o fa&. cu toate consecintele negative. obligg la medicatii permanente. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. Tin sg multurnesc in incheiere dr. m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine. fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. in natur5 si in stupi. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. respectiv. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest. De asemenea. la ilustrarea acestei cgrti. m5 impresioneaz5. ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare. precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. Bucurqti $i dr. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile . supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate.agentul patogen nu inseamn5 nimic. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere. terenul este totul".cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. Marin. confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. aproape miraculos. doc. P. Agachi. din cadrul aceluia~laborator. cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. in cel mai fericit caz. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general).C.A. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine.. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. ins5 omniprezenta acestor agenti. rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti. Ie$irea din impasul acestor realittiti. pentru o mare stupinti. Far5 a fi a$a de categoric ca dr.

mogtenite ca atare. agenti etiologici sau agenti cauzali. tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. in linii mari.pentru a se inmulti. puietul in sac. boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . o scadere a fortelor organice de apirare. In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei. altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni.A a acestui conflict. atft a agentilor patogeni. din arsenalul plantelor. puietul viros. Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. paralizia. iar nosemoza. care adesea antreneazi moartea individului. care ar putea fi considerate drept audeu). varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). Altele patrund din afar& datoriti contactului . Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice.direct sau indirect . sau a ~ t e a p t i . unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens. ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia. de diverse minuscule vietuitoare. ca qi la celelalte specii de animale. Astfel. Cunoaqterea. puietul pietrificat. iar altele sint imprumutate din afarA. acarapioza. A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8.cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. loca europeani. c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) .NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate. loca americani. amibiaza. cilin- ' . melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni. provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale.

10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.n q e d a l p nqed '.rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .rqaq .rolaa e aun~saadap !alua.q aleod .m$rre~uj nes . nu 'q1nt.Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa . s p l a u o ~ a8e.g ~ a e q o l d p 'poao~d~p .u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.red!zps) 1 3 3 a .enop aq53 pnop aqedn.ape-rqat 'po3u.poao~!~e$s . 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p .(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as.!.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue..~zarue~ u g 8 '.?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@.xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq .n p d q d p s a a a u pp8.IOT 1nd.as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.o d q q d n l er.ro3 '(aqe?!.x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p . u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q .

spori. membran5 si eventual cu nucleu. Cind conditiile redevin favorabile. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f . Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm). Culturile bacteriene sfnt Fig. ~espectivEn forme precelulare. Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. trec prin filtrele care retin bacteriile. datoritd dimensiunilor reduse. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5. fapt ce aratli: intre altele. ins5 specifice. Datoritg functiei pe care o indeplinesc. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile. d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective. 3. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. larvae. forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil). sau diagnostic experimental. BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii. Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. prin faptul c2. pus pe baza aspectului. unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex. agentul cauzal a1 locei arnericane). h ce prlvgte conformatia.. El este lipsit de asemenea $i de fernenti. formatiuni robunde sau ovale.spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . testarea unor medicarnente noi. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive.t5m5toare asupra organismului gazd5. sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. a1 cultwii bacteriene. n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei. Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad. 1 4 baekrienl : a . sporii R. 3). mirosului ete. c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. de inmultire. virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron).b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel. prepararea de s e r e gi vaccinuri. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici.

care ajuti la identificarea virusurilor. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie. prin descompunerea corpului lor. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. mecanic5 . cirora le provoac5 daune.-. avind in interior o ma& protoplasmatid. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente. iritativi .albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. boli sau chiar moartea. care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis. sau temporari. care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie . c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute.de obstructie. numite incluzii celulare. Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. dar care au o structur5 organic5 tipic5. medie sau masiv5. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor. toxic5 . Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de . Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna. reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. fmpletite htre ele ca o @siturii. fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- . Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. Dup5 locul unde paraziteazg. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse. Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. compresie.de iritare qi consecutiv de inflamare -. numite $i fungi sau micete. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. din altele se extrag antibioticele. Varroa jacobsoni) si endoparaziti. se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate. 200 000 specii). 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene. perforare sau traurnatizare . Intensivitatea poate f i slabg.de intoxicare. Ciupercile. particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie.caracteristice. In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin. Astfel. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. Malpighamoeba mellifica).de sustragere din hrana. Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor. shgele sau wsuturile gazdei -. D U N distrugerea unei celule.

Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora. care. pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi.) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism. cu ajutorul luminii. Celulele fagocitare (leucocite. In unele cazwi. sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii. El se formeaza din miceliu. a ciror aglomerare formeazg puroiul. In cazul inmultirii sexuate. avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. ciupercile se impart in saprofite. toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor). In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei. respectiv pe bazi de substante organice. datorate unor elemente humorale sau celulare. Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). $i parazite. este numai un element de rezistenti. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare. Exist5 alte st&i de imunitate natural. sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele . care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. dupi cum am viizut. limfocite etc. Avind ~i rol de multiplicare. Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. care. care se dezvolta pe seama fiintelor vii. care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. fie prin spori. Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . fie direct.de-a lungul vremurilor sau a individului . Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. realizat prin adaptarea speciei . folosind substanta organic2 a acestora. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte.in timpul vietii -. DupA modul cum se hrilnesc. spre deosebire de celelalte plank.

ai nosemozd etc. ca loca sau ascosferoza.antigen"). nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele. aceste antibiotice conferli. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. Zimmermann. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb. p8stur5. De asemenea. datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. In cadrul acestui conflict. In c-1 altor boli mai grave. care erau cele mai slabe. Este vorba de . Acest gen de imunitate se nurneqte activii. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. La albine rezistenta naturalg. Rousseau. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. precurn qi cu ocazia bolilor. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul.fitoncide. fmprumutats din arsenalul plantelor. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. Dup5 cercetibrul elvetian P. rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire. lgptigor $i propolis). caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi.). Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. b) primind anticorpi specifici. Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. respectiv imunitatea. produseior apicole o certi valoare terapeutic5. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen . care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat. fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. persistfnd uneori toat5 viata.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve. Mai mult. In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei. care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor. . cearg.. ai septicemiei. Dr. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ.

lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0. str8lucitor. datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. Etiologic. loca viscoasi sau puietul putred. apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar. S. .n. In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8. Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni. fn anul 1904. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru. Era agentul patogen a1 locii americane. Acesta se prezintii ca un bastonq. I e.mod obiqnuit dup5 c5pgcire. 9 microni lungime ~i 0.l1 . in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor. care a primit numele de Baeillus larvae. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. 0 alt.5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. Ei apar sub form5 de elemente ovoide.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor.8 rnicroni. de c5trc scriitorul roman Calurnella.6-0.7 pin& la 0. a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati. moartea acestuia producindu-se In . devine fuziform.7 microni lqime. ins5 numai la inceputul see. dimensiunile lor fiind de 1. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans. Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec. White. . 4).

format din lapte. extract de levuri sau de morcov.. gglbenu~de ou. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. La noi in tar& V. care contin extract de larve. ficat. una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator. Insu~irea B. violet de gentians sau colorantul Gram. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati. Fig. Rezistenta bacilului. creier. Bacillus larvae : a . penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. In stare vegetativii (de bastona~) B. colonii punctiforrne de culoare gri-perle. care pot sB conflueze. larvae de a sporula. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e .forma c . In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute. agar ~i extract de larve. iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute. Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg.forma sporulati . extract glandular. Rezistenta sporilor. dup8 24 ore de incubatie la 37"C. formind zone compacte. de cal etc. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen. Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962. de oaie. Dup5 Nasaroff.Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen. ser de iepure. larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici. 4. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8.. fuxinii diluat5.'. b . galbenus de ou. eritromicin5. larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5. Rezultate foarte bune de cultivare a B. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. Bica si Al.forma ciliat8 veqetativ8 .

La c5ldura uscati de 100°C.pal care explica gravitates locii americane. eliminind aceasti miere. In faguri. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. Znfecfia naturald. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. sporii de B. in miere $i polen. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@.de boali. Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine. reprezinti factorul princi. constituie un alt factor de gravitate. a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0. pe corp si mai ales pe piesele bucale. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici.5-1% timp de citeva zile. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. a alcoolului de 96" timp de 40 zile. Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. se face prin intermediul albinelor hoate. odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului. infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. prin schimbarea fagurilor de la . f i r 5 a fi sterilizati. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 .se$te conditii prielnice de viat5. chimici sau biologici. contaminat. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute. a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. Fa@ de agentii chimici. foarte rezistenti. Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. prin uneltele din stupin5. diferiti autori (Maassen. curba pierderilor a devenit normal&. Polenul este. pe faguri. de asemenea. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. precum qi de la o stupinfi la alta. De regul5. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. prin adspiltoare. larvae s-au dovedit. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. iar in miere peste un an. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite . Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. prin trfntori. Totodati. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. de asemenea. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. la soare 1-6 s8ptiimini. unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile. luind in felul acesta sporii pe picioruse. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. Hasemann.

larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. Se pare ~a boala. atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi. Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave. In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. prin cump3rarea de material biologic apicol . Patogenie. d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. sau activitatea de curgtenie diminueaza.familii.din stupine contaninate. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8. fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu.un stup la altul. prin hranirea cu miere infeetata.cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. in sfirqit. Dac5 nu se iau m6suri imediate . numtirul larvelor moarte sporeste neincetat. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8.de combatere. D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. Transmi~iodatA cu hrana. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite. Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului. p£n&atunci ascuns. mltci . devine aparent. hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. roiuri. sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. Ea poate apirea $i la familiile puternice. pentru ca. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite.

5 color). spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. acest puiet degaj2 un miros caracteristic. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate. intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie. de care' este strins lipit5. In cazuri recente. Sinaptome. Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de . sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig. devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . se perforeaza sau se deqird. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna.azure de i a ~ n . Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur. cum erau in stare normald. q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule. . La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu. '6. ceea ce este qi mai rgu. iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie. care este q e z a t compact. se Pncretesc qi se ingglbenesc.. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii.. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. E i n f e c h t CIA locg ce se trans. . Aceasti3 r2m5~it5. . Din plate! sau usor bombate.impr8qtiatU. la inceput gslbuie. Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort. Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. ele se escaveazs. celul5. Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. . ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai. devenind mai tirziu galben-brund qi brund.' situat ia intrarea i n . . Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea. 6). in asa fel incit albinele nu o mai pot desface.puiet putred".celulelor permazarea infecgei la puiet. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor..orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei. acestea cap5t5 o culoare mai inchisi... reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet.

la examenul microscopic. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte . Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte. numarul de familii din stupini. cit si in exterior. iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits.mirosul de clei de timplgrie incins . puietul intoxicat. puietul ricit etc. In aceast. .la r5spindirea infectiei. Prognostic.prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi .. atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii. ca de exemplu in loca europeani.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : . Tratament. La inceputul bolii diagnosticul locii americane. familiile de albine bolnave par demoralizate. Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei. numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba. ne~tiintific: $i diunitoare. fn combaterea locii americane trebuie. 0 astfel de practici impune re- . plan@ color). manifestind apatie si inactivitate.aderenta la peretii celulei a larvelor moarte. ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului. numarul de familii bolnave. bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor.moartea larvelor dupi c5pGcire . Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. in locul alteia Pndoielnice si de moment. mai mult decit in orice alti boali. In cazul unei infectii masive.Ca aspect general.consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte . . Diagnosticul. capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup. data cind a apsrut boala. este necesar s i se recurgs. .. pentru precizarea diagnosticului. cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg. care nu lichideaza boala. simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil. ci o preschimb5 in formi latenti. .aspectul . 7 v. puietul in sac. s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile. Loca americani este o boa15 grav:. in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite. sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur. cit ~i dupa uscarea acestora (fig. .impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. rezistenta mare a sporilor. atit in stupi. datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . atit fnainte. Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului.

In ce priveste doza folositi.A.petarea tratarnentului la nesfirqit. in polen. si. eritromicina si cloramfenicolul. intr-o oarecare misur5. iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. in acela~itimp. Trebuie avut in vedere c i medicamentele. Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. ele omorind sau impiedicind inmultirea B. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora). d e a-si aduna ~i hrana necesari. Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile. misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. se soldeazi cu un consum mare de medicamente. oricit de eficace a r fi. Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1.U. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul.prin inmultire larvele moarte. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina). de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si. in miere. De mentionat c5 in S. el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine. La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave. oricare ar fi ele. intrucit acesta. larvae. pe peretii stupului sau pe corpul albinelor. de a inlocui . tetraciclina.5 g pentru antibiotice. din cauz5 c5 este greu degradabil. f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. aceasta consti din 1 g substant5 activi. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie. In s f i r ~ i t . in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. repetati de trei ori la interval - . nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. format5 din zeci de mii de indivizi. b. stiut fiind c5 in specificul familiei de albine.

sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in . Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric . . puietului gi albinelor. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : . S .momentul dispariti-kisemnelor de boalg. Dintre medkamentele mai sus-amintite. In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. cidoar s5 le umecteze. Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/".pentru sulfamide . iar stropirea se va face cu un pulverizator.si de 0. administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru. Familiile slabe dar active - . Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor. la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. Indiferent de forma de administrare. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian.5 g. iar urdinigele la stupi vor fi reduse.se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA . care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii.. dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus. adrninistrfndu-se cite 0.5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop. de trei ori. fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. pentru antibiotice. Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). Se vor respecta concentratiile.pentru conservarea proprietifilor terapeutice. in care scop tratamentul se va face seara.se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate.de 7 zile . ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli. Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. b. in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave. fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5.5 1 de 3 ori la 7 zile interval. europeang. consecintii. Romhia a realizat produsul Locamicin. Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. . care contine 2.

iar stupii $i tot. X u care se administreas 1 g de sulfatiazol. care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. sau cel rnai curind dup5 48 ore. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. . prevAzut8 cu un cistern de aeratie. sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg). de preferinti! seara. . Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . prev5zut nurnai cu faguri artificiali. roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat. Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. sirog de zahk). Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice.ill cazurile sporadice de boal5. htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor.la familiile slabe atinse de boa15 . Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup. iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. c.vor fi unite inainte de tratament. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale. echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati.prim5vara $1 vara. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp. Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei. unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara). Metoda este aplicaba insti numai. pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). DupE transvazare. . sl5bite de foame. La sffrqitul zilei a treia. in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului.la toG fagurii cu puiet bolnav . este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri. sau devenite puternice prin unire.

neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor.!". Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. Stupii impreuni cu caturile. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. sau cu o concentratie de 10"/0. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. In aceastg situatie. vatra stupinei etc. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor.Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute. ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi. el dovedind o mare putere sporocid8. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate. infectati.) o cantitate de formol comercial. uneltele si echicontact cu sporii B. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". hrinitoarele. murdirie etc. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de . pete de diaree. obiectele din paie sau trestie etc. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati. pamentul de lucru. Pe de altti parte. ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. propolis. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. corpurile. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati. Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore. albinele moarte si resturile care au fost in stup. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. In cazul unui mare numtir de faguri noi. dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize.

Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale. a celor slabe.5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop). combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine. distrugerea familiilor bolnave.in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav .mutarea farniliilor in stupi dezinfectati. supusa restrictiilor sanitare veterinare. Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave.in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3.dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. pentru identificarea familiilor bolnave. Prevenirea. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special. . . in cazul cind sint slabe. . Fortificarea farniliilor .unirea familiilor slabe . . s-a constatat c5 sporii de B. . cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. Loca americanfi este o boa15 declarabili. sau pe faguri goi. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini. fn mod practic. 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase. .realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare.dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat. dup5 disparitia semnelor de boa18 . cind operatia are loc in a mestru al anului.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins. avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau. c h d acest lucru nu a reuqit. proveniti de asemenea de la familii siin5toase . Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor .hipoclorit de sodiu. . In acest ultim caz. In cazul cind m3rimea stupinei permite. se vor reforma toti fagurii acestor familii. cind ea are loc in prima jumitate a anului. ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e . Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali. - - - . larvae iqi pierd capacitatea de germinare.

cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 .loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare. ele fiind cunoscute numai sub numele de .celui de Bacillus).pnietul acru (otetit). nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. laterosporus. .LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine. a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg. iar celelalte sint bacterii secundare. pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor. gracilesporus ~i apidarium .mentionate pe seurt . in l8nti~oaresau in gr5mezi. Speciile ba. . mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi.Streptococcus pluton este un microb polimorf. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang. dar. scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini.loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : . datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton.m 5 t o a r e l e caractere : . Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. Bacillus alvei. cel maj adesea rotund. altii asociati fntre ei forrne independente de boal8. Wille. pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate.5 si 1 micron. Bacterium eurydice.europeanU $i . Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri. Phillips a fost acela care. Numele de Streptococcus (in 1ocul.. a klosit pentru prima datii termenii de . Etiologia locei europene este complex5. spre deosebire de loca american5. El este imobil.loca benign& avind ca agenti cauzali B.+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5. care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs.ub form3 de elemente izolate. Totu~i. Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de . prezentindu-se .. De altfel. - - . i-a fost dat de Bailey i n anul 1956. Autorii germani (Borchert. Unii autori (White. Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton.. alvei. de asociatie. pe medii spwiale. 8). determinat de Streptococus apis.foulbrood" (pniet infectios sau loc5). Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. cu dimensiuni cuprinse intre 0.

.

). ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor. Declansarea. cu extremititile rotunjite.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2. Printre aceqtia. transmitere.Gram-pozitiv si produce spori. Gramnegativ ~i n u sporuleazi. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1. imbolniivirea si. in sirop de zahir 16-20 zile. .eptococcus faecalis. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. El este usor cultivabil.7 microni $i lat de 0. ceea ce duce la slabirea acesteia. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal. . Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici. E. Are aptitudinea de a produce acizi. El sporuleazii. numit a l t i d a t i Str. microbii sint introdusi in intestinul larvelor. imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani.5OlO. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0.8-1.Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept. El este n~obil. Pe m i s u r i ce trece tirnpul. Rezistenta sporilor este destul de mare. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an. .'.3 primtivara $i . sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important. unde ei se inmultesc si elimini toxine. loca europeang fiind mult mai frecvent.2-1. sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului..6.La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). pluton. in cele din u r n s . in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. sodei caustice 2OiO si fenolului 3('. prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. pluton ci numai B. Dupi F. Patogenie. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. n u s-a mai giisit S. Moeller (. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni. moartea larvelor. microbul este distrus d u p i 5 minute.Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi.2 microni. Dup5 cca.In ceea ce priveste rezistenta. la mijlocul lungimii lui. Cind acesta a fost examinat microscopic. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori. Sub actiunea formolului lo.perrnanganatului de potasiu 0. evolufie. . In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti.5 microni. producind grave perturbiri fiziologice. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. de otet. alvei. P e de a l t i parte.7-0. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii. care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine.Streptococcus apis. Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute.9 rnicroni. toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul.

Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit. care mor fnainte de a fi c5pAcite. viespea). prin trintori. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. prin trintori (care piitrund in orice stup). se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi.pin5 toanma tirziu.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. Sirnptomatologie. apare aspectul de puiet fmprg~tiat. intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat. fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit . alteori continuu .~ i dezinfecteze mfinile. de obicei. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet.5. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze.prin erori de zbor. se constati o depunere neuniformii a puietului. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane.la familiile slabe. Boala apare. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare. avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . . Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5. prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului.uneori cu intermitente. care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. impachetate necorespunz5tor. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. uneltele sau echipamentul de protectie. Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. Cind maladia s-a declarat. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5. cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5. prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase.lc s :I 1'I \ L I : . Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. La inceput aspectul fagurilor este normal. ~ ale albinelor doici. Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli.

alteori acru sau arornnl. Aceasta este forma clasici de Inca european5. F R Z U ~ ~ cu . SF pare cj. in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. care din alb-sidefie cum este in stare normals. In acest sens.sc5rilor agonice. Continutul corpului se descnmpune si t.i sc!limbfi culoarea. se ingslbeneste. is . f5ra miros. cadavrele sirlt negre.e din i:r. in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat. usor detaqabili. alvei mirosul este de putrefactie. chiar ncgricoas5.lea. De reguli. Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse. ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile.nd cSp5cire . co~sistenta moale. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. lucitoare. mirosul lipseste.m:+n5 uneori un miros de putrefactie. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta. Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R. mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii. 9. se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig. corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5. pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins).rte Ir. 9). b. culoa~ealor ests cenuSIC. corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te).mi r-:?are inchis. larvele bolnave sau n1c:. iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice. corpul schimb5 pozitia normals. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a . Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5. devine apoi galben-cafenie :i in ce1. de ccnsistezjii mucoas5. larveie ernan5 un miros acru sau aromat. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . ! puiet bolnav da loca euro.Ca urmare a mi. Prin deshidratare..

provocate de regulfi de B. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2. sin5tos qi compact. Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. contiutul p5stos.5 cm ! n loca europeanfi. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5. inrudit cu Bacillus alvei. In urma acestui tratament puietul a redevenit normal. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. culoarea lor este castanie. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne. Pn funeie de germenii prezenfi. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice. aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. 2 . Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. 3 cm in loca american5). Mirosul nu este puternic. Paraloca. perforate $i de culoare mai incnisi. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. uneori uqor vfscos. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine.5 g la patru zile interval). ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. care pot f i confundate cu loca arnericana. Diagnostic. de putrefacge sau de clei de timpl5rie. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca.c. 3. Gip5eelele pot fi scobite. El este fnsg nefavorabil . Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. Mai putin gravli d&t loca americanli. Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. fat5 de cca. iar continutul lor este viscos ~i filant. ele sint putin deformate. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan. Exist2 astfel de cazuri. Se deosebe~te de loca european5. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire. filant. dupii culoarea galbenB a larvelor. Prognostic. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. alvei.

5 1 de sirop medicamentos. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. obtinindu-se douii doze a 0. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. aplicate la interval d e o siiptiirninii. atit in ce priveste terapia propriu-zis5. Practic. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8. Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. repetatii de trei ori la interval de 7 zile. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. nu numai cele bolnave. In linii mari.5 g pentru o familie de albine. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect. intr5 si Bacillus larvae. ceea ce este rnai important.5 g streptomicinii. . Tratament. un flacon de streptomicinii. din 7 in 7 zile. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. Terarnicina se foloseste in acelasi mod. cum a r f i eritromicina. rezultind doui doze de preparat medicamentos. agentul locei americane. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. de asemenea. Rezultate bune s-au obtinut. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine. fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii.5 litri) sirop medicamentos. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. tetraciclina. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. continind 1. Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei. se dizolv5 rnai intii in cca. care contine 1 g substant5 activi. b. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. unele virusuri si.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. ~i cu ajutorul altor antibiotice. aureomicina si biomicina. dozele trebuind s5 fie riguros respectate.

Pentru a preintimpina aparitia locei europene. - .in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora.unirea familiilor slabe . In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. . iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta . . . 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . p5duchi etc. sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 . decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator . precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . pentru identificarea familiilor bolnave.s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine .s5 se evite furtiqagul .distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be. Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase. dupg disparitia semnelor de boa15 . precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg . . direct sau indirect.controlul tuturor familiilor de albine. Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i.sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5. s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5. Prevenire. prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. caz de dubiu. d. imediat dup5 mutarea familiilor . . . .Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C.mutarea familiilor in stupi dezinfectati. Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp. aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : . a celor slabe. .dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest.dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat. s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul .s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare.). cu stupinele infectate. acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor. trebuie s i se evite orice contact. . pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi..ora. In acest sens se va urm5ri : . .

respectiv 1 g sulfamid5 plus 0.s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5. precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5.5 g antibiotic. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 . evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte.S. timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr.iirei aparitie. ins5 in aceea~i h aceste situafii. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr. Etiologie. . In alte cazuri.s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5.R. fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase. cit.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil. repetate de trei ori la interval de 7 zile. asigurarea unui cules continuu.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina. a :.S. streptomicin5-sulfatiazol. Loca ameriaang . Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice. concomitent cu trimiterea probelor la laborator. ~i cea europeanti.s5 . care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine. fi intilnite in stupi diferiti. PAR. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine. Pe de alt5 parte. iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U. in anul 1917. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc. h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff. el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur. este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. In asemenea cazuri.necunoscut5 . se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . cele dou5 loci pot stupin5. constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive.

Teramicina sau streptomicina. sl5besc $i devin inactive. au abdomenul balonat. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. ele conflueaz5 dupi 48 ore. Cind imprejurgrile I sint favorabile. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5.5 microni in Istime. microbul isi exalt. In intestinul acestora. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. prin trintori. de form5 oval5. Administrat in hrana albinelor in scop experimental. albsstrui si semitransparente la inceput. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. prin sursele de ap5 folosite in comun. bacilul se inmulte~teintens. prev5zut cu cili de jur imprejur. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. Tratument. rotunde. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe. cum a r fi nosemoza sau acarioza.unor factori neprielnici. ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor. prezint5 diaree. utilizate la fel ca in cazul locei europene. Patogenie.3-0. prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. In ce priveste tratamentul medicamentos. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. . Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. Simptome. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc. paralizeaz5 si mor. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave. Albinele bolnave nu mai pot zbura. Evolutie. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. Este u n microb mic. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor.

SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte. 10). 10. o lung. In anumite Pmprejurtiri. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator. Evolutia bolii este insa benigni. i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore. Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii. Simptome .l microni). iar la 100°C in 3 minute. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0.diagnostic. atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti. unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. Gram negativ.Contagiwitatea redus8.7-1. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj. nesporulat. Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute. p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. Etiologie. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. imboln3virea albinelor. formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite. aspectul l5ptos a1 hemolimfei. boala ap5rind In mod rAzlet. In albinele moarte el tr&ie$te cca. Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului. numit Bacillus apisepticus. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. prin fmputernicirea $i stimularea . pierderea capacitiitii de zbor a acestora. germenul i$i exa1t. lipsa de cules etc. A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside.i vinrlenta. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. este de asemenea . inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane.

Iolne !!un .!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.reqw!rps u u!.a s ~ ~ o m )!.rolsa3e .roun e!$!.x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.r?dap lujs ( y .rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.luaza.rd 'e.q e3 .

Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia. Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. lenti. virusul filamentos. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. Rezistenta virusului nu este prea mare. Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. In afara ultimilor 5. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. capabile s5 determine .aripi innorate". in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid. virusul botcilor negre. virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. virusul din Egipt. Etiopatogenie. paralizia $i boala neagri. virusurile Y ~i X. cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. este in masurii s Z i producii boala. ce se acumuleazti in interiorul corpului.singure sau in asociatie . paralizia (acut. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. puietul viros Thai. cronicii asociat5). virusul .urmatoarele viroze la albine : puietul In sac. transformindu-1 intr-un . dr. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat. L. trecut prin aceste filtre. cronici. In conditiile unei camere rezisti 20 zile. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. virusul din Arkansas. Ulterior. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile. PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului. a identificat ~i descris in total 18 virusuri. boala din insula Wight. in cazul cind este amestecat in hrana puietului. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore.5. In organismul larvelor contaminate. iar in fagurii cu miere circa o lun5. celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti.. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni).

cum ar fi un bun cules de esemplu. respectiv de misura in care *ig. continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig.ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite.infectie veche Simptome. adesea ilescip5cite (fig. acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat. tegumentul se sclerozeazi. ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii. Pe fagure. 12.o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii. l l . de puiet in sac : a . Lar- Fig. h t r . in prima faz5 larva are . perforate.puiet in sac" 37 . Din contrti. cum era la inceput.-. 11). larva incepe s i se usuce. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei. 12).. b . Din limpede. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. acestea devin treptat galbene. pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@. Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. capul avind o tial. acest lichid se tulburi cu timpul. Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. Larve de d. Puietul moare de regula dup5 cip5cire. Evolutie. Fagure cu . Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri. c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului. datoriti descompunerii tesuturilor. mai inchise la culoare.~spectul unei pungi pline cu lichid. celule cu cip5cele infundate.fel de pungi cu lichid. aparitia unor factori favorizanti. ins5 este mai frecvent5 in timpul verii.iniectie recenti . capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5. poate s5 determine vindecarea. f5ri nici o interventie din partea apicultorului.

unde puietul T n sac este practic inexistent. Diagnostic. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. topirea tuturor fagurilor. cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. luind astfel forma unei b5rci sau a unui . trebuie distruse. tetraciclina. In cazul puietului in sac a fost incercat5. Prin uscare. schimbarea mtitcii etc. In caz de dubiu. lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar. Pe teren. incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). cu rezultate satisfdc5toarr. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. pentru combatrerea puietului in sac. tratamcntul medicamentos. sau numai cu teramicin5. cu partea ventral5 in sus. int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor. maladia se manifest5 in perioada mai- . stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. Pentru combatere. de sac plin cu lichid la inceput. Farniliile slabe. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. Tratament. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. Dup5 acest autor. in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante. corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei.vele moartc nu ader5 la peretii celulei. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. In majoritatea cazurilor slnt suficiente. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. puternic infectate. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni.papuc chinezesc". Ca simptome. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8.. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor. Spre deosebire de tara noastr5. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus. asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate .

asigurarea unui cules continuu. . Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali.3 ocazie. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). timp de 10-15 zile. care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. . Simptome. ci de melanozri. din contrii.ioneaz5 diferit. Familiile sgniitoase. a unor ratii mici de sirop ciildut. iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. 0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte.contaminate experimental cu acest virus. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua. ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni.5 qi fa@ de care familiile de albine react. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. aripilor $i picioare!or. in care s-a amestecat vitarnina C. Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. un comprimat la un litru de sirop. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. rezultatele fiind contradictorii. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats. ba. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala. m3surind intre 1 si 5 microni. s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). Antibioticele nu au dat rezultate. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare.iunie. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor. se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. Etiologie. restringerea cuibului. a caror etiologie este putin 15murit. Cu aceast. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti.

:lls lsoj 12 ~.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.aIeurJoue .18eau eleo(6 ..roue .!.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o.rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .rasqo e-s 'lun.rolur.r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.13t?au Fie::q 31) ?UI. ur ap$3unppu! r.reoLu ap a]u!eui ne$uaza.r~ ea~yde @eau q e o q a.10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .rSeau qeoq ap adn.rd n.rd alnasa.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.xo[.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.il 'suld rrI .rnura.rl el !S ! a 'a.Fnleru 121 .rd e yseoltugs ag!uej o-.raurnu lnl.1a3 .u!q~e InJFurnN .rel!paJa ag!zodsip .rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .rolauuras e!l!. lsa3c ug Jelelsuor.iopu!qIe ln.li a.rn$g.rolne !!un ~ d n a .13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas .13a.rl !j $nlnd e-u e:r?oa ..ros ale ai\!s[nAuon [.raqn.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru.r !!z!.!n~nd.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!.: -adur! u?.!u.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.raya.roluj.reol e ~ d ~ l .ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!.id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.108) !.13 gnop g$s!xa (l.xoru o $eA..sap i s elt'I.ra s p ylup eur!.rnj .$!.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue.rode.1124 -rl>a. Je! 'quel~odur! 10.q~e~!uaBuon y.rq!y 1LJap sn!801oled !.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!.13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .r ! .leurJoue e m aleuo!zo.!-n~.rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.r$uad gs!~r.101y.requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.!r.m.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.reoly.ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!.xaan an!8o-[olt.rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a.re!ya IS !. !~~$yur ea.Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F. q .ralneJe3 '!!. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.[ p p .d s u .requr!yDg .~.raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!. I : arunur? r i y.

continu5 dinsul -. matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. ea nu supravietuieyte peste iarn5. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens. Inginerul Vladimir Zaplata din R. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5. manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. Maurizio. Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. de exemplu). provocate fie de mierea de manii. prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave.Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure. Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans. in orice caz. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de .boala neagrSi sint urmstoarele : a. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee.ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor.. Depilarea qi fnnegrirea albinelor. consecutivii unui cules slab de polen . Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare. cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus. fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc. avind P acela~i masiv. Unii autori (Poltev. Chiar dac5 nu am schimba-o noi .infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv. S. reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. P teaz5. ci numai un lichid apos. Alti autori (Kuntzsch. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece. atit puietul. In s f l r ~ i t . iar in anul urm5tor boala nu mai apare. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a . ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te. Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate . Pe de alt5 parte. iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

Seam5n5. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. fgr5 s5 fie ins5 identic.decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight.).S. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic.cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine. Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte. cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U. puietul in sac $i paralizia. El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat. Prezenta acestui virus in Australia. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8. Totu~i. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. . c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India. 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei. boala putind fi confundat5 cu loca.A. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982.

h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. ale acestor boli.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir. urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta. . boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). exist3 boli ce pot fi st5pinite si. Este cazul virusurilor X. care se asociad cu Acarapis Woodi. aSa cum este cazul nosernozei de exemplu.. a1 botcilor negre ~i filamentos. potential periculo~isi greu de depistat . Pentru prevenirea virozelor. toate patru asociate cu Nosema apis . Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir. aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional. concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere.Virusul provoac5 . CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri. urmatii de moartea familiilor. care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . In aceste condivi. a1 virusului paraliziei acute. Din fericire. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite. f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli. care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici. atit de bine cunoscute. infectiile endemice vor creqte. . Y.

punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma .R. dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis. ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii. DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia. hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil.puiet v8ros6'..A. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare. aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968.pericystirnicozii". Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor. ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania. iar in ce priveqte S. P n 1971 in Norvegia. Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de . ~i Canada.S.. in 1934 in Scotia. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte.$i se intsrevte. h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee. in 1937 in Cehoslovacia.U.. Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. in 1957 in Noua Zeelands. In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor. In stupi pot exista multe specii de ciuperci. f n America.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice. fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols. in 1933 in U. schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis. P n 1932 fn Anglia.se murnificg . dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin. Franta. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de .S.

Mraz o observi $i in Mexic.a u ~ 1 ~ s din : 7:" . Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg. Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. ce pitrunde si se ramifies in tesuturi. La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. .3liceliu cu corpi fructificatori . . a ciupercii (fig. invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia. Prin fecundarea de c i t r e anteridie. b fructificaLor cu asce continind syori . h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. Muntenia. 13. de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada. Viabilitatea sporilor este foarte mare. Ranatul. 13). Etiopatogenie. commicelii mascul si femel5. el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv.in California. oogonia . Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial. fn 1970 C. Ascosphncra apis : a . una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin. cuprinzind pe rind Transilvania.numit5 ~i corp fructificator -. Dobrogea si Moldova.sfiminta qi forma de rezistentj. sporii dau nastere unui miceliu. A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. va produce nigte formatiuni capsulare numite asce.. care cuprind sporii . iar in larvele mumifiate ~ i .

zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .aulo?dw!s .xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.[~53qas aqeqaay! a l a u e q .. ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo..a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) .roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ ..xoloa eSue1d .rede el ap !ugurgdys -em e ea.~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .q qepsaju! alam%j a d .r as ezoJajsoasv .a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g .y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3. pepdapPe ap aqsa 'a.rolau~pde!$!.xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& . -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd .(.eaqqu[oquq gzeazy.e Inlaj q aza.alr?uJa! nguad g.mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa. ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '.mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras .xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er.xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.x8oJd peanloaa ' ~ w .1a3a.xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!.A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a. ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.

provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor.U. Amphotericina. Cycloheximidina. Dintre acestea mentiontim : Mycostatina.rognostic. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5. In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind. Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5. In general. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil.. 14.elativ benign. intrucit ea Fig. atit antibiotice. iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. T o t u ~ i . Ttatament. . Griseofulvina ~i Quixalina in Franta . Fagure cu puiet v5ros Fig. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1. in larvele n~oarte .rAspindirea - P. acidul sorbic.A. 15. afectarea cu precticiere a puietului de trintor. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor.boala trebuie considerati gravti. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut. ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare. cit ~i substante chimice. Creind un dezechilibru.cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului . paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S.

S. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2.cite unul la interval de o siiptriminii. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale. inainte de a fi introdusi in stup. Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. de 3 ori. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. se adaug5 2. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . amestecat in 100 g zahiir pudrii. Cind infectia rnicotici este grav3. ploi reci). I . Tratarnentul se repetii de 3-5 ori. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci.5 g teramicinri la 1 kg micocidin. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. destul de numeroase. realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. . Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale. au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval. prin impr8stiere cu mina printre rame. larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi. concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta. peste albine. In concluzie. fagurii cu mari ~i topiti.. La controlul ce se face inainte de primul tratament. dar in alte cazuri.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. se adrninistreazi 100-150 g preparat. Rorninia.in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole. . Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. ultimele la 7 zile. micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. In prima etapii au fost selectionate . rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate. Tratamentul incepe la primele semne de boalri.

prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate. .Profilaxie. epizootologia si combaterea acestei boli. a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. prin asezarea !. .ridicarea temperaturii interioare. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi. puietul poate sii fie infec: tat. constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli. la marea majoritate a larvelor atacate. precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave.limitarea cregterii puietului de trfntor. care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care. De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. cu celule numni de albinri lucriitoare. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific.or la loc Insorit. Astfel. apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani. .reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i . oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis . Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu.nate.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) . Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii. Dreher (1938) observ.mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti. S-a constatat (Maurizio. . Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros. Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure. . SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni. Existi numeroase elemente obscure in patogenia. tinuti in conditii de urniditate. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos. priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . .tupi. ~ de la sol .

localizlndu-se la plgmini. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. in conditiile unor familii normal dezvoltate. Dallmann (1966) a testat dezinfectantul . Opinia autorului. . Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. are un efect fungistatic in vitro. S u b numele de . albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. umectind prin aspersare fagurii. boala este cunoscutS In Intreaga lume. spedei Aspergillus niger. A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval.Fesia Form" omoar5 ciuperca. consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval). adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene. cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte. ins5 evolutia ei este rnai grav5. El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0. Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus.. Taber. p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul.. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind). htr-o m5surA mult rnai redus5. introduse in turte de polen cu zah5r. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. bineinteles.. care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana). ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut.Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic.puiet pietrificat". de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului). agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. aplicat h luna aprilie. El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . administrat pe faguri. Etiopatogenie. Aceasta. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. Dup5 o sSpGimin5. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules. El produce spori. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament.fn se privevte combaterea ascosferozei. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament. peretii stupului $i scindura de zbor. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i.

se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei. Simptome. atit prin actiunea sa mecanic5. cit mai ales prin toxinele pe care le produce. Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. care invadeazii intregul organism.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig. Ca si in ascosferoz5. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. De la un stup la altul boala este transmisg prin albine. Larva se deshidrateaza si se inttireste. Ele se inmoaie. 17). celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. provocind moartea. care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. segmentatia dispare. de asemenea. Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine. continutul lor devine cremos. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. Aspergillus flavus .forma veetativii Fig. acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. 17. Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. dau nastere la miceliu. ceea ce explicg a . In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. intr-un timp scurt. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0.b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. larvele mor dupii c8pZcire.

in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. . boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie . miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare.fundat cu un polen galben-verzui. Corpul se i n t i r e ~ t etreptat. htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. . precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. se inmulte9t.aderenta larvelor la perew celulei . incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. ci sint liberi la suprafata corpului. zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. atit prin distrugerea organelor. Aspergiloza evolueazg foarte rapid. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. In caz de dubiu. contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. cind atmosfera este umed5.consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate . I S . F i g . Datorit5 acestui fapt. cit ~ . apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. Boala se recunoa~teclinic dup8 : . prezina rni~csri anormale. 18).e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta. Fagure ou puiet pietriflcat Combatere. Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte. . Albinele parazitate sint agitate.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet . Miceliul traverseazi peretele intestinal. Diagnostic. sub form5 de mici pete verzi. prin i otrAvurile pe care le produce. Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. paralizeazg ~i mor in citeva ore.

vaginului.H"). folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben.5 qi spori ovali sau rotunzi. Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave. acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5. dar care. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. o batisti3 umezit. este de origine bacterian5.. a utilajului si a solului. Prin intermediul n contact cu albinele. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e . Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator.. se 1ocalizeaziI In aparatul genital. preculn qi sporii ei. Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza . topirea tuturor fagurilor. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii. unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. Melanosella mors apis. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei.melanoz8". Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc. inclusiv pe plantele entornofile. au diametrul de 0. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. De aici ciuperea ajunge $i la matc2. Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg . se gisesc r5spinditi in naturi. au abdomenul mgrit. . m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc. Etiologic. care hpiedicii depunerea ou5lor. care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg. iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor. Boala evolueazi de regul5 Incet. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte.5 melanoza . M5tcile bolnave inceteazi ouatul. p5trunde f n glandele salivare. Tratamentul melanozei nu este cunoscut.qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective.5. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor. eel putin.. Ele sint apatice. arderea albinelor moarte. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre.5 mrn T i culoarea galben5 deschis. dezinfectia stupilor. Din intestin ea trece in hemolimffi. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. fn 1936. Personalul care manipuleaz. Simptome.BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. spre deosebire de prima formi (numit. ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate. producind sterilitatea acestora. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5. Patogenie.

sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg). 19). se inmultegte gi produce toxine. Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular.4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime. I n rnijloc.contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). eu dimensiunile de 4. Nosema apis este un parazit unicelular. refrigerent. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg). provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora. n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal. incolor. Etiologie.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor. cunoscutA I n lumea intreagi. care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. unde se hrhinegte. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5. identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis. sporul are un nucleu format din doi noduli. In momentul &d sporul n intestinul albinei. form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig. Dup5 colorare el apare constituit dinrig.5-6. el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult. capsula polar5i .numit. 19. din care cea mai mica . iar la exterior el este In@- . mai mult sau mai putin str5lueitor.

unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. in polen. care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri.nucleu . Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : . la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet. 20. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 .m e m b ~ a n 5 . Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. Datoriti in primul rind acestei membrane. in albinele moarte 11/2--2i/2 luni.4 .folosirea unor stupi. albinelor gi a1 unor paraziti. urmate de paralizie. Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. MZitcile. in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore. ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte. Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana. puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: . Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1. folosind faguri. de . Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare.unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala . in miere. 20). sporii posed: o mare rezistenti. faguri goi. Astfel. difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins.s m l a s m g .capsula polar& pe cale nervoas8. prin roire. la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore.lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. . Structura sporulul de Nosema apis : I . Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi. provocfnd tulburiri de locomo~e. pe pereG stupului etc. in timp ce toxinele actioneaz: 5 . diaree.. majoritatea farniliilor din stupini sint. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului. Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului. contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. prin furtigag.Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig. precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce. . mai ales prin intermediul excrementelor diareice. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav. war .

administrat unei stupine cu nosemoza cronic3.a. In ce privqte nivelul infectiei unei n U.18OIo din albine sint stupine in cursul anului.U. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu. producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o.G. cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului.U.S. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni.R.8. 80°/o din stupine sfnt infectate. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc. S.D. este necesari. s-a constatat cg I n octombrie. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S. intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice.S. ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca.. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic.A. cind dinamismul acesteia scade. Patogenie. inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc. Dr. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala. fapt ce justifici atit tratamentul general. Pentru infectate in martie. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol.. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice. favorizead aparitia diareei in timpul iernii. interventia unor factori favorizantf. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6). contanlinate. provocate de diverse cauze. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. 50°/o).A.asenlenea. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8. In unele tAri (R. Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup. luna iunie reprezints maximum de infectie. prin urmare.infectate.

. contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. la familiile puternice s i in sezonul activ.chiar recunoscuti. Conditiile climatice nefavorabile.uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - .mai ales in a doua jumitate a anului -. De reguli. prin lipsa culesului etc. maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi.bieza). Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate. Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). care h mod normal traesc 5-8 ani. formarea exagerat5 a roiurilor artificiale . ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. reprezentate prin ierni lungi ~i umede. PBstrarea I din diferite cauze. La mAtci. adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. care s5 le deosebeascii unele de altele. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi. Dup5 cum se vede. ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp. iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni. imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze. b. n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5. singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. In general. 3[n formele latente de nosemozil. dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave . frecventele schimbari . fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. In acest sens s-a constatat c5 mitcile. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase. avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii. - Simptome.lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic). precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale.

care slibegte din ce f n ce farniliile respective. . sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. Diagnostic. care impiedics albinele s5 ias5 afari. Spre sfirgitul perioadei de iernare. abdomenul umflat. iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului . condim climatice nefavorabile. paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse. sernnele de boalii devin aparente. deocamdaa. in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. nosemoza se acutizeazg. f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. In plus. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele. favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi. . executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu.gi. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. tremuriituri.depopularea farniliilor. Ele prezintii frecvent diaree.prezenta albinelor moarte sau bolnave. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. paralizie. apoi inceteazi complet sii ouii. deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. consecutiv. de asemenea. Ele diminueaza depunerea de puiet. odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. temperatura din cuib se ridicii. mitcile incep s i depuni puiet. . contaminarea in mas5 a albinelor. se string in grimezi pe firele de iarb5. . In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. fn prima parte a perioadei de iernare. dorrnitind intr-un colt de fagure. boala este de asemenea latenti. familii slabe cu rezistenta scizutA). aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. Aspectul excrementelor este apos. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte. inainteaza tfrindu-se. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . eliminind excrementele in picaturi sau in jet. de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete.

in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir.medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5.. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor. bine ingrijite.uri. rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig. . 21.5 g substants activii (fumagilini). rnai ales. Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. de existents factorilor favorizanti. cel rnai cunoscut este preparatul numit . Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. fn ce priveste tratamentul medicamentos. in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. Inainte de aplicarea tratamentului. farniliile slabe vor fi unificate .sau grav atunci cind familiile sint slabe. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. . dacii este si puietul afectat etc.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii. hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup. intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt. tn care antibioticul se amestecii. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave. Nosemoza este o maladie gravii. fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol .Furnidil B". . datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate. v. in polen sau pe peretii stupului. nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag. mortalitatea provocatii. ci. Privit prin prisma acestor consideratii. in miere. iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil . De regulZi. Tratament. Prognostic.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei. plansa color).

cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare. de patru ori. presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. Consider5 c5 . kg zah5r fntr-un hrinitor. care se ames!tcc5 cu 11. cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. administrate in sirop 2 : 1. in problema nosemozei. administrati in 1-2 reprize. Hrgnitorul se acoper. intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. distribuit2 in 4 portii de cite 0. Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni.din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. Dr. la interval de 7 zile. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. Practic.5 g Fumidil B. Existti cerdtitori (Hanko. Pentru acest tratament. care se urnple ce const.75 kg miere c i l d u e . din care se va da fiec5rei familii cite un litru. R.25 g Furnidil B. In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia. S. respectiv 1 flacon la 12 familii. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). R.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1. frimintind plni se obtine o pasti. Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3.5 in perioada februarie-martie. Kostecki. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine. revenind deci cite 3 litri de familie.500 kg la o s5ptimin5 interval.25 kg zahiir tos. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. aplicate cPte una la 7 zile interval. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. Cind combaterea nosemozei se execut.

in R. in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase. ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios.astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci. realizeaz5 vindeciiri clinice.dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate. Operatia va fi fiicut5 cu formol. acid acetic glacial sau sulf. un compus sulfo-mercurial. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5. . Se consider5 cii doi litri din acest sirop.. Astfel. Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R. r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5. . K. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. sinonim cu Fumidil %. 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop). S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice . ins5 n u sint in stare sii distruga sporii.inlocuirea mjtcilor . s-a dovedit ins5 toxic pentru albine. Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack. sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid.inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri . Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. fn afar5 de Fumidil B. La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup.05 g pentru o familie de albine. Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0. iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine. P. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : . conform metodelor descrise la capitolul respectiv.ardcrea albinelor moarte . Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. anexelor ~i a vetrei stupinei. sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. .reformarea fagurilor p5tati de diaree . S. . aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra). . Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. administrate cite unul la 3-4 zile interval). care deqi permite obtinerea de vindechri. Noselid etc.Apimicinii -.

Michel. salvie. Prevenire. etc. pornind de la ideea c5 sporii de N.La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. 511981 a1 revistei . dsvin sterili. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. recornand5 otetul din cidrul de mere 0.difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine). 3 4 rarne cu puiet). pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. Curativ ( i n cazul infestatiilor acute. Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5. Simanuki.. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca. timp de 24 are la 37OC. ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica). se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor. plus 200 g brinca-ursului.acutizarea formelor latente de boal5. Temperatura de 4g°C.patrunderea bolii in stupin5 . timp de 24 ore. public2 i n nr. White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud. . 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup. Preventiv. . Cautwel. N.A $i insorit5. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale. .S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : . cimbriqor. Knox $i Herbert (1970). in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. pe o vatr5 ad5postit. din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. ridicati la 40 m a de la sol. . mu~etel. De asemenea. Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu.5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5.

s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. Din punct de vedere legal. prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine.s5 se evite furtisagul .s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii.s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit.s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine.direct sau indirect cu alte stupine infestate. iar stupii in fiecare an. murd5riti de excremente . s5 nu se foloseasc5 faguri vechi. . miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii. . De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. rnai ales la inceputul primiverii. respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . Tinind seama de acest fapt. iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi .s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite. s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. supusi restrictiilor sanitar-veterinare. sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani . . de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet. . .sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine. cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei. . Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine.Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact . aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils. faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine . . insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante . conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . in cazul cind ele sint inactive . cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave .

fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. Patogenezti. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. unde se inmultegte prin diviziune. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. chistii sint elemente rotunjite. Boala poate s5 apari fie sub form5 . stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. ci numai chisti de amibe. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. in anul 1916. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. probabil. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor. format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. Ga aspect. Etiologie. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. spre deosebire de nosema. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen.

care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza. masculul avind cca. Aparita amibiozei acute este consecinta. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci. sub form3 de jet. prev5zut.de obicei la hceputul primaverii . de culoare @lbuie. lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. sint agitate. in mare mgsur5. fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi.D. In Franta de exemplu. Capacitatea productiva a familiilor scade.. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. Earacterul diferenpal a1 acestora. Belgia. puterea lor slabegte. Austria. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria. In momentul in care sint prinse. P. R. In afar5 de aceast. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor. Simptome. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni.. excremente apoase de culoare ggbuie. R. numit Acarapis woodi. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori.iar femela cca.F. Polon3 $i R.latent& putin pggubitoare. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave. este conturul dublu a1 membranei lor. Elvetia. Cehoslovac2. Din ou ia nqtere o . Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. S.G. pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time. Tratamentul nu este precizat. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. Acestea din urmi au abdomenul milrit. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. R. Rennie.G. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S . acarapioza este r5spindit8 fn Anglia. aceste albine elimini. Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. a unor situatii favorizante. Corpul lui este oval. in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. Etiologic si patogenie. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante.3 tarti. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte. fie sub form5 acut5 . fn aceast5 situatie. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. populatia se reduce. Au fost Encercate diferite medicamente. intre care Fumidilul B. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. furazolidona $i diclorooxiquinaldina.

polen. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului. din lips3 de hran5. cu care se hr5nesc. Cauzele care determin5 o form5 sau alta . Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice. La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi. toxinele eliminate de paraziti. ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig. ceari. iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore. FEMELA MASCUL Fig. 22 . b .fata dorsal&. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. prin faguri. Evolufia.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a .maximum 10. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. miere. prin trlntori sau roiuri. inaparent5 sau sub form5 acutg. 22). intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile. unde depune un nurn5r redus de outi . hainele sau uneltele apicultorului. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral. numai cfteva ore. Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor. probabil. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase.larva.

pot apiirea semne de diaree. Evolutia este influentats de virsta albinelor. ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. albinele nu manifest5 sernne de boali. orificii care se micsoreazg cu virsta. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor. in aqa fel hcPt In primiivar5. In forma acuti boala devine vizibilg. se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare .latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. desi fac incerclri disperate in acest sens. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle. albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi. aripile sint departate. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta. ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. pe m5sur5. ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura. I n general. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii. La familiile bolnave se constat5 . datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. iar restul infesteazl albinele tinere. prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. In stupi ~i in fata stupilor. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave.iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . cit si familia in ansamblu. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. marea majoritate a albinelor mor. Uneori corpul este cuprins de tremuriituri. sau moarte.indeosebi la albinele bitrine -. acestea s Simptomatologie.in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . Totodati. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . ce ele eclozioneazl. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8. abdomenul umflat. De asemenea. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. In cazul cfnd nu sint tratate.

In mod normal. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. prezini% tremuraturi ale corpului. 23). s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne. care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. Diagnostic. de culoare alb-sidefie. Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A.inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. \Vise ~i C. i ~ pierd i elasticitatea. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. H.iernare printr-un consum exagerat de hranti. unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. de pe faguri ~i nu de la urdini~. 24). avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. tin aFig. Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . . mortalitatea in mas5 a albinelor. exprimind dorinta inst. F . Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig. peretii traheei sint elastici. Mai mult. 23. 24. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. In timpul verii. devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. : ! . h general. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. precurn si un numiir mare de albine bolnave. m o d i mici inainte de a muri. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. ce predispune la dizenterie. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. R. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate. respectiv c5 ele aveau aripile deschise.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. inainteazi in salturi.

ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape. anotirnpul.impregnat In benzi de hPrtie de filtru. proba este suspects de aeariozg. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse.P K. a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii. B. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi. Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene. aplicate i n funcpe de o serie de factori. 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0. Cind traheele prezinti modificgri anormale. pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie. transvazarea ~i tratmentul medicamentos. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. precum si a celor care apar rtizlet. In caz de infestaoe. avind in vedere existents formelor latente de b o a .Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul. (esterul etilic a1 acidului formic). puiet. sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui. care nu pot fi recunoscute. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. intr-un teritoriu considerat indemn. Sacrificarea.. Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul. Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte.E. moment in care ele se diskug. puterea famililor. .. Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat. aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea.s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . Tedion ~i etildiclsrbenzilat. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze. condivile naturale etc. acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat. El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl . Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit .FolbexU. Mittel". 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare. neinfestate. a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda.F.descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori. Tratament.. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite . miere sau polen. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte.DelacanU sau ... Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala.

Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E.eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ. ins5 nu are efect asupra ouglor.se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib. Avfnd h vedere lungimea tratamentului. pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme . De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate.tru tratamentul unei familii de albine. . .se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath. VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor. care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate.se controleaz5 prin ascultare. TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi. mai ales dacg acestea sint qi slabe. ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) . la interval de o s 8 p ~ ~ 5 .Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul . .stimularea depunerii de puiet. Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente. asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului . prin unirea Zor. respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu .distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului. Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi.psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice . Aceste masuri constau din : . refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur. pentru a valorifica tratamentul.se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul. Specialistul olandez In dome- . unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave. produs5 de un acarian din familia Varroa. nimfelor qi larvelor. cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave. atft in stupina afectat5. Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : . toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 . . . care s5 duc5 la uzura acestor albine . P r o f i l d e . nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. se inchide capacul stupului : . . Jacobson in anul 1904.

astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate. Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni. ordinul Acarieni. Ulterior. in general. Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele. temperatura ridicat2i din tirnpul verii. Masculul adult este mai micdecft femela.S. Italia. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti. trecind in final pe albine ~i trintori. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est.a. C. . el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria. Localizat la inceput in insulele indoneziene.G. P. (Paraguay. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig.. precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni. Iugoslavia. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. El moare curind dupii irnperechere. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia. ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor. Bulgaria si tot in aceast. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5. plansa color). c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat. Argentina)..l mm ~i lat de 1. in anul 1967 este diagnosticat oficial in R. transversal oval.niu! acarienilor A. v. De asemenea. abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor. In anui 1964 el a fost descoperit in U. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor. clasa Arahnide. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. fapt ce denot. Varroa jacobsoni (femel5. 26. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora.). Etiologie. 25).R.6 mrn. are o form5 rotunda. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe. primele larve parazitate sint cele de trinFig. Franfa etc. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului. partea ventrd5) tor. unde tr5iesc albinele indiene.S. familia Dermanissidae.) si in America de Sud (Brazilia 7. in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni.5 perioadii a fost semnalat in America Latin. lung de 1. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode. R.F. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. 25. Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte.

ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. fntr-adevar. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. albinele rezultate sint neviabile. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale.3O/o din greutatea larvelor crescute. Pentru a evita aceast. iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. plan95 color). inseamn5 maximum 0. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas. populatia parazitilor s - . La sante de l'abeille nr. Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. v. aparitia diareei. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. Popravko. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine. producfnd un consum mare de hran5. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. moment ce coincide cu producerea primelor daune. 27 ~i 28.5 situatie. Se considerg. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. pe un trintor 7.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie.000 paraziti vii. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. ea prezentind un mare interes biologic. c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare. cind trintorii nu au dispgrut.000 acarieni consum8 cca. capul qi picioarele diforme. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5. cu viabilitate redus5. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare. A.Patogenie. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine. inseamn5 c5 cei 10. puietul mascul dispare. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. presupunfnd c5 in colonie exist5 10. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare.3 mg greutatea medie a unei femele). au aripile nedemoltate. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce. consecutiv. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici. pentru o colonie de 2 kg albine.

In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor. Alpatov $i A. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului. de asemenea. datoritg contrastului de culoare. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor.000 fernele Varroa. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. V. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. v. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o . odat5 cu albinele pe care se afl5. fn realitate. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. albine. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. 29. pe care parad v i se vlid cu uqurintg. Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V.10. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5. Lange) decft de 1720 ori. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. familia nu mai poate fi salvat8. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. plan55 color). de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. B. In ceca ce prisegte trfntorii. acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune. Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. h plus. de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat. fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . In perioada urmiitoare fns5. mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. oval longitudinal. Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). dep5qind astfel la multe familii.

timol.in interiorul celulelor aparent shiltoase. jacobsoni pe nimfe. fum. datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine.S. varajin. : folbex V.G..foaie de carton sau de plastic.o activitate generals slab8 . varritan. . acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca. varroatin (amestec de acaricide. . timol. . pulberi sau aerosoli.Austria : folbex V.Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). Toate aceste cauze. : Utilizeaz5 fenotiazinl.F.Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp. . .Bulgaria : naf talin5. . administrate sub formi de vapori. . acid oxalic.R. acid formic. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids). fenotiazinl. m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : .S. folbex V.A.5 mm.. acid formic..Olanda : folbex V.U. localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace.puietul imprg~tiatpe faguri. Tratamentul. precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol. pulverizat intre rame sub forms de aerosoli). li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii. degajind un miros gretos .albine $i nimfe moarte. naftalin8.R. . timol. - . simple sau fn combinatii. Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor. c5plcelele Infundate $i perforate . Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru.in unele din aceste celule. . .Iugoslavia : folbex V. . se pot observa nimfe moarte. 2. . femele de V. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate. care s l retin8 albinele sau larvele moarte. se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : .. Ca simptome din partea familiei de albine.A.pe scindura de zbor qi pe fundul stupului. precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase . in stadiul de putrefactie.A. tutun. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide. inainte de a putea fi descoperit qi distrus.A.ponta mritcii redusti . dar s2 permit5 trecerea parazitilor. Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz). A.

in functie de puterea farniliei) prin urdinis. dupi aprindere. Conform instructiunilor oficiale.S. timolul este utilizat in U.5 cm diametru. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag. . aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei.China : naftalinti.Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis. . in functie de puterea familiei. Stupul se inchide pentru 20-30 minute. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?. si Bulgaria. chiar daci nu antreneazi moartea albinelor. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. sub formi de pulbere. Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina. . Dupi cum se vede.S.S. ochelari ~i masci. Acidul formic. Sub form5 de pulbere.2 de un fir metalic fntre rame. in cantitate de 10-15 g de familie. Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina. cind temperatura este peste 13OC.25 g pentru fiecare rarn5. precum ~i toamna. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1.S. fie atirnat.R. fie pe un suport metalic (unul. . Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars. naftalini. operatorul s5 poarte minusi. fiind lasate in stup toat5 iarna. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval. sulful qi tutunul.. Naftalinu. sulf. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg. de 2 ori la 7 zile interval sau. Timolul. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. nicoting. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. de 3 ori la 4 zile interval. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. galecron. prevgzute cu un fitil de bumbac. danikat. doui sau trei comprimate. in cazul unei contamingri mai puternice. in cantitate de 0. arnitraz. fn U. in perioadele fGr2 puiet. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie.R. Produsul.Tunisia : fenotiazing. danicoroper.Japonia : varostan. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. sulf. fn prealabil. la peste 20°G si. micasin. acidul formic. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii. timolul.

Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung.R.R.fn U. Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor. dteva fumuri prin fiecare perete. se deparaziteaz3 numai albinele. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. nicotin5 plus alte produse. In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C. in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor). .S. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut. motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav. pentru a fi curatati de puietul most . acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm.S. Tutunul (nicotina). Sulful. operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm). doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup. raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval.S.5-10 microni) picfituri de lichid. fn China.l-3 mm pe secund5. Este folosit in China. Cercetgtorii din U. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . electrizate la suprafa@.S. in special toamna. intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii. De regulti. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2. India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie. seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3). 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta. nicotina este folosita incepind din 1962. Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate.

peste albine. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. prezenta sau absenta parazitilor. El este un preparat concentrat care. o canti- .R. intron stupi. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. F. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor. porumb. Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. capabil s5 desfach ghernul albinelor. denurnit Sineacar.S. Pentru combaterea varroozei. pe care femelele de varroa ~ i . Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). metoda se va adresa puietului de trintor. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. cu ajutorul unei linguri. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului. Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C).S. Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8. a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri. orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. conform prospectului. diluat 2"/0 in a$. dup5 ciipAcire. h U. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C. dr.5 kg fAinii. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5. In caz de diagnostic pozitiv. Prof. dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului.fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. se imprii~tieprintre rame. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. Ruttner din R.a u depus ou5le. chiar la o singuri farnilie.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. si a varroozei in special. se trateazii Pntreaga stupin5. a fost cGpbcit. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine. adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul. In acest caz. soia. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. far: a se inchide urdini~ul.

tot la interval de zece zile. Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna. cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. comensali). carantinarea stupinelor infestate n u . daci este cazul. in funaie de puterea familiei de albine. . - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. . hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@.pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. form8. obiective ce pot fi atinse prin : . f i r i a se inchide urdini~ul. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine. h situatia cind varrooza s-a generalizat. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului). Profilaie. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. tratamentul de primivari nu rnai este necesar. in zile cilduroase. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. exists mari diferente fntre ei. furti~agului ~i rAt5cirea albinelor . paraziti care gisesc pe corpul. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul.aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 . Ca dimensiuni. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara.~ irnai ggse~tejustificarea. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . structuri gi obiceiuri.tate de 100-150 g Sineacar diluat. evitarea roltului natural.

1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G.S. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic.97-1/0.Revista "American bee journal" nr. China qi Vietnam. fiind deci mai lung3 decft latg. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0. in Malezia.az. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia. cerana ~i dorsata.R. trintori. el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine. altele decit varrooza gi acarapioza. Corpul ei este acoperit cu . Indonezia. America de Nord. Agentul cauzal. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere. Mexic.530. Europa.58 mm. America de Sud Africa. Ulterior. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi. ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U. Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni. Africa. America de Sud Asia Europa.S.da apls acarianulul I.

Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti.51 mm. Indivizii tineri sint de culoare gilbuie.8 mm. o data pe lung. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid. rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg. acarianul T. . clareae constau din tepi (periqori rigizi). clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi. Tr5sBturile caracteristice ale T. car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti.88/0. 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor. PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe.iar cantitatea lui diminui continuu. s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen. cu dimensiuni de 0. Sevilla (1963). Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat. La o agresiune mai tardivi.2-0. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981). fn 1975. Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare. larva i ~ i poate continua metamorfoza.Atvol si N.t. dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor. A.5 mm. astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical. clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa.r. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. Dup5 V. Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. . pe arnbele fete. . In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t . Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. Lupta Pmpotriva T. lar- . Larvele mor in perioada de dupg cipicire. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e.i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati. femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire.Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. dimensiunile sint de 0.nurneroqi b p i . in care mitcile depun puiet tot timpul anului. Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile. La mascul.si. iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1.

Atit In India cit $i i n Thailanda. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. Corpul lui este aproa:r. forma oval5 $i miisoar5 0 . Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974. trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. care este format din 5 segmente. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. rnai rar T n Estremul Orient. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera. Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. intregime cu perisori negri. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. Capul. cu dimrnsiuni de 1. foarte mare in rapori cu restul corpului.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele.vele prezinti un aspect priifos. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. 30. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani. In continuarea metamorfozei. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile. numit5 Braula coeca sau popular. p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. Est. din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse.n sfcric. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor.7 mm. Pye. paduchele albinelor. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir.motoza este periculoasi pentru om. Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. vezi p l a n ~ a color). . El are culoarea bruna. aSa Incit. Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul. fn care ele trGiesc si se dezvolti. acopcrit ir.E) mm. Primavara. larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976). care pot fi extrase cu usurint2 din celule. EUVARROOZA Agentul patogen.5j<O. 8 X 0. de culoare brun-roscat5.

Tratament. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle.uneori. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. In cadrul stupinei. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. d. Obiceiul este putin eficace. nu numai la matci. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina. trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim. Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului. sineacarul. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. b. Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. pentru a evita reinfestgrile ulterioare. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. prin albinele hoate. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. Operatiunea sii fie executatii seara. In interiorul familiei. atunci cind toate albinele sint in stup. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul. fenotiazina. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. camforul. ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. c. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. Stupul s8 fie bine etan~eizat. e. excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. De asemenea. timolul . De . Indiferent de substanta folosit5. piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. naftalina. In acest scop se folosesc diferite substante.

nimfe ~i ou5. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei.operatiei propriu-zise. care nu mai scot fum. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. cu putin timp inainte de inceperea . introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. In ceea ce priveqte timolul. Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile.in c e n u ~ i ualburiu. iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri.In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru. pentru a nu produce oxid de carbon. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. dirijind fumul in toate directiile. Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi. se reduc urdini~urile la 1 cm. Se tine stupul inchis cca 5 minute. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. distantindu-le ramele. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm.cum este la inceput . Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. operatia se repetil $i h zilele urm5toare. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui . care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele. care este un gaz otrilvitor. inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard. . acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor). Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. procedindu-se in acelaqi fel.asemenea. dupii care se astupii urdiniqul. se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. 'impirtindu-le in loturi de cite patru. se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5.

dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . ornida inceteazg hrsnirea. In timpul tratamentului. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile). Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis. pe care in final ii consum2 in totalitate. dup5 care metarnorfoza se termins. fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare. prin faptul c2 moliile nu . Masculul este mai mic. in gramezi de cite 100-200 buc. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. s5pind numeroase galerii in faguri. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. in cantitate de 50-120 g. La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. care timp de cca.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. 14 zile. repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile. care descompune celuloza. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. 30 zile (intre 20-45 zile. incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2. 1000 ou5. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. In nimf5.au la dis- . pe care le atac5 numai in faza larvar5. se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. consumind fiecare cite 0. datorit5 unei secretii a larvelor. provocind tuse qi uneori arneteli. 31 vezi plansa color). in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. cu lungimea de 9-17 mm (fig. pe care le lipeyte pe faguri. fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca. Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. recheaz5. desi este un acaricid specific.4 g ceara).de cca. reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat.. nurnit8 popular g5selnit8. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. Este vorba de molia de cearg. GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul. prin ei se impecare atrage femela. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn. iar in plus se administreazg mult mai uvor. Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. In realitate pagubele sint mai limitate.

Astfel.la temperatura de 0°C larva. . in scopul evacuarii acestui puiet.de curgtenia din stup. Fig.puiet tubular'' . Femela depune 200-300 oui. qi 120 zile in medie la 20°C. pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor. Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte. In acest sens s-a constatat & : . cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. 44 zile. prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor. de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib. 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare.. . precum si a puiei%lui de albine.pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori . iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei.la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 . dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. 32. . (Fig. 0 familie slabi nu poate impiedica - .dupg Borchert). sub form5 de puncte negre. de dimensiunile stupului si urdini~ului. Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (. conditiile de mediu.albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . din care ies larve. in special temperaturile joase care frineaz. . Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare.5 dezvoltarea insectei. nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5.la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore . la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C.

putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. este utilizat5 cu succes. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin. Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. asigurarea cur5teniei interioare etc. care aetioneazi prin contact. ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . f5r5 ca noi s5 ne d5m seama.a poate produce pagube. In plus. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite.cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini.). atit in stup. In Hrie tropicale. c5ci acest gaz nu este ovocid. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. este distrusB ineetul cu incetul sau. . Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. in unele cazuri. clorura de methyl. abandoneazii stupul. rezultat5 prin arderea sulfului. Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl. o mare parte din puietul mort. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h). cuiburi strinse. in final. comercializat3 sub numele de D. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi. f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen. c9t gi de la o farnilie la alta. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul. 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi.rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. EDCT mixtur5 etc. ntz poate evacua puietul mort qi. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul. ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. 209 prezintii toxicitate pentru om. Anhidrida sulfuroasii. daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte . suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. dulapuri sau camere). cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni. dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise.

lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. Pentru combaterea ggselnitei. Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari. Oricare ar fi produsul de conservare folosit. Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete. cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat. Inainte de introducerea in stup. metodA care dg rezultate bune. Naim ~i D. dulapuri sau camere de depozitare. speciali~tiiM. fagurii se introduc in corpuri de stup. dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. 0 alt8 metod5. cel de jos fiind lasat gol. mucegsiesc. Se rnai pot conserva . Tinindu-se ouile la incubator. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. De mentionat c5 fagurii vechi. sub protecva albinelor. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. S. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). luind mfisuri impotriva soarecilor.tamorfozei insectelor dgunstoare. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. Dup3 zvintare. operatie care se executg in aer liber. Depozitarea se face in locuri ricoroase. ins3 iarna. iar flaconul s5 fie bine inchis. inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. In acest scop. Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC.

Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine. fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor. In lipsa altor rnijloace. . o familie de albine atacat. multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire). pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb . scotind manual din faguri larvele. In schimb.2 de ggselniw nu poate f i apiirat. Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice. pinzele $i gogoqile parazitului.o cu albine din alte familii. americanii raporteaza (Floyd C. c cu B. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer. pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA.).fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.Bacillus thuringiensis -. pentru a putea s A se apere singur8. care nu este periculos pentru albine. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid.2 efectiv ci numai ajutaa. cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile). restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali. S-a preconizat in acest sens o metodg biologics.

Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme.BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului.tratament. fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile. intoxicatii cu substante chimice. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc. provocata de nosemoz8. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. care distrug un nurngr mare de albine. varroozii etc. Simptome. Prognostie . In majoritatea cazurilor. 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. boala de pAdure. nu au miros. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor. ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. M5surile care se recornand5 sint . La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. . 33). fapt ce provoaca moartea acestuia. o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. larvele nu sfnt lipite de peretii celulei. Poate fi intPlnit5 primiivara. In toate aceste situatii. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni.

eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8.~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii . cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. Fig. ele consum5 mai mult5 hrans. . datorit5 timpului nefavorabil.zgomotele provocate de p3s6rile de curte . albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni.mierea de man5 sau mierea fermentati.introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau. Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5. . excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire. f n conditiile unei iern5ri normale.care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --. In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii. fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg.strimtorarea cuibului . de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu . cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. prim5verii timpuriu . DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte. 33. se vor lua 1-2 faguri c. .pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -. in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor. . Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. ele sfnt evacuate P n interiorul stupului. h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : . datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5.

cind timpul s-a incilzit. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. . cu sirop cildut. excrementele sint apoase. Tratament. la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar. cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . Cind diareea este produs5 de zgomote. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit. Cind afectiunea este constatat5 din timp. Cind pierderile sint mari.familia slabii. Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. fenomene de intoxicatie. fln mod obisnuit. Presind asupra abdomenului. . care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. pe faguri ~i pe stupi. ridicind . datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie. excrementele sint eliminate sub form5 de jet. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. In stare proaspiti%. Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. de asemenea.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . . pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. Simptome. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. zah5r candi sau. de culoare castanie. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8. In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. care neliniqteste familia de albine . cu miros de putrefactie. prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. manifestate prin diaree $i. se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie.lipsa mitcii. La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor. pentru prevenirea infectiilor secundare. care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator.curentii de aer qi umezeala ridicat6.. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume. se inl5turg sursa acestora. Prognostic. prognosticul este favorabil.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase. provocindu-le moartea prin asfixie. .

rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree. . . In unele din aceste boli (paratifoza. boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. . uneori. datorate unui dezechilibru nervos. lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului. familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. le fac total improprii pentru reproductie. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5.amplasarea stupinei in locuri adgpostite. ca de exemplu septicemia.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative. Pe lingi aceste deosebiri calitative.acarioza). prognosticul este grav. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare. produse de cauze normale. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine. Daci timpul este nefavorabil. paratifoza. Albinele moarte se aduns ~i se ard. fn altele (nosemoza. ce le influentea22 aptitudiniie sau. nosemoza. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. Pe ling5 aceste afectiuni. . mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri. amibioza) prognosticul este favorabil. acarioza etc. unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine.introducerea la iernat numai a familiilor puternice. . *.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea. de naturi neinfectioass.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. amibioza. melanoza. sB se faci intr-o camera inc5lzit5. se va ciuta ca zborul de curstire. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie. uscate si ferite de zgomote .

avind aspect de inel. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule. Polen sau nectar toxic. deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. in majoritate sau In totalitate. c. incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie. Scoase din zona respectivii. . din trintori. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. Mai mult. pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate. denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate. ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari. pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. Acest fenomen. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. mai des intilnitii este . ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b. apoi nu mai ou5 deloc. cunoscut sub nurnele de . au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers. care poate avea caracter temporar sau definitiv.. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey). dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. d. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. In toate cazurile. dispus de manier5 compact5. Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat. De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. De asemenea. Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. cind nefecundate. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5.Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. numirul acestora din urm5 crescind rapid.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor .puiet bombat". const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. aceste mstci au revenit la normal. o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. fie QnOr cauze patologice. cum ar fi neimperecherea.

datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. f. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului. provoacil comprimarea c5ilor genitale. c. Formarea d e calculi rectali.. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. . Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. Aplazia warelor. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. a unuia sau a ambelor ovare. Dintre acestea. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. cel rnai des fntflnite d n t : a.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. e. d. care Impiedic3 depunerea ou5lor. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare. Miitcile care prezint5 aceast5 . ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. Aceste m5tci sfnt sterile. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii.afectiunedevin cu timpul complet sterile. Este o anomalie de origine somaticg. impun schimbarea m5tcilor respective. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. Afectiuni ale tractusului intestinal. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. b.

5 de timp. nectar toxic sau cu miere de man& 2. datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine.cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente. datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. precum si in conditiile agriculturii intensive. albinele sint obligate. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase. polen sau man6 devenite toxice din cauza . dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8. aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1. care pot f i numite $i otrgviri. provocate prin hr5nirea cu polen toxic. cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. In regiunile cu climat temperat $i regulat. parazitari sau micotid. cu caracter secundar.cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor .5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale . In lipsa unei hrane de bunti calitate. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : . care au dus la diminuarea florei spontane. pentru a salva viata familiei. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13.cele care rezult. intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare. ale afectiunilor de naturi microbian8. Spre deosebire de manifestArile toxice. . . Intoxicatii de origine naturals. sii culeagg un nectar.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important. Dupii fmprejuririle in care apar.

intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). digitala. de California). steregoaia. mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@. care a u u n aspect caracteristic. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare. stejarul. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. intr-o f a d mai avansatil. Altele. laptele cucului. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior.) $i cg. se mi@ greu. Cind intoxicatia se datoreazl polenului. nemtiprul de cimp. castanu1 etc. In timpul sezonului activ. In general. teiul. in consecint5. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw.a. ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie.floarea broaqteascti 9. De asemenea. salvia. prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit. ceapa.. Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator. fac salturi mici. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. floarea broqteasci. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. asemenea intoxicaoi s h t rare. Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . Cind intoxicatia se datoreazg manei.Boa15 de mai". Unele dintre aceste vegetale. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. pot produce in unii ani nectar. polen sau man5 toxici. iar m5tcile pot deveni trintorip. teiul argintiu).conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. iqi kxercitii actiunea primgvara. tutunul. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. in altele cele de paralizie. din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. ricinul. vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele. datoritg cantitgtii mafi . Acestea nu pot zbura. Iarna ins5. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor. cum este cazul ranunculaceelor. pot produce intoxicatii la albine prin polen. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. prezintA semne de paralizie. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. rnilrul lupului sau omagul. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen.

iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. Dacil mierea este de manti. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. In cazul cind mierea confine $i man5. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . perioade lungi de timp cald qi uscat etc. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. Evolutia bolii depinde de prelungirea. In general. ea ramlne limpede. altfel. amesteclndu-le bine.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale. Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. manifestat5 prin apatia albinelor. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. . solutia se tu1bu1-A. rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului. solutia rgmine lirnpede. datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. produce diaree la albine. fn special a nosemozei. hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. in cazul hrgnirii cu miere florala. intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. altfel. rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals. acua. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . In concluzie. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. solufia se va tulbura. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici. judewl Calgrasi.de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm. exprimata prin mortalitate masiv8. datorita necrozei epiteliului intestinal. Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. care adun5 cantiiAu mari de provizii. Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. fie lent$. sau din contrti.

Pentru apiculturg. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. este drept extrem de rare.. Pentru agricultura moderng. ponticum). Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective . aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. deosebit de grave ~i pagubitoare. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen.absen@ hranei din n a t u d . Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice . pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. Exist2 ins.telor fito-hormonale este greu de fiicut. cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet. in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri. ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. Intelegerea acestei realit5ti se manifest.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R. ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie. microbi). ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. ciuperci. cum soldatii lui (este vorba de cei . avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine. ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. care poveste~te4n lucrarea .Ariabase". respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte.. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. ~i situatii inverse. In majoritatea cazurilor. ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3. pe care le inregistreaz5 familiile de albine.culturile. Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon. cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. executate in agricultur5 $i silvicultur5. precurn qi a buruienilor. pentru a compensa . Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan. - . asemenea. ce ameninta viata $i productia plantelor utile. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol.

au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .rojso~-oue~.al!.ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe.seaJep!s!qJa! 'aqr~o1. q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua.p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 .redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a .1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.quad a s v o l - .~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.!~y..q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .a3!ureq~e3 I$ aa!.au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.

Bi-58 Dirnevur). .. care este suficient. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie. neoron (Acarol. i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine. cum sint Metoxan qi Pinetox. . In schimb. HCH (Hexacloran). clorfenson (Ovotran. j . fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). etil qi metil paration (Selefos. familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane.Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii. D g i sint l a fel de toxice pentru albine.minerale : arsenicale. Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. Wofatm) etc. cit ~i pe cele folositoare.fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. carbamati e t ~ .ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e . In cazul insecticidelor mai sus arnintite. Neoron). albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. pentrv. Milbol). Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz.Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox. . INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine. perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore.organice de sintez5 : derivati clorurati. fie cantitstilor mici in care se g5sesc. derivati fosforici. fn cazul acestora. Galecron). . . fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid). sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex. Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. floruri etc. datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare. Duplitox).vegetale : nicotina. precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine. In cazul lor. Kelevan (Despirol) etc. + + + . etion (Sintox. piretrina etc. . omite (Omite). rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele. contact respiratie. lindan (Lindatox). In schimb. DEF). Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl. substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. cele rnai intrebuinpte fiind Detox. ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. inchiderea stupilor timp de 24 ore. Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz. Lindatox si Despirol. ingestie contact respiratie. Avex. Dicofol. in consecinti.

fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5.stadiul fenologic a1 culturilor tratate . . . in care pierderile sint mai reduse.conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic . ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. DDVP (Nogos. dintre care cei rnai importanti sint : . fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi. prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul). nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp. plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5.natura insecticidului folosit .Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. In caz de ploaie. . insecticidele care actioneaz3 rapid. hidroclorurg de cartap (Padan) etc. cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. remanenta este rnai mare $i. . Privitor la forma de administrare a pesticidelor. pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor. toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. in consecint5. timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul. In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului. general5 qi brusc5 pe care o provoac5.ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. In primul rind sint afectate albinele culegstoare. de$ sint foarte periculoase. Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori.forma de administrare a acestuia . cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. . Vapone).existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate. prafurile sint rnai toxice decit stropirile. Astfel. Polfosclor). . triclorfon (Danex. De regul5. Din contrii. spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare. fn acest caz.distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului . atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. Clorofos. . Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. . Sint substante cu toxicitate ridicat5. DDVP. Carbatox). Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii. Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5.remanenta produsului toxic . Dipterex. .

continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. Dinocap. Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive. acestea retin albinele. Cyhexatin. Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. Dicofol. In ceea ce priveqte forma cronic6. Phosalone. Phosalone.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. . nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . Malathion.Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave. 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine.. Tetradifon. In concluzie. prin ingerarea unei cantitsti minime de 0. Endosulfan. slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin . puternici prin ingestie. care au si o halt8 toxicitate . aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite.0117 g/l. prin ingerarea a cel puqn 0. in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor.04 g/l. Toxicitatea lor asupra albinelor. Malathion. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate.08 g/l. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6. Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . Tetradifon. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. prin ingestia unei cantititi minime de 0. puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . slab5 prin ingestie. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980. Endosulfan. realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati. slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . consecutiv. puternic6 prin ingestie. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe. puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. Sulphur. cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon. Din cei 9 componenti verificati.

ins5 continua o perioadli lung5 de timp. In formele cronice. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural).mortalitate masivi. prin analiza toxicologic5. . care reijn o mare parte din polenul toxic. pentru albine. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine. care au. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul . Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . precum si prin examen toxicologic de laborator. se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator. brusci si general5 -. picioarele adunate. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii. urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. cu sirop de zahAr. atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. Multe alte albine s h t bolnave. 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine). Simptome. diagnosticul este uqor de pus. d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii. o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . in majoritatea cazurilor. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping. fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. mortalitatea albinelor este rnai mici. rnai mult sau rnai putin. aripile intinse gi limba desfigurati. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect. In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine.de paralizie qi moarte.Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase. de incoordonarea mi~cirilor.

inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . . nr. continute in fumul sau gazul industrial. .urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb. . Pentru a $ti cind y. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor. fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale.~ i inchids stupii. ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. inainte de a incepe sB zboare. Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. legalizfndu-le prin Ordinul nr. arsenicale. pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare. intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. . 76/1163/32. industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului. 98545. apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine.suplimentarea spatiului din interiorul stupilor. 311 din acelaqi an. Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine. fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). care le completeazli pe cele din anul 1959. aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate.inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. pentru a respinge razele calorice . a piritelor. . Avind in vedere acest lucru. fie toxicit2itii unor ape reziduale. fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens. datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te.In astfel de cazuri. a superfosfatilor. prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . odatA cu aparitia primelor flori.aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana .i pentru cit timp trebuie s a . Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine. nr. In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : . deschiderea fantelor de ventilatie din capac. Aceste substante toxice.Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5.

Pgtrunzind in sol. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. la dozele prescrise. in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare. necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele.toxic" este foarte mica qi. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0. In cazul otrivirii cu arsenic. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint. nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu . h tara noastr5. Si alti autori -Moffet.Cel rnai adesea ins5.medicamentu $i cea de . mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine. a fost semnalat in jurul Slatinei. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini). de d0z5. in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5. fn ultimul timp. Wilson. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate. scurteaz5 vizibil. de unde poate ajunge in organismul albinelor. Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle. Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. Sub raportul diagnosticului. frunz5 si floare.. f5ri o cauzi aparena. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. prin polen. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice. viata albinelor. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. singurul caz de mortalitate la albine.50°/o oxid de fier coloidal dializat.. Sub raportul prevenirii. Asffel. In plus. ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator.

combaterii furtiqagului etc. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. fie prin rgcirea puietului. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. a medicamentelor in comparaue cu larvele. ce scurteazii viata albinelor. poak avea o aqiune viltiknfitoare. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase. in functie de cantitatea de medicament administratii. Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. iar pe de altir. precum qi alte intoxicatii. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup. Chiar qi sarea de bucgtiirie. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. cgzfnd pe f m d u l stupului.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. De asemenea. dividirii familiilor. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. poluarea mierii. . au l5sat puietul descoperit. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. rnai ales de miltci. indiferent de ce natur5 ar fi ele. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. insotit5 de diaree. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. culoare si pozitie. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg.5O/o produce o intoxicatie cronici. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor. iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. in scopul introducerilor de mAtci. P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). ea provoac5 indigestie. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei.2O/o pin5 la 0. Au fost multe cazuri de familii de albine.

Ca aspect. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. este o lege aspri dar necesar5. perturbatori sau comensali. in misura posibilititilor. senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. 34 v. Este o musc5 intilniti ~i la noi. Ea este vivipars. astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. praditori. de culoare cenuqie.P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5. plan92 color). ele actionind ca paraziti. intre cap ~i torace. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii. Vom trece in revisti pe cele mai importante. lirnitindu-le inmultirea . cu o dung5 a l b i pe cap. De$i extrem de nurnerosi. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici.

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine. ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. . El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. Rhodezia.. Luisiana qi Florida. ferindu-le ins3 de accesul altor animale . Revenind la tara noastrii. floare de sulf etc. In aceste zone.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. cunoscutii ~i sub numele de albiniirel. 30 000 albine.Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. Bermuda. diferitelor sperietori. f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul .ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling. distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor. In general. Astfel : P r i g o r i a. P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi. apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri.punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 . . Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte. lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6.furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian. Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : . furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. .

sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri. Cind ursul o atinge cu nasul. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert). Pierderile sint ins2 relativ reduse.S.R. rozind fagurii.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice. tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual. patrun2 iarna in stupi.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare. In . m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea . U r s u 1 b r u n. 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll.Bolile albinelor" de Roger A. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5. aceast5 m5surii este insuficienti. in anumite regiuni. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi.. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi.S.. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. de cimp sau de pldure. in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. nurnai in tara noastrii si in U. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse.S.S. Morse. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. indiferent d a d sTnt de casl. Sub jgheabul tiglei se pune griu. urqii. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. ramele. Pmpachetajul. $ o a r e c i i. Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. fn U. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq. In alte t5ri. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. Totusi. Dintre tirile europene. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. imp5nat5 cu un fir electric. despre care se spune c5 a dat rezultate bune. ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg.R. 0 altA metod5. Dup5 10 zile. odat2 cu punerea farniliilor la iernare. In acest scop se pun curse qi momeli otriivite.

lupul albinelor). sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine. ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. . altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. dihorul).Duqmanii albinelor"..A. New Hampshire. pilianjenul.li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator. 'Jermont. In lucrarea intitulatil. apartinind la 16 clase zoologice. iar altele au un contact redus cu stupinele. cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. Desi exist5 qi i n tara noastra. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul. omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. (Maine. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex. Astfel. Ontario qi Saskatchewan). fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. . qopirla. jderul. Pennsylvania. In 6 state din S. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. unele din ele vineazil intimpl5tor albina. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. ariciul etc. h schimb. West Virginia ~i Wisconsin). C. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat. Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens.U.). broasca. in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor.

Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii. chiar in aceste conditii.la porci sau la pasari -. ce se iau pentru a preveni aparitia. puietul in sac. . boala neagr5. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. La albine in schimb. Paratifoza. care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. fn plus albinele. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral. zeci de n tara noastrg. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. Locile. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. eare zboar5 la zece km depgrtare. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. paralizia. atac5 orice individ intilnit in cale. apar destul de rar. sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile. desi microbii lor sint in fiecare albin5. Si totu$i. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii. septicemia. o pesti de asemenea . nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. In aceste conditii. evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. atit in natur5 cit $i in stupi. nu reusim intotdeauna. nu exist5 boa15 (bacterian5. La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. imbolnZve$te pe de-a rindul. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul.

Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul. a fost $i este principalul factor de rezistent5. diun5tori $i intemperii. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . 0 matcg. se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. oricft de prolific5 ar fi. 1. albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora. ascophaera. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. . nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid. . 2. . in care temperatura de 35"G. imunitate naturalit sau ciqtigata. fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). Familia puternid. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii.un microclimat optim.un control a1 intregului stup. Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface. prin ventilarea stupului cind este prea cald. . Prolificitatea mstcilor. care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine.o activitate intens5 de curstire. respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. s-a datorat acestei rezistente naturale. viespii. secretie de antibiotice etc.conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. consecutiv. iar culesul era continuu. . familia puternicii. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si. permite de asemenea : . iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale. Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort.$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. m5tcile isi reduc depunerea de puiet. soareci. furnici. resturi de cears etc. . i Asadar. e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*. capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece . varroa). necesar5 pontei. e nece- . abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. despitrtite prin lungi perioade de inactivitate.

stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical. vitamine. enzime. aliment unilateral. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime.iernarea pe . fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . pentru . . care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat. Scorbura de copac. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii. substante bacteriostatice ~i chiar bactericide. precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara. sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5.sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii.contactul cu alte albine era minim. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. Ce concluzii putem trage. acest adapost era stabil. puietului $i lor inse~i. din acest punct de vedere. 3. h plus. . i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul.f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir . microelemente. rticirea $i moartea lui). Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi. 4. o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i . dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi.2 'Estim sd - . . . diareea la albine). acizi organici. . . destinate hriinirii matcii. de inbetinere.rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim. lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate.evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv.lntr-adeviir ptistura. ierbicide saii insecto-fungicide. Mai mult. U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor.Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri. trofice $i antibacteriene extrem de valoroase. liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi. acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile.opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir. polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice.miere florald ~i mai puun pe zahitr .la culesuri mici. care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul. sii n u . d e tei) . Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : . culesul era stationar. In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul.

deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente. furt etc. reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce. pentru cele locale. Desigur. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. atit a1 pepinierelor de mitci. 5.se degradeze. l5sind s5 piar5 tot ce era debil. dup5 cum . s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. active si perfect adaptate la conditiile locale. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. intoxicatie. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta. neadaptate. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. pastrind T n stupini farnilii slabe. uzur5 rapid5. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. Legat de vcntilatie. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine. cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor.) pentru farniliile de albine. In sftrqit. De asemenea. neadaptate la conditiile locale. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. D e ~ i posibile. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. noi actionam adesea imputriva legilor biologice. cele mai multe ori. sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. respectiv. intr-un cuvint.

In conditii normale. se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft. depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. In hcheiere. respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea.' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. pentru a intregi sfera profilaxiei. se poate face prin urmitorul procedeu . In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu. inclusiv de puiet vGros. capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. precum si asanarea bolilor contagioase. Pe de alt5 parte. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze. apliearea lor este obligatorie. . In fine. Pentru a fi transpuse In practicg.

a.I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !.sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!.a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap .1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav . !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .3a.u.xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap . p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .xd '~a~m8.xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a.10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.xol alndpupd a.s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e .xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u .x 'q!Q. x o l q q d alala.wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.xa~u! efienq!s .1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.u w .aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o. a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.up e p a~!padsa.xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.Eole.rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1. a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ .xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa.

Pentru albine ei au o important5 deosebitg. citric.) in cantititi importante.. glicozidele. la buna functionare a aparatului digestiv. alcaloizii. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice. pectinele. patlagin5 $. sunGtoare. intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. cloromicetinei $. h organismul animal acizii au functii multiple. Pe de alt5 parte. substante amare). In aceasta situatie. 7 . organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. direct asimilabile). in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. Foarte frecvent intjlniv sint : ac. a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. K. tea@. ! n mod cu totul special. acizi organici). Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple.eo utilizare. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale. principiile amare. vitarninele.a. mu$etel. uleiurile grase. iar pe de alta parte. In patologia apicoli.P. P. iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. f n medicina umang. ceea ce a dus la prepararea penicilinei. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. cofeic etc. Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie. ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. care au $i fost denumite pentru aceasta . prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. Din punct de vedere a1 naturii lor chimice. streptomicinei. materiile tanante. n general. P. uleiurile esenqale. uleiuri esenqale) qi. acizii organici. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor. B2. precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. mucilagiile $i gumele. aparat sau sistem.polivitamine naturale". malic. frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. antibioticele $i substanple minerale. cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele. coada qoricelului. chinic. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii.inferioare (mucegaiuri). ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie).a. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids). cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi.B1. De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi. colorantii vegetali. saponinele. precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. tartric. aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. oxalic. rezinele.

anghinare. Unii compuqi .ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. dud. inclusiv molia cerii. ceapfi. mesteach. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. trosco't. talpa giqtei. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. zmeurul. nuc. coada qoricelului. rAchitan. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. urzicii moartg.datorit. cimbri$or. MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. leviintic5. murul. coada calului. rachitan. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). galbenele. zmeur. zmeur. afin. urzica. Dup5 cum se vede.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. Izma. izmil. ceap5. tei. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. derivatii dcestora. compuqi fenolici etc. actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. albgstrele. eterice) au miros aromat caracteristic. azulene. b. c. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). cimbri~or. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. miiceq. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . sungtoare. Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. fragul. PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia. stejar. nucul $. afinul. anghinare. care contin uleiuri volatile. talpa gi~tei. coada qoricelului. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). mur. salvie. Plante cu actiune antibacte~ian6. urzica moartA. pelin. muqetel. coada calului. roinita (miltsciune). roinitii. Cele mai multe dintre acestea sint volatile. gutui. racului. sunstoarea. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile. In ce priveqte localizarea principiilor activi. coada soricelului. concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. au qi o actiune dezinfectantii. leviinticii. coada racului. pilpiidia. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. giilbenele. Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. consecinq. pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare. m5ce$ul. piipiidie. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. a. i m 5 . Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal. ienupar. talpa glqtei. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. musjetel. frag. teiul.a. dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. coada qi de vivine. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. fag. piitlaginii.

se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. cojile $i unele fructe (ex.apd. flvctele la: catins. asa cum sint r5d5cinile. fag. mur. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. anghinare. se recolteazii. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. Frunzele. Astfd uscate. tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului. talpa g i ~ t e i . In acest scop. coada $oricelului.A tirnp de 15 minute. ulei etc. otet. m8ceq. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1. nuc. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. . Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel. Dupii fierbere decoctul se strecoarg. la loc uscat. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. roinit8. In general. aceste plante capita denumirea de droguri. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute. troscot . pelin. mest e a c h . 'albistrele . cimbriqor.se ggsesc in toate tesuturile. maceratia. richitan. cum ar fi florile de tei sau de musetel.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. tincturile $. decoctia. afin. cantitatile de drog.a.mte aromate.li: mase vegetale. Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. digestia. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl. amestecind din cind in cfnd. tei. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. sulfins. zmeur. peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g. plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8. piiptidie. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine. salvie. Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. coaja la stejar. frunzele la : izm5. frunzele de izmii sau de roinit8.intre. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute. Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . urzic8. gutui. dud. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). coada racului . -. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional. Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare. afin. coada ealului. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea. decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0.. florile la : gilbenele.5 1.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia. urzica moarti. musetel. levgnticg. In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. urzica moart8. pitlagins. aleool.

126 . Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. alcool etc. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop). Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat.) un timp anumit. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd. coada ~oricelului. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei. in fn acest mod se sensul cB se face la cald. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. lipsesc din natur5. la tincturi. a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. In cazul solutiilor' apoase. Pin5 la administrare. fructele de mice$ qi de afin). Un rezultat . la temperatura de '40-60°C. Privitor la acest efect. Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. sau altele cu un continut asemiiniitor. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. Cmd este vorba de fructe. indiferent de metoda folositti. maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml. In scop terapeutic. prepari unele uleiuri medicinale. La sfirsit uleiul se strecoars. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi.datorit8 substantelor extrase. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. cele de afin 30 minute. intre 5 qi 10 zile. dupii care solutia se separs. extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. gilbenele. respectiv atunci cind aceste plante. ca cele de muqetel si sun5toare. In scop preventiv. Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <. coaja de stejar. ridicina de pipidie. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. preparatul poate fi invadat de microorganisme. pentru ca sa se pistreze vitamina C. in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. iar pentru extraqia alcoolicii. izmi qi muqetel.la aceasta a inceput sB fiarbii. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii.planta intreagi de coada calului. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare.

Certificarea s5n5tZitii.de albine. Cornitetele. P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. este valabilfi timp de 30 zile. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. 3. s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina. precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare. cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare. respectiv birourile executive ale consiliilor populare. respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei. conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol .Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. cu ocazia stupzritului pastoral Art. f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. calculate din ziua elibefirii. vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor. Art. Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor. DacA acest termen a fost depfi~it.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii . 1 . roiuri. precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole. 2 . mgtci. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine.familii . se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare.

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

pentru a fi ferite de accesul albinelor . prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin. in afar5 de ceari qi propolis. topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi .primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului .toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte . . . n. vor fi adunate vi arse . g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora. . . s. apartinind Asociatiei crescitorilor de albine . toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde . pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine . care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 . confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene.) se va face numai in centre special amenajate in acest scop.cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului . . . in halele unde se prelucreazg produse apicole. in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse.produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung . se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o . care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. in depozitele de pastrare a produselor apicole. se vor respecta urm2toarele dispozitii .personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali . bonetB $i cizme de cauciuc).rn.ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon . In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : . . . presele de ceari. p. bine inchise. dupa cum urmeaza : . T .ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil. apartinind Asociatiei crescatorilor de albine. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare.personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat.extractorul de miere. prin mijloace termice sau chimice . albinele moarte.halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute . o. .

eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- . A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. acarapioza $i amibioza. distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5. cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. loca europeanii. oferind suficiente puncte de reper. d . fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. paralizia. MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. c. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . septicemia. La masivele melifere din pgduri. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral. Bolile albinelor adulte : paratifoza. La culturile agricole. b. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . nosemoza. boala neagr5 sau boala de p5dure. stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare . In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe.t. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . cind stupii apartin unei stupine diferite.

imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine. pins la sosirea medicului veterinar. este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli.interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil. aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale. a albinelor.luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. miere sau plisturs. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. loca americans. sau care bznuiesc existents acestor boli.qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte. 10.interzicerea scoaterii de familii. care a venit in contact cu familiile bolnave . interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 . . comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : . Art. .izolarea imediatg a stupinei contaminate. cum se manifests.h cazul bolilor puietului -. . d. acarapioza. . roiuri. avind dimensiunea de 10/15 crn . loca europeang. . 40-50 albine bolnave . vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere . precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave. data aparitiei bolii. s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte. mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . iar dacg aceasta nu s-a fscut.in cazul albinelor adulte . medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator . numlirul familiilor de albine din stupins. precum qi data recoltzrii materialului patologic. detinlitorii familiilor de albine. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . a hr5nitoarelor etc. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a. unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului. 11. c. pe orice cale (verbal. nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare. h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis. .interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet. Art. medicul veterinar de circumscriptie. adresa lui. b.

111 afara cazurilor de mai sus. 12.instrainarea inventarului apicol. rit si subdoz5rilc.~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc. in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator.cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii. i::. 13.sau vor f i distruse. h.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51. acarapioz5 > i varroozi.ivincI c!istru:_r'~. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5. in jul-ul stupinei atinse de boal5. dclirnitrazii. 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz. iar in cazul locei americane. aplicate fagurilor cu puiet bolnav. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2. r. .c.~\~t:l int:!crr.ilor. ~. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii. pentru identificarea farniliilor bolnave. ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. .vnzal-ea albif?g~:i. c I v i ! ~ f ~ ~ ! i . medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : .vinzarea de material biologic (familii cle albine. roiuri sau miitci) .Art.cind boala apare pentru prima datii in tar3 . t.deplasarea stupinei .cind familiile de albine sint slabe .] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular. .eforma!.aducerea cle familii de albinc s5nStoase . le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie.in cazur cind sint suficient de active . cvitindu-s~> t tit supradozirile. . care impun distrugerea familiilor in totalitate. la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean. Art. c. interzicind : .i (wmpletc s i durabile. Art. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale.rani. acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun . vor fi unite h a iilte de tratamcnt . . Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului. esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins. . .:li dozcle de medicament stabilite prin insti.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 . 14.~~a iagwilor r:u puiet bolnav. declari stupin. Pcnt1. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm. ?e vor resr.ucl:i~~ni.

. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . transport $i valorificare a produselor apicole. nr. 8. din care extragem urmfitoarele prevederi. Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1. Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. far5 acordul organelor sanitare veterinare . D. 253 din 10 iulie 1978. 2. 6011974 constituie contraventii. 5. Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A. B. nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5. care sint sanctionate potrivit Decretului nr. 3.Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin .Norme $i m&suri sanitar-veterinare".S. publicat in Buletinul Oficial a1 R. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare. 6. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine. 62 din 15 iulie 1978. precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. adaptate la sectorul apicol : Art. manipularea produselor apicole in conditii neigienice. C. anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr. depozitare.R. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare . Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice . depozitare qi yalorificare a produselor apicole . I . nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii .

3. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. Art. precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. sint considerate infractiuni. b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. Art. cu privire la importul. 7 . plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare.stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase . plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. . 4 . previzute in eonventii sau alte reglementzri. Art. tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale . pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei. fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. 5 .000 lei. Plingerea suspend5 executarea. Art. potrivit legii penale. cu acordul conducerilor acestora. Faptele previzute la art. 5. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice.

in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. 63 din 5 august 1980. personalul care particips la aceste tratamente. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. nr. publicat in Buletinul Oficial a1 R. detiniitorii de familii de albine. tei) aflate in faza de inflorire. De asemenea. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. cu cel putin 5 zile inainte. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei. telegrams confirmats etc. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii.cind tratamentele se exe- . centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats.S.A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide. Este interziss aplicarea pesticidelor. asupra culturilor agricole entomofile.) unitstilor agricole beneficiare. 7611163132. In caz de timp nefavorabil. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. 4. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole. 3. in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise. 2. zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim.R.

inclusiv a comandantilor de aeronave.Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice. cornunicfnd urm5toarele date : . 5. dupG caz.in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. in apropierea acestor surse melifere. $i temperatura nu depiise~te 25'6.denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . precum ~i a apelor reziduale. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. - - . cu aprobarea prealabilii.locul unde se aplic5 tratarnentul . unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. 6. . respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv. prin personal dotat cu fanioane. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5. plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. dup5 caz. procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite . . De asemenea. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. orHsenesti sau municipale. In mod exceptional. se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. plantavilor pomicole si piidurilor. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole.cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . birourile. de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. plantatiilor pomicole $i a p5durilor. plantatie pomicolii sau trup de ptidure. pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole.data inceperii si durata tratamentului . dat4 pentru fiecare culturii. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor. de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare . 7. In acest scop. asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide . agricole sau silvice.

11. despre locul. b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. mavin5 purtaa. Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. 8. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire . Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin . pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine.metoda de aplicare . tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. stropire. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare . aerosoli . sub semnitura de luare la cunoqtint8.qi mijlocul cu care se execua : avion. 9. locul de amplasare a acesteia.prgfuire. mavins tractatii. pe teritoriul caruia se afli stupina.. previzute t n prezentul ordin . pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. Birourile. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide. c) s i sesizeze imediat. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine. cu cel putin 2 zile inainte. b) sh convoace. c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. in scris. aparat portabil. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent . comisia de constatare. dup5 caz. numsrul familiilor de albine. perioada utilizarii vetrei de stupinh. elicopter. dupi caz. 10. In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine. precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. orii~enescsau municipal. o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal. care va fi for- . aparat carosabil.

Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr. a celor vinovati. care vor fi consemnate in procesul verbal. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : . In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. i In12. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit.indicarea eventualilor vinovati . precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine.3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii. furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii.i n calitate de pregedinte . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar. .confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs . 98545/1969. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei. in prezenta unui reprezentant neutru.mati din medicul veterinar . disciplinars. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage.evaluarea prejudiciului cauzat. mentionind totodat. probe de miere. . in vederea unor eventuale expertize. in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie. Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. material5 sau patrimonial& potrivit legii. Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat. frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. 15. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. de faguri cu p5stur5. dupa caz. 14. . 13. . se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. rgspunderea penal& contravenQonal5. plante. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. dup5 caz.

Bi-58. Kelevan (Despirol) etc. DDVP. . benornil (Benlate.pentru . . In cazul insecticidelor organo-fosforice : . sulfat) etc. lindan (Lindatox). dinocap (Karathane). pirazofos (Afugan). Dicofol. sulf (sulf pulbere. Dimevur).numai in timpul tratamentului. Orthocid). DEF). metil tiofanat (Topsin M-70). Neoron).pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan. In cazul substantelor acaricide : . triclorfon (Danex. sulf muiabil).ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) . etil $i metil paration (Selefos. etion (Sintox. simazin.pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane.pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox. in cazul erbicidului 2.pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. In cazul insecticidelor carbamice : . Clorofos. . zineb (Perozin. DDVP (Nogos. Dipterex. Dithane 2-78). Polfosclor).pentru In caeul substantelor fungicide : . HCH (Hexacloran).pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox). mancozeb (Dithane M-45). carbendazin (Derosal). in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore. .pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin. omite (Omite). In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox . neoron (Acarol. Vapona). Avex. Galecron). 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. Wofatox).4-D.pentru . monolinuron (Aresin) etc. sgruri de cupru (oxiclorur&. clorfensol (Ovotran. Duplitox). hidroclorurs de cartap (Padan) etc. Carbatox). etc. Fundozol). Milbol). . .

pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care.cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 . deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone. b. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite. de organele sanitar-veterinare. Aceste conditii.R. se pot pliti despsgubiri. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i . Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea. nr. precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine. delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat.cind tratamentul este ineficace. organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti. precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . . respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a. in mod fraudulos. publicat in Buletinul Oficial a1 R. In cazul locei americane. In cazul bolilor cu caracter exotic .. Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr. 62 din 15 iulie 1978.Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. & situatia : . .. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare. ordonati de organele sanitar-veterinare. De asemenea.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat. In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine. in baza legii.S.acarapioza. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli. contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice.

- Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .C U P R I N S pag.

i c u s u ~ u nr.i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine . mlisuri generale pentru depistarea.i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver.i .ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti . prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . i 42 .r. ~ d ~.

-*-a- -=www 9 h .e.Id $ Cn 3 ' ? I -*. ' I 62 PC $2 Ka la .g 5 Bo 4 a l a 1 .J . . 3 0: h i - t.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful