P. 1
MANUAL fierar betonist.pdf

MANUAL fierar betonist.pdf

|Views: 9|Likes:
Published by gaghes
Ibstructiuni folositoare dpdv al SSM in intocmirea instructiunilor proprii pentru postul fierar betonist
Ibstructiuni folositoare dpdv al SSM in intocmirea instructiunilor proprii pentru postul fierar betonist

More info:

Published by: gaghes on Oct 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/16/2014

pdf

text

original

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Introducere generală în meseria de ¿erar betonist ................................. 1
2. Studiu materialelor de construcĠii ......................................................... 8
3. Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de
construcĠii din beton armat .................................................................. 31
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcĠii în desenul tehnic........... 143
B. Explicarea detaliilor din desenele de execuĠie ................................... 160
C. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn ........................... 165
D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................... 168
E. Reprezentarea îmbinării pieselor din lemn ........................................ 170
F. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn ........................... 171
G. Reprezentarea elementelor de construcĠii din beton armat ................ 174
H. Desenarea planurilor .......................................................................... 177
I. Desenarea secĠiunilor ......................................................................... 183
J. Desenarea faĠadelor ........................................................................... 185
K. Planuri de cofraj ................................................................................ 187
Matematica aplicată

1. OperaĠii cu numere întregi úi raĠionale .............................................. 191
2, Raport, procent .................................................................................. 201
3. UnităĠi de măsură ............................................................................... 203
4. Geometrie plană ................................................................................. 206
5. Geometrie în spaĠiu ............................................................................ 224
Organizarea úi legislaĠia muncii

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor în cadrul
economiei de piaĠă ............................................................................. 237
2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei
societăĠi de construcĠii – ROF Societate ............................................ 241
3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor
care inÀuenĠează procesul de producĠie ............................................ 252
4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier .......................... 268
2 - Tehnologia meseriei
5. Cunoaúterea noĠiunilor privind normele de muncă
aplicate în unităĠile de construcĠii ...................................................... 270
Sănătatea úi securitatea muncii
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate
pentru meseria de ¿erar betonist montator prefabricate .................... 281
II. InstrucĠiuni privind activitatea de securitatea úi sănătatea muncii în
úantierele de construcĠii – montaj în activitatea ¿erarului betonist ... 282
III. Cunoaúterea modului de funcĠionare a utilajelor, úi instalaĠiilor.
Maúini úi utilaje pentru lucrări de construcĠii utilizate
la formarea armăturilor ...................................................................... 292
Modul de desfăúurare a activităĠii de
liber intreprinzător
1. Care sunt formalităĠile necesare în¿inĠării unei ¿rme ....................... 315
2. Planul de afaceri ................................................................................ 322
3. BilanĠul, Contul de pro¿t úi de pierderi úi Fluxul de numerar .......... 344
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
1. Economia de PiaĠă ............................................................................. 355
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 359
3. Scrisoarea de intenĠie ......................................................................... 375
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 377
Tehnologia meseriei - 3
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 1
Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE
FIERAR BETONIST
1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj
Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.
Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor
fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si
civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici
superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj
care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la
automatizarea anumitor operatii.
Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de veri¿care a
acestora este o cerinta de baza pentru un bun ¿erar betonist.
1.2 Rolul ¿erarului betonist in executarea lucrarilor
de constructii montaj
Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate
se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor
din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare.
In principal, ¿erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati:
- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru
executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;
- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de
materiale pentru executia lucrarilor de armare;
- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate
armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.);
- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii
activitatii echipei de ¿erari-betonisti;
- veri¿ca calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de
executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute
astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie
si cu normativele in vigoare.
- executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului
beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea
otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea
elementelor de otelului beton pe marci speci¿c ¿ecarui element de
constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul);
montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului
beton;
2 - Tehnologia meseriei
1.3. De¿nirea si clasi¿carea constructiilor
Criteriile de clasi¿care se refera la gruparea constructiilor pe categorii de
constructii.
Constructiile se pot clasi¿ca:
a) Din punct de vedere al destinatiilor:
- locuinte de diferite tipuri si destinatii
- cladiri social-culturale
- cladiri administrative si comerciale
- constructii industriale
- constructii agrozootehnice
- lucrari pentru industria transportului
- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea
cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate,
consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,
(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri
etc.).
- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative
- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari
- constructii speciale: forti¿catii, lucrari militare, stâlpi de energie elec-
trica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de
masini, etc.
b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si
alcatuire:
- constructii cu structura de beton armat
- constructii cu pereti portanti
- constructii cu structura de lemn
- constructii metalice
- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de
inchidere realizate din materiale diferite
1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:
fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale
de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.
Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe
verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure
preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile,
sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane,
cutremure, etc.).
Partile constructiilor:
a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la
teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra in¿l-
Tehnologia meseriei - 3
tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot ¿ monolite
sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;
b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si
interiori);
c) Planseele cladirilor;
d) Acoperisul constructiilor;
e) Scarile si mijloacele de transport;
Lucrari de completare, protectie si ¿nisaj
Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea
pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea
aspectului estetic si de confort:
- pardoselile;
- tamplaria;
- tencuieli si placaje;
- zugraveli si vopsitorii;
- invelitoarea;
- izolatii termice, fonice si hidrofuge.
Elemente de constructii
Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau
la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente
de constructii sunt:
- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;
- pentru structuri de beton armat;
- elemente pentru pereti;
- elemente pentru planseu;
- elemente de acoperis;
- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si
ventilatie).
Instalatii pentru cladiri:
- alimentari cu apa
- canalizare
- electricitate
- incalzire
- ventilatie
- antipoluante
- crematoriu
4 - Tehnologia meseriei
1.5. Vocabular
TERMINOLOGIE CURENTĂ FOLOSITĂ ÎN CONSTRUCğII
NOTAğII, SIMBOLURI, UNITĂğI DE MĂSURĂ
In construcĠii ca úi în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noĠiunile
úi notaĠiile folosite pentru ca toĠi inginerii, tehnicienii maistri úi muncitorii să
folosească acelaúi limbaj.
1. NoĠiuni de arii úi volume
Aceste noĠiuni sunt de¿nite în STAS 4908/72.
Aria construcĠiilor A
c
este suprafaĠa secĠiunii transversale a clă dirii
delimitată de conturul exterior, măsurată deasupra soclului.
Aria catului (nivelului) A
c
se măsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de
la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circu laĠie, coridoarele
exterioare, scările de acces între caturi etc.
Aria de locuit A
loc
este suma suprafeĠelor secĠiunilor orizontale ale tuturor
încăperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevă zute pentru această
destinaĠie (ea nu se confundă cu aria locativă), măsurată între feĠele interioare
ale zidurilor.
Aria desfăúurată A
d
este suma ariilor tuturor caturilor.
Volumul catului V
c
este volumul obĠinut prin produsul dintre aria catului A
c

din care se scad balcoanele úi ariile deschise măsurate între feĠele superioare
ale pardoselii úi faĠa interioară a tavanului.
2. UnităĠi de măsura uzuale folosite în construcĠii conform standardelor
1 UnităĠi de măsură
Nr.
crt.
Mărimea
Uitatea
úi simbolul
Simbolul multiplilor
úi submultiplilor
zecimale
UnităĠi tolerate
care pot ¿
folosite
ObservaĠii
1 Lungime l Metru (m)
km (kilometru)
hm (hectometru)
m (metru)
dm (decimetru)
cm(centimetru)
mm(milimetru)
µ (micron)
2 Arie A sau S
Metru pătrat
[m
2
]
km
2
dm
2
cm
2

mm
2
Hectar [ha]
=10
4
m
2

Ar [a] = 10
2
m
2
3 Volum V
Metru cub
[m
3
]
dm
3
cm
3
mm
3
Hectolitru [Hl]
Litru [1]
Centilitru [cl]
Mililitru [mml]
4 Unghi plan Radian [rad]
Unghi drept
grad sexagezimal (...
o
)
grad centezimal (....
c
)
Tehnologia meseriei - 5
Nr.
crt.
Mărimea
Unitatea
úi simbolul
Simbolul multiplilor úi
submultiplilor
zecimale
UnităĠi tolerate
care pot ¿
folosite
ObservaĠii
5 Viteză v
Metru pe se-
cundă [m/s]
km/s
6 Masa m Kilogram [kg]
Mg (megagram)
g (gram)
mg (mlligram)
Tonă [t] = 10
3
kg.
M este fac-
tor de mul-
tiplicare egal
cu
1 000 000
7
Densitate
(masă
volumică) į
Kilogram pe
metru cub [kg/
m
3
]
Mg/m
3
kg/dm
3
g/cm
3
Tonă pe metru cub
[t/m
3
]
Kilogram pe
litru [kg/l]
Gram pe mililitru
[g/ml]
8 ForĠă F Newton [N]
MN (meganewton)
KN (kilonewton daN
(deca-newton)
N
Tonă fortă [tf] 9 806,50N
9 Presiune p
Newton pe
metru pătrat)
[N/m
2
]
daN/mm
2
daN/cm
2
N/cm
2
KN/m
2
kgf/cm
2;
kgf/m
2
9,80N/cm
2

9,80N/m
2
3. Ordinul de mărime exprimat prin pre¿xe:
M (mega) = 10
6
Da (deca) 10
1
m (mili) = 10
-3
K (kilo) = 10
3
d (deci) = 10
-1
µ (micro) = 10
-6
h (hecto) = 10
2
c (centi) = 10
-2
n (nano) = 10
-9
5. Litere greceúti utilizate:
A Į alfa E İ epsilon I i Iota N Ȗ niu
B ȕ beta Z ȟ zeta K k capa ɉ ɥ pi
Ƚ Ȗ gamma H Ș eta ȁ Ȝ lambda P ȡ ro
¨ į delta Ԧԧ teta M µ miu Ȉ IJ sigma
Ø ij ¿
4. Semne matematice:
+ plus (se adună cu)
> mai mare decât
- minus (mai puĠin cu)
’ in¿nit
x inmulĠit cu
Œ valoare absolută
: împărĠit cu
Ȉ suma de
= egal cu
II paralel
 diferit de
ŏ perpendicular pe
a identic egal cu
~ asemenea cu
< mai mic decât
AB segment de dreapta AB
” mai mic sau egal cu
AB arc de cerc
6 - Tehnologia meseriei
6. Notiuni de tolerante
In planurile de executie se prevad cote precise pentru ¿ecare element de
constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o
constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza
la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe
desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin
valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.
In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.
Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009-
70. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt:
ToleranĠele dimensionale pe planuri úi înscrierea conform indicaĠiilor. La
execuĠie se veri¿că dimensiunea efectivă executată găsită prin măsurare care
trebuie să ¿e între limitele admisibile tre cute în proiect.
ToleranĠele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a două elemente
destinate a ¿ îmbinate (asamblate) unul în altul. In această categorie intră
acoperirile cu beton ale armăturii, poziĠio narea lor în cofraj, îmbinarea
prefabricatelor, îmbinările elementelor metalice etc.
ToleranĠele de forma: toleranĠa de exactitate a unui pro¿l, exac titatea unei
suprafaĠe (grosimea úi geometria), rectilinitatea, planeitatea (distanĠa dintre
două planuri paralele în care este cuprinsă suprafaĠa considerată), paralelism,
înclinare, perpendicularitatea etc.)
ToleranĠele de poziĠie: poziĠia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,
alinieri, poziĠia a două suprafeĠe (poziĠia marginilor cofrajului, rândurilor de
armături etc).
ToleranĠele de asamblare care cuprind distanĠele dintre ele mente (rosturi),
axele de poziĠii etc.
7. Terminologie folosită la încercările materialelor de construcĠii
Materialele de construcĠii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete
trebuie să aibă anumite caracteristici de rezistenĠă conform STAS-urilor in
vigoare úi anume:
RezistenĠa — efort unitar — la întindere (R
t
= kgf/mm
2
) care reprezintă
forĠa exprimată în kilogram forĠă la care rezistă o secĠi une de un centimetru
pătrat din materialul respectiv supusă la întin dere.
RezistenĠa — efort unitar — la compresiune (R
c
= kgf/mm
2
) care reprezintă
forĠa exprimată în kilogram forĠă la care rezistă o secĠiune de un centimetru
pătrat din materialul respectiv (obiúnuit betonul) supus la compresiune (se
poate exprima úi în N/mm
2
).
Modulul de elasticitate (E = kgf/mm
2
) care arată cum variază rezistenĠele
de întindere úi compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea
corespunzătoare a materialului.
Tehnologia meseriei - 7
Alungirea (A = ...%) este alungirea unităĠilor de lungime din epruvetă,
exprimată în procente supuse la întindere sau compresi une.
RezistenĠa la rupere (R
m
= kgf/mm
2
) este efortul unitar ultim úi se
determină atât pentru întindere, cât úi pentru compresiune prin raportul dintre
forĠa maximă suportată de epruvetă úi aria secĠi unii R
m
^F^-.A.
Limita de curgere (R
e
= kgf/cm
2
) este efortul unitar de întin dere sau
compresiune la care curge materialul (când pentru prima oară în timpul încer-
cării materialul continuă sa se deformeze fără să crească forĠa). Se mai notează
úi cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibilă la aparatele de încercat
úi în consecinĠă se măsoară o anumită deformaĠie permanentă (0,2%).
Diagrama încercării la întindere (denumită úi tracĠiune) este reprezentarea
gra¿că a creúterii rezistenĠei la încercare (încărcare) în raport cu alungirea.
VariaĠia se reprezintă printr-o curbă (o linie dreaptă în zona elastică).
Fig.1. Diagrame efort-deformaĠie (alungire speci¿că) a oĠelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
8. Planuri (desene) folosite in constructii
Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre
proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele
desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt
apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati
(bene¿ciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic,
santier, lot, echipa de lucru).
Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se
executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine de¿nite, conform STAS
1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4,
A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m
2
, dimensiunile chenarului,
distanta intre chenar si margini, precum si latimea ¿siei de indosariere.
Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm.
Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de
baza.
In functie de continut, planurile se clasi¿ca astfel:
1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului
exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele
8 - Tehnologia meseriei
cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan
este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.
2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de
constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea
limitelor constructiei;
Planurile unei cladiri ¿gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:
1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului
si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un
plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea
camerelor, golurile ferestrelor si usilor);
2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal
constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea
camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea
respectiva etc.);
3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta
dintr-o sectiune prin fundatie;
4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat
turnate pe santier;
5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea
armaturii in lucrare;
6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza
armatura in lucrare;
7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.
se intocmesc de regula dupa reguli de desen speci¿ce, ele contin traseul
conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.;
Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale
constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.
Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
2.1. Proprietati generale ale materialelor
CerinĠele oĠelurilor pentru beton armat
Un oĠel pentru a ¿ utilizat ca armătură trebuie să îndeplinească obligatoriu
câteva calităĠi:
1) O limită de curgere ¿zică sau convenĠională garantată reprezentând ca
valoare maximum 85% din rezistenĠa de rupere;
2) O geometrie a suprafeĠei armăturii (pro¿l periodic realizat direct din
laminare), care să asigure o bună aderenĠă cu betonul, evitând concentratorii
de eforturi unitare úi având condiĠii bune pentru înnădirea prin sudare;
Tehnologia meseriei - 9
3) O plasticitate su¿cientă caracterizată printr-o mărime a alungirii la
rupere mai mare. Plas ticitatea asigură de asemenea tăierea uúoară la lungime
prin mijloa ce mecanice curente (stanĠe, foarfeci, etc.);
4) O tenacitate bună, caracterizată prin rezistenĠa la îndoire la rece pe
dornurile standardizate care permit pe lângă o îndreptare uúoară (fără a ¿ supus
la eforturi care să schimbe structura oĠelului) úi o fasonabilitate uúoară prin
tehnologiile introduse în prezent pe úantiere (îndreptare manuală sau îndreptare
la maúini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucrărilor);
5) O bună sudabilitate care să asigure sudarea barelor de oĠel-beton,
atât prin sudarea prin presiune (prin puncte úi cap la cap), cât úi la sudarea
prin topire (obiúnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate, pe úantier la
construcĠiile mono lite úi prefabricate, chiar úi în cazul unor temperaturi mai
scăzute (t = 5°C).
Betonul de asemenea trebuie să aibă caracteristici de rezistenĠă úi
plasticitate bune.
Procentul de armare ȝ se calculează cu formula:
A
f
= aria secĠiunii armăturii, în cm
2
;
A
b
= aria secĠiunii de beton, în cm
2
;
In mod obiúnuit procentele de armare variază de la 0,2 până la 2,5%. Dacă
cunoaútem procentul de armare se poate determina armă tura sau invers, la o
armătură dată se poate determina procentul de armare.
OğELURI PENTRU CONSTRUCğIILE DIN BETON ARMAT
TendinĠa actuală este de a se utiliza oĠeluri cu caracteristici de rezistenĠă
cât mai înalte pentru a se face economie de oĠel. Deoarece este cunoscut că
utilizînd un oĠel cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm
2
în loc de un oĠel cu
limita de curgere de 2 000 kgf/cm
2
se poate folosi teoretic până la jumătate din
cantitatea de oĠel.
Tipuri de oĠeluri din beton armat
Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizează:
1) Oteluri-beton laminat la cald cu pro¿l neted sau pro¿l periodic (STAS
438/1-79);
2) Sârma trasă pentru beton armat cu suprafaĠa netedă sau cu suprafaĠa
pro¿lată (STAS 438/2-74);
3) Sârma moale de legat (STAS 889-76);
4) Bi-oĠelul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4.
II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de ConstrucĠii Montaj -Bucureúti);
5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase
sudate pentru armarea betonului).
10 - Tehnologia meseriei
Domeniile de utilizare a oĠelurilor pentru beton armat
Prin domenii de utilizare se înĠelege destinaĠia armăturilor în funcĠie de
tipul elementului de armare úi de rolul armăturii în element.
Simbolurile folosite pentru mărci sunt următoarele:
OB înseamnă: oĠel (O) — beton (B).
PC înseamnă: oĠel pro¿l periodic (P) laminat la cald (C),
STNB înseamnă: sârma (S), trasă (T), netedă (N) pentru beton (B).
8TPB înseamnă: sârma(S), trasă (T), pro¿lată (P) pentru beton(B).
STB înseamnă: sârma (S), trasă (T), recoaptă (B) care devine moale prin
încălzire (recoacere).
Bi-oĠelul (sau Bi—) înseamnă oĠel-beton realizat din două sârme care se
sudează sub forma de scăriĠă.
La plase sudate simbolurile au următoarea semni¿caĠie (conform
catalogului I.G.S.C. + M.I.M.):
G = plase sudate tipizate „de uz general”,
L = plase sudate tipizate „de listă”;
N = plase sudate „normalizate” ;
Q = plase sudate cu ochiuri pătrate;
R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare.
Cifrele care însoĠesc simbolurile reprezintă:
1) La oĠelurile-beton laminate la cald rezistenĠa de rupere, în kgf/mm
2
.
2) La bi-oĠel diametrul barei, în zecimi de milimetru.
3) La plase sudate aria secĠiunii barelor longitudinale, în mm
2/
m.
Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de oĠeluri.
OĠeluri-beton laminate la cald
Livrarea oĠelurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS
438/1-79 OĠel-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile
de utilizare. Se constată că sunt două categorii de oĠeluri;
1) OĠeluri la care nu se garantează caracteristicile mecanice úi anume
oĠelul OB 00 úi care se admite laminarea lui în bare numai până la 12 mm,
¿ind destinat armăturilor constructive care se precizează prin proiect.
2) OĠeluri la care se garantează caracteristicile mecanice úi anume oĠelul
OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate armăturilor la rezistenĠă (cu
excepĠia oĠelului PC 90) care se folosesc úi ca armătură pretensionată pentru
armarea anumitor elemente din beton precomprimat.
Notarea oĠelurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul
notat cu simbolul Ø tipul de oĠel-beton conform tabelu lui II. 1 úi explicaĠiilor
úi numărului standardului. Astfel: OĠel-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79;
oĠel-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.
Tehnologia meseriei - 11
Din punct de vedere al compoziĠiei chimice, oĠelurile-beton se clasi¿că în:
• oteluri-carbon obiúnuit: OB 37;
• oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90.
OĠelurile-carbon obiúnuite sunt oĠeluri moi uúor fasonabile, cu o bună
sudabilitate care au un conĠinut redus de carbon úi nu au ele mente de aliere.
OĠelurile slab aliate sunt oĠeluri semidure, cu grad de fasonabilitate
mediu, sudabil cu anumiĠi electrozi úi in limitele anumitor para metri; sunt slab
aliate cu mangan úi siliciu care le conferă o rezistenĠă mai ridicată, dar úi o
plasticitate mai redusă având o alungire la rupere mai mică.
Caracteristicile mecanice ale oĠelurilor laminate la cald, livrate conform
STAS 438/1-79 încercarea la tracĠiune pentru determinarea caracteristicilor
meca nice, se efectuează pe epruvete de § 500 mm, tăiate din bare sau din
colaci.
Aspectul diagramei rezistenĠa R — alungirea speci¿că İ sau deformaĠie
este arătat în ¿g.1, din care se constată că faĠă de oĠelul OB 37 care are o limită
de curgere marcată printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare,
oĠelurile tip PC au numai limita de curgere convenĠională R
p0,2
úi alungiri la
rupere cu atât mai mici, cu cât rezis tenĠele de rupere sunt mai ridicate. Din
analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constată că limita de curgere úi
alungirea la rupere variază pe grupe de diametre.
OĠeluri-beton pentru beton armat
Tipul
de oĠel
(marca)
Modul de
elaborare
Pro¿lul
PrescripĠia după
care se livrează
Sortimentul
(diametre)
Domeniul de
utilizare
OB 00
Laminat la
cald
Neted STAS 438/1-79 12 mm
Elemente de
construcĠie
secundare
OB 37
Neted 6-40 mm
Elemente de
rezistenĠă din beton
armat
6—40 mm
PC 52 Pro¿l periodic
PC 60 6—40 mm
PC 90 10-28 mm
Beton
precomprimat
STNB
Sârmă trasă
(tare)
Netedă STAS 438/2-79 3—10 mm
Pentru etrieri, plase
úi carca se sudate
STPB Pro¿lată 3—10 mm
Bi-oĠelul
Sină sudată
cu scăriĠă
Constant
N.I.I nr. 1979/4.
II.1973
Bl-31 BI-69
Armare de silo zuri
úi alte ele mente
Plase
sudate
Sârme nete-
de sudate in
plase
Plase sudate
Catalog
I.G.S.C.+M.I.M.
3-10 m plase
tip G,L, N,
Q. R
Elemente plane
monolite úi
prefabricate
12 - Tehnologia meseriei
Caracteristicile mecanice ale oĠelurilor beton
Tipul
oĠelul
beton
Diametrul
nominal
d
[mm]
Incercarea la tracĠiune
Incercarea de indoire
la rece
Limita decurgere
R
c
sau R
p0,2
[N/mm
2
sau
kgf/mm
2
]
RezistenĠa de
rupere Rm
[N/mm
1
sau
kgf/mm”]
minima
Alun-
girea
minima
[%]
Unghiul de
indoire
Į
Diametrul
dornului
D
OB 37
6-12
14-40
255 (26)
2
235 (24)
360
l
(37)
25 180° 0,5 d
3)
PC 52
6-14
16-28
32-40
peste 40
360 (36)
340 (35)
330 (34)
320 (33)
4)
510
(52)
20 180° 3 d
PC-60 6-40 430 (42) 590, (60) 16 180° 3 d
PC 90 10-28 590 (60) 890, (90) 8 90° 5 d
ObservaĠii:
1
) Depăúirea limitei maxime prescrise pentru rezistenĠa la rupere R
m
nu
constituie motiv de refuz, dacă toate celelalte caracteristici ¿zico-mecanice
prescrise sunt inde plinite.
2
) La oĠelurile la care limita de curgere aparentă R
c
nu este evidenĠiată la
încercarea la tracĠiune, se determină limita de curgere convenĠională (tehnică)
R
p0.2
conform STAS 200-75 úi STAS 6605-79.
3
) La oĠelul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul
dornului să ¿e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece.
4
) Caracteristicile mecanice ale oĠelului PC 52>40d se stabilesc prin
contract.
La diametrele mici datorită întăririi oĠelului (ecruisării) prin tre cerea
succesivă prin laminor, limita de curgere este mai ridicată, in schimb se
micúorează alungirea la rupere.
După cum se vede în tabelul anterior, rezistenĠele sunt date atât în sistemul
internaĠional (SI) de unităĠi adică în Newton pe mm
2
sim bolizată în N/mm
2
,
cât úi în kilograme forĠă pe mm
2
simbolizate în kgf/mm
2
. Alungirea la rupere
se măsoară pe o porĠiune egală marcată cu de 5 ori diametrul barei care se
încearcă, simbolizată cu A
5
, în%.
2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane
OĠelul-beton-neted OB 37
OĠelul beton cu pro¿l periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare
bună (aderenĠă) cu betonul, corespunzătoare forĠei mai ridicate pe care o
Tehnologia meseriei - 13
poate suporta, ¿ecare bară, oĠelul este pre văzut cu nervuri longitudinale úi
transversale elicoidale. AderenĠa cu betonul în acest caz se realizează pe lângă
încleierea pastei de ciment de barele de oĠel-beton úi prin încleútarea betonului
în nervurile transversale úi chiar prin frecarea suprafeĠei barei de beton în
ultima instanĠă. OĠelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diametral
opuse úi nervuri elicoidale situate la distanĠe egale, înclinate cu 55—65° faĠă
de nervurile longitudinale.
Fig.1. Diagrame efort-deformaĠie (alungire speci¿că) a oĠelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
Nervurile elicoidale au înălĠimea maximă la mijlocul lungimii lor, înălĠimea
acestora scăzând pe măsură ce se apropie de nervura longitudinală. Nervurile
sunt decalate unele faĠă de altele.
Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit după tipul de
oĠel. Astfel:
1) Cu nervurile dispuse in aceeaúi direcĠie pe ambele jumătăĠi ale
pro¿lului (¿g.2) úi separate de nervurile longitudinale pentru oĠe lul
PC 52.
2) Cu nervurile dispuse in direcĠii contrare pe cele două jumătăĠi ale
pro¿lului (sistem brăduleĠ) úi separate de nervurile longitudinale
(¿g.3) pentru oĠelul PC 60 úi PC 90.
Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent úi dacă se
măsoară cu úublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru
mult mai mare úi poate duce în eroare pe ¿erarul betonist la alegerea
diametrului oĠelului, dacă nu compară valoarea măsurată cu valoarea de pe
coloana tabelului coresunzătoare diametrului respectiv, adică pe diametrul
total al inimii úi nervurii lon gitudinale, dacă măsurarea s-a făcut incluzând
nervurile úi pe coloana diametrului inimii d
i
dacă s-a măsurat diamtrul inimii
excluzând ner vurile.
14 - Tehnologia meseriei
Dimensiunile úi abaterile limită ale oĠelului beton neted
Diametrul
nominal
d
[mm]
Abaterea
limita
[mm]
Aria secĠiunii
nominala
[cm
2
]
Perimetrul corespunzător
diametrului nominal
[cm]
Masa corespunzătoare
diametrului nominal
[kg/m]
6
7
8
±0,3
0,283
0,385
0,503
1,88
2,20
2,51
0,222
0,302
0,395
10
12
14
16
18
20
+0,3
-0,5
0,785
1,130
1.540
2,010
2,540
3,140
3,14
3.77
4,40
5,05
5,65
6,28
0,617
0,888
1,210
1,580
1,990
2,470
22
25
28
32
+0,5
-0,8
3,800
4,910
6,160
8,040
6,91
7,85
8,80
10,10
2,980
3,850
4,840
6,310
36
40
± 0,8
10,200
12,600
11,30
12,60
7,990
9,860
ObservaĠie: Ovalizarea barelor (diferenĠa dintre două diametre
perpendiculare, măsurate in aceeaúi secĠiune) nu trebuie să depăúească
abaterile limită pentru diametre.
Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 úi PC 90
Diametrul (mm) Dimensiunile nervurilor [mm]
DistanĠa
între
nervurile
elicoidale,
In lungul
barei
[mm]
Raza de
racordare
r
[mm]
Aria
secĠiunii
nominale
[cm’]
Masa
cores
punzăt.
diam.
nominal
[kg/m]
Inimii
Total al
inimii úi
nervurii
longi-
tudinale
ÎnălĠimea
nervurilor
Grosimea
nervurilor
No
mi
nal
d
d
1
Abateri
limită
h si h
1
Abateri
limită
h
Longi-
tudinal
1
Elico
idal
h
6 5,75 6,75 0,50 + 0,50 1,00 0,50 5 0.75 0,283 0,222
7 6,75 7,75 0,50 - 0,25 1,00 0,50 5 0.75 0.385 0,302
8 7,50
+0,30
-0,50
9,00 0,75 1,25 0,75 5 1.10 0,503 0,395
10 9,30 11,30 1,00 1,50 1,90 7 1.50 0,785 0,617
12 11,00 13,50 1,25 3,00 1,00 7 1.90 1,130 0,888
14 13,00 15,50 1,25 2,00 1,00 7 1,90 1,540 1,210
16 15,00 18,00 1,50 + 1,00 2,00 1,00 8 2,20 2,010 1,580
18 17,00 20,00 1,50 - 0,50 2,00 1,50 8 2,20 2,540 1,990
20 19,00 +0,40 22,00 1,50 2,00 1,50 8 2,20 3,140 2,460
22 21.00 -0,50 24,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 3,800 2,980
25 24,00 27,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 4,910 3,850
28 26,50 30,50 2,00 2,50 1,50 9 3.00 6,160 4,840
32 30,50 +0,40 34,50 2,00 + 1,50 3,00 2,00 10 3,00 8,040 6,310
36 34,50 -0,75 39.50 2,50 - 0,75 3.00 2,00 12 3,50 10.200 7,990
40 38,50 43,50 2,50 3,00 2,00 12 3,50 12,600 9,870
Tehnologia meseriei - 15
Observatii
1
) OĠelurile-beton cu diametrul de 6 úi 7 mm pot avea nervurile intersectate
cu cele longitudinale.
2
) OĠelurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la înĠelegere
intre producător úi bene¿ciar.
Livrarea oĠelului-beton, laminat la cald. OĠelul-beton laminat la cald
OB 37 úi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci, conform tabelului.
Modul de livrare a oĠelurilor beton
Tipul
oĠelul-beton
Diametrul [mm] Modul de livrare
OB 37
6-12
Peste 12
In colaci
In legături de bare
PC 52
PC 60
PC 90
6-8
10-12
Peste 12
In colaci sau in legături de bare drepte
sau îndoite
In legături de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire
de minimum 30 d. La înĠelegerea între bene¿ciar úi
producător se poate livra în colaci
în legături de bare drepte
Colacii de oĠel-beton au greutatea de 40—600 kg, se livrează legate în
minimum 3 locuri.
Fig. 3. OĠel PC 60 úl PC 90
Fig. 2. OĠel PC 52
16 - Tehnologia meseriei
Barele se livrează în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20
mm úi în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici.
OĠelurile se livrează în loturi de 40—60 t alcătuite din oĠeluri lami nate în
acelaúi scbimb, din aceeaúi úarjă (de oĠel elaborat), acelaúi tip de oĠel-beton úi
cu diametre care nu variază mai mult de 3 mm.
Loturile vor sosi în încărcături de maximum 5 t. De regulă se vor livra
încărcături de 2,5 t.
Unitatea de încărcătură va ¿ prevăzută cu trei legături de solida rizare din
oĠel-beton úi două legături de manevră cu ochet la partea superioară pentru
agăĠarea la mijloacele de manipulare. Manipularea în úantier úi în ateliere se
va face cu mijloace mecanizate.
Marcarea oĠelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oĠelul OB 37,
se va face cu vopsea de culoare albă. Colacii vor ¿ vopsiĠi în două puncte
diametrul opuse pe toată suprafaĠa exterioară. ObligaĠia uzinelor este de a se
marca oĠelul cu vopsea rezistentă la intemperii, care să nu micúoreze aderenĠa
oĠelului cu betonul.
Veri¿cări ale calităĠii oĠelurilor-beton laminate la cald. Pe úantier se
fac următoarele veri¿cări:
1) Se veri¿că dacă lotul de oĠel-beton este însoĠit de Declaratia de
conformitate.
2) Se veri¿că dimensiunile úi pro¿lul.
3) Se veri¿că aspectul (calitatea suprafeĠei).
4) Se face proba de îndoire la banc.
5) Proba de tracĠiune se face prin trimiterea de probe la un labora tor
(cu toate datele existente pe certi¿catul de calitate al uzinei) úi indi-
carea diametrului barelor, numele úantierului, lotului de construcĠie úi
a obiectului în care se va introduce oĠelul.
Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie să conĠină caracte-
risticile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile găsite de uzină
la încercările făcute. In certi¿catul de calitate sunt trecute conform STAS:
marca de fabrică, denumirea uzinei producătoare, denumirea bene¿ciarului,
data fabricaĠiei, produsul conform STAS, tipul oĠelului-beton úi dimensiunea,
numărul comenzii, masa, numărul avizului de expediĠie, con¿rmarea de
producător a calităĠii (semnătura C.T.C. cu útampilă).
Veri¿carea dimensiunilor úi pro¿lului se face cu úublerul pe mini mum doi
colaci sau legături de bare a pro¿lului (diametrul inimii, înălĠimea nervurilor,
distanĠa între nervuri) úi se compară cu valorile din tabel pentru oĠelul OB 37
úi PC.
Pentru veri¿cări sistematice ale dimensiunilor se procedează conform STAS
6605—79 care precizează: diametrul se măsoară în 3 secĠiuni transversale situate
la pătrimile epruvetei úi perpendiculare pe axa ei. Măsurarea diametrului în
Tehnologia meseriei - 17
¿ecare loc se face pe două direcĠii perpendiculare, valoarea căutată ¿ind media
aritmetică a acestor 6 măsurări. Nervurile periodice se măsoară pe 5 nervuri
consecutive aúezate pe aceeaúi parte úi se repetă pe partea opusă. DistanĠa dintre
nervuri se măsoară pe o direcĠie perpendiculară pe axa epruvetei. Nervurile se
măsoară cu úublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici
(d<30 mm) úi cu precizia de 0,05 mm la restul diametrelor.
Aria secĠiunii iniĠiale - efective - a epruvetelor se determină pe baza
mediilor măsurătorilor. La oĠelul cu pro¿l periodic se poate determina prin
măsurare adăugând la aria inimii -corespunzătoare diametrului măsurat - aria
secĠiunilor măsurate ale nervurilor din sec Ġiunea de rupere considerate în mod
convenĠional ca dreptunghiuri. De asemenea se poate determina aria secĠiunii
transversale prin cântărire.
Veri¿carea aspectului (calitatea suprafeĠei). Pe suprafaĠa barei se admite
un strat subĠire de oxizi (rugină), cu condiĠia ca reducerea dimensiunilor sec-
Ġiunii barei, după îndepărtarea stratului de oxizi, să nu depăúească abaterea
limită la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit următoarele defecte
locale ale suprafeĠei: denivelări, zgârieturi rotunjite, striuri sau asperităĠi cu
condiĠia ca abaterea limită prevă zută pentru pro¿lul úi diametrul respectiv să
nu ¿e depăúită. Proba de îndoire simi lară cu cea prevăzută în STAS 777 - 73.
CondiĠia este ca diametrul dornului D pe care se face îndoirea úi unghiul
de îndoire Į (¿g. 4) să corespundă cu valorile prevăzute în tabel. Unghiul de
îndo ire Į de 180° se realizează făcând îndoirea până când cele două ramuri
ale barelor ajung paralele (oĠelurile OB 37 úi PC 52), iar unghiul de 90°
când prelungirile celor două ramuri fac un unghi de 90°. Proba de îndoire se
consideră satisfăcă toare dacă după efectuarea ei nu apare nici o crăpătură sau
¿sură pe faĠa exterioară curbată.
Incercarea la tracĠiune se face pentru determinarea rezistenĠei de rupere
R
m
, li mitei de curgere R
c
sau R
p0,2
úi alungirii la rupere A
5
. Această probă se face
unde nu există ceriti¿cat de calitate sau există dubii asupra calităĠii oĠelului úi
la livrări importate. In cazul execuĠiei prefabricatelor în serie încercarea la
tracĠiune este obligatorie.
Modul de efectuare a încercării se face conform STAS 200-75 úi STAS
6605-79.
Analiza chimică. Pentru oĠeluri care vor ¿ sudate
cu procedee speciale, la lucrări de mare importanĠă se
fac la laboratoare úi probe de analiză a conĠinutului de
carbon, mangan, siliciu, sulf úi fosfor.
Interpretarea rezultatelor. Necorespondentele cu
standardul for mează obiectul declasării oĠelurilor,
nefolosirii lui, schimbării des tinaĠiei sau înapoierii
uzinei producătoare. În această situaĠie hotărârile le ia
úeful de úantier care va trata problema în conformitate
cu prevederile legale.
Fig. 4. Indoirea otelului
beton pe santier
18 - Tehnologia meseriei
Fierarul betonist răspunde de calitatea lucrării pe care o execută úi trebuie
să refuze utilizarea de oĠeluri care nu corespund standar dului sau nu au aceeaúi
calitate cu cea prevăzută în proiect.
Sârmă trasă pentru beton armat
Pentru beton armat se livrează conform STAS 438/2 — 74 „Sârma trasă
pentru beton armat” în două calităĠi: • cu suprafaĠa netedă (STNB); • cu
suprafaĠa pro¿lată (STPB).
Sârmele trase poartă această denumire deoarece se obĠin din bare netede de
oĠel-beton rotund cu conĠinut redus de carbon (oĠeluri moi) care apoi sunt trase
sau tre¿late adică sunt trecute printr-o ¿lieră (ori¿ciu calibrat) úi obligate să-
úi micúoreze secĠiunea transversală datorită efortului de tracĠiune din sârmă.
OperaĠia se face la rece.
Prin tre¿lări succesive prin ori¿cii din ce în ce mai mici se ajunge la
diametre de sârme foarte subĠiri úi cu rezistenĠe foarte ridicate rezultate din
orientarea cristalelor de metal. Reducerea de diametru se numeúte úi reducerea
de secĠiune A care se exprimă în procente din secĠiunea iniĠială, putând ¿ de
12 -70%.
Reducerea de secĠiune se calculează cu formula:
Sârma se tre¿lează din următoarele mărci de oĠeluri: OL 34; OL 37 úi OL
42, livrate conform STAS 500/2 — 78.
Notarea se face indicând tipul oĠelului: sârma trasă (ST), pro¿lul neted
(N) sau pro¿lat (P) úi destinaĠia pentru armarea betonului (B), completat cu
diametrul, simbolizat prin simbolul Ø (se citeúte „¿”), valoarea diametrului, în
mm úi numărul standardului. Astfel:
- STNB - 03 - STAS 438/2-79 (înseamnă sârma trasă netedă cu diametrul
de 3 mm);
- STPB - 0 4 - STAS 438/2-79 (înseamnă sârma trasă pro¿lată cu diametrul
de 4 mm).
Caracteristicile mecanice ale sârmei trase pentru beton armat
ObservaĠii:
*) Sârmele cu diametrul mal mare de 6 mm se încearcă úi la îndoiri
alternate, pe dorn cu raza de 10 mm, trebuind să reziste la minimum 4 indoiri
alternate fără să prezinte ¿suri vizibile cu ochiul liber.
Tehnologia meseriei - 19
Din analiza caracteristicilor mecanice se constată:
1) Sârma trasă are limita de curgere convenĠională
2) Alungirea la rupere cu toate că se măsoară pe o bază mai mare de 10
ori diametru (I.
l0
) este mai mică decât la celelalte oĠeluri.
3) Caracteristicile mecanice sunt date pe grupe de diametre, ¿ind mai
ridicate la grupele mici.
4) Diametrele mai mari (8—10 mm) sunt supuse probei de îndoiri, iar
diametrele mici probei de îndoire alternată.
Dimensiunile sârmelor trase
Modul de livrare a sârmei trase. Sârma se livrează în colaci. Fiecare
colac este legat cu sârmă moale în 4 locuri. Loturile de sârmă au masa sau
greutatea de 7—10 t (după grupele de diametre).
Dimensiunile úi abaterile la dimensiuni
Diametrul sârmei d
[mm]
Abaterea
limita
[mm]
Aria secĠiunii
[cm>]
Perimetrul cores punzător
diametrului sârmei
[cm]
Masa
informativă
[kg/m]
3,00 0,071 0,94 0,055
3,55 0,099 1,11 0,078
4,00 ±0.1 0,126 1,26 0,089
4.50 0.159 1,41 0,125
5,00 0.196 1,57 0,154
5,60 0,246 1,76 0,193
6,00 0,283 1,88 0,222
7,10 0.396 2.23 0,311
8,00 ± 0,15 0,503 2,51 0,395
9,00 0,636 2,83 0,499
10,00 0,785 3.14 0,617
20 - Tehnologia meseriei
Modul de livrare al sârmei trase
Diametrul sârmei [mm]
Diametral interior al
cola cului [mm]
Masa colacului
ObiúnuiĠi Reduúi
[kg]
Cel mult 3.55
4,00 si peste 4.00
250- 650
400-1 000
21-100 26-
150
5-20
10-25
Veri¿carea calităĠii. Veri¿carea calităĠii se face în mod similar cu cea a
oĠelurilor laminate la cald. Pentru încercări se iau probe de la 0,50 m de la
capătul colacului.
Sârmă moale de legat
Barele fasonate pentru a realiza armătura propriu-zisă se leagă cu sârmă
moale pentru a forma plase legate sau carcase legate. Legarea are ca scop de a
asigura poziĠionarea corectă a armă turii spaĠiale. La plasele úi carcasele sudate
legarea este înlocuită cu sudură.
Pentru legare se foloseúte sârmă moale neagră (recoaptă) denu mită pe
úantiere úi sârmă arsă, tre¿lată din oĠeluri moi cu conĠinut redus de carbon OL
34 si care dupa tre¿lare este incalzita intr-un cuptor până la inrosire.
Plasele sudate uzinate
Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de
otel (sârme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta
electrica in punctele de incrucisare.
Prin lot se înĠelege (circa 10 tf) plase sudate fabricate pe aceeaúi instalaĠie
(maúina de sudat) care are acelaúi reglaj al parame trilor geometrici (dimensiuni
ale ochiurilor plasei, capetelor, lungimii úi lăĠimii, diametrul sârmelor) úi
electrici (presiune, curent, timp de sudare), etc.
Plasele în rulouri trebuie să aibă diametrul de rulare conform prevederilor.
După derulare plasa trebuie să rămână dreaptă úi să se înscrie într-un dreptunghi
perfect.
Veri¿carea calităĠii plaselor sudate uzinate
Pe úantier se fac următoarele veri¿cări:
1) Se veri¿că dacă lotul este însoĠit de declaratie de conformitate
2) Se veri¿că parametrii conform comenzii;
3) Se veri¿că aspectul;
4) Problele mecanice (încercarea de tracĠiune a sârmelor) úi cali tatea
nodurilor sudate (rezistentă la forfecare a nodului sudat) se veri¿că
prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate.
Caracteristicile mecanice trebuie să corespundă valorilor trecute în tabel.
Probele pentru încercări se recoltează din porĠiunile de panouri decupate
pentru goluri.
Tehnologia meseriei - 21
Veri¿carea parametrilor panourilor se face prin compararea va lorilor
măsurate cu datele din catalog. Perpendicularitatea între barele longitudinale
úi transversale este garantată prin limitarea ipotenuzei triunghiului cu catetele
de 1,60 m úi 1,20 m la valoarea ipotenuzei de 2,00 m cu o abatere de +3%.
La nodurile nesudate se admite: 3% din totalul nodurilor unei plase: 10
% din nodurile barelor extreme úi 50 % din numărul nodu rilor unei bare cu
condiĠia respectării prevederilor anterioare.
Se admite un strat subĠire de rugină cu condiĠia ca după înlăturare, sârmele
să se încadreze în abaterile dimensionale maxime din tabel.
Ca defecte locale se admit: denivelări, strivire sau asperităĠi, de asemenea
cu condiĠia ca abaterile limită să se înscrie în valorile din tabel. Veri¿carea
aspectului se face cu ochiul liber. Veri¿carea dimensiunilor se face cu ruleta
pentru lungime úi lăĠime úi cu micrometrul pentru diametrele barelor.
DistanĠa dintre barele transversale extreme se măsoară pe ba rele de
margine ale panoului.
Incercările mecanice, respectiv rezistenĠa la tracĠiune R
m
, limita de curgere
[R
c
, R
P0,2
úi alungirea A
l0
se determină conform STAS 200-75 úi STAS 6605-
79, pe epruvete având forma din ¿g. 5.
Veri¿carea calităĠii sudurii nodurilor se face prin determinarea forĠei de
forfecare a nodului.
Valorile admisibile pentru forĠa de forfecare
P
f
se dau în tabel.
Determinarea se face pe epruvete încercate
cu ajutorul unor bacuri speciale, astfel ca un bac
să tragă de bara transver sală úi celălalt de bara
longitudinală.
Comanda. Plasele tipizate se comandă („de
uz general”, „de listă normalizate” úi „speciale
tipizate”) prin speci¿carea indicativului
menĠionat în tabele cu plase din catalogul uzinei,
în care se trece numărul de bucăĠi.
Transportul úi depozitarea oĠelurilor-beton
OĠeluri în bare úi colaci. Transport—depozitare. OĠelurile pentru beton
armat se livrează sub formă de bare, colaci, panouri de plase sudate úi plase
sudate în rulouri.
In ultimul timp există o preocupare de a se mecaniza opera Ġiile de transport
úi manipulare, de a se tipiza dispozitivele úi accesoriile de prindere.
Problemele de mecanizare care se pun, sunt următoarele: • for marea úi
compunerea lotului unitar de manipulare; • descărcarea din mijloacele de
transport de cale ferată la depozitele centrale úi în cărcarea în mijloacele auto;
Fig. 5. Epruveta de tractiune
sudata in cruce
22 - Tehnologia meseriei
• manipulări în atelierele centrale de prelucrare a armăturilor; • dispozitivele;
• accesoriile úi mijloacele necesare; • depozitarea.
1) Formarea úi compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare
de manipulare pentru oĠelul-beton în bare sunt de regulă, de 1,00 t sau de 2,50
t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipulărilor, loturile unitare
se grupează până la 4 unităĠi în funcĠie de greutatea unitară a lotului úi de
capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizează
cu cinci legături de oĠel-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei legături de
solidarizare la capete úi centru úi două legături de manevră cu bucle de apucare
de trei ¿re.
Loturile unitare de manipulare pentru oĠelul-beton în colaci cuprind colaci
a căror greutate totală nu depăúeúte circa 2,80 t.
2) Descărcarea din vagoane în depozite centrale úi încărcarea în mijloace
auto. Descărcarea se face de regulă cu o macara de 5 tf (¿g.6). Ordinea
operaĠiilor este: • se aduce mijlocul de descărcare în dreptul vagonului; •
se agaĠă dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se agaĠă cârligele
dispozitivului de legătură de mane vră ale loturilor unitare; se prind simultan
două loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridică loturile unitare úi se aúează
în depo zit, pe tipuri úi diametre, după care se eliberează dispozitivul; • se
preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, până la 4 loturi
unitare (reformate úi relegate); • se aúează loturile unitare pe peridoc.
3) Manipulările în ateliere centrale de prelucrare a armăturilor a oĠelului-
beton în colaci. În ateliere pentru manipulări se pot folosi macarale turn,
autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea operaĠi ilor este: • se opreúte
mijlocul de transport úi raza macaralei turn; • se agaĠă în cârligul macaralei
dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului
prin lotul unitar, format dintr-un număr de colaci úi greutate maximă, de 2,80
tf; • se ridică lotul unitar úi se aúează în dispozitivul de rezervă pe tipuri úi
diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv úi se extrage manual
din lotul unitar după care se ridică cârligul macaralei pentru un nou ciclu; •
se preiau pe rând din depozitul de rezervă loturile unitare, ca mai înainte úi se
aúază lângă vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac úi se transportă
pe vîrtej lăsându-l să se aúeze orizontal cu ghidare manuală; • se desprinde
un ochet al cablului din cârligul macaralei úi se extrage cablul din colac cu
ajutorul macaralei.
4) OĠelul-beton în colaci transcontainerizat. De regulă, prin terme nul
container se înĠelege un recipient în care se depozitează mărfuri, de la uzină
la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele ¿ind obiecte de inventar
care se folosesc continuu. Prin noĠiunea de transcontainerizare se înĠelege
transportul cu ajutorul containerelor. În cazul oĠelului-beton se preconizează
utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platformă pe care se
aúează colacii formaĠi în unităĠi (de circa 5 colaci).
Tehnologia meseriei - 23
La destinaĠie se transbordează transcontainerul — paletă pe semi remorcă
specială cu care se efectuează transportul rutier până la de pozitele de rezervă
ale atelierelor centrale.
5) Mijloace de transport, manipulare úi descărcare. Pentru ope raĠiile de
descărcare — încărcare se folosesc macarale turn cu capa citatea de ridicare
mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) úi autotractor cu peridoc
de 10 tf (100 kN). În incinta depozi telor se folosesc de asemenea macarale
portal.
OperaĠiile succesive sunt: • se opreúte vagonul portcontainer în raza
macaralei portal; • se roteúte pe partea de încărcare transcontainerului; • se
preia lotul unitar din depozit úi se aúază în trans container.
6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizează
dispozitive de prindere
7) Depozitarea oĠelului-beton în bare úi colaci. OĠelul-beton în bare úi
colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lungă durată se
face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, Ġeava veche, lemn, rotund din
foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit
úi platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele
se separă prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la
distanĠe mici pentru ca barele prin încovoiere să nu atingă pământul. Pe înălĠime
se separă barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (¿g. 9).
Stivuirea se face pe diametre úi calităĠi de oĠel; colacii se stivuiesc după
aceleaúi reguli, dar reazemele trebuie să ¿e numai din elemente plate (dulapi,
grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face
úi fără reazeme. Colacii constituiĠi în loturi unitare legate se pot stivui prin
suprapunere.
Pentru depozitarea de lungă durată (1 an) stivele se protejează contra
intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de masă plastică etc., care se
¿xează cu dulapi, scânduri vechi etc.
OperaĠii pentru manipulare transport úi depozitare oĠel-beton in bare
- Se aduce mijlocul de descarcare in dreptul vagonului.
- Se agaĠă dispozitivul de prindere in cârligul macaralei.
- Se agaĠă cârligele dispozitivului de le găturile de manevra ale loturilor
unitare; se prind simultan doua loturi de 2.5 tf sau patru de 1 tf.
- Se ridică loturile unitare si se aúează in depozit, pe tipuri úi diametre,
după care se eliberează dispozitivul
- Se preiau din depozit, cu ajutorul dispo zitivului, până la 4 loturi unitare.
- În funcĠie de necesităĠile atelierului de prelucrare se pot forma loturi
unita re adecvate, în cantităĠile úi diametrele indicate prin comandă, in
acest caz se fac prin răsucire 5 legături: două de manevră, situate la câte
2,5 m de la capete, din 3Ø 5-6mm cu bucle de agatare si trei de solidari-
zare din 1 Ø 5-6mm.
- Se aúează loturile unitare pe peridoc.
24 - Tehnologia meseriei
OperaĠii pentru manipulare, transport úi depozitare otel-beton in
colaci
- Se opreúte mijlocul de trans port in raza macaralei (turn).
- Se agata cu ajutorul cârligului macardei dispozitivul de prindere.
- Se introduce cu ajutorul cangii cablul dispozitivului prin lotul unitar.
- Se ridica lotul unitar si se aseaza in depozitul de rezer va pe tipuri úi
diametre.
- Se desprinde un ochet al ca blului din dispozitiv úi se extrage manual
din lotul uni tar, după care se rdica cârligul macaralei pentru un nou
ciclu.
- Se preiau pe rând din depozi tul de rezerva, loturile unitare, úi se aseaza
lângă vârtejuri.
- Se dezmembreaza lotul unitar prin tăierea benzilor de ote cu foarfecă
pentru tabla.
- Se trece cablul scurt prin câte un colac si se transpor ta pe vârtej,
lasându-l sa se aúeze orizontal cu ghidare manuala.
- Se desprinde un ochet al cablului din cârligul maca ralei úi se extrage
cablul din colac cu ajutorul ma caralei.
- In cazul in care vârtejurile nu intra in raza de actiune a macaralei, colacii
se pot manipula cu motostivuitorul. FormaĠia de lucru: 2 muncitori.
Fig. 6. Operatii pentru manipulare trasport si
depozitare otel-beton in bare.
Fig. 7. OperaĠii pentru manipulare, transport úi depozitare otel-beton in colaci,
transcontainerizat.
Tehnologia meseriei - 25
OĠelul păstrat mai mult timp poate ¿ protejat provizoriu cu praf de ciment,
care se îndepărtează la punerea în operă prin útergere. OĠelul-beton poate să
aibă un strat subĠire de rugină, chiar ade rentă. Nu se admite ca rugina să reducă
din secĠiunea barelor.
Plase sudate. Transport-depozitare. Transportul plaselor se face cu
mijloace auto sau în vagoane de cale ferată. Plasele se organizează din uzină,
în unităĠi de încărcătură (pachete) cu greutatea de circa 2,50 tf, prevăzută cu 4
la 6 legături (úufe) de care se agaĠă dispozitivele de manipulare. UnităĠile de
încărcătură se fac de regulă din acelaúi tip de plasă sau din plase diferite legate
în sub pachete.
Descărcarea úi depozitarea plaselor de pe mijlocul de transport cu macaraua
se va face cu grijă (¿gurile 10 úi 11)
Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea
plaselor sudate:
a) pentru incărcări-descărcări úi
ridicare in poziĠie orizontali;
b) pentru ridicare în poziĠie verticala.
Fig. 9. Stive pentru bare de oĠel-beton.
Fig. 10. Descărcarea in pachet a plaselor. Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv
26 - Tehnologia meseriei
Depozitarea se face după aceleaúi reguli ca la barele de oĠel (¿g. 12); nu se
admite aruncarea plaselor în depozit (¿g. 13).
Plasele se pot depozita în cazul spaĠiilor restrânse, în picioare prin rezemare
de un perete puternic (¿g.14) sau pe împrejmuiri (¿g. 15), sau pe o capră cu
rezemare dublă (¿g.16). Plasele se manipulează cu dispozitive de compensare
din cabluri cu cârlige (v. ¿g.11 úi 17).
OğELURI PENTRU CONSTRUCğIILE DIN BETON
PRECOMPRIMAT
Tipuri de oĠeluri pentru beton precomprimat
Pentru beton precomprimat sunt necesare oĠeluri cu caracteristici mecanice
foarte înalte. Se folosesc oĠeluri sub formă de sârme úi pro duse din sârme úi
bare laminate la cald de înaltă rezistenĠă. Sârmele úi produsele din sârmă sunt
tre¿late din oĠel-carbon úi detensionate ¿nal (STAS 6482/1-73).
Tipurile de sârme úi produse din sârmă sunt:
1) Sârmă de otel pentru beton precomprimat denumită prescurtat SPB.
2) Sârma amprentată de oĠel pentru beton precomprimat, denumită
prescurtat SBPA.
3) Toroane din 7 sârme de oĠel pentru beton precomprimat, denumite
prescurtat TBP.
4) LiĠe din 2 sau 3 sârme de oĠel pentru beton precomprimat, denu mite
prescurtat LBP.
Fig. 12. Depozitarea corectă
a plaselor.
Fig. 15. Depozitarea
pe o singură parte.
Fig. 13. Depozitarea incorectă
a plaselor pe orizontală.
Fig. 16. Depozitarea
pe capre.
Fig.14.Depozitarea pla selor
pe verticală la pereĠi.
Fig. 17. Ridicarea plaselor
cu cabluri cu cârlige.
Tehnologia meseriei - 27
2.3. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru
betoane. Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de
calitate si veri¿carea materialelor pentru armare.
Punerea în operă a armăturilor necesită poziĠionarea lor corectă în cofraje,
respectarea toleranĠelor, îmbinarea úi înnădirea acestora atât pentru armăturile
betonului armat, cât úi pentru armăturile nepretensionate din elementele de
beton precomprimat. Pentru armătura pretensionată trebuie să se asigure úi
ancorajele de blocare. Pentru poziĠionarea úi ¿xarea armăturilor în conformitate
cu normele de proiectare úi execuĠie sunt prevăzute cote precise. De regulă
poziĠionarea se asigură prin distanĠieri.
DistanĠieri (suporĠi) Prin distanĠieri (suporĠi) se înĠeleg toate mijloacele
folosite, executate din beton, oĠel, masă plastică sau alte materiale, care asi-
gură poziĠia armăturii la cotele prevăzute în proiect în timpul beto nării prin
¿xarea distanĠei dintre cofraj úi armătură, distanĠă care se numeúte acoperirea
cu beton.
Acoperirea cu beton foloseúte atât pentru protecĠia armăturii contra
coroziunii, cât úi pentru a asigura rezistenĠa elementului de beton.
In general proiectele nu prevăd mijloacele de ¿xare a armăturii; ca urmare
acestea sunt foarte diverse.
O ¿xare sumară úi improvizată poate să ¿e cauza deplasării armăturii
în momentul betonării, care duce la o acoperire insu¿ci entă sau prea mare.
Acoperirea prea mare poate duce la micúorarea braĠului de pârghie interior
ceea ce reduce capacitatea portantă a elementului, în special la elementele de
grosime mică. Acoperirea prea mică aduce pericolul coroziunii úi poate antrena
o diminuare a aderenĠei armăturii în beton úi în consecinĠă se prejudiciază
durabili tatea úi securitatea elementului de constructie.
In lucrările de beton precomprimat, punerea la poziĠia din proiect a ¿relor,
barelor úi cablurilor au o importanĠă úi mai mare, impreciziunile putând avea
consecinĠe mai grave, eforturile unitare din beton úi armătură având valori
mult mai ridicate.
Clasi¿carea distanĠierilor (suporĠilor).
DistanĠierii (suporĠii) se pot împărĠi după câteva criterii: materialul care îl
alcătuiesc, forma lor, modul de ¿xare, funcĠia pe care o îndeplinesc, tipul de
element în care sunt folosiĠi etc.
Din punctul de vedere al materialului se disting: • suporĠi metalici (denumiĠi
úi purici); • suporĠi din masă plastică ; • suporĠi din mortar de ciment; • suporĠi
din azbest-ciment.
Din punctul de vedere al formei úi modului de ¿xare: • cale sau blocuri
de forma geometrică simplă pe care se aúază armătura; • suporĠi tip călăreĠi
28 - Tehnologia meseriei
care se prezintă ca un leagăn pe care se pla sează barele sau nodurile plaselor,
piese de distanĠare între plase sau carcase paralele; • distanĠieri de tip circular
care înconjoară barele úi asigură aceeaúi acoperire de beton în toate direcĠiile
perpendiculare pe axa sa; • suporĠi continui care sunt destinaĠi să asigure pe
fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziĠionare egală a armăturilor
paralele.
Din punctul de vedere al elementului, suporĠii pot ¿ pentru plăci, grinzi úi
stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de ¿xare trebuie să suporte:
• greutatea armăturii; • greutatea rezultată la punerea in operă a betonului; •
greutatea muncitorilor care circulă pe reĠeaua armăturii. Aceste dispozitive
poartă denumirea de suporĠi sau distanĠieri. SuporĠii pot ¿ metalici, din mortar
de ciment úi din masă plas tică.
SuporĠi metalici. Se disting 3 tipuri:
1) Purici care pot ¿ realizaĠi din bucăĠi scurte de vergea de oĠel-beton
(deúeuri) tăiate pentru plăci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru
grinzi aproximativ de lăĠimea grinzii.
2) CălăreĠi, care folosesc la ¿xarea plaselor superioare; pot ¿ călăreĠi
simpli confecĠionaĠi pe úantier (¿g.18, a, b) sau călăreĠi prefabricaĠi.
3) SuporĠi continui care la fel ca úi călăreĠii prefabricaĠi (¿g. 19) folosesc
la ¿xarea plaselor superioare, ¿ind produúi de unităĠi specia lizate.
Formele suporĠilor continui úi a călăreĠilor metalice pot ¿ foarte diferite.
Fig. 18. CălăreĠi simpli úi distanĠieri confecĠionaĠi pe úantier din oĠel-beton
1 — ¿er de distanĠare; 2 — etrier; 3 — purice.
SuporĠi din mortar de ciment
Se folosesc blocheĠi de mortar confecĠionaĠi adesea pe úantier. TendinĠa
este de a se prefabrica în serie aceúti suporĠi pe maúini simple.


Fig. 19. CălăreĠi úi suporĠi metalici continui.
Tehnologia meseriei - 29
SuporĠii pot avea două ¿re din oĠel moale recopt sau galvanizat pentru
¿xarea de armătură. Pentru a se reduce suprafaĠa de contact cu cofrajul se
poate alege forma semisferică sau cilindrică (¿g. 20).
Dezavantajul acestor suporĠi este acela că rămân aparenĠi úi adesea pot
absorbi uleiurile de decofrare.
SuporĠi din masă plastică. Se disting 3 tipuri:
1) SuporĠi tip călăreĠ: (¿g. 21) pe care barele sunt prinse.
2) SuporĠi tip scaun pe care barele stau simplu rezemat úi pot ¿ folosiĠi úi
pentru bare încruciúate. În general, aceste tipuri de suporĠi pot prelua greutăĠi
mai mari.
3) SuporĠi tip rondelă (¿g. 22), care sunt ¿xaĠi de armătură prin presiunea
axială exercitată de rondela de plastic. Aceúti suporĠi sunt în general mai puĠin
robuúti decât suporĠii tip călăreĠ úi se pot desface prin presare laterală. Sunt
indicaĠi pentru armături verticale. Au avantajul că prezintă o porĠiune redusă
de contact cu cofrajul.
PreĠul ridicat al distanĠierilor din masă plastică este un element care
frânează extinderea utilizării lor pe toate úantierele.
SuporĠi pentru armătura superioară. Aceútia sunt de obicei din
armătură îndoită (călăreĠi), suporĠi continui metalici, sau chiar blocheĠi înalĠi
din mortar de ciment. SuporĠii de oĠel pot ¿ prevăzuĠi cu capace din masă
plastică.
CondiĠii de alegere a tipurilor de úuporĠi. Alegerea tipurilor de suporĠi
revine de regulă executantului care trebuie să se ghideze după considerente
economice, tehnice úi modul de punere în operă. Fiecare tip de suport are
Fig. 20. Tipuri de blocheĠi din mortar de ciment
Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica Fig. 22. SuporĠi tip rondelă din masă plastică.
30 - Tehnologia meseriei
anumite caracteristici tehnice úi economice (rezistenĠă la sarcini locale,
deformabilitate, caracteristici tehnice care se modi¿că la tratamente termice
ale betonului sau pe timp friguros, aderenĠa cu betonul, coroziunea armăturii,
rezistenĠa la foc, aspectul de suprafaĠă al betonului, rapiditatea de punere în
operă, manipulare, depozitare, preĠ de vânzare).
Materiale de îmbinare
Pentru îmbinarea armăturilor de beton armat se folosesc urmă toarele
procedee: • îmbinări prin ancorarea (aderenĠa) armăturilor în beton;
armăturile ¿ind petrecute unele peste altele; • îmbinări prin sudare; • îmbinări
pentru realizarea plaselor úi carcaselor (legate úi sudate); • ancorări ale
armăturilor pentru beton precomprirmat.
Pentru realizarea acestor tipuri de îmbinări se folosesc materiale, agregate
úi tehnologii speci¿ce. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru
realizarea plaselor úi carcaselor sudate, electrozi de sudare úi ancoraje etc.
Sârmă de legare. Legătura între barele de armătură a betonului armat,
atunci când această legătură nu se realizează prin sudare, se face cu sârmă de
legat. In acest scop se foloseúte sârma moale neagră (recoaptă) (STAS 889-
76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se foloseúte aceeaúi sârmă
de 2 mm. Sârma este uúor de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un cleúte.
RezistenĠa sârmei este slabă, dar lucrabilitatea ei este foarte bună. Sârma se
obĠine din sârmă obiúnuită care a fost la uzină tre¿lată de câteva ori úi apoi
încălzită (recoaptă) într-un cuptor.
Electrozi de sudură. Electrozii utilizaĠi pentru sudarea manuală cu
arcul electric sunt înveliĠi; ei sunt alcătuiĠi din vergele metalice acoperiĠi cu
o masă mai mult sau mai puĠin groasă, de materiale, în general nemetalice
care au o compoziĠie ce ajută la sudarea elec trică manuală. Electrozii folosesc
la formarea arcului electric de sudare úi consti tuie în acelaúi timp úi mate-
rialul de adaos, adică mate rialul care se depune pentru formarea sudării. La
una din extremităĠi electrodul este dezvelit pe o distanĠă de 25 mm, pentru a
¿ prins în cleútele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în
cleútele portelectrod, se poate face pe o porĠiune dezvelită plasată la mijlocul
electrodului.
Pentru a asigura amorsarea rapidă a arcului, suprafaĠa frontală a electrodului,
la extremitatea opusă celei de prindere este de asemenea dezvelită.
Tehnologia meseriei - 31
Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
3.1. Armaturile betonului-armat (armaturi de rezistenta, armaturi de
repartitie, armaturi de montaj, elemente auxiliare la lucrarile de armare:
distantieri, purici, mustati. Barele armaturilor: forma, diametrele
minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre bare, acoperirea
cu beton a barelor, reguli generale si exemple)
Principii de realizare a elementelor de beton-armat:
a) Avantaje:
- folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris,
nisip, ciment, apa);
- cantitatea de otel este mai mica decât la constructiile metalice;
- se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje;
- se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc);
- rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite,
rezistentele lui cresc in timp;
b) Dezavantaje:
- constructiile sunt grele;
- nu izoleaza bine la caldura si frig;
- transmit cu usurinta zgomote;
- nu pot ¿ modi¿cate dupa executie (armatura de la demolari nu poate ¿
reutilizata);
- calitatea betonului nu poate ¿ controlata e¿cient decât la betonare si
numai indirect;
- reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie; de aceea se cere o foarte mare
atentie la turnarea betonului.
Principiul armarii elementelor de beton armat
Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa
cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare si
unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte
mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele
comprimate ¿ind preluate de beton.
Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la
element (stâlp, grinda, fundatie, etc.).
Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul
manipularii.
La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o ¿sura mare, de
regula in mijlocul grinzii, în zona intinsa care se deschide foarte mult si grinda
se rupe. Daca aderenta intre armatură si beton este foarte buna, se produce
ruperea armaturii.
32 - Tehnologia meseriei
In cazul unei grinzi continue (¿g. 23) se constata ca distributia ¿surilor este
alta, apar ¿suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a realiza
urmarirea eforturilor de intindere, armaturile se fasoneaza dupa desenele de
armare din ¿g. 24.
Barele fasonate sunt legate úi aúezate în cofraje conform poziĠiilor indicate
în planuri (¿g. 24).
Pentru elemente puternic armate se pun armături úi la partea superioară a
grinzii úi la partea inferioară a acesteia, realizându-se elemente dublu ar mate.
Avându-se în vedere com portarea de ansamblu a elementelor asociate cu
oĠeluri su perioare, se pot folosi e¿cient oĠeluri cu limita de curgere de 1,5—
2,5 ori mai mare decât a oĠelurilor obiúnuite (OB 37) realizându-se importante
economii de metal.
Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se
clasi¿că în 3 categorii, după raportul în care stau cele 3 dimensini de bază;
lăĠimea a, înălĠimea b (grosime), deci elementele secĠiunii transversale úi
lungimea l.
FaĠă de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, plăci sau dale, grinzi
úi stâlpi.
1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b úi l nu diferă
prea mult. De exemplu blocuri de fundaĠii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri
de beton celular mici, blocuri ceramice etc.
2) Plăcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mică în
raport cu celelalte două; dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lăĠime
úi lungime) se numesc dale; fâúiile sunt o formă derivată a plăcilor (de
exemplu: 12 x 60 x 250 cm fâúii de beton celular auto-clavizat, etc.).
3) Bara este un element la care dimensiunile secĠiunii transver sale a
úi b sunt mici în raport cu lungimea.
4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând
încărcările în această poziĠie úi stâlpii care suportă sarcini verticale
(de exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o clădire de locuit, etc.).
Fig. 23. Grindă continuă încovoiată:
a- cum se încovoaie úi se rupe;
b- cum se aúează armătura din vergele de oĠel.
Tehnologia meseriei - 33
CerinĠele oĠelurilor pentru beton armat
Un oĠel pentru a ¿ utilizat ca armătură trebuie să îndeplinească câteva
calităĠi:
1) O limită de curgere ¿zică sau convenĠională garantată reprezentînd
ca valoare maximum 85% din rezistenĠa de rupere.
2) O geometrie a suprafeĠei armăturii (pro¿l periodic realizat direct
din laminare), care să asigure o bună aderenĠă cu betonul evitând
concentratorii de eforturi unitare úi având condiĠii bune pentru
înnădirea prin sudare.
3) O plasticitate su¿cientă caracterizată printr-o mărime a alungirii la
rupere mai mare. Plas ticitatea asigură de asemenea tăierea uúoară la
lungime prin mijloa ce mecanice curente (stanĠe, foarfeci).
4) O tenacitate bună, caracterizată prin rezistenĠa la îndoire la rece
pe dornurile standardizate care permit pe lângă o îndreptare uúoară
(fără a ¿ supus la eforturi care să schimbe structura oĠelului) úi o
fasonabilitate uúoară prin tehnologiile introduse în prezent pe úantiere
(îndreptare manuală sau îndreptare la maúini cu viteze mari de lucru
care permit mecanizarea lucrărilor).
5) O bună sudabilitate care să asigure sudarea barelor de oĠel-beton,
atât prin sudarea prin presiune (prin puncte úi cap la cap), cât úi la
sudarea prin topire (obiúnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate
pe úantier la construcĠiile mono lite úi prefabricate, chiar úi în cazul
unor temperaturi mai scăzute (t = 5°C).
Fig. 24 . SecĠiuni de beton armat:
a — încovoiate;
b — comprimat
34 - Tehnologia meseriei
Realizarea elementelor de beton armat prefabricat
Pentru reducerea timpului de execuĠie a construcĠiilor s-a trecut la
executarea elementelor de beton armat, componente a unei con strucĠii în
fabrici de prefabricate unde sunt organizate procese teh nologice de mare
productivitate, realizându-se elemente cu betoane având clase superioare,
cu precizie de execuĠie mult mai bună decât pe úantier. Astfel, úantierul
devine un loc de montaj, rolul ¿erarului betonist ¿ind mai redus pe úantier.
Activitatea ¿erarului betonist se desfăúoară în atelierele de armături unde de
regulă procesele de fabricaĠie sunt organizate pe operaĠii. Fierarul betonist va
utiliza în general utilaje pentru îndreptat, tăiat, fasonat úi sudat prin puncte.
Se toarnă pe úantier elementele foarte grele care nu pot ¿ transpor tate (stâlpi
de dimensiuni foarte mari cu greutate de 35—40 tf) úi elemente plane de
dimensiuni agabaritice care nu pot ¿ de asemenea transportate pe úosele etc.
Modul de execuĠie. Lucrările de beton armat pot ¿ executate monolit,
armătura montându-se în cofraje executate pe úantier, preturnate pe úantier
pentru elementele grele care nu pot ¿ executate în fabricile de prefabricate
sau elementele de mică serie (buiandrugi, scări, glafuri etc.) úi elemente
prefabricate.
ExecuĠia pe úantier a elementelor preturnate se face prin organi zarea
platformei de turnare (lângă construcĠie) care după împrejurări poate ¿ dotată
cu instalaĠii de aburire (când viteza de construcĠie impune o întărire rapidă a
elementelor preturnate). ExecuĠia elemen telor în multe privinĠe este similară
condiĠiilor din fabricile de pre fabricate.
ExecuĠia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuĠie
centralizată necesară mai multor úantiere pentru a se asigura produc tivitatea
corespunzătoare. Organizarea în mare a atelierelor sau poli goanelor de
prefabricate este în multe privinĠe similară cu cea a fabri cilor de prefabricate.
ExecuĠia în fabricile de prefabricate este organizată în Ġara noastră pentru
execuĠia de mare serie a elementelor de beton-armat úi beton precomprimat,
¿e pe produse specializate (stâlpi de energie electrică tip LEA, traverse de cale
ferată, tuburi de canalizare precomprimate, panouri mari pentru construcĠii de
locuinĠe, elemente pentru construcĠii de hale industriale (grinzi de acoperiú,
stâlpi, fundaĠii pahar, elemente plane de acoperiú, grinzi de rulare, etc).
Toate elementele astfel executate poartă denumirea generică de prefabricate
din beton-armat.
Caracteristicile principale ale execuĠiei prefabricatelor din beton-armat
sunt următoarele
1) Armătura este executată, în mare serie, industrializat.
2) Cofrajele sunt de regulă din metal, cu precizie mare de execuĠie úi
cu grad ridicat de utilizări.
Tehnologia meseriei - 35
3) OperaĠiile de turnare a betonului úi vibrare sunt mecanizate.
4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate.
5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj,
vibratoare de suprafaĠă úi de profunzime sau prin instalaĠii de centri-
fugare.
6) Pentru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire
rapidă sau etuvarea, adică menĠinerea elementelor timp 8 —24 h. Într-
un spaĠiu cu abur saturat, la temperatura de +60°C.
Pentru betoane uúoare se foloseúte procedeul de autoclavizare (temperatura
+ 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme
speciale de transport, depo zitare úi marcare, montare, veri¿care, respectarea
toleranĠelor, pre cum úi de realizarea îmbinărilor úi continuităĠilor după
montare.
Îmbinările elementelor prefabricate. Pe ¿erarul betonist care răspunde
de realizarea îmbinărilor umede (prin betonare) adică a îmbinărilor realizate
de mustăĠile de armături aúezate conform pro iectului de către ¿erarul
betonist care apoi se betonează cu îngrijire pentru realizarea continuităĠii, îl
interesează úi modul de montare a prefabricatelor, precum úi starea acestora
deoarece el răspunde de calitatea lucrării executate, care la rândul ei depinde
de condiĠiile arătate. Prefabricatele se pot îmbina úi prin aúa-zisele îmbinări
uscate realizate prin sudarea armăturilor úi plăcuĠelor metalice de legătură.
Imbinările elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare atenĠie,
pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezemărilor
úi rezistenĠei la solicitări orizontale din vânt úi în special din cutremure care
pot distruge clădirea.
Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori ¿erarul
betonist la úantierele mai mici trebuie să ajute la montaj; de aceea trebuie să
cunoască următoarele reguli de montaj a prefa bricatelor:
1) Prefabricatele trebuie transportate în poziĠie orizontală sau verticală
cu mijloace tehnice corespunzătoare, având rezemări pe bucăĠi de lemn sau
alte materiale elastice aúezate pe aceeaúi verticală pentru a evita ¿surarea
elementelor. Elementele trebuie împănate úi legate de platformă. Aúezarea
elementelor trebuie făcută cât mai simetric faĠă de axele platformei de
transportat.
LăĠimea úi înălĠimea transportului pe calea ferată úi úosele trebuie să
respecte gabaritele permise.
2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pe aceeaúi verti cală úi
cu înălĠimea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct
din mijlocul de transport.
3) Toate elementele înainte de montare se veri¿că dacă nu au fost deteriorate
úi ¿surate în timpul transportului. Se admit numai ¿suri ¿ne din contracĠie. Se
veri¿că toate dimensiunile acestora.
36 - Tehnologia meseriei
4) Inainte de montare se veri¿că toate cotele fundaĠiei, axele, se curăĠă
paharele fundaĠiilor úi se completează din timp cu mortar până la cota din
proiect.
5) Se pregătesc suprafeĠele de rezemare prin curăĠiri úi se veri¿că cotele de
rezemare; suprafeĠele de rezemare se pot de asemenea marca.
6) Se acordă cea mai mare atenĠie sistemelor de prindere, veri¿cându-se
dacă acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel făcută ca
elementul să nu balanseze în timpul montării. Se va evita montarea pe vânt
puternic.
7) Urechile de prindere úi găurile de trecere a cablului sunt lăsate în
elementele prefabricate încă din timpul turnării.
8) Prinderea se face prin urechi, găuri lăsate sau prin înfăúurare de cablu.
9) După montare, elementele sunt ¿xate prin pene, tiranĠi etc. Apoi li se
veri¿că poziĠia la cotă a elementelor după aúezare, veri¿cându-se dacă nu sunt
depăúite toleranĠele admise.
VERIFICAREA CALITĂğII LUCRĂRILOR DE BETON - ARMAT
Veri¿carea calităĠii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon denĠei
dintre modul de execuĠie úi prevederile din proiect úi a prescrip Ġiilor tehnice
care reglementează calitatea.
DispoziĠiile de úantier date de bene¿ciar úi proiectant - cu respectarea
pevederilor legale - au aceeaúi putere ca úi proiectul de execuĠie. Veri¿cările
se efectuează pe tot parcursul lucrărilor la încheierea unei faze úi la recepĠia
preliminară. In general veri¿carea se face prin:
1) Măsurări de dimensiuni ale elementelor úi sortimentelor de ar mături
folosite.
2) ExistenĠa documentelor de atestare a calităĠii materialelor úi
prefabricatelor úi a proceselor-verbale de lucrări ascunse.
3) Efectuarea încercărilor úi probelor prevăzute în standardele úi normele
pentru materiale úi prefabricate, precum úi a prevederilor spe ciale din caiete de
sarcini si proiectele de execuĠie.
4) Pentru lucrările de armături interesează în special veri¿cările pe
parcursul lucrărilor úi veri¿cările pe faze.
5) Înainte de punerea în operă a betonului úi armăturilor este nece sar să
se facă veri¿cările urmatoare: toate armăturile de orice fel, inclusiv cele care
urmează a ¿ pretensionate, precum úi toate piesele înglobate, tecile, ancorajele
se veri¿că bucată cu bucată înaintea înce perii betonării. Veri¿carea se face din
punct de vedere al poziĠiei, formei, diametrului, lungimii, distanĠelor úi din
punct de vedere al calităĠii legăturilor úi dispozitivelor de menĠinere a poziĠiei
în tot timpul betonării úi compactării betonului.
Tehnologia meseriei - 37
6) În cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau
îmbinări sudate, se vor efectua în plus veri¿cările prescrise în InstrucĠiunile
tehnice pentru execuĠia prin sudare electrică a îmbină rilor úi înnădirilor la
armăturile din oĠel-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât
numai după ce a fost veri¿cat úi con¿rmat de către conducătorul tehnic al
lucrării úi reprezentantul bene¿ciarului printr-un proces-verbal de lucrări
ascunse úi anume:
• au fost montate toate armăturile úi piesele înglobate conform
prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziĠiile
armătarilor úi a înnădirilor (existenĠa distanĠierilor, călăreĠilor úi a
¿xatoarelor speciale), precum úi faptul că abaterile la lungimi úi poziĠie
nu depăúesc toleranĠele admise de lungimi úi acoperiri cu beton.
• cofrajele care au dimensiunile prevăzute în proiect sunt su¿cient de
robuste úi ancorate pentru a prelua împingerile betonului proaspăt.
• cofrajele úi elementele de construcĠii adiacente au fost curăĠite úi corect
pregătite.
Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de betonare úi
tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dacă în acest
caz nu s-au făcut betonările se refac veri¿cările.
La execuĠia prefabricatelor se va veri¿ca vizual bucată cu bucată:
1) Calitatea oĠelurilor folosite pentru armarea elementelor;
2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor úi carac terelor
sudate, precum úi calitatea înnădirilor executate prin sudură;
3) PoziĠionarea armăturilor (existenĠa distanĠierelor, călăreĠilor úi a
¿xatoarelor speciale);
4) Dimensiunile úi forma tiparelor;
5) ExistenĠa golurilor úi detaliilor (mustăĠi, urechi etc.);
Defectele vor ¿ stabilite de organele de control úi ele vor ¿ recti¿ cate úi
prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armăturilor se vor
veri¿ca dacă sunt respectate condiĠiile speci¿ce ¿ecărui material prevăzute în
norme privind:
1) ProiecĠia contra intemperiilor;
2) CondiĠiile de rezemare;
3) Numărul maxim de elemente suprapuse;
4) Măsurile speciale de protecĠie contra umidităĠii úi altor agenĠi agresivi
(după cum se vor speci¿ca la ¿ecare material);
5) Veri¿carea oĠelurilor de armături se va face pe baza standardelor de
produse ale acestor oĠeluri: STAS 438/1 79 pentru armăturile betonului armat
úi STAS 6482/1- 73 pentru armăturile betonului precomprimat. Veri¿carea se
face pe baza certi¿catelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate
de producător si/sau în lipsa acestora prin încercări de control efectuate în
38 - Tehnologia meseriei
conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomandă
pentru cazuri speciale, Ġinând seama de importanĠa elementului prefabricat sau
al construcĠiei, să se prevadă obligativitatea veri¿cării caracteristicilor ¿zico-
mecanice ale oĠelulu-beton la ¿e care lot aprovizionat independent de existenta
declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76).
6) Veri¿carea sudurilor plaselor sudate prin puncte úi a celorlante suduri se
face conform instrucĠiunilor tehnice C. 28—78.
7) ToĠi executanĠii de lucrări (muncitori, maiútri, ingineri) trebuie să
cunoască prevederea că este cu desăvârúire interzis a se proceda la executarea
de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadmise.
CONFECğIONAREA ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT
ÎN ATELIERE DE ARMĂTURI
OPERAğII PREGĂTITOARE
Pentru confecĠionarea armăturilor pe úantier, în ateliere sau uzine, se
folosesc dispozitive si maúini cu un grad mai mic sau mai mare de complexitate.
In general, operaĠiile pe care le suportă armăturile sunt: îndrep tarea, tăierea,
fasonarea (îndoirea), înnădirea úi sudarea, confecĠio narea carcaselor úi plaselor
legate úi sudate etc.
OperaĠia de îndreptare este în funcĠie de modul de livrare a armă turii
(colaci sau legături de bare), forma pro¿lului, rezistenĠa oĠelului, diametrul
barelor úi dispozitivelor sau utilajelor speci¿ce de care se dispune pe úantier
sau în atelier. Această operaĠie poate ¿ făcută manual sau mecanic.
OperaĠia de tăiere a armăturilor la lungimea desfăúurată prevă zută
în proiect se face úi ea manual sau mecanic în funcĠie de dispo zitivele sau
utilajele de care se dispune.
Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în funcĠie de dispozitivele
úi utilajele de care se dispune, de grosimea barelor, razele de îndoire, calitatea
oĠelurilor etc. Fasonarea se face după desenele din proiect.
OperaĠiile de sudare, atât cele de înnădire în lung a barelor, cât úi cele
de petrecere pentru formarea carcaselor úi plaselor sunt incluse de regulă în
tehnica sudării armăturii úi nu se realizează de ¿erarii-betoniúti, ci de sudori
specializaĠi în sudarea oĠelului-beton sau se execută cu agregate complexe pe
linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaĠii simple la sudarea
prin puncte se pot executa úi de ¿erarii betoniúti.
ConfecĠionarea carcaselor úi plaselor se poate face, în ateliere sau direct
la locul de montaj a armăturii, respectiv în cofraje.
OperaĠiile pregătitoare fac parte din pregătirea fabricaĠiei ele mentelor de
beton armat úi sunt funcĠie de gradul de organizare a atelierului de úantier, a
atelierului centralizat de armături sau cel al fabricilor de prefabricate etc.
Tehnologia meseriei - 39
Întocmirea ¿úei de debitare úi fasonare
Pregătirea fabricaĠiei se face pe baza proiectului de execuĠie, din care se
extrage armătura, pentru ¿ecare obiectiv, pe elemente, mărci de armătură,
diametre úi număr de bucăĠi, întocmindu-se ¿úa de debitare úi fasonarea
armăturii, conform modelului din tabel.
În planúele de proiectare există úi un extras de armătură. Fiúa de debitare úi
fasonare se face pe baza datelor din proiect, care tre buie examinate úi înĠelese
perfect de maistru.
Fiúa poate ¿ întocmită de organele specializate cu pregătirea fabricaĠiei
sau de către maistru. Fiecare bară va trebui să poarte un indicator din care să
rezulte elementul la care se referă úi marca armăturii prevăzută în proiect.
Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe cuĠie fără a
se face ¿úa de debitare úi fasonare. Fiúele de debitare trebuie să ¿e înserate în
carnetul ¿erarului betonist, putând face parte din acest carnet.
În atelierele de armături este indicat să ¿e a¿úate planúe cu teh nologia de
fasonare în care se va arăta pe calităĠi de oĠeluri úi dia metre de bază, razele de
îndoiri, mărimea dornurilor úi al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia
schematică de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfăúurată a îndoirilor
etc.
Pentru completarea ¿úei (v. tabelul) se dau următoarele indicaĠii:
La coloana 1, indicativul conĠine denumirea prescurtată a elementului.
La coloana 2 se trece marca armăturii.
La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A, B, G
etc., stâlp S, I etc., placa P etc.
În coloana 4 se dă oĠelul de armare: de exemplu OB 37; PC 52; STBB;
STPB
Coloana 5 conĠine numărul elementelor similare, deci care au aceleaúi
dimensiuni úi acelaúi fel de armare.
În coloana 6 se trece numărul de bare, de acelaúi tip care se găsesc în
element.
În coloana 7 se trece numărul total de bare asemenea din elementele de
acelaúi tip, care se obĠin din înmulĠirea coloanei 3 cu coloana 8.
În coloana 8 se dă diametrul armăturii, în mm, pentru marca prevăzută în
proiect
În coloana 9 se reprezintă desenul cotat conform proiectului, a mărcii
de armătură cu poziĠia ciocurilor din construcĠii (de regulă ciocurile în sus
sunt pentru barele de la partea inferioară úi ciocurile în jos sunt pentru barele
de la partea superioară a grinzii). Se trec de asemenea lungimile, in cm, pe
tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care diferă de înclinarea obiúnuită
de 45° (sau catetele tri unghiului). Pe desenele cotate se vor ¿gura barele în
poziĠia în care sunt puse în operă (construcĠie).
40 - Tehnologia meseriei
Agrafele úi etrierii se ¿gurează în planul lor, planul în care sunt montate în
operă, iar barele de stâlpi în poziĠie rabatută (culcate), deci ca úi când stâlpul
ar ¿ culcat spre dreapta.
Dacă este necesar se vor trece úi explicaĠii pentru piesele mărunte (etrieri,
frete, etc.).
Fiúele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al ¿era rului betonist.
Acest caiet poate ¿ folositor la recepĠia lucrărilor ascunse (armături înglobate
în beton).
În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desfăúurată a unei bare.
În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeaúi marcă,
obĠinută din înmulĠirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 úi 11 nu sunt
trecute în tabel.
La observaĠii se trec indicaĠiile speciale cu privire la modul de fasonare la
rece sau la cald, temperatura admisă pentru fasonare pe timp friguros etc.
Tabel: Fiúa de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat
Tehnologia meseriei - 41
O margine a ¿úei rămâne liberă pentru însemnări ale ¿erarului betonist
(evidenĠa numărului de bare, numărul comenzii, formaĠi unea de lucru etc).
În partea de jos a ¿úei se întocmeúte recapitulaĠia, în care se trec mărcile de
oĠel similare (de aceeaúi lungime), care foloseúte la debi tarea armăturii după
ce au fost îndreptate.
Lungimea, desfăúurată a unei bare se compune din suma lungi milor
¿ecărei porĠiuni.
De regulă, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ¿e cărui
element, cât úi lungimea totală a barei care se fasonează.
Pregătirea armăturilor în depozit
După întocmirea ¿úelor de debitare úi fasonare, se stabileúte, cu câteva
zile înainte de începerea operaĠiilor de debitare úi fasonare, cantitatea totală
de oĠel-beton, pe calităĠi de oĠel (OB 37, PC 52, PC 60 etc.) úi pe diametre,
care se vor îndrepta, debita (tăia) úi faso na, stabilindu-se pe formaĠii de lucru
cantitatea totală de armături pentru o perioadă determinată, de regulă pentru
10 zile.
Otelul beton care urmează a ¿ luat din depozit, pentru debitare úi fasonare,
vor ¿ indicate de úeful de depozit, care va trebui să indice pe lângă calitatea
oĠelului úi diametrul barelor, declaratiile de conformitate pe care le deĠine úi
oricare alte date necesare stabilirii calităĠii.
ùeful brigăzii sau úeful echipei de ¿erari-betoniúti întocmeúte planul de
muncă.
Prima veri¿care. În depozit, va alege cantitatea de oĠel care re zultă din
recapitulaĠia la ¿úe, veri¿când calitatea oĠelurilor (OB 37, PC 52, PC 60,
PC 90) pe baza pro¿lului indicat în STAS 438/1—89 úi calitatea sârmelor úi
plaselor sudate pe baza STAS 438/2—91, STAS 438/3 -4—98.
A doua veri¿care care se face în depozit este cea pentru diametrul barelor de
oĠel-beton, care se face cu úublerul, cu calibrele pentru măsurarea diametrului
sau în lipsa acestora cu cleútele patent úi metrul.
Măsurarea diametrului trebuie făcută cu atenĠie pentru veri¿ carea
diametrului nominal trecut în standard, precum úi a abaterilor dimensionale
conform standardului sau datelor din prezenta lucrare.
Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transmite úefului de
úantier sau lot.
Colacii sau barele care depăúesc toleranĠele negative nu se folo sesc la
fasonare, ele se notează úi rămân în depozit pentru alte desti naĠii.
A treia veri¿care este proba de îndoire la banc, pentru ¿ecare diametru úi
calitate de oĠel, sosită cu acelaúi certi¿cat de calitate. Proba de îndoire se face
la unghiul prevăzut în standard pentru cali tatea de oĠel. Colacii sau legăturile
42 - Tehnologia meseriei
de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamnă úi se îndepărtează
deoarece nu se admit a ¿ puse în operă.
OĠelul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transportă úi
se grupează pe diametre lângă linia de îndreptare úi faso nare.
Înainte sau după operaĠia de îndreptare, se curăĠă oĠelul de rugină, pete de
ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârmă sau alte procedee de decapare.
3.2. Fasonarea armaturilor (descolacirea otelului beton, indreptarea
si taierea vergelelor cu ajutorul sculelor manuale sau mecanice; trasarea
si insemnarea lor; taierea si fasonarea etrierilor; conditii si prescriptii
tehnice la fasonarea armaturilor)
TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT,
ÎNDREPTAT ùI TĂIAT ARMĂTURILE
Prima operaĠie tehnologică de confecĠionare a armăturilor este operaĠia
de îndreptare care este diferită la armătura livrată în colaci, faĠă de armătura
livrată în legături de bare.
Dispozitivele de îndeptare sunt funcĠie de calitatea oĠelului (rezis tenĠa lui),
diametrul barelor colacului, la armăturile livrate în colac úi chiar de greutatea
acestuia. OĠelurile-beton laminate la cald úi livrate în colaci se descolăcesc cu
atât mai greu, cu cât oĠelul are o rezistenĠă mai mare, diametrul barelor este
mai mare úi diametrul colacului este mai mic, deoarece aceste oĠeluri ies din
laminor sub forma plastică (bare înroúite), care se răcesc pe vârtelniĠa de lângă
laminor.
OĠelurile de înaltă rezistenĠă pentru beton precomprimat, sârme úi produse
de sârme (toroane úi liĠe), de regulă sunt înfăúurate în colaci de dimensuni
mari sau pe tamburi de lemn de dimensiuni mari (toroane), diametrul interior
al colacului se alege astfel ca oĠelurile să se deruleze cu o săgeată mică, fără să
aibă nevoie de o operaĠie de îndrep tare ca la oĠelurile laminate la cald. Aceste
tipuri de oĠeluri se numesc autoderulante (diametrul colacului este în jur de
2,00 m.
Îndreptare prin tracĠiune a oĠelului-beton livrat în colaci (cu troliul
manual)
Descolăcirea úi îndreptarea se face pe o platformă, de regulă betonată, cu o
lungime de 50 m úi o lăĠime de 2—3 m.
Îndreptarea barelor din colaci la úantierele care nu au maúini de îndreptat,
se face obiúnuit prin tracĠiune dacă oĠelul nu este prea dur úi colacul nu are
diametrul prea mic. OĠelurile dure PC 60 de diametre 10 úi 12 mm care sunt
livrate în colaci cu diametrul mic sunt greu de îndreptat prin tracĠiune. În acest
caz îndreptarea se face la banc cu mijloace manuale. Îndreptarea trebuie făcută
Tehnologia meseriei - 43
la un efort relativ mic care nu va depăúi jumătate din forĠa corespunzătoare
limitei de curgere. Controlul întinderii se face ¿e prin forĠă, ¿e prin alungire.
ForĠa de întindere este funcĠie de rezistenĠa oĠelului úi diametrul barelor.
De exemplu, la o bară din oĠel PC 60 au diametrul de 10 mm. ForĠa maximă de
întindere va ¿: .F<0,5 x 4 200x0,785 = 1649 kgf, unde limita de curgere E
po2

= 1200 kgf/cm
2
úi secĠiunea A =0,785 cm
2
; în mod obiúnuit forĠa nu depăúeúte
câteva sute de kgf. Dacă controlul se face prin alungiri, atunci alungirea totală
ma ximă se calculează din condiĠia ca alungirea procentuală să nu depă úească
0,3%, [3 mm/m] respectiv pentru o bară de 50 m lungime alungirea ei prin
întindere nu trebuie să depúească valoarea
0,3 x5000
A
t
= --------------- = 15 cm.
100
Daca prin operaĠii preliminare se stabileúte că oĠelul se îndreaptă la eforturi
sau alungiri mai mici, se folosesc la îndreptare acele date.
Pentru operaĠia de întindere sunt necesare următoarele dispozi tive: un
troliu manual bine ¿xat la capătul platformei trebuie să aibă înfăúurat un
cablu Àexibil, doi cleúti de tipul celui arătat în ¿g. 25; un cablu sau un lanĠ
de întindere, un punct ¿x la celălalt capăt al platformei (stâlp bine în¿pt în
pământ), metru pentru măsu rarea alungirii etc.
Fig. 25. Cleúte pentru îndreptarea prin întindere a vergelelor subĠiri de oĠel-beton.
Ordinea obiúnuită a operaĠiilor este: se ¿xează troliul, se prinde unul din
cleúti de capătul ¿x (stâlp) cu un cablu sau lanĠ, colacul de oĠel-beton se duce
lângă stâlpul din capătul platformei (stâlpul de anco rare), iar capătul liber al
barei se prinde în cleútele de la capătul ¿x, apoi colacul se rostogoleúte până
în apropierea troliului unde ba ra de oĠel-beton se taie din colac cu foarfecă úi
se prinde cu al doilea cleúte de cablul Àexibil al troliului (prinderea se poate
face înainte de tăiere dacă ba rele au tendinĠa de reîncolăcire). Cu troliul se
începe întin derea lentă până oĠelul se pune sub tensiune slabă, după care
se marchează pe platformă úi pe bară, lungimea barei înainte de înce perea
întinderii propriu-zise (se pot folosi úi stative speciale de lemn cu gradaĠii
pentru urmărirea deplasării capătului barei). Întinderea troliului se continuă
până când oĠelul se alungeúte cu mărimea stabilită.
Controlul alungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv impro vizat
care poate indica alungirea totală în centimetri. Alungirea se poate măsura cu
metrul pe platforma betonată, urmărind deplasarea capătului barei de lângă
44 - Tehnologia meseriei
troliu, până la atingerea reperului stabilit. După îndreptare urmează operaĠia
de debitare la lungime, care se poate face pe platforma betonată sau lângă
standul de fasonare.
Indreptarea la o instalaĠie de îndreptat cu tro liul electric a oĠelului-
beton livrat în colaci
InstalaĠia dispune de următoarele diapozitive (¿g. 26): • baterie de
vârtelniĠe (1, 2) bine ancorate în pământ pe care se pun colacii; • troliul electric
¿xat de platformă 8; • dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, plăci de ancorare
úi ¿xator cu excentric 5, dis pozitiv de întindere 4, cablu fără sfârúit 6, plăci
cu cârlige de întin dere 7, cabluri de întindere, cadru de ghidaj 9 si opritor 10.
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaĠie dispozitivele anexe au o
alcătuire variată. ùantierele pot să-úi construiască dispozi tive improvizate.
în continuare se dau câteva exemple de dispozitive.
1) Stâlpii de ancorare úi dispozitivele de întindere pot avea alcătuirea din
¿g. 27 úi anume un stâlpiúor de lemn cu contra¿úa 6, cercei de prindere 1 úi 2,
bara de blocare 5, manúon de strângere 3, scripete 4 — prin care trece cablul
fără sfârúit.
2) VârtelniĠele pot ¿ sim ple sau duble de inventar (¿g. 28) alcătuite în
prin cipiu dintr-un batiu ¿x úi un sistem mobil cu ax central pe care se aúează
colacul. VârtelniĠele moderne sunt prevă zute cu dispozitiv de frânare úi o
cruce la partea superi oară care împiedică colacul să sară de pe vârtelniĠă.
In ¿gura 29 se arată o vârtelniĠă care se poate exe cuta pe úantier. La acest
tip de vârtelniĠă batiul este format dintr-o podină de lemn pe care este montată
o placă de bază cu un pivot in care se roteúte o cruce solidarizată cu un cerc de
metal; pe cruce se pot monta suporĠi din Ġeava.
Fig. 27. Stâlp de ancorare si dispozitive de intindere
Fig. 26. InstalaĠie pentru
îndreptat oĠel-beton livrat
in colaci.
Tehnologia meseriei - 45
3) Plăci de ancorare. În ¿g. 30 a, b se dă un exemplu de placă de ancorare
care permite ¿xarea concomitentă a mai multor bare de oĠel care se introduc
în găurile plăcii unde se ¿xează prin îndoire úi se înĠepenesc sub efortul de
tracĠiune.
4) Fixatorul cu excentric reprezintă un sistem simplu de blocare pentru
barele din oĠel moale úi diametru mic care necesită un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere după descolăcire. (¿g. 31).
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de ¿xare a plăcilor de ancorare de
cablul fără de sfârúit (¿gurile 32 úi 33).
6) Cablul de întindere este prevăzut cu cârlig úi ochet, úi cu ajuto rul lui úi a
plăcii de ancorare se pot ¿xa barele de oĠel de cablul de pe tamburul troliului.
OperaĠiile de descolăcire la instalaĠia cu troliu electric:
1) Montarea colacilor pe vârtelniĠe.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puúi pe vârtelniĠa de cablu
fără sfârúit prin intermediul plăcuĠei de ancorare (v. ¿g. 27) úi cârligului de
întindere (v. ¿g. 32).
Fig. 28. VartelniĠa
dublă
Fig. 29. VartelniĠă de úantier:
1)cruce; 2) cerc de rulare;
3) suporĠi din Ġeavă
Fig. 30. Plăci de ancorare.
Fig. 31. Fixator cu excentric
Fig. 32. Cârlig de întingere
Fig. 33. Fixarea capetelor barelor de cablu
fără sfârúit 3 prin intermediul plăcii de
ancorare 1 úi al cârligului de întindere 2.
46 - Tehnologia meseriei
3) Descolăcirea se realizează prin acĠionarea cablului fără sfârúit de
către troliu, a cărui motor a fost pus în funcĠiune; derularea cablu lui fără
sfârúit este asigurată de faptul că celălalt capăt al său este legat de stâlpul de
ancorare cu scripete (v. ¿g.27).
4) OperaĠia de descolăcire se termină când cârligul de întindere a ajuns la
capătul cursei cablului fără sfârúit, când se opreúte úi motorul.
OperaĠia de întindere
Se începe cu ¿xarea barei de capătul dinspre vârtelniĠe prin ¿xatorul
cu excentric (¿g. 31), iar celălalt capăt se leagă de tamburul troliului prin
intermediul cablului de în tindere (¿g. 34) úi plăci de ancorare (¿g. 35), (de
obicei se îndreaptă o singură vergea).
Îndreptarea propriu-zisă începe prin acĠionarea troliului în ace leaúi
condiĠii ca la îndreptarea cu troliul manual, până când se reali zează alungirea
procentuală stabilită (maximum 0,3%). După în dreptare se roteúte tamburul
troliului înapoi, bara se aúează prin greutatea proprie pe platformă, apoi se
eliberează din ¿xator úi din placa de ancorare. Se taie barele de pe platformă
cu foarfecele la lungimile cerute conform ¿úei de debitare. Se transportă barele
în fascicule până la bancul de lucru.
Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabilă.
TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT ùI ÎNDREP TAT OğELUL-
BETON
GeneralităĠi asupra fasonării manuale
Barele de oĠel-beton sunt puse în elementele de beton în zonele întinse
ale elementelor, pentru a ajuta secĠiunile de beton de a pre lua eforturile de
întindere prin barele de oĠel (armături).
Pentru a răspunde acestei cerinĠe, barele sunt prelucrate, de fapt îndoite, la
diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zonă la alta úi pentru o bună
ancorare a barelor în masa betonului. Prelucrarea armăturii conform cotelor
din proiect úi al ¿úei tehnice se nu meúte fasonarea armăturii.
Fig. 34. Cablu de intindere.
Fig.35. Fixarea capetelor barelor de oĠel-belon
de troliu prin intermediul plăcii de ancorare
al cârligului de intindere: 1 úi al cablului de
întindere 2.
Tehnologia meseriei - 47
Fasonarea poate ¿ făcută manual sau mecanic. Fasonarea manu ală se face
cu ajutorul unor dispozitive simple.
Fasonarea constă din îndoirea simpla sau succesivă a barelor la unghiul
dat, de regulă 45°, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numeúte faso narea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90
o
sau 180°.
Îndoirile la 90° se fac úi la barele care armează colĠurile ele mentelor de beton
armat.
Indoirea barelor trebuie făcu tă cu anumite raze de curbură pe discuri cu
raze diferite, stabilite in funcĠie de natura îndoirii (cioc, bară ridicată etc),
pro¿lul oĠelului úi calitatea otelului, (¿g. 36). Unghiul de îndoire poate ¿
veri¿cat prin úabloane.
Dispozitive simple pentru fasonare manuală
Fasonarea manuală se face de regulă pe un banc de lucru, pe care sunt
¿xate dispozitivele ajutătoare de îndoire, în special plăci din oĠel prelucrat sau
turnat, de forme úi alcătuiri diferite. În ¿g. 37 se arată un banc de lucru care
trebuie să aibă un blat foarte rigid.
Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezintă cele mai uzitate úi
anume:
1) Cheile simple sau du ble cu braĠ drept sau braĠ frânt. Cheile au dimensiuni
diferite în funcĠie de diametrul barelor care se fasoneaza.
Fig. 36. Raze de îndoire.
Fig. 37. Banc pentru fasonarea
manuală a otelului-beton
48 - Tehnologia meseriei
Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat
Barele de diametre mici (subĠiri) se pot îndoi cu ajutorul a două chei, în
special pentru corectarea poziĠionării armăturii înainte de betoanare (¿g. 38),
în care caz se pot folosi úi chei frânte.
Pe bancul care are trei sau patru dornuri se poate face o îndoire comodă cu
o cheie (¿g. 39); dornurile se pot pune la astfel de dis tanĠe încât pe ele să se
ataúeze discuri găurite care asigură îndoirea la raza de curbură cerută.
Folosirea plăcilor din oĠel turnat sunt cele mai comode la îndoi rea oĠelului-
beton (¿g. 40).
Barele ridicate se pot uúor îndoi cu plăci cu chei (pârghii ¿xate de placă,
barele ¿ind blocate de dornuri). ForĠa de îndoire se reduce dacă se folosesc
cremaliere (¿g. 41).
Fixarea plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face, de regulă, în colĠuri
opuse, în dia gonală pentru a permite lucrul concomitent sau succesiv predând
bara de la un ¿erar beto nier la celălalt.
AcĠionarea pârghiilor pentru a executa îndoiri la 45, 90 sau 180°, se învaĠă
uúor úi nu sunt necesare explicaĠii.
Prin răsucirea pârghiei (chei) în sensul săgeĠii se realizează o nouă îndoire
la 90°. Îndoirile succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocu-
rilor îndreptate paralel cu laturile etrierului sau după diagonala etrierului.
Plăcile cu crestături pot forma mai mulĠi etrieri deodată.
Fig. 39. Indoirea cu trei rânduri úi o cheie Fig. 38. Indoirea barelor\
cu ajutorul a două chei.
Fig.40. Indoirea cu placă turnată. Fig.41 Îndoirea barelor ridicate
a)
b)
Tehnologia meseriei - 49
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizează cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aúezat cu
axa formată dintr-o Ġeava pe două capre (¿g. 42,a) úi care se poate roti uúor cu
o manivelă. O asemenea fretă se poate face numai din oĠel moale subĠire, care
se modelează uúor pe cilindrul de lemn.
Fasonarea mecanică
Pentru industrializarea lucrărilor de armături în prezent se folo sesc maúini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigură o productivitate ridicată
la lucrările de armături. De regulă maúinile sunt integrate unui Àux tehnologic
continuu care rezultă din organizarea raĠională a atelierelor de armături.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea maúinii de fasonat
între două bancuri (¿g. 42, b) prevăzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor úi
glisarea lor în timpul fasonării.
Amplasarea maúinii se face prin ¿xarea în fundaĠie úi calarea sa cu pene.
Maúina va avea instalaĠia electrică executată conform regu lilor de securitate,
având punerea la pământ úi cablurile trecute prin canale în pardoseala
atelierului (sau prin cabluri blindate).
MAùINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OğEL-BETON
Maúini de fasonat bare longitudinale
Fasonarea barelor în atelierele de
úantier de mică importanĠă se face manual,
cu dispozitive simple, dar aceasta necesită
multă mano peră. Fasonarea mecanică
este indicată pentru toate atelierele de
confecĠionat armături.
Fără reglare automată se pot fasona
până la un unghi de 180°, iar cu reglare
automată se pot îndoi la un ghiuri de 45, 90
úi 180°.
Fig. 42. ùablon pentru execuĠia
fretelor a úi banc de lucru
pentru fasonarea mecanică b.
Pasul fretei
Fig.43. Maúina de fasonat oĠel-beton
MF-32.
50 - Tehnologia meseriei
Poate fasona oĠel rotund OB 37 până la Ø ” 40 mm úi oĠel PC până la Ø ”
32 mm; puterea maúinii ¿ind de 2,2 kW, iar greutatea maúinii de 900 kg. Multe
maúini de fasonat au úi dispozitive de tăiat (maúina REMA tipul PC 40/35 úi
tipul PC 32/26 Italia).
Combi 30/35 Masina de fasonat si taiat otel-beton
Star 16 Masina de fasonat otel-beton
Masina de taiat si fasonat otel-beton Cel 35, are urmatoarele caracteristici:
putere motor 2,20kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar taieri pe
minut max. 100, diametru max. 32mm, greutatea proprie masina 331 kg.
Masina de fasonat otel-beton Star 16 are urmatoarele caracteristici:
putere motor 4,0kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar indoiri pe
minut max. 6, diametru max. 50mm, greutatea propie masina 539 kg.
Masini de taiat otel-beton Cel 30 (35)
Masina de fasonat otel-beton Del 50 Tronic
Masinile de taiat si fasonat otel-beton marca „SIMA” sunt echipate
special pentru lucru direct pe santier si usor de folosit cu maxima e¿cienta.
Putere motor electric 1.5-4.0kw; actionare electrica motor 380V/50Hz; numar
taieri pe minut 100; diametru maxim al barelor de otel Ɏ 30 - 50 mm; modelul
Del tronic contine panou de comanda electronic, cu computer inclus, soft ware
Tehnologia meseriei - 51
specializat pentru comenzile computerului de bord; pot ¿ introduse mai multe
bare pentru diametre mai mici, etc.
Alcătuirea de principiu a maúinilor de fasonat
Maúinile de fasonat sunt alcătuite în principiu din: batiul sau cutia maúinii
1; dispozitivele de lucru, plasate pe o placă de lucru 2; mecanismele de
antrenare 3; dispozitivele de comandă 4.
Batiul maúinii este o construcĠie metalică robustă, de regula montată pe roĠi
pentru o deplasare uúoară pe distanĠe mici. Batiul este alcătuit dintr-o structură
metalică portantă, conĠinând în el mecanismele de antrenare, de comandă
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regulă ¿x.
Dispozitivele de lucru ¿xe sau detaúabile sunt amplasate pe o placă de
lucru plasată pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alcătuite
dintr-o placă de lucru confecĠionată dintr-o tablă groasă în care este decupat
un disc activ rotativ cu locaúuri pentru ¿xarea organelor active de fasonare
(dornuri, roĠi, rigle cu găuri úi dor nuri etc.); două sau mai multe plăci
transversale cu poziĠie ¿xă sau reglabilă, prevăzute cu locaúuri pentru dornuri
(roĠi sau dispozitive), care formează organele pasive ale operaĠiei de fasonare.
La marginea mesei de lucru se găsesc montate de regulă, pe două feĠe
opuse, două bare (role) pentru glisarea oĠelului-beton.
Multe maúini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe cuĠia unor
prelucrări speciale cum ar ¿: braĠ cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate
cu alte distanĠe între dornuri decât cele de pe dis cul activ, dispozitive pentru
îndoire cu raze de curbură foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dublă
a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale,
capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozi tive de adaos cu role
pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozi tive pentru îndoirea simultană a
mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alcătuite dintr-un motor, care
pune în miúcare roata melcată pe axul căruia se găseúte montat discul activ.
După natura construcĠiei mecanismele dispun de roĠi dinĠate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmenĠi etc. Discul trebuie să
aibă rotaĠii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în funcĠie de grosimea
barelor úi dispozitive de inversare. Maúinile moderne (FICEP) au următoarele
caracteristici: rotaĠia discului în două sensuri, oprirea automată a discului la
unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automată, obĠinerea vitezelor de ro-
taĠii dorite prin reglare prealabilă.
Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală, oprirea automată a
discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pen tru viteze foarte reduse,
dirijate manual sau automat.
52 - Tehnologia meseriei
Sunt úi agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roĠi de cauciuc
care se deplasează uúor prin împingere sau pot ¿ ridi cate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea maúinilor după gradul de complexitate, diametrul barelor úi
rezistenĠa acestora variază de la 300 la 1 600 kg.
Sunt úi agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roĠi de cauciuc
care se deplasează uúor prin împingere sau pot ¿ ridi cate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea maúinilor după gradul de complexitate, diametrul barelor úi
rezistenĠa acestora variază de la 300 la 1 600 kg.
Modul de utilizare a maúinilor de fasonat
OperaĠiile comune de punere în funcĠiune. Pentru a utiliza raĠional
maúinile de fasonat, este necesară cunoaúterea performanĠelor maúinilor, utili-
zarea dispozitivelor anexe úi dispunerea de tabele ajutătoare care să indice
unghiul de rotaĠie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent. In
prospectele maúinilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii e¿ciente a
maúinilor.
OperaĠiile de punere in funcĠiune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor găurite cu dornuri úi mon tarea
rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fără dispozitive anexe, braĠuri, limitatoare
etc); rolele se aleg în funcĠie de diametrul barelor care se îndoaie.
2) Stabilirea unghiului de îndoire la maúinile automate sau cu programare;
la cele cu acĠionare mecanică (normală), se realizează unghiul urmărind
valorile de pe discul gradat de către ¿erarul betonist.
3) Conectarea maúinii la reĠeaua electrică se face cu luarea măsu rilor de
protecĠia muncii, stabilirea rotaĠiei discului în funcĠie de gro simea barelor
(când se acĠionează mai multe bare) úi puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maúina
de fasonat.
Fig. 44. (b), fasonarea la masina a ciocurilor
Fig. 44. Masina de fasonat tip FICEP
(a) si a barelor ridicate (c)
Tehnologia meseriei - 53
Fasonarea propriu-zisă (unghiul de îndoire se veri¿că pe úa blon):
1) Fasonarea ciocurilor se face pe o maúină cu disc rotitor (v. ¿g. 44, a)
realizându-se succesiv următoarele operaĠii: se mon tează dornul central sau
un dorn cu rol de dorn central úi un dorn de lucru; • se introduce bara între
aceste dornuri (v. ¿g.44, b), lăsând capul necesar formării ciocului; • se pune
în miúcare discul rotitor spre dreapta până se formează ciocul (la 180°),
apoi se opreúte maúina; • se schimbă sensul de rotaĠie al discului, punând în
miúcare inversorul când dornul de sprijin a revenit în poziĠia iniĠială.
2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive: • după fasonarea
ciocului bara este împinsă pe linia dornului central cu bucata (porĠiunea)
prevăzută în proiect a ¿ dreapta; • dor nul de sprijin se ¿xează la o distanĠă
mai mare faĠă de dornul iniĠial, pe un ax perpendicular pe bară; • un dorn
de sprijin se plasează pe lângă bară, pe liniile cu găuri; • acĠionând discul
maúinei se face prima îndoire la unghiul prescris (v. ¿g. 44, c); • bara este
scoasă de pe disc úi pusă în poziĠia (v. ¿g.44, c) în care dornurile de sprijin
1 úi 2 au poziĠiile din ¿gură -— după care se pune în miúcare discul în sens
invers făcându-se a doua îndoire; • apoi bara este împinsă înainte în vederea
unei noi îndoiri sau a formării ciocului. În funcĠie de caracteristicile maúinii
de fasonat diametrul barelor úi a înălĠimii grinzii pentru care se face ridicarea
barelor se pregăteúte maúina de fasonat—cum se arată în exemplele următoare
- pentru îndoirea dublă simultană: 1) Indoire dublă la 45
0
cu două dornuri pe
discul rotativ (¿g.45).
Această operaĠie se face astfel:
- diametrul dornului D se alege in funcĠie de grosimea barelor d;
- pe discul rotativ se pun dornurile la distanĠa B
1,
iar riglele cu găuri la
distanĠa A
1
, poziĠia relativă a dornurilor de pe rigle (cateta triunghiului) se
pune tot la distanĠa A
;
A
1
§ 0,75 B
1
d
max
[mml 20 26 34 40
D[mm] 80 100 140 160
Serviciul tehnic trebuie să a¿úeze la maúini tabele cu distanĠele A
l
úi B
1
pe
grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziĠia dornurilor astfel ca diametrul
format de dornurile de pe disc să ¿e perpendiculare pe riglele cu găuri, la
mijlocul distanĠei dintre dornurile de pe rigle;
Fig.45. Indoire dubla simultană
cu doua dornuri pe discul rotitor
54 - Tehnologia meseriei
- se introduce bara între dornuri, după ce s-a însemnat pe ea cu creta locul
de unde se ridică (îndoaie), acest semn se marchează în dreptul axului dornului
de pe disc;
- se declansează maúina care roteúte discul cu 45°, după care se opreúte
dacă maúina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
3) Indoirea simplă se face simultan prin blocarea barei cu două dornuri
alăturate ¿xate pe discul rotitor, îndoire dublă la 45° cu un singur dorn ¿xat
pe discul rotitor (¿g. 46) ; îndoirea se face în mod similar, dar poziĠia verticală
a discului trebuie aleasă astfel ca bara dreaptă să poată sprijini pe cele două
dornuri alăturate de pe riglele găurite úi pe dornul de pe disc.
4) In ¿g. 47 se arată îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte când la
disc este necesar să se folosească un prelungitor.
5) Indoirea simultană a mai multor bare subĠiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe bare subĠiri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse
pe riglele găurite úi disc este arătată în ¿g. 48.
6) Fasonarea etrierilor cu maúina de fasonat obiúnuită este arătată în
¿g.49.
Maúinile pot face spirale rotunde, poligonale etc.
Fig. 46. Indoire dubla simultană
cu un dorn pe discul rotitor
Fig. 49. Fasonarea etrierilor cu
nasina de fasonet obisnuita.
Fig. 47 Indoire dubla simultana cu
un dorn pe prelungitorul la disc
Fig. 48. Indoire simultana a
barelor subtiri
Tehnologia meseriei - 55
Maúinile de fasonat úi îndoit oĠel-beton sunt la fel de numeroase ca úi
maúinile de îndreptat úi tăiat.
Modul lor de alcătuire în principiu este acelaúi; diferă foarte mult dispo-
zitivele de lucru. Sunt maúini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-
nete, console, etc. cu mod de acĠionare similar (prin rotaĠia discului), dar cu
caracteristici tehnice úi performanĠe diferite.
Exempli¿cativ se arată unele caracteristici
1) Maúina din Polonia G. 40 fasonează oĠel până la 40 mm cu rezistenĠa
până la 45 kgf/mm
2
; viteza de rotaĠie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maúina BH-40 (Ungaria) fasonează oĠel până la 40 mm, cu rezistenĠa
până la 70 kgf/mm
2
, cu viteza de rotaĠie a discului de 100— 130/h, având
puterea de 4 kW. Maúina are discul plasat excentric faĠă de batiul maúinii,
dar are o placă rabatabilă care asigură pre lungirea plăcii de lucru astfel că în
poziĠia de lucru discul se aÀă la mijlocul mesei (plăcii) de lucru.
3) Maúina MUBEA — BENDEB (Germania) fasonează oĠel până la 32
mm, cu rezistenĠă de 40 kgf/mm
2
úi până la 26 mm pentru oĠel cu rezistenĠa de
70 kgf/mm
2
. Maúina este prevăzută cu scală gradată pentru a marca unghiul
de rotaĠie a unui braĠ montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire
în trepte cuprinse între 0 úi 315°. Maúina are un set de role de îndoiri, cu
diametrele de 50 la 480 mm, permiĠând să se realizeze raze de îndoire de la 2,5
d până la 15 d, pentru gama de diametre de la 6 la 32 mm.
4) Maúina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are
posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de îndoire spre
stânga sau spre dreapta.
5) Maúina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasonează oĠel până la 40 mm cu
rezitenĠa de 45 kgf/mm
2
úi până la 32 mm pentru oĠel cu rezistenĠa de 85 kgf/
mm
2
úi taie oĠel până la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor
electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent până la 10 bare de 14 mm, iar cu
reducerea corespunză toare a numărului de bare se măreúte diametrul barei de
fasonat sau tăiat (¿g. 50).
6) Maúina FUTURA B 502 (Germania) fasonează oĠel până la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaĠie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu
mers înainte úi înapoi; masa maúinii este de 1220 kg; are dispozitive pentru
prelucrat spirale.
7) Maúina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasonează oĠel până la diametrul
de 32 mm, având rezistenĠa maximă de 45 kgf/ mm
2
; are două viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm úi 10 rot/ min pentru bare mai groase); maúina are
úi posibilitatea de a ¿ livrată cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formează cali tatea de bază a maúinilor. La această maúină se pot fasona etrieri
úi îndrepta oĠelul de diametre mici.
56 - Tehnologia meseriei
8) Maúina FI CEP — mod. CAM se livrează în 6 variante, cu puteri de la 2
la 6 CP úi cu masa variind de la 360 kg la 1 600, faso nează o gamă foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gamă posibilă are echipament
care asigură rotaĠia de 3,5 rot/min până la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze
sau cu variator de viteze.Dispune de o gamă largă de dispozitive anexe pentru
orice tip de prelucrare a armăturii, inclusiv etrieri.
9) Maúina STEINWEG se livrează, în tipurile B.32 úi B.40 care fasonează
oĠel până la 32 mm, respectiv până la 40 mm, cu rezistenĠa de 45 kgf/mm
2
;
pentru rezistenĠe mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu maúinile prezentate.
10) Maúinile UGAROLA de producĠie spaniolă se livrează în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obiúnuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comandă stânga-dreapa (¿g. 50, b)
Fig. 50. Maúina de fasonat úi tăiat tip REMA (¿g. a), maúina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (¿g. b) úi dispozitive improvizate de format etrieri (¿g. c).
Dispozitive de taiat
manual
a)
b)
c)
Dispozitive de taiat
si indoit manual
Tehnologia meseriei - 57
Maúini de confecĠionat etrieri
Maúinile de confecĠionat etrieri sunt de fapt maúini de fasonat oĠel-beton;
au limitatoare speciale pentru îndoire succesivă permiĠând să se realizeze
elemente îndoite sub forma dreptunghiulară sau pătrată.
O serie din maúinile menĠionate pentru fasonat oĠel-beton pot confecĠiona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc.
Etrierii se pot confecĠiona úi manual cu dispozitive diferite im provizate
(¿g. 50 c), cu pivot central sau cu furculiĠă centrală formată din două dornuri
cu poziĠie reglabilă, cu piedestal, limitatoare, stative úi pârghii.
O maúină complet automatizată este maúina STEF—14 (FranĠa) care se
compune (¿g. 51) din:
1) Un grup de îndreptare a oĠelului-belon până la 14 mm (úi până la 10 mm
poate îndrepta două ¿re). Acest grup are role de îndreptare úi grup de ¿nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu ¿rul, având
o viteză de 0,6—1,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor úi lungimilor 3, care permite obĠinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m úi cu
unghiul de îndoire de la 0° la 180°.
O roată în contact cu ¿rul, transmite printr-un joc de pinioane úi cremaliere,
lungimea exactă a ¿rului la tabulator, pe care se a¿úează lungimea cerută.
Transmiterea unghiului de îndoire se efectuează printr-un joc de roĠi,
lanĠuri úi cremaliere la un tabulator, care la sfârúitul cursei unghiului a¿úat
declansează oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu.
Pentru lucrul neautomatizat numărul de îndoiri este nelimitat.
4) Grupul de îndoire este acĠionat de o pompă (verină), antrenată de
o cremalieră care permite îndoirea ¿rului de la 0° la 180° după a¿úajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tăiere 6 este acĠionat de o pompă prin intermediul unei pârghii
cu excentric. Un ejector asigură evacuarea pieselor fasonate.
Un numărător indică piesele fasonate úi declasează oprirea maúinii la
numărul de piese prestabilite.
Maúina are productivitate ridicată (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în
colaci sau bare drepte, cu sau fără pro¿l periodic.
Fig. 51. Schema de
principiu a maúinilor de
format etrieri.
58 - Tehnologia meseriei
O maúină similară este maúina MEP-STAF -71 (Italia) care fasonează
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Maúinile speci¿ce plaselor sudate vor ¿ tratate la utilaje de îm binare úi
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variată úi ea se ob Ġine din
plasarea convenabilă a limitatoarelor úi reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (¿g. 52).
Maúini de îndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase
plane pe úantier adesea trebuie îndoite.
Pentru îndoirea plaselor sudate sunt
maúini de îndoit speciale care pot face
simple îndoiri sau chiar carcase de
diferite forme.
In Ġara noastră Fabrica „6 Martie” - Timiúoara execută maúini de îndoit
plase până la Ø 12 mm, cu lăĠimea plasei de 5 050 mm úi unghiul de îndoire
de 1a 30 la 180°. Masa maúinii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x
1500 x 1500 m. O maúină cu echipament electrohidraulic este maúina BiFi din
Germania. Iar o maúină automată este maúina B.F.M. (¿g. 53). (Brauxellois
de Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasonează plase cu sârme până la
12 mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 până la 10 m, cu o putere de 3—7,5
CP, cu o cadenĠă de 4 indoituri/min, având echipament electric úi hidraulic;
poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comandă de
la distanĠă cu pedală. De regulă, plasele plane care se livrează pe úantier nu au
Fig. 52. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini
Fig. 53. Masina de indoit plase BIFI
Tehnologia meseriei - 59
nevoie de îndreptare; in caz contrar aceasta se face cu maúini de îndreptat cu
role, în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelaúi ca úi
la îndreptarea tablelor de oĠel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, acĠionate
manual sau electric; unele maúini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste maúini
se folosesc úi la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreaptă la sol, se
taie úi se folosesc ca plase plane.
Maúini de tăiat plase sudate
Pentru tăiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, după sudare sau după îndoirea plaselor; maúinile B.F.M. úi „6
Martie”-Timiúoara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe úantier sunt
utile maúinile electrice manuale tip mono — SKITT (¿g. 54); se livrează în
două tipuri Typ 11 H úi Typ S—12 H úi pot tăia bare de la 4 la 12 mm, respectiv
18 mm (poate tăia úi două bare). Efectuează circa 25 până la 30 tăieturi/min.
Greutatea maúini lor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv
620 W. Tăierea plaselor sudate se poate face úi cu forfecarea manuală (¿g. 55).
În Ġara noastră întreprinderea de Unelte úi Scule-Braúov livrează cleúti de tăiat
oĠel-beton.
Pentru tăierea in serie în ateliere se pot utiliza ferăstraie circulare de mare
turaĠie, atât pentru tăierea plaselor, cât úi pentru tăierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)
Sunt úi utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse úi livrate de către
un mare număr de ¿rme.
Fasonarea la cald a oĠelului-beton
Barele cu grosimi mari, care nu se pot îndoi la rece, în special din lipsă de
maúini de îndoit de capacitate mare, se pot îndoi la cald, după încălzirea locală
la forjă la o temperatură care nu produce transformări periculoase în structura
Fig. 54. Cleúte
electric de tăiat
plase tip SKITT.
Fig. 55. Cleúte
manual de tăiat
plase.
60 - Tehnologia meseriei
oĠelului. Indoirea nu trebuie să producă modi¿carea secĠiunii barei în zona de
îndoire sau alte defecte care pot provoca aúchieri, ¿suri etc.
3.3. Asamblarea armaturilor (asamblarea in carcase din otel beton
si a armaturilor la elementele din beton armat – stâlpi, grinzi, placi,
buiandrugi, canale; asezarea si legarea barelor; ¿xarea si legarea
etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la asamblarea armaturilor;
etichetarea si depozitarea carcaselor in vederea montarii lor).
TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA ùI ÎNNĂDIREA PRIN
SUDARE ùI ÎMBINĂRI MECANICE ALE OğELULUI-BETON
GeneralităĠi asupra procedeelor de sudare
Barele de oĠel-beton în elementele de beton armat pot ¿ înnădite ¿e prin
petrecere folosind aderenĠa si ancorarea în beton, ¿e prin sudură sau prin
mijloace mecanice.
Imbinarea prin sudură se poate face pentru asigurarea continuităĠii barelor
longi tudinale, pentru realizarea de armături transversale închise, pentru
îmbinarea prefabricatelor sau pentru folosirea úi valori¿area capetelor de bare
care rezultă la debitare.
Pentru realizarea plaselor úi carcaselor sudate se foloseúte suda rea de
rezistenĠă prin presiune prin puncte.
Procedee de sudare. Reglementarea modului de executare a sudării (vezi
tabelul) úi precizarea tehnologiilor de sudare este sta bilită prin „InstrucĠiunile
tehnice pentru sudarea armăturilor de otel beton” C 28 — 78, în care se dau
toate elementele necesare executării sudării prin urmatoarele procedee:
- I - sudarea electrică prin puncte;
- II - sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară;
- III - sudarea manuală cu arcul electric prin suprapunere úi cu eclise;
- IV - sudarea manuală cap la cap cu arcul electric cu următoarele variante:
sudarea în cochilie, în baie de zgură (cu sau fără cusături longitudinale);
sudarea în semimanúon de cupru.
Tabel. Procedeele de sudare admise la îmbinarea sau
înnădirea otelurilor-beton
Tipul de
oĠel
Procedeul
I II III IV ObservaĠii
OB 37
STNB
Sau
STPB
PC 52
PC 60
PC 90
0
0
0
0
-
0
-
0
0
0
0
-
0
0
0
0
-
0
-
-
Se admite sudarea cu
semimanúon de cupru
0 = se admite sudarea;
- = sudarea nu se admite.
Olelul OB 00 nu se admite
a ¿ sudat.
Tehnologia meseriei - 61
Echipamente de sudare
Surse de sudare in curent alternative tip “Aristan” sunt un produs de ultima
generatie al gamei de surse de sudare, caracterizate prin putere si usurinta in
manevrare, posturi de sudare monofazice, reglaj continuu al curentului, buna
amorsare a arcului si topire usoara, protectie termostatica, etc.
ARISTAN 2700
Tensiune alimentare 230V/50Hz
Reglaj curent 50-270 A
50-270 A (70 V)
55-270 A
Diametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla
rapida, cleste de masa si cupla rapida
LUFTARC 150 / 180 / 220 C
Tensiune alimentare 230V/50Hz
Reglaj curent 5-160 A
Diametru electrod folosit 1,6 - 4,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si
cupla rapida, cablu de impământare cu
clema si cupla rapida, masca de sudura
si perie
Accesorii pentru aparate
de sudura
FRO RODARC 166
Tensiune alimentare 230V/50Hz
Reglaj curent 50-350 A
Diametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla
rapida, cablu de impământare cu clema si
cupla rapida
62 - Tehnologia meseriei
La sudarea barelor de oĠel-beton úi la utilizarea lor trebuie să se
respecte următorele recomandări:
1) Otelurile care se sudează trebuie veri¿cate strict dacă îndeplinesc
condiĠiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 úi STAS 438/2- 74.
2) Calitatea sudurilor se veri¿că prin probe.
3) Sudarea se execută de sudori care au examenul practic úi teoretic pentru
grupa 3, si sunt autorizati special
4) Innădirile sudate se vor amplasa la poziĠionarea armăturii fasonate în
poziĠia precizată prin proiect; în lipsa precizărilor din proiect se vor amplasa
la o distantă de 50 d; în cazul în care distanĠa este mai mică se admite în
aceeaúi secĠiune maximum 25 — 30% din aria totală transversală barelor din
element să ¿e sudate.
5) Indoirea barelor sudate este admisă la o distanĠă de 5 d de capă tul
sudurii (d=diametrul barelor sudate).
CondiĠii generale de execuĠie. La executarea sudării se vor respecta
următoarele reguli:
1) Temperatura ambiantă nu va trebui să ¿e mai redusă de -5C°.
2) La temperaturi sub -5 C° úi pe vânt úi ploaie se vor lua măsurii de
protejare, realizând spaĠii acoperite úi respectând condiĠiile de sudări pe timp
friguros pe baza dispoziĠiilor speciale ale responsabilului cu sudura.
3) Barele care se sudează cap la cap se vor tăia numai cu mijloace
mecanice úi se vor curaĠi cu perii.
4) La sudare se vor alege electrozii corepunzători procedeului de sudare,
calităĠii oĠelului úi a poziĠiei de sudare conform InstrucĠiu nilor tehnice C.28—
76. La oĠelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere se vor
prefera electrozi bazici sau supertit.
5) Sudarea cu preîncălzire se va face cu arzătoare (STAS 4137—70/1)
respectându-se condiĠiile pentru răcirea lentă, folosind împachetări cu vată
minerală.
6) Utilajele de sudat, transformatoarele úi agregatele se vor veri¿ca,
controlându-se funcĠionalitatea úi realizarea parametrilor de sudare (curent,
tensiune, presiune, conform normelor úi prevederilor STAS 2689-71.
7) Tehnologiile de sudare trebuie să asigure o comportare tenace, adică
îmbinarea să aibă capacitate de deformare, iar ruperea barelor să se producă,
dacă sunt supuse la tracĠiune la o distanĠă de (2—3) d de capătul înnădirii
sudate; în cazul în care ruperea s-ar produce în sudură aceasta trebuie să ¿e
precedată de tendinĠa de gâtuire, având loc lent úi suprafeĠele de rupere cu
aspect ¿bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile casante, cu
aspect lucios, care se produc brusc, fără avertizare, de regulă la urechile de
prinderi, când piesele sunt mani pulate pe timp friguros.
Tehnologia meseriei - 63
Sudarea electrică prin puncte
Principiul sudării prin puncte. Sudarea prin puncte este proce deul de
sudare electrică prin presiune, în punctele de intersecĠie a barelor de oĠel-beton
care formează prin asamblare plase úi carcase sudate. Sudarea se bazează pe
încălzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaĠa lor de contact până când
sunt aduse în stare plas tică (adică o stare de topire locală cu tendinĠă de curgere),
în timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin presare.
Barele întretăiate (nodul plasei sau al carcasei) care pot ¿ in număr de două
sau trei úi excepĠional chiar patru sau cinci sunt presate cu o anumită forĠă
intre electrozii de cupru ai maúinii de sudat prin care trece úi curentul electric
furnizat de secundarul unui transformator.
ALCĂTUIREA ARMĂTURILOR DE REZISTENTĂ ùI
CONSTRUCTIVE.
REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT, ARMATE
CU BARE
Reguli generale, de¿niĠii
OĠelurile folosite în elementele de beton armat poartă denumirea generică
de „armături” întrucât întăresc sau armează secĠiunile de beton armat făcându-
le capabile să suporte eforturi mari longitudi nale de întindere, să sporească
capacitatea secĠiunilor de beton pen tru a prelua eforturi de compresiune sau de
a rezista la eforturile date de aúa numitele forĠe transversale sau tăietoare.
Clasi¿cări.
Armăturile se de¿nesc în raport cu anumite criterii (tipul oĠelului, rolul
armăturii în elementele de beton armat si beton precomprimat etc).
Din punctul de vedre al rigidităĠii, armăturile se împart: armaturi
Àexibile formate din bare de oĠel beton úi armături rigide alcătuite din pro¿le
laminate la cald (¿g. 56).
Fig.56.Tipuri de armături:
1),2),3) — mărci de oĠel-beton
64 - Tehnologia meseriei
Din punctul de vedere al rolului armăturilor in elementele de beton
armat acestea se împart în: armături de rezistenĠă (sau armaturi principale,
longitudinale); bare ridicate (sau bare înclina armături de repartiĠie (sau
armături secundare); armături transversale (sau etrieri, frete etc), armături de
montaj (sau armături ajută toare).
Armăturile betonului precomprimat se împart în armături tensionate
formate din oĠeluri de înaltă rezistenĠă în care se introduc eforturi de
pretensionare (mare) úi armături nepretensionate din oĠel-beton obiú nuit
similare cu armăturile din elementele de beton armat.
Armăturile care nu re zultă dintr-un calcul de rezistenĠă se numesc armă-
turi constructive.
Din punctul de vedere al aderenĠei cu betonul ar măturile se împart în
armături cu pro¿l periodic, armături netede etc.
Se mai întâlnesc denu mirile: armături cu ciocuri úi armături fără ciocuri,
plase legate sau plase sudate, precum úi carcase legate sau carcase sudate.
Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armăturile folosite
sunt sub formă de bare izolate care se asamblează în cofraj sau sub formă de
carcase legate sau plase úi carcase sudate prefabricate.
Prelucrările pe care le suportă barele izolate sunt, de regulă, îndoiri,
formări de ciocuri, asamblări prin legare, asamblări prin sudare, preasamblări
în atelier, prelucrări de complectare în cofraj etc.
Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armă turile
sunt denumite: armături pentru plăci plane, plăci curbe, grinzi, stâlpi, arce,
console, pereĠi, fundaĠii úi armături pentru construcĠii speciale: rezervoare,
castele de apă, turnuri de răcire, coúuri, elemente spaĠiale, stâlpi LE A etc.
De¿niĠii:
Armăturile de rezistenĠă sunt destinate, de regulă, de a prelua în primul
rând eforturile de întindere care se produc în zonele întinse în elementele
încovoiate (grinzi, plăci, elemente speciale etc.) úi apoi de a mări capacitatea
de rezistenĠă la compresiune a zonelor comprimate a secĠiunilor de beton
armat (stâlpi, grinzi, plăci etc.) sau alte solicitări.
Elementele comprimate excentric (cu eforturi de compresiune úi cu eforturi
de încovoiere — stâlpii de cadru — secĠiunile arcelor, riglele cadrelor de beton
armat), elementele întinse sau întinse excen tric (tiranĠi, porĠiuni ale unor plăci
de construcĠii speciale, etc.) folosesc armătură de rezistenĠă pentru a prelua
eforturi de întindere sau de compresiune.
Barele înclinate (ridicate) sunt bare plasate pe direcĠia eforturilor, celor
mai mari de întindere din anumite secĠiuni ale elementelor úi sunt desigur tot
bare de rezistenĠă (v. ¿g. 56, marca 3).
Etrieri sunt rame transversale care leagă barele longitudinale din oĠel-
beton prevăzute de regulă cu ciocuri. Etrierii pot ¿ închiúi (sub formă de ramă
Tehnologia meseriei - 65
închisă) sau deschiúi (ramă, fără o latură). Etrierii închiúi pot ¿ legaĠi cu sârmă
neagră sau legaĠi prin sudare (v. ¿g. 56 marca 4).
De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenĠă pentru preluarea unei
părĠi din eforturile transversale din stâlpi, grinzi, arce, cadre, sub formă de
eforturi de întindere, dar au úi rolul de asigurare a con lucrării tuturor armăturii,
asamblării lor sub formă de carcasă úi menĠinerii poziĠiei armăturilor la cotele
prevăzute în proiect.
Întreaga armătură din elementele de beton armat poate ¿ socotită ca
armătură de rezistenĠă.
Armătura folosită cu scopuri speciale, pentru preluarea efortu rilor din
temperatură, din contracĠia betonului, pentru reducerea efectului ¿surării etc.
poate ¿ socotită atât ca armătură rezistentă, cât úi ca armătură constructivă.
Armătura, prin structura ei, este destinată a prelua eforturi de întindere,
astfel de armătură este speci¿că elementelor care se incovoaie (grinzi, plăci,
stâlpi încovoiaĠi, etc); dar armătura poate prelua úi eforturi de compresiune,
împreună cu betonul din zonele compri mate (stâlpi, zonele comprimate ale
grinzilor etc).
Eforturile transversale din elemente sunt preluate tot prin capacitatea
armăturilor de a prelua eforturi de întindere.
Armătura constructivă este armătura care nu rezultă în mod obiúnuit dintr-
un calcul de rezistenĠă.
În categoria armăturilor constructive se consideră armătura de repartiĠie a
plăcilor armate pe o singură direcĠie al căror rol principal este cel de a asigura
conlucrarea de ansamblu a armăturii (repartizând egal barele de rezistenĠă),
punându-se un număr de bare pe metru liniar de placă la o distanĠă maximă
¿xată prin proiect úi care desigur a fost justi¿cată prin încercări multiple.
Se útie că această armătură are úi rol de rezistenĠă, dar întrucât proiectantul
nu trebuie să respecte decât reguli constructive pentru punerea ei în proiect
(număr de bare pe metru transversal de placă, mărimea diametrului barelor,
distanĠele dintre bare, etc.) se numeúte úi armătură constructivă. Armătura
de montaj intră în categoria armăturilor constructive úi este formată din bare
longitudinale care asigură montajul armă turii în grinzi sub formă de carcasă,
păstrând poziĠia etrierilor (v. ¿g. 56) marca 2. Tot ca armătura de montaj
trebuie socotite úi agra fele care păstrează distanĠa dintre barele longitudinale
ale stâlpilor când acestea nu sunt legate de etrieri, sau când etrierii nu au
su¿cientă rigiditate pentru păstrarea geometriei carcasei stâlpului.
Ancorarea armăturii în beton este o condiĠie a asigurării conlu crării dintre
beton úi armătură.
Barele cu pro¿l periodic întinse se ancorează úi prin pro¿lul oĠe lului care
asigură pe lângă aderenĠa obiúnuită a oĠelului de beton prin pătrunderea laptelui
de ciment în asperităĠile nevizibile ale barelor de oĠel-beton úi o aderenĠă prin
66 - Tehnologia meseriei
încleútare, care se opune tendinĠei de lunecare a barelor prin efectul de pană
dat de nervuri; în ultimă instanĠă există úi frecarea care se opune alunecării
barelor după ce a fost învinsă aderenĠa prin încleútare.
Ciocurile sunt mijloace de îmbunătăĠirea úi ancorarea în beton a armăturilor
alcătuite ¿e sub formă de ciocuri în unghiuri drepte folosite la capetele barelor
din oĠelurile cu pro¿l periodic, ¿e sub formă de ciocuri cu îndoire la 180°
folosite de regulă la oĠelurile cu pro¿l netede.
Barele comprimate pot rămâne úi fără ciocuri. Modul de confecĠionare a
ciocurilor se arată la fasonarea armă turii.
Înclinarea armăturilor (poziĠionarea barelor de rezistenĠă pe o secĠiune
înclinată) este necesară atât pentru trecerea armăturilor spre zona întinsă a
elementului de la faĠa opusă, cât úi pentru pre luarea eforturilor transversale
din forĠele tăietoare din combinarea lor cu cele de încovoiere sub formă de
bare supuse la elementele lini are (grinzi, noduri de cadru, console etc). La
grinzi, barele înclinate se numesc úi bare ridicate deoarece trecerea barelor
longitudinale la partea superioară se face prin ridicarea (îndoirea) barelor.
ForĠele tăietoare se iau úi prin etriere, care se pun îndesiĠi în zona cu forĠa
tăietoare mare.
Armăturile pretensionate sunt armături de înaltă rezistenĠă, care sunt
supuse unor eforturi iniĠiale mari de întindere, la execuĠia ele mentelor, ¿e
prin întinderea lor pe stand la elementele la care după transfer se asigură
precomprimarea elementelor prin ancorarea prin aderenĠă în beton, ¿e prin
întinderea lor prin golurile lăsate în ele mente úi care asigură precomprimarea
elementului prin blocarea armături in ancorajele de la capătul elementelor.
Armăturile folosite la pretensionare sunt armături de înaltă rezis tenĠă.
În elementele de beton precomprimat, în opoziĠie cu armăturia pretensionate
restul armăturilor se numesc armături nepretensionate.
Reguli generale
Pentru a se uúura execuĠia armăturilor, proiectantul trebuie să Ġină
seama de următoarele reguli generale:
1) Se va alege un număr cât mai mic de bare.
2) Pentru ca barele să nu ¿e confundate, diferenĠa dintre diametre trebuie
să ¿e de cel puĠin 2—4 mm pentru a ¿ deosebite cu ochiul liber.
3) Diametrul armăturilor fasonate nu se va reduce sub 5 mm (cu excepĠia
plaselor sudate), pentru ca acestea să-úi păstreze la tunare poziĠia din proiect.
4) La proiectare trebuie să se Ġină seama de toleranĠele de execuĠie.
5) Nu se vor folosi, ori de câte ori este posibil, bare prea groase, care se
fasonează greu úi au o aderenĠă relativă cu betonul, mai scăzută decât barele
subĠiri úi nu asigură ductilizarea betonului.
6) Nu se vor folosi bare Àotante care nu au asigurată ancorarea
corespunzătoare în beton.
Tehnologia meseriei - 67
7) Pentru armăturile de rezistenĠă se vor folosi bare cu pro¿l periodic,
preferabil de calitate PC 60.
8) Pentru elementele plane se vor prefera plase sudate uzinale din sârme cu
pro¿l periodic.
9) La cotarea armăturilor úi stabilirea mărcilor pentru bare se va Ġine seamă
de posibilitatea industrializării execuĠiei armăturilor, stabilind mărci comune
pentru bare de acelaúi diametru úi cu acelaúi mod de fasonare.
10) Ori de câte ori este posibil se vor folosi carcase sudate sau preasamblate
prin legare.
11) Armăturile vor ¿ prevăzute cu un număr cât mai redus de îndoiri.
12) Pentru zonele seismice se va tine seama de condiĠii speciale de armare
speci¿ce acestor zone.
Fasonarea úi montarea carcaselor de armături úi o plaselor sudate se face
pe baza prevederilor proiectului úi a ¿úelor de debitare si fasonare, respectând
cu stricteĠe dimensiunile prevăzute în proiect.
Barele tăiate úi fasonate vor ¿ depozitate în pachete úi etichetate
conform simbolurilor din ¿úe. Scopul împachetării úi etichetării este de a se
face identi¿carea lor uúoară úi de a asigura păstrarea formei úi a curăĠeniei
pachetului de armături.
Dacă în proiect nu sunt su¿ciente date asupra modului de faso nare se
vor respecta următoarele indicaĠii generale:
1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri
semicirculare.
2) Armăturile legate de la partea superioară a plăcilor pot ¿ pre văzute cu
ciocuri la 90°.
3) La înglobarea barelor longitudinale a stâlpilor în fundaĠii se vor prevedea
îndoiri la 90°.
4) Barele cu pro¿le periodice, care necesită úi ciocuri terminale (bare
întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90°.
5) Se execută fără ciocuri: barele cu pro¿l periodic úi netede com primate,
barele plaselor úi carcaselor sudate, la care aderenĠa se asigură prin conlucrarea
spaĠială a întregii armături, barele din zonele cu soli citări reduse, care sunt
folosite pe considerente constructive.
6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porĠiune dreaptă de minimum
20 d în zonele întinse úi de 10 d în zonele comprimate.
7) La proiectarea armăturilor se vor avea în vedere úi posibilită Ġile de
poziĠionare a armăturii, prin distanĠieri (cel puĠin 3 la ¿ecare metru pătrat de
plasă sau perete), cel puĠin 1 la ¿ecare metru liniar de grindă sau stâlp) prin
capre de oĠel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în
consolă úi la 100 cm pentru restul plăcii.
8) PlăcuĠele metalice úi praznurile înglobate vor ¿ de regulă ¿xate prin
sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziĠionare a lor.
68 - Tehnologia meseriei
9) Legarea armăturii este obligatorie la toate încruciúările armătu rilor
pentru a asigura efectul spaĠial de plasă sau carcasă úi pentru pozi Ġionarea
corectă a armăturii.
10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu
armătură de rezistenĠă sau pentru preluarea eforturilor din contrac Ġie úi
temperatură.
11) Nu se vor pune în operă plase în rulouri care nu au fost în prea labil
îndreptate sau plase care nu sunt plane sau au noduri de sudură desfăcute (mai
mult decât permit condiĠiile de livrare).
12) PoziĠia înnădirilor se face numai cu acordul inginerului care conduce
lucrările de execuĠie care va Ġine seama ca secĠiunea aleasă pentru înnădire să
¿e slab solicitată úi va respecta condiĠiile privind asigurarea continuităĠii úi
aderenĠei armăturii în beton.
13) Pentru execuĠia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului
de acoperire cu beton care este o condiĠie obligatorie privind asigurarea
conlucrării armăturii cu betonul úi a protecĠiei armăturilor contra acĠiunilor
corozive.
14) Inlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu
respectarea următoarelor condiĠii:
• aria armăturii înlocuite să ¿e egală sau cel mult 5 % mai mare decât cea
prevăzută în proiect;
• barele să nu difere cu mai mult de ±25%;
• înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oĠel)

se face cu
avizul proiectantului.
15) Nu se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acesteia
sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigi ditate a cofrajului.
Exemple generale de armare. Planul de armare trebuie să conĠină, vederi
laterale úi secĠiuni transversale considerindu-se că betonul este transparent,
¿ind marcat numai conturul său (conturul elementului de beton armat).
La vederile laterale arma turile se consideră proiectate pe faĠa din spate a
elementului. Pe aceste planuri sunt date dimensiunile elementului, con¿guraĠia
armă turilor, diametrul barelor, dimensiunile formelor barelor care consti tuie
armătura, numărul de bare, distanĠa dintre bare, colĠurile carac teristice etc.
Fiecare armătură caracteristică poartă o marcă úi este extrasă din element úi
desenată separat cu toate cotele.
Planurile trebuie să indeplinească următoarele condiĠii:
1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execută trebuie sa conĠină
denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă si toate alte elemente
necesare identi¿cării.
2) Elementele care urmează a ¿ executate la un obiectiv trebuie să ¿e
complet înseriate, purtând indicative din litere úi numere, conform regulilor
Tehnologia meseriei - 69
de desen, pentru a se identi¿ca uúor armătura care se fasonează pentru ¿ecare
element, pentru a nu se executa armături în plus sau a se omite execuĠia unor
armături.
Astfel, toate fundaĠiile, stâlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,
plăcile, pereĠii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte
care să nu dea naútere la confuzii. Este necesar ca înainte de a se trece la
organizarea lucrului să se facă liste complete cu seria úi indicativele tuturor
elementelor si să se completeze ¿úele de debitare úi fasonare a armăturilor.
Înainte de a se începe lucrul propriu-zis, meúterii úi úe¿i de echipă
trebuie să cunoască toate datele necesare. În cazul neclarităĠilor sau lipsurilor
din proiecte, nu se va trece la debitarea úi fasonarea armă turii până nu se
lămuresc în detaliu toate datele, care nu rezultă cu claritate din planuri; se
trece la complectarea acestora pe baza discuĠiilor úi lămuririlor cu inginerul
responsabil de execuĠia lucrării.
ùeful de echipă va avea mai întâi o reprezentare clară asupra modului cum
va ¿ pusă armătura în operă, la întregul obiectiv, asupra ordinei de execuĠie
a armăturii, întocmindu-se o documenta Ġie completă asupra întregului lot de
armături ce-l are de fasonat.
Planurile de armare ale unui element trebuie să conĠină toate datele pentru
poziĠionarea armăturii úi fasonarea ¿ecărei bare, astfel:
1) Vederea laterală conĠine dimensiunile elementelor de beton armat,
poziĠia laterală a armăturii, având marcate barele de rezistenĠă, numărul barelor
din aceeaúi secĠiune úi acelaúi rând, marca armăturii, diametrul armăturilor,
distanĠa dintre etrieri sau între barele de repartiĠie, pozi Ġia barelor înclinate úi a
barelor de montaj, acoperirea cu beton.
2) SecĠiunile transversale conĠin poziĠia barelor longitudinale de rezistenĠă,
barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor secĠiunii transversale,
diametrul barelor, distanĠelor dintre bare, numă rul de rânduri pe care se găseúte
armătura.
3) Desenul ¿ecărei bare caracteristice se extrage úi redesenează separat,
paralel cu poziĠia barei în element: desenul conĠine lungimile în centimetri ale
¿ecărui porĠiuni drepte (considerate între colĠurile axelor barelor), lungimea
totală, tipurile de ciocuri, diametrul barei, în mm, simbolul oĠelului (de
exemplu 30 Ø OB 37 úi marca barei).
Desenele pe care nu este trecută calitatea oĠelului se înĠelege că oĠe lul este
de calitatea OB 37.
Vederea de sus este folosită pentru indicarea poziĠionării în plan a armăturii
elementelor plane, indicându-se distanĠele dintre bare (res pectiv numărul úi
diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calita tea de oĠel).
Pentru a se exempli¿ca cum se citesc planurile în continuare se dau o serie
de exemple.
70 - Tehnologia meseriei
Exemplul Cuzinetul (fundaĠia) unui stâlp de beton armat. În ¿g. 57 este
reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile în plan de 125 x 150 cm,
rezemat pe beton simplu la fundaĠie.
Detaliile ¿gurii reprezintă:
1) Vederea in perspectivă a cuzinetului de formă prismatică din care se văd
ieúind 6 mustăĠi prevăzute cu ciocuri.
2) Vederea de sus a tălpii cuzinetului care este armat cu o plasă de bare
legate úi anume pe o direcĠie sunt 9 Ø 14 bare úi pe cealaltă direcĠie 11 Ø 14
ceea ce înseamnă că pe latura de 125 cm sunt 11 bare aúezate la intervale de 15
cm, iar pe cealaltă direcĠie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm intre
ele.
Tipul de bare de pe latura scurtă a cuzinetului are marca 1, iar cele de pe
latura, lungă au marca 2.
Fiecare marcă de armătură este desenată având ¿gurate ciocurile
semicirculare úi trecute următoarele dimensiuni: lungimea dreaptă a barelor
care este de 95 cm la marca 1 úi de 120 cm la marca 2 ; lungimea totală a
barelor care este de 115 cm la marca (1), deci mai lungă cu 20 cm ce reprezintă
lungimea necesară confecĠionarii celor două ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) úi
numărul total de bare pentru ¿ecare marcă.
Se remarcă, că ciocurile se pun in sus.
3) SecĠiunea verticală făcută paralel cu latura lungă a cuzinetului. Din
acest desen se văd: dimensiunile în plan vertical cuzinetului, poziĠia pe care
o are plasa de armare din cuzinet úi poziĠia mustăĠilor, precum úi desenul in
detaliu a mărcii (3) ce repre zintă mustăĠile. La desenul mustăĠii marca (3), sunt
trecute la fel ca la celelalte armături lungimea părĠilor drepte (153 cm) inclusiv
a ciocului drept îndoit la 90° (de 10 cm), cât úi lungimea totală (180 cm), úi
numărul barelor (6 Ø 22).
Fig. 57. Cuzinet de
beton armat, vedere în
perspectivă úi planuri de
armare.
Tehnologia meseriei - 71
Pe aceeaúi secĠiune este trecută úi poziĠia armăturilor din stâlpi care se
vor pretrece cu mustăĠile pe o lungime de 100 cm (aproximativ 45 d). În ceea
ce priveúte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că barele
lungi marca (2) au ciocurile in sus úi sunt puse sub barele scurte marca (2) au
ciocurile în sus úi sunt puse sub barele scurte (marca 1) care în secĠiune se văd
numai ca niúte puncte.
4) SecĠiunea verticală făcută paralel cu latura scurtă. Din acest desen
dimensiunile cuzinetului in secĠiune, aúezarea barelor plasei din cuzinet la
care (marca 1) se vede in întregime cu poziĠia ciocurilor, iar marca (2) se vede
sub formă de puncte.
5) SecĠiunea orizontală prin stâlp deasupra mustăĠilor de unde se vede
poziĠionarea acestora in secĠiune, poziĠionare care se deduce úi din cele două
secĠiuni verticale.
Exemplul. Armarea plăcilor de planseu, cu armătura pe o singură direcĠie
úi cu armătură pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul
de armare a fost arătat la capitolele anterioare din care se vede atât armarea
úi pe o direcĠie cu bare drepte, bare ridicate, călăreĠi úi bare de repartiĠie cât úi
armarea incruciúată a plăcilor.
In ¿gura 58 se arată două modalităĠi de fasonare a armăturii úi anume in
desenul a barele de rezistenĠă sunt de două tipuri marca 1úi marca 2; În câmpul
plăcii este trecut numărul de bare pe metru liniar (de exemplu 6 Ø 6 mm/m),
număr realizat de cele două mărci 1 úi 2, dar pe reazeme se ridică numai barele
de marcă 1; barele de marcă 2 sunt continuate ca bare drepte până pe reazem
având ciocuri semicirculare in sus.
Barele de repartiĠie sunt cele indicate cu marca 3.
In desenul b se arată că se poate folosi o singură marcă de armătură 1 pusă
alternativ [cu un capăt ridicat spre stângă marca 1, apoi spre dreapta marca 1.
Stâlpii cu secĠiune dreptunghiulară pot avea in loc de doi etrieri in aceeaúi
secĠiune un etrier úi o agrata în formă de S (¿g. 59).
În regiuni seismice nu se recomandă folosirea agrafelor.
Fig. 59. Agrafă úi poziĠia ei
in secĠiunea unui stâlp de
beton armat.
Fig. 58. Armarea placilor de beton cu armatura
de rezistenta pe o singura directie
72 - Tehnologia meseriei
CondiĠii generale de armare (oĠeluri, procente de armare)
OĠelurile de armături folosite in elementele de beton armat de regulă
rezulta din calculul de rezistenĠă.Alegerea tipului de oĠel este o problemă a
proiectantului dar anumite elemente generale trebuie cunoscute úi de către cei
care sunt chemaĠi să execute constructiile.
Ori de câte ori este posibil se vor folosi plase sudate uzinate, pen tru a
se consuma cât mai putină manoperă de confecĠii úi montaj. Cu toate că
oĠelurile moi se fasonează mai uúor, pentru economia de oĠel se vor utiliza
oĠeluri superioare, cu limita de curgere ridicată tip PC 60. Pentru armătura
constructivă se va utiliza oĠeluri moi netede de tip OB 37; se admite úi oĠelul
OB 00 úi sârma neagră (STAS 889-76).
Sârma trasă STNB úi STPB va ¿ întrebuinĠată ca armătură de rezistenĠă
numai în plase úi carcase sudate. Nu se va folosi ca armatură de rezistenĠă
la diafragme verticale de beton armat supuse incarcărilor seismice. Sârma
trasă pentru beton armat nu se va utiliza pentru armarea elementelor care se
calculează la oboseală.
CondiĠii generale de utilizare a oĠelurilor. La elementele din beton de
granulit, armăturile de diametru mai mare ca 12 mm vor ¿ din oĠeluri cu pro¿l
periodic. ConstrucĠiile de beton simplu adesea se armează constructiv pentru
preluarea unor solicitări neluate în calcul.
Aceste elemente se armează cu armături constructive úi anume: în zonele
cu modi¿cări bruúte ale secĠiunii (pe o porĠiune lungă) deasupra golurilor
practicate în elementele plane de beton armat în elementele supuse la acĠiunea
temperaturilor (peste 70°C), la solicitări dinamice precum úi elemente plane
mari, la care se doreste să nu apară ¿suri din contracĠia betonului sau din
temperatura.
De regulă zonele întinse a unor elemente, care pot avea rol de rezistenĠă,
sau a căror distrugere pot provoca pagube, se armează la zona lor întinsă
(grinzi încovoiate, stâlpi cu forĠe mici axiale dar încovoiate etc).Se armează
suplimentar pentru asigurarea continuităĠii în zonele de contact, chiar dacă
armarea nu rezultă din ipotezele de calcul luate in considerare. O astfel de
armare se practică la asigurarea con tinuităĠii plăcilor, prin prevederea de
armături suplimentară peste grinzile principale, pe direcĠia perpendiculară pe
direcĠia de armare a plăcii, prin bare puse la partea superioară a acestora sub
formă de călăreĠi (¿g. 60).
Aria armăturii. Procente de armare. Aria secĠiunii ar măturii suplimentare
va ¿ cel puĠin jumătate din aria ar măturilor de rezistenĠă din câmpul plăcii úi
cel puĠin 5 Ø 8 pe un metru de grindă (placa) la armarea cu călăreĠi de OB 37
úi respectiv 7 Ø 6 când se foloseúte oĠel tip PC. Armăturile trebuie să pătrundă
în placă pe o lungime de cel puĠin 1/4 din deschiderea de calcul paralelă cu
grinda principală.
Tehnologia meseriei - 73
Aria armăturii folosită în sectiunea de beton armat reprezină un anumit
procent din aria totală a secĠiunii; de exem plu o grindă cu lăĠimea de 20 cm
úi înălĠimea de 50 cm are arie de 50 X 20 = 1 000 om
2
, 1% din această arie
reprezintă 10 cm
2
.
Armarea se face cu respectarea unor procente minime úi maxime (v. tabelul)
dar în raport cu o înălĠime redusă h
0
din axul armătu rii până la marginea opusă
a secĠiunii.
În cazurile în care secĠiunea stâlpilor este mărită din considerente
constructive, astfel că armătura necesară nu rezultă din calcul, procentul
minim de armare raportat la întreaga secĠiune de beton, se va lua 0,5 % pentru
OB 37 úi de 0,4 % pentru PC 52 úi PC 60.
Procentul minim de armare
transversală pe direcĠia ¿ecărei laturi
a stâlpului va ¿ de 0,10—0,15% după
gradul seismic. Diametrul barelor nu
va depăúi 28 mm, iar distanĠa dintre
bare va ¿ mai mica (d<25 cm; ¿g. 61).
În zone seismice, diametrul minim
al etrierilor va ¿ de 8 mm; numai la
stâlpi cu latura sub 30 cm se admit
etriei cu Ø 6. DistanĠa dintre etrieri
va ¿ de maximum 20 cm úi redusă
la 10 cm, la extremităĠile stâlpilor pe
lungime egala cu cel puĠin 60 cm sau
H
s
/8 (¿g. 62). La stâlpii scurĠi (H < 4 b)
etrierii se îndesesc pe toată lungimea.

Fig. 60. Armare suplimentara pe grinzi
principale la plansee
Fig. 61. Distantele minime dintre armaturile de
rezistenta pentru grinzi orizontale sau inclinate
Fig. 62. Distantele dintre etrieri si stâlpi
in zone seismice
74 - Tehnologia meseriei
La grinzi se vor folosi procente de armare medii de circa 0,6 — 1,2%, cu
eventuale depăúiri la secĠiunile T cu placa în zona comprimată.
Procentele de armare mai reduse (dar superioare plăcilor) se iau la grinzi
cu dimensiuni mari la care rezultă armătura constructivă.
La grinzile cadrelor de beton armat pentru preluarea momentelor negative
de pe reazem se vor lua ca procente minimei 0,5% pentru armări de oĠel OB37
úi 0,4% pentru armări de oĠel PC 52 sau PC 60.
Procentele maxime se stabilesc prin calcul din condiĠia ca partea
comprimata a sectiunii de beton sa ¿e considerata mai redusa, conform
prescriptiilor.
Procentul de armare al armăturii transversale realizat prin etrieri va ¿ cel
puĠin 0,2%.
Pentru oĠelul PC 60 utilizat la armarea elementelor supuse in zone seismice
nu se va depăúi urmatoarele valori maxime: 1 % pentru beton B 200; 1,2 %
pentru B 250 úi 1,4 % pentru B 300.
În zonele din vecinătatea reazemelor se vor prevedea etrieri închiúi pe
lungimea pe care sunt prevăzute la partea superioară armaturi longitudinale,
dar cel puĠin pe o lungime egală cu dublul înăl Ġimii grinzii.
În zone seismice, distanĠa dintre etrieri va ¿ de cel mult 1/4 din înălĠimea
grinzii úi cel mult 20 cm.
Alegerea numărului úi diametrului barelor de oĠel-beton,
Această operaĠie se face pe baza ariei calculate. Pentru găsirea uúoară a
barelor se poate folosi tabelul.
Diametrele minime ale barelor de armături
SuprafaĠa totală a armăturii necesară armării elementelor de beton armat,
rezultă din calcule de rezistenĠă. Armătura trebuie să ¿e cât mai uniform
repartizată în secĠiune, dar să se găsească úi cât mai aproape de ¿brele întinse
ale secĠiunii de beton, de asemenea este necesar ca armătura să aibă un minim
de rigiditate pentru a-úi păs tra poziĠia in timpul turnării úi să asigure o uúoară
turnare a beto nului care trebuie să cuprindă în mod omogen întreaga secĠiune.
Aceste condiĠii se concretizează printr-o serie de reguli construc tive
printre care sunt cuprinse úi cele referitoare la diametrul minim al armăturii.
Diametrele minime admise sunt arătate în tabel. La elemente prefabricate se
folosesc de regulă armături cu diametre mai mici, întrucât, pericolul deformării
la turnare este redus, datorită execuĠiei mai îngrijite.
Tehnologia meseriei - 75
Tabelul Aria secĠiunilor, în cm
2
, pentru un număr de bare
Diam. Numărul de bare
[mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6 0,2827 0,57 0,85 1,13 1,41 1,70 2,98 2,26 2,54 2,83
7 0,3848 0,77 1,15 1,54 1,92 2,31 2,69 3,08 3,46 3,85
8 0,5027 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3.52 4,02 4,52 5,03
10 0,7854 1,57 2,36 3,14 3,93 4,72 5.50 6,28 7,07 7,S5
12 1,1310 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 11,31
14 1,5394 3,08 4,62 6,16 7,70 9,24 10,78 12,32 13,05 15,39
16 2,0106 4,02 6,03 8,04 10,05 12-06 14,07 16,08 18,10 20,11
18 2,6557 5,09 7,64 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 24,45
20 3,1416 6,28 9,42 12,57 15,71 18,85 21,99 25,13 28,27 31,42
22 3,8013 7,60 11,40 15,21 19,01 22,81 26,61 30,41 34,21 38,01
25 4,9087 9,82 14,73 19,63 24,54 29,45 34,36 39,27 14,18 19,09
28 6,1575 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,10 49,26 55,42 61,58
32 8,0425 16,08 24,13 32,17 40,21 48,25 56,30. 64,34 72,38 80,42
36 10,1788 20,36 30,54 40,72 50,89 61.07 81,43 81,43 91,16 101,80
40 12,5664 25,13 37,70 50,27 62,83 75,40 87,96 100,5 113,1 125,70
Tabel: Diametrele minime admise la clementele de beton armat monolit sau
preturnat
Categoria
armaturii
Elementele de construcĠie úi felul armăturii
Diame trul
minim admis
[mm]
Obser-
vaĠii
Armătură
de rezis tenta
Stâlpi portanti
- armătura: longitudinală de rezitenĠă
- fretati (diametrul barei de fretare)
Plăci
- de acoperiú
- pentru planúee armate cu plase legate cu sîrmă:
- pentru armăturile de la partea inferioară a plăcii
- pentru armăturile de la partea superioară a
plăcii (bare înclinate sau călăreĠi):
• armături din oĠel cu pro¿l periodic
• armături din oĠel neted
- armate cu plase sudate din STNB:
• prefabricate
• monolit
- pentru planúe ciuperci:
• În fâúii de câmp
• În fâúii de reazem
14
6
6
6
6
8
4
5
8
10
Grinzi:
- la planúee obiúnuite 10
- la planúee cu nervuri dese 8
Etrierii armăturilor Etrieri la:
de repartiĠie úi - stâlpi neportanĠi 5
montaj; armaturi - stâlpi portanĠi cu latura mică sub 50 cm 6
76 - Tehnologia meseriei
constructive - stâlpi portanĠi cu latura mică peste 50 cm 8
- grinzi armate cu carcase legate cu sârmă ¼ d
max
- grinzi cu înălĠimea secĠiunii până la 80 cm 6
- grinzi cu înălĠimea secĠiunii peste 80 cm 8
Armături de repartiĠie (plăci):
- pentru plase legate cu sârmă
- pentru plase sudate-pentru elemente
prefabricate
5
- armare suplimentară la plăci ar mate pe o
singură direcĠie-călăreĠi:
3/40 d
max
• din oĠel neted 8
• din oĠel pro¿lat
Armături de montaj la grinzi:
-la partea superioară a grinzilor monolite
6
10
- Idem (cu etrieri de 6 mm) 8
-elemente prefabricate
Stâlpi:
- neportanĠi: armătură longitudinala
6
10
- portanĠi: armătură constructructivă 12
1)
*dmax = diametrul maxim al armăturii principale de rezistenĠă.
Diametrele minime la grinzi. Diametrele minime pentru barele de
rezistenĠă vor ¿ de 10 mm. Se admite pentru planúee cu grinzi dese ca diametrul
minim să ¿e de 8 mm.
Etrierii (armăturile transversale) la grinzi, cu carcase legate, diametrele
minime nu vor depăúi 1/4 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale
respectând úi condiĠia ca diametrul minim la grinzi mici (cu înălĠimea mai
mică de 80 cm) să nu depăúească 6 mm, iar la grinzi mai înalte decât 80 cm să
nu depăúească 8 mm. La carcase sudate se admite diametrul minim al etrierilor
de 4 mm dacă se asigură o sudare bună.
Diametrul etrierilor de regulă nu va depăúi 12 mm.
Pentru armături de montaj, în zona comprimată, pentru susĠi nerea etrierilor,
se prevăd cel puĠin două bare de montaj Ø 10 sau 8 mm pentru elemente
prefabricate, când se foloseúte oĠelul OB 37 úi 8 mm când se foloseúte oĠelul
PC 52 sau PC 60; la carcase sudate, diametrul minim poate ¿ redusă la 6 sau 5
mm la elementele prefa bricate.
Pentru armătura constructivă care se pune pe feĠele laterale ale grinzii
diametrele minime vor ¿ 8 mm pentru oĠelul OB 37 úi 6 mm pentru oĠelul PC
52 sau PC60; pentru carcase sudate diametrul se reduce la 5 mm.
Diametrele minime la stâlpi. Diametrele minime admise pen tru stâlpii de
rezistenĠă vor ¿ de 14 mm. La stâlpii portanĠi turnaĠi monolit la care armătura
este foarte redusă (constructivă) diametrul minim se admite să ¿e de 12 mm.
La stâlpii neportanĠi (caracter decorativ etc.) diametrul minim se reduce la 10
Tehnologia meseriei - 77
mm. Diametrul maxim se recomandă să nu depăúească 28 mm (în special în
zone seismice).
La elementele prefabricate, la secĠiuni cu dimensiuni construc tive, în care
solicitările sunt mici sau la stâlpii de beton armat tur naĠi în zidărie, diametrul
minim al barelor longitudinale se reduce tot la 12 mm.
Diametrul armăturii transversale (etrieri) va ¿ cel puĠin 1/4 din
diametrul minim al armăturii longitudinale úi minimum:
- 5 mm la stâlpi neportanĠi;
- 6 mm la stâlpi cu b < 500 mm;
- 8 mm la stâlpi portanĠi cu b > 500 mm.
In zone seismice diametrul minim al etrierului va ¿ de 8 mm. Se admit etrieri
Ø 6 mm la stâlpi având latura cea mai mare a secĠiu nii transversale b < 30 cm.
Diametrul minim al fretei elicoidală continuă sau din etrieri sudaĠi
(armături transversale sudate) va ¿ de 6 mm.
Diametrele minime la plăci
Diametrul minim pentru armătura de rezistenĠă in cazul plaselor legate cu
sârmă, la elementele din beton monolit se va lua:
1) Pentru armăturile de la partea inferioară a plăcii 6 mm.
2) Pentru armăturile de la partea superioară a plăcii (inclusiv armături
înclinate sau călăreĠi): 9 mm pentru otelul neted; 6 mm pentru oĠelul tip PC
(cu pro¿l perio dic).
Diametrul maxim al barelor de rezistenĠă din plăci nu va depăúi, în mm,
valoarea dată de relaĠia h/10+2.
Pentru elementele armate cu plase sudate din sârmă trasă pen tru beton
armat diametrul minim al armăturii de rezistenĠă va ¿ de 4 mm la cele
prefabricate úi de 5 mm la elementele executate monolit.
Armătura de repartiĠie pentru plăci turnate monolit, se ia de 5 mm pentru
plase legate úi de 4 mm pentru plase sudate. La clementele prefabricate cu
plase sudate armătura de repartiĠie poate avea diametiul minim de 3 mm.
Diametrele minime la diafragme. Diametrele minime ale armăturilor
verticale de rezistenĠă vor ¿:
Ø 12 pentru armarea cu oĠel OB 37;
Ø 10 pentru armarea cu oĠel PC 52.
Etrieri din zonele de capăt ale diafragmelor vor ¿ de minimum Ø 6, 100
mm între ei pe cincimea inferioară a înălĠimii clădirii peste subsol.
Diametrele minime la structurile speciale (invelitori, rezer voare,
planúee ciuperci, planúee cu nervuri dese). Diametrele minime trebuie să ¿e
conforme cu prescripĠiile speciale elaborate pentru aceste elemente.
DistanĠele dintre barele armăturilor
La grinzi, stâlpi, arce úi la toate elementele liniare la care armăturile apar
constituite sub formă de carcasă spaĠială legată sau sudate, este necesar să se
78 - Tehnologia meseriei
prevadă distanĠe minime între armături, pentru a se asigura trecerea granulelor
de agregate úi a laptelui de ciment în timpul turnării, vibrării sau îndesirii
betonului.
DistanĠele dintre barele armăturilor la grinzi. DistanĠa (lumina) minimă
dintre armăturile longitudinale de rezistenĠă care au o pozi Ġie orizontală sau
înclinată a elementelor liniare (grinzi, arce etc.) în timpul betonării se ia egală
cu diametrul barelor dar nu mai puĠin de:
- 25 mm pentru armătura de la partea inferioară
- 30 mm pentru armătura de la partea superioară.
Când armătura de la partea inferioară a grinzilor este dispusă pe mai mult
de 2 rânduri, distanĠa minimă (în afară de barele prime lor două rânduri) se va
lua de 50 mm úi se va respecta con diĠia ca armăturile din rândurile 2 úi 3 să
cadă exact peste cele din rândul 1.
Pentru etrieri distanĠele minime nu vor coborî sub 100 mm.
La elementele preturnate úi prefabricate, distanĠa dintre armă turi (lumina)
poate ¿ micúorată până la 15 mm, dar nu sub diametrul armăturii.
În tabel sunt indicate distanĠele minime admise între armături.
Dacă un proiect are prevăzute distanĠe dintre armături mai mici de 25 mm,
se vor da în proiect indicaĠii asupra dimansiunilor maxime admise pentru
granulele agregatelor ce se vor folosi la execuĠia betoanelor. DistanĠa maximă
dintre axele armăturilor de rezistenĠă se reco mandă să nu depăúească 150 mm.
DistanĠa la armătura constructivă dispusă pe faĠa laterală la grinzi, mai
înalte de 70 cm va ¿ de 400 mm. Armăturile vor ¿ legate cu agrafe cu diametrul
minim de 6 mm.
DistanĠele dintre etrieri vor ¿ de minimum 100 mm.
La grinzile la care armătura comprimată nu rezultă din calcul, etrierii vor
¿ puúi la distanĠa maximă de 300 mm, dacă din calcul nu rezultă o distanĠă
mai mică sau din condiĠia ca distanĠa dintre etrieri să nu ¿e mai mică de 3/4
din înălĠimea grinzii: această con diĠie impune distanĠa dintre etrieri la grinzi
care au înălĠimea mai mică de 40 cm.In zone seismice distanĠa maximă dintre
etrieri va ¿ de 200 mm úi nu va depăúi 1/4 din înălĠimea grinzii.
La grinzile la care armătura comprimată rezultă din calcul se pune condiĠia
ca această armătură să nu Àambeze din lipsă de legă turi dintre etrieri; de aceea
distanĠa dintre etrieri trebuie să respecte si conditia ca sa ¿e mai mică de 15 d
e,

care impune distanta dintre etrieri la bare comprimate cu grosimi mai mici.
Tehnologia meseriei - 79
Tabel: DistanĠe maxime admise între armăaturi
Elemente DistanĠa între:
Maxim admis
[mm]
1 Stâlpi Armături longitudinale:
— pentru laturile cu numai două bare
— pentru laturi cu mai mult de două bare
350
250
Etrieri
— În zona curentă 15 d ; b < 300
— În zona de înnădire a barelor 10 d
Spirala fretei 0,2 d
s
; 180
2 Grinzi
Armături de rezistenĠă
Etrieri:
— când nu există armătură comprimată
150
rezultată din calcul
— când există armătură comprimată
DistanĠa rezultată
din calcul: 3/4 h;
300
rezultată din calcul
Armăturile constructive dispuse pe faĠa laterală, la
grinzi mai înalte de 70 cm
15 d
c
; 3/4 d ; 300
400
3 Plăci Armături de rezistenĠă:
— plăci cu grosime de cel mult 15 cm
— plăci cu grosime de peste 15 cm
Armături de repartiĠie
— pentru plăci armate pe o singură direcĠie cu l
2
/l
1
• 2:
200
1.5 h
p
350
— pentru plăci pe care pot acĠiona úi 350
încărcări concentrate sau distribuite local 250
d = diametrul minim al barelor de rezistenĠă;
b = cea mai mică latură a stâlpului;
ds= diametrul simburelui de beton;
h= înălĠimea grinzii;
hp= înălĠimea plăcii;
d
c
= diametrul armăturii comprimate
Forme constructive úi acoperirea cu beton a armăturilor
a. Forma secĠiunilor transversale. Pentru elementele liniare (stâlpi,
arce, grinzi) se aleg de regulă secĠiuni dreptunghiulare sau sub formă de
T. Dimensiunile sunt modulate, ¿ind de regulă multiplu de 50 mm pentru
secĠiunile transversale. Se admit excepĠii când elementul este integrat în
zidărie sau în cazul unor condiĠii speciale.
De regulă la secĠiunile dreptunghiulare raportul laturilor este: h/b ” 2,5;
La elementele cu secĠiune dreptunghiulară solicitate la încovo iere cu
torsiune, raportul laturilor este: h/b ” 2.
Pentru grinzi, înălĠimea minimă a grinzilor este de regulă în func Ġie de
deschideri (lumina le între axele reazemelor). ÎnălĠimea grin zilor h trebuie să
se cuprindă de 15 până la 25 ori în lungimea l a grin zii, după importanĠa úi
încărcarea grinzii; cele mai înalte sunt grin zile principale l = 15 h.
80 - Tehnologia meseriei
Stâlpii trebuie de asemenea conformaĠi respectând raportul H/b < 25.
Se recomandă ca acest raport să ¿e redus la 20 pentru stâlpii din beton uúor
(granulat) unde H este înălĠimea stâlpului, iar b latura cea mai mică.
Stâlpii fretaĠi vor avea de regulă secĠiune transversală de formă circulară
sau poligonală (hexagonală, octagonală etc).
Plăcile se caracterizează prin raportul laturilor úi grosime. La plăcile lungi
cu raportul laturilor l
1
/l
2
> 2 se armează pe direcĠia laturii scurte, iar grosimea
lor este cuprinsă de circa 30—35 ori în deschiderea laturii scurte.
La plăcile pătrăĠoase, cu raportul l
2
/l
1
< 2, armarea se face pe două direcĠii,
iar grosimea este cuprinsă de circa 40—45 ori în deschi dere.
b. Acoperirea cu beton a armăturii. Barele de armătură trebuie să aibă o
acoperire minimă, cu un strat destul de gros de beton, în funcĠie de mai mulĠi
factori pentru a proteja armătura úi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul.
Prin acoperire se înĠelege grosimea stratului de beton de la armătură până la
faĠa elementului.
Grosimea stratului de beton este în funcĠie de:
1) Calitatea betonului (beton greu, beton uúor, clasa acestuia, condiĠiile de
execuĠie etc).
2) AcĠiunea mediului exterior (umiditate, acĠiune chimică, acizi, săruri de
vapori agresivi, acĠiuni biochimice etc).
3) AcĠiunea focului úi temperaturilor.
4) Diametrul armăturii úi rolul acesteia în element.
ProtecĠiile suplimentare ale betonului (cum ar ¿ tencuirea sau alte procedee
similare), au rol mic în mărirea protecĠiei armăturii.
Placajele de piatră, faianĠă, sticlă, masă plastică úi tencuielile obiúnuite nu
se consideră acoperiri ale armăturii.
Pentru respectarea prevederilor privind realizarea acoperiúuri este
obligatorie folosirea distanĠierilor (puricelor) din masă plastica, oĠel, mortar
de ciment etc. Acoperirile minime trebuie satisfacute concomitent, atât pentru
barele de rezistenĠă, cât úi pentru etrieri sau barele de repartiĠie.
Armăturilor li se vor asigura o rigiditate spaĠială corespunză prin execuĠia
corectă a etrierilor, a armăturii ridicate, prin legarea strânsă úi execuĠia lor la
cotă.
Fig. 63. Acoperirea armaturilor:
a-la grinzi si stâlpi
b-la pereti si placi
Tehnologia meseriei - 81
Este foarte important ca ¿erarii betoniúti să útie că execuĠia armături
ridicate mai înalte, nu asigură acoperirea cu beton, iar execuĠia unei armături
ridicate cu înălĠime mai mică are ca efect micúorarea rezistenĠei elementului.
Manipularea carcaselor de armături úi a plaselor se va efectua conform
normelor pentru a nu se deforma la manipulări úi transport.
Elementele prefabricate vor ¿ transportate, manipulate úi montate cu
atenĠie pentru a nu se distruge stratul de acoperire.
ProtecĠia armăturii la betoanele uúoare se face în fabrici cu respectarea
strictă a tehnologiei.
La elementele din beton precomprimat armăturile úi piesele înglobate vor
¿ protejate special.
Tabel. Acoperirea minima cu beton a armăturii
Nr.
crt. Tipul armăturii úi elementului
Grosimea stratului
minim de
aco perire g [mm]
ObservaĠii
Armături longitudinale de rezistenĠă
1 Plăci (planúee, diafragme, pereĠi cu grosimea < 100 m 10
2 Idem, plăci cu grosimea > 100 mm 15
3 Plăci prefabricate 10
4
Grinzi cu înălĠimi < 250 mm úi armături ؔ20 grinzi cu înălĠime
mai mare de 250 mm:
15
5 - armătura ” 32 mm 25
6 - armătura ” 28 mm 20
7 - armătura • 32 mm 30
8 Grinzi prefabricate cu inălĠime mai mare de 250 mm 20
9 Grinzi cu înălĠime • 500 mm úi ؔ 16 cm 20
10 Grinzi cu armătura rigidă (laminare); elemente din granulit: 50
11 - elemente diferite 15 Minimum
12 - plăci folosite în spaĠii închise, fără mediu mărimea
agresiv 10 granulei
13 Armăturile înclinate pentru bare cu 0< 16 (obliga-
toriu pentru elemente din granulit) 2 d
14 Stâlpi 25
15 Grinzi de fundaĠii úi fundaĠie aúezată pe pământ cu
strat de egalizare (acoperirea pentru faĠa inferioară) 35
Idem, fără strat de egalizare 50
16 FundaĠii prefabricate pe strat de egalizare 30
17
Armăturile de pe feĠele laterale ale elementelor (stâlpi-grinzi,
fundaĠii) în contact cu pământul
18 Armături transversale úi montaj 45
19 Etrieri, armături transversale, bare de montaj 15
20 Armătură de repartiĠie la plăci 10
20
DistanĠele dintre capetele armăturilor la marginea
elementului
22 Plăci, panouri, diagrame Max. 5
23 Alte elemente Max. 10
24
25
Elemente din beton aparent
Elemente în medii agresive (după prescripĠii spe ciale):
g + 10
- alte elemente g+ 5
- plăci g = 10
82 - Tehnologia meseriei
Ancorarea armăturii, forma barelor
Pentru asigurarea conlucrării armăturii cu betonul, armătura trebuie să ¿e
ancorată in beton pentru a suporta efortul de întin dere fără să alunece din beton.
Pe lungimea barelor ancorarea în beton se realizează prin aderenĠa pe care
o are suprafaĠa armăturii ce numai aparent este netedă, dar care în fond are
foarte multe asperităĠi, care nu se observă cu ochiul liber, în care pătrunde
laptele de ciment.
AderenĠa se îmbunătăĠeúte prin folosirea oĠelului cu pro¿l perio dic, care
permite de fapt să se ancoreze armătura prin încleútarea pro¿lului în beton,
prin intermediul nervurilor, astfel că aceeaúi secĠiune de armătură rezistă la un
efort de smulgere mai mare la pro¿lul periodic în raport cu pro¿lul neted.
Carcasele úi plasele sudate se ancorează în beton prin efortul spaĠial, barele
transversale opunându-se tendinĠei de lunecare al armăturilor longitudinale
supuse la întindere. La armăturile comprimate, eforturile de compresiune au
efect favorabil asupra aderenĠei.
Pentru ancorare la capete, barele izolate sunt prevăzute cu ciocuri.
Deoarece ancorarea în lungul barei, pentru preluarea efort de întindere necesită
o lungime mare, se caută să se ancreze capetele barelor în zonele comprimate
ale secĠiunilor de beton, folosind îndoiri corespunzătoare, ridicări ale barelor
úi prevederea de ciocuri.
Ancorarea cu ciocuri. Normele prevăd ca armăturile întinsei (barele
izolate) să se termine de regulă prin ciocuri. Pentru armătu rile comprimate
sub formă de bare izolate prevederea ciocurilor nu este obligatorie.
Armăturile din plasele sudate úi chiar barele izolate din bare pro¿l periodic, de
regulă, se termină fără ciocuri.
În cazuri speciale se fac ciocuri drepte pentru barele izolate cu pro¿l
periodic, se îndoaie plasele, se prevăd bare sudate marginale sau chiar piese
metalice sau dispozitive speciale.
Ciocurile (numite uneori úi cârlige) se folosesc la agăĠarea barelor în beton.
Se deosebesc trei forme de ciocuri:
1) Ciocuri semirotunde obĠinute prin îndoirea capătului (fasonarea barei la
180°, ramura întoarsă ¿ind paralela cu bara (¿g. 64).
2) Ciocuri ascuĠite la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de
135°, două ramuri făcând între ele un unghi de 45
0
;
3) Ciocuri drepte la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de 90°.
Fig.64. Tipuri de ciocuri la
armăturile pentru beton armat
Tehnologia meseriei - 83
Ciocurile semirotunde se folosesc, regulă, pentru barele netede, ciocurile
ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu pro¿l periodic sau chiar la
barele comprimate din stâlpi care se ancorează în cuzineĠi.
Lungimea parĠială de ancorare se socoteúte până la începutul curbei de
racordare a ciocului.
Forma úi dimensiunile ciocurilor sunt în funcĠie de forma pro¿ lului barei,
destinaĠia armăturii, calitatea oĠelului, diametrul barei si modul de fasonare.
Dimensiunile obiúnuite se vor respecta atât la debitare, cât úi la fasonarea
armăturii (razele de îndoire, dimen siunea capătului drept al ciocurilor etc).
În funcĠie de criteriile arătate mai inainte se vor respecta următoarele
indicaĠii:
Barele netede longitudinale, de rezistenĠă, se confecĠionează cu ciocuri tip
a sau b până la Ø 20; tipul a se execută de regulă prin fasonare manuală, iar
tipul b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a).
Barele cu Ø > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c dacă nu sunt
incompatibilităĠi de ancorare (grosimea elementu lui etc).
La ciocurile tip a capătul ciocului are o porĠiune dreaptă de 3 d.
Etrierii vor avea ciocuri ascuĠite cu o porĠiune dreaptă a capă tului, tot cu 3
d (la etrieri legaĠi cu sârma arsă (STAS 889—76).
Pentru armătura de rezistenĠă din stâlpi, la capătul ancorat în cuzinet
(fundaĠii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. ¿g. 75), care are o
porĠiune dreaptă de minimum 3 d, după termina rea curbei de îndoire
(racordare).
Barele netede nu au ciocuri in următoarele cazuri:
1) Când fac parte din plase sudate.
2) Când fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespun zător, iar
proiectul nu prevede formarea unor ciocuri.
3) Când sunt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru
construcĠii care sunt executate în zone neseismice (fără cutremure de pământ).
4) Pentru barele de montaj, dacă proiectul nu prevede execuĠia de ciocuri.
Unele proiecte admit să nu se folosească ciocuri úi la plase legate, pe
considerentul că armătura este ori slab solicitată ori ancorarea prin aderenĠă
este satisfăcătoare. La plăci se pot folosi úi ciocuri ascuĠite.
Barele cu pro¿l periodic, în special cele de diametru mic (Ø <14) pot ¿
folosite fără ciocuri, ancorarea realizându-se prin aderenĠă. La diametre mai
mari sau când proiectul prevede fasonarea de cio curi, acestea se fac de tipul
d cu o rază de minimum 2,5 d (sau 2 d) úi cu o porĠiune dreaptă de 7 d. Nu se
fac ciocuri semirotunde deoarece aceste oĠeluri ¿ind mai dure, se fasonează
greu úi pot ¿sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se
pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de plăcuĠe, piese
metalice sau alte dispozitive prevăzute în proiect).
84 - Tehnologia meseriei
Lungimea ciocurilor. În afară de lungimea obiúnuită a barei l
0
se mai
prevede o lungime pentru ciocuri L
c
care este în funcĠie de forma ciocului,
diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de îndoire d
úi mărimea porĠiunii drepte c = nd. În ¿g. 65 sunt arătate datele geometrice
pentru stabilirea lungimei L
c
necesare fasonării ciocurilor.
Urmărind datele din ¿gură se stabilesc următoarele relaĠii pen tru lungimile
necesare ciocurilor:
L
e
= 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
L
e
= 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuĠite);
L
c
= 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
În aceste relaĠii f este numărul care stabileúte în raport cu dia metrul barei
úi raza de curbură D a rolei de fasonare f= D/d = k; d — diametrul armăturii
care se fasonează; n — numărul de diametre care de¿neúte lungimea dreaptă a
capătului barei (n = cjd), (după zona de curbare).
Fig. 65. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la: a-180
0
; b-135
0
; c - 90°.
Urmărind datele din ¿gură se stabilesc următoarele relaĠii pen tru
lungimile necesare ciocurilor:
L
e
= 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
L
e
= 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuĠite);
L
c
= 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).

Tehnologia meseriei - 85
Tabel: Lungimile necesare ciocurilor
Tipul ciocului
f
(D=fd)
n
(c=nd)
L
c
Tipul ObservaĠii
Semicircular cu
capăt drept
2,5
5,0
5,0
3
3
5
7,0 d
10,0 d 12,0 d
a
c
c
Bare netede cu dia metrul mic
Bare nedede cu dia metrul marc
Semicircular cu
capăt drept
2,5
5,0
0
0
4,0 d
7,5 d
b
b
Idem, fasonare mecanică
AscuĠit cu capăt
drept
2,0
3,0
3
4
5,0 d
7,0 d
-
-
Etrieri pentru plase
Drept cu capăt
drept
2,0
2,5
2,5
3
5
7
4,0 d
6,0 d
8,0 d
d
d
d
Bare pentru stâlpi
Bare cu pro¿l perio dic
Pentru calculul lungimii porĠiunilor de bară necesară ciocurilor se
poate folosi tabelul de mai sus, astfel:
Cu aceste relaĠii se calculează valorile din tabel pentru lungimea necesară
ciocului L la unul din capetele barei.
1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2,5 úi n=3, lungimea
necesară ambelor ciocuri va ¿ 2 L
c
= 2 x 7 d = 14 d.
2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite, un cioc semicircular f = 2,5 úi n
= 6 úi un cioc drept f= 2,5 úi n = 7 d, lungimea nece sară ciocurilor va ¿ L
ei
+
L
c2
= 7 d + 8 d = 15 d.
Formele barelor de rezistenĠă (bare drepte, bare indoite, bare curbe,
etrieri)
Barele drepte de rezistenĠă úi constructive se folosesc la stâlpi úi la grinzi
(aproximativ 1/3 din barele de rezistenĠă întinse), la plase sudate, la bare de
rezistenĠă úi de repartiĠie, úi la grinzi ca bare de montaj.
Barele curbe de rezistenĠă, cu curbură mare se folosesc la arce, bolĠi,
rezervoare, silozuri etc; curbarea se poate face direct în cofraj, la montajul
armăturii; dar pentru tuburi cu diametrul mic, armătura sub forma de fretă etc.
se execută în atelier.
Barele îndoite de rezistenĠă se folosesc pentru trecerea armăturii în-
tinse dintr-o zonă în altă zonă, după tendinĠa de curbare a elementu lui. La
elementele încovoiate, barele întinse din câmpul deschide rilor sunt ridicate
(îndoire) )spre reazeme úi se numesc bare ridicate sau bare înclinate.
Barele ridicate, după înălĠimea grinzii, numărul de bare úi valoa-
rea eforturilor pe care trebuie să le ia în secĠiunile înclinate, precum úi alte
considerente de rezistenĠă sau constructive, pot să aibă o încli nare faĠă de axa
elementului cu un unghi de 45° sau mai mare (60— 70°). La plăci, în schimb
unghiul poate scădea la 30°. Pentru îndoirea barelor ridicate úi a celor în unghi
86 - Tehnologia meseriei
drept, se val folosi role cu raze mari D = (10—15) d pentru bare ridicate úi de
minimum 2 d pentru barele îndoite la un unghi de 90° (¿g. 66).
PoziĠionarea corectă în cofraj a barelor îndoite ¿ind foarte impor tantă,
apare necesar să se veri¿ce cu foarte mare atenĠie poziĠia punctelor de îndoire
în lungul elementului de rezistenĠă. Barele se pot îndoi úi pentru schimbările
de secĠiuni ale stâlpilor.
Etrierii (¿g.67).Rolul etrierilor a fost arătat anterior.
Aspecte constructive úi de rezistenĠă pentru armare úi anco rare etc.
La execuĠia armăturii elementelor încovoiate se vor respecta o serie de
reguli. Astfel:
1) Armătura care se menĠine dreaptă pe toată lungimea elementu lui, de
regulă, va ¿:
— la grinzi o treime din barele de rezistenĠă necesare în mij locul deschiderii
grinzii (minimum o bară la grinzi înguste, cu b < 15 cm úi minimim două la
grinzi mai late). La seismicitate ridicată, gradul 8, pe reazem se păstrează 40%;
— la plăci, jumătate din armătura maximă de rezistenĠă la plăci simplu
rezemate úi o treime la plăcile continue pe reazem (la un inter val minim de 40
cm). La gradul 8 de seismicitate armătura plăcilor se măreúte pe reazeme.
2) Barele ridicate pe reazeme în zona întinsă, rezultate din calcul, vor
respecta distanĠele: minimum 5 cm de la reazem la începutul primei bare
înclinate, iar distanĠele maxime, între barele înclinate vor ¿, de regulă, egale,
cu înălĠimea h a grinzii, începând cu a treia bară înclinată (pornind de la
reazem), această distanĠă se poate mări până la 1,5 h (¿g.68). Barele înclinate
trebuie să respecte úi condiĠiile ca por Ġiunile drepte în zona comprimată să ¿e
de minimum 10 d, iar în zona întinsă de 20 d, iar razele de curbură la îndoire de
(10-15) d -conform ¿g.69. La barele ridicate la plăci pentru zona întinsă, care
nu rezultă dintr-un calcul, se vor respecta următoarele condiĠii constructive:
1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (măsurată la baza grin zii; ¿g.70).
2) La reazeme simple, ridicarea se poate face la 1/10 din deschi dere.
3) La plăci continue pe reazeme, armătura ridicată se face cel puĠin pe 1/4
din deschidere (mai mare în cazul deschiderilor neegale).
Nu se admit bare ridicate Àotante (¿g. 69 d).
Lungimile de ancorarea prin aderenĠă sunt în funcĠie de zona de ancorare,
tipul armăturii, natura prelucrărilor sale (ciocuri, suduri etc), calitatea betonului
Fig. 67 Forme de etrieri pentru grinzi Fig. 66 Raze de indoire a barelor:
a-la 45
0 ;
b-la 90
0
Tehnologia meseriei - 87
etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale lungimilor de
ancorare sunt date direct de standar dul de calcul, pentru diferite zone de
ancorare: pe reazeme, înainte de reazeme, în zonele comprimate întinse etc.
În ¿gura 71 se arată cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde
apar eforturi de întindere în aceste zone; eforturile transversale sunt preluate
¿e prin armăturile longitudinale din par tea de jos sau de sus a grinzii, ¿e prin
etrieri. Lungimile de ancorare calculate sau lungimile de ancorare stabilite
constructiv W sunt indicate în ¿gură. Pentru consolele stâlpilor sau consolele
transversale ale grinzi lor (¿g. 72), armăturile longitudinale úi eventual cele
înclinate, vor ¿ ancorate pe o lungime de calcul prestabilită ca pentru zonele
întinse, socotită de la marginea stâlpului sau grinzii.
Armarea în zonele de frântură a elementelor liniare (bare) se face cu
respectarea datelor constructive din ¿g. 73 din care se vede că armarea se face
printr-un sistem de bare întretăiate, cu lungime de ancorare l
a
arătate pe ¿gură,
în care se Ġine seamă de întreaga lungime activă de ancorare l
a
=l
al
+ l
a2
Fig. 69. Ancorarea barelor ridicate:
a-în zona comprimata;
b-în zona intinsa;
c-în zona comprimata pentru grinzi mai inalte de 1,00 m;
d-bara Àotanta - nu se utilizeaza
Fig. 68. DistanĠele dintre barele
înclinate.
Fig. 71. Lungimi de ancorare lângă reazeme in
zonele întinse.
Fig. 70. Distante construc tive pentru
bare ridicate.
88 - Tehnologia meseriei
Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160° úi bare sub Ġiri (Ø<
14), îndoirea se poate face după conturul feĠei, însă se prevăd etrieri sau agrafe
speciale (¿gurile 74 úi 75).
Tabel: Lungimile de ancorare (innădiri) ale armăturilor
Nr. Tipul ele armătură Zona de ancorare
Lungimea de
ancorare
ObservaĠii
1
Armătura
de rezistenĠă
longitudinală cu
cio curi la capete
OB 37; PC 32;
PC60
Pe reazeme (dincolo de
marginea inte rioară):
— elemente slab solicitate
— elemente puternic
solicitate
10 d
15 d
STAS 10107/1-77
2
Idem 1 4- plase
sudate cu armături
cu ciocuri
Înainte de reazem (de la
secĠiunea In care nu
mai este necesară ar mătura
la eforturi de încovoiere úi
normale)
15 d
(min. 200 mm)
3
Plase sudate úi
carcase legate cu
sârmă
20 d
(min. 250 mm)
4
Armătură de
rezistenĠă
În alte zone:
longitudinală OB 37
(cu ciocuri sau două
bare transver sale
sudate PC 52; PC 60
- zona comprimată
zona întinsă (cazuri curente):
15 d
După clasa bet.
Pentru zone seis-
mice lungimile
se măresc cu 5 d
- OB 37 (cu ciocuri B 200 (35-40) d
- PC 52; B 250 úi B 300 (30-35) d
Fig.73. Lungimi de ancorare in zona elemen
telor frinte la stâlpi.
Fig. 74. Asigurarea cu etrieri la elemente
curbe pe lungimea l
a
Fig. 72. Lungimi
de ancorare
Etrieri sau agrafe speciale
Fig. 75. Elemente curbe la care
armăturile sunt ancorate cu etrieri úi agrafe.
Tehnologia meseriei - 89
- PC 60 ; B 250 ; B300
- zona întinsă:
- bara nu este necesară din
calcul pentru pre luarea
eforturilor
35 d
W= 20 d
- idem, este necesară in
întregime pentru a prelua
eforturi nor male
- l
a
(lungime
calculată con-
form STAS
10107/1-77
- min. 250mm
Vezi Fig. 76
Înnădirea armăturilor
Barele de oĠel-beton puse in operă, pe cât posibil în special cele întinse, vor
¿ folosite fără înnădiri. Innădirile apar necesare in pri mul rând din considerente
de calcul, care stabileúte aria armăturilor în diferite secĠiuni ale elementului de
beton, arie care diferă foarte mult ca mărime úi poziĠie de la o secĠiune la alta.
Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea înnădirii armăturilor
sunt consideratele tehnologice de execuĠie, când trebuie folosite bucăĠi mari
de bare, care implicit trebuie înnădite.
Innădirile se poziĠionează în secĠiuni cu eforturi mici. Dacă aceste secĠiuni
nu sunt precizate în proiect, executantul trebuie să aibă acordul inginerului
responsabil de lucrare, asupra poziĠionării înnă dirilor.
Innădirea armăturilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se
recomandă ca înnădirea armăturilor ؕ 25 să se facă prin sudare (obligatoriu
de la Ø 32).
Nu se vor înnădi cu sudură bare având Ø < 10.
Se va urmări ca într-o anumită secĠiune să se înnădească numai o singură
bară. Dacă trebuie să se înnădească mai multe bare într-o secĠiune, se va
urmări ca aria armăturilor întinsă înnădite prin petrecere fără sudură, intr-o
singură secĠiune să ¿e de maximum 25% din aria totală de armătură întinsă
în cazul armăturilor netede úi maximum 50% în cazul armăturilor cu pro¿l
periodic laminat la cald.
Lungimea de suprapunere a armăturilor înnădite, amplasate in zona întinsă
a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excen trică úi întindere
excentrică cu excentricitate mare, deci la stâlpi puternic încovoiaĠi úi la bare
întinse úi încovoiate úi la baie compri mate úi
încovoiate (¿g. 76) va ¿ egală cu cel puĠin
valorile calcu late l
a
úi de minimum 250
mm; pentru cazurile curente, se permite
să se folosească valorile din tabel în locul
formulelor de calcul a lungimilor de înnădire.
Înnădirea prin petrecere (suprapunere) nu
este permisă:
1) La bare 0 >25;
Fig. 76. Modul de suprapunere a
armăturilor înnădite fără sudură
90 - Tehnologia meseriei
2) La tiranii, diagonale úi bare întinse ale grinzilor cu zăbrele de beton
armat.
Înnădirea plaselor sudate din STNB, pe direcĠia armă turilor de rezistenĠă,
se va face prin suprapunere pe două ochiuri plus 5 cm; se permite ca înnădirea
să se facă pe un ochi plus 5 cm, dar cel puĠin 40 d, dacă înnădirea se face într-o
zonă în care eforturile unitare sunt mici în armături.
ObservaĠie. Pentru înnădirile armăturilor în stâlpi comprimaĠi excentric,
în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere cores punde unei
solicitări de compresiune excentrică cu excentrici tate mică, se permite ca
lungimea de suprapunere să corespundă valo rilor din tabel, punctul 4 dacă
se înnădesc în aceeaúi secĠiune bare reprezentând până la 50% din aria totală
a armăturilor longi tudinale úi lungimi sporite cu 50 % dacă se înnădeúte în
aceeaúi sec Ġiune o cantitate relativ mai mare.
Lungimea minimă de suprapunere pentru armăturile înnădite în zona
comprimată va ¿ de 30 d pentru elemente executate cu betoa ne de clasa
mai mică ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de
clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de supra punere pot ¿ reduse în mod
corespunzător, dacă înnădirea se face într-o zonă de solicitare mai redusă.
La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere
a armăturilor în zona de înnădire, etrierii vor ¿ înde siĠi, distanĠa maximă dintre
ei ¿ind de 10 d.
Nu se admite executarea înnădirilor prin suprapunere fără sudură în
elemente liniare a căror secĠiune este întinsă în întregime (tiranĠi). De asemenea,
se recomandă să nu se execute înnădiri prin supra punere, fără sudură, la alte
elemente întinse centric sau întinse excen tric cu excentricitate mică, armate cu
oĠeluri netede. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor
din pereĠii rezervoarelor sau silozurilor cu următoarele condiĠii:
1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăúească 12 mm.
2) SecĠiunile de înnădire să ¿e mai decalate decât la celelalte ele mente,
astfel încât în aceeaúi secĠiune de calcul să nu ¿e înnădite mai mult ca 25% din
bare.
3) DistanĠa dintre două înnădiri succesive să ¿e mai mare decât valoarea
lungimii de ancorare calculată l
a
úi anume la înnădirea prin suprapunere, fără
sudură, a armăturilor din pereĠii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de
suprapunere să ¿e sporită fală de valorile prevăzute la alte elemente, cu 50%
pentru armăturile netede, respectiv 25 % pentru armăturile din oĠel cu pro¿l
periodic.
Innădirea prin manúoane sau alte procedee se utilizează, la armă turile
betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiranĠilor, care pot ¿ făcuĠi úi
din bare de oĠel-beton. ExecuĠia manúoanelor este o problemă care o rezolvă
lăcătuúii úi trebuie tratată ca orice piesă mecanică. Manúonul trebuie să aibă
¿let stânga-dreapta úi aceeaúi capacitate de rezistenĠă ca úi bara.
Tehnologia meseriei - 91
Calculul lungimii barelor de armături
Calculul lungimii barelor se face, de regulă, de proiectant. În anumite
cazuri acest calcul se face pe úantier, direct de către ¿erarii betoniúti sau de
úeful de echipă.
Lungimea unei bare de armături se compune din: porĠiuni drepte, porĠiuni
înclinate, îndoiri úi ciocuri. La stabilirea lungimii se va Ġine seama de
poziĠionarea armătu rii, acoperirea cu beton, asigurarea distanĠelor de la capătul
elemen tului la capătul barei, corecturile datorită frânturilor elementului,
lungimile de petrecere, lungimile pentru suduri etc.
Elementele ajutătoare pentru calculul lungimii sunt: • formu lele úi
tabelele pentru calculul necesar lungimii ciocurilor; • formulele, eventual
tabelele pentru calculul lungimii bare lor înclinate, în funcĠie de cotele din
proiect când lungimea barei încli nate nu este dată (STAS 855-70).
Calculul lungimii barei ridicate la 45 se poate face, prin calculul ipotenuzei
l unui triunghi dreptunghic cu capetele egale a, rezultând l = a¥2 = 1,41 a.
Urmărind ¿g. 77 se vede că bara ridicată cu lungimea AB sau l face parte din
triunghiul ABC, în care latura AC = a este diferenta de lungime a barei ridicate
măsurată în lungul barei longi tudinale, iar BC = b este înălĠimea de ridicat sau
devierea laterală care se marchează pe banc la fasonat.
RelaĠiile cunoscute sunt l
2
=a
2
+b
2
sau 1= ¥a
2
+ b
2
(valabila pentru orice
inclinare a barelor).
Când unghiul de ridicare Į este de 45°, a = b úi l = a ¥2 = 1,41 a.
Exemplul. O bară de armătură pentru o grindă, secĠiunea transversală a
grinzii 30 X 55x 575 cm, marca (3), Ø 20 are următoarele caracteristici • două
ciocuri semicrirculare; • două porĠiuni drepte la partea superioară AB = EF =
80 cm;
• o porĠiune dreaptă la partea inferi oară CD = 305 cm; ± două porĠiuni în-
clinate BC = DE = 67 cm (înclinarea la 45°); • înălĠimea grinzii 55 cm;
• acoperirea cu beton 25 mm pentru armătura de rezistenĠă úi 15 mm
pentru, etrieri.
Portiunile drepte nu ridică probleme, ele se iau ca atare din plan. La
stabilirea por Ġiunilor drepte care trec peste reazeme (AB = EF) s-a Ġinut seama
că între capătul ele mentului úi marginea exterioară a ciocului să rămină 1 cm
(10 mm).
Fig. 77. Lungimea barelor
cu armătură ridicată la un
unghi a.
92 - Tehnologia meseriei
Pentru stabilirea lungimii porĠiunilor înclinate s-a procedat astfel:
- din înălĠimea h — 55 cm a grinzii s-a scăzut acoperirile de beton 2 X
2,5 cm úi grosimea unui diametru de bară, rezultând înălĠimea de ridicare b.
Calculată in axa barelor:
b = 55 - 2 X 2,5 - 2 X 0,5 X 2 = 48 cm ;
- diferenĠa de lungime în lungul barei este egală cu a = 6, deoarece unghiul
de ridicare este de 45°;
- calculul lungimii se face cu formula arătată l = 1,41 X 48 = 67,0 cm úi se
rotun jeúte rezultatul la 67 cm.
Stabilirea lungimii ciocurilor se face cu ajutorul formulelor sau tabelul
úi anume Ġinând seama că ciocul se va face pe o rolă cu diametrul D = 2,5
d úi capătul drept va avea o lungime de c = 3 d, cele două ciocuri vor avea
lungimea:
2L
c
= 2x7d= 2x7x2=28 cm.
Lungimea totală a barei va ¿:
L = 2 L
c
+ 2 AB + CD + 2 x BC = 28 + 2 x 80 + 305 + 2 x 67 = 689 § 690 cm).
La calculul lungimii etrierilor se procedează similar Ġinând seama de
grosimea barelor úi grosimea stratului de acoperire. Din secĠiunea AA a grinzii
se vede că grinda are baza b = 30 cm úi inălĠimea h = 55 cm.
Din înălĠimea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la partea superioară
úi inferi oară a grinzii:
— ramura orizontală a etrierului va ¿:
Ro = 30 - 2 X 2,5 = 25 cm;
— ramura verticală a etrierului va ¿:
Ii
v
= 55 - 2 x 2,5 = 50 cm.
Dacă se tine seama si de grosimea etrierului Ø 7 mm, calculul exact în axa
etrierului este:
R
0
= 30 - 2 X 2,5 + 2 X 0,7/2 = 25,7 cm (rotund 25 cm);
R
r
= 55 - 2 x 2,5 + 2 x 0,7/2 = 50,7 cm (rotund 50 cm).
Lungimea etrierilor deschiúi úi inchiúi se calculează prin adunarea lungimii
ramurilor úl lungimea necesară ciocurilor:
L
c
= 7 x d x 0,7 = 5 cm;
L
e
deschis
= R
o

+
2R
V
+ 2L
C
= 25 + 2 X 50 + 2 x 5 = 135 cm;
L
e
inchis
= 2 x R
0
+ 2R
v
+ 2L
c
= 2x25 + 2x50 + 2x5 = 160 cm.
REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A
ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
Reguli generale
Plasele sudate sunt destinate, de regulă, armării elementelor din beton
armat plane sau curbe (plăci de planúeu úi acoperiú, pereĠi, pardoseli, panouri
prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silo zuri etc.) úi sunt executate, de
regulă, din sârmă trasă de rezistenĠă medie. Plasele sudate sunt alcătuite din
bare netede sau cu pro¿l perio dic OB37; PC; STNB úi STPB cu Ø 3...12 mm.
Tehnologia meseriei - 93
Plasele sudate pot ¿ plase sudate uzinate de mare serie úi plase produse în
ateliere de armături prefabricate sub formă de plase cu lăĠimi mari sau plase
înguste executate la maúini cu o singură pereche de electrozi.
Plasele pot ¿ utilizate ca: • plase sudate de rezistenĠă;• plase sudate
constructive; • plase sudate ca armătură nepretensionate în elementele de
beton precomprimat.
Plasele nu se utilizează la elemente supuse încăr cărilor cu caracter dina-
mic. Plasele uzinate pot ¿ livrate sub formă de plase plane sau plase în rulouri.
Armataura de rezistenĠă a plaselor poate ¿ dispusă longitudinal (după
latura lungă a plasei), transversal (după latura scurtă a pla sei), sau după ambele
direc Ġii. Armă tura de rezistenĠă poate ¿ úi întreruptă. ConfecĠionarea plaselor
sudate sunt condiĠionate de utilajele de care dispune producătorul.
La confecĠionarea bare lor sudate in uzine úi ateli ere este necesar să se Ġină
seama de următoarele re guli:
1) La stabilirea dimen siunilor plaselor, de posi bilităĠile de transport úi
manipulare.
2) Plasele care se exe cută trebuie să ¿e într-un număr limitat de tipuri.
3) Barele transversale se sudează perpendicular faĠă de cele lon gitudinale.
4) DistanĠele între barele longitudinale sunt modulate (multiplu de 50 mm).
5 Capetele (lungimea C
1
va ¿ de cel puĠin 25 mm iar lungimea C a barelor
transversale va ¿ de cel puĠin 10 mm).
6) Plasele au de regulă toate nodurile sudate.
7) Plasele pot ¿ îndoite cu respectarea razelor de îndoire úi a dis tanĠelor
minime de la începutul curburi. La oĠelurile din PC razele de îndoire se
dublează.
8) Raportul dintre diametrele barelor se limitează la 0,60.
Caracteristicele plaselor sudate
Nr.
crt.
Denumirea
U.M. Tipul maúinii de sudat
SMP-
2650-50-
-90x100
GSA-M-27/35 GSA-H-27 35 GSA-H-30 40
1 Tipul plaselor - Plan Plane Rulouri Plane Rulouri
2
LăĠimea minima a
plasei B (lungimea
maximă a barelor
transversale)
[mm] 2 750 2 700 2 700 3 000
3
LăĠimea maximă a
plasei B (lungimea
minimă a barelor
transversale)
[mm] 500 1000 1000 1000
4
LăĠimea maximă
între axele barelor
longitudi nale
extreme D
[mm] 2 650 2 650 2 650 2 950
94 - Tehnologia meseriei
5
DistanĠa dintre
axele ba relor
longitudinale
[mm]
50, 100
etc. úi
75, 150
etc.
50-300 50-300 50-300
multiplu de [mm]
50 sau
75
25 25 25
6
DistanĠa între
axele barelor
transversale
[mm] 50-300 50-420 50-420 50-420
în trepte de [mm]
Fără
trepte
Fără trepte Fără trepte Fără trepte
7
Diametrul barelor
longi tudinale d
1
[mm] 3-10 25-12 25-12 (25-8
2
) 25-12 (25-8
2
)
CondiĠii generale de armare
La folosirea plaselor sudate trebuie să se Ġină seama de modul lor de
alcătuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distanĠa dintre bare, aria
secĠiunii active, modul de înnădire úi modul de ancorare. Forma plaselor
impune reguli constructive speciale pentru utilizare.
a. Procentul minim de armare. Se pune condiĠia ca elementele armate cu
plase sudate să se comporte ca elemente de beton armat, deci să se rupă, după
¿surare, prin curgerea armăturii.
Se recomandă ca procentele minime să ¿e:
- 0,10% pentru elementele din beton B 200 úi B 250.
- 0,15% pentru elementele din beton B 300 úi B 400.
Procentele se stabilesc în raport cu aria totală a secĠiunii de beton, în zone
slab solicitate procentele de armare se reduc la 0,05 %. Aria secĠiunii barelor
de repartiĠie va trebui să ¿e de cel puĠin 10%.
b. Diametrele minime úi distanĠele minime úi maxime între barele plaselor
Diametrul minim folosit este:
- 3 mm pentru armări constructive úi elemente prefabricate executate în
fabrici (se recomandă 4 mm);
- 4 mm pentru elemente de rezistenĠă executate pe úantier (se recomandă 5
mm);
- 5 mm pentru armările de pe reazeme úi celor supuse acĠiunilor corozive.
Pentru fundaĠii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale,
diametrele minime se stabilesc prin instrucĠiuni speciale.
În cazul suprapunerii plaselor sudate, distanĠele minime (lumina) dintre
barele aceleiaúi secĠiuni se pot reduce la 25 mm la partea infe rioară a plaselor
úi la 30 mm la partea superioară, care reprezintă condiĠia unei bune betonări
(pătrunderea granulelor); distanĠele reduse se referă la bare care fac parte din
plase diferite.
Unele plase pot avea sudate câte două bare alăturate.
Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului.
Tehnologia meseriei - 95
Barele care se adaugă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va căuta
să ¿e de calitate apropiată barelor din plase. Se admite ca barele adăugate să
¿e úi de calitatea PC 52 sau PC 60.
În dreptul golurilor din plăci, plasele se întrerup prin tăiere, iar golul se va
borda cu bare suplimentare, având aria secĠiunii, echivalentă barelor întrerupte.
Aceste bare se sudează între ele la colĠuri úi se vor suda úi de plasă în cel puĠin
doua puncte de sudură de ¿ecare parte a golului sau va avea lungimea necesară
de ancoraj, în funcĠie de calitatea oĠelului úi marca betonului (¿g. 78).
Înnădirea plaselor sudate
În foarte multe cazuri, la construcĠiile executate monolit pe úantier, nu se
poate face armarea cu o singură plasă; pentru realizarea continuităĠii plaselor,
se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură, atât pentru înnădire în
lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcĠia barelor de rezistenĠă), cât úi pe
latul plasei (înnădire pe direcĠia barelor de repartiĠie).
a. Înnădirea pe direcĠia barelor de rezistenĠă. Înnădirea plaselor din
sârmă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime
care rezultă din condiĠia: petrecerea minimă se face pe lungimea l, egală cu un
ochi de plasă + 50 mm, dar nu mai puĠin de 40 d
t
(d
x
¿ind diametrul barelor de
rezistenĠă longitudinale).
Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în plăci de beton armat cu plase sudate si întrerupte
a-cu sudură prin puncte; b- prin aderentă; d
s1
d
s2
- Ø bare suplimentare;
di
1
di
2=
Ø bare din plase sudate
Fig. 79. Innadirea plaselor sudate pe directia
barelor de rezistenta
96 - Tehnologia meseriei
Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o
zonă slab solicitată (jumătate din solicitarea maximă a plasei), deci nu în
mijlocul plăcii. In cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată
a plăcii, lungimea de înnădire l
a
se măreúte la două ochiuri plus + 50 mm;
această lungime se aplică úi în cazul în care plasele au bare care diferă ca
diametru mai mult decât raportul d
1
d
2
> 2,5, iar condiĠia l
a
> 40 d
1
se aplică úi în
acest caz. In cazul înnădirii în zona comprimată lungimea totală de petrecere l
a

poate ¿ de 30 d
1
dar nu mai mică de 15 cm.
Lungimea de petrecere l
a
nu include extremitatea barelor ; lungi mea totală
inclusiv extremitatea barelor se notează cu l
s.
La barele cu pro¿l periodic, lungimea de suprapunere l, trebuie să
îndeplinească numai condiĠia l
s
= 40 d
1
(dar nu mai puĠin de 25 cm). În ¿g. 79
se arată úi cazurile de înnădire fără bare transver sale în cuprinsul înnădirii, ¿e
la o singură plasă (¿g. 79, d), ¿e la ambele plase (¿g. 79, e).
Exemple de calculul petrecerilor
Exemplu Înnădirea a două plase sudate din STNB, cu ochiuri pătrate de
200 mm interax cu bare longitudinale Ø 5 úi bare de repartiĠii Ø 4.
Lungimea de petrecere l
a
pentru barele de rezistenĠe va ¿ in zonele slab
solicitate (mai puĠin de jumătate din solicitarea maximă):
l
a
= 1 ochi + 50 mm + 200 mm + 50 mm = 250 mm (25 cm);
l
a
= 40 d, = 40 x 5 = 200 mm < 250 mm.
Exemplu Lungimea de petrecere l
a
pentru barele de rezistente va ¿ in
zonele de solicitări maxime la elemente încovoiate sau întinse (pentru plasele
din exemplul 1):
l
a
= 2 ochiuri + 50 mm = 400 + 50 = 450 mm (45 cm).
b. Înnădirea pe direcĠia barelor de repartiĠie. Barele de repartiĠie
ne¿ind considerate bare de rezistenĠă se admite ca înnădirea lor să se facă ¿e
prin suprapunere (petrecere), ¿e cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care
asigură petrecerea plaselor speciale cu bare Ø<12).
Petrecerea plaselor se face în următoarele condiĠii (¿g. 80):
1) Lungimea de petrecere minimă pentru barele cu Ø 4, l
a
= 50 mm (5 cm).
2) Lungimea de petrecere minimă pentru barele cu Ø > 4,
l
a
= 100 mm (10 cm)
3) Lungimile de petrecere, în cazul folosirii plaselor suplimentare 2 l
a
=
2 x 100 mm > 15 d
2
(plasa suplimentară trebuie să aibă diametrul barei care
asigură petrecerea d
2
egal cu cel al plaselor, iar barele transversale trebuie să
aibă diametrul bare d
3
> 0,5 d
2
.
În ¿g. 81 se arată modul de plasare a înnădirilor de rezistenĠă, la armarea
plăcilor de dimensiuni mari. La acest mod de amplasare se respectă condiĠia
ca aria înnădirilor să nu ¿e mai mare de jumă tatea din aria totala a armaturii
Tehnologia meseriei - 97
Exemplu Lungimea de petrecere minimă a barelor de repartiĠie ale
plaselor din exemplul 1 va ¿ l
a
=50 mm (5 cm) deoarece d
2
”4 mm.
ObservaĠie. Dacă barele de repartiĠie d
2
sunt mai mari de 4 mm, lungimea
de petrecere se dublează, l
a
= 100 mm (10 cm).
Ancorarea úi întreruperea plaselor sudate
De regulă, plasele sudate, se execută fără ciocuri.
Ancorarea plaselor sudate pe reazeme se face în funcĠie de tipul reazemelor;
de exemplu pentru armătura de rezistenĠă de la partea inferioară a plasei.
a. Ancorarea plaselor sudate la reazeme simple (fără incastrare sau
continuitate). O bară transversală, a plasei de rezistenĠă de jos, trebuie să se
găsească dincolo de marginea interioară a reazemului la distanĠă precizată în
proiect (min. 25—50 mm) în funcĠie de soluĠia constructivă (tipul de planúeu,
natura rezemării; ¿g. 82).
b. La reazemele cu încastrare sau continuitate ale plăcilor, anco rarea
se face în două moduri:
1) Ca la reazemele simple (când este posibil acest lucru).
2) În cazul în care bara transversală nu poate depăúi marginea interioară
reazemului, datorită etrierilor sau barelor verticale la diafragme ultima
bara transversală se poate opri la 50 mm (5 cm) de marginea reazemului,
Fig. 80. Innădirea plaselor sudate pe
direcĠia barelor de repartiĠie:
a-Innădirea prin suprapunere cu aúezarea
barelor de rezistenĠa in acelaúi plan; b-
înnădirea prin suprapunere cu aúezarea
barelor de rezistenĠă in planuri diferite;
c-înnădirea plaselor sudate cu bare de
rezistenĠa 0<12 mm
Fig. 81. Distante minime intre înnadiri in
lungul plaselor sudate. Plasele sudate se
reprezinta prin dreptunghiuri cu diagonala
98 - Tehnologia meseriei
iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longitudinale cu 100 mm (10
cm) dincolo de marginea reazemului (se admite úi tăierea barei transversale
pentru introducerea barelor longitudinale pe reazeme); (¿g.84).
Flg. 83. Exemple de ancorare pe
reazeme a plaselor sudate în plăci
continue armate pe o direcĠie:
a- prin trecerea ultimei bare
transversale dincolo de marginea
reazemului; b- prin prevederea
ultimei bare transversale la cel
mult 5 cm înainte de marginea
reazemului.
Lungimea totală a plaselor rezultă
din deschiderea plăcii la care se
adaugă lungimile suplimentare,
necesare petrecerii pe reazeme
conform precizărilor de mai
înainte.
Fig. 82. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme simple:
a — cazul general; b — cazul rezemarii plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau
metal; c — recomandare de ancorare în diafragme din beton; d — cazul rezemarii pe grinzi,
centuri etc, cu etrieri: e — cazul plăcilor prefabricate cu armături de continuitate; f — plase
suprapuse decalate; g — idem, în trepte. Barele 1 úi 2; 3 úi 4; 5 úi 6 se găsesc în acelaúi plan.
Pentru claritate ele au fost desenate in planuri diferite.
Tehnologia meseriei - 99
c. Luarea în consideraĠie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt.
Se prevăd următoarele condiĠii (pentru plasa de sus):
1) Lungimea totală a zonei de ancorare, dincolo de marginea inte rioară a
reazemului trebuie să ¿e de cel puĠin un ochi úi jumătate de plasă.
2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare, la 90° având pe această zonă cel
puĠin două bare transversale, ultima bară ¿ind pe porĠiunea verticală (dincolo
de îndoitură);
La barele cu pro¿l periodic lungimea de trecere dincolo de reaze mele
continue trebuie să ¿e cel puĠin 10 d
1
.
d. Intreruperea plaselor în deschidere se face în următoarele situaĠii:
1) În zona comprimată.
2) In zona întinsă, dincolo de secĠiunea de care nu mai este necesară
(betonul poate prelua singur eforturile de întindere).
3) Plasele din sârme întrerupte se ancorează dincolo de zona în care nu mai
sunt necesare prin prevederea în această zonă a cel puĠin două bare transversale
iar cele din pro¿l periodic pe o lungime de cel puĠin 30 d
(d = diametrul barei întrerupte).
4) Cel puĠin o treime din aria secĠiunii armăturii întinse se va ancora pe
reazeme aúa cum s-a arătat.
În proiecte sunt cotate toate armările, dar ¿erarul betonist trebuie să
cunoască modul cum a gândit proiectantul când a făcut planurile de armare.
3.5. Tehnologia lucrarilor de armare la betonul armat precomprimat
Executarea lucrarilor de armare a elementelor de beton precomprimat se
executa de echipa de ¿erari betonisti cu specializare distincta in acest tip de
lucrari.
Armaturile elementelor pretensionate sunt in functie de procedeele de
precomprimare, dispozitivelor si utilajelor de precomprimat prevazute in
proiect si care sunt in dotarea formatiei de executie.
3.6. Executia armaturilor si montarea lor la elemente de constructii
din beton armat (la fundatii si cuzineti; la stâlpi, pereti, si grinzi; la
plansee, cadre, scari, buiandrugi etc.; la elemente prefabricate: stâlpi,
ferme, grinzi, fâúii de planseu, chesoane din beton armat)

TIPURI CARACTERISTICE DE ARMARE
ARMAREA FUNDAğIILOR
FundaĠia este partea de construcĠie care transmite terenului încărcările
construcĠiei, asigurându-i nedeformabilitatea acesteia până la limitele ce-i
100 - Tehnologia meseriei
conferă siguranĠă. FundaĠiile pot ¿ din zidărie de piatră, beton ciclopian, beton
simplu úi beton armat.
Deoarece terenul are capacitate redusă de a prelua compresiuni, fundaĠia
asigură o suprafaĠă de rezemare mare, făcând trecerea de la secĠiunile mai
reduse ale stâlpilor sau elementelor de construcĠii la suprafaĠa necesară
rezermării. Corpul de fundaĠie se găseúte de regulă sub nivelul terenului; el
reazemă pe un strat de fundare ce se găseúte la o adâncime relativ mică.
Tipurile de fundaĠii obiúnuite sunt: • fundaĠii izolate din beton úi beton
armat; • fundaĠii de adâncime; • fundaĠii continue rectilinii úi circulare din
beton simplu sau beton armat; • fundaĠii din reĠele de grinzi úi radiere din
beton armat; • fundaĠii speciale de beton armat (circulare, poligonale, cu
nervuri, fundaĠii precomprimate etc.).
Tipurile de fundatii, adâncimea de fundare, suprafaĠa de rezemare
úi condiĠiile de izolare se aleg în funcĠie de: • natura terenului si nivelul
apelor subterane; • adâncimea de îngheĠ (talpa fundaĠiei găsindu-se sub
această adâncime); • importanĠa clădirii úi seismicita tea regiunii; • condiĠiile
de exploatare ale clădirii (încărcări, umiditate etc).
1. Materiale folosite
Pentru fundaĠiile din beton simplu se folosesc clase de beton inferioare .
Pentru fundaĠiile din beton armat se folosesc clasele de betoane BC 12,5;
BC 15.
Pentru armare se folosesc: • pentru armătura constructivă OB 00 úi OB
37; • pentru armătura de rezistenĠă OB 37, sârme netede úi pro¿late STNB úi
STPB úi oĠeluri cu pro¿l periodic PC 52.
2. Adâncimea de îngheĠ
Aceasta este de regula mai mare de 70 cm (STAS 6054—64). Adâncimea
de fundare la terenurile expuse îngheĠului este mai mare decât adâncimea
de îngheĠ, cu circa 10—20 cm. În porĠiunile de clădire neexpuse îngheĠului
aceasta se reduce la 40 — 50 cm.
3. FundaĠii izolate din beton úi beton armat
Acestea sunt fundaĠii de mică adâncime folosite la stâlpii de beton armat
monoliĠi úi prefabricaĠi si la stâlpii metalici. SuprafaĠa de rezemare pe teren a
fundaĠiilor este de forma pătrată sau dreptun ghiulară.
Tipurile de fundaĠii folosite în mod curent sunt: • talpă de beton armat;
• blocurile de beton simplu úi cuzineĠii de beton armat; • paha rele de beton
armat pentru stâlpii prefabricaĠi.
a. Fundatii izolate cu tălpi de beton armat. Aceste fundaĠii sunt de regulă
fundaĠii de mică adâncime, care pot ¿ cu solicitări centrice sau excentrice,
adică la care axul stâlpului se găseúte în axul fundaĠiei sau are o deviere faĠă
de axul fundaĠiei.
Din punct de vedere al formei, talpa fundaĠiei poate ¿ sub formă prismatică
(la dimensiuni mici ale fundaĠiei la care suprafaĠa A<1 m
2
sau de formă
tronconică la dimensiuni mai mari ale funda Ġiei la care suprafaĠa A > 1m
2
).
Tehnologia meseriei - 101
b. FundaĠii izolate de formă prismatică. Recomandări constructive de
alcătuire:
1) Raportul înălĠime/lăĠime (H/B) trebuie să aibă valori corespun zătoare
pentru ca fundaĠia să ¿e rigidă úi să nu ¿e nevoie de armături ridicate pentru
prelucrarea forĠelor tăietoare; aceste condiĠii sunt îndeplinite la fundaĠiile
curente dacă U/B = 0,25—0,35; la stâlpii de colĠ înălĠimea fundaĠiei este mai
mare úi satisface condiĠia: H/(2B—b) =0,25... 0,30.
2) ÎnălĠimea minima constructivă (H > 30 cm) trebuie să ¿e satisfă cută
concomitent cu raportul H/B.
Betonul de egalizare are grosimea de 5 cm úi se toarnă înainte de turnarea
fundaĠiei.
Reguli de armare:
1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la secĠiunea Bh
0
; de
exemplu la B =100 cm úi h
0
= 30 cm, armătura minimă va ¿:
A
f
=100x30x0,05:100=1,5 cm
2
; A
f
§ 6 Ø
2) Armarea se face de regulă cu plase sudate cu sau fără ciocuri, conform
regulilor de ar mare. Aria armăturii se determină prin calcul úi va ¿ mai mare
decât cea minimă arătată.
3) Armătura se plasează la partea întinsă a fundaĠiei (faĠa de jos); la
fundaĠii pătrate ar mătura se distribuie uniform pe întreaga talpă.
4) Armătura stâlpilor trebuie să pătrundă în fundaĠie, pe lungimea de
ancorare necesară.
c. FundaĠii izolate de formă tronconică. Acest tip de fundaĠie se
utilizează la fundaĠii cu tălpi mai late (A > 1 m
2
) sau când trebuie să se reducă
cantitatea din beton. Acest tip de fundaĠie este mai di¿cil de executat.
Reguli constructive de fundare (¿g. 85):
Fig. 84. Fundatie izolata prismatica
Fig. 85. FundaĠie izolată
tronconică de beton armat
pentru un stâlp.
102 - Tehnologia meseriei
1) InălĠimea marginii H va ¿ de cel puĠin 20 cm, de regulă: H = H/3... H/2.
în jurul bazei stâlpului se va lăsa o porĠiune orizontală de 5—10 cm lăĠime.
2) Armătura se determină prin calcul.
La fundaĠiile cu tălpi dreptunghiulare armătura determinată sub zona
activă a fundaĠiei (determinată de planurile la 45° duse din colĠurile stâlpului)
se extinde (cu aceeaúi secĠiune pe metru liniar) pe toată talpa (restul tălpii).
DistanĠa maximă dintre armături va ¿ mai mică de 25 cm.
La partea superioară se prevede o armătură constructivă compusă din bare
la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la oĠel PC úi Ø min 12mm la oĠel OB 37.
Pentru evitarea ¿surării betonului se foloseúte (din calcul sau constructiv)
úi armătură ridicată de acelaúi diametru ca armătura de la partea superioară.
Armătura are de regulă úi ciocuri, pentru îmbunătăĠirea ancorării.
d. FundaĠii tip ciupercă izolate elastic. Acest tip de fundaĠii se utilizează
în cazuri speciale, pentru fundaĠii de foarte mică adâncime în ¿g. 86. se dă o
variantă de armare a unei astfel de fundaĠii.
În cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie să aibă lungimea
de ancorare în zona comprimată (în partea de sus).
e. FundaĠii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaĠii sunt
folosite în cazul solicitărilor excentrice (stâlpi de colĠ) úi în cazul în care din
anumite motive fundaĠia nu se poate dezvolta în toate direcĠiile, sau când
solicitările excentrice sunt mari (¿g. 87) úi nu este economic să se folosească
o fundaĠie centrică. O variantă a fundaĠiilor excentrice sunt cele cu grinzi de
echili brare la care fundaĠia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de
altă fundaĠie vecină.
Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat
Tehnologia meseriei - 103
FundaĠii cu bloc de beton simplu úi cuzinet de beton armat
O astfel de fundaĠie se foloseúte pentru
obĠinerea unei suprafeĠe mai mari de
fundare la o adâncime dorită. FundaĠiile
de acest tip sunt alcătuite dintr-un bloc
de beton simplu, pe care reazemă stâlpul
prin intermediul unei tălpi rigide mai mici
decât fundaĠia denumită cuzinet (¿g. 88).
Recomandări constructive de fundare:
1) Blocul are retrageri în trepte (1-3).
2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaĠie rigidă cu tălpi de formă pris-
matică până la suprafaĠa de 1m
2
úi de formă tronconică la suprafeĠe mai mari.
3) LăĠimea cuzinetului b se di mensionează cât mai redusă, asigurând însă
transmiterea presiunilor la teren; de regulă variază cu for mula: b = (0,40..
.0,65)B după numărul treptelor.
4) InălĠimea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm
2
.
5) InălĠimea cuzinetului rezultă din condiĠiile: h > 0,25 b; ȕ = h/l = 2/3...1.
Reguli de armare a cuzinetului;
1) În principiu cuzinetul se armează ca o fundaĠie rigidă izolată, cu procent
de armare de 0,05% raportat la secĠiunea bh
0
.
2) La partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau
dreptunghiulare, cu distanĠa maximă între bare de 25 cm (250 mm).
3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton simplu printr-o armă tură de
ancoraj.
Fig. 88. FundaĠii cu bloc din beton
simplu cu cuzinet
Fig. 87. FundaĠie de beton armat
104 - Tehnologia meseriei
FundaĠii izolate pentru stâlpi metalici
Baza stâlpilor metalici se alcătuieúte astfel pentru a putea trans mite, prin
placa de bază úi traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj
eforturi de întindere. FundaĠia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc de
beton simplu úi un cuzinet de beton armat. Modul de alcătuire úi prindere a
stâlpului de fundaĠie se poate urmări pe ¿gurile 87 úi 88.
FundaĠii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabricaĠi
La construcĠiile integral prefabricate fundaĠiile stâlpilor se execută, sub
formă de fundaĠie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul prefabricat
care se împănează de regulă cu pane metalice úi mortar de ciment, realizând
încastrarea stâlpului în fundaĠie (¿g. 91 a, b).
Fig. 91. FundaĠii tip pahar (prefabricate)
CAZUL FUNDATIEI CU 2 STÂLPI
Fig. 90. FundaĠie pentru stâlp metalic cu
eforturi mari.
Fig. 89. FundaĠie pentru stâlp
metalic cu eforturi mici.
Tehnologia meseriei - 105
La fundaĠia pentru pereĠii de zidărie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat,
între stâlpi úi fundaĠie se va prevedea un cuzinet de repartiĠie de beton armat,
în general executat din aceeaúi clasa de beton din care a fost executat stâlpul.
În cazul distanĠelor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de
cuzineĠi.
b. FundaĠii continue de beton armat. FundaĠiile continue de beton armat
au alcătuirea constructivă în secĠiune transversală similară cu cea a fundaĠiilor
izolate. FundaĠia continuă se toarnă úi ea pe un strat de egalizare de 5 cm
grosime. De o parte úi alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2,5 cm
lăĠime, pentru a se permite trasarea úi aúezarea corectă a peretelui úi pentru
com pensarea eventualelor erori de trasare a fundaĠiei.
c. FundaĠii continue pentru construcĠii cu pereĠi portanĠi ampla sate
pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se înĠeleg argile cu
consistenĠă redusă, nisipuri în stare a¿nată, argilă prăfoasă, terenuri îndesate
mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (¿g. 92).
Reguli particulare constructive de alcătuire:
1) FundaĠiile pentru pereĠi vor forma contururi închise.
2) ÎnălĠimea fundaĠiei este de regulă mai mare ca cea obiúnută.
3) Armătura se montează la partea superioară úi inferioară pe unul sau
două rânduri.
Fig. 92. Fundatii continue pentru terenuri compresibile
SECğIUNEA 1-1
OTEL OB 37
BETON BC 7,5;
BC 15;
106 - Tehnologia meseriei
4) Armătura de la partea superioară formează o centură.
5) FundaĠia se armează cu OB 37 sau PO 52 Ø
min
10 úi cuA
f min
% = 4,6
cm
2
§ 6 Ø 10, dar nu mai puĠin de 0,2% din suprafaĠa zonei armate.
6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va ¿ de minimum
4,5 cm (45 mm).
7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere pe o lungime
de 40 d.
8) Etrierii centurilor sunt alcătuiĠi din Ø 6 úi Ø 8 dispuúi la 25 cm distanĠă
între ei.
9) Tălpile fundaĠiilor vor avea o armătură transversală din bare Ø 10,
dispuse la maximum 25 cm între ele.
10) ColĠurile úi intersecĠiile centurilor vor avea barele longitudinale îndoite
în colĠuri úi ancorate pe o lungime minimă de 30 d.
11) FundaĠiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în care
sunt ancorate armăturile diafragmelor (care la primul nivel sunt armate cu o
reĠea dublă de armătură).
12) La subsoluri úi adâncimi mari de fundare se pot folosi fundaĠii tip
perete din beton armat.
FundaĠii pe grinzi úi pe radiere din beton armat

a. FundaĠii pe grinzi. Sistemul de fundaĠii pe grinzi se foloseúte rar úi
numai în cazul în care alte soluĠii mai economice nu pot ¿ utilizate, ¿e datorită
terenurilor prea compresibile, ¿e imposibilităĠii de dezvoltare a fundaĠiilor
izolate, datorită prezenĠei peretelui calcan a unei construcĠii vecine etc.
Ca soluĠie constructivă se prevăd
grinzi de fundaĠie (¿g. 93) sau reĠea de
grinzi continue încruciúate (¿g. 94, a, b).
Din punct de vedere constructiv
grinda de fundaĠie este asemănă toare cu o
grindă obiúnuită de planúeu cu deosebire
însă că este solicitată de jos în sus de către
presiunea reactivă; ea are următoa rele
caracteristici:
1) InălĠimea grinzilor va ¿ cuprinsă între l/3... 1/6 din deschiderea ei
stabilită între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere
mare se prevăd vute în dreptul stâlpilor.
2) LăĠimea grinzilor rezultă din condiĠia de a se lăsa în jurul stâlpi lor
o banchetă orizontală de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de lăĠimi mari grinzile
(talpa) de fundare pot ¿ lăĠite numai pe o porĠiune în dreptul stâlpilor având
racordări drepte pentru trecerea la secĠiunea curentă.
Fig. 93. Grinzi de fundaĠie.
Tehnologia meseriei - 107
3) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaĠie are înălĠi mea
minimă de 15 cm la margine úi de 30 cm lângă grindă; ea se va turna fără
cofraj la partea superioară, putând avea ¿e o pantă redusă, ¿e trepte când
înălĠimea dalei este mare. LăĠimea dalei poate ¿ egală cu înălĠimea grinzii.
4) Armarea se face cu oĠel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al secĠiunilor grinzilor de fundaĠie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil,
armarea dalei (tălpii) se va face cu plase sudate. Armătura longitudinală de
repartiĠie din placă (dală) de o parte úi alta a grinzii va ¿ de cel puĠin 10 % din
armătura de rezistenĠă a acesteia. Armăturile ridicate la grinzi scurte úi înalte
pot ¿ îndoite la 60° in loc de 45° (¿g. 95). Armăturile vutelor se ancorează în
grindă pe o distanĠă de 30 d.
Fig. 94. FundaĠie pe grinzi încruciúate.
Planul fundaĠiei úi secĠiunile pe două direcĠii perpendiculare.
5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaĠie are înălĠi mea minimă
de 15 cm la margine úi de 30 cm lângă grindă; ea se va turna fără cofraj la
partea superioară, putând avea ¿e o pantă redusă, ¿e trepte când înălĠimea
dalei este mare. LăĠimea dalei poate ¿ egală cu înălĠimea grinzii.
6) Armarea se face cu oĠel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al secĠiunilor grinzilor de fundaĠie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil,
armarea dalei (tălpii) se va face cu plase sudate. Armătura longitudinală de
repartiĠie din placă (dală) de o parte úi alta a grinzii va ¿ de cel puĠin 10 % din
armătura de rezistenĠă a acesteia. Armăturile ridicate la grinzi scurte úi înalte
pot ¿ îndoite la 60° in loc de 45° (¿g. 95). Armăturile vutelor se ancorează în
grindă I pe o distanĠă de 30 d.
7) În cazul existenĠei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a armăturii
va ¿ 5 cm.
În exemplul de armare arătat s-au folosit următoarele armături:
8) La talpă: armătură de rezistenĠă, Ø 16 la 15 cm; armătură de repartiĠie
4Ø10 de ¿ecare parte a grinzii,
108 - Tehnologia meseriei
9) La grindă: armătură de rezistenĠă in câmp úi pe reazeme Ø 16, Ø 20 úi
Ø 25; armătură transversală úi etrieri Ø 8 la 20 cm; armătură de montaj 2 Ø 12
la mijlocul grinzii úi agrafe Ø 6 la 40 cm.
Grinzile încruciúate se armează la fel ca armarea grinzilor cu un singur
rând de stâlpi.
b. Radiere de beton armat. De regulă, se recurge la radiere când prin
fundaĠii izolate sau prin grinzi încruciúate nu se ajunge la pre siunea capabilă
să o preia terenul de fundaĠie, ¿e datorită unor încărcări mari, ¿e datorită unor
pământuri compresibile úi neuni forme ; această soluĠie evită însă săpăturile
mari de pământ.
De asemenea se recurge la soluĠia de fundare prin radiere când subsolurile
sunt formate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanúe împotriva
pînzei de apă freatică.
Tipuri de radiere: • din plăci drepte; • cu grinzi; • din planúee ciuperci; •
plăci curbe; • dale groase; • celulare etc.
Radierele din plăci drepte se folosesc la construcĠii cu pereĠi por tanĠi, la care
distanĠa dintre pereĠi este de 3,00 - 4,00 m, având următoarele caracteristici:
placa are o grosime minimă de 20 cm, iar în dreptul pereĠilor (pe reazeme)
placa poate avea úi vute.
Placa se armează ¿e ca o placă cu armătură încruciúată, ¿e ca o placă
armată pe o singură direcĠie.
Radierile cu grinzi sunt alcătuite din plăci armate încruciúat, rezemate pe o
reĠea de grinzi principale úi secundare (¿g. 96). Alcătuirea úi armarea grinzilor
radierului nu diferă de grinzile obiú nuite de fundaĠie.
Radierele cu planúee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite
subterane, rezervoare îngropate. Radierele cu dale groase se folosesc la
construcĠii la care datorită condiĠiilor de fundare se impune realizarea unei
rigidităĠi mari a fundaĠiei printr-o placă cu grosimea de 0,80—1,20 m.
c. FundaĠii speciale. Acestea sunt destinate unor construcĠii de forme úi
înălĠimi deosebite cum ar ¿ coúurile de fum, castelele de apă, turnurile de
răcire, stâlpii de mare înălĠime (televiziune) etc, care reclamă fundaĠii masive,
tip radier, un astfel de tip de fundaĠie este cea arătată în ¿gura 97, pentru un
coú industrial, cu armă tura diagonală pe mai multe rânduri; printr-o armătură
aúezată pe fâúii sub formă stea, se realizează o densitate mare de armare în
zona centrală.
FundaĠiile de beton armat, de orice tip, nu se toarnă direct pe pământ ci
pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de
egalizare.
FundaĠii prefabricate
Acestea se folosesc atât ca fundaĠii izolate pentru stâlpi sub formă de
fundaĠie pahar, cât úi la fundaĠii continue pentru zidărie sub formă de blocuri
mici sau mari.
Tehnologia meseriei - 109
Unele tipuri de blocuri se dau în ¿g. 98. Armarea acestora se realizează
după aceleaúi reguli ca fundaĠiile continue; bancheta superioară are o lăĠime
mai mare cu 10 cm decât lăĠimea zidăriei b
2.
Blocurile se leagă între ele cu
mustăĠi (bare de oĠel-beton) úi cu mortar de ciment. Se pot folosi úi fundaĠii
postcomprimate, precum úi blocuri fără legături.
FundaĠii de mare adâncime în terenuri slabe
În cazul unor terenuri a¿nate (nisip de plaje, terenuri de umplu turi etc.)
terenul se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune
hidrostatică. Dacă această soluĠie nu este economică, se foloseúte pentru
consolidare coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru
consolidare se pot folosi úi explozii.
În anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloĠilor de beton armat bătuĠi
sau turnaĠi direct în pământ, în golul forajelor făcute în acest sens (¿g. 98).
PiloĠii de beton armat au secĠiuni pătrate circulare sau poligoane prevăzute
cu un vîrf úi sabot de batere, sudat de armătură. Armătura longitudinală este
alcătuită la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, armătura transversală este
sub formă de fretă (¿g. 99).
SuprafaĠa laterală a pilotului trebuie să ¿e netedă, iar vîrful mai ascuĠit,
pentru a pătrunde uúor în pământ. sunt introduúi prin batere sau vibrare.
Pentru prelucrarea sarcinilor date de con tracĠie capul piloĠilor este înglobat
în grinzi de beton armat.La armarea cu plase sudate se pot folosi bare de oĠel
Fig. 95
110 - Tehnologia meseriei
Fig. 97. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial
Fig. 98. PiloĠi de beton armat:
a-piloti batuti până la pământ rezistent;
b-armarea unui pilot de beton armat pentru în¿ngerea
in pământ prin batere;
c- secĠiuni ale piloîilor
de beton armat
Fig. 96. Armarea radierului
cu grinzi
Tehnologia meseriei - 111
cu diametru mai mic (Ø 8 mm). De regulă se folosesc plase dintr-o singură
bucată cu sau fără îndoiri de bare; distanĠele dintre bare variază între 100 úi
200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot ¿ realizate tot din plase sudate (¿g. 100),
executate plan úi apoi îndoite.
3.7. Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale si
speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre, silozuri,
magazii, stâlpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare, castele de
apa etc.
Fig. 99. PiloĠi de beton precomprimat
112 - Tehnologia meseriei
ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE
Elementele plane verticale sunt folosite la pereĠi de hale industriale sau
la construcĠii de locuinĠe, atât ca elemente de închidere, cât úi la elemente
portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construcĠiile
din panouri mari sau construcĠiile etajate cu diafragme.
Structuri cu diafragme
Structurile la care scheletul de rezistenĠă este alcătuit în principal de con-
tinuitatea unor pereĠi verticali de beton armat, denumite diafragme verticale
care împreună cu diafragmele orizontale ale planúeelor, denumite úaibe reali-
zează o structură spaĠială se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele
verticale pot ¿ longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distanĠe
convenabile pentru a se încărca cât mai uniform în planul lor. La capete se
termină de regulă cu întărituri (îngroúări) denumite bulburi, alcatuite simetric
sau nesimetric.
Diafragmele fără bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcĠii cu
înălĠime mai redusă, unde acestea sunt mai puĠin solicitate.
Marginile golurilor practicate în diafragme creează montanĠi úi úpaleĠi care
trebuie să aibă o lăĠime minimă de 70 -75 cm (capete lamelare).
a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragme-
lor verticale se practică diferite sisteme, care Ġin seama de lucrul acestor
diafragme, în special la solicitări extraordinare mari, care apar ¿e din vânt, ¿e
din acĠiunea cutremurului.
Fig. 100. Armarea
fundaĠiilor izolate cu
plase sudate plane úi
îndoite: 1 — linie de
îndoire; 2 — linii de
tăiere. Indicativul d arată
când se folosesc bare
dublate.
Tehnologia meseriei - 113
Se folosesc ¿e armări continue, ¿e armări pe zone care Ġine mai bine seama
de modul de solicitare a diferitelor zone (¿g. 101). Astfel la diafragmele fără
goluri, diafragmele se împart în 3 zone: zona I (zona bulbului), zona III (zona
intersecĠiei) úi zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).
La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona úpaleĠilor sau a capătului
lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport cu
grosimea b a peretelui (până la 4—6 b) si de înălĠimea H a nivelului (” 1/7H),
precum úi a lăĠimii h a dia fragmei (0,1 h).
Armarea minimă a zonelor este în funcĠie de amplasarea clădirilor.
Pentru clădiri amplasate în zone seismice se vor practica urmă toarele
armări:
1) Armăturile verticale de rezistenĠă din zonele de capăt (zona bulbilor,
intersecĠiilor úi capetelor lamelare, montanĠilor) la dia fragme cu goluri; vor
¿:Ø 12 pentru armarea cu oĠel OB 37 úi Ø 10 pentru armarea cu oĠel PC 52 sau
PC 60 (¿g. 102). Aria armăturii este 0,4...0,6% din zona de capat.
Fig. 101. Alcatuirea
constructiva a
diafragmelor verticale
Fig. 102 Armarea zonelor de capat ale diafragmelor:
a-capat cu intersectie;
b-capat lamelar;
c-capat cu bulb simetric;
d-capat cu bulb nesimetric.
114 - Tehnologia meseriei
2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor ¿ de cel puĠin Ø6
dispuse din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălĠimii clădirii peste
subsol.
În zone neseismice diametrul barelor se reduce cu 2 mm; deci de la 12 mm
la 10 mm, cu excepĠia etrierilor.
3) Armarea zonelor de mijloc (zona II) din zonele seismice se realizează
cu două plase ortogonale, cu ochiuri a căror distanĠă maximă este de 25 mm,
dispuse la cele două feĠe ale diafragmei.
În această zonă procentul minim de armare este de: 0,20—0,25%, pentru
armarea orizontală în funcĠie de numărul de nivele úi gradul de protecĠie
seismică; 0,15—0,20%, pentru armarea verticală, în zonele neseismice
procentele se pot reduce la jumătate.
4) Armarea constructivă a diafragmelor se face cu plase de sârmă trasă
pentru beton armat (plase uzinate) Ø 5 mm, cu ochiuri de 200 mm, aúezate pe
¿ecare faĠă a diafragmei.
5) Armăturile verticale se înnădesc pe o lungime minimă de 45 d, în zona
II úi de minimum 60 cm, în zonele I, III úi IV.
6) Armarea diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul.
7) Armarea continuă înseamnă armarea zonelor centrale cu plase sudate
sau legate.
8) Armarea discontinuă este o armare formată din fâúii verticale (stâlpiúori)
plasate la 2,00—2,50 m úi fâúii orizontale (centuri) în dreptul planúeelor úi
centurilor (2 Ø 10) în zonele intermediare dintre planúee.
Armarea continuă se practică la nivelele inferioare ale clădiri lor, pe pereĠii
casei scărilor úi lifturilor, la ultimele nivele de sub planúeele terasă úi la
clădirile foarte solicitate (încărcări mari, zonă seis mică etc).
În zonele neseismice cu distanĠa maximă dintre bare de 300 mm, diametrul
barelor din componenĠa plaselor sudate nu vor depăúi Ø 8. Plasele sudate
supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaúi reguli
(¿g. 103). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. Plasele de pe cele două feĠe
sunt menĠinute la distanĠele din proiect prin agrafe.
b. Imbinările diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin
planuri orizontale úi verticale în dreptul planúeelor
La armările cu plase sudate uzinate úi la armările discontinue conturul
carcaselor trebuie să ia forma intersecĠiei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecĠie (¿g. 104). Când armarea diafragmelor este
puternică având bare din oĠel OB 37 si PC 52, nu este necesar să se creeze
o carcasă locală, deoarece îmbi narea la intersecĠie a barelor se asigură prin
ancorarea lor conform normelor (40-45d).
Planúeele prefabricate reprezintă soluĠia obiúnuită pentru fragmele
executate în cofraje plane. În acest caz pentru planúee folosesc panouri mari,
Tehnologia meseriei - 115
semipanouri sau predale cu suprabetonare. În ¿g.105 se indică un mod de
rezolvare a îmbinării între planúe úi diafragmele verticale prin folosirea unor
console de beton.
Între console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare
su¿cientă - poziĠia (3)- úi se realizează o centură din 2—4 bare, între plăcile
prefabricate având Ø
min
10 mm.
O altă soluĠie constă din rezemarea planúeelor prin console metalice din
oĠel-beton (¿g. 106) care asigură o mai bună continuitate.
c. SoluĠionări speci¿ce la execuĠia diafragmelor cu ajutorul cofrajelor
glisate. Datorită introducerii armăturilor printre juguri, spaĠiului mic úi a pre-
zenĠei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea se realizează
cu carcase verticale úi orizontale preconfecĠionate. Centurile care cuprind úi
golurile de îmbinare a diafragmelor cu planúeele se armează cu 4 Ø 8 (4 Ø 10)
úi cu etrieri închiúi Ø 6 la 30 cm. Centurile de capăt vor ¿ bine ancorate.
Fig. 103. Innadirea plaselor sudate:
a-innadirea cu doua bare transversale;
b-innadirea cu o bara transversala;
c-innadirea verticala fara nici o bara
transversala in plasa inferioara.
Fig. 104. Armarea intersectiilor de diafragme in forma de L, T. si +:
a-armare cu retea din bare independente; b-armare cu plase sudate;
c-armare discontinua folosind carcase;
1-bare independente neintrerupte in intersectie; 2-plase sudate
116 - Tehnologia meseriei
Rezemarea planúeelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console
prinse de perete (¿g. 108).
d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de legă tură care se
montează deasupra golurilor (uúi, ferestre etc), ¿ind considerate elemente de
beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special din
încărcările seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform schemelor
din ¿g. 109, a, b, c.
Fig. 105. Imbinarea diafragmelor armate cu
plase sudate cu planúee prefabricate rezemate
pe console de beton: 1 - console de beton; 2 -
plase sudate; 3 — bare verticale pentru legătura
plaselor, dispuse intre consolele de beton.
Fig.106. Imbinarea diafragmelor anuale cu
plase sudate cu planúee prefabricate rezemate pe
console din oĠel-beton: a -detaliu de centura; b -
detuliu de consolă de rezemare; 1- plase sudate.
Fig. 107. Armarea planúeelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu
cofraje glisante.
Tehnologia meseriei - 117
Armarea se realizează cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare
intermediare (la maximum 30 cm) úi bare înclinate aúezate adesea în cruce.
Etrierii se dispun la distanĠe de 1,5 ori grosimea diametrului sau la 15 d (d ¿ind
diametrul barelor longitudinale).
Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele,
etrierii se prevăd cu mustăĠi. Barele longitudinale se ancorează în diafragmele
alăturate pe o lungime de minimum 50 d.
Panouri mari prefabricate
a. CondiĠii de alcăluire. Prin structurile din panouri mari se realizează de
fapt o structură în diafragme, asamblate din panouri mari prin monolitizări.
ùi structurile în diafragme executate monolit pot avea faĠadele formate din
panouri mari.
Mărimea panourilor este dependentă de condiĠiile tehnologiei de
execuĠie, de gabaritul admis la transport, de condiĠiile de montaj si de cele de
funcĠionalitate a spatiului de locuinĠe executate cu aceste panouri.
Dimensiunile obiúnuite a unor panouri sunt: înălĠimea pentru locuinĠe 2,60
m; pentru spitale, úcoli etc. 3,20 m; lăĠimea nu poate depăúi dimensiunea de
gabarit care se poate transporta (3,60 m); grosimea panourilor pentru pereĠii
portanĠi este de 14—18 cm, iar a celor de planúeu de 10 — 16 cm.
b. Armarea panourilor. Panourile se armează pentru a prelua eforturile la
care sunt supuse în clădire, la cele la care sunt supuse la manipulări úi transport
si pentru a se asigura îmbinarea panou rilor intre ele.
Armarea câmpului panoului se realizează ¿e cu un rând de plase sudate, cu
Ø 3 . .5, ¿e cu câte două rânduri de plase dispuse pe ¿e care parte.
a) Se mai pot arma în varianta cu carcase sudate dispuse local úi complectate
cu bare (¿g. 110)
b) sau în vari anta cu carcase locale întrepătrunse dispuse perpendicular pe
planul panoului (¿g.110 c).
La partea superioară panourile au o armare orizontală mai puter nică (2 Ø
8.. .10 mm) pentru a prelua eforturile locale, date de dis pozitivele de ridicare.
Fig. 108. Rezemarea provizorie pe console
metalice a planseelor prefabricate.
Fig. 109. Moduri de armare a buiandrugilor:a-
cu bare inclinate; c - cu bare orizontale.
118 - Tehnologia meseriei
De asemenea, marginile verticale sunt bordate cu bare Ø min 8.
La golurile de uúi se pot monta bare înclinate úi îndesi etrierii în zona
buiandrugilor. Dispozitivele de ridicat sunt indicate în ¿g. 111.
c. Panouri de faĠadă - îmbinări. Panourile de faĠadă au în primul rând
funcĠia de realizare a izolării termice, plasticii construcĠiei (faĠadă cât mai
estetică úi diversă), iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenĠă a clădirii
prin diafragmele de faĠadă. Straturile de izolare care asi gură protecĠia termică,
evi tarea condensului úi modul de îmbinare sunt arătate în ¿g. 112).
Fig. 110. Exemple de armare a panourilor prefabricate de pereĠi:
a -cu plase generale în planul median al panoului; 6 - cu carcase locale în planul medinan al
panoului; c.- cu carcase întrepătrunse.
Îmbinările orizontale (¿g.113) úi verticale trebuie să poată prelua forĠele
de întindere, compresiune úi lune care care apar între panouri.
Îmbinarea se poate realiza prin sudură sau prin bucle (în cazul unor eforturi
mai mici între panouri). De regulă se folosesc 2-4 Ø 10 sau 2-4 Ø12; sectiunea
minima admisa a armaturii este de 2 cm
2
.
Fig.111. Dispozitive de ridicare a panou rilor:
a - bucúe cu ¿let;
b - cârlig din oĠel-belon.
Tehnologia meseriei - 119
Panourile mari au mai multe tipuri de îmbinări: • îmbinări de margine;
• îmbinări verticale cu nod deschis (¿g.114); • îmbi nări de închidere; •
îmbinări de ¿xare a marginilor verticale. Rosturile verticale au si ele o tratare
speciala. Nodul deschis permite execuĠia legaturilor prin su dare între armături,
având accesul liber în timpul mon tajului, în acest scop mar ginile panourilor
sunt oprite (retrase) cu circa 10 cm. Acest tip de nod necesită betonarea pe
úantier (cofraje, tencuieli etc).
Nodul închis cu panou rile alăturate permite exe cuĠia legăturilor ¿e numai
la nivelul planúeelor, ¿e prin bucle de armare.
Unele îmbinări de închi dere nu au rol de rezis tenĠă, ci numai de etanúare în
care scop trebuie sa permită betonarea sau um plerea cu mortar, având si diferite
soluĠionări pen tru protecĠia împotriva pă trunderii ploii, vântului úi a condensului
pe faĠa interioară; la aceste îmbinări se folosesc diferite soluĠii de etanúare,
pro¿le exterioare, pro¿le din material plastic cu gol de decompresiune pentru
evacuarea in¿ltraĠiilor, chituri permanent elastice, vată minerală, polistiren
expandat etc. Unele noduri pot ¿ închise, folosind procedeele de postcomprimare
prin fascicule sau bare. Centurile sunt alcătuite din armături úi betonul turnat în
îm binările orizontale; ele îndeplinesc un rol foarte important, deoarece creează
adevărate centuri continue care asigură stabi litatea ansamblului construcĠiei.
Armarea zidăriilor
ConstrucĠiile de zidărie sunt o formă a construcĠiilor cu diafragme úi de
aceea plasarea pereĠilor, dimensiunile lor, conformarea de ansam blu a clădirii,
precum úi capacitatea de a prelua diferite încărcări (verticale úi orizontale)
formează preocuparea inginerului construc tor.
Fig. 112. Îmbinarea pa nourilor prefabricate
de faĠadă: a - diafragmă transversala turnată
simultan cu îmbinarea; b — diafragma
transversala transversală turnată anterior
execuĠiei îmbinării (în cofraje plane
universale).
Fig. 114. Îmbinare verticală cu nod inchis Fig. 113. Imbinări orizontale la pereĠii
exteriori.
120 - Tehnologia meseriei
Mărirea capacităĠii zidăriilor de a prelua, în special, încărcările orizontale
(vânt, seisme, încărcări mecanice date de utilajele de ridicat etc), se realizează
prin stâlpiúori din beton armat, diafragme de zidărie armate, planúee, centuri,
buiandrugi etc.
a. Consolidarea zidăriei prin stâlpiúori din beton armat. Conso-
lidarea prin stâlpiúori se practică la clădiri cu asize diferite, la clă dirile
etajate, la colĠurile clădirilor care nu sunt în unghiuri drepte, pentru
ancorarea fundaĠiei etc. Stâlpiúorii au secĠiunea de regulă de 25 X 25
cm úi se armează cu minimum 4-bare Ø12 prevăzute cu etrieri úi bare
orizontale Ø 6.. .8 cu lungimea de ancorare de 50 cm, dispuse în rosturile
zidăriei, la distanĠa de 45 — 60 cm (¿g. 115).
b. Armarea orizontală a diafragmelor de zidărie. De regulă armătura
orizontală este concentrată în centurile de la ¿ecare nivel.
Armarea zidăriei prin armătură pozată în rosturi la cel mult 60 cm pe
verticală (3—4 asize) se realizează din 1—2 Ø 6.. .8, folosind mortar.
Buiandrugii care au o înălĠime maximă de 50 cm în total se exe cută prin
sporirea înălĠimii centurii în dreptul golurilor; în cele lalte cazuri aceútia se
execută ca buiandrugi independenĠi, turnaĠi pe loc sau prefabricaĠi, cu o
lungime minimă de reazeme de 35 cm.
Centurile se prevăd în mod obligatoriu la nivelul ¿ecărui planúeu. La
planúeele turnate monolit centurile pot ¿ considerate realizate úi din armatura
continuă a plăcii pe o lăĠime de 4 h
p
(h
p
¿ind grosi mea plăcii) considerată de
¿ecare parte a zidăriei. La solicitări mari centurile au înălĠime mai mare (¿g.117).
Fig. 115. Stâlpiúor de beton armat dispus la
intersecĠie de ziduri
Fig. 116. Armări la clă dirile din zidărie puternic
solicitate: a -armături prevăzute in pereĠii exteriori la
clădiri din zidărie cu solicitări importante: 1-armare sub
golul ferestrei; 2-bare de legă tură în peretele transversal;
3-stâlpiúor de beton armat; 4-buiandrug centură;
5-armarea plinurilor dintre ferestre; b - armarea zidăriei
la colĠuri úi intersecĠii in formă de T.
Tehnologia meseriei - 121
Fig. 117. Centuri la planúee din beton armat monolit: a - centuri prevăzute in grosimea plăcii
planúeului; b-centură cu inălĠ¿mea depăúind grosimea plăcii planúeului; 1- bare în centură;
2- bare în placa planúeului conlucrând cu centura. Centuri la planúee din elemente
prefabricate: e -planúee fără suprabetonare; d- planúee cu suprabetonare.
La prefabricate centura se poate realiza pe spaĠiul dintre prefa bricate cu
sau fără suprabetonare. Armătura minimă a centurilor este de 3—5 cm
2
pe
zidurile exterioare úi 2,5—4,5 cm
2
pe zidurile interioare, după importanĠa
clădirii. Ancorarea barelor la colĠuri úi intersecĠii se face în soluĠia ară tată,
capătul îndoit al barei având o lungime de 40 d.
Armarea pereĠilor supuúi la încărcări normale pe planul lor
PereĠii din beton armat care sunt supuúi presiunilor laterale date de lichide
(apă), materiale pulverulente sau granulare (ciment, cereale, cărbune) úi de
pământ fac parte din recipienĠi care conservă sau depozitează pe termen limitat
aceste produse, având forme plane, ca elemente componente a unor prisme sau
forme circulare. Din punct de vedere al lucrărilor inginereúti, ei se numesc
rezervoare, silozuri, buncăre, conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea
împingerii pământului.
La recipienĠii circulari armarea preia eforturile de întindere. Armătura
se aúază în două planuri în ipoteza că recipientul ar ¿ făcut ca un butoi cu
doage din armătura longitudinală úi cercuri din tablă care o strîng, realizate din
armătura aúezată radial care poate ¿ continua (sub forma de freta) la conducte
si rezervoare precomprimate cu sârme sau la cele de dimensiuni mici.
Planúee prefabricate din beton armat
Planúeele prefabricate au căpătat cea mai largă utilizare, realizându-se în
prezent sub diferite tipuri: • planúee cu nervuri dese prefabricate úi corpuri
de umplutură; • planúee sub formă de panouri cu corpuri ceramice armate; •
planúee tip fâúie cu sau fără goluri; • planúee tip cheson; • planúee predală; •
planúee din panouri mari, etc. sau semipanouri.
Pentru hale industriale, la deschideri mai mari de 3,00—4,00 m se pot
folosi grinzi de diferite secĠiuni astfel alese încât dacă se pune una lângă alta
122 - Tehnologia meseriei
se realizează un planúeu capabil să suporte greutăĠi mari. Grinzile tip T úi TT
cu lăĠimea de 1,50—3,00 m úi deschideri de 6,00 la 18,00 m pot ¿ folosite în
acest scop. În această categorie pot ¿ incluse úi chesoanele.
Planúeele pot avea denumiri diferite de cele arătate. Planúeele sunt
denumite úi după destinaĠia clădirii sau lucrărilor inginereúti, poziĠia planúeelor
în clădire etc. Pentru arătarea modului de armare a acestora se prezintă o serie
de exemple caracteristice.
a. Planúee tip cheson: se arată armarea unui cheson de 5,70 m armat
cu plase úi carcase sudate. Placa chesonului este armată cu plase sudate, iar
nervurile cu carcase din oĠel PC 52 Ø 10 úi 18 mm, sudate prin puncte cu sârma
STNB Ø 4. În placă se mon tează o plasă cu Ø 4 (plasa ST 402 livrată I.S.P.S.
— Buzău). La colĠuri se prevede o armare suplimentară. LăĠimea transversală
a chesonului este de 1,49 m, nervurile au înălĠimea de 45 cm (CU 45) úi de 40
cm (CU 40). Placa are grosimea 3,5 cm, iar acoperirea mini mă de beton 1,2
cm. Chesonul este prevăzut cu urechi pentru manipulare.
b. Fâúii cu goluri. Un exemplu de fâúie cu goluri de 6,0 m (5,92) deschidere
armată cu carcase sudate.
ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT
Scările se armează cu un sistem de plăci înclinate încastrate în grinzile
podestului putând avea úi vanguri (grinzi marginale).
Placa înclinată (rampa) a scării este armată pe o direcĠie ca o placă
obiúnuită, dublu încastrată în grinzile podestului. Armătura de rezistenĠă din
câmpul plăcii înclinate este ridicată pe reazem úi ancorată în grinzile úi în
plăcile podestului.
În ¿g. 119, a, b se arată modul de armare a unei scări turnată monolit, cu
bare OB 37, independente.
Grinzile (vangurile úi grinzile podestului P
1
úi P
2
) se armează ca grinzi
simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închiúi întrucât
sunt solicitate úi la răsucire.
Scara ¿ind în ansamblul construcĠiei, împreună cu casa scării o parte rigidă
a construcĠiei, este necesar ca toate părĠile ei compo nente să ¿e la fel de rigide
sau să aibă anumite zone care să lucreze ca articulaĠii.
Fig. 118. a. Fâúie ceramica
de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate:
Sectiune longitudinala.
Tehnologia meseriei - 123
Noile tehnologii de execuĠie a construcĠiilor impun în prezent ca scările să
¿e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat,
podestele, rampele, vangurile úi grinzile de podest, având concepute îmbinări
de continuitate. sunt situaĠii când sunt folosite úi elemente prefabricate spaĠiale
(rampa + podest); aceste elemente sunt însă di¿cil de transportat úi manipulat
(¿g.119, c).
Armările elementelor prefabricate de scară se execută după regulile
obiúnuite, folosind în special plase úi carcase sudate executate în fabrici.
Fig. 118. b. Fisiea ceramica
de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate.
Sectiune transversala.
Fig. 119. a Armarea unei scari
turnate monolit. Exemplul 1
Fig. 119. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate
monolit. Ex. 2
124 - Tehnologia meseriei
ARMAREA CONSTRUCğIILOR ùI ELEMENTE LOR DE
CONSTRUCğII SPECIALE
O serie de construcĠii inginereúti pun probleme speciale de exe cuĠie úi
armare. În această categorie de construcĠii sunt construcĠiile realizate din
plăci subĠiri, ca elemente componente ale acoperiúurilor de hale industriale,
pereĠilor recipienĠilor pentru diferite produse (rezervoare, buncăre, silozuri
etc), turnurile de răcire, coúurile de fum, stâlpii de înălĠime mare pentru
transportul energiei electrice, precum úi construcĠiile masive pentru poduri,
baraje, ziduri de spri jin, piste pentru aeroporturi etc.
Probleme de armare la aceste tipuri de construcĠii se rezolvă pe baza
principiilor arătate, având soluĠionări constructive similare cu cele arătate úi la
acest capitol.
Rezervoare circulare pentru lichide
În ¿g. 120. a se vede alcătuirea unui rezervor de beton armat aúezat pe
sol, alcătuit sub formă de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu inălĠimea de 5
m. În acest rezervor încărcarea este dată de presiunea păcurei (mai mare la
Fig. 119. c. Scara prefabricate
pentru constructii din panouri mari.
Tehnologia meseriei - 125
bază). Armătura din pereĠi este formată din armătură circulară (inelară) care
se petrece cel puĠin pe o lungime de 60 d úi armătura longitudinală. Armătura
inelară este alcătuită din bare Ø 10 dispusă pe două rânduri la distanĠe variabile
cu tronsonul.
Legătura fundului rezervorului cu pereĠii se armează pentru pre luarea
împingerilor din pereĠi. Armătura este alcătuită din bare Ø 10 úi 8 dispuse
după generatoare pe ambele feĠe la 15 cm între ele.
Acoperiúul rezervorului se armează ca o cupolă, iar inelul cupo lei se
armează ca o grindă circulară. Fundul rezervorului (radier) se armează ca
o placă circulară cu armătura radială úi inelară dispusă încruciúat. Armarea
fundaĠiei inelare se face similar cu a unei plăci obiúnuite. Detaliile de armare
se pot urmări pe ¿g. 120, a.
Armarea poate ¿ făcută úi cu plase sudate dacă se respectă condiĠiile de
petrecere (această soluĠie trebuie însă justi¿cată economic). Armarea trebuie
să ¿e puternică întrucât nu se ad mite ca betonul să ¿sureze.
Modul de citire a planurilor de armare (¿g. 120)
1) Pentru cupola radier úi fundaĠia inelară, armătura este reprezentată prin
desenarea cusă turilor pe unele sectoare circulare, înĠelegându-se că armătura
se ex tinde pe toată cupola úi pe întreg radierul úi inelul circular.
2) Armătura verticală din pe reĠii rezervorului este reprezen tată prin
diametrul barelor úi dis tanĠa dintre bare (măsurată pe un cerc cu raza stabilită,
1/2 în mod obiúnuit din raza maximă).
3) Armătura inelară din pe reĠii rezervorului este reprezen tată pe tronsoane
(I—IV), indicându-se diametrul barelor úi numărul de bare pe ¿ecare tronson.
Fig. 120. b Sectiune orizontala schematica
printr-un rezervor circular precomprimat.
126 - Tehnologia meseriei
Barele trebuie înnădite prin petrecere pe 60 d (proiectele conĠin de regulă
reprezentări detaliate).
Modul de fasonare a barelor úi lungimile barelor este reprezentat in
secĠiunea transversală de lângă rezervor.
Fierarul betonist trebuie să poată stabili numărul de bare úi lungimea
barelor de armare a rezervorului care nu este o problemă uúoară. În
detaliile arătate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare
a conductelor úi bordarea golurilor etc.
Armătura inelară poate ¿ realizată sub formă de armătură post-întinsă,
aplicată la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate
monolit. Pretensionarea se poate face conti nuă prin sârme SBP întinse cu un
dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereĠii rezervorului (bicicletă) sau
prin pretensionarea unor porĠiuni din inel prin ancorarea armăturii în nervuri
verticale special executate. Acoperirea cu beton se obĠine prin torcretare în
cazul pretensionării armăturii.
Castele de apă
Castelele de apă sunt rezervoare plasate la înălĠime, folosind de obicei
la alimentarea cu apă a unei anumite industrii. Ca úi rezervoa rele ele pot
¿ executate din beton armat monolit sau prefabricat úi din beton armat
precomprimat. Unele castele se execută la sol, ¿ind apoi liftate.
Castelele de apă se compun din: fundaĠii, turn de susĠinere úi rezervorul
propriu-zis (¿gurile 121 úi 122).
FundaĠiile se realizează în mod obiúnuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul de
regulă se execută cu cofraje glisante spe ciale, lăsind goluri pentru uúi-ferestre,
scări, planúee etc. unde armătura longitudinală se taie, dar se bordează
marginile golu rilor.
În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedează în modul
următor:
1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenĠă.
2) Se montează armătura peretelui úi se pun distanĠieri.
3) Se execută liftarea úi ¿xarea la cotă.
4) Se execută fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului)
5) Se montează armătura din fundul rezervorului úi din inelul
de legătură dintre turn úi rezervor.
6) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte.
7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea
se face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea úi compactarea
betonului úi respectarea stratului de acoperire.
Tehnologia meseriei - 127
Pe ¿guri sunt date unele explicaĠii privind tipul de armătură úi modul de
soluĠionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie să înveĠe modul de armare
după planúe înainte de a începe fasonarea armăturii.
Rezervoare cu planúee ciuperci (rezervor de apă subteran)
Planúeele dală úi planúeele ciuperci care se folosesc la construc Ġii de clădiri
îúi găsesc úi o aplicare speci¿că la execuĠia rezervoare.
Presiunile mari date de apă, de împingerea úi greutatea pământului justi¿că
execuĠia monolită a unor astfel de rezervoare. Desi gur că se pot găsi úi soluĠii
prefabricate.
Din punct de vedere al armărilor prezintă interes ciupercile care se armează
pe patru direcĠii perpendiculare paralele cu laturile panou rilor úi pe muchii, pe
Fig. 121. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime
128 - Tehnologia meseriei
direcĠia părĠilor având grijă să se asigure lungi mea de ancorare a ¿ecărei bare.
Capitelurile ciupercilor pot ¿ cu două pante.
Stâlpii ciupercaĠi sunt plasaĠi după o reĠea rectangulară la distan Ġe de 4 la 6
m. Plăcile sunt întărite cu o reĠea legată sau sudată pusă deasupra capitelurilor.
Armătura transversală a capitelurilor se realizează prin etrieri închiúi îndesiĠi
pe toată înălĠimea capitelu lui úi pe porĠiunea de stâlp de lângă capitel.
Armările colĠurilor úi contururilor radierului úi al plăcii superioare se
soluĠionează similar ca la rezervoarele obiúnuite. Aceste zone au prevăzute
de regulă vute. Armătura va ¿ bine ancorată sau chiar va ¿ folosită armătura
continuă în aceasră zonă. Plăcile, pereĠii úi radierul au armare dublă încruciúată.
Planúeele dală sunt de fapt planúee ciuperci cu capitelul înglobat în placă
care de această dată este mai groasă decât la celelalte planúee.
Silozuri úi buncăre
Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozitării úi conser-
vării în bune condiĠii a acestor produse. sunt de regulă multicelulare cu celule
circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de înălĠime mare, construite alăturat,
având pereĠii apropiaĠi sau comuni; celulele sunt amplasate pe o fundaĠie
Fig. 122. a. Armarea unui
turn de castel de apa cu otel
OB 37 si PC 52, executat
prin glisare
Tehnologia meseriei - 129
comună (radier gene ral). Silozurile au un turn elevator pentru încărcări,
descărcări, uscare etc.
Celulele silozurilor se armează pentru a prelua presiunea radială dată de
încărcarea produsului depozitat, de compresiunea dată de la acĠiunea forĠelor
orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al încărcărilor úi pentru
prevenirea ¿surării betonului, din încărcări sau ca urmare a contracĠiei
variaĠiilor de temperatură etc.
Unele silozuri reazemă prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip
perete), numite grinzi pereĠi, care se armeeză special. Unele silozuri au úi
subsoluri. De regulă grosimea pereĠilor nu coboară sub 15 cm.
Celulele silozurilor se armează dublu cu armătură încruciúată pe cel puĠin
2/3 din înălĠime. În mod similar cu rezervoarele se armea ză placa de bază
(fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperită cu plăci cu goluri
de încărcare úi vizitare armate încruci úat úi întărite cu inele puternic armate. În
¿g. 123 se arată o vari antă de armare pentru celulele poligonale a unui siloz
armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea legăturilor la colĠurile celulei.
De regulă silozurile se armează cu bare Ø8.. .16 aúezate la dis tanĠe variabile
(1—20 cm). Înnădirea armăturii se face conform regu lilor pe o lungime de 40
d úi nu mai mult de 1/4 din tota lul armăturii în aceeaúi secĠiune.
Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.
Fig. 122. b. Armarea unui turn de castel
de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat
prin glisare Detalii de armare.
130 - Tehnologia meseriei
Stelele dintre celule se armează în mod special, iar pereĠii din dreptul
stelelor sunt îngroúate având úi armătură sub formă de V.
Stâlpi cu destinaĠie specială úi construcĠii turn
a. Stâlpii LEA úi de telecomunicaĠii. Pentru linia de transport úi distribuĠie
a energiei electrice, pentru telecomunicaĠii úi transport c.f., transport urban etc.
se folosesc stâlpi de beton armat úi beton precomprimat prefabricaĠi. SecĠiunile
stâlpilor pot ¿ similare cu cele arătate anterior
Modul lor de execuĠie este destul de diferii: • stâlpi turnaĠi monolit; •
prefabricaĠi prin vibrare; • preturnaĠi orizontal sau vertical; % centrifugaĠi;
• precomprimaĠi cu armătura aderentă; • asamblaĠi din tronsoane prin
postcomprimare etc.
Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obiúnuiĠi.
SecĠiunea transversală a stâlpilor este variabilă, alternând secĠiu nea dublu
T cu cea dreptunghiulară. La secĠiunea dublu T armătura longitudinală se
găseúte în colĠurile etrierilor; la cea dreptunghiu lară această condiĠie nu mai
este îndeplinită, dar porĠiunile dreptun ghiulare sunt destul de reduse.
b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcĠii industriale se exe cută stâlpi
cu console lungi în capul lor pe care reazemă diferite ele mente de construcĠii
(ferme luminator, grinzi, elemente de supra feĠe etc.).
Stâlpul prezintă interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care
are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu mustăĠi pentru
realizarea continuităĠii).
Fig. 123. Armarea cu plase
sudate a peretilor unui siloz.
Grosimea peretilor nu este
desenata la scara
Fig. 124. Armarea peretilor unui
siloz cu celule dreptunghiulare.
Tehnologia meseriei - 131
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ
PENTRU ARMATURI
Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de
descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si
operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare.
In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului
de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport,
manipulare si montaj a armaturilor fasonate.
Executia lucrarilor de armature din bare independente până la punerea lor
in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:
1 Transportul otelului beton
2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport
3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi,
4 Descolaciri si indreptari
5 Taiere si sudare cap la cap
6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.
7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare
fasonate
8 Controlul calitatii
9 Depozitarea armaturilor ¿nite
10 Incarcarea armaturilor ¿nite in mijloc de transport si transportul lor la
punctual de lucru
11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera
12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,
pozarea puricilor si distantierilor etc.)
13 Veri¿carea operatiilor de montaj
14 Betonarea elementului
In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simpli¿ca foarte
mult.
Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor
Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in
vigoare.
a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca
bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetindu-
se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe ¿sa de debitare-fasonare
(obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe ¿ecare
element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt
fasonate barele din legatura etichetata).
De regulă legăturile conĠin o singură marcă pentru mai multe elemente
similare.
Etrierii se leagă separat pentru grinzi úi separat pentru stâlpi úi se etichetează
după aceleaúi criterii ca úi barele fasonate.
132 - Tehnologia meseriei
Greutatea legăturilor este în funcĠie de gradul de mecanizare a atelierului
úi a úantierului.
Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse legăturile nu depă úesc
100—120 kg, pentru a putea ¿ manipulate de către doi muncitori.
Pachetele de bare fasonate úi etrierii se depozitează în ordinea în care se
vor livra la úantier (fundaĠii, stâlpi, grinzi), într-o zonă specială a atelierului
sau pe platforme exterioare precizate prin schema Àuxului tehnologic din
proiectul de organizare a atelie rului de armături.
Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia Àuxului tehno logic,
¿e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagoneĠi,
electrostivuitoare, mese inerĠiale) sau cu mijloace de ridicat úi transportat etc.
de care dispune atelierul.
Mijloacele de transport a produselor ¿nite sunt de regulă semi remorci
special amenajate (cu stelaje, palete, Ġepuúi, obloane etc).
b. Armătura fasonată ca plase úi carcase sudate. Aceasta se confec-
Ġionează pe linii tehnologice specializate cu un Àux tehnolo gic bine precizat.
In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru sudat plase
de deschideri mici, care apoi se folosesc ¿e ca plase plane, ¿e la confecĠionarea
carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul
atelierului.
Depozitarea plaselor úi carcaselor se face cu respectarea regu lilor arătate
anterior.
La punctul de lucru al execuĠiei carcaselor unde se folosesc ele mente
fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizează un anumit Àux de
producĠie depozitându-se lângă locul de lucru de o parte elementele care se
folosesc la asamblarea carcaselor úi de partea opusă carcasele gata executate.
Zona de depozitare se dimensionează în funcĠie de capacitatea atelierului,
ea neputând depăúi producĠia atelierului pe 3—10 zile.
În timpul manipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure
nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridi cat multiple, cadre
plane metalice etc). Utilajele úi dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi
rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role
(rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, colĠare, ocheĠi-lanĠ reglabil, ghiare,
chingi, cabluri úi dispozitive speciale etc.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAğIILE
EXECUTATE ÎN ATELIERE
Organizarea locului de muncă în ateliere este în funcĠie de gra dul de dotare
a atelierului. În capitolele anterioare s-au prezentat scheme de organizare
pentru descolăcire, îndreptare, tăiere úi faso nare.
În acest capitol se vor prezenta organizarea locului de muncă pentru unele
operaĠii de sudare cu grad mai ridicat de organizare.
Tehnologia meseriei - 133
În prezent se prevăd în cadrul atelierului linii tehnologice for mate dintr-
un complex de maúini úi dispozitive pentru realizarea unui proces tehnologic
continuu. Aceste linii specializate sunt pre zentate în cărĠile de specialitate.
Executarea sudurilor de rezistenta se executa de catre muncitori cali¿cati
si autorizati special pentru astfel de lucrari.
Îndoirea plaselor plane în carcase
Această operaĠie se face cu dispozitive de atelier, cu abkanturi de îndoit
realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sub formă de carcasă
(¿g. 125).
Plasele uzinate livrate de I.S.P.S. — Buzău pot ¿ tăiate la dimen siuni mai
mici. Plasele pot ¿ tăiate pe ambele direcĠii.
Sudarea carcaselor de mare serie se poate executa úi pe linii complexe de
sudură care asigură accesul la punctele de sudură ale întregii carcase.
MONTAREA ARMĂTURILOR
Armătura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine
cu betonul trebuie să realizeze o carcasă spaĠială la elemen tele liniare (grinzi,
stâlpi, arce) úi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci,
pereĠi).
Carcasele úi pla sele se realizează din ce în ce mai mult prin asamblarea lor
cu sudură în puncte la maúini speciale de sudat care asigură o productivitate
ridicată prelucrării armăturilor.
Fig. 126 Dispozitive de prindere.
Fig. 125 Scheme pentru formarea
carcaselor prin rabaterea plaselor plane.
134 - Tehnologia meseriei
Asamblarea acestor tipuri de carcase úi plase se face prin legarea
intersecĠiilor barelor încruciúate (noduri).
Legarea barelor cu sârmă
Legarea nodurilor se face de regulă cu două ¿re de sârmă neagră 01... 1,5
mm (livrată conform STAS 889 — 76). Plasele de sârmă din plăci úi pereĠi
se leagă în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puĠin două rânduri de
noduri.
Pentru restul intersecĠiilor se admite legarea din două în două noduri, în
úah dacă acest lucru este speci¿cat în proiect.
Numărul de legături úi felul legăturilor la noduri este în funcĠie la transport
úi manipulări.
La stâlpi úi grinzi, agrafele úi etrierii se leagă cu sârmă la ciocuri, iar etrierii
úi punctele de intersecĠii cu barele longitudinale (obli gatoriu la colĠuri).
Restul armaturii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecĠii în úah. Barele
înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruciúează. Fretele se leagă de
toate barele cu care se încruciúează; de ase menea se leagă de toate barele cu
care se încruciúează etrierii încli naĠi úi agrafele înclinate.
a. Modul de execuĠie a legăturilor cu sârme simple. Nodurile cu sârma
care se execută sunt: noduri simple noduri duble încruciúate (¿g. 127) si noduri
în furcă (¿g. 127) sau noduri moarte. Sârmele sunt pregă tite pentru legat în
mănun chiuri de sârme scurte úi îndoite în formă de U. Prima buclă a nodului se
face cu mâna, prin introducerea sârmelor sub încruciúare, se răsuceúte mai întâi
cu mâna apoi cu cleútele sau patentul. Pentru a învăĠa execuĠia noduriler trebuie
urmărite ¿gurile 127, a, b, c, d, e din care rezultă fazele de exe cuĠie ; astfel în
¿g. 127, a, se vede executarea unui nod simplu pentru punctul de încruciúare
a două bare în unghiul drept (plase úi carcase arată modul de executare a unei
legături între barele longitudinale úi etrieri).
Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirma Fig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii
barelor de armatura
Tehnologia meseriei - 135
b. Legarea cu cleme úi agrafe cu ochiuri. Pentru a se mări pro ductivitatea
la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat
este dispozitivul cu cârlig de răsucit sârma (¿g. 128), care înlocuieúte cleútele
patent la operaĠiile de legare a barelor de oĠel-beton
In primul sistem se folosesc cleme în formă de U din sârmă nea gră, care se
îndoaie pe ciocul dispozitivului úi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează
împletirea sârmei.
Al doilea sistem constă din confecĠionarea unor sârme legate cu ochiuri
la capete (agrafe) confecĠionate la un dispozitiv special, care apoi se răsucesc
cu dispozitivul de răsucit (cârlig) cu miner (¿g. 129); cârligul dispozitivului
se introduce în ochiurile agrafei úi prin răsucire se realizează no dul. Capul
dispozitivului de răsucit se poate învârti úi prin simpla tragere a dispozitivului,
datorită unor caneluri interi oare de ghidaj aÀate în in teriorul dispozitivului
(capul cu cârlig al mânerului).
În ¿g.130 se arată mo dul de confecĠionare a agrafe lor (legături cu ochiuri)
la un dispozitiv simplu, cu două ni vele. Sârma introdusă în găuri le suportului
manivelei úi în două cârlige, se răsuceúte formând cele două ochiuri prin
învârtirea succesiva a manivelelor.
Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier
Pentru asamblarea carcaselor se procedează astfel:
1) La grinzi úi stâlpi de secĠiune constantă: • se confecĠionează capre din
oĠel-beton îndoit care se amplasează pe o suprafaĠă netedă de regulă betonată.
În locul caprelor se pot folosi suporĠi de inven tar;
Fig.130. Dispozitiv pentru
confecĠionarea agrafelor cu ochiuri.
Fig. 129. Răsucirea agrafelor pentru legat armături:
a - mâner cu cârlig pentru răsucirea agrafelor;
b- agrafă de sârmă cu ochiuri pentru legat armături.
136 - Tehnologia meseriei
• se aúează pe capre sau suporĠi barele de la partea de jos a grin zii sau de pe
latura laterală a stâlpului (în cazul stâlpilor); • se introduc circa 1/4 din etrierii
din partea centrală a elementului însemnându-se cu cretă poziĠia lor pe una din
barele din marginea elementului, conform distanĠelor prevăzute în planuri; •
se începe legarea etrierilor în colĠuri de barele longitudinale din partea de jos a
grinzii; • se introduc barele ridicate úi de montaj, precum úi barele de la partea
superioară, care se prind de primii etrieri închiúi dinspre centrul grinzii; • se
leagă apoi etrierii de barele de montaj de la partea centrală a grinzii; • în ¿nal
se introduc etrierii de la capăt care se leagă de barele longitudinale (¿g. 131)
conform pla nurilor.
2) La grinzi de secĠiune variabilă cu vute: se procedează ca la stâlpii úi
grinzile de secĠiune constantă cu deosebirea că etrierii se introduc toĠi de la
început în partea centrală a grinzii, întrucât au dimensiuni variabile úi nu mai
pot ¿ introduúi ulterior pe la capetele grinzii (după ce s-a început legarea
barelor longitudinale de etrierii din partea centrală).
3) ExecuĠia carcaselor (legate) pe úabloane. Pentru realizarea carcaselor
îndoite, prin legarea barelor independente, în special când se folosesc bare
de diametrul mare (la construcĠii masive - poduri, baraje etc.) se pot folosi
úabloane alcătuite din suporĠi úi scânduri puse pe cant în care se crestează la
distanĠe egale în locul de pozi Ġionare a barelor care apoi se leagă de intersecĠii
(noduri). SuporĠii pot avea úi console úi rafturi pentru aúezarea barelor
nervurilor, care se folosesc la alcătuirea carcaselor (¿g.132).
Fig. 131. Montarea la banc
a unei carcase
Fig. 132. Dispozitive de
asamblat plase úi carcase:
a - úoblon pentru plase mari
b - úoblon tip banc.
Tehnologia meseriei - 137
Organizarea lucrului pentru asamblarea carcaselor se face de regulă cu
respectarea unei tehnologii optime (care ¿xează ordinea operaĠiilor, în funcĠie
de numărul úabloanelor úi numărul ¿erari lor betoniúti disponibili).
Montarea armăturii legate direct pe cofraj
Montarea armăturii direct în cofraj se practică din ce în ce mai puĠin datorită
consumului mare de manoperă, totuúi la livrări mici, când nu se dispune
de armătura confecĠionată în ateliere se mai uti lizează si acest procedeu de
montare a armăturii în cofraj.
Înainte de începerea operaĠiilor de montare a armăturilor se curăĠă cofrajele.
CurăĠirea cofrajului se face prin spălarea cu furtu nul, măturare sau curăĠire cu
aer comprimat.
Preocuparea principală a ¿erarului betonist trebuie să se îndrepte spre
poziĠionarea corectă a armăturii prin mijloace sigure, pentru a se asigura
acoperirea cu beton care conferă armăturii durabili tate, iar elementului
siguranĠă úi ¿abilitate în exploatare.
a. Armarea fundaĠiilor. Această operaĠie se execută în urmă toarea
ordine: • se fasonează barele; • se curăĠă stratul de beton de egalizare; • se
aúază armătura în poziĠia prevăzută în proiect; • se poziĠionează puricii, având
dimensiunea care să asigure aco perirea cu beton (care este mai mare decât la
celelalte elemente); •se leagă armătura.
b. Armarea stâlpilor. Această operaĠie se execută în următoarea ordine:
• se introduc întâi etrierii peste mustăĠile lăsate din funda Ġie sau din stâlpul
inferior; • se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăĠi úi se trasează
cu cretă pe o bară longitudinală poziĠia etrierilor; • se leagă etrierii începând de
sus în jos la distan Ġele prevăzute în proiect (conform indicaĠiilor anterioare);
• se montează cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului se poziĠionează cu
distanĠieri circulari, agrafe úi sârme cu care se leagă de cofraj.
c. Armarea grinzilor. Această operaĠie se execută în următoarea ordine: •
se termină cu montarea armăturii din stâlpii de la cape tele grinzii; • se trasează
poziĠia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziĠionează etrierii pe cofraj, în dreptul
semnelor; etrierii închiúi se lasă cu latura de sus deschisă; • se introduc barele
drepte de la partea de jos, se leagă cu sârma în poziĠie corectă, de etrieri;
se introduc distanĠieri în fundul cofrajului; • se introduc barele ridicate úi de
montaj; • se închid etrierii úi se leagă; • se montează distanĠieri laterali pentru
asigurarea acoperirii cu beton.
d. Armarea pereĠilor plani sau curbi, verticali sau înclinaĠi:
• se montează după ce s-a executat cofrajul unei feĠe a peretelui;
• se trasează pe cofraj poziĠia barelor verticale úi orizontale care formează
¿e o plasă legată, ¿e două plase legate (după planurile de armare);
• se începe cu un grup de bare verticale, de regulă de la margini de care
138 - Tehnologia meseriei
se leagă barele orizontale, după care se continuă cu barele verticale úi
în cele din urmă se montează cele orizon tale. PoziĠia barelor se ¿xează
de cofraj cu cuie;
• se montează distanĠierii din masă plastică (sau sârme rigide îndoite cu
capete din masă plastică);
• se montează al doilea perete al cofrajului úi se veri¿că poziĠia
armăturilor.
e. Armarea plăcilor orizontale. Această
operaĠie se execută în următoarea ordine: • se
trasează cu cretă poziĠia barelor; • se montează
barele drepte ; de regulă alternate cu bare ridicate
gata fasonate (Ø< 12) sau cu bare care urmează
a ¿ îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie
speciala (¿g.133), prinzând bara in cârligul furcii;
• îndoirea barelor direct pe cofraj este precedată
de însemnare cu creta a punctelor superioare úi
inferioare a barelor care se îndoaie; • se aúază
barele de repartiĠie de la partea infe rioară úi superioară (bare de montaj) úi se
leagă cu sârmă; • dacă apare necesar se montează călăreĠii; • în cazul armării
pe două direcĠii (încruciúat) se procedează în mod similar.
Montarea plaselor sudate uzinale úi a carcaselor sudate úi legate
a. Montarea plaselor. Plasele sudate uzinate sunt transportate în condiĠii
speciale. În prealabil plasele sunt depozitate pe platforma de lucru, pe
indicative în ordinea în care se vor monta.
Înainte de punerea în operă se veri¿că de úeful brigăzii de ¿e rari betoniúti
dimensiunile úi tipul plasei conform proiectului, se resudează, cu dispozitivul
de sudat pe o singură parte nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor
deoarece în unele cazuri se admit úi noduri nesudate) úi se fac celelalte operaĠii
tehnologice (tăieri, decupări, legări de bare etc.) dacă tehnologia de punere în
operă prevede ca aceste operaĠii se fac la úantier úi nu la ateliere.
Se poate practica procedeul de montare la sol pe un cadru meta lic a întregii
armături a unui planúeu; plasele de la partea superioară ¿ind menĠinute în
această poziĠie cu distanĠieri montaĠi úi ei la sol. Prin această tehnologie nu se
imobilizează cofrajul pentru montarea plaselor.
Pentru corecta poziĠionare a plaselor úi asigurarea petrecerilor de îmbinare
pe cofraj, sau pe platforma de montaj, se tra sează cu creta poziĠia plaselor úi
indicativul lor conform proiectului.
Pentru plasele de la partea superioară se poate utiliza altă culoare de cretă.
Plasele care se montează vor ¿ etichetate cu indicativele din proiect,
indicative ce trebuie scrise úi pe cofraj.
La montarea plaselor, foarte importantă este asigurarea acope ririi cu beton
úi a înnădirilor prin petrecere.
Fig. 133. Dispozitiv reglabil
pentru indoirea barelor ridicate
in placi
Tehnologia meseriei - 139
Pentru montarea plaselor pot ¿
luate în considerare úi alte tehno logii
care măresc productivitatea muncii
la punerea în operă (ca de exemplu
riparea plaselor care sunt prinse cu mij-
loace speciale de agă Ġare pentru ripare,
chiar direct din mijlocul de transport,
procedeu ce poate ¿ folosit la pardoseli,
pistele aeroporturilor etc.).
Se pot utiliza úi plase în rulouri
care se montează direct prin derulare
úi se prind cu cuie de cofraj, asigurând
acoperirea cu beton prin distanĠieri de
masă plastică.
b. Montarea carcaselor. Prin
carcase sudate se înĠeleg atât carca sele
plane sudate care ocupă diferite poziĠii
în secĠiunea transver sală a grinzilor
(¿g. 135), cât úi carcase îndoite ¿e din
carcase plane sudate ca atare, ¿e din plase plane obĠinute prin tăierea lor din
plase uzinate.
De asemenea tot denumirea de carcasă (legată) o au úi armătura elementelor
liniare (grinzi, stâlpi, porĠiuni de arce) din bare indepen dente, cu sau fără
utilizarea de carcase sudate, care sunt gata montate într-o carcasă spaĠială a
întregului element.
Montarea carcaselor legate se face conform indicaĠiilor arătate anterior.
Greutatea úi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sunt limitate
de mijloacele de manipulare úi transport.
Manipularea lor se face cu grinzi rigide úi cadre care au un număr de
prinderi su¿ciente pentru a nu deforma carcasa spaĠială.
Dacă nu se dispune de mijloace speciale, greutatea lor nu trebuie să
depăúească de regulă 100—120 kg.
În cazul utilizării carcaselor spaĠiale gata montate, cofrajul trebuie numai
parĠial montat. Se lasă nemontate panourile pe unde se introduc carcasele
spaĠiale. În acest scop, úeful de úantier împreună cu úeful brigăzii de ¿erari
betoniúti úi dulgheri stabilesc fazele de montare úi modul de încheiere a
cofrajului.
Carcasele aduse din atelierul de úantier la obiectul care urmează a ¿
executat, nu se montează direct în anumite situaĠii impuse de tehnologie.
De regulă carcasele se depozitează pe indicative în ordinea în care vor ¿
montate pe platforma de lucru folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din
Fig.134. Ridicarea plase lor pe obiect
cu macaraua
140 - Tehnologia meseriei
oĠel-beton gros. Înainte de montare se veri¿că toate cotele conform proiectului
úi li se montează distanĠierii din masă plastică atât cei din fundul cofrajului
(la grinzi), cât úi cei pentru armătura laterală, dacă tipul de distanĠier folosit
permite această operaĠie, în caz contrar se iau măsuri pentru poziĠionarea
distanĠierilor pe cofraj (înainte de montare sau chiar în cursul montării).
Montarea în cofraj se poate face atât pe direcĠie verticală, cât úi pe cea
laterală, după tehnologia care a fost ¿xată de úeful de úan tier.
ABATERI ùl TOLERANğE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE
GATA MONTATE
În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat úi beton
precomprimat. CondiĠii generale, se dau toleranĠele úi clasele de precizie
pentru execuĠia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc.
În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton
se indică abaterile de formă, dimensiuni úi toleranĠe pe clase de precizie etc.
Proiectele arată clasele de precizie cerute úi dau sau prevăd tole ranĠele care
trebuie respectate.
La armările cu plase sudate uzinate úi la armările discontinue conturul
carcaselor trebuie să ia forma intersecĠiei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecĠie. Când armarea diafragmelor este puternică
având bare din oĠel OB 37 si PC 52, nu este necesar să se creeze o carcasă
locală, deoarece îmbi narea la intersecĠie a barelor se asigură prin ancorarea lor
conform normelor (40-45d).
Fig.135. Exemple de carcase sudate pentru grinzi
Desen tehnic - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
DESEN TEHNIC DE CONSTRUCğII
2 - Desen tehnic
Desen tehnic - 143
A. Reprezentarea elementelor unei construcĠii în desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege în funcĠie de mărimea úi natura desenului
între 0, 2 úi 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizează printr-o cifră úi anume:
- linia groasă (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subĠire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei DestinaĠia
Continuă
Groasă (C1i)
Contururi de secĠiune sau tabele; chenare
pentru desene;
Mijlocie (C
2
)
Muchii văzute în vedere úi secĠiuni; Curbe de
nivel principal; ConstrucĠii geometrice.
SubĠire (C
3
)
Linii de cote, linii ajutătoare de cotă, haúuri,
axe de goluri la uúi úi ferestre, linii de ruptură
úi întrerupere ;
Linii de referinĠă sau de indicaĠie pentru cote,
notări sau observaĠii făcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de secĠiuni rabătute.
Intreruptă (l) Mijlocie (l
2
) Muchii nevăzute ascunse după alte elemente;
Linie-punct
(p)
Mijlocie (P
2
)
Orice fel de axe, cu excepĠia axelor indicate
la C
3
úi P
3
.
SubĠire (P
3
)
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secĠionare;
Linii de întrerupere;
PărĠi situate în faĠa planului de
secĠionare.

A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcĠii se înĠelege înscrierea în acel desen
a dimensiunilor parĠiale úi totale, necesare pentru determinare precisă úi clară
a tuturor elementelor construcĠiei.
Cotarea trebuie făci în aúa fel încât să nu ¿e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Măsurarea directă
pe un desen nu poate servi drept bază pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmează a ¿ executate.
144 - Desen tehnic
A.2.2.Elementele cotării sunt:
- cota, care indică valoarea
numerică a dimensiunii consi-
derate, în unele cazuri poate ¿
exprimată úi printr-o literă;
- linia de cotă, care indică
lungimile sau unghiurile la care
se referă cota;
- liniile ajutătoare, care delimitează porĠiunile cotate úi se folosesc în
cazurile când linia de cotă nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaĠie sau de referinĠă (linii frânte), care se folosesc
când spaĠiul dintre extremităĠile liniei de cotă nu este su¿cient pentru
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referinĠă se folosesc pentru
diferite alte notări;
- cota de nivel, care indică valoarea aderentei de nivel dintre o faĠă a
elementelor úi un reper ales;
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.
Liniile ajutătoare pot să înceapă direct de la reprezentarea elementului
sau de la o distantă apropiată de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cotă úi le depăúeúte cu aproximativ 2 mm. In mod excepĠional,
liniile ajutătoare pot să se întretaie cu liniile de cotă la 45° sau 60°, dacă
cotarea devine astfel mai clară. La reprezentările conturate cu linii groase,
liniile ajutătoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
Fig. 1
Fig. 3
Fig. 2
Desen tehnic - 145
Fiecare cotă are o linie de cotă
corespunzătoare. Liniile de contur,
axele, liniile ajutătoare úi prelungirile
lor, nu pot ¿ utilizate ca úi linii de cotă.
Liniile de cotă se trasează paralel cu
dimensiunile la care se referă.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cotă se duce echidistanĠată de curba
elementului sau prin translatarea curbei úi se delimitează cu linii ajutătoare
care să ¿e normale la curbă sau paralele între ele.
Deasupra cotelor, măsurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (
·
).
Pentru cotarea unui unghi, linia de cotă se duce circulară, cu cerc în vârful
unghiului úi se delimitează cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajutătoare.
Delimitările liniilor de cotă se indică prin puncte, linioare scurte la 45°
faĠă de linia cotei, sau săgeĠi.
Pentru accentuări ale indicaĠiilor, liniile de referinĠă pot ¿ terminate cu
puncte, când se opresc pe o suprafaĠă úi cu săgeĠi, când se opresc pe o linie.
Pe acelaúi desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cotă.
In cazul liniilor de cotă terminate cu săgeĠi, pentru cotarea intervalelor mici,
săgeĠile extreme pot ¿ plasate la exterior úi intermediar înlocuite cu puncte.
Dacă este necesară cotarea reprezentărilor perspective, liniile ajutătoare
se vor trasa urmând direcĠiile liniilor din reprezentarea perspectivă (Fig. 4).
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
146 - Desen tehnic
Grosimea stratelor, foliilor, plăcilor se poate indica fără linii de cotă,
pe linii de referinĠă, cota ¿ind precedată de indicaĠia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scară se subliniază, cu excepĠia
elementelor de construcĠie ¿gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica úi
trebuie veri¿cate la faĠa locului, vor ¿ precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dacă speci¿cul desenului nu are alte
reglementări, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indică în metri, cu două
zecimale (chiar dacă acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indică
în centimetri. Dacă trebuie indicaĠi milimetrii, aceútia se înscriu sub formă de
exponenĠi (2, 35
5
, respectiv 24
5
). Pe desenele de detaliu, cotele se indică după
speci¿cul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor ¿ cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de bază.
Exemplu: grosimea pereĠilor de cărămida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 7
5
, 12
5
, 2
5
, 37
5
cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor ¿ 63, 115,
24, 365 cm sau 6
3
, 11
5
, 24, 36
5
mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenĠional C. Această notare
nu este obligatorie pe reprezentările cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenĠional, litera R
dacă nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cerculeĠ sau printr-o cruciuliĠă, în caz că nu sunt
determinate de intersecĠia a două axe. Dacă centrul nu poate ¿ reprezentat în
cadrul desenului, dar indicarea lui este totuúi necesară, linia de cotă a razei
se va trasa în direcĠia centrului úi se va proceda ca în Fig.8.
Dacă în reprezentare, linia de
cotă a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mică de 6
mm, săgeĠile se indică dinspre
exterior, sau se utilizează o
linie de referinĠă (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cotă, fără să
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 8
Desen tehnic - 147
¿e lipite de aceasta úi pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomandă
înăltimea nominală de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentările făcute la aceeaúi scară, pe aceeaúi planúă, scrierea cotelor
se face cu aceleaúi dimensiuni nominale. Scrierea cotelor faĠă de înclinarea
liniei de cotă se face astfel încât să poată ¿ citită din faĠă úi din dreapta, desenul
având poziĠia normală (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cotă cu înclinarea cuprinsă în zona de 30° haúurată (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie după aceeaúi regulă
pe linia de cotă circulară,
înclinarea liniei de cotă
¿ind asemuită cu cu direcĠia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dacă distanĠa dintre extremităĠile liniei de cotă este prea mică
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste úi sub linia
de cotă, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaĠie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cotă, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum úi desenul planului din Fig. 7.
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie să ¿e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haúurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (¿g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot ¿
indicate până la axa sa de simetrie într-o singură parte; cotele generale se
indică obligatoriu complete.
Dacă elementul simetric este reprezentat numai până la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica úi raporta până la această axă (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cotă întreruptă depăúeúte cu 5-10
mm axa de simetrie úi se cotează cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o săgeată paralelă cu panta úi având sensul
de urcare pentru scări, rampe de circulaĠie etc. úi de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperiú, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub formă de raport sau de procent făcut între proiecĠia pe verticală úi cea pe
orizontală a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra săgeĠii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, săgeĠile care indică direcĠia pantelor la rampe úi scări, vor avea
lungimile elementului respectiv.
DistanĠa între două linii succesive, ca úi distanĠa între linia de cota úi
elementul cotat, va ¿ de minimum 7 mm. In caz că nu se poate respecta
Fig. 10
Fig. 11
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
148 - Desen tehnic
această distanĠă, se admite întreruperea liniei de cotă care, după necesităĠi,
poate ¿ trasată la o distanĠă mai mare faĠă de elementul cotat.
Cotele aúezate pe linii de cotă paralele, intersectate de o axă de simetrie
se scriu alternativ, de o parte úi de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru
cotele parĠiale -în imediata apropiere a conturului elementelor- úi terminând
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:
- intersectarea liniilor de cotă între ele sau cu liniile ajutătoare ale altora;
- pătrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentării
obiectului;
- trecerea liniilor de cotă prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaĠie sau de referinĠă;
- trasarea liniilor de indicaĠie sau de referinĠă paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cotă úi cu haúurile din zonele
învecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelaúi element, sau pe mai multe reprezentări
ale acestuia din acelaúi desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplică úi simbolurilor literale
utilizate în desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaĠii de detaliu;
Axele de trasare ale construcĠiei se marchează cu cifre arabe úi litere
majuscule înscrise în pătrate cu latura de 6 ...9 mm, după scara desenului.
Se recomandă să se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construcĠiei úi cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indică în metri, cu două zecimale (chiar dacă acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indică prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
¿nite de la parterul corpului principal al clădirii numită cota zero, notată cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcĠii, se poate
lua ca reper úi alt nivel caracteristic.
Fig. 12
Fig. 13
Desen tehnic - 149
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizează, atât în secĠiuni úi faĠade cât
úi în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înălĠimea egală cu
a cifrelor de cotă ). Simbolurile se utilizează astfel:
O
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;
O
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul
neînnegrit, menĠionându-se care este acel nivel;
În planuri, simbolul se completează cu un dreptunghi, în care se înscrie
cota.
Simbolurile pot ¿ reprezentate úi numai prin jumătate triunghi echilateral
folosind pe acelaúi plan o notaĠie unitară (Fig. 16).
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distanĠa după necesitate,
braĠul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referinĠă, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcĠie de claritatea desenului, braĠul
poate ¿ orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful săgeĠii în jos sau în sus.
PoziĠiile golurilor din pereĠii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri úi goluri. Facultativ, se poate cota úi distanĠele de la axele lor la un
reper determinat.
PoziĠiile golurilor din pereĠii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
150 - Desen tehnic
Dimensiunile stâlpilor vor ¿ cotate ca în Fig 17; poziĠia lor se va indica,
după necesităĠile impuse de construcĠie, ¿e prin distanĠa dintre axele lor, ¿e
prin distanĠa dintre feĠele lor.
La repetarea în úir a unor elemente identice sau echidistante, aúezate pe
aceeaúi linie, se poate inlocui úirul de cote parĠiale cu o cotă totală între axele
sau feĠele elementelor marginale, scrisă sub forma unui produs între numărul
distanĠelor egale úi dimensiunea care se repetă. La capătul úirului se cotează
unul sau două elemente, precum úi dimensiunea care se repetă ( Fig. 17 úi 19).
Pentru poziĠionarea unor elemente de construcĠii amplasate diferit între
ele, se pot utiliza úi cote cumulate faĠă de un reper comun. In acest caz linia
comună de cotă va ¿ terminată cu un punct pe linia de referinĠă úi cu săgeĠi pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
SecĠiunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,
coúuri, úanĠuri pentu conducte etc.) pot ¿ cotate úi prin
înscrierea pe o linie de referinĠă a cotelor celor două
laturi înmulĠite între ele. Prima cotă va ¿ latură de bază a
elementului, după poziĠia sa în construcĠie sau din poziĠia
normală a desenului (Fig.21).
InălĠimea de la care începe golul unui coú de fum sau canal de ventilaĠie
faĠă de nivelul pardoselii se inscrie sub cota secĠiunii lui úi precedată de
notaĠia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indică nivelul pe care
îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dacă este necesar a se diferenĠia în plan destinaĠia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plăci se vor reprezenta ca în Fig. 23.
La scări, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, úi anume
lăĠimea deasupra, iar înălĠimea dedesubt. Treptele vor ¿ numerotate de la
palier la palier, sau în continuare.
LăĠimea pardoselelor va ¿ cotată până la linia contratreptei (linia întreruptă).
In cazul scărilor fără contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.
Fig. 17
Fig. 19
Fig. 20
Fig. 21
Fig. 18
Desen tehnic - 151
Nivelul planului de secĠionare se va indica
prin îngroúarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor úi scărilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
InălĠimea de la care începe golul unei
ferestre se notează prin p = ..... úi reprezintă
cota parapetului respectiv care este distanĠa de
la nivelul pardoselei până la cota de începere a
golului de fereastră.
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indică în fracĠii înscrise în cerculeĠ; la numărător
se trece numărul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planúei în care este desenat detaliul
(fig. 25). Când sunt prevăzute două alternative
de execuĠie, cotele pentru a doua alternativă vor
fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuĠiei se recomandă a se evita
această dublă cotare, preferându-se întocmirea a două desene.
Scrierea cotelor úi delimitarea lor pe desenele executate în creion se va
face de preferinĠă în tuú.
A.3. Reprezentări convenĠionale
A.3.1. SecĠiuni
În desenele de construcĠii secĠiunea este reprezentarea unui obiect după
tăierea imaginară a acestuia cu un plan convenĠional úi îndepărtarea părĠii
dintre planul de tăiere úi ochiul observatorului.
Ea se execută paralel cu unul din planele de proiecĠie pe care este reprezentat
obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa úi în alte poziĠii, cu condiĠia
ca planul de tăiere să ¿e perpendicular pe unul din planele de proiecĠie.
SecĠiunea orizontală făcută printr-o construcĠie la un nivel caracteristic se
numeúte plan (Fig. 6). Denumirea simplă de secĠiune se utilizează, în general,
numai pentru secĠiunile verticale (Fig. 26 úi 27).
In desenele de construcĠii se utilizează două feluri de reprezentări:
- secĠiuni propriu-zise, în care desenul reprezintă numai ceea ce găseúte
în planul de tăiere (Fig. 28-a);
- secĠiuni cu vedere, în care desenul reprezintă úi vederea elementelor
ce se găsesc în spatele planului de tăiere úi a căror reprezentare este
necesară pentru o mai bună înĠelegere a desenului (Fig. 28-b).
Fig. 22
Fig. 23
Fig. 24
Fig. 25
152 - Desen tehnic
Pe secĠiunile cu vedere se pot reprezenta úi elemente care se aÀa în faĠa
planului desenându-le cu linie punct subĠire.
Elementele secĠionate se cotează cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uúor de cele văzute, pentru mai multă claritate úi în anumite cazuri, se pot úi
înnegri sau haúura câmpurile secĠionate (Fig. 28 úi 29).
In planuri, elementele de construcĠii care nu merg până la tavan vor ¿ indicate
úi cotate prin trimitere la nota explicativă. în cazul pereĠilor despărĠitori, înălĠimea
lor se poate indica úi prin notaĠia h=…… scrisă în lungul peretelui. Elementele
pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot să nu mai ¿e indicate în
secĠiuni, sau pot ¿ indicate simpli¿cat (de exemplu foi de uúi; buiandrugi,
prefabricate de planúee, úarpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tăiere de pe planul de proiecĠie pe care este perpendicular
se numeúte traseu de secĠionare.
Traseul de secĠionare are rolul de a scoate în evidenĠă cât mai multe
elemente ale unui desen úi se stabileúte în funcĠie de necesităĠile de indicare,
prin secĠiuni, a porĠiunilor caracteristice din construcĠii úi se marchează
cu cifre sau litere. Traseul de secĠionare se reprezintă printr-o linie-punct
subĠire (P
3
), având la capetele traseului úi în locurile de frângere ale acestuia,
segmente de dreaptă trasate cu linie continuă groasă (C
1
). Segmentele de linie
continuă groasă, nu trebuie să intersecteze linii de contur.
DirecĠia de privire se indică prin săgeĠi subĠiri, perpendiculare pe traseul
de secĠionare, care se sprijină pe segmentele groase.
In funcĠie de traseul de secĠionare, avem ( Fig. 30):
1. secĠiuni rectilinii, făcute după un traseu drept de secĠionare;
2. secĠiuni decalate făcute după un traseu de secĠionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de
decalare ¿ind perpendiculară pe aceste segmente úi reprezentată cu o
linie continuă subĠire (C
3
) ( Fig.6 úi 31);
3. secĠuni desfăúurate, făcute după un traseu de secĠionare în linie frântă,
secĠiunile parĠiale ¿ind desenate în ordine succesivă, desfăúurat. In
acest caz, direcĠia de privire se indică la mijlocul segmentelor (Fig.6
úi 31). Dacă este necesar a se schimba traseul de secĠionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ¿ecărui nivel în parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secĠionate úi numai până la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
Desen tehnic - 153
A.3.2.Reprezentarea convenĠională a materialelor;
Reprezentările convenĠionale ale materialelor în secĠiuni sunt cele din
tabelul 2.
Reprezentările convenĠionale de materiale se folosesc numai când în
alcătuiri complexe, este necesar a se scoate în evidenĠă materialele.
Dacă, din cauza scării desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului
sau din alte cauze, nu se pot ¿gura reprezentările din tabel 2, se admite
haúurarea uniformă, înnegrirea continuă, lăsarea fără nici o reprezentare a
câmpului, sau alte reprezentări, adăugându-se în caz de necesitate o notă sau
legendă explicativă.
In general haúurile oblice se trag la 45° faĠă de cadrul desenului. Dacă
liniile de contur ale elementului reprezentat au faĠă de planúă, o înclinare
Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
154 - Desen tehnic
de 45°, sau apropiată, haúurile oblice se pot trage la 45°, faĠă de direcĠia
principală din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum úi atunci când este necesară o diferenĠiere
a suprafeĠelor în contact, se pot folosi úi haúuri la 60°, respectiv 30° faĠă
de cadrul desenului, corespunzător folosirii normelor echerelor curente.
Pe câmpuri învecinate, haúurile cu aceeaúi înclinare se decalează sau se
inversează.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Pământ stâncă
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutură
Metal: pro¿le úi bare
rotunde
Piatră naturală
Lemn în secĠiune
longitudinală
Zidărie în general
Lemn în secĠiune •
transversală
Zidărie de părâmat IzolaĠie termică, fonică, etc.
Tencuială IzolaĠie hidrofugă
Mozaic
Azbociment, produse din
ipsos
RabiĠ Geam
Beton simplu
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
ale câmpului, haúurare
uniformă
Desen tehnic - 155
Haúurarea precum úi reprezentarea convenĠională se fac mai rar sau mai
dese, în funcĠie de scara mai mare sau mai mică a desenului. Haúurarea
secĠiunilor se face cu linii echidistante. Desimea haúurilor pentru reprezentarea
aceluiaúi material, trebuie să ¿e identică pe toate desenele la aceeaúi scară a
unuia úi aceluiaúi element.
In secĠiunile la care părĠile componente în contact sunt din acelaúi
material, se modi¿că distanĠa dintre haúuri.
Reprezentarea convenĠională într-o secĠiune a umpluturilor, materialelor
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lângă liniile de
contur úi mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliază; dacă în reprezentare
se foloseúte o haúurare, aceasta se trasează uniform pe întreaga suprafaĠă a
câmpului (Fig. 31).
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor
se poate face numai pe o fâúie îngustă, la marginea câmpului. Dacă este
necesară reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face úi numai
pe o porĠiune redusă în zona de contur a câmpului respectiv.
A.4. Rupturi;

Ruptura este o reprezentare convenĠională care indică ruperea úi
îndepărtarea presupusă a unei porĠiuni din obiectul reprezentat în vederea
unei reprezentări simpli¿cate úi mai reduse ca întindere.
Liniile de ruptură sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
în Fig. 31. Când ruptura delimitează mai multe elemente din acelaúi material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 úi 32).

Fig. 32 Fig. 33
Fig. 31
156 - Desen tehnic
In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se
poate face prin două linii-punct (P3) (Fig. 5 úi 33). Indicarea liniilor de ruptură
nu este necesară la câmpurile haúurate sau cu reprezentări convenĠionale de
materiale din secĠiuni (Fig.31).
A.4.1.Uúi úi ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 úi mai mici, uúile úi ferestrele se
reprezintă în plan ca în Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuĠie, de asemenea
sensul deschiderii uúilor. In desenele executate la scara 1:50 úi mai mari,
reprezentările sunt indicate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenĠională
Uúi simple, fără prag
Uúi simple, cu prag
Fig. 34
Fig. 35
Desen tehnic - 157
Uúi duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, fără prag
Uúi duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Uúi duble, cu
deschidere în acelaúi
sens, cu prag
Uúi batante
Uúi (glasvanduri) cu
părĠi laterale ¿xe
Uúi glisante
Uúi turnante
OBSERVAğII:
Cotele înscrise pe linia axei, indică dimensiunile modulate ale golurilor în
pereĠi astfel;
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uúii din tabelul de tâmplărie;
Sensul deschiderii uúilor poate ¿ reprezentat úi prin linie înclinată (uúa întredeschisă), dacă
spaĠiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
lăĠimea golului
înălĠimea golului
158 - Desen tehnic
Uúi (glasvanduri) în 3
úi 4 canate
Uúa armonică
Ferestre simple, fără úi
cu urechi
Ferestre duble, fără úi
cu urechi
Uúi-ferestre, fără úi cu
urechi
Ferestre úi uúi -ferestre
cu niúă de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu chingă în
stânga sau în
dreapta
Fereastră ghiúeu
OBSERVAğII:
Cotele înscrise sub formă de fracĠie indică dimensiunile modulate ale
golului în pereĠi, astfel:
lăĠimea golului
înălĠimea golului
Desen tehnic - 159
- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tâmplărie, cercurile se ¿xează în exteriorul clădirii.
- înălĠimea parapetului, de la nivelul pardoselii ¿nite, se notează cu P=
si se trece:
a) la câteva ferestre, atunci când este acelaúi;
b) la toate ferestrele cu parapete de înălĠimi diferite.
- niúele pentru radiatoare de încălzire din perete se indică punctat ;
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Golurile suprapuse se reprezintă úi se cotează separat după cum sunt cuprinse
în planul de secĠiune sau situate desupra planului de secĠionare (Fig. 36).
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,
cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidărie în care nu se
montează tâmplărie, se păstrează acelaúi sistem de cotare fără a se mai înscrie
indicativul.
Fig. 36
Fig. 37
160 - Desen tehnic
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o porĠiune dintr-un desen de ansamblu care scoate în evidenĠă
dimensiunile úi formele elementelor desenate.
Scările utilizate în desenul de execuĠie sunt:
1. scări gra¿ce uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scări pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidărie se cotează prin poziĠionarea în raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând că axa zidurilor
exterioare este întodeauna la 12
5
cm faĠă de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezistenĠă se aÀă în axa geometrică.
PoziĠia se mai cotează úi prin
dimensiunea úi distanĠa dintre pereĠi,
prin cote interioare.
Linia de cotă este trasată în aúa
fel încât să intersecteze elementele
caracteristice, la distanĠa de minimum 1
cm faĠă de perete.
Golul din zidărie se cotează la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fără urechi, tencuială sau tâmplărie,
printr-o fracĠie care la numărător
are scrisă lăĠimea, iar la numărător,
înălĠimea golului de la faĠa pardoselii, la
uúi, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezintă un gol de
fereastră în care:
- p=90; arată înălĠimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
înălĠimea de 90 cm) ;
- 180 cm este lăĠimea golului de fereastră;
- 150 cm este înălĠimea golului în care se va introduce tocul de fereastră.
In Fig. 40 se prezintă un gol de uúă în care:
- 90 cm este lăĠimea golului de uúă în care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezintă înălĠimea golului egală cu înălĠimea tocului de uúă.
Tot în această ¿gură este prezentată cu linie întreruptă o fereastră la etajul
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, lăĠimea ferestrei este egală
cu 80 cm iar înălĠimea ei este de 1, 80 m..
Fig. 38
Desen tehnic - 161
Arcul de cerc ¿gurat în detaliu arată sensul de deschidere a uúii.
In cerculeĠul care însoĠeúte detaliul, se aÀă o linie de fracĠie unde la
numărător se trece numărul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planúei (15) în care este desenat detaliul.
Golurile exterioare la uúi úi ferestre se cotează în exterior, poziĠia ¿ind
indicată prin cotarea succesiunii de plinuri úi goluri. La golurile inferioare,
poziĠia se indică faĠă de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezintă úi se cotează separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de
secĠionare sunt reprezentate prin linii întrerupte úi prin cota respectivă a
parapetului.
La partea superioară a golului se prevăd buiandrugi, în general prefabricaĠi.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentată în (Fig. 41) ¿ind în
funcĠie de grosimea zidului úi de lăĠimea golului.
Fig. 39
Fig. 40
162 - Desen tehnic
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termină spre exterior
cu solbanc, prevăzut cu lăcrimar, care permite îndepărtarea rapidă a apei
Fig. 41 Buiandrugi prefabricaĠi pentu zidărie
1,2,3,4 úi 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
Fig. 42 Detaliu fereastră
a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmură sau plăci
mozaicate
Fig. 43 SecĠiune
prin pragul unei
uúi la balcon
a)
b)
Desen tehnic - 163
provenite din ploi sau din topirea zăpezii, de pe pro¿lul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plăci mozaicate (Fig. 42, b).
La uúile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior úi cel din
exterior se realizează o denivelare de 2 cm care împiedică pătrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizează traforuri realizate din
zidărie de cărămidă sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din cărămidă aparentă, ¿gurată în elevaĠie
cu linie plină, sau din cărămidă tencuită, ¿gurată în elevaĠie cu linie întreruptă
(Fig. 44), se folosesc scările de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ¿ind desenat
sistemul de Ġesere a cărămizilor, prin poziĠia úi dimensiunile lor faĠă de gol.
Vederea se completează cu o secĠiune orizontală úi una verticală, în care se
indică úi poziĠia de montare a tâmplăriei ferestrelor respective. Se cotează
Fig. 44 Trafor de cărămidă aparentă sau tencuită
1-gol; 2-plin de cărămidă; 3-buiandrug; 4-zidărie de cărămidă cu goluri verticale; 5-pantă din
tencuială la glaf; 6-pantă de tencuială pe elemente de cărămidă
Fig. 45 Cotarea coúurilor de fum din cărămidă
164 - Desen tehnic
golurile ferestrelor, golurile traforului úi dimensiunea cărămizilor care le
încadrează, grosimea rosturilor dintre cărămizi, precum úi grosimea zidurilor.
Coúurile de fum úi de ventilaĠie se reprezintă în planuri printr-o secĠiune
a canalelor, realizate prin Ġeserea zidăriei din cărămidă sau din elemente
prefabricate. Coúurile de cărămidă se cotează cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), Ġinând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de
rezistenĠă úi de toate detaliile de alcătuire a racordării cu învelitoarea (Fig. 46).
Coúurile din elemente prefabricate se reprezintă ca în Fig. 47. SuprafeĠele
vizibile ale coúurilor căptuúite cu cărămidă se desenează ca în Fig. 48.
Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in ¿g. 48.
InălĠimea coúurilor se cotează în funcĠie de poziĠia lor faĠă de coamă (Fig
50) iar la terase, faĠă de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
VentilaĠiile se reprezintă úi se cotează la fel ca úi coúurile de fum, deoarece
au secĠiuni similare. Reprezentarea coúurilor realizate pentru regiuni seismice
indică úi consolidarea lor în porĠiunea de peste ultimul nivel: armarea la
Fig. 46
Reprezentarea
străpungerii coúului
din cărămidă prin
învelitoare
Fig. 47 ModalităĠi de grupare a coúurilor prefabricate
a - cu două fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricată la
coúurile de fum
a) b)
c)
Desen tehnic - 165
exterior, zidirea cu mortar de ciment úi aplicarea unei tencuieli de mortar
M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
C. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn

Piesele din lemn se reprezintă în desen prin semne convenĠionale.
Dimensiunile cotate se referă la lungime, lăĠime, adâncime sau grosime cât
úi la determinarea poziĠiei în ansamblu respectiv. Dacă piesele nu se execută
din lemn de răúinoase, specia se menĠionează pe desen.
Fig. 49 Căptuúirea coúurilor de fum úi de ventilaĠie
Fig. 50 ÎnălĠimea
coúului faĠă de coamă
166 - Desen tehnic
C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub formă de lemn rotund (bile, manele sau
prăjini) úi se repreziontă printr-o secĠine transversală úi o elevaĠie.
In Fig. 51 este reprezentată cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul secĠiunii circulare;
- C reprezintă diametrul mediu al piesei dat în cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu două zecimale
Lungimea L se scrie deasupra
liniei de referinta dar cand nu este
posibil, ea se poate trece si sub
aceasta linie.
C.2. Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
prezentate câteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotării se exprimă astfel:
- ruptura se reprezintă cu linie
frântă;
- ½ arată că piesa are o
secĠiune semirotundă;
- C diametrul mediu al
secĠiunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
(1=4,35 arată că lungimea
este de 4,35 m);
- Semne conventionale care arată secĠiunea transversală a
piesei;
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund
a) reprezentarea la scar㠔 1:50
b) reprezentarea la scar㠕 1:50
Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
c) lemn rotund cioplit, cu două feĠe plane
d) lemn rotund cioplit, cu două patru plane
a)
b)
a)
b)
c)
d)
Desen tehnic - 167
- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm;
(Fig. 54; e, f, g, h.) 2
8
x24 arată grosimea (2
8
=28 mm) X înălĠimea (24 cm);
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
- PAL reprezintă plăci din aúchii aglomerate de lemn;
- PFL plăci din ¿bre din lemn.
Fig. 53 Cotarea lemnului
prelucrat:
e) scândură aúezată pe lat
f) scândură aúezată pe muchie
g) riglă
h) grindă
Fig. 54 Reprezentarea convenĠională pentru produse derivate
din lemn: a) placaj; b) panel secĠionat transversal; c) panel
secĠionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
e)
a)
b)
e)
c)
d)
f)
g)
h)
168 - Desen tehnic
D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, úuruburile, buloanele, scoabele,
eclisele, rondelele, etc. iar se reprezintă cu linie continuă în planul de
secĠionare úi cu linie întreruptă când sunt în afara planului (Fig.55).
Cui 3x50 simbolizează un cui cu diametrul de 3 mm úi lungimea de 50 mm.
In Fig.56 se arată modul de pătrundere a cuielor în pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei úi ea nu trebuie să ¿e mai mică de 4xd pentru a
se împiedica crăparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,
In Fig. 57 se arată modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de
prelungire, unde distanĠa de la margina elementelor de îmbinat până la
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egală cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 55 Asamblări prin cuie:
a) reprezentare obiúnuită;
b) reprezentare simpli¿cată;
1) cui în planul de secĠionare;
2) cui în afara planului de secĠionare
Fig. 56 PosibilităĠi de
pătrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
Fig. 57 Dispunerea cuielor
într-o îmbinare de prelungire:
a) în rânduri drepte;
a) în zig-zag;
a) b)
Desen tehnic - 169
In Fig. 59 este prezentată o asam-
blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simpli¿cat printr-o axă, piuliĠa
sub formă de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu úurub unde simbolul M
6x20 are următoarea semni¿caĠie:
- M tipul ¿letului (metric);
- 6 diametrul ¿letului în mm;
- 20 lungimea úurubului în mm.
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele
care se reprezintă printr-o linie îngroúată
unde C 12 reprezintă diametrul de 12 mm
al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obiúnuit; b) spintecat;
Fig. 59 Reprezentarea asamblărilor cu úuruburi:
a) úuruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblării cu úuruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblării cu úuruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblării cu úuruburi cu ¿let metalic úi piuliĠă, în vedere; e) reprezentarea
asamblării cu úuruburi cu ¿let metalic úi piuliĠă, în secĠiune;
Fig. 60 Înădirea în lăĠime
a doi dulapi cu scoabe:
a) vedere laterală; b) plan;
a)
a)
b)
c)
d)
e)
b)
170 - Desen tehnic
E. Reprezentarea îmbinării pieselor din lemn;

Elementele din lemn se îmbină între ele prin diferite tăieturi care, prin
alăturare, suprapunere sau întrepătrundere úi solidarizare cu anumite elemente
ajutătoare, piesele să capete o formă, o poziĠie úi o rezistenĠă speci¿că pentru
a rezista la eforturi.
După forma úi felul pe care îl au, tăieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep úi scobitură (Fig. 62);
- cu falĠ (Fig.63);
- cu lambă úi uluc (Fig.64).
E.1. Imbinarea de prelungire;
Prin această îmbinare se asigură continuitatea în lungime a piesei din
lemn aúezate cap la cap úi asamblată printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 61 Chertare: a) de capăt; a) de mijloc;
c) simplă; d) în prag;
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) secĠiune; a) cu eclise de lemn; b) cu
eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare úi buloane;d) prin chertare úi zbanĠuri;
Fig. 63 Falt
Fig. 62 Cep úi scobitură
Fig. 64 Lamb úi uluc: 1) lambă; 2) uluc
Desen tehnic - 171
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin această îmbinare se realizează secĠiuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitări (Fig. 66).
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecĠii de piese;
In Fig. 67 este prezentată o astfel de îmbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn:
Scările de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
¿ind date în cm pentru dimensiuni sub un m úi în m, cu două zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
F.1. Reprezentarea pereĠilor din lemn:
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1)
vedere; 2) secĠiunea A-A
Fig. 68 Planúeu din lemn: a) plan; b) secĠiunea A-A; c) secĠiunea B-B;
d) detaliu D; e) detaliu C;
Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)
încruciúarea în cep coadă de rândunică pe
toată lungimea; 2) încruciúarea în cep coadă
de rândunică pe toată lungimea
172 - Desen tehnic
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, úi a modului de
montare.
Planúeul de lemn (Fig. 68) se reprezintă în plan la scara 1:50 unde
elementele cotării au următoarea semni¿caĠie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezintă un număr de 11 bucăĠi grinzi cu lăĠimea
de 10 cm úi înălĠimea de 15 cm;
- A-A, B-B sunt secĠiuni executate în anumite zone ale planúeului;
- Parchet 2
2
x 4 exprimă grosimea plăcii de parchet egală cu 2, 20 cm iar
lăĠimea de 4 cm;
- Duúumea oarbă 2
4
x12 arată o grosime a duúumelei de 2, 40 cm úi o
lăĠime a acesteia de 12 cm;
- Scândură 2
4
x 16 arată o grosime a sândurii de 2, 40 cm úi o lăĠime a
acesteia de 16 cm;
- ùipci 2
4
x 4
8
arată o grosime a úipcii de 2, 40 cm cu o lăĠime de 4, 80 cm.
F.2. ùarpantele din lemn:
Sunt reprezentate prin proiecĠii (Fig. 69) úi se desenează la scările 1:50 sau
1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecĠii sunt:
- secĠiunea longitudinală;
Fig. 69 ùarpanta: a) plan; b) secĠiune
Desen tehnic - 173
- secĠiunea transversală;
- detaliile execuĠiei.
ProiecĠia orizontală (planul úarpantei) este desenată după planul clădirii,
urmărindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiúului se
delimitează pe linia streaúinii (numită úi linia picăturii). Căpriorii se ¿gurează
prin axele lor iar penele se reprezintă la scară prin muchiile de contur. Popii,
cleútii, tălpile, contra¿úele etc., se reprezintă, ¿e la scară, ¿e prin linii
întrerupte notându-se distanĠele între axele scaunelor sau fermelor úi toate
cotele necesare pentru a stabili poziĠia în plan a pieselor.
F.3. SecĠiunea transversală a úarpantei;
Se desenează la scara la scara 1:50 sau 1:20 úi cuprinde înălĠimea úarpantei
precum úi modul de aúezare a elementelor. Fiecare piesă este de¿nită printr-o
marcă înscrisă într-un cerc la capătul unei linii de referinĠa care se mai trec úi
dimensiunile úi eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Când acoperiúurile sunt simetrice, secĠiunea se desenează numai pe
jumătate.
F.4. Detaliile úarpantei
La scările de 1:10 sau 1: 5 se reprezintă diferite elemente ale úarpantei úi
¿ecare nod cu îmbinările respective úi se notează cu o literă mare.
Fig. 70 ùarpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
174 - Desen tehnic
In planúa de detalii se mai reprezintă úi alte elemente ale acoperiúului,
astfel: streaúină, străpungerile pentru coúuri etc.
F.5. Ferme din scânduri;
Se ¿gurează pe desen poziĠia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alcătuiesc elementele fermei, sunt prevăzute cu linii de referinĠă
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
G. Reprezentarea elementelor de construcĠii din beton armat
G.1. Notarea fundaĠiilor
Elementele cotării unui stâlp se explică astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaĠiilor;
- A
1
este indicativul stâlpului pe care-l
susĠine fundaĠia úi se trece ca un indice
al fundaĠiei (FAi) ;
- A úi 1 reprezintă axele de trsare care se
intersectează în dreptul stâlpului SA
1

úi îi stabileúte poziĠia în plan;
- SA
1
este indicativul stâlpului;
- F
1
înlocuieúte indicativul FA
1
, în cazul
în care o serie de fundaĠii sunt identice,
având aceleaúi forme geometrice úi
acelaúi mod de armare;
G.2. Notarea stâlpilor
Se simbolizează cu litera S (Fig. 72) urmată de un indice format din
indicativele axelor care se intersectează, determinând poziĠia stâlpului (SA
1
).
Valorile 30 x 30 reprezintă dimensiunile în cm ale secĠiunii stâlpului (latura
mare x latura mică).
Fig. 71 Ferme din
scânduri bătute în cuie
Fig. 72 Reprezentarea fundaĠiei unui
stâlp, notată cu indicativul stâlpului
Desen tehnic - 175
O altă simbolizare poate ¿ S
1
...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;
Grinzile se notează cu litera G urmată de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planúeul peste subsol S úi peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planúeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezultă din numerotarea grinzilor aceluiaúi planúeu. NotaĠia grinzilor
este urmată de cele două dimensiuni ale secĠiunii transversale despărĠite prin
semnul de îmulĠire (b x h), unde b este lăĠimea grinzii iar h este înălĠimea
grinzii (Fig. 73).
Când desenul se execută la scară mică, indicativul grinzii úi dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
In elevaĠie grinzile se notează pe o linie de referinĠă (Fig. 74) unde la
numărător se trece indicativul grinzii (G
P1
) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este lăĠimea grinzii iar h înălĠimea ei. Dimensiunile pot ¿ trecute
úi în continuarea indicativului (G
P1
-25 x 35).
Pentru grinzile întoarse, notarea va ¿ precedată de această speci¿care:
GRINDĂ ÎNTOARSĂ G
13
- 25 x 45.
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan
Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scară mică
Fig. 74 Notarea grinzilor úi stâlpilor în elevaĠie
176 - Desen tehnic
G.4. Notarea centurilor;
Centurile se notează cu litera C urmată de un indice numeric pentru
diferenĠierea lor în plan (Fig. 75). După indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este lăĠimea centurii iar h este înălĠimea ei (C
2
- 25 x 20;.
In elevaĠie, centurile se notează la fel ca úi grinzile.
G.5. Notarea buiandrugilor;
Buiandrugii legaĠi monolit cu placa sau centura se notează cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce speci¿că tipurile asemenea cuprinse în
plan. După indicele numeric se notează úi dimensiunile secĠiunii transversale
b x h. (G
P1
-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaĠie buiandrugii se notează la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (pereĠi din beton);
Se notează cu o literă majusculă urmată de un indice numeric care rezultă
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezintă în general, poziĠia
peretelui în construcĠia respectivă atfel: diafragmele se notează cu D, pereĠii
longitudinali cu L úi pereĠii transversali cu T.
NotaĠia se scrie pe proiecĠia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fără linie de referinĠă, cum ar ¿: D
5
, T
8
, L
2
.
G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare;
Aceste elemente se notează cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenĠierea tipurilor.
Exemplu de notare la construcĠii din panouri mari:
- I, T sau L - pereĠi interiori portanĠi, transversali sau longitudinali;
Fig. 75 Notarea centurilor úi buiandrugilor
Desen tehnic - 177
- E, F- pereĠi exteriori sau de faĠadă;
- D - pereĠi despărĠitori;
- P - plăci de planúee.
Exemplu de notare la construcĠii industriale:
- C, A - cheson de acoperiú;
- P - pană de acoperiú;
- S - stâlpi;
- F - fermă etc.
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element
al rezolvării clădirii. Cu ajutorul planului se rezolvă simultan funcĠiunea
circulaĠia sistemul constructiv si plastica clădirii. Planurile unei construcĠii
sunt secĠiuni orizontale obĠinute prin secĠionarea clădirii cu un plan orizontal
imaginar, la o înălĠime de 1, 10....1, 20 m aleasă în aúa fel încât să taie toate
elementele caracteristice ale clădirii. Planul la scara 1:200 úi 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stâlpi) úi a tuturor compartimentărilor interioare. In aceste desene se
indică golurile uúilor úi ale ferestrelor, treptele scărilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indică sensul de deschidere a uúilor, această indicaĠie apărând
numai în planurile la scara 1:100 sau la scară mai mare. Cotele date sunt cele
principale: în interior, pentru lungimi ale încăperilor, pentru grosimi de ziduri,
Fig. 76 Armarea úi ancorarea coúurilor de fum
178 - Desen tehnic
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezistenĠă úi dimensiunile totale.
Uneori se indică úi mobilarea indicativă a planurilor.
Scara 1:50 se utilizează la desenarea planului în proiectele de execuĠie
(Fig.78 a úi b) permiĠând o reprezentare clară úi o cotare amănunĠită a
elementelor de construcĠie, completate cu precizări privind: zidurile, coúurile
de fum úi canalele de ventilaĠie, golurile în zidării în funcĠie de dimensiunile
úi tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, niúe pentru instalaĠii, niúe
pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezintă scările prin proiectarea
ortogonală a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la
subsoluri, sobele de încălzire etc., folosind semnele convenĠionale speci¿ce.
Planul se completează cu desenul pardoselilor la cămări, băi, closete,
laboratoare, spălătorii etc., cu indicarea dotărilor, cu mobilarea încăperilor,
cu amplasarea indicaĠiilor, echipamentelor úi cu precizarea tehnologiilor (în
cazul halelor industriale úi al construcĠiilor agrozootehnice), toate desenele
la scara proiectului úi cu indicarea utilizării cât mai economice a spaĠiilor
disponibile. De asemenea, pe plan, se indică toate cotele necesare execuĠiei:
grosimi de ziduri, dimensiunile încăperilor, gabarite, deschideri de goluri
úi determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea
corectă a dimnensiunilor golurilor úi corespondenĠa în tabelele de tâmplărie
prin numărul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea.
Fig. 77 Reprezentarea planului unei clădiri la scara ” 1:100
Desen tehnic - 179
In planuri este importantă trasarea arcului deschiderii foii de uúă, pentru
a determina în încăperi spaĠiul necesar bunei funcĠionări la deschidere-
închidere, fără a stânjeni circulaĠia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
úi uúile exterioare se amplasează urmărind axele de compoziĠie úi principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioasă a faĠadelor.
La ¿ecare încăpere se scrie destinaĠia, suprafaĠa ( la construcĠiile industriale
se cere uneori úi volumul), ¿nisajele folosite (pardoseli úi zugrăveli) ; Fiecare
încăpere se numerotează, de exemplu P 05, P 06...etc, adică P =parter iar 05
úi 06 etc., arată numărul camerelor uúurând operaĠiile de recunoaútere din
documentaĠia economică. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
în sens longitudinal úi cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secĠionare (stabilit după necesităĠi),
astfel ales încât să treacă prin goluri de ferestre úi uúi. Dacă acest traseu trece
la alte niveluri prin părĠi mai puĠin importante, planul de secĠionare se poate
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcĠii, prin fracĠii înconjurate de un
cerc, în care la numărător se trece numărul planúei al proiectului respectiv úi
Fig. 78a Plan parter
180 - Desen tehnic
la numitor numărul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziĠiile constructive, indicaĠii pentru întocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se
menĠionează felul haúurilor utilizate úi măsurile de luat pentru succesiunea
operaĠiilor de ordin constructiv.
Dacă unele elemente importante din încăperi se aÀă deasupra planului de
secĠionare, úi care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totuúi
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hotă de ventilaĠie
deasupra unei maúini de gătit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezintă partea din clădire amplasată ¿e
direct pe teren, ¿e înălĠată cu una sau mai multe trepte, care primeúte cota
de nivel zero la nivelul pardoselii ¿nite a parterului corpului principal, úi se
reprezintă în dreptul uúii de intrare, arătată cu semnul următor:
Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scărilor
exterioare de la intrări, intrarea principală, peronul de intrare úi intrările
secundare, scara exterioară pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul clădirii, jardiniere, eventual curĠi de lumină, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conĠine piesele de
intrare speci¿ce parterului, holului de intrare, accesul la scări úi lifturi, piese
speci¿ce la: clădiri publice (portar, informaĠii etc.).
Scara este reprezentată considerând că este sec-Ġionată de un plan
secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecinĠă apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de întrerupere
dusă la 45° úi treptele
care vin de la subsolul
clădirii, secĠionarea scării
considerându-se înainte de
palierul intermediar.
În planurile etajului,
desenul scării apare în
întregime, cu podestele
respective, având liniile
de întrerupere la 45°,
pentru marcarea nivelului
planului secant al etajului;
numai scara de la ultimul
nivel, dacă nu are acces la
pod, apare completă (Fig.
78b). Ca detalii speciale
ale planulului etajelor
apar podestele de sosire
Fig. 78b
Desen tehnic - 181
úi plecare ale scărilor úi lifturilor, prezenĠa balcoanelor, logiilor, terasele
cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor
se reprezintă la fel ca planul parterului fără amenajările terenului. In unele
cazuri se prezintă úi planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când
poate ¿ amenajat special pentru locuit (ca mansardă dacă este su¿cient de
înalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ¿ind sub nivelul
parterului, în întregime sau numai parĠial pe spaĠiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaĠiile amenajate pentru depozitare (pivniĠă)
sau pentru accesoriile instalaĠiilor clădirii (centrală termică, garaje, postul
de transformare, spălătorii, atelier de întreĠinere, boxe etc.) úi uneori spaĠii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiĠii de igienă úi confort.
Planul acoperiúului se desenează la scările 1:100 sau 1:50, atât pentru
acoperiúurile cu pante,
cât úi pentru cele în
terasă. La acoperiúurile
cu pante se trasează
întâi liniile perimetrale,
respectiv picătura,
(Fig.79), apoi se duc
bisectoarele unghiurilor,
care se întâlnesc două
câte două, determinând
coame de pantă sau
dolii. Linia care uneúte
punctele de intersecĠii
ale coamelor pe pantă
formează coama de
creastă.
Pentru intersecĠii de
volume diferite, reprezentarea acoperiúului se bazează pe acelaúi principiu
al trasării liniilor de intersecĠie la 45°, rezolvarea ¿ind în funcĠie de lăĠimea
volumelor, înălĠimea lor, sau unghiul sub care se intersectează.
Planul acoperiúului este proiecĠia în plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor úi detaliilor, ¿xarea poziĠiilor coúurilor de
fum, ventilaĠiilor, răsuÀătorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se conturează punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se trasează linia exterioară a corniúei,
sau a streaúinii acoperiúului úi se cotează pe două direcĠii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziĠiei lor úi pentru a uúura realizarea lor
de către constructor. Panta se indică cu săgeĠi pe care se precizează valoarea
în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiúurilor se cotează
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la picătură,
Fig. 79 Reprezentarea planului
învelitorii - varianta cu úarpantă
182 - Desen tehnic
corelate cu dimensiunile ultimului nivel úi cu cotele de detaliu pentru toate
elementele constructive ale acoperiúului. Se Ġine seama că acoperiúul unei
clădiri poate avea pante de mărimi diferite úi că liniile de la picătură pot să nu
¿e la acelaúi nivel.
Dacă acoperiúul are linia picăturii la acelaúi nivel úi pantele de aceeaúi
mărime, proprietăĠile geometrice esenĠiale pentru a efectua trasarea lor sunt
următoarele: liniile vârfului sunt la aceeaúi distanĠă de liniile de picătură úi
proiecĠia liniilor coamelor înclinate úi a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picăturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiúurile cu linia picăturilor la mai multe niveluri, în primul
rând se execută trasarea punctată a planului construcĠiei úi apoi a perimetrului
versanĠilor.
Pe planul acoperiúului de tip terasă (Fig.80) este ¿gurat planúeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) úi izolaĠiile hidrofuge úi termice.
Pentru a putea preciza poziĠia sifoanelor de scurgere interioară sau a
jgheaburilor úi burlanelor pentru scurgerea exterioară, zidurile se trasează cu
linii punctate.
Pe planul acoperiúului de tip terasă se desenează úi rosturile de dilataĠie
úi de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevăd rebordurile la două clădiri
alăturate cu niveluri diferite, punctele de străpungere a hidroizolaĠiei pentru
antenele de televiziune, ventilaĠii, paratrăsnete, chepenguri de acces etc.
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu terasă
Desen tehnic - 183
Pantele de separaĠie ale suprafeĠelor înclinate formează panouri în formă de
triunghi; pe ele se trasează o săgeată pe care se indică panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se desenează, ca úi la acoperiúurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indică toate elementele terasei, se cotează
dimensiunile generale úi parĠiale, determinându-se poziĠia ¿ecărui element
din plan.
I. Desenarea secĠiunilor
Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înălĠimi ale construcĠiilor
proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc secĠiunile
verticale imaginare prin volumul construcĠiei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determină, la scară,
diferite înălĠimi caracteristice, interioare úi exterioare ale construcĠiei.
SecĠiunea longitudinală este planul secant paralel cu faĠada longitudinală,
iar secĠiunea transversală, considerată caracteristică pentru clădire ( de
obicei prin intrarea principală a clădirii), este planul secant paralel cu faĠada
laterală. Numărul secĠiunilor verticale depinde de complexitatea construcĠiei.
De multe ori traseul de secĠionare se poate desfăúura după o linie frântă,
trecând prin elementele caracteristice ale clădirii, pentru evidenĠierea cât mai
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. SecĠiunea
caracteristică este considerată cea trasversală, întrucât cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul secĠiunii se marchează în planuri prin segmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vârful săgeĠilor indicative îndreptate spre planul de vedere.
Intr-o clădire se pot ¿gura una sau alta din cele doua feĠe secĠionate, aceasta
depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în
general ¿ind preferată vederea de la dreapta spre stânga.
SecĠiunile determină dimensiunile pe verticală ale clădirii (Fig.81) úi
evidenĠiază principalele ei elemente constructive (ziduri, planúee, scări,
podeúte, fundaĠii, acoperiú etc.); de asemenea, redau detaliile de ¿nisaj
panta învelitorii etc. Dacă clădirea are mai multe etaje deservite de o scară
principală, secĠiunea verticală trebuie să treacă în mod obligatoriu prin scară,
pentru a scoate în evidenĠă caracteristicile casei scării.
In secĠiune se arată suprapunerile zidăriei de la fundaĠie până la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (cărămizi blocuri
de zidărie etc.), felul planúeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiúul cu pante, terasele, dacă există pod, mansardă etc. In cazuri
speciale, se evidenĠiază rezolvarea decorativă a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scări convenabile; de asemenea se evidenĠiază: înălĠimile de ziduri,
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niúele de calorifer, coúurile, ventilaĠiile,
stâlpii, arcele, înălĠimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
184 - Desen tehnic
supralumină, luminatoarele, acoperiúurile cu pante diferite, precum úi alte
particularităĠi ale construcĠiei, concordanta detaliilor din secĠiuni cu cele la
scară mărită (detalii); se marchează curĠile de lumină, subsolurile, accesele,
trotuarele, scările exterioare etc., accesoriile acoperiúului (corniúe, streaúini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), úarpante.
Metoda desenării secĠiunilor este identică cu cea a planurilor, Ġinându-se
seama de axele principale úi secundare luate din plan úi urmărindu-se traseul
părĠilor secĠionate.
Dacă scara permite, pe secĠiuni, se ¿gurează úi pro¿lul decoraĠiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor úi uúilor, frontoanelor, brâurilor,
soclul etc. Desenul porneúte de la cota ± 0, 00 care reprezintă nivelul ¿nit al
pardoselii parterului.
Fig. 81 Reprezentarea unei secĠiuni transversale
Fig. 82 Reprezentarea faĠadei principale
Desen tehnic - 185
J. Desenarea faĠadelor
Desenul faĠadelor reprezintă proiecĠiile vederilor clădirii pe un plan
vertical de proiecĠie. La toate clădirile se desenează întâi faĠda principală, cu
indicarea intrării principale, apoi faĠada posterioara úi faĠadele laterale; dacă
faĠadele laterale sunt asemănătoare, se prezintă numai una dintre ele. FaĠadele
redau gra¿c aspectul exterior al viitoarei construcĠii. Ele reprezintă imaginea
plastică úi reală a volumelor, cu indicarea precisă a poziĠiilor ferestrelor,
a uúilor de intrare (principale úi secundare), a decoraĠiilor exterioare, a
¿nisajelor arhitecturale. FaĠadele se desenează după ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor úi secĠiunilor clădirii. Planurile, secĠiunile úi faĠadele
trebuie corelate, determinând împreună volumul construcĠiei.
Pentru desenarea faĠadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau lăĠimi, iar pentru înălĠimi, cotele sau nivelurile de secĠiuni. Tot
la scară se rezolvă úi celelalte elemente ale faĠadei, care se iau din planúele
de detalii, pentru indicarea streaúinii, corniúei, pro¿laturilor, a soclului, a
scărilor exterioare etc.
Pentru desenarea corectă a faĠadelor, se ridică din plan axele principale úi
secundare de compoziĠie úi traveile, se determină poziĠia golurilor úi, în prima
fază se trasează toate elementele componente cu linii uúoare de creion; apoi
se ¿xează dimensiunile soclului, brâurilor, pro¿lelor etc.
Desenarea elementelor funcĠionale úi plastice ale faĠadelor începe de la
linia de pământ până la coama acoperiúului sau linia superioară a parapetului
terasei.
In cazul clădirilor cu volume compuse úi curĠi interioare, se pot uni faĠadele
cu secĠiunile respective, desenul primind denumirea de secĠiune-faĠadă.
La scara 1:200 sau 1:100, faĠadele se desenează într-o formă schematică,
reprezentând în special volumele úi golurile.
La scara 1:50 se indică amănunĠit toate elementele din proiecĠia verticală
úi se reprezintă materialele de ¿nisaj ale faĠadei (tencuiele din praf de piatră,
cu desenele respective; cărămida aparentă; placajele ceramice, piatra brută
sau în apareiaj, prelucrată cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele
din lemn etc.
Acoperiúul se desenează în pante, în terasă sau cu formele speci¿ce;
indicativ se redau: materialele învelitorii (Ġigla, úiĠa, úindrila etc.), forma
streaúinilor úi a corniúelor, cu pro¿lurile de legătură, conform cu indicaĠiile
date la construcĠiile gra¿ce. Pe desen se ¿gurează úi elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, coúuri, ventilaĠii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faĠadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decroúuri, pro¿luri, scări exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
FaĠadele se desenează cu linii subĠiri, reprezentarea materialului să ¿e cât
mai sugestivă. La această scară se prevăd cote pe verticală, pentru delimitarea
186 - Desen tehnic
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot ¿ reprezentate în planuri.
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comună de referinĠă, verticală;
de asemenea se dau note explicative pentru ¿nisaje úi se fac trimiteri pentru
găsirea detaliilor de faĠadă în planúele respective.
In proiectele de execuĠie se detaliază toate elementele constructive úi
de ¿nisaj, care nu apar su¿cient de clar în cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faĠadă,
pe secĠiunea transversală sau longitudinală, în plan úi chiar pe faĠade, sunt
incercuite zonele care urmează să se detalieze úi se fac trimiteri la planúele
care conĠin detaliile respective. Detaliile se desenează la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidărie (Fig.90), úi chiar la scara 1:1, dacă se detaliază
tâmplăria sau alte elemente care nu pot ¿ su¿cient de explicite la o scară mai
mică.
Pentru un proiect de execuĠie, numărul detaliilor care se desenează nu este
limitat, depinzând de complexitatea construcĠiei úi de rezolvările diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie să ¿e su¿ciente ca număr úi grad de detaliere,
pentru a face posibilă execuĠia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperiú: a) detaliu streaúină, varianta cu úarpantă;
b) detaliu corniúă cu jgheab, varianta la planúeu-terasă.
Desen tehnic - 187
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcĠie de claritate úi
complexitate, la scările: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezintă muchiile interioare ale
cofrajului.
Stâlpii de sub planúeu se reprezintă secĠionaĠi (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scară este alcătuit, după poziĠia scării între
niveluri, din unul sau două podeúte úi placa înclinată care constituie rampa
scării (Fig.77a). Cotele în plan determină dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scării, distanĠa dintre linia de începere úi
terminare a plăcii de pantă, precum úi lăĠimea acesteia.
Pe podestul de la parter úi etaj úi pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de nivel la faĠa ¿nită a plăcii).
Pe planúă se speci¿că marca betonului úi, deoarece acesta cuprinde úi
planul de armare, se indică úi tipul de oĠel folosit.
Fig. 84 Copertină din beton armat: a) plan cofraj
188 - Desen tehnic
Bibliogra¿e:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu úi
Al. Constantinescu;
2. Desen de construcĠii úi instalaĠii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu úi Radu Mărgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
Matematică aplicată - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MATEMATICĂ APLICATĂ
2 - Matematică aplicată
Matematică aplicată - 191
CAPITOLUL I
1. OPERAğII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA ùI SCĂDEREA
Întâlnim numere naturale atunci când numărăm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de măsurare.
Scăzând pe 3 din 2, ca rezultat nu obĠinem un număr natural. Pentru a putea
scădea orice număr natural din orice alt număr, a trebuit să extindem ideea de
număr, introducând úi numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectuează adunări, scăderi, înmulĠiri úi împărĠiri.
Numerele întregi se folosesc úi în unele măsurări, ca de exemplu în măsurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaĠiile:
N = ´ 0, 1, 2, 3, ... `, pentru mulĠimea numerelor naturale;
N
*
= ´1, 2, 3, 4... `, pentru mulĠimea numerelor naturale nenule (fără numărul
0);
Z = ´0, ± 1, ± 2, ± 3, ± 4... `, sau ´...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... `, pentru
mulĠimea numerelor întregi. De asemenea, Z
*
= Z - ´0`.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativă, adică a + b = b + a, oricare ar ¿ numerele (întregi) a úi b;
Asociativă, adică (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar ¿ numerele (întregi) a,
b, úi c.
Din aceste proprietăĠi rezultă că în calcule putem efectua adunările indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numărul 0 este element neutru pentru operaĠia de adunare. Orice număr întreg
are un opus, notat – a, care este úi el număr întreg. Din aceste proprietăĠi
rezultă că scăderea numărului întreg b din numărul întreg a poate ¿ înlocuită
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim că putem des¿inĠa o paranteză în faĠa căreia se aÀă semnul -,
schimbând semnele tuturor termenilor ce se aÀă în paranteză.
Folosind proprietăĠile adunării, putem calcula:
192 - Matematică aplicată
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCIğII
1) ScrieĠi patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unităĠilor 2 úi care să ¿e cât mai mici posibile.
2) A) Un număr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numărul?
B) Alt număr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numărul?
3) A) Un număr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest număr?
B) Alt număr este cu 855 mai mic decât 15.258. AÀaĠi acest număr.
4) EfectuaĠi adunările:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) EfectuaĠi scăderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) AranjaĠi în ordine crescătoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) EfectuaĠi calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) StabiliĠi dacă este adevărat sau nu:
a. (+10) + (-9) < (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) < (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) > (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) < (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) > (+18) – (+5).
9) În două vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem să turnăm uleiul
în alte două vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
să aibă celalalt vas?
Matematică aplicată - 193
10) Următoarele zece adunări trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
2. ÎNMULğIREA ùI ÎMPĂRğIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim că înmulĠirea numerelor întregi se efectuează Ġinând seamă de
următoarea regulă:
Valoarea absolută a produsului a două numere este egală cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acelaúi semn, úi este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
ÎnmulĠirea numerelor întregi este:
Comutativă, adică a x b = b x a, oricare ar ¿ numerele (întregi) a úi b;
Asociativă, adică (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar ¿ numerele a, b úi c;
Distributivă faĠă de adunare, adică a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar ¿
numerele a, b úi c.
Numărul 1 este element neutru pentru operaĠia de înmulĠire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adică două înmulĠiri úi o adunare), preferăm să-l efectuăm sub
forma a x (b + c), scoĠând factor comun.
Folosind proprietăĠile înmulĠirii, să calculăm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
ExerciĠiu rezolvat. CalculaĠi: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui să efectuăm cele două înmulĠiri, apoi adunarea.
ObĠinem rezultatul mai repede, dacă observăm că putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
194 - Matematică aplicată
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. ObĠinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) ScoĠând factor comun pe 81, obĠinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dacă a úi b sunt două numere întregi, astfel încât b  0, câtul dintre a úi b,
notat prin a : b, este acel număr întreg c, în cazul în care el există, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observăm că regula semnelor este, pentru împărĠire, aceeaúi ca úi pentru
înmulĠire.
Problemă rezolvată. Un metru pătrat de linoleum costă 1 300 lei. Cât costă
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m úi lăĠimea de 3 m?
Rezolvare. AÀăm întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri pătrĠi). Dacă 1 mp de
linoleum costă 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum costă de 12 ori mai mult,
adică 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulĠirea, obĠinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIğII
1) a) Un număr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numărul? Alt
număr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numărul? c) Ionică
merge spre úcoală cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionică. AÀaĠi viteza
automobilului.
2) a) Un metru pătrat de covor costă 2 300 lei. Cât costă un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m úi lăĠimea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înalĠimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înălĠimea. Cât
este aria sa?
3) CalculaĠi, scoĠând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) CalculaĠi cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) EfectuaĠi înmulĠirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
Matematică aplicată - 195
6) CalculaĠi:
7) a) 3 + (-5)
2
; b) 2
3
– 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (2
0
+ 2
2
) x |2
4
– 2
3
x (2
2
– 2)|;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3
2
– 4
2
; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) ScrieĠi mulĠimea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) DeterminaĠi elementele următoarelor mulĠimi:
A = ´x e N , x divide pe -12`
B = ´x e Z , x divide pe 8`
C = ´x e N , -13 divizibil cu x`
D = ´x e Z , 6 divizibil cu x`
3. ADUNAREA ùI SCĂDEREA NUMERELOR RAğIONALE
Atunci când „luăm părĠi dintr-un întreg” sau când măsurăm segmente,
suprafeĠe, volume, numere care nu sunt neapărat întregi. De fapt, a fost
nevoie să ¿e aduse numerele raĠionale, mulĠimea acestor numere se notează,
de obicei cu litera Q.
Orice număr raĠional poate ¿ reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate ¿ scris ca fracĠie , în care număratorul m este un număr întreg, iar
numitorul n un număr natural, diferit de 0.
Numerele raĠionale negative pot ¿ scrise în forma -

, unde m úi n sunt
numere naturale (iar n  0). De exemplu, numărul raĠional poate ¿ scris
- sau - . Numerele raĠionale pot ¿ scrise în forma + , sau , unde m
úi n sunt numerele naturale (iar n  0). Avem
Numerele m úi n pot ¿ alese prime între ele, în care caz fracĠia se numeúte
ireductibilă.
Numerele raĠionale pot ¿ scrise úi zecimal, dacă avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie úi 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie úi -0,75.
Dacă încercăm să scriem zecimal pe , obĠinem 0,6666...; se mai scrie úi 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).
5
3
m
n
m
n
m
n
m
n
= = =
m
n
2m
2n
3m
3n
4m
4n
5
3
10
-6
481
90
10
6
5
3
196 - Matematică aplicată
În general, dacă scriem zecimal un număr raĠional, atunci în dreapta virgulei
apare un număr ¿nit de cifre  0, urmate eventual de o perioadă.
Să ne reamintim că numărul raĠional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în formă de fracĠie , iar 0,(12) se scrie în formă de fracĠie sau (după
simpli¿carea cu 3).
Numărul raĠional 3,(52) se transformă în fracĠie în felul următor:
3,(52) = =
Numărul raĠional 3,5(2) se transformă în fracĠie în felul următor:
3,5(2) = =
Adunarea úi scăderea numerelor raĠionale scrise zecimal se fac după regulile
obiúnuite, Ġinând însă seama de virgulă. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIğII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 úi 15; b) 88 úi 123; c) 99 úi 123; d) 36 úi 35; e) 41 úi 141?
Justi¿caĠi răspunsul.
2) a) Simpli¿caĠi cu 3 fracĠiile: ; ; ;
b) Simpli¿caĠi cu 9 fracĠiile: ; ; ;

Simpli¿caĠi cu 6 fracĠiile: ; ; ;
3) Simpli¿caĠi fracĠiile (obĠinând fracĠii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
4) ComparaĠi între ele (aducându-le la acelaúi numitor) fracĠiile:
a) úi ; b) úi ; c) úi ; d) úi ; e) úi
5) ScrieĠi în formă de fracĠie numerele raĠionale:
a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .
7
9
12
99
352-3
99
352-35
90
349
99
317
90
6
3
9
6
15
9
23
21
18
27
27
36
72
63
45
27
18
12
18
24
60
90
42
54
3
6
20
50
44
33
12
9
24
4
96
144
105
90
150
510
81
120
16
64
166
664
1666
6664
16666
66664
166666
666664
2
3
4
5
1
2
11
14
1
3
1
6
1
7
7
9
1
3
5
9
1
4
7
15
25
8
72
27
59
60
13
21
2
5
28
9
88
29
59
61
Matematică aplicată - 197
4. ÎNMULğIREA ùI ÎMPĂRğIREA NUMERELOR NATURALE
Dacă numerele raĠionale sunt scrise în formă de fracĠie, produsul lor se
obĠine înmulĠind numărătorii între ei úi numitorii între ei:

Dacă numerele raĠionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obĠine după
regulile obiúnuite, Ġinând seamă de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rămâne valabilă. Aúadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
ÎnmulĠirea numerelor raĠionale este comutativă, asociativă úi distributivă
faĠă de adunare.
Orice număr raĠional a  0 are un invers, notat . ÎnmulĠind numărul a cu
inversul său, obĠinem ca rezultat 1:
a x

= 1
De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În
general, dacă a = , atunci = .
ÎmpărĠirea numărului raĠional a cu numărul raĠional b ( 0) se de¿neúte ca
¿ind înmulĠirea lui a cu inversul lui b:
a : b = a x
Dacă numerele sunt scrise în formă de fracĠie, împărĠirea se face
înmulĠind deîmpărĠitul cu inversul împărĠitorului sau, altfel spus, „înmulĠind
cu fracĠia răsturnată”. Dacă numerele sunt scrise zecimal, împărĠirea se face
după regulile obiúnuite.
EXERCIğII
1) EfectuaĠi înmulĠirile:
• =
m
n
p
q
mxp
nxq
1
a
1
a
1
b
1
a
m
n
2
3
3
4
x ; a)
5
3
9
10
x ; b)
4
3
5
2
x ; c)
n
m
1
2
2
3
3
2
x d)
1
2
(-
(
2
3
(-
(
; x f)
10
7
3
4
(-
(
; x e)
2
3
(-
(
5
6
(+
(
;
198 - Matematică aplicată
5. EXTRAGEREA RĂDĂCINII PĂTRATE DIN NUMERE
RAğIONALE POZITIVE. APROXIMĂRI
În general, vom spune că numărul raĠional p este pătrat perfect, dacă există un
număr raĠional a astfel încât p = a
2
.
Regula semnelor ne arată că pătratele perfecte nu pot să ¿e numere negative.
Dacă p este un număr raĠional pătrat perfect, atunci putem scrie p = a
2
cu a număr pozitiv. Acest număr pozitiv a (úi numai acesta) va ¿ numit
rădăcină pătrată a lui p úi va ¿ notat astfel: .
Aúadar, 8 este rădăcina pătrată a lui 64, dar -8 nu este rădăcină pătrată a lui
64; = 8. Numărul este rădăcina pătrată a lui , dar - nu este rădăcina
pătrată a lui .
Numărul 1,4 este rădăcina pătrată a lui
Deoarece 0
2
= 0, vom considera că 0 este pătrat perfect úi ca = 0.
Orice pătrat perfect este pozitiv sau 0. Însă nu orice număr raĠional pozitiv
este pătrat perfect.
Metodă de extragere a rădăcinii pătrate:
Exemplu pentru numărul 1024 úi numărul 752,4049:
3
4
3
4
9
16
Matematică aplicată - 199
200 - Matematică aplicată
ObĠinem ca rezultat 27,43. Aúadar 752,4049 este pătrat perfect úi
EXERCIğII
1) CompletaĠi tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rădăcina pătrată a numărului?
3) Care din propoziĠiile ce urmează sunt adevărate?
4) AÀaĠi rădăcina pătrată a următoarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) AÀaĠi primele patru cifre ale fracĠiei zecimale ce reprezintă pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOùTINğELOR
CalculaĠi:
Matematică aplicată - 201
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a úi b numere raĠionale pozitive, b  0. Raportul lor este , iar k =
este valoarea raportului .
ObservaĠii:
- a úi b sunt termenii raportului;
- dacă a úi b sunt mărimi exprimate cu aceeúi unitate de măsură, atunci
raportul mărimilor este raportul numerelor care exprimă cele două măsuri.
Exemplu:
De câte ori este mai mică lăĠimea unui dreptunghi faĠă de lungimea
acestuia dacă L = 12 cm úi l = 6 cm.
Avem , deci lăĠimea este de două ori mai mică decât
lungimea.
- dacă termenii raportului sunt două măsuri diferite, exemplu distanĠă úi
timp atunci raportul lor este o marime nouă, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distanĠa de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
Raportul de forma (p e Q, p • 0) se numeúte raport procentual.
p° se citeúte „p la sută” sau „p procente” úi înseamnă .
ExerciĠii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m úi lăĠimea de 2 m. CompletaĠi:
a. Raportul dintre lungimea úi lăĠimea dreptunghiului este .................;
acest raport arată că lungimea este de ................ ori mai mare decât
lăĠimea sau că laĠimea dreptunghiului este de .............. ori mai mică
decât lungimea.
a
b
a
b
p
100
p
100
202 - Matematică aplicată
b. Raportul dintre lăĠimea úi lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arată că lăĠimea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în formă de dreptunghi este de 20 km úi lăĠimea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L úi lăĠimea l a terenului? Ce
reprezintă acest raport?
b. Care este raportul dintre lăĠimea l úi lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezintă acest raport?
3. ùtiind că
4. Pentru 4 kg de mere se plătesc 76 lei. Ce reprezintă raportul ?
5. Numărul a este de 5 ori mai mic decât numărul b úi

din numărul c.
CalculaĠi:
a. Raportul dintre a úi b;
b. Raportul dintre a úi c;
c. Raportul dintre 5 úi

;
d. Raportul dintre c úi b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sută din b este c.
1
7
1
7
76
4
Matematică aplicată - 203
CAPITOLUL 3
UNITĂğI DE MĂSURĂ
A. UnităĠi de măsură pentru lungimi, transformări:
Pentru a transforma o unitate de masură în alta, utilizăm următoarea schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmultire cu 10
2n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
2n
,
n ¿ind numărul de segmente dintre cele două unităĠi;
Lungimile se masoară cu diverse instrumente de măsurat lungimi: rigla
gradată (folosită în proiectări úi de úcolari), metrul obiúnuit (folosit în special
la măsurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanĠul,
úublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar ¿ un instrument folosit, el masoară cu o anumită eroare.
De aceea orice măsurare presupune o aproximare.
B. UnităĠi de masură pentru suprafeĠe, transformări:
Alte unităĠi de masură pentru suprafeĠe sunt hectarul (ha) úi arul (ar):
1 ha = 100
2
m
2
; 1 ar = 10
2
m
2
;
1 ha = 1 hm
2
; 1 ar = 1 dam
2
.
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, utilizăm următoarea schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmulĠire cu 10
2n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
2n
(n este numărul de segmente dintre cele două unităĠi).
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
1 km
2
1 hm
2
1 dam
2
1 m
2
1 dm
2
1 cm
2
1 mm
2
1000
2
m
2
100
2
m
2
10
2
m
2
1
m
2
m
2
m
2
m
2
km hm dam m dm cm mm
km
2
hm
2
dam
2
m
2
dm
2
cm
2
mm
2
204 - Matematică aplicată
C. UnităĠi de măsură pentru volum, transformări:
Multiplii metrului cub se utilizează foarte rar în viaĠa practică.
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, utilizăm următoarea
schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmulĠire cu 10
3n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
3n
(n
este numărul de segmente dintre cele două unităĠi).
ExerciĠii:
1. TransformaĠi in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are lăĠimea de 23 cm. Să se calculeze lungimea sa útiind
că dacă aceasta se măreúte de două ori, iar lăĠimea se măreúte cu 2 atunci aria
dreptunghiului se măreúte cu 1215 m
2
.
3. Pentru un pavaj se folosesc plăci de mozaic cu suprafaĠa de 120 cm
2
,
aúezate în rânduri a câte 12 plăci ¿ecare. AÀaĠi aria suprafeĠei pavate.
4. TransformaĠi în mm
3
: 40 cm
3
; 7 m
3
; 0,0000933 hm
3
; 80 dm
3
; 0,0000000023
km
3
; 0,42 dam
3
.
5. TransformaĠi în m
3
: 18 km
3
; 0,000415 dam
3
; 1 476 000 mm
3
; 0,005 km
3
;
3250 dm
3
; 4500 cm
3
.
1 km
3
1 hm
3
1 dam
3
1 m
3
1 dm
3
1 cm
3
1 mm
3
1000
3
m
3
100
3
m
3
10
3
m
3
1
m
3
m
3
m
3
m
3
km
3
hm
3
dam
3
m
3
dm
3
cm
3
mm
3
Matematică aplicată - 205
6. CalculaĠi volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm úi h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, lăĠimea de 20 cm úi înălĠimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m
3
de pământ cu o rabă în care încap 60 000 cm
3
. Câte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm úi 9 cm?
206 - Matematică aplicată
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLANĂ
UNGHIURI
De¿niĠie: Se numeúte unghi ¿gura geometrică formată din două semidrepte
care au aceeaúi origine.
O = vârful unghiului
|OA úi |OB = laturile unghiului
drept ascuĠit
m (< O) = 90
o
m (< A) < 90
o
obtuz ascuĠit
m (< B) > 90
o
m (< C) = 180
o
Matematică aplicată - 207
Două unghiuri cu măsurile egale se numesc unghiuri congruente.
NotaĠie: Ł congruent
m (< O) = m (< O
I
); < AOB Ł < A
I
O
I
B
I
Unghiuri complementare sunt două unghiuri cu suma măsurilor lor
egala cu 90
o
.
Unghiuri suplementare sunt două unghiuri cu suma măsurilor egală cu
180
o
.
Două unghiuri care au acelaúi complement, sau acelaúi suplement, sunt
congruente.
De¿niĠie: Se numeúte bisectoare a unui unghi propriu o semidreaptă cu
originea în vârful unghiului, situată în interiorul unghiului, astfel încât cele
două unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniĠial să ¿e congruente.
< AOB Ł < BOC < A
I
O
I
C
I
Ł < B
I
O
I
C
I
|OC = bisectoare |O
I
C
I
= bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sumă a măsurilor lor 360
o
,
m (< AOB) + m (< BOC) + m (< COD) + m (< DOE) + m (< EOA) = 360
o
.

208 - Matematică aplicată
Unghiuri opuse la vârf sunt două unghiuri care au acelaúi vârf úi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
< AOB Ł < A
I
O
I
B
I
opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt două drepte congruente care
prin intersecĠia lor formează un unghi drept (¬ patru unghiuri drepte).
a ± b, < (a, b) = 90
o
DistanĠa de la un punct la o dreaptă este perpendiculara dusă din acel punct
pe dreaptă.
A a
AB ± a
|AB| = d (A, a) este distanĠa de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe segment în
mijlocul segmentului.
Matematică aplicată - 209
Unghiuri adiacente sunt două unghiuri proprii care au vârful comun, o
latură comună, iar celelalte două laturi sunt situate de o parte úi de alta a
dreptei care conĠine latura comună.
TRIUNGHIUL
De¿niĠie: Triunghiul este ¿gura geometrică formată dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a úi, respectiv b úi 3 unghiuri: <A, <B, <C
Clasi¿care:
1) după laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are două laturi congruente
c. scalar sau oarecare
210 - Matematică aplicată
2) după unghiuri
a. ascuĠitunghic, are toate unghiurile ascuĠite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formează
unghiul drept; ipotenuză, latura opusă unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care uneúte vârful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
NotaĠie:
AA
I
= m
a
; BB
I
= m
b
;

CC
I
= m
c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecĠie se numeúte centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, úi are proprietatea că se aÀă la
2/3 faĠă de vârf úi 1/3 faĠă de bază.
Matematică aplicată - 211
2) Bisectoarea interioară este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesectează într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal depărtat de laturile unghiului respectiv.
3) ÎnălĠimea este perpendiculara dusă din vârful unui unghi pe latura
opusă; e notată de obicei cu h (h
a
, h
b
, h
c
, corespunzător cu latura pe care este
dusă).
|AA
I
|; |BB
I
|; |CC
I
| înălĠimi
AA
I
±BC; BB
I
±AC; CC
I
±AB
AA
I
=h
a
; BB
I
= h
b
; CC
I
= h
c
Punctul de intersecĠie al înălĠimilor se numeúte ortocentru úi e notat de
obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascuĠitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construită pe latura unui triunghi,
în mijlocul laturii. Scriem că xy este mediatoarea corespunzătoare laturii
(BC) astfel:
A
I
e |BC| úi |BA
I
| Ł |AC| úi xy±BC úi A
I
e xy.
212 - Matematică aplicată
Punctul de intersecĠie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea úi bisectoarea sunt ¿guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeaúi proprietate.
O ¿gură geometrică care conĠine toate
punctele din plan (sau spaĠiu) având
o aceeaúi proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENğA TRIUNGHIURILOR OARECARE
De¿niĠie: Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile (omoloage)
congruente două câte două úi unghiurile (scrise în ordinea dată)
corespunzătoare congruente.
Deci: AABC Ł AA
I
B
I
C
I
dacă: |AB| Ł |A
I
B
I
|; |BC| Ł |B
I
C
I
|; |CA| Ł |C
I
A
I
| úi
<A Ł < A
I
; <B Ł < B
I
; <C Ł < C
I
.
Cazurile de congruenĠă:
Cazul 1. Două triunghiuri sunt congruente dacă au câte două laturi úi
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Două triunghiuri sunt congruente dacă au câte o latură
úi unghiurile alăturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile respectiv
congruente.
Matematică aplicată - 213
Se obiúnuieúte a se rezuma (úi nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latură, unghi, latură)
Cazul 2: ULU (unghi, latură, unghi)
Cazul 3: LLL (latură, latură, latură)
Dacă triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruenĠă au
următoarea formulare:
Cazul 1: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au câte o
catetă úi câte unul dintre unghiurile ascuĠite congruente.
Cazul 1
1
: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
ipotenuzele congruente úi câte unul dintre unghiurile ascuĠite
congruente.
Cazul 2
1
: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
ipotenuzele úi câte o catetă respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
De¿niĠie: Două drepte distincte, a úi b, conĠinute în acelaúi plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a · b = C
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, există o singură paralelă la
dreapta dată.
Unghiurile formate de două drepte paralele cu o secantă (sau transversală).
Perechile:
1 úi 5
2 úi 6 sunt unghiuri
4 úi 8 corespondente congruente
3 úi 7
4 úi 6 unghiuri alterne
3 úi 5 interne congruente
1 úi 7 unghiuri alterne externe congruente
2 úi 8
3 úi 6 unghiuri interne úi de aceeaúi parte a secantei suplementare
4 úi 5
1 úi 8 unghiuri externe úi de aceeaúi parte a secantei suplementare
2 úi 7
214 - Matematică aplicată
Teoremă: Două unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dacă sunt ambele ascuĠite sau ambele obtuze
úi sunt suplementare dacă unul este ascuĠit iar celălalt obtuz.
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180
o
.
m(<A) + m(<B) + m(<C) = 180
o
ConsecinĠe:
1. Într-un triunghi echilateral măsura ¿ecărui unghi este de 60
o
.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuĠite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuĠite au măsura de 45
o
.
3. Un triunghi isoscel cu măsura unui unghi de 60
o
este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu măsura unui unghi de 30
o
, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
De¿niĠie: Unghiul care este adiacent úi suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numeúte unghi exterior unui triunghi.
<ACD este unghi exterior
triunghiului. Măsura unghiului
exterior al unui triunghi este egală cu
suma măsurilor celor două unghiuri
neadiacente cu el.
m(<ACD) = m(<A) + m(<B)
Matematică aplicată - 215
De¿niĠie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numeúte
bisectoare exterioară a triunghiului.
|BE = bisectoarea interioară
<ABE Ł <EBC
|BF = bisectoarea exterioară:
<CBF Ł <FBD
Proprietate: Bisectoarea interioară úi cea exterioară a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BE±BF.
De¿niĠie: Se numeúte linie mijlocie în triunghi segmentul care uneúte
mijloacele a două laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latură úi are ca lungime jumătate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
De¿niĠie: Patrulaterul este ¿gura geometrică care îndeplineúte condiĠiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare două dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, ¿gura geometrică formată din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelaúi plan) considerate în
ordinea scrisă.
Clasi¿care:
1. convex
2. concav
216 - Matematică aplicată
Segmentul care uneúte două vârfuri opuse se numeúte diagonală.
|BD| úi |AC| = diagonale
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360
o
.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
ProprietăĠi:
1. Laturile opuse sunt congruente: |AB| Ł |DC|; |BC| Ł |AD|
2. Unghiurile opuse sunt congruente: <A Ł <C; <B Ł <D
3. Diagonalele se intersectează una pe alta în părti congruente:

4. Unghiurile alăturate aceleiaúi laturi sunt suplementare:
m(<B) + m(<C) = m(<A) + m(<B) = ... = 180
o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: De¿niĠii úi proprietăĠi
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
ProprietăĠi. Are proprietăĠile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) Ł (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
Matematică aplicată - 217
2. Rombul este paralelogramul care are două laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
ProprietăĠi. Are cele patru proprietăĠi
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC ± BD) úi sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Pătratul este un dreptunghi care are două laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
ProprietăĠi. Are cele 6 proprietăĠi ale dreptunghiului úi:
7. Are diagonalele perpendiculare úi congruente: AC ± BD úi (AC) Ł (BD).
8. Diagonalele sunt úi bisectoarele unghiurilor respective.
9. Pătratul are patru axe de simetrie: diagonalele úi mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are două laturi paralele úi celelalte două
laturi neparalele.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numeúte trapez isoscel

AD // BC; AD < BC; AD = baza mică
BC = baza mare
ÎnălĠimea este distanĠa dintre cele două
baze:
AE ± BC; AE ± AD
|AE| = înălĠime deci este perpendiculara
comună celor două baze.
218 - Matematică aplicată
ProprietăĠi:
1. Unghiurile alăturate unei baze sunt congruente: <A Ł <B; <D Ł <C.
2. Diagonalele sunt congruente: |AC| Ł |BD|; DE ± AB
Trapezul cu un unghi drept se numeúte trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care uneúte mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie úi este paralelă cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egală cu semisuma bazelor.
Matematică aplicată - 219
CERCUL
De¿niĠie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct ¿x (numit centrul cercului).
NotaĠie: C(O;R) cerc de centru O úi rază R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care uneúte orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dacă: A; B; C; D; E e C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se notează cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care uneúte două
puncte de pe cerc: |BC| = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O Ł (DE); |DE| = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mărginită de două puncte. BC =
arcul BC.

Unghiuri în cerc



1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în
centrul cercului úi laturile raze.
<AOB = unghi la centru
m(<AOB) = m(AB) (deci se măsoară prin
măsura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful
pe cerc úi laturile coarde.
<BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca măsură
jumătatea măsurii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90
o
) subîntinde un
diametru: AMNP dreptunghic.
m (<NMP) = 90
o
; NP = 2R
220 - Matematică aplicată
Poligoane regulate înscrise in cerc
După numărul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, ú.a.
3. Unghiul format de o coardă úi tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ¿ind o
dreaptă care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci <BAC are ca măsură jumătatea
măsurii arcului subîntins de coardă.
4. Unghiul interior este unghiul format
de două secante care se intersectează în
interiorul cercului.

Deci unghiul interior se măsoară prin
semisuma măsurilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vârful în exterior úi laturile
secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca
măsură semidiferenĠa măsurilor
arcelor cuprinse între laturi.
Matematică aplicată - 221
Numărul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numărul laturilor poligonului.
De¿niĠie: Se numeúte poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente úi toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema úi aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcĠie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se de¿neúte ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A
n
= unde p = perimetrul poligonului úi a
n
= apotema poligonului
sau:
1. Pătratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
222 - Matematică aplicată
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
5. Pătratul
A
ABCD
= A
AABD
+ A
ABCD
A = a*b sau A = ab sin A
h
b
Matematică aplicată - 223
6. ROMBUL úi orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circulară
224 - Matematică aplicată
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAğIU
PropoziĠii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafaĠă care include o dreaptă orientată în toate direcĠiile.
SuprafaĠa este rotundă daca nu include o astfel de dreaptă.
Un plan poate ¿ determinat în următoarele condiĠii:
1. două drepte paralele;
2. două drepte concurente;
3. o dreaptă úi un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teoremă: O dreaptă este paralelă cu un plan, dacă este paralelă cu o dreaptă
conĠinută în acel plan.
De¿niĠie: Numim perpendiculară pe un plan o dreaptă perpendiculară pe
două drepte neparalele conĠinute în acel plan.
O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă
conĠinută în acel plan.
Teoremă: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singură perpendiculară úi numai una.
De¿niĠie: DistanĠa de la un punct la un plan este perpendiculara dusă din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
De¿niĠie: Poliedrul este un corp geometric mărginit de suprafeĠe plane,
deci de feĠe poligonale.
Matematică aplicată - 225
Clasi¿care:
a) prisma, dreaptă sau oblică;
b) piramida, regulată sau oarecare;
c) trunchiul de piramidă
Prisma – corp geometric cu feĠele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
úi două baze paralele úi congruente (care pot ¿ orice fel de poligoane).
ÎnălĠimea prismei este distanĠa dintre baze.
Prisma dreaptă este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblică este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dacă bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numeúte paralelipiped.
Arii úi volume
NotaĠii:
V = volumul
A
l
= aria laterală
A
b
= aria bazei
A
t
= aria totală
h = înălĠimea
B
I
O ± (ABC)
A
l
= suma ariilor feĠelor laterale
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Prisma dreaptă
A
l
= perimetrul bazei înmulĠit cu înălĠimea (A
l
= P * h)
A
b
= aria poligonului de bază
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Paralelipipedul dreptunghic
Notăm: a, b úi c muchiile care se întâlnesc în acelaúi vârf, d = diagonala.
226 - Matematică aplicată
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) de¿nit de un poligon plan,
numit bază, úi un punct exterior planului său.
Punctul exterior se numeúte vârful
piramidei.
FeĠele laterale sunt triunghiuri: AVAB,
AVAB, ...
Segmentul care uneúte vârful piramidei cu un
vârf al bazei se numeúte muchie laterală.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dusă din vârful piramidei pe planul bazei se
numeúte înălĠimea piramidei.
Piramida regulată este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înălĠimea trece prin centrul bazei; feĠele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramidă regulată, înălĠimea unei feĠei laterale se numeúte apotema
piramidei.
Matematică aplicată - 227
VO = h o putem determina din:
AVOM dreptunghic în O
AVOA dreptunghic în O
VM = a
I
o putem determina din:
AVOM dreptunghic în O
AVMA dreptunghic în M
Dacă baza unei piramide este un triunghi, piramida se numeúte tetraedru.
Dacă muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numeúte
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un număr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei feĠe úi înălĠimea care este perpendiculară pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramidă
De¿niĠie: Trunchiul de piramidă este un poliedru obĠinut prin intersecĠia
unei piramide cu un plan paralel cu baza úi îndepărtând partea dinspre vârf.
228 - Matematică aplicată
Dacă trunchiul de piramidă provine dintr-o piramidă regulată, el se numeúte
trunchi de piramidă regulată. FeĠele laterale sunt trapeze isoscele.
ÎnălĠimea unei feĠei se numeúte apotema trunchiului.
OO
I
± (ABC), OO
I
± (A
I
B
I
C
I
)
OO
I
= înălĠimea h o putem aÀa din: AM
I
EM dreptunghic în E úi AD
I
FD
dreptunghic în F.
a
I
= apotema trunchiului o putem aÀa din AM
I
EM dreptunghic în E úi
AB
I
NB dreptunghic în N.
În plan: raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu pătratul
raportului de asemănare.
În spaĠiu: raportul volumelor a două piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemănare.
Matematică aplicată - 229
Unde V úi V
I
sunt volumele a două piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
De¿niĠie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafaĠă
cilindrică circulară úi două plane distincte, paralele cu planul cercului care
generează suprafaĠa cilindrică.
Conul
De¿niĠie: Se numeúte con circular corpul geometric mărginit de o pânză
conică circulară úi de planul cercului care generează pânza conică.
Dacă pânza conică circulară de vârf V úi bază cercul C (O,R) are proiecĠia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numeúte dreaptă.
230 - Matematică aplicată
Trunchiul de con
De¿niĠie: Se numeúte trunchi de con circular drept corpul mărginit de o
pânză conică circulară, de baza acestuia úi de un plan paralel cu ea, situat de
aceeaúi parte a vârfului ca úi bază. Trunchiul de con se numeúte drept dacă
pânza conică circulară este dreaptă.
C(O,R) = baza mare
C(O
I
, r) = baza mică
Sfera
De¿niĠie: Se numeúte sferă de centru úi rază R > 0 locul geometric al
punctelor M din spaĠiu, pentru care OM = R
Calota sferică
Matematică aplicată - 231
ARII ùI VOLUME
1. Prisma oblică
2. Prisma dreaptă
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
232 - Matematică aplicată
5. Piramidă regulată
6. Trunchiul de piramidă (oarecare)
7. Trunchiul de piramidă regulată
8. Cilindrul
Matematică aplicată - 233
9.Conul
10. Zona sferică
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
NOğIUNI DE ORGANIZARE
ùI LEGISLAğIA MUNCII
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 237
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor
în cadrul economiei de piaĠă
NoĠiunea de piaĠă.
Potrivit tratatelor de economie úi părerilor unanime ale specialiútilor, piaĠa
desemnează sfera economică în care producĠia de mărfuri apare sub formă de
ofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere. Într-o asemenea accepĠiune,
sfera confruntării ofertei cu cererea de mărfuri úi realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumpărare are în vedere, pe de o parte, producĠia totală de
mărfuri, iar pe de altă parte, întregul consum, atât productiv, cât úi neproductiv.
Totodată, respectivul concept are în vedere, atât relaĠiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât úi relaĠiile care se referă la sfera serviciilor, ¿e că este
vorba de utilizări industriale úi asimilate acestora, ¿e că se referă la destinaĠii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat că, datorită diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaĠiilor de piaĠă trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacĠionale úi prin diferite forme de circulaĠie,
generând o multitudine de relaĠii care fac ca structura pieĠei să aibă un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialiútii să susĠină
ideea potrivit căreia diversitatea proceselor ce formează obiectul actelor de
schimb, natura diferită a subiecĠilor care apar în relaĠiile de piaĠă, localizarea
pieĠei, precum úi alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecinĠă o structură deosebit de complexă.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul că, într-
adevăr, piaĠa reprezintă un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, diferenĠiat, Ġinându-se seama de structura sa
secvenĠială.
Una din pieĠele importante este piaĠa construcĠiilor care îúi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de piaĠă.
PiaĠa construcĠiilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiză corectă a pieĠei construcĠiilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lângă studierea úi cunoaúterea structurii úi a particularităĠilor
domeniului, înĠelegerea fenomenelor economice úi a formelor concrete de
manifestare în cadrul pieĠei respective, având totodată în vedere condiĠiile
reale de desfăúurare a activităĠii în construcĠii.
ConstrucĠiile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
esenĠiale ale civilizaĠiei umane, constituind suportul desfăúurării principalelor
activităĠi economice, sociale úi politice.
238 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
O primă mare problemă a sectorului construcĠiilor o reprezintă identi¿carea
unor noi orientări, pe baze raĠionale, care să permită proiectarea activităĠii în
construcĠii ca element al permanentei dezvoltări economice.
O altă problemă fundamentală a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de piaĠă, e¿cienĠa activităĠii în construcĠii, principalul deziderat al
oricărei activităĠi economice úi care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplicării imediate, corecte úi permanente a invenĠiilor úi
inovaĠiilor tehnologice, al mecanizării úi automatizării proceselor de producĠie,
precum úi al unui sistem managerial capabil să genereze performanĠă
economică.
Aspectele speci¿ce ale pieĠei construcĠiilor sunt determinate, în
mare măsură, de particularităĠile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particularităĠi de¿nesc úi delimitează sectorul construcĠiilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând generează anumite implicaĠii în
desfăúurarea activităĠii speci¿ce, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialiútilor o anumită orientare în
studierea pieĠei construcĠiilor, pentru adoptarea celor mai juste măsuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularităĠi asupra
e¿cienĠei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus să prezentăm unele dintre reperele
ce marchează locul sectorului construcĠiilor în cadrul economiei naĠionale,
elemente ce determină speci¿citatea respectivei pieĠe, precum úi câteva
particularităĠi ale procesului de cercetare de marketing a pieĠei construcĠiilor.
Locul sectorului de construcĠii în cadrul economiei româneúti
Timpul a demonstrat că domeniul construcĠiilor, prin produsele sale,
clădiri, elemente de infrastructură, amenajări ale teritoriului etc., a jucat úi
joacă un rol esenĠial în desfăúurarea úi dezvoltarea activităĠilor economice úi
social-culturale, acĠionând deosebit de favorabil asupra evoluĠiei societăĠii
umane.
Se poate, deci, a¿rma că progresul oricărei societăĠi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiĠii umane, materiale úi ¿nanciare menite
să contribuie la refacerea, renovarea úi modernizarea continuă a structurii úi
suprastructurii de care dispune ¿ecare Ġară.
În complexul de eforturi, precum úi în cadrul de realizare a investiĠiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcĠii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiĠii,
cât úi în calitatea sa de bene¿ciar úi gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiĠii.
Pentru o cât mai bună înĠelegere a aspectelor referitoare la locul úi
importanĠa domeniului construcĠiilor în economia úi macrostructura unui
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 239
stat, inclusiv în România, cât úi a fenomenelor generate úi cu ajutorul cărora
se poate asigura simultan o argumentaĠie útiinĠi¿că úi pragmatică, prezentul
studiu apelează la o dublă abordare, conceptuală úi statistică. Conceptuală,
pentru a intui, analiza úi contura principalele fenomene generate în cadrul
societăĠii de către activitatea de construcĠii, inclusiv amploarea impactului
evoluĠiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistică, pentru
a înfăĠiúa cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum úi dimensiunile macro úi micro economice ale inÀuenĠelor
exercitate asupra dezvoltării durabile a societăĠii româneúti.
Argumente statistico-economice privind importanĠa sectorului de
construcĠii în cadrul economiei româneúti
Solicitările societăĠii la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor.
În România, domeniul construcĠiilor cunoaúte, în prezent, o nouă orientare,
în direcĠia realizării de produse capabile să răspundă exigenĠelor societăĠii
contemporane, ¿e că este vorba de exigenĠe de natură economică, socială sau
de mediu. Principalele cerinĠe la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor
în România, Ġară aÀată în plin proces de dezvoltare úi restructurare economică,
sunt: asigurarea locuinĠelor pentru populaĠie, dezvoltarea úi modernizarea
infrastructurii căilor de comunicaĠii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
úi rezolvarea problemelor legate de protecĠia mediului (poluarea urbană ¿ind,
în general, peste media admisibilă). Aceste cerinĠe impun soluĠii, abordări úi
strategii distincte pentru activităĠile din domeniul construcĠiilor, arhitecturii,
amenajării teritoriului úi urbanismului în Ġara noastră. Prin strategia naĠională
de dezvoltare economică pe termen mediu, România úi-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea Europeană. Reformele
speci¿ce domeniului de construcĠii, ce urmează a ¿ realizate în vederea
materializării strategiei respective úi a valori¿cării disponibilităĠilor de care
Ġara noastră dispune conturează, totodată, úi necesitatea creării unor mecanisme
de conducere speci¿ce, capabile să ofere soluĠii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât úi în cadrul ¿ecărui domeniu de
activitate în parte. Creúterea economică durabilă poate ¿ realizată numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii úi serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea úi modernizarea infrastructurii úi amenajarea
durabilă a teritoriului naĠional, reprezintă “temelia” pentru întreaga activitate
economico-socială úi deci, în consecinĠă, obiectivele pe care societatea
românească úi le-a ¿xat în acest domeniu capătă o importanĠă deosebită. Căile
de realizare a unor asemenea obiective implică o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie să propună soluĠii viabile úi e¿ciente, capabile să ofere metode
úi tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmică a
economiei româneúti.
240 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Având în vedere toate aceste aspecte, investiĠiile din construcĠii trebuie
să deĠină o pondere semni¿cativă din totalul investiĠiilor realizate la nivel
naĠional. În principal, investiĠiile în domeniul construcĠiilor s-au materializat în
ansamblul lucrărilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea clădirilor deja existente, în lucrările
de montaj ale utilajelor tehnologice úi funcĠionale cu întregul complex de
operaĠii prin care s-a realizat asamblarea pe úantiere a componentelor lor,
precum úi ¿xarea pe fundaĠii a acestora.
Speci¿citatea pieĠei construcĠiilor
PiaĠa construcĠiilor are în vedere sistemul de relaĠii speci¿ce generate
de activităĠile desfăúurate de către întreprinderile care îúi oferă produsele úi
serviciile de construcĠii altor întreprinderi sau organizaĠii, cât úi populaĠiei.
Drept urmare, ea se particularizează, în cadrul pieĠei globale, atât prin natura
produselor, cât úi prin speci¿cul clienĠilor pe care îi interesează produsele úi
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
úi concretizare a cererii úi ofertei, cât úi prin modul de realizare a tranzacĠiilor.
Pentru a delimita piaĠa construcĠiilor, ca úi în cazul altor pieĠe componente
ale pieĠei globale, este necesară luarea în consideraĠie a unui ansamblu de
elemente speci¿ce: consumul; numărul, categoria úi importanĠa organizaĠiilor
úi indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate úi care formează
oferta speci¿că construcĠiilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieĠei în domeniul construcĠiilor.
PiaĠa construcĠiilor, ca de altfel orice piaĠă, grupează toĠi utilizatorii de
obiective sau servicii speci¿ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cercetează piaĠa, cât úi pe cei ai altor unităĠi economice de pro¿l. OrganizaĠia
care apelează la cercetările de marketing úi doreúte să determine dimensiunile
propriei sale pieĠe trebuie să cunoască partea de piaĠă acoperită de produsele
sale úi, în aceeaúi măsură, partea úi puterea de penetraĠie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acelaúi domeniu de activitatea. Totodată, foarte
importantă este úi identi¿carea principalelor tendinĠe de evoluĠie ce se
manifestă pe piaĠa construcĠiilor.
Astfel, ca úi în cazul celorlalte pieĠe, cercetarea pieĠei construcĠiilor are
o componentă calitativă úi una cantitativă. Prima componentă are în vedere
identi¿carea utilizatorilor, natura úi speci¿cul acestora, iar cea de a doua
urmăreúte cuanti¿carea importanĠei acestor utilizatori úi a capacităĠii lor de
absorĠie, prin intermediul unor procese de cercetare speci¿ce.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 241
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei societăĠi de
construcĠii – ROF Societate
1. Structura funcĠională
FuncĠiile organizaĠiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaĠa noastră de
¿ecare zi ar deveni mult mai săracă dacă ar ¿ să renunĠăm la el. Ne organizăm
timpul de lucru, timpul liber, activităĠile dintr-o săptămână, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, cărĠile din bibliotecă, ¿úierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin această activitate, noi punem ordine úi reducem entropia asociată
structurii pe care o organizăm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a creúte e¿cienĠa úi calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se generează ordine structurală úi funcĠională.
Într-o întreprindere, organizarea se referă, în mod deosebit, la două
aspecte, organizarea structurii administrative úi organizarea structurii
funcĠionale. Cele două structuri organizatorice se condiĠionează reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamnă că pentru aceeaúi structură
administrativă putem avea mai multe structuri funcĠionale úi invers, pentru
realizarea aceleeaúi structuri funcĠionale pot ¿ concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere să existe mai multe variante de structuri
administrative úi structuri funcĠionale posibile, care pot ¿ optimizate astfel ca
să se realizeze o organizare structurală úi funcĠională cât mai e¿cientă. Acest
rezultat este important úi pentru instituĠiile publice, deoarece el permite să se
acĠioneze asupra organigramelor iniĠiale date prin actul de constituire úi să se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odată realizate structura administrativă
úi structura funcĠională a unei organizaĠii, ele nu trebuie considerate rigide
úi imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul că se
pot modi¿ca oricând este nevoie pentru a permite organizaĠiei o adaptare
permanentă la cerinĠele mediului extern competitive sau la cerinĠele câmpului
de forĠe politice care stabilesc misiunea úi obiectivele organizaĠiei. Organizarea
se referă la modul în care se descompun progresiv procesele de muncă dintr-o
organizaĠie în componente funcĠionale din ce în ce mai mici, se realizează de
către anagajaĠi prin procesarea resurselor disponibile úi apoi se integrează sub
forma produselor úi serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea ¿rmei constă în stabilirea úi delimitarea proceselor de muncă
¿zică úi intelectuală, a componentelor acestora (miúcări, timpi, operaĠii,
242 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
lucrări, sarcini, etc.), precum úi gruparea lor pe posturi, formaĠii de muncă,
compartimente, etc., corespunzător anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice úi sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiĠii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergură întreaga ¿rmă sau numai o parte
componentă a ei. Ea este o funcĠie generică a managementului. Atunci
când se organizează un proces sau o activitate componentă a lui, se trece
de la mediul continuu úi comportamentul haotic, la un mediu structurat úi
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creează condiĠiile necesare pentru implementarea deciziilor úi realizarea
obiectivelor organizaĠionale. Totodată, desfăúurarea proceselor se face în mod
programat úi controlabil.
Organizarea este o funcĠie managerială care poate genera un număr in¿nit
de soluĠii teoretice. În practică, se încearcă obĠinerea unei soluĠii optime, dar
de cele mai multe ori se acceptă o soluĠie su¿cient de bună, care să satisfacă
cerinĠele de contingenĠă ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca ¿nalitate realizarea a două structuri fundamentale, una
funcĠională úi una organizatorică. Cele două structuri se corelează, dar nu se
condiĠionează în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structură funcĠională
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structură organizatorică
poate genera mai multe structuri funcĠionale.
Managementul ca útiinĠă, încearcă să găsească cea mai bună corelare dintre
cele două structuri úi integrarea lor în funcĠionalitatea organizaĠiei. Structura
funcĠională úi structura organizatorică nu sunt rigide úi nici intransformabile
Există o anumită dinamică a lor în timp, ca o reacĠie necesară de adaptare
la schimbările produse în mediul extern organizaĠiei. Orice organizaĠie are
o structură funcĠională generică, în sensul că întreg spectrul de activităĠi se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în următoarele categorii:
activităĠi de cerectare-dezvoltare, activităĠi de producĠie, activităĠi comerciale,
activităĠi ¿nanciar-contabile úi activităĠi de personal. Realizarea ¿ecărei
categorii de activităĠi constituie o funcĠie a organizaĠiei. Structura funcĠională
a organizaĠiei se referă la următoarele funcĠii sau funcĠiuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producĠie,
c) comercială,
d) ¿nanciar-contabilă,
e) de personal.
Fiecare dintre funcĠiile mai sus menĠionate se poate descompune în mai
multe activităĠi. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuĠii. Continuând această descompunere de sus în jos, unii autori consideră
atribuĠia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezintă o componentă de bază a
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 243
unui proces de muncă complex sau un proces de muncă simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regulă, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuĠiilor în sarcini se au în vedere cali¿carea,
cunoútinĠele, deprinderile úi aptitudinile angajaĠilor. Deoarece sarcinile se
raportează la persoane, ele au o anumită autonomie funcĠională. Important
este să subliniem faptul că această descompunere nu este standardizată, ea
depinzând de contextul operaĠional al ¿rmei. Într-o ¿rmă mică, procesul de
descompunere este foarte redus, ¿ecare angajat ¿ind încărcat cu cât mai multe
sarcini úi activităĠi, indiferent dacă acestea sunt omogene sau neomogene.
OrganizaĠia
Într-o ¿rmă mare, procesul de muncă se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajaĠi. Totodată, într-o ¿rmă
dinamică, aptă de a se adapta continuu cerinĠelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de muncă în componente tot mai mici se modi¿că
în timp. De aceea, este important de reĠinut procesul generic de descompunere
al muncii în entităĠi omogene cât mai mici úi nu de¿nirea rigidă úi cantitativă
a acestor entităĠi. De multe ori, inovarea úi dezvoltarea tehnologică fac ca
multe dintre activităĠile úi sarcinile de¿nite într-un anumit context de muncă
să dispară. De exemplu, în urmă cu două decenii, introducerea datelor în
calculator se făcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o ¿rmă care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcină sau chiar o
activitate foarte importantă. PerfecĠionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor să se facă folosind tastatura. Perforatoarele au dispărut
úi o dată cu ele au dispărut úi activităĠile de perforare a cartelelor.
FuncĠia de cercetare-dezvoltare
Această funcĠie integrează activităĠile care au ca scop generarea de noi
cunoútinĠe úi idei privind procesul de producĠie úi implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru ¿rme.
FuncĠia de producĠie
FuncĠia de producĠie se poate descompune într-o serie de activităĠi, care
depind prin natura lor de speci¿cul proceselor de execuĠie din ¿rmă. În sens
generic, se pot considera următoarele activităĠi mai importante: programarea,
lansarea úi urmărirea producĠiei; fabricaĠia sau exploatarea; controlul proceselor
úi a rezultatelor acestora; întreĠinerea úi repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natură energetică sau informaĠională.
FuncĠia comercială
Această funcĠie cuprinde activităĠile care contribuie la realizarea
conexiunilor úi a Àuxurilor operaĠionale dintre organizaĠie úi mediul ambiant.
Ea se realizează în două sensuri: dinspre mediu spre organizaĠie úi invers,
dinspre organizaĠie spre mediul extern.
244 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
FuncĠia ¿nanciar-contabilă
În condiĠiile trecerii la economia de piaĠă, importanĠa funcĠiei ¿nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru ¿rme cât úi pentru instituĠiile
publice. În realizarea acestei funcĠii se deosebesc trei activităĠi importante:
¿nanciară, contabilă úi controlul ¿nanciar de gestiune.
FuncĠia de personal
FuncĠia de personal integrează activităĠile prin care se realizează recrutarea,
angajarea, pregătirea úi perfecĠionarea continuă a personalului din organizaĠie.
2. Structura organizatorică a întreprinderii
Structura organizatorică este de¿nită ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice úi al relaĠiilor dintre acestea astfel constituite
încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatorică poate ¿ considerată drept scheletul ¿rmei úi
cuprinde două părĠi:
a) structura de conducere sau funcĠională,
b) structura de producĠie sau operaĠională.
În cadrul acestor părĠi se regăsesc componentele primare úi anume postul,
funcĠia, compartimentul, relaĠiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul
ierarhic.
Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor úi
responsabilităĠilor desemnate pe anumite perioade de timp ¿ecărui component
al ¿rmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
¿rmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenĠa
organizaĠională ce poate ¿ ierarhică atunci când acĠionează asupra persoanelor
úi funcĠională când se exercită asupra unor activităĠi.
În afara autorităĠii formale, titularii postului deĠin úi autoritate profesională
exprimată de nivelul de pregatire úi experienĠa de care dispune o persoană.
FuncĠia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităĠii úi responsabilităĠii.
Functiile pot ¿ grupate în:
- funcĠii de conducere,
- funcĠii de execuĠie.
Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi úi funcĠii cu
continut similar úi/sau complementar reunind persoane care desfăúoară
activităĠi relativ omogene úi solicită cunoútinĠe specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaĠiu úi subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot ¿:
- operaĠionale,
- funcĠionale.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 245
RelaĠiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementări o¿ciale. RelaĠiile
organizatorice pot ¿:
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaúi distanĠă faĠă de
managementul de vârf al ¿rmei.
Numărul de niveluri ierarhice este inÀuenĠat de dimensionarea ¿rmei,
diversitatea activităĠilor, complexitatea producĠiei dar úi de competenĠa
managerilor.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere úi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice creúte către nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se ampli¿că pe măsura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaĠională.
Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale úi ¿nanciare condiĠionează e¿cienĠa desfăúurării activităĠii necesare
realizării obiectivelor, precum úi calitatea úi operativitatea sistemului
decizional úi con¿guraĠia sistemului informaĠional.
Sistemul organizaĠional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în
condiĠiile minimizării costului economic úi social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale úi de grup.
FuncĠionalitatea structurii organizatorice este condiĠionată atât de factori
endogeni cât úi exogeni ¿rmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată
în creúterea e¿cienĠei managementului ¿rmei.
Alături de această formă de organizare poate exista úi o organizare
informală alcătuită din ansamblul grupărilor úi al relaĠiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Această organizare informală, deúi însoĠeúte organizarea formală
acĠionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariĠiei
organizării informale Ġin de afectivitate, satisfacĠii, interese, aspiraĠii, nivel de
pregătire, cali¿care úi origine socială.
Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaĠiile informale.
Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenĠă
determinată de unele asemănări úi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaúi
organizaĠii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic úi general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale úi subordonarea
acesteia realizării unor aspiraĠii personale.
246 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
InÀuenĠele organizării informale pot ¿ atât pozitive cât úi negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât úi cele de grup.
Variabila organizaĠională este reprezentată de factorii interni sau externi
unităĠii care condiĠionează caracteristicile acesteia dar úi factori tipologici
utilizaĠi în abordarea comparativă a mai multor ¿rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea ¿rmei,
- complexitatea ¿rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotării tehnice,
- gradul de specializare úi cooperare în producĠie,
- dispoziĠia teritorială,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor úi tehnologiilor.
Acestea inÀuenĠează con¿guraĠia structurii organizatorice precum úi
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi¿cării factorilor care
Ġin de managementul ¿rmei úi de luarea lor în consideraĠie, când se utilizează
diferite metode úi tehnici de conducere.
Clasi¿carea structurii organizatorice se face folosind două criterii:
1. După morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare úi
raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcĠională úi operaĠională
se disting următoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de
componente operaĠionale, ¿ecare persoană ¿ind subordonată unui
singur úef iar conducerea ¿ecărui compartiment exercită toate
atribuĠiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcĠională caracterizată prin existenĠa compartimentelor
operaĠionale úi funcĠionale, conducătorii sunt specializaĠi într-un
anumit domeniu iar executanĠii primesc ordine atât de la úe¿i ierarhici,
cât úi de la conducerea compartimentelor funcĠionale;
c) structura ierarhic-functională caracterizată prin existenĠa componentelor
operaĠionale úi funcĠionale. ExecutanĠii sunt subordonaĠi úefului
ierarhic;
2. Criteriul ce Ġine seama de funcĠionalitatea, e¿cienĠa, Àexibilitatea
structurii:
a) privat tradiĠionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.CerinĠe úi etape în proiectarea unei structuri organizatorice e¿ciente.
Procesul de analiză, proiectare, evaluare úi îmbunătăĠire a structurii
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 247
organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinĠe:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele
mai valoroase calităĠi ale unei structuri organizatorice este supleĠea ei
caracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea úi dependenĠa compartimentelor, adică ¿ecare funcĠiune ce
prezintă importanĠă pentru realizarea politicii úi obiectivelor unei
întreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.
Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importanĠa lor,
- frecvenĠa legăturilor dintre ele,
- interdependenĠa lor,
- competenĠa managerului.
c. Asigurarea unei conduceri úi a unor servicii funcĠionale competente.
Un serviciu funcĠional nu este e¿cient pentru întreprindere decât dacă
este alcătuit din persoane responsabile, operaĠionale, competente,
active úi e¿ciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaĠii. O structura e¿cientă trebuie să
minimizeze volumul comunicaĠiilor nestandardizate úi necodi¿cate;
e. Folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutină conducerea trebuie să ¿e descentralizată
úi cât mai aproape de executanĠi.
Procesul de analiza úi proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea următoarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- de¿nirea activităĠilor úi stabilirea conĠinutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor úi stabilirea relaĠiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice,
- evaluarea funcĠionalităĠii úi a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic úi complex, structura organizatorică necesită
perfecĠionări continue pe baza unor studii realiste care să ¿e bazate pe
conceptele útiinĠei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele
documente:
a) regulamentul de organizare úi funcĠionare care cuprinde cinci părĠi úi
anume:
- prima parte, denumită organizarea ¿rmei, cuprinde dispoziĠii generale,
actul normativ de în¿inĠare, obiectul de activitate, tipul societăĠii,
statutul juridic úi prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se referă la atribuĠiile ¿rmei;
248 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea ¿rmei.
Se precizează care sunt atribuĠiile adunării generale a acĠionarilor,
atribuĠiile consiliului de administraĠie, atribuĠiile conducerii executive
cu detalierea responsabilităĠilor pentru funcĠiile de director general úi
director pe funcĠiuni;
- partea a patra cuprinde atribuĠiile úi diagrama de relaĠii pentru ¿ecare
compartiment funcĠional úi operaĠional;
- partea a cincea cuprinde dispoziĠii generale;
b) ¿úa postului este un document operaĠional important ce prezintă în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acestă să-úi poată exercita în
condiĠii normale activitatea.
Fiúa postului cuprinde:
- denumirea úi obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenĠele úi responsabilităĠile,
- cerinĠele referitoare la studii, vechime úi aptitudini.
Fiúa postului serveúte ca document organizatoric indispensabil ¿ecarui
salariat úi ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare gra¿că a structurii organizatorice a
întreprinderii care redă o parte din componentele structurii, úi anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaĠiile organizaĠionale,
- ponderea ierarhică.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului ¿rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot ¿:
- organigrame generale,
- organigrame parĠiale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor úi a
relaĠiilor dintre ele, organigramele pot ¿:
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, funcĠie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatorică este similară structurii
arhitecturale a unei clădiri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentată pe tronsoane, etaje úi camere. Compartimentarea clădirii,
aranjarea camerelor úi a conexiunilor dintre ele s-au făcut atât din raĠiuni
inginereúti care să asigure rezistenĠă úi stabilitate construcĠiei, cât úi din raĠiuni
funcĠionale care să asigure desfăúurarea în cele mai bune condiĠii a activităĠilor
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 249
prevăzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o clădire de locuit va avea
o structură arhitecturală diferită de o clădire pentru birouri sau o clădire
industrială. Dar úi reciproca este adevărată, în sensul că pentru asigurarea
aceleeaúi funcĠionalităĠi (locuit, birouri, industrie) se pot imagina úi realiza
o diversitate de structuri úi stiluri arhitecturale. În orice organizaĠie coexistă
două procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizării produselor
úi serviciilor pentru care a fost creată organizaĠia úi procesul de management,
care asigură realizarea primului în condiĠii de e¿cienĠă economică úi
de calitate. Cele două procese se intercondiĠionează reciproc, deúi rolul
primordial revine procesului tehnologic de producĠie. Toate activităĠile care
alcătuiesc cele două procese se grupează pe baza principiilor de integrabilitate
úi omogenitate în domenii de diferite dimensiuni úi denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) úi se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competenĠe profesionale úi decizionale, responsabilităĠi úi obiective.
Structura organizatorică a unităĠii economice reprezintă ansamblul posturilor
úi compartimentelor de muncă din care este constituită unitatea, modul lor de
grupare úi subordonare precum úi legăturile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunzător a tuturor sarcinilor de muncă detaliate în
raport cu speci¿cul unităĠii respective. Atunci când este proiectată, o structură
organizatorică raĠională úi e¿cientă trebuie să respecte următoarele cerinĠe
generale:
- să acopere întregul spectru de activităĠi din organizaĠie;
- să distribuie aceste activităĠi astfel încât să se evite suprapunerile úi
paralelismele;
- să asigure continuitate úi Àuiditate în realizarea activităĠilor;
- să asigure respectarea unităĠii de conducere la ¿ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, ¿ecare subordonat să aibă un singur úef;
- să ¿e Àexibilă, în sensul de a se putea adapta uúor diferitelor cerinĠe, cum
ar ¿ ampli¿cări în cazul dezvoltării organizaĠiei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organizaĠiei, comasări ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice e¿ciente presupune deci să se
analizeze modul în care ea răspunde cerinĠelor de mai sus. Aceasta înseamnă
că structura trebuie să ¿e gândită úi proiectată în funcĠie de spectrul de activităĠi
din organizaĠie úi nu în funcĠie de persoanele care urmează să lucreze în cadrul
ei. Deúi pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituĠii publice de la noi, atât înainte, cât úi după 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinĠele subiective ale unor persoane úi mai puĠin
pentru satisfacerea unui interes public. Această tendinĠă se poate observa úi
atunci când se formează un nou Guvern. Structura lui organizatorică este
gândită pornindu-se de la oameni úi nu de la spectrul de activităĠi úi probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot apărea o serie de disfuncĠionalităĠi
250 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
úi incoerenĠe. Indiferent de întreprinderea sau instituĠia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt următoarele:
Postul.
Postul de muncă reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică
cu sens complet. El se de¿neúte ca ¿ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competenĠe úi responsabilităĠi ce revin, în mod regulat úi permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activităĠilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raĠionale
ale utilităĠii postului, ce exprimă necesitatea creării lui, precum úi criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenĠei profesionale,
a autonomiei decizionale úi a autorităĠii formale de care dispune persoana
angajată pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie úi de acĠiune
asociată unui post în vederea realizării obiectivelor propuse constituie
autoritatea formală a acestuia. Responsabilitatea asociată unui post reprezintă
obligaĠia morală úi legală ce revine angajatului de a-úi îndeplini obiectivele, la
nivelul cerinĠelor impuse de calitate úi e¿cienĠă.
FuncĠia.
Totalitatea posturilor de muncă care prezintă aceleaúi caracteristici
principale formează o funcĠie. Rezultă că într-o organizaĠie, pentru aceeaúi
funcĠie pot exista mai multe posturi de muncă, pe care să se facă angajări. De
exemplu, într-o organizaĠie pot lucra mai mulĠi angajaĠi având funcĠia de úef
de secĠie sau úef de birou. În concordanĠă cu procesele fundamentale dintr-o
organizaĠie, funcĠiile pot ¿ de execuĠie sau de management.
Ponderea ierarhică/norma de conducere.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul de salariaĠi conduúi nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci¿cul muncii, al
organizaĠiei, precum úi de concepĠia managerială existente.
De exemplu, într-o întreprindere de mărime mijlocie sau mare ponderea
ierarhică este de 4-8 subalterni pentru poziĠiile situate în jumătatea superioară
a piramidei manageriale úi poate să crească până la 20-30 de subalterni, pe
măsură ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezintă ansamblul persoanelor care efectuează munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea aceloraúi obiective úi ¿ind
subordonate aceluiaúi manager. Necesitatea creării acestor compartimente
derivă din unitatea proceselor fundamentale úi deci, din nevoia integrării
activităĠilor úi oamenilor ce le realizează. După modul de executare a
autorităĠilor în cadrul grupului, compartimentele pot ¿:
a) compartimente de bază, în care în afară de conducătorul compartimentului
nimeni nu posedă delegare de autoritate privind comanda úi coordonarea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 251
subordonaĠilor;
b) compartimente de ansamblu, care rezultă din gruparea sub o autoritate
unică a mai multor compartimente de bază úi în care autoritatea ierarhică
se execută prin delegări succesive de la conducătorul principal la cel al
compartimentului de bază.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezintă ansamblul compartimentelor care se aÀă la aceeaúi
distanĠă ierarhică faĠă de vârful piramidei manageriale. El se caracterizează
prin aceeaúi competenĠă decizională sau autoritate formală. Nivelul ierarhic
se corelează invers proporĠional cu ponderea ierarhică. Cu cât ponderea
ierarhică are o valoare mai mică, cu atât vor ¿ mai multe niveluri ierarhice în
organizaĠia respectivă. Cu cât numărul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerială este mai înaltă úi invers, cu cât numărul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizată.
Conexiunile funcĠionale.
Pentru integrarea tuturor activităĠilor este necesar ca între diferitele
compartimente să existe legături funcĠionale. Acestea pot ¿ verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale úi oblice se caracterizează prin transmiterea
informaĠiilor de jos în sus úi a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
legături permit transferul de autoritate úi de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciprocă úi permit cooperarea între compartimente
úi oameni. Conexiunile pot ¿ formale sau informale úi ele materializează
relaĠiile de management. Structurile organizatorice pot ¿:
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
În literatura de specialitate se găsesc diferite clasi¿cări de structuri
organizatorice, care se diferenĠiază prin modul în care se grupează funcĠiile úi
posturile din organigramă. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcĠionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe úi structuri neuronale.
252 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor
care inÀuenĠează procesul de producĠie
1. De¿nirea conceptului de proces de producĠie:
Întreprinderile productive îúi realizează funcĠiunea de producĠie prin
desfăúurarea în bune condiĠii a procesului de producĠie. Procesul de producĠie
contribuie atât la obĠinerea diferitelor produse, lucrări úi servicii, cât úi la
crearea unui ansamblu de relaĠii de producĠie între persoane ce concură la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producĠie poate ¿ de¿nit prin totalitatea acĠiunilor
conútiente ale angajaĠilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
maúini, utilaje sau instalaĠii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu
anumită valoare de piaĠă.
În cadrul unui proces de producĠie componenta principală o constituie
procesele de muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă úi
anumite procese industriale. ğinând seama de aceste componente, conceptul
de proces de producĠie mai poate ¿ de¿nit prin totalitatea proceselor de muncă
úi a proceselor naturale ce concură la obĠinerea produselor sau la execuĠia
diferitelor lucrări sau servicii. Procesul de producĠie poate ¿ abordat úi sub
raport cibernetic, ca un proces destinat să transforme un set de elemente
denumite ieúiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producĠie poate ¿ de¿nit
prin trei componente: intrări, ieúiri, realizarea procesului de produĠie.
Componenta principală a procesului de muncă poate ¿ de¿nită prin
acĠiunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformării lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasi¿care a elementelor componente ale procesului de
producĠie
Componentele procesului de producĠie pot ¿ clasi¿cate după mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care participă la executarea diferitelor produse,
lucrări sau servicii în procesul de muncă ce constituie principala componentă
a unui proces de producĠie sunt:
a) procesele de muncă de bază prin care se înĠeleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime úi materiale în
produse, lucrări sau servicii care constituie obiectul activităĠii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigură obĠinerea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 253
unor produse sau lucrări care nu constituie obiectul activităĠii de baza
a întreprinderii, dar care asigură úi condiĠionează buna desfăúurare a
proceselor de muncă de bază;
c) procesele de muncă de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activităĠii de bază sau activităĠii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiĠionează buna desfaúurare
atât a activităĠii de bază, cât úi a celor auxiliare;
- procesele de producĠie se mai pot clasi¿ca úi în raport cu modul este
execuĠie, după care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatură;
- în raport cu modul de obĠinere a produselor ¿nite din materii prime:
a) procese de muncă directe - atunci când produsul ¿nit se obĠine ca
urmare a efectuării unor operaĠii succesive asupra aceleeaúi materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul ¿nit se obĠine din mai multe
feluri de materii prime după prelucrări succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obĠine o
gama largă de produse.
- în raport cu natura tehnologică a operaĠiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a con¿guraĠiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activităĠii desfaúurate:
a) procese de producĠie propriu-zise formate din diferite operaĠii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese úi operaĠii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un Àux de producĠie speci¿c fabricării diferitelor produse sau
executării diferitelor lucrări sau servicii.
ProducĠia, vazută ca rezultat al realizării procesului de producĠie
Conceptul de producĠie are o accepĠiune complexă, ceea ce necesită o
abordare după diferite criterii:
a) după natura producĠiei se deosebesc:
254 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
- întreprinderi care furnizează servicii,
- întreprinderi care îúi realizează producĠia prin montaj,
- întreprinderi care fabrică produse prin transformarea materiilor prime
úi a materialelor.
În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin
intelectual care nu se concretizează într-un produs material.
În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai
operaĠiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziĠionează de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intră întreprinderile care obĠin produse prin transformarea
materiilor prime úi a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaĠii.
b) Sub raportul continuităĠii desfăúurării lor, procesele de producĠie se pot
clasi¿ca:
- procese de producĠie discontinue, adică procese de producĠie neliniare,
ce se caracterizează prin aceea că produsele se obĠin prin prelucrări
succesive la diferite locuri de muncă grupate în ateliere sau secĠii de
producĠie, iar producĠia discontinuă este o producĠie fabricată pe laturi
de unicat úi producĠie de masă;
- procese de producĠie continue, a căror producĠie este de tip liniar úi se
caracterizează prin faptul că procesul de prelucrare a materiilor prime
úi materialelor nu se întrerupe între două locuri de muncă consecutive
úi necesită stocaje intermediare între posturi.
ProducĠia de tip continuu se realizează pe linii tehnologice sau de fabricaĠie
caracterizate printr-o viteză regulată de transformare úi de transfer úi cu
aprovizionare continuă.
c) După tipurile de fabricaĠie care de¿nesc relaĠiile întreprindere-client:
- fabricaĠia pe comandă ce se caracterizează prin faptul că produsul nu
se execută decât după primirea unei comenzi ferme care stabileúte
felul produsului, cantitatea, calitatea úi termenele de execuĠie;
- fabricaĠia pe stoc, ce se caracterizează prin faptul că produsele se
execută fără a se cunoaúte cumpărătorii, produsele putând ¿ comandate
imediat de clienĠi;
- fabricaĠia mixtă reprezintă o variantă a producĠiei la comandă,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda bene¿ciarilor.
4. Tipurile de producĠie, concept, criterii de clasi¿care, caracteristici
Conducerea úi organizarea activităĠii de producĠie din cadrul întreprinderii
se aÀă într-o dependenĠă directă faĠă de tipul producĠiei. Prin tip de producĠie
se înĠelege o stare organizatorică úi funcĠională a întreprinderii, determinată
de nomenclatura produselor fabricate, volumul producĠiei executate pe ¿ecare
poziĠie din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secĠiilor úi
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 255
locurilor de muncă, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de muncă la altul.
În practică se disting 3 tipuri de producĠie:
- tipul de producĠie în serie,
- tipul de producĠie în masă,
- tipul de producĠie individual.
Tipul de producĠie preponderent ce caracterizează o întreprindere impune
metodele úi tehnicile de organizare a producĠiei de bază auxiliare úi de servire
precum úi modul de pregătire a fabricaĠiei noilor produse de evidenĠă úi control
a activităĠii productive.
Tipul de producĠie în masă este caracteristic întreprinderilor care fabrică
o gamă redusă de tipuri de produse iar ¿ecare tip de produs se execută în
cantităĠi foarte mari, adică în masă. În condiĠiile acestui tip de producĠie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secĠii úi ateliere până la
nivelul locurilor de muncă. La acest tip de producĠie deplasarea produselor
de la un loc de muncă la altul se face în mod continuu, de regulă bucată cu
bucată, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate úi automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producĠie în masă creează condiĠii pentru
automatizarea producĠiei úi organizarea ei sub formă de linii tehnologice în Àux.
Tipul de producĠie în serie caracterizează întreprinderile care fabrică o gamă
mai largă de produse în cantităĠii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate úi mărimea seriilor de
fabricaĠie precum úi gradul de specializare a secĠiilor, atelierelor úi a locurilor de
muncă, acesta poate ¿ mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de muncă la altul se face în catităĠi egale cu mărimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari úi cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaĠie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producĠie în serie amplasarea
diferitelor maúini úi utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producĠie în Àux.
5. Tipul de producĠie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producĠie execută o gamă
foarte largă de produse, ¿ecare fel de produs ¿ind unicat sau executându-se în
cantităĠi foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secĠii, ateliere úi
locuri de muncă sunt organizate după principiul tehnologic, folosind maúini,
utilaje úi forĠa de muncă cu caracter universal pentru a ¿ adaptate rapid la
execuĠia unei varietăĠi de feluri de produse în condiĠii de e¿cienĠă economică.
O altă caracteristică a acestui tip de producĠie o constituie faptul că
produsele sau piesele se deplasează de la un loc de muncă la altul, bucată cu
256 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
bucată sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorită caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregătirea tehnică a fabricaĠiei nu este la fel de detaliată ca la
tipul producĠiei în masă.
6. Metode de organizare a producĠiei de bază
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îúi desfăúoară
activitatea în cadrul economiei naĠionale, se pot stabili anumite metode úi
tehnici speci¿ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-
se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
producĠiei de bază are inÀuenĠă gradul de transformare al produselor ¿nite,
precum úi gradul de complexitate al operaĠiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a producĠiei de bază este organizarea producĠiei în
Àux, pe linii de fabricaĠie, speci¿că întreprinderilor care fabrică o gamă redusă
de feluri de produse în masă sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
producĠiei în Àux se caracterizează în metode úi tehnici speci¿ce cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producĠie úi
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, secĠi sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în Àux, în condiĠiile
unui grad înalt de mecanizare úi automatizare.
Organizarea producĠiei în Àux se caracterizează prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaĠii egale sau multiple sub
raportul volumului de muncă úi precizarea celei mai raĠionale succesiuni
a executării lor,
- repartizarea excutării unei operaĠii sau al unui grup restrâns de operaĠii
pe un anumit loc de muncă,
- amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea
executării operaĠiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese úi semifabricate de la un loc de
muncă la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executării operaĠiilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operaĠiilor la toate locurile de muncă
în cadrul liniei de producĠie în Àux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de muncă la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a producĠiei în Àux a unui fel
de produs sau piesă sau a mai multor produse asemănătoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic úi al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune că organizarea producĠiei în Àux se poate
de¿ni că acea formă de organizare a producĠiei caracterizată prin specializarea
locurilor de muncă în executarea anumitor operaĠii, necesitate de fabricarea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 257
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemănătoare, prin
amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării
operaĠiilor úi prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncă
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producĠie
desfăúurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcĠionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizării fabricării produselor după metoda
producĠiei individuale úi de serie mică.
În cadrul agenĠlor economici există o serie de unităĠi economice care
execută o gamă largă de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Această situaĠie impune adoptarea unui astfel de sistem úi metode de
organizare a producĠiei de bază care să corespundă cel mai bine realizării de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unităĠilor de producĠie după principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unităĠile de producĠie se creează
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unităĠilor úi a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maúini.
În acest caz dotarea locurilor de muncă se face cu maúini universale care să
permită efectuarea tuturor operaĠiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaĠie la alta a produsului are loc bucată cu bucată
În acest caz există întreprinderi foarte mari în procesul de producĠie, ceea ce
determină cicluri lungi de fabricaĠie úi stocuri mari de producĠie neterminată.
- pentru fabricarea produselor se elaborează o tehnologie în care se vor
stabili urmăoarele aspecte:
a) felul úi succesiunea operaĠiunilor ce vor ¿ executate,
b) grupele de utilaje pe care vor ¿ executate operaĠiile,
c) felul SDV-urilor ce vor ¿ utilizate.
Această tehnologie urmează a se de¿nitiva pentru ¿ecare loc de muncă.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaĠie se folosesc normative
grupate, evidenĠiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioadă de timp úi costuri ridicate.
8. TendinĠele actuale úi de perspectivă în organizarea producĠiei
În cadrul sistemelor avansate de producĠie, sistemul de fabricaĠie îúi
schimbă modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricaĠie în condiĠiile
de e¿cienĠă úi competitivitate.
Sistemul Àexibil de fabricaĠie reprezintă un răspuns dat unor cerinĠe
speci¿ce dar nu constituie o soluĠie universală aplicabilă în orice condiĠii.
Sistemele de fabricaĠie actuale reprezintă rezultatul unei evoluĠii de peste
100 ani úi constituie un mod de răspuns la modi¿cările apărute în mediul
economic în care activează.
258 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Un sistem Àexibil de fabricaĠie este un sistem de producĠie capabil să se adapteze
la sarcini de producĠie diferite, atât sub raportul formei úi dimensiunilor, cât úi
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consideră că un sistem Àexibil de fabricaĠie trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practică nu poate ¿ vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot ¿ atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evidenĠiat trei stadii ale sistemelor
Àexibile de fabricaĠie care diferă prin complexitate úi arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea Àexibilă de prelucrare
Aceasta reprezintă, de regulă, o maúină complexă, echipată cu o magazie
multifuncĠională, un manipulator automat care poate funcĠiona în regim
automat.
2. Celula Àexibilă de fabricaĠie
Aceasta este constituită din două sau mai multe unităĠi Àexibile de
prelucrare dotate cu maúini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul Àexibil de fabricaĠie
Cuprinde mai multe celule de fabricaĠie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se aÀă sub controlul direct al unui calculator
care dirijează úi sistemul de depozitare, echipamentele de măsurare automată
úi testare. Astfel se asigură o coordonare totală a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
FaĠă de sistemele rigide de fabricaĠie, cele Àexibile prezintă următoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modi¿cările survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modi¿carea programelor de calculator
úi nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie funcĠională pentru trei schimburi, fără intervenĠia directă a
operatorului uman;
- utilizarea intensivă a maúinilor cu comandă numerică, a roboĠilor úi a
sistemelor automate de transport úi control;
- posibilitatea de evoluĠie úi perfectabilitate treptată în funcĠie de
necesităĠile de producĠie.
Dezvoltarea sistemelor Àexibile de fabricaĠie precum úi introducerea
robotizării constituie direcĠii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producĠie. În introducerea noilor tehnologii
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 259
robotizate cea mai mare importanĠă o au activităĠile de pregătire organizatorică.
S-a constatat că în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în proporĠie de numai 50-55%. Această situaĠie nu se datorează unor
erori tehnologice privind construcĠia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizări úi conduceri ale unităĠilor de producĠie. Aceasta
înseamnă că pericolul modi¿cărilor tehnologice nu constă în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoaúte úi
deci de a-i sesiza úi inÀuenĠa efectele.
Introducerea robotizării modi¿că situaĠia ¿nanciară a unităĠii industriale
mărindu-i volumul de mijloace ¿xe, îmbunătăĠind condiĠiile de producĠie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaĠii úi la creúterea ¿abilităĠii
sistemelor operative, de execuĠie úi de conducere.
Gestiunea producĠiei
Reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităĠilor
efectuate de o întreprindere din momentul identi¿cării unei cerinĠe de piaĠă
până în momentul distribuirii către bene¿ciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identi¿ca activităĠile implicate în gestiunea
producĠiei este necesar să se pornească de la ciclul complet de activităĠi
realizate de întreprindere pentru fabricaĠia unui produs sau executarea unei
lucrări.
Într-o întreprindere industrială ciclul activităĠilor legate de gestiunea
producĠiei este format dintr-un ciclu de comercializare úi un ciclu de producĠie,
producĠia aÀându-se practic la interferenĠa acestora.
Gestiunea producĠiei reprezintă o activitate complexă pentru desfăúurarea
căreia se utilizează o serie de metode:
1. Programarea liniară folosită în optimizarea alocării resurselor
Programarea liniară Ġine cont de două elemente: obiective úi restricĠii.
Programarea liniară poate ¿ folosită în gestiunea producĠiei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a producĠiei pe diferite maúini în condiĠiile maximizării
pro¿tului,
- privind transportul produselor între locurile de muncă úi între acestea úi
punctele de distribuĠie,
- de determinare a cantităĠilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplică în cazul producĠiei de unicate complexe úi de mare importanĠă,
la care operaĠiile succesive trebuie realizate prin respectarea restricĠiilor de
prioritate úi de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerată de specialiúti ca o condiĠie importantă pentru
obĠinerea unei organizări superioare a producĠiei, iar aplicarea ei contribuie
260 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
la reducerea costurilor de producĠie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese úi subansambluri.
9. Ciclul de producĠie - noĠiune úi structură
Acesta caracterizează nivelul de organizare al producĠiei úi al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producĠie materiile prime úi
materialele parcurg o serie de operaĠii la diferite locuri de muncă úi în diferite
secĠii, într-o anumită ordine prevazută de procesul tehnologic.
Ciclul de producĠie reprezintă o succesiune de activităĠi prin care materiile
prime úi materialele trec în mod organizat pe Àuxul tehnologic pentru a ¿
transformate în semifabricate sau produse ¿nite, iar durata ciclului de
producĠie reprezintă intervalul de timp dintre momentul lansării în fabricaĠie
a diferitelor materii prime úi materiale úi momentul transformării lor prin
prelucrări succesive în produse ¿nite.
Durata ciclului de producĠie reprezintă un element de bază folosit în
programarea producĠiei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de producĠie a unui produs sau lot, a elaborării programelor operative de
producĠie, a calculului stocului de producĠie neterminată, necesarului de
mijloace circulante úi vitezei de rotaĠie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producĠie inÀuenĠează toate laturile activităĠii acesteia. Cu cât este mai mică
durata ciclului de producĠie, cu atât vor ¿ folosite mai raĠional resursele
materiale úi umane în întreprindere.
Durata ciclului de producĠie depinde de o serie de factori care inÀuenĠează
atât mărimea elementelor structurale ale ciclului de producĠie, cât úi perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaĠie la alta.
Prin structura ciclului de producĠie se înĠelege totalitatea elementelor
componente precum úi ponderea duratei acestora faĠă de durata totală a ciclului
de producĠie.
Cunoaúterea structurii ciclului de producĠie este necesară pentru stabilirea
duratei lui, precum úi pentru identi¿carea măsurilor tehnice úi organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata totală a ciclului de producĠie se împarte în două părĠi: perioada de
lucru úi perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale úi durata activităĠii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de producĠie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice úi durata operaĠiunilor de pregătire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezintă perioada de timp de-a lungul căreia, sub inÀuenĠa condiĠiilor
naturale, procesul de muncă încetează, procesul de producĠie continuă.
Activitatea de servire asigură condiĠiile normale de lucru pentru desfăúurarea
operaĠiilor de transformare nemijlocită a obiectelor muncii în produse ¿nite.
În cadrul acestora intră transportul obiectelor muncii de la un loc de muncă la
altul úi controlul tehnic de calitate.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 261
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de producĠie. În cadrul duratei ciclului de producĠie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiĠiile
locului de muncă.
În funcĠie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot ¿ grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaĠii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producĠie
O întreprindere productivă, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producĠie diferite, Ġinând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune úi de piaĠa potenĠială.
De regulă se pot deosebi două politici importante:
- întreprinderea se organizează pentru a executa anumite produse sau
lucrări prin folosirea propriilor unităĠi de producĠie grupate în aceeaúi
incintă sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execută, în totalitate sau parĠial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politică, întreprinderea execută politica sa iar unităĠile de
producĠie, ca úi conducerea administrativă, sunt grupate într-un singur loc. Pe
măsura dezvoltării pe baza efectuării de noi investiĠii se poate adopta o politică
de descentralizare a producĠiei prin crearea de noi unităĠi de producĠie. O astfel
de politică de producĠie ridică probleme noi privind achiziĠionarea de terenuri,
construirea de noi clădiri, atragerea sau formarea de forĠă de muncă.
A doua politica de producĠie este aceea de a executa produse sau lucrări
apelând în totalitate sau parĠial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politică de producĠie bazată pe
subfurnizori este acela care se desfăúoară în situaĠia în care o întreprindere,
numită cea care dă dispoziĠie de producĠie, încredinĠează execuĠia unor lucrări
care concură la realizarea obiectelor de fabricaĠie unei alte întreprinderi úi este
denumită subfurnizor.
Politica de producĠie bazată pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de către o întreprindere de produse, lucrări sau servicii altei întreprinderi úi,
deci, care intră în conceptul de aprovizionare tehnico-materială. Politica de
producĠie cu subfurnizori presupune existenĠa unor legături speciale între cel
ce dă dispoziĠie de producĠie úi subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
până la efectuarea controlului privind modul de execuĠie al diferitelor
componente. Politica de producĠie cu subfurnizori este motivată economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri su¿ciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la preĠuri mai reduse sau de o
calitate mai bună, în comparaĠie cu cele produse în unităĠile proprii sau atunci
când ei sunt specializaĠi în execuĠia anumitor lucrări.
262 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Sub raport juridic, o întreprindere apelează la subfurnizori atunci când
posibilităĠile sale de dezvoltare sunt limitate datorită existenĠei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când există riscul în crearea de noi capacităĠi
proprii sau când întreprinderea urmăreúte ca în timp subfurnizorii să îi devină
¿liale.
În afara celor două politici prezentate anterior, pe plan economic există
úi o politică de producĠie care presupune realizarea unei largi cooperări între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezintă procesul economic
prin care se stabilesc legături strânse de producĠie între întreprinderi care
concurează la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate ¿:
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livrează unele produse ¿nite;
- pe piese;
- tehnologică - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectuează prelucrări tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne
ConsideraĠii generale cu privire la relaĠia întreprindere - mediul ambiant
Firma îúi organizează úi desfăúoară activitatea sa sub impactul condiĠiilor
concrete ale mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu
de factori eterogeni de natură economică, socială, politică, útiinĠi¿co-
tehnică, juridică, geogra¿că úi demogra¿că ce acĠionează pe plan naĠional úi
internaĠional asupra întreprinderii, inÀuenĠând relaĠiile de piaĠă.
Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă
economică a acestuia.
În condiĠiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism
accentuat, printr-o creútere spectaculoasă a frecvenĠei schimbărilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mică amploare úi uúor
vizibile;
- mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare
variată, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activităĠii întreprinderii úi greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intră în relaĠii directe.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 263
Acestea sunt:
- furnizorii de mărfuri care sunt agenĠi economici ce asigură resursele
necesare de materii prime, material, echipamente úi maúini;
- prestatorii de servicii reprezentaĠi de ¿rme sau persoane particulare care
oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor ¿rmei;
- furnizorii forĠei de muncă sunt unităĠile de învăĠământ, o¿ciile forĠei de
muncă úi persoanele care caută un loc de muncă;
- clienĠi care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau agenĠiile guvernamentale cărora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asociaĠiile profesionale, asociaĠiile consumatorilor,
mediile de informare în masă úi publicul consumator;
- concurenĠii sunt ¿rme sau persoane particulare care-úi dispută aceeaúi
categorie de clienĠi, iar în situaĠii frecvente aceiaúi furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noĠiune intermediară care devine tot mai necesară în
explicarea evoluĠiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oricăror de¿cienĠe de explicare se studiază comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate ¿ un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru că permite abordarea relaĠiilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropiaĠi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din următoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumită industrie,
- o zona geogra¿că sau administrativă,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în măsură să inÀuenĠeze acĠiunile, deciziile úi
rezultatele unei întreprinderi, inÀuenĠa exercitată la acest nivel poate ¿ atât
directă cât úi indirectă, dar are un caracter general, în sensul că inÀuenĠează
toate întreprinderile care aparĠin aceluiaúi sistem.
Activitatea oricărei întreprinderi, ca úi a celorlalĠi agenĠi din cadrul
micromediului întreprinderii, se aÀă úi sub inÀuenĠa altor factori de mediu,
care acĠionează pe o arie mai largă.
Legătura care se stabileúte între întreprindere úi aceúti factori este de regulă
industrială, inÀuenĠa exercitându-se pe termen lung úi formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demogra¿c, numărul populaĠiei, structura pe sexe úi grupe de
vârstă, numărul de familii úi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorială úi pe medii a populaĠiei, rata natalităĠii.
264 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Analiza unor astfel de caracteristici úi surprinderea tendinĠei lor reprezintă
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii potenĠiale, a pieĠei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaĠa economică a spaĠiului în care
acĠionează întreprinderea determină mediul economic al acesteia. Acesta
determină volumul úi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor baneúti,
marimea cererii de mărfuri, miúcarea preĠurilor la nivelul concurenĠei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implică în dinamică mediului tehnologic, atât ca
bene¿ciar cât úi ca furnizor, în principal prin intermediul pieĠei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii úi dobândeúte
o exprimare concretă prin invenĠii, inovaĠii, mărimea úi orientarea fondurilor
destinate cercetării, explozia producĠiei noi, perfecĠionarea producĠiei
tradiĠionale, reglementări privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiĠii, credinĠe úi norme ce guvernează
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic reÀectă structurile societăĠii, clasele sociale úi rolul lor
în societate, forĠele politice úi raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaĠional.
- mediul instituĠional cuprinde ansamblul reglementărilor de natură
juridică ce vizează direct sau indirect activitatea de piaĠă a întreprinderii;
- mediul natural - condiĠiile naturale ce determină modul de localizare
úi de distribuire în spaĠiu a activităĠii umane. Această conjunctură
economică reprezintă starea curentă úi concretă a fenomenelor,
proceselor úi evenimentelor speci¿ce unei ramuri ale economiei
naĠionale. ImportanĠa sa este dată de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile úi de accentuarea gradului de poluare;
RelaĠiile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de componentă a mediului, întreprinderea se aÀă într-
un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intră într-
un ansamblu de relaĠii prin care îúi orientează úi ¿nalizează activitatea
economică. Aceste relaĠii dintre întreprindere úi componentele mediului său
extern sunt prin natura úi conĠinutul lor de două feluri: relaĠii de piaĠă úi relaĠii
de concurenĠă.
Din multitudinea de relaĠii ale întreprinderii cu mediul său extern se
remarcă prin amploare úi complexitate relaĠiile de piaĠă. Acestea au ca obiect
vânzarea úi cumpărarea de mărfuri úi servicii, împrumutul de capital úi
angajarea forĠei de muncă. Studierea pieĠei constituie premisa úi punctul de
plecare în activitatea oricărei întreprinderi.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 265
Mecanismul pieĠei reprezintă pentru întreprinderea modernă termenul de
confruntare al situaĠiei prezentate cu cea de perspectivă, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa sunt reÀectate úi de Àuxul aprovizionare,
producĠie, desfacere.
De asemenea, această relaĠie se reÀectă úi în orientarea activităĠii
întreprinderii către obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiĠii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create úi oferite, crearea
rentabilităĠii úi e¿cienĠei economice pe baza sporirii vânzărilor totale úi a
pro¿tului unitar.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa vizează trei mari componente úi anume:
- piaĠa mărfurilor,
- piaĠa capitalului,
- piaĠa forĠei de muncă.
Natura úi dimensiunile relaĠiilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali úi speci¿ci, obiectivi úi subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importanĠi ¿ind: cadrul economico-social, speci¿cul pieĠei úi caracterul
întreprinderii.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa cunosc, astfel, o mare diversitate úi se pot
grupa după mai multe criterii:
- după obiectul relaĠiilor. Potrivit acestui criteriu, relaĠiile întreprinderii
cu piaĠa sunt de două feluri:
- relaĠii de vânzare-cumparare,
- relaĠii de transmitere, receptie de informaĠii.
RelaĠiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite úi anume: livrarea de
mărfuri, achiziĠionarea de mărfuri úi servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum úi activităĠile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbracă succesiv relaĠiile de vânzare-
cumparare sunt:
- relaĠii precontractuale
- relaĠii contractuale,
- relaĠii postcontractuale.
RelaĠiile precontractuale se realizează în principal prin negociere,
comandă, cerere de ofertă úi ofertă fermă.
RelaĠiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaugă o serie de activităĠi ca: facturarea, livrarea, transportul, recepĠia úi
decontarea.
RelaĠiile postcontractuale apar în perioada de garanĠie úi postgaranĠie.
RelaĠiile de transmitere de informaĠii au ca scop susĠinerea úi concretizarea
relaĠiilor de vânzare-cumpărare, realizându-se prin publicitate, relaĠii publice
úi alte forme de promovare.
266 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
După pro¿lul agenĠilor de piaĠă, relaĠiile pot ¿: cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu bene¿ciarii, cu instituĠiile úi cu mecanismele de stat;
După frecvenĠă, relaĠiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
După gradul de concentrare, relaĠiile pot ¿ concentrate dimensional, spaĠial
sau temporal úi relaĠii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiĠii concureĠiale
În condiĠiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmăreúte maximizarea pro¿tului, ci este un organism complex,
ce se confruntă cu o multitudine de obiective contradictorii ce Ġin de strategia
¿ecărei întreprinderi.
ConcurenĠa constă într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifestă în cadrul relaĠiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a de¿ni aceste forme de manifestare a concurenĠei se pot avea în
vedere următoarele aspecte:
- interesele úi aspiraĠiile clientelei,
- libertatea de a acĠiona,
- interesele úi aspiraĠiile producătorilor în calitate de ofertanĠi,
- existenĠa în mediul economic a unor reglementări juridice úi a unei stări
psihologice úi sociale care impun sau favorizează anumite acĠiuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condiĠiile economiei de piaĠă concurenĠa apare ca o necesitate obiectivă,
face parte din regulile de joc ale pieĠei.
Competitivitatea unui agent economic este determinată în principal de trei
mari caracteristici úi anume: servicii, costuri úi calitate.
Ansamblul raportului de interacĠiune în care intră agenĠii economici în
luptă pentru asigurarea resurselor de aprovizionare úi a pieĠei de desfacere
formează sistemul relaĠiilor de concurenĠă. Mijloacele úi instrumentele
utilizate în relaĠiile de concurenĠă se pot delimita în jurul produsului, preĠului,
promovării úi distribuĠiei.
ConcurenĠa este de două tipuri:
- directă, manifestată între întreprinderile care realizează bunuri identice
sau cu mici diferenĠieri, destinate satisfacerii aceleeaúi game de nevoi;
- indirectă - manifestată între întreprinderile care se adresează aceloraúi
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfăúurarea în bune condiĠii a activitaĠii economice,
statul trebuie să asigure un cadru concurenĠial normal care presupune
existenĠa urmatoarelor elemente úi anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de în¿inĠare a oricărui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ¿ecărei ¿rme,
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 267
- reglementări economico-¿nanciare egale pentru toĠi agenĠii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liberă a preĠurilor,
- stabilitate prin reglementări bugetare pe piaĠa externă,
- măsuri pentru favorizarea participării pe piaĠa extrabugetară,
- reglementări clare pentru sancĠionarea prin instanĠele juridice a ¿rmelor
nerentabile.

268 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier
Organizarea úantierului
ùantierul este spaĠiul în care se execută o construcĠie prevăzută cu toate
dotările necesare (corp administrativ, magazii, instalaĠii, grup sanitar, utilaje,
căi de comunicaĠii, etc.).
Proiectele de organizare a úantierului cuprind măsurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor úi a forĠei de muncă, precum úi ordinea ¿rească
de desfăúurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabileúte următoarele:
- construcĠii provizorii úi instalaĠiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale úi mecanizate),
- ordinea úi termenele în care se vor executa lucrările,
- ordinea úi termenele în care se vor aduce pe úantier echipele de muncitori
de alte specialităĠi.
Conducătorul punctului de lucru are sarcina de a pregăti toate operaĠiile ce
urmează a se desfăúura în úantier:
- veri¿carea mijloacelor de muncă (maúini, utilaje, instalaĠii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- veri¿carea materialelor úi a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea speci¿că,
- curăĠarea, nivelarea úi compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrării.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea úi termenele în care trebuie
realizate lucrările precum úi termenul de punere în funcĠiune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrărilor cuprinse în planul de organizare atrage
după sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare să ¿e de bună
calitate fazele, operaĠiile úi procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
FormaĠiile de muncă
Lucrările se execută de către muncitori organizaĠi în formaĠii de muncă.
FormaĠia de muncă cu cel mai redus număr de muncitori se numeúte
formaĠie minimă úi uneori poate ¿ compusă dintr-un sigur muncitor.
FormaĠia de muncă formată din mai mulĠi muncitori úi condusă de către
un úef se numeúte echipă, respectiv úef de echipă. În cadrul echipei intră
muncitori de diferite cali¿cări corespunzătoare operaĠiilor úi fazelor de lucru
pe care trebuie să le execute. Muncitorii cu o cali¿care superioară vor executa
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 269
operaĠii úi faze mai complicate iar cei cu o cali¿care inferioară vor executa
operaĠii úi faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt porĠiuni ce se obĠin prin împărĠirea lucrării de
executat.
Metode de organizare a lucrărilor
Există trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lanĠ.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execută acelaúi proces
de muncă, în acelaúi timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrările
dintr-un sector încep numai după terminarea lucrărilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lanĠ, după terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece în următorul sector úi se execută acelaúi proces de lucru.
După ce spaĠiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului úi începerea lucrărilor de organizare a úantierului.
270 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea ¿zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 271
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu cali¿care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T
P
), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t
10
), timpul pentru odihna si necesitati ¿ziologice in cadrul
programului de munca (t
on
), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot ¿: norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
272 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de cali¿care a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de cali¿care in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ¿ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate ¿ vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justi¿cate, determinate de speci¿cul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot ¿ exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa ¿e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – N
T
- se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea ¿zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata ¿ deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va ¿ exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 273
Normele de timp pot ¿ foloste ¿e ca atare, ¿e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ¿ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea ¿ precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, ¿inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S
A
) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste ¿e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, ¿e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi ¿xe, obligatorii, cum ar ¿ de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N
D
) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a ¿ unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
274 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa ¿e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot ¿ deservite simultan de catre
¿ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali¿carea
si cu sarcinile concrete ale ¿ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
¿ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modi¿ca, putand apare situatii in care
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 275
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasi¿carea normelor de munca
Normele de munca se clasi¿ca in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot ¿ exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot ¿ exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot ¿ exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa ¿e de calitate ea trebuie sa poata ¿ realizata
de catre toti executantii care poseda cali¿carea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie ¿zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa ¿e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa ¿e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator speci¿cului ¿ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
276 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
a¿rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inÀuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reÀecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di¿cultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali¿care a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reÀecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot ¿:
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N
t
) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inÀuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata ¿ calculate prin insumarea timpilor din
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 277
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T
dl
, t
on
, sau t
to
),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N
te
) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N
tg
) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot ¿ elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
¿ziologice).
Normativul de deservire (N
d
) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inÀuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N
p
) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inÀuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot ¿, ca si normele de
munca, uni¿cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N
r
) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate ¿ dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura speci¿ca, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
278 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e¿cacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N
f
) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inÀuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a ¿relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea ¿rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg ¿re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de ¿re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de ¿re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ¿ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
Sănătatea úi securitatea muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
SĂNĂTATEA ùI SECURITATEA MUNCII
Sănătatea úi securitatea muncii - 281
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate
pentru meseria de ¿erar-betonist:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA –
319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE - H.G. 300/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU
SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA
LOCUL DE MUNCA - HG NR.971/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA
LOCUL DE MUNCA - HG 1048/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A
MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI,
IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG
1051/2006.
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA -HG 1091/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG
1146/2006
282 - Sănătatea úi securitatea muncii
Cap. II. InstrucĠiune privind activitatea de protecĠia muncii
in úantierele de construcĠii-montaj in activitatea
¿erarului-betonist
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in
desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din
otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de
orice tip.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza si
confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de
constructii din beton armat de orice tip, conform PTE III – 9 – 06.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 L 319 /2006 –Legea Securitatii si Sanatatii in Munca
3.2 ISSSM – Instructiune speci¿ca de Securitate si Sanatate in munca
3.3 EM – Echipament de Munca
3.4 P.T.E. – Procedura tehnica de executie
3.5 E.I.P. – echipament individual de protectie
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /2006
4.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 06
4.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu
armatura din otel-beton O.B.si P.C.
4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.
4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile
4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca
4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locuri de munca
4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori in special de afectiuni dorsolombare
Sănătatea úi securitatea muncii - 283
4.9. H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru locuri de munca
4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de
munca
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din
subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii
pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul
de productie.
5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare
a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor
tehnice
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
speci¿ce activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.1.4. Veri¿ca modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general
si speci¿c locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aÀati in stare de oboseala
sau sub inÀuenta bauturilor alcoolice.
5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din
subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului
instruit ),va anunta conducerea santierului.
5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi
5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/
gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de
securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si
pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.2. Ia masuri pentru respectarea ¿selor tehnologice si a instructiunilor
de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la
atelierul sau gospodaria de armaturi din subordine
5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine,
conform normelor in vigoare.
284 - Sănătatea úi securitatea muncii
5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare,
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si
sanatatea muncii in vigoare, pentru intreg santierul.
5.2.5. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
speci¿ce activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.2.6. Veri¿ca modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si
speci¿c locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aÀati in stare de oboseala
sau sub inÀuenta bauturilor alcoolice.
5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de
armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul
salvatorului), va anunta conducerea santierului.
5.2.10. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.3. Inginerul sau maistrul de schimb
5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile
sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de
executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor
SSM – SC – SU
5.3.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie
(lucru).
5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si
Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul
din subordine conform normelor SSM – SC –SU speci¿ce ¿ecarui
loc de munca, respectiv la ¿ecare schimbare a locului de munca sau
a conditiilor de munca.
5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul
general si speci¿c la zi si care nu au echipamentul individual de
protectie corespunzator.
5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta
imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa
nu se modi¿ce starea de fapt pana la cercetarea accidentului.
5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari
Sănătatea úi securitatea muncii - 285
pentru care acestia nu sunt cali¿cati, nu au experienta necesara, nu
sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor ¿zica.
5.3.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot.
5.4. Seful de echipa sau de formatie
5.4.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine,
nelasand niciodata lucratorii nesupravegheati.
5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu
cerintele normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea
Suncii, de Siguranta Circulatiei si SU.
5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate
sau fara instructajul efectuat.
5.4.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia
unor riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei
acestora.
5.4.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de
securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa
ceva.
5.4.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM
– SC - SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si
inginerul sau maistrul de schimb.
5.5. Legatorul de sarcina/semnalistul
5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM speci¿ce locului
de munca pe care il deserveste.
5.5.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va
purta obligatoriu centura de siguranta pe care o va ¿xa bine de
elementele de rezistenta ale acestora.
5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei / echipamentului de ridicat.
5.5.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa ¿e sub inÀuenta
bauturilor alcoolice.
5.5.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul
sau inginerul / maistrul de schimb.
5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.
5.5.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
5.5.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb.
286 - Sănătatea úi securitatea muncii
5.6. Macaragiul
5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU
in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor
de orice tip.
5.6.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia
de ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de
exploatare a acestora si sa ¿e autorizat sa lucreze pe macaraua sau
instalatia de ridicat respectiva.
5.6.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare
a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identi¿candu-l
pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este
persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele
necesare.
5.6.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor
persoane decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat
pentru acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu
exceptia semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala,
pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta
comanda / semnal de oprire.
5.6.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor
face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica.
5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
stare de oboseala sau sub inÀuenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea avizul medicului de intreprindere.
5.6.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor
de ridicat daca nu au fost veri¿cate, in prealabil, functionarea
instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare
si daca locul de munca nu este iluminat su¿cient, daca nu exista
vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea
tehnica.
5.6.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic,
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat
functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda
si daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
5.6.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care
o deserveste, starea tehnica a acesteia.
5.6.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de
ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de
Sănătatea úi securitatea muncii - 287
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune
iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei.
Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor
preda sefului ierarhic.
5.6.11. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de
lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb.
Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca.
5.7.Soferul
5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in
vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa
posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de
transport respective.
5.7.2. Sa veri¿ce zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta
si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale
autovehicolului.
5.7.3. Sa veri¿ce, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii),
starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de
directie, etc.).
5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul
medical obligatoriu.
5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina
siguranta a penelor de cauciuc.
5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol
sau o remorca.
5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta,
lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.
5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa ¿e sub inÀuenta
bauturilor alcoolice.
5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului
de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de
coloana sau garaj.
5.8.Sudorul
5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si
288 - Sănătatea úi securitatea muncii
sa ¿e autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru
cu foc deschis, conform reglementarilor in vigoare.
5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie
corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu
indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura
trebuie sa ¿e executate cu respectarea proceselor tehnologice
precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand
sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura
ce se executa.
5.8.3. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea
si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri /
paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice).
5.8.4. Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua
instalatii manuale cu Àacara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe
aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.
5.8.5. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa ¿e sub inÀuenta
bauturilor alcoolice.
5.8.6. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de
siguranta, care se va lega foarte bine de puncte ¿xe, pentru a nu
permite caderea in gol.
5.8.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu
va parasi locul de munca fara aprobarea acestora.
5.9. Deserventul de echipamente.
5.9.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de
orice tip.
5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia
si sa ¿e autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.9.3. Sa veri¿ce, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului
respectiv, inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale sistemului de functionare.
5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub inÀuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.9.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz.
5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia
sa opreasca functionarea echipamentului si sa ¿e reluata doar dupa
remedierea acestora de mecanici autorizati.
Sănătatea úi securitatea muncii - 289
5.9.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.
5.10. Electricianul de serviciu
5.10.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor
electrice de joasa si medie tensiune si sa ¿e autorizat ca atare.
5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de
protectie corespunzator.
5.10.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea
acestora de sub tensiune.
5.10.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la
retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu
se vor face / folosi improvizatii.
5.10.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau
inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat.
5.10.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa ¿e
sub inÀuenta bauturilor alcoolice.
5.10.7. Va veri¿ca si va lua masuri ca orice consumator sa ¿e legat
corespunzator la o sursa de impamantare adecvata.
5.10.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul
de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de
schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului
personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si
confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de
constructii.
6.2. Veri¿carea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite
la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-
beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton,
respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face
manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de
transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si
greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.
290 - Sănătatea úi securitatea muncii
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate
de SC.
6.5. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare,
confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va ¿ instruit
si atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare,
respectiv procedurii PA - SSM.
6.6. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea
barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau
spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca
atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de
lucru, instalatii de ridicat si manipulat, etc.).
6.7. In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton
se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii,
zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului
de protectie (EIP) adecvat.
6.8. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie
orizontala si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru
echilibrare. Barele grele, care se transporta vertical, se vor lega
(separat, ¿ecare in parte) la carligul macaralei cu cabluri Àexibile
(Ø11–13 mm).
6.9. Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista
special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si
marcata cu placute avertizoare).
6.10. La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor
este necesar, ca:
a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare
sa se faca numai dupa oprirea motorului;
b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va ¿ acoperit cu
aparatori de protectie;
c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va ¿
prevazuta cu un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe
vartelnite se va face mecanizat.
6.11. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va
impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul.
6.12. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei
de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei.
6.13. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea
tehnica a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul
introducerii intre cutite, otelul va ¿ tinut cu mana la o distanta
de minimum 30 cm de cutite. Este interzisa prinderea cu mana a
barelor mai scurte de 30 de cm.
Sănătatea úi securitatea muncii - 291
6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii
si fasonarii ei, va ¿ indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea
acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suÀare cu gura. In
cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus.
6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se
va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special
amenajate, respectiv pe capre sau supoti metalici.
6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va ¿ facuta cu chei speciale,
in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor.
Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor ¿ veri¿cate
zilnic inainte de inceperea lucrului.
6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25
mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente
de munca anume construite sau prin incalzirea barelor.
6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va veri¿ca
daca butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect
si daca masina functioneaza in ambele sensuri.
6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea
barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta
de masina.
6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor
care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza,
deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa ¿e lovite in cazul
cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din
mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante su¿cient de
mari intre ¿erarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a
otelului-beton.
6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblo-
curilor se va face tinand cont de precizarile din instructiunea
speci¿ca ISSSM III – 9 – 02 – 03.
6.22. Armaturile asamblate vor ¿ manipulate de un numar su¿cient de
lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se
va sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de ¿xare
contra alunecarii.
6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor ¿ sudate pe toata
lungimea de contact a barelor.
6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor
confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va
face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre
si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform ¿selor, pe
simboluri.
292 - Sănătatea úi securitatea muncii
6.25. Este de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau
pe armaturile carcaselor sudate.
6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de
sudura se va face numai de catre personal cali¿cat si autorizat ca
atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori.
6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat
electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis.
6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va
face conform instructiunii speci¿ce ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01.
6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii
speci¿ce ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01.
6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite
(foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit,
convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face
conform instructiunii speci¿ce XVIII – 1 – 14 – 01.
6.31. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea speci¿ca
ISSSM III – 9 – 04 – 01.
6.32. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele
SSM – SU speci¿ce si instructiunile speci¿ce ISSSM XIV – 2 – 02
– 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si
instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de
constructii montaj utilizate la fasonarea armaturilor
Indreptarea otelului-beton la o instalaĠie de îndreptat cu tro liul
electric a oĠelului-beton livrat în colaci
InstalaĠia dispune de următoarele diapozitive (¿g. 1): • o baterie de
vârtelniĠe (1, 2) bine ancorate în pământ pe care se pun colacii; • troliul
electric ¿xat de platformă; dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, plăci de
ancorare úi ¿xator cu excentric 5, dis pozitiv de întindere 4, cablu fără sfârúit
6, plăci cu cârlige de întin dere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si
opritor 10.
Sănătatea úi securitatea muncii - 293
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaĠie dispozitivele anexe au o
alcătuire variată. ùantierele pot să-úi construiască dispozi tive improvizate.
În continuare se dau câteva exemple de dispozitive.
1) Stâlpii de ancorare úi dispozitivele de întindere pot avea alcătuirea din
¿g. 2 úi anume un stâlpiúor de lemn cu contra¿úa 6, cercei de prindere 1 úi 2,
bara de blocare 5, manúon de strângere -3, scripete 4 - prin care trece cablul
fără sfârúit.
2) VârtelniĠele pot ¿ sim ple sau duble de inventar (¿g. 3) alcătuite în
prin cipiu dintr-un batiu ¿x úi un sistem mobil cu ax central pe care se aúează
colacul. VârtelniĠele moderne sunt prevă zute cu dispozitiv de frânare úi o
cruce la partea superi oară care împiedică colacul să sară de pe vârtelniĠă.
În ¿gura 4 se arată o vârtelniĠă care se poate exe cuta pe úantier. La acest
tip de vârtelniĠă batiul este format dmtr-o podină de lemn pe care este montată
o placă de bază cu un pivot in care se roteúte o cruce solidarizată cu un cerc
de metal; pe cruce se pot monta suporĠi din Ġeava.
3) Plăci de ancorare, în ¿g. 5 a, b se dă un exemplu de placă de
ancorare care permite ¿xarea concomitentă a mai multor bare de oĠel care
se introduc în găurile plăcii unde se ¿xează prin îndoire úi se înĠepenesc sub
efortul de tracĠiune.
4) Fixatorul cu excentric reprezintă un sistem simplu de blocare pentru
barele din oĠel moale úi diametru mic care necesită un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere după descolăcire. (¿g. 6)
Fig. 4. VârtelniĠă de
úantier:
1 - crace
2 - cete de rulare;
3 - suporĠi din Ġeava
Fig. 3. VârtelniĠa
dublă
Fig. 2. Stâlp de
ancorare úi dispozitive
de întindere
Fig. 1. InstalaĠie pentru îndreptat
oĠel-beton livrat in colaci.
294 - Sănătatea úi securitatea muncii
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de ¿xare a plăcilor de ancorare
de cablul fără de sfârúit (¿gurile 7 úi 8).
6) Cablul de întindere este prevăzut cu cârlig úi ochet, úi cu ajuto rul
lui úi a plăcii de ancorare se pot ¿xa barele de oĠel de cablul de pe tamburul
troliului.
OperaĠiile de descolăcire la instalaĠia cu troliu electric:
1) Montarea colacilor pe vârtelniĠe.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puúi pe vârtelniĠa de cablu
fără sfârúit prin intermediul plăcuĠei de ancorare (v. ¿g. 2) úi cârligului de
întindere (v. ¿g. 7).
3) Descolăcirea se realizează prin acĠionarea cablului fără sfârúit de
către troliu, a cărui motor a fost pus în funcĠiune; derularea cablu lui fără
sfârúit este asigurată de faptul că celălalt capăt al său este legat de stâlpul
de ancorare cu scripete (v. ¿g.2).
4) OperaĠia de descolăcire se termină când cârligul de întindere a ajuns
la capătul cursei cablului fără sfârúit, când se opreúte úi motorul.
OperaĠia de întindere
Se începe cu ¿xarea barei de capătul dinspre vârtelniĠe prin ¿xatorul
cu excentric (¿g. 6), iar celălalt capăt se leagă de tamburul troliului prin
Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de cablu fără
sfârúit 3 prin intermediul plăcii de ancorare 1
úi al cârligului de întindere 2.
Fig. 5. Plăci de ancorare.
Fig. 6. Fixator
cu excentric.
Fig. 7. Cârlig de întindere
Sănătatea úi securitatea muncii - 295
intermediul cablului de în tindere (¿g. 9) úi plăci de ancorare (¿g. 10), (de
obicei se îndreaptă o singură vergea).
Îndreptarea propriu-zisă începe prin acĠionarea troliului în ace leaúi
condiĠii ca la îndreptarea cu troliul manual, până când se realizează alungirea
procentuală stabilită (maximum 0,3%). După în dreptare se roteúte tamburul
troliului înapoi, bara se aúează prin greutatea proprie pe platformă, apoi se
eliberează din ¿xator úi din placa de ancorare. Se taie barele de pe platformă
cu foarfecele la lungimile cerute conform ¿úei de debitare. Se transportă
barele în fascicule până la bancul de lucru. Folosirea tractoarelor sau a altor
mijloace de întindere nu este recomandabilă.
Indreptarea cu dispozitive simple úi la maúini de îndreptat cu role úi
cu cap rotitor a oĠelului-beton livrat în colaci
Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreaptă pe bancul de fasonat cu
chei cu sau fără prelungitor. Îndreptarea úi fasonarea ¿ind în acest caz operaĠii
care se fac de aceeaúi formaĠie úi cu aceleaúi dispozitive.
OĠelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oĠel OB 37 úi PC 52, úi oĠelul
PC 60 úi PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreap tă manual pe
un banc obiúnuit (¿g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci
metalice cu dornuri ¿xa te cu buloane în colĠurile opuse ale bancului 1).
Îndreptarea se face după introducerea barelor între dornurile plăcii, prin
încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau direct folosind capătul liber al
barei ca pârghie; bancul de lucru 2 adesea este com pletat pe cele două laturi
cu capre pentru depozita rea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 úi
capră joasă 4 pentru bare le îndreptate (care sunt di rijate spre acest ansamblu
de capre prin planul înclinat 5).
Fig. 11. Banc de îndreptare a barelor groase.
Fig. 9. Cablu de întindere.
Fig. 10. Fixarea capetelor barelor
de oĠel-belon de troliu prin intermediul plăcii
de ancorare al cârligului de intindere:
1 úi al cablului de întindere 2.
296 - Sănătatea úi securitatea muncii
Barele de diametru mic se îndreaptă la maúini cu role sau la maúini cu cap
rotitor.
Indreptarea se face prin curbarea succesivă în unul sau două pla nuri, cu
ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în funcĠie de diametrul
barelor care se îndreaptă; un alt parametru important este raza de curbură
(respectiv săgeata) care se imprimă barelor. Săgeata este reglabilă úi rezultă
din poziĠia reciprocă a rolelor.
PoziĠionarea rolelor se face astfel încât săgeata din curbare să descrească
până la îndreptarea completă (¿g. 12).
Maúinile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce
au diametrul mic); prin rotirea capului curb úi avansarea sârmelor se execută
îndreptarea tot prin curbare care însă de această dată se face în toate planurile
ce intersectează centrul secĠiunii trans versale a barelor. Descrierea maúinilor
este detaliată în subcap. Urmatoare. Barele sunt deplasate cu anumită viteză
prin acĠionarea unor role de angrenaj puse în acĠiune de motorul maúinii.
Rolele de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci
prin forĠa de tracĠiune care se naúte prin frecare.
Unele maúini au úi dispozitive anexe, cu perii radiale care curăĠă oĠelul
de rugină. Barele cu diametrul mai mare pentru a ¿ uúor introduse în ma-
úini, se îndreaptă cu mâna sau cu ajutorul cleútilor úi cheilor, pe o lungime
de aproximativ 1 m. Maúinile au de regulă un suport de susĠinere a barelor
îndreptate prevăzute cu limitator automat de cursă, ce declanúează úi tăierea
barelor la lungimea stabilită, după care barele sunt debitate automat lateral.
MAùINI DE ÎNDREPTAT ùI TĂIAT
Generalitati
Pentru mecanizarea operaĠiilor legate de confecĠionarea armă turilor în
prezent se dispune de maúini de îndreptat úi tăiat oĠel-beton: maúini de fasonat
bare până la 0<4O mm; maúini combinate de îndreptat, tăiat úi fasonat bare,
direct din colaci; maúini de faso nat bare subĠiri (etrieri); maúini de tăiat oĠel-
beton acĠionate hidra ulic sau mecanic; maúini pentru sudat cap la cap bare de
oĠel-beton; maúini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; maúini de
Fig. 12. Schema maúinii
de îndreptat
Sănătatea úi securitatea muncii - 297
sudat cu mulĠi electrozi, precum úi linii complexe care fac operaĠiile în Àux
continuu (de tăiat, sudat úi chiar rulat plase sudate).
Maúinile pot ¿ destinate atelierelor de armături de mare capaci tate unde
se cere productivitate ridicată sau atelierelor de úantier unde sunt su¿ciente
maúini cu productivitate medie.
Maúinile trebuie să poată prelucra atât oĠelul neted, cât úi oĠelul pro¿lat
(tip PC sau sârmele amprentate).
Unele din maúinile cele mai cunoscute în prezent sunt arătate în continuare
unde se prezintă modul general de alcătuire úi exploatare.
Alcătuirea de principiu a unei maúini de îndreptat úi tăiat
Maúinile de îndreptat úi tăiat se caracterizează prin câĠiva parametri
principali: putere, viteză de îndreptare, diametrul armăturii, rezis tenĠa
oĠelului care îl prelucrează, productivitatea în t/h, masa agre gatului principal
etc. Aceúti parametri pentru câteva maúini utilizate la noi în Ġară sunt date în
tabel.
Se recomandă ca maúinile utilizate să aibă de preferinĠă sistem de
îndreptare cu role; tăierea sase facă cu cuĠite rotative; să aibă limitatoare
sensibile la ¿nele cursei; numărător de bare úi ghidaje pentru prevenirea
Àambajului barelor ajunse la limitator, precum úi colectoare automate de
bare.
Pentru bara subĠire (0 < 12 mm) se preconizează să se conceapă maúini
combinate de îndreptat, tăiat si fasonat. Majoritatea Ġărilor au producĠie
proprie de maúini de îndreptat úi tăiat. Există un număr foarte mare de maúini
de îndreptat úi tăiat. Modul lor de alcătuire este similar.
FaĠă de semnalările din tabelul anterior se mai menĠionează maúinile de
producĠie spaniolă — UGAEOLA, model ECVA -30 cu două viteze care
îndreaptă oĠelul până la 15 mm, respectiv 30 mm cu tăiere automată până
la 10 m lungime, prevăzută cu mo toare puternice de 40 CP pentru îndreptat
úi 4 CP putere pentru tăiat. Maúina model ECA—16 cu motor de 10 CP
îndreaptă úi taie oĠe lul cu diametrul de 5 la 16 mm, maúina model E-8-20-C
de 4 CP îndreaptă úi taie oĠelul cu diametrul de la 4 la 8 mm, iar maúina E-14-
4 îndreptă úi taie oĠelul de la 5 la 14 mm.
În principiu un agregat de îndreptat úi tăiat (¿g. 13 úi 14) se compune
din: agregatul propriu-zis de îndreptare alcătuit din mecanismul de îndreptare
úi avans, prevăzut cu echipament de acĠionare; vârtelniĠa pentru suportul
colacului de oĠel-beton; suportul pen tru susĠinerea barei îndreptate úi tăiate
cu jgheab de degajare; mecanis mele de tăiere úi degajare automată a barelor;
echipamentele elec trice de acĠionare, reglare úi automatizarea operaĠiilor.
298 - Sănătatea úi securitatea muncii
Tabel: Caracteristicile tehnice ale maúinilor de îndreptat úl tăiat
Nr
crt
Denumirea
maúinii
Ġara
Diametrul
armăturii
pro¿l
Puterea
Viteza de
îndreptare
[m/minj]
Productivi-
tatea [t/h]
Masa
[kg/m]
1 URB Rom.
5—15 mm
rotund úi periodic
11+4 39 úi 72
1,50
medie 0,75
%
3 600
2
E. Wartenweiler
RB/4 c
Italia
5—15 mm
rotund úi periodic
9 + 4 40+80 1,50 medie 0,75 3 850
3
KOCH BE 4
Germania
6—10 mm rotund 15
120-150 180
îndrep tare
1,80 medie 0,90 3 950
4
WAFIOS
R.4
Germania
3—10 mm rotund 15
25-40 80
îndrep tare
2,00 medie 1,00 2 200
5 Nosenko Rom. 3—12 mm rotund 10 40 0,40 medie 0,20 1200
C EL-Precizia Rom. 3—14 mm rotund 10 35 0,35 medie 0,20 950
Alcătuirea agregatului de tăiat (la maúina tip E. Wartenweiler - Italia, care
se aÀă úi în dotarea unor fabrici de prefabricate din Ġara noastră) se poate
urmări pe ¿g. 16, unde sunt precizate principalele elemente: 1- batiul care
formează suportul propriu-zis al agregatului; 8- inelul de intrarea barelor;
9 - rolele de tragere; 10, 11 - rolele de îndreptare grupate în două planuri
câte 8 pe ¿ecare plan, prevăzute cu manetă de reglat, poziĠia relativă 12;
2 - motorul electric de acĠionarea mecanismului de îndreptat; 3-frâna electro
magnetică; 4 reducătorul de turaĠie; 13-mecanismul de tăiere tip ghilotină cu
electromagnet de cuplare pentru tăiere; 7 - tabloul de comandă; 5 - motorul
electric al mecanismului de tăiere úi de gajare etc.
Modul de utilizare a maúinilor de îndreptat úi tăiat
Se pregăteúte maúina de îndreptat (¿g. 15), echipându-se cu setul de role
corespunzător diametrelor care se îndreaptă. Se aúează colacul de oĠel-beton
pe vârtelniĠă. Se reglează cu ajutorul manetelor rolele de tragere úi îndreptare
la depărtarea corespunzătoare dimensiunii de material care urmează a
se îndrepta. Se îndreaptă cu cheia capătul liber al vergelei din colac úi se
introduce prin inelul de capăt 8, intre rolele de ghidaj cele de preîndreptare úi
tragere. Se veri¿că dacă ver gelele pot pătrunde cu uúurinĠă în întreg trenul de
role. Se fac contactele electrice pentru acĠionarea tăierii 6 úi degajării barelor.
Prin apăsare pe butonul 7 de comandă cu impulsuri (comandă electrică),
se pune în funcĠiune motorul electric principal de acĠio nare 2, care acĠionează
rolele de tragere úi îndreptare, astfel încât bara să ¿e împinsă de rolele de
tragere între rolele de îndreptare din plan vertical úi orizontal până pătrunde
la foarfeca de tăiere, după care se reglează din nou rolele de îndreptare.
Sănătatea úi securitatea muncii - 299
Se ¿xează limitatorul de comandă a tăierii la lungimea necesară.
După ce se fac toate veri¿cările inclusiv lungimea barei se apasă pe butonul
de mers continuu cu viteza I sau viteza II, după dimen siunea materialului care
se îndreaptă (oĠelul Ø 5—8 mm se îndreaptă cu viteză mică, iar oĠelul Ø
8—15 mm se îndreaptă cu viteză mare).
După ce se taie o bară, se controlează calitatea operaĠiei de în dreptare úi
tăiere la lungime (toleranĠa de tăiere este în jur de 1%), precum si modul de
depărtare a laturii jghiabului, care lasă baia să cadă pe suportii de colectare.
Maúina este prevăzută cu un numărător al barelor tăiate, care funcĠionează
prin scădere (se pleacă de exemplu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 bare,
se opreúte când s-a tăiat numărul de baie stabilit).
În Ġara noastră s-a utilizat, începând din anul 1966 maúina de îndreptat tip
Nosenco N0-338, maúină care îndreaptă oĠelul-beton neted, cu dimensiunile
de Ø 3-12 mm, folosind pentru îndreptare o tobă rotitoare cu bacuri. Barele
sunt trase direct din colacii aúezaĠi pe vârtelniĠă.
O maúină similară este maúina IL -Precizia care îndreaptă úi taie oĠel neted
cu dimensiunile Ø 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare decât
la maúina tip Nosenco No-338.
În ultimul timp s-a asimilat Maúina URB care îndreaptă úi taie oĠel rotund
cu dimensiunile Ø 6—12 mm, oĠel PC 52 úi PC 60 cu dimensi unile 6 si
8 mm, precum si prelucrarea (îndreptarea) sârmelor STNB úi STPB cu Ø
5—10 mm ce se livrează în colaci. Maúina URB este o maúină de îndreptare
cu role având role pentru preîndreptare, role de tragere, role de îndreptare în
plan vertical úi role de îndreptare în plan orizontal, acĠionate prin roĠi dinĠate
cilindrice, astfel încât toate rolele acĠionate au aceeaúi turaĠie.
Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu pro ¿l úi o rolă
de ghidaj lisă care sunt reglabile după diametrul barei care se îndreaptă.
Fig. 13. Masina de indreptat
cu role in doua planuri
Fig. 14. Agregat complet de
indreptat si taiat
300 - Sănătatea úi securitatea muncii
Grupul de antrenare se compune din: motorul electric cu două tu raĠii úi cu
mers înainte úi înapoi; cuplajul electromagnetic cu fricĠi une care realizează
transmisia de la motor la reducătorul de turaĠie úi frinează mecanismul de
tragere úi îndreptare în timpul tăierii oĠelului-beton (transmisia prin curea
trapezoidală de la cuplaj la frină úi cu lanĠ la reducător, úi apoi prin grupul
pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere úi îndreptare).
Mecanismul de tăiere se compune din: motorul electric de acĠi onare úi
mecanismul de tăiere de tip asincron trifazat acĠionat cu 4 curele trapezoidale.
Declanúarea se face printr-un electromagnet de cuplare. Foarfeca este tip
ghilotină acĠionată de un arbore excentric, care are o camă ce acĠionează o
pârghie a axului jgheabului, producând degajarea oĠelului-beton.
Jgheabul are rolul de ghidare úi degajare a barelor tăiate, el se compune
din: o parte ¿xă formată din batiu úi 7 suporĠi ¿cúi, o parte mobilă care se
roteúte în jurul unui ax, ¿ind acĠionat de cama excentricului. La capătul
¿x al jgheabului se găseúte limitatorul (microîntrerupător) care comandă
mecanismul de tăiere.
Maúinile de îndreptat pot face îndreptarea úi prin tobe de îndreptat
rotitoare, sprijinite pe rulmenĠi cu bile. Toba are în compunerea ei de regulă
(¿g.16) bucúele de ieúire úi intrare 2 úi 5, câteva perechi de bancuri 3, plasate
în paharele 4; úuruburile de reglare A, B, C D úi E úi roata de transmisie pentru
curelele trapezoidale (tipul re prezentativ este Maúina Wa¿os R. 4, folosită în
Ġară, dar aceasta nu poate îndrepta bare de grosime prea mare).
Fig.15. Schema agregatului propriuzis de indreptat si taiat
Fig.16. Schema
dispozitivului de
indreptat cu cap rotitor
Sănătatea úi securitatea muncii - 301
Dispozitive úi maúini de tăiat oĠel-beton
Tăierea oĠelului-beton se execută cu foarfece manual, stanĠe manuale,
stanĠe mecanice acĠionate cu motoare electrice sau hidra ulice, precum úi cu
agregate complexe de tăiere etc.
Foarfecele de mână se foloseúte pentru tăierea barelor subĠiri (¿g. 17).
Foarfecă tip SBP, fabricată de întreprinderea „6 Martie” -Timiúoara, taie sârma
SBP de Ø 7 mm úi oĠel-beton Ø 12 mm, are o greutate de 5,4 kg úi necesită
o forĠă pentru acĠionarea braĠelor de 16 kgf. CuĠitele sunt interúanjabile ¿ind
confecĠionate din oĠel de scule, tratate termic, unghiurile cuĠitelor asigură o
bună tăiere.
StanĠele manuale (¿g. 18) sunt agregate acĠionate prin pârghii.
Sunt numeroase ¿rme care livrează stanĠe manuale care asigură tăierea
oĠelului-beton de toate calităĠile până la diametrul de 40 mm (v. ¿g. 18).
StanĠa se ¿xează de o fundaĠie, are un batiu masiv úi un braĠ robust, acĠionat
prin pârghii cu sau fără cremaliere, care acĠionează cuĠitul de tăiat. CuĠitele
sunt interúanjabile, putând ¿ schimbate după diametrul barelor care se taie
sau când se uzează.
StanĠele manuale hidraulice pot tăia cu uúurinĠă oĠel-beton de diametru
mare. Transmiterea forĠei nu se face prin pârghii, ci prin pompe hidraulice
acĠionate manual. StanĠa se compune din: batiul stanĠei, organele de tăiere,
corpul de pompă úi organele de transmi tere a forĠei la organele active de
tăiere (cuĠitul).
Atât la stanĠele manuale, cât úi la cele mecanice, pentru a se asi gura o
bună tăiere este necesar: să se dispună de cuĠite cu duritate corespunzătoare,
bine ascuĠite, care să se deplaseze în planuri paralele, ¿ind ¿xate de organele
active ce nu au miúcări laterale, asigurând un bun ghidaj.
Flg. 17. Foarfece
manual tip SBP.
Fig. 18. StanĠe
cu pârghii manuale
302 - Sănătatea úi securitatea muncii
La uneltele manuale se taie de regulă o singură bară.
StanĠe mecanice. StanĠele mecanice sunt alcătuite pe acelaúi prin cipiu cu
stanĠele manuale, numai că organele active sunt acĠionate prin angrenaje puse
in funcĠiune de motoare electrice.
Maúinile de regulă sunt autonome, montate pe roĠi úi cu dispozi tive de
împingere. Maúinile au comenzi manuale sau la picior.
O schemă de principiu a unei stanĠe mecanice de tăiat este arătată în ¿g.
19. StanĠele mecanice pot tăia toate diametrele de bare úi pot tăia úi un număr
mai mare de bare, chiar pînă la 12 bare o dată, dacă diametrul acestora este
mai mic.
Dintre maúinile utilizate la noi se remarcă următoarele tipuri: 1)
Maúinile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de
la 1,5 la 7,5 kW úi pot tăia bare până la 70 mm grosime
La uneltele manuale se taie de regulă o singură bară.
StanĠe mecanice. StanĠele mecanice sunt alcătuite pe acelaúi prin cipiu cu
stanĠele manuale, numai că organele active sunt acĠionate prin angrenaje puse
in funcĠiune de motoare electrice.
Maúinile de regulă sunt autonome, montate pe roĠi úi cu dispozi tive de
împingere. Maúinile au comenzi manuale sau la picior.
O schemă de principiu a unei stanĠe mecanice de tăiat este arătată în ¿g.
19. StanĠele mecanice pot tăia toate diametrele de bare úi pot tăia úi un număr
mai mare de bare, chiar pînâ la 12 bare o dată, dacă diametrul acestora este
mai mic.
Dintre maúinile utilizate la noi se remarcă următoarele tipuri:
1) Maúinile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au
puteri de la 1,5 la 7,5 kW úi pot tăia bare până la 70 mm grosime din
oĠel OB 37, respectiv de 55 mm pentru oĠeluri de înaltă rezistenĠă.
Poate tăia până la 12 bare Ø 7 respectiv 14 mm. Greutatea maúinilor
variază de la 300 la 1 930 kg; unele tipuri au dispozitive hidraulice.
Maúinile pot teoretic realiza de la 25 la 42 tăieturi/min.
2) Maúinile MUBEA tip BS 28 úi BS 32 (¿g. 20) sunt ma úini mobile
de 2 CP cu greutate de 270 la 435 kg úi pot tăia bare până la 32
mm; pot de asemenea tăia concomitent 3 — 4 bare. Are declan úator
manual úi role de susĠinere a barelor care urmează a ¿ tăiate.
Fig. 19. StanĠe mecanice.
Maúina KSB-50.
Sănătatea úi securitatea muncii - 303
3) Maúinile tip STEINWEG; sunt maúini
2,5 CP cu per formanĠe similare maúinilor
MUBEA, cu declasator atât manual, cât
úi la picior.
4) Maúinile LIEBIG úi LUDEWIG -
Dresden se livrează în trei tipuri: FM-
48, KSB-50 úi PSK-65; sunt maúini cu
acĠionare la picior.
5) Maúinile MIR(Rusia) cu putere de 75
kW, maúina BV-41 TIP (Ungaria), ma-
úina tip N-40 (Polonia) cu putere de 5,5
kW etc.
6) Maúina REMA tip PC 440/35 (Italia)
arc un dispzitiv de tăiat ataúat ma úinii de
fasonat, prin cuplarea dispozitivelor de
tăiat la arborele motoreductoralui.
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizează cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aúezat
cu axa formată dintr-o Ġeava pe două capre (¿g. 21, a) úi care se poate roti
uúor cu o manivelă. O asemenea fretă se poate face numai din oĠel moale
subĠire, care se modelează uúor pe cilindrul de lemn.
Fasonarea mecanică
Pentru industrializarea lucrărilor de armături în prezent se folo sesc maúini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigură o productivitate
ridicată la lucrările de armături. De regulă maúinile sunt integrate unui Àux
tehnologic continuu care rezultă din organizarea raĠională a atelierelor de
armături.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea maúinii de fasonat
între două bancuri (¿g. 21, b) prevăzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor
úi glisarea lor în timpul fasonării.
Fig. 20. Maúini tip MUBEA.
Pasul fretei
Fig. 21. Sablon pentru executia
fretelor a) si banc de lucru
pentru fasonarea mecanica b).
304 - Sănătatea úi securitatea muncii
Amplasarea maúinii se face prin ¿xarea în fundaĠie úi calarea sa cu pene.
Maúina va avea instalaĠia electrică executată conform regu lilor de securitate,
având punerea la pământ úi cablurile trecute prin canale în pardoseala
atelierului (sau prin cabluri blindate).
MAùINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OğEL-BETON
Maúini de fasonat bare longitudinale
Fasonarea barelor în atelierele de úantier de mică importanĠă se face
manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesită multă mano peră.
Fasonarea mecanică este indicată pentru toate atelierele de confecĠionat
armături.
Fără reglare automată se pot
fasona până la un unghi de 180°, iar
cu reglare automată se pot îndoi la un-
ghiuri de 45, 90 úi 180°.
Poate fasona oĠel rotund OB 37
până la ؔ4() mm úi oĠel PC până la
ؔ32 mm; puterea maúinii ¿ind de
2,2 kW, iar greutatea maúinii de 900
kg. Multe maúini de fasonat au úi
dispozitive de tăiat (maúina REMA
tipul PC 40/35 úi tipul PC 32/26 Italia).
Alcătuirea de principiu a maúinilor de fasonat
Maúinile de fasonat sunt alcătuite în principiu din: batiul sau cutia
maúinii 1; dispozitivele de lucru, plasate pe o placă de lucru 2; mecanismele
de antrenare 3; dispozitivele de comandă 4.
Batiul maúinii este o construcĠie metalică robustă, de regula montată pe roĠi
pentru o deplasare uúoară pe distanĠe mici. Batiul este alcătuit dintr-o structură
metalică portantă, conĠinând în el mecanismele de antrenare, de comandă
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regulă ¿x.
Dispozitivele de lucru ¿xe sau detaúabile sunt amplasate pe o placă de
lucru plasată pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alcătuite
dintr-o placă de lucru confecĠionată dintr-o tablă groasă în care este decupat
un disc activ rotativ cu locaúuri pentru ¿xarea organelor active de fasonare
(dornuri, roĠi, rigle cu găuri úi dor nuri etc.); două sau mai multe plăci
transversale cu poziĠie ¿xă sau reglabilă, prevăzute cu locaúuri pentru dornuri
(roĠi sau dispozitive), care formează organele pasive ale operaĠiei de fasonare.
La marginea mesei de lucru se găsesc montate de regulă, pe două feĠe
opuse, două bare (role) pentru glisarea oĠelului-beton.
Fig.22. Maúina de fasonat
oĠel-beton MF-32.
Sănătatea úi securitatea muncii - 305
Multe maúini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe cuĠia unor
prelucrări speciale cum ar ¿: braĠ cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate
cu alte distanĠe între dornuri decât cele de pe dis cul activ, dispozitive pentru
îndoire cu raze de curbură foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dublă
a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale,
capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozi tive de adaos cu role
pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozi tive pentru îndoirea simultană a
mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alcătuite dintr-un motor, care
pune în miúcare roata melcată pe axul căruia se găseúte montat discul activ.
După natura construcĠiei mecanismele dispun de roĠi dinĠate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmenĠi etc. Discul trebuie
să aibă rotaĠii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în funcĠie de
grosimea barelor úi dispozitive de inversare. Maúinile moderne (FICEP) au
următoarele caracteristici: rotaĠia discului în două sensuri, oprirea automată
a discului la unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automată, obĠinerea
vitezelor de ro taĠii dorite prin reglare prealabilă.
Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală, oprirea automată
a discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pen tru viteze foarte
reduse, dirijate manual sau automat.
Sunt úi agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roĠi de cauciuc
care se deplasează uúor prin împingere sau pot ¿ ridi cate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea maúinilor după gradul de complexitate, diametrul barelor úi
rezistenĠa acestora variază de la 300 la 1 600 kg.
Sunt úi agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roĠi de cauciuc
care se deplasează uúor prin împingere sau pot ¿ ridi cate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea maúinilor după gradul de complexitate, diametrul barelor úi
rezistenĠa acestora variază de la 300 la 1 600 kg.
Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor Fig. 23. Masina de fasonat tip FICEP (a)
si a barelor ridicate (c)
306 - Sănătatea úi securitatea muncii
Modul de utilizare a maúinilor de fasonat
OperaĠiile comune de punere în funcĠiune. Pentru a utiliza raĠional
maúinile de fasonat, este necesară cunoaúterea performanĠelor maúinilor,
utilizarea dispozitivelor anexe úi dispunerea de tabele ajutătoare care să indice
unghiul de rotaĠie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent, în
prospectele maúinilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii e¿ciente a
maúinilor.
OperaĠiile de punere in funcĠiune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor găurite cu dornuri úi mon-
tarea rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fără dispozitive anexe, braĠuri,
limitatoare etc); rolele se aleg în funcĠie de diametrul barelor care se îndoaie.
2) Stabilirea unghiului de îndoire la maúinile automate sau cu programare;
la cele cu acĠionare mecanică (normală), se realizează unghiul urmărind
valorile de pe discul gradat de către ¿erarul betonist.
3) Conectarea maúinii la reĠeaua electrică se face cu luarea măsu rilor de
protecĠia muncii, stabilirea rotaĠiei discului în funcĠie de gro simea barelor
(când se acĠionează mai multe bare) úi puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maúina
de fasonat.
A
1
§ 0,75 B
1
d
max
[mml 20 26 34 40
D[mm] 80 100 140 160
Serviciul tehnic trebuie să a¿úeze la maúini tabele cu distanĠele A
l

úi B
1
pe grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziĠia
dornurilor astfel ca diametrul format
de dornurile de pe disc să ¿e de pe
perpendiculare pe riglele cu găuri, la
mijlocul distanĠei dintre dornurile de
pe rigle;
- se introduce bara între dornuri,
după ce s-a însemnat pe ea cu creta
locul de unde se ridică (îndoaie), acest
semn se marchează în dreptul axului dornului de pe disc;
- se declansează maúina care roteúte discul cu 45°, după care se opreúte
dacă maúina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
Îndoirea simplă se face simultan prin blocarea barei cu două dornuri
alăturate ¿xate pe discul rotitor, îndoire dublă la 45° cu un singur dorn ¿xat
Fig. 24. Îndoire dublă simultană eu două
dornuri pe discul rotitor.
Sănătatea úi securitatea muncii - 307
pe discul rotitor (¿g. 25); îndoirea se face în mod similar, dar poziĠia verticală
a discului trebuie aleasă astfel ca bara dreaptă să poată sprijini pe cele două
dornuri alăturate de pe riglele găurite úi pe dornul de pe disc.
În ¿g.26 se arată îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cînd la disc
este necesar să se folosească un prelungitor
Îndoirea simultană a mai multor
bare subĠiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe riglele găurite úi
disc este arătată în ¿g. 27.
Fasonarea etrierilor cu maúina de
fasonat obiúnuită este arătata în ¿g. 28.
Maúinile pot face spirale rotunde,
poligonale etc.
Tipuri de maúini de fasonat bare longitudinale
Maúinile de fasonat úi îndoit oĠel-beton sunt la fel de numeroase ca úi
maúinile de îndreptat úi tăiat.
Modul lor de alcătuire în principiu este acelaúi; diferă foarte mult dispo-
zitivele de lucru. Sunt maúini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-
nete, console, etc. cu mod de acĠionare similar (prin rotaĠia discului), dar cu
caracteristici tehnice úi performanĠe diferite.
Exempli¿cativ se arată unele caracteristici
1) Maúina din Polonia G. 40 fasonează oĠel până la 40 mm cu rezistenĠa
până la 45 kgf/mm
2
; viteza de rotaĠie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maúina BH-40 (Ungaria) fasonează oĠel până la 40 mm, cu rezistenĠa
până la 70 kgf/mm
2
, cu viteza de rotaĠie a discului de 100— 130/h, având
Fig.25. Indoire dubla simultană cu un dorn
pe discul rotitor
Fig.28. Fasonarea etrierilor cu masina de
fasonat obisnuita.
Fig. 26 Indoire dubla simultana cu un dorn pe
prelungitorul la disc
Fig. 27. Indoire simultana a barelor subtiri
308 - Sănătatea úi securitatea muncii
puterea de 4 kW. Maúina are discul plasat excentric faĠă de batiul maúinii,
dar are o placă rabatabilă care asigură pre lungirea plăcii de lucru astfel că în
poziĠia de lucru discul se aÀă la mijlocul mesei (plăcii) de lucru.
3) Maúina MUBEA — BENDEB (Germania) fasonează oĠel până la 32 mm,
cu rezistenĠă de 40 kgf/mm
2
úi până la 26 mm pentru oĠel cu rezistenĠa de 70
kgf/mm
2
. Maúina este prevăzută cu scală gradată pentru a marca unghiul de
rotaĠie a unui braĠ montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire
în trepte cuprinse între 0 úi 315°. Maúina are un set de role de îndoiri, cu
diametrele de 50 la 480 mm, permiĠând să se realizeze raze de îndoire de la
2,5 d până la 15 d, pentru gama de diamtre de la 6 la 32 mm.
4) Maúina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are posibilitatea
de a programa fasonarea la 6 unghiuri de îndoire diferite spre stânga sau spre
dreapta.
5) Maúina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasonează oĠel până la 40 mm cu
rezitenĠa de 45 kgf/mm
2
úi până la 32 mm pentru oĠel cu rezistenĠa de 85
kgf/mm
2
úi taie oĠel până la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un
motor electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent până la 10 bare de 14 mm,
iar cu reducerea corespunză toare a numărului de bare se măreúte diametrul
barei de fasonat sau tăiat (¿g.29).
6) Maúina FUTURA B 502 (Germania) fasonează oĠel până la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaĠie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu
mers înainte úi înapoi; masa maúinii este de 1220 kg; are dispozitive pentru
prelucrat spirale.
7) Maúina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasonează oĠel până la diametrul
de 32 mm, având rezistenĠa maximă de 45 kgf/ mm
2
; are două viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm úi 10 rot/ min pentru bare mai groase); maúina are
úi posibilitatea de a ¿ livrată cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formează cali tatea de bază a maúinilor. La această maúină se pot fasona etrieri
úi îndrepta oĠelul de diametre mici.
8) Maúina FI CEP — mod. CAM se livrează în 6 variante, cu puteri de la 2 la
6 CP úi cu masa variind de la 360 kg la 1 600, faso nează o gamă foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gamă posibilă are echipament
care asigură rotaĠia de 3,5 rot/min până la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze
sau cu variator de viteze.Dispune de o gamă largă de dispozitive anexe pentru
orice tip de prelucrare a armăturii, inclusiv etrieri.
9) Maúina STEINWEG se livrează, în tipurile B.32 úi B.40 care fasonează
oĠel până la 32 mm, respectiv pînâ la 40 mm, cu rezistenĠa de 45 kgf/mm
2
;
pentru rezistenĠe mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu maúinile prezentate.
10) Maúinile UGAROLA de producĠie spaniolă se livrează în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obiúnuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comandă stânga-dreapa (¿g. 29, b)
Sănătatea úi securitatea muncii - 309
Fig. 29. Maúina de fasonat úi tăiat tip REMA (¿g. a), maúina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (¿g. b) úi dispozitive improvizate de format etrieri (¿g. c).
Maúini de confecĠionat etrieri
Maúinile de confecĠionat etrieri sunt de fapt maúini de fasonat oĠel-beton;
au limitatoare speciale pentru îndoire succesivă permiĠând să se realizeze
elemente îndoite sub forma dreptunghiulară sau pătrată.
O serie din maúinile menĠionate pentru fasonat oĠel-beton pot confecĠiona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc.
Etrierii se pot confecĠiona úi manual cu dispozitive diferite im provizate
(¿g. 29 c), cu pivot central sau cu furculiĠă centrală formată din două dornuri
cu poziĠie reglabilă, cu piedestal, limitatoare, stative úi pârghii.
O maúină complet automatizată este maúina STEF—14 (FranĠa) care se
compune (¿g. 30) din:
1) Un grup de îndreptare a oĠelului-beton până la 14 mm (úi până la 10
mm poate îndrepta două ¿re). Acest grup are role de îndreptare úi grup de
¿nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu ¿rul,
având o viteză de 0,6—1,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor úi lungimilor 3, care permite obĠinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m úi cu
unghiul de îndoire de la 0° la 180°.
O roată în contact cu ¿rul, transmite printr-un joc de pinioane úi cremaliere,
lungimea exactă a ¿rului la tabulator, pe care se a¿úează lungimea cerută.
Transmiterea unghiului de îndoire se efectuează printr-un joc de roĠi,
lanĠuri úi cremaliere la un tabula- tor, care la sfârúitul cursei unghiului a¿úat
declansează oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu. Pentru
lucrul neautomatizat numărul de îndoiri este nelimitat.
Fig. 30. Schema de principiu a
maúinilor de format etrieri.
a) b)
c)
310 - Sănătatea úi securitatea muncii
4) Grupul de îndoire este acĠionat de o pompă (verină), antrenată de
o cremalieră care permite îndoirea ¿rului de la 0° la 180° după a¿úajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tăiere 6 este acĠionat de o pompă prin intermediul unei
pârghii cu excentric. Un ejector asigură evacuarea pieselor fasonate.
Un numărător indică piesele fasonate úi declanúează oprirea maúinii la
numărul de piese prestabilite.
Maúina are productivitate ridicată (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în
colaci sau bare drepte, cu sau fără pro¿l periodic
O maúină similară este maúina MEP-STAF -71 (Italia) care fasonează
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Maúinile speci¿ce plaselor sudate vor ¿ tratate la utilaje de îm binare úi
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variată úi ea se ob Ġine din
plasarea convenabilă a limitatoarelor úi reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (¿g. 31).
Maúini de îndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase plane pe úantier adesea trebuie îndoite.
Pentru îndoirea plaselor sudate sunt maúini de îndoit speciale care pot face
simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme.
Fig. 31. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini
Sănătatea úi securitatea muncii - 311
In Ġara noastră Fabrica „6 Martie” - Timiúoara execută maúini de îndoit
plase până la 0 12 mm, cu lăĠimea plasei de 5 050 mm úi unghiul de îndoire
de 1a 30 la 180°. Masa maúinii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x
1500 x 1500 m. O maúină cu echipament electrohidraulic este maúina bi¿
din Germania, iar o maúină automată este maúina B.F.M. (Brauxellois de
Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasonează plase cu sârme până la 12
mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 până la 10 m, cu o putere de 3—7,5
CP, cu o cadenĠă de 4 indoituri/min, având echipament electric úi hidraulic;
poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comandă de
la distanĠă cu pedală. De regulă, plasele plane care se livrează pe úantier nu
au nevoie de îndreptare; în caz contrar aceasta se face cu maúini de îndreptat
cu role în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelaúi
ca úi la îndreptarea tablelor de oĠel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role,
acĠionate manual sau electric; unele maúini au rolele protejate cu cauciuc.
Aceste maúini se folosesc úi la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se
îndreaptă la sol, se taie úi se folosesc ca plase plane.
Maúini de tăiat plase sudate
Pentru tăiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, după sudare sau după îndoirea plaselor; maúinile B.F.M. úi „6
Martie”-Timiúoara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe úantier
sunt utile maúinile electrice manuale tip mono — SKITT (¿g.33); se livrează
în două tipuri Typ 11 H úi Typ S—12 H úi pot tăia bare de la 4 la 12 mm,
respectiv 18 mm (poate tăia úi două bare). Efectuează circa 25 până la 30
tăieturi/min. Greutatea maúini lor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de
430, respectiv 620 W. Tăierea plaselor sudate se poate face úi cu forfecarea
manuală (¿g. 34). În Ġara noastră întreprinderea de Unelte úi Scule-Braúov
livrează cleúti de tăiat oĠel-beton.
Fig. 32. Maúina de îndoit plase BIFI
312 - Sănătatea úi securitatea muncii
Pentru tăierea în serie în ateliere se pot utiliza ferăstraie circulare de mare
turaĠie, atât pentru tăierea plaselor, cât úi pentru tăierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)
Sunt úi utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse úi livrate de
către un mare număr de ¿rme.
Fig. 34. Cleúte manual de tăiat plase. Fig. 33. Cleúte electric de tăiat plase
tip SKITT.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MODUL DE DESFĂùURARE A ACTIVITĂğII
DE LIBER ÎNTREPRINZĂTOR
2 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 315
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare in¿intarii unei ¿rme

I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a ¿rmei
Înainte de a iniĠia o activitate economică trebuie să alegeĠi modalitatea sub
care vreĠi să vă organizaĠi activitatea.
Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana ¿zică
PF
Poate ¿ autorizată să desfăúoare o activitate independentă în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioară la O¿ciul registrului
comerĠului din cadrul Camerei de ComerĠ úi Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridică.
AsociaĠia familiala,
AF
Se constituie între membrii unei familii cu gospodărie
comună, în baza aceluiaúi normativ úi proceduri ca úi
persoană ¿zică. Nu are personalitate juridică.
Societatea
comercială
Se constituie ca persoană juridică, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere între două sau mai multe persoane ¿zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comerĠ. Societatea comercială
dobândeúte personalitate
juridică de la data înregistrării în registrul comerĠului.
SocietăĠile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate in comandită simplă (SCS)
c) societate pe acĠiuni (SA)
d) societate în comandită pe acĠiuni (SCA);
e) societate cu răspundere limitată (SRL).
Societatea în comandită simplă úi în comandită pe acĠiuni
se caracterizează prin existenĠa a două categorii de asociaĠi:
comanditaĠi (asociaĠii care administrează societatea úi răspund
nelimitat úi solidar pentru obligaĠiile
societăĠii) úi comanditari (asociaĠii care răspund numai până la
concurenĠa capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societăĠi comerciale cu personalitate juridică care
se în¿inĠează într-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate să deschidă în aceeaúi localitate
cu sediul principal sau în alte localităĠi, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenĠii, etc.
316 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
2. ParticularităĠi ale formelor de organizare a activităĠii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoană
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociaĠi
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
Răspunderea
întreprinzătorului
nelimitată
(cu averea
personală)
nelimitată úi solidară,
cu excepĠia asociaĠilor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepĠia asociaĠilor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
RestricĠii pentru
asociaĠi
asociaĠii nu pot lua parte
ca asociaĠi cu răspundere
nelimitată în alte societăĠi
concurente, fără consim-
Ġământul celorlalĠi
asociaĠi
-
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
decât într-o singură
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcĠie de tipul
societăĠii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primăriei x - - -
Rezervare ¿rmă x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
ComerĠului
x x x x
Autorizarea funcĠionării
Se obĠine personal
de la autorităĠile
competente
Se obĠine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituĠii trebuie să
meargă întreprinzătorul
Primărie úi CCI CCI CCI CCI
EvidenĠa ¿nanciar contabilă
Contabilitate în
partidă
simplă
Contabilitate în
partidă
dublă
Contabilitate în
comandită dublă
Contabilitate în
partidă dublă
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t
Administrarea
Nu exista
reglementări
exprese
Unul sau
mai mulĠi
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administraĠie
Unul sau
mai mulĠi
administratori
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 317
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei ¿rme, începând de la
activităĠile pregătitoare úi până la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activităĠi pregătitoare)
Include toate activităĠile prevăzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a unei
afaceri úi data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
úi autorizarea funcĠionării.
í Informare iniĠială privind procedura úi obligaĠiile întreprinzătorului
í Veri¿carea úi rezervarea ¿rmei/
emblemei (obligatoriu)
í Cercetarea ¿rmei/emblemei la OSIM pentru veri¿carea similitudinii
cu mărci înregistrate în registrul de mărci (opĠional)
í Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
í ObĠinerea autenti¿cării pentru actul constitutiv (obligatoriu)
í Redactarea úi obĠinerea declaraĠiei pe proprie răspundere a
fondatorilor, administratorilor úi a cenzorilor că îndeplinesc condiĠiile
prevăzute de lege (obligatoriu)
í Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
í ObĠinerea evaluării prin expertiză, a bunului imobil subscris ca aport
în natură la capitalul social (după caz)
í ObĠinerea certi¿catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (după caz)
í Vărsământul în numerar la capitalul social (direct la banca dorită sau
la unităĠile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii trebuie să contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activităĠile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului la
Biroul Unic úi data înregistrării comerciantului în Registrul ComerĠului,
incluzând:
í autorizarea constituirii comerciantului de către judecătorul delegat;
í obĠinerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la
Ministerul FinanĠelor Publice;
í redactarea încheierii judecătorului delegat;
í înregistrarea comerciantului în registrul comerĠului;
í editarea certi¿catului de înregistrare
318 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de înregistrare úi autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilităĠii ¿rmei/emblemei
(original) ¿rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x OpĠional, dacă se declară emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu
5. DeclaraĠia pe proprie răspundere– original x x x x Obligatoriu
6 AutorizaĠia emisă de Primărie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vărsămintelor Este obligatoriu să existe
aporturilor subscrise úi/sau vărsate (copii) x x x capital vărsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizează pentru produse noi
achiziĠionate ca aport în natură
10 Expertiza de evaluare a aportului în natură la Numai în cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certi¿catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natură la capitalul social subscris

12. Dovada intabulării bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse creanĠe ca aport la
13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
úi SCA constituite prin subscripĠie
publică úi la SRL-uri
15. DeclaraĠie cu privire la averea deĠinută (original, x x Obligatoriu pentru asociaĠii care răspund
sub semnătura privata) nelimitat úi solidar pentru obligaĠiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercială anterioară În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semnătură (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certi¿catul cenzorilor privind depunerea
garanĠiei legale de către administratori Obligatoriu pentru SA úi SCA
19. Actele constatatoare ale operaĠiunilor încheiate
în contul societăĠii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este
administrată de o persoană juridică

21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paúaport pentru rezidenĠi
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradusă úi legalizată pentru
juridice (copie) - x x x nerezidenĠi
23. privind participarea la constituirea societăĠii În copie tradusă úi legalizată
(original) pentru nerezidenĠi
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradusă úi legalizată pentru
constitutiv în numele úi pe seama fondatorului, nerezidenĠi
persoană juridică (original)
25. Certi¿cat de bonitate (original) - x x x În copie tradusă úi legalizată
26. Avize prealabile prevăzute de lege - - x x Pentru societăĠile bancare, de asigurare
reasigurare, operaĠiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcĠionării din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protecĠiei de mediu; al protecĠiei muncii.
28 Diverse taxe úi onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 319
3. Autorizarea funcĠionării comerciantului
Include activităĠile de autorizare a funcĠionării comerciantului de
către instituĠiile publice abilitate, îndeplinite în perioadă, după data
depunerii dosarului la Biroul Unic úi data eliberării anexei conĠinând avizele/
autorizaĠiile/acordurile necesare funcĠionării: autorizaĠie PSI, sanitară,
sanitar- veterinară, pentru protecĠia muncii, pentru protecĠia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ùI ANEXE
Modelul úi conĠinutul Certi¿catului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certi¿catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special úi
securizat. Pe certi¿cat sunt înscrise următoarele date:
í ¿rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aúa cum este
înscrisa în actul constitutiv úi în Registrul ComerĠului;
í sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
í activitatea principală exprimată prin cod CAEN úi un text sumar de
descriere;
í CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identi¿care a unui comerciant;
í atribut ¿scal – este un cod alfanumeric având semni¿caĠia categoriei
de plătitor de taxe úi impozite la bugetul de stat;
í număr de ordine în registrul comerĠului – cuprinde numărul úi data
unui comerciant în registrul comerĠului;
í data emiterii certi¿catului;
í seria úi numărul de ordine – informaĠie speci¿că regimului special al
documentului.
Anexele la Certi¿catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
úi sedii secundare cât úi pentru ¿ecare activitate desfăúurată la sediul
principal úi sediu secundar care sunt supuse avizării/autorizării. La un
certi¿cat de înregistrare se ataúează una sau mai multe anexe.
Fiecare Anexă conĠine:
í informaĠii de conexiune la certi¿cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
¿rma úi sediul social);
í informaĠii de identi¿care a sediilor secundare (adresa úi/sau activitate
supusă autorizării);
í avizul úi/sau autorizaĠia pentru prevenirea úi stingerea incendiilor;
320 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
í avizul úi/sau autorizaĠia sanitară;
í autorizaĠia sanitară veterinară;
í acordul úi/sau autorizaĠia de mediu;
í autorizaĠia de funcĠionare din punct de vedere a protecĠiei muncii;
4. Noti¿carea comerciantului către instituĠii publice
Include activităĠile de noti¿care a înregistrării unui comerciant către alte
instituĠii publice cu atribuĠii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidenĠa
comercianĠilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare
a unei societăĠi comerciale
í Semnarea actului constitutiv de către asociaĠi reprezintă etapa
consensuală, care produce efecte între părĠile semnatare.
í Autorizarea legalităĠii constituirii unei societăĠi comerciale revine
judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoană juridică úi dispune înregistrarea în registrul comerĠului.
í Înregistrarea (înmatriculare) societăĠii comerciale în registrul
comerĠului are rol constitutiv. De la data înregistrării în registrul
comerĠului societatea a dobândit personalitate juridică.
í Publicarea în Monitorul O¿cial a încheierii judecătorului delegat
produce efecte faĠă de terĠi
í Autorizarea funcĠionarii este în competenĠa instituĠiilor publice
abilitate. De la data obĠinerii autorizaĠiei, comerciantul poate începe
activitatea economică pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementează materia înregistrării úi
autorizării funcĠionării comercianĠilor
í Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli¿carea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
¿zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea ¿scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
í Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerĠului,
republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
í Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in¿intarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 321
í
Hotărârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certi¿catului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
í Hotărârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O¿cial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judecătorului delegat la înregistrarea
comercianĠilor úi a actului constitutiv, vizat de judecătorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
í OrdonanĠa Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura ¿scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
í Hotărârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
í Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
í Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
í Ordinul ministrului agriculturii úi alimentaĠiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si de¿nirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
í LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
í Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi¿carea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
í Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăĠile comerciale,
republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
322 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
Precizare
Noile reglementări prevăd simpli¿carea procedurii de autorizare a
funcĠionarii prin introducerea, în anumite situaĠii expres prevăzute de
lege, a DeclaraĠiei pe proprie răspundere în condiĠiile extinderii
activităĠilor CAEN pentru care se aplică această procedură. Totodată,
se prevede simpli¿carea conĠinutului cererii de înregistrare úi autorizare,
precum úi reducerea cuantumurilor taxelor úi tarifelor aferente înregistrării.
Efectul imediat al acestor modi¿cări, la care se adaugă trecerea la sistemul
de lucru cu veri¿carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrării úi, în acelaúi timp,
de reducere a termenului de eliberare a certi¿catului de înregistrare cu
anexele aferente la mai puĠin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretică úi formală) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebări
simple, la care răspunsurile încearcă să convingă întreprinzătorul -
întemeietor al unei ¿rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebările sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a înĠelege ce este un plan de afaceri trebuie de¿nit întâi conceptul
de „afacere”. O de¿niĠie neconvenĠională a acestui concept, poate ¿: intenĠia
unei persoane (¿zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activităĠi
în scopul obĠinerii unui pro¿t.
O afacere trebuie aúadar bine pregătită, din timp, exact aúa ca atunci când
îĠi construieúti o casă; trebuie ca înainte de a te apuca de construcĠia efectivă,
să pui pe hârtie sub forma unui proiect concepĠia úi calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. ùi, evident o
afacere bună necesită un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 323
- un întreprinzător (omul de afaceri), care îúi asumă conútient anumite
riscuri úi doreúte să obĠină un anumit pro¿t
- mai multe activităĠi care consumă resurse úi care generează pro¿t
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desfăúoară aceste activităĠi (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaĠie sau oricare alte spaĠii ale ¿rmei tale
să ¿e construite, conceptul ¿rmei se naúte în mintea oricărui întreprinzător
parcurgând câteva etape:
O la început a fost ideea ta de afacere
O apoi din idee s-a născut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O úi în ¿nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iată de ce acest plan reprezintă pe de o parte instrumentul intern prin
care tu poĠi conduce úi controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
¿rmei tale.
În egală măsură planul de afaceri reprezintă úi un instrument extern, ¿ind
úi un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul tău, clienĠi, furnizori, parteneri strategici,
¿nanĠatori, acĠionari, că tu útii cu certitudine ce ai de făcut, iar într-o economie
de piaĠă funcĠională, partenerii tăi de afaceri serioúi apreciază acest lucru úi
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?
Nu există două afaceri la fel. Nu există două organizaĠii la fel. ùi de
asemenea nu există formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să ¿e un instrument de lucru simplu, sugestiv úi
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine să ¿e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinzătorul demonstrează
că are o percepĠie globală asupra afacerii, că înĠelege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât úi cele ¿nanciare sau de resurse umane. Demonstrează
mediului exterior (dar úi celui interior) că stăpâneúte situaĠia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
¿ avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:
324 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
c. Analiza pieĠei
d. Analiza costurilor de operare
e. InvestiĠii necesare
f. ProiecĠii ¿nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenĠioase, dar în esenĠă atât de simple.
Totul pleacă de la viziune.
Fiecare întreprinzător are o viziune.
„Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia”
„Vreau să fabric confecĠii pentru copii”
„Vreau să produc úi să comercializez sucuri din fructe de pădure”
„Vreau să în¿inĠez o reĠea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul ¿nal către care
vrei să te îndrepĠi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneúti
pentru a atinge úi împlini viziunea este strategia ¿rmei tale.
Pentru a clari¿ca noĠiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele
întrebări:

Care este esenĠa afacerii tale ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?

Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ?

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor ¿ clienĠii tăi ?

Există o ofertă comparabilă pe piaĠă ?

Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiective
cuanti¿cabile!

Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ?
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 325
• Există un consens între asociaĠi/acĠionari referitor la problemele mai
sus menĠionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înĠelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinĠei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă úi funcĠionează, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul s¿nĠeúte locul” putem
fără îndoială a¿rma că “managerul s¿nĠeúte afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie să-úi pună întrebări de genul:
• Ce experienĠă practică aduci în afacere ?
• De ce cunoútinĠe teoretice dispui ?
• Ce referinĠe poĠi prezenta ?
• Este familia ta dispusă să te sprijine ?
• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a întreĠine familia în perioada
di¿cilă de început a afacerii ?
• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a sprijini afacerea ?
• Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ?
• CunoútinĠele/experienĠa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile
cheie ale afacerii ?
• Unde vei localiza sediul organizaĠiei ?
• De câĠi angajaĠi ai nevoie ?
• Ce cali¿cări trebuie să aibă angajaĠii ?
• Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ?
• PoĠi găsi pe piaĠa muncii specializările necesare ?

Ai schiĠat o structură organizatorică ?
O întrebare specială cu o semni¿caĠie deosebită se referă la:
§ Unde va ¿ localizată afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaĠia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieĠei
De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaĠă. O
analiză a pieĠei, a modului în care a evoluat în trecut úi a modului în care
se anticipează pe viitor evoluĠia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
326 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important să răspundem la întrebări referitoare la:
ClienĠii noútri
• Cine sunt clienĠii tăi ?
• Firme sau persoane ¿zice ?
• Cum se poate segmenta piaĠa ta ?
• Cum este piaĠa potenĠială împărĠită din punct de vedere geogra¿c ?
• ùtii cât de mare este volumul pieĠei potenĠiale ?
• Ai un plan de acĠiune pentru atragerea clienĠilor ?
ConcurenĠa
• Ce útii despre concurenĠă ?
• CâĠi angajaĠi au ? Ce forĠă de vânzare ?
• Ce cote de piaĠă au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de preĠ are concurenĠa ?
• Dar strategii de comunicare/reclamă ?
PiaĠa
• Cum apreciezi că vor evolua vânzările ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politică de distribuĠie ?
• Ai o politică de preĠ úi condiĠii de plată ?
• Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaĠa ?
ActivităĠile de marketing úi politicile de marketing sunt prezentate pe
larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înĠelegerii úi evidenĠierii costurilor de funcĠionare
curentă a activităĠii.
Realizarea lui demonstrează deopotrivă înĠelegerea aspectelor tehnologice,
economice úi manageriale ale activităĠii curente. Demonstrează că înĠelegem
Àuxul tehnologic, că útim de ce infrastructură de utilităĠi avem nevoie, câĠi
oameni trebuie să angajăm úi în ce structură trebuie să îi dispunem.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 327
Este bine să avem în vedere úi să nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de în¿inĠare a ¿rmei:
• AutorizaĠii
• Înscrierea în Registrul ComerĠului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime úi bonusuri
• Costuri de training úi formare personal
• Impozite úi taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- ConsultanĠă ¿scală
- ConsultanĠă juridică
- ConsultanĠă în management
- ConsultanĠă IT
- Consultant PR
Costuri de spaĠiu
- SpaĠiu de birouri
- SpaĠiu de producĠie
- SpaĠiu de vânzări
- SpaĠiu de depozitare
Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăĠenie, reparaĠii, asigurare, apă/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- ReparaĠii
- ÎntreĠinere
Costuri cu mijloacele de transport
• Combustibil
• Revizie
• ÎntreĠinere/ReparaĠii
• Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplasări
• Materiale de prezentare
328 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
• Participări la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• ComunicaĠii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• EvidenĠă primară úi calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legislaĠie, întreĠinere echipamente birou, etc.)
• Literatură de specialitate
Impozite úi taxe
e. InvestiĠii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activităĠi. ùi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiĠie
nouă. Din acest motiv, în acest capitol trebuie să fundamentăm în mod
pragmatic, onest úi realist investiĠia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiĠiei (de. ex. infrastructura de utilităĠi) sau de a o supradimensiona
nejusti¿cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greúeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justi¿cate) în
mintea acĠionarilor, partenerilor, ¿nanĠatorilor.
f. ProiecĠii ¿nanciare
ProiecĠiile ¿nanciare nu sunt altceva decât anticipări/plani¿cări pe viitor
ale situaĠiilor ¿nanciare ale afacerii. ProiecĠiile ¿nanciare sunt modelări
matematice viitoare ale bilanĠului, contului de pro¿t úi pierdere úi a
calculului de lichidităĠi (cash-Àow) pe baza cărora se calculează eventual úi
anumite rate de pro¿tabilitate a afacerii.
ProiecĠiile sunt indisolubil legate de punctele c, d úi e de mai sus. Aceste
puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic úi dacă aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecĠiilor ¿nanciare
nu poate ¿ decât tot eronat úi deci complet inutil.
Costuri de investiĠii:

clădiri

echipamente

maúini

alte bunuri de capital
Costuri conexe investiĠiei:

infrastructura

apă

gaz

curent

canalizare

drum de acces

Reabilitări amenajări

asigurarea normelor de
protecĠia muncii, de
protecĠia mediului
Alte costuri

Cheltuieli de proiect/
investment management

Cheltuieli pentru
iniĠializare în

scopul utilizării noilor
echipamente

Cheltuieli pentru probe
tehnologice
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 329
g. Anexe
Evident că nu pot ¿ propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. Însă în cazul anumitor programe de ¿nanĠare pot ¿ puse la
dispoziĠia solicitanĠilor formate cadru speci¿ce.
Ca manager - întreprinzător trebuie să-Ġi alcătuieúti planul afacerii tale.
PoĠi introduce acele materiale care te pot ajuta să-Ġi prezinĠi mai bine afacerea,
ca de exemplu: certi¿cate de studii/cali¿cări ale echipei manageriale úi ale
resurselor umane, certi¿cate de calitate, aprecieri de la clienĠi, aprecieri de
la bancă, detalii tehnologice sau constructive úi orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinzătorul le consideră relevante în
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele ¿rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridică de constituire:
4. Activitatea principală a societăĠii úi codul CAEN al activităĠii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Român
Străin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoană de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. AsociaĠi, acĠionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere în
Capital social
%
330 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încercaĠi să răspundeĠi la următoarele întrebări:

Care este esenĠa afacerii ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?
• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…

Cine vor ¿ clienĠii tăi ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
ClienĠi/grupe de clienĠi
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100

Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiective
cuanti¿cabile !
• La ce cifră de afaceri/pro¿t ?
• La ce număr de angajaĠi ?
Obiective (Indicatori Ġintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifră de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Pro¿t Mii EURO
Nr. de salariaĠi Nr persoane

Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ?
• CunoútinĠe tehnologice
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 331
• CunoútinĠe de piaĠă
• Capital
• RelaĠii
• Capacitate de muncă
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
B1. ISTORIC
În această secĠiune încercaĠi să răspundeĠi succint la întrebări de genul:

Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ?

Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ?

Ce activităĠi generează astăzi pro¿tul ¿rmei úi sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume úi prenume FuncĠia Studii/Specializări
AtaúaĠi un Curriculum Vitae pentru ¿ecare persoană relevantă.
Managementul unei organizaĠii este determinant pentru evoluĠia acesteia.
ÎncercaĠi să evidenĠiaĠi felul în care cunoútinĠele/specializările/experienĠa
¿ecăruia dintre manageri va inÀuenĠa în mod pozitiv evoluĠia ¿rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activităĠi
Activitatea Număr de salariaĠi
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3

TOTAL
(Organigrama poate ¿ ataúată, dacă e cazul)
332 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ
1. Produsele/serviciile actuale:
(puteĠi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preĠuri)
Produs Pondere în vânzările totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime úi materiale:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anuală a achiziĠiilor
(mii lei)
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maúini, utilaje úi mijloace de
transport aÀate în proprietatea agentului economic:
Mijloc ¿x Caracteristici tehnice An fabricaĠie Valoare de piaĠă estimată
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 333
5. Imobile existente:
Denumire DestinaĠie
Proprietate Închiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
PrezentaĠi locul unde ¿rma îúi desfăúoară activitatea úi cum sunt asigurate
utilităĠile necesare (energie electrică, apă, canal).
NOTĂ :Pot ¿ anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,
liste de inventar, facturi de achiziĠie, etc.
C. Analiza pieĠei
C1. PIAğA ACTUALĂ
1. Principalii clienĠi:
Vânzări pe (principalii)
clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
334 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
2. Principalii concurenĠi:
Produs/serviciu oferit pieĠei
Firmă concurentă
Denumirea ¿rmei/ ¿rmelor Ponderea pe piaĠă( %)
1
2
3
4
5
6
3. PoziĠia produselor/serviciilor societăĠii pe piaĠă comparativ cu cele ale
concurenĠei: (DescrieĠi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenĠă).
C2. DATE PRIVIND PIAğA ùI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. ClienĠi potenĠiali:
(DescrieĠi ce strategie de marketing aĠi gândit să aplicaĠi, cum aĠi identi¿cat
clienĠii potenĠiali, cum veĠi extinde piaĠa sau identi¿ca noi pieĠe, etc.)
Anul curent (N)
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 335
Anul N+1
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
(se pot ataúa studii de cercetare de piaĠă sau statistici la care se face referire,
precum úi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenĠialii clienĠi)
2. ConcurenĠi potenĠiali:
Produs/serviciu oferit pieĠei
Firme concurente în condiĠiile lansării pe piaĠă a produselor/
serviciilor noi
Denumirea ¿rmei/¿rmelor Ponderea pe piaĠă(%)
1
2
3
4
5
6
336 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. PreĠ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. ReacĠia previzibilă a concurenĠei la apariĠia de noi oferte pe piaĠă:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere în
cifra de afaceri
( % )
Forme de desfacer e(%)
6. ActivităĠi de promovare a vânzărilor :
De ex.: Publicitate, Lansare o¿cială, Pliante, broúuri, Plata în rate
(DescrieĠi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor úi după
aceea estimaĠi costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Total cheltuieli
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 337
D. Analiza costurilor de operare
(După implementarea investiĠiei)
1. Produsele noi: (descrieĠi tipul de produse/servicii úi caracteristici, procentul
din total vânzări, preĠ vânzare)
Produs Pondere în vânzările totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anuală a achiziĠiilor
(mii lei)
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
(DescrieĠi cum v-aĠi propus să faceĠi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
PuteĠi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(DescrieĠi pe scurt procesul tehnologic úi îmbunătăĠirea adusă prin proiectul de investiĠii, dacă
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(DescrieĠi cum poate proiectul afecta mediul, úi ce soluĠii aĠi gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dacă a fost elaborat se poate ataúa un Studiu de Impact)
338 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
4. Cheltuieli anuale de producĠie:
(DetaliaĠi cheltuielile directe úi indirecte anuale ale activităĠii ce se va desfăúura în urma
implementării proiectului la capacitatea maximă)
Cheltuieli de producĠie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoperă directă (salarii + taxe úi contribuĠii sociale)
Energie, alte utilităĠi
Subansamble
Servicii sau lucrări subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producĠie indirecte
AdministraĠie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Pază
Cheltuieli de protecĠia muncii úi a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(DetaliaĠi volumul vânzărilor anuale pentru ¿ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor)
Vânzări la capacitatea maximă Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 339
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiĠiei propuse în contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiĠiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum úi proiectul, autorizaĠiile úi avizele
necesare, după caz.)
2. Modul de asigurare cu utilităĠi:
(Unde va ¿ implementat proiectul, adresa, descrierea spaĠiului úi cum sunt asigurate utilităĠile
necesare)
(se poate ataúa o schiĠă de amplasare a mijloacelor ¿xe achiziĠionate)
3. Gra¿cul de realizare a investiĠiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
340 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
6. Modi¿cările necesare a ¿ efectuate la echipamentele, clădirile existente:
7. Modi¿cările necesare a ¿ operate în structura úi numărul personalului
angajat:
(PrezentaĠi numărul de posturi create, tipul postului, cali¿carea necesară, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite úi contribuĠii sociale. PuteĠi descrie cum intenĠionaĠi să
recrutaĠi personalul necesar úi cum îl veĠi instrui pentru postul respectiv, precum úi ce program
de pregătire gândiĠi în viitor úi cum vă propuneĠi să motivaĠi personalul).
(Noua organigramă poate ¿ ataúată, daca e cazul)
F. ProiecĠii ¿nanciare
Indicatori economici ai situaĠiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curentă a lichidităĠii
Rata rapidă a lichidităĠii
Rata de recuperare a creanĠelor
Rata pro¿tului
Rata solvabilităĠii
(BilanĠurile contabile pe ultimii trei ani úi pe ultimul semestru pot ¿ ataúate. SituaĠiile ¿nanciare
pe ultimul trimestru pot ¿ ataúate).
Plan de ¿nanĠare a investiĠiei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte:
• ProiecĠii ¿nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un model
realizat în conformitate cu Standardele Româneúti de Contabilitate).
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 341
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
exploatare
í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi
prestarea de servicii
í încasările în numerar provenite din redevenĠe,
onorarii, comisioane úi alte venituri
í plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi
servicii
í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor
í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe
pro¿t
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
investiĠii
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de
terenuri úi mijloace ¿xe, active necorporale úi alte
active pe termen lung
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri
úi clădiri, instalaĠii úi echipamente, active
necorporale úi alte active pe termen lung
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente
de capital propriu úi de creanĠă ale altor
întreprinderi
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu úi de creanĠă ale altor
întreprinderi
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate
către alte părĠi
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor
úi împrumuturilor efectuate către alte părĠi
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
¿nanĠare
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi
alte instrumente de capital propriu
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru
a achiziĠiona sau a răscumpăra acĠiunile
întreprinderii
í veniturile în numerar din emisiunea de
obligaĠiuni, credite, ipoteci úi alte împrumuturi
í rambursările în numerar ale unor sume
împrumutate
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaĠiilor legate de o operaĠiune de leasing
¿nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
• proiecĠii ¿nanciare integrate ale BilanĠului, Contului de Pro¿t úi Pierdere úi
ale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru ReconstrucĠie úi Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)
342 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
BILANğ SIMPLIFICAT
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare CreanĠe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active ¿xe nete (inclusiv
¿nanciare úi necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL ùI DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung úi
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro¿t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Pro¿turi repartizate în anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI ùI
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 343
CONT DE PROFIT ùI PIERDERE
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZĂRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzări 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri úi Cheltuieli
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime úi materiale Combustibili
úi energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime úi contribuĠii
Costul Total al Bunurilor Vândute
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative úi de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare totală
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobânzi
Total venituri / costuri nete din
dobânzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro¿t / Pierdere din Activitatea
Extraordinară
Total Pro¿t / Pierdere
Extraordinară
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET ÎNAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUAğIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Pro¿turi repartizate
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea
Financiară
Pro¿t din Activitatea Financiară 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
344 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
În continuare, pe baza proiecĠiilor ¿nanciare de mai sus, este necesar să se
realizeze:

O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) úi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

O analiză a pragului de rentabilitate

Un Àux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru
primele luni după începerea investiĠiei

O analiză de senzitivitate
CAPITOLUL 3
BilanĠul, Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar
1. Un întreprinzător trebuie să útie contabilitate?
La această întrebare pot exista mai multe răspunsuri pe care le delimităm
între următoarele extreme:
• întreprinzătorul „expeditiv”
pe mine nu mă interesează ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl plătesc, ca
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati ¿nanciare
Pierdere din activitatea ¿nanciara
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 345
să le facă, la timp úi să mi le pună sub nas să le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
• întreprinzătorul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, ¿e că e vorba de bilanĠ sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie să útiu tot ce scrie în ele. În de¿nitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur că nici una dintre cele 2 situaĠii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinzător este util să cunoască esenĠa acestor rapoarte
contabile, nu ¿indcă legea îl obligă să le întocmească, ci ¿indcă prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmează se prezintă sintetic,
pe înĠelesul tuturor, într-o formula simpli¿cată cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinzător úi anume:
í BilanĠ
í Cont de pro¿t úi pierdere
í Calculul lichidităĠilor
2. BilanĠul
í reprezintă situaĠia patrimonială a întreprinderii
í arată sursele de ¿nanĠare ale ¿rmei pe de o parte (PASIV)
úi pe de altă parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii ¿rmei tale? provin banii ¿rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
í Imobilizări necorporale
í Imobilizări corporale
í Imobilizări ¿nanciare
Capital propriu
í Capital social
í Rezultatul exerciĠiului
í Rezerve
Active circulante
í Stocuri
í CreanĠe
í DisponibilităĠi
Provizioane pentru riscuri úi
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
í Datorii pe termen lung
í Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaĠiunilor
Conturi de regularizare - pasiv

346 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
PASIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată sursele de ¿nanĠare
ale ¿rmei. Ordinea de aúezare în bilanĠ este de la sursele permanente úi pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
í Capital social
í Rezultatul exerciĠiului
í Rezerve
Reprezintă cea mai stabilă sursă de ¿nanĠare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune că se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli: rezerve ale ¿rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în două categorii:
í Datorii pe termen lung (credite de la bănci)
í Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile către
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe
parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar.
ACTIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată cum au fost consumate
resursele atrase de ¿rmă. Active imobilizate
í Imobilizări necorporale
í Imobilizări corporale
í Imobilizări ¿nanciare
= sunt reÀectate toate investiĠiile pe termen lung pe care le-a făcut ¿rma:
de la clădiri, utilaje, mijloace de transport, până la licenĠele úi brevetele pe
care le deĠine.
Active circulante
í Stocuri
í CreanĠe
í DisponibilităĠi
= fondul circulant al ¿rmei care se schimbă de la un an la altul, în
funcĠie de procesul de producĠie. În general, activitatea ¿rmei este reÀectată
în această poziĠie bilanĠieră.
Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe
parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar. Prime privind rambursarea obligaĠiunilor:
este poziĠie bilanĠieră care apare doar în cadrul societăĠilor care
emit obligaĠiuni.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 347
3. Contul de pro¿t úi pierderi
Formular Cont de pro¿t úi pierderi simpli¿cat
(+) Venituri din exploatare

Venituri din vânzarea mărfurilor

ProducĠia exerciĠiului

Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli privind mărfurile

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu servicii

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizările

Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri ¿nanciare
(-) Cheltuieli ¿nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepĠionale
(-) Cheltuieli excepĠionale
(=) REZULTATUL EXCEPğIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPğIONAL
(-) Impozit pe pro¿t
REZULTATUL NET
Contul de pro¿t úi pierderi reÀectă situaĠia ¿scală a ¿rmei. Acesta este
împărĠit în cele trei capitole importante ale activităĠii ¿rmei:
1. activitatea de producĠie (exploatare)
2. activitatea ¿nanciară
3. activitatea excepĠională (evenimente care apar în mod excepĠional în
exerciĠiul ¿nanciar respectiv)
348 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
4. Calcul de lichidităĠi
Prezentarea celor două formule:
a) Metoda directă
Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:
í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi prestarea de servicii;
í încasările în numerar provenite din redevenĠe, onorarii, comisioane úi
alte venituri;
í plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi servicii;
í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor;
í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe pro¿t, doar dacă nu pot
¿ identi¿cate în mod speci¿c cu activităĠile de investiĠii úi de ¿nanĠare.
Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,
active necorporale úi alte active pe termen lung
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úi
echipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úi
de creanĠă ale altor întreprinderi;
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor
efectuate către alte părĠi.
Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente de
capital propriu;
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăra
acĠiunile întreprinderii;
í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úi
alte împrumuturi;
í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate
de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 349
b) Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:
í rezultat net;
í modi¿cările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
í ajustări pentru elementele nemonetare úi alte elemente incluse la
activităĠile de investiĠii sau de ¿nanĠare.
Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,
active necorporale úi alte active pe termen lung;
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úi
echipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úi
de creanĠă ale altor întreprinderi;
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor
efectuate către alte părĠi.
Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente de
capital propriu;
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăra
acĠiunile întreprinderii;
í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úi
alte împrumuturi;
í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate
de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
Contul de pro¿t úi pierderi reprezintă situaĠia ¿scală a ¿rmei în timp ce
Fluxul de lichidităĠi reprezintă situaĠia ¿nanciară al ¿rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bună înĠelegere ilustrăm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercială ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.
350 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
La 17.01.2XXX ¿rma a achiziĠionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ¿ind
în bancă.
De asemenea, ¿rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziĠionat o licenĠă de fabricaĠie.
La 31.12.2XXX, bilanĠul ¿rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
í licenĠă fabricaĠie 1.000.000
í utilaj 2.500.000
Capital propriu
í Capital social 5.000.000
Active circulante
í Stocuri materii prime 1.000.000
í DisponibilităĠi 1.500.000
Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale 1.000.000
í Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaĠiunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut următoarele operaĠii:
í a cumpărat materiale în valoare de 500.000 lei,
í a plătit salarii în valoare de 350.000 lei,
í a plătit dobânzi la bancă în valoare de 10.000 lei
í a înregistrat amortizări în valoare de 5.000 lei
í a vândut produsele realizate cu lei
í a încasat dobândă pentru lichidităĠile din bancă 8.000 lei
În această situaĠie Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar se prezintă
astfel:
Contul de pro¿t úi pierderi
(+) Venituri din exploatare
í produse
1.200.000
(-) Cheltuieli exploatare
í materiale 500.000
í salarii
350.000
í
amortizări 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri ¿nanciare
í dobânzi încasate
8.000
(-) Cheltuieli ¿nanciare
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 351
í dobânzi plătite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPğIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe pro¿t (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Notă:
Dacă societatea comercială ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe pro¿t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIğIAL 0
Încasări din vânzarea produselor 1.200.000
Încasări din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASĂRI 1.208.000
PlăĠi materiale 500.000
PlăĠi salarii 350.000
PlăĠi dobânzi 10.000
PlăĠi impozit pe pro¿t 54.880
TOTAL PLĂğI 914.880
SOLD LUNĂ 293.120
SOLD FINAL (Sold iniĠial + Încasări – PlăĠi) 293.120
După cum se poate observa rezultatul exerciĠiului nu este acelaúi cu soldul
¿nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar ¿ amortizarea)
nu reprezintă úi o plată.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este úi în buzunar!
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
INIğIERE ÎN CĂUTAREA
UNUI LOC DE MUNCĂ
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 355
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ¿ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci¿c acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
¿ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea pro¿tului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ¿ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ¿ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
356 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aÀa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane ¿zice sau
juridice (¿rme de toate genurile). Ea poate ¿ proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 357
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi¿ca in
functie de capacitatea ¿ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e¿cienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si a¿rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in ¿nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia ¿reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ¿ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ¿ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate ¿ restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
358 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice e¿ciente, atat pentru ¿ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai ¿ sursa de
e¿cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ¿ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inÀexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca a¿rmarea prorpiei e¿ciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor ¿ inegal distribuite in societate
pentru ca reÀecta inegalitatea e¿cientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aÀa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ¿ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina a¿rmarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT

Ɣ Ce se intelege prin economie de piata?
Ɣ Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Ɣ De¿niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Ɣ Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 359
Ɣ Cine poate ¿ subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Ɣ Care sunt principalele forme de proprietate?
Ɣ In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Ɣ Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ɣ Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Ɣ Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT

“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale ¿ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”

Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ¿ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ¿ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ¿ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
360 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ¿ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ¿ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu există reĠete-miracol pentru un CV. A găsi o slujbă bună este
rezultanta a 70% investiĠie personală (úi) de energie úi a numai 30%
transpunere în practică a unor metode de cercetare úi cunoútinĠe de
specialitate …;
5. … ùi, totuúi, există două reĠete-miracol: cantitatea de muncă investită
úi cadrul mental al reuúitei de care dispune ¿ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ¿ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geogra¿ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (so¿s¿cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate ¿ de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 361
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa ¿e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. Să nu
uităm că un CV nu este o autobiogra¿e, ci trebuie să releve ceea ce am realizat
úi/sau avem mai bun pe plan profesional úi nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile să ne elimine a priori. Subliniem faptul că, un CV care
arată ca o ¿úă personală ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a ¿rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ¿ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru ¿rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa ¿e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
362 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa ¿e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele ¿rmei pentru care aplica (candidează pentru a ocupa un
post) úi, în nici un caz, nu vedeĠi în úi prin aceasta o (nouă) oportunitate de a
parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa ¿e tonic si forti¿ant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru ¿ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valori¿cam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
su¿cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa ¿e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti ¿rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a ¿ prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau se¿i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 363
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ¿,
indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ¿ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reÀecte, in mod cat mai ¿del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ¿ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu ¿delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel Àash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ¿ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa ¿e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
su¿cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semni¿cative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inÀuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “¿rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
364 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
cadrul si pentru ¿rma (¿rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi ¿rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortogra¿ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa ¿e bine “acompaniat” (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceti¿cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ¿ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortogra¿ce, de¿citar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va ¿
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
¿ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de¿nitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce úi/sau pentru ce ne serveúte un CV ? MulĠi dintre noi ar ¿ tentaĠi
să creadă că CV-ul este documentul necesar a ¿ prezentat numai în situaĠia
depunerii unui dosar de candidatură în vederea ocupării unui post. În realitate
însă, un CV este elaborat pentru a servi cel puĠin următoarelor úase destinaĠii:
· angajare temporară pe perioada vacanĠelor;
· prezentarea la agenĠii (centre) de recrutare, în vederea antrenării unor
viitoare potenĠiale angajări;
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 365
· în situaĠiile în care completăm o aplicaĠie de candidatură pentru
obĠinerea unei burse pentru un ciclu de pregătire tip master úi/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
potenĠiale (oportunităĠi de) afaceri, consultanĠe etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul obĠinerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatură pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iată, aúadar, contextul în care, în cele ce urmează vom aborda, (sperăm)
cât mai detaliat, ¿ecare rubrică a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepĠie, redactare
úi prezentare a acestei “cărĠi de vizită” fundamentală pentru acceptarea úi
favorizarea demersului spre reuúită al oricăruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesară
menĠionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aúa cum experienĠa
o demonstrează, unii cititori (úi nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasaĠi de
respectiva menĠiune. În acest context, date ¿ind condiĠiile de utilizare a unui
CV úi prezentarea conĠinutului său, există foarte puĠine riscuri ca cineva să se
înúele asupra naturii documentului în cauză. În mod evident, nu înseamnă că
dacă cineva înscrie, încă din debut, titlul în cauză, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanĠelor, este preferabil (chiar recomandabil) să nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “casetă” (rubrică) a unui CV este, frecvent, întâlnită sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se referă la): numele úi prenumele
autorului; adresa; numărul postului telefonic; vârsta úi/sau data naúterii;
naĠionalitatea úi cetăĠenia; starea civilă úi situaĠia familială; (eventual, funcĠie
de solicitări) starea sănătăĠii; situaĠia militară; etc.

Numele úi prenumele. Acestea trebuie să ¿gureze în antetul CV-ului. Este
recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât úi în cele anglo-
saxon úi american) ca ordinea să ¿e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil să completaĠi în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
ExperienĠa demonstrează că este recomandabil ca iniĠiala prenumelui să
se scrie cu majusculă, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta să ¿e redactat cu majuscule. Subliniem faptul că este
cel puĠin “nepoliticos” să scriem, spre exemplu, numele úi prenumele într-o
formă abreviată (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamnă “D” sau “D.P.”… În
situaĠia în care cel care redactează CV-ul are un prenume ce poate ¿ interpretat
ca “mixt” - indiferent de naĠionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil să se preceadă
366 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
înscrierea acestuia (ca úi a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba română); M., Mme sau M-elle (în limba franceză); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba engleză). Subliniem, însă, că aceste cazuri sunt destul de rare úi,
drept consecinĠă, nu au caracter uzual. Dacă redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil să se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu serveúte nimănui úi la nimic să scrieĠi Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dacă, înainte de căsătorie, v-aĠi numit POPESCU
úi, de luni sau ani ¿guraĠi înscrisă în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la naútere nu mai necesită a ¿ înscris. Dacă, însă, aĠi
lucrat, până în prezent, sub numele avut înainte de căsătorie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastră. ùi încă un amănunt deloc lipsit de importanĠă:
nu “înÀoriĠi” (“îmbrobodiĠi”), nu “dantelaĠi”, nu “îngroúaĠi”, nu subliniaĠi etc.
numele úi prenumele dumneavoastră, deoarece riscaĠi să lăsaĠi o impresie cel
puĠin dubioasă asupra “gusturilor” dumneavoastră. Spre exemplu, este mai
oportun să scrieĠi, pur-úi-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.

Adresa. IndicaĠi adresa dumneavoastră într-o manieră cât mai completă
posibil úi evitaĠi abrevierile. Precizarea codului poútal al străzii, al celui al
localităĠii, precum úi al o¿ciului poútal la care sunteĠi arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar faĠă de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contactării dumneavoastră prin intermediul unei expediĠii poútale. Spre
exemplu, o adresă completă poate avea următoarea structură (con¿guraĠie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureúti, România. Este util să remarcaĠi faptul că înscrierea
majusculelor úi a minusculelor este constant uniformă (spre exemplu, nu scrieĠi:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureúti).
De asemenea, în contextul celor menĠionate, reamintim că, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile franceză úi engleză, numărul de referinĠă al
imobilului situat pe strada unde locuiĠi se înscrie înaintea denumirii străzii,
după care urmează speci¿carea codului (alfa-)numeric poútal úi denumirea
localităĠii, în ordinea úi forma redate în exemplele următoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somer¿eld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile străzilor úi, respectiv, cele ale localităĠilor,
alăturate codurilor alfa-numerice aferente, să ¿e înscrise pe acelaúi rând.

Numărul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
înscrie, la fel ca úi adresa, cât mai complet posibil, nelăsând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) úi/sau de a se informa asupra
codului Ġării úi localităĠii dumneavoastră de reúedinĠă. Spre exemplu, puteĠi
scrie: +40.1. 322.49.50 úi nu: (1)322.49.50. MenĠionăm faptul că semnul “+”
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 367
reprezintă simbolizarea accesului codului numeric al Ġării din care sunteĠi
apelat la telecomunicaĠiile internaĠionale. Dacă CV-ul dumneavoastră face
apel úi la adresa profesională, înseamnă că sunteĠi “de găsit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv creaĠi imaginea unui potenĠial angajat aÀat mereu
în activitate, ceea ce este de natură să vă poată oferi certe avantaje asupra
contracandidaĠilor.
Vârsta úi/sau data naúterii. Foarte multe ¿rme preferă, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprinsă între 25 úi 35 ani. PrejudecăĠile referitoare la vârsta
maximală a candidaĠilor trebuie “învinse” cu mult tact úi diplomaĠie, deoarece
nimeni nu vă obligă să înscrieĠi, în CV, vârsta pe care o aveĠi ! Eventual, puteĠi
înscrie vârsta sau data naúterii dumneavoastră în ¿nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastră la
úi pentru interviu. Aúadar, dacă apreciaĠi că nu sunteĠi avantajat (úi) din acest
punct de vedere, nu înscrieĠi vârsta sau data naúterii în CV-ul dumneavoastră
úi lăsaĠi pentru interviu demonstrarea realelor capacităĠi úi/sau disponibilităĠi
profesionale de care dispuneĠi. Iar dacă, totuúi, vă decideĠi să înscrieĠi în CV
data naúterii dumneavoastră, faceĠi acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).

NaĠionalitatea úi cetăĠenia. Este inutil să indicaĠi naĠionalitatea úi cetăĠenia
dumneavoastră în situaĠia în care aplicaĠi pentru un post la o ¿rmă persoană
juridică română úi/sau aÀată pe teritoriul Ġării noastre. Ca regulă generală, este
recomandabil să menĠionaĠi naĠionalitatea úi cetăĠenia dumneavoastră numai
dacă acest fapt vă poate conferi un atu pentru postul la care aspiraĠi.

Starea civilă úi situaĠia familială. Există situaĠii în care, din necunoaútere,
anumiĠi candidaĠi sunt, deja, “specializaĠi” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formulări de genul: “Văduv, tată a
patru copii aÀaĠi în întreĠinerea subsemnatului” sau “DivorĠată, mamă
a úapte copii” … Evident, exagerăm puĠin ! … Dacă apreciaĠi că situaĠia
dumneavoastră familială constituie un atu pentru obĠinerea postului mult dorit,
menĠionaĠi-o. Nu este mai puĠin adevărat faptul că, din motive relativ facil
de explicat, anumite ¿rme preferă angajaĠi căsătoriĠi (úi, de regulă, bărbaĠi)
úi/sau cu domiciliul în localitatea de reúedinĠă. Alte ¿rme impun restricĠii în
ceea ce priveúte vârsta maximală a candidaĠilor, pro¿lul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul că úi acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie să i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importanĠă majoră. Astfel, este cel puĠin hilar să
citeúti, în CV-ul unui candidat: “ Căsătorit cu un copil de treisprezece ani”,
“Recăsătorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “DivorĠat cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem că este mult mai util úi/sau oportun să înscrieĠi în
CV-ul dumneavoastră, într-o asemenea conjunctură “Celibatar(ă)” úi, astfel,
368 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
veĠi elimina multe alte posibile “interpretări”. Dacă sunteĠi despărĠit(ă), fără a
¿ divorĠat(ă), este preferabil să înscrieĠi în CV “Căsătorit(ă)”.
Într-un alt caz, dacă aveĠi, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinată situaĠiei dumneavoastră familiale, să adăugaĠi, stării
civile, faptul că aveĠi doi copii majori (eventual, căsătoriĠi) úi încadraĠi în
muncă. Aceasta poate constitui o dovadă în plus asupra disponibilităĠii
dumneavoastră întrucât nu aveĠi, legal, obligaĠia de a vă mai ocupa de
creúterea úi/sau de îngrijirea respectivilor copii úi dispuneĠi, suplimentar, de
o situaĠie ¿nanciară stabilă (fapt care, la rândul său, poate releva că nu veĠi
solicita, prea curând, majorări salariale! …). ùi încă (aparent) un amănunt:
nu descrieĠi, la “situaĠia familială”, numărul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aÀate în proprietate privată úi/sau al sumelor (potenĠial)
aÀate în conturile dumneavoastră bancare ! … În concluzie, este recomandabil
să reĠineĠi că nimeni úi nimic nu vă poate obliga să descrieĠi, în cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte con¿denĠiale ale situaĠiei dumneavoastră
familiale. În cadrul interviului veĠi avea oportunitatea de a releva, în funcĠie
de interesele urmărite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaĠa
(úi/sau mobilitatea) dumneavoastră profesională ...
Starea sănătăĠii. ÎnscrieĠi această rubrică la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dacă vi se solicită úi/sau dacă ea este în avantajul
dumneavoastră. Este recomandabil să nu scrieĠi “foarte bună”, ci “excelentă”,
diferenĠa de nuanĠă ¿ind perceptibil în avantajul dumneavoastră. De asemenea,
nu faceĠi eroarea de a înscrie, la această potenĠială rubrică din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemică nedureroasă”
sau “Hepatită cronică evolutivă cu simptom neuro-vegetativ distro¿c pe partea
occipitală stângă”!!!… Chiar dacă unii candidaĠi recurg la aceste menĠiuni
din dorinĠa de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de milă, decât
de îngăduinĠă), reacĠia rezultantă le va ¿ total defavorabilă …

SituaĠia militară. Este de o mare importanĠă ca interlocutorul
dumneavoastră să cunoască dacă aĠi efectuat sau nu stagiul militar. Evident,
în cazul în care nu aveĠi încă efectuat stagiul militar, ¿rma care vă încadrează
va trebui să adopte măsuri în consecinĠă úi adecvate situaĠiei de (eventuală)
întrerupere temporară a lucrului. În cazul în care aĠi efectuat stagiul militar,
este necesar să înscrieĠi în CV perioada aferentă acestuia, precum úi arma úi
gradul pe care îl deĠineĠi ca rezervist.
O alta “casetă” a CV-ului se referă la FORMAREA PROFESIONALĂ úi
are, după cum arată úi denumirea, importantul rol de a releva úcolile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-aĠi absolvit, precum úi diplomele aferente
obĠinute. Este recomandabil ca etapele formării dumneavoastră profesionale
să ¿e înscrise în CV în ordinea cronologică inversă. EvitaĠi să descrieĠi, cu lux
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 369
(exagerat) de amănunte, toate cursurile, specializările, cali¿carile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În ¿nalul acestei “casete” sau marcată distinct, puteĠi
înscrie o rubrică intitulată “Obiective profesionale”. AcordaĠi, însă, o maximă
atenĠie (în sens de rezervă ! …) înscrierii, din dorinĠa de “a arăta că útiĠi ce
vreĠi”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puĠin, ¿e “închiderea uúilor” (recrutorul va ezita să propună
posturi la care nu doriĠi să accedeĠi ! …), ¿e “deprecierea” dumneavoastră (în
cazul în care un CV este “arhivat” de către respectiva ¿rmă pentru câteva luni
sau chiar un an, în aúteptarea unui moment “favorabil”, dacă aĠi evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscaĠi să nu mai corespundeĠi cu
persoana pe care aĠi descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENğA PROFESIONALĂ.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali¿carilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspăimântă” úi îi
face să “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenĠii absolvenĠi ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebări pe care tinerii (úi) le pun atunci când trebuie să completeze
datele referitoare la experienĠa lor profesională, menĠionăm: “Ce pot să scriu
eu aici, dacă abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie să procedez pentru a-i arăta interlocutorului că, deúi nu
am o (bogată) experienĠă profesională, útiu să fac multe lucruri?! …“; “Nu
370 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
este mai bine să … sărim peste această rubrică de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dacă am să scriu altceva ? Ce, chiar útie cineva tot ce am făcut eu până
acum ?! …“; etc.
În consecinĠă, apreciem ca ¿ind extrem de utilă prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. ExperienĠa dumneavoastră profesională urmează a ¿
înscrisă în funcĠie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcĠional, crono-
funcĠional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dacă apelaĠi la CV-ul cronologic,
este preferabil să înscrieĠi ¿rmele úi posturile în care aĠi lucrat în ordinea
inversă a perioadelor aferente; dacă apelaĠi la un CV funcĠional, începeĠi
cu funcĠiile cele mai importante pe care le-aĠi deĠinut până în prezent; etc.
În nici un caz să nu descrieĠi úi/sau să nu comentaĠi cauzele eventualelor
dumneavoastră eúecuri sau motivele pentru care aĠi schimbat locurile de
muncă anterioare. Acestea sunt probleme care vă privesc strict personal úi
pot ¿, eventual, lămurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil să înscrieĠi úi principalele sarcini úi/sau atribuĠii de serviciu
pe care le-aĠi avut în decursul carierei dumneavoastră profesionale úi, în
cazuri relevante, rezultatele obĠinute (evident, fără a agasa interlocutorul prin
performanĠele “excepĠionale” pe care le aveĠi ! … ). Nu înscrieĠi úi activităĠile
dumneavoastră sezoniere decât în situaĠiile în care sunteĠi în căutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omiteĠi să înscrieĠi perioadele în care
aĠi lucrat úi evitaĠi (până la nivel de … interdicĠie !) să menĠionaĠi cazurile
(încă destul de frecvente) de genul “… úomer între … úi … 2005” sau “… dat
afară pentru motive disciplinare la … 2008… “. Deúi unii autori recomandă
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de muncă, apreciem că această
(delicată) “problemă” nu poate ¿ “soluĠionată” decât în cadrul interviului. În
¿ne, nu emiteĠi pretenĠii (exigenĠe) în cadrul CV-ului, cu excepĠia situaĠiilor în
care anunĠul ¿rmei (vă) solicită acest lucru. Ne permitem să (vă) recomandăm
“omiterea” totală a oricăror “a¿nităĠi” úi/sau “realizări” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “aleargă”
după funcĠii úi/sau poziĠii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dacă vi se condiĠionează ocuparea unui post de apartenenĠa la un anumit partid
sau grupare politică, decizia vă aparĠine !

LIMBI STRĂINE. Teoretic, (aproape) toată lumea este de acord: cine
nu stăpâneúte, la nivelul cel puĠin “bine”, două limbi străine, are extrem de
puĠine úanse să reuúească în afaceri (úi nu numai). Practic, însă, (încă) puĠini
tineri conútientizează importanĠa pe care o prezintă cunoaúterea úi utilizarea
limbilor străine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaĠii
de bază”) primite de la rude, prieteni úi/sau, adeseori - fapt extrem de grav
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 371
-, chiar de la profesori, unii redactanĠi ai CV-urilor îúi … autoapreciază
cunoútinĠele de limbi străine. În consecinĠă, responsabilitatea asupra oricărei
(auto)apreceri trebuie să ¿e maximă, pentru că potenĠialul interviu va ¿ úi
cel puĠin o oportună primă ocazie de a vi se veri¿ca sinceritatea declaraĠiilor
înscrise în CV. Iată contextul în care subliniem faptul că din ce în ce mai mulĠi
recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un
dialog în limbile străine indicate ca ¿ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este
recomandabil să se renunĠe la “formula” des întâlnită “Scris; citit; vorbit”,
apelându-se la exprimări de genul: “Bilingv Franceză/Engleză; Germana
- curent; Italiana - cunoútinĠe medii; NoĠiuni de Spaniolă (debutant)”.
De asemenea, este preferabilă evitarea formulelor de tipul “Limbi străine
învăĠate”, pentru că multe din lucrurile pe care le-am învăĠat odată le-am …
uitat ! …

ABILITĂğI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil să înscrieĠi
câteva dintre competenĠele de care dispuneĠi úi pe care le apreciaĠi ca ¿ind
relevante pentru caracterizarea personalităĠii dumneavoastră (spre exemplu:
abilităĠi de comunicare interpersonală úi pentru lucrul în echipă; înaltă
capacitate úi disponibilitate pentru efort ¿zic/intelectual susĠinut; voinĠa úi
puterea de a ¿naliza cu succes toate acĠiunile iniĠiate; etc.). În situaĠia în care nu
aĠi rezervat o rubrică specială în cadrul experienĠei dumneavoastră profesionale
pentru cunoútinĠele de operare PC, este recomandabil să efectuaĠi menĠiunile
de rigoare în cadrul “casetei” AbilităĠi. De asemenea, nu ezitaĠi ca, eventual, în
funcĠie de capacităĠi, să precizaĠi úi faptul că útiĠi să “navigaĠi” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
că pasiunile extraprofesionale ale candidaĠilor relevă multe dintre potenĠialele
trăsături de¿nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, călăria, natura úi úahul, este (foarte probabil)
un tip visător, nostalgic úi (atenĠie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul úi/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotrivă, un candidat căruia
îi plac excursiile montane împreună cu prietenii, voleiul úi fotbalul (deci,
sporturi de echipă), poate denota un caracter foarte sociabil úi comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maximă atenĠie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relevă, aúa cum am subliniat,
multe dintre potenĠialele trăsături de personalitate ale redactantului CV-ului.
ùi, chiar dacă aĠi auzit úi/sau aĠi fost (“aprig”) sfătuiĠi “… cam cum trebuie
să arate pasiunile extraprofesionale …”, ¿Ġi dumneavoastră înúivă, deci ¿Ġi
originali úi scrieĠi exact ceea ce vă place úi/sau vă úi atrage ! Dar, în acelaúi
timp, evitaĠi formulările “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica úi dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive vă plac, ce
autori, compozitori úi interpreĠi preferaĠi aveĠi etc.). Pentru simplul motiv că,
372 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
indiferent de voinĠă, mai devreme sau mai târziu, trăsăturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastră vor ¿ depistate ! …

REFERINğE. În general, este de dorit evitarea înúiruirii a mai mult de
două nume de persoane care pot da referinĠe despre dumneavoastră (este foarte
probabil că, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinĠele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va ¿ contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dacă nominalizaĠi două persoane, este foarte util să le alegeĠi cu
maximă precauĠie úi grijă. În acest sens, evitaĠi să ¿Ġi puúi în situaĠii
de genul “Fă tu scrisoarea úi eu Ġi-o semnez !”. Deci, alegeĠi persoane
dispuse să îúi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisivă pentru viitoarea
dumneavoastră carieră …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor ¿ deranjate cu telefoane inutile.

În ¿ne, dar nicidecum în ultimul rând:
– nu uitaĠi să ataúaĠi (eventual, funcĠie de solicitare) o poză color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastră;
– nu uitaĠi să semnaĠi ceea ce aĠi scris (chiar dacă destul de multe persoane
spun că nu este cazul, vă putem demonstra că úi noi putem face un CV
pentru úi în numele dumneavoastră ! …);
– dacă CV-ul este depus la o mare ¿rmă (úi este posibil a ¿ “conservat”
în aúteptarea unei oportunităĠi viitoare) sau la o agenĠie de recrutare,
este recomandabil să îl dataĠi. Dacă, însă, el este rezultanta unui anunĠ
publicat într-un cotidian sau într-o revistă, datarea redactării sale poate
deveni inoportună.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ¿ ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa ¿i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 373
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate ¿ sigur ca nu va ¿ chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.

În continuare vom prezenta modul de a redacta conĠinutul unui CV
cronologic. Evident, opĠiunea alegerii tipului de CV vă aparĠine, în funcĠie
de interese úi/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de bază úi considerentele
anterior prezentate rămân valabile pentru oricare tip de variantă úi/sau de
“model” (în general, evitaĠi copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic:

Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; căsătorit; stagiul militar: efectuat
ExperienĠă profesională:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necali¿cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor cali¿cat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monogra¿ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor de¿nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
374 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro);
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD
1.254.412 euro)
- Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro)
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.
Buzau(6.141.341,5euro)
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687
euro)
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD
9.957.020.64
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada arti¿ciala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte Ǜ 110 mm; Ǜ 160
mm; Ǜ 180 mm; Ǜ 400 mm; Ǜ 600 mm
Formare profesională:
Cali¿cari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
AbilităĠi:
Limbi străine: Engleza - debutant
CunoútinĠe operare PC: WORD,
Principale trăsături de caracter: dinamism; ¿delitate; înaltă capacitate de
efort; comunicativitate
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 375
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura úi ¿lmele SF, excursiile în grup
ReferinĠe :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va ¿ citit,
si pe termen scurt poate ¿ chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ¿ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aÀa-l! Un telefon la
¿rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa ¿e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
376 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziĠie unde abilităĠile mele să ¿e folosite úi recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti ¿ gasit cu usurinta. La ¿nal,
pastreaza tonul o¿cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea bene¿cii enorme.

Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul ¿rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.

Al Dvs.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 377
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va ¿ cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa ¿e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si gra¿ca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma gra¿ca ¿nala sunt foarte importante. Veri¿ca claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Veri¿ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate ¿, exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a ¿ utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de de¿nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
378 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
necesar a ¿ respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a ¿ solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exempli¿carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a ¿ respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata ¿, la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ¿ecare din noi nu poate ¿ decat cea speci¿ca
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
¿ecarui candidat, constau in:
• veri¿carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea pro¿lului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor speci¿ce de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica e¿cient) cu se¿i si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau conÀicte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.

Cum sa ¿m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va ¿ imperativ necesar sa stim sa:
• ¿m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 379
• apelam si utilizam, e¿cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inÀexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa ¿m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semni¿catia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia ¿nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinÀuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ¿ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aÀa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa ¿e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va ¿, intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor ¿, de regula, exempli¿cate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
380 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semni¿cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a ¿
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa ¿e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ¿ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
¿rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, ¿e in valuta, ¿e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar ¿ su¿cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 381
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor ¿rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti ¿
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru ¿rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va ¿ produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
¿ indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, ¿del, personalitatea si ¿ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va ¿
de natura sa modi¿ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va ¿, ¿nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aÀate in fata si, mai ales, nu... va ¿ deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va ¿ impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in ¿nalul interviului, nu va trebui
sa ¿m deloc mirati daca Indiferentul va ¿ persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima ¿delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor ¿, in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
Ɣ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ¿ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
382 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se¿ il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa ¿m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor ¿ de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa veri¿ce daca si cum stim sa reactionam pentru ¿ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ¿ecaruia, cel mai oportun si e¿cace „tratament”;
Ɣ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa ¿e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor ¿ disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e¿cient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
Ɣ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni¿cative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va ¿ deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va ¿, in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa ¿m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va ¿ desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->