Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei. Nosemoza. fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. In schimb. care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi. c f t $i pe continentul american. rnai dificile decit fn trecut. la 30 de zile. a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) .. combaterea lor nemaifiind o problem5.INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii. Nurniirul familiilor de albine a crescut.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh. Este - . principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. atlt fn riishitul acestui continent. o asifel de optid nu rnai satisface. . In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic. deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei. semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex.. notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. iar la altele loca americanil. loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere. respectiv. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. . De notat ins2. qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. de ce n-am spune-o. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. Ca m a r e . stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. I . flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu. PIng In prezent. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare. care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului). unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac).

m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine. doc. pentru o mare stupinti.. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. Ie$irea din impasul acestor realittiti. cu toate consecintele negative. rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general).cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. ins5 omniprezenta acestor agenti. care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile . ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare.P. aproape miraculos. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. P.C. Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest. iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. in natur5 si in stupi. precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. cum numai un fenomen uimitor. Far5 a fi a$a de categoric ca dr. Bucurqti $i dr. Marin. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. la ilustrarea acestei cgrti. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. m5 impresioneaz5. cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac.agentul patogen nu inseamn5 nimic. respectiv. in scopul ca apicultorii. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine. Agachi. confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. cu mijloace terapeutice. Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. asa G o fa&. obligg la medicatii permanente. in cel mai fericit caz. s5 p o a s verifica. M. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi). De asemenea. Tin sg multurnesc in incheiere dr. terenul este totul". din cadrul aceluia~laborator.A. Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate. 1 .

Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. loca americani. melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . iar nosemoza. tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale. care ar putea fi considerate drept audeu). puietul in sac. Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. in linii mari. f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice. Cunoaqterea. puietul viros. paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) . cilin- ' . o scadere a fortelor organice de apirare. boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . Altele patrund din afar& datoriti contactului . loca europeani.NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate.pentru a se inmulti.A a acestui conflict. de diverse minuscule vietuitoare.cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei. agenti etiologici sau agenti cauzali. altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni. puietul pietrificat. ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia.direct sau indirect . Astfel. iar altele sint imprumutate din afarA. ca qi la celelalte specii de animale. paralizia. amibiaza. varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni. din arsenalul plantelor. sau a ~ t e a p t i . mogtenite ca atare. atft a agentilor patogeni. c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8. care adesea antreneazi moartea individului. unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens. acarapioza.

as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.rqaq .n q e d a l p nqed '. 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .o d q q d n l er.?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@..rolaa e aun~saadap !alua. u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q .xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .n p d q d p s a a a u pp8.poao~!~e$s .a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p .ro3 '(aqe?!.m$rre~uj nes .!.q aleod .Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa .IOT 1nd.g ~ a e q o l d p 'poao~d~p .xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq .ape-rqat 'po3u.enop aq53 pnop aqedn.~zarue~ u g 8 '.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue.red!zps) 1 3 3 a .u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p .18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!. nu 'q1nt.(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as. s p l a u o ~ a8e.

stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei. d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective.t5m5toare asupra organismului gazd5. datoritd dimensiunilor reduse. agentul cauzal a1 locei arnericane). prepararea de s e r e gi vaccinuri. larvae. fapt ce aratli: intre altele. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive. testarea unor medicarnente noi. 1 4 baekrienl : a . El este lipsit de asemenea $i de fernenti. BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii. trec prin filtrele care retin bacteriile. unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex. Culturile bacteriene sfnt Fig. Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. sau diagnostic experimental. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5. de inmultire. c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. Cind conditiile redevin favorabile. Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. pus pe baza aspectului. Datoritg functiei pe care o indeplinesc.b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel. fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile. sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f . 3). ~espectivEn forme precelulare.spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. 3. a1 cultwii bacteriene. Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm). h ce prlvgte conformatia. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. ins5 specifice. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici. forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. mirosului ete. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil). formatiuni robunde sau ovale. sporii R.spori. virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron).. membran5 si eventual cu nucleu. prin faptul c2. Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad.

Astfel.de iritare qi consecutiv de inflamare -. 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente. Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. care ajuti la identificarea virusurilor. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule. c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute.de obstructie. Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de .caracteristice. Ciupercile. Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. boli sau chiar moartea. iritativi . toxic5 . In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin.-. compresie. Intensivitatea poate f i slabg. reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. dar care au o structur5 organic5 tipic5. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. 200 000 specii). particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. prin descompunerea corpului lor. medie sau masiv5. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie. fmpletite htre ele ca o @siturii. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. avind in interior o ma& protoplasmatid. Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie . numite $i fungi sau micete. se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. shgele sau wsuturile gazdei -. din altele se extrag antibioticele. Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna. Malpighamoeba mellifica). care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. sau temporari. fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- .de intoxicare. mecanic5 . Varroa jacobsoni) si endoparaziti.de sustragere din hrana. perforare sau traurnatizare . numite incluzii celulare. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse. cirora le provoac5 daune. D U N distrugerea unei celule. Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. Dup5 locul unde paraziteazg. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor. Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie.albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor.

care. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. Avind ~i rol de multiplicare. In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire. care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor. avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. fie prin spori. Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele . Celulele fagocitare (leucocite. toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. In cazul inmultirii sexuate. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte. iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. ciupercile se impart in saprofite. a ciror aglomerare formeazg puroiul. In unele cazwi. El se formeaza din miceliu. realizat prin adaptarea speciei . Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. Exist5 alte st&i de imunitate natural. care se dezvolta pe seama fiintelor vii. $i parazite. spre deosebire de celelalte plank. limfocite etc.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. DupA modul cum se hrilnesc. folosind substanta organic2 a acestora.in timpul vietii -. care. este numai un element de rezistenti.) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism. Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor). ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. datorate unor elemente humorale sau celulare. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii. dupi cum am viizut. acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. fie direct. care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. respectiv pe bazi de substante organice. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi. cu ajutorul luminii. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora.de-a lungul vremurilor sau a individului . Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare.

In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. In c-1 altor boli mai grave. fmprumutats din arsenalul plantelor. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele. ca loca sau ascosferoza. Acest gen de imunitate se nurneqte activii. Zimmermann. p8stur5. De asemenea. cearg. datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. produseior apicole o certi valoare terapeutic5. microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. Dr. un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire.). Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. In cadrul acestui conflict. b) primind anticorpi specifici..antigen"). asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi. precurn qi cu ocazia bolilor. ai nosemozd etc. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat. care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ. regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. care erau cele mai slabe. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen . albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. ai septicemiei. Este vorba de . . lgptigor $i propolis). aceste antibiotice conferli. Rousseau. fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. Mai mult. el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor.fitoncide. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. La albine rezistenta naturalg. respectiv imunitatea. Dup5 cercetibrul elvetian P. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve. Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). persistfnd uneori toat5 viata.

7 microni lqime.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans. dimensiunile lor fiind de 1. In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8. care a primit numele de Baeillus larvae. . Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec.n. str8lucitor.6-0. lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0. datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar. . 9 microni lungime ~i 0. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati. de c5trc scriitorul roman Calurnella. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. loca viscoasi sau puietul putred. Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine. Era agentul patogen a1 locii americane.8 rnicroni. White.7 pin& la 0. 0 alt. I e. in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor. Etiologic. 4). Acesta se prezintii ca un bastonq. fn anul 1904.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. S.l1 .5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri.mod obiqnuit dup5 c5pgcire. Ei apar sub form5 de elemente ovoide. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni. moartea acestuia producindu-se In . devine fuziform. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru. ins5 numai la inceputul see. a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului.

forma c . formind zone compacte. Rezistenta sporilor. ficat. penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. Rezultate foarte bune de cultivare a B. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati. extract de levuri sau de morcov. colonii punctiforrne de culoare gri-perle. galbenus de ou.. eritromicin5. fuxinii diluat5. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen. violet de gentians sau colorantul Gram.Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen. Rezistenta bacilului. care pot sB conflueze. b . larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici.. format din lapte.forma sporulati . larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5.forma ciliat8 veqetativ8 . de oaie. extract glandular. una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. care contin extract de larve. In stare vegetativii (de bastona~) B. dup8 24 ore de incubatie la 37"C. La noi in tar& V. furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg. creier. iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute. gglbenu~de ou. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8. ser de iepure. Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. Insu~irea B. larvae de a sporula. Dup5 Nasaroff. 4. agar ~i extract de larve.'. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. de cal etc. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e . Bica si Al. In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute. Bacillus larvae : a . Fig.

larvae s-au dovedit. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. diferiti autori (Maassen.se$te conditii prielnice de viat5. constituie un alt factor de gravitate. in miere $i polen. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute.pal care explica gravitates locii americane. prin trfntori. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0. Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine. Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. chimici sau biologici. iar in miere peste un an. la soare 1-6 s8ptiimini. a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. prin uneltele din stupin5. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore. a alcoolului de 96" timp de 40 zile. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. Totodati. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite . eliminind aceasti miere. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. luind in felul acesta sporii pe picioruse.de boali. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 . Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici. curba pierderilor a devenit normal&. Polenul este. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. Znfecfia naturald. pe corp si mai ales pe piesele bucale. foarte rezistenti. prin schimbarea fagurilor de la . In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. La c5ldura uscati de 100°C. prin adspiltoare. Fa@ de agentii chimici. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului. contaminat. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. de asemenea. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile. precum qi de la o stupinfi la alta. reprezinti factorul princi. de asemenea. In faguri. Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. sporii de B. odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. Hasemann. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. se face prin intermediul albinelor hoate. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. De regul5. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali.5-1% timp de citeva zile. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. pe faguri. f i r 5 a fi sterilizati.

devine aparent. In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl. fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi. se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. prin hranirea cu miere infeetata. mltci . Se pare ~a boala. Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac. de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. sau activitatea de curgtenie diminueaza. Ea poate apirea $i la familiile puternice.un stup la altul. pentru ca. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili. Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. prin cump3rarea de material biologic apicol .din stupine contaninate. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. Transmi~iodatA cu hrana. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. roiuri. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite. p£n&atunci ascuns. in sfirqit. larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine.de combatere. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu. Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8. Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. Patogenie. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave.familii. numtirul larvelor moarte sporeste neincetat. Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . Dac5 nu se iau m6suri imediate . hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul.cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare.

Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. ele se escaveazs. acestea cap5t5 o culoare mai inchisi.azure de i a ~ n . Aceasti3 r2m5~it5. in asa fel incit albinele nu o mai pot desface. acest puiet degaj2 un miros caracteristic. devenind mai tirziu galben-brund qi brund.celulelor permazarea infecgei la puiet. ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai... la inceput gslbuie. reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform. . Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. cum erau in stare normald. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea..' situat ia intrarea i n . se perforeaza sau se deqird. '6. Sinaptome. Din plate! sau usor bombate. . Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna. 6). Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8. 5 color). E i n f e c h t CIA locg ce se trans. In cazuri recente. sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig. ceea ce este qi mai rgu. se Pncretesc qi se ingglbenesc. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii. . de care' este strins lipit5.orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei. intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie. conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. . Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de .. Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate. celul5.impr8qtiatU. La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu. iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie. spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor. . q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule. care este q e z a t compact. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune.puiet putred"..

. .mirosul de clei de timplgrie incins . mai mult decit in orice alti boali. Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. puietul ricit etc. Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului.aderenta la peretii celulei a larvelor moarte. Diagnosticul. ca de exemplu in loca europeani. tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits. . fn combaterea locii americane trebuie. familiile de albine bolnave par demoralizate. Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte.la r5spindirea infectiei. puietul in sac. In cazul unei infectii masive. . atit fnainte. Prognostic. iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur. la examenul microscopic. 7 v. numarul de familii din stupini. pentru precizarea diagnosticului. data cind a apsrut boala.prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi . Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei. care nu lichideaza boala. rezistenta mare a sporilor. manifestind apatie si inactivitate. cit si in exterior. capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup. atit in stupi.moartea larvelor dupi c5pGcire . bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor. in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite.consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte . cit ~i dupa uscarea acestora (fig. in locul alteia Pndoielnice si de moment. Tratament. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate. s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : .. numarul de familii bolnave. datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg. este necesar s i se recurgs. simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil.Ca aspect general. La inceputul bolii diagnosticul locii americane. . plan@ color). Loca americani este o boa15 grav:.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte .aspectul . aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba.impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . 0 astfel de practici impune re- . ne~tiintific: $i diunitoare. atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii. ci o preschimb5 in formi latenti. ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului. puietul intoxicat.. In aceast.

d e a-si aduna ~i hrana necesari. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat.A. repetati de trei ori la interval - . Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie. f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. Trebuie avut in vedere c i medicamentele. format5 din zeci de mii de indivizi. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul. nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. oricare ar fi ele. se soldeazi cu un consum mare de medicamente. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile.U. b. eritromicina si cloramfenicolul. La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave. In s f i r ~ i t . si. In ce priveste doza folositi. pe peretii stupului sau pe corpul albinelor. din cauz5 c5 este greu degradabil. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. ele omorind sau impiedicind inmultirea B. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina). Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine.petarea tratarnentului la nesfirqit. tetraciclina. misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si. in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. de a inlocui . in miere. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. larvae. intrucit acesta. Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor.5 g pentru antibiotice. intr-o oarecare misur5. el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora). iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. stiut fiind c5 in specificul familiei de albine. in acela~itimp. oricit de eficace a r fi. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. De mentionat c5 in S.prin inmultire larvele moarte. aceasta consti din 1 g substant5 activi. in polen.

de 7 zile . In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a.5 g. europeang. administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru.pentru conservarea proprietifilor terapeutice. Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric .momentul dispariti-kisemnelor de boalg. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. . Indiferent de forma de administrare. Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/".pentru sulfamide . ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli. Romhia a realizat produsul Locamicin. iar stropirea se va face cu un pulverizator. b. Familiile slabe dar active - . cidoar s5 le umecteze. Se vor respecta concentratiile. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave.. dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus. Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor.se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate.se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA . Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine. pentru antibiotice. care contine 2. Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile. de trei ori.5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile.5 1 de 3 ori la 7 zile interval. fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii. iar urdinigele la stupi vor fi reduse. Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : . fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine. in care scop tratamentul se va face seara. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. . cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in . la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5. consecintii. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop. S . Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament.si de 0. puietului gi albinelor. adrninistrfndu-se cite 0. Dintre medkamentele mai sus-amintite. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian.

Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri. c. precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati. Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup. Metoda este aplicaba insti numai. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp. iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. prevAzut8 cu un cistern de aeratie.ill cazurile sporadice de boal5. La sffrqitul zilei a treia. . sau devenite puternice prin unire. Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . de preferinti! seara. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice. constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg). iar stupii $i tot. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat.vor fi unite inainte de tratament. . Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale. phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei. atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. sl5bite de foame. sau cel rnai curind dup5 48 ore. DupE transvazare. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara). . prev5zut nurnai cu faguri artificiali. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). sirog de zahk). X u care se administreas 1 g de sulfatiazol. unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile.la familiile slabe atinse de boa15 .prim5vara $1 vara. cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului.la toG fagurii cu puiet bolnav . htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor.

corpurile. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute.!". sau cu o concentratie de 10"/0. infectati.Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. Pe de altti parte. hrinitoarele. procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. vatra stupinei etc. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati.) o cantitate de formol comercial. albinele moarte si resturile care au fost in stup. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. In cazul unui mare numtir de faguri noi. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati. Stupii impreuni cu caturile. obiectele din paie sau trestie etc. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate. Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de . Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. propolis. Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie. el dovedind o mare putere sporocid8. ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize. In aceastg situatie. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. uneltele si echicontact cu sporii B. murdirie etc. dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. pete de diaree. pamentul de lucru. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate.

cind operatia are loc in a mestru al anului. ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e .dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale. combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. se vor reforma toti fagurii acestor familii. dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor . proveniti de asemenea de la familii siin5toase . - - - .in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri. cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave. In acest ultim caz. distrugerea familiilor bolnave. . Fortificarea farniliilor .hipoclorit de sodiu. Loca americanfi este o boa15 declarabili. c h d acest lucru nu a reuqit. cind ea are loc in prima jumitate a anului. s-a constatat c5 sporii de B.unirea familiilor slabe . fn mod practic. avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau.5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop). Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. . cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini. 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase.dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat.mutarea farniliilor in stupi dezinfectati. supusa restrictiilor sanitare veterinare. Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali. . Prevenirea.realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare. In cazul cind m3rimea stupinei permite. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0. sau pe faguri goi. . a celor slabe. in cazul cind sint slabe. . precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . pentru identificarea familiilor bolnave. . dup5 disparitia semnelor de boa18 .aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins. iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special.in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3. larvae iqi pierd capacitatea de germinare. .

europeanU $i .foulbrood" (pniet infectios sau loc5). ..cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 . care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs. a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de . Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. 8). Bacterium eurydice. Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri. Bacillus alvei.5 si 1 micron. Totu~i.loca benign& avind ca agenti cauzali B. datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang. nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. De altfel. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare. de asociatie. determinat de Streptococus apis.mentionate pe seurt . laterosporus. Wille.loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : . pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor. ele fiind cunoscute numai sub numele de .Streptococcus pluton este un microb polimorf. data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. Numele de Streptococcus (in 1ocul. Etiologia locei europene este complex5. El este imobil.m 5 t o a r e l e caractere : . Speciile ba.pnietul acru (otetit). a klosit pentru prima datii termenii de . pe medii spwiale. cu dimensiuni cuprinse intre 0. Autorii germani (Borchert.. Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig.ub form3 de elemente izolate. alvei. i-a fost dat de Bailey i n anul 1956. Phillips a fost acela care. cel maj adesea rotund.loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate. iar celelalte sint bacterii secundare. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene. Unii autori (White. - - . Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton. mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi.LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine. altii asociati fntre ei forrne independente de boal8. dar. spre deosebire de loca american5.celui de Bacillus). in l8nti~oaresau in gr5mezi.. Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. . scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini. gracilesporus ~i apidarium . prezentindu-se .+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5.

.

prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor.Streptococcus apis. moartea larvelor.).6.'. El sporuleazii. Patogenie.Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi. alvei. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori. sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. Are aptitudinea de a produce acizi. toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul.7-0. pluton.3 primtivara $i . transmitere. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1.8-1. sodei caustice 2OiO si fenolului 3('.La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine.In ceea ce priveste rezistenta. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus. Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici. numit a l t i d a t i Str.eptococcus faecalis. producind grave perturbiri fiziologice. Printre aceqtia. P e de a l t i parte. Moeller (. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. Dup5 cca. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni. Declansarea. .5OlO.Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept. cu extremititile rotunjite. Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute. loca europeang fiind mult mai frecvent. in sirop de zahir 16-20 zile.2 microni. evolufie. Pe m i s u r i ce trece tirnpul. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani.7 microni $i lat de 0.. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an.2-1. n u s-a mai giisit S. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti. microbii sint introdusi in intestinul larvelor. . in cele din u r n s . imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0. Dupi F. El este n~obil.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2.9 rnicroni.Gram-pozitiv si produce spori. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. la mijlocul lungimii lui. in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important.perrnanganatului de potasiu 0. pluton ci numai B. unde ei se inmultesc si elimini toxine.5 microni. E. . Gramnegativ ~i n u sporuleazi. ceea ce duce la slabirea acesteia. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. Sub actiunea formolului lo. In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. microbul este distrus d u p i 5 minute. . Cind acesta a fost examinat microscopic. de otet. imbolniivirea si. El este usor cultivabil. Rezistenta sporilor este destul de mare. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii.

avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit.5. alteori continuu . prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului. .uneori cu intermitente. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit .prin erori de zbor. de obicei. Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat. Boala apare. Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli. La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase. Sirnptomatologie. Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi. cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5.la familiile slabe. care mor fnainte de a fi c5pAcite. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. apare aspectul de puiet fmprg~tiat. viespea). Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. impachetate necorespunz5tor.~ i dezinfecteze mfinile. prin trintori (care piitrund in orice stup). care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase. uneltele sau echipamentul de protectie. prin trintori. La inceput aspectul fagurilor este normal.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze. prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. ~ ale albinelor doici.pin5 toanma tirziu. se constati o depunere neuniformii a puietului.lc s :I 1'I \ L I : . care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici. Cind maladia s-a declarat.

iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice. In acest sens. in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat. F R Z U ~ ~ cu . ! puiet bolnav da loca euro. culoa~ealor ests cenuSIC.Ca urmare a mi. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. chiar ncgricoas5. de ccnsistezjii mucoas5. lucitoare. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta. Continutul corpului se descnmpune si t.sc5rilor agonice. f5ra miros. is . Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R. Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. alvei mirosul este de putrefactie. Prin deshidratare. pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a. devine apoi galben-cafenie :i in ce1.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins). ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile. b.e din i:r. in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5.mi r-:?are inchis.rte Ir. se ingslbeneste. mirosul lipseste. cadavrele sirlt negre. 9). 9. larvele bolnave sau n1c:. larveie ernan5 un miros acru sau aromat. alteori acru sau arornnl. Aceasta este forma clasici de Inca european5. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a . Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5.m:+n5 uneori un miros de putrefactie. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse. SF pare cj. mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor. De reguli. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii..nd cSp5cire . usor detaqabili. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . corpul schimb5 pozitia normals.i sc!limbfi culoarea. care din alb-sidefie cum este in stare normals.lea. co~sistenta moale. corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te). se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig.

35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. Mirosul nu este puternic. Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice. aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2. culoarea lor este castanie. ele sint putin deformate.5 cm ! n loca europeanfi. Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit.5 g la patru zile interval). Se deosebe~te de loca european5. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. In urma acestui tratament puietul a redevenit normal. Diagnostic. filant. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire. deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. 3. Paraloca. exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan. Gip5eelele pot fi scobite. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. perforate $i de culoare mai incnisi. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5. fat5 de cca. Pn funeie de germenii prezenfi. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. Prognostic. Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. inrudit cu Bacillus alvei. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. alvei. Exist2 astfel de cazuri. 2 . iar continutul lor este viscos ~i filant. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne. sin5tos qi compact. provocate de regulfi de B. uneori uqor vfscos. ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. de putrefacge sau de clei de timpl5rie. Mai putin gravli d&t loca americanli. 3 cm in loca american5). El este fnsg nefavorabil . care pot f i confundate cu loca arnericana. contiutul p5stos. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor.c. dupii culoarea galbenB a larvelor.

din 7 in 7 zile. nu numai cele bolnave. repetatii de trei ori la interval de 7 zile. agentul locei americane. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii. Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii. tetraciclina. Tratament. rezultind doui doze de preparat medicamentos. dozele trebuind s5 fie riguros respectate. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene. un flacon de streptomicinii. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. cum a r f i eritromicina. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. ~i cu ajutorul altor antibiotice. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. continind 1. Rezultate bune s-au obtinut. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect. b. Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. aureomicina si biomicina. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. atit in ce priveste terapia propriu-zis5. ceea ce este rnai important.5 g streptomicinii. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. aplicate la interval d e o siiptiirninii. obtinindu-se douii doze a 0. . Terarnicina se foloseste in acelasi mod. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine. intr5 si Bacillus larvae. Practic. unele virusuri si. Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. In linii mari. care contine 1 g substant5 activi. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei.5 g pentru o familie de albine. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8. se dizolv5 rnai intii in cca.5 litri) sirop medicamentos.5 1 de sirop medicamentos. de asemenea.

s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul . direct sau indirect. acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor. dupg disparitia semnelor de boa15 . Pentru a preintimpina aparitia locei europene.). aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : . Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 .unirea familiilor slabe .sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5.s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine . caz de dubiu. iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . trebuie s i se evite orice contact. decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator . Prevenire.mutarea familiilor in stupi dezinfectati. . In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg . . .dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest.dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat. - . a celor slabe. imediat dup5 mutarea familiilor . prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. p5duchi etc. .in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora.controlul tuturor familiilor de albine. . Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase. s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5.distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta . Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i. .Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C.. . In acest sens se va urm5ri : .s5 se evite furtiqagul . sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . cu stupinele infectate. pentru identificarea familiilor bolnave. . pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi. d.ora. . .s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare.

de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase. constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive. repetate de trei ori la interval de 7 zile. orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine.iirei aparitie. Pe de alt5 parte.s5 .S. fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase. Etiologie. respectiv 1 g sulfamid5 plus 0. In alte cazuri. stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. In asemenea cazuri. fi intilnite in stupi diferiti. Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice. PAR. care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. concomitent cu trimiterea probelor la laborator. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 .s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5. ~i cea europeanti. se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. cit. iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U. cele dou5 loci pot stupin5. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte.5 g antibiotic. ins5 in aceea~i h aceste situafii.necunoscut5 . se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . . a :.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte.S. Loca ameriaang . asigurarea unui cules continuu. precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5. el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur.R. in anul 1917. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine.s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5. h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff. evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil. streptomicin5-sulfatiazol. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr.

3-0. Administrat in hrana albinelor in scop experimental. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe. au abdomenul balonat. paralizeaz5 si mor. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie.unor factori neprielnici. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. de form5 oval5. Evolutie. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc. rotunde. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5. sl5besc $i devin inactive. Este u n microb mic. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor. Teramicina sau streptomicina. Tratument. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. Albinele bolnave nu mai pot zbura. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. Patogenie. prezint5 diaree. bacilul se inmulte~teintens. In intestinul acestora. prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. prin trintori. Cind imprejurgrile I sint favorabile. cum a r fi nosemoza sau acarioza. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. Simptome. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor. . prin sursele de ap5 folosite in comun. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave. utilizate la fel ca in cazul locei europene. ele conflueaz5 dupi 48 ore. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. In ce priveste tratamentul medicamentos. Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. microbul isi exalt. albsstrui si semitransparente la inceput. prev5zut cu cili de jur imprejur. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator.5 microni in Istime.

prin fmputernicirea $i stimularea . Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine.diagnostic. far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii. Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. numit Bacillus apisepticus. 10). inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. In albinele moarte el tr&ie$te cca. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti.Contagiwitatea redus8. Evolutia bolii este insa benigni. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. iar la 100°C in 3 minute.7-1. Etiologie. o lung. Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii. aspectul l5ptos a1 hemolimfei. lipsa de cules etc. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&.i vinrlenta.SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte. este de asemenea . boala ap5rind In mod rAzlet. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator. Gram negativ. Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. 10. In anumite Pmprejurtiri. p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside. germenul i$i exa1t. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului.l microni). nesporulat. imboln3virea albinelor. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. Simptome . pierderea capacitiitii de zbor a acestora.

x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .Iolne !!un .roun e!$!.rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.rolsa3e .r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.a s ~ ~ o m )!.q e3 .reqw!rps u u!.luaza.-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.r?dap lujs ( y .!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.rd 'e.

toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. capabile s5 determine . Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana.5. Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. paralizia $i boala neagri. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile.. In afara ultimilor 5. Rezistenta virusului nu este prea mare. virusul din Arkansas. in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid. L. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. In organismul larvelor contaminate. a identificat ~i descris in total 18 virusuri. paralizia (acut.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. cronicii asociat5). boala din insula Wight. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore. virusurile Y ~i X. cronici. ce se acumuleazti in interiorul corpului. puietul viros Thai. lenti. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White. Ulterior. celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti. Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. dr. virusul filamentos. Etiopatogenie. transformindu-1 intr-un . in cazul cind este amestecat in hrana puietului. PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului. In conditiile unei camere rezisti 20 zile. virusul din Egipt. trecut prin aceste filtre. cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. iar in fagurii cu miere circa o lun5. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni).singure sau in asociatie .urmatoarele viroze la albine : puietul In sac. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac. virusul . virusul botcilor negre. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C.aripi innorate". virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. este in masurii s Z i producii boala. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat.

11). Din contrti. Pe fagure. acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat.o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii.infectie veche Simptome. capul avind o tial. in prima faz5 larva are . perforate.-. capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5. cum ar fi un bun cules de esemplu. Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. Lar- Fig. celule cu cip5cele infundate. 12.fel de pungi cu lichid. Puietul moare de regula dup5 cip5cire. datoriti descompunerii tesuturilor.. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri. Evolutie. cum era la inceput. Fagure cu .ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig. f5ri nici o interventie din partea apicultorului. 12). aparitia unor factori favorizanti. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. larva incepe s i se usuce. ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii. b . acestea devin treptat galbene. adesea ilescip5cite (fig. mai inchise la culoare. de puiet in sac : a . Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. Larve de d. Din limpede. respectiv de misura in care *ig. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei. ins5 este mai frecvent5 in timpul verii. acest lichid se tulburi cu timpul.iniectie recenti . Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. h t r . l l . c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului.~spectul unei pungi pline cu lichid. tegumentul se sclerozeazi. pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@. poate s5 determine vindecarea.puiet in sac" 37 .

In majoritatea cazurilor slnt suficiente. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). Pe teren. in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante. in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. Prin uscare. trebuie distruse. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8. cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. de sac plin cu lichid la inceput. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. Tratament. In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus. asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup.. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). In cazul puietului in sac a fost incercat5. tetraciclina. luind astfel forma unei b5rci sau a unui . In caz de dubiu. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate .vele moartc nu ader5 la peretii celulei. cu rezultate satisfdc5toarr. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. schimbarea mtitcii etc. dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. topirea tuturor fagurilor. unde puietul T n sac este practic inexistent. cu partea ventral5 in sus. corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei. Pentru combatere. Ca simptome. se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. tratamcntul medicamentos. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor. incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). Farniliile slabe. Diagnostic. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. Spre deosebire de tara noastr5. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. pentru combatrerea puietului in sac. lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar.papuc chinezesc". maladia se manifest5 in perioada mai- . sau numai cu teramicin5. puternic infectate. Dup5 acest autor. alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor.

Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct.ioneaz5 diferit. Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti. m3surind intre 1 si 5 microni. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte. se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. ba. . ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni. Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc. . aripilor $i picioare!or. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. timp de 10-15 zile. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). restringerea cuibului. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor. Etiologie. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. a caror etiologie este putin 15murit. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. Simptome. Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali. din contrii. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats. a unor ratii mici de sirop ciildut. asigurarea unui cules continuu. Antibioticele nu au dat rezultate. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua.contaminate experimental cu acest virus. Cu aceast. care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. rezultatele fiind contradictorii. 0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg. s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). un comprimat la un litru de sirop. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave.5 qi fa@ de care familiile de albine react.3 ocazie. fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. in care s-a amestecat vitarnina C. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala.iunie. ci de melanozri. Familiile sgniitoase.

raqn.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.d s u .rasqo e-s 'lun.li a.18eau eleo(6 .ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .u!q~e InJFurnN .rl el !S ! a 'a.rolne !!un ~ d n a .:lls lsoj 12 ~.ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!.[ p p .rd n. I : arunur? r i y. lsa3c ug Jelelsuor.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .rode..leurJoue e m aleuo!zo. Je! 'quel~odur! 10.IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.rel!paJa ag!zodsip ..rnura.!-n~.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.: -adur! u?.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o.rl !j $nlnd e-u e:r?oa .reoly.xoru o $eA. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.rd e yseoltugs ag!uej o-.Fnleru 121 .rSeau qeoq ap adn.aIeurJoue .Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F.rq!y 1LJap sn!801oled !.il 'suld rrI . q .13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas .reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.rn$g.q~e~!uaBuon y.rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.13a.Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.rolauuras e!l!.reoLu ap a]u!eui ne$uaza.ros ale ai\!s[nAuon [.10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .rnj .1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.1a3 .rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo.ralneJe3 '!!.!r.id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.roue .18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.reol e ~ d ~ l . ur ap$3unppu! r.raurnu lnl.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.roluj.r~ ea~yde @eau q e o q a.requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.108) !.sap i s elt'I.13 gnop g$s!xa (l.~.r ! .1124 -rl>a.re!ya IS !.13t?au Fie::q 31) ?UI.r$uad gs!~r.ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!.rd alnasa.$!.iopu!qIe ln.raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!.101y.13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .r !!z!.!.m. !~~$yur ea.raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!.r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.ra s p ylup eur!.xaan an!8o-[olt.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!.xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru.rolur.!n~nd. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.raya.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.!u.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue..rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.xo[.requr!yDg .

Pe de alt5 parte. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5. Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice.continu5 dinsul -. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece. fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee. reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare.. Inginerul Vladimir Zaplata din R. atit puietul. ea nu supravietuieyte peste iarn5. avind P acela~i masiv. iar in anul urm5tor boala nu mai apare. ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te. in orice caz. Alti autori (Kuntzsch.Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure. P teaz5. provocate fie de mierea de manii. Maurizio. Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor. Unii autori (Poltev. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. ci numai un lichid apos. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de . fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali.infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv. S. prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave.ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc. Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate .boala neagrSi sint urmstoarele : a. Chiar dac5 nu am schimba-o noi . de exemplu). consecutivii unui cules slab de polen . Depilarea qi fnnegrirea albinelor. Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. In s f l r ~ i t . iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a . cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight. puietul in sac $i paralizia.S. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte.cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii. boala putind fi confundat5 cu loca. . Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. Prezenta acestui virus in Australia. Totu~i. Seam5n5. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine. fgr5 s5 fie ins5 identic. 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California.).A. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India. cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat.

Y.. CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri. a1 botcilor negre ~i filamentos. urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. a1 virusului paraliziei acute. care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . care se asociad cu Acarapis Woodi. aSa cum este cazul nosernozei de exemplu.Virusul provoac5 . Din fericire. Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional. . h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici. urmatii de moartea familiilor. Este cazul virusurilor X. concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere. boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. In aceste condivi. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir. . care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele. exist3 boli ce pot fi st5pinite si. atit de bine cunoscute. ale acestor boli. potential periculo~isi greu de depistat . infectiile endemice vor creqte. aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni. Pentru prevenirea virozelor. toate patru asociate cu Nosema apis . Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir.

Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis. punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile.. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis.se murnificg . Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma . in 1937 in Cehoslovacia. in 1934 in Scotia.$i se intsrevte..U. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de . In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor. in 1933 in U. In stupi pot exista multe specii de ciuperci. dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin. f n America. Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor. ~i Canada. aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968. DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia. ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte. Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare. P n 1971 in Norvegia.pericystirnicozii". P n 1932 fn Anglia. in 1957 in Noua Zeelands.A.R. Franta. In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil.S. iar in ce priveqte S.S. una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols.puiet v8ros6'.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice.. schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis. fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de .

invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia. . Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada. Ascosphncra apis : a . Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial. va produce nigte formatiuni capsulare numite asce.numit5 ~i corp fructificator -. b fructificaLor cu asce continind syori . Viabilitatea sporilor este foarte mare. h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. Mraz o observi $i in Mexic.in California. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. Etiopatogenie. cuprinzind pe rind Transilvania. ce pitrunde si se ramifies in tesuturi. sporii dau nastere unui miceliu.sfiminta qi forma de rezistentj. Ranatul. Dobrogea si Moldova. Prin fecundarea de c i t r e anteridie. .3liceliu cu corpi fructificatori . 13. fn 1970 C. oogonia . Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg. una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin. care cuprind sporii . Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor.a u ~ 1 ~ s din : 7:" .. La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic. 13). iar in larvele mumifiate ~ i . A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor. commicelii mascul si femel5. Muntenia. a ciupercii (fig.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani.

xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.aulo?dw!s . pepdapPe ap aqsa 'a.xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.alr?uJa! nguad g.y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) .[~53qas aqeqaay! a l a u e q .3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a.xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er..~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras .~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& .x8oJd peanloaa ' ~ w .! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .xoloa eSue1d .qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.1a3a. -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd .mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa..a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g .e Inlaj q aza.zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .eaqqu[oquq gzeazy.xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '. ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo.xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~.roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ ..A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.rede el ap !ugurgdys -em e ea.rolau~pde!$!.a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.q qepsaju! alam%j a d . ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!.(.r as ezoJajsoasv . ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .

ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare. . Amphotericina. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut.rAspindirea - P. In general. atit antibiotice. provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5.boala trebuie considerati gravti. Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5. Cycloheximidina. Ttatament. afectarea cu precticiere a puietului de trintor. T o t u ~ i .rognostic. paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S. Griseofulvina ~i Quixalina in Franta .A. 14. Fagure cu puiet v5ros Fig. intrucit ea Fig. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind. In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator.cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului . Dintre acestea mentiontim : Mycostatina.elativ benign.U. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1. Creind un dezechilibru. in larvele n~oarte . iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. 15.. cit ~i substante chimice. acidul sorbic.

au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale. Tratamentul incepe la primele semne de boalri. prin impr8stiere cu mina printre rame. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin.in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole.cite unul la interval de o siiptriminii. rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate. precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei. amestecat in 100 g zahiir pudrii. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute.. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental. In concluzie. concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. inainte de a fi introdusi in stup. Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. S. fagurii cu mari ~i topiti. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. I . micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. peste albine. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi.5 g teramicinri la 1 kg micocidin. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. La controlul ce se face inainte de primul tratament. ultimele la 7 zile. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. se adaug5 2.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. Cind infectia rnicotici este grav3. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. dar in alte cazuri. ploi reci). larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. . In prima etapii au fost selectionate . Rorninia. . Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. se adrninistreazi 100-150 g preparat. realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. Tratarnentul se repetii de 3-5 ori. destul de numeroase. de 3 ori.

la marea majoritate a larvelor atacate. De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli. prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate. prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti.or la loc Insorit. priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . S-a constatat (Maurizio. SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu. ~ de la sol . .reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i . Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos. constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite. Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure.tupi. cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. .limitarea cregterii puietului de trfntor. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros. Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi. tinuti in conditii de urniditate.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) . precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care.Profilaxie. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific.mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. cu celule numni de albinri lucriitoare. oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis . puietul poate sii fie infec: tat. epizootologia si combaterea acestei boli. apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. . . Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. . prin asezarea !.nate. . care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni. Dreher (1938) observ. cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. Existi numeroase elemente obscure in patogenia. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani.ridicarea temperaturii interioare. Astfel. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna.

ins5 evolutia ei este rnai grav5. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament. iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut. Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval). introduse in turte de polen cu zah5r. Opinia autorului. Aceasta. localizlndu-se la plgmini. peretii stupului $i scindura de zbor. Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5.Fesia Form" omoar5 ciuperca. are un efect fungistatic in vitro. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). Dallmann (1966) a testat dezinfectantul . cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte. in conditiile unor familii normal dezvoltate. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. bineinteles. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. . A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules.. aplicat h luna aprilie. Dup5 o sSpGimin5. boala este cunoscutS In Intreaga lume. rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. Taber. El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana)..Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. El produce spori. umectind prin aspersare fagurii. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i. I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic.. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind). p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul. ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului). S u b numele de . adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene. administrat pe faguri.puiet pietrificat". Etiopatogenie. El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. spedei Aspergillus niger. htr-o m5surA mult rnai redus5.fn se privevte combaterea ascosferozei. Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus.

17. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. de asemenea. cit mai ales prin toxinele pe care le produce.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig. Ele se inmoaie. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. atit prin actiunea sa mecanic5. Ca si in ascosferoz5. se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui.forma veetativii Fig. care invadeazii intregul organism. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. 17). Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. Simptome. Aspergillus flavus . Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. ceea ce explicg a . segmentatia dispare. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. De la un stup la altul boala este transmisg prin albine. Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. larvele mor dupii c8pZcire. Larva se deshidrateaza si se inttireste. intr-un timp scurt. continutul lor devine cremos.b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. dau nastere la miceliu. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine. acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori. provocind moartea.

zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. Diagnostic. boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. ci sint liberi la suprafata corpului. Aspergiloza evolueazg foarte rapid. apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. Miceliul traverseazi peretele intestinal. Albinele parazitate sint agitate.consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate .aderenta larvelor la perew celulei . . incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet . F i g . M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie . htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare. 18). sub form5 de mici pete verzi. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. atit prin distrugerea organelor. contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. . prezina rni~csri anormale. paralizeazg ~i mor in citeva ore. Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. se inmulte9t.fundat cu un polen galben-verzui.e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta. prin i otrAvurile pe care le produce.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte. cit ~ . aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci. Datorit5 acestui fapt. Boala se recunoa~teclinic dup8 : . . Fagure ou puiet pietriflcat Combatere. I S . Corpul se i n t i r e ~ t etreptat. precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. In caz de dubiu. cind atmosfera este umed5.

topirea tuturor fagurilor. Melanosella mors apis.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau. este de origine bacterian5. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc.H"). Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave. au diametrul de 0. folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor. Boala evolueazi de regul5 Incet. Patogenie.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc. Prin intermediul n contact cu albinele. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre. Din intestin ea trece in hemolimffi. m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale.. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis. a utilajului si a solului. Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte. vaginului. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor. p5trunde f n glandele salivare. care hpiedicii depunerea ou5lor. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii. . au abdomenul mgrit. arderea albinelor moarte.5 melanoza . Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg . Tratamentul melanozei nu este cunoscut. se gisesc r5spinditi in naturi. producind sterilitatea acestora.melanoz8". preculn qi sporii ei. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5..qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective. unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. dar care. Etiologic. inclusiv pe plantele entornofile.. Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza . Personalul care manipuleaz. M5tcile bolnave inceteazi ouatul. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben. spre deosebire de prima formi (numit. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e . o batisti3 umezit. Simptome. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg. Ele sint apatice. De aici ciuperea ajunge $i la matc2. Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator. eel putin. dezinfectia stupilor.5 qi spori ovali sau rotunzi. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5. fn 1936. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei.5 mrn T i culoarea galben5 deschis.5.BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. se 1ocalizeaziI In aparatul genital. ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate.

eu dimensiunile de 4. form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig. sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg). provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora. el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult. Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular. refrigerent.4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime. iar la exterior el este In@- . cunoscutA I n lumea intreagi. 19).numit. Etiologie. 19. Dup5 colorare el apare constituit dinrig. Nosema apis este un parazit unicelular. In momentul &d sporul n intestinul albinei. din care cea mai mica .contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). unde se hrhinegte. n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor. sporul are un nucleu format din doi noduli. care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. se inmultegte gi produce toxine. identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg). capsula polar5i . mai mult sau mai putin str5lueitor. I n rnijloc. incolor.5-6.

20). care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri. contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. in miere. in albinele moarte 11/2--2i/2 luni.Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig.unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala . in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore. difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins. in polen. Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare. la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet. faguri goi. folosind faguri. .folosirea unor stupi. Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : .m e m b ~ a n 5 . urmate de paralizie.lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. MZitcile. . ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana. unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 . Structura sporulul de Nosema apis : I . war . provocfnd tulburiri de locomo~e. in timp ce toxinele actioneaz: 5 .s m l a s m g .. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului. prin furtigag. puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: . la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. prin roire. precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce. pe pereG stupului etc. mai ales prin intermediul excrementelor diareice. de . Datoriti in primul rind acestei membrane. Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1. Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav. Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. albinelor gi a1 unor paraziti.capsula polar& pe cale nervoas8.nucleu . la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore. sporii posed: o mare rezistenti.4 . Astfel. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. diaree. Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi. 20. majoritatea farniliilor din stupini sint. Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului.

Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling.18OIo din albine sint stupine in cursul anului. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. interventia unor factori favorizantf. atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice.S. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta. In ce privqte nivelul infectiei unei n U. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice..U. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup.A. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a.R. favorizead aparitia diareei in timpul iernii. contanlinate. cind dinamismul acesteia scade. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni. provocate de diverse cauze. pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8. luna iunie reprezints maximum de infectie. fapt ce justifici atit tratamentul general. Pentru infectate in martie. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic.a. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). administrat unei stupine cu nosemoza cronic3. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat. 80°/o din stupine sfnt infectate.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului. este necesari.U.8.infectate. In unele tAri (R.asenlenea. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6). producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o.D. S. s-a constatat cg I n octombrie. Patogenie. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S. prin urmare.A. intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca.S. 50°/o). cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu. inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc.. Dr.G.

Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic). ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp.lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. In acest sens s-a constatat c5 mitcile.bieza). mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni. Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. frecventele schimbari . Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5. In general. ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. Dup5 cum se vede. datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - . dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave . maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi. PBstrarea I din diferite cauze. b. imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc.. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase.mai ales in a doua jumitate a anului -. Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi.uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. La mAtci. Conditiile climatice nefavorabile. formarea exagerat5 a roiurilor artificiale . avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii. n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c. la familiile puternice s i in sezonul activ. reprezentate prin ierni lungi ~i umede. Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate. - Simptome. care h mod normal traesc 5-8 ani.chiar recunoscuti. fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze. De reguli. singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. prin lipsa culesului etc. adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . 3[n formele latente de nosemozil. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. care s5 le deosebeascii unele de altele.

sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate.depopularea farniliilor. de asemenea. acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse. Ele diminueaza depunerea de puiet. f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului . iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor. care impiedics albinele s5 ias5 afari. nosemoza se acutizeazg. Aspectul excrementelor este apos. mitcile incep s i depuni puiet. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. eliminind excrementele in picaturi sau in jet.gi. cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. Diagnostic. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu. tremuriituri. executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. consecutiv. In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. .prezenta albinelor moarte sau bolnave. deocamdaa. abdomenul umflat. Ele prezintii frecvent diaree. paralizie. temperatura din cuib se ridicii. acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. In plus. se string in grimezi pe firele de iarb5. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. . Spre sfirgitul perioadei de iernare. care slibegte din ce f n ce farniliile respective. contaminarea in mas5 a albinelor. de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete. sernnele de boalii devin aparente. fn prima parte a perioadei de iernare. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. apoi inceteazi complet sii ouii. dorrnitind intr-un colt de fagure. . Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. . boala este de asemenea latenti. condim climatice nefavorabile. familii slabe cu rezistenta scizutA). inainteaza tfrindu-se. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte.

farniliile slabe vor fi unificate .medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative.Furnidil B". plansa color). v. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0. intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei. ci. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase. Tratament. Prognostic.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii. 21. dacii este si puietul afectat etc. Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir. rnai ales. cel rnai cunoscut este preparatul numit . Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5. iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil . in polen sau pe peretii stupului. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori.. Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave.uri. rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig. d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. Nosemoza este o maladie gravii. datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate. mortalitatea provocatii. fn ce priveste tratamentul medicamentos. De regulZi. Inainte de aplicarea tratamentului. . in miere. bine ingrijite. . Privit prin prisma acestor consideratii. fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol . tn care antibioticul se amestecii. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor.in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave.sau grav atunci cind familiile sint slabe. nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. .5 g substants activii (fumagilini). in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . de existents factorilor favorizanti.

administrate in sirop 2 : 1. Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3. Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni. care se ames!tcc5 cu 11. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). Consider5 c5 . presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. la interval de 7 zile.din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. kg zah5r fntr-un hrinitor. administrati in 1-2 reprize.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie.500 kg la o s5ptimin5 interval. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul. aplicate cPte una la 7 zile interval. distribuit2 in 4 portii de cite 0. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. S. Hrgnitorul se acoper. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august.5 g Fumidil B. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. de patru ori. din care se va da fiec5rei familii cite un litru. R. Dr. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine. in problema nosemozei. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. Kostecki. frimintind plni se obtine o pasti. revenind deci cite 3 litri de familie.75 kg miere c i l d u e . cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B. Pentru acest tratament. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. Practic. Existti cerdtitori (Hanko. In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia.25 g Furnidil B. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii.5 in perioada februarie-martie. La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine. care se urnple ce const. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1. respectiv 1 flacon la 12 familii.25 kg zahiir tos. Cind combaterea nosemozei se execut. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare. R.

Apimicinii -. fn afar5 de Fumidil B. . $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup. Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R. Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0. ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios. .05 g pentru o familie de albine. in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase. 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. . anexelor ~i a vetrei stupinei. Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop).dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. un compus sulfo-mercurial. sinonim cu Fumidil %.reformarea fagurilor p5tati de diaree . realizeaz5 vindeciiri clinice. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : . Astfel. r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5. Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D.ardcrea albinelor moarte . Noselid etc. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august. sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid. . . Operatia va fi fiicut5 cu formol. aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine. administrate cite unul la 3-4 zile interval). sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. S. Se consider5 cii doi litri din acest sirop. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra).astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci. acid acetic glacial sau sulf. S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice .inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri . Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate.inlocuirea mjtcilor . conform metodelor descrise la capitolul respectiv. La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). s-a dovedit ins5 toxic pentru albine.. care deqi permite obtinerea de vindechri. Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack. ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. ins5 n u sint in stare sii distruga sporii. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5. P. in R. K.

public2 i n nr. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : . Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. Michel. administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5. se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. . etc. Prevenire. cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine).A $i insorit5. Simanuki. pe o vatr5 ad5postit. pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. cimbriqor. De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe. 3 4 rarne cu puiet).acutizarea formelor latente de boal5. timp de 24 are la 37OC. Curativ ( i n cazul infestatiilor acute. concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic. N. Cautwel. salvie.La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale. plus 200 g brinca-ursului. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud. .difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . . Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu. dsvin sterili.S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. 511981 a1 revistei . h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. De asemenea. la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol.patrunderea bolii in stupin5 .. ridicati la 40 m a de la sol. timp de 24 ore. . Knox $i Herbert (1970). mu~etel. ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica).5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup. Preventiv. Temperatura de 4g°C. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca. se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor. pornind de la ideea c5 sporii de N. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. recornand5 otetul din cidrul de mere 0.

. aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils. in cazul cind ele sint inactive .s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite. supusi restrictiilor sanitar-veterinare. de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet.Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact . sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei. s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. Din punct de vedere legal. iar stupii in fiecare an. . respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. murd5riti de excremente . s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . s5 nu se foloseasc5 faguri vechi.s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. Tinind seama de acest fapt.s5 se evite furtisagul . ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii.s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani . . rnai ales la inceputul primiverii. . hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. .sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine. De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. . cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave . iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi . Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine.s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii. . prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine.direct sau indirect cu alte stupine infestate. miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine . insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante . conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit.s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine.

Boala poate s5 apari fie sub form5 . Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. spre deosebire de nosema. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. probabil. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. chistii sint elemente rotunjite. Ga aspect. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei. Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. ci numai chisti de amibe. AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. unde se inmultegte prin diviziune. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. in anul 1916. Etiologie. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. Patogenezti. stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor.

Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. Elvetia.. sub form3 de jet. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. fie sub form5 acut5 . Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. Capacitatea productiva a familiilor scade. este conturul dublu a1 membranei lor.D. Cehoslovac2. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave. S. Polon3 $i R. numit Acarapis woodi. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare. in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut. Simptome. pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time. R.3 tarti. R. aceste albine elimini. In afar5 de aceast.. populatia se reduce. R. Rennie.G.G. Belgia.latent& putin pggubitoare. de culoare @lbuie. masculul avind cca. excremente apoase de culoare ggbuie.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. Corpul lui este oval. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria.F. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante. P. Din ou ia nqtere o . Aparita amibiozei acute este consecinta. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci. Earacterul diferenpal a1 acestora. a unor situatii favorizante. intre care Fumidilul B. in mare mgsur5. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor.iar femela cca. In momentul in care sint prinse. furazolidona $i diclorooxiquinaldina. care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza. In Franta de exemplu. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte. sint agitate. puterea lor slabegte. lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. Au fost Encercate diferite medicamente.de obicei la hceputul primaverii . Tratamentul nu este precizat. fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S . Austria. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni. fn aceast5 situatie. Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. Etiologic si patogenie. prev5zut. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. Acestea din urmi au abdomenul milrit. acarapioza este r5spindit8 fn Anglia.

b . FEMELA MASCUL Fig. ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. din lips3 de hran5. Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului. polen. prin faguri. inaparent5 sau sub form5 acutg. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig. 22). miere. Cauzele care determin5 o form5 sau alta .maximum 10. unde depune un nurn5r redus de outi . Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice. 22 . Evolufia. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. ceari. numai cfteva ore. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. toxinele eliminate de paraziti. pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a . iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore.fata dorsal&. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor. prin trlntori sau roiuri. cu care se hr5nesc.larva. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite. hainele sau uneltele apicultorului. probabil. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile. intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5.

ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. acestea s Simptomatologie. aripile sint departate.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . pe m5sur5. marea majoritate a albinelor mor. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. pot apiirea semne de diaree.in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. In stupi ~i in fata stupilor. Evolutia este influentats de virsta albinelor. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste. se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. De asemenea. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare . datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. in aqa fel hcPt In primiivar5. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. Uneori corpul este cuprins de tremuriituri. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. cit si familia in ansamblu. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . ce ele eclozioneazl. albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi. abdomenul umflat. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle. albinele nu manifest5 sernne de boali.indeosebi la albinele bitrine -. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta. desi fac incerclri disperate in acest sens. prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele. I n general. sau moarte. orificii care se micsoreazg cu virsta.iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. In cazul cfnd nu sint tratate. Totodati.latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. La familiile bolnave se constat5 . In forma acuti boala devine vizibilg. iar restul infesteazl albinele tinere.

Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A. mortalitatea in mas5 a albinelor. Mai mult.inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . In timpul verii. \Vise ~i C. i ~ pierd i elasticitatea. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. precurn si un numiir mare de albine bolnave. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. exprimind dorinta inst. inainteazi in salturi. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. R. . Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig.iernare printr-un consum exagerat de hranti. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. respectiv c5 ele aveau aripile deschise. far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. peretii traheei sint elastici. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. : ! . Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. 23. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate. tin aFig. 23). de pe faguri ~i nu de la urdini~. avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. F . altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. prezini% tremuraturi ale corpului. devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. de culoare alb-sidefie. 24). care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. Diagnostic. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. In mod normal. ce predispune la dizenterie. s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. m o d i mici inainte de a muri. h general. 24. H.

F. Cind traheele prezinti modificgri anormale.. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte. .DelacanU sau .impregnat In benzi de hPrtie de filtru. precum si a celor care apar rtizlet.. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze. acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile. anotirnpul. proba este suspects de aeariozg.s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . miere sau polen. care nu pot fi recunoscute. Sacrificarea. Mittel". Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit . 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite ... Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi. pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. B. a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii. a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse. neinfestate. Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte. In caz de infestaoe. moment in care ele se diskug. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui.descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori. 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0. aplicate i n funcpe de o serie de factori. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala. puterea famililor. (esterul etilic a1 acidului formic). Tratament. acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat. Tedion ~i etildiclsrbenzilat. avind in vedere existents formelor latente de b o a . transvazarea ~i tratmentul medicamentos. El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl . sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii.Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. condivile naturale etc.P K.E. intr-un teritoriu considerat indemn. parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie. ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape. Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat. puiet. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda. pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine.. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei.FolbexU.

cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave.eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ. Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E.se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath. se inchide capacul stupului : . ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) .se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul. De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. . mai ales dacg acestea sint qi slabe.tru tratamentul unei familii de albine. 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu . Aceste masuri constau din : . asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului .Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul . la interval de o s 8 p ~ ~ 5 . . .psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice . nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului. unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave. nimfelor qi larvelor. Jacobson in anul 1904. Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi.se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib.stimularea depunerii de puiet. care s5 duc5 la uzura acestor albine . .se controleaz5 prin ascultare. VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor. respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. prin unirea Zor. este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate.distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind. prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente. Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : . toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 . P r o f i l d e . care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate. Avfnd h vedere lungimea tratamentului. atft in stupina afectat5. ins5 nu are efect asupra ouglor. refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur. produs5 de un acarian din familia Varroa. Specialistul olandez In dome- . . pentru a valorifica tratamentul. Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. . TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi. pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme .

Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni.F. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig. are o form5 rotunda. Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele. De asemenea. Iugoslavia. unde tr5iesc albinele indiene. ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor. Bulgaria si tot in aceast. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode. in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni. partea ventrd5) tor. Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte. fapt ce denot. in anul 1967 este diagnosticat oficial in R.G.a..l mm ~i lat de 1. din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia.6 mrn.. Masculul adult este mai micdecft femela. Varroa jacobsoni (femel5. lung de 1. Italia. Argentina). Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului. temperatura ridicat2i din tirnpul verii.5 perioadii a fost semnalat in America Latin. el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria. Etiologie. 25. primele larve parazitate sint cele de trinFig.niu! acarienilor A. in general. (Paraguay. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. Localizat la inceput in insulele indoneziene. El moare curind dupii irnperechere. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora. transversal oval. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5. ordinul Acarieni. plansa color). trecind in final pe albine ~i trintori. c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului.S. 26. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti.). abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor. . familia Dermanissidae. astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate. In anui 1964 el a fost descoperit in U. Ulterior. Franfa etc.) si in America de Sud (Brazilia 7. v. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor. P. R. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est. C. clasa Arahnide. 25). precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni.R.S.

Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. inseamn5 maximum 0. aparitia diareei. acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare. pentru o colonie de 2 kg albine. puietul mascul dispare.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. cind trintorii nu au dispgrut. fntr-adevar.000 acarieni consum8 cca. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce. consecutiv. inseamn5 c5 cei 10. moment ce coincide cu producerea primelor daune. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. albinele rezultate sint neviabile. pe un trintor 7. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas. populatia parazitilor s - . Popravko. iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni.5 situatie.Patogenie. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . A. securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. capul qi picioarele diforme. c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare.000 paraziti vii. Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. au aripile nedemoltate. plan95 color). La sante de l'abeille nr. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale. Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. Pentru a evita aceast. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine. cu viabilitate redus5. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare. v. Se considerg. ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine.3O/o din greutatea larvelor crescute. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. producfnd un consum mare de hran5.3 mg greutatea medie a unei femele). ea prezentind un mare interes biologic. presupunfnd c5 in colonie exist5 10. 27 ~i 28.

CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. fn realitate. Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). Alpatov $i A. v.000 fernele Varroa. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. oval longitudinal. oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. In ceca ce prisegte trfntorii. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. datoritg contrastului de culoare. pe care parad v i se vlid cu uqurintg. h plus. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5.10. In perioada urmiitoare fns5. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor. resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. B. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o . odat5 cu albinele pe care se afl5. de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. dep5qind astfel la multe familii. mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). V. 29. Lange) decft de 1720 ori. Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. de asemenea. albine. diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. plan55 color). familia nu mai poate fi salvat8. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune.

foaie de carton sau de plastic.puietul imprg~tiatpe faguri. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide.albine $i nimfe moarte. femele de V.Iugoslavia : folbex V. : Utilizeaz5 fenotiazinl. li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii. varritan. m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : .R. folbex V. pulverizat intre rame sub forms de aerosoli). - . dar s2 permit5 trecerea parazitilor. care s l retin8 albinele sau larvele moarte.U.. in stadiul de putrefactie. . localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor. degajind un miros gretos . fenotiazinl.Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. Toate aceste cauze. . . precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol. 2. se pot observa nimfe moarte.S. timol.F.. inainte de a putea fi descoperit qi distrus. tutun. varajin. Tratamentul.Bulgaria : naf talin5. : folbex V.. jacobsoni pe nimfe. timol. . simple sau fn combinatii.G. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp.5 mm. naftalin8. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids).A. .Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). administrate sub formi de vapori.in unele din aceste celule. Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor.A. .A. acid formic. . datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine. timol. se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : .Olanda : folbex V. .o activitate generals slab8 .. acid oxalic. pulberi sau aerosoli.A. . precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase . Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru. .ponta mritcii redusti . A. acid formic.Austria : folbex V. Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz). Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace. .R.pe scindura de zbor qi pe fundul stupului.in interiorul celulelor aparent shiltoase. Ca simptome din partea familiei de albine.S. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate. fum. c5plcelele Infundate $i perforate . . acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca. varroatin (amestec de acaricide.

chiar daci nu antreneazi moartea albinelor. . sulf. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?.China : naftalinti. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup. operatorul s5 poarte minusi. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii.S. aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. timolul. Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag. nicoting.25 g pentru fiecare rarn5. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei. cind temperatura este peste 13OC. in cantitate de 0. timolul este utilizat in U. micasin.S. fie atirnat. fn prealabil. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. de 2 ori la 7 zile interval sau. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. Conform instructiunilor oficiale. Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. in functie de puterea familiei. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice. doui sau trei comprimate. fie pe un suport metalic (unul. galecron. naftalini. . fiind lasate in stup toat5 iarna. in cazul unei contamingri mai puternice.S.R.Tunisia : fenotiazing.R. la peste 20°G si. danikat. Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina. sulful qi tutunul. Timolul.. de 3 ori la 4 zile interval. ochelari ~i masci. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. sulf. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg.2 de un fir metalic fntre rame. prevgzute cu un fitil de bumbac.S. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval.5 cm diametru. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie. acidul formic. in perioadele fGr2 puiet. arnitraz. Acidul formic.Japonia : varostan. Dupi cum se vede. . cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina. danicoroper. Stupul se inchide pentru 20-30 minute. in functie de puterea farniliei) prin urdinis. si Bulgaria. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1. precum ~i toamna.Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). . in cantitate de 10-15 g de familie. Sub form5 de pulbere. sub formi de pulbere. Naftalinu. fn U. Produsul. dupi aprindere.

in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor). operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. De regulti.5-10 microni) picfituri de lichid.S. acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav.S.R. Cercetgtorii din U.S. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. dteva fumuri prin fiecare perete. in special toamna. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm). au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii. pentru a fi curatati de puietul most . Sulful. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. . Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. nicotin5 plus alte produse. introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. Este folosit in China. ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile.R. raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval. India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. nicotina este folosita incepind din 1962. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung. fn China. 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta. motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3).S. se deparaziteaz3 numai albinele.fn U. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. electrizate la suprafa@. Tutunul (nicotina). Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup.l-3 mm pe secund5. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor. Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm. 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi.

cu ajutorul unei linguri. Pentru combaterea varroozei. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C. El este un preparat concentrat care. metoda se va adresa puietului de trintor.S. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). diluat 2"/0 in a$. In acest caz. peste albine. Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare. pe care femelele de varroa ~ i . orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5.R.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. a fost cGpbcit. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. chiar la o singuri farnilie. cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5.5 kg fAinii. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului. far: a se inchide urdini~ul.a u depus ou5le. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. conform prospectului. dup5 ciipAcire. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C). capabil s5 desfach ghernul albinelor. Prof. Ruttner din R. se imprii~tieprintre rame. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului. Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri.S. se trateazii Pntreaga stupin5. prezenta sau absenta parazitilor. soia. dr. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8. porumb. h U. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. intron stupi. denurnit Sineacar. In caz de diagnostic pozitiv. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine. F. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. si a varroozei in special. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. o canti- .fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul.

in funaie de puterea familiei de albine. f i r i a se inchide urdini~ul. h situatia cind varrooza s-a generalizat. . fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine. comensali). . Ca dimensiuni. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului). hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@.aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 .~ irnai ggse~tejustificarea. obiective ce pot fi atinse prin : . punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. form8.pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. carantinarea stupinelor infestate n u . tratamentul de primivari nu rnai este necesar. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. furti~agului ~i rAt5cirea albinelor . cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna.tate de 100-150 g Sineacar diluat. - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. exists mari diferente fntre ei. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. evitarea roltului natural. daci este cazul. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. Profilaie. Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale. structuri gi obiceiuri. tot la interval de zece zile. Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . in zile cilduroase. paraziti care gisesc pe corpul. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber.

Ulterior. Agentul cauzal. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia.S. Indonezia. 1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G.da apls acarianulul I. el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong.R. cerana ~i dorsata. altele decit varrooza gi acarapioza. Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni. ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U. America de Sud Africa. America de Sud Asia Europa. Mexic.58 mm.Revista "American bee journal" nr. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine.S. Africa.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare.530. fiind deci mai lung3 decft latg. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere. America de Nord. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic. Europa. China qi Vietnam.az. in Malezia.97-1/0. trintori. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi. Corpul ei este acoperit cu .

Tr5sBturile caracteristice ale T. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti. clareae constau din tepi (periqori rigizi). La o agresiune mai tardivi.iar cantitatea lui diminui continuu. Lupta Pmpotriva T. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. dimensiunile sint de 0.si. clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e. lar- . larva i ~ i poate continua metamorfoza. A. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe.8 mm. Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile.i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981). Indivizii tineri sint de culoare gilbuie.5 mm.nurneroqi b p i . femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire. . iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1. 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. . Sevilla (1963). Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. Dup5 V. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid. astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical.88/0. dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor. in care mitcile depun puiet tot timpul anului. car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen.Atvol si N.51 mm. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora.Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. . fn 1975.r. pe arnbele fete. cu dimensiuni de 0. o data pe lung. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati. Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti. Larvele mor in perioada de dupg cipicire. acarianul T.t. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t . rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. La mascul.2-0. Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor. clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa. Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat. PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe.

din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse. Est. cu dimrnsiuni de 1. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor. forma oval5 $i miisoar5 0 . Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. Capul.n sfcric. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976). In continuarea metamorfozei. EUVARROOZA Agentul patogen. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare.motoza este periculoasi pentru om. paduchele albinelor. foarte mare in rapori cu restul corpului. Corpul lui este aproa:r. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile. de culoare brun-roscat5. rnai rar T n Estremul Orient. 30. 8 X 0. numit5 Braula coeca sau popular.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele. care este format din 5 segmente. fn care ele trGiesc si se dezvolti. Primavara. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt. . vezi p l a n ~ a color). Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. Atit In India cit $i i n Thailanda. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. Pye. care pot fi extrase cu usurint2 din celule. aSa Incit. Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. El are culoarea bruna. Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea.vele prezinti un aspect priifos. trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani.5j<O. intregime cu perisori negri. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera.7 mm.E) mm. acopcrit ir.

piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. nu numai la matci. Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). d. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle. prin albinele hoate. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. De . excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. c. Obiceiul este putin eficace. In interiorul familiei. b. e. De asemenea. Operatiunea sii fie executatii seara. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. sineacarul. fenotiazina. Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. timolul . 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul. pentru a evita reinfestgrile ulterioare. camforul. atunci cind toate albinele sint in stup. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a. In acest scop se folosesc diferite substante. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti. avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. Tratament. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. Stupul s8 fie bine etan~eizat. In cadrul stupinei.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului.uneori. Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori. care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. naftalina. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. Indiferent de substanta folosit5. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina.

apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. cu putin timp inainte de inceperea . care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor. procedindu-se in acelaqi fel. i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). dupii care se astupii urdiniqul. se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. Se tine stupul inchis cca 5 minute. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei. introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor). se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm. se reduc urdini~urile la 1 cm. dirijind fumul in toate directiile. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. nimfe ~i ou5. 'impirtindu-le in loturi de cite patru. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5. Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. distantindu-le ramele. pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile.in c e n u ~ i ualburiu.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. . care nu mai scot fum. In ceea ce priveqte timolul.In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru.asemenea. care este un gaz otrilvitor. Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui . operatia se repetil $i h zilele urm5toare.operatiei propriu-zise. pentru a nu produce oxid de carbon. cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi.cum este la inceput . Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5.

se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. in gramezi de cite 100-200 buc. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. In nimf5.de cca. iar in plus se administreazg mult mai uvor. Masculul este mai mic.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. dup5 care metarnorfoza se termins. provocind tuse qi uneori arneteli. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat.. care descompune celuloza. 31 vezi plansa color). La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. 1000 ou5. fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis. care timp de cca. in cantitate de 50-120 g. Este vorba de molia de cearg. prin ei se impecare atrage femela. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8. dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. 14 zile. cu lungimea de 9-17 mm (fig. GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul. consumind fiecare cite 0. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. datorit5 unei secretii a larvelor. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare. prin faptul c2 moliile nu . pe care le lipeyte pe faguri. pe care le atac5 numai in faza larvar5. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. pe care in final ii consum2 in totalitate. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile).au la dis- . Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. nurnit8 popular g5selnit8. In timpul tratamentului. incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn. recheaz5. desi este un acaricid specific. 30 zile (intre 20-45 zile. reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule. In realitate pagubele sint mai limitate.4 g ceara). Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). ornida inceteazg hrsnirea. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. s5pind numeroase galerii in faguri. fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca. repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile.

sub form5 de puncte negre. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor. Astfel. prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor. Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5.la temperatura de 0°C larva. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare. de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib. in special temperaturile joase care frineaz.puiet tubular'' . In acest sens s-a constatat & : ..de curgtenia din stup. nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . qi 120 zile in medie la 20°C. dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C. care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. . 44 zile. precum si a puiei%lui de albine.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare. Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte. in scopul evacuarii acestui puiet. iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei. (Fig. Fig.la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 . Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare. . din care ies larve. .5 dezvoltarea insectei.pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori .albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine. 32. F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. conditiile de mediu. 0 familie slabi nu poate impiedica - .dupg Borchert). . pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor. de dimensiunile stupului si urdini~ului. Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (.la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore . Femela depune 200-300 oui.

dulapuri sau camere). abandoneazii stupul. Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. asigurarea cur5teniei interioare etc. f5r5 ca noi s5 ne d5m seama. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. c5ci acest gaz nu este ovocid. care aetioneazi prin contact. putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin. Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice.cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi.a poate produce pagube. ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. EDCT mixtur5 etc. Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. comercializat3 sub numele de D. f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. In Hrie tropicale. Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. clorura de methyl. ntz poate evacua puietul mort qi. In plus. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise. 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. este utilizat5 cu succes. rezultat5 prin arderea sulfului. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite.rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h). c9t gi de la o farnilie la alta. . daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte . Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi. 209 prezintii toxicitate pentru om. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. in final. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme.). Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl. cuiburi strinse. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. in unele cazuri. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. este distrusB ineetul cu incetul sau. Anhidrida sulfuroasii. o mare parte din puietul mort. atit in stup. suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni.

Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . Oricare ar fi produsul de conservare folosit. Depozitarea se face in locuri ricoroase. Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. S.tamorfozei insectelor dgunstoare. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. iar flaconul s5 fie bine inchis. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. speciali~tiiM. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. De mentionat c5 fagurii vechi. ins3 iarna. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). Inainte de introducerea in stup.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete. sub protecva albinelor. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. Tinindu-se ouile la incubator. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. Pentru combaterea ggselnitei. Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. metodA care dg rezultate bune. operatie care se executg in aer liber. Dup3 zvintare. mucegsiesc. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C. In acest scop. Naim ~i D. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. Se rnai pot conserva . fagurii se introduc in corpuri de stup. inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. dulapuri sau camere de depozitare. dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. luind mfisuri impotriva soarecilor. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari. 0 alt8 metod5. cel de jos fiind lasat gol. cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat.

fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat. Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine. americanii raporteaza (Floyd C.2 efectiv ci numai ajutaa. pentru a putea s A se apere singur8. . In lipsa altor rnijloace.). care nu este periculos pentru albine. restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile). Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice. multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire). S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali.Bacillus thuringiensis -.2 de ggselniw nu poate f i apiirat. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid. In schimb. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer. pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb .o cu albine din alte familii. S-a preconizat in acest sens o metodg biologics. pinzele $i gogoqile parazitului. pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA. scotind manual din faguri larvele. fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor. o familie de albine atacat. c cu B.

Poate fi intPlnit5 primiivara. boala de pAdure. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni. fapt ce provoaca moartea acestuia. avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. intoxicatii cu substante chimice. 33). Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme. intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor. . ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. nu au miros. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. Prognostie . larvele nu sfnt lipite de peretii celulei. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. care distrug un nurngr mare de albine. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile. In toate aceste situatii. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. provocata de nosemoz8.BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului. La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor.tratament. Simptome. M5surile care se recornand5 sint . varroozii etc. In majoritatea cazurilor.

in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor. . albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni. datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5. ele consum5 mai mult5 hrans. f n conditiile unei iern5ri normale. Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. . de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. prim5verii timpuriu . ele sfnt evacuate P n interiorul stupului.pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -. cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg. 33. In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii. eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8. Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. Fig. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : . h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice.care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --. cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. se vor lua 1-2 faguri c. precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu . excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire. Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5. . .strimtorarea cuibului .zgomotele provocate de p3s6rile de curte .introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau.mierea de man5 sau mierea fermentati. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. datorit5 timpului nefavorabil. de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte.~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii .

In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. care neliniqteste familia de albine . Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit. prognosticul este favorabil. Prognostic. cu miros de putrefactie. . intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase.curentii de aer qi umezeala ridicat6. excrementele sint eliminate sub form5 de jet.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii. Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. zah5r candi sau. pe faguri ~i pe stupi. fenomene de intoxicatie. In stare proaspiti%. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii. se inl5turg sursa acestora. care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. pentru prevenirea infectiilor secundare. Simptome. Cind afectiunea este constatat5 din timp. provocindu-le moartea prin asfixie. excrementele sint apoase. ridicind . . cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8.familia slabii. datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie. . se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator. cind timpul s-a incilzit..lipsa mitcii. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice. Cind diareea este produs5 de zgomote. manifestate prin diaree $i. cu sirop cildut. de asemenea. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. . La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor. Tratament. Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. Cind pierderile sint mari. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. fln mod obisnuit. la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . Presind asupra abdomenului. de culoare castanie. constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar.

sB se faci intr-o camera inc5lzit5. produse de cauze normale. le fac total improprii pentru reproductie. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. se va ciuta ca zborul de curstire. familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. . amibioza) prognosticul este favorabil. paratifoza. . rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine. mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. In unele din aceste boli (paratifoza. . .amplasarea stupinei in locuri adgpostite. melanoza. Daci timpul este nefavorabil.introducerea la iernat numai a familiilor puternice. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. ca de exemplu septicemia. Pe ling5 aceste afectiuni. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente. acarioza etc. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte. *. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea. . ce le influentea22 aptitudiniie sau. unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine. amibioza. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare. Albinele moarte se aduns ~i se ard.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. nosemoza.acarioza). uscate si ferite de zgomote . uneori. datorate unui dezechilibru nervos. Pe lingi aceste deosebiri calitative. de naturi neinfectioass. fn altele (nosemoza. prognosticul este grav. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului.

avind aspect de inel. pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5. De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. numirul acestora din urm5 crescind rapid. o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. in majoritate sau In totalitate. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. cum ar fi neimperecherea. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor . cunoscut sub nurnele de . c. De asemenea. din trintori. const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. cind nefecundate. La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. Scoase din zona respectivii. apoi nu mai ou5 deloc. Acest fenomen. Mai mult. aceste mstci au revenit la normal. o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. . Polen sau nectar toxic. ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari. mai des intilnitii este . Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate. au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers. dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs. fie QnOr cauze patologice. dispus de manier5 compact5. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey). incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele.puiet bombat".. Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. In toate cazurile. care poate avea caracter temporar sau definitiv. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat.Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. d. ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie. denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate.

b. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. a unuia sau a ambelor ovare.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. d. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale. Miitcile care prezint5 aceast5 . insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. Este o anomalie de origine somaticg. f. Afectiuni ale tractusului intestinal. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. Formarea d e calculi rectali. ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare. datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ. datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. c. Aceste m5tci sfnt sterile.. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. impun schimbarea m5tcilor respective. provoacil comprimarea c5ilor genitale. care Impiedic3 depunerea ou5lor. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. cel rnai des fntflnite d n t : a. Dintre acestea. e. . Aplazia warelor.afectiunedevin cu timpul complet sterile.

ale afectiunilor de naturi microbian8. Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. In lipsa unei hrane de bunti calitate. aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important. precum si in conditiile agriculturii intensive. provocate prin hr5nirea cu polen toxic.cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente. albinele sint obligate.cele care rezult. cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. sii culeagg un nectar. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : . intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare. dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase.5 de timp. care pot f i numite $i otrgviri. pentru a salva viata familiei. Dupii fmprejuririle in care apar. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13. polen sau man6 devenite toxice din cauza . cu caracter secundar. Spre deosebire de manifestArile toxice.5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale . nectar toxic sau cu miere de man& 2. . care au dus la diminuarea florei spontane. Intoxicatii de origine naturals.cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor . parazitari sau micotid. . datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. In regiunile cu climat temperat $i regulat.

De asemenea. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul. intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit.conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@.floarea broaqteascti 9. polen sau man5 toxici. care a u u n aspect caracteristic. salvia. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. pot produce intoxicatii la albine prin polen. stejarul. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. Iarna ins5. in consecint5. Acestea nu pot zbura. steregoaia.a. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor. teiul argintiu). Altele. in altele cele de paralizie.. de California). nemtiprul de cimp. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. Unele dintre aceste vegetale. vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen. iqi kxercitii actiunea primgvara. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&.Boa15 de mai". Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. intr-o f a d mai avansatil.) $i cg. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw. tutunul. datoritg cantitgtii mafi . fac salturi mici. ricinul. se mi@ greu. castanu1 etc. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare. prezintA semne de paralizie. teiul. floarea broqteasci. Cind intoxicatia se datoreazl polenului. cum este cazul ranunculaceelor. pot produce in unii ani nectar. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. In timpul sezonului activ. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele. laptele cucului. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare. iar m5tcile pot deveni trintorip. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. In general. asemenea intoxicaoi s h t rare. rnilrul lupului sau omagul. ceapa. Cind intoxicatia se datoreazg manei. digitala. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior.

rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals. produce diaree la albine. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . altfel. intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. in cazul hrgnirii cu miere florala. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . solufia se va tulbura. Evolutia bolii depinde de prelungirea. sau din contrti. exprimata prin mortalitate masiv8. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt. solutia se tu1bu1-A. . datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase. Dacil mierea este de manti.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm. ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice. perioade lungi de timp cald qi uscat etc. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. datorita necrozei epiteliului intestinal. inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. fn special a nosemozei. acua. altfel.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale. ea ramlne limpede. In concluzie. care adun5 cantiiAu mari de provizii. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare.de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. In cazul cind mierea confine $i man5. hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului. In general. Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. manifestat5 prin apatia albinelor. iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici. amesteclndu-le bine. Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . fie lent$. solutia rgmine lirnpede. judewl Calgrasi.

Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon. Intelegerea acestei realit5ti se manifest. ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor. ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi.culturile. ponticum). Exist2 ins.Ariabase". pentru a compensa . cum soldatii lui (este vorba de cei .. ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara. microbi). avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine. in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri. pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. precurn qi a buruienilor. se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie. Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice . pe care le inregistreaz5 familiile de albine. aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. ce ameninta viata $i productia plantelor utile. deosebit de grave ~i pagubitoare. a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte.. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol. ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. asemenea.telor fito-hormonale este greu de fiicut. a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase.absen@ hranei din n a t u d . In majoritatea cazurilor. ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. Pentru agricultura moderng. cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. ciuperci. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen. Pentru apiculturg. care poveste~te4n lucrarea . este drept extrem de rare. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan. - . ~i situatii inverse. precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective . solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. executate in agricultur5 $i silvicultur5. cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R.

aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.al!.~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.quad a s v o l - .aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.!~y.redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a .O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .a3!ureq~e3 I$ aa!..xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua. q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.rojso~-oue~.~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe.xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.seaJep!s!qJa! 'aqr~o1.p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 .xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .

Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz. Galecron). . substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. care este suficient. j . ingestie contact respiratie. HCH (Hexacloran). albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e .Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. D g i sint l a fel de toxice pentru albine. i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine. Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. derivati fosforici. cit ~i pe cele folositoare. . + + + . piretrina etc. Milbol).. Bi-58 Dirnevur). sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex. In schimb. cele rnai intrebuinpte fiind Detox. omite (Omite). datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). cum sint Metoxan qi Pinetox. neoron (Acarol. lindan (Lindatox). Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. In cazul lor. P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie.Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox. albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. in consecinti. inchiderea stupilor timp de 24 ore.organice de sintez5 : derivati clorurati. impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. etion (Sintox. Kelevan (Despirol) etc. INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine. Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl.vegetale : nicotina. etil qi metil paration (Selefos. Duplitox). floruri etc. contact respiratie.ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. . pentrv. Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz. fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). . rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele. fie cantitstilor mici in care se g5sesc. ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare. clorfenson (Ovotran. perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane.minerale : arsenicale. In cazul insecticidelor mai sus arnintite. De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine. . Lindatox si Despirol. fn cazul acestora. .fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . Dicofol. familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore. carbamati e t ~ . Wofatm) etc. fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). In schimb. Avex. Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid). Neoron). DEF). aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii.

atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. De regul5. in care pierderile sint mai reduse. triclorfon (Danex.ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. In primul rind sint afectate albinele culegstoare. Din contrii. remanenta este rnai mare $i. hidroclorurg de cartap (Padan) etc. . continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5. in consecint5.existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate. insecticidele care actioneaz3 rapid. nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp. prafurile sint rnai toxice decit stropirile. . Clorofos. In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului. Vapone).remanenta produsului toxic .stadiul fenologic a1 culturilor tratate . .natura insecticidului folosit .distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului . pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor. . Privitor la forma de administrare a pesticidelor. Sint substante cu toxicitate ridicat5. ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice. Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori. fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi. Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. fn acest caz. Dipterex. cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii. . In caz de ploaie. izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul. . general5 qi brusc5 pe care o provoac5. .Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5. prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul). spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare. . plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. DDVP (Nogos. Polfosclor). Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. DDVP. dintre care cei rnai importanti sint : . Astfel. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. .conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic .forma de administrare a acestuia . Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5. Carbatox). de$ sint foarte periculoase.

Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive. Din cei 9 componenti verificati. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. Dinocap. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . . in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor. Phosalone. prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. Malathion.04 g/l. consecutiv. slab5 prin ingestie. acestea retin albinele. aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. prin ingestia unei cantititi minime de 0. Tetradifon. puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor. slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin .Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6. Phosalone. continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. Toxicitatea lor asupra albinelor. In ceea ce priveqte forma cronic6. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal. In concluzie. prin ingerarea a cel puqn 0. prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. Sulphur. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon. Tetradifon. nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . prin ingerarea unei cantitsti minime de 0. Endosulfan. Endosulfan. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati. fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate. puternic6 prin ingestie.0117 g/l. care au si o halt8 toxicitate . puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. Cyhexatin. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980. impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe..08 g/l. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . Malathion. puternici prin ingestie. Dicofol.

d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine. Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator. prin analiza toxicologic5. ins5 continua o perioadli lung5 de timp. pentru albine. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul . se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. mortalitatea albinelor este rnai mici. cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping.mortalitate masivi. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine). Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii.de paralizie qi moarte. Simptome. cu sirop de zahAr. precum si prin examen toxicologic de laborator. fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. . scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural). o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . care reijn o mare parte din polenul toxic. picioarele adunate. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare.Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. de incoordonarea mi~cirilor. diagnosticul este uqor de pus. urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect. aripile intinse gi limba desfigurati. In formele cronice. Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . care au. atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. Multe alte albine s h t bolnave. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie. rnai mult sau rnai putin. in majoritatea cazurilor. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. brusci si general5 -.

Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora.urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb.suplimentarea spatiului din interiorul stupilor. Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. nr. In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : .aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana . Aceste substante toxice. aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate. legalizfndu-le prin Ordinul nr. inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). deschiderea fantelor de ventilatie din capac. 311 din acelaqi an. fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului. a superfosfatilor.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor. Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. odatA cu aparitia primelor flori. prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . inainte de a incepe sB zboare. arsenicale. . precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine. fie toxicit2itii unor ape reziduale. Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine. nr. . . apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor. . care le completeazli pe cele din anul 1959. pentru a respinge razele calorice . ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare. a piritelor. 98545.~ i inchids stupii.inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. Avind in vedere acest lucru. intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. 76/1163/32. iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale. continute in fumul sau gazul industrial.In astfel de cazuri. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te. . Pentru a $ti cind y.i pentru cit timp trebuie s a . fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens.

in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. Wilson. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90. fn ultimul timp. prin polen. s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator.medicamentu $i cea de . Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice. frunz5 si floare. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0. la dozele prescrise. Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine. Sub raportul prevenirii. a fost semnalat in jurul Slatinei. Pgtrunzind in sol. scurteaz5 vizibil. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni.. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle.Cel rnai adesea ins5.. Sub raportul diagnosticului. singurul caz de mortalitate la albine. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. Asffel. viata albinelor. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5. Si alti autori -Moffet. f5ri o cauzi aparena. In cazul otrivirii cu arsenic. In plus. in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare. h tara noastr5. de unde poate ajunge in organismul albinelor. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. de d0z5. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint.50°/o oxid de fier coloidal dializat. Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine.toxic" este foarte mica qi. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini). Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu .

iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. ce scurteazii viata albinelor. De asemenea.2O/o pin5 la 0. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup. a medicamentelor in comparaue cu larvele. P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. poluarea mierii.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. Au fost multe cazuri de familii de albine.5O/o produce o intoxicatie cronici. dividirii familiilor. fie prin rgcirea puietului. cgzfnd pe f m d u l stupului. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. rnai ales de miltci. Chiar qi sarea de bucgtiirie. . precum qi alte intoxicatii. Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. in functie de cantitatea de medicament administratii. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. indiferent de ce natur5 ar fi ele. poak avea o aqiune viltiknfitoare. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . iar pe de altir. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. culoare si pozitie. Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0. au l5sat puietul descoperit. insotit5 de diaree. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn. in scopul introducerilor de mAtci. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). combaterii furtiqagului etc. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. ea provoac5 indigestie. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg.

in misura posibilititilor. cu o dung5 a l b i pe cap. senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. Ca aspect. Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii.P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine. 34 v. intre cap ~i torace. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5. Este o musc5 intilniti ~i la noi. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. de culoare cenuqie. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. este o lege aspri dar necesar5. plan92 color). praditori. avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. perturbatori sau comensali. De$i extrem de nurnerosi. Vom trece in revisti pe cele mai importante. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. Ea este vivipars. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . ele actionind ca paraziti. lirnitindu-le inmultirea .

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri. In aceste zone.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi.ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling. afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6. . Revenind la tara noastrii. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte. Bermuda. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine. . distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul . furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. Rhodezia.Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. floare de sulf etc. Luisiana qi Florida. Astfel : P r i g o r i a. cunoscutii ~i sub numele de albiniirel. In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine. 30 000 albine.punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor. ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. diferitelor sperietori. C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. In general. are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : . f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele. Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 ..furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian. lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. . a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. ferindu-le ins3 de accesul altor animale .

$ o a r e c i i. nurnai in tara noastrii si in U.R. In acest scop se pun curse qi momeli otriivite. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5.S.S. U r s u 1 b r u n. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. indiferent d a d sTnt de casl. fn U. ramele. In alte t5ri. rozind fagurii.. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. Dup5 10 zile.Bolile albinelor" de Roger A. Totusi. tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare.. Pmpachetajul.R. Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~. Morse. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. Dintre tirile europene. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul. Cind ursul o atinge cu nasul.S. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi. patrun2 iarna in stupi. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg. in anumite regiuni. Sub jgheabul tiglei se pune griu. m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea . aceast5 m5surii este insuficienti. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. odat2 cu punerea farniliilor la iernare. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor.S. 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . imp5nat5 cu un fir electric. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. Pierderile sint ins2 relativ reduse. urqii. despre care se spune c5 a dat rezultate bune. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert). In . se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine. 0 altA metod5. de cimp sau de pldure. ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor.

C. iar altele au un contact redus cu stupinele. unele din ele vineazil intimpl5tor albina. sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine.Duqmanii albinelor".A.U. West Virginia ~i Wisconsin).). In 6 state din S. apartinind la 16 clase zoologice. apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat. altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. . cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. New Hampshire. Ontario qi Saskatchewan). ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. Pennsylvania. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul. dihorul).li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator. cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. pilianjenul. in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor. 'Jermont. qopirla. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. .. Desi exist5 qi i n tara noastra. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. ariciul etc. Astfel. fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. (Maine. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens. In lucrarea intitulatil. broasca. jderul. Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. lupul albinelor). h schimb. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex.

Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile.la porci sau la pasari -. nu reusim intotdeauna. fn plus albinele. apar destul de rar. atac5 orice individ intilnit in cale. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. nu exist5 boa15 (bacterian5. atit in natur5 cit $i in stupi. zeci de n tara noastrg. desi microbii lor sint in fiecare albin5. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii. sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori. eare zboar5 la zece km depgrtare. evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. In aceste conditii. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. o pesti de asemenea . chiar in aceste conditii. deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. boala neagr5. septicemia. Locile. Si totu$i. Paratifoza. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. ce se iau pentru a preveni aparitia. puietul in sac. paralizia. care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. imbolnZve$te pe de-a rindul. La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. . d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase. La albine in schimb.

fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq. varroa). m5tcile isi reduc depunerea de puiet. . . despitrtite prin lungi perioade de inactivitate. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul. 1. care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea.o activitate intens5 de curstire. se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si.$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. e nece- . in care temperatura de 35"G. 2. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. resturi de cears etc. iar culesul era continuu. Prolificitatea mstcilor. a fost $i este principalul factor de rezistent5. permite de asemenea : . necesar5 pontei. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. Familia puternid. nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid. abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. . ascophaera. prin ventilarea stupului cind este prea cald. . diun5tori $i intemperii. . e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*.conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. . incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. consecutiv. s-a datorat acestei rezistente naturale. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale. viespii. imunitate naturalit sau ciqtigata. aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). familia puternicii. respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. secretie de antibiotice etc. albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora. i Asadar. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece . de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor.un microclimat optim. furnici. 0 matcg. Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface. soareci. oricft de prolific5 ar fi.un control a1 intregului stup.

enzime. U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor. liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi. acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii. aliment unilateral.2 'Estim sd - . polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice. vitamine. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. diareea la albine). culesul era stationar. . d e tei) . acizi organici. Mai mult. 3. microelemente. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul. din acest punct de vedere. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare. ierbicide saii insecto-fungicide.contactul cu alte albine era minim. substante bacteriostatice ~i chiar bactericide.rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim. rticirea $i moartea lui). Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5. . sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi.la culesuri mici. o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i .Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri.f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir . Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : . . care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. . Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate. Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi.miere florald ~i mai puun pe zahitr . care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat. lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti.evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv. sii n u .lntr-adeviir ptistura. puietului $i lor inse~i.opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara.stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical. pentru .sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii. trofice $i antibacteriene extrem de valoroase. i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul. de inbetinere. precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime. In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul. Ce concluzii putem trage. fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . 4.iernarea pe . . Scorbura de copac. acest adapost era stabil. h plus. . destinate hriinirii matcii.

reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. pastrind T n stupini farnilii slabe. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente.se degradeze. respectiv. In sftrqit. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. noi actionam adesea imputriva legilor biologice. pentru cele locale. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. uzur5 rapid5. D e ~ i posibile. neadaptate la conditiile locale. deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit.) pentru farniliile de albine. dup5 cum . luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. neadaptate. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. atit a1 pepinierelor de mitci. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit. mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. cele mai multe ori. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. 5. Desigur. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta. Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. l5sind s5 piar5 tot ce era debil. sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. intr-un cuvint. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. Legat de vcntilatie. De asemenea. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor. active si perfect adaptate la conditiile locale. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. intoxicatie. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice. s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. furt etc.

Pentru a fi transpuse In practicg. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze. respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. In fine. Pe de alt5 parte. In conditii normale. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea. apliearea lor este obligatorie. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft. depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. inclusiv de puiet vGros. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. . precum si asanarea bolilor contagioase. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. In hcheiere.' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. pentru a intregi sfera profilaxiei. capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. se poate face prin urmitorul procedeu . obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu.

a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.a.aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .u.xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa.xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o.a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e .rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap . p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a.I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !.Eole.10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ .xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u . a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa.up e p a~!padsa.xd '~a~m8.xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1.x 'q!Q.xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap .u w . !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav .xa~u! efienq!s .xol alndpupd a.3a.n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!.x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap . x o l q q d alala.

cloromicetinei $. 7 . uleiuri esenqale) qi. colorantii vegetali. patlagin5 $. malic. n general. a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. oxalic. P.inferioare (mucegaiuri). materiile tanante. chinic. in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. iar pe de alta parte. aparat sau sistem. ceea ce a dus la prepararea penicilinei. direct asimilabile). principiile amare.polivitamine naturale". cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi. h organismul animal acizii au functii multiple. mu$etel. ! n mod cu totul special. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice. substante amare).P. organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. Pentru albine ei au o important5 deosebitg. pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. la buna functionare a aparatului digestiv. antibioticele $i substanple minerale. De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi. rezinele. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. uleiurile grase.a. iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. streptomicinei.a. respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple. alcaloizii. cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele.B1. aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. glicozidele. stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. acizii organici. pectinele. frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. uleiurile esenqale. tartric. K. precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids). In aceasta situatie. mucilagiile $i gumele. B2. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. In patologia apicoli. Pe de alt5 parte. cofeic etc. saponinele. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor. P. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii. ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. tea@. Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie.. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale. Foarte frecvent intjlniv sint : ac. acizi organici). vitarninele.eo utilizare. coada qoricelului. f n medicina umang.) in cantititi importante. prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. citric. precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. sunGtoare. care au $i fost denumite pentru aceasta . Din punct de vedere a1 naturii lor chimice.

roinitii. tei. giilbenele. leviinticii. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare.a. salvie. cimbri~or. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. Dup5 cum se vede. eterice) au miros aromat caracteristic. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. trosco't. ceap5. aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). izmil. coada racului. compuqi fenolici etc. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp.datorit. coada qoricelului. concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. muqetel. cimbri$or. Cele mai multe dintre acestea sint volatile. m5ce$ul. coada soricelului. coada calului. galbenele. talpa giqtei. Unii compuqi . MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. miiceq. c. coada calului. Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. dud. Izma. dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. i m 5 . coada qoricelului. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). mesteach. musjetel. anghinare. urzica moartA. ceapfi. coada qi de vivine. pilpiidia. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. piipiidie. Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi. frag. mur. piitlaginii.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. teiul. racului. albgstrele. stejar.ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. leviintic5. Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. a. consecinq. nuc. afinul. zmeur. Plante cu actiune antibacte~ian6. derivatii dcestora. anghinare. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. zmeurul. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. rAchitan. care contin uleiuri volatile. zmeur. gutui. rachitan. inclusiv molia cerii. afin. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. pelin. urzica. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . sungtoare. roinita (miltsciune). au qi o actiune dezinfectantii. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. b. talpa glqtei. sunstoarea. urzicii moartg. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. talpa gi~tei. azulene. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile. ienupar. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. nucul $. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). In ce priveqte localizarea principiilor activi. fragul. fag. murul. PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia.

zmeur. ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional. dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1. coada ealului. coaja la stejar. pelin.a. flvctele la: catins. urzic8. tincturile $. aceste plante capita denumirea de droguri. troscot . mest e a c h . Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. anghinare. -. roinit8. decoctia. salvie. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea. coada racului . peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd.apd. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. Dupii fierbere decoctul se strecoarg. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0. musetel. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. se recolteazii. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g. florile la : gilbenele. Astfd uscate. sulfins. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute. frunzele de izmii sau de roinit8.intre.A tirnp de 15 minute.mte aromate. urzica moarti. maceratia. cimbriqor. ulei etc. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului. in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. nuc. afin. urzica moart8. . In general. fag. se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. coada $oricelului.se ggsesc in toate tesuturile. digestia. In acest scop. frunzele la : izm5. In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. gutui. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia. talpa g i ~ t e i . piiptidie. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). tei. amestecind din cind in cfnd.5 1. richitan. Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8.li: mase vegetale. cojile $i unele fructe (ex. la loc uscat. 'albistrele . decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. levgnticg. aleool. mur. dud. Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute. pitlagins. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. asa cum sint r5d5cinile. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. afin. cantitatile de drog. m8ceq.. otet. cum ar fi florile de tei sau de musetel. Frunzele.

coada ~oricelului. pentru ca sa se pistreze vitamina C. extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. la temperatura de '40-60°C. sau altele cu un continut asemiiniitor. In scop terapeutic. gilbenele. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. ridicina de pipidie. preparatul poate fi invadat de microorganisme. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml. se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi. coaja de stejar. La sfirsit uleiul se strecoars. Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. Cmd este vorba de fructe. in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei. ca cele de muqetel si sun5toare. fructele de mice$ qi de afin). In scop preventiv. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <.datorit8 substantelor extrase. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii. Un rezultat . alcool etc.la aceasta a inceput sB fiarbii. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. indiferent de metoda folositti. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop).) un timp anumit. In cazul solutiilor' apoase. tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. Privitor la acest efect. lipsesc din natur5. In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore. la tincturi. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. in fn acest mod se sensul cB se face la cald. Pin5 la administrare. cele de afin 30 minute. intre 5 qi 10 zile.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare. izmi qi muqetel. Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. respectiv atunci cind aceste plante.planta intreagi de coada calului. peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. prepari unele uleiuri medicinale. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere. dupii care solutia se separs. 126 . iar pentru extraqia alcoolicii.

s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. Certificarea s5n5tZitii.familii . f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol . prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. 3. conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an. precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare. cu ocazia stupzritului pastoral Art. 1 . respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei.de albine. DacA acest termen a fost depfi~it. este valabilfi timp de 30 zile. precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole. mgtci. roiuri. respectiv birourile executive ale consiliilor populare. MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. 2 . Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare.Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine. Cornitetele. se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare. Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor. Art.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii . calculate din ziua elibefirii. vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor.

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

n. s. albinele moarte. care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 . se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o . bonetB $i cizme de cauciuc).toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte .) se va face numai in centre special amenajate in acest scop. confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene. T . presele de ceari. .ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil.halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute .personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali . in afar5 de ceari qi propolis. .produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. prin mijloace termice sau chimice . . . . . vor fi adunate vi arse .primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului . apartinind Asociatiei crescatorilor de albine. se vor respecta urm2toarele dispozitii . care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung . o. in halele unde se prelucreazg produse apicole. pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine . dupa cum urmeaza : . apartinind Asociatiei crescitorilor de albine . bine inchise. . in depozitele de pastrare a produselor apicole.personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat. confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse. g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora. . p. pentru a fi ferite de accesul albinelor .extractorul de miere.cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului . In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : .ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon .rn. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare. . toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde . prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin. topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi .

stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare .t. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. d . cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- . In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. boala neagr5 sau boala de p5dure. sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. b. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . oferind suficiente puncte de reper. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. La culturile agricole. A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. Bolile albinelor adulte : paratifoza. precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. cind stupii apartin unei stupine diferite. MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. La masivele melifere din pgduri. paralizia. c. Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. acarapioza $i amibioza. eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. nosemoza. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). septicemia. P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . loca europeanii.

c. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . iar dacg aceasta nu s-a fscut. . loca europeang. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. Art. precum qi data recoltzrii materialului patologic. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a. acarapioza. nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare.izolarea imediatg a stupinei contaminate. medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator . data aparitiei bolii. cum se manifests. . mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . pe orice cale (verbal. 11. care a venit in contact cu familiile bolnave . interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 . s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte. detinlitorii familiilor de albine.luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . medicul veterinar de circumscriptie. d. aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet.in cazul albinelor adulte . a albinelor. numlirul familiilor de albine din stupins. loca americans.interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil. pins la sosirea medicului veterinar. 40-50 albine bolnave .interzicerea scoaterii de familii. imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine. miere sau plisturs. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale. unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului. sau care bznuiesc existents acestor boli. .interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet. precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei. a hr5nitoarelor etc.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. .h cazul bolilor puietului -. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : . Art. este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli. . adresa lui. Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave.qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte. avind dimensiunea de 10/15 crn . roiuri. b. . 10. vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere . Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis.

111 afara cazurilor de mai sus. le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie.i (wmpletc s i durabile. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2.in cazur cind sint suficient de active . fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii.instrainarea inventarului apicol. r. c I v i ! ~ f ~ ~ ! i . pentru identificarea farniliilor bolnave. . care impun distrugerea familiilor in totalitate.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 .u ob! incr~:! ! Inor vindcc51.Art. ?e vor resr.rani. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale. 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz. declari stupin.cind familiile de albine sint slabe . c. .~~a iagwilor r:u puiet bolnav. la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean.deplasarea stupinei .vnzal-ea albif?g~:i. aplicate fagurilor cu puiet bolnav. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5. roiuri sau miitci) . 14. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm.ucl:i~~ni. in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator. Pcnt1. t. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun . . Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii.eforma!.] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare. esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins. h. Art.vinzarea de material biologic (familii cle albine.sau vor f i distruse.c. interzicind : . dclirnitrazii. i::. 12. 13. Art. medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a. acarapioz5 > i varroozi.ivincI c!istru:_r'~.cind boala apare pentru prima datii in tar3 . ~.cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. . acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul. . ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. . rit si subdoz5rilc. .~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc. Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului. in jul-ul stupinei atinse de boal5.aducerea cle familii de albinc s5nStoase . vor fi unite h a iilte de tratamcnt .~\~t:l int:!crr. iar in cazul locei americane.:li dozcle de medicament stabilite prin insti. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : .ilor. cvitindu-s~> t tit supradozirile.

manipularea produselor apicole in conditii neigienice. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare . D. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine. 3. 2. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5.. nr. 6011974 constituie contraventii.Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin . C. depozitare. anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr. 253 din 10 iulie 1978. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii . Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A. hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice . Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1. B.R. 6. adaptate la sectorul apicol : Art. transport $i valorificare a produselor apicole. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. care sint sanctionate potrivit Decretului nr. 5. depozitare qi yalorificare a produselor apicole . 62 din 15 iulie 1978. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. far5 acordul organelor sanitare veterinare . din care extragem urmfitoarele prevederi. I . publicat in Buletinul Oficial a1 R. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole.S. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1. 8. precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5.Norme $i m&suri sanitar-veterinare". nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare.

pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare. Plingerea suspend5 executarea. cu acordul conducerilor acestora. 5 . b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. Faptele previzute la art. plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. previzute in eonventii sau alte reglementzri. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare.stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase . 5.000 lei. 3. cu privire la importul. precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. . Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. Art. 4 . sint considerate infractiuni. fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. Art. Art. tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole. potrivit legii penale. 7 . plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale . Art. Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare.

ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide. asupra culturilor agricole entomofile. personalul care particips la aceste tratamente. De asemenea. In caz de timp nefavorabil. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole. Este interziss aplicarea pesticidelor. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si.R.A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide. centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats. nr. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim.S. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise. in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1. publicat in Buletinul Oficial a1 R. 3. 7611163132. telegrams confirmats etc. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. cu cel putin 5 zile inainte. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide. 63 din 5 august 1980. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente. agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. 4.) unitstilor agricole beneficiare. 2. tei) aflate in faza de inflorire. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . detiniitorii de familii de albine. Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr.cind tratamentele se exe- . in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole.

6. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole. dup5 caz. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor. pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. .cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . prin personal dotat cu fanioane. birourile. pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire.Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. cornunicfnd urm5toarele date : . cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole. unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite .in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. agricole sau silvice. precum ~i a apelor reziduale. in apropierea acestor surse melifere.Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . - - . plantatie pomicolii sau trup de ptidure. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5. dupG caz. plantavilor pomicole si piidurilor. . asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide .denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . 5. de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare . inclusiv a comandantilor de aeronave. dat4 pentru fiecare culturii. 7. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.data inceperii si durata tratamentului . denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. In mod exceptional. se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. In acest scop. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. plantatiilor pomicole $i a p5durilor. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5. cu aprobarea prealabilii. De asemenea. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv.locul unde se aplic5 tratarnentul . $i temperatura nu depiise~te 25'6. orHsenesti sau municipale.

8. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine. previzute t n prezentul ordin . pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. aerosoli . tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei.qi mijlocul cu care se execua : avion.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire . numsrul familiilor de albine. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. cu cel putin 2 zile inainte. comisia de constatare.. b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. locul de amplasare a acesteia. c) s i sesizeze imediat. asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare . In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine. stropire.prgfuire. in scris. pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii. dupi caz. b) sh convoace. aparat carosabil. pe teritoriul caruia se afli stupina. 10. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide. perioada utilizarii vetrei de stupinh. care va fi for- . mavins tractatii. dup5 caz. mavin5 purtaa. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin . 9. precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. sub semnitura de luare la cunoqtint8.metoda de aplicare . Birourile. 11. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent . aparat portabil. orii~enescsau municipal. o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. despre locul. c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris. elicopter.

plante. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : . . i In12. In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. material5 sau patrimonial& potrivit legii. Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr. 13.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine. .evaluarea prejudiciului cauzat. Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat. 98545/1969. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii. in vederea unor eventuale expertize. disciplinars. care vor fi consemnate in procesul verbal. se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. probe de miere. in prezenta unui reprezentant neutru. dupa caz. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute.3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti.mati din medicul veterinar . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage.confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs . 15. de faguri cu p5stur5. dup5 caz.i n calitate de pregedinte . rgspunderea penal& contravenQonal5. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei. de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit. mentionind totodat. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. . a celor vinovati. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. 14. frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. .indicarea eventualilor vinovati . in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie.

pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. Dimevur). lindan (Lindatox). etil $i metil paration (Selefos. zineb (Perozin. .pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox).pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan. Fundozol).pentru .pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane. In cazul insecticidelor carbamice : . benornil (Benlate. . sulfat) etc. sgruri de cupru (oxiclorur&. Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) . . Wofatox). Bi-58. Vapona). . DDVP.pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin. triclorfon (Danex. Carbatox). mancozeb (Dithane M-45). carbendazin (Derosal).pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox. simazin. DEF). Dithane 2-78). Neoron). clorfensol (Ovotran. Galecron). Milbol). . Dicofol. in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore. etion (Sintox. DDVP (Nogos.4-D.pentru . In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox . HCH (Hexacloran). Avex.pentru In caeul substantelor fungicide : . sulf muiabil). Clorofos. Polfosclor). pirazofos (Afugan). Dipterex.ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. hidroclorurs de cartap (Padan) etc. Kelevan (Despirol) etc. neoron (Acarol. sulf (sulf pulbere. Orthocid). In cazul insecticidelor organo-fosforice : . omite (Omite). in cazul erbicidului 2. monolinuron (Aresin) etc. Duplitox). 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. In cazul substantelor acaricide : . etc. .numai in timpul tratamentului. dinocap (Karathane). metil tiofanat (Topsin M-70).

deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone. precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine.cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 .cind tratamentul este ineficace.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre.acarapioza.R. . Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti. respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a. & situatia : . de organele sanitar-veterinare. delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat. in mod fraudulos. De asemenea. nr. Aceste conditii. . organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii.Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine. ordonati de organele sanitar-veterinare. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare. contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice. pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care. precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea.S. b. In cazul bolilor cu caracter exotic .. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i .. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat. se pot pliti despsgubiri. 62 din 15 iulie 1978. In cazul locei americane. publicat in Buletinul Oficial a1 R. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite. in baza legii. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli.

- Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .C U P R I N S pag.

mlisuri generale pentru depistarea.i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine .ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti .i c u s u ~ u nr.r.intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver.i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.i . ~ d ~. prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . i 42 .

g 5 Bo 4 a l a 1 . .Id $ Cn 3 ' ? I -*. 3 0: h i - t.-*-a- -=www 9 h . ' I 62 PC $2 Ka la .e.J .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful