P. 1
Bolile Si Daunatorii Albinelor - Dr.I.ograda Ed.iii

Bolile Si Daunatorii Albinelor - Dr.I.ograda Ed.iii

|Views: 17|Likes:
Published by Ramona Ionela

More info:

Published by: Ramona Ionela on Jun 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2014

pdf

text

original

Dr. I. O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP
Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia BUCUREqTI, 1 9 8 6

CUVfNT INAINTE

I

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure produse apicole in cantitiiti tot m i mari, impune degrevarea farniliilor de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea i la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli lor maximd. Faptul cd p care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin realizdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI. Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie transpuse in recomandiiri utile. Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit. O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale apiculturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diverselor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a materialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists. Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a constitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.
Dr. GAVRILA POPA Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti

. -k/-

Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% f n mijlocul Europei. iar la altele loca americanil. c2 noile conditii f n care se practicil apicultura au produs mutatii importante $i P n patologia apicolh. semnalhdu-$i prezenta h toate stupinele din zonele nou afectate. de ce n-am spune-o. loca europeaniI perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi. care sB surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale parazitului).INTRODUCERE Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi. respectiv de distrugere a agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrisplndirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens. ultimii 15 ani fiind caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere. tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor micotice qi parazitare. I . atlt fn riishitul acestui continent. PIng In prezent. respectiv. notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai strins legat5 de stupiiritul pastoral. ascosferoza (puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2. deqi tinut5 f n gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei. De notat ins2. c f t $i pe continentul american.. In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i I n care evolueazii fenomenul patologic. rnai dificile decit fn trecut. procent care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex. qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi premizele stabilirii metodologiei de combatere. Nurniirul familiilor de albine a crescut. Nosemoza. Este - . care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi.ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extinderea acestor boli". unele din acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-veterinare (puietul S n sac). la 30 de zile. fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american. f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea agriculturii. stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial. flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele in timp ~i spatiu. . In schimb. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei. . a fost depistat5 sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un procent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) . Ca m a r e . combaterea lor nemaifiind o problem5. Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gravititii.. principalele intrebgri care se puneau htr-o a t fel de situatie erau : . o asifel de optid nu rnai satisface.

Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral. obligg la medicatii permanente. la ilustrarea acestei cgrti. Marin. Agachi. care zboara pin5 la zece km dep5rtare ~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din bolile transmisibile . in natur5 si in stupi. Bucurqti $i dr. s5 p o a s verifica. incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste. fiecare format5 din zeci de mii de indivizi. pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic yi. 1 . aproape miraculos. supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i aprecierile asupra tratamentelor incercate. fns5 acest mod de stupgrit este o practicg inevitabilg. pentru o mare stupinti. Far5 a fi a$a de categoric ca dr. am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In functie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8rarea sanitgtii familiilor de albine. confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. rjeful laboratorului de patologie apicol5 din I. cum numai un fenomen uimitor. m5 impresioneaz5.A. din cadrul aceluia~laborator. urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial& In rest..agentul patogen nu inseamn5 nimic. respectiv. asa G o fa&. in scopul ca apicultorii.cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine. Tin sg multurnesc in incheiere dr. M. cu mijloace terapeutice. cu toate consecintele negative. a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie. m5rturisesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine. Rousseau (regretatul conduc5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5 c5 . Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros sint cunoscuti. De asemenea. doc. Ie$irea din impasul acestor realittiti. in cel mai fericit caz. de naturi s5-i pun5 in incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams tratament general). ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare. terenul este totul". precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau. P. reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor. antrenind vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara noastrfi).P. iar in privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgutat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in prezent. cu experienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac. m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute. a r putea s Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5 rezistenti. ins5 omniprezenta acestor agenti. este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii depuse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere.C.

In ce priv e ~ t efortele organice de aparare ale albinei.NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA Majoritatea bolilor la albine sint determinate. tinind seama c i este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant. din arsenalul plantelor. c'lt si a mijloacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate. amibiaza. Cunoaqterea.cu alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare. Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci. boala neagri au la origine un virus (boli virotice) . altele sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni. iar altele sint imprumutate din afarA. varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi determinanta un parazit (boli parazitare). atft a agentilor patogeni. o scadere a fortelor organice de apirare. unele din ele sint functii ale unor organe specializate in acest sens. Altele patrund din afar& datoriti contactului .direct sau indirect . care ar putea fi considerate drept audeu). agenti etiologici sau agenti cauzali. In h b a j medical aceste vietiti sint denumite agenti patogeni. melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) . mogtenite ca atare. loca americani.pentru a se inmulti. in linii mari. A Q B m PATOGENI Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8 celul8.A a acestui conflict. ca qi la celelalte specii de animale. sau a ~ t e a p t i . de diverse minuscule vietuitoare. paratifoza ~i septicemia sint produse de o bacterie (boli bacteriene) . puietul in sac. acarapioza. Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. loca europeani. puietul pietrificat. cilin- ' . iar nosemoza. puietul viros. paralizia. Astfel. provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale. f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost puse in evidenv formafii cromatice. ce se inmultesc in interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama acestuia. care adesea antreneazi moartea individului.

xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea ap !yur a-ra~beua ! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j 33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop u g as-npu!$q?duq .o d q q d n l er.n p d q d p s a a a u pp8.10 o p a ~ t i m azazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe 'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a s sumas ad almqsqns qsaae ezg -aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu pt?~y e3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui -qe e a 'c.xqwaur d u y d (vde 0/008 em aul)uoa aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d r u g oa aI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$ -p$na ala)uaura-[a aw3 q.m$rre~uj nes . u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aq g q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q .q aleod . nu 'q1nt. 1 ! p aunrz!a!p T J 3sa$pmq ~ as alrpapea '(z 'Bg) po3oqdaqs .red!zps) 1 3 3 a .xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue. s p l a u o ~ a8e.?d uawouaj 'yzomso r q ~ d a3ej as e a a w m -a$a yde 'a@.IOT 1nd.rolaa e aun~saadap !alua.~zarue~ u g 8 '.g ~ a e q o l d p 'poao~d~p .ro3 '(aqe?!.enop aq53 pnop aqedn.ape-rqat 'po3u.as apun ap ' ~ ~ q od as nu a1n.(aqo~aeueluawq) PI eluasqe q q p a p ~$lonzap qod as.u p m 'p la ap !sdy[ ~ o d as ya ? ? m u nu a l q p '(aqo~aem y s q ) .a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p ..Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p ! x o ! q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa .18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.x -aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p .n q e d a l p nqed '.poao~!~e$s .!.rqaq .rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~ !x!8unl d -a~d 'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun ' ( 1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s .

prin faptul c2. ci nurnai dink-un grup de molecule de acizi nucleici. a1 cultwii bacteriene. virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5. 1 4 baekrienl : a . stabilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural. h ce prlvgte conformatia.. fapt ce aratli: intre altele. iar cea nesporulat5 se numeqte form5 vegetativi. Se mai numesc ~i virusuri filtrabile.b -epor defmmant : lor care favorizeaz5 sau inhib2 c sgor subterrrbnel. fnconjurat de un oarecare Envelis proteic. care fncep s5 se Tnrnulteasc5 si s5-$i exercite acpunea v5. fiind nevoit sP faloseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza substantele nutritive.spori. Elc sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?& la microscopul electronic. 3). trec prin filtrele care retin bacteriile. mirosului ete. formatiuni robunde sau ovale. pus pe baza aspectului. El este lipsit de asemenea $i de fernenti. sporii R. unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea timp de zed de ani (ex. Dace bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm).t5m5toare asupra organismului gazd5. stabilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie) Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. apar de regul5 niste formatiuni de asemenea - - !f . sporii germineazg $i dau nastere la noi corpuri bacteriene. sau diagnostic experimental. ins5 specifice. situate la capgtul sau la mij~ocul celulei bacteriene (fig. virusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron). ~espectivEn forme precelulare. BacteriiIe pot fi ~ultivate in laborator prin crearea pentru fiecare specie in parte a celor mai favorabile conditii.spor cennecesare pentru studierea cauzetral nedeforrmnt . Multiplicarea virusului E n organism produce perturbhi rnai mul4 sau mai putin grave. n celula infectat& fn jmul sau ! n 1nterio:-111 nucleului ei. prepararea de s e r e gi vaccinuri. agentul cauzal a1 locei arnericane). forma sporulatg a bacteriei este denurnit5 formil de rezistent5. de inmultire. d spor terminal dezvoltarea bacteriei respective. Culturile bacteriene sfnt Fig. Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fizici sau chimici este foarte mare. larvae. c?i viata 'incepe dincolo de cetul5. Faptul cii fieeare virue produoe simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diagnosticul virozei pe care o provoad. datoritd dimensiunilor reduse. care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori. Datoritg functiei pe care o indeplinesc. membran5 si eventual cu nucleu. sub raportul hranei si respiratiei (mediu de culturil). testarea unor medicarnente noi. Cind conditiile redevin favorabile. 3.

Cind particulele virale sint inglobate in materii uscate este necesar5 o temperatur5 de 100°C pentru a le distruge. Malpighamoeba mellifica).de sustragere din hrana. D U N distrugerea unei celule. in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene. iritativi . fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se- . Pe noi ne interest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oamenilor sau animalelor. datorit5 exotoxinelor eliminate de paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse. mecanic5 . boli sau chiar moartea. c5ldura urned5 de 55-60°C omoar5 majoritatea virusurilor in 10-30 minute. dar care au o structur5 organic5 tipic5.de intoxicare. Intensivitatea poate f i slabg. care se dezvolt5 in interiorul organismului (Nosema apis. Varroa jacobsoni) si endoparaziti. in timp ce extensivitatea se exprima in procente de familii contaminate. numite incluzii celulare. numite $i fungi sau micete. Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusurilor. cirora le provoac5 daune. toxic5 . se impart in dou5 categorii : ectoparaziti. 0 astfel de hif5 este constituitA dintr-o membran5 in form5 de tub.albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1 parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu.caracteristice. tabloul patologic amplificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule.de iritare qi consecutiv de inflamare -. Dup5 locul unde paraziteazg.de obstructie. Ciupercile. particulele virale se fixeaz5 pe o alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8. Unele ciuperci s h t folosite ca alirnente. prin descompunerea corpului lor. fmpletite htre ele ca o @siturii. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0 majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute. Astfel. Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infestatie. Lumina solar: le omoar5 in 1 6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai mare iarna. 200 000 specii). din altele se extrag antibioticele. reprezintg un grup de viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca. shgele sau wsuturile gazdei -. In organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate d i n intestin.-. Privit la microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente) nurnite hife. medie sau masiv5. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare a1 parazitului in farnilia de . Actiunea parazitilor poate fi : spoliatorie . Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama altor vietuitoare. perforare sau traurnatizare . care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca. format5 dintr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. Unii dintre ei sint paraziti permanenti. precurn gi reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie. petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5. care ajuti la identificarea virusurilor. compresie. Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie procesul de invazie. avind in interior o ma& protoplasmatid. sau temporari. cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor.

) sint atrase de microbii pAtrun$i in organism. ceea ce constituie o caracteristicii pentru ciuperci. realizat prin adaptarea speciei . este numai un element de rezistenti.de-a lungul vremurilor sau a individului . avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anorganice. respectiv pe bazi de substante organice. El se formeaza din miceliu. care distrug germenii patogeni $i toxinele infiltrate i n tesuturile vii prin fenomenul de fagocitozi. fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. Avind ~i rol de multiplicare. sporul micetelor se deosebeqte de sporul bacterian. sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele .in timpul vietii -. Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi. oul din care va lua naStere o noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit. folosind substanta organic2 a acestora. cu ajutorul luminii. care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi trecute decit prin distrugerea lor. fie direct. In cazul inmultirii sexuate. Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau rezistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. DupA modul cum se hrilnesc. spre deosebire de celelalte plank. limfocite etc. care. Se poate Pntlmpla ca fagoA nu-i distrug8 . toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fagocitele. Prima apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei. In primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire. care se dezvolta pe seama fiintelor vii. Se mai poate l n t h p l a ca fagocitele s5 inglobeze microbii.rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei. fie prin spori. Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mucoaselor. la factorii nocivi ce-i ameninti existents. Exist5 alte st&i de imunitate natural. ciupercile se impart in saprofite. Celulele fagocitare (leucocite. In unele cazwi. cea' dobindit5 o prezintii numai unii indivizi. pe care ii fnglobead qi apoi ! idigerfi. care folosesc substante organice provenite din corpul fiintelor moarte. dupi cum am viizut. care. acesta constituie un citele s i inglobeze microbii dar s fenomen de microbism latent. MIJLOACE ORGANICE DE A P W E Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora. iar cele la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basidiomycetes. Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1 plantelor. fie pe organe separate numite bazidii sau conidiofori. datorate unor elemente humorale sau celulare. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes. $i parazite. care se poate acutiza in situatia cfnd organismul se giseqte in conditii deficitare. altele sint parazite sau saprofite facultativ (intimplitor). Unele sint parazite sau saprofite obligatorii (toati viata). a ciror aglomerare formeazg puroiul.

Imunitatea activB este cu mult mai eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8. de care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire. asupra ciirora acqtia sri actioneze nociv. care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit P n acest caz . b) primind anticorpi specifici. persistfnd uneori toat5 viata. albinele produc ele hsele antibiotice (prin glanda faringiang). Dup5 cercetibrul elvetian P. . Acest gen de imunitate se nurneqte activii. produseior apicole o certi valoare terapeutic5. antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul recoltat. fn cantitate rnai mare in timpul sezonului activ. joacti un mare :-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. La albine rezistenta naturalg. Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale. p8stur5. In organismul lor existB P n mod gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei. fmprumutats din arsenalul plantelor. Mai mult. h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite. albinele rnai beneficiaza de o armd antibacterianil. ai nosemozd etc. regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice. Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb. respectiv imunitatea. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe teglumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii in acest sens. Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bacterianii in douA moduri : a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau produsele sale de excretie.rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve.. Rousseau. caz in eare rrnunitatea se nurneqte pasivi. De asemenea.). fn foarte multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in cazuri cu totul exceptionale. aceste antibiotice conferli. lgptigor $i propolis). nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele. el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicultori) c H familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte tryor. Zimmermann. Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in mate produsele ei (in miere. care au fost fabricati de un alt organism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen. In c-1 altor boli mai grave. Incerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. precurn qi cu ocazia bolilor. ai septicemiei. deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i microorganismul patogen . microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi.antigen"). cearg. rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. datorit8 coniLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb.fitoncide. a relatat c-3 infesthdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana. Este vorba de . In cadrul acestui conflict. Dr. ca loca sau ascosferoza. care erau cele mai slabe.

a1 X s l e a s-a facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului. S.n. fn anul 1904. str8lucitor. care a primit numele de Baeillus larvae.7 pin& la 0.BOLILE BACTERIENE LOCA AMERICANA Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS puietul albinelor. Etiologic. 4). lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0. I e. fiind cunoscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni. Era agentul patogen a1 locii americane. 9 microni lungime ~i 0.8 rnicroni. . previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la miqcare (fig. dimensiunile lor fiind de 1.l1 . ins5 numai la inceputul see. datoritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce ^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi. Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec. In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8.5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri. loca viscoasi sau puietul putred.6-0. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. . in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le prezenta fn perioada de formare a sporilor. 0 alt. de c5trc scriitorul roman Calurnella. avfnd marginile cslorate qi ceritrul limpede. apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar. cercetitorul american White a descoperit i n larvele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti f n loca europeans. Ei apar sub form5 de elemente ovoide. p u n M in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati. White. moartea acestuia producindu-se In .7 microni lqime. devine fuziform.mod obiqnuit dup5 c5pgcire. Acesta se prezintii ca un bastonq. propunindu-$i s Z i clarifice acest lucru.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele acestuia. Ea este rispinditG i n toate t5rile crescgtoare de albine.

eritromicin5. Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea acestora cu albastru de metilen.forma sporulati . Bacillus larvae : a .Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a unui germen. Rezistenta sporilor. b . ser de iepure. penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i cloramphenicol. Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale. el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit. Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este variabilg. fuxinii diluat5. In stare vegetativii (de bastona~) B. Rezistenta bacilului. care contin extract de larve. Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962. resla forme de rezistenti atunci cind el n u mai gilpectiv de a da n a ~ t e r e .forma ciliat8 veqetativ8 . creier. Dup5 Nasaroff. Rezultate foarte bune de cultivare a B. extract glandular. ficat.. format din lapte. acest germen prezinti in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8. larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici. galbenus de ou. larvae au fost obtinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri pentru apicultur5. Insu~irea B. 4.. una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este cea a culturilor de laborator. de oaie. larvae de a sporula. iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2% el este distrus in 5 minute. de cal etc. extract de levuri sau de morcov. Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificultati.forma c . violet de gentians sau colorantul Gram. In apa incilzitg la temperatura de 60°C el rnoare in circa 10 minute. formind zone compacte. gglbenu~de ou. dup8 24 ore de incubatie la 37"C. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar. Fig. colonii punctiforrne de culoare gri-perle. Bica si Al. care pot sB conflueze. furazolidona administrat3 in hran5 ar exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o acfiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000. Popa (1957) au folosit in acest scop agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'). La noi in tar& V.'. agar ~i extract de larve.

a solufilor de form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. la soare 1-6 s8ptiimini. sporii de loca americani mor abia dup5 8 ore. larvae s-au dovedit. Sub aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani. Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune asupra acestor spori. a clorarninei 10% si a sublimatului coroziv 0. Solutia caldi de sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact. La c5ldura uscati de 100°C. pe peretii $i in crsp5turile stupilor. iar in miere peste un an. efectul putfnd fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate. Hasemann. de asemenea. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100°@. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2 s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 . De regul5. In faguri. se face prin intermediul albinelor hoate. sporii se gssesc nu numai in larve ci qi in afara acestora. Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele respective. prin uneltele din stupin5. chimici sau biologici. prin trfntori. luind in felul acesta sporii pe picioruse. infaqurati fntre cele douB pelicule nimfale. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi sporii de loca americani. a alcoolului de 96" timp de 40 zile.5-1% timp de citeva zile. pe corp si mai ales pe piesele bucale. reprezinti factorul princi. in miere $i polen. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp de luni de zile. Sporii se g8sesc mai ales In larvele bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine. bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei.se$te conditii prielnice de viat5.pal care explica gravitates locii americane. f i r 5 a fi sterilizati. Rezistenw mare a acestor spori fa* de agentii fizici. de asemenea. Polenul este. sporii de B. constituie un alt factor de gravitate. pe faguri. albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul stupului. Totodati. foarte rezistenti. contaminat. care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite .de boali. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. iar in cear8 abia la 120°C dupti 30 minute. Fa@ de agentii chimici. In p5mht sporii' rezist5 peste 200 zile. eliminind aceasti miere. Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provocat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. fiind o sursi de infectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la producerea de faguri artificiali. Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl de infecfie suplimentar5. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5 virulenta timp de peste 15 luni. intrucit tinerele albine puratoare de spori particip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. precum qi de la o stupinfi la alta. unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile. Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5. in miere sint distru~ila 105-107°C dupi 20-40 minute. prin schimbarea fagurilor de la . Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine. Znfecfia naturald. diferiti autori (Maassen. curba pierderilor a devenit normal&. odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai virstnice. prin adspiltoare.

familii. atingind apogeul fn a doua jumiitate a verii. de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. Dac5 nu se iau m6suri imediate . mltci . D e ~expei yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului . Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8. dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac. sau activitatea de curgtenie diminueaza. se reu~eqte aproape cu regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia. sau dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave. roiuri. Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bolnave. Patogenie. in conditii naturale boala apare de regull mai tfrziu decPt loca european8. d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte. fie datoritl aciditstii 15ptiqorului.din stupine contaninate. ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora. Ins8 nu cap5tl oonsistenw vlscoas~. unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5 in bacili. larvae in momentul distrugerii lui de clitre fagocite. sporii pritrund i n intestinul Iarvelor. S-a constatat c l toxina este terrnostabiu. hbolniivirea larvelor shltoase se accentueaza ~i rgul. prin cump3rarea de material biologic apicol . fie din cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemoiimfi. Loca arnericanri nu se vindecri de la sine. prin diferlti paraziti ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi. fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii. larvae tncllzitii o or& la 60°C provoaca moartea larvelor prin intoxicare. Organismul larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl. p£n&atunci ascuns. mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent& 0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine respective. este totugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. pentru ca. Transmi~iodatA cu hrana. Se pare ~a boala.cu conditia ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -. Ea poate apirea $i la familiile puternice. numtirul larvelor moarte sporeste neincetat. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru i n multirea acestor gerrneni. Pns8 foeele ei de aplrare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. in sfirqit.un stup la altul. acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea furat5 din familiile bolnave si slgbite. Faptul c l bacilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 mortaiitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire.de combatere. devine aparent. Acela~irezultat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea hat5 dintr-o familie bolnav8. Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu- . prin hranirea cu miere infeetata.

. ce nu se fntiln q t e in nici o alt5 maladie qi anume de clei de timpldrie fncalzit sau de mucegai. acestea cap5t5 o culoare mai inchisi. spre deosebire de cel din farnillile sin%toase. masa vfscoasti se reduce progresiv' F i g . E i n f e c h t CIA locg ce se trans. Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de regula primsvara timpuriu sau. . La inceputul bolii aceste celule s4nt putine ~i se observg greu. conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. . ele se escaveazs. Din plate! sau usor bombate. se Pncretesc qi se ingglbenesc. 6).. 5 color). sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig.' situat ia intrarea i n . intrucit ea pare sti fi suferit un proces de putrefaeie. iar aderenw mare la pere* nentizeaz3 sursa de infeetie. q a h c ~ matcile t nu pot oua E n aceste celule. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca se un mic tubercul dur. In cazuri recente. .celulelor permazarea infecgei la puiet. Descompunerea larvei moarte justific5 denumirea de .. la inceput gslbuie. devenind mai tirziu galben-brund qi brund. Aceasti3 r2m5~it5.puiet putred".impr8qtiatU. devenind apoi crem qi 4n cele din u r n 3 brune. In acemi timp continutul lor se transform3 htr-o mas%vfscoas5. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele contaminate.. care se fntinde sub form3 de filament atunci cind n ea un b5t de chise introduce P brit g i se scoate dup3 aceea. Dup2 ce larvele mor f n celulele c%p8cite. fapt ce duce la aparitia unui puiet dispuo neuniform. ceea ce este qi mai rgu.. acest puiet degaj2 un miros caracteristic.azure de i a ~ n . Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort. . Cele slab infectate pot rezista ptnd iarna. de care' este strins lipit5. . in asa fel incit albinele nu o mai pot desface. celul5. Sinaptome. reincep ciclul patelogic odat3 cu noua generave de puiet. se perforeaza sau se deqird. cum erau in stare normald. In urma unei contaminsri puternice familfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t q verii. care este q e z a t compact. Ele devin E n scurt timp din ce i n ce mai numeroase. '6. Pe m5sura trecerii timpului larvele se usuc8.orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc dispusa Eil lungul peretelui inferior a1 celulei. se produc modificiri caracteristice la nivelul cdp2celelor. Larvele moarte iyi pierd forma gi culoarea.

aderenta la peretii celulei a larvelor moarte. numirul matricol a1 familiei din care s-a recoltat proba.moartea larvelor dupi c5pGcire . bazat numai pe aspectul puietului ~i fagurilor.mirosul de clei de timplgrie incins . numarul de familii bolnave. atit fnainte. sursG permanents de infectie pentru stupii ~i stupinele din jur. puietul ricit etc.prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi . Loca americani este o boa15 grav:. cit ~i dupa uscarea acestora (fig. atit in stupi. In cazul unei infectii masive. Acest aspect are o mare importanw I n perioada primelor observatii de primivari. La inceputul bolii diagnosticul locii americane. simptomele bolii devin aparente ~i diagnosticul clinic este posibil.. datoritc" factorilo* mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula. . la examenul microscopic. iar resturile de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. plan@ color). .Ca aspect general. ci o preschimb5 in formi latenti. rezistenta mare a sporilor. este necesar s i se recurgs. care nu lichideaza boala. este adesea greu de stabilit avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate.prin incercirile lor de a elimina masa viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte . cit si in exterior.la r5spindirea infectiei. In aceast. . Diagnosticul.consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte .aspectul . manifestind apatie si inactivitate. data cind a apsrut boala.impr5stiatC'a1 puietului pe fagure . pentru precizarea diagnosticului. 0 astfel de practici impune re- . ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transportului. numarul de familii din stupini.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi : . Prognostic. ca de exemplu in loca europeani. aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi participarea largi a albinelor . Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privitoare la adresa proprietarului stupinei. mai mult decit in orice alti boali. puietul in sac. ne~tiintific: $i diunitoare. Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului. . . familiile de albine bolnave par demoralizate. tratamentele aplicate qi rezultatul acestora etc. capabili s5 se activeze imediat ce rnedicamentele nu mai sint prezente in stup. Limitarea actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o practic5 invechits. cind deschiderea stupilor nu este recomandabilg.. Tratament. s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri complete si durabile. fn combaterea locii americane trebuie. in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepirtirii larvelor imbolnivite. 7 v. in locul alteia Pndoielnice si de moment. puietul intoxicat. atitudine asem5nBtoare cu cea care insote~tede obicei lipsa mitcii. Pentru efectuarea acestui examen se va trimite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve moarte.

el urmind s5 impiedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medicamentos. oricit de eficace a r fi. In ce priveste doza folositi. in momentul cind semnele de boa15 au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate. In s f i r ~ i t . De mentionat c5 in S. Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei familii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru sulfamide qi de 1. f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor. si. Trebuie avut in vedere c i medicamentele. iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina (teramicina).5 g pentru antibiotice. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor. Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau suzotrilul) si sulfatiazolul. A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului infectat. Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor care se g5sesc pe faguri. tetraciclina.A. Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii productive a familiilor bolnave. Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea sporilor.petarea tratarnentului la nesfirqit. se soldeazi cu un consum mare de medicamente. larvae. prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie. eritromicina si cloramfenicolul. in acela~itimp. ele omorind sau impiedicind inmultirea B. oricare ar fi ele.in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamentul. de a produce in cuib cgldura de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si. format5 din zeci de mii de indivizi. b. in polen. intrucit acesta.prin inmultire larvele moarte. in miere. stiut fiind c5 in specificul familiei de albine. sau care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare. intr-o oarecare misur5. iar rezidiile pot s5 contamineze mierea. In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-terapia au dat rezultate satisfiiciitoare. misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie s i vizeze dou5 obiective ~i anume : a. repetati de trei ori la interval - . pe peretii stupului sau pe corpul albinelor. d e a-si aduna ~i hrana necesari. din cauz5 c5 este greu degradabil. sulfatiazolul nu este aprobat pentru combaterea bolilor la albine. La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile recunoscute ca bolnave. nu actioneaza decit asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra acelora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor P n cazul bolilor acestora). nu poate s5 compenseze incapacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat. Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile. f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. aceasta consti din 1 g substant5 activi.U. de a inlocui .

Dintre medkamentele mai sus-amintite. Sulfatiazolul se g5se~tei n comert sub form5 de solutie 20"/". de trei ori. Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul. iar stropirea se va face cu un pulverizator. puietului gi albinelor.de 7 zile . cidoar s5 le umecteze. Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medicament. Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian. in aqa fel hcPt s A respecte cu rigurozitate doza stabilia pentru fiecare farniLie de albine. in care scop tratamentul se va face seara. este necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa preparatului respectiv. care contine 2. o fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5. . consecintii.5 g. pentru antibiotice. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave. repetatti tot de trei ori din 7l n 7 zile. administrindu-se pentru fiecare familie cite un litru. in aqa fel incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine. adrninistrfndu-se cite 0. Se vor respecta concentratiile.se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate mic5 de apii fiartA qi r5citA .pentru conservarea proprietifilor terapeutice. europeang. b. In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5toarele reguli : a. fie i n past5 de zahgr sau l n zahiir pudrzi. Familiile slabe dar active - . sulfatiazolul $i teramicina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n tratamentul lomi americane ~ i in . Se prezinti ca o la rece qi pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite intuneric . dozele qi intervalele dintre administrzri aritate mai sus. Romhia a realizat produsul Locamicin. sint folosite cel mai frecvent P n acest scop.5%0 teramicin6 in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la interval de 5 zile. S .se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate. ci htregului efectiv de-albine din stupina respectivli..5 1 de 3 ori la 7 zile interval. Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor.si de 0. Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr. cunoschd cg pentru sulfamide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1°h (o fiol5 de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop). Indiferent de forma de administrare.momentul dispariti-kisemnelor de boalg. fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in . . la 7 zile interval iar pentru antibiotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la un litru sirop. iar urdinigele la stupi vor fi reduse. avind avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. care Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii. Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor : .pentru sulfamide .

constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea albinelor. printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i simp12 sau dubl5. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi in anul urmiitor. Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l se extindii pe o perioadl suficientl de timp. c. pentru a permlte efectuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin distrugerea sporilor. Metoda este aplicaba insti numai. sau devenite puternice prin unire. unde se tine far8 hrang tirnp de 2-3 zile. atunci cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri de la familiile s&n5toase. . DupE transvazare. phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei. htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor. precum $i la farniliile realizate prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. de preferinti! seara. sint periate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg). echipamentul care a venit In contad ca ei vw f i dezinfectati. Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in urm5toarele cazuri : . in momentul in care toate albinele sint i n interiorul stupului.la familiile slabe atinse de boa15 . Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile principale. Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puternice. iar stupii $i tot. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htuneric (2ntr-o pivnita de exemplu). sau cel rnai curind dup5 48 ore. prevAzut8 cu un cistern de aeratie. . . La sffrqitul zilei a treia. Sacrificarea se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfuh i ) . care apar intr-un teritoriu considerat pfni atunci ca indemn . iar cele slabe $i totodatit bolnave sau iipsite de dinamism vor f i distruse. sirog de zahk). cu conditia ca imbolniivirea s5 fi fost anuntatg i n t e m e n de 48 ore de la data cind a fost constatat& iar proprietarii s i 5 fi luat toate m5surile necesare pentru prehtlmpinarea frnboln5virii Transvazarea albinelor. cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda roiurilor artificiale.vor fi unite inainte de tratament. pentru ca albinele sg aib2 timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune iernAri.ill cazurile sporadice de boal5. intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In miere $i ceara). sl5bite de foame.la toG fagurii cu puiet bolnav .prim5vara $1 vara. prev5zut nurnai cu faguri artificiali. Transvazarea simpla se practicl de regulii f n modul urm5tor : cind albinele sint toate in stup. roiul este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat. Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar. este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani. X u care se administreas 1 g de sulfatiazol.

dup5 care se indepsrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5. In cazul unui mare numtir de faguri noi. obiectele din paie sau trestie etc. hrinitoarele. aceqtia vor f i dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de formol. iar echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute. insistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi. In aceastg situatie. Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate. in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezinfectantului timp de 6 ore. Dupti o i muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de . ea necesitind mentinerea acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi. infectati. podisoarele si celelalte p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4°/0 in doui reprize. propolis. el dovedind o mare putere sporocid8. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmuierea ~i degresarea resturilor de ceari. Stupii impreuni cu caturile. corpurile. Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul initial. murdirie etc. Nici sterilizarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor. Operatiunile de dezinfectie trebuie ficute cu cea rnai mare grij5.!". albinele moarte si resturile care au fost in stup. stupii vechi care nu rnai merit5 s i fie dezinfectati. motive de ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati. cu mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti american5. pete de diaree. fn care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex. pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din stupins. vatra stupinei etc. pamentul de lucru. depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise. neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de formol 4". sau cu o concentratie de 10"/0.) o cantitate de formol comercial. Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u merit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie. intrucit dezinfectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. in care caz este necesar: o expunere de nurnai o or5. ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5. ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5. uneltele si echicontact cu sporii B. Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare. Pe de altti parte. ci numai in autoclave cu vapori sub presiune. procedeul cel rnai indicat este ca fagurii in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare. se usuc5 si se revopseste exter-iorul stupilor. Se spa15 apoi cu aceeasi solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore.Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In larvae : stupii. Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este n hipocloritul de sodiu. Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate.

. Fortificarea farniliilor . In cazul cind m3rimea stupinei permite.in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut semne de boal3. ea constituind un auxiliar pretios P in general qi a celor contagioase I n special. pentru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea perioadei de carantini.aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupins. . se vor reforma toti fagurii acestor familii. cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de faguri de cuib din fostele familii bolnave. a celor slabe. sau pe faguri goi. Prevenirea. precum $i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 . cind operatia are loc in a mestru al anului. Loca americanfi este o boa15 declarabili.in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 transvazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri. Transvazarea se va face pe foi de faguri artificiali.unirea familiilor slabe . Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru albine. . - - - . cind ea are loc in prima jumitate a anului. fn mod practic.5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru sirop). In acest ultim caz.realizats prin metodele cunoscute are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de n lupta b p o t r i v a bolilor apirare. combaterea locei americane intr-o stupin5 bolnav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol : controlul tuturor familiilor de albine. dup5 disparitia semnelor de boa18 . in cazul cind sint slabe. c h d acest lucru nu a reuqit. ei fiind inlocuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e . cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si polen. dupa ce albinele au consumat doza de medicament (0.dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor. distrugerea familiilor bolnave. avind ca scop de a evita pitrunderea sporilor in stupin5 sau. Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60 zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei finale.mutarea farniliilor in stupi dezinfectati. s-a constatat c5 sporii de B. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav . iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea. proveniti de asemenea de la familii siin5toase . larvae iqi pierd capacitatea de germinare. . 1 doilea seproveniti din farnilii sinitoase. supusa restrictiilor sanitare veterinare. pentru identificarea familiilor bolnave.hipoclorit de sodiu. Pentru a preintimpina aparitia locei americane se recomandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 descrise pe larg la capitolul respectiv -. . .dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la iernat. dup5 mutarea familiilor sau transvazarea albinelor . . de a opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine.

m 5 t o a r e l e caractere : . pe medii spwiale. alvei. a c8rei etiologic este !qii~e stabilitg. Wille. cu dimensiuni cuprinse intre 0. de asociatie. iar celelalte sint bacterii secundare.+merican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5. De altfel.loca european5 provocat5 de Bacillus pluton . Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi in toate @rile cresciitoare de albine. laterosporus. Bacillus alvei.foulbrood" (pniet infectios sau loc5).. spre deosebire de loca american5. Numele de Streptococcus (in 1ocul. altii asociati fntre ei forrne independente de boal8. Autorii germani (Borchert.pnietul acru (otetit). El este imobil. la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene.5 si 1 micron.celui de Bacillus). Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus apis (fig. ele fiind cunoscute numai sub numele de . mzii ales c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi.LOCA EUROPEANA L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e dbine. Etiologia locei europene este complex5. cel maj adesea rotund. datoritrl faptului cZi fn intestinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc microbi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton. .cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 . 8). Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu exist8 deeit in Europa. gracilesporus ~i apidarium .loca benign& avind ca agenti cauzali B. dar.loca europeanGU E n trei maladii distincte si anume : .mentionate pe seurt . data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8. Alexandrova) considers c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton. . pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor. care fqi exercitg influenta v8t5miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs. Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e adevaratul agent cauzal. scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din stupini. i-a fost dat de Bailey i n anul 1956. scindfnd ceea ce este in general cunoscut sub denumirea de .Streptococcus pluton este un microb polimorf. - - . in l8nti~oaresau in gr5mezi. a klosit pentru prima datii termenii de .. pPn5 fn 1906 cele dou3 loci nu erau diferentiate.ub form3 de elemente izolate. prezentindu-se . Phillips a fost acela care. Unii autori (White. determinat de Streptococus apis. vom descrie in continuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang. Speciile ba.europeanU $i . Bacterium eurydice. nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. fiind cunoscutti pi sub denumirea de loca benign5 sau loca urit mirositoare.. Totu~i. Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti microbii mai sus amintiti pot reproduce unii singuri.

.

in sirop de zahir 16-20 zile. numit a l t i d a t i Str. In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5. Pe m i s u r i ce trece tirnpul.Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept.Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de bastonase izolate sau perechi. Inmultirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvei. cu estremititile rotunjite si cu dimensiunile cuprinse intre 1. evolufie.3 primtivara $i . .La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980). Printre aceqtia. microbul este distrus d u p i 5 minute.). in cele din u r n s . transmitere. pluton ci numai B.8-1. microbii sint introdusi in intestinul larvelor. In aceasti fazii colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal. imbolniivirea si. Dupi F. ceea ce face ca mediile de laborator pe care este cultivat. ele vor rimine in general sinitoase in sezonul urmitor.Gram-pozitiv si produce spori. Rezistenta sporilor este destul de mare.In ceea ce priveste rezistenta. alvei. loca europeang fiind mult mai frecvent. Patogenie.'. .6. n u s-a mai giisit S. Cind acesta a fost examinat microscopic. Perrnanganatul de potasiu 2-4°/0 ii distruge dupa 2-7 ore. moartea larvelor. Moeller (. in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute.5 microni. unde ei se inmultesc si elimini toxine. colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti. Are aptitudinea de a produce acizi. cu extremititile rotunjite.2 microni. El sporuleazii.7 microni $i lat de 0.2-1. Odati cu hrana primitii din partea albinelor doici. care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a familiei de albine. E. Dup5 cca.5OlO.Streptococcus apis. sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros acru. ceea ce duce la slabirea acesteia. iar in cadavrele larvelor pin5 la un an. sporul luind naStere pe una din partile laterale ale bacilului.. toxinele pitrund prin peretele intestinului in tot organismul.perrnanganatului de potasiu 0. sodei caustice 2OiO si fenolului 3('. . . pluton. Sub actiunea formolului lo. Ei rezistii la fierbere timp de 36 minute. El este usor cultivabil. de otet. El este n~obil. la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii europeani. Declansarea.7-0. agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o serie de factori. P e de a l t i parte. iar in concentratie de 5°jo dupii o orii. trei siptimini aproape tot puietul mort este de tip prenimfal.eptococcus faecalis. imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult larvele virstnice sau prenimfele. producind grave perturbiri fiziologice. Gramnegativ ~i n u sporuleazi. la mijlocul lungimii lui. fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni.9 rnicroni. sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel mai important. dar alte colonii din stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus. Streptococcus pluton poate f i p5strat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10 zile. prezinti la examenul microscopic aproape nurnai S. este o bacterie oval5 cu dimensiuni de 0.Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2.

apare aspectul de puiet fmprg~tiat. Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. ~ ale albinelor doici. prin diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5. prin trintori (care piitrund in orice stup). Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervolde conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi. impachetate necorespunz5tor. In cazul cind clup5 un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere. cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5.datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele cu puiet bolnav mai tirziu. Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lucrstoare. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu loca european5. prin trintori. dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest puiet.~ i dezinfecteze mfinile. Cind maladia s-a declarat. prin stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stupine infectate. Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g . Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5.la familiile slabe. uneltele sau echipamentul de protectie. iar m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre albine. La inceputul bolii sau in formele uyoarc de boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de cele s5nitoase. Unul din semnele caracteristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4 zile. se creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii. (251dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regreseze. in lunile apriliemai si se manifest5 in rnod diferit . avind hran5 insilficient5 sau de slab5 calitate. .5. care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i respectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit. fntr-o familie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve. intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat.lc s :I 1'I \ L I : . Boala apare. prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. prin r5t5cirea albinelor in timpul culesului.prin erori de zbor. se constati o depunere neuniformii a puietului. uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. care mor fnainte de a fi c5pAcite. La inceput aspectul fagurilor este normal. alteori continuu .pin5 toanma tirziu. iar conditiile bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri reziste la contaminare. prin apicultol-ii care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i sau care lucreazi f i r 5 s 5 . de obicei. Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5. Sirnptomatologie. viespea). care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele doici.uneori cu intermitente.

9). corpul devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te). Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg. Prin deshidratare. se r5suce~tesi poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei (fig. in asa fel incit scoaterea si eliminarea larvelor de catre albine sint uyor de realizat. Exists ins5 ~i unele forme atipice cle loc5 europeanii. Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana clasic5.e din i:r. De reguli. Continutul corpului se descnmpune si t. de ccnsistezjii mucoas5. alteori acru sau arornnl. in care mortalitatea puietului dup5 cipacire se intilne$te foarte rar si in nurniir mic. alvei mirosul este de putrefactie.mi r-:?are inchis.lea. chiar ncgricoas5. se ingslbeneste. Cind organismnl este invadat in m a i mare ingsurg de R.. usor detaqabili. f5ra miros.rte Ir.sc5rilor agonice. is . devine apoi galben-cafenie :i in ce1. cadavrele sirlt negre.m:+n5 uneori un miros de putrefactie. Aceasta este forma clasici de Inca european5. Larveie atinse sint foarte tinere $ mgr i cu mult Pnaintv de k l a .Ca urmare a mi. co~sistenta moale. iar cind predomin5 Stre~tococcus a ~ i s sau Bacterium e&ydice.fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai turgesccntri' (cu inveli~ulintins). mirosul variazs I n functie de specia germenilor care predominli In prxesul de descompunere a! larvelor. In acest sens. care se diferentiazs de fonna clasicg prin unele mici caractere qi in special prin virsta larvelor atinse.nd cSp5cire . corpul schimb5 pozitia normals. lucitoare. F R Z U ~ ~ cu . larvele bolnave sau n1c:.i sc!limbfi culoarea. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta. pe teren pot fi intilnite 'Lrei cazuri si anume : a. Larvele atinse sint in celule cZp5cite . corpul larvei se transform5 cu timpul intr-o cojits cenuqie sau brun5. mirosul lipseste. corpul larvei nu se transform5 Intr-o mas5 viscoas5 sau filant5 si nici nu aderci la pcretii celulei. 9. ceea ce face ca traheele qi tubul ei digefitiv s5 fie vizibile. larveie ernan5 un miros acru sau aromat. SF pare cj. care din alb-sidefie cum este in stare normals. culoa~ealor ests cenuSIC. ! puiet bolnav da loca euro. b.

La puietul nec5piicit semnele sint aceleqi ca In loca european5.5 g la patru zile interval). Cel rnai adesea ea persist5 de o manierg ascunsfi. dupii culoarea galbenB a larvelor. provocate de regulfi de B. Gojiple P n care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de peretii celulelor. Diagnostic. clnd boala este descoperia din vreme $i tratarnentul se aplicii la prirnele semne. iar la puietul c8pScit larvele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. Mai putin gravli d&t loca americanli. fiind tipic5 prin faptul ca atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. uneori uqor vfscos. ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul. inrudit cu Bacillus alvei. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcontinutul ei se poate intinde. Paraloca. In urma acestui tratament puietul a redevenit normal. 3 cm in loca american5). contiutul p5stos. Mirosul nu este puternic. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea. Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de dorit. compromitfnd recolta prin slabirea familiilor Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate. deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc. perforate $i de culoare mai incnisi. ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in loca arnerican5 (1. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii mortalitatea puietului inainte de dpiicire. Agentul patogen se consider5 a f i Bacillus paraalvei. Prognosticul este favorabil in cwul formelor uqoare. care pot f i confundate cu loca arnericana. de putrefacge sau de clei de timpl5rie. dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2 neaderenta la peretii celulelor. fat5 de cca. dovedindu-se astfel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang. Un diagnostic precis poate fi stabilit i n laborator prin metode bacteriologice.5 cm ! n loca europeanfi. Se deosebe~te de loca european5. Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de asemenea cu paraloca. Gip5eelele pot fi scobite. Exist2 astfel de cazuri. ele sint putin deformate. Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii. filant. exist5 cazwi in care loca europeang poate sH dispar5 spontan. Pn funeie de germenii prezenfi. iar continutul lor este viscos ~i filant. El este fnsg nefavorabil . Se considers c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne : 1. 2 .c. sin5tos qi compact. alvei. larvele moarte sfnt de culoare ciocolatie. culoarea lor este castanie. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu. Prognostic. 3. Larvele atinse slnt in celule dp5cite . aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei administrgri de cite 0. Euloarea lor este g5lbuie uneori brun ro~iatic2.

nu numai cele bolnave. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine.5 g streptomicinii. Terarnicina se foloseste in acelasi mod.atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale sint neprielnice pentru apiculturii. aplicate la interval d e o siiptiirninii. continind 1. ceea ce este rnai important. In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu ajutorul tcramicinei si Itanamicinei. In linii mari. In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea linie de conduit5 : a. Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele. Familiile slabe vor fi unite fnainte d e tratament. b. tetraciclina. un flacon de streptomicinii. aureomicina si biomicina. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agenfilor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra formelor de inmultire. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5. repetatii de trei ori la interval de 7 zile. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri efect. cum a r f i eritromicina. in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat patogene. . Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta m5surilor de profilaxie sanitari. se dizolv5 rnai intii in cca.5 1 de sirop medicamentos.5 g pentru o familie de albine. dozele trebuind s5 fie riguros respectate. rnai ales in ce priveste dezinfectia materialului apicol. dintre care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea teramicinei ~i streptomicinei. Administrarea 101se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj. din 7 in 7 zile. iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust. unele virusuri si. continutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri. recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang sint valabile s i pentru loca europeanii. care contine 1 g substant5 activi. 50 ml a p i fiarti $i riicitii. atit in ce priveste terapia propriu-zis5. ~i cu ajutorul altor antibiotice. rezultind doui doze de preparat medicamentos. intr5 si Bacillus larvae. cit si tehnologia combaterii in ansamblu. Tratamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1. agentul locei americane. este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic. ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8. Pentru a obtine de exemplu 10 doze de preparat. Practic. aplicate prin prifuire deasupra ramelor de cuib. Tratamentul respectiv necesitii trei doze de cite 100 g preparat. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8 antibacterianil rnai mare. obtinindu-se douii doze a 0. Rezultate bune s-au obtinut. c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0. de asemenea. Tratament. dupii care se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (primgvara). fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rnomentul disparitiei semnelor de boalii.5 litri) sirop medicamentos.

Prevenire. d. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg . . . p5duchi etc. s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg neregulat5. .Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie sB dep5seasc5 40°C. . .in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor acestora. acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor. caz de dubiu. 15sfndu-se la urm5 familile slabe sau bolnave . a celor slabe.s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare. imediat dup5 mutarea familiilor . .. precum si a fagurilor cu mult puiet bolnav .ora. . Trebuie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor patogeni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8surile pentru bararea acestor c5i. Controlul si lucrsrile in stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase.). aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic : .unirea familiilor slabe . pentru a permite efectuarea in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi. - .s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine . sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut. decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in dup5 examenul de laborator .aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin5 . s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine de la un stup la altul .sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5.controlul tuturor familiilor de albine. Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se extindg pe o perioada suficient5 de timp.dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest.dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii familiilor de albine la iernat.distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be. . trebuie s i se evite orice contact.s5 se evite furtiqagul . pentru identificarea familiilor bolnave. pentru ca albinele s5 se p o a a orienta . In acest sens se va urm5ri : . dupg disparitia semnelor de boa15 . prin distrugerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara larvelor. direct sau indirect. . cu stupinele infectate.mutarea familiilor in stupi dezinfectati. . In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 european5. iar stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. Pentru a preintimpina aparitia locei europene.

este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5 stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. el permitltnd bolii s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur. ~i cea europeanti. in anul 1917. evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5 de conditiile de via@ ale farniliilor de albine.necunoscut5 . concomitent cu trimiterea probelor la laborator. streptomicin5-sulfatiazol.S. Etiologie. A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr.s5 . In asemenea cazuri. In alte cazuri. orientate in directia valorificsrii la maximum a rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine.S. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in parte. Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii puternice. Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de albine.Loca europeanz INFECT11 MIXTE . precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 european5.5 g antibiotic. fi intilnite in stupi diferiti. cele dou5 loci pot stupin5. respectiv 1 g sulfamid5 plus 0. se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor ioci (terarnicina. fntilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase. se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este . Pe de alt5 parte. . h t r e anii 1936 $i 1937 ea a fost studit5 qi in Franta de Tournanoff.s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5.R. a :. de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase.s5 Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit loca american5. Loca ameriaang . stimularea m5tcilor de a depune puiet qi a albinelor de a c r e ~ t e faguri. efectuarea examenului necesar rji primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc.iirei aparitie.se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil. timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator in vederea preciz5rii diagnosticului. repetate de trei ori la interval de 7 zile.4TPFOZA SAU SALMONELOZA Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte. cit. care a descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. ins5 in aceea~i h aceste situafii. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr. asigurarea unui cules continuu. iar in anul 1964 boala a fost semnalatii in mai multe regiuni din U. PAR. el devine V5t5rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5 . constituie cel de a1 doilea capitol de m5suri preventive.

Albinele bolnave nu mai pot zbura. p5trunde in hemoiimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. Teramicina sau streptomicina. Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. prev5zut cu cili de jur imprejur. dind culturii o inf5tiqare opac5 ~i o consistent5 viscoas5. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5. se unesc ~i se stimuleazg familiile bolnave. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin metoda Gram. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti. rotunde. vindecarea producindu-se cel mai adesea spontan. ele putind fi intflnite si in alte maladii ale albinelor. sl5besc $i devin inactive. microbul isi exalt. el s5 e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor nu r e u ~ e ~ t slabe.5 microni in Istime. prin interrnediul apicultorului care nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina. antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. odat5 cu imbungtatirea conditiilor de via@ ale familiilor de albine. utilizate la fel ca in cazul locei europene.unor factori neprielnici. Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se depopuleaz5. Evolutie. cum a r fi nosemoza sau acarioza. reusesc s5 vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor. cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5 acest rmicrob in culturi : mici. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare cazuri in timpul verii. In intestinul acestora. virulenta +i produce imboln5virea albinelor. prin sursele de ap5 folosite in comun. . bacilul se inmulte~teintens. Patogenie. Simptome. albsstrui si semitransparente la inceput. Continutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. In ce priveste tratamentul medicamentos. cu dimensiuni de 1-2 microni in lungime $i de 0. fn fata stupului apar zilnic numeroase albine moarte $i bolnave. prezint5 diaree. au abdomenul balonat. Este u n microb mic. De la o familie la alta el se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume : prin albinele hoate sau care se r5Gcesc P n alv stupi. Transmiterea susei microbiene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5. prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos. Cind imprejurgrile I sint favorabile. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice. paralizeaz5 si mor.3-0. In special atunci cind survin perioade de ploi reci si prelungite. prin trintori. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea familiilor. Diagnosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 bacilului paratyphi alvei. ele conflueaz5 dupi 48 ore. Administrat in hrana albinelor in scop experimental. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5 apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante. Tratument. de form5 oval5. Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru. prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc.

contractii abdominale fnainte de moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. pierderea capacitiitii de zbor a acestora.i vinrlenta. imboln3virea albinelor.l microni). este de asemenea . i n timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii rnai mult de 7 ore. p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemolirnf5. o dispropofiie intre cantitatea de albine $i de puFig. prin fmputernicirea $i stimularea . germenul i$i exa1t. far5 a se extinde la un num5r foarte mare de farnilii. dupa caracterele morf ologice si culturale ale agentului patogen. care considera c3 ea poate fi recunoscutii prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se desprind la cea mai micA atingere. iar la 100°C in 3 minute. el putind fi blilnit frecvent in interiorul stupilor. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30 minute.SEPTICEMIA Este o boali infectioasi a albinelor adulte. lipsa de cules etc. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0. Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului. fndeosebi atunci cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei I n locuri mli$tinoase sau unor ploi reci qi de lungs durati. Ea poate fi insti b5nuita atunci cind se constat5 o activitate redus5 a unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a I dele de culesj. numit Bacillus apisepticus. boala ap5rind In mod rAzlet. in care rezistenta natural3 a albinelor este diminuata. inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane.diagnostic. Dezinfectantele folosite in mod curent (soda causticii. Pntrucit sucurile digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului.7-1. Septicemia albinelor nu poate fi diagnosticat5 in mod precis decit prin examen de laborator. Fragilitstea oadavrelor in septicemie iet. Gram negativ. care apare ~i evolueaz5 in strict5 dependent5 de factorii de mediu. A fost descrisi pentru prima datA in anul 1928 de Burnside. 10. In albinele moarte el tr&ie$te cca. Evolutia bolii este insa benigni. o lung. Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore. Simptome . aspectul l5ptos a1 hemolimfei. formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite. Contaminarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu. Etiologie. 10). atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti. Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor de fntrevnere ale familiilor de albine.Contagiwitatea redus8. unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. In anumite Pmprejurtiri. Rezistenta lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. nesporulat. Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii.

Iolne !!un .r?dap lujs ( y .reqw!rps u u!.x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew a ~ l n l o ~l!qeJroAej a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .r as!ldas!de ssuoru -opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3 n g p~78~ (2961) 8 aII!M '?uatuela.rd u j eu!d ~ l ~ q e l s lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.a s ~ ~ o m )!.roun e!$!.aap!sumg exldas!de seuouropnasd aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~ ns ( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga8 3 ~~UIS!U€?~JOOJ~!UI aseommnu ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a alaumu !4asuj ~2 a~a.!JrgJap!suosaJ ap ~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a '!!les!ldmo~ alenluaha .rolsa3e .-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.rd 'e.luaza.q e3 .

in care larvele iau dup5 moarte aspectul caracteristic a1 unui sac plin cu lichid. mai putin gravZ si mai putin rispindita decit locile. In afara ultimilor 5. In conditiile unei camere rezisti 20 zile. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de citre White. Bailey de la Rothamsted Experimental Station din Anglia. virusul . lenti. PUIETUL IN SAC Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului. trecut prin aceste filtre. lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac. In organismul larvelor contaminate.singure sau in asociatie . virusul din Arkansas. paralizia (acut.urmatoarele viroze la albine : puietul In sac. puietul viros Thai. paralizia $i boala neagri. in cazul cind este amestecat in hrana puietului. Ulterior. virusul botcilor negre. cronicii asociat5). Rezistenta virusului nu este prea mare. iar in fagurii cu miere circa o lun5. este in masurii s Z i producii boala. cronici. Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi dupi 3-5 zile. capabile s5 determine . Razele solare il distrug dup5 4-7 ore. dr. iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de timp prin incilzirea la 70°C. celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abundentti. toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50°C el i ~ pierde i virulenta dup5 10 minute. virusul filamentos.aripi innorate".5. transformindu-1 intr-un . virusul din Egipt. a identificat ~i descris in total 18 virusuri. care este o autoritate absolut5 in acest domeniu. ce se acumuleazti in interiorul corpului.. boala din insula Wight. L.BOLILE VIROTICE Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice la albine. Ele il rispindesc apoi in tot stupul ~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana. Etiopatogenie. virusurile Y ~i X. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala. Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati din celule puietul mort sau bolnav. virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat. cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate s i retini bacteriile. cu dimensiuni foarte mici (28 milimicroni).

infectie veche Simptome. acest lichid se tulburi cu timpul. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri. b .o stupin2 infectati ea ataci doar una sau cfteva familii. de puiet in sac : a . Evolutia ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11 care a apgrut. perforate. f5ri nici o interventie din partea apicultorului.~spectul unei pungi pline cu lichid. Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. Lar- Fig. adesea ilescip5cite (fig. Din contrti. larva incepe s i se usuce. Din limpede. continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpului (fig. cum era la inceput. l l . Fagure cu . 12. Boala poate ap5rea in tot timpul sezonului activ. capul avind o tial. aparitia unor factori favorizanti. tegumentul se sclerozeazi. cum ar fi un bun cules de esemplu.iniectie recenti . poate s5 determine vindecarea. Larve de d. h t r .. pe care ins5 nu le omoari decit daci survin conditii neprielnice de via@. datoriti descompunerii tesuturilor. acestea devin treptat galbene. Evolutie. Pe fagure. capul ei se ridic5 si se-incovoaie spre partea ventral5.ina atacak larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. ceeace antreneaz5 si schimbkile de culoare ale larvei. 12). Puietul moare de regula dup5 cip5cire.-. 11). in prima faz5 larva are . acest puiet seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat.puiet in sac" 37 . celule cu cip5cele infundate. c e n u ~ i i culoare rnai inchis5 decit restul corpului. ins5 este mai frecvent5 in timpul verii. ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele mai importante pentru recunoa~tereabolii.fel de pungi cu lichid. respectiv de misura in care *ig. Din albe sidefii cum e l m inisi apol brune. mai inchise la culoare.

. spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor. se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1 binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var. cu partea ventral5 in sus. diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care o iau larvele infectate . Diagnostic. de cojite incovoiate intr-o faz5 mai avansat5. alte deosebiri fiind neaderenta la celul5. precum si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la peretii celulei. asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5. schimbarea mtitcii etc. cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus. diagnosticul poate fi stabilit prin examenul microscopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. incilzirea mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de 75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor). de sac plin cu lichid la inceput. stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstringerea cuibului. PARALIZIA ALEINELOR Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii. Pe teren. Semnul caracteristic este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror germeni. in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante. Farniliile slabe. dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de henzing) a materialului lemnos. In cazul puietului in sac a fost incercat5.vele moartc nu ader5 la peretii celulei. Spre deosebire de tara noastr5. constituind unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor. Ele sfnt a ~ e z a t e pe planseul celulei. tetraciclina. int5rirea familiilor bolnave prin unirea lor. Ca simptome. trebuie distruse.papuc chinezesc". tratamcntul medicamentos. unde puietul T n sac este practic inexistent. cu rezultate satisfdc5toarr. in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din cele dou5 loci. In caz de dubiu. pentru combatrerea puietului in sac. Pentru combatere. Dup5 acest autor. Tratament. precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul farniliei d e albine sau in stupinti). luind astfel forma unei b5rci sau a unui . asa incit albinelc !e pot scoate si indep5rta din stup. Aceste aspecte deosebesc puietul sarciform de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda). lipsa de miros si de viscozitate a continutului larvar. puternic infectate. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson in anul 1936. sau numai cu teramicin5. unde acest examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie. maladia se manifest5 in perioada mai- . Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice in maladiile virotice ale albinelor. a c5rei etiopatogenie nu este complet l5murit8. cum a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav. se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5. Se recornand5 de asemenea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti. In majoritatea cazurilor slnt suficiente. Prin uscare. topirea tuturor fagurilor.

0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg. iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. . aripilor $i picioare!or. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua. Simptome. prezentind simptome asem5nAtoare celor din infectia natural5. a caror etiologie este putin 15murit. ci ! a mai multe complexe de manifestan patologice. in care s-a amestecat vitarnina C.ioneaz5 diferit. Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii criptogamic5. Cu aceast.iunie. Antibioticele nu au dat rezultate. timp de 10-15 zile. iar in urma depilatiei tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. BOALA NEAGRA Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats. rezultatele fiind contradictorii. .contaminate experimental cu acest virus. m3surind intre 1 si 5 microni. paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~). ci de melanozri. fn cele din urma aibinele nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile. Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti. Abdomenul este dilatat qi prezintil misc5ri respiratorii accelerate. Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala. ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni. fapt ce determinii albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave. a unor ratii mici de sirop ciildut. Familiile sgniitoase. se imbolnivesc in decurs de 2-5 zile. Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi. Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. din contrii.5 qi fa@ de care familiile de albine react. provocind stupinelor pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul albinelor adulte. Prezenta virusului in organismul albinelor este Intovirii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinului gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali. Efectul favorabil pe care 1-a avut uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in cazurile respective nu era vorba de paralizie. un comprimat la un litru de sirop. S-a dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii nu este un mijloc sigur de vindecare. S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase. s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5 vingtg). Etiologie. care se traduce prin tremuraturi ale antenelor.3 ocazie. care au ca simptome comune depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave. restringerea cuibului. iar acul este scos afar& Tegumentul este acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte. ba. se consider5 c5 foloslrea lor complicti boala (Merdjianov). asigurarea unui cules continuu. Ele incearci sii zboare $i nu reu$esc.

rolauuras e!l!..!-n~.rd n.Insap ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F. q .raqn. !~~$yur ea.rSeau qeoq ap adn.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~ 'g.108) !.rnura.13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa .il 'suld rrI .xeurnu na @a Ilqlsuas aisa aleru. I : arunur? r i y.requr!yss ! -[eBa au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.ralneJe3 '!!.iopu!qIe ln.rl !j $nlnd e-u e:r?oa .r !!z!.$!.ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!. Je! 'quel~odur! 10.rasqo e-s 'lun.~.xo[.rd ealelpedea ! S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.:lls lsoj 12 ~.xoru o $eA.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.: -adur! u?.13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas .reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3 -$p ea.!.rd e yseoltugs ag!uej o-.reoly.raurnu lnl.rn$g.rnj .10 anaz ap a 8 a p ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj alsa aq!urez Flseanv .r~ ea~yde @eau q e o q a.rolur.. lsa3c ug Jelelsuor.xaan an!8o-[olt.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.leurJoue e m aleuo!zo.re!ya IS !.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a u au!qIe Joun c !II!UPJ alaun u! e!l!.q~e~!uaBuon y.rolne !!un ~ d n a .Fnleru 121 .18eau q e o a 'solyu:s Iaa ?!nap n!z.reol e ~ d ~ l .roluj.aIeurJoue .13 gnop g$s!xa (l.!u.u!q~e InJFurnN .raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!.rl el !S ! a 'a..roue .ros ale ai\!s[nAuon [.sap i s elt'I.rd alnasa.101y.!r.rel!paJa ag!zodsip .ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia ! I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n p Jet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse! es lod nu) g!qcIAau lugs !!.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase ~ InIaj U J a~nu!)qo a .li a.r$uad gs!~r.IOJgsl?aJV w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p -o. ur ap$3unppu! r.ra s p ylup eur!.a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.1~1 as n u q e o q : ~ n l d e u!.rg~ssj!u~?ur ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q ~Sera~asr? [nlper.raj!p !z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elep u ne 'aseol~ugsal!!i!urej u!p !$!ua~o.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a ! alsa 1.reds!p ~zeaua-rlue !ynl~~u ea.id j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae Ie Jel!paJa In.rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo.qe !aru IS !![!!ur?j a$[" el gs!ursue.1124 -rl>a. e-5 '!!T!ur"J !"1"""!? eaJ!Aguioqur! lenoao.raya. a ~ n ~ o !!u!l un~ p o p a-~lug nes a.requr!yDg .rq!y 1LJap sn!801oled !.rgSpn~aug ~! u l ~ d!$eqnza.r ! .!n~nd.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l.1a3 .18eau eleo(6 .[ p p .13a.rEurnu l u!p a$e$eumC~33 $e$e~suo3 e-s p n l a u g TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo.d s u .ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p -ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ o ale$IoAzap u .reoLu ap a]u!eui ne$uaza.Iejc U J 'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.roun ~nlnadss p u y v 'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.rode.13t?au Fie::q 31) ?UI.r!y !cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o u lnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3 e-s ~ l e ~ a u a 8 aap q e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 ! a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.m.

Depilarea qi fnnegrirea albinelor. ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te. care tine timp de citeva zile albinele in stare de neactivitate. avind P acela~i masiv. Aceastii ipotez5 este ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5 negeneticii. pe faptul c5 ea apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens. de exemplu). fie de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici ocazionali. prin introducerea in hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave. reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. P teaz5.infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice pe care le-ar contine filtratul respectiv. mare parte dintre ele nu se imboln5vesc. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca n 9 din 10 cazuri simptomele incefamiliei bolnave cu o matc5 tin5r5.. provocate fie de mierea de manii. S. ipotez5 sustinutii intre altele prin faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5 polen. Alti autori (Kuntzsch.boala neagrSi sint urmstoarele : a. Unii autori (Poltev. consecutivii unui cules slab de polen . Aparitia ei este pus5 in leg5turs cu recolta de mans. In s f l r ~ i t . Morgenthaler) considera cii simptomele ce caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice. Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este n vedere c5 desi familiile de albine culeg la intrutotul satisfiictitor. Cehoslovac5 sustine cii boala neagr5 se datoreazB m5tcii. in orice caz. Inginerul Vladimir Zaplata din R. Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei afectiuni. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul 1 corpului. Maurizio. precum si num5rul albinelor care prezint5 de pigrnentatie a .continu5 dinsul -. Chiar dac5 nu am schimba-o noi . iar la cele afectate pierderile variazii in limite foarte largi. ea nu supravietuieyte peste iarn5. cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate. Miiller) consider5 cii in realitate este vorba de toxicoze alimentare. Pe de alt5 parte. Faptul c5 semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei infectate . matca unei familii bolnave este schimbat5 de albine qi. atit puietul. ci numai un lichid apos. aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5 a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent. intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile amplasate in zona psdurilor de munte. fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite plante (cele din familia Ranunculacee. caz in care simptomele ar apZrea imediat Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri patologice cunoscute sub numele de .Boala neagriir sau boala de p&dure Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de boala de pidure.ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen . manifestiiri patologice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5dure. iar in anul urm5tor boala nu mai apare. cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este produs5 de un virus.

acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2 sau mai gravi - sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat, in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2 cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ; albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros, ceva mai mic decit la cele sin2toase. b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos. c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3 de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un comportament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 P n permanents un num5r mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup. d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc. Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , asemenea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t e incluziuni protoplasmatice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase, t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic. Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o eficacitate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strimtorarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului, precum ~i reducerea qi incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii. Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiologia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave, mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare. De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca. 250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea familiilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente proteice. Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)

250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric n cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C I rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00) in apa de b5ut. Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptomatologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J. Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare (miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos, ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de polen $i mierea de man5 par s A fie cele rnai frecvente. In ce priveyte tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze . simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI
Virusul
,,aripi

*-."'-'

-

-.
-'

innor~te"~)

Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor puternic infestate i ~ pit.1.d i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul traheei. D e ~ s-a i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului, el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infectsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth). Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel rnai adesea In perioada de iarn5.

V i r u s u l Y si X

."-,

Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce, d~osebirile principale apar in e\ 3lutia lor natural& In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5 la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infecteaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ ingerat cu spori de Nosema Apis decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin
')

Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.

dsiun2tor. D e ~ i el contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit. Virusul bdtcilor negre Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul paraliziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descompunindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i, el se hmulteste mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie. Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci, respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reproducfitor. Virusul filamentos Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosiribonucleic, infg~urat in cerc in interiorul unei membrane, formfnd impreun8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de numeroase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect 1:ptos. Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre. El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie, America de Nord, Japonia si U.R.S.S. Roala d i n insula W i g h t Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:. Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8 O / 0 din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2 O / o in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 i n perioada 1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care, detectat5 in circa 50°/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut la 20°/o in 1947 qi la 10°/o in 1965. Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul secolului a acariozei - boalfi i n general u~oarfi$i care nu se manifest5

fgr5 s5 fie ins5 identic.S. Prezenta acestui virus in Australia. Virusul din Arkansas Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U. in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din California. unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. boala putind fi confundat5 cu loca. . El formeaz5 cristale atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e ) cit ~i in laborator cfnd este purificat.decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight.cercet5rile intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent. transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre albinele vii.). cu virusul puietului in sac de la Apis mellifera. V i r u s u l d i n ICa~rnir Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India. c5ci el se Pnmultestc enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari in urm5toarele 2-3 zile. puietul in sac $i paralizia. V i r u s ~p ~ ul i e t i n s u c T h a i A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda in 1982.A. Seam5n5. iar dup5 aceea la Apis mellifera in Australia. Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali. 0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a virozelor in sectorul apicol. Albinele bolnave prezintg o mortalitate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare. ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele stau in stup mai mult decit de obicei. Virusul Apis iridescent Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin cuticul8. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacerbarea serioas5 a puietului sacciform. Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra raporturilor dintre el $i albine. de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. Totu~i. Vir2isuL d i n E g i p t il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt. iar acest sedentarism favorizeazs multiplicarea microorganismelor patogene. ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice. Virusul din K q m i r poate f i usor depistat.

Din fericire. f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care viroza se suprapune unei alte boli. a1 virusurilor paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei vor trebui sii hr5neascii cu zahiir. Este cazul virusurilor X. concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere. potential periculo~isi greu de depistat . boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg). aSa cum este cazul nosernozei de exemplu. Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deosebite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite. care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni . a1 botcilor negre ~i filamentos. iar albinele s5-si petreacii o mare parte din timp in stupi. care se asociad cu Acarapis Woodi. toate patru asociate cu Nosema apis . aspecte dificil de explicat numai prin caracterele. atit de bine cunoscute. CONCLUZII Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r de virusuri.. . h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din cauzii c5 inmultirea virusului se face E n celule $i ea este +a de strins legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. urmatii de moartea familiilor.boala ghemului" la Apis cerana din India qi Kaqmir. intrucit se rise5 propagarea unor agenti patogeni exotici. exist3 boli ce pot fi st5pinite si. care se transmit numai cind albinele sint in contact strins intre ele. urmgtoarele recornandhi sint considerate ca judicioase : -s A nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta. a1 virusului paraliziei acute. ale acestor boli. Y. datoritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni. In aceste condivi. . Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un sezon cu totul exceptional.Virusul provoac5 . infectiile endemice vor creqte.numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele melifere. Pentru prevenirea virozelor.

iar in ce priveqte S.R. totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil. ea a fost semnalata pentru prima dat5 in 1913 in Germania. Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. schimbindu-i-se numele in Ascosphaera apis. in 1933 in U. Pfnii i n 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare.S. P n 1971 in Norvegia. in 1934 in Scotia.pericystirnicozii".. Ele se caracterizeazi3 prin aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma . Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor. in 1957 in Noua Zeelands. hsii numai trei din acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera apis. dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis. Franta.U. primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968 . In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de . Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972). fntrucit acestea sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor. D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine. f n America. dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte.. h anul 1973 duperca a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee. Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de . DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din n Elvetia.f BOLI MICOTICE Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micrescopice. In ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor. ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& i Belgia $i Scova. una din teoriile emise in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea antibioticelor fn patologia apicols. dator i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin. punindu-le uneori in situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile. aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968.S.se murnificg . in 1937 in Cehoslovacia.$i se intsrevte. In stupi pot exista multe specii de ciuperci. ceea ce a antrenat $i schimbarea denumirii bolii.. ~i Canada. P n 1932 fn Anglia.A. In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute.puiet v8ros6'.

fn 1970 C. fiind necunoscut de marea majoritate a apicultorilor. . ce pitrunde si se ramifies in tesuturi. sporii dau nastere unui miceliu. de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii de Nord ~i in Canada.in California. una din cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamentului Micocidin.corp dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea !arvei d u p i cipscirea acesteia.sfiminta qi forma de rezistentj. va produce nigte formatiuni capsulare numite asce.3liceliu cu corpi fructificatori . Dupi aceasta d a t i boala s-a extins de o manierg ingrijor5toare. Ei rezisti la actiunea vaporilor cie form01 si a anhidridei sulfuroase. iar in larvele mumifiate ~ i . Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial. La noi in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic. h momentul in care doua micelii de sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r e la hife laterale pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg. 13. Muntenia.a u ~ 1 ~ s din : 7:" . Ascosphncra apis : a . Etiopatogenie. 13). A j u n ~ i pe corpul sau in intestinul larvelor.numit5 ~i corp fructificator -. realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din Bucuresti. Dobrogea si Moldova.. b fructificaLor cu asce continind syori . Ranatul. Prin fecundarea de c i t r e anteridie. care cuprind sporii . Viabilitatea sporilor este foarte mare. Mraz o observi $i in Mexic. . el emitind teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv. cuprinzind pe rind Transilvania. a ciupercii (fig. oogonia . commicelii mascul si femel5.

pepdapPe ap aqsa 'a.aulo?dw!s ..raqSeu jep n e ! $ q~doquoa ne-s a v g a q w p q a punpe '.A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j ~cLroael a.1a3a.a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g .r as ezoJajsoasv .mSe3 ad l p ~ a d n p ea~~pqds aapa!d y -uq ps apeod nu 14 qq!.roaejaqsa ! a a!$y -ede 'le~aua8 u~ .(.. ~ y s o u 6 v ? a '!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnls lnpunj ad ! S ~ ~ as aAJel e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? .q e d n a -uop~sa ap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z !nla~n8ej eammqnas el anpo~d B ! axaqq pu~s a a q aqsaae ' a q p ~ d p s a p p q lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj ! S au!qle ap aseoss 1 3p~qnd '~alnlaa njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) .mln~oqpqde e ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~ a3!u -~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap! S a!unl uj a!sa.xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas $ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~e dm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa -eur!~d q !4gm! g ~ e d e gs eleoq er.xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a 16 a~eoqe~anl ap lnpalnd apui~dna v o q 'qeqda~. ! ! $ e n q ! s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~ u3 a pnaaSa alas -eo.xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m d qsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa ! a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el pq53unte 'qPa~tr)ujas 1 4 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~ aanpaJ !4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d e eam~odo~ qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde a~ea '!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d s q q pdnao a3 '!e8a~nw ap eqle ~ z u j d o a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq..eaqqu[oquq gzeazy.alr?uJa! nguad g.x8oJd peanloaa ' ~ w .e Inlaj q aza.rolau~pde!$!.ap?zow U ! " q!wnu lnpadse p u p 'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d ~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u ! p epazaum ap gqez~.! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a u .xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.[~53qas aqeqaay! a l a u e q .qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd ~asspnolug ~s eaqepq!q!sod a n ea qepolo~.~oqz ap elnpujss ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1 vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq ap auuras .xav q ! S Jopulqle le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5 x 1 lnqdej ap eureas pqtn& .q qepsaju! alam%j a d .zo)ep '~oquyq ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e ap gzepgauaq nu a ~ e 3 'cqals aqyuej 0 .rede el ap !ugurgdys -em e ea.xoloa eSue1d .13 leur aqsa eaqeq!p -pm apun 'mlam2kj e!~ajr~ad el qkasp8 as la ?a mpqdej R!. -alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p -a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz! pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu !ag!urej eamlnd .~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa. ! pemqnas alsa p u p punqe am8ej ap lajqse un aanpo~d T-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns ! pamd na a ~ n ~ i j vun a l a l z ~ aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad .3!ezour u ! " lnpaadse : pdnp a!uqa apPeoun3a.

In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate numeroase medicamente. Fagure cu puiet v5ros Fig. cit ~i substante chimice. provocind un deficit mare de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. intrucit ea Fig.U. 15. In general. propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e metil. Cycloheximidina. acidul sorbic. Griseofulvina ~i Quixalina in Franta . iodul prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impregnat in hirtie de filtru) i n Belgia etc. In caz de dubiu se recurge la examenul de laborator. Ttatament. Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5.boala trebuie considerati gravti. T o t u ~ i .cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului . 14.elativ benign. Creind un dezechilibru.A. ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut. in larvele n~oarte . ftir5 ins5 s5 se obtinti rezultate multumitoare.rAspindirea - P. atit antibiotice. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m actioneazg timp indelungat asupra familiilor. singura boa15 cm care ar putea f i confunciat5. Dintre acestea mentiontim : Mycostatina.rognostic. paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S. prognosticul privind evolutia ascosferozei este 1. . Amphotericina. afectarea cu precticiere a puietului de trintor.. ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori de curind.

Tratamentul incepe la primele semne de boalri.in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascosphaera apis : nitratul de econazole. Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi intensitatea infectiei.. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit Micocidin. sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri de ap8) si lisati s i se usuce. se intervine cu una sau douii administriiri de micocidin. Larvele moarte din fagurii zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu rnicocidin. micocidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard. ultimele la 7 zile. sirurile de amoniu cuaternare $i unele esente naturale. . La controlul ce se face inainte de primul tratament. ploi reci). In prima etapii au fost selectionate . S. s-au obtinut vindeciiri inaintea celor realizate numai prin miisuri de profilaxie. peste albine. larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i existe.cite unul la interval de o siiptriminii. destul de numeroase. au determinat initierea in 1980 a unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli. Cind infectia rnicotici este grav3. Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5. Rorninia. de 3 ori. cite 100 g de 5-6 ori la 7 zile interval.5 g la 1 kg zahir si se administreazi prin presiirare deasupra cuibului. neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental. Prin adrninistrarea a 4 cornprimate de Starnicini a 500 000 U . realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. se adaug5 2. I . Rezultate inconstante au fost obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol. se amestecii bine ~i se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi. prin impr8stiere cu mina printre rame.5 g teramicinri la 1 kg micocidin. precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care le produce puietul viiros h Franta. concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea tratamentului in stupine experimentale. amestecat in 100 g zahiir pudrii. In concluzie. . fagurii cu mari ~i topiti. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile. In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci. el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile de albine. inainte de a fi introdusi in stup. dar in alte cazuri. se adrninistreazi 100-150 g preparat. care se amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2. rezultatul fiind cri P n unele cazuri micozele au dispirut in familiile tratate.Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei provenit5 din culturi de Streptomyces noursei. Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii Ascosphaerozei (temperaturi scizute. sau inainte de aparitie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros. Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Laboratorul de cercetiri de la Nice. Tratarnentul se repetii de 3-5 ori.

apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un invadator secundar.or la loc Insorit. prin asezarea !. tinuti in conditii de urniditate. cPnd cuibul cu puiet se extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori. constituie tot atitea semne de intrebare ce se cer limurite. Dreher (1938) observ. De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. Faptul cB d e ~ i asa de raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul unei familii.Profilaxie. ~ de la sol . prin punerea la dispozitia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti. Maurizio (1934) g~seqte cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani. Existi numeroase elemente obscure in patogenia. acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. Wille) c5 ciuperca poate fi identificat5 pe orice fagure. Zander (1919) subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si mentinerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. epizootologia si combaterea acestei boli. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1 acestei boli. Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8vesc ~i altele nu.limitarea cregterii puietului de trfntor.nate.reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ridicarea stupilor cu cel putin 20 c i . la marea majoritate a larvelor atacate. Seal (1957) gAse~tecii fagurii neocupati de albine iarna. prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate. c5 punind fn etuvii la 35°C un puiet aparent s5n5tos. cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul lezat. Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros. cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator in anul urmMor. oferii un excelent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis .mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai nwneroasj. . Astfel.ridicarea temperaturii interioare. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc. priri m e ~ t i n e rsa cuiburilor cit mai strinse . . SPnt autori care pun la indoiala contributia consumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia ei in familia de albine. cu celule numni de albinri lucriitoare. precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit putin eficace in cazurile mai grave. creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea micetelor 5i anume : . . S-a constatat (Maurizio. . . care nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide sau prin ereditate gi care. nu reuqegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi.practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel putin 4 rame) . puietul poate sii fie infec: tat. care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni.tupi. .

. unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5. aplicat h luna aprilie. El consider5 c5 4 O / 0 din solutia de . .puiet pietrificat".. are un efect fungistatic in vitro. Sackett $i Mills (1975) au hranit cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu. este in m5surH s5 preintimpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul rind).fn se privevte combaterea ascosferozei. localizlndu-se la plgmini. iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut. fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie. de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor (utilizate la prepararea Apilarnilului).. Dallmann (1966) a testat dezinfectantul . S u b numele de . Bartel (1971) arat5 c5 timolul solutie 2O/0. albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate farnilii. consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3 doze la 7 zile interval). ASPERGILOZA (puietd pietrificat) Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele. El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este principala m5sur5 de combatere. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un invadator secundar. Aceasta. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). ins5 evolutia ei este rnai grav5. Etiopatogenie. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la tratament. care nu ataca decPt puietul debilitat de alte microorganisme (mi gindesc f n primul rfnd la variata flora patogeni din loca europeana). Dup5 o sSpGimin5. La albine ea se datoreqte speciei Aspergillus flavus $i. in conditiile unor familii normal dezvoltate. Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. adev5rate medii de cultur5 fungobacteriene.Fesia Form" omoar5 ciuperca. agitarea albinelor pentru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing. boala este cunoscutS In Intreaga lume. El produce spori. p8sirile (indeosebi n cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul. introduse in turte de polen cu zah5r. bineinteles. administrat pe faguri. cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai puietul ci ~i albinele adulte. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i parahidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5. A1 doilea ( ~ ultimul) i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de Sineacar la' 10 zile interval.Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida). I stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic. htr-o m5surA mult rnai redus5. a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. ambele produse potentindu-se reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei cit gi a braulozei. rlplic de 4 ani metoda i n stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat. umectind prin aspersare fagurii. Opinia autorului. Aspergiloza la animale este provocatii de diferite specii de ciuperci din genul Aspergillus. spedei Aspergillus niger. peretii stupului $i scindura de zbor. Taber. facute dup5 extractia mierii de la ultimul cules. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament.

segmentatia dispare. celulele infectate care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. inf5surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie. dau nastere la miceliu. Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei.b spori (dup5 B o r c h e r t) - frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen. Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea normals. larvele mor dupii c8pZcire. In celulele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con- . continutul lor devine cremos. In familia de albine sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine. atit prin actiunea sa mecanic5. cit mai ales prin toxinele pe care le produce. ceea ce explicg a . Ca si in ascosferoz5. prin apicultor sau cu ajutorul vintului. Ele se inmoaie. Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap.forma veetativii Fig. Simptome. Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs. Miceliul care le Cnconjoarii adera strins la peretii celulei. precum ~i sublimatul corosiv 1% T i distruge. se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit : cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care sint acoperite de spori in galben-verzui. pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in celule. intr-un timp scurt. care invadeazii intregul organism. de asemenea. acoperindu-se cu o piiur2 galben-verzuie de miceliu $i spori. Acidul fenic ~i formolul in concentratie de 5"/0. provocind moartea. 17). care urnple tot spatiul Liber dintre ea ~i peretii celulei. Aspergillus flavus . De la un stup la altul boala este transmisg prin albine. Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc 30 minute ei isi pierd puterea patogens. fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet. 17. Larva se deshidrateaza si se inttireste. asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre albine.>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5 destul dc scizut8 (fig.

atit prin distrugerea organelor.insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet . se inmulte9t. cit ~ . Datorit5 acestui fapt.aderenta larvelor la perew celulei . htrucit sporii nu sint inchisi In asce ca la Ascosphaera apis. F i g . paralizeazg ~i mor in citeva ore. boala terminindu-se de regulii cu moartea farniliei. Boala se recunoa~teclinic dup8 : . Corpul se i n t i r e ~ t etreptat. Aspergiloza evolueazg foarte rapid. Miceliul traverseazi peretele intestinal. M5sura cea mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie . cind atmosfera este umed5. . In caz de dubiu. . . contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte. aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5 aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utilizaxea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi s a u insule (fig. sub form5 de mici pete verzi.e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5 insecta.fundat cu un polen galben-verzui. in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane. Fagure ou puiet pietriflcat Combatere. Diagnostic. incit cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. ci sint liberi la suprafata corpului.consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate . precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin examen de laborator. Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj ciuperci.imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte. zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare. I S . prin i otrAvurile pe care le produce. prezina rni~csri anormale. miceliul iese la suprafata lui prin deschiz5turile naturale ~i apare. 18). Adesea ciuperca iese din eelulii si se intinde peste celulele din jur. La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. Albinele parazitate sint agitate.

5 melanoza . Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excrernemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator. Personalul care manipuleaz. odat2 cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. Agentul patogen paraziteazg qi albinele adulte.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau. inclusiv pe plantele entornofile. Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii. dezinfectia stupilor.qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea familiei respective. au diametrul de 0. arderea albinelor moarte. a utilajului si a solului.5 qi spori ovali sau rotunzi. topirea tuturor fagurilor. iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor. ce afectea22 aparatul genital a1 mAtcilor. .BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c hcerca salvarea albinelor. iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate. nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc. care hpiedicii depunerea ou5lor. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5. Etiologic. M5tcile bolnave inceteazi ouatul. Singura misurci care se indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave. Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 melanozei. Din intestin ea trece in hemolimffi. Ele sint apatice. preculn qi sporii ei. acestora ea vine f unde incepe s&se Pnmulteasc5. Melanosella mors apis. agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter cloacae. Patogenie. Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste rnelanoza . unde produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele genitale. Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg . ins5 pierderile provocate in rindul acestora sPnt neinsemnate. eel putin. rectumului $i glandelor leziuni nodulare lnoonjurate de cruste negre. Coloniile formate pe medii de culturii sint rotunde. care a fost descrisi pentru prima datg i n anul 1934 de c5tre Fyg. se gisesc r5spinditi in naturi.5. El a cultivat in gallaborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~e ben. Boala evolueazi de regul5 Incet. ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis. Simptome. dar care... Ea produce in tesutul epitelial a1 oviductelor. spre deosebire de prima formi (numit. o batisti3 umezit.. este de origine bacterian5. vaginului. Prin intermediul n contact cu albinele. folosind procedeele recornandate pentru loea american5 : transvazarea albinelor. producind sterilitatea acestora. fn 1936.5 mrn T i culoarea galben5 deschis. De aici ciuperea ajunge $i la matc2. p5trunde f n glandele salivare. se 1ocalizeaziI In aparatul genital.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in timpul lucrului o masc. iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la w i f e s t a r e a primelor s e m e .melanoz8". au abdomenul mgrit. Tratamentul melanozei nu este cunoscut.H").

Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg). incolor. Sporul de Nosema apis apare la microscopul obi~nuitca un corpuscul ovular. n celulele epiteliale ale care intrii f peretelui intestinal. sau s5 se manifeste vizibil (forma acutg). provocind depopularea farniliilor de albine ~i consecutiv moartea acestora. eu dimensiunile de 4. Nosema apis este un parazit unicelular. Clnd conditiile nu-i s h t prielnice parazitul sporuleaz5.contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). form5 sub care el dobindegte o mare putere de rezistentg (fig. 19). care se localizeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei.numit. Spori de Nosema apis tr-o mas5 protoplasmatic5 ce prezint5 la capete dous vacuole. In momentul &d sporul n intestinul albinei.4 microni lungime si 2b5-3 microni Istime.5-6. capsula polar5i . Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Microsporidiilor. Dup5 colorare el apare constituit dinrig. identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema apis.BOLILE PARAZITARE NOSEMOZA Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte. mai mult sau mai putin str5lueitor. refrigerent. iar la exterior el este In@- . din care cea mai mica . cunoscutA I n lumea intreagi. sporul are un nucleu format din doi noduli. unde se hrhinegte. se inmultegte gi produce toxine. 19. I n rnijloc. Etiologie. el se ajunge P transforms iargqi f n parazit adult.

puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: .folosirea unor stupi.s m l a s m g . in polen. precurn $i a toxinelor pe care le ~roduce. Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta se realizeazi prin intermediul apicultorului. Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin : . de . war . prin furtigag. Contaminarea albinelor se realizeaz: prin ingerarea sporilor odati cu hrana. Astfel. unelte q i echiparnent infestate cu Nosema. la soda caustic3 5% timp de 5 minute ~i la vaporii de acid acetic sau de form01 48 ore. Ei supravietuiesc in petele de excremente diareice 2 ani. in albinele moarte 11/2--2i/2 luni. urmate de paralizie. pe pereG stupului etc. diaree. in miere. Moartea albinelor este urmarea distrugerii de catre parazit a epiteliului intestinal in care se inmulteqte. provocfnd tulburiri de locomo~e. la 37Oa 7 dezvoltarea Nosemei inceteazi complet.Actiunea iritativg si inflakatorie a parazitului asupra &iteliuFig.lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase. majoritatea farniliilor din stupini sint. Structura sporulul de Nosema apis : I . albinelor gi a1 unor paraziti. in miere 2-4 luni iar sub actiunea razelor solare 15-32 ore.m e m b ~ a n 5 . ~ u r aintr-o t membrani chitinoasi (fig. sporii posed: o mare rezistenti. Datoriti in primul rind acestei membrane.capsula polar& pe cale nervoas8. . 20. . contribuie de asemenea la rgspindirea bolii. trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav. faguri goi. folosind faguri. 20). Temperatura din interiorul stupului are o mare influent5 asupra dezvoltarii parazitului. difuzarea fiind cu atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un spatiu restrins. prin roire. Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare. in timp ce toxinele actioneaz: 5 . mai ales prin intermediul excrementelor diareice. Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine prezinti sernne de nosemozi.4 . Supugi actiunii agentilor chimici ei rezista la acid fenic 4% timp de 2 10 minute. 1ui intestinal se exteriorizeazg prin 3 . care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri. care sint ~i ele receptive la nosemoz5. la 30-34OC dezvoltarea este maxim& la 25OC ea este lent& iar la 4 10°C sporii nu rnai germineaza. MZitcile. Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza prin transportul sporilor de ciltre albine $1.nucleu .unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala ..

favorizead aparitia diareei in timpul iernii. Patogenie.18OIo din albine sint stupine in cursul anului. 63% In rnai gi foarte pupne I Franta. Ca o dovadg f n acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma tratamentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling. cind dinamismul acesteia scade. contanlinate. aceasta a v h d de foarte multe ori forma latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare decit forta de multiplicare a parazitului. Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat. ceea ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca. s-a constatat cg I n octombrie. In unele tAri (R. S.D.U.. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ventricol. fapt ce justifici atit tratamentul general.asenlenea. 80°/o din stupine sfnt infectate. provocate de diverse cauze. Pentru infectate in martie.A.infectate. 50°/o). intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami- . pentru ca In august s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. Dr. 0 caracteristica a acestei boli este aceea c A prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu declan~eaz5 in toate cazurile boala.A.R.8.S. 6ei mai cunoscuti dintre acesti factori sint : a. inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc. nosemoza sr rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de material biologic apicol din stupine.a.U.) a fost verificat gradul de rsspindire a nosemozei. cei rnai importanti din acest punct de vedere fiind larvele moliei de cear8. Pornind de la aceste considerae qi a v h d P n vedere ca in S. administrat unei stupine cu nosemoza cronic3.G. luna iunie reprezints maximum de infectie. Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor paraziti care triiesc P n stup. executbdu-se controlul de laborator a mii de familii din diferite regiuni. Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic. Familiile de albine cu mitci infectate Psi schimb5 matca sau roiesc. prin urmare. In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta.. In ce privqte nivelul infectiei unei n U. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice. In ultimul timp tot rnai multi autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent& daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin evidentiate. cit si amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6). cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor.S. constatfndu-se d efectivul apicol este contaminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor si 32O/o din numgrul familiilor). Basil Furgala apreciazg cd nosemoza provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate celelalte maladii ale albinelor la un loc. atunci forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu manifestiiri clinice. producva de miere a acesteia a crescut cu 30-50°/o. este necesari. interventia unor factori favorizantf. reprima crgterea puietului qi dezvoltarea farniliei primgvara timpuriu.

Totu$i familiile gi albinele bolnave prezinta anumite semne. Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5. majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii. fapt ce impune precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator. De reguli. La mAtci. imposibilitatea efectuarii zborurilor de curii*e etc. n stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor c. familiile bolnave se deosebesc prea puqn de cele s5nBtoase. frecventele schimbari . singurele semne anormale putind fi dezvoltarea inegali a farniliilor din stupin5. boala evolueazii cel rnai adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau ia o form5 cronici. Conditiile climatice nefavorabile. ale cilrei simptome pot fi lntllnite ~i f n alte boli. prin lipsa culesului etc.mai ales in a doua jumitate a anului -. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi. prin perioade de timp rece in cursul primaverii. adesea datorate apicultorului : interventii frecvente . Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui organ). contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul. - Simptome. deranjarea familiilor de albine in perioada de iernare. maladiile albinelor adulte nu au o simptomatologie caracteristica precisi. intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic).uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine. care h mod normal traesc 5-8 ani..bieza). datoritil faptului c5 albinele moarte inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor - .chiar recunoscuti. ceea ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp. In acest sens s-a constatat c5 mitcile. la familiile puternice s i in sezonul activ. b. avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi scurtarea vietii. fn special cele din familii slabe sau iernate in afara ghemului. PBstrarea I din diferite cauze. Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare. 3[n formele latente de nosemozil. care s5 le deosebeascii unele de altele. reprezentate prin ierni lungi ~i umede. precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale. aceasta favorizfnd contactul prelungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi s5 ierneze. Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi. iernarea pe miere de man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de completare efectuate toamna tirziu). mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni. In general. creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei parazitului. boala nu se po& manifesta decit sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8. lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw I n acest anotirnp a unei mitci nefecundate. introducerea iarna ~i primivara timpuriu a turtelor cu fginuri si drojdii. Dup5 cum se vede. ht5rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc. dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori fn cazurile grave .lini$titeU de rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. formarea exagerat5 a roiurilor artificiale .

condim climatice nefavorabile. executi zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete exagerati. care impiedics albinele s5 ias5 afari. fn prima parte a perioadei de iernare. prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor lungi perioade de tirnp rece si ploios. . In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare $i nu izbutesc. . dorrnitind intr-un colt de fagure. nosemoza se acutizeazg. sau cu miros de tutun atunci cind sint uscate. Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru germinarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte. tremuriituri. eliminind excrementele in picaturi sau in jet.prezenta albinelor moarte sau bolnave.gi. favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi. temperatura din cuib se ridicii. iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri ~i mor. familii slabe cu rezistenta scizutA). contaminarea in mas5 a albinelor. datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. Diagnostic. M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele. abdomenul umflat. inainteaza tfrindu-se. fiind agitate la fnceput gi apatice mai tirziu. de culoare brungilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete. In plus. f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de albine. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6 atunci cind se observii : 0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in perioadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei . . acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o faz5 incipienti care exclude. . sernnele de boalii devin aparente. Aspectul excrementelor este apos. Albinele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns un diagnostic precis de nosemozi. Ele prezintii frecvent diaree. aparitia diareei si respectiv contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor. deocamdaa. se string in grimezi pe firele de iarb5. mitcile incep s i depuni puiet.depopularea farniliilor. Ele diminueaza depunerea de puiet. cu membrele adunate su!~ cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat. Spre sfirgitul perioadei de iernare. paralizie. boala este de asemenea latenti.prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului . odatii cu aparitia primelor zile mai cilduroase. in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine. consecutiv. de asemenea. acestea din urmi manifestind slzbiciune generals. In cazul in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari dizenterice. h timpul gi dupi zborurile de curitire se remarcii o mortalitate considerabilii. apoi inceteazi complet sii ouii. care slibegte din ce f n ce farniliile respective. pe care 1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi coralbinele P pului gras. deqi puietul este siingtos gi relativ numeros . paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse.

farniliile slabe vor fi unificate . d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dispersat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti. Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total: si 0. Tratament. Nosemoza este o maladie gravii. comparindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase.Furnidil B". in aplicarea acestuia trebuie sB se tin5 seama c i : . . ci. Inainte de aplicarea tratamentului.Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii.medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5 in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative. intestinul mijlociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt.in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate familiile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave. in miere. . nu distrug sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag. Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu ajutorul laboratorului. hrana si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup. prin punerea in evidenv la microscop a sporilor de Nosema apis existenti i n intestinul albinelor.sau grav atunci cind familiile sint slabe. datoritii in special frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube1010 provocate. fapt ce impune milsuri de profilaxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol . rnai ales. fn ce priveste tratamentul medicamentos. in polen sau pe peretii stupului. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. De regulZi. prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de albine sint puternice. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului. dacii este si puietul afectat etc.5 g substants activii (fumagilini). cel rnai cunoscut este preparatul numit . v.. Poltev recomandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave.intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei. Rezultatul examenului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv. tn care antibioticul se amestecii. Prognostic. se apuc5 cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5. de existents factorilor favorizanti. combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. rnai gros si are o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig. . iar anotimpul este prielnic pentru apiculturi si nefavorabil .uri. bine ingrijite. Privit prin prisma acestor consideratii. Din confinutul unui astfel de flacon pot fi tratate 5 familii de albine. 21. plansa color). mortalitatea provocatii. Forma cea rnai obisnuitti de administrare a Fumidilului B este I n sirop de zahir.

din care fiecare familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg. Practic. din punerea a 4-6 apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2. distribuit2 in 4 portii de cite 0. cele 3 kg ce revfn pentru fiecare familie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i preintimpine aparitia bolii in primivara urmstoare. Pentru acest tratament. Cind combaterea nosemozei se execut. afirmfnd c6 in felul acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. Hrgnitorul se acoper.25 kg zahiir tos. frimintind plni se obtine o pasti. tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea a 4 doze de cite 1. In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in Belgia. administrati in 1-2 reprize. cu ocazia hrhirilor de completare f5cute in cursul lunii august. in problema nosemozei. fiecare familie de albine va primi cite 3 g Fumidil B.Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie. Cehoslovacii) care sustin c5 se poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai printr-un tratament de toamni. care se urnple ce const. iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valorifica tratarnentul. la interval de 7 zile. aplicate cPte una la 7 zile interval. revenind deci cite 3 litri de familie. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B de familie. un flacon de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi la 8 familii de albine. presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. Dr. din care se va da fiec5rei familii cite un litru. respectiv 1 flacon la 12 familii. S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemozei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de primiivarii nu sint cele mai bune. Potrivit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament. un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t . kg zah5r fntr-un hrinitor.500 kg la o s5ptimin5 interval. R.5 g Fumidil B.5 in perioada februarie-martie. Existti cerdtitori (Hanko. R. introducind continutul unui flacon de Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii de albine. S. intrucit in aceast5 perioada unele farnilii bolnave au murit. Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr. Consider5 c5 . Rousseau a dat urmitoarea reteti pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce continutul unui flacon de Fumidil B in 3. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. Kostecki. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare. recomand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei). de patru ori. continutul unui flacon de Fumidil B se amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1.25 g Furnidil B.75 kg miere c i l d u e . La sfirsitul lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg de preparat la 5 familii de albine. care se ames!tcc5 cu 11. administrate in sirop 2 : 1. cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i se a~eazti deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine.

in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru de sirop). . Unii practicieni au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0. care deqi permite obtinerea de vindechri.ardcrea albinelor moarte . 0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop cildut. Mai eficient s-a dovedit preparatul realizat in R. $i c i a c e ~ t i a pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul a Pncetat s i mai existe in stup. atit In hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5. . Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste obiective sint urrniitoarele : . r e u ~ i n ds A previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5. Se consider5 cii doi litri din acest sirop. sint suficienti pentru obtinerea unui rezultat satisf5c5tor. ce se administreazi preventiv familiilor de albine in luna februarie. S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de antiblotice .reformarea fagurilor p5tati de diaree . iar tratamentul specific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2rtarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii de albine.05 g pentru o familie de albine. . anexelor ~i a vetrei stupinei. conform metodelor descrise la capitolul respectiv.dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor. administrati in cadrul hranirilor de stirnulare din luna august. aceasta este indicatii numai pentru fagurii noi +i bine crescuti. K. sinonim cu Fumidil %. . Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli. in R.inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri . ins5 n u sint in stare sii distruga sporii. fn afar5 de Fumidil B. ajungind la concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic pretios. sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid.astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci. Noselid etc. Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nosemack. P. Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. S. Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumir!ilului R. La noi i n tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic). el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd reducerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. realizeaz5 vindeciiri clinice.. acid acetic glacial sau sulf. In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor. Operatia va fi fiicut5 cu formol. un compus sulfo-mercurial. in diferite tiiri au fost experimentate sau sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedicamentoase. pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi (nurnite Fumerra).inlocuirea mjtcilor . .Apimicinii -. Pentru aceasta este necesari supravegherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate. s-a dovedit ins5 toxic pentru albine. Astfel. administrate cite unul la 3-4 zile interval).

De mentionat c5 oxidul de etilena este un gaz periculos pentru s5n5tatea omului. ( I n lipsiI nurnai 700 g urzica).acutizarea formelor latente de boal5. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid. astfel inclt utilizarea lui trebuie ss se fac5 in conditii speciale.difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 . De asemenea. Michel. se recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor. Simanuki. Knox $i Herbert (1970). . administrate in hr5nirile de completare a rezervelor de iarn5. recornand5 otetul din cidrul de mere 0. Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai f n forma acutli ci $i in cea latenu. Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul curetiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5. dsvin sterili. Prevenire. cu m o r t a l i t 5 ~ importante de albine). . pentru a nu W t a depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. pornind de la ideea c5 sporii de N. public2 i n nr. cimbriqor. 511981 a1 revistei . la care se adauga frecventa mare a acestei boli in efectivul apicol. ridicati la 40 m a de la sol. administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile interval. s-a reugit s5 se juguleze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale. Lehnert (1973) au ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor cu oxid de etilen2 100 mg la litru. mu~etel. N.La Belgique apicole" un interesant articol In care arat3 ci. concomitent cu unele m5suri de ordin profilactic. face ca sporii s5 devinP neinfectanti. pe o vatr5 ad5postit. reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sanitar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita : .. timp de 24 ore. .5 1 la 10 1 sirop (care aduce $i un aport in oligoelemente. Temperatura de 4g°C. salvie. hlocuirea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5 activitate de curgtenfe. Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soarelui (chd h cuib exist5 cca. plus 200 g brinca-ursului.patrunderea bolii in stupin5 . . se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc acid acetic la 1 1 sirop. Cautwel. Curativ ( i n cazul infestatiilor acute. 3 4 rarne cu puiet). in special potasiu) sau acid acetic 4 cc la un 1 sirop. precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud.A $i insorit5. din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de la Jurbise-Belgia. etc. White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echipamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte. Preventiv. 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de stup.S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea vaporilor de acid acetic 80°/o. timp de 24 are la 37OC.

.s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri n aceste perioade fiind sau la sfir~itulverii. ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare. respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. cind Pntoarcerea timpului rece ar putea avea urm5ri deosebit de grave . nosemoza sub form5 clinics este o boa15 declarabilii. . miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acutizarea nosemozei s h t urmgtoarele : -s B se limiteze la strictul necesar schimbul de albine. sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani .s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine. insorite ~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante .direct sau indirect cu alte stupine infestate. iernarea pe miere de man5 sau umiditatea excesivg in stupi .s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate. conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de- - - . De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej il are insusi apicultorul. supusi restrictiilor sanitar-veterinare. s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine mai tirziu de mijlocul verii . murd5riti de excremente . cum ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei. Din punct de vedere legal. sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare. iar stupii in fiecare an. s5 se int5reasci E n cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea s5 fie distruse. Tinind seama de acest fapt. . .s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea familiilor o perrnite. in cazul cind ele sint inactive . faguri ~i echipament apicol intre familiile de albine . .Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea oriciirui contact . s5 nu se foloseasc5 faguri vechi. hrinirile de stimulare T deosebit de eficace!. aparitia ei intr-o stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final& Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantinabils.sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine. . . rnai ales la inceputul primiverii. in vederea inlocuirii albinelor omorite de parazit. de intsrire a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet.s5 se evite furtisagul . prin aplicarea tratamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin asocierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine.s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping. Celelalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate farniliile de albine.

stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii. ci numai chisti de amibe. patrunzind in tesuturile peretelui intestinal. care se produc in urma localiz5rii in intestin a amibei Malpighamoeba mellificae. in anul 1916. probabil. Malpighamoeba mellificae este un protozoar unicelular flagelat. asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor specii microbiene sau parazitare. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le executs. ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela forma vegetativi. localizindu-se in lumenul tubilor lui Malpighi. spre deosebire de nosema. pentru a constata ca este intr-adev5r vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii de citre parazit a tesuturilor intestinale.plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de laborator in directia nosemozei nu este legal5. Ga aspect. care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor. manifestati indeosebi prin tulbur5ri digestive. prin actiunea toxic5 a produselor de dezasimilatie ale agentului patogen. fiind asociats cel mai adesea cu nosemoza. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents numite chi~ti. respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ. a1 carui rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare. unde se inmultegte prin diviziune. c h i ~ t i isint impin~ii n intestinul gros si in rectum. Patogenezti. La noi i n tar5 ea este constatata destul de rar. care i ~ petrece i viata in intestinul albinelor. fiind necesar5 deplasarea organului veterinar la stupina. prezentind o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a patogenitritii in restul sezonului apicol. Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa centrali. prin infectiile secundare pe care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi. Ajungind odat5 cu hrana in intestinul albinelor. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii. Boala poate s5 apari fie sub form5 . AMIBIOZA Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte. Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei. care tr5ieste fn epiteliul intestinal. format5 dintr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari protoplasma. de unde sint elirninati in exterior impreung cu excrementele. fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar f i o form5 secundara de nosemoz5. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de Maassen. Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si prezenta Nosemozei. chistii sint elemente rotunjite. Etiologie. TulburAri importante se produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Malpighi. prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri. Amiba constituie forma vegetativa a parazitului. Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor.

puterea lor slabegte.de obicei la hceputul primaverii . R.latent& putin pggubitoare. In Franta de exemplu. R. intre care Fumidilul B. Simptome. sub form3 de jet. dimensiunile lor fiind de 120x60 microni.. aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul de primavarii etc. prev5zut. Cehoslovac2. ACARAPIOZA Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte.G. fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci.iar femela cca. masculul avind cca. Austria. furazolidona $i diclorooxiquinaldina.D. Tratamentul nu este precizat. P. este conturul dublu a1 membranei lor. Polon3 $i R. numit Acarapis woodi. Aparita amibiozei acute este consecinta. populatia se reduce. Elvetia. Rennie. in mare mgsur5. R. iar in anul 1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria. OuZle sint foarte mari P n cornparatie cu talia adultilor. Printr-o dungB transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen. aceste albine elimini. Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator. sint agitate. fn aceast5 situatie. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave. Capacitatea productiva a familiilor scade. ce se localizeazii h c5ile respiratorii ale albinei.3 tarti. care sfnt fdentice cu cele recomandate pentru nosemoza. ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. In afar5 de aceast. a unor situatii favorizante. Corpul lui este oval. lupta impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie. excremente apoase de culoare ggbuie. fie sub form5 acut5 . pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 excitatie. Earacterul diferenpal a1 acestora. Din ou ia nqtere o . fAr5 sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. 150 microni lungime qi 90 rnicroni 15time.F. S. Etiologic si patogenie. acarapioza este r5spindit8 fn Anglia.cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. Acestea din urmi au abdomenul milrit. prezintg tremurgturi ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut. in vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespunzstoare. care provoacs apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante. Au fost Encercate diferite medicamente. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre profesorul sco@an S . Belgia..G. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o constituie fecalele diareice. Parazitul nu se poate vedea decft la microscop. In momentul in care sint prinse. 100 microni lungime qi 60 microni 15@me. de culoare @lbuie. Agentul patogen este un parazit din ordinul acarienilor.

ce se transform5 fn nimfK gi apoi f n adult. probabil. cu care se hr5nesc. 22).larva.Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a . h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile. Apicultorul poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii sau miitci din stupine infectate. Acarienii fnteap5 peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei. acest eiclu de dezvoltare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig.maximum 10. femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. intrucft pe corpul albinelor via@ lor dureaz5. prin deplasarea stupinei contaminate in pastoral.fata dorsal&. pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi. unde depune un nurn5r redus de outi . Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5. prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase. Ele caut5 s E i patrunds repede ln interiorul prganismului. polen. 22 . hainele sau uneltele apicultorului. fntrucft parazitii mor foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de rezistent5. Evolufia. stupi sau albine moarte nu prezintg prea mare importan@. toxinele eliminate de paraziti. b . inaparent5 sau sub form5 acutg. din lips3 de hran5. iar Pntr-o albing rnoartfi 48 ore. ceari.Sata ventral3 Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge. prin trlntori sau roiuri. FEMELA MASCUL Fig. Cauzele care determin5 o form5 sau alta . Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce se formeaz5 la locul Pntep5turilor. prin faguri. miere. La producerea mowi mai contribuie de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa traheal5 lezionatg. Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice. numai cfteva ore. Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se realize& prin albina hoate sau rgtilcite.

in special i n timpul iernii qi la inceputul primiiverii . Uneori corpul este cuprins de tremuriituri. La familiile bolnave se constat5 . ele cad pe plmint si nu rnai pot zbura. cit si familia in ansamblu. desi fac incerclri disperate in acest sens. precum si de condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca A se poat5 dezvolta. ghemul de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi pe alta. insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave. cele tinere fiind infestate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. In cazul unei infestatii de 10-20°/o boala evolueazi sub o forms cronic8. prin intzirirea peri~orilorce le inconjoarl. aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare. perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin qi pentru a-si depune oulle. Acest fapt se explic5 nu printr-o preferint5 a acarienilor. si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice. datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a aripilor. I n general.iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi. marea majoritate a albinelor mor. In stupi ~i in fata stupilor. prin simptomele pe care le manifest5 atit albinele.o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti. acestea s Simptomatologie.latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neobservat5. De asemenea. In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibilitatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea familiilor . albinele incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi. Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se aduna in grimezi mici si mor. ce ele eclozioneazl. aripile sint departate. ci prin greutatea pe care ei o i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine. Evolutia este influentats de virsta albinelor. iar restul infesteazl albinele tinere.indeosebi la albinele bitrine -. urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul unei vrlbii.rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibilititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi dupimoartea celei dinainte. Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul. sau moarte. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se mic~oreaz5. In forma acuti boala devine vizibilg. Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste. se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt infestate in procent de peste 50°/0 familia nu mai are $arise s l supravietuiascfi. diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. in aqa fel hcPt In primiivar5. In cazul cfnd nu sint tratate. datoritil faptuluI c A albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de . pot apiirea semne de diaree. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare . abdomenul umflat. Totodati. albinele nu manifest5 sernne de boali. orificii care se micsoreazg cu virsta. pe m5sur5.

Mai mult. Recoltfnd albine pentru diagnosticul acestei boli. peretii traheei sint elastici. Pozitia mipilor l a albine ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A. 23). 24). care incearcti s i zboare $ j nu reugesc. s-a constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne. h general. H. R. m o d i mici inainte de a muri. devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. 248 (procent 71°/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. precurn si un numiir mare de albine bolnave.ei au observat c i unele albine se comportau diferit f a t i de celelalte. far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. respectiv c5 ele aveau aripile deschise. de pe faguri ~i nu de la urdini~. 24. altele fiind recomandate pentru practicienii de teren. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui. fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe procedee. in timp ce perechea ei avea o pozitie normalg. \Vise ~i C. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti pentru recunoa~terea acarapiozei. In mod normal.inctiv5 a albinelor de a scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt. i ~ pierd i elasticitatea. unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:. In timpul verii. mortalitatea in mas5 a albinelor. F . exprimind dorinta inst. tin aFig. ce predispune la dizenterie. prezini% tremuraturi ale corpului. Diagnostic. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice este destul de dificilii. Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la microscop a traheelor parazitate. . Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . de culoare alb-sidefie. : ! . unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a familiilor respective la roit. avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu prezenta ei atunci cind se constat5 prim5vara depopularea unor familii. inainteazi in salturi.iernare printr-un consum exagerat de hranti. una din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate. 23. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie. Trahee infestat5 cu acarieni culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului (fig.

descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere de marire de 50-100 ori.DelacanU sau .. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de boala. Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat. precum si a celor care apar rtizlet. Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumipene. se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop. intr-un teritoriu considerat indemn. Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave sau suspecte. 8 f f ~ i e tie 1 0 x 2 cm din acest preparat contine 0.. unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze. condivile naturale etc.s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen- - . Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin foloO / 0 in alcool sirea preparatelor denurnite . pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de cazuri. (esterul etilic a1 acidului formic).impregnat In benzi de hPrtie de filtru. transvazarea ~i tratmentul medicamentos. acest cercetiitor preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat. B. s5 primeasca matci tinere si in final s i formeze farnilii noi. parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de evolutie. sau fumul pe care ele le eman5 s5 omoare parazitii.. far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine.FolbexU. puiet. anotirnpul. . Sacrificarea. ultimele patru fiind folosite sub formii de furnigape. avind in vedere existents formelor latente de b o a . Cind traheele prezinti modificgri anormale. Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea. pin5 cind aceste familii devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul. In caz de infestaoe.. aplicate i n funcpe de o serie de factori. Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul numit .Mito A2" (esen@ de mu$tar 2 metilic 98°/o). El se cornpune din clorbenzilat ca snbstanta aetivl .. albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in prezenta hranei. neinfestate. Conditiile pe eare aceste substante trebuie & le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul. moment in care ele se diskug. Tratament. Din familiile vechi se continua cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui. Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile moarte. a c5ror combatere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce. intre care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse.P K. miere sau polen. a celor f n care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii.F. puterea famililor. aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate. acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile. Tedion ~i etildiclsrbenzilat.E. 6 s pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare. Pentru rnai multB siguranM traheele se recolteazli. proba este suspects de aeariozg. care nu pot fi recunoscute. Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svoboda. Mittel".

nimfelor qi larvelor. De retinut cii i n cazul sacrificgrii familiilor de albine bolnave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate. Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri preventive. Specialistul olandez In dome- . asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei sirme sprijinite de marginile orificiului . se inchide capacul stupului : . pentru a valorifica tratamentul. toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 . care s5 duc5 la uzura acestor albine . la interval de o s 8 p ~ ~ 5 . . refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difuzarea bolii la familiile din jur.Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdiniqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul .stimularea depunerii de puiet. . Pentru aceasta se recomandi ca tratarnentul s i fie repetat de 8 ori. Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula Jawa de &re E. respectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru o familie de albine. Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului. Jacobson in anul 1904. P r o f i l d e . pentru inlocuirea albinelor moarte fnainte de vreme . prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea de hriiniri stimulente. . 15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un orificiu in podi~or la nivelul acestui spatiu .tru tratamentul unei familii de albine. atft in stupina afectat5. care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei infestate. ca arderea fqiei sii fie completii (operatie care dureazii circa 10 minute) . ins5 nu are efect asupra ouglor.se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath.distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr sau 4 n situatia cind. cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave. Aceste masuri constau din : .eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul sezonului activ. . TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi. produs5 de un acarian din familia Varroa. este imperios necesar ca toate familiile s H fle tratate. Aplicarea Folbexului se face in felul urmiitor : . prin unirea Zor. nu se realizeazi familii suficient de ciinamice. VARROOZA Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor. mai ales dacg acestea sint qi slabe.se controleaz5 prin ascultare. .se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide urdiniqul. . Avfnd h vedere lungimea tratamentului.psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice .se aprinde f i ~ i a de Folbex qi se introduce prin orificiul din podi$or h t r e ramele de cuib. unii speciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave. Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi.

ordinul Acarieni. h perioadele de inmultire intri In celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7 zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti. Argentina). in anul 1967 este diagnosticat oficial in R. 26. C. unde a fost introdus prin m5tci irnportate din Japonia. Iugoslavia. trecind in final pe albine ~i trintori. precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni. Ea se fixeaz5 pe membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui. 25. 25). c5 acarianul prefer5 o ttmperatur5 mai redusii decit cea existent5 in mijlocul cuibului. are o form5 rotunda. Varroa jacobsoni (femel5. Franfa etc. v. ce se Pmperecheaz5 inainte de eclozionarea albinelor. Italia.S. lung de 1. cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un ritrn ciin ce in ce mai accclerat. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat. q o r ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie (fig. Bulgaria si tot in aceast.l mm ~i lat de 1. El moare curind dupii irnperechere. clasa Arahnide. primele larve parazitate sint cele de trinFig.). Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal& el face parte din increng5tux-a Artropode. De asemenea. pentru a se hr5ni cu hemolimfa acestora. transversal oval. temperatura ridicat2i din tirnpul verii. el s-a extins in Africa $i a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria.. P. unde tr5iesc albinele indiene. . Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albinele adulte. astfel incit familia infestat3 piere cu sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor. plansa color). in timp ce exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni.niu! acarienilor A. S-a constatat c5 in familiile slabe inmultirea parazitului se realizeazg mai rapid si c5.F. familia Dermanissidae. fapt ce denot.5 perioadii a fost semnalat in America Latin.S. de culoare maronr o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. astfel incit din celule vor iesi numai femele imperecheate.. Este important de subliniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele.) si in America de Sud (Brazilia 7. In anui 1964 el a fost descoperit in U. partea ventrd5) tor. Masculul adult este mai micdecft femela. Etiologie.6 mrn. abdomenului ~i uneori chiar pe membrele albinelor. in general. Localizat la inceput in insulele indoneziene.G. din care dup5 2 zile ies larve de ambele sexe. Ulterior. Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 descoperitor Varroa jacobsoni. Acestea se miscii repede pe faguri ~i pe peretii stupului. (Paraguay. acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial in toate tirile din Asia de sud-est. R.R.a.

iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depgseste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima extractie de miere. albinele rezultate sint neviabile. iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas. La sante de l'abeille nr. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min nefecundate. cind puietul de albin5 descre~te cantitativ. inseamn5 maximum 0. ConsiderSnd c3 necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii sale. Albinele parazitate au o viata mai s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn inmultirea parazitului. Este clar deci d acarienii prezint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru iernare. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi din cauza pierderii de hemolimfti. pe un trintor 7. 27 ~i 28. Pentru a evita aceast. producfnd un consum mare de hran5.000 acarieni consum8 cca. Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest comportament a1 familiei de albine. S-a constatat c5 larvele de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de lucratoare. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In progresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente H ajung5 pfni i n toarnn5 la peste in luna aprilie. 6 g substant8 nutritiv5 (hemolimf6) ceea ce. fntr-adevar. ea prezentind un mare interes biologic. cu viabilitate redus5. iar pe o larvi $i o nimf5 de trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. A. populatia parazitilor s - . aparitia diareei. plan95 color).3O/o din greutatea larvelor crescute. moment ce coincide cu producerea primelor daune. presupunfnd c5 in colonie exist5 10. acarianul incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare.3 mg greutatea medie a unei femele). c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de trintor este asa de mare. Popravko. Puietul infestat de un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici.5 situatie. inseamn5 c5 cei 10. consecutiv.000 paraziti vii. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5. In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de albine.intr-o invazie masivi ~i 5 acarieni. capul qi picioarele diforme. pentru o colonie de 2 kg albine. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti. Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evidents. Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. v. umplerea prematur5 a intestinului cu dejectiuni si. puietul mascul dispare.Patogenie. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G . Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albinele sAn5toase. c h d puietul de albin5 este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se uzeze inainte de intrarea in iarni. greutatea totala a masei acestora este de cca 3 g (0. Se considerg. au aripile nedemoltate. securitatea si potentialul productiv a1 coloniei nu sint afectate. cind trintorii nu au dispgrut.

In perioada urmiitoare fns5. acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc preferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. resturi in care se gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa i n cazul c h d stupina este contaminat3 cu acest parazit. de asemenea. oval longitudinal. de culoare brun-fnchisi gi prevgzut numai cu 3 perechi de picioare. matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un nivel periculos pentru colonie . datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata din timpul verii (fig. In ceca ce prisegte trfntorii. care f$i asociazii contributia la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor. Braula coeca nu parazikazti puietul de albinti. acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune. pe care parad v i se vlid cu uqurintg.000 fernele Varroa. B. Alpatov $i A. familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului.10. dep5qind astfel la multe familii. numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte Intr-un sezon apicol (dupii V. Gu ajutorul tmei pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 amrienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o . astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500 ori pin6 la sfir~itul sezonului apicol). de unde deductia cii puietul de albinli lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi viizuti gi pe fundul stupilor. CunoscPnd preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfntori. 29. odat5 cu albinele pe care se afl5. nivelul de invazie de 50°/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din biologia parazitului desmise anterior. v. precum $i faptul c3 femela Varroa poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in septembrie. V. cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori. c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare 17-19 zile. mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc de regula dupa culesul de la floarea-soarelui. albine. familia nu mai poate fi salvat8. datoritg contrastului de culoare. In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobservat5. Lange) decft de 1720 ori. fn realitate. Confnndarea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@duchele albinelor). diminuatg prin moartea acarianului in afara stupului. iar cind numiirul lor depri~este50°/o fa* de numiirul albinelor. Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5. h plus. \ Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie rnasiv8. plan55 color). de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are corpul bombat.

Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului terestru.o activitate generals slab8 . fenotiazinl.in unele din aceste celule. : folbex V. administrate sub formi de vapori. inainte de a putea fi descoperit qi distrus. timol.A. precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol. jacobsoni pe nimfe.. Urrnarea acestei mobilizsri a fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide. Toate aceste cauze. c5plcelele Infundate $i perforate . li dau totodat5 posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i s€i cuprindti noi teritorii. ce permit parazitului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp. . Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5 foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor. acid formic. pulverizat intre rame sub forms de aerosoli).S.albine $i nimfe moarte. tutun. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace.A. varajin. .S. naftalin8.R. . folbex V. se pot observa nimfe moarte. . Ca simptome din partea familiei de albine. . datorita r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine. timol.A.R. - .Bulgaria : naf talin5. : Utilizeaz5 fenotiazinl. . varritan.Olanda : folbex V. .A. . pulberi sau aerosoli.puietul imprg~tiatpe faguri. . .in interiorul celulelor aparent shiltoase. timol. care s l retin8 albinele sau larvele moarte. in stadiul de putrefactie.Austria : folbex V.Iugoslavia : folbex V. localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confundirii lui cu pgduchele albinelor.. fum.Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil. .. .Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton). varroatin (amestec de acaricide.U. precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase . se observii incepind din a1 treilea an de infestafle : . Tratamentul. Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz). femele de V. acoperite de un cadru cu o tesHturB metalics sau de nylon cu ochiuri de cca. A.G. a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate.pe scindura de zbor qi pe fundul stupului.foaie de carton sau de plastic. simple sau fn combinatii. acid oxalic. 2.. acid formic. m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent : .5 mm. varroazin (amestec de fenotiazina ~i paraformaldehids). dar s2 permit5 trecerea parazitilor. degajind un miros gretos .ponta mritcii redusti .F.

R. Sub form5 de pulbere.S. . cind temperatura este peste 13OC.S. fn U. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu puiet) 21-25 zile. fie pe un suport metalic (unul. Naftalinu. iar operatiunea se repetii o dati sau de dou5 ori la 7 zile interval. . sulf.5 cm diametru. Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ i afars. timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de familie. Stupul se inchide pentru 20-30 minute. cele mai accesibile dintre aceste produse sint fenotiazina. Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de pinzg. dupi aprindere.2 de un fir metalic fntre rame. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se introduc prin urdini?.. in cantitate de 0. de 3 ori la 4 zile interval. . timolul este utilizat in U. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in permanents deschis. prevgzute cu un fitil de bumbac. in functie de puterea familiei. Conform instructiunilor oficiale. sulf. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra cuibului cu puiet. acidul formic. fie atirnat. in cantitate de 10-15 g de familie. sulful qi tutunul. arnitraz. galecron. precum ~i toamna. chiar daci nu antreneazi moartea albinelor.R. ea risc5 s i provoace p5risirea stupului de citre acestea sau furti~ag. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii. Modul de administrare a1 acestora este urm5torul : Fenotiazina. timolul. si Bulgaria.25 g pentru fiecare rarn5. ochelari ~i masci.Japonia : varostan.S. sub formi de pulbere. nicoting. fn prealabil.Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene). Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asiatice. aceasti substan@ se utilizeazi conform metodei indicate la tratamentul braulozei. Acidul formic. fiind lasate in stup toat5 iarna. doui sau trei comprimate. cu conditia ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG. el fiind completat periodic la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol. in cazul unei contamingri mai puternice. in functie de puterea farniliei) prin urdinis. Dupi cum se vede. Trebuie ~ t i u ins5 t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid. Produsul. danikat. operatorul s5 poarte minusi. de 2 ori la 7 zile interval sau. .Tunisia : fenotiazing. Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg. in perioadele fGr2 puiet. Timolul. la peste 20°G si.China : naftalinti.S. este presirat pe leaturile superioare ale ramelor. naftalini. Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei. se va decupa din partea inferioari a pungii una sau dou2 rondele de 1-1. substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup. micasin. danicoroper.

l-3 mm pe secund5. pentru a fi curatati de puietul most . motiv pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai pe baz5 de albine. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in miere si cear5. in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse pe cirbuni apringi intr-un afurngtor). .S. raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval. Sulful.fn U. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamentului. metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor. nicotina este folosita incepind din 1962. Viteza de sedimentare a acestor particule este de 0. Ei spun c5 albinele sint relativ rezistente la nicotin5. iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X 40 cm). intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea culesurilor ~i a punerii la iernat. cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte scgzut.R. doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup. acestea evaporindu-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de citeva ore. 0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost realizat5 in Franta.S. fn China. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de mii de familii. nicotin5 plus alte produse. se deparaziteaz3 numai albinele. India ~i Hong Kong i n cantitate de 3-5 g pentru fiecare farnilie.5-10 microni) picfituri de lichid. Tutunul (nicotina).S. In Olanda tutunul este folosit pentru depistarea varroozei. pentru a obtine rezultate mai durabile si a evita accidentele. ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile. 2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care se depune din 5 in 5 c m cite o piciturii de nicotin2. Aerosolul persist3 aqadar un tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind . introdus prin u r d i n i ~o singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. Se atrage ins5 atentia c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza e sau temperatura exterioarti este mai mare de 30°C.R. Ea este aplicati in dou5 feluri : 1) prin fum de tutun. seama de finetea pic& turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3). electrizate la suprafa@.S. este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi. Un aerosol este o suspensie in aer a unor foarte fine (0. larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in congelator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav. in special toamna. operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tratamente mixte. Este folosit in China. Cercetgtorii din U. De regulti. Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin 90°/o din acarienii din stup. pus pe spetezele superioare ale ramelor de 2-3 ori pe lung. dteva fumuri prin fiecare perete. astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm.

Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie metoda biologicB. dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i. Ruttner din R. care s-a dovedit un medicament deosebit de eficace P n lupta Smpotriva acariozelor h general. a fost cGpbcit. Germania recomandii in acest sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri cind puietul de albin5.S. puiet pentru care femelele de varroa au o afinitate deosebitii. F. Sineacarul dilual se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea familiei de albine) prin presiirare peste albine. cu ajutorul unei linguri. Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor. h U. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru o cit mai perfectZi omogenizare. se utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu. Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul stupului. Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre 46 yi 48"C. prezenta sau absenta parazitilor. pe care femelele de varroa ~ i .R. si a varroozei in special. far: a se inchide urdini~ul. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar se arnestecii cu 4. a puietului de tfintor care ia n a ~ t e r e in a c e ~ t i faguri. metoda se va adresa puietului de trintor. Institutul de cercetare ~i producfie pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o mare putere acaricid8.a u depus ou5le. ea constind din mentinerea in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. dr. Prof.fi dimineata urmiitoare se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa. Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici). cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti temperatur5. adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul. Tratarnentul se aplic5 in perioada f5r5 puiet. se trateazii Pntreaga stupin5.S. capabil s5 desfach ghernul albinelor. Pentru combaterea varroozei. El este un preparat concentrat care. peste albine. se imprii~tieprintre rame.Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i puse la dispozitia apicultorilor. orz) i n modul urmitor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat. diluat 2"/0 in a$. Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. dupti ce in prealabil a fost asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. porumb. dup5 ciipAcire. ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald (40°C). chiar la o singuri farnilie. In caz de diagnostic pozitiv. soia. conform prospectului. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii. cunoscfnd c5 acestea nu suportB o temperaturii mai mare de 49"-50°C. metoda termicii ducerea lor in diverse aparate Si readucerea P prezintZi $i riscul omoririi albinelor. Pentru a evita distrugerea puietului de lucriitoare.5 kg fAinii. Imediat se ayaz8 podiyorul si capacul stupului. la marginea cuibului cu puiet ~i prin distrugerea periodid. denurnit Sineacar. o canti- . In acest caz. atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine. Ca substantii activi a fost folosit pentru inceput amitrazul. intron stupi.

obiective ce pot fi atinse prin : . hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii favorabile de existen@. Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu Sineacar. Aseminarile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale.aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipAcite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 . form8. gnathostoma (partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului). in funaie de puterea familiei de albine. cite un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna. tratamentul de primivari nu rnai este necesar.pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice. Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna. La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine. Profilaie. - ALTE ACARIOZE In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi. punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului. h situatia cind varrooza s-a generalizat. M5surile de prevenire trebuie s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai redus . furti~agului ~i rAt5cirea albinelor . exists mari diferente fntre ei. carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele. comensali).tate de 100-150 g Sineacar diluat. patru perechi de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval. . Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin riitscirea albinelor dintr-un stup in altul. in zile cilduroase. Ca dimensiuni. cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin. tot la interval de zece zile. cunoscut fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp $i stupinele con~tiinciostratate. evitarea roltului natural. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi. La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng se curi@ fundul stupului. prevenirea acestei boli htr-un teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stupinelor infestate. . altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. daci este cazul. cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. f i r i a se inchide urdini~ul.~ irnai ggse~tejustificarea. Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate. prin trintori qi chiar prin contactul dintre albine in timpul culesului. paraziti care gisesc pe corpul. cuibul gi stupul albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor. structuri gi obiceiuri. carantinarea stupinelor infestate n u . fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara.

1111983 sintetizeazii totalitatea arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor : Arahnizi ai albinelor melifere ~ n u r n ~ G.S. Tropilaelaps clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine. Femela parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0. trintori. Indonezia. cerana ~i dorsata. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli : TROPILAELAPSOZA Este o boalii a albinelor melifere.97-1/0.da apls acarianulul I. pornind de la exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oarecii care-gi aveau cuibul ling5 stupi. in Malezia.az.Revista "American bee journal" nr. China qi Vietnam. Pacific - Neucypholaelaps mellifera indica cerana dorsata Neocypholaelaps cerana apicoia in stup $i pe albine pe florile de eucalipt faguri $i albine faguri $i albine celule cu puiet de lucr5toare Asia Asia Asia Asia Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni. America de Sud Africa. Europa.R.530. ne-au parvenit din instructiunile zooveterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agriculturg a1 U.58 mm. Agentul cauzal. puiet puiet de trintor traheea albinei adulte traheea albinei adul te puiet lucrstoare $i trintori puiet lucriitoare celule de puiet puiet de lucrgtoare $i botci puietul de trintor albine adulte regiunea gitului albine adulte in jgheabul dorsal Asia.nfsteaz8 RBsplndke Varroa jacobsoni mellifera Amrapis Woodi cerana mellifera Tropilaelaps clareae mellifera cerann dorsata l'ropilaelaps koenigerum Euvarroa sinhai florea Acarapis externus mellifera Acarapis dorsalis mellifera lucr5toare. Corpul ei este acoperit cu . Africa. Ulterior. America de Sud Asia Europa. cantonati actualmente nurnai i n Extremul Orient asiatic.S. fiind deci mai lung3 decft latg. Asia Asia Asia Asia Asia Asia Asia Europa. altele decit varrooza gi acarapioza. America de Nord. Mexic. el a fost izolat din cuibul albinelor melifere $i gigante la Hong-Kong.

Lupta Pmpotriva T. in care mitcile depun puiet tot timpul anului. clareae constau din tepi (periqori rigizi). La mascul. Dup5 Kheragsin ~i Samchiniak (1981).5 mm. o data pe lung. De remarcat c3 in acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmultire. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. iar placa cefaloventrali este separati de cea anal& Biologia acarianului nu este suficient studiati. iar indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi 1. cu dimensiuni de 0. clareae este un prilditor mai periculos decit Varroa. larva i ~ i poate continua metamorfoza. din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe.51 mm. Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o pereche de tepi scurti. rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg. Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si au corpul deformat. La o agresiune mai tardivi.r.Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli inainte de capicire. s i se pistreze in stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat cu polen. Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora. Larvele mor in perioada de dupg cipicire. sau puietul de pe rarnele m5rgina~e. PYEMOTOZA Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe. Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucritoare.nurneroqi b p i .88/0.2-0. car? se transform5 prin nipirlire P n deutonimfe qi apoi in imago (adult). astfel incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical.Atvol si N. Se presupune c i ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini mult timp in diapauza. dimensiunile sint de 0. caz in care infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu sulf ram2 cu ram5. acarianul T. . A. Ciclul de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile. Atvol recomandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor. In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t .iar cantitatea lui diminui continuu. Tr5sBturile caracteristice ale T.si. . fn 1975. pe arnbele fete.8 mm.t. Dup5 V. dintr-un spermodactil lung qi din articulatia simpli a palpilor. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza. Sevilla (1963). Indivizii tineri sint de culoare gilbuie. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti. 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la disparitie. Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. lar- . clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale de a supravietui un timp indelungat in diapauzi.i se constat2 ieqirea partii lor anterioare din celuli. .

trebuie s5 se respecte cu strictete regu!ile d e igienli personal5. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani. vezi p l a n ~ a color). EUVARROOZA Agentul patogen. care este format din 5 segmente. El are culoarea bruna. Acest parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale. forma oval5 $i miisoar5 0 .5j<O. foarte mare in rapori cu restul corpului. din ele neriminind decft un invelis uscat sau cadavre descompuse.matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei Etiologir. care se termin5 cu cite un pieptene format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze.E) mm. numit5 Braula coeca sau popular.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5 sau materiale apicole in contact cu cerealele. Corpul lui este aproa:r. Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile. este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal adaptat pentru supt. Ulterior a fost gasit si in Thailanda de Akratanakul (1976).motoza este periculoasi pentru om. acopcrit ir. rnai rar T n Estremul Orient. Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei d~ ~:lbine. atu~icicfnd se lucreazii cu material contaminat. 8 X 0. Braula coeca i ~ petrece i toat5 viata in interiorul familiei de albine. aSa Incit. Ei iau aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau. Est. . de culoare brun-roscat5. Pe laturile corpului sfnt dispuse trei perechi de picioare. In continuarea metamorfozei. Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris pe exernplare colectate din India in 1974. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera. fn care ele trGiesc si se dezvolti. MELITIPHOZA Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. care pot fi extrase cu usurint2 din celule. Primavara. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu abdomenul.7 mm. cu ajutorul ciirora parazitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea. larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult. paduchele albinelor. hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. 30.n sfcric. cu dimrnsiuni de 1. intregime cu perisori negri. Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Atit In India cit $i i n Thailanda.vele prezinti un aspect priifos. P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor. Din o u i ies larve care isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale. p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. Capul. Pye.

Obiceiul este putin eficace. fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive. el trebuie f5cut concomitent la toate familiile din stupina. avind in vedere c5 matca se reinfesteazii prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea. pentru a evita reinfestgrile ulterioare. camforul. Tratament. 3[n momentul cind albinele isi fntind trompa catre matci. prin cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor adulD. sineacarul. e. prin albinele hoate.uneori. Stupul s8 fie bine etan~eizat. ceea ce face necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile. cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta. atunci cind toate albinele sint in stup. excitfnd cu membrele anterioare aparatul bucal a1 acesteia. Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei cste in lunile septembrie-octombrie. Primele 4 substante i$i limiteazii efectul la ameprea paduchilor. ea poate fi r i n i t i in timpul manipulfirii. timolul . naftalina. Operatiunea sii fie executatii seara. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea parazitului respectiv. dintre care cele rnai m a l e sint tutunul. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine. ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii. nu numai la matci. in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8. pentru a distruge si paraziu care vor lua navtere din ougle. De asemenea. c. cind familiile de albine au puiet putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim. In interiorul familiei. Pntrucit matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales). Obiceiul de a deparazita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace. d. care trebuie s c o ~ afar5 i de apicultor inainte ca ei si-$i revinii. De . trebuie respectate urmgtoarele reguli generale : a. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori. sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup. larvele ~i nimfele existente la data primelor aplicae. in dublulscop de a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. In acest scop se folosesc diferite substante.pentru ca fumul sau vaporii pe cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind trebuie s5 aeioneze asupra parazitului. provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din gu~B a unei picaturi de miere). Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor. b. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc paraziti. piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina pe alta. In cadrul stupinei. Indiferent de substanta folosit5. piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort. pe considerentul c A aici i ~ pot i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or. fenotiazina.

asemenea. Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornandatA ca o m5sur5 de siguranp. acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g (dup5 msrimea familiilor). Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun P n afumfitor c5rbuni aprinqi. Trebuie avut hsil grijii ca lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars. operatia se repetil $i h zilele urm5toare. pentru a nu produce oxid de carbon. Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile. Tirnolul riimas la prima aplicatie poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului. pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve. care este un gaz otrilvitor. Dupii 2-3 ore timolul se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele. care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i se a ~ e a z 5 pe fundul stupului. distantindu-le ramele. Procedeul deparazitiirii este urm5torul : Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse tratamentului. cind se ridic5 hirtia irnpreuni cu pilduchii c5zufi. . se cur5p fundul stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie. Peste ei se q e a z 5 un pachetel cu 4 g fenotiazin5. procedindu-se in acelaqi fel. Se tine stupul inchis cca 5 minute. apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm. i fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5 fumuri. nimfe ~i ou5. se presara seara 10+ i se lasii 20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori.cum este la inceput .In momentul cfnd toate albinele sint fn5untru. In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor. inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5.in c e n u ~ i ualburiu. introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini. care nu mai scot fum. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5 ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui .operatiei propriu-zise. Dup5 10 minute se mai introduc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati. cu putin timp inainte de inceperea . se reduc urdini~urile la 1 cm. dupii care se astupii urdiniqul. i n momentul cind toate albinele sint iniiuntru. dirijind fumul in toate directiile. pentru ca pgduchii cizuti s i poatii fi s c o ~ afar5. Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului. In ceea ce priveqte timolul. 'impirtindu-le in loturi de cite patru. care este calculat pentru deparazitarea a 4 familii de albine. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte trei familii. PBduchii ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard.Se continua operatia cu alt lot de 4 farnilii. iar dup5 alte 10 minute li se deschid urdini~urile. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei). In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in 10 zile. Operatia se repet5 de 2 ori la interval de 10 zile. Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii pe folosirea fenotiazinei.

La sffr~itul acestei faze de dezvoltare. distruge totuyi un numar tot atit de mare de braule ca si fenotiazina. recheaz5. t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inregistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari. nurnit8 popular g5selnit8. dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r . 14 zile. desi este un acaricid specific. Masculul este mai mic. pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor c2i respiratorii. cu lungimea de 9-17 mm (fig.4 g ceara). repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval de 10 zile. apicultorii se vor feri s5 respire fumul de fenotiazin8. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte 1000 femele = 1 milion larve. fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de molii ar putea consuma intr-un an cca. In nimf5. incit manifestarile patologice aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2.Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghemu1 pentru iarn5. Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis. pe care le lipeyte pe faguri. dup5 care metarnorfoza se termins. in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu excrementele puietului existente intre c5misutele din celule.de cca. pe care in final ii consum2 in totalitate. odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte. Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor de albine. In timpul tratamentului. consumind fiecare cite 0. se inconjoara cu o gogoas5 yi se transform. 31 vezi plansa color). s5pind numeroase galerii in faguri. Este vorba de molia de cearg. reprezentat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita mica (Achroea grisella). La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12. transformindu-i Pntr-un fel de pisl5. provocind tuse qi uneori arneteli. GALERIOZA De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau puietul. 1000 ou5. pe care le atac5 numai in faza larvar5. ornida inceteazg hrsnirea. care descompune celuloza. fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. prin faptul c2 moliile nu . in cantitate de 50-120 g. Gogoaqa este nu numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn.. In realitate pagubele sint mai limitate. datorit5 unei secretii a larvelor. prin ei se impecare atrage femela. maximum 15 r n r n ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat. Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea ' capacului este bine s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10 rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului). iar in plus se administreazg mult mai uvor. in gramezi de cite 100-200 buc. Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Sineacarului care. care timp de cca. Dup5 10 zile din ou5 ies larvele de molie (omizile).au la dis- . Faza de nirnf5 dureaz5 cca. 30 zile (intre 20-45 zile. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre rarne. in scopul agitgrii albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat. Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa de mare.

Desc5p5cind aceste celule se constat5 cti nimfele sint moarte. 32) a fagurilor reformati din depozitele in care sint tinuti pin5 la prelucrare.albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste din larve . precum si a puiei%lui de albine.la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute. iar pe ele se v5d excrementele gisisdnitei. . sub form5 de puncte negre. deosebindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm) si prin culoarea argintie a aripilor. Astfel. pe care larvele moliei 9 1 omoar8 prin perforarea peretilor.de curgtenia din stup. F'agure atacat de g5selnit5 Dezvoltarea gaselnitei in stupii populati ~i respectiv amplearea pagubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine. qi 120 zile in medie la 20°C. (Fig. In acest sens s-a constatat & : . care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin mai mici decit cele ale moliei mari. Femela depune 200-300 oui. Fig. Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din stupii populati sau de la rezerv5.. de dimensiunile stupului si urdini~ului.la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de dezvoltare dup8 2 ore .la temperatura de 0°C larva. in special temperaturile joase care frineaz. in scopul evacuarii acestui puiet. Molia mici este rnai pu@n rgspindita decit cea mare. conditiile de mediu. 44 zile.dupg Borchert). . Pe un fagure cu puiet atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide celule perforate sau cu c5p5celele bombate ~i mai inchise la culoare (. prin desc5pgcirea celulelor sau prin intoxicarea Desctip5cu excrementele lor.puiet tubular'' .pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este frinat8 de : m5surile de protectie luate de apicultori . de m5sara P n care albinele acoper5 fagurii de cuib.5 dezvoltarea insectei. cirea puietului mort din cauza giselnitei este facut5 in principal de ctitre albine. dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC) ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. nimfa si insecta adult8 mor in timp de 12 ore . 32. Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare. din care ies larve. . la o temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile P n medie la 2g°C. . 0 familie slabi nu poate impiedica - .la temperatura de +lO°C metamorfoza mollei de cearii stagneaz5 .

Anhidrida sulfuroasii. Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de cear5 este dibromura de etileng. dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de cantitatea de albin3 existent3. ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me- . ntz poate evacua puietul mort qi. In plus. 209 si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns ocupat cu faguri. comercializat3 sub numele de D.rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului. in unele cazuri. nu se poate lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul. dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2 resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau zahir candi. pe care se puae cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (ealculat conform formulei L X 1 X h). Se atrage ins5 atentia c5 produsul D. Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chimici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi.a poate produce pagube. . daci luAm 4n considerage prezenta in aceste familii $i a celorlalte . putem sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai mult puiet decit amindou5 locile la un loc. Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin. clorura de methyl. f5r5 ca noi s5 ne d5m seama. asigurarea cur5teniei interioare etc. atit in stup. indicindu-se ca spatiile In care au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite. cuiburi strinse. Daci avem in vedere frecventa in familiile de albine a qirurilor de celule cu puiet ggurite. rezultat5 prin arderea sulfului. dacii pune eorpuri sau caturi suplirnentare fnainte de vreme. suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru. o mare parte din puietul mort. c9t gi de la o farnilie la alta. aproape toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei. c5ci acest gaz nu este ovocid. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit. care aetioneazi prin contact. ceea ce i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important du~man a1 apiculturii. abandoneazii stupul. prafurile de la tratamentul medicamentos etc. unde ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise. hbinindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac. Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de methyl. este distrusB ineetul cu incetul sau. Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi nefavorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul. 209 prezintii toxicitate pentru om.cjiruri de puiet cu dp5cele mai bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini. f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen.). Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. dulapuri sau camere). cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei s5ptiimfni. este utilizat5 cu succes. EDCT mixtur5 etc. In Hrie tropicale. ea constituie $i un mijloc de rispindire a bolilor. in final.

El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere. dar necesit5 pistrarea fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine o perioadi critici. mucegsiesc. S. dulapuri sau camere de depozitare. Dup5 o or5 s-a constatat c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. p5tati si mucegaiti sint purtiitori de boli ~i trebuie topiti. Dup3 zvintare. Inainte de introducerea in stup. ins3 iarna. luind mfisuri impotriva soarecilor. In acest scop. Tinindu-se ouile la incubator. Altii P i tin tot timpul i n stupii populati. pin5 ce se instaureaz5 timpul rece ~i apoi P i depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite. Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu ap5 rece. fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se aerisesc timp de 24 de ore. sub protecva albinelor. s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. 0 alt8 metod5. Bish de la Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor printr-o metod5 termic3. I n ambele cazuri degradarea fagurilor de catre gaselnit3 este posibila. Naim ~i D. iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin scuturare . fagurii se inchid e t a n ~ intr-un dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul. De mentionat c5 fagurii vechi. cu conditia ca el s3 f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat. fagurii se pudreaz5 cu galerin deasupra unui vas mare. 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). avindu-se grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. impiedicind totodata si dezvoltarea mucegaiurilor. Oricare ar fi produsul de conservare folosit. inclusiv suprafata ramelor sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv pentru nevoile stupinei. Se rnai pot conserva . ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint necesare dupi ce temperatura scade sub 10°C. un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a (in special cei vechi sau cu pistura). iar flaconul s5 fie bine inchis. metodA care dg rezultate bune. fagurii se introduc in corpuri de stup. se recornand5 s5 se aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un stup populat.Multi apicultori tin fagurii de rezerv5 T n stupii populati. in care temperatura din stup (13-17OC) este prea mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. Dup3 solubilizarea preparatului se stropesc fagurii pe ambele fete. iar in sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8be~te utilizarea lor de citre albine. speciali~tiiM. cel de jos fiind lasat gol. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati. este urnezirea fagurilor cu ap5 s5rat5. Valabilitatea galerinului este de 4 ani. operatie care se executg in aer liber.tamorfozei insectelor dgunstoare. Pentru combaterea ggselnitei. folositi de un nurn5r restrins de apicultori. Depozitarea se face in locuri ricoroase. Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu sint la indemina apicultorilor. Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1 moliei de ceari.

care nu este periculos pentru albine.Bacillus thuringiensis -.2 efectiv ci numai ajutaa. scotind manual din faguri larvele. S-a preconizat in acest sens o metodg biologics. S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali.). In lipsa altor rnijloace. Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin procedee chirnice. multi apicultori iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinindu-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars gi superioarA numai cu site de aerisire). pe care I1 recornand5 in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu Thuricid la 41/2 fitri apA. pornind de la faptul c A Galeria mellonela este distruss de un microb .fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgstrati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.o cu albine din alte familii. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid. Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului sint toxice si pentru albine. o familie de albine atacat. pinzele $i gogoqile parazitului. restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d . c cu B. fnsa pfn5 in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze P n acelagi timp $i virulenta microA pe baza culturilor bilor. pentru a putea s A se apere singur8. cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului de 5 ori la interval de 7 zile). In schimb.2 de ggselniw nu poate f i apiirat. . americanii raporteaza (Floyd C. Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer.

In toate aceste situatii. P n situatia cind apicultorul renun@ la impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul. iar masa corporal5 nu este filant5 (Fig. boala de pAdure. Poate fi intPlnit5 primiivara. intoxicatii cu substante chimice.tratament. in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte. M5surile care se recornand5 sint . Aparitia unui val de frig in aceast5 situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc. . fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii climatice nefavorabile. rieirea puietului n u prezinti o gravitate prea mare. larvele nu sfnt lipite de peretii celulei. fapt ce provoaca moartea acestuia. Simptome. care distrug un nurngr mare de albine. ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului. Prognostie . nu au miros. avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat. determinind rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. lasind descoperit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor. 33). varroozii etc. Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme. intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat intotdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor.BOLILE NECONTAGIOASE PUIETUL RACIT Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apicultorului. In majoritatea cazurilor. provocata de nosemoz8. Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ. La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5 absents oric5rer microorganisme. o parte din puiet r5m4ne lipsit de c5lchra qi hrana necesar5. 0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui diagnostic just. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5. care determini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor precipitR@i bsotite de furtuni.

ce provine din hrgniri de completare executate toamna tirziu . precum $i stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8. . cauzind pierderi destul de ridicate famililor de albine. Ea apare de obicei in perioada de iarn8-prim5var5. cu ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. ele sfnt evacuate P n interiorul stupului. In cazul cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare. datorit5 timpului nefavorabil. excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne-putind fi eliminate prin zboruri de curstire.strimtorarea cuibului . . In cazul in care albinele sint trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii.care cioc5nesc in stup sau se urc8 pe el --. Fig. in care caz este necesar s5 se stabileasc5 de urgent5 diagnosticul s i s5 se aplice tratamentul corespunz5tor. . h i e t si se vor da spre tngrijire la familiile mai puternice. fn general dilui (dup5 Borchert) zenteria se produce la albine atunci cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg. DIAREEA ALBINELOR Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinal6 nemolipsitoare a albinelor adulte. ele consum5 mai mult5 hrans. Puiet racit la perife~iacuibuEtiopatogeneza. 33.introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau. f n conditiile unei iern5ri normale. Prognosticul este mai grav atunci cind dirninuarea numHrului de albine lucr6toare se datoreqte unei boli infectioase. datorit5 unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5. Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins aparitia dizenteriei sPnt : . prim5verii timpuriu . .~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu gratii .pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -.mierea de man5 sau mierea fermentati.zgomotele provocate de p3s6rile de curte . albinele pot retine fn rectum ex-cremente timp de 3-4 luni. de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5 stupin5. manifestatii prin eliminarea de fecale cu consistent5 sc5zut5. de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere . se vor lua 1-2 faguri c.

se inl5turg sursa acestora. . la care se adaugii ~i 200 000 unititi penicilin5 la litru. Cind diareea este produs5 de zgomote. pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul de iernare. precum si in cazurile de intoxicatie cu polen sau nectar. de asemenea. pentru prevenirea infectiilor secundare. se inl5tur5 hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t . cind familiile sint slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in familia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvoltarea lor) atunci prognosticul este grav. . Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil. folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii. excrementele sint eliminate sub form5 de jet.familia slabii. care consurnii mult mai mult in comparatie cu o familie puternicii. . In stare proaspiti%. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de dizenterie trebuie stabilit. ridicind . Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator. Simptome. datorit5 dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de putrefactie. prin faptul cii albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului. cind familiile de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice. ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. zah5r candi sau.astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte . cind timpul s-a incilzit. fln mod obisnuit.3 in primul rind cauza care a produs aceask3 afectiune. . Cind afectiunea este constatat5 din timp.curentii de aer qi umezeala ridicat6. excrementele sint apoase. constituie confirmarea unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii. cu sirop cildut. pe faguri ~i pe stupi. La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de diaree pe spetezele ramelor..lipsa mitcii. cu miros de putrefactie. provocindu-le moartea prin asfixie. Tratament. intr-o perioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8. care neliniqteste familia de albine . Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive. situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi. care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii. se d5 familiei o alti matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. Cind pierderile sint mari. precum qi oscilatiile mari ale temperaturii atrnosferice . manifestate prin diaree $i. lipsa din cimpul microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei. de culoare castanie. Prognostic. Chiar $i albinele sint n5cl5ite de diaree. In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire. Presind asupra abdomenului. fenomene de intoxicatie. intrucit diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase. prognosticul este favorabil.

unind familiile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine.protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supravegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau albine moarte. . . se va ciuta ca zborul de curstire. Albinele moarte se aduns ~i se ard. amibioza) prognosticul este favorabil.asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate. nosemoza. produse de cauze normale. ea conditionlnd nu numai dezvoltarea. . datorate unui dezechilibru nervos. Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative. executind completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itul lunii august. ca de exemplu septicemia. Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine. rarnele qi peretii stupului se curiw de petele de diaree. . sB se faci intr-o camera inc5lzit5. . Daci timpul este nefavorabil. uscate si ferite de zgomote . ce le influentea22 aptitudiniie sau. *. ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti biologice. Pe lingi aceste deosebiri calitative. In unele din aceste boli (paratifoza. Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care determini aparitia acestei afectiuni ~i anurne : . melanoza. familiile slabite din cauza unei mortalititi prea mari se distrug. 0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase sau parazitare.amplasarea stupinei in locuri adgpostite. le fac total improprii pentru reproductie.introducerea la iernat numai a familiilor puternice. mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri. precum si inlocuirea hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente. amibioza. uneori. boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs. Pe ling5 aceste afectiuni.capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un geam. acarioza etc. fn altele (nosemoza. de naturi neinfectioass. mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care determing producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de conformatie. lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului.acarioza). paratifoza. mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si reia activitatea normals. prognosticul este grav. determinate de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada de cre~tere a larvei. unor anomalii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5.

deci cu rezerva de d m i n w neepuizat5. const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale. in majoritate sau In totalitate. In toate cazurile. cum ar fi neimperecherea. Tntrucit aceste celule sint prea mici pentru larvele de trintor. cind nefecundate. S-a constatat c5 polenul sau nectarul unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui Buckey).Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor. din trintori. Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor. numirul acestora din urm5 crescind rapid. Acest fenomen. La unele m5tci care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin numeroase vegetatii de naturB tumorali. cunoscut sub nurnele de . o matc5 cu ouat normal a devenit a fost mutat5 E trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii. Mai mult. ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afectiune are o origine viral& b. incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru a fecunda ovulele. dispus de manier5 compact5. cea mai mare parte dintre ei au prezentat o form5 anormal5. fenomenul a fost constatat qi la alte familii din stupina respectivs. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe. fie QnOr cauze patologice. MBtcile in cauzii au ouat normal un timp. Polen sau nectar toxic. albinele le lungesc si le acoperii cu c5p5cele convexe. apoi nu mai ou5 deloc. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degenerfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande anexe ale acestei vezicule. De mentionat cB rniitcile respective erau tinere (un an). avind aspect de inel. Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal. care comprimau de ava manier5 canalul spermatic. c. care dau un aspect caracteristic puietului I-espectiv. pentru ca dup5 un timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. d.puiet bombat". pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate. care poate avea caracter temporar sau definitiv. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop. denurnire care se dii in situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate. Scoase din zona respectivii. au fost citate cazuri in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind n alt: familie qi invers. afectiune care determin5 neviabilitatea spermatozoizilor . aceste mstci au revenit la normal. dupfi un timp ~i ea a devenit trfntorit5. Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie. fapt ce duce in cele din urm3 la aparitia unui puiet bombat. De asemenea. . pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. ou5le respective sint depuse mai intii in celulele rnari.cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl. Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost descrise de d i v e r ~ cercetiitori i urrniitoarele : a. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. mai des intilnitii este . o mat& &cepe sZ depun5 puiet de trhtor..

datorita actiunii acidului uric asupra resturilor digestive. datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei activititi normale. a unuia sau a ambelor ovare. Formarea d e calculi rectali.Tulburgri P n depunerea ouglor La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. ceea ce face ca sperma depus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe. Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora ~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian.. b. In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului genital. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. Este o anomalie de origine somaticg. Aceste m5tci sfnt sterile. manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare. fapt ce duce la depunerea unui numiir redus de ouii. e. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele rniiki. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a veziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale. Miitcile care prezint5 aceast5 . Aplazia warelor. c. insotit4 de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. care Impiedic3 depunerea ou5lor.afectiunedevin cu timpul complet sterile. provoacil comprimarea c5ilor genitale. d. sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile. impun schimbarea m5tcilor respective. manifestati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulogerminativ. chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5. cel rnai des fntflnite d n t : a. . Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3 fi eliminate. f. Acelaqi efect il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin raniri ale intestinului. Afectiuni ale tractusului intestinal. Dintre acestea.

pentru a salva viata familiei. sii culeagg un nectar. intoxicatiile ce fac obiectul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13.5 din poluarea mediului inconjuriitor cu reziduuri industriale .cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medicamente. Dupii fmprejuririle in care apar. polen sau man6 devenite toxice din cauza . ale afectiunilor de naturi microbian8. dup& cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8.cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor .cele care rezult. cu caracter secundar. datoritii actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. . intoxicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o importanw prea mare.INTOXICA'J'IILE ALBINELOR In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important. aceste intoxicatii pot fi clasate in doui mari categorii : 1. care pot f i numite $i otrgviri. cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei.5 de timp. precum si in conditiile agriculturii intensive. care au dus la diminuarea florei spontane. In regiunile cu climat temperat $i regulat. nectar toxic sau cu miere de man& 2. Intoxicatii de origine naturals. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume : . Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase. datorit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. provocate prin hr5nirea cu polen toxic. parazitari sau micotid. Sint deci intoxicatii de sine stitiitoare. Spre deosebire de manifestArile toxice. In lipsa unei hrane de bunti calitate. albinele sint obligate. .

In general. se mi@ greu. din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. Unele dintre aceste vegetale. in unele cazuri predominind simptomele de agitatie. cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5. prezintA semne de paralizie. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli. pot produce intoxicatii la albine prin polen. mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&.floarea broaqteascti 9. respectiv doicile care preparii in guSa lor amestecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. se irnpune reclasificarea ei in acest capitol. iar m5tcile pot deveni trintorip. se invirtesc in cerc b5tind din aripi qi. prezint5 tremurgturi corporale qi au abdomenul mgrit. rnilrul lupului sau omagul. cind a inceput depunerea puietului in familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere sau de polen. nectar qi man$ unele specii de castan (de India. Cind intoxicatia se datoreazl polenului.) $i cg. de California). Manifestiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs de plantele care au furnizat polenul.a. pierderea capacitiitii de a zbura qi paralizie. tutunul. salvia.. intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la boala neagrg). laptele cucului. in consecint5. nemtiprul de cimp. care a u u n aspect caracteristic. diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator.conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele nu le viziteaG in imprejurgri normale. Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa numita . in altele cele de paralizie. in care caz la albine se constati o stare de somnolen@. ea afecteaz5 in prirnul rind albinele tinere qi larvele.Boa15 de mai". iqi kxercitii actiunea primgvara. polen sau man5 toxici. Observatii recente au stabilit c5 in fond este vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul coco~ului. In timpul sezonului activ. cum este cazul ranunculaceelor. asemenea intoxicaoi s h t rare. castanu1 etc. teiul. Altele. Cind intoxicatia se datoreazg nectarului. tiliaceelor qi hipocastanadintre plantele qi arborii care pot produce perceelor. steregoaia. prin hrgnirea in cuqc5 a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin excluderea unei intoxicatii cu pesticide. Acestea nu pot zbura. pot produce in unii ani nectar. Iarna ins5. teiul argintiu). De asemenea. fac salturi mici. vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la albine fac parte din ordinul ranunculaceelor. Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e unor albine neviabile. ea afecteazg de asemenea albinele culeggtoare. ea afecteazg in primul rind albinele culeg5toare. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. La noi i n manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw. datoritg cantitgtii mafi . ricinul. Pe capacul stupilor se observ5 excrementele lor. stejarul. ceapa. floarea broqteasci. intr-o f a d mai avansatil. In majoritatea cazurilor albinele nu pot zbura. Cind intoxicatia se datoreazg manei. digitala. prin faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior. considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate morbidi de sine stAt5toare.

in cazul hrgnirii cu miere florala.Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale. amesteclndu-le bine. . datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii. hipersecretiei glandelor aferente acestui organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai mult alcol rectificat. de ameliorarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a polenului ~i nectarului. produce diaree la albine. manifestat5 prin apatia albinelor. ele fiind datorate existentei f n sol a unor cantitgti de pesticide. inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea acestui lan. Evolutia bolii depinde de prelungirea. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frecvente 1n ultimul timp. albinele simt nevoia defeciirii in cursul lunii februarie . de pe urma acestor accidente suferti mai ales farniliile puternice. rgminerea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5. In concluzie. acua. altfel. sau din contrti. ea ramlne limpede. rnai ales atunci cfnd aceasta nu este amestecatg qi cu miere florals. Dacil mierea este de manti. ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici.Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mierea pe care vrem s-o analizilm.de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). Este un fapt stabilit cti iernarea pe miere de man&. solutia rgmine lirnpede. Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var f n cantitate de trei ori mai mare. iar in cazul ierntirii cu miere de man8 suprainctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie. fn special a nosemozei. d t qi a prezenpi in aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le extrage din sol. Studiind acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supraincarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii martie . Recunoaqterea de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din urmgtoarele metode : . fie lent$. In cazul cind mierea confine $i man5. altfel. ele fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu a florilor vizitate de obicei. perioade lungi de timp cald qi uscat etc. judewl Calgrasi. solufia se va tulbura. precum qi de aparitia in natura a unor surse nectaro-polenifere netoxice. care s-a soldat cu o mare mortalitate la albine. Un astfel de caz s-a produs 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei Dor Marunt. intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare. solutia se tu1bu1-A. care adun5 cantiiAu mari de provizii. datorita necrozei epiteliului intestinal. exprimata prin mortalitate masiv8. Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen- . Celelalte cazuri sfnt rnai i-are. In general. Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace intoxicatie la albine. Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat. Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranjamentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm aparitia bolilor infecto-contagioase.

a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante proteice-zaharoase. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri colectoarele de polen.absen@ hranei din n a t u d . precum gi prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective . in regiunile unde se produc frecvent asemenea cazuri. executate in agricultur5 $i silvicultur5.. Exist2 ins. livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAtorilor. precurn qi a buruienilor. Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze cu ajutorul substantelor chimice .telor fito-hormonale este greu de fiicut. microbi). ele prezentind riscul v5tZimirii culturilor vecine $i arborilor forestieri. In majoritatea cazurilor. ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5. ~i situatii inverse. Mai simp13 $i mai eficace ar fi utillzarea primgvara. Singurele insecte care mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint albinele. ponticum). a cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe. ce ameninta viata $i productia plantelor utile. ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. Pentru agricultura moderng. Un astfel de caz este relatat de istoricul $i generalul atenian Xenofon. solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimentare tji imperative economice crescute. care poveste~te4n lucrarea . asemenea. Pentru apiculturg.zece mii" care se retrggeau din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron (R.. l[NTOXICAv PROVOCATE Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente. ciuperci. Intelegerea acestei realit5ti se manifest. pentru a compensa . deosebit de grave ~i pagubitoare. in general prin legiferarea m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine. pentru a dilua hrana necorespunzgtoare recoltat5 de albine. pe care le inregistreaz5 familiile de albine. mierea din familiile care au suferit intoxicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. cum soldatii lui (este vorba de cei . cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si puiet.Ariabase". Este cunoscut faptul c5 productia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o necesitate tot atit de indiscutabil3. este drept extrem de rare. avind in vedere intoxicatiile i familiilor de albine. cind o miere suportati de albine s-a dovedit toxic2 pentru om. ea fiind impus5 nu numai de conservarea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimentare. ele reprezintii ins2 un mare n mass pe care le pot provoca pericol. se cunoa~tefaptul c5 una din consetelor entomofile ~ i de cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmofaunei naturale care execut5 aceast5 operatie.culturile. Acelea~i hr2niri se recomandli gi in scop curativ. aceste trata~nente constituie o necesictate indiscuta2il8. - . ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor. respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte.

aJeaojns u r ~ d ealleow 3npo~d 14 !po?e~!dsa~ aI!p u p d elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x o gu l qsqns !a ~ a 8 u ~ ) e elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3 '$3quo3 ap a3!xol almqsqns ! eueJy n3 e u n a ~ d u q punqed apun '~!~sa8!p mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.aJo gp ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.seaJep!s!qJa! 'aqr~o1.!~y.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d ~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1 ~~p a8nysq ayeu!lsap lujs g13a1313~nd .rojso~-oue~.a!lsa8u! ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j! S w n a a ~ d'ua.1 'leasn nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.al!.q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .quad a s v o l - .yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3 p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e 'u!zew!S a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed 3ej apo8ale3 mseaae u I a .roln$ -1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.xo ' ~ $ € ? J ~ J O I ~ .w~ad ~ n l o q ~ a n3 d 7~!~3 -od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e !em J O e ~poq1nqde a .redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a ..~ruo~a!xo) n~dn3 ap !mJes '~!qe!nw p s 'a~aq~nd jlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea '(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~ -ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~ 'ued~ay\T) o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe a-P'Z lnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~ '!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s g ap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao aIa$uaweleJqo!Ae a : aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ s Isam q~so~oj sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI .xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31 . q p ap exen1 u!p ! S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp !!$e$eqs e a ~ e ~ g d nguad e yenpe e ~ o el aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s $ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3 a l a s a ~ 8 o ~.ral ad a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p .qa !nInluauraeJl 1n301 a1 eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.O U E ~ J O : uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3 ~n!d!su!.q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa '~uga ad asej ~ e .xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa 'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ e dn aulqye s mluad ea$q!~rpe~qe 'plea nes a3a.~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app -!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8 n~)ed uj l.rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns : adn~B !all uj l ~ e d w g as e~nqln3!.181?u j aq!soloJ aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a .au!qle d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.a3!ureq~e3 I$ aa!.1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3 u g 'e)upasuos u~ -3uaureqe.

cele rnai intrebuinpte fiind Detox. fie datoritg remanentei foarte lungi (DDT). Duplitox). omite (Omite). Dicofol. rnai puvn periculoase pentru albine decit insecticidele. DEF). j . aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii cloruratii. fie cantitstilor mici in care se g5sesc. + + + . ingestie contact respiratie. . In schimb. datoriti fie pericolului mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris). inchiderea stupilor timp de 24 ore. i o serie de insecticide rnai putin toxice In aceast5 grup5 existd t pentru albine. . Avex. impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu toxicitate rnai redus5 si. cit ~i pe cele folositoare. Wofatm) etc.Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5 de dimetoat (Sinoratox. Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz. Pentru acest motiv este indicat ca in cazul lor. D g i sint l a fel de toxice pentru albine. fn cazul acestora. In cazul insecticidelor mai sus arnintite. pentrv. . ele omorind deopotrivi atit insectele diiuniitoare. .ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor. albiiele trebuiehchise sau indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore. HCH (Hexacloran). INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine.organice de sintez5 : derivati clorurati. substantele organice de sintezil au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare. In cazul lor. Neoron). floruri etc. Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte redus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz. fie pentru actiunea lor deosebit de brutal5 (HCH). . care este suficient. Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal. etion (Sintox.Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5 de DDT (Detox.vegetale : nicotina. De$i ^ m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentioneazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine. Bi-58 Dirnevur). Lindatox si Despirol. piretrina etc. sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi de dinobutan (Acrex. lindan (Lindatox). neoron (Acarol. cum sint Metoxan qi Pinetox. contact respiratie. P n practic5 s-au constatat totusi cazuri de intoxicatie. familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore.. derivati fosforici. Dup5 originea lor ele pot fi clasate in : . in consecinti. . Milbol). precum qi faptul c i majoritatea lor i ~ exercitii i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact. Galecron). Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe bazi de dicofol (Kelthane. Ceea ce le caracterizeazii este Lipsa selectivitifl.minerale : arsenicale. albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona pentru cel pu@ 72 o r e . In schimb. etil qi metil paration (Selefos. carbamati e t ~ . Kelevan (Despirol) etc.fntrucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chirnici in comparatie cu insectele. perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de minimum 48 ore. ajungind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. clorfenson (Ovotran. Polacaricidol) ~i binapacril (Acricid).

prezintA un risc rnai redus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare (exemplu DDT-ul).stadiul fenologic a1 culturilor tratate . atit din cauza intoxicatiei propriu-zise. cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox). . DDVP. fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5 cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi.ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva rnai sc5zut5. . timpul rece sau aplimrea tratamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5 riscul. fn acest caz. Amploarea pierderilor depinde de rnai multi factori. in consecint5. Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. Clorofos.natura insecticidului folosit . Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata m5resc pericolul intoxicgrii.distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului . insecticidele care actioneaz3 rapid. hidroclorurg de cartap (Padan) etc. nu cuprind totalitatea stupilor $i se produc in timp.Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de carbaril (Sevin. prafurile sint rnai toxice decit stropirile. . Sint substante cu toxicitate ridicat5. plantele sint spilate qi pericolul se diminueaz5. Astfel. pentru care este necesar ca inchiderea albinelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore. spre deosebire de rnaladiile infectioase sau parazitare. . De regul5. . . In cazul in care tratamentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umiditate ridicatg a aerului. pierderile se extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor. de$ sint foarte periculoase. DDVP (Nogos. cit ~i din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este suficient5.conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului fi to-terapic . Privitor la forma de administrare a pesticidelor. Polfosclor). . Carbatox). In primul rind sint afectate albinele culegstoare. Dipterex. . in care pierderile sint mai reduse. ca de exemplu parationul ~i HCH-ul. In caz de ploaie. Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea masiv5. .remanenta produsului toxic . Vapone).existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate. toxicitatea substantelor fito-terapice creqte. Din contrii. Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5. De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In primul rind de conditiile meteorologice.forma de administrare a acestuia . izolarea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. remanenta este rnai mare $i. dintre care cei rnai importanti sint : . general5 qi brusc5 pe care o provoac5. continuind pin5 ce intreaga familie este distrus5. care mor de regul5 curind dup5 ce au venit in contact cu substanta toxic5. triclorfon (Danex.

Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare. impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate. respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6.Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5 pierderi deosebit de grave. prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin aontact. Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt familiile slabe. puternici prin ingestie. Sulphur.04 g/l. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite. Cyhexatin. puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap . realizat prin mersul albinelor pe faguri tratati. Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect. Tetradifon. intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. folosind o metodologie ce a fost prezentat3 la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8 in Olanda la 23-25 septembrie 1980. Dicofol. Dinocap. prin ingerarea a cel puqn 0. Malathion. puietul s i fie expus r5celii sau subalimentiirii. a fost urmgtoarea : puternic6 prin ingestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz . prin ingerarea unei cantitsti minime de 0. in dozele recomandate pentru tratarnentul culturilor.0117 g/l. Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i. continute in hrana toxic5 ce a putut f i introdus5 in sbup. slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone . In concluzie. acestea retin albinele. Tetradifon. 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator: Arnitraz. respectiv o doza de 8 ori m i mica decit cea normal8 . Endosulfan.. consecutiv. Phosalone. Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul a 4 din aceste substante chimice. Phosalone.08 g/l. . Toxicitatea lor asupra albinelor. Endosulfan. respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal. aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze subletale de substante chimice cu remanen15 mare. fn cazul cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate. puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru acaricidul Tetradifon.1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare. puternic6 prin ingestie. cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. care au si o halt8 toxicitate . nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sulphur . Malathion. Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de uz agricol asupra albinelor. fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru albine. manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei. Din cei 9 componenti verificati. In ceea ce priveqte forma cronic6. prin ingestia unei cantititi minime de 0. prin contaetul cu o cantitate minim5 de 0. slab8 prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin . slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol . slab5 prin ingestie. Endosulfanul prin contact qi Amitrazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si progresive.

aripile intinse gi limba desfigurati. Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect.mortalitate masivi. brusci si general5 -. ins5 continua o perioadli lung5 de timp. urmat3 irnediat de imposibilitatea de a zbura. precum si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii de albine. care reijn o mare parte din polenul toxic. . Larvele intoxicate igi modi£i& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui. In cazul in care se constatA mortalitatea P n mas5 la toate stupinele din jur. diagnosticul este uqor de pus. prin ancheti (cercetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine). precum si prin examen toxicologic de laborator. rnai mult sau rnai putin. Simptome. fn cazul cPnd mortalitatea este rnai redusi. o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet . scoaterea fagurilor cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5 un cules natural). 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea colectoarelor de polen. Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor clinice . atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de intoxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator. componentul organic sulfoclorurat Clorfenson la fel ca Tetradifonul . In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase albine moarte. se constat5 totuqi o diminuare a populatiei albinelor adulte. Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase. atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului. in majoritatea cazurilor. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata stupilor este mare. d e ~ unele i din ele au fost declarate ca nepericuloase. pentru albine. explicatia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs departe de stuping. prin analiza toxicologic5. Se pare c3 componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirnilare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clorpropilat la fel ca Dicofolul . Activitatea farniliilor de albine in astfel de cazuri este redusi gi dezordonati. mortalitatea albinelor este rnai mici. care au. cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau nurnai o stupinii. de incoordonarea mi~cirilor. intrucit nu existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecticidelor la albine.de paralizie qi moarte. Chiar Sn cazul P n care numirul albinelor moarte gisite in fa@ stupilor este relativ redus. cu sirop de zahAr.Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare. acestea prezentind la inceput o stare de excitatie. Multe alte albine s h t bolnave. fmpiedicindu-1 d ajungi P n hrana puietului. In formele cronice. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii. componentul organofosforic Vanithidion egal cu cea a produsului Phosalone. picioarele adunate.

nr. a piritelor.In astfel de cazuri. precum $i amploarea pagubelor suferite de economia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine. apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine.eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw. care le completeazli pe cele din anul 1959. In @rile cu climB rece intoxicatiile de acest gen se produc mai frecvent primivara. Aceste substante toxice. Pentru a $ti cind y. iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5. deschiderea fantelor de ventilatie din capac. . fie prin extragerea lor din sol de clitre plante. aflat actualmente P fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea unor uzine izolate. odatA cu aparitia primelor flori. legalizfndu-le prin Ordinul nr. arsenicale. inainte de a incepe sB zboare. datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada se tope~te. In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri : . Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile s A produc5 intoxicatii la albine. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt arsenicul (uzinele care trateazB minerale. . inchiderea urdini~urilorcu blocuri de u r d i n i ~ prevgzute tot cu plasH metalic5 . fn anul 1969 au fost emise noi instrucquni fn acest sens. nr.urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor ! n alb. DupA cum s-a ariltat la descrierea pesticidelor. . Avind in vedere acest lucru.aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana .suplimentarea spatiului din interiorul stupilor.Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o eficienw mult mai mare decit tratamentul acestora. . 76/1163/32. prin adaugarea de corpuri sau caturi suplimentare . 98545. intoxicatiile industriale capiitg aceea~i amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fitosanitare. industria alurniniului) qi fluorul (industria aluminiului. Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor. continute in fumul sau gazul industrial. au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe cosurile acestor uzine. preintimpinarea acestor accidente se realizeazg prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor. pentru a respinge razele calorice . pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul n vigoare.inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics. fie toxicit2itii unor ape reziduale.~ i inchids stupii.i pentru cit timp trebuie s a . fabricile de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor). ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe. . Ministerul Agriculturii qi Silviculturii a elaborat P n anul 1967 instructiuni privind protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice. 311 din acelaqi an. a superfosfatilor.

ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2 poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator.Cel rnai adesea ins5. a fost semnalat in jurul Slatinei. Asffel. nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele care. necesitind o preg5tire specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele. acuzind o intoxicape de natur5 industrials. viata albinelor. de unde poate ajunge in organismul albinelor. singurul caz de mortalitate la albine. Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu . Pgtrunzind in sol. In cazul otrivirii cu arsenic.. Tabarly ~i Monteira au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihidrostreptomicini). de d0z5. Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in doze terapeutice. el este absorbit prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5.. Sub raportul prevenirii. d e ~ ele i sint suportate mai bine decit antibioticcle. datoritii rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice. ele iau u n caracter insidios ~i duc la o depopulare continu5 a familiilor de albine.toxic" este foarte mica qi. respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime suportate de organism qi conditiile de aplicare. principal component a1 rezidiilor eliberate in natur5 de instalapile nucleare. In plus. Svoboda recornand5 s5 se distribuie la albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0. mentionind t o t u ~ i c5 acest inconvenient este compensat de efectul ei binefiicitor. prin polen. utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in combaterea bolilor la albine s-a extins foarte mult. s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de l%o este toxic pentru larvele de albine. In mod deosebit este periculoas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. intoxicatiile de naturii industrial5 nu pot fi stabilite decit de un laborator specializat f n analize toxicologice. frunz5 si floare. f5ri o cauzi aparena. Wilson. Si sulfamidele pot deveni toxice pentru albine. in ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. scurteaz5 vizibil. h tara noastr5. Se qtie de altfel c5 diferenta intre notiunea de . in regiunile unde astfel de accidente se produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive mai eficace de epurare. Si alti autori -Moffet.medicamentu $i cea de .50°/o oxid de fier coloidal dializat. In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de naturi industrial5 $i strontiul 90. mortalitatea ntingind proportii de peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii la 2 zile interval. ea fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate. nectar sau man% Intoxicatii medicamentoase Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 discernGmint. la dozele prescrise. la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu pare s5 provoace intoxicate. fn ultimul timp. Sub raportul diagnosticului.

In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic. rnai ales de miltci. cum ar fi distrugerea florei intestinale utile. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente. au l5sat puietul descoperit. a medicamentelor in comparaue cu larvele. s-au inregistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros (rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei). Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni. ea provoac5 indigestie.2O/o pin5 la 0. omorite cu fumul de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor P n care s-a produs Pmboln5virea si prin examenul de laborator. iar in concentrave de 5O/o ea produce moartea albinelor in 24--48 ore.rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este de asemenea contraindicatg. ce scurteazii viata albinelor. El este scos de c5tre albine $i apare in fata stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare. De asemenea. fie prin omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5 rafale de furn. poak avea o aqiune viltiknfitoare. in functie de cantitatea de medicament administratii. cgzfnd pe f m d u l stupului. respectiv numai P n Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de albine sint direct amenintate. In cazul cind se adaugi sare de buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5. in situatia cind fagurii folositi nu au fost spglati. indiferent de ce natur5 ar fi ele. impiedicarea instituirii unei imunitiiti naturale. intrucit pe de o parte nu exist5 leacuri universal valabile. cu ajutorul c5ruia se exclud maladiile infecvoase. . Administrarea rnai mult tirnp in concentratie de 0. centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a fi introdusi In stup. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri de form5. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare. iar pe de altir. culoare si pozitie. producerea fenomenului de rezistent5 microbian5 la consumatori etc. poluarea mierii. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor. parte prezenw perrnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite. combaterii furtiqagului etc. precum qi alte intoxicatii. Au fost multe cazuri de familii de albine. iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii producerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5 de medicamentul respectiv. pe care unii apicultori o adauga in sirop sau in apa de bgut. insotit5 de diaree.5O/o produce o intoxicatie cronici. Chiar qi sarea de bucgtiirie. in scopul introducerilor de mAtci. dividirii familiilor.si prin limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar. atunci cind operatia s-a f2cut pe timp friguros iar albinele. P n primul rind prin faptul c5 tratamentul nu are efectul dorit. Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utilizarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar . fie prin rgcirea puietului.

cu o dung5 a l b i pe cap. Ea paraziteaz5 albinele numai in stadiul larvar si. In abdomenul unei femele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5. Vom trece in revisti pe cele mai importante. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capacul stupilor. de culoare cenuqie. De$i extrem de nurnerosi. toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor. plan92 color). avind in vedere cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii. cu pete triunghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. ele actionind ca paraziti. lirnitindu-le inmultirea . pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele preceden te. Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 perturbe procesele vitale ale familiei de albine.P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR In naturii. perturbatori sau comensali. ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si. Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insectelor. dar mai ales in @rile din bazinul mediteranean. Ea este vivipars. Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind ies din stupi. respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante. este o lege aspri dar necesar5. in misura posibilititilor. care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune. desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei de albine. cu atit mai mult cu cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii. Ca aspect. senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca domesticii. 34 v. Este o musc5 intilniti ~i la noi. intre cap ~i torace. urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albinelor : Senotainia tricuspis. Atacul acestor rnuste se repeti la circa 10 secunde. astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga . de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe corpul acestora. praditori.

lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, larvele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemolimfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint depuse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in stadiul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime. In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte. Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de albine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko fn U.R.S.S.). S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in interiorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia. Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor farfurii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se bazeazg pe folosirea insecticidelor d a t e f n cornex$, la care se adaug5 o cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5 bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei. Meloidele sint niste gfndad mari, cu aripi moi, ce nu acoperil decit partial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin finetele, pgdurile si livezile din tara noastrg, fiind cunoscute sub numele de gfndacul puturos, din cauza mirosului neplicut pe care il degajs (fig. 35, v. plans5 color). Acest gindac dfiuneaz5 albinelor tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Femela depune ou5le in p b i n t . Din ou6 ies larve, care au corpul aproximativ triunghiular (de unde $i denurnirea de ,,triunguliniU), de culoare castanie, prevgzut cu trei perechi de picioare (fig. 36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine etc.), a~teptindinsectele polenizatoare, de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa. Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.

Parazitoza se poate cunoa~te prin aceea ca in fa@ stupilor se vad albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freaci i corpul cu labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diagnostic precis Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca. 10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate. Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci daune importante apiculturii. Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ul stupului. In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albinelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani. Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1 albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespilor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare r e u ~ e ~ sii t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cintiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile transport& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini larvele cu ele. In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind este In rium5r mare. D e ~ i in general ea ataca albinele din nevoia unei hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo deschidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in stomac. n r n lungime ~i o culoare galben5-brung, cu Corpul s5u are cca. 30 r pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor. Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 1520 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi const]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.

~iespea comund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea. Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor. fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc i larvele sint qi purecii produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care viespile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere. Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse pe o singur3 parte si orientate in jos. Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm, de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t e aproape exclusiv cu albine, pe care le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu numeroase galerii. Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea familiilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solutie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face seara, cind toate viespile sint in cuib. Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@ puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a

- fane15 ; b - rnascul

ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si protejeze corpul de un atac din partea acestora. Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe n locurile frecventate de sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse i viespi.

ciutind s5 atragii albinele la urdini~pentru a le putea prinde. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte.ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu naftaling. Rhodezia. C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul si s5 distrugg farnilia de albine. ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. floare de sulf etc..Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primBvara. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee : . . apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din tara noastri. cunoscutii ~i sub numele de albiniirel.furnicilor legionare" iera un spectacol asupra unei stupine din Congo Belgian. ea fiind in stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine. . Luisiana qi Florida. In aceste zone. In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60 albine. distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor. . Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa de Sud. El diiuneazii farniliei rnai mult prin deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva albine consumate. i n momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnulteasc3. furnicile din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. Prezenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de imperechere a mAtcilor. Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta contra insectelor. a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu trebuie s i le fie luat in nume de rgu. P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi. afirmfnd & sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele care incercau s5 li se opun6. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma stupinei Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul . are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind albinele. diferitelor sperietori.riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor folosite de furnicile lucriitoare . Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine prin aceea cii le fur5 rnierea. Unele dintre ele exagereazg insi P n acest sens. In general. Collart (1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 . Astfel : P r i g o r i a. ferindu-le ins3 de accesul altor animale .punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu). lupta impotriva furnicilor nu trebuie intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident familiilor de albine. prefer3 albinele oriciiror alte insecte. 30 000 albine. Bermuda. Revenind la tara noastrii.

odat2 cu punerea farniliilor la iernare.. patrun2 iarna in stupi. 0 altA metod5. murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor.R. Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea grileior metalice la urdinq. fn U. de cimp sau de pldure. despre care se spune c5 a dat rezultate bune. nu vom cita dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru familiile de albine. ursii sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e albine anual. relnnoindu-se provizia T n cazul cind cantitatea initialii a fost consurnat8. Familiile deranjate de Soareci iernead prost qi. rozind fagurii. Pierderile sint ins2 relativ reduse. unde nu se multumesc s i consume mierea $ j polenul. nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi. m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea .S. erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5.. indiferent d a d sTnt de casl. $ o a r e c i i.Bolile albinelor" de Roger A.S. 0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. ci i ~ instaleaz3 i $i cuibul acolo. In alte t5ri.altii introduc in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant& Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astuparea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in stupi Cind numlrul soarecilor este mai mare. in majoritatea cazurilor se imbolniivesc de diaree. Cind ursul o atinge cu nasul.Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice. La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de miere) stupinele amplasate in zona de munte. ramele. In . imp5nat5 cu un fir electric.R. ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor. posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra de urqi sint reduse.S. U r s u 1 b r u n. Morse. Sub jgheabul tiglei se pune griu. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol pentru animale si piisiri. el primeste un soc care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini. tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric. sint detaliate mai multe sisteme de asemenea garduri. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5gubiti pentru pagubele suferite . In acest scop se pun curse qi momeli otriivite. nurnai in tara noastrii si in U. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine. perioads in care se considerg cii soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi.S. fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. aceast5 m5surii este insuficienti. Dup5 10 zile. in anumite regiuni. apicultorii se a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. Cunoscind c A vinarea acestor animale este interzisg. Dintre tirile europene. urqii. Unii apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~. se Pnlocuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert). Pmpachetajul. Totusi.

apicultorii care au suferit pagube din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat. sau manipuleazti substantele toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau farnilii de albine. .). ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone geografice. Consider c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens. h schimb. nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce conditioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte. 'Jermont. New Hampshire. ariciul etc. odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex. Astfel. unele din ele vineazil intimpl5tor albina. Tournanoff descrie amhuntit citeva sute de specii. in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omorirea albinelor. dihorul). omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1 albinelor. apartinind la 16 clase zoologice. iar altele au un contact redus cu stupinele. lupul albinelor). .U. Ontario qi Saskatchewan). (Maine. datorit5 conditiilor de salbilticie fn care traiesc (bursucul.li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator.A. cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere intr-o lucrare de uz practic. altele tr5iesc f n nurnilr mic in tara noastrg (fluturele cap de mort. In lucrarea intitulatil. broasca.Duqmanii albinelor". cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5 a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc fac inutile indicatiile de combatere. pilianjenul. iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de garduri electrice. fn acela~ifel se procedeazB qi P n trei provincii canadiene (Manitoba. Pennsylvania. qopirla. jderul. Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati mai sus. Desi exist5 qi i n tara noastra. West Virginia ~i Wisconsin). C.. In 6 state din S.

Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stupine. laolalt3 cu nurneroase alte albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. nu reusim intotdeauna. sugind in fiecare zi nectarul unei puzderii de flori. albinele dau dovada de o rezistent3 uimitoare. vin i n contact fntre ele in miliarde de albine nurnai I fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral. Paratifoza. septicemia. paralizia. imbolnZve$te pe de-a rindul. ce se iau pentru a preveni aparitia. nu exist5 boa15 (bacterian5.la porci sau la pasari -. In aceste conditii. Puietul v5ros reu~eqte s3-$i manifeste prezenta doar la o parte din familii. apar destul de rar. La albine situatia este deosebit5 $i rnai complicat5. d e ~ ciuperca i ce-i d A nastere exist5 in fiecare stup. boala neagr5. ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii.PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE CONSIDERATU GENERALE Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. eare zboar5 la zece km depgrtare. atit in natur5 cit $i in stupi. atac5 orice individ intilnit in cale. Si totu$i. din moment ce ei au reusit s5 devin5 omniprezenti. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate speciile. evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pentru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu. d e ~ i sporii agentului ei pot fi ggsiti f n 80°/o din stupine. a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea bolilor contagioase. desi microbii lor sint in fiecare albin5. nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~ majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem s L I provoc3m imbolnGvirea. puietul in sac. care pot fi izolate de agentii patogeni si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. chiar in aceste conditii. Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb a o combate. . fn plus albinele. virotic5 sau micotica) SZI le tmboln5veasc5 pe de-a rindul. devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere mai ales omul si animalele mari. La albine in schimb. Locile. o pesti de asemenea . deoarece familia este formaa din zeci de rnii de indivizi. De acest lucru ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) la vite sau la porci -. zeci de n tara noastrg.

Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor. viespii. m5tcile isi reduc depunerea de puiet. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g ddcinat5 in instinctul albinelor. capacitatea acestora de a da zilnic naqtere la 2 000 de albine. ascophaera.o activitate intens5 de curstire. incit fn prezenta unor rezerve sciizute sau cfnd culesul Pnceteazii. permite de asemenea : . se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele se imboln5vesc acum. aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care omul le oblig5 s5 tr5iasc8. soareci. 1. 2. resturi de cears etc. nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu$ire decit fntr-o familie puternid. . s-a datorat acestei rezistente naturale. care la temperatura de 35°C f ~ reduc i activitatea. a fost $i este principalul factor de rezistent5. e nece- . imunitate naturalit sau ciqtigata. consecutiv. abaterilor de la factorii ce le-au asigurat rezistenta in trecut. care ajutit farnilia de albine s5 fac5 fat5 perioadelor de timp neprielnic. in care temperatura de 35"G. e necesar s A trecem in revisa factorii de rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*. mijlocul de a compensa mortalititile produse de boli. incepind cu ap5rarea urdinisului de duqmani (molii. Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albinelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agentului cauzal nu mai satisface.un microclimat optim. furnici. varroa). de ce o parte din familii se imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut). prin ventilarea stupului cind este prea cald. fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost si este un alt factor de rezistenq. diun5tori $i intemperii. in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 . i Asadar. . Pentru a evita stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 f n demoltarea farniliilor de albine si. . iar culesul era continuu. oricft de prolific5 ar fi. Familia puternid. iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri principale.un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei : fagocitozi. sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli. Prolificitatea mstcilor. albine hoate) qi sfirsind cu neutralizarea acestora. respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup. . . . necesar5 pontei. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu omul.un control a1 intregului stup. printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in anotimpul rece .conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5. familia puternicii. 0 matcg. secretie de antibiotice etc. cu mate5 prolific6 es!e masura cea m importantri de prevenire a bolilor la albine. despitrtite prin lungi perioade de inactivitate.$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia albinelor cu puterea de a rezista la boli. de indepartare din stup a tot ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort.

. dupi cum le dicta intelepciunea lor instinctivi.f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siropului de zahtir .lntr-adeviir ptistura. Scorbura de copac. Sn cazul unei r e h toarceri a iernii. lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. iar Sn components acestora intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint. h plus. din acest punct de vedere. U r n asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albinelor de a transforma nectarul. de inbetinere.sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand gi sif li se asigure o activitate permnentii. care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri nutritive de prim ordin c i chiar thiiduitoare. microelemente. Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura intensiv5 sfnt greu de anihilat in totalitate. i n care cel rnai adesea i ~ f5ceau i sSla$ul. Mai mult.Pidurea oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune iern5ri. pentru . enzime. Inainte vreme flora era mai variat5 ~i rnai srinitoasi. Ele pot fi t o t q i remediate in mare mssurii prin : .2 'Estim sd - . . polenul ~i alte secretii vegetale in produse alimentare cu proprietig energetice.miere florald ~i mai puun pe zahitr . In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul. fie acoperind aceste goluri prin hr5niri de stimulare. .iernarea pe . ierbicide saii insecto-fungicide. le asigura ctddura iarna gi rgcoarea vara. culesul era stationar. trofice $i antibacteriene extrem de valoroase.la culesuri mici. rticirea $i moartea lui). 3. sau pe care industria le riispinde~tein atrnosferii. acest adapost era stabil. 4. acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile.rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim.stupSritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical. fie ducindu-le in golurile dintre culesurile principale . diareea la albine). destinate hriinirii matcii. . aliment unilateral. acizi organici. . puietului $i lor inse~i. precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului (care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i. Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor prune pe care albinele le adun5 din natur5. vitamine.opregiiteascii pe baza acestor materii prime este inlocuitti cu zahir. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor un sortiment rnai redus de materii prime. o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele reqesc t o t u ~ isB ~ i .evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv. d e tei) . sii n u .contactul cu alte albine era minim. Ce concluzii putem trage. liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi de principii activi. substante bacteriostatice ~i chiar bactericide. . care in plus necesitii ~i un efort organic pentru a fi asimilat.

Pled5m in schimb pentru (1 selectie in mas3. infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei americane $i selectindu-le pe cele rezistente. specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan~ e u stupului l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu pentru prevenirea ~i combaterea micozelor. active si perfect adaptate la conditiile locale. antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii. care ar putea aduce mai mult r i u decit bine. Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i intre in uzul curent. pentru cele locale. 5. intr-un cuvint. cele mai multe ori. neadaptate la conditiile locale. tot ce risca s H devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare. la care schimbarea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe care o aveau.) pentru farniliile de albine. Legat de vcntilatie. sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti maxim5 qi in fata altor boli . neadaptate. un ultim factor care a permis familiilor de albine s5 reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire implacabili de-a lungul multor milioane de ani. De asemenea. cit qi a1 tuturor cresc5torilor de albine. s i msreasc5 in trei ani num5rul acestora de la 28 la 75. reusind s5 depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce. noi actionam adesea imputriva legilor biologice. respectiv. intoxicatie. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit mai sus intrucit. Desigur. Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire. natura n-a lisat s5 tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice.se degradeze. nu pled5m pentru realizzrea unei rase sau linii rezistente la boli. inainte ca noi s i putem sesiza culos de spor ~ i de imbolnivirea. pastrind T n stupini farnilii slabe. f i r 3 supsrt ereditar sau aducind albine striine. atit a1 pepinierelor de mitci. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare pentru o astfel de selectie. 1 constituie Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 4 cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia. furt etc. dup5 cum . D e ~ i posibile. reusind in felul acesta s5 devini un pericol qi pentru familiile mai puternice sau. h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor. deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia) au reuqit. reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este r5spindit in toti stupii. sint farnilii care meriti s i fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive). asemenea actiuni sint t o t u ~ i contraindicate. intrucit ar impune frecvente infect5ri de control. chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i mai mare. uzur5 rapid5. l5sind s5 piar5 tot ce era debil. prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5. s5 curete celulele atinse $i s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri. In sftrqit. Atit in familiile slabe cit ~i in eele strsine. sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive. mortalitate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton. luind mii- ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind el este rentabil. germenii patogeni se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta.

inclusiv de puiet vGros. se ia o bucatg din acesl fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m) si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tat toate celulele cu puiet mort. rezultate din confruntarea prezentului cu trecutul. In hcheiere. pentru a intregi sfera profilaxiei. misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfmpinarea extinderii. respectiv cind ea apare in majoritatea familiilor de albine. se poate face prin urmitorul procedeu . capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau favorizante ale bolilor. aga cum s-a intimplat in a doua jum3tate a deceniului 70. Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit. se introduce in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft. Pe de alt5 parte. aceste obiective se cer concretizate in m3suri precise. apliearea lor este obligatorie. a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti% form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare. .' consider c5 este o mare greseals s i cre~tem mitci provenite din familii care manifestg semne de boalii. In actuala lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 colaborez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu. adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea facilita irnbolnivirea. se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore. obiectivele principale ale acestei aetivit3ti. In fine. reprezintg doar jaloanele activitiitii de pevenire a bolilor. depistarea celor 5-10°/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deosebit3 de curatire a larvelor moarte. tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus. precum si asanarea bolilor contagioase. Bineinteles c G evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a familiilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5 numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze. Pentru a fi transpuse In practicg. In conditii normale.

n~a g asasoloj a y a m ad 'a$rrrr)sqns a ) @ amo.xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .xa p I I [nloaas ~ na EqopO 'p-qenq!.xolau!qle TnleuasJe punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.rl!a na e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .up e p a~!padsa.Eole.xol alndpupd a.rea 'ya~~aum el s ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA !em alas q p mo a g p ap 1.xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur pqzu!dap .xd '~a~m8. !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .1naeal t m aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l d aqsaav . a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a q pseal!qeqs as p .1~3?pads eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.was8a ~ a d o x a p as ys d a u g 'aqseou p.a.u w .aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap ?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un .E !m 000 g-5) !uayo~qeq 1 6 !uappB ap '~ue ap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a.10 a~euo!$3un$ elmq ? m O ! c a1 l .3a.u.x 'q!Q.xaurnu 'eqseaae n3 ylepo ! S ' eueq em3o.xa~u! efienq!s .xjjs q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ d spasap ne a m us ' a ~ q a ~ ay ag m I q ~ u r x q q nE !qem el s u a q ~ v IS !uewo~ el uale3 'pa.a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d -aqsoloj ap . x o l q q d alala.xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u . p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311 .# el q e ~ a o d d !g ~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.I alasnpo~cfu g a q s y es urn3 eahe JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D 7 9 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s -qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S ! Jzpe 'al!qely ! s t 3 q3aqp a l d q s !.wqlonzap ap eza?!A puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7 na a~!qSnsuj IS umaa.xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~ . a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.sad3 ~ u a3 r ur a3 u p !!$a!~ alf!.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8 e8s-q 'JOT a~aquauodwo3 7qs awoIo@A ap 113 ! S aloardo alasnpo~dq c s axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ed nlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle q p na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3 alwmld q q x a ~ e .

principiile amare.polivitamine naturale". prezenti in cantiuti mici i n alimentele naturale. mu$etel. tartric. direct asimilabile). stabilirea principiilor active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte (vitamine. pot adresa organismului ci familiei I actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor patogeni inci nu se cunosc. aparat sau sistem..inferioare (mucegaiuri). vitarninele. coada qoricelului. uleiurile grase. substante amare). In aceasta situatie. sunGtoare. in lipsa lor iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri la moarte. ! n mod cu totul special. uleiurile esenqale. malic. acizi organici). aceast5 larg3 diferentiere nu este justificat5. B2. K. ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). frecvent afectat $i poartA de intrare pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante. oxalic.) in cantititi importante. tea@. chinic. cele mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi. iar pe de alta parte. respectiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5 $i fructoza (glucide simple. fiecare din aceste grupe P q i g5se~t. rezinele.eo utilizare. cele mai importante grupe de principii active sfnt : glucidele. a$a cum sint de exemplu c5tina si miice$ul. patlagin5 $. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele superioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor. streptomicinei. ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. P. acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor.a. iar tn lipsa acizilor din alimentatie elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic.a. organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. ceea ce a dus la prepararea penicilinei. intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de pH jmierea este mult mai acids). precum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili vietii. h organismul animal acizii au functii multiple. 7 . materiile tanante. citric. In patologia apicoli. P. mucilagiile $i gumele. la lnarmarea lor i n lupta contra agentilor patogeni (antibiotice. intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se n totalitate. precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui organ. antibioticele $i substanple minerale. Din punct de vedere a1 naturii lor chimice. la buna functionare a aparatului digestiv. alcaloizii. glicozidele. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C. De aceea hrana acestora trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi. Pentru om $i animale (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii. pectinele. care au $i fost denumite pentru aceasta . cloromicetinei $. cofeic etc. Foarte frecvent intjlniv sint : ac.P. colorantii vegetali. Pe de alt5 parte.B1. n general. uleiuri esenqale) qi. f n medicina umang. acizii organici. Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e a stabiliza vitamina C in produsele vegetale. saponinele. Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi modul de extractie. Pentru albine ei au o important5 deosebitg.

ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau animalii. consecinq. leviinticii. azulene. coada calului. Izma. piipiidie. albgstrele. sunstoarea. talpa giqtei. rachitan. Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi. Unii compuqi . PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de mincare ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia. dezinfectantti fi stimulent6 asupra tractusului digestiv. leviintic5. Dup5 cum se vede. afin. au qi o actiune dezinfectantii. pelinul fac parte dintre aceste plante frumos mirositoare. mesteach. Apartin grupei polifenolilor ~ iin . aceasta fiind in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA). inclusiv molia cerii. coada soricelului. pentru a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica. coada calului. pilpiidia. izmil. roinitii. racului. murul. urzica. eterice) au miros aromat caracteristic. tei. coada qi de vivine. stejar. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vitaminelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina. avind posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. Multe s h t apreciate datoritii actiunii antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice).datorit. musjetel. dud. coada racului. cimbri$or. muqetel. care contin uleiuri volatile. suniitoare si pitlagin& ULEIURILE ESENTIALE (volatile. prin continutul in tananti sau principii arnari : pelin. cozi de c i r e ~ e 0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii. ienupar. ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii. b. Atntibioticele elaborate de plante se numesc fitoncide. talpa gi~tei. urzicii moartg. salvie. sungtoare. MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent. Prezint5 diferite proprietiti farmacodinamice in functie de compozitia lor. talpa glqtei. chiar dac5 continutul f n principiile respective este rnai redus. zmeurul. coada qoricelului. giilbenele. zmeur. anghinare. afinul. trosco't. fragul.a. idealul ar fi s5 se fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat. actionind asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea.5 antibioticelor sau uleiurilor esentiale pe care le contin : usturoi. galbenele. i m 5 . compuqi fenolici etc. nucul $. mur. concentratia lor P n diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli). cimbri~or. ceap5. Cele mai multe dintre acestea sint volatile. ceapfi. nuc. In ce priveqte localizarea principiilor activi. coada qoricelului. zmeur. miiceq. Plante cu actiune antibacte~ian6. fag. o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar in toate trei categoriile. Ele prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint nocive pentru organismul animal. a. gutui. rAchitan. m5ce$ul. teiul. CunoscPnd c5 in aceste categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a cantitstii de substante medicamentoase pe care le contin. anghinare. care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacteriostatice) sau de a-i distruge (bactericide). c. roinita (miltsciune). pelin. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi. urzica moartA. piitlaginii. derivatii dcestora. frag.

m8ceq. ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional. la loc uscat. se recolteazii. peste care se toarnii 2 1 apd clocotitd. -. In acest scop.li: mase vegetale. florile la : gilbenele. tei. frunzele de izmii sau de roinit8. plantele rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw siculete de pinz8. 'albistrele . in altele numai a unor organe si tesuturi Asffel. coada $oricelului. altii sfnt localizati aproape in intregirne in anurnite orgdne sau tesuturi. flvctele la: catins. maceratia.folosindu-se diferite procedee ca : infuzia.a. digestia. coada racului . Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute. levgnticg. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o serie de pl. talpa g i ~ t e i . musetel. pelin. pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine.A tirnp de 15 minute. DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. asa cum sint r5d5cinile. se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1. In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se extrag prin infuzie. In general. sulfins. zmeur. richitan. ulei etc. decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut este mai lemnos. Astfd uscate. urzica moart8. frunzele la : izm5. gutui. Dupii fierbere decoctul se strecoarg. care v o ~ fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0. troscot . urzic8.5 1.. florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute. pitlagins.se ggsesc in toate tesuturile. se pun intr-un vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8. Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie. afin. coada ealului. nuc. decoctia. respectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop. salvie. anghinare. tincturile $. peste care se toarnii 2 1 a p i rece. piiptidie. In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare. INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului in contact cu apa c1ocotit. afin.mte aromate. Aceasta permite in unele cazuri recoltarea.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : sunstoare. cimbriqor. Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medicamentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante . dupi care se amested cu 3 1 sirop 2 : 1. mest e a c h . Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale. amestecind din cind in cfnd. cantitatile de drog. dud. aleool. tulpina aerianii in perioada de inflorire la : coada qoricelului.intre. urzica moarti. iar cojilc si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i un litru apii). coaja la stejar. mur. aceste plante capita denumirea de droguri. otet. deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul volatil) dispare. cojile $i unele fructe (ex. . Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare. cum ar fi florile de tei sau de musetel. Decoctul se strecoari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut. Frunzele.apd. roinit8. fag. planta se miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g.

indiferent de metoda folositti. izmi qi muqetel. La sfirsit uleiul se strecoars. pentru ca sa se pistreze vitamina C. fructele de mice$ qi de afin). in fn acest mod se sensul cB se face la cald. Privitor la acest efect. prepari unele uleiuri medicinale. La extractia prin digestie se folose~tebaia de apii P n fierbere.) un timp anumit. MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in care drogul este mentinut in contact cu solventul (api. DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii.planta intreagi de coada calului. Fructele de mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute. respectiv atunci cind aceste plante. cele de afin 30 minute. pentru administrare siptiiminalii la 10 familii de albine). In scop terapeutic. tratamentul cu extract de plante medicinale se utilizeazi la inceputul primiiverii. In cazul solutiilor' apoase. distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite 200 ml. Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei. sau altele cu un continut asemiiniitor. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat. ele vor fi zdrobite mai Pntii qi vor f i introduse i n ap8 in momentul <. gilbenele. amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare. iar pentru extraqia alcoolicii. 126 . maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei. lipsesc din natur5. coada ~oricelului. extractul de plante medicinale se administreazi csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi. peste care se tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul. intre 5 qi 10 zile. El va fi continuat o perioadi cit mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pentru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substantial. ridicina de pipidie. se va prepara numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urmstoarele 24 ore. Timpul de extracfie variazii pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore. dupii care solutia se separs. alcool etc. Cmd este vorba de fructe. coaja de stejar.la aceasta a inceput sB fiarbii. fn timpul extragerii se agitii din cind in cfnd. in golurile de cules qi la sfirqitul sezonului activ. se pune In vase de capacitate mici si se piistreazil la rece. In acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore. ca cele de muqetel si sun5toare. a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. Un rezultat . la temperatura de '40-60°C. Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. extractul va fi piistrat la rece si in tuneric. cu teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului acestor medicamente. s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii (25 g la 1 1 sirop). preparatul poate fi invadat de microorganisme. Pin5 la administrare. In scop preventiv.asem& ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combinatie de plante : sunitoare.datorit8 substantelor extrase. Timpul mai scurt c'? macerare in mediul apos este justificat prin faptul d. la tincturi.

Cornitetele. este valabilfi timp de 30 zile. Aprobarea se va da pe baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare. Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine. detin8torii de familii de albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport. calculate din ziua elibefirii. Certificarea s5n5tZitii. respectiv a indemnitatii de boli infectocontagioase ~i parazitare a stupinei. se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptiilor veterinare. MASURI GENERALE PENTRU DEPISTAREA. respectiv birourile executive ale consiliilor populare.Ansxa 1 LEGEA SANITAR-VETWINARA . Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8 vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul biologic apicol . Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in termen de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8 stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor. precurn qi pentru avertizare in cazul tratarnentelor fitosanitare. conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ianuarie a fiec5rui an. 2 . s5 declare la consiliile populare locale familiile de albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina.familiile de albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii . vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor. precum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a produselor apicole.de albine. Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii sanitarr! a familiilor de albine. prin care s5 se ateste c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub restrieii sanitar-veterinare. f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic apicol pe raza altei circumscriptii veterinare. 3. eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5. P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR Art. 1 . roiuri. cu ocazia stupzritului pastoral Art. Art. cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitorilor de albine. DacA acest termen a fost depfi~it. mgtci.familii .

.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriindu-se urmitoarea clauz8 : ,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ." (semngtura $i tam pi la) Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circumswiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea .datb, care este obligat i n acest scop sli controleze toate familiile de albine din stupina respectivg.

Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pentFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pentru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a), vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina respectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet sub semniiturg $i ~tampilir - data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a familiilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Controalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile aprilie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere f n cadrul stup5ritului pastoral. Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circumscriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in problemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine. fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circumscriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisibile la albine.

Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditionare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certificat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.

Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura, preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care resursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea familiilor de albine ; b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5 cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3 de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anului, folosind in acest scop m5tci imperecheate ; c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin practicarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimulare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal ~i vara, dup5 ultimul cules ; d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri artificiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii din cuib ; e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu rezerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ; f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuiburile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care s5 absoarba excesul de umiditate. In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ; b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente unit5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.

c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine, roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ; d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele slabe sau bolnave ; e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli, i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine trebuie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de albine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ; f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ; g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capacitatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine existente in stupin5 ; h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este permis3 numai i n cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii obligatorii ; i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea familiilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in interiorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze furti~agul ; k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a fi in prealabil dezinfectati ; 1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4°/0, l n solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu (sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPAlati abundent cu ap3 qi uscati ;

intre aceste doui sectoare se va evita orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni de la fagurii reformati la fagurii nou produgi .rn. g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora. vor fi adunate vi arse . in depozitele de pastrare a produselor apicole. confectionarea fagurilor artificiali P n scopul comercializirii se va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene. in n~agazinele ~i pietele unde se desfac aceste produse. prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin.ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i fie sterilizati in prealabil. . s. topitorul solar $i restul inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii. care va fi intretinut curat ~i dezinfectat siptamha1 .halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute . apartinind Asociatiei crescatorilor de albine. bine inchise.cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i canalizare racordate la reteaua oragului . . incaperile atelierului se vor pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate P n fiecare lung . se vor respecta urm2toarele dispozitii . care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzAtoare. presele de ceari.) se va face numai in centre special amenajate in acest scop. pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine . albinele moarte.produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i e pastrate P n ambalaje igienice. . se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o .primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5 de restul atelierului . p. prin mijloace termice sau chimice .personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie (halat. . confectionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi. .toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea albinelor sau altor insecte . toate resturile rezultate de la c~rstirea stupilor qi a inventarului apicol se vor arde . pentru a fi ferite de accesul albinelor . . dupa cum urmeaza : . in halele unde se prelucreazg produse apicole.ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon .personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la introducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara sterilizata ~i fagurii artificiali . . . . In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa se respecte urmitoarele reguli : . in afar5 de ceari qi propolis. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intrebuintare. o. T .extractorul de miere. bonetB $i cizme de cauciuc). n. apartinind Asociatiei crescitorilor de albine .

t. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5 numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei . sub protectia unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de invazii parazitare. loca europeanii. Bolile albinelor adulte : paratifoza. cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m. A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa. b. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise. se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului. P n cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine. La culturile agricole. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport. La masivele melifere din pgduri. REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor dispozitii : a. distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin 50 m. c. eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare ale judetelor interesate. precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi- . precurn $i a autorizatiei de stupgrit pastoral. pentru a evita ratiicirea albinelor de la un stup la altul . familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor . In aceste perioade se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe. nosemoza. acarapioza $i amibioza. puietul in sac ~i puietul viiros (ascosferoza). septicemia. cind stupii apartin unei stupine diferite. boala neagr5 sau boala de p5dure. cliutind ca in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele : Bolile puietului: loca americanii. stupinele infectate cu boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare . oferind suficiente puncte de reper. conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au stupine. distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite. d . Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (puietul pietrificat) $i varrooza. paralizia. Arnplasarea unei stupine P n raza de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5.

10. c. interzicind accesul altor apicultori si persoane strliine de stupin8 . sau care bznuiesc existents acestor boli.interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui material nedezinfectat in prealabil.interzicerea scoaterii de familii. telefonic sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular local sau circumscriptia sanitar-veterinarl . Art. Art. Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave.in cazul albinelor adulte . loca europeang. d. 40-50 albine bolnave . nosemoza clinics si varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitarveterinare. medicul veterinar de circumscriptie.gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective. roiuri. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele mgsuri : .luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului . a hr5nitoarelor etc. mgtci sau a invental~lui apicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+ rial biologic apicol din alt5 stupin8 . vor lua miisuri pentru anuntarea acestora flirli intirziere . detinlitorii familiilor de albine. . loca americans. . unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului.izolarea imediatg a stupinei contaminate. adresa lui. precum qi data recoltzrii materialului patologic. pins la sosirea medicului veterinar. s h t obligati ca in termen de cel mult 24 ore sli anunte. miere sau plisturs.h cazul bolilor puietului -. 11. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele mgsuri de ordin general : a.interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte familii a fagurilor cu puiet. care a venit in contact cu familiile bolnave . Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anuntat. cum se manifests. .qi faguri plus albine in cazul bolilor mixte. este obligat s5 se deplaseze la stupina in cauzli. avind dimensiunea de 10/15 crn . Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albinelor. imediat ce este anuntat de ivirea unei boli declarabile la albine. a albinelor. pe orice cale (verbal. precurn ~i alte persoane care iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse declaratiei. numlirul familiilor de albine din stupins. . data aparitiei bolii. b. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale. medicul veterinar va recolta probe de material patologic si le va trimite la laborator . h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diagnostic precis. . iar dacg aceasta nu s-a fscut. acarapioza. . aceste probe constau din portiuni de faguri cu puiet.

c.vnzal-ea albif?g~:i. r.cind familiile de albine sint slabe . complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul executiv a1 consiliului popular.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51. 1-r3tnrnentul meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de igicnz.cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine din stupina respectivii. .ucl:i~~ni. h. in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin examen de laborator. medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri : a. le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in vedere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie. . ! stupilor contaminati ~i a tutunclor. la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar judetean. ~. t. c. pentru identificarea farniliilor bolnave. ?e vor resr. i::. stabileste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc se impun .eforma!. 111 afara cazurilor de mai sus.cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 . 14. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obligatorii.i (wmpletc s i durabile.ivincI c!istru:_r'~. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dispuni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii : . esalnineaz5 intregui cfectiv de familii de albine din stupins. c I v i ! ~ f ~ ~ ! i .ilor.in cazur cind sint suficient de active .~ ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc.~~a iagwilor r:u puiet bolnav.sau vor f i distruse.aducerea cle familii de albinc s5nStoase .instrainarea inventarului apicol. o zonii de observatic cu raza dc 3 lm. 13. Art. cvitindu-s~> t tit supradozirile. . Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2. . Art. identific5 familiile de albine existente in aceasta zon5.cind boala apare pentru prima datii in tar3 . dclirnitrazii. interzicind : . in jul-ul stupinei atinse de boal5. rit si subdoz5rilc. roiuri sau miitci) . Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul rezultat din arderea sulfului. . declari stupin.~\~t:l int:!crr.Art. . acarapioz5 > i varroozi. . vor fi unite h a iilte de tratamcnt . care impun distrugerea familiilor in totalitate.vinzarea de material biologic (familii cle albine.] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitarveterinare.deplasarea stupinei . iar in cazul locei americane. aplicate fagurilor cu puiet bolnav. Pcnt1.rani.:li dozcle de medicament stabilite prin insti. acarapiozei si varroozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de albine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15 Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul. 12. in combaterea locei americane qi europene se va recurge ~i la distrugeri partiale.

Anexa 2 NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA Nerespectarea prevederilor stabilite prin . neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii . Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei : 1. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sanitar-veterinare . nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare. hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine . publicat in Buletinul Oficial a1 R. din care extragem urmfitoarele prevederi. D. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru transportul familiilor de albine sau produselor apicole. manipularea produselor apicole in conditii neigienice. adaptate la sectorul apicol : Art. far5 acordul organelor sanitare veterinare . depozitare. 8. nr. 62 din 15 iulie 1978. care sint sanctionate potrivit Decretului nr. Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i se sanctioneazg urmitoarele fapte : A. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in conditiile prevrlzute in normele sanitare veterinare. 5. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei 1.Norme $i m&suri sanitar-veterinare". precum $i instrainarea sau valorificarea familiilor de albine bolnave sau suspecte de boal5.. depozitare qi yalorificare a produselor apicole . B. 3. deplasarea familiilor de albine aflate in carantin5. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exercita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de albine sau a conditiilor de prelucrare. I . C. transport $i valorificare a produselor apicole. P n scopul evit5rii difuzgrii bolilor epizootice .S. 2. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei : 5. 6011974 constituie contraventii. 6. Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei : 2. 253 din 10 iulie 1978. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea.R. anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli transmisibile la albine.

stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele familiilm de albine s5n8toase . Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice. precum qi neefectuarea carantinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import. previzute in eonventii sau alte reglementzri. pentru contraventiile constatate de catre personalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Emputernicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale . fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicare. plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 teritorial5 a fost s 2 v i r ~ i t i contraventia. 5.000 lei. In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk 1. cu acordul conducerilor acestora. 1 constituie contraventii nurnai daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit. Faptele previzute la art. . In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi pin2 la 1 000 lei. tranzitul qi exportul de material biologic sau produse apicole. 3. 4 . Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi personalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale. Plingerea suspend5 executarea. Art. Art. sint considerate infractiuni. cu privire la importul. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare. potrivit legii penale. 5 . b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare. Art. pentru contraventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a consiliilor populare. 7 . Art. plingerea se solutioneaz5 de : a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare.

Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8. cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine. 4. in folosintii sau in proprietate terenurile cu culturi agricole ori plantatii pomicole. In caz de timp nefavorabil. agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii.S. pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim. nr. care n u vor putea d e p 5 ~ i zece zile consecutive pentru o cultur5. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole. emise de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socialiste care au in administrare. Este interziss aplicarea pesticidelor. Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare. Ministerul Econorniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide.) unitstilor agricole beneficiare. 3. telegrams confirmats etc. centrele de protectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats. zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tratamente.R. detiniitorii de familii de albine. plantatiilor pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai scurte. De asemenea. ccntrele de protectie a plantelor vor reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va executa. cu cel putin 5 zile inainte. sint obligati sii ia toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e albine potrivit prevederilor prezentului ordin. tei) aflate in faza de inflorire. executs sau beneficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide.A n e x a 3: NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide. 63 din 5 august 1980. 2. este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e teren agricole aflate la mai putin de 1 km . publicat in Buletinul Oficial a1 R. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul' comun nr.cind tratamentele se exe- . in care se prevsd urmstoarele m5suri : 1. precurn si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exudatie a manei. 7611163132. asupra culturilor agricole entomofile. personalul care particips la aceste tratamente. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plantatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise.

5. omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole. c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire. In mod exceptional. 7. b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor. in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i merelor.cut2 cu mijloace terestre qi la mai putin de 3 km . de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare . respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale. 6.locul unde se aplic5 tratarnentul . agricole sau silvice. In acest scop. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv. se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. plantatiilor pomicole $i a p5durilor. de livezi si de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. .in cazul aviotratamentelor de pgduri formate din specii melifere. precum ~i a apelor reziduale. dat4 pentru fiecare culturii. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile. . De asemenea.Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor. cu aprobarea prealabilii. pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tratate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de 5 km de aceste suprafete. dup5 caz. unitgtile care execut: sau beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distrugerea. plantavilor pomicole si piidurilor.denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia . $i temperatura nu depiise~te 25'6.Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul Silviculturii . de c5tre aeronavele care elrecut5 tratamentele fitosanitare. cornunicfnd urm5toarele date : . asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva intoxicatiilor cu pesticide . denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi toxice. culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~i perioad5. cu cel putin 5 zile inainte de inceperea tratamentului. prin personal dotat cu fanioane. dupG caz. orHsenesti sau municipale.data inceperii si durata tratamentului . pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti . in apropierea acestor surse melifere. plantatie pomicolii sau trup de ptidure. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate : a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la executarea tratamentelor fitosanitare. astfel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate. procesul verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite . inclusiv a comandantilor de aeronave. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole. birourile. plaritatiilor pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire. - - .

mavins tractatii. cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia. circumscriptia sanitar-veterinar5 pe raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la farniliile de albine. pe teritoriul caruia se afli stupina. care va fi for- .prgfuire. aparat portabil. respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale.. previzute t n prezentul ordin . asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine. precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5. 11. cu cel putin 2 zile inainte. 9. Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB fie fnchise sau Indepirtate. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmitoarele obligatii : a) s2 anunte biroul. dup5 caz. mavin5 purtaa. despre locul. in scris. vor lua mhsuri pentru anuntarea in scris.metoda de aplicare . o r 8 ~ e n e ~ sau t i municipale. tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta pestiddelor folosite. 10.fAr5 vint qi numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care nu se afl5 in stadiul de inflorire . aparat carosabil. In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de intoxicatie la familiile de albine. pe toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide. respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal.qi mijlocul cu care se execua : avion. b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole. aerosoli . Birourile. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati : a) s Z i controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fitosanitare cu pesticide. locul de amplasare a acesteia. stnt cele prevazute f n anexa la prezentul ordin . b) sh convoace. plantatiilor pomicole ~i piidurilor situate in apropierea stupinei. dupi caz. numsrul familiilor de albine. c) s i sesizeze imediat. elicopter. pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh a localititii. stropire. sediul sau adresa detinatorului de familii de albine. precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare . c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospod k i a individuali. Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospodgriile individuale au urmitoarele obligatii : a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit. data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide. comisia de constatare. orii~enescsau municipal. perioada utilizarii vetrei de stupinh. sub semnitura de luare la cunoqtint8. 8. b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui tratarnent .

i n calitate de pregedinte . in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie.evaluarea prejudiciului cauzat. de faguri cu puiet c5p5cit si necipgcit. a celor vinovati.indicarea eventualilor vinovati . care vor fi consemnate in procesul verbal. medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5 cuprindi4 : . furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simptomele constatate la familiile bolnave. disciplinars. 13. frunze si flori suspecte de a contine substante toxice. 14. la anchets va participa un reprezen tant a1 acestei gospod5rii. mentionind totodat. ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de constatare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silviculturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea pesticidelor. i In12. dup5 caz.delegatul centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic judetean. rgspunderea penal& contravenQonal5. . Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5 valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii. 15. dupa caz. se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic. precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei cresci4torilor de albine. 98545/1969. material5 sau patrimonial& potrivit legii. in prezenta unui reprezentant neutru. plante. . Jumgtate din probele recoltate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar. in vederea unor eventuale expertize. . Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de stupi afectat. Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat fntr-o gospod2rie personalg. In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice. pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiectiile lor. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage. probe de miere.3 si modul cum a fost fBcut5 convocarea delegatilor absenti.mati din medicul veterinar . de faguri cu p5stur5. .confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs .

DDVP. Carbatox). in cazul erbicidelor sistemice de sol pe 48 ore. Kelevan (Despirol) etc. etc.pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan.4-D. etion (Sintox. sulf muiabil). . simazin. . sgruri de cupru (oxiclorur&. Bi-58. Avex.pentru In caeul substantelor fungicide : . Dithane 2-78). In cazul substantelor acaricide : . Fundozol). triclorfon (Danex. etil $i metil paration (Selefos. Milbol).pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane. in cazul erbicidului 2.numai in timpul tratamentului. DEF).pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril dSevin. Dicofol. . sulf (sulf pulbere. pirazofos (Afugan). . 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox. Duplitox). monolinuron (Aresin) etc. In cazul insecticidelor organo-clorurate : 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox . clorfensol (Ovotran.pentru . lindan (Lindatox).pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex) sau clorfenamidina (Fundal. neoron (Acarol. Dimevur). .pentru . hidroclorurs de cartap (Padan) etc. sulfat) etc. . carbendazin (Derosal). Wofatox). benornil (Benlate. Neoron). Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) . Galecron). Clorofos. In cazul insecticidelor organo-fosforice : .pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox. Vapona). omite (Omite). mancozeb (Dithane M-45). HCH (Hexacloran). DDVP (Nogos.pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox). Dipterex. dinocap (Karathane). metil tiofanat (Topsin M-70). In cazul insecticidelor carbamice : .ANEXA cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor in functie de natura pesticidului folosit fn cazul substantelor erbicide : I ~ a z 5de atrazin. Polfosclor). Orthocid). zineb (Perozin.

precum ~i altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare" . In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farniliilor de albine. respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea familiilor de albine sint urmitoarele : a.S.Anexa 4 NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE $1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI Pentm prevenirea epizootiilor. nr. publicat in Buletinul Oficial a1 R. in mod fraudulos. Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor populare. Aceste conditii. Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate prin Decretul nr.cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 . 62 din 15 iulie 1978. de organele sanitar-veterinare. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat.. precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine. din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bugetele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti.cind tratamentul este ineficace. contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice. Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile i n efectivul apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea. in baza legii. farniliile de albine fiind sl5bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli. ordonati de organele sanitar-veterinare.in situatia aparitiei unor f o ~ a r e care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre. De asemenea. delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veterinari inspectori de stat. precurn ~i celor care nu au respectat misurile de combatere stabilite. organele sanitar-veterinare pot ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri compensatorii. b.acarapioza. pierd dreptul la despigubiri qi sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care. . deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de zone. . & situatia : . In cazul bolilor cu caracter exotic . In cazul locei americane.R. Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i . se pot pliti despsgubiri..

C U P R I N S pag. - Cuvin t inainte Introducere Notiuni sumare de patologie general8 Agenti patogeni Mijloace organice de ap5rare Bolile bacteriene Loca americani Loca european5 Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Bolile virotice Puietul 'in sac Paralizia albinelor Boala neagri Boala neagri congenital5 Boala neagri sau boala de p5dure Alte virusuri Bolile micotice Ascosferoza (puietul v5ros) Aspergiloza (puietul pietrificat) Melanoza Bolile parazitaye Nosemoza Amibioza Acarapioza Varrooza Alte acarioze Brauloza Galerioza Bolile necontagioase Puietul ricit Diareea albinelor Anomaliile mritcilor 3 5 7 7 11 13 13 24 32 34 36 36 38 39 40 41 43 47 47 53 56 57 57 67 68 73 81 84 87 92 92 93 95 .

ri dusmani ai albinelor Ins~cte P5sGri Marnifere Profilmia bolilor la albine Consideratii generale Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii Anexa 1 Legea sanitarli-veterinarti .intoxicatiile a1 binelor Tntoxicatii de origine natural5 Intoxicatii provocate Tntoxicatii cu substante fitosanitare Intoxicatii de natur5 industrial4 In toxicatii medicamentoase Paraziti diver.i c u s u ~ u nr. mlisuri generale pentru depistarea. ~ d ~.r. prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare ale albinelor Anexa 2 Normativul privind stabilirea . i 42 .i .i sanctionarea contravenfiilor la legea sanitarti veterinarti Anexa 3 Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafiilor cu pesticide Anexa 4 Normativul privind situatiile O n care se poate aproba distrugerea familiilor de albine .i acordarea de desptigubiri 98 98 101 101 107 108 110 110 114 115 117 117 127 135 137 142 Tipfirit l n atelierele poligrafice ale E D I T W INSTITUTULUI I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA BucureSti I.

J .e. 3 0: h i - t.g 5 Bo 4 a l a 1 .-*-a- -=www 9 h . ' I 62 PC $2 Ka la .Id $ Cn 3 ' ? I -*. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->