Sunteți pe pagina 1din 196

Partea nti

21 MARTIE 1927 Ora douasprezece si treizeci de minute


Cen se ntreba daca era cazul sa ridice pologul pus deasupra patului. Ar fi fost poate ai bine sa lo!easca trecnd cutitul prin perdeaua de tul. Era att de tulburat" nct si ti ca#i !ine greata. stia ca se putea bizui pe drzenia lui" dar n acea clipa de bui aceala nu ai era n stare sa#si adune intile" fascinat cu era de !alurile de tul care cadeau din ta!an pe un corp ai putin !izibil dect o u bra" din care iesea la suprafata doar un picior usor ndoit" un picior !iu" facut din carnea unui o . Ca era era lu inata doar de o la pa aprinsa n blocul de alaturi. $n dreptung%i facut din fasciculele lu inoase ale unui bec" striat de u bra lasata de barele de fier ale ferestrei. & dra de culoare nc%isa" u bra uneia din bare" era proiectata deasupra piciorului" de parca ar fi tinut sa puna n e!identa !olu ul trupului !iu. Cinci cla'oane sfsiara si ultan tacerea. (ibuisera locul unde se afla ) *a lupti" sa poti lupta potri!a unor dus ani care se pot apara" potri!a unor dus ani tre+i si cu ar a n na , *#ar fi si tit descatusat. -acar ul din strada se potolea treptat. .robabil ca sirul de auto obile fusese blocat din cine stie ce oti! /e'istau ase enea bloca+e" acolo +os" n lu ea unde traiau oa enii0. Cen era singur" fata n fata cu pata are" alba si inconsistenta a pologului si cea facuta de dreptung%iul lu inos" i obilizate n aceasta noapte n care ti pul nu ai e'ista. Cen si spunea ntruna ca acela trebuie sa oara. Repeta prosteste" caci stia bine ca pna la ur a a!ea sa#l ucida. 1#a!ea i portanta daca ai apoi a!ea sa fie prins" e'ecutat sau nu. Trebuia sa#l o oare. 1i ic nu ai e'ista pentru el" dect acest picior" acest o pe care trebuia sa#l lo!easca fara ca el sa se trezeasca si sa strige" cernd a+utor. .leoapele i z!2cneau. *crbit" Cen si ti ca nu ai era luptatorul care se stia" ci un 23 4 Andri Malraux o care sa!rseste un sacrificiu. 1u +ertfea doar zeilor de el alesi" caci de fapta lui" sa!rsita n nu ele re!olutiei" depindea o lu e aflata n strafunduri. 5ndind astfel" aceasta noapte naclaita de angoasa se prefacea n zorii unei zile senine. (in pacate" a ucide un o nu nsea na doar sa#i iei !iata... Cen a!ea asupra lui un pu nal si un brici. Cu degete so!aielnice" le nfunda n buzunare" ca si cu noaptea n#ar fi fost destul de neagra pentru a#i n!alui iscarile. 6riciul era instru entul cel ai adec!at" dar Cen si ti ca nu se !a putea slu+i de el. .u nalul i producea ai putina a!ersiune. (adu dru ul la ei care i scri+elea degetele crispate. .u nalul era scos din teaca. l apuca cu na dreapta. Mna stnga se lasa n +os" ra nnd lipita parca de lna pulo!erului. Ridica na" naucit de linistea care plutea nca n +urul lui" de parca s#ar fi asteptat ca gestul lui sa declanseze cine stie ce pra!ali#re. si" uite" nu se nt pla ni ic... El" nu ai el trebuia sa actioneze. .iciorul ala traia ca un ani al ador it. .rin el se ter ina un trup o enesc ) 7ncep sa nnebunesc )7 se ntreba Cen. Trebuia sa pri!easca trupul. si capul. .entru a le putea pri!i" trebuia sa intre n zona lu inata si" ca atare" sa lase u bra propriului sau trup" !oinic si ndesat" sa se profileze pe pat. Cta rezistenta opune carnea unui o ) Cu un gest con!ulsi!" Cen nfipse !rful pu nalului n propriul sau brat" cel stng. (urerea /nu ai era n stare sa#si dea sea a ca era !orba de bratul lui0" precu si gndul supliciului la care a!ea sa fie supus" n cazul ca o ul se !a trezi" l readusera pe pa nt. &rice" fie si tortura" era o solutie pentru a scapa din g%earele nebuniei. *e apropie de pat. (a" asta era o ul pe care#l !azuse cu doua ore ai de!re e. Era nca ziua. .iciorul care era att de aproape" nct i atingea pantalonii" se rasuci dintr#o data" ca o c%eie n broasca" si apoi re!eni la pozitia initiala n linistea noptii. & ul si tise" n so n" prezenta cui!a" dar nu destul de deslusit pentru a se trezi. Cen se

nfiora. & insecta i se pli ba pe brat. 1u" era sngele lui" siroind spre podul pal ei. si greata asta care n#a!ea de gnd sa nceteze... CONDIIA UMAN 4 21 $n singur gest si o ul a!ea sa oara. 1u#i !enea greu a 1 ucida" dar i se parea cu neputinta sa#l atinga. Trebuia sa lo!easca drept la tinta. & ul" care dor ea pe spate" n i#locul patului" asa cu obisnuiesc europenii" n#a!ea pe el dect o perec%e de iz ene. *ub carnea pu%a!a" nu i se pute au deslusi coastele. Cen era ne!oit sa ia ca puncte de reper a eloanele. stia ct e de greu sa lo!esti de sus n +os. 8inea pu nalul cu la a n sus. .artea stnga se afla ai departe dect cealalta. .rin perdeaua de tul trebuia sa lo!easca tinnd bratul ntins si apoi sa plnte pu nalul" facnd o iscare de rotatie. *c%i ba pozitia ar ei. Ideea ca !a trebui sa atinga acel trup i obil i era tot att de intolerabila" ca si cea de a lo!i un cada!ru si" poate" c%iar din aceleasi oti!e. Ca si cu ar fi fost strnit de gndurile lui funebre" auzi un %orcait. Cen nu ai era n stare sa se iste" nici acar pentru a se departa de pat" ntr#att de oi i de!enisera picioarele. 9orcaitul ncepu sa se potoleasca. & ul nu %orcaia. *foraia. Rede!enise un o !iu" un o !ulnerabil. Cen a!u senzatia ca fusese luat n bat+ocura. Trupul aluneca usor" culcndu#se pe partea dreapta. 1u cu !a era pe cale sa se trezeasca ) (intr#o singura lo!itura" data cu atta forta nct la a ar fi putut strabate si printr#o scndura" Cen opri trupul din dru . Auzi fsitul perdelei despicate si icnitura pu nalului cnd se plnta n carne. Ca si cu ar fi fost o prelungire a trupului lo!it" taisul pu nalului !ibra" trans itndu#i lui Cen z!rcolirile !icti ei" saltata de so iera facuta dintr#o retea etalica. Cen si ncorda bratul pentru a entine cu !rful ar ei trupul pe pat. .icioarele se ridicau spas odic spre piept. :ara !este" se oprira o clipa ca" ai apoi" sa se destinda. Trebuia oare sa plnte din nou ar a ) (ar cu s#o scoata ) Corpul zacea ntr#o rna" ntr#o pozitie instabila. (esi con!ulsiile ncetasera" Cen a!ea i presia ca trebuie sa entina trupul n pat cu !rful pu nalului. Apasa din rasputeri. .rin area despicatura facuta n perdeaua de tul" Cen !edea bine !icti a. *tatea cu oc%ii desc%isi. A!usese oare ti p sa se trezeasca ) 1u i se !edea dect albul oc%ilor. *ngele ncepu sa urce pe la a pu nalului. *nge negru" cel putin asa parea n acea lu ina tulbure care altera si for ele" 22 4 Andri Malraux si culorile. Trupul ata%alos parea gata sa se pra!aleasca pe podea" cnd la stnga" cnd la dreapta" redobndindu#si astfel !iata. 1u" si zise Cen" nu era nca o entul sa scoata pu nalul din rana. .rin bratul ntepenit" prin u arul care ncepuse sa#l doara" taisul ar ei stabilea ntre trupul inert si faptasul cri ei un fel de legatura tesuta dintr#o neliniste ce patrundea pna n pla nii lui Cen si n ini a lui" ce batea con!ulsi!. 6ataile ini ii erau singurul lucru !iu n aceasta odaie" pietrita ca si Cen. *ngele care continua sa#i curga pe bratul stng" i se parea a fi sngele celuilalt" al o ului ntins n pat. (intr#o data" fara ca ce!a anu e sa se fi nt plat" Cen a!u certitudinea ca o ul urise. (esi de#abia ai putea respira" Cen continua sa#l tintuiasca cu !rful pu nalului pe patul din ca era pustie" unde se strecurase o tulbure si ncre enita dra de lu ina. 1i ic nu arata ca acolo a!usese loc o lupta. 1ici acar perdeaua de tul" rupta n doua. *#ar fi zis ca asa fusese croita de la bun nceput. 1u" n odaie nu se afla ni ic" n afara de aceasta tacere si un soi de apasatoare betie" de care Cen" despartit de lu ea celor !ii" se ferea" agatndu#se doar de nerul ar ei aflata nca n na lui. (egetele puteau nca strnge" dar usc%ii bratului se n uiasera. 1u trecu ult si bratul ncepu sa tre ure ca o coarda. Ceea ce si tea nu putea fi nu it frica. Era !orba de o nspai ntare atroce si sole na totodata" pe care o si tise cnd!a" n copilarie. *e afla singur" fata n fata cu oartea" singur n acest loc unde nu e'istau oa eni. *ingur" zdrobit de oroare si de izul sngelui !arsat. Izbuti sa#si desclesteze degetele. Mortul se nclina usor. Mnerul pu nalului aluneca" o data cu trupul" lasnd pe cearsaf o pata de snge negru care se ntindea" ca si cu ar fi fost !ie. ;nga pata de snge se i!ira" crescnd si ele" doua urec%i tuguiate. $sa se afla departe de pat" dar pna la balcon nu erau dect cti!a pasi. (e acolo !enea totusi u bra urec%ilor. Cen nu credea n spiridusi. *tatea locului" pietrit. 1u putea nici acar ntoarce capul.

Tresari auzind niste ieunaturi" ncepnd sa#si !ina n fire" ndrazni sa#si ndrepte oc%ii spre fereastra. Era o pisica" o aidaneza care !oia sa intre n odaie.

I
CONDIIA UMAN 4 2< pasea fara zgo ot" naintnd pe labutele ei capitonate si pri#!indu#l tinta. Cen fu cuprins de o furie salbatica. 1u dus anea ani alul" ci prezenta lui n acea ca era" unde ni ic !iu nu trebuia sa patrunda" caci acolo se afla locul bleste at spre care se ndreptase el. &rice artor care l#ar fi surprins Cu pu nalul n na l#ar fi piedicat sa intre din nou n rndul oa enilor. Cu briciul n na" Cen se ndrepta spre fereastra. .isica o lua la fuga si a+unse n balcon= Cen se lua dupa ea. (ar pisica disparu. Cen se trezi fata n fata cu arele oras *%ang%ai. >guduita de propriile ei angoase" noaptea se z!rcolea ca o i ensa dra de fu negru" tintuita de ii de scntei= apoi ncepu sa#si stapneasca gfitul" i obilizndu#se ntr#o spartura de nori= stelele si reluara locul n eterna lor iscare. Cen se do oli pri!indu#le. Trase n piept aerul proaspat. & sirena suna si apoi tacu" ni icindu#se n aceasta cutre uratoare seninatate. ?os" n strada" lu inile din iez de noapte se reflectau" strabatnd ceata galbuie" n asfaltul u ed si pe sinele palide ale tra !aielor care palpitau si ele" ani ate de !iata oa enilor care nu ucid. Milioane de !ieti o refuzau pe a lui. Ce nse na oare faptul de a fi conda nat de ei" fata de acea oarte pe care o si tea ndepartndu#se de el" scur#gndu#se ncet" ntoc ai ca sngele celui pe care#l ucisese ) Aceasta u bra i obila si scnteietoare era facuta din !iata" ca si flu!iul" ca si area in!izibila" area ce se afla %at" de parte. Marea... Tragnd adnc aer n piept" Cen a!u i presia ca se putea integra n aceasta !iata a oa enilor. .lin de o recunostinta fara argini" tot att de tulburat cu fusese n ca era din care iesise" l podidi plnsul. 7Trebuie s#o iau din loc...7 si zise" dar ai statu o clipa pentru a pri!i naintnd pietonii ergnd care ai repede" care ai ncet" pe toti cei ce treceau pe strazile lu inate. ....ri!ea asa cu pri!este un orb care si#a recapatat !ederea" asa cu annca un o care a suferit de foa e. .ri!ea cu laco ie" nesaturndu#se sa guste din !iata" dorind sa atinga cu na lui toate acele trupuri care isunau pe strazile orasului. & sirena suiera n noapte" facnd sa rasune orasul pna la arginea flu!iului" poate si dincolo de celalalt 2@ 4 Andri Malraux al. Anunta sc%i bul de noapte la arsenal. Cnd te gndesti ca niste uncitori i becili fabricau ar e" destinate sa#i o oare pe cei care luptau pentru ei, &are acest oras ilu inat !a ra ne si de acu nainte n na dictatorului care l stapnea ca pe un c p de lupta sau ca pe o tur a de !ite bune de taiat" a altor sefi ilitari sau a arilor agnati din &ccident ) & orul pe care el l sa!rsise atrna tot att de greu n balanta ca unca prestata luni n sir n arsenalele din C%ina. Insurectia i inenta" care a!ea drept scop sa dea pe na trupelor re!olutionare orasul *%ang%ai" nu poseda dect doua sute de pusti. (aca ar fi a!ut si pistoale" acele trei sute de pi stoale pe care inter ediarul ucis de el le !nduse ai adineauri gu!ernului" rasculatii" care stiau ca lupta lor trebuia sa nceapa prin dezar area politistilor" ar fi izbutit" dublndu#le sansele. Cen stia asta" dar de cte!a inute acest gnd nu#i ai trecuse prin inte. $itase sa ia %rtia pentru care sa!rsise o orul. *e ntoarse din dru " ergnd ca si cu s#ar fi ndreptat spre nc%isoare. 9ainele ortului erau agatate de bara de la capatiul patului. *cotoci prin buzunare. & batista" tigari... 1u dadu de portofel. &daia ra asese asa cu o lasaseA patul cu po log"

peretii albi" un dreptung%i lu inat... $n asasinat nu aduce oare nici o sc%i bare ) Cen cauta sub perna" nc%iznd oc%ii. (adu de portofel. Era att de ic" nct putea fi luat drept o punguta n care tii aruntisul. *ugru at de rusine sau de angoasa" caci l nelinistea capul care apasa prea putin perna" Cen desc%ise oc%ii. 1ici o ur a de snge si o ul nu parea sa fie ort. Trebuia s#o ia de la capat ) *a#l o oare din nou ) Cen zari albul oc%ilor fara pupile" petele de snge de pe asternut. Rasufla usurat. ;ua portofelul si" pentru a putea !edea ce se afla n el" intra n zona lu inata de la pile unui restaurant din !ecinatate. 5asi docu entul" pastra si portofelul" apoi strabatu n fuga odaia. Cnd a+unse pe culo ar" rasuci de doua ori c%eia n broasca si o baga n buzunar. Cnd a+unse aproape de capatul coridorului" se stradui sa#si do oleasca pasii. 1#a!ea de gnd sa ia ascensorul. Cobor pe scari. ;a eta+ul inferior se aflau un local de noapte" un bar si CONDIIA UMAN 4 2B n salon unde se +uca biliard. -reo zece persoane asteptau ascensorul. Cnd sosi" Cen se urca preuna cu ceilalti.
u

# (ansatoarea bracata n rosu e plina de draci" nu#i asa ) l ntreba pe Cen" !orbindu#i n englezeste" un sia ez s2u" poate" un bir an # ca afu at. ;ui Cen i !eni sa#l ia la pal e # ca sa#l oblige sa taca #" dar si sa#l bratiseze" fiindca era un o !iu. 6igui ce!a si o ul de alaturi l batu pe u ar" z bindu# i ca unui co plice. # E sigur ca si eu #a abtiguit... Cel de alaturi desc%ise iar gura.

# 1u stiu sa !orbesc n nici o li ba straina" spuse Cen n li ba c%ineza. & ul tacu" uitndu#se lung si oarecu nedu erit la pulo!erul lui din lna de buna calitate.

Cen se afla n fata oglinzii din ascensor. & orul sa!rsit nu lasase nici o ur a pe c%ipul lui... Trasaturile fetei lui erau ai ult ongole dect specifice c%inezilorA po etii proe inenti" nasul tesit" se annd totusi cu un cioc de pasare" ra asesera asa cu si le aducea a inte... .e c%ipul lui nu se putea citi dect o are oboseala. $ erii zdra!eni si buzele groase pareau a fi cele ale unui baiat de treaba" asupra caruia nici o fapta rea nu putuse lasa !reo ur a. 1u ai bratul se naclaia de snge la fiecare iscare. Ascensorul se opri" Cen cobor preuna cu ceilalti. Ora unu dimineata Cen cu para o sticla de apa inerala si facu se n unui ta'i. n auto obil si spala bratul si#l banda+a" slu+indu#se de o batista. sinele pe care nici un tra !ai nu trecea si baltoacele ra ase pe strazi dupa ploaia torentiala din cursul dupa#a iezii luceau sub lu ina re!arsata din cerul nstelat. :ara sa stie de ce anu e" Cen si ridica oc%ii... :usese att de aproape de cer" ai adineauri" cnd descoperise stelele, *i tea ca se ndeparteaza de ele" pe asura ce scapa din g%earele angoasei" pe asura ce dadea de oa eni n calea lui... ;a capatul strazii # asini pre!azute cu itraliere" tot att de cenusii ca baltoacele din strada" luciul baionetelor 2C 4 Andri Malrawc CONDIIA UMAN 4 27 tinute n ini de niste u bre fara glas... .ostul de garda de la capatul concesiunilor franceze. Ta'iul n#a!ea per isiunea sa treaca ai departe. Cen arata pasaportul sau # fals # de electrician anga+at de concesiunea franceza. *oldatul de garda arunca o pri!ire indiferenta asupra carnetului /71u se !ede pe fata ea ceea ce a facut adineauri7" si zise Cen0 si#l lasa sa treaca. n fata lui" 6ule!ardul celor (oua Republici arca frontiera orasului c%inez.

Tacere ca ntr#un loc parasit. ncarcate de toate zgo otele ce rasunau n cel ai are oras al C%inei" cte!a unde sonore soseau pentru a se neca n acest put" preuna cu cele i!ite din strafundul pa ntuluiA rabufnelile razboiului si ulti ele z!rcoliri ner!oase ale unei ulti i care nu !oia sa doar a. (ar oa enii se aflau acolo" departe. Aici" din ntreaga lu e nu ai ra asese dect o noapte" de care Cen se legase din instinct" asa cu se nt pla la nceputul unei ade!arate prietenii. Aceasta lu e nocturna si nelinistita nu se potri!ea asasinatului. Era de fapt o lu e din care oa enii disparusera" o lu e eterna. &are zorii a!eau sa#si re!erse iar lu ina asupra acestor acoperisuri paradite" asupra acestor uliti" la capatul carora cte un felinar lu ina un zid fara ferestre sau o retea de fire electrice ) E'ista si o lu e n care do nea asasinatul si Cen ra asese acolo" ncalzindu#se la !apaia ei. 1ici un se n de !iata" nici un zgo ot... 1u se auzeau nici strigatele negustorilor a bulanti" nici sc%elalaitul cinilor parasiti. (adu" n sfrsit" de o pra!alie ponositaA 7;u#Du *uen si 9e elric%" :onografe.7 Trebuia sa se ntoarca n lu ea oa enilor. Astepta cte!a inute ca sa se poata elibera de cea din care iesise si batu n oblon. $sa agazinului se desc%ise i ediat. Cen intra ntr#o dug%eana plina de discuri" aran+ate cu gri+a" aducnd !ag cu o biblioteca saracacioasa. n odaia din fund" o ca era are si goala" se aflau patru dintre to!arasii lui de ar e. Toti" nu ai cu ca asa pe ei" stateau n +urul unei ese. ;a pa se clatinase si cnd se desc%isese" si cnd se nc%isese usa. C%ipurile disparura" ca sa apara din nou peste o clipa. ;a stnga" capul rotund ca o bila al lui ;u#Du*uen si fata de bo'er obosit a lui 9e elric%. Era ras n cap" cu nasul tesit de o lo!itura ai !ec%e si u erii sai pareau sa fi purtat o grea po!ara. Mai n spate" n u bra" Eato!. n dreapta lui" EFo 5isors. Trecnd pe deasupra lui EFo" la pa scoase n e!identa gura lui" desprinsa parca dintr#o sta pa +aponeza" ntruct colturile buzelor pareau sa alunece spre barbie. Cnd la pa si sc%i ba pozitia" fata de etis a lui EFo parea sa fie cea a unui european. .endularea la pii scotea ereu la i!eala cele doua c%ipuri ale lui EFo" care se ase anau din ce n ce ai ult. *i tind aproape !isceral ne!oia de a#i pune ntrebari" toti cei aflati n dug%eana se uitau la Cen" fi' si intens ca idiotii" dar nu scoteau nici un cu!nt. 1oul !enit pri!i podeaua plina de co+i de se inte de floarea soarelui. .utea da infor atii" dar nici acu " nici alta data nu le#ar fi putut e'plica ce se petrecuse cu el. Rezi stenta pe care trupul acelui o o opusese cutitului l obseda ai ult dect senzatia a!uta cnd si nfipsese pu nalul n propriul sau brat. (aca n#ar fi actionat i pulsi!" taisul ar ei n#ar fi putut patrunde att de adnc. 71u i#as fi nc%ipuit niciodata ca !a fi att de greu...7 # *#a facut" zise cu !oce tare. Acolo" n odaia de sus" dupa cte!a clipe n care uitase de toti si de toate" n#a!usese nici un dubiu. Simtise oartea. i ntinse lui EFo %rtia care atesta li!rarea ar elor. Te'tul era destul de lung. EFo citi si apoi ziseA # (a" asta e" dar... Toti asteptau sa sfrseasca fraza. EFo nu parea nici i pacientat" nici suparat. 1u facuse nici o iscare" dar fata i se crispase. 1u ult" dar se crispase. Toti si teau nsa ceea ce se afla scris pe %rtie l tulburase. (upa o pauza" ce paru lunga" spuseA # Ar ele n#au fost platite. Plata a !i e!ectuata la li rarea armelor" Asa sta scris aici. Cen se nfurie ca un o care s#a lasat tras pe sfoara. Cercetase %rtia pna ce fusese sigur ca era cea pe care o cauta" dar n#a!usese ti p s#o citeasca pna la capat si de#ar fi citit#o"

2G 4 Andr# Malraux tot aia era. *coase portofelul # Cred ca ne#a # (aca !o ortului din buzunar si i#l dadu lui EFo. :otografii" c%itante...

putea ntelege cu oa enii ce fac parte din co paniile de lupta" zise EFo. earga.

putea urca la bordul !asului" spuse Eato!" cred ca o sa

Tacura cu totii. .rezenta to!arasilor sai l s ulgea pe Cen din ngrozitoarea lui nsingurare. ncet" ncet" iesea la suprafata ca o planta careia i se s ulgeau radacinile nfipte n pa nt" n acel pa nt de care se si tea nca legat prin cele ai fira!e fibre. .e asura ce" treptat" se ntorcea printre ai lui" a!u i presia ca descoperea ce zacea n ei. Asa se nt plase pe !re uri" cnd sora#sa si tise ca el" Cen" !enise acasa dupa o noapte petrecuta ntr#un bordel. n dug%eana" oa enii rasuflau greu" asa cu fac la sfrsitul noptii cei strnsi n +urul unei rulete. # Cu a ers ) 6ine ) l ntreba Eato!" punnd un disc la patefon.

Cen nu raspunse. *e uita la Eato!. & ul a!ea o fata de rusnac" nas crn" oc%i ici si zefle itori" pe care nu#i putea tulbura nici palida lu ina din dug%eana.H3 fata de clo!n , Totusi" Eato! stia ce nsea na oartea. Acu se ridicase de pe scaun ca sa se uite la un greier aflat ntr#o inuscula coli # !ie. stia ca o ul a!ea oti!e sa taca. Celalalt se straduia sa se concentreze asupra la pii care lu ina ereu alt colt din ca era pentru a nu se gndi la altce!a. 8ritul greierului" care se desteptase cnd se apropiase Eato!" se contopea cu !ibratiile u brelor ce acopereau si descopereau fetele oa enilor. Cen nu putea scapa de obsesia acelei carni care opusese atta rezistenta si si ti ne!oia sa apese din rasputeri pe orice i#ar fi iesit n cale. Cu!intele nu erau bune de ni ic. .oate doar sa#i tulbure fa iliaritatea cu oartea" nstapnita n ini a lui. # ;a ce ora ai iesit din %otel ) ntreba EFo. # Acu douazeci de inute. inute.

EFo se uita la ceas. Era ora douasprezece si cincizeci de CONDIIA UMAN 4 29 # 6ine. *a ter ina ce ai a!e de facut si s#o lua

din loc.

# As !rea sa#l !ad pe taica#tau" EFo. # Ceea ce stii" !a ncepe # Cu att ai bine. ine.

Toti stiau ca 7ceea ce7 nse na sosirea trupelor re!olutionarilor n statiile ter inus ale cailor ferate" fapt %otartor pentru declansarea insurectiei. # Cu att ai bine , zise Cen. Ca toate senzatiile puternice" aceea si tita cnd co isese cri a si cea de acu # i inenta pri e+diei" se scurgeau din el alcatuind un are !id interior. (orea sa le regaseasca. # &ricu " tin ult sa#l !ad.

# (u#te , 1u se culca niciodata dect n zori de zi.

# Ma duc pe la ora patru di ineata. Ind si tea ne!oia sa fie nteles de cine!a" Cen se ndrepta instincti! spre batrnul 5isJors. stia ca atitudinea lui l %nea pe EFo si" fapt si ai gra!" stia ca %nirea sa nu pro!enea din !anitatea ranita" dar Cen n#a!ea alta solutie. EFo era unul dintre organizatorii insurectiei. Co itetul Central a!ea ncredere n el" ca si n Cen. E'ista nsa o deosebire ntre ei. EFo n#a!ea sa ucida dect n lupta dreapta. *e si tea ai aproape de Eato!" cel care fusese conda nat n 193B" cnd era student la edicina" la cinci ani de te nita grea pentru a fi ncercat sa arunce n aer poarta nc%isorii din &desa. Totusi... Eato! nca bo boane= le scotea din punga" una cte una si le sugea" fara a#l slabi din oc%i pe Cen" care dintr#o data ntelese de ce o ul era att de laco . :iindca fusese n stare sa ucida" si tea ca si el are dreptul sa pofteasca orice. C%iar niste lucruri puerile. ntinse na. Eato! crezu ca !rea i#si ia ra as bun si i#o strnse. Cen se ridica. (e fapt nu rea ai a!ea ce face acolo. l pre!enise pe EFo . Acu i !enise tndul sa ia o decizie si sa treaca la fapte. Ct despre el" Cen" +tia ce !oia sa faca. *e ndrepta spre usa si apoi se ntoarse lin dru . # (a# i bo boanele, <3 4 Andri Malraux Eato! i puse n na punguta. Ar fi dorit sa parta bo boanele n doua" dar n#a!eau nici un petic de %rtie. ;ua cte!a n pal a" ncepu sa le annce cu laco ie si iesi din dug%eana. # 1u i#a fost usor" zise Eato!. (esi n ti pul refugiului statuse n El!etia din 193B pna n 1912" cnd se ntorsese clandestin n Rusia" Eato! !orbea frantuzeste fara accent si ng%itind o buna parte din !ocale" de parca ar fi !rut sa co penseze efortul pe care#l facea" de a !orbi corect n li ba c%ineza. Cu toate ca se afla sub la pa" fata nu i se !edea bine. EFo prefera sa nu#l pri!easca de#aproape. E'presia zefle itoare si totodata ingenua accentuata" sau produsa" de oc%ii lui ici si ai ales de nasul crn" l sting%erea pe EFo ai ales fiindca era n contrast cu propriile lui trasaturi. # 9ai sa ter ina ce a!e de facut" zise EFo. Ai discursurile" ;u )

;u#Du*uen" z bind ntruna si parca ereu gata sa faca zeci de plecaciuni" puse pe cele doua patefoane cele doua discuri e'a inate n prealabil de Eato!" care trebuiau sa earga si ultan. # $nu" doi" trei" nu ara EFo. *e auzi un fluierat" ur at i ediat de un al doilea de pe celalalt disc" si apoi se auzi a trimite$ apoi iar fluieraturi. Alt cu!nt iesi la i!ealaAtreizeci" :luieraturi. Apoi" dupa un rasti p" oameni" :luieraturi. 7n ordine7 zise EFo. &pri unul din patefoane" lasndu#l sa earga pe cel de#al doilea. :luierat. ;iniste. *top. .erfect. (iscul purta etic%eta specifica celor din stocul de rebuturi. EFo trecu la celalalt patefon. 7;ectia nu arul treiA a erge" a se duce" a !eni" a tri ite" a pri i. $nu" doi" trei" patru" cinci" sase" sapte" opt" noua" zece" douazeci" treizeci" patruzeci" cincizeci" saizeci" o suta. A !azut zece oa eni fugind. Aici se afla zece fe ei. Treizeci... Aceste discuri trucate se anau leit cu cele destinate predarii li bilor straine. Etic%eta era perfect i itata. EFo parea nsa tulburatA

CONDIIA UMAN 4 <1 # nregistrarea cu !ocea # 6a da" a iesit perfect. ;u z bea ntruna. 9e du irea. elric% parea co plet indiferent. ;a eta+" un copil se !aita a arnic. EFo nu se ea nu a iesit bine )

# (aca a iesit bine" de ce ati sc%i bat#o ) # 1#a fost sc%i bata. E c%iar !ocea ta. (e fapt arareori se nt pla ca cine!a sa#si recunoasca propria !oce cnd o aude pentru pri a oara. # :onograful o defor eaza ) # 1u#i !orba de asta. Toti recunoaste !ocile celorlalti. 1u snte obisnuiti sa ne auzi propria !oce.

;u !orbea cu bucuria si tita de toti c%inezii cnd au prile+ul sa e'plice unui persona+ i portant un lucru pe care interlocutorul lui l ignora. # Asa se nt pla si cu !ocile noastre cnd ne e'pri a # 6ine" bine... -in pna la ziua sa ridice discurile ) # -apoarele pleaca ine n zori spre 9anKou... n li ba aterna...

(iscurile cu fluieraturi erau e'pediate cu un !apor" discurile cu te'te cu un altul. .e unele discuri erau lectii de li ba franceza" pe altele" lectii de li ba engleza. ;e e'pediau n functie de isiunile religioase aflate n regiunile unde trebuiau sa a+unga" caci unii isionari erau catolici" altii protestanti. Re!olutionarii se foloseau uneori de discuri originale" destinate predarii li bilor straine" alteori de discuri trucate" cu nregistrari facute de ei. 7n zori" si zise EFo. Cte lucruri se pot nt pla pna atunci.7 # A!e ridica. 9e ne!oie de !oluntari" pentru ar e. (aca se poate" luati si cti!a europeni" spuse EFo si se elric% se apropie de el. *e auzeau din nou !aietele copilului de la eta+. ea ) Cu un copil de gt"

# $ite" ti#a raspuns baietasul. 8i#a+unge ) Ce#ai face tu daca ai fi n situatia care o sa crape si cu o uiere alaturi" care ge e de durere" astupndu#si gura i sa nu ne deran+eze ) 9ai" zi, <2 4 Andre Malraux

-ocea nraita apartinea o ului cu nasul spart si cu oc%i+ att de adnciti n orbite" nct lu ina ce cadea de sus nu a+ dadea la i!eala dect doua pete negre. # :iecare cu ale lui" zise EFo. (iscursurile snt necesare. Ma !oi descurca... Eu si Eato!. 9ai sa erge sa cauta oa enii. -o afla pe dru daca !o porni la atac ine" sau n alta zi si...

# *#ar putea sa dea de cada!ru ntre ti p" zise Eato!. # 1u !or da de el dect di ineata. Cen a nc%is usa ca erei cu c%eia. ;a %otel nu se fac ronduri de noapte. # si daca inter ediarul si daduse !reo ntlnire cu cine stie cine ) # ;a ora asta ) .utin probabil. &ricu " esential este sa uta !asul din locul unde a ancorat. (aca ceilalti ar ncerca sa urce la bord" ar pierde cel putin trei ore cautndu#l. *e afla acu c%iar la arginea portului. # $nde !rei sa fie deplasat ) # n ore. i+locul portului. 1u lnga c%ei" e!ident. n port se afla sute de !apoare. -or pierde pe putin trei

# Capitanul o sa si ta ca e ce!a n neregula... .e fata lui EFo nu se putea citi dect arareori ceea ce si tea. Era si ironic. 1u ai glasul trada acu nelinistea ce#l uncea. ereu acoperita de un z bet a uzat

# stiu pe cine!a" un specialist n traficul de ar e. (aca dau de el si !rea sa se duca" o sa ne descurca . Capitanul are ncredere n el. 1#a!e ulti bani" dar ne pute per ite sa plati un co ision. Cred ca snte de acord. 1e !o slu+i de %rtia adusa de Cen pentru a putea urca la bord si pe ur a... 1e descurca noi... Ce zici ) Eato! dadu din u eri" ca si cu ar fi !rut sa dea sa se nteleaga ca planul se i punea cu e!identa. si puse %aina" pe care n#o nc%eia niciodata pna sus" si#i ntinse lui EFo canadiana atrnata pe un scaun. A ndoi plecara strngnd tare" tare de tot" na lui 9e elric%. si dadeau sea a ca orice se n care i#ar fi aratat o ului ct de ila le era de el" n#ar fi facut dect sa#l u ileasca. Iesira din pra!alie. Trecura de arele bule!ard si a+unsera n orasul locuit de c%inezi.

CONDIIA UMAN 4 << Cerul era acoperit de o asa de nori care pluteau +os deasupra orasului. $neori" printr#o spartura" se puteau !edea ulti ele stele scnteind n cine stie ce %au. Aceasta ceata a norilor ani a bezna" ca si cu uriase u bre s#ar fi abatut asupra orasului anu e pentru a#i intensifica ntuneci ea. Eato! si EFo purtau pantofi cu talpi de crep" asa nct nu#si auzeau pasii dect atunci cnd alunecau pe un trotuar noroit. & dra de lu ina plutea deasupra acoperisurilor cladirilor aflate pe terenurile concesionate. Acolo se aflau ina icii lor. -ntul" bibat parca de suieratul prelung al unei sirene" aducea ru oarea nabusita a orasului asediat precu si s 7<7n1<1@% e nalizarile !edetelor care se ndreptau spre !asele de razboi. Apoi !ntul se razgndi si se apuca sa clatine becurile electrice aprinse pe ulite si n ganguri" dnd la i!eala ziduri darapanate" n+ite" scoro+ite" care e anau o sordida eternitate. (incolo de ziduri se afla o +u atate de ilion de oa eni= oa enii care lucrau de cnd erau de#o sc%ioapa n fabrici" saisprezece ore pe zi= acolo traia poporul inat de ulcer" scolioza si foa ete. *ticla din care erau facute becurile ncepu sa se abureasca si peste putin" napraznica si nenduratoarea ploaie din C%ina se abatu asupra orasului.

7$n cartier bun7" si zise EFo. (e o luna de zile de cnd ncepuse sa earga de la un co itet la altul pentru a pregati insurectia" EFo nu ai !edea strazile= nu ai calca n noroi" ci pe un plan de ca panie. >greptanatul ilioanelor de nense nate !ieti" cel al !ietii de toate zilele nu se ai auzea" fiindca era nabusit de o alta !iata. Concesiunile" cartierele unde locuiau oa enii bogati" cu case si gradini pre+ uite de grila+e spalate de ploaie" nu ai erau a enintari" bariere" nesfrsite ziduri oarbe ca cele ale nc%isorilor= cartierele saracacioase erau" di potri!a" atroce # acolo se afla a+ori tatea trupelor de soc #" fre atnd de o ulti e ce statea la pnda. ;a capatul unei stradute" pri!irea lui EFo se cufunda n adnci ea ilu inata a unei strazi ari. (esi !oalata de ploaia torentiala" strada pastra n intea lui EFo di ensiunea ei" orizontala" caci trebuia sa fie atacata cu pusti itraliere care trag orizontal. (upa esecul raz eritelor din <@ 4 Andra Malraux februarie" Co itetul Central al .artidului Co unist C%ine) l nsarcinase pe EFo sa coordoneze fortele insurectiei. n toate strazile" tacute si fara c%ip" caci ploaia le acoperea cF perdele de apa cu iz de fu " nu arul ilitantilor se dublase" EFo ceruse ca din doua ii" cti erau" sa fie cinci ii. (i#rectia Militara izbutise sa#i satisfaca cererea n cursul unei luni. (in pacate" nu posedau nici acar doua sute de pusti. si pe !aporul S%andon& care dor ea" doar cu un oc%i nc%is n i+ocul flu!iului" se aflau trei sute de re!ol!ere. EFo organizase nouazeci si doua de co panii de lupta" fiecare din ele alcatuita din cte douazeci si cinci de oa eni si un sef= nu ai sefii a!eau ar e. Trecura prin fata unui gara+ plin de ca ioane !ec%i transfor ate n autobuze. Toate gara+ele fusesera reperate. (irectia Militara constituise un stat a+or" Adunarea .artidului alesese Co itetul Central= c%iar de la nceputul insurectiei trebuiau sa fie n contact per anent cu grupurile de soc. EFo alcatuise pri ul detasa ent de legatura" care reunea o suta douazeci de biciclisti. ;a pri ele puscaturi" opt grupuri a!eau sa ocupe gara+ele. 1u puteau da gres. Ceilalti studiau de zece zile cartierul unde a!eau sa lupte. & ulti e de oa eni patrunsesera n cursul zilei ce trecuse" n cladirile principale" cernd sa li se spuna unde anu e locuia un prieten de#al lor" de ni eni cunoscut" statusera de !orba cu !ecinii lor de asa n ceainarii" Cti uncitori" n ciuda ploii torentiale" continuau sa repare acoperisurile ) Toate pozitiile i portante pentru cei ce a!eau sa lupte n strada fusesera reperate. ;a .er anenta grupurilor de soc" locurile unde a!ea sa se traga fusesera notate cu rosu pe planuri. Tot ceea ce EFo aflase din !iata sub# terana a insurectiei ser!ea drept %rana pentru a pla adi ceea ce nu stia. Ra asese nsa ce!a care l depasea. .e arile aripi %artanite ale cartierelor Ceng#Tien si .otung" pline de uzine si nglodate n izerie" sosea un !nt ce a!ea sa sparga enor ii ganglioni din centrul orasului. & ulti e de oa eni" in!izibili" nsufleteau aceasta noapte a ?udecatii din $r a. # Mine ) ntreba EFo. CONDIIA UMAN 4 <B Eato! ezita. Minile ncetara sa i se ai balanganeasca de#a lungul corpului. si dadu sea a ca ntrebarea nu#i fusese adresata. (e fapt" nu fusese pusa ni anui. si !azu de dru n tacere. A!ersa se prefacuse ncetul cu ncetul ntr#o ploicica. 1u se ai auzeau rapaielile de adineauri pe acoperisuri. .e strada ntunecata curgeau n cascade zeci de rulete. :etele celor doi se destinsera. si Eato! si EFo descoperira strada asa cu era" lunga" neagra" indiferenta. EFo o regasea ca pe o a intire" att de ult l proiectase n !iitor ideea care#l obseda. # $nde s#o fi dus Cen ) l ntreba pe Eato!. A zis ca !a dor ind ) n !ocea lui se strecurase si ad iratie" si irare. erge sa#l !ada pe taica# eu la ora patru. & fi

# stiu si eu... s#o fi dus ntr#un bordel... Cen nu se# bata. A+unsera n dreptul unei pra!alii" pe fir a careia statea

scris 7*ia" negustor de la pi7. &bloanele erau trase" ca peste tot de altfel. $n o ulet urt le desc%ise si ra ase n fata lor n picioare" lu inat doar de o la pa din spatele lui. Aureola lu inoasa din +urul capului re!arsa uneori o raza uleioasa care cadea pe nasul plin de bube al c%inezului. *ticlele sutelor de felinare portati!e agatate n perete reflectau flacarile celor doua lanterne aflate pe te+g%ea" a+ungnd pna n fundul agazinului. # Cu stau lucrurile ) ntreba EFo.

*ia l pri!ea" frecndu#si inile si z bind ieros. 1u zise ni ic" se ndrepta spre fundul agazinului si ncepu sa scotoceasca ntr#o lada de fier. Eato!" auzind rcitul ung%iilor pe etal" ncepu sa scrsneasca din dinti. & ul se ntoarse" si la lu ina ce !enea de +os" citi docu entul" cu capul aproape lipit de una din la pi. Era un raport al organizatiei ilitare care tinea legatura cu fero!iarii. Intarituri care a!eau sa apere *%ang%ai de re!olutionari soseau din 1ae+ing%. :ero!iarii intrasera n gre!a= garzile albe si soldatii din ar ata gu!erna entala i obligau pe toti cei pe care puneau na sa con# duca trenurile ilitare" a enintndu#i cu oartea. # $nul dintre cei prinsi a ane!rat n asa fel" nct trenul condus de un c%inez a deraiat. ;#au o ort. Alte trei trenuri ilitare au deraiat ieri. sinele au fost scoase. <C 4 Andre Malraux

I
CONDIIA UMAN 4 <7 # E neaparata ne!oie ca sabota+ul sa se e'tinda" zise c+iinez agatase de zabrelele gardului niste pra+ituri. /7& stra#EFo. Trebuie sa nota pe rapoarte si i+loacele de a repara tagenia groza!a pentru a#i otra!i pe gardieni7" gndi EFo0. liniile ferate n cel ai scurt ti p posibil. L .?M...I N#. #.=4#.. #O#####...1 #####'7.# ..7 477.. 7.# 7.P." &rice sabota+ este pedepsit cu oartea. trage n ei. Mai e ce!a... Au si trenuri n care transporta ar e ) # Co itetul e la curent. si noi !o # 1u.J # *e stie cnd !or sosi ai !ostri la Ceng#Tien ) # 1#a pri it nca stirile de la ora douasprezece noap

*oldatul i restitui pasaportul. EFo gasi un ta'i si spuse soferului sa#l duca la barul 6lacK Cat. J Auto obilul care ergea cu are !iteza" ntlni n dru cte!a patrule alcatuite din !oluntari europeni. 7Aici !eg%eaza opt natiuni7" asa statea scris n ziare. (e fapt" n#a!ea i portanta. 5uo indangul n#a!ea de gnd sa atace concesiunile. 6ule!arde pustii" ce se anau cu niste cobilite tea. (elegatul *indicatului crede ca !or sosi n noaptea asta uitate pe pa nt. Auto obilul se opri n fata unei gradinite" sau ine... ;a intrare" o fir a !iu colorataA 6lacK Cat. Trecnd prin !esti#

Insurectia a!ea deci sa nceapa a doua zi" sau poate n bul" EFo se uita la ceas. Era ora doua. 71orocul eu e ca n cea de#a treia. Trebuia sa astepte infor atiile pe care a!ea sa acest local nu se cere sa fii n tinuta de seara7. EFo purta un le dea Co itetului Central. pulo!er peste care a!ea o %aina sport din lna plusata" gri ;ui EFo i se agazin. uzicantii izbuti# facuse J sete. Iesi preuna cu a icul sau din nc%is" ?azul se isterizase. Ti p de cinci ore"

1u se aflau departe de locul unde dru urile lor se sera sa entina n local o at osfera" nu de !oiosie" ci de desparteau. & sirena de pe unul din !apoarele ancorate n a etitoare si salbatica euforie. Toate perec%ile care dansau port suiera de trei ori" sacadat" apoi nca o data" prelung. *# pe platou pareau sa se agate de aceasta uzica. (eodata" orar fi zis ca strigatul ei se a plifica n noaptea g%iftuita de c%estra tacu si dansatorii se prastiara. Clientii se ndrep#apa. ;asa totusi o dra n ur a" ca o +erba desprinsa dintr#un tara spre fundul salii. .e argini" ani atoarele de profesie" +oc de artificii.J C%inezoaice n roc%ii brodate" lipite de corp" rusoaice" eti# &are cei aflati la bordul !asului *%andong irosisera ce!a ) se. Contra bani" pri eai un tic%et !alabil pentru un dans sau Absurd , Capitanul si astepta clientii la opt di ineata. Eato! o con!ersatie. $n batrnel care se ana cu un pastor anglican si EFo si !azusera de dru obsedati de acel !apor ancorat n ra asese bui acit" n i+locul platoului de dans" dnd din 2pa !erzuie si glaciala" a!nd la bord lazile cu pistoale. .loaia coate ca o rata din aripi. ;a cincizeci si doi de ani" ntlnise o statuse. J fe eiusca si nu se ai ntorsese seara sa doar a acasa. i era # (e#as reusi sa dau de o ul cu pricina" zise EFo. Cred att de frica de ne!asta#sa" nct nu ai ndraznea sa#si reia ca #as aiJlinisti daca as afla ca !aporul a ancorat n alta !iata con+ugala. (e opt luni de zile si petrecea noptile n lo#parte. J J J caluri de noapte. 1u ai stia ce nsea na sa#ti dai rufele la (ru urile lor se desparteau. :i'ara locul si ora unde s.alat. Intra" din cnd n cnd" n agazinele c%inezesti sa#si a!eau sa se rentlneasca si pornira care#ncotro. Eato! pled sc%i be ca asa" bracndu#se ntre doua para!ane. Mai sa#si caute ef oa enii. J au si altii. 1egustori n pragul fali entului" dansatoare" JEFo a+unse n fata portii cu grila+ de fier a terenului unde prostituate" barbati si fe ei care stiau ca i paste o pri e+die se aflau concesiunile. (oi soldati ana iti si un sergent din '() a+oritatea pri!eau acea fanto a care se n!rtea pe platou ar ata coloniala se apropiara c2 sa#i cerceteze per isul de ca si cu nu ai ea ar ai fi fost n stare sa#i piedice sa se intrare n zona. EFo a!ea asupra lui un pasaport francez" pra!aleasca n neant. A!eau sa se duca la culcare" frnti de obo#.entru a#i o i pe soldatii din postul de garda" un negustor seala" doar n zorii zilei" atunci cnd ncepea sa se pli be prin <G 4 Andr# Malraux orasul c%inezesc calaul. Acu " n toiul noptii" nu se aflau pe strazi dect capete taiate n custi negre" tot att de negre ca parul lipit de capatni sub ploaia ce siroia. # In %aine popesti" dragele ele , Asa o sa#i brace" n %aine po#pesti,

-ocea zefle itoare" inspirata din felul de a glasui al paiatelor" parea sa se i!easca dintr#o coloana. :onfaita si a ara" e!oca destul de pregnant acel rol" rasunnd de una singura ntr#o liniste ce se biba de clinc%etul pa%arelor deasupra pastorului ce se n!rtea naucit pe platou.

& ul pe care l cauta EFo se afla n local. (adu de el cnd" ocolind o coloana" a+unse n fundul salii. Acolo erau esele la care stateau doar clientii" nu si dansatoarele profesioniste. n i+locul acestei a estecaturi de roc%ii de atase" de u eri si brate dezgolite" o paiata care se ana leit cu propria sa !oce tinea un discurs bufon celor doua fe ei asezate la asa lui. & rusoaica si o etisa din insulele filipi#neze. & ul statea n picioare" cu coatele lipite de corp" ge#sticulnd doar din ini" !orbind cu toti usc%ii fetei lui ascutite ca la a unui cutit. .area oarecu +enat de peticul de atase neagra care#i acoperea oc%iul drept" !ata at din cine stie ce pricina. &ricu s#ar fi bracat # purta un s o#King n acea seara # baronul de ClappiQue parea deg%izat EFo considera ca nu era cazul sa se apropie de el acu " ci sa#l astepte la iesire" cnd !a parasi localul. # (a" da" draga prietena" asa o sa fie cu !a spun. ?iang ?ies%i o sa intre aici cu re!olutionarii si o sa strige n stilul cel ai clasic # asa sa stiti" cla#sic # cu obisnuieste el cnd pune na pe un oras A 7*a fie bracati n %aine popesti negustorii astia" n piei de leopard ilitarii /se anau cu leoparzii cnd se asezau bracati n unifor a pe banci proaspat !opsite0, & sa se ene cu ulti ul print din dinastia ;ang, (a" da stiu eu ce spun" draguta" sa ne urca pe firele de papura i periala si sa ne conte pla supusii" n!es ntati" pentru a ne a uza" fiecare n %aine de culoarea profesiunii pe care o e'ercitase... Albastru" rosu" !erde... Cu po poane" cu par pletit n cozi... ;asa scu pa prietena" lasa... si cu asta" basta,7 CONDIIA UMAN 4 <9 *e opri un # *ingura o ent" apoi relua pe un ton confidentialA uzica ce !a fi auzita la aceasta cere onie !a fi cea cntata la palaria c%inezeasca. porti ) ClappiQue relua" s iorcaindu#se si apoi

# si du neata" ntreba una dintre fe ei" ce %ra ncepu sa plnga n %o%oteA

# Cu se poate" scu pa prietena" sa nu fi g%icit ) -oi fi astrologul Curtii i periale si !oi ndreptndu# a" ntr#o seara de betie" spre un iaz ca sa culeg ;una. .oate c%iar la noapte. J. Tacu cte!a clipe" apoi relua pe un ton doctoralA

uri

# Ase enea poetului Ciu#:u" ale carei opere !a ncnta" desigur. si cu asta" basta, *nt sigur" !a ncnta n zilele cnd nu snteti prea ocupata... As ai adauga... *irena unui !as de razboi rasuna n toata sala. &rc%estra ncepu i ediat sa cnte si perec%ile pornira spre ringul de dans. 6aronul se asezase. *trecurndu#se printre perec%ile de dansatori si apoi printre ese" EFo dibui o asa libera" nu departe de cea la care statea baronul. Muzica acoperise toate !ocile" toate zgo otele. Acu " cnd izbutise sa se apropie de ClappiQue" i putea iarasi auzi !ocea. 6aronul o pipaia pe etisa" dar continua sa !orbeasca adresndu#se celeilalte" rusoaicei" cu o fata supta de oc%ii prea ari. # ...din pacate" scu pa prietena" nu Ridica degetul aratator si continuaA ai e'ista fantezie. (oar asa din An n .aste" dar rar" foarte rar.

# $n inistru din Europa i#a tri is ntr#o zi sotiei sale un colet postal. (oa na desc%ide pac%etul. 1u spune nici un cu!nt" te rog" continua" punndu#si degetul aratator pe buze" si gaseste capul propriului sau a ant. *e ai !orbeste nca de asta" desi s#au plinit trei ani, ClappiQue relua pe un ton plngaretA # ;a entabil" scu pa prietena" la entabil, $ita#te la ine. -ezi ce oaca a ) $ite unde te duc douazeci de ani de fantezie ereditara. E o boala. *ea ana cu sifilisul. 1ici un cu!nt. Relua pe un ton autoritar" adresndu#se c%elneruluiA @3 4 Andri Malraux # sa panie pentru doa ne= si pentru Apoi se!erA # *a nu cu !a sa#l botezi, 7n cel ai rau caz" si zise EFo" c%iar daca a dibuit ce!a" tot dureze co edia asta )7 ai a o ora n fata. (ar ct o sa ai ine... adauga confidential" un pa%arel de Martini,

Metisa rdea sau se prefacea ca rde. Rusoaica l pri!ea pe baron cu oc%ii larg desc%isi ncercnd sa nteleaga. ClappiQue gesticula n continuare" ridicnd ereu degetul aratator" ca pe un baston de aresal care#si c%ea a oa enii sa asculte atent dispozitii confidentiale. EFo l asculta doar cu o urec%e. Caldura ncepuse sa#l toropeasca si n aceasta stare de placuta oboseala si ti re!e#nindu#i n inte un gnd care#l preocupase n ti p ce ergea pe strazile orasuluiA discul ala" !ocea lui pe care nu si#o recunoscuse ai adineauri n dug%eana lui 9e elric%. si a intea nt plarea cu acea neliniste ciudata si tita n copilarie" cnd" dupa ce#l operase" doctorul i aratase a igdale#le pe care i le scosese... 1u#si ai putea ur ari gndurile... # ... pe scurt" si relua sporo!aiala baronul" clipind din oc%iul nebanda+at si adresndu#se rusoaicei" batrnul a!ea un castel n partea de nord a $ngariei. # *nteti ag%iar )

# (efel, *nt francez. /ntre noi fie zis" a lasa rece" absolut re#ce ,0 Maica# ea era unguroaica. *a relua . 6uni#cu# eu locuia ntr#un castel" acolo" n nord" un castel cu sali i ense # i# en#se" preuna cu niste confrati" decedati" la subsol" si o su edenie de brazi de +ur# pre+ur. Era !adu!. Traia singur. El si un i ens corn de !natoare agatat de ca in. *#a nt plat sa treaca niste circari pe acolo. si o cal2reata" tot de la circ... :ru oasa foc... .e un ton doctoralA # A zis fru# oa#sa foc, Clipi iar din oc%i.

# A rapit#o. 1ici nu era greu. A dus#o ntr#una din %arabaile alea de odai... Ceru sa fie ascultat cu are atentie" facnd un se n cu na.

CONDIIA UMAN 4 @1

MM si cu asta" basta , :e eia s#a utat acolo. A stat ct a stat si a nceput sa i se urasca. si tu" fetito" ai fi facut la fel /o gdila pe etisa0. Ai rabdare. 1ici lui nu#i prea ardea de Olu a# si petrecea dupa# a iezele facndu#si anic%iura si pedic%iura /nu el" a!ea un barbier" sau a+ordo " la castel0" n ti p H secretarul" fiul unui serb paduc%ios" i citea # sau i recitea # cu !oce tare" istoria fa iliei. ncntatoare ndeletnicire" nu#i asa" scu pa prietena ) & !iata cu nu se poate ai fericita... *a nu uit sa entionez ca se bata aproape n fiecare zi... Ct despre ea... # *#a ndragostit de secretar ) ntreba rusoaica. # :or idabila pustanca asta" for# i#da#bi#la, (raga si cu totul neobisnuita, i saruta na. ea" esti for idabila. (e o perspicacitate cu totul

# ...s#a ndragostit de secretar" dar s#a culcat cu pedi#c%iuristul" ca ea" saraca" nu prea era atrasa de !alorile spirituale" ntre ti p" a bagat de sea a ca osul o batea. si cu asta" basta, Ar fi de prisos. Ce ai tura#!ura" au plecat a ndoi. Mosul" suparat foc si nrait la cul e" strabatea zi si noapte enor ele sali ale castelului /da" da" cele sub care zaceau stra osii lui la subsol0 si" socotindu#se bat+ocorit de cei doi ne ernici care" n treacat fie zis" faceau dragoste pe rupte si ziua si noaptea" ntr#un %an din capitala +udetului" ce se ana leit poleit cu cele descrise de 5ogol... (a" da" nu lipsea nici cana ciobita pe la!oar" nici calestile din curtea %anului... si" cu spunea " osul ia de unde era atrnat gi#gan#ti#cul corn de !natoare" ncearca sa sufle" dar nu#l tin puterile" asa ca a cerut intendentului sa adune toti taranii. /.e !re ea aia" seniorii ai a!eau nca unele drepturi0. Ma rog" i nar eaza... Cinci pusti de !natoare" doua pistoale... (ar" cu sa#ti e'plic" draga prietena" !enisera prea ulti, Ce si#a zis osul ) Muta castelul n orasul de resedinta... (e i#ai fi !azut, Toti zurbagiii aia au pri it florete" arcuri" %alebarde" palose si nu ai stiu ce alte ar e !etuste si au pornit cu osul n frunte A ce ai" 7razbunarea ur arind cri a7. *#a dat de !este. I#au nt pinat garda co unala si +andar ii... $n tablou agnific, @2 4 Andrd Malraux # si atunci ) # 1i ic. ;i. s#au luat ar ele. Mosul a intrat totusi t oras" dar a sosit prea trziu" caci a orezii se suisera ntr#un+ din calestile prafuite din curtea %anului si" na bir+ar , 6a. bacul a nlocuit calareata printr#o taranca" si pe pedic%iurist cu un altul" care se ntrecea la betie cu secretarul. (in ti p n ti p" babacul igalea la unul din icile sale testa ente... # Cui i#a lasat banii ) # Iata o ntrebare fara sens" draga singurui sau oc%i" zgitA ea prietena. (ai cnd a urit... 6aronul ra ase o clipa cu oc%ii" cu urit...

# Ce ntrebare, 1#are nici o i portanta" draga prie tena... Cnd a ClappiQue %olba oc%iiA

# Atunci" doar atunci s#a aflat ce punea la cale cnd se lasa gdilat la talpi de pedic%iurist" si ascultnd ce#i tot citeai secretarii din cronici. 6eti! sau nu" era nobil, I s#au ndepli nit ulti ele dorinte. A fost n or ntat n capela" ntr#un i ens ca!ou" calare pe calul o ort n prealabil" desigur" ca Atila... 9ar alaia facuta de uzica de +az nceta. ClappiQue continua pe alt ton" de parca paiata care zacea n el ar fi fost ani%ilata de tacerea care se lasaseA

# Cnd a urit" Atila a fost suit pe calul sau cu gru azul ncordat. (easupra (unarii. *oarele" la asfintit" a proiectat o ase enea u bra asupra nesfrsitului c piei" net toti ostasii au luat#o la goana nspai ntati... *#au dus si s#au facut praf si pulbere... ClappiQue !isa cu oc%ii desc%isi" lasndu#se dus de alcool" naluciri si linistea ce se lasase n bar. EFo stia ce propunere a!ea sa#i faca" dar daca taica#sau batrnul 5isors" ar fi stiut cu sa#l ia... El nu#l cunostea prea bine si cu att ai putin n rolul pe care#l +uca acu ClappiQue l asculta nerabdator /de ndata ce a!ea sa se elibereze o asa din prea+ a celei unde se afla baronul" a!ea sa se ute acolo si sa#i faca se n sa iasa din local0. Trebuia sa astepte" caci nu !oia sa fie !azuti preuna. n rasti p" asculta cu in teres !orbaria de la asa !ecina. Acu luase cu!ntul ruso# CONDIIA UMAN 4 @< aica. & !oce taraganata" ragusita" tocita parca de betie sau de inso nie. ** si strabunicul eu a!ea osii ari... A plecat de acolo din cauza co unistilor" fireste... Ca sa nu ne a esteca cu gloata" ca sa fi tratati cu respectul cu!enit. Aici trebuie sa sta cte doua la fiecare asa. n fiecare ca era snt cte patru paturi. Acolo dor i , Cte patru, Mai plati si c%irie" %alal respect, $nde pui ca nu pot suporta alcoolul# ClappiQue se uita la pa%arul din fata fe eii. (e abia si uiase buzele. Cealalta" etisa" di potri!a... *e potolise. *tatea acolo" facuta g%e ca un pisoi cnd da de caldurica. !iu era cazul sa tina cont de ea. *e ntoarse spre rusoaicaA # 1#ai bani) :e eia dadu din u eri. ClappiQue c%e a c%elnerul si plati consu atia" ntinzndu#i o %rtie de o suta de dolari. Cnd i se dadu restul" si opri zece dolari din bancnotele pri ite. Celelalte le n na fe eii. Rusoaica l pri!i drept n oc%i. n ai ei se citea o are oboseala. # :ie" zise" ridiendu#se de pe scaun. # 1u" spuse ClappiQue. A!ea o utra +alnica" de parca ar fi fost un dine credincios.

# 1u" nu asta seara" stiu ca n#ai c%ef" spuse" strngndu#i tnna. :e eia l ai pri!i o data lung si apoi ziseA

# Multu esc. (upa o clipa de ezitare adaugaA Totusi" daca ti face placere... # & sa# i faca placere ntr#o zi cnd nu !oi -orbea iar paiata. # si o sa !ina si !re ea aia" n#a!ea gri+a... i lua inile si i le strnse ntr#ale lui" sarutndu#le de ai ulte ori... ai a!ea nici un sfant.

EFo" care platise

ai nainte consu atia" se lua dupa el si-l a+unse din ur a pe coridorA

# -rei sa iesi

preuna ) ClappiQue se uita la el" l recunoscu si ziseA oare" ca...

# (u neata aici ) 1e aipo enit, Cu @@ 4 Andri Malraux

6e%aitul se cur a cnd baronul ridica n aer deget aratatorA # Ai cazut prada desfrului" baiete ) # ;as#o balta, # Iesira din local. (esi ploaia statuse" aerul era nca i #pregnat de apa. :acura cti!a pasi pe o alee din gradinita. a!al CONDIIA UMAN 4 @B *#ar putea sa iroase ce!a. Mai ales ca s#a plasat n HFal. 5u!ernul ar putea sa dea dispozitii ca ar ele sa fie ridicate. I#ar con!eni sa le ia cu +apca" nu#i asa ) # 1u, si facuse din nou aparitia paiata. EFo se %otar sa astepte fara a afle de ce i# ai pune alta ntrebare" desi !oia sa

7 n nort se afla un !anor ncarcat cu ar e snuse E!n +loace anu e se putea folosi capitanul pentru a piedica # In port se afla un !apor ncarcat cu ar e" spuse EFo. ? ClappiQue se opri din dru . EFo" care naintase se ntoarse R si se uita la el. 1u#i !edea bine fata" dar fir a din becur" H IappiQue relua firul con!ersatiei !orbind pe soptiteA electrice a barului 6lacK Cat i ncon+ura ca o aureola. # -aporul poarta nu ele *%andong. # &biectele cu pricina snt e'pediate de un furnizor autorizat" l cunosc si eu" adauga pe un ton ironicA $n ntunericul din gradina ngaduia fetei lui sa nu e'pri e tradator... nici un gnd si nici un senti ent. Cu asta !oia" EFo relua -ocea lui ClappiQue suna ciudat n bezna" acu cnd nu !orbind pe un ton neutruA diapazonul pe care#l a!u#
se

#/

ai lu

# nu

H tri

i + de

n0 sa

na

ai !edea

i ica. A+unse iar la

# 5u!ernul a propus sa cu pere ar ele. &fera treizeci sese cnd co andase c%elnerului sa#i aduca un cocKtailA de dolari pentru un re!ol!er. Eu a gasit un cu parator ca# # Tradator pna n adu!a oaselor... si are niste ciola#

re da treizeci si cinci. Co isionarul capata trei dolari pentru ne, Toate legatie care... Mutu

isculatiile lui se fac printr#o eu gri+a... & sa a

fiecare re!ol!er !ndut. ;i!rarea trebuie sa fie facuta i e# stie dar nu spune. A nsa ne!oie de un

diat" n port. n orice loc !a decide capitanul" dar n port. *a ta'i. -aporul nu#i la doi pasi de aici. 1u i#au ai ra as ridice ancora si sa acosteze n alta parte" unde are c%ef" dai dect...
*cotoci rin i ediat. ;i!rarea se !a face n aceasta noapte. Cei care !or . buzunare si scoase o singura bancnota" pe prelua ar ele au banii asupra lor si acordul delegatului. Iata contractul.

;a lu ina bric%etei pe care o scoase din buzunar" EFo arata o %rtie si apoi i#o dadu lui ClappiQue. 7-rea sa#l rada pe celalalt cu parator" si zise ClappiQue" citind contractul # piese detasate # si sa se aleaga cu un beneficiu de cinci dolari pentru fiecare ar a. ;i pede ca lu# ina zilei, (e altfel" putin i pasa" eu care o ridica pri!ind#o la lu ina fir ei. # >ece dolari" batrne. *int ntr#o pasa proasta. A Ea a" pentru :erral" pna atunci ai !a... # Cincizeci de dolari ti a+ung ) # E de a+uns si de prisos. EFo i ntinse o bancnota. # Ma nstiintezi acasa de ndata ce s#a efectuat ope# dolari de bucata.7 # *#a facut" zise cu !oce tare. Contractul ra ne la # (e buna sea a. # .este o ora ) # Cred ca ai trziu. (e ndata ce pot. Adauga pe ace# lasi ton pe care !orbise ai adineauri fe eia ine" nu#i asa ) sa cu par curnd niste tablouri de la unc%iul tau" a aleg cu cte trei rat+a

# (a , II cunosti pe capitan ) cnd spusese ca

# (ragul eu... Cu sa#ti spun ) *nt altii pe care#i cu# alcoolul i face rau" ca si cu toate fiintele reunite n acel nosc ai bine" dar... n sfrsit" pot zice ca l cunosc si pe bar s#ar fi regasit acolo nate de aceeasi disperare. asta... @C 4 Andri Malraux J J # putita treaba,

ClappiQue se ndeparta. Mergea cu nco!oiata ca a unui osneag.

inile n buzunarele s oc%ingului... n capul gol" cu spinarea

EFo c%e a un ta'i si spuse soferului sa#l duca pna , prea+ a zonei concesiunilor" caci acolo" ntr#o ulita din car. tierul c%inezesc" i daduse ntlnire lui Eato!. >ece inute dupa ce se despartise de EFo" Eato!" trecnd prin culoarele unei cladiri unde se aflau ulte g%isee" a+unse ntr#o ca era goala" cu peretii spoiti si bine lu inata de un felinar portati!. &daia n#a!ea ferestre. .e sub bratul c%inezului care#i desc%ise usa" zari cinci capete aplecate asupra unei ese. Capetele erau aplecate" dar oc%ii oa enilor erau atintiti asupra lui. Toti cei care faceau parte din for atiunile de soc l !azusera si nu#l uitasera pe Eato!" acel o nalt si spatos care ergea lasnd sa i se balanganeasca bratele de#a lungul canadienei niciodata nc%isa pn2 sus si rasc%irndu#si picioarele. 1u#i uitasera nici c%ipul cu nasul crn si fruntea acoperita de par ciufulit. &a enii asezati la asa nuiau grenade de diferite de lupta co uniste" create la *%ang%ai. o dele. :aceau parte dintr#una din organizatiile

# Cti oa eni s#au nscris ) ntreba Eato! !orbindu#K n li ba c%ineza. # & suta treizeci si opt" raspunse cel ai tnar dintre ei un c%inez. A!ea un gt lung" din care Ada iesea n e!identa si u eri pleostiti. (upa %aine" parea sa fie un citor. # A neaparat ne!oie de doisprezece oa eni. n noap tea asta. arul lui

Cu!ntul 7neaparat7 re!enea n toate li bile pe care le folosea Eato!. # Cnd anu e ) # Acu . # Aici) # 1u" n fata c%eiului Den#Tang. CONDIIA UMAN 4 @7 C%inezul dadu niste instructiuni si unul dintre cei asezati tn +urul esei se ridica si parasi ca era.

MM .este trei ore !or fi acolo" spuse un altul" seful lor" desigur. $n tip desirat" cu o fata scoflcita" asa ca la pri a !edere ai fi zis ca e si slab de nger" dar %otarrea din glasul lui" ncordarea usc%ilor faciali ti dadeau sa ntelegi ca a!ea o are forta i!ita din felul cu si putea stapni ner!ii. # Cu a ers instructia ) ntreba Eato!.

# Cu grenadele or sa se descurce. Toti cunosc acu odelele noastre. Ct pri!este re!ol!erele" fie ele Mauser sau 1agan" o sa earga. I#a pus sa traga cu gloante oarbe" dar ar trebui sa nceapa sa ni ereasca acar aproape de tinta. Mi s#a pro is ca ni se !a da cu pru ut o pi!nita. $n loc" se pare" sigur. n fiecare din cele patruzeci de ca ere unde se pregatea insurectia se punea aceeasi ntrebare. 7NN M 1#a!e praf de pusca. .oate o sa ni se aduca. .entru o ent" nu e cazul sa !orbi despre asta. Cu sta cu pustile )

# Merge. Mitralierele" aici e buba. (aca nu ne deprinde Marul lui Ada

sa oc%i

tinta...

urca si cobora ori de cte ori raspundea la o ntrebare. ContinuaA

# 1u e'ista oare si alt i+loc pentru a putea capata ai ulte ar e ) sapte pusti" treisprezece re!ol!ere" patruzeci de grenade ncarcate , $nul din doi nu are cu ce trage. # & sa ne duce sa lua ar e din inile celor care au. .oate ntre ti p face rost si de re!ol!ere. (aca ncepe ine" cti oa eni din sectie nu !or sti sa se slu+easca de ar ele lor) & ul statu ct!a ti p pe gnduri. .ri!ea n gol. 7$n intelectual7" si zise Eato!. # Crezi ca o sa poata" cnd !or fi n posesia pustilor late la politie ) # :ara doar si poate. # ?u atate din oa eni !or putea trage. # si grenadele ) @G 4 Andr- Malraux CONDIIA UMAN 4 @9 # Toti stiu cu sa le arunce. :oarte bine c%iar. A torturati n februarie... 1u ai sa nu... aici treizeci de oa eni care snt rude cu cei na defor ata" dar cu degete lungi.

so!ai o clipa si#si ter ina fraza printr#un gest a biguu. A!ea o # 1u ai ce )

# 1u ai ca porcii aia sa nu dea peste noi cu tancurile. &a enii asezati la pri!ira lung pe Eato!.

asa si ridicara capul si#l

# 1#a!eti gri+a, ;uati grenadele" le legati # cte sase # si le puneti sub tanc. 1u ai de patru e neaparata ne!oie ca sa sara n aer. ;a ne!oie" puteti sapa si niste gropi" cel putin pe o parte a strazii. A!eti ce !a trebuie pentru a sapa ) # 1u prea" dar o sa face rost.

# :aceti rost si de niste biciclete. (e ndata ce se !a declansa lupta" e necesar ca fiecare sectie sa aiba un agent de legatura. :ara a ai pune la socoteala pe cel de la centru. # Esti sigur ca tancurile !or sari n aer ) # Absolut. 1#a!ea gri+a... (e altfel" tancurile nu !or pleca de pe linia frontului. (aca totusi s#ar nt pla sa li se dea ordin sa nainteze" !in eu cu o ec%ipa specializata. Asta e treaba ea. # (aca ne iau prin surprindere )

# Tancurile se !ad de la distanta" ce dracu , A!e si obser!atori. Ia un pac%et de grenade si apoi parte altele celor trei sau patru oa eni de care poti baga na n foc ca !or sti sa se slu+easca de ele. Cti ai zis ca snt ) Trei ) .atru ) Toti cei ce faceau parte din sectie stiau cine era Eato!. stiau ca" dupa ce fusese i plicat n atacul de la &desa" fusese conda nat si ca n ti p ce#si ispasea pedeapsa ntr#una din nc%isorile unde conda natii nu erau prea prost tratati" ceruse sa plece preuna cu napastuitii ce trebuiau sa se duca n inele de plu b. .entru a#i instrui. A!eau ncredere n Eato!" dar frica e frica. 1u se te eau nici de pusti" nici de itraliere" dar de tancuri da. *ocoteau ca potri!a tancurilor nu se putea lupta cu nici o ar a. .na si n aceasta ca era unde nu se aflau dect !oluntari" rudele celor torturati
c$

putin ti p n ur a" tancul parea sa fi

ostenit puterea dia!olului. fi si noi acolo" 2ise Eato!.

# 1#a!eti gri+a, (aca tri it tancurile" !o

Cu putea sa se desparta de ei" dupa ce rostise aceste !orbe goale ) Eato!" inspectase n cursul dupa# a iezii !reo cincisprezece sectii. n nici una din ele nu daduse de oa eni nspai ntati. Cei de aici nu erau ai putin cura+osi dect ceilalti= doar ai e'igenti. si dadu sea a ca nu le putea potoli frica" ncfiind n stare sa le dea detalii precise si ca" n afara de specialistii aflati sub propria sa co anda" for atiile re!olutionare a!eau sa o ia la goana n fata tancurilor. 1u era i posibil ca tancurile sa pri easca ordin de a parasi linia frontului... (aca a+ungeau n oras" era cu neputinta sa fie oprite prin gropi sapate n dru ul lor" ai ales n acel cartier alcatuit din zeci de stradute ntortoc%eate. # Tancurile nu se !or clinti din loc, spuse Eato!. # Cu anu e trebuie sa proceda pentru a lega grenadele ) ntreba un c%inez" cel ai tnar din grup.

Eato! i e'plica. At osfera ncepea sa de!ina ai respirabila" ca si cu faptul de a anipula grenadele era c%ezasia unei actiuni ce a!ea sa fie sa!rsita curnd. Eato! profita de acest o ent de relati!a destindere pentru a pleca. Era foarte ngri+orat. ?u atate din efecti!ul trupelor n#a!ea sa stie cu sa se slu+easca de ar e. 1u ai pe cei pe care i instruise el se putea bizui pentru a#i dezar a pe politisti. Mine. (ar ce se !a nt pla poi ine ) Ar ata a!ansa din ce n ce ai repede. .oate pusesera na si pe ulti a gara. -a afla de la EFo" care luase probabil legatura cu unul din centrele de infor atii. 1egustorul de la pi nu pri ise nici o stire dupa ora zece. Eato! astepta cte!a inute n ulita" fara a sta nsa pe loc. 1u trecu ult si EFo sosi. si spusera ceea ce facusera n rasti p. .ornira iar la dru pe strazile noroite. .asii nu li se auzeau" caci a ndoi a!eau pantofi cu talpi de crep. EFo" ic si suplu ca o pisica +aponeza" Eato! balanganindu#si bratele si ur arind cu gndul naintarea pustilor" lucind sub B3 4 Andr# Malraux ploaie" spre orasul ruginiu n noaptea fara sfrsit. si EFo ar t. dorit sa stie daca oa enii fusesera opriti din dru . *traduta pe care o luasera" pri a din cartierul c%inezesc" era cea n care se aflau pra!aliile negustorilor de ani ale. o alesesera toc ai fiindca se afla n apropierea resedintelor europenilor. Acu " toate a!eau obloanele trase. 1ici un ani al nu ra asese afara" nici un strigat nu razbatea n noapte" n afara de cel al sirenelor" ce acoperea uneori clipocitul ulti elor picaturi de apa care cadeau pe acoperisurile ter inate prin niste i ense coarne" n baltoacele de pe strada. Ani alele dor eau. Intrara" dupa ce batura la usa" ntr#o dug%eana. Acolo i pri i negutatorul de pesti !ii. &l singura lu nare pusa ntr#o la pa cu oglinda se reflecta nl !asele de sticla fosforescente" ase anatoare celor ain A/ 0a1a. unde dor eau celebrii pesti c%inezesti nu iti ciprini.

# Mine ) ntreba EFo. # (a" la ora unu. n fundul odaii" dupa o te+g%ea" un o dor ea cu capul proptit n ndoitura cotului. Ridicase nitel capul ca sa raspunda. Era unul din cei optzeci de oa eni care faceau parte din .er anenta 5uo indangului. .rin ei se trans iteau stirile. # & stire oficiala ) # (a. Ar ata se afla la Ceng#Ceu. 5re!a generala la a iaza. :ara sa se fi sc%i bat ce!a n ca era ntunecoasa" fara ca negustorul care otaia n al!eola lui sa fi facut !reo iscare" suprafata fosforescenta a apei din !ase ncepu sa frea ate. -alurele oi" negre" concentrice" se ridicau la suprafata. -ocea o ului trezise pestii. & sirena suna iar" apoi tacu n noapte. Eato! si EFo pornira la dru . 1i erira iar n 6ule!ardul celor (oua Republici. :acura se n unui ta'i. Auto obilul de ara ca ntr#un CONDIIA UMAN 4 B1 # E n plina criza. E opio an si n#a ine. Cal eaza#te" baiete, ai fu at de ult. 82re as !rea sa nu or ca sa a+ung ziua de

# ClappiQue !a a!ea gri+a sa rezol!e proble a !aporului" spuse EFo. To!arasii care se afla n agazinele cu braca inte pentru e brii gu!ernului pot sa ne furnizeze unifor e de politisti... # Inutil. A # 1e !o # Ar fi n per anenta cincisprezece" daca nu si ai ult.

urca deci n !edeta cu doisprezece dintre oa#enii tai. ai bine ca tu sa nu !ii. EFo l pri!i fara sa scoata o !orba. ai ult

# 1u e o treaba prea periculoasa" dar nici prea usoara" ti dai sea a. As zice c%iar ca risca dect acu " cnd ne lasa n !oia dobitocului astuia care o entul sa ori. # 1ici tu. na asina din ce n ce

ai iute. si" zau" nu e c%iar

# 1u#i acelasi lucru. Eu pot fi nlocuit. Mi#a facut treaba. ntelegi... As prefera sa te ocupi de ca ionul care !a astepta n fata portului si de distribuirea ar elor. Eato! tacu" oarecu sting%erit. 7Trebuie sa#i dau ragazul sa priceapa despre ce este !orba7" si zise.

EFo nu spuse ni ic. Masina continua sa goneasca printre dre de lu ina" cnd si cnd esto pate de ceata. 1u ncapea ndoiala ca el era ai folositor dect Eato!. Co itetul Central stia pna n cele ai ici a anunte ce organizase" dar nu ai din fise. El nsa traise fiecare actiune. &rasul i se strecurase sub piele" si tea n carnea lui punctele ne!ralgice de parca ar fi fost rani desc%ise. 1ici unul dintre ca arazii lui n#ar fi putut reactiona ai repede si ai adec!at dect el.

# 6ine, *trazile erau din ce n ce ai bine lu inate. (adura iar

fil de groaza. Eato!" asezat n stnga" se apleca si#l pri!i cu de ca ioanele blindate ale concesiunilor. Apoi" din nou" are atentie pe sofer. ntuneric. B2 4 Andri Malraux Masina stopa. EFo cobor. # Ma duc sa# i iau catrafusele" spuse Eato!. ti dau de stire cnd totul !a fi gata. EFo locuia preuna cu tatal sau ntr#o casa c%inezeasca cu un singur cat. .atru corpuri de cladire n +urul unei gradini" EFo strabatu gradina si intra n %ol. n dreapta si n stnga lui" pe peretii albi" tablouri din perioada *ong" fenicsi albastri si n fund" un 6uda din dinastia Sei" ce aducea cu statuile din epoca ro ana. (i!anuri" o asa pentru fu atorii de opiu . n spate" gea uri largi fara perdele" ca n atelierul unui pictor. 5isors" care l auzise intrnd" se i!i n prag. (e cti!a ani" ncepuse sa sufere de inso nie. 1u ador ea dect n zori si so nul lui dura doar cte!a ore. .ri ea cu bucurie pe toti cei care prin prezenta lor i puteau u ple ceasurile de neso n. # 6una seara" tata , Cen o sa !ina sa te !ada. # 6ine. EFo nu se ana cu taica#sau. *ngele +aponez ostenit de la a a blnzise trasaturile gra!ate pe asca de ascet a batrnului. & a pla %aina de casa" facuta din par de ca ila" accentua trasaturile fetei lui 5isors" subliniind ase anarea dintre tata si fiu. *a uraiul se tragea dintr#un ascet. # I s#a nttnplat ce!a ) # (a. 5isors nu puse nici o ntrebare. *e asezara a ndoi pe un di!an. ;ui EFo nu#i era so n. .o!esti cu se desfasurase spectacolul pe care ClappiQue l oferise tuturor ntr#un local de noapte. 1u scoase nici un cu!nt despre con!ersatia a!uta de el cu pri!ire la ar e. 1u fiindca n#ar fi a!ut ncredere n taica# sau" dar tinea cu tot dinadinsul ca nu ai el sa poarte raspunderea propriilor sale fapte" asa ca nu#l infor a pe 5isors dect narndu#i n are" actiunile sale. 5isors nu participa la actiune" desi fusese profesor de sociologie la $ni!ersitatea din 6ei+ing" de unde fusese alungat de catre Cian#To#;in" toc ai din cauza cursurilor pe care le tinea. CONDIIA UMAN 4 B< frec!entate cu asiduitate de cei ce a!eau sa de!ina" gratie lui" cei ai de sea a e bri ai partidelor re!olutionare din C%ina de 1ord. (e ndata ce se afla n prezenta lui taica#sau +CFo si tea ca toata !ointa lui se transfor a" de!enind inteligenta. si nu#i placea. l interesau oa enii" nu fortele care i nau. i !orbea despre baron= 5isors care l cunostea bine pe ClappiQue" a!u i presia ca o ul era ai ciudat dect crezuse atunci cnd se aflasera fata n fata. # ... i#a u flat niste dolari. # E un o dezinteresat" EFo" asa sa stii.

# & fi fiind. Cu un sfert de ora ito anii nu te

ai de!re e c%eltuise o ta de dolari. ;#a

!azut cu oc%ii

ei. Cu

Huta Hoci.
-orbea despre baron" fiindca dorea sa afle ct si cu se putea ser!i de ClappiQue. Taica#sau" ca ntotdeauna de#altfel" !oia sa descopere ce se ascunde n fundul sufletului o ului" n strafunduri" nu se afla dect arareori resorturile pe care doresti sa le pui i ediat n iscare si EFo nu se gndea dect la pistoalele de care raspundea ClappiQue. # (aca tine neaparat sa para bogat" de ce nu cauta # A fost anticar" pri ul anticar din 6ei+ing... # (e ce z!rle tot ce are pe fereastra ntr#o singura no#pte ) Ca sa#si dea iluzia ca e bogat ) 5isors clipi des" dndu#si pe spate su!itele parului lung" Iproape alb. -ocea batrnului" desi destul de fira!a" de!eni li pede" ca o linie trasa dintr#un singur condei. # Mito ania lui este un i+loc pentru a nega !iata" a spus 7a nega7" si nu a o uita. 1u te ncrede prea ult n logica atunci cnd ai de#a face cu ase enea proble e... ntinse na. 5esturile lui 5isors" ntotdeauna de ica a ploare" nu se ndreptau nici la dreapta" nici la stnga" ci doar drept nainte" ca si cu ar fi prelungit fraza rostita. 1u dadea ni ic n laturi" !oia sa capteze ce!a. # Totul arata ca aseara" ClappiQue ar fi dorit sa#si de onstreze ca" desi a trait doua ore ca un o bogat" bogatia nu e'ista. (aca bogatia nu e'ista" nici saracia nu exista" si asta e B@ 4 Andri Malraux esential. 1i ic nu e'ista" totul e nu ai un !is desart. *a nu uita ca e beti!... Alcoolul l a+uta... i+loace de a cstiga bani )

5isors surise si z betul gurii subtiate de batrnete eN. pri a ai pregnant dect !orbele lui" ceea ce !oise sa spuna" (e douazeci de ani se straduia ca" prin inteligenta sa" sa cap. teze dragostea oa enilor" caci gasea ntotdeauna argu ente pentru a le +ustifica faptele. &a enii i erau recunoscatori" nebanuind ca bunatatea de care 5isors dadea do!ada si a!ea originea n opiu . i atribuiau lui 5isors rabdarea budistilor" (e fapt era cea a to'ico anilor. I # 1ici un o nu poate trai negnd !iata" spuse EFo.

1 # 6a da" poti" dar traiesti prost. # si ClappiQue e constrns sa traiasca cu face )

# .resiunea e'ercitata asupra lui pro!ine din negotul cu antic%itati" poate si de droguri" si din traficul ar elor" Colaboreaza cu politia pe care o detesta" fara ndoiala" e folosit pentru niste afaceri de ica i portanta" retribuit consecinta. 1#are i portanta. Co unistii n#a!eau destui bani pentru a cu para ar e de la a atorii clandestini si po#+ litia era la curent cu situatia. # &rice o sea ana cu durerea care#l acina" spuse EFo. Ce#l acina pe baron )

# (urerea lui nu are ai ulta i portanta si nici ai ult sens dect inciunile pe care le debiteaza sau bucuriile lui. E un o fara profunzi e" da" astea snt cu!intele care 1 se potri!esc cel ai bine... (in nefericire... :ace si ClappiQuc ce poate" dar pentru a face ce face el e ne!oie sa ai si talent Cnd nu tii la un o " EFo" te gndesti la el pentru a dibui a pune la cale... Actiunile lui ClappiQue... si lasa fraza sa pluteasca n aer" aratnd cu na ac!ariul unde ciprinii negri" dantela urcau si coborau" lasndu#se purtati de apa" ca niste fla uri n !nt. oi si facuti parca din

# $ita#te la ei, ClappiQue se bata... .acat... Era facut pentru opiu ... *e nt pla sa te nseli c%iar si cnd e !orba sa#ti alegi !iciul... Multi nu#l ni eresc pe cel care i#ai fi putut sal!a. .acat de el, ClappiQue nu e un o de rnd (ar sa cur a !orba. stiu ca nu te intereseaza ce spun. CONDIIA UMAN 4 BB Era ade!arat. EFo" cnd nu se gndea la actiunile pe care trebuia sa le ntreprinda" nu se putea gndi dect la el nsusi" t+n !al de caldura i patrundea ncetul cu ncetul n tot trupul" ca ai adineauri la barul 6lacK Cat. Era din nou obsedat de senzatia pe care o a!usese ascultnd discurile. i po!esti batrnului ce i se nt plase" dar sc%i ba decorul" declarnd ca a!usese aceasta senzatie ntr#un are agazin englezesc. 5isors l asculta" ngindu#si barbia cu na stinga. A!ea inini fru oase" cu degete lungi si subtiri. Cnd si pleca iar capul" parul i cazu pe frunte. (intr#o iscare brusca" 5isors l alunga. .ri!irea i ra asese nsa atintita n gol. # Mi s#a nt plat si ie sa a gasesc pe neasteptate n fata unei oglinzi si sa nu a recunosc...

J si freca degetele inii drepte" ca si cu ar fi alungat de pe ele pulberea unor a intiri. -orbea doar pentru el nsusi" ur arind o idee care e'cludea prezenta fiului sauA # E" fara ndoiala" !orba de caile de trans isie= auzi # si propria noastra !oce ) # .rin gtle+. si de ne astupa auzi prirT rec%i... EFo se ridica. 5isors se uita la el" dar nu parea sa#l # Trebuie sa plec din nou. n curnd. # .ot sa te a+ut cu ce!a" stnd de !orba cu baronul ) # 1u. ti ultu esc. 6una seara. ai !ada. . urec%ile" tot o auzi ..T iu ul nlocuieste si el o lu e pe care n#o pute ile celorlalti prin urec%i...

# 6una seara. ;ungit n pat pentru a recupera ce!a din puterea irosita" EFo astepta. 1u aprinsese la pa. 1u isca. 1u el se gndea la insurectie" ci insurectia" care traia n ii de creiere" asa cu so nul traia n alte ii" se napustise asupra lui" apasndu#l att de tare nct parea ca el" EFo" nu ai e'ista dect prin aceasta nelinistita asteptare. Mai putin de patru sute de pusti. -ictorie" sau acel nitel perfectionat ) Mine.

BC 4 Andri Malraux 1u" astazi, .este putin... Totul era sa actionezi repede. UB dezar ezi pretutindeni politisti si" cu cinci sute de re!ol!ere Mauser" sa#i nar ezi pe rasculati nainte ca soldatii din trenuV blindat al gu!ernului sa intre n actiune. Insurectia trebuia sa nceapa la ora unu. n consecinta" gre!a generala" i a a iaza. Ca atare era neaparat ne!oie ca a+oritatea grupari" lor de lupta sa fie nar ate nainte de cinci. Masele erau pregatite. Cel putin +u atate din politistii care crapau d e foa e a!eau sa treaca de partea rasculatilor. Ra nea de !azut ce a!eau sa faca ceilalti. 7C%ina so!ietica7" si zise EFo. *a poti cuceri de nitatea alor tai. $niunea *o!ietica !a fi populata de sase sute de ilioane de oa eni. -ictorie sau nfrngere" soarta lu ii se afla n cu pana" aici aproape. n afara de cazul cnd" dupa cucerirea orasului *%ang%ai" 5uo# indangul nu !a ncerca sa#si zdrobeasca aliatii" co unisti... Tresari cnd auzi poarta gradinii scrtind. A intirile l napadisera... *a fi !enit sotia lui ) *tatea cu urec%ile la pnda. $sal casei se desc%ise si se nc%ise. MaF intra n ca era. Mantoul ei de piele albastra" croit ca o %aina ilitara" scotea n e!identa ceea ce era !iril n ersul si c%iar pe fata ei # gura are" nasul ic si po etii proe inenti" specifici ne toaice#0 lor din nord. # ncepe i ediat" nu e asa" EFo ) # (a. MaF era edic si lucra ntr#unui din spitalele c%ineze. Acu sosea nsa dintr#o sectie a spitalului clandestin" a carui directoare era" unde se internau fe eile ce aderasera la re!olutie. # Iarasi si iarasi... aceeasi po!este. A lasat la spital o pustanca # n#are dect optsprezece ani # care a ncercat s2 se sinucida c%iar n ti p ce se oficia nunta. & silisera sa se arite cu o bruta ce trecea drept un o respectabil... Au adus#o la spital n roc%ia ei de atase rosie n+ita de snge Maica#sa ergea dupa targa... & u bra care plngea n %o%ote" binenteles. Cnd i#a spus ca fata !a scapa a zis 7*aracuta, Era ct p#aci sa oara. 1#a a!ut noroc7. 71o roc7... Cu!ntul asta spune ai ult dect toate discursurile noastre despre soarta fe eilor aici... CONDIIA UMAN 4 B7 MaF era ne toaica" dar se nascuse la *%ang%ai. *tudiile si ie facuse la 9eidelberg si la .aris. -orbea frantuzeste fara nici un fel de accent. si arunca bereta pe pat. si dadea pe spate parul ondulat" ca sa se poata pieptana ai repede. EFo si ti ne!oia sa#si treaca degetele prin parul ei" ca s#o ngie. si fruntea descoperita a!ea parca ce!a asculin. (e cnd ncepuse sa !orbeasca" de!enise parca ai fe inina. EFo nu#si putea lua oc%ii de la ea. 1e aia!nd de ce sa#si puna la ncercare !ointa si fiindca nu ai purta bereta pe cap" trasaturile fe eii se ai ndulcisera. Acu c%ipul ei era ani at doar de gura senzuala si de oc%ii ei foarte ari" transparenti" de o culoare destul de desc%isa pentru ca intensitatea pri!irilor sa nu para i!ita din pupile" ci din u bra lasata de frunte n orbitele pre# Pgi# -aznd lu ina n casa" un cine pec%inez alb se ndrepta odaia lor. MaF l striga. # 9ai" !ino" catelus pufos" fru os" l apuca de ceafa si#l ridica n brate ofturos. ngindu#l=

# Iepurasule , Iepurica" fofrlica. # *ea ana cu tine" zise EFo. # 1u#i asa ) , MaF pri!ea n oglinda capsorul alb lipit de al ei" pus pe labutele strnse. Ase anarea se i!ea din for a capului" caci si ea si cinele a!eau po eti proe inenti. (esi nu se putea spune despre MaF ca e fru oasa" EFo si recita" odificndu#le" cu!intele rostite de &t%eloA 7Iubita ea razboinica ,7 MaF puse cinele pe podea si se ridica de pe di!an. Mantoul i se desc%isese" lasnd sa i se ntre!ada snii opulenti si duri" ase enea po etilor. EFo i po!esti ce facuse n cursul noptii. # ;a spital" spuse MaF drept raspuns" au sosit !reo treizeci de fe ei care au izbutit sa scape din na trupelor albe... *nt" binenteles" ranite. *osesc ntruna... (in ce n ce fflai ulte. Toate spun ca ar ata se afla n apropiere... si ca snt ulti orti... BG 4 Andre Malraux # ?u atate din cei raniti !or uri... *uferinta nu poate a!ea !reun sens" dect n cazul ca nu te duce spre oarte si." aproape ntotdeauna acolo duce. MaF ra ase pe gnduri. # (a" spuse dupa ct!a ti p. Cred" totusi" ca nu ai un barbat poate gndi asa. .entru o fe eie" pentru ine cel putin" suferinta # ciudat # a duce ai ult cu gndul la !iata dect la oarte. .oate fiindca a asistat attea lauze. Mai ra ase ct!a ti p pe gnduri si adaugaA # .e asura ce creste nu arul ranitilor" pe insurectia" tot ai ulti oa eni fac dragoste. # 1or al" spuse EFo. # As !rea sa#ti spun ce!a. .robabil" nu#ti !a face placere. *pri+init n cot" EFo o pri!ea ntrebator. MaF era inteligenta si cura+oasa" dar uneori lipsita de tact. # .na la ur a" #a culcat cu ;englen. Azi. n cursul dupa#a iezii. asura ce ne apropie de o entul cnd !a ncepe

EFo dadu din u eri ca si cu ar fi !rut sa#i zica A 7Te pri!este7" dar crisparea ce i se i!ise pe fata nu se potri!ea de fel cu indiferenta afisata. MaF l pri!ea... .area e'tenuata... .o etii pareau si ai proe inenti dect de obicei la lu ina becului din ta!an. si el pri!ea oc%ii aceia ce nu pareau sa !ada" facuti parca nu ai din u bre. 1u zise ni ic. EFo se ntreba daca e'presia de senzualitate de pe fata ei pro!enea din acei oc%i cufundati n orbite si din gura ca botoasa" trasaturi care#i accentuau fe initatea" contrastnd cu celelalte. MaF se aseza pe pat si#i lua na ntr#ale ei. EFo ar fi dorit s#o retraga" dar pna la ur a se razgndi. :e eia si tise nsa gestul abia sc%itat. # Te#a neca+it )

# 8i#a

ai spus. Esti libera. 1u# i cere

ai

ult" adauga cu un glas a ar. ngie.

Catelusul se urca n pat. EFo si desprinse

na !oind" poate" sa#l

# Esti libera" repeta. Restul nu are i portanta. CONDIIA UMAN 4 B9 # Totusi trebuia sa#ti spun. :ie doar ca sa # (a. # 6ine. 1ici unul dintre ei nu se ndoia ca procedase corect. EFo si ti ne!oia sa se ridice din pat. 1u putea sta asa" ca un bolna! si la capati sa#i stea ea... (e ce nu ) &rice ar fi facut era tn zadar... Continua sa o pri!easca" descoperind ca MaF putea nca sa#l faca sa sufere" dndu#si totodata sea a ca" fie ca o pri!ea" fie ca nu" de luni de zile ncetase s#o ai !ada... Totusi unele e'presii de pe fata ei... (ragostea" adesea crispata" ca un copil bolna!" acel senti ent pe care a ndoi l acordau !ietii si ortii" ntelegerea dintre trupurile lor... 1i ic din tot ce e'istase nu ai putea lupta cu acea fatalitate care decoloreaza lucrurile si fiintele pri!ite prea ult. 7*#ar putea oare s#o iubesc ai putin dect i nc%ipuia )7 1u. C%iar si acu era sigur ca de s#ar fi nt plat ca MaF sa oara" nici el nu si#ar ai fi ser!it cauza cu speranta n suflet" ci cu disperarea unui o constient ca urise o data cu ea. 5nduri# le !eneau" treceau... 1ici unul din ele nu putea lupta potri!a c%ipului ei decolorat. >acea acu nfasurat n ceata ti pului petrecut preuna" ca ntr#un lintoliu. si aduse a inte de unul din prietenii lui" care !azuse stingndu#se n oc%ii fe eii iubite orice ur a de luciditate... Murise dupa cte!a luni" paralizata. I se parea ca si MaF disparea de lnga el n od absurd" ca un norulet absorbit de cerul cenusiu" un no#rulet alb" i agine a fericirii duse. Ca si cu fe eia ar fi urit de doua ori" o data ucisa de ti p= si a doua oara de !orbele pe care i le spusese. MaF se ridica si se duse la fereastra. Calca apasat" desi era e'tre de obosita. boldita si de tea a si de pudoare" se %otar sa nu ai !orbeasca despre ceea ce i destainuise" ai ales ca si EFo tacea. (orea sa puna capat acestei con!ersatii din g%earele careia stia totusi ca nu !a putea scapa" asa ca ncerca sa#si arate tandretea facnd" din instinct" apel la un fel de ani is ndragit de EFo. .ri!ea de la fereastra un po din gradina care n!erzise n acea noapte de artie. :runzulitele" cocr+ate nca" erau lu inate de becul aprins n C3 4 Andre Malraux CONDIIA UMANA 4 C1 odaia lor. Mici si !erzi" de un !erde gingas" straluceau n no. aptea ntunecata. # si#a ascuns n trunc%iul sau frunzulitele si acolo le#a tinut toata ziua. 1u le#a dat la i!eala dect noaptea" ca sa nu#V !ada ni eni. .area ca !orbeste de una singura" dar stia bine ca barbatul ei o auzea si ca ntelegea foarte bine ce spune. # Ar fi putut alege o alta zi" zise EFo" printre dinti. si el o pri!ea n oglinda" asa cu statea lungit" spri+inin#du#se n cot... parea o asca +aponeza pusa pe pernele nfasurate n pnza alba. 7(aca n#ar fi fost etis...7 :acea un are efort pentru a respinge orice a si t n regula fata de ine nsa i.

gnd +osnic si orice ur a de ura" caci erau ulte care se napusteau asupra lui pentru a#i +ustifica si nteti nia. & pri!ea pe MaF" o tot pri!ea ca si cu fata ei ar fi putut redobndi" prin suferinta pe care i#o pro!oca" !iata" toata !iata care se scursese din el. # 6ine EFo" dar astazi" ceea ce a facut nu ai a!ea nici o i portanta... si... ult,7 n fata ortii toate astea nu ai contau. >ise

Era pe punctul sa adaugeA 7si el dorea att de nu aiA # *#ar putea ca si eu sa or ine...

Cu att ai bine. EFo suferea de cel ai u ilitor c%in" cel pe care ti#e sila sa#l nutresti. Efecti!" MaF era libera sa se culce cu cine !oia. (e unde !enea acea suferinta pe care nu#si recunostea dreptul de a o si ti" desi ea" suferinta" considera ca are toate drepturile sa#l atace ) # Cnd ai nteles ca... tinea la tine" #ai ntrebat" ai n glu a" ai n serios" daca credea ca te !oi ur a n nc%isoare" ti#a raspunsA 71u stiu...7 stiu nsa ca a adaugatA 75reu nu este sa intri" ci sa ra i7. Ai spus ca asa e" fiindca si tu tineai la ine. (e ce nu ai crezi acu ) # E'ista o specie de oa eni care ntotdeauna a+ung la nc%isoare. Eato! s#ar duce" c%iar daca iubirea lui n#ar a!ea radacini adnci. *#ar duce pentru ideea pe care o are despre !iata si despre el nsusi. 1u te duci la nc%isoare pentru cine!a anu e. # Ciudat ai gndesc barbatii... EFo ra ase pe gnduri.

MM Totusi... *a iubesti pe cei care snt n stare de asta" si Oa fii 9NJ1 He eJ# H .RtJcere aN ultJ H i bRld nestrunit te incita sa le ceri socoteala ) C%iar si n cazul cnd au facut ce au facut calauzindu#se dupa alte principii orale. MM1u e !orba de orala" spuse MaF ncet. 1#as putea orala.

face asa ce!a boldita de !reo lege

# 6ine" zise EFo /si el !orbea cu !oce scazuta0" dar dragostea nu te#a piedicat sa te culci cu tipul ala" desi ti#a trecut prin inte # asa cu ai spus adineauri # ca fapta ta ar putea sa a irite ) , # EFo" a sa#ti spun ce!a. $n lucru ciudat" care totusi e ade!arat. Acu cinci inute" nca ai credea ca nu#ti !a pasa. .oate i con!enea sa cred... E'ista unele i pulsuri" ai ales cnd te afli n prea+ a ortii. Eu snt obisnuita cu oartea altora" EFo" care n#au ni ic de#a face cu dragostea. 5elozia e'ista nsa" senti ent cu att ai tulburator ntruct dorinta de a face dragoste cu MaF se i!ea din tandrete. Cu oc%ii nc%isi si spri+inindu#se n cot" ca ai nainte" EFo ncerca # pacatoasa treaba # sa nteleaga. 1u auzea dect gfitul fe eii si ge etele cinelui rcind cearsaful. (urerea lui pro!ocata n pri ul rnd /a!eau sa se i!easca si alte oti!atii" din pacate= le si tea n strafunduri" asteptndu#si rndul0 de faptul ca tipul cu care se culcase MaF # nu putea nici n gnd sa#l nu easca 7a antul7 ei # o dispretuia acu . $nul dintre colegii lui MaF. 1u#l cunostea bine" dar stia ca a+oritatea barbatilor snt isogini. *i tea ca nnebuneste la gndul ca o ul acela" fiindca se culcase cu MaF" a!ea sa creada ca e o da a oarecare. (aca ar fi putut" l#ar fi strns de gt. &are gelozia se naste si din ceea ce presupune ca !a face celalalt ) 6ietii de noi. .entru MaF" actul se'ual nu constituia o anga+are. Trebuia ca tipul sa afle asta. *a se culce cu ea" fie" dar nu cu !a sa#si nc%ipuie ca a pus stapnire pe ea. 7Mi#e sila de ine7. 1#a!ea ce face si de fapt" si dadea foarte bine sea a" nu asta era proble a esentiala. Ceea ce l ngrozise era senzatia ca ntre el si MaF se ridicase o bariera" facuta nu din ura #

desi si ura se a esteca n ceea ce si tea # si nici din gelozie /gelozia sa fi fost nu ele e'act al senti entelor confuze pe care le nutrea )0" ci de un senti# C2 4 Andr# Malraux ent fara nu e" tot att de ni icitor ca ti pul" ca oartea A n#o ai regasea pe MaF.

(esc%ise oc%ii. Cine oare era acest corp sporti! si fa i. liar" aceasta fata pe care o !edea din profil" fara sa o regase. asca... $n oc%i prelung nfundat ntre fruntea descoperita si unul din po eti. :e eia care se culcase cu un altul ) *au cea care fusese alaturi de el n o entele cnd se si tise ne!oi#nic" fe eia care stiuse sa#i aline durerile" sa#i potoleasca nia" statuse preuna cu el la capatiul to!arasilor sai raniti si !eg%ease ortii lui si ai ei... 5lasul ei blnd plutea nca n aer. 1u poti uita ceea ce !rei sa uiti. Totusi" fe eia aflata lnga el era n!aluita n isterul cutre urator al oa enilor care de!in dintr#o data 7altcine!a7 A utii" orbii" nebunii. 1u era !orba de o fe eie. si nici de o alta specie de barbat... Era altce!a. MaF de!enise altcine!a" era altunde!a. .oate din aceasta cauza dorinta de a lua un contact brutal cu ea l obseda. Trebuia sa faca ce!a" orice. *#o bata" sa zbiere" s#o sperie... *e scula din pat si se apropie de ea. si dadea sea a ca trece printr#o criza si ca a doua zi nu !a ai pricepe ni ic din toate senti entele n!al asite care#l asaltau acu " dar nu se putea desprinde de MaF" asa cu nu te poti trezi din agonie. n aceasta stare dintre !iata si oarte" instinctul l i pingea spre ea. *#o atinga" s#o pipaie... *e agata de ea asa cu te agati de cei care si ti ca te parasesc... Ce ngri+orare se citea pe fata ei, EFo si dadu sea a" dintr#o data" ca !oia sa faca dragoste cu ea" pentru a scapa din acea bui aceala n care nu ai regasea nici o far a din MaF. 1ici el nici ea nu a!eau sa se ai ntrebe cine anu e este cel de alaturi cnd bratele lor se !or ncorda pentru a se tine lipiti unul de altul. MaF ntoarse capul. Cine!a suna la usa. 1u putea fi Eato!. Era prea de!re e. *e z!onise oare ca insurectia a!ea sa nceapa ) Tot ceea ce spusesera" si tisera # dragoste" ura # se pra!alea ntr#un %au. -izitatorul nocturn suna din nou. EFo si lua de sub perna re!ol!erul. .orni n pi+a a spre usa. 1u era Eato!. n fata sa se afla ClappiQue. Era bracat asa cu fusese adineauri" n s oc%ing. Ra asera n gradina. CONDIIA UMAN 4 C< MM Ascult... MMMai nti trebuie sa#ti dau docu entul. .ofti . Merge bine. -aporul a pornit. *#au dus sa ancoreze n fata consulatului francez. Cu alte cu!inte" aproape de celalalt capat al flu!iului. MMA ers greu )

MM *a trece ... C%estie de ncredere. 1e sti de ult" altfel nu s#ar fi putut face ni ic. Cnd e !orba de c%estii d#astea" tinere" ncrederea +oaca un rol foarte i portant" cu att ai i portant cu ct ar fi nor al sa nu e'iste... 7;a ce facea oare aluzie )7 se ntreba EFo. ClappiQue aprinse o tigara. ;a lu ina c%ibritului" EFo nu zari dect patratul negru de atase pus pe o fata pe care nu se putea citi are lucru. *e duse sa#si caute portofelul. MaF l astepta. EFo se ntoarse n gradina si#i plati lui ClappiQue co isionul. 6aronul baga bancnotele n buzunar" fara sa le nu ere.

# 6unatatea poarta noroc" zise. (ragul eu" felul cu i#a petrecut noaptea ar putea face subiectul unei re# ar#ca#bi#le istorioare orale. A nceput printr#o po ana si iata ca se sfrseste printr#o a!ere care# i pica din cer. si cu asta" basta, Ridicnd" cu i statea n obicei" degetul aratator" i zise la urec%e lui EFo A

# :anto as te saluta , .lecase. (e parca lui EFo i#ar fi fost tea a sa se ntoarca n casa" ai statu ct!a ti p n gradinita" pri!indu#l pe ClappiQue ndepartndu#se. $n s oc%ing care nainta" poticnindu#se" de#a lungul zidurilor albe. 71u degeaba si#a zis :anto as" gndi EFo... Mai ales bracat n %aine negre cu era" ai zice ca e c%iar :anto as n persoana. *a fi irosit ce!a )7 5ata , si pusese prea ulte ntrebari. Acordase prea ult ti p ele entelor pitoresti. EFo auzi pe cine!a tusind. Era Eato!. *osise .oate pentru a fi ai nti ai repede dect se asteptase. i+locul dru ului. EFo l recunoscu

ai putin !izibil" Eato! se apropia .nergnd prin

C@ 4 Andre Malraux

r
CONDIIA UMAN 4 CB dupa %aine si apoi dupa felul cu i iesi n nt pinare. # Ce se aude ) # Merge, Cu sta cu !aporul ) ergea. Mai ult si tea dedt !edea balanganind bratelor lui Eato!.

# *e afla n fata consulatului francez. (eparte de c%ei" .este o +u atate de ora. # -edeta si oa enii se afla la patru sute de # Costu ele) # 1#a!ea gri+a , &a enii snt pregatiti. EFo intra n casa si se braca n ai putin de un inut" si trase pantalonii si#si puse pe el un pulo!er... Trebuia sa#si ia si espadrilele. .oate !a fi ne!oit sa se catare. Era gata. MaF se apropie si#si lipi buzele de ale lui. *ufletul si intea lui EFo erau gata s#o sarute" dar gura lui se potri!ea ca si cu ea" de una singura" i ai purta pica fe eii. EFo sfirsi prin a o saruta. .rost. MaF l pri!i cu oc%i tristi pe care se lasara pleoapele ei obosite... .ri!irea i de!enea ai e'pre si!a cnd usc%ii faciali se ncordau. EFo pleca. etri de !as. 9ai,

Mergea din nou alaturi de Eato!" dar nu se putea nd desparti de MaF. .Adineauri a a!ut i presia ca a!ea i fata o nebuna sau o fe eie oarba. 1#o cunosc. 1#o cunosc dect n asura n care o iubesc" n felul cu o iubesc. Cu spunea oare tata ) 1u poti poseda pe cine!a dect n asura n care tu l#ai sc%i bat...7 EFo se cufunda n sine" asa cu se nfunda ulita din ce n ce ai ntunecata" ulita asta unde pn2 si izolatoarele de pe stupii de telegraf nu se ai profilau pe cei negru. Iar angoasa... si obsesia discurilor ascultate recentT 7Auzi !ocile altora cu urec%ile= pe ale noastre cu gtle+ul7. (a" si propria ta !iata" tot prin gtle+ o auzi. Cu oare auzi V !ietile celorlalti )... *inguratatea" acea singuratate i uabila0 aflata dincolo" dar aproape de ulti ea de uritori" ca o i ensa noapte n care statea de !eg%e si speranta si ura. (ar eu" eu cine snt ) $n soi de afir atie absoluta" un 7da7 spus de un nebun ) & intensitate dect orice e'ista pe lu e ) .entru ceilalti e'ist prin faptele ele. ai are

1u ai n oc%ii lui MaF nu era alcatuit din ceea ce + nWptuise" asa cu si ea era pentru el altce!a dect propria ei biografie. ;egatura care tine strns alaturi un barbat si o fe eie aparndu#i de singuratate" nu o ului i !enea n spri+in" + nebunului" acelui onstru fara sea an" caruia i se da ntietate" acelui acelui onstru pe care#l rasfata n adncul ini ii noastre. (e cnd i co plice. urise onstru care e'ista n toti" ai apropiat

a a" MaF era singura fiinta pentru care el nu era EFo 5isors" ci si cel

pa" era !orba de o co plicitate" cucerita" aleasa de a ndoi7" si zise EFo" si tindu#se dintr#o data de acord cu noaptea" ca si cu gndurile sale n#ar ai fi putut sa se desfasoare la lu ina zilei. &a enii nu snt se enii ei. *nt doar cei care a pri!esc si a +udeca. I*e enii ei snt cei care nu a pri!esc" iubindu# 2 potri!a tuturor si a tot ce e'ista" a iubesc potri!indu#se decaderii" +osniciei" tradarii" a iubesc pe ine si faptele ele trecute sau cele pe care le !oi ai sa!rsi= se enii ei snt cei care a !or iubi atta !re e ct si eu a !oi iubi pe ine nsu i" n actiunile ele fiind pre!azuta si sinuciderea... 1u ai cu MaF" nu ai cu ea a n co un aceasta dragoste" sfrtecata sau nu" asa cu altii snt legati de un copil bolna! aflat n pericol de oarte. EFo nu regasise fericirea" ci un senti ent pri iti! care se afla n acord cu ntunericul noptii" aducndu#i un !al de caldura care se topea ntr#o bratisare i obila. *i tea un alt obraz lipit de al lui # si aceasta senzatie era singurul lucru care era pe potri!a ortii. .e acoperisuri" niste u bre aratau ca oa enii se aflau la Xturile lor. Ora patru dimineata 6atrnul 5isors ototoli foaia de %rtie rupta la repeze#dintr#un carnet pe care Cen si scrisese nu ele cu creionul si o puse n buzunar. Era nerabdator sa#l !ada pe fostul lai student ti ntoarse pri!irile asupra usafirului aflat n ca era" un c%inez foarte batrn. si dupa c%ip si dupa felul cu
CC 4 Andr# Malraux

era bracat" se !edea ca este un andarin de la Co pania Indiilor. Acu se ndrepta spre usa cu pasi arunti. nainte de a pleca i spuse n englezesteA 7*ocot ca e foarte bine s+ se pastreze legea care stipuleaza supunerea absoluta a fe eii fata de sot" precu si concubina+ul si institutia curtezanelor -oi continua sa# i public articolele. 1u ai fiindca stra osii nostri au gndit astfel e'ista aceste inunate tablouri /arat+ cu degetul un p%oeni' albastru si" desi usc%ii fetei nu se iscasera" parea ca#i face cu oc%iul pasarii0" de care esti" pe buna dreptate" att de ndru. si eu a ndresc cu ele. :e. eia este supusa barbatului" asa cu barbatul este supus statului. 1u socot ca este ai greu sa#ti slu+esti sotul" dect sa te afli n ser!iciul statului. Trai oare doar pentru noi nsine ) -iata noastra nu nsea na ni ic. Trai pentru stat n prezent si pentru ordinea instituita de stra osi de#a Iun gul !eacurilor...

Cnd oare a!ea sa se %otarasca sa#si ia ra as bun ) & ul asta care se agata de trecut /n#auzea oare sirenele aflate pe !asele de razboi sfrtecnd noaptea )0 c%iar acu " cnd C%ina era n+ita de snge precu statuile de bronz la picioarele carora se +ertfeau ani ale" parea ncon+urat de acea aura de poezie care pluteste n +urul nebunilor. &rdinea , *c%elete Y. %aine brodate" adunate si pierdute n negura !re ii. n fata lor" Cen si cele doua sute de ii de uncitori de la filaturi" fara a ai pune la socoteala sutele de %a ali... *tatutul de supunere al fe eilor ) MaF raporta n fiecare seara sinuciderea !reunei logodnice... 6atrnul pleca n sfrsit. (in prag ai zise o dataA 7Trebuie sa respecta ordinea instituita de stra osi do nule 5isors ,7 si" dupa ce ai otai din cap" n c%ip de salut" pleca. (e ndata ce auzi usa nc%izndu#se" 5isors se duse sa#l c%e e pe Cen si se ntoarse preuna cu el n ca era unde se afla tabloul cu p%oeni'ul albastru. Cen ergea de la un capat la altul al odaii. 5isors" instaT lat pe un di!an" si a intea de acel uliu egiptean de bronzZ carui fotografie o pastrase EFo toc ai fiindca se ana prietenul sau. Era ade!arat" n ciuda buzelor sale groase" t ze de o bun la suflet" se ana cu o pasare de prada. 7Ai zio CONDIIA UMAN 4 C7 un uliu con!ertit de *flntul :rancisc din Asisi" gndi 5i# sors# Cen se opri in fata luiA MM Eu l#a ucis pe Tan#Den#Ta" zise.

I se paruse ca desluseste n oc%ii lui 5isors un senti ent ce aducea cu duiosia. Cen dispretuia duiosia lui" n acelasi ti p i era f73N de ea# Cu capul nfundat ntre u eri" aplecati si ei nainte" Cen se ana ai ult dect oricnd cu un uliu" n ciuda trupului sau ic si ndesat. (a" se ana. .na si oc%ii lui alungiti si aproape fara gene te duceau cu gndul la o pasare. # Ai !enit sa# i !orbesti despre fapta ta ) # (a. # EFo stie) # (a. J 5isors cazu pe gnduri. (eoarece nu !oia sa#i raspunda lui Cen debitnd niste fraze con!entionale" n# a!ea alta solutie dect sa fie de acord cu fapta lui Cen. 1u era nsa usor. 7[ nceput sa batrnesc7" si zise. Cen se %otar sa stea locului. # *nt teribil de singur" spuse" pri!indu#l n sfrsit pe 5isors drept n oc%i. 6atrnul era tulburat. 1u se ira ca ntr#un o ent de cu pana" Cen !enea spre el. i fusese ani n sir agistru" n sensul pe care acest cu!nt l a!ea n C%ina # ai putin dect un tata" dar ai ult dect a a" de cnd parintii i urisera. Acu el" 5isors" era singurul o de care Cen a!ea ne!oie. Ceea ce nu ntelegea bine era faptul ca tnarul" care de buna sea a se ntlnise cu teroristii n cursul noptii de !re e ce l !azuse ai adineauri si pe EFo" parea att de departe de ca arazii lui.

# si ceilalti) Cen i re!azu pe 7ceilalti7 n fundul pra!aliei negustoru#J de discuri" cufundndu#se si iesind iar la i!eala din u bra" ipa cu se balanganea la pa. Auzi din nou tritul greie#lui. # Ei nu stiu. # 1u stiu ca tu l#ai ucis ) CG 4 Andr# Malraux # 6a da" asta stiu. 1#are i portanta. Tacu din nou. 5isors n#a!ea de gnd sa puna !reo ntre" bare. ntr#un trziu" Cen continua A +N # 1u stiu daca e pri a oara cnd... !orba... XJ # 1u" relua Cen" nu poti ntelege. -orbea frantuzeste" accentund unele cu!inte" ai ales pe cele n care se aflau !ocale nazale" si presarndu#si frazele cu unele e'presii argotice pe care le preluase de la EFo. Instin#cti!" si lipise iar de coapsa bratul dreptA si tea din nou tru#pul ortului saltnd pe so iera elastica" si apropiindu#se de pu nal. 1#a!ea i portanta. A!ea sa faca din nou ceea ce facuse. Acu nsa a!ea ne!oie sa se adaposteasca unde!a" stia ca acea dragoste care n#are ne!oie de nici o e'plicatie" 5isors i#o purta doar fiului sau. Ce sa#i spuna ) Cu sa#i e'plice) # 1#ai ucis niciodata" nu#i asa ) # stii foarte bine ca nu. Era e!ident" dar acu Cen nu se ai putea ncrede n nici o e!identa. A!u dintr#o data i presia ca lui 5isors i lipsea ce!a. 6atrnul l pri!ea de +os n sus si parul lui alb parea ai lung cnd si#l dadea pe ceafa. .area intrigat de faptul ca tnarul i !orbea fara sa faca nici un gest. Cen nu#i spuse ca se ranise. 1u suferea /un infir ier i dezinfectase si#i banda+ase rana0" dar nu putea isca bratul n !oie. Asa cu i se nt pla adesea cnd ra nea pe gndun. 5isors rasucea printre degete o in!izibila tigara. # .oate ca... Cen se opri... &c%ii sai li pezi pri!eau fi' prin asa ntepenita a unui calugar din ordinul te plierilor. 5isors lua din nou cu!ntul si !orbi cu aspri eA # 1u pot crede ca a intirea unui asasinat te poate tul bura n ase enea asura. )*5isors a!u i presia ca ntelege despre ce e

*e !ede bine ca nu stie despre ce !orbeste" ncerca sa#si spuna Cen. (e fapt" 5isors tintise bine. Cen se uita n +os A # 1u" zise el. 1ici eu nu cred ca a intirea e de !ina. Mai e ce!a... Esential... si as !rea sa stiu ce. -enise la el ca sa afle ) (esigur.

CONDIIA UMAN 4 C9 # .ri a fe eie cu care te#ai culcat era o prostituata" nu#i asa ) # *nt c%inez" spuse Cen" scrsnind din dinti. 71u7 si spuse 5isors. Cen nu era c%inez... .oate doar cnd era !orba de relatiile se'uale. I igrantii !eniti din toate tarile la *%ang%ai i de onstrasera lui 5isors ct de ult se despart oa enii de tara lor" dar Cen nu ai facea parte din C%ina nici acar prin felul cu o parasise. ;ibertatea totala pe care o dobndise l lasa prada doar propriului sau od de a gndi. # Ce#ai si tit dupa ) (egetele lui Cen se crispara. # &rgoliu. # (e a fi barbat) # (e a nu fi o fe eie. Mai putin ndr+ita dect adineauri" !ocea lui era bibata de un atotcuprinzator dispret. # Cred ca ai !rut sa spui ca #a si tit desigur despartit de ceilalti oa eni... nu#i asa )

5isors si dadu sea a ca nu trebuia sa#i raspunda. # (a" nspai ntator. si ai a!ut dreptate aducnd !orba de fe ei. .oate ca dispretuiesti foarte tare o ul pe care#l o ori. Totusi" ai putin dect pe ceilalti. # .e cei care nu ucid ) # (a. .e cei care nu ucid. 7I aculatii7. $ blau iar de colo pna colo. *cuipase ulti ul cu!nt" ca si cu ar fi !rut sa se lepede de ce!a slinos. ;inistea se ntetea n +urul lor. 5isors ncepea si el sa si ta distanta aflata ntre oa eni si Cen. si aduse dintr#o data a inte cu cta a!ersiune i !orbise o data despre !natoare. # 1u ti#e groaza de snge ) # 6a da. 1u nu ai groaza. Rostise aceasta fraza ndepartndu#se de 5isors. *e ntoarse dintr#o data si" uitndu#se lung la tabloul cu pasarea albastra" de parca s#ar fi uitat n oc%ii lui 5isors" ntreba A # Cu ra ne ) Cu fe eile stiu cu trebuie sa proce# \ dezi cnd nu !or sa te lase sa le scapi din na. Te culci cu \ ele" dar cnd e !orba despre oarte ) J 73 4 Andre Malraux :ara sa#si ia oc%ii de la p%oeni'ul albastru" spuse cu o !oce si # Traiesti cu ea n concubina+ ) ai a ara dect nainteA

Inteligenta lui 5isors era n asa fel alcatuita nct stia cu sa !ina n a+utorul celor aflati n cu pana. 5isors tinea ult la Cen. ncepea sa se la ureasca. :aptul de a actiona n gruparile de soc nu#i ai a+ungea lui Cen. Teroris ul l fa. scinase. Rasucind ereu aceeasi tigara i aginara" 5isors statea ca ai nainte cu capul nclinat" ca si cu ar fi pri!it cu are atentie co!orul" nelund n sea a su!ita de par alb care i se balanganea pe nasul subtiat si straduindu#se sa !or beasca pe un ton detasat" ntreba A # Crezi ca n#ai sa ai poti scapa ) apoi ne aiputndu#si struni angoasa" sfrsi prin a spune" blbindu# seA 7pentru a te apara de aceasta angoasa ai !enit la ine" nu#i asa )7 *e facu liniste. # Angoasa ) zise Cen" !orbind tot fara sa#si desclesteze falcile. 1u. :atalitate, Iarasi liniste. 5isors si tea ca nici un gest nu ai putea fi facut... 1u#i ai putea lua inile ntr#ale sale" asa cu facuse de attea ori" pe !re uri. *e %otar n sfrsit si zise cu o !oce obosita" de parca si el s#ar fi olipsit de angoasaA # n cazul asta" nu#ti ra ne ni ic altce!a de facut dect sa pna la capat. (aca !rei sa traiesti cu ea... # -oi fi ucis n curnd. 71u cu !a asta !rea ) se ntreba 5isors. 1u doreste nici glorie" nici fericire. E n stare sa n!inga" nu si sa traiasca bu curndu#se de !ictoria repurtata... n cazul asta ce#si putea dori daca nu sa oara ) :ara ndoiala !oieste sa#i confere ortii un sens" acel sens 7pe care altii l dau !ietii... *a ori ct ai sus posibil. $n suflet de o a bitios" destul de lucid si att de despartit de se enii lui # poate destul de bol na! # pentru a#i putea dispretui pe toti si pe toate" inclusa propria lui a bitie )7 # (aca !rei sa traiesti cu aceasta fatalitate" nu e'ista dect o solutie. .reda stafeta. # Cine oare este de n s#o preia ) CONDIIA UMAN 4 71 At osfera de!enise irespirabila" ca si cu asasinatului. 5isors nu frazele rostite de Cen ar fi bcsit ca era de izul editezi asupra ei si sa#ti duci gndurile

ai putea rosti nici un cu!nt. &rice ar fi spus ar fi parut fals" fri!ol" i becil.

# Multu esc" spuse Cen" nclinndu#se adnc" confor ndu#se cere onialului c%inez pentru a e!ita sa se atinga de el. Iesi din ca era. 5isors se aseza pe di!an si ncepu sa rasuceasca iar o i aginara tigara. .entru pri a oara se afla pus fata n fata nu cu o lupta" ci cu snge si" ca ntotdeauna" gndul l duse spre EFo. :iul sau ar fi gasit irespirabil uni!ersul unde orbecaia Cen. &are ) si Cen detesta !natoarea" si el a!ea oroare de snge pe !re uri. Cnd un o a+unge la o ase enea profunzi e" ce oare ai poti spune ca stii despre el" fie c%iar si atunci cnd e !orba de propriul tau copil ) Acu " cnd dragostea sa nu#l ai putea apropia n nici un fel de EFo" fiind ne!oit sa#l regaseasca n !ec%i a intiri" si dadu sea a ca ncetase de a#l ai cunoaste. I se facu ngrozitor de dor de el" dorul care te boldeste sa re!ezi fie si pentru ulti a oara un ort ndragit. stia ca fiul sau plecase. $nde oare se dusese ) Cu!intele spuse de Cen pluteau nca n odaie. Tnarul se aruncase n lu ea o uciderii si n#a!ea sa ai iasa. ndr+it cu era" intra n teroris ca ntr#o te nita din care nu a!ea sa

scape. n cel ult zece ani" Cen a!ea sa fie prins" torturat sau ucis. .na atunci" a!ea sa traiasca ca un obsedat n lu ea unde se %otarasc destine si se o oara oa eni. (oar ideile pentru care lupta l tineau n !iata= tot ele a!eau sa#l o oare. :iindca si daduse sea a ce se nt plase cu Cen" batrnul suferea. EFo dadea si el sentinte de oarte. Asta era rolul lui. (e altfel" cu orice ar fi facut EFo" 5isors era de acord" stiind ca faptele lui snt nte eiate. Acu nsa era nspai ntat de senzatia pe care o a!ea ca o uciderea este o fatalitate" ca unii oa eni se lasa into'icati de cu plita idee de a ucide" asa cu se into'ica si el fu nd inofensi!ul opiu . si dadea sea a ca nu se pricepuse sa#i !ina n a+utor lui Cen. ;u ea cri ei este populata doar de 72 4 Andre Malraux solitari si de angoasati. .rin aceasta angoasa si EFo se ndeparta de el. .entru pri a data fraza" att de des repetata A 71u poti cunoaste un o 7" se asternu n pe c%ipul fiului sau. intea lui 5isors

Cen... l cunoscuse oare cu ade!arat ) 1u credea ca a intirile ti ngaduie sa cunosti un o . Totusi... si rea inti ca Cen pri ise o educatie religioasa... Cen de#abia iesise dintr#un colegiu condus de pastori protestanti cnd el" 5isors" ncepuse sa se intereseze de acel orfan. .arintii i urisera n ti pul asediului orasului Ealgan. Era un baietas taciturn si insolent. :usese ele!ul preferat al unui profesor # un intelectual tuberculos" care intrase trziu n rndurile oa enilor 6isericii. Trecuse de cincizeci de ani si se straduia sa ta aduiasca prin dragoste crestina nelinistea religioasa a adolescentului. Cen era obsedat de trupul sau" de acel trup care#l obsedase si pe *fntul Augustin" acel trup n care trebuie sa !ietuiesti preuna cu Iisus 9ristos. ngrozit de religia si de ritualurile c%ineze" pastorul si tea i perioasa ne!oie de a face apel la ade!arata !iata religioasa" in!ocnd i aginea pe care el si#o facuse despre ;ut%er... *tatuse de ai ulte ori de !orba cu 5isors... 71u e'ista !iata ade!arata dect ntru (o nul" dar o ul" prin pacatul stra osesc" a cazut att de +os si s#a nglodat ntr#att" nct pna si faptul de a a+unge la (u nezeu constituie un sacrilegiu. Iata de ce a !enit Iisus 9ristos" pentru a fi rastignit n !ecii !ecilor.7 E'ista desigur 7iertarea pacatelor7" cu alte cu!inte iubirea fara de argini # sau teroarea # pe potri!a fortei sau slabiciunii sperantei... Teroarea constituia nsa un alt pacat. Ra nea doar iubirea de aproape... (ar aceasta iubire nu poate ntotdeauna potoli angoasa. .astorul l ndragise pe Cen. 1u banuia ca tutorele baiatului l tri isese pe Cen la scoala lor doar pentru a n!ata franceza si engleza" punndu#l totodata n garda fata de ce spuneau pastorii cu pri!ire la religie si ai ales cu pri!ire la infern" fiind adeptul lui Confucius. Copilul l ntlnise pe Iisus 9ristos" nu pe (u nezeu" si nici pe *atana" caci din e'perienta pastorului se alesese cu n!atatura ca oa enii nu se

r
CONDIIA UMAN 4 7< con!ertesc dect prin a+utorul unui ediator. Cen opta pentru + $t"irea de oa eni" straduindu#se sa respecte cu rigoare n!ataturile. (esi era patruns de respectul datorat n!atatorului" singurul lucru pe

care educatia c%ineza pri ita anterior i#l sadise adnc n suflet # si n ciuda dragostei pe care o propo!aduia pastorul #" Cen si dadu totusi sea a ca o ul era angoasat si aceasta angoasa i se parea un infern ai ngrozitor si ai con!ingator dect celalalt iad" de care profesorul se straduia sa#l fereasca. Tutorele !eni la scoala. nspai ntat de ceea ce !azuse" tri ise cti!a po isori de +ad si de cristal directorului colegiului" pastorului si altor cte!a persoane din corpul didactic si opt zile ai trziu l scoase pe Cen din colegiu. & sapta na ai trziu" baiatul fu tri is la facultatea din 6ei+ing. 5isors" tot rasucindu#si tigara" r2 ase cu gura ntredesc%isa" asa cu se nt pla uneori cnd esti obsedat de !reun gnd. *e stradui sa si#l rea inteasca pe Cen adolescent. (ar cu putea fi oare separat" izolat de cel care de!enise ) 7Ma tot gndesc la Cen ca la un tnar religios" fiindca baiatul eu n#a fost niciodata credincios si ai ales fiindca orice diferenta esentiala ntre ei a usureaza. (e ce oare a i presia ca pe Cen l cunosc ai bine dect pe propriul eu fiu )7 .robabil fiindca si putea da sea a n ce asura l odificase. Aceasta sc%i bare" capitala" pe care el" 5isors" o nfaptuise" era clara" bine deli itata si" ca atare" usor de recunoscut. 5isors stia sa#si e!alueze e'act propria sa contri# butie. (e ndata ce l !azuse pe Cen" si daduse sea a ca acel adolescent nu era n stare sa traiasca nutrind o ideologie ce nu putea fi tradusa i ediat n fapta. 1efiind n stare sa#si iubeasca aproapele" nu se putea ndrepta dect spre !iata religioasa conte plati!a. (ar Cen ura conte plarea" asa nct iu putea aspira dect la un apostolat pentru care nu era enit" de !re e ce era lipsit de iubire pentru se enii sai. .entru a .utea trai" trebuia sa se descotoroseasca de crestinis . (in inele !orbe rostite de Cen" 5isors ntelesese ca att frec!entarea prostituatelor ct si con!ersatiile a!ute cu unii din colegii sai de facultate l a+utasera pe Cen sa se lepede de singurul .acat pe care adolescentul nu se putuse opri sa#l faca # a# 7@ 4 Andre Malraux

r
CONDIIA UMAN 4 7B sturbarea #" desi i pro!oca un senti ent n!al asitA ango. asa si scrba fata de el nsusi. Ct despre crestinis " i se scut. sese printre degete ca nisipul" cnd noul sau aestru +T con!insese" nu dndu#i argu ente potri!a religiei" c" nfatisndu#i si alte aspecte ale aretiei o ului. Cen se dt sprinsese de ci!ilizatia c%ineza" precu se desprinsese si n!atatura capatata la colegiu" din care se alesese doar cu id ca trebuie sa te desparti de lu e pentru a nu fi silit sa te supH legilor firii. (atorita lui 5isors" ntelesese ca aceasta perio. ada din !iata lui fusese de fapt o initiere n sensul eroic ai cu!ntuluiA 7;a ce bun sa#ti sal!ezi sufletul" daca nu e'ist+ nici (u nezeu" nici Iisus 9ristos )7 n nelinistea lui Cen" 5isors l regasea pe fiul sau" indife rent n ceea ce pri!este crestinis ul" dar influentat de ci!ili" zatia +aponeza /EFo de la !rsta de opt ani statuse n ?aponia si plecase de acolo cnd plinise saptesprezece ani0" caci EFo socotea ca ideile nu trebuiesc doar gndite" ci si traite. :iul sau alesese actiunea si alegerea fusese sole na si pre editata ca acea facuta de razboinici sau na!igatori. EFo parasise casa parinteasca si se dusese la Canton si la Tsien#Tsin" ducnd !iata sala%orilor si baietilor care se n%a au la trasuri" pentru a n!ata cu trebuie sa fie organizate sindicatele. Cen... (upa oartea unc%iului sau" care fusese luat ostatic si e'ecutat caci a!usese bani sa se rascu pere" tnarul se po enise singur si fara nici un ban n buzunarele doldora de diplo e fara !aloare" singur" la douazeci si patru de ani" i C%ina. :usese sofer de ca ion pe !re ea cnd dru urile din nord erau foarte periculoase" apoi laborant" apoi ni ic. 1#a!ea alta solutie" dect cea care ducea spre politica. *peranta ntM lu e diferita de cea n care traia" posibilitatea de a a!ea ce!a de ncare

/Cen era auster" poate din ndrie0 si ocazia de a#si satisface ura" de a#si de a fi... *inguratatea lui a!ea sa capete un sens. n ceea ce#l pri!ea pe EFo" proble a era ai si pla.

anifesta gndurile si felul lui

Erois ul lui era o disciplina= nu o +ustificare a !ietii pN care o ducea. 1u era un o bntuit de nelinisti. -iata lui a!e, un sens si EFo l stia" cel de a da oa enilor care ureau d] foa e" ca de o oli a ce se ntinde ncet dar sigur" senti nientul propriei lor de nitati" EFo trecuse de partea lor. aceiasi dus ani. Metis" aflat n afara oricarei caste" dispretuit de cei albi si ++iai ates H e fe eiJe albe" EFo nu ncercase sa se apropie de C+ fsi cautase se enii si i aflase. 71u poate e'ista de nitate s+ nici ade!arata !iata pentru un o care unceste douasprezece ore pe zi fara sa stie de ce.7 Trebuia ca unca sa capete un sens" sa de!ina o patrie. .roble ele indi!iduale nu se ridicau pentru EFo dect n do eniul !ietii lui pri!ate. 5isors stia toate acestea... 7Totusi... (aca EFo ar intra acu n odaie si i#ar spune" asa cu a facut Cen ai adine) auri" OEu l#a ucis pe Tang#Den#TaZ" n gnd" i#as zice Ostia ...Z Tot ceea ce e'ista !irtual n EFo rasuna att de puternic n strafundurile fiintei ele nct orice i#ar spune" as gndi Ostia Z...7 *e uita lung pe fereastra si pri!i noaptea i obila si indiferenta... 7(aca ntr#ade!ar as sti" si nu n acest od nesigur si nspai ntator" l#as sal!a.7 A ara afir atie" n care nu se putea ncrede. *e ai putea oare bizui pe odul sau de a gndi ) (e cnd plecase EFo" inteligenta nu#i ai ser!ise dect pentru a +ustifica actiunile fiului sau /actiuni pe !re uri infi e0. *e declansau unde!a # uneori ti p de trei luni de zile nu pri ea nici o !este de la EFo # nu stia unde" n C%ina Centrala sau n tinuturile sudice. *tudentii lui si teau ca felul lui de a gndi" e'pri at cu atta caldura si cu atta ntelegere pentru interlocutori" le !enea n a+utor. 1u se co porta n acest fel" asa cu credeau i becilii de la 6ei+ing" pentru a beneficia prin procura de !ietile tinerilor" de care !rsta lui ar fi trebuit sa#l desparta. 1u" o facea pentru ca n toate dra ele traite de tinerii sai studenti" o regasea pe cea traita de EFo. Cnd de onstra studentilor" n area lor a+oritate ic#burg%ezi" ca erau ne!oiti sa se alature fie sefilor ar atelor" fie proletariatului" cnd le spunea celor care se %otarsera A 7Mar'is ul nu este o doctrina" este o !ointa # si pentru proletariat si pentru cei ce adera la el # !oi # !ointa de a se cunoaste pe sine" si de a se si ti o " de a

r
7C 4 Andre Malraux n!inge n calitate de o . 1u trebuie sa de!eniti ar'isti tru a a!ea dreptate" ci pentru a n!inge fara a !a trada pe !o" nsi!a7" nu lor le !orbea" ci lui EFo" plednd n fa!oarea lui. A doua zi dupa curs" ca era lui era plina de flori albe triP ise de studenti... si dadea perfect de bine sea a. *e ridica de pe di!an" trase de sertarul unde tinea ta!it G cu opiu " deasupra careia se afla o colectie de cactusi pitici *ub ta!a" se afla o fotografieA EFo. & scoase la i!eala" o pri!+ fara sa se gndeasca la ce!a anu e si apoi se cufunda n certitudinea ca acolo unde se afla el acu " ni eni nu ai cu#noaste pe ni eni" si tind ca pna si prezenta lui EFo" att de ult dorita ai adineauri" n#ar ai fi putut sc%i ba ni ic" ci ar fi intensificat doar despartirea lor" facnd#o sa se ene cu cea dintre oa enii pe care#i

strngi n brate n !is" desi au urit de ult. :otografia se ncalzise n na lui. 5isors o puse din nou n sertar" scoase ta!ita" stinse becul care lu ina ca era si aprinse la pa pentru opiu . (oua pipe. .e !re uri" cnd pofta lui de a fu a se CONDIIA UMAN 4 77 duri. c2tt era sJ nu era a lui /daca as nnebuni" gndi" nu ai aceasta forta ar ai ra ne din ine0 parea gata sa ia orice nfatisare" ntoc ai ca lu ina. Ca fiul sau si pentru aceleasi oti!e" se gndi la discursurile de care i !orbise EFo" si c%iar n acelasi fel" dat fiind ca odul de a gndi al fiului si a!ea o+"rsia n cel al tatalui. Asa cu EFo nu#si recunoscuse glasul" gindca l auzise prin gtle+" nici constiinta pe care el" 5isors" o capata despre sine nsusi" nu putea fi identica cu cea prin care lua cunostinta de o alta fiinta" de !re e ce nu fusese dobndita prin aceleasi i+loace. 1u se datora si turilor. 6atrnul a!u i presia ca patrunde" preuna cu o intrusa # propria lui constiinta # ntr#un do eniu care era al sau" ^ai ult dect oricare altul" ca de!enea stapnul angoasat al unei singuratati n care ni eni nu a!ea sa patrunda !reodata. Minile i tre urau fra ntnd un nou cocolos de opiu . (e aceasta totala singuratate" nici acar EFo nu#l putea elibera. (oar opiu ul. Cinci doze. (e ulti ani izbutise" nu fara efort" sa ia doar doua pe zi. si curata pipa. $ bra se profila pe perete si a+unse n ta!an. ndeparta la pa. Conturul u brei se (oua pipe. :e !re uri" cina pona iui ue a iu a Zc ai
rete

ai

inii lui

3 a+$nse

ta!an" inaepana a p sterse. :ara sa#si fi sc%i bat for a"

potolea ncepea sa#si pri!easca se enii cu buna!ointa" si Iu de!enise indistincta"

ea" drept un spatiu cu infinite posibilitati. Acu " n strafun# ?nto!arasindu#l n strafundurile unei lu i unde o bine!oi# durile fiintei sale" nici o posibilitate nu#si !eridica dect i trecutul lui era se anat cu tei saie" nici o p A!ea saizeci de ani si trecutul lui era se anat cu or inte .e !re uri" stiuse sa se bucure din plin # a!ea un gust foar te rafinat # de arta c%ineza" de toate aceste tablouri albastrui" lu inate discret de la pa pentru opiu # care lui si itnnactul ei cealalta" fiindca era ai stabila si fiindca parea facuta dupa c%ipul si ase anarea lui" o lu e n care te si teai n siguranta" o lu e pe care te puteau bizui ca pe o prietenie" o lu e ngaduitoare alcatuita din for e" a intiri" idei care se albastrui" lu inate discret ae la pa p ntruc%ipau parca ci!ilizatia din tara lui si i pactul ei sugesti! cufundau ncet" ntr#un uni!ers izba!it. Acu MM$nul din nonsensurile fericirii tot ce se afla n pre septe brie" cnd si aduse a inte de o dupa#a iaza de or inte ai gasea locul"
toare

indiferenta a esteca totul" o lu e

ai

cealalta" fiindcaJ era

ai stabila si fiindca oarea facuta du(a

ai a luiMMnu ai alcatuia dect o pnza subtire" sub care se cenusiul desa!rsit al cerului se reflecta n apele unui lac" trezeau" ca niste cini bntuiti de !ise urte" angoasa si obsesia curgnd ca laptele n faliile din ntinderi za islite de nuferii albi. (in coarnele unui pa!ilion parasit si pna la ortii Totusi" gndurile lui cutreierau lu ea de +ur# pre+ur dect z!onuri# agnificul si o%ortul orizont" nu razbateau arile

dadeau trcoale oa enilor cu o apriga ndr+ire" neostoita de le !enite dintr#o lu e patrunsa de o sole na elancolie" nnii pe care i purta n spinare. (e pe terasa" lasndu#si care o # si n el nsusi raspndite de crengile ulta !re e stia ca n fie :ara sa clatine clopotelul" un bonz iesise ires ei

ai ales # se afla pe pri ul loc sanctuarul prada prafului si

un paranoic ntr#un ti p abolit" !isase ca !a fi un erou ce ardeau pe altar... 1iste tarani !eniti sa adune se intele 1u Aceasta forta aceasta furibunda i aginatie din strafun nuferilor treceau pe lac... Tacuti ca si barcile lor. In apropie# 7G 4 Andre4 Malraux rea locului unde se aflau florile" se i!ira doua ari dre care crestara apa lacului ca ai apoi sa se a estece cu ea... Cei e doua dre se pierdeau n propria lui fiinta" adunnd n interstitiul lor i ensa oboseala de care era coplesita lu ea" nentinata nsa de a araciune" deoarece opiu ul o purificase. Cu oc%ii nc%isi" 5isors conte pla printre doua ari arip+ i obile propria lui singuratate si o disperare care se preuna cu di!inul" n ti p ce flsia de seninatate care acoperea blnd %aul ortii se area la infinit. Ora patru si 5umatate dimineata .urtau unifor ele soldatilor ce faceau parte din trupele gu!erna entale. bracati n i per eabile" oa enii coborau unul cte unul din !edeta balansata de apele flu!iului. # (oi dintre arinari snt e bri de partid. Trebuie sa !orbi afla ar ele" spuse Eato!" adresndu#se lui EFo. cu ei... 1u se poate sa nu stie unde se

si n unifor a" Eato! ra asese tot Eato!. Tunica ili#taraJera nc%eiata aiurea" ca si canadiana lui. Ciz ele nsa" si ai ales c%ipiul" nou#nout" pus corect pe crestetul capului pareau nelalocul lor. $n c%ipiu de ofiter c%inez pus deasupra unui nas crn de rusnac. A!eai i presia ca e n tra!esti" gndi EFo... &ricu " era ntuneric. # .une#ti gluga...

-edeta po i a!ntndu#se n noapte. (isparu cnd n dru ul ei aparu o corabioara cu pnze facute din tulpini de papura. 8snind din crucisatoare" fasciculele de raze coborau iute din naltul cerului" se ncrucisau ca niste sabii deasupra portului care de#abia se zarea n ntuneric. *tnd la prora" Eato! nu slabea din oc%i !aporul S%an*don& de care se apropiau. Mirosul de apa statuta si de peste /se aflau c%iar la ni!elul apei0" se substituia ncetul cu ncetul izului de carbune din debarcader. A intirile se n!al aseau n capul lui Eato!" asa cu 1 se nt pla ntotdeauna cnd pornea la lupta.

r
CONDIIA UMAN 4 79 pe frontul din ;ituania" batalionul sau fusese capturat de trupele albilor. &a enii dezar ati stateau aliniati pe un c p acoperit de zapada" unde abia puteai zari la doi pasi n lu ina !erzulie din zori. 7*a iasa din rnduri co unistii,7 Toti stiau ca naintau spre oarte. (oua trei i dintre oa eni facura un pas nainte.

7*coateti#!a tunicile , *apati groapa ,7 ncepura sa sape. Treaba ergea ncet" caci pa ntul era ng%etat. *oldatii din garzile albe tineau cte un re!ol!er n fiecare na /lopetile puteau de!eni ar e0" dar pareau nelinistiti si dornici sa !ada treaba ct ai iute sfrsita. .ri!eau ereu cnd n dreapta" cnd n stnga" nu si n centrul unde se aflau itralierele ndreptate spre prizonieri. Tacerea era fara sfrsit" asa cu fara de sfrsit era si zapada asternuta pe pa nt. (oar bufniturile bulgarilor de pa nt ng%etat" ntr#un rit din ce n ce ai rapid" ui ciuda ortii i inente" oa enii sapau iute" ca sa se ai ncalzeasca. $nii dintre ei ncepusera sa stranute. # (estul, &priti, Toti ntoarsera capul. n spatele lor se aflau fe ei" copii si batrni din sat" luati din paturile lor si siliti sa !ina sa asiste la e'ecutia e'e plara. In ca asi de noapte" doar cu o patura n spinare" dadeau din cap ca si cu s#ar fi straduit sa nu se uite" dar pri!eau fascinati si ngroziti totodata. # *coateti#!a pantalonii, &rdinul fusese dat" fiindca era greu sa gasesti pantaloni. Conda natii so!aiau" fiindca n si fe ei. # *coateti#!a pantalonii, i scoasera si atunci ranile iesira la i!eala. Erau nfasurate de bine deJ rau n niste zdrente. Mitralierele trasesera +os" asa nct cei ai ulti fusesera raniti n ga be. $nii conda nati patureau pantalonii" desi si aruncasera antalele. *e aliniasera din nou pe arginea gropii co une" de data asta cu fata la itraliere. Trupuri albe" ca asi albe profilate pe albul zapezii. (eodata ncepura sa stranute si stranuturile lor erau att de intens o enesti" nct soldatii n loc sa traga" asteptara ca !iata sa se anifeste ai putin indiscret. .na l2 ur a" se %otarra. ulti e erau

r
G3 4 Andr# Malraux A doua zi" pe nserat" trupele rosii recucereau satul. saptesprezece oa eni" printre care si Eato!" n care itralierele trasesera prea sus sau prea +os"J erau nca n !iata. Acele u bre stra!ezii" n lu ina tulbure din zori" profilate pe zapada" u bre scuturate de stranuturi" n fata itralierelor" erau prezente n noaptea ploioasa" naintnd si ele spre !aporul *%andong. -edeta a!ansa. Tanga+ul era puternic" asa nct contururile !aporului pareau sa se balanseze deasupra flu!iului. *%andong parea un nor ai ntunecat pe cerul ntunecat. :ara ndoiala" era pazit. .roiectorul unui crucisator se pli ba putin asupra lui si apoi si !azu de treaba. -edeta descrisese o curba de are a ploare si nainta spre !as" de#ri!nd ncet spre dreapta" ca si cu ar fi !oit sa se ndrepte spre alt !apor aflat lnga *%andong. Toti oa enii erau bracati n i per eabile" si#si aco#perisera capetele cu glugi. (in ordinul directiei portuare" scarile laterale ale tuturor !aselor fusesera coborte. Eato! si scoase binoclul din buzunar si pri!i scara !asului *%andong. :usese lasata si se afla la un etru deasupra apei" lu inata de trei becuri. n cazul cnd co andantul ar fi cerut bani # si ei n#a!eau # nainte de a#i lasa sa urce la bord" oa enii trebuiau sa sara unul cte unul din !edeta... 1u era treaba usoara... Totul depindea de pasarela oblica. (aca ar fi ncercat sa o ridice" puteau trage n arinarii care ane!rau pe !as. 1u se puteau adaposti sub scripeti. (a" dar !aporul ar fi fost n stare de alar a. -edeta facu un !ira+ de 93 de grade si se ndrepta spre !as. Curentul" puternic acu o lo!ea lateral. *%andong se afla ult deasupra flu!iului si parea sa goneasca n noapte ca un !as#fanto a. Mecanicul !edetei puse otorul la a'i u . -asul din fata" di potri!a" si ncetinise ersul" ca si cu ar fi !oit sa stea pe loc sau sa dea napoi. -edeta se apropia de !as. Eato! n%ata scarita laterala. (intr#un singur salt a+unse pe scara. # Actele , spuse arinarul de garda. Eato! i le dadu. & ul le lua si le ntinse altui arinar aflat lnga el si ra ase pe loc" cu re!ol!erul n na. Trebuia oare ca docu entele sa fie declarate !alabile de catre capitanul CONDIIA UMAN 4 G1 !asului ) .robabil ca le !a recunoaste ca fiind cele pe care i le co unicase ClappiQue... Totusi... *ub scarita" !edeta n ca#re se aflau urca si cobora n !oia flu!iului. & ul de legatura se ntoarse A # .uteti urca la bord. Eato! nu se clinti din loc" dar unul dintre oa enii lor" bracat ntr#o unifor a de locotenent /singurul care stia englezeste0" se urca pe scarita si#l ur a pe arinarul nsarcinat sa#l conduca n cabina capitanului. Capitanul era un nor!egian. Era tuns scurt si era congestionat la fata. *tatea la un birou. & ul de legatura iesi. # A !enit sa lua ar ele" spuse n englezeste locotenentul.

Capitanul se uita la el" %olbndu#si oc%ii. 1u scoase nici un cu!nt.

5eneralii luasera ar e si le platisera ntotdeauna. -nzarea fusese negociata clandestin pna la sosirea inter ediarului Tang#Den#Ta" prin atasatul !reunui consulat" retribuit" desigur. (aca nu#si ai respectau anga+a entele luate fata de i portatorii clandestini" cine oare a!ea sa Ic ai furnizeze ar e ) (e !re e ce nu a!ea de#a face dect cu gu!ernul din *%ang%ai" putea sa ncerce sa#si sal!eze ar ele. # 6ell7 .ofti c%eia.

*cotoci n buzunare si foarte cal trase cu re!ol!erul un glont oc%ind n piept ofiterul aflat de cealalta parte a esei. In aceeasi clipa" auzi 7Minile sus ,7 prin fereastra cabinei ce dadea pe punte. Capitanul nu ai ntelegea ni ic. n fata lui se afla un alb. Ma rog. 1u era o entul sa descurce itele acu . ;azile cu ar e cntareau ai putin dect propria lui !iata" J77latoria asta !a fi probabil trecuta pe registrul unde se Ariu profiturile si pierderile... .oate se !a putea descur# . Ec%ipa+ul... .use re!ol!erul pe asa. ;ocotenentul din ita lui l lua.

Eato! cobor n cabina si#l perc%ezitiona. Capitanul nu a!ea nici o alta ar a asupra lui. # 1u face" zau asa" sa ai attea re!ol!ere la bord si sa nu porti dect unul asupra ta" spuse Eato!" !orbind n li ba engleza. Alti sase oa eni intrara n cabina" fara sa scoata !reun cu!nt. Capitanul se uita la Eato!. $n !la+gan cu parul G2 4 Andre Malraux blond" nas crn si oc%i albastri. Rus ) *cotian )... -orbea en. glezeste cu accent... # 1u snteti tri isi de gu!ern" nu e asa ) # ;as#o balta, .usesera na si pe ofiterul secund care fu adus legat fedeles. Intrasera n cabina lui" n ti p ce dor ea. (oi oa eni ra asera de paza lnga el. Ceilalti coborra n ur a lui Eato!. Me brii de partid care faceau parte din ec%ipa+ le aratara locul unde erau ascunse ar ele. *ingura asura de precautie luata de i portatorii din Macao" fusese de a scrie pe capacul lazilor 7.iese detasate.7 ncepu transbordarea. 1u era prea greu" de !re e ce scarita era lasata si lazile nu erau prea ari. (upa ce se asigura ca pna si ulti a lada se afla pe !edeta" Eato! se duse sa distruga postul de T.:.:. de pe !apor. Apoi intra n cabina capitanului. # (aca tineti neaparat sa coborti acu " !a pre!in ca !eti fi n strada. 6una seara.J -orbe goale" ntarite nsa de arinarii legati fedeles. od sigur doborti la pri ul colt de

Re!olutionarii" nto!arasiti de doi arinari" cei care le dadusera infor atiile necesareJ" plecara si se urcara n !edeta" care se ndrepta drept spre c%ei. ;eganati de ruliu" oa enii si scoteau unifor ele. .areau fericiti" dar nu si linistiti... .na la al" ai era cale lunga. ;a c%ei i astepta un ca ion. EFo se aseza lnga sofer.

# Ei" cu

ers )

# 6ine... Treaba pentru ncepatori. (upa ce se ter ina transbordarea" ca ionul porni la dru . In el se aflau" n afara de EFo si Eato!" alti patru oa eni" dintre care unul bracat nca n unifor a. Ceilalti plecasera care ncotro. Ca ionul ergea %rind de#a lungul strazilor din cartierul c%inezesc. Cnd dadea de o %rtoapa" zdranganea de parca ar fi fost facut dintr#o adunatura de tinic%ele. .e trotuare" lnga grila+e" bidoane de benzina. Trebuia sa se opreasca la fiecare post de distribuire a ar elorA pra!alii" pi!nite" aparta ente din blocuri. (adeau +os o lada pe care EFo notase cu trebuia sa fie repartizate ar ele organizatiilor de ai ica i portanta. Ca ionul nu statea ai ult de cinci inute. Mai a#!eau de ers la douazeci de sedii ale .er anentei partidului.

r
CONDIIA UMAN 4 G< 1u ai de tradare se te eau. Ca ionul asta" desi uruia de#ti spargea urec%ile" era condus de un sofer bracat n unifor a ar atei gu!erna entale" asa nct nu parea suspect. (adura si de o patrula... 7.arca as fi laptarul care trece n fiecare di ineata7" si zise EFo. *e crapa de ziua.

N
r
CONDIIA UMANA 4 GB

Partea a doua
22 MARTIE Ora unsprezece dimineata
7*e ncurca lucrurile7 si zise :erral.

Auto obilul sau # singurul din *%ang%ai ce purta ar#ca -oisin" ntruct presedintele Ca erei de Co ert franceze nu se putea deplasa ntr#o asina a ericana" ergea de#a lungul c%eiului. .e na dreapta" pancarte pe care statea scris 7-re sa nu ai unci ai ult de douasprezece ore pe zi7" 7*a nu ai fie folositi copii care n#au plinit opt ani,7" precu si ii de uncitori din filaturi. $nii n picioare" altii stnd pe !ine sau lungiti pe trotuare. Toti pareau ca asteapta" ncordati" sa se nt ple ce!a. Auto obilul trecu pe lnga un grup de fe ei adunate sub o pancartaA 7Cere ca uncitoarele sa aiba dreptul sa stea +os7. In arsenal nu lucra ni eniA etalurgistii erau n gre!a. Ce!a ai la stnga" ii de arinari n %aine %artanite" fara pancarte n na" asteptau" g%e uiti" pe alul flu!iului. Multi ea de anifestanti u plea si strazile de pe celalalt al" ndreptndu#se spre pontoane. Apa flu!iului nu se ai !edea. Auto obilul se ndeparta de c%ei si o lua pe 6ule!ardul celor (oua Republici. (e#abia ai putea nainta blocat cu era de asa de oa eni care se re!arsau din uliti" ndreptndu#se spre refugiul oferit de concesiunea franceza. Aido a unui cal de curse care depaseste fie cu un cap" fie cu gtul" fie cu pieptul" pe cel dinaintea lui" gloata depasea asina n care se afla :erral. Roabe din care se i!eau capetele unor copii de tta balanganindu#se printre ulcele" carute" carucioare" caluti cu par fru os" trasuri trase de adolescenti" ca ioane unde se aflau ai ult de saizeci de persoane" saltele pe care oa enii si pusesera tot a!utul # picioare de ese la capatul carora
at

rna uneori o coli!ie cu o pasaruica. si fe ei... :ira!e"

arunte" si duceau n spate plozii.

soferul izbuti sa ntoarca si sa o ia pe una din strazile ai putin ticsite. Cnd auzeau cla'onul" oa enii se dadeau n laturi. Auto obilul a+unse n fata cladirii unde se afla politia franceza. :erral urca n are !iteza scara.

n ciuda parului dat pe spate" cu cerea oda de acu " a %ainelor sale croite ca noile costu e de sport si a ca asii de atase gri" c%ipul sau pastra ce!a din nfatisarea celor ce fusesera tineri la nceputul secolului. :erral i lua n zefle ea pe cei care se 7deg%izeaza7 n 7 ari industriasi7" drept care el se deg%iza n diplo at. Renuntase" ce e drept" sa poarte onoclu. Mustatile" care ncepusera sa ncarunteasca" prelungeau colturile buzelor" conferind c%ipului sau o e'presie de rafinata brutalitate. Era puternic si forta lui se !adea att n nasul coroiat" ct si n barbia proe inenta. Era proaspat ras" dar prost" deoarece" ser!iciile de distributie a apei intrasera n gre!a" asa nct n#a!usese la dispozitie dect o cana de apa calcaroasa care nu dizol!a sapunul" adusa de cine stie unde n ca era lui. Intra n biroul lui Martial" seful politiei" dupa ce raspunse urca scara. otaind din cap" celor care l salutasera cnd osneagA

n birou se afla si un infor ator c%inez" un zdra%on cu fata blnda de # Asta e tot" sefule )

# &cupati#!a si de dezorganizarea sindicatului" raspunse Martial. si" te#as ruga sa nu# i ai scoti oc%ii cu ce ai facut. Ai erita sa te dau afara. ?u atate din oa enii de care te folosesti snt co plicii celorlalti. 1#ai dect sa te uiti la ei ca sa#ti dai sea a. 1u te platesc pentru ca du neata sa ntretii niste oa eni pe un sfert re!olutionari si pe trei sferturi... nu ndraznesc nici ei sa spuna ce snt. .olitia nu e o fabrica de alibiuri. Toti agentii care coc%eteaza cu 5uo indangul sa fie dati afara. I ediat, 1#astepta sa#ti spun de doua ori. Ciuleste urec%ile ...1u te ai %olba la ine" ca un idiot. (aca si eu i#as cunoaste oa enii" cu ti#i cunosti tu pe ai tai" as da de dracu...

GC 4 Andre Malraux # -a rog... # 5ata, A ter inat. A zis. Ia#o din loc, Tot aici esti ) 6una ziua" do nule :erral. ai putin e'presi!e dect u erii.

ntorsese capul. & fata de soldat cu trasaturi regulate si i personale" # 6una di ineata" Martial. Ce s#aude )

# .entru a pazi calea ferata" gu!ernul este ne!oit s2 i obilizeze ii de oa eni. 1u poti tine piept unei tari ntregi" n afara de cazul cnd dispui de o politie ca o noastra. *ingurul lucru pe care gu!ernul se poate bizui este trenul blindat" condus de garzile albe. .e tren" da... # & inoritate poate cuprinde o a+oritate de idioti. Ma rog... de %ac... 1u prea au

# .artida se !a +uca pe front. Aici !or ncerca sa se rascoale. .oate o sa le !eni ar e.

:erral n#a!ea ni ic altce!a de facut dect sa stea sa#l asculte si sa astepte... 1i ic nu#l plictisea ai ult dect trancaneala" iar tratati!ele initiate de el ntre sefii gruparilor anglo#sa'one pe de#o parte si +aponezi de cealalta" prin inter ediul unor consulate # arile %oteluri erau pline de inter ediarii aflati n slu+ba consulatelor # se ter inasera n coada de peste. .oate n cursul dupa#a iezii... n cazul cnd orasul *%ang%ai ar cadea n inile ar atei re!olutionare" 5uo indangul !a fi ne!oit sa aleaga ntre de ocratie si co unis . Te poti bizui pe de ocrati cnd e !orba de afaceri. & ntreprindere poate obtine beneficii ari fara a se sinc%isi de tratate. (i potri!a" n cazul cnd orasul ar fi condus de co unisti" Consortiul :ranco#Asiatic # si preuna cu el tot co ertulJfrancez din *%ang%ai # s#ar duce de rpa. :erral credea ca Marile .uteri a!eau sa#i lase balta" asa cu procedasera englezii la 9anKou...

*copul pe care l ur area era sa piedice ocuparea orasului de catre rasculati nainte de sosirea ar atei. Co unistii nu trebuiau lasati sa actioneze de capul lor. # n afara de trenul blindat" pe ce ne # (oua ai pute bizui ) Cte trupe ai )

ii de oa eni din cadrele politiei si o brigada de infanterie" do nule :erral.

CONDIIA UMAN 4 G7 # si cti re!olutionari capabili sa faca si altce!a dect sa trancaneasca ) # nar ati ) (oar !reo cte!a sute. (espre ceilalti" ce s2 ai !orbi ... Cu aici nu e'ista ser!iciu ilitar obligatoriu" %abar n#au cu sa nuiasca o pusca. A nu se uita , In luna februarie" erau ca !reo trei ii" daca pune la socoteala si co unistii... Acu cred ca snt ce!a ai ulti... # Ade!arat" dar n februarie ar ata gu!erna entala nu fusese distrusa. # Cti i !or ur a ) relua Martial. *ocotelile astea" asa cu !a dati desigur sea a" do nule :erral" nu prea spun are lucru. Ar trebui sa cunoaste psi%ologia sefilor... Cu gndesc oa enii de rnd" cred ca stiu... C%inezii" zau asa...

$neori # destul de" rar de alt interi # :erral se uita la director asa cu facea acu . Era destul ca o ul din fata lui sa nu ai scoata nici un cu!nt. .e fata lui se citea si dispret" si iritare" dar ai cu sea a un !erdict fara apel. :erral nu spunea pe un ton glacial 7Mai ai de gindN sa trancanesti ulta !re e )7" dar pri!irea lui rostea aceste cu!inte. 1u putea suporta ca Martial sa dea drept rezultate obtinute prin perspicacitatea lui" datele furnizate de infor atorii sai. (aca o ul din fata lui ar fi a!ut cura+ul necesar" i#ar fi zisA 7Ei si )7" dar era do inat de :erral si raporturile dintre ei fusesera stabilite de sus" asa ca n#a!eaJ ncotro. $nde ai pui ca :erral era ai tare dect el. l scotea din fire indiferenta insolenta cu care l trata" caci i acorda doar statutul de !eriga ntr#un ecanis de trans is infor atii" negndu#i calitatea de o . .arla entarii pe care a!usese prile+ul sa#i ntlneasca i !orbisera lui Martial despre atitudinea lui :erral la Ca era" pe !re ea cnd ai era acolo. &ri de cte ori lua cu!ntul" n !reunul din co itete" :erral si uluia colegii prin discursurile sale att de clare si de precise" nct se alesese cu ura" iscata din in!idie" a ai tuturor colegilor sai. :erral a!ea darul ca prin si pla lui prezenta sa#i ani%ileze pe cei din prea+ a lui. Contrar oratorilor de are clasa" ?aures sau Aristide 6riand" care izbuteau sa confere o !iata bogata dect stiau ei" celor care i ascultau !orbind" dndu#le i presia ca GG 4 Andr# Malraux oratorii fac ereu apel la ei" ai bine zis" la fiecare din ei dorind nu nu ai sa#i con!inga" ci si sa#i aiba drept co plic+ ntr#o actiune co una" n care fiecare n parte si toti preuna ar fi dat do!ada ca au aceeasi e'perienta a !ietii s+ ca gndesc n acelasi od despre se enii lor" :erral construia din fapte un edificiu perfect din punct de !edere ar#%itectonic si ter ina zicndA 7A!nd n !edere" cele e'puse ai sus" ar fi e!ident absurd...J & ul asta fie ca te con!ingea" fie ca te platea" te silea s2 faci ce !oia el. 7Asa a fost" asa a ra as ,7 si zise Martial. # Ce !esti ai din 9anKou ) ntreba :erral. # Azi#noapte" ni s#a co unicat ca nu arul so erilor a atins doua sute douazeci de constitui o noua Ar ata Rosie. ii... Ar putea ai

(e trei sapta ni" stocurile celor trei co panii pe care le controla :erral" putrezeau lnga so ptuosul c%ei al flu!iului. 9a alii refuzau sa care deseurile. # Ce stiri ai ai despre raporturile dintre co unisti si ?iang#?ies%i ) ai cred n discursuri.

# Cititi" iata # ulti ul sau discurs" zise Martial. Eu" ce sa spun" nu prea

# Eu" da. Cel putin n ale lui. Ma rog" n#are i portanta. Telefonul ncepu sa sune. Martial ridica receptorul. 7N, # E birou. pentru du nea!oastra" ; do nule .i9 :erral. '8 :erral se aseza pe

# Alo ) Alo" da...

# ti ntinde o pra+ina si apoi ti da n cap cu ea. E ostil oricarei inter!entii. 1u ncape !orba. 1u este cazul sa ne ntreba daca e preferabil sa#l denunta ca pederast sau sa declara ca e platit. Asta#i tot. # stiu foarte bine ca nu e nici una nici alta. n afara de asta" nu# i place ca unul dintre colaboratorii ei sa a creada capabil de a ataca un o in!ocnd o tara se'uala" c%iar daca e asa. 1u cu !a a iei drept un oralist ) ;a re!edere.

r
CONDIIA UMAN 4 G9 Martial nu ndrazni sa#i puna nici o ntrebare. Atitudinea iui :erral i se parea re!oltatoare si fri!ola" caci ar fi trebuit s+.l tina la curent" sa#i spuna ce proiecte are. 1u#l infor a nici despre conciliabulele pe care le a!usese cu e brii cei e brii arilor asociatii de negutatori c%inezi. ;a ur a ur ei" daca nu era prea agreabil pentru un sef de politie sa nu stie de unde pro!in ordinele" era si ai putin agreabil sa#si piarda postul... si :erral se nascuse ntr#o republica asa cu altii se nasc n sJnul unei fa ilii alcatuite din batrnei cu fete bine!oitoare # acesti unc%iasi se nu eau Renan" 6ert%elot" -ictor 9ugo. $ndeJ ai pui ca :erral era fiul unui are +urisconsult" ca si luase doctoratul n istorie la !rsta de douazeci si sapte de ani" ca la !rsta de douazeci si noua contribuise" n calitate de deputat" la alcatuirea pri eiJ istorii colecti!e a :rantei /a!nd drept precursori pe RaF ond .oin#carC si ;ouis 6aJrt%ou" care fusesera inistri nainte de a fi plinit patruzeci de ani0. Acu :erral" desi nu ai era la putere" se bucura la *%ang%ai de un are prestigiu si a!ea o putere cel putin egala cu cea a consulului :rantei" al carui prieten" de altfel" era. seful politiei se purta cu elJrespectuos si cordial. i ntinse lui :erral +urnalul unde se afla discursulA 7A c%eltuit optsprezece ilioane de piastri si a descoperit sase pro!incii n cinci luni. Cei care rie acu n#au dect sa caute un general care sa c%eltuiasca att de putin si sa faca att de ult.7 E li pede ca lu ina zilei ca proble a banilor !a fi rezol!ata dupa ce !o cuceri *%ang%ai#ul" spuse :erral. (irectia -a ilor !a da sapte ilioane de piastri lunar" su a ce poate acoperi deficitul ar atei... # Asa e. Totusi se z!oneste ca Mosco!a a dat ordin co isarilor politici sa procedeze n asa fel nct propriile lor trupe sa fie batute la *%ang%ai. n acest caz" insurectia ar putea sa n#aiba sanse. # (e ce ar fi dat un ase enea ordin ) # .entru ca ?iang ?ies%i sa fie n!ins" pentru a#i distruge prestigiul pe care#l are si pentru a#l nlocui cu un general co unist" caruia i !a re!eni" fireste" onoarea de a fi cucerit orasul *%ang%ai. Este aproape sigur ca lupta potri!a 93 4 Andr# Malraux *%ang%aiului a fost %otarta fara asenti entul Co itetului Central din 9anKou. (in aceeasi sursa de infor atii a aflat ca *tatul#Ma+or al co unistilor protesteaza potri!a acestei atitudini...

:erral asculta cu are interes" desi se ca discursul din +urnalA

ndoia de !eri#dicitatea infor atiilor. Continua sa citeasca

7(esi parasit de nu erosi e bri" Co itetul Central E'ecuti! din 9anKou considera ca este autoritatea supre a a .artidului 5uo inangului... stiu ca *un#Dat#*en a facut un pact cu co unistii" pn indu#i n calitate de cadre au'iliare ale partidului. 1u a luat nici o asura potri!a lor si pot spune ca adeseori le#a ad irat entuzias ul. (ar acu constat ca nu se ai considera cadre au'iliare" ci se eri+eaza n stapni" cernd sa conduca partidul facnd uz de !iolenta. 8in sa#i a!ertizez pe acesti insolenti ca a !oi opune" dorind sa pun sta!ila pretentiilor lor care depasesc stipulatiile stabilite la ad iterea lor...7 *e putea deci conta pe ?iang ?ies%i... 5u!ernul actual nu a!ea nici o nse natate" n afara de forta de care dispune acu /a!ea s#o piarda o data cu nfrngerea ar atei0 si frica pe care co unistii o inspirau burg%eziei. Ca atare" foarte putini erau cei care a!eau sa#l sustina. n spatele lui ?iang se afla o ar ata !ictorioasa si toti icii burg%ezi din C%ina. # Altce!a ) # 1i ic altce!a" do nule :erral. # Multu esc. :erral cobor scara. *e ntlni cu o fe eie ce se ana cu statuia Miner!ei. A!ea par castaniu" o fata i obila ca o asca si era bracata ntr#un taior sport. Era o rusoaica din Caucaz care" asa u bla !orba" era a anta lui Martial. 7Tare as !rea sa stiu ce utra ai cnd faci dragoste,7 si zise :erral.

# Iertati# a doa na" spuse cnd trecu pe lnga ea. :erral se urca n auto obilul sau" care ncepea iar sa fie ncon+urat de ulti e. (e data aceasta" oa enii ergeau n sens opus asinii lui.

CONDIIA UMAN 4 91 (egeaba cla'ona soferul. Ce si cine putea oare lupta cu acest e'od" cu aceasta na!ala" pe care o suscita de cnd e iuiriea lu e" orice in!azie. 1egustorasi" care se anau cu un cntar a bulant" acu doua talgere" carute" roabe" oa eni infir i" coli!ii... cnd ergeau tinndu#si a!utul n ini ca pe

:erral ergea n contrasens" pri!ind c%ipurile acelor oa eni pe care groaza i facea sa pri!easca doar nauntrul lor... 7(aca !iata lui" acel zid crapat pe alocuri" ar fi sa ia sfrsit" aici" n acest !acar " n i+locul acestei bui ace disperari care se izbea de gea urile auto obilului" ar fi trebuit sa se cur e, Asa cu un o ranit de oarte se gndeste la sensul pe care l a!ea propria lui !iata" :erral" a e nintat acu " se gndea la ceea ce nfaptuise" stiind ca opera lui era !ulnerabila. 1u de !oie" ci de ne!oie" !enise n C%ina. Trebuia sa gaseasca noi piete de desfacere pentru ntreprinderile din Indoc%ina. &c%ii lui erau ndreptati spre :ranta. ?uca o partida" n care trebuia sa dai do!ada de rabdare... (ar nu ai putea astepta ulta !re e.

&bstacolul cel ai are era faptul ca n acest loc nu e'ista o autoritate statala. (ez!oltarea unor ntreprinderi de are a ploare" cu erau ale lui" nu putea e'ista fara un gu!ern. (in tinerete # facea nca parte din .arla ent cnd de!enise presedintele *ocietatii de Energie Electrica" care fabrica aparatura necesara statului francez" organiznd ai apoi si odernizarea portului din 6uenos Aires # :erral lucrase ntotdeauna pentru gu!erne. Era un o integru. Refuza orice co ision. .ri ea doar co enzi. Asteptase sa le !ina rndul si coloniilor din Asia ca sa se redreseze. Acu nu ai !oia sa riste" dar tinea sa sc%i be regulile +ocului. 6azndu#se pe situatia fratelui sau" directorul general al Miscarii 5enerale a :ondurilor" dar nu nu ai att" caci si el era unul din cei ai de sea a e bri ai asociatiei financiare franceze" :erral izbutise sa con!inga gu!ernul al Indoc%inei sa#i ncredinteze e'ecutarea unor lucrari publice n !aloare de patru sute de ilioane" a+utat fiind n cursul negocierilor pna si de ad!ersarii lui" bucurosi sa#l !ada plecat din :ranta. Republica :ranceza nu putea fi dect de acord" ai ales ca :erral era 92 4 Andri Malraux fratele unuia dintre cei ai nalti functionari ai sai" asa nct i ncredintara punerea n practica a acestui progra enit dez!oltariiJci!ilizatiei. :erral si ndeplini e'celent isiunea" fapt surprinzator" ai ales ca si ducea acti!itatea ntr#o tara unde afacerile dubioase a!eau precadere. :erral stia cnd s+ cu trebuia sa actioneze. $n e'e plu bun are sanse de a f+ ur at. si asa se nt pla cnd consortiul %otar sa treaca la industrializarea Indoc%inei. .este putin se i!ira alte doua societati de credit /funciar si agricol0" patru ntreprinderi agri#cole # plante tropicale" bu bac" trestie de za%ar si %e!ea # ocupndu#se si de prelucrarea ateriei pri e. *e ai nfiintara si cinci societati cu profil industrialA trei societati pentru e'tragerea carbunelui" a fosfatilor" a aurului si a sarii. Cinci societati industriale care asigurau ilu inarea cu gaz" difuzarea energiei electrice" fabrici de sticlarie" papetarii" tipografii" trei societati de transport flu!ial si re or#care" tra !aie. n centru" *ocietatea ;ucrarilor .ublice" su!erana acestei lu i alcatuite din truda" ura si %rtie" u a sau oasa a arii a+oritati a acestor societati#surori" care se nutreau din rentabile inceste" izbutise sa preia si lucrarile de construire a unei linii ferate" care # sa te crucesti" nu alta # strabatea cea ai are parte din teritoriul concesiunilor grupului :erral. 7Merge" erge" i spunea !icepresedintele Consiliului de Ad inistratie lui :erral" care tacea" !azndu#si de treaba lui" si anu e sa aseze ilioane peste ilioane pentru a a+unge sus" n acel punct de unde putea pri!i si tine n na .arisul. si acu " cnd bagase n buzunare proiectele pentru crearea unor noi societati c%ineze" :erral tot la .aris se gndea. *a se poata ntoarce n :ranta" att de bogat nct sa cu pere sau sa fie unul din principalii actionari ai agentiei 9a!as si apoi sa reintre n politica , (e!enit inistru" a!ea sa stie cu sa o easca si sa cu pere opinia publica pentru a lupta potri!a .arla entului. Asta nse na .uterea , Azi nsa nu se ai putea lasa purtat de aceste !isuri. .roliferarea ntreprinderilor indoc%ineze anga+ase grupul condus de el sa faca negot n bazinul din Dangz... Acu ?iang ?ies%i se ndrepta spre *%ang%ai" preuna cu ar ata re!o#

r
CONDIIA UMAN 4 9< lutionara. 1ici una din societatile aflate sub controlul sau n posesia Consortiului :ranco#Asiatic nu scapase teafaraA constructiile na!ale la 9ong#Eong" precu si lucrarile publice" ntreprinderile pentru constructie" electricitate" societatile de asigurari" bancile" sufereau din pricina razboiului si a unei e!entuale !ictorii a co unistilor. Tot ceea ce i portau ra nea n antrepozitele de la 9ong#Eong sau de la *%ang%ai. .rodusele pentru e'port erau depozitate n antrepozitele de la 9an#Eeu" dar uneori

ra neau sti!uite pe c%ei. Auto obilul stopa. ;inistea # c%inezii cnd se aduna fac o %ar alaie de ne# descris # !estea sfrsitul lu ii. & sal!a de tun. *a fie oare att de aproape ar ata re!olutionara ) 1u... Asa se tragea ntotdeauna la a iaza. Multi ea se dadu n laturi" dar auto obilul nu porni. :erral lua n na telefonul interior. 1ici un raspuns. 1u ai a!ea nici sofer" nici !alet. Ra ase ct!a ti p fara sa poata face nici o iscare" naucit" n auto obilul i obil pe lnga care pu%oiul trecea" din ce n ce ai aproape. $n negustor iesi din pra!alia lui cu un oblon. Cnd si#l puse pe u eri" fusese gata#gata sa izbeasca unul din gea urile asinii. 1u era singurul care si nc%isese agazinul" n fata" pe dreapta" pe stnga" alti co ercianti si nc%ideau agazinele si ieseau purtnd pe u eri cte un oblon pe care erau scrise cu caractere c%ineze" lozinci. 5re!a generala ncepuse. 1u se ana cu cea din 9ong#Eong" care pornise lent" o gre!a epica si posaca... Ct putea !edea din asina" toate agazinele se nc%isesera. Trebuia s#o ia din loc. Ct ai repede. C%e a risca trasa de un tnar c%inez. 6aiatul nu#i raspunse si o lua la fuga" tragnd dupa el trasurica. 1u ai era aproape ni eni pe sosea" n afara de cel care se afla n auto obilul fira sofer. &a enii se bulucisera pe trotuare. 7;e e frica de itraliere7" si zise :erral. Copiii si lasara +ucariile n strada si fugeau ncnd pa ntul" spre trotuarele ntesate de oa eni. 1u se auzea nici un zgo ot. & tacere ntesata de !ieti o enesti # ndepartate si apropiate totodata # o tacere ciudata" ca cea care se lasa n padurile pustii unde nu se ai aude dect zu zetul gzelor. :u strabatuta o clipa de apelul inui crucisator. 9@ 4 Andre Malraux :erral se ndrepta" grabindu#se" spre casa. Mergea cu inile n buzunare" naintnd pieptis. (oua sirene" reluar+ cu o octa!a ai sus strigatul celei care tacuse" ca si cu cine stie ce di%anie" ascunsa n ini a tacerii si !estea sosirea. &a enii stateau la pnda.

Ora unu dupa*amiaza


# :ara cinci" zise Cen. &a enii din grupul lui asteptau. Erau cu totii uncitori din filaturi si purtau unifor e facute din pnza albastra. Toti erau slabi" dar !oinici. .e cei ai subrezi i luase oartea" nainte de a#i alege Cen. (oi dintre ei tineau cte o pusca n na" cu tea!a n +os. sapte a!eau re!ol!ere" din cele luate de pe !apor. Altii a!eau n buzunare grenade. -reo treizeci de oa eni n#a!eau asupra lor dect cutite" baionete" unii aciuci... Mai erau si cti!a # !reo opt sau zece # care n#a!eau nici o ar a... *tateau pe !ine lnga bidoane cu benzina" teancuri de crpe si rulouri de sr a. $n adolescent tria" ca si cu ar fi fost !orba de se inte" niste cuie pe care le scotea dintr#un sac 7*nt ai ari dect cele folosite de potco!ari...7 & adunatura de !agabonzi sau cersetori" ai fi zis" daca nu luai n sea a %otarrea si ura din oc%ii lor. Cen stia ca nu face parte din tag a lor. n ciuda faptului ca si el asasinase" n ciuda faptului ca se afla acolo" n i+loculJlor. (e s#ar fi nt plat sa oara n cursul zilei" stia ca a!ea sa oara singur. .entru ei" totul era si pluA pornisera sa#si redobndeasca dreptul la pine precu si cel de a duce o !iata de na. ntruct l pri!ea... desi le partasea durerea" desi a!eau sa lupte preuna" nu stia ce sa spuna. si zicea ca cea ai strnsa legatura dintre oa eni e cea care ia nastere n toiul luptei. si lupta ncepuse. *e ridicara cu totii" cu ranitele n spinare" cu bidoane pline cu benzina sau cu rulouri de sr a n .loaia nu ncepuse nca. ini.

Cta a araciune se afla pe strada asta pustie" pe care un cine de pripas o tra!ersa din doua salturi" ca si cu ar fi

r
CONDIIA UMAN 4 9B +ut din instinct ca se pune la cale ce!a" n locul acela att de pustiu nct nici acar zgo otele nu ndrazneau sa dea buzna" printr#o strada n!ecinata se auzira niste puscaturi. Trei focuri deodata" apoi un altul si iara un altul. 7A nceput7" si z+se Cen. *e lasa iarasi linistea" dar parca nu era aceeasi. *e auzea tropotul unor cai... (in ce n ce ai aproape...
st

Apoi... Asa cu se nt pla dupa ce tuna" !ezi cerul brazdat de un fulger # desi ei nu !edeau ni ic # strada ncepu sa !uiasca. *trigate" puscaturi" nec%ezatul cailor n!ra+biti" bufnituri= apoi" n ti p ce racnetele se cufundau din ce n ce ai adnc ntr#o atotputernica tacere" se auzi urlnd un cine care si tise oartea dnd trcoale. Tacu brusc cnd n noapte se nalta strigatul unui o ucis n lupta. & luara la goana si n cte!a inute a+unsera ntr#o strada are. Toate agazinele erau nc%ise. .e caldar # trei cada!re... (easupra" cerul n!olburat" zgriat de firele de telegraf si n+it de fu . *pre capatul strazii !reo douazeci de soldati calare /corpul de ca!alerie din *%ang%ai era foarte redus0 se tot n!rteau nestiind ncotro trebuiau sa o ia" caci nu !azusera rasculatii lipiti de ziduri" neslabind din oc%i ane+ul so!aielnic al cailor. Cen n#a!ea de gnd sa#i atace. &a enii lui nu erau destul de bine nar ati. Ca!aleristii o luara la dreapta si a+unsera n sfrsit la post. *entinelele in trara si ele" dupa Cen. Agentii +ucau carti. Re!ol!erele Mauser si pustile atrnau n rastel. Co andantul # un subofiter # desc%ise fereastra si strigaA # -oi" care a auziti" snteti ult superioare, artori ca a fost atacati. -edeti ca snte constrnsi sa ceda unei forte

*e ndrepta spre fereastra pentru a o nc%ide. Cen o tinu desc%isa si pri!i n +os. n curte nu era tipenie de oro. Tipul stiuse ce a!ea de facut. Iesise cu fata curata si#si debitase replicile cerute de scenariu" la ti pul cu!enit. Cen si cunostea co patriotii. Tipul si facuse intrarea n scena si gata. Cen distribui ar ele. Rasculatii pornira" de data asta nar ati. Era inutil sa ocupe politie dezar ate. 9C 4 Andr# Malraux Trei dintre politistii aflati acolo so!aiau. Ar fi !rut s2#i ur eze pe Cen" gndindu#se ca n n!al aseala ar putea u fla cte ce!a. Cen izbuti sa se descotoroseasca de ei. Cei#lalti luara cartile de +oc si#si continuara partida nceputa. # (aca n!ing" poate ca ni se !a da si noua leafa luna asta. # *#ar putea" raspunse subofiterul" partind cartile... # (aca nu n!ing" s#ar putea sa fi # Ce putea face ) A n!inuiti de tradare ) artori ca ni eni nu a tradat. icile posturi de

cedat n fata fortei. Toti cei de fata snt

Ra asesera pe gnduri" cu capetele nfundate ntre u eri" ca niste pescarusi bui aciti. # 1u snte raspunzatori" spuse unul dintre ei. agazin din

Toti ncu!iintara. *e ridicara totusi si pornira sa#si continue partida nceputa ntr#un !ecinatate. .roprietarul nu cuteza sa#i alunge. n i+locul postului de politie ra asese doar un !raf de unifor e.

-oios" dar nu prea sigur de felul cu a!eau sa earga lucrurile" Cen se ndrepta spre unul din posturile aflate n centru... 7& sa iasa bine" si zise" si astia snt saraci" poate la fel de saraci ca noi. (aca ar fi !orba de rusi albi si de soldatii din trenul blindat" ar fi cu totul altce!a. _ia s#ar bate. si ofiterii lor.7 *e tragea iar... departe... n centrul orasului detunaturile rasunau nfundat ca si cu orasul le#ar fi !laguit. cerul care nabusea

;a o raspntie" trupa # acu toti oa enii erau nar ati" c%iar si cei care carau bidoanele cu benzina # so!ai ct!a ti p" !oind sa afle unde se a+unsese. (e parca si ele ar fi participat la insurectie" !asele din port # crucisatoare si pac%eboturi care nu#si putusera descarca arfa" lansau dre oblice de fu " repede risipite de !ntul care parea ca se daduse de partea rasculatilor" pingndu#i din spate. CONDIIA UMAN 4 97 1oul post de politie" un fost %otel construit din cara ida" c$ un singur cat. (oua sentinele la poarta" cu baionetele Ocoase din teaca. Cen stia ca politia era n stare de alar a de trei zile si ca oa enii erau frnti de oboseala" caci statusera de !eg%e si ziua si noaptea. Erau si ofiteri bine platiti" !reo cincizeci n totalitate # toti a!eau asupra lor re!ol!ere +!lauser # si zece soldati. 7(e#ar fi putut trai,7 si zise Cen. Cel putin opt zile de acu *e oprise la coltul strazii. Ar ele se aflau" desigur" n rastelul de la parter" n ca era din dreapta" unde era corpul de garda. n cealalta se afla biroul ofiterului. Cen si oa enii lui intrasera de cte!a ori pe furis n cladire. Alese zece oa eni dintre cei care nu erau nar ati cu pusti" le spuse sa#si bage re!ol!erele sub salopete si porni cu ei spre cladire. *antinelele i pri!ira apropiin#du#se. (e cnd tot se uitau cu suspiciune la toti si la toate" a+unsesera sa nu ai banuiasca pe ni eni. *osisera attea delegatii uncitoresti" cernd sa !orbeasca ofiterului... (e cele ai ulte ori pentru a#l itui" si treaba nu era usoara. Era ne!oie si de garantii si de artori... # (ori sa#l !ede pe locotenentul *uel#Tun" zise Cen. ncolo,

n ti p ce opt oa eni intrau n cladire" ulti ii doi" ca si cu ar fi fost ng%esuiti de altii" se oprira n spatele santinelelor. (e ndata ce pri ii a+unsera n coridor" santinelele si tira n coaste re!ol!erul ndreptat asupra lor. *oldatii nu opusera nici o rezistenta cnd fura dezar ati. (esi erau ai bine platiti dect cei care i atacau" n#a!eau de gnd sa#si puna !iata n +oc pentru o leafa care nu le prea a+ungea. .atru oa eni aflati pe strada" si pli trecatori s#ar fi zis" i silira sa se ndeparteze de poarta. (e la fereastra" ni eni nu putuse !edea ceea ce se nt plase n fata portii. Cnd a+unse n coridor" Cen zari pustile atrnate n rastele. n corpul de garda nu erau dect sase politisti care a!eau pistoale auto ate.

Cen se ntinse pe +os" n fata rasterului" cu re!ol!erul n tona. 9G 4 Andri Malraux . (aca politistii si#ar fi pus intea sa lupte" atacul de acu n#a!ea sorti de izbnda. (esi cunostea topografia" Cen n#a!usese ragazul necesar sa indice fiecarui o n parte unde sa stea si pe cine sa atace. $nul sau doi dintre politisti ar fi putut trage" dar toti ridicara inile. :ura i ediat dezar# ati. n cladire intra un grup for at din oa enii lui Cen. ;i i Cen" doua sute de grupuri actio. neaza ca si noi n oras... (e#ar a!ea si ei bafta...7 (e#abia apucase cea de#a treia pusca" cnd auzi pe cine!a cobornd n fuga scara. Cen iesi din ascunzatoare. n clipa cnd a+unse n prag" se trase cu re!ol!erul" de la eta+... Apoi" ni ic. $nul dintre subofiteri si daduse sea a ca n cladire intrasera rasculatii" trasese la ni ereala si apoi urcase repede la eta+. ;upta a!ea sa nceapa. n i+locul palierului de la eta+" era o usa care dadea spre

scara. Ar fi fost oare cazul sa tri ita un e isar" asa cu cereau cutu ele asiatice ) Iar i curgea n !ine snge c%inezesc" acel snge pe care l ura ) *a ia scara cu asalt ) Curata sinucidere. .olitistii a!eau" desigur" grenade. Instructiunile date de EFo tuturor trupelor" stipulau ca" n caz de esec" trebuiau sa dea foc cladirii" sa#si stabileasca pozitii n casele din !ecinatate si sa c%e e ec%ipele de a+utor. 1#a!ea ce face. # (ati foc, &a enii ncercara sa arunce benzina" procednd asa cu se face cnd torni apa dintr#o galeata" dar bidoanele a!eau guri nguste. (in ele benzina se prelingea. :ura ne!oiti s#o toarne ncetul cu ncetul pe obile si pe pereti. Cen se uita pe fereastra. .ra!alii nc%ise" ferestrele nguste ale postului de politie" acoperisurile ondulate care ncepusera sa putrezeasca" ale caselor c%inezesti si o pace fara de sfrsit care po#gora din cerul cenusiu asupra strazii golite de oa eni. &rice lupta era zadarnica" ni ic nu e'ista n afara de !iata. Cen iesi din transa o clipa ai nainte de a ncepe !acar ul facut de gea urile facute zob. CONDIIA UMAN 4 99 *e tragea din afara asupra postului de politie. & noua sal!a. Cen si ai lui se aflau la parter" n ca era pe care o t+++proscasera cu benzina. stiau ca cei de la eta+ fusesera pre!eniti de sosirea lor. Cen si oa enii lui stateau pe burta. .rizonierii" legati fedeles" ntr#un colt. (aca se arunca o grenada" a!eau sa arda de !ii. $nul dintre oa eni or ai ce!a" aratnd n sus # pe acoperis se afla un o nar at. n stnga ferestrei" aparu un u ar care ascundea fetele celor care !oiau sa intre n cladire. Erau rasculati, (e#ai lor, 7T pitii astia trag nainte de a tri ite cercetasi,7 si zise Cen. A!ea n buzunar drapelul albastru al 5uo indangu#lui. l scoase si porni n fuga spre coridor. n clipa cnd iesea din ca era" fu izbit n sale # o lo!itura data cu forta" cu un obiect contondent" i rascoli aruntaiele. ntinse bratele" ncercnd sa

se agate de ce!a. 1aucit" cazu lat pe podea. 1ici un zgo ot. ntr#un trziu" un obiect de podea si apoi se auzira ge ete. &daia fu napadita de fu .

etal cazu pe

Cen se ridica. 1u era ranit. nc%ise doar pe +u atate usa data de perete de neasteptata e'plozie" si ntinse drapelul celor aflati afara. 1u ar fi fost de irare ca bratul lui sa de!ina tinta unei pusti. *trigate de bucurie. :u ul care iesea ncet pe ferestre l piedica sa#i !ada bine pe rasculatii din stnga = cei din dreapta nsa l c%e au. & noua e'plozie. *capa ca prin inune. (e la ferestrele de la eta+" politistii asediati aruncau grenade /cu oare puteau sa desc%ida ferestrele fara sa fie dibuiti de cei din strada )0 .ri a grenada" care l trntise la pa nt" e'plodase n fata casei. *c%i+ele patrunsesera prin usa desc%isa si prin fereastra ficuta tandari. .oate e'plodase c%iar n corpul de garda" ngroziti" oa enii sarisera pe fereastra" aparati" de bine de iau" de perdeaua de fu . *ub tirul politistilor" doi dintre oa enii lui Cen cazura n i+locul strazii" cu genunc%ii la piept. $n altul era plin de snge" de parca ar fi a!ut o %e o ragie. Rasculatii si dadura sea a ca ranitii erau de#ai lor. :elul cu i faceau lui Cen se ne sa coboare" daduse de nteles ofiterilor ca cine!a ncerca sa iasa" asa nct lansara o 133 4 Andre Malraux a doua grenada. E'plodase n strada" la doi pasi de Cen. 1oroc ca nu se iscase de lnga perete.

Ra ase n coridor pentru a e'a ina corpul de garda. :u ul cobora ncet serpuind din ta!an. Cti!a oa eni zace#au pe +os" unii ge eau" altii se !aitau" sc%elalaind. ntr#un colt i unul dintre prizoneri care a!ea un picior s uls din sold" stri#ga A 71u trageti, 1u ai trageti,7 Racnetele lui pareau sa sfrtece fu ul care" deasupra durerii oa enilor" si !edea indiferent de dru . I agine graitoare a fatalitatii. & ul asta legat fedeles nu putea fi lasat asa... Totusi" o noua grenada putea e'ploda n orice clipa. 71u a pri!este7" si spuse Cen. E !orba de un dus an. (a" dar statea pe +os" fara sa poata face !reo iscare. si n sold" n loc de picior a!ea o rana. Ceea ce si tea Cen era ai tare dect ila... *e identificase cu o ul incapabil de a face cea ai ica iscare. 7(aca grenada e'plodeaza n curte" a culc pe burta. (aca ni ereste aici" trebuie s#o iau si s#o arunc afara. & sansa" una din douazeci. Ce dracu oi fi facnd aici ) Ce dracu ) C sa or... Ei si ) (ar sa nu fiu lo!it n burta... si sa nu ai a n fata oc%ilor trupul o ului asta c%inuit si legat fedeles" incapabil sa lupte potri!a durerii.7 :ara sa se poata potri!i i pulsului ce#l na spre ranit" Cen se ndrepta spre el" tinnd cutitul n na ca sa taie frng%iile. .rizonierul crezu ca !enise sa#l ucida. ncerca sa tipe si ai tare" dar !ocea i se topi ntr#un fel de suierat. *atul de attea groza!ii" Cen" cu na naclaita de sngele ranitului" ncerca sa gaseasca funia" dar fara sa#si poata lua oc%ii de la fereastra facuta tandari" prin care puteau intra grenadele. (adu n sfrsit de frng%ii si le taie. & ul nu ai zbiera. Murise ) ;esinase ) Cen" cu oc%ii ereu ndreptati spre fereastra" se rentoarse n coridor. Mirosea altfel de cu stia. Ca si cu si turile lui ar fi nceput sa se trezeasca" si dadu sea a ca ge etele ranitilor se sc%i basera si ele. 1u ge eau" racneau" n odaie" niste g%e otoace facute din zdrente n uiate n benzina luasera foc de la grenadele az!rlite si ncepusera sa arda. CONDIIA UMAN 4 131 1u era apa. H

nainte ca postul saLf:eTu2t deTe!arotionari" raniti;/acu " rizonieri" nu ai a!eau nici o nse natate0 a!eau sa fie car#bonizati. Cen nsa nu se ai gndea acu dect la ai lui. *a g++, *a iasa odata , Trebuia sa stea nsa putin sa#si adune intile... Era neaparata ne!oie sa#si cu paneasca fiecare iscare. (esi tre ura" desi era obsedat de ideea de a fugi" era nca lucid. Trebuia sa se ndrepte spre stnga" unde putea 7asi un adapost sub canatul usii. (esc%ise usa cu na dreapta" facnd se n celor din curte sa taca. (us anii aflati la eta+ n#a!eau cu sa#l !ada. 1u ai felul cu a!eau sa re actioneze cei din curte putea sa le dea de stire. *i tea pri!irile tuturor celor de +os atintite asupra trupului lui scund si !n+os" o pata albastra pe fundalul ntunecat al coridorului. Cen ncepu sa nainteze spre stnga" lipit de zid" cu bratele puse crucis pe piept si cu re!ol!erul n na dreapta. ;a fiecare pas si ridica oc%ii spre ferestrele aflate deasupra lui. $na din ele era prote+ata de o placa blindata" pusa ca o aparatoare potri!a !ntului. Rasculatii trageau degeaba n ferestre. 5renadele se izbeau de ea. 7(aca arunca grenada" !ad si bratul" si zise Cen conti#nundu#si dru ul. (aca o !ad" trebuie sa o prind din zbor ca pe un pac%et si s#o arunc ct ai departe posibil...7 Continua sa a!anseze cu pasi prudenti. 71#a s#o pot z!rli prea departe si" daca nu !oi fi prote+at" risc sa fiu lo!it n burta de sc%i+e.7

Mergea" ergea... *i tind un puternic iros de fu si ca nu ai are zidul drept spri+in" si dadu sea a ca trecea prin fata ferestrei de la parter. 7(aca prind din zbor grenada" o arunc asupra corpului de garda nainte de a e'ploda. >idul e gros. (aca trec de fereastra" snt sal!at.7 Ce i portanta ai putea a!ea daca n corpul de garda se aflau sau nu oa eni" fie si acel o caruia i taiase frng%iile" .recu si alti raniti" dintre ai lui ) 1u ai putea zari rascu#tFii" nici c%iar cnd fu ul se ridicase" caci nu#si putea deprinde pri!irile de la placa de etal. *i tea totusi ca pri!irile Hlor aflati +os erau atintite asupra lui" ca#l cautau n pofida

-P8:;:
132 4 Andrt Malraux

r
CONDIIA UMAN 4 13< tirului ndreptat spre ferestrele care dadeau de furca polita+. lor. Cen era uluitA nu#si dadeau oare sea a ca se nt pia ce!a) ntelese ca cei de sus n#a!eau prea ulte grenade asa nct trebuiau sa stea sa c%ibzuiasca nainte de a le arunca Ca si cu aceasta idee s#ar fi ntrupat ntr#o fanto a" un cap

+os nu#l (uteau !ed 1u" nici acu n#ar fi putut ndura sa#l !ada i obilizat" cu 7+ciorul s uls din sold" zbatndu#se cu zbatea. (in cauza f2nii redesc%ise se gndi din nou la Tan#Den#Ta. *e co portase ca un idiot toata noaptea si toata di ineata. 1i ic nu e ucizi. fn postul de garda" ce ai ra asese din obilier ardea se

ai si plu pe lu e dect sa

a7aru7easupra7plac7utei etalice. Cei de +os nu#l puteau !edeH nCa= ranitii zbierau !aznd flacarile napustindu#se asupra dar el !edea capul politistului. Trase frenetic si dintr#o sa ri. .ot$ si urletele lor repetate" rasunau ca un strigat nentrerupt tura a+unse sub poarta.J & rapaiala porni de la ferestrele ]+e +n pasa+ul unde intrasera. *e auzeau sirenele" puscaturile" sus o grenada e'ploda c%iar n locul de unde plecase. .o. sal!ele de tun. -uietul razboiului se pierdea sub cerul poso#litisJtul pe care nu#l ni erise cnd trasese cu re!ol!erul so!aise ort. (oar !aietele erau aproape. o clipa stnd cu grenada n na sub placa de fier" te ndu. (in departare se auzi un zanganit de fiare !ec%i. *osea se probabil de un al doilea glont. ca ionul. :usese blindat n cursul noptii. .rost. Toate piesele Cen fusese lo!it n bratul stng... & rabufnire a aerului de#abia se ai tineau unele de altele. In sfrsit" frna" si %ara#deplasat... &ricu " rana pe care si#o facuse singur cu pu nalul babura lua sfrsit. (in nou" racnetele celor nc%isi n casa cu#nainte de a#l ucide pe Tang#Den#Ta se redesc%isese. *ngera prinsa de flacari. iar dar nu#l durea. *trnse pansa entul cu batista si se Cen" singurul care patrunsese n postul de politie" l puse alatura rasculatilor strabatnd curtea. la curent cu situatia pe seful ec%ipei de sal!are. Era un fost Cei care conduceau trupele de atac se adunasera ntr#un cadet al scolii de la 9uangpu. Cen ar fi preferat sa aiba la di#777= inU$npri<i spozitie nu ec%ipa for ata din tineri burg%ezi pe care o con# M 1u ! a trecut prin Eato!. (esi nu inte sa tri iteti cercetasi ) ducea noul !enit" ci una din cele for ate de

seful grupului" un c%inez ras n cap" siJcare purta o %aina izbutea sa se lege profund de oa eni" de acei oa eni pe ca#cu neci orea scurte pri!i ndelung acea u bra care se re#i !edea n strada stnd pe !ine" stia ca de cind lu ea si ap`a= el Rid* d-sprncene" cu un aer rese nat. " pa ntul ura din rasputeri burg%ezia din C%ina. .roletariatul #l A dat dispozitii prin telefon" raspunse. Astepta sa era singura ntruc%ipare a sperantei pe care o nutrea.
.rul r . _r r Oftoriii era un c\m nrirpnut \Tn e*> nrwtp turp ni

soseasca un ca ion blindat. # $nde se afla cei din celelalte sectii ) # A cucerit +u atate din posturi.

# (oaratt) # *ocot ca a facut o treaba buna.

*e auzeau puscaturi !enind de departe. Rasculatii trageau din puncte diferite spre 5ara de 1ord. Cen rasufla greu ca un o care iese dintr#un lac pe un al batut de !nt. *e spri+ini cu spatele de peretele care#l apara pe toti" ncercnd sa#si traga rasuflarea. 1u#si putea 97 2 gndul de la prizonierul ale carui fr g%ii le taiase. 7Trebuia sa#l las n plata (o nului. Ce #o fi apucat sa#l dezleg" cnd stia ca ni ic nu#l ai poate sal!a )7 &fiterul era un o priceput. 1u se poate face ni ic cu %urdubaia asta. 1#are nici acar acoperis. E de#a+uns s#o ni ereasca o grenada ca sa sara n aer. A adus grenade. si oa enii lui Cen a!eau" dar erau n corpul de garda. Morti ) Ceilalti n#a!usesera cu # *a ncerca sa#i ataca sa si le procure. de sus.

# (e acord" zise Cen. &fiterul l pri!i str b. 1u#i ceruse parerea. Totusi" se abtinu sa riposteze. .ornira a ndoi. &fiterul" care n ciuda costu ului ci!il n care era bracat" tot a ilitar arata cu .arul lui tuns perie" cu ustata retezata scurt si cu re!ol!erul agatat de centironul pus peste ca asa si Cen" un trup ic si ndesat" albastru din cap pna n picioare. 13@ 4 Andrt Malraux

T
CONDIIA UMAN 4 13B E'a inara postul. straduiau s#o edifice ;a dreapta usii de la intrare" fu ul si flacarile care s e conda na si pe napusteau asupra to!arasilor lor de lupta # raniti" ieseau l a
a

Cen se uita la ei. ;u ea pe care se preuna" l conda na pe el" Cen" asa cu 3 potri!a carora luptau el si ai lui. Ce a!ea oare sa faca ntr#una din &fiterul distribui grenadele si zece coperis pentru a putea trage de sus asupra cladire. Trebuia sa adopte tactica i

inter!ale regulate" ase enea racnetelor care ar fi putut fi so# !iitoarele uzine ) cotite copilaresti daca n#ar fi fost att de nfioratoare. ;a oa eni se urcara pe stnea ni ic :erestrele de la pri ul eta+ erau ncetosate. celor aflati n (in riid n cnd cte unul dintre cei aflati +os politistilor si anu e sa
a

ai tragea asupra

(in cnd n cnd" cte unul dintre cei aflati +os ai tragea asupra uneia dintre ferestre. Cte!a cioburi si sting%ii cadeau peste teancurile de oloz" de tencuiala de canaturi. (oar cioburile luceau n pofida zilei u brite de un cer o%ort. (in post nu se ai tragea dect atunci cnd !reunul din rasculati ncerca sa iasa din ascunzatoare. # $nde se afla celelalte sectii ) ntreba din nou Cen. # A capturat aproape toate posturile. Cel ai i portant" la ora unu si +u atate. A luat opt sute de pusti. .ute tri ite ntariri pentru a !eni de %ac celor care ai rezista nca. -oi snteti a treia ec%ipa careia i !eni n a+utor. Ceilalti nu pri esc. A nceput sa bloca cazar ile" 5ara de *ud si Arsenalul. (ar" ai nti trebuie sa ter ina ce a!e de facut aici. E ne!oie de ct ai ulti oa eni pentru asalt. si sa nu uita de trenul blindat. Cen era pe ct de e'altat" pe att de tulburat la gndul ca Idoua sute de grupuri de oa eni actionau ca si cel pe care#l conducea el. n ciuda puscaturilor" pe care le auzea !enind pe aripile unui !nt olu" si tea orice !iolenta ca o actiune solitara. 1 $n barbat scoase din ca ion o bicicleta si pleca. Cen l

] recunoscu n o entul cnd ncaleca pe sa. Era Ma" unul din principalii agitatori. .ornise sa raporteze situatia Co itetului Militar. $n tipograf" care de doisprezece ani ncoace si dedicase ntreaga e'istenta nfiintarii unor uniuni de uncitori n tipografii" nutrind speranta ca a!ea sa#i ralieze pe toti... $r arit" prins" conda nat la oarte" e!adase si#si !azuse de treaba lui. *trigate" strigate de bucurie. &a enii l recunoscusera" ca si Cen" si l acla au. arunce prin ferestre grenadele. Cu e'ceptia uneia" toate ferestrele dadeau spre strada. (oar una era prote+ata de o placa blindata. Rasculatii naintau" trecnd de la un acoperis la altul" siluete fira!e proiectate pe cerul o%ort. Cei din post nu#si odificara tirul. Ca si cu nu ai uribunzii ar fi presi tit apropierea rasculatilor" urletele se presc%i bara n ge ete" care de#abia ai puteau fi auzite. *trigate nabusite" i!ite parca din pieptul unor oa eni ce nu ai pot grai. *iluetele a+unsera pe cul ea acoperisului si de acolo" ncepura sa coboare fara zgo ot. Cen le putea zari nca" dar ai greu dect nainte cnd se profilau pe cer. $n racnet gutural" ca cele i!ite din pieptul unei fe ei care naste" acoperi pret de o secunda ge etele" att de slabe nct pareau doar un ecou" nainte de a se stinge. n ciuda !acar ului" disparitia strigatelor te punea fata n fata cu o ngrozitoare tacere. &are flacarile istuisera ranitii ) Att Cen ct si ofiterul nc%isera oc%ii pentru a#si ascuti auzul. 1ici un zgo ot. Cnd desc%isera oc%ii" cei doi se uitara unul la altul" ntlnind doar tacere n oc%ii celui din fata. $nul din oa eni" agatndu#se de un stlp orna ental de pe acoperis ntinse bratul liber n directia strazii si arunca o grenada spre fereastra de la pri ul eta+. .rea +os. 5renada e'ploda pe trotuar. Arunca nca una. 1i eri n ca era unde se aflau ranitii. >bierete. 1u ai se anau cu cele auzite ai nainte. Era un urlet sacadat ca al uribunzilor" tresarirea unei suferinte ce nu luase nca sfrsit. & ul arunca cea de a treia grenada" si nici de data asta nu ni eri. Rasculatul era unul din oa enii care fusesera adusi n ca ion. *e daduse napoi de frica sa nu fie ranit de o sc%i+a. Acu se apleca iarasi" cu bratul ridicat pentru a lansa cea de

r
CONDIIA UMAN 4 137 trei oa eni care alunecau pe acoperis atrnati de el i ?rab2tea pieptul ca o bara de fier. 5renadele e'plodau n cladirea de unde nu se 13C 4 Andri Malraux a patra grenada. n spatele lui cobora unul din oa enii i ui Cen. 6ratul o ului nu se lasase n +os. & ul fu secerat. s e rostogoli ca o i ensa inge. & e'plozie asurzitoare pe tr 3. etru tragea. 7*nte putin nu !o aparati de acoperis" si zise ai fi. Acoperisul !a sari oartea n ai

tuar n ciuda fu ului" o pata de snge lata de un Cen" dar peste

aparu pe zid :u ul se risipise. >idul era presarat cu pete de n aer.7 snge si %alci de carne. Celalalt rasculat alunecase de pe aco# ciuda acestor oa eni TPrK Ji7nd n cadere si trupul celui care trasese. A ndoi sfsiindu#l" si tea ca nens. na in cauere si irupui b=iui 3 n zadar )7 peris" lund n cadere si trupul fusesera ucisi de grenadele pe care le tinusera n na.
n

n ciuda inti itatii cu

fraterni care atirnau greu de bratul lui" u e de#ai lor. 7*ngele !arsat sa se fi scurs

.e acoperis" oa enii din cele doua grupuri # burg%ezii din trupele 5uo indangului si uncitorii co unisti #H naintau cu gri+a. *e oprisera n clipa cnd cei doi cazusera n strada. Acu pornisera din nou la dru . Represiunea din februarie i pusese fata n fata cu prea ulte torturi" ca sa nu#i fi calit. (in dreapta soseau alti oa eni. 7:aceti un lant,7 striga Cen. Rasculatii aflati lng2 post reluara n cor co anda. &a enii se luara de na" si cel care a+unsese sus se prinse de unul din stlpii orna entali de pe acoperis. 5renadele e'plodau iar. Cei asediati n cladire nu ai a!eau cu sa riposteze. n ai putin de cinci inute" trei grenade patrunsesera n postul de politie prin doua ferestre. Cea de a treia facu sa sara n aer placa blindata. 1u ai fereastra din i+loc nu fusese nca atinsa. 7Mergeti spre centru ,7" striga ofiterul. Cen se uita la el. & ul ala cnd dadea un ordin" parea sa se bucu re ca si cu s#ar fi aflat pe un teren de sport. 1ici acar nu si tea ne!oia sa#si ia precautii. Era !iteaz" fara doar si poate" dar nu se si tea legat de oa enii pe care i a!ea n subordine.

Cen era legat de ai lui. .oate nu ndea+uns. 1u" nu ndea+uns. *e desparti de ofiter" tra!ersa strada" si a+unse ntr#o zona unde tirul asediatilor nu#l ATY####################R####### ai putea a+unge. *e urca si orib= Ti 6)>3i3i77 L7
ereala

J XN7

el pe acoperis. & ul care se agatasede stlpul din !rf nce# H s1 traglnd la # puse sa dea se ne de oboseala. Cen l nlocui. 6ratul lui

# Cadeau# unul H.N NTP unii

&fiterul pri!ea n +ur fara sa nteleaga. $nul din oa enii care urcasera" ur ndu#l pe Cen" se oferi sa#l nlocuiasca. # 6ine" a sa arunc eu grenadele.

Cen se desprinse din lantul de oa eni. (in usc%ii obositi se raspndea n tot trupul lui o deznade+de fara de argini. :ata lui a intea de o cucu!ea. &c%ii lui alungiti erau ncordati si i obili. Tresari cnd si ti o lacri a scurgndu#i#se de#a lungul nasului. 7Ma lasa ner!ii,7" si zise. *coase o grenada din buzunar" si ncepu sa coboare agatndu#se de bratele oa enilor din lant. (a" dar lantul se baza pe stlpul aflat la arginea acoperisului. (e acolo era i posibil sa treci la fereastra din i+loc. A+uns la arginea acoperisului" Cen se desprinse de bratul celui care lansa grenadele" si i se agata de ga ba ca" ai apoi" sa apuce streasina pe careJncepu sa coboare. *e afla totusi prea departe de fereastra. Totusi" de unde era" putea arunca grenada. To!arasii lui stateau pietriti. (easupra ca erelor de la catul de +os" se afla o balustrada de ipsos pe care se putea bizui. Cen era irat ca rana nu#l ai facea sa sufere. 8innd n na stnga unul din cra poanele care sustineau streasina" cntari n na pri a grenada. 7(aca !a cadea n strada" sub locul unde a aflu" or.7 & a#runca ct putu ai departe. 5renada e'ploda n interiorul cladirii. (in strada se tragea iar. .rin poarta ra asa desc%isa a postului de politie" oa enii din ca era din dos" se napusteau afara ergnd ca g poarta" altii nitel ai departe.

;upta luase sfrsit. Cen cobor" lasndu#se sa alunece pe ina. 1u !edea ce se afla sub el. Cazu (este un cad puse sa aea se ne uc uuusoaia. !Ln .N i !!u. L.#tL alunece p Hupta ase snrsit. cen co(on" lasinau#se sa

ranit" ncon+ura acel stlp facut din ci ent si din ipsos" tinrH streasina. 1u !edea ce se afla sub el. Cazu peste un cada!ru" cu cealalta na o ului aflat putin ai +os, 1u" nici aici" ni]# &fiterul intra n postul de politie. Cen se lua pe ur a lui" acu " nu putea scapa de senti entul singuratatii. 5reutate lansase. Mergea 13G 4 Andrt Malraux t nd nca n na grenada pe care nu o

ncet" dndu#si din ce n ce ai bine sea a ca ge etele ranitilor luasera sfrsit. n corpul de garda nu se ai aflau oa eni !ii. Ranitii fusesera carbonizati. ;a pri ul eta+" cti!a orti si cti!Ja raniti. # Acu trebuie sa porni spre 5ara de *ud" spuse ofiterul. 9ai sa lua grupuri au ne!oie de ele. pustile. &a enii din celelalte

Ar ele fura urcate n ca ion. Cnd si ter inara treaba" oa enii se suira n asina. *tateau n picioare" lipiti unii de altii" ca sardelele. $nii se asezasera pe capota. Cei care nu a#!usesera alta solutie stateau pe scarita. Mai ra asesera cti!a si n strada. C luara" n pas rit at" pe ulita care ducea spre centru. Marea pata de snge" lasata de una singura n i+locul strazii pustii" parea sa nu ai aiba nici un fel de noi a. Ca ionul ntesat de oa eni disparu" zornaind din toate bala alele lui de tinic%ea" ndreptndu#se spre 5ara de *ud si cazar i. :u ne!oit sa se opreasca. *trada era barata de patru cada!re de cai" si de patru oa eni carora li se luasera ar ele. Erau cei patru calareti pe care Cen i !azuse la nceput. Ca ionul blindat sosise la ti p. .e caldar cte!a gea uri sparte si un osneag. $n c%inez cu o barba ce se ana cu o pensula se !aicarea. ncepu sa !orbeasca li pede cnd Cen a+unse lnga el. # *#a nt plat ce!a... .e ct de +alnic" pe att de nedrept. .atru , .atru, (in pacate, # Trei" nu ai trei" spuse Cen. # .atru" din pacate, Cen se uita din nou n +ur. 1u erau dect trei oa eni casele oafte si ele" sub cerul apasator. # -orbesc despre cai" spuse re!ol!erul aflat n na lui Cen. # Eu !orbea despre oa eni. $nul din cai era al du italeJ.J :ara ndoiala" caii fusesera rec%izitionati n cursul di inetii. # 1u. -edeti" eu a fost bir+ar. Caii a stiu. Au fost o# orti" unul cazut ntr#o rna" si doi pe burta" ntre

osneagul" cu dispret" dar si cu tea a n glas" caci i era frica de

orti patru. (egeaba, soferul inter!eni n con!ersatieA

r
CONDIIA UMAN 4 139 MMM (egeaba ) MM 9ai sa nu ne ai pierde ti pul" zise Cen.

Cu spri+inul a doi dintre oa enii sai" Cen dadu la o parte Hii. Ca ionul si !azu de dru . ;a capatul strazii" Cen" asezat pe scarita din spate a ca ionului" pri!i napoi. :ostul ? r+ar ra asese pe loc lnga caii orti" !aitndu#se. & pata neagra n strada de culoarea cenusii.

Ora cinci
75ara de *ud a fost luata7 :erral puse n furca receptorul. n ti p ce#si dadea di!erse ntlniri /o parte din e brii Ca erei Internationale de Co ert era ostila oricarei inter!entii" dar el a!ea la dispozitie cel ai are ziar din *%ang%ai0 sosisera" unul dupa altul" nenu arate esa+e care#l tulburasera de !re e ce fiecare din ele anunta un nou progres al re!olutiei. Ar fi dorit sa fie singur n ca era unde era telefonul. *e ntoarse n studio unde Martial" care de#abia sosise" discuta cu tri isul lui ?iang ?ies%i. Cel din ur a nu !oise sa stea de !orba cu seful politiei nici la *iguranta" nici la resedinta lui. C%iar nainte de a desc%ide usa" :erral" n ciuda puscaturilor" auziA # Ma rog" eu ce reprezint aici ) Interesele francezilor... # (ar ce spri+in !a pot oare pro ite ) raspunse c%inezul cu o !oce indiferenta si insistenta totodata. (o nul Consul 5eneral i#a spus ca de la du nea!oastra !oi obtine unele precizari. :iindca snteti un bun cunoscator al tarii si al oa enilor de la noi. *una din nou telefonul. # Consiliul Municipal a cazut$ zise Martial si continua i bnd tonulA # 1#as putea afir a ca nu a cunoastere a o anu ita e'perienta psi#ica cu pri!ire la aceasta tara precu eseria *i acu ... si o

oa enilor n general. .si%ologie si actiune" asta este 113 4 Andre Malraux

# (ar daca niste indi!izi periculosi att pentru t at du nea!oastra ct si pentru a noastra" periculosi ca atarO pentru sal!gardarea pacii si a ci!ilizatiei !in sa caut adapost" asa cu fac ntotdeauna" pe terenurile concesiuni" lor ) .olitia internationala... 7Iata deci despre ce este !orba ,7 si zise :erral" i!it 6 pragul ca erei unde discutasera cei doi. C%inezul !rea s+ afle daca Martial" n cazul cnd s#ar produce o dezbinare" a" ngadui sefilor co unisti sa se refugieze la noi. # 1i s#a pro is ca !o beneficia de buna!ointa lor.

# & sa se gaseasca o odalitate. -a rog sa acordati atentie acestui aspectA sa nu cu !a sa se iste unele proble. e n legatura cu fe eile albe... Cu rusoaicele" treaca e. arga. A instructiuni foarte drastice cu pri!ire la aceasts proble a" dar" asa cu !#a ai spus" nu e !orba de ni ic ofi. cial. n odaia oderna n care pe pereti atrnau tablouri se nate de .icasso n 7perioada roz7 si o sc%ita erotica de :ragonard" cei doi oa eni stateau n picioare de#a dreapta s de#a stnga unei ari statui de piatra neagra" datnd din ti pii" dinastiei Tang" cu parata la insistenta lui ClappiQue" consi derata nsa de 5isors drept o copie trzie.

C%inezul" un tnar colonel cu nasul coroiat" era braca n %aine ci!ile. Toti nasturii !estonului erau nc%eiati. l pri!ea z bind pe Martial" tinndu#si capul usor dat pe spate. # -a ultu esc n nu ele partidului din care fac pat te. Co unistii snt oa eni cu doua fete. 1e tradeaza si pi noi" cei ai de nade+de aliati ai lor. Ra asese nteles ca !o colabora si !o ridica proble a sociala n o entul cnd C%ina !a fi unificata. Ei o ridica acu . 1u respecta ntelege rea. 1u !or sa nte eieze o noua tara" C%ina" ci sa instaureze regi ul so!ietic Mortii din ar ata noastra nu si#au dat !iatii pentru so!ietici" ci pentru C%ina. Co unistii snt n stare de orice. Iata de ce !a ntreb" do nule director" daca poliJ franceza ar fi de acord sa participe" fie si din u bra" la sec ritatea personala a 5eneralului. Era li pede ca ceruse acelasi ser!iciu si politiei internationale. CONDIIA UMAN 4 111 MM 6ucuros" raspunse Martial. .uneti# a n legatura cu eful politiei du nea!oastra. A ra as E2nig ) J MM (a. *puneti# i !a rog" do nule director" ati studiat istoria I periului Ro an ) MM E!ident. 7;a seral7" si zise :erral. Telefonul suna din nou. # >oate podurile au !ost luate$ spuse Martial punnd n furca receptorul. ntr#un sfert de ora" rasculatii !or fi stapni pe oras. # (upa parerea ea" relua c%inezul" ca si cu n#ar fi auzit !estea" coruptia si ora!urile au dus de rpa I periul Ro an. 1u snteti de parere ca organizarea din punct de !edere te%nic a prostitutiei" o organizare de tip occidental" ase anatoare cu cea a politiei" ar putea !eni de %ac sefilor din 9anKou" care" oricu nu snt pe asura celor care traiau n I periul Ro an ) # E o idee" dar nu cred ca poate fi pusa n practica... Trebuie sa c%ibzui " ct!a ti p" ult ti p...

# Europenii nu nteleg C%ina dect lund n consideratie aspectele prin care sea ana cu &ccidentul. Tacura a ndoi. :erral se a uza. C%inezul l ca descu panea. *tatea tot cu capul dat pe spate" n se n de dispret. Totusi" parea ca nu se prea si te la largul lui... Auzi du neata... 9anKou cotropit de trenuri pline cu prostituate. i cunoaste pe co unisti" asta e cert. si n#ar fi fost e'clus sa aiba anu ite cunostinte n do eniul econo iei politice. 1astrusnic persona+, Regi ul so!ietic se pregatea sa ia pu# terea si tipul asta pornise cu gndul la estesugitele procedee folosite n I periul Ro an... 5isors a!ea dreptate. Merg ntotdeauna pe cai laturalnice. Iar suna telefonul. Cazarmile snt 1locate$ spuse Martial. ntaririle asteptate partea 5u!ernului nu ai pot sosi.

# 5ara de 1ord ) ntreba :erral. # 1#a fost nca luata.

.# Ca atare" 5u!ernul poate sa#si c%e e trupele aflate front" nu e asa ) 112 4 Andre Malraux

r
c%inezul" ca ti tea da tine pi CONDIIA UMAN 4 11< :erral se urca la pri ul eta+. ntr#unui din colturile bi# fiinta un co itet ilitar care litia este total dezar ata. Rosiii au sedii unde se pentru a tri ite trupele sa atace cazar ile. # C%inezii snt foarte tari n ofiterul. # Ce asuri s#au luat pentru protectia lui ?iang ?ies%i ) aterie de organizare" zise

# Auto obilul lui este precedat de altul n care se afl+ garda lui personala. Inutil sa !a spun ca si noi a!e infor atorii nostri. :erral ntelese n sfrsit ca atitudinea dispretuitoare" care ncepea sa#l calce pe ner!i /la nceput a!usese i presia ca ofiterul si dadea capul pe spate pentru a putea conte pla sc%ita erotica a lui :ragonard0 se datora de fapt unei pete de albeata aflata n globul oc%iului drept. # 1u#i suficient" spuse Martial. Ma rog" o sa a!e noi gri+a. -o lua asuri. Ct ai repede... Acu trebuie s#o iau din loc. E !orba sa fie ales Co itetul E'ecuti! care !a lua decizii cu pri!ire la gu!ern. Acolo a si eu un cu!nt de spus. Tot azi trebuie sa fie ales noul prefect" si asta este o c%estiune i portanta. :erral ra ase singur cu ofiterul. # Ca atare" spuse c%inezul" de acu nainte ne pute bizui pe du nea!oastra )

# ;iu#Ti#Du asteapta" raspunse :erral. .ersoana despre care !orbise era seful asociatiei banc%erilor din *%ang%ai" presedintele onorific al Ca erei de Co ert si a!ea legaturi cu toate gruparile" asa nct putea actiona ai bine dect :erral" nu nu ai n do eniul concesiunilor ci si n tot orasul pe care insurgentii ncepusera sa 77 na na. &fiterul se nclina si#si lua ra as bun.
e1

:erral ra ase n picioare.

# Esti %otart sa le !ii de %ac co unistilor. 1u punea o ntrebare. Afir a. # si noi" de ase enea" e!ident. :erral ncepu sa earga de#a lungul si de#a latul biroului.

# ?iang ?ies%i s#a %otart si el sa se desparta de ei. 1iciodata pna acu :erral nu !azuse pe fata unui c%inez o e'presie de nencredere. Cel din fata lui credea sau nu ce#i spunea ) i ntinse o cutie n care se aflau tigari. (e cnd se %otarse sa nu ai fu eze" cutia era pe biroul lui" ereu desc%isa" pentru ca sa#si poata do!edi lui nsusi taria de caracter" confir ndu#i %otarrea luata. # Trebuie sa#l a+uta pe ?iang ?ies%i. .entru !oi e o c%estiune de !iata si de oarte. *ituatia actuala poate sa dureze" n spatele ar atei" la tara" co unistii au nceput sa organizeze uniuni ale agricultorilor. .rin pri ul decret !or fi deposedati cei care au pru utat fonduri taranilor /:erral nu spusese speculantii0. Enor a a+oritate a capitalurilor !oastre snt in!estite n terenuri agricole" si cele ai sigure din depozitele !oastre n banci snt garantate prin proprietati rurale. Regi ul so!ietic si taranii... # Co unistii nu !or ndrazni sa instaureze un regi so!ietic n C%ina.

# *a nu ne +uca cu !orbele" do nule ;iu. $niuni" organizatii so!ietice" sau co uniste !or nationaliza pa nturi#le si !or declara ilegale drepturile du nea!oastra. Masurile pe care le !or lua anuleaza cea ai are parte din garantiile n !irtutea carora !i s#au acordat credite din strainatate. Mai ult de un iliard" daca le pune la socoteala pe cele oferi# 11@ 4 Andri Malraux te de catre prietenii ei +aponezi si a ericani. 1u ai poate fi !orba de a garanta o ase enea su a unei tari al carei co. ert !a fi paralizat. :ara a ai pune la socoteala creditele acordate" decretele pe care le !or da snt de natura sa duca la fali ent toate bancile din C%ina E e!ident" nu e asa ) # 5uo indangul n#o sa stea cu inile n sn.

# 5uo indangul, Ce sa faca 5uo indangul ) E'ista doar albastrii si rosiii. .na acu s#au nteles. 1u prea bine" dar s#au nteles" fiindca ?iang ?ies%i nu a!ea bani. Cnd orasul *%ang%ai !a cadea # si !a cadea ine # ?iang ?ies%i si poate nca plati" cu #necu " ar ata" slu+indu#se de fondurile !a ilor. 1u integral. *e bizuie pe noi. Co unistii au tot !orbit despre reluarea terenurilor. Acu " asa se zice" !or sa ntrzie luarea asurilor necesare. 8aranii i#au auzit tinnd discursuri. (esi nu fac parte din partidul lor. & sa iasa pe a lor. # 1u ai cu forta i poti tine n fru pe tarani. I#a 6ritanii. spus#o si do nului Consul 5eneral al Marii

A!nd i presia ca interlocutorul sau !orbeste la unison cu el" :erral credea ca a!ea sa treaca de partea lui. # Au si ncercat sa#si reia pa nturile. ?iang ?ies%i e %otart sa#i piedice. A dat ordin sa nu se atinga ni eni de osiile care apartin unor ofiteri sau rudelor lor. Trebuie... # Toti snte rude cu unii ofiteri. ;iu surse. 1u stiu sa e'iste un petec de pa nt n C%ina al carui proprietar sa nu fie rubedenia !reunui ofiter.

:erral stia ca asa stateau lucrurile. *una iar telefonul. # Arsenalul este blocat" zise :erral. Toate cladirile gu!erna entale snt n na lor. Ar ata re!olutionara !a sosi ine la *%ang%ai. Este absolut necesar ca proble a sa fie rezol!ata acum" -a rog sa a ntelegeti bine. Ca ur are a propagandei co uniste" nenu arate terenuri au fost luate de la proprietarii respecti!i. ?iang ?ies%i trebuie sa accepte situatia sau sa dea ordin sa fie puscati cei care le#au luat cu +apca. 5u!ernul rosu de la 9anKou nu poate accepta un ase enea ordin. # -or ncerca sa traga de ti p. CONDIIA UMAN 4 11B MMstiti oare ce s#a ales din actiunile societatilor din Marea gritanie" dupa ce a fost luata concesiunea engleza de la 9anKou ) -a dati sea a n ce situatie !a !eti afla cnd pa n#turile" de orice natura ar fi" !or fi n od legal luate cu +apca ) ?ieng ?ies%i stie si" ca atare" declara ca este obligat sa cur e aceasta situatie acum" -reti sa#l a+utati ) (a" sau nu ) ;iu scuipa" si#si !r capul ntre u eri. nc%ise oc%ii" si apoi se uita la :erral cu acea siretenie de care dau do!ada toti sa sarii din lu e. # Ct) # Cincizeci de ilioane de dolari. ;iu scuipa din nou.

# *u a respecti!a ne re!ine noua ) # (a. ;iu nc%ise din nou oc%ii. .rintre suieraturile puscaturilor se auzi tirul pornit din trenul blindat. (aca a icii lui ;iu a!eau sa se %otarasca" lupta !a continua n caz contrar" co unis ul a!ea" fara ndoiala" sa triu fe n C%ina. 7Iata unul din o entele cnd n +oc se afla destinul lu ii. Cu oare se !a ntoarce roata )7 Cu un orgoliu din care nu lipsea nici e'altarea" nici indiferenta" se uita la o ul aflat n fata lui. 6atrnul" asa cu statea cu oc%ii nc%isi" parea sa fi ador it. .e inile lui nsa" !inele albastre si ngrosate fre atau ca niste frng%ii. 7Ar fi cazul sa#i dau sa nteleaga ca el nsusi !a a!ea un beneficiu" nespecificat n tranzactii7" si zise :erral. # ?iang ?ies%i nu poate sa#si lase ofiterii balta. Co unistii snt %otarti sa#l asasineze. ?iang ?ies%i stie asta. # Ct ti p a!e la dispozitie ) ntreba ;iu" si" aruncnd cte o pri!ire cnd la dreapta cu un oc%i siret" cnd la stnga cu celalalt" ca rusinat" ziseA # *nteti sigur ca dupa ce !a pri i banii si !a tine pro isiunile ) # n +oc snt si banii nostri$ asa ca nu poate fi !orba de pro isiuni. N*are ncotro" -a rog sa a ntelegeti bine. 1u fiindca l platiti trebuie sa distruga co unistii. :iindca trebuie sa distruga co unistii l platiti. # A sa a o ntre!edere cu prietenii ei.

11C 4 Andrt Malraux

:erral era la curent cu obiceiurile c%inezesti si stia ce in#fluenta poate a!ea cel care ia cu!ntul ntr#o adunare. # Ce a!eti de gnd sa le spuneti ) # ?iang ?ies%i poate fi n!ins de trupele din 9anKou. Trebuie sa se tina sea a de nu arul so erilor. (oua sute de ii. # si ca daca nu#i !o # Cincizeci de !eni n a+utor... !a pierde partida. ult" spuse pri!indu#l n oc%i pe :erral.

ilioane... E

# Mai putin dect !eti fi ne!oiti sa dati gu!ernului co unist Iar telefonul. # >renul 1lindat e izolat$ relua :erral. C%iar si n cazul n care gu!ernul ar decide sa tri ita aici trupele aflate pe front" nu se ai poate face ni ic. ntinse na. ;iu i#o strnse si iesi din birou.

.rin fereastra ere" prin care se !edeau trecnd nori zdrentuiti" :erral pri!i auto obilul ndepartndu# se. >go otul otorului l acoperi pret de cte!a clipe pe cel facut de sal!ele de tun. C%iar de ar fi reusit" situatia n care se aflau ntreprinderile al caror director era" a!ea probabil sa#l oblige sa ceara spri+inul gu!ernului francez" care i#l refuzase adeseori" re#fuznd de alt interi si creditul cerut de banca industriala c%ineza. Azi" nsa era n +oc soarta C%inei. El" :erral" era unul din pioni. Toate fortele econo ice si aproape toate consulatele erau i plicate. ;iu a!ea sa plateasca. (in trenul blindat se tragea ntruna. (a" pentru pri a oara se organizasera si ceilalti. Ar fi !rut sa#i cunoasca pe cei care conduceau operatiile ilitare. si sa#i o oare. *eara de razboi ncepea sa se cufunde n noapte. ;a sol" se aprinsesera cte!a la pi si flu!iul" in!izibil" c%e a spre el far a de !iata care ai ra asese n oras. :lu!iul !enea de la 9anKou. ;iu a!ea dreptate" :erral si dadea bine sea a. (e acolo sosea pri e+dia. Acolo se for ase Ar ata Rosie. Acolo co unistii erau stapni pe situatie. (in clipa n care trupele re!olutionare treceau ca un ta!alug peste 1ordisti" CONDIIA UMAN 4 117 + cei de stnga !isau la acel tar al fagaduinteiA patria polutiei se afla n u bra !erzuie a for+elor" a arsenalului" inte de a fi cazut n
ot

tiei se atia in u ora !erzuie a for+ c+Far nainte de a fi cazut n inile lor. Acu le capturasera# (ru eti flendurosi care se topeau n noaptea !scoasa /se aprindeau din ce n ce ai ulte lanterne0 se ndreptau spre flu!iu" !oind parca sa de onstreze ca toti cei !eniti de la 9anKou" cu utrele lor deznada+duite" se ndreptau spre ed/ :erral" ca niste pre!estiri i!ite din bezna.

Ora unsprezece
&ra unsprezece. (upa plecarea lui ;iu" sefii corporatiilor" banc%erii" directorii *ocietatilor de asigurari si ai transporturilor flu!iale" i portatorii" precu si directorii filaturilor" sunasera ereu la telefon.

Toti depindeau n ai are sau ai ica asura de :erral sau de asociatiile care erau n strnsa legatura cu politica Consortiului :ranco#Asiatic :erral nu se bizuia doar pe ;iu. &rasul *%ang%ai" ini a C%inei" batea n rit ul a tot si a toate care i insuflau !iata. .na n cele ai ndepartate sate" a+oritatea proprietarilor de terenuri agricole depindeau de banci # !asele sanguine ale tarii # se ntruneau ca niste ruri pentru a a+unge n capitala unde se %otara soarta C%inei. Canonada continua. Acu " :erral trebuia sa astepte. n ca era alaturata" -alCrie statea ntinsa pe pat. (esi de o sapta na erau a anti" nu#i spusese niciodata ca o iubeste. -alarie" de altfel" i#ar fi ascultat !orbele surznd" cu o insolenta co plicitate. 1ici ea nu i#o spusese" poate din acelasi oti!. &bstacolele care i se i!eau acu n cale l silisera sa caute un refugiu n erotis . 1u n dragoste. stia foarte bine ca iu ai era tnar. ncerca totusi sa se con!inga ca legenda lui era un atu. El era :erral si a!usese ulte succese n a or. (a" el era :erral" si ca atare nu credea nici o iota din ceea ce si .ot spunea. si aduse a inte de unul din prietenii lui" un infir inteligent" pe care fusese gelos aflnd ca are ulte a ante. JMr#o zi !orbise cu -alCrie despre el. 71i ic nu poate lega 11G 4 Andri Malraux ai ult o fe eie de un barbat" spusese -alCrie" dect H anu it a alga de forta si de slabiciune.7 ai

Con!ins ca nici o fiinta o eneasca nu poate fi e'plica prin !iata pe care o dusese" retinuse aceste cu!inte" ai bin e

dect toate cele spuse de -alCrie cu pri!ire la propria ei e'istenta -aldrie" o croitoreasa de nala. 1u nca. Afir a ca erotis ul de care dau do!ada ulte fetne+ consta din faptul de a se despuia n fata unui barbat" de ele ales" si ca aceasta senzatie se i!ea doar pri a oara. *e refe. rea doar la propriile ei e'periente ) Totusi" se culcase cu el de trei ori pna acu . :erral si tea ca n fe eia asta se afla un orgoliu pe potri!a celui pe care#l a!ea el. i 76arbatii fac calatorii" fe eile dragoste...7 spusese -alerie n a+un. l placea oare" asa cu placuse si altor fe ei" prin contrastul dintre duritatea lui si felul sau pre!enitor de a se co porta cu ea ) si dadea foarte bine sea a ca n acel +oc nceput ntre ei" iza era orgoliul lui" esential n oc%ii lui. Era un +oc periculos" de !re e ce a!ea de#a face cu o partenera care zicea A 71ici un barbat" dragule" nu poate !orbi despre fe ei" fiindca nici unul nu poate ntelege ca oria roc%ie noua" un alt ac%ia+ sau a ant" ti pun la dispozitie un nou suflet7. Asa graise -aldrie" aco paniindu#si !orbele de sursul de rigoare. :erral intra n odaie. -alCrie" trntita pe pat" si nfunda se capul n ndoitura bratului ei fru os rotun+it. *urdea. st sursul de pe buzele ei o nsufletea" dndu#i !iata intensa si n acelasi ti p olatica" i!ita din placerea senzuala. Cnd se odi%nea" pe fata fe eii se putea citi si tristete si duiosie. :erral si a inti ca atunci cnd o !azuse pentru pri a oara si zisese ca are o fata greu de deslusit" care se ar oniza nsa cu duiosia aflata n oc%ii ei cenusii... (a" dar atunci cnd intra n +oc si coc%etaria" are clasa si bogata" nu era ! e.

cnd z betul ce i se i!ea uneori pO buze ntredesc%idea gura arcuita" ai ult la argini dect la i+loc" z betul acordndu#se n od nepre!azut cu parul ei scurt" ondulat si cu oc%ii ai putin blnzi dect de obicei atunci -alCrie parea" n ciuda fetei cu trasaturi regulate 7 CONDIIA UMAN 4 119 c+cut2 care si dez!aluie" cnd nu sta la pnda" ntreaga ." plJe'itate. J perral iubea ani alele # ai ales pisicile # ca toti oa# ultu i cu Hga ce i pot da se enii lui.
Cn

ii al caror orgoliu e prea

are pentru a se

& saruta. :e eia i ntinse gura. (in senzualitate sau ca A e!ite o ngiere ) se ntreba :erral n ti p ce se dezbraca +fl ca era de baie. 6ecul se sparsese. &biectele de toaleta" d7 inate doar de incendiile di pre+ur" de!enisera cu toatele cara izii. .ri!i pe fereastra. .e bule!ard" oa enii pareau nauciti# Mii si ii de pesti care se zbateau ntr#o balta cu apa neagra. A!u ciudata i presie ca sufletul acestei gloate se ndepartase de oa eni" asa cu si gndirea lucida l paraseste pe cel care !iseaza. Treaz ra asese doar focul care lu ina cladirile aflate la colt de strada. Cnd se ntoarse n ca era" -alCrie dor ea" !isnd poate" si z betul i se stersese de pe buze. (esi :erral se obisnuise sa !ada pe fata ei o ereu noua e'presie" si ti # nu pentru pri a oara" ca fusese n pragul nebuniei. &are nu ai dorea ni ic altce!a dect sa fie iubit de fe eia care i surdea ) Cealalta" cu buzele strnse" se i!ea ntre ei doi" ca o straina ce !oia sa#i desparta. (in trenul blindat se tragea n fiecare inut" ca pentru a sarbatori un triu f. Era nca n gu!ernului" asa cu erau si arsenalul" cazar a si biserica rusa. # Te#ai ai ntlnit cu do nul ClappiQue" dragule ) ntreba -alCrie. ai na trupelor

ntreaga colonie franceza l cunostea pe ClappiQue. -aldrie l ntlnise la un dineu oferit cu o seara nainte. o ncntase fantezia !orbaretului do n. # (a. ;#a rugat sa cu pere pentru ine cte!a la!iuri teEa a.

# *e gasesc la anticari ) # As , Ea a se ntoarce nsa din Europa. -a sta aici !reo doua sapta ni. Aseara" ClappiQue era ca obosit. 1#a .o!estit dect doua istorioare a uzante. $na cu un c%inez liot care a fost prins" +udecat si ac%itat fiindca izbutise sa intre .rintr#o gaura n for a de lira n Muntele de .ietate. si nca 123 4 Andri Malraux una... $n o " nu it 7Ilustra#-irtute7 de douazeci de an+ crestea iepuri. *tatea lnga !a i. ntr#o tara si a!ea casa" H cealalta custile cu iepuri. 1iste !a esi care fusesera sc%i baH din post au uitat la plecare sa#si pre!ina succesorii ca ortni0 trecea n fiecare zi dintr#o tara n alta. 7Ilustra#-irtute7 p &r. neste deci la dru tinnd n na un cosulet plin cu iarba. 7# 9ei, (a" tu ala de colo, -ino si arata ce ai n cos ,7 *ub stratul de iarba ceasuri" lantisoare" la pi electrice" aparate fotografice... 7Asta le dai sa annce iepurilor tai )7 # 7(a" do nule director al -a ii7" zise o ul si adauga pe un ton a enintator" referindu#se la susnu itii iepuriA 7(aca nu le place" n#au dect sa rabde de foa e.7 # A%a" zise -aleiie. E !orba de o istorioara stiintifica" Acu pricep. Iepurasii#sonerii" iepurasii#tobe" a rog toate acele dragalase lig%ioane care traiesc att de confortabil n luna si n alteJ locuri ase anatoare" si att de prost n odaile bebelusilor" !in de pe alte eleaguri. *a te apuce +alea" nu alta" cnd auzi ce#a patit bietul o nu it 7Ilustra#-irtute7. Cred ca ziarele re!olutionare !or face are

taraboi cu pri!ire la nt plarea asta. (e fapt" te rog sa o ul n traista. # Ai citit Alice n ara Minunilor$ draga toate 7draga ea7.

a crezi" dragule" iepurasii

ncau ce a!ea

ea ) :erral dispretuia prea

ult fe eile ca sa nu le spuna la

# Te ndoiai ) & stiu pe dinafara. # > betul tau a duce cu gndul la acea fanto a de pisica. 1u se ntruc%ipa niciodata... -edeai doar ncntatoru, ei surs" plutind n aer. -ai, (e ce oare inteligenta fe inina se ndreapta spre alte do enii dect cel care i re!ine de drept ) # Care este do eniul care#i re!ine de drept" dragule ) # E!ident" far ecul si capacitatea de a ntelege. -alCrie statu o clipa pe gnduri. # Ceea ce barbatii nu esc astfel nsea na de fapt" J supunere spirituala. -oi nu !a dati sea a ca o fe eie esO inteligenta deet atunci cnd e de acord cu ce spuneti... HJ produce o senzatie de rela'are" nu e asa ) CONDIIA UMAN 4 121 MMA se da" pentru o fe eie" a poseda" pentru un barbat"
s

nt cele doua si singurele

odalitati pe care le au oa enii pentru a ntelege cte ce!a...

M# 1u socoti" dragule" ca fe eile nu se dau niciodata" sau ai niciodata si ca barbatii nu poseda de fapt ni ic ) E !orba de o +oaca. 7Eu cred ca o posed" si ca atare" ea crede ca este posedata...7 1u" zau ) Ce tin sa#ti spun suna ca rautacios" dar nu crezi ca toata po!estea asta ar putea fi rezu ata prin istorioara dopului care se crede ult ai i portant dect da igeana ) ;ibertatea ora!urilor afisata de fe ei" l e'cita pe :erral" dar libertatea spirituala l scotea din sarite. *i tea neaparat ne!oie sa zgndare singurul senti ent care i dadea senzatia ca este ai presus de o fe eie si anu e rusinea" de sorginte crestina" recunostinta fata de cel care te#a u ilit. -alerie nu g%icise gndurile lui :erral" dar si tise ca se ndeparta de ea. stia" de ase eni" ca dorinta de a face dragoste cu ea crestea din ce n ce ai ult" si a uzata de ideea ca#l putea oricnd recuceri" l pri!i lung" cu gura ntredesc%isa /de !re e ce lui :erral i placea z betul ei0 oferindu#i#se" dndu#si n acelasi ti p foarte bine sea a ca" ase enea celor ai ulti barbati" :erral a!ea sa creada ca dorinta ei de a#l seduce" era o abdicare. :erral se lungi lnga ea. Mngierile lui nu izbuteau sa odifice fata pietrita a fe eii. Continua" nada+duind ca pna la ur a pe c%ipul ei se !a i!i o alta e'presie" prea ult dorita de el pentru a nu putea lua fiinta. -oluptatea a!ea desigur puterea sa ani%ileze aceasta asca" si sa scoata la i!eala ceea ce fe eia a!ea ai adnc si ai tainic n trup si n suflet" caci asta dorea sa stapneasca :erral. 1u facuse dragoste cu -alerie dect n ntuneric. (e ndata ce ncepu sa#i ndeparteze ga bele" -alerie stinse lu ina. :erral cauta" dibuind" co utatorul si -alCrie crezu ca ncearca sa caute altce!a. *tinse din nou la pa de capati. :erral o reaprinse. Ener!ata la cul e" -alCrie si tea ca o cuprinde o furie de entiala. n acelasi ti p i !enea sa rda.

122 4 Andri Malraux

r
CONDIIA UMAN 4 12< i ntlni pri!irea. :erral utase co utatorul ntr#un loc und e ntruc%ipata a recunostintei pe care o nutrea fata de cel care ea nu#l ai putea a+unge. stia de ce. .lacerea lui a!ea sa se t+ cucerise trupul" iste n clipa cnd !a putea pri!i fata ei transfigurata de !olup. tate. -aldrie ai stia ca" de fapt" nu se lasa do inata de placerea senzuala dect la nceputul unei legaturi sau atunci cnd era luata pe nepregatite. Cnd si dadu sea a ca nu ai poate gasi ntrerupatorul" o oleseala bine cunoscuta ei o cuprinse" urcnd ncet pe piept" a+ungnd n sfrcul ttelor si" apoi" pn2 la gura. .ri!indu#l pe :erral" si dadu sea a ca buzele i se u flau sub un aflu' de snge. 9otar sa se lase prada acelei calduri i!ite n trupul ei" si#l trase pe :erral spre ea" strngndu#l n brate si lipindu#si coapsele de ale lui. *e cufunda" lasndu#se trta de !alurile placerii departe de tar ul pe care stia ca !a fi aruncata curnd" o data cu %otarrea pe care o luase si anu e de a nu#l ierta niciodata pe :erral. -alCrie dor ea. Respira regulat si rela'area produsa de so n i u fla iar buzele... & blndete" a estecata cu nauceala produsa de placerea pe care o si tise cnd facusera dragoste. 7& fiinta o eneasca" gndi :erral" o !iata izolata" unica" la fel ca a ea...7

si nc%ipui ca este ea" ca s#a salasluit n trupul ei" si ca si te acea placere pe care nu si#o putea i agina dect ca ndurarea unei u ilinti. *e !azu pe el nsusi" u ilit de acea !oluptate pasi!a" posednd un se' de fe eie. 7M#a t pit, -alCrie are cunostinta de ea nsasi n functie de se'ul ei" asa cu a si t si eu n functie de se'ul eu. Asta e tot. -alCrie are cunostinta de ea nsasi printr#o retea de dorinte" de fliniri" de orgoliu" toate alcatuind nodul unui destin... E e!ident.7 (a" dar nu acu . *o nul si gura ntredesc%isa o lasau prada atotcuprinzatoarei senzualitati" ca si cu fe eia ar fi consi tit sa nu ai fie o fiinta !ie si libera ci doar e'presu Marea tacere a noptilor din C%ina o n!aluia pe -alCrie" cu ires e de ca for si de frunze" asa cu n!aluia si orasul s+ poate c%iar si ceea ce se afla ai departe" pna la alul &ceanului .acific. (a" n!aluia totul" stra utnd pe toti si pe toate n afara ti pului. 1ici o sirena nu c%e a de pe nici un !apor. 1i eni nu ai tragea cu pusca. -alCrie nu luase cu ea n so n a intiri sau sperante asupra carora el nu a!ea nici o putere... (e fapt" fe eia nu era dect polul opus al propriei lui placeri. -alCrie nu traise niciodata. 1icicnd nu fusese o fetita. *e auzira iar tunurile. (in trenul blindat" soldatii ncepusera din nou sa traga. A doua zi$ ora patru dimineata (intr#o ceasornicarie" transfor ata n birou de .er anenta" EFo pri!ea trenul blindat. *ituati la doua sute de etri departare /o ec%ipa n fata" alta n spate0 re!olutionarii scosesera sinele" aruncasera n aer pasa+ul de ni!el. EFo nu !edea din trenul i obil" ort" dect doua !agoane" dintre care unul" nc%is

parea sa fie cel n care se transporta !itele. Celalalt" apasat ca de un rezer!or de benzina" de o turela din care se i!ea un tun de calibru ic. 1ici tipenie de o . 1u se !edeau nici asediatii" ascunsi n !agoanele nc%ise" nici cei care atacau trenul" presarati de#a lungul caselor aflate n prea+ a liniei ferate. In spatele lui EFo" n prea+ a bisericii ruse si a tipografiei co erciale" sal!ele de tun nu ncetasera. *oldatii care se lasasera dezar ati nu ai a!eau nici o i portanta. Ceilalti ) A!eau sa oara. Toate sectiile rasculatilor a!eau acu ar e. Trupele gu!erna entale" dupa ce se produsese fisura pe front" fugeau spre 1ae+ing%" fie urcndu#se n niste trenuri lasate de izbeliste" fie ergnd trs#grapis" prin baltoacele din soselele noroite. Ar ata 5uo indangului a!ea sa a+unga n cte!a ore la *%ang%ai. stafetele soseau una dupa alta. 12@ 4 Andre Malraux Cen intra n sediu. Era bracat n %aine de uncitor. *e aseza alaturi de EFo si pri!i trenul. &a enii lor stateau de garda n spatele unei baricade" dar li se daduse ordin sa nu atace. Tunul aflat pe acoperisul trenului ncepu sa se iste. Ase enea unor nori aflati nu pa ntului" tr be de fu # ulti ele pflpiri ale incendiului stins # alunecau pe cer. # 1u cred sa ai aiba ulte unitii" zise Cen. iscndu#se prudent. n ciuda ult deasupra

Tunul iesea din turela ca un telescop dintr#un obser!ator astrono ic" faptului ca era blindat" felul cu se rotea ti dadea i presia ca e fragil.

# (e ndata ce !or sosi tunurile noastre... zise EFo. Tunul pe care#l pri!eau nceta sa se roteasca si trase. I se raspunse printr#o sal!a care se izbi de blinda+. .e cerul straluci o clipa deasupra trenului. $n curier aduse niste docu ente si i le n na lui EFo. # 1u a!e a+oritate n co itet" spuse EFo. Adunarea delegatilor" ntrunita clandestin de 5uo in# o#%ort soarele se i!i printr#o crapatura si

dang" nainte de insurectie" alesese un Co itet Central for at din. douazeci si sase de e bri" dintre care cincisprezece erau co unisti. Acest co itet alesese la rndul lui Co itetul E'ecuti! care a!ea sarcina sa organizeze gu!ernul unicipal. $n organis eficace. Co unistii faceau parte din el" dar erau n inoritate. $n alt curier" n unifor a" intra si ra ase n prag. # Arsenalul e n inile noastre.

# Tancurile ) ntreba EFo. # Au pornit spre 1ae+ing%. # :aci parte din ar ata ) Era un soldat care apartinea (i!iziei no 1" cea n care se aflau de ntrebari. & ul raspundea cu o !oce plina de a araciune. ai ulti co unisti. EFo i puse o serie

*tateai sa te ntrebi la ce bun Internationala. Totul fusese cedat burg%eziei din 5uo indang. .arintii soldatilor" n are parte tarani" erau siliti sa presteze o cotizatie foarte are fondului de razboi" n ti p ce burg%ezia platea o cota o# CONDIIA UMAN 4 12B 9ica# H7H !Riau sH7si reNa n posesie pa nturile" erau piedicati de ordinele !enite de sus. Altfel a!eau sa stea lucrurile daca orasul *%ang%ai a!ea sa fie luat" asa gndeau sol#i co unisti... ntruct l pri!ea" el nu credea ca !or izbndi# -aznd lucrurile doar dintr#un singur ung%i" o ul dadea argu ente putin con!ingatoareA din spusele lui nsa nu era greu sa tragi unele concluzii i portante. # 5arzile Rosii" raspunse EFo" precu si politiile 9anKou se aflau doua sute de ii de so eri. si EFo si esagerul se opreau uncitoresti a!eau sa ia fiinta la *%ang%ai. ;a

ereu" ciulind urec%ile ca s2 auda ce se petrecea afara.

# (a" 9anKou" zise o ul. stiu... -ocile lor nabusite pareau sa ra na si cnd taceau" n prea+ a lor" pastrate n aerul care fre ata ca si cu si el ar fi asteptat sa auda detunaturile. A ndoi erau cu gndul la 9anKou # 7orasul cel ai industrializat din ntreaga C%ina7. Acolo era n curs de organizare o noua ar ata # Ar ata Rosie. C%iar n acel o ent" oa enii din sectiile uncitoresti n!atau sa traga cu pusca... Cen statea pe scaun cu pu nii pe genunc%i" pri!indu#l pe curier fara sa scoata !reo !orba. # Totul depinde de prefectul din *%ang%ai" relua EFo. (aca e din ai nostri" n#are rost sa ne sinc%isi de a+oritate. (aca e de dreapta... Cen se uita la ceas. n aratau fiecare alta ora. agazin se aflau pe putin treizeci de pendule # unele ergeau" altele nu # care

*e auzira iar puscaturi" din ce n ce ai frec!ente" reu#nindu#se ntr#o a!alansa. Cen so!ai nainte de a#si arunca oc%ii ta strada. i !enea greu sa se desprinda din acest uni!ers alcatuit din orologii carora nu le pasa de soarta Re!olutiei. Acel du#te !ino al curierilor izbuti sa#l readuca la realitate. *e %otar sa se uite la propriul sau ceas. # E ora patru. Acu a putea afla...

Ridica receptorul telefonului de ca panie si#l puse" fu#tios" din nou n furca. 12C 4 Andre Malraux

CONDIIA UMAN 4 127 # .refectul este de dreapta" i spuse lui EFo. albastri" relua MM Cu!intele de ordine snt cele spuse de

# Trebuie sa e'tinde Re!olutia si apoi sa ne ocup2H 3?" *pun si altele ai bucuratoare. (ar albastrii dau serios de prefacerile n profunzi e" spuse EFo" dar !orbei e tPurgnezilor ceea ce le#au fagaduit" n !re e ce noiJnu da lui sunau ai ult ca o ntrebare dect ca un raspuns. *e pa. uncitorilor ce le#a pro is. re ca Internationala considera necesar sa lase deoca dat+ # 5ata , zise Cen fara sa ridice oc%ii din pa nt. Mai puterea n inile burg%eziei. & stare de pro!izorat. -o fi +nti trebuie sa#l ucide pe ?iang ?ies%i. furati. M#a ntlnit cu stafetele sosite de pe front. &rice Eato! nu scosese nici un cu!nt. *e %otar n sfrsit si ziseA iscare uncitoreasca este interzisa. ?iang ?ies%i a dat ore MM -orbi despre !iitor. (eoca data ai nostri snt sa se traga asupra gre!istilor" lundu#si n prealabil anu ite o orti# (a" asa e. Totusi" EFo" nu pot sa fiu de aceeasi pare# precautii. re cu tine. ;a nceputul Re!olutiei" cnd era nca un re!o# & raza de soare patrunse n ca era. .e cer" spartura dintre tionar socialist" si eu ca ulti altii" a potri!ea tacticii nori de!enea din ce n ce ai are si ai albastra. *trada adoptate de ;enin n $craina. Antono!" asa se nu ea co isa# era din nou nsorita. n ciuda sal!elor de tun trase de cei aflati N#N..########.ZNZ#. J J ######7
?`?

########?A# @A c#######N#NX7

n trenul blindat" a!eai i presia ca e !orba de un tren lasat de izbeliste. Trageau din nou. EFo si Cen se uitau nca la el" dar fara sa#i ai acorde are i portanta... &are dus anii nu se aflau altunde!a ) n apropierea lor ) Cuprins de ngri+orare" EFo pri!i trotuarele care straluceau sub soarele capricios. (eodata" pe trotuar se lungi o u bra. EFo ridica oc%ii. Era Eato!. # 1#or sa treaca nici cincisprezece zile" relua EFo" si gu!ernul 5uo indangului !a interzice si fiintarea sectiilor noastre de asalt. M#a ntlnit ai adineauri cu ofiterii albastri" tri isi de pe front pentru a ne sonda. M#au sfatuit" n od insidios" sa le dau lor ar ele" argu entnd ca la ei !or fi n ai are siguranta. -or sa dezar eze garda uncitoreasca. -or a!ea de partea lor .olitia" Co itetul" .refectul" Ar ata si... ar ele. .entru a a+unge aici ne#a rasculat) Trebuie sa ne retrage din 5uo indang" sa izola partidul co unist si" daca e posibil" sa#i conferi lui puterea. 1u ai poate fi !orba de o partida de sa%" ci de a cugeta adnc la soarta proletariatului. Ce#i !o spune ) Cen se uita la sandalele n care se !edeau degetele lui fin cizelate" dar prafuite. # Muncitorii au dreptate cnd declara ca intra n gre!a si noi le spune sa nceteze. 8aranii !or sa#si redobndeasca pa nturile. Au dreptate. si noi le interzice sa#si faca dreptate. de atunci" daduse ordin sa fie arestati toti proprietarii inelor. I#a arestat si i#a conda nat la zece ani de unca silnica. -ina A sabota+. 1#a a!ut loc nici un proces. Asa i s#a nazarit lui... si ;enin l#a felicitat pe co isar. A protestat cu totii. Era !orba de ade!arati e'ploatatori" despre proprietari !orbesc... A protestat... Multi dintre noi fusesera n ine" conda nati la unca silnica" fireste. (ar fusese +ude# cati. Iata de ce a considerat ca trebuie sa de onstra ca s#a co is o nedreptate tri itndu#i la ocna fara a fi fost +udecati. Totusi... (aca a fi obtinut sa fie eliberati" proletariatul n#ar ai fi nteles ni ic. ;enin a!usese dreptate. ?ustitia era de partea noastra" dar ;enin a!ea dreptate. si noi a fost potri!a acordarii unor puteri e'ceptionale politiei. Trebuie sa proceda cu bagare de sea a. Cu!ntul de ordine actual e bunA sa e'tinde Re!olutia si apoi s#o adnci . ;enin n#a spus i ediat ce a luat puterea # 7ntreaga putere *o!ietelor7.

# (ar nici n#a spus 7ntreaga putere ense!icilor7. n orice situatie ne#a afla" nu pute sa le da ar ele albastrilor. 1iciodata. :iindca atunci s#a zis cu Re!olutia... asa ca... $n ofiter al 5uo indangului intra n odaie. Era un o dect cu cei din nea ul lui.J # Ar ata !a fi aici ntr#o +u atate de ora. 1u prea 12G 4 Andri Malraux scund si batos. *e ana ai

fi constrnsi

ult cu +aponezii

ai a!e

ar e. Cte ne puteti da )

r
CONDIIA UMAN 4 129 Cen strabatea odaia n lung si n lat. Eato! astept raspunsul lui EFo. # Militiile # Cererea uncitoresti trebuie sa ra na nar ate. ea a fost aprobata de gu!ernul din 9anKou" raspunse ofiterul. #< na pe telefon. EFo si Cen z bira. # -a rog sa controlati. EFo puse

# C%iar daca ordinul..." ncepu sa spuna Cen cu o !oce furibunda. # ;as#o balta" striga EFo. *tatea la telefon" ascultnd. Eato! apuca cel de al doilea receptor. A ndoi le pusera n acelasi o ent n furca. # 6ine" zise EFo. &a enii snt nca la posturile de atac. # Artileria !a fi aici n curnd" zise ofiterul. & sa ter ina repede treaba asta..." zise aratnd trenul blindat" esuat sub cerul nsorit. (a" !o ter ina noi. .uteti sa ne n nati ar ele ine seara) A!e ne!oie de ele" urgent. Marsalui " ndreptndu#ne spre 1ae+ing%. # 1u cred ca !o # (e ce) # 1u toti co unistii !or accepta sa !i le predea. # C%iar daca le !eti spune ca acesta este ordinul din 9anKou ) # C%iar dac#ar fi !enit de la Mosco!a , Era e!ident ca ofiterul clocotea de nie" desi ncerca" si izbutea" sa se stapneasca. putea recupera ai ult de +u atate din ar e.

# Ma rog... -edeti ce puteti face. -oi tri ite un e isar n +urul orei sapte" zise" si iesi din odaie. # Esti de acord sa le da ar ele ) l ntreba EFo pe Eato!.

# ncerc sa a du iresc. Trebuie" de buna sea a" sa te duci la 9anKou. Ce !rea Internationala ) n pri ul rnd s2 se slu+easca de ar ata 5uo indangului pentru a reunifica C%ina. Apoi se !a ocupa de propaganda si de cte toate. Re!olutia trebuie sa se transfor e de la sine din re!olutie de ocratica n re!olutie socialista. # Trebuie sa fie ucis ?iang ?ies%i" zise Cen. # ?iang ?ies%i nu ne !a ngadui sa a+unge pna acolo" f +spunse EFo. 1#are cu . *e poate entine aici doar bizuin#du#se pe !enitul adus de !a i si pe contributiile burg%eziei. 6urg%ezia n#are de gnd sa plateasca fara a pri i ce!a n sc%i b. -o fi ne!oiti sa plati cu ulti orti dintr#ai nostri... # -orbi ca sa nu tace " spuse Cen.

# Mai slabeste#ne, zise Eato!. 1u cu !a crezi ca l poti o or pe ?iang ?ies%i fara sa ai autorizatia Co itetului Central" sau" cel putin" acordul delegatului Internationalei ) # Te !ei duce sa stai de !orba cu cei de la 9anKou ) l ntreba Cen pe EFo. # 6inenteles. Cen ergea iar de#a lungul si de#a latul ca erei" trecnd pe sub toate pendulele" ceasurile desteptatoare" sau cutiile din care iesea cte o pasarica pentru a strigaA 7Cucu7" toate asurnd ti pul care trecea. # Ce spun eu nu#i greu de nteles" relua Cen. E !orba de ce!a esential. *ingurul lucru ce trebuie neaparat facut. Trebuie sa fie pre!eniti. # -ei astepta sa a ntorc cu raspunsul lor )

Cen ezita sa#i raspunda. EFo si dadu sea a ca nu cu!intele rostite de Eato! l putusera con!inge. stia de ase enea ca nici un ordin dat de Internationala nu putea satisface do rinta lui Cen" i!ita din adncuri" de a de!eni re!olutionar. (aca" doar din disciplina" asculta de ordinele pri ite" ar fi trebuit sa renunte la orice actiune. EFo pri!i trecnd pe sub ceasornice pe acel o ostil care se sacrificase Re!olutiei" sacrificnd si pe altii" si pe care Re!olutia a!ea probabil sa#l oblige sa se scufunde ntr#o cu #plita singuratate" populata doar de a intirile unor asasinate. EFo l si tea pe Cen ca fiind unul din ai lui. *e aflau totusi .e pozitii diferite. 1u putea sta alaturi de el" dar nici nu se .utea ndeparta. :ratia de ar e... C%iar n clipa cnd pri!ea trenul blindat .e care a!eau" poate" sa#l atace preuna" si tea ca se !or desparti" asa cu se nt pla sa#ti dai sea a ca prietenul din 1<3 4 Andri Malraux prea+ a ta se afla n pragul unei crize de nebunie sau de epH lepsie" desi este nca perfect lucid. Cen ncepu din nou sa earga de colo pna colo. (2Ht" din cap" n se n de protest si sfrsi prin a ziceA 76ine ,7" asa cu faci cnd !rei sa linistesti un copil.

$n !uiet" din ce n ce ai are" dar confuz" in!ada odaia asa nct ciulira cu totii urec%ile ca sa#si poata da sea a ce era si de unde !enea. A!eai i presia ca urca din aruntaiele pa ntului. # >bierete" zise EFo. &a eni care zbiara. -uietul se apropia" li pezindu#se. # *a fi intrat si n biserica rusa ) ntreba Eato!. Multi dintre e brii gu!ernului se refugiasera n biserica. *trigatele se apropiau" ca si cu ar fi !enit de la periferie spre centru. 1u se putea ntelege ce spun. Eato! si arunca oc%ii spre trenul blindat. # *a fi pri it ntariri ) *trigatele" tot nedeslusite" se apropiau ca si cu !ocile ar fi dorit sa anunte o stire de are i portanta" ce trebuia sa fie cunoscuta de toata lu ea. ;uptndu#se cu ele" un alt zgo ot cstiga teren si de!eni distinct si atotputernicA pa ntul era zguduit de pasii unor oa eni care ergeau n cadenta. # Ar ata" zise Eato!. Ai nostri. :ara doar si poate. *trigatele auzite adineauri erau acla atii" i posibil de deosebit de tipetele de spai a. EFo si a inti ca ai auzise o data lu ea strignd asaA oa enii ce fugeau de pe pa nturile inundate. .asii sacadati se presc%i bara ntr#un tropait" apoi statura locului. *e oprisera doar pentru a porni n alta directie. # ;i s#a spus" probabil" ca trenul blindat se afla aici" zise EFo. Cei aflati n tren auzisera si ei pasii si strigatele" poate nu att de bine ca ei" dar auzisera deslusit" prin rezonanta trenului blindat. $n !acar a!eau. ne aipo enit. (in tren se tragea prin fiecare fereastra. Cu itraliere" cu pusti" cu tot ce

CONDIIA UMAN 4 1<1 Eato! fusese si el ntr#un tren blindat n *iberia. :ara sa trenului aflat
fl se

poata potri!i" ur area cu gndul agonia

fata lui# si oricnd.

&fiterii dadusera ordin sa se traga oricu

Ce puteau oare face oa enii aflati n tren cu o na pe telefon si cu cealalta pe re!ol!er ) :iecare soldat stia foarte b+ne ce nsea na zgo otul asta. *e pregateau oare sa oara preuna" sau sa se ncaiere n acel sub arin care nu a!ea sa iasa niciodata la suprafata ) Trenul intrase ntr#un fel de transa. *e tragea de pretutindeni. >guduit de propria lui frenezie" parea ca !rea sa se s ulga din sine" ca si cu furia oa enilor disperati aflati nauntrul lui" ar fi patruns n ar ura care se zbatea si ea sa scape. Eato! era fascinat nu att de zar!a facuta de oa enii care si si teau oartea aproape" ci ai ales de frea atul sinelor care tineau n fru urletele ca o ca asa de forta. ntinse na" pentru a#si do!edi ca el" cel putin" nu paralizase. .este treizeci de secunde !acar ul nceta. .e deasupra zgo otului facut de pasii soldatilor si de tic#tacul pendulelor din ceasornicarie" se auzira bufniturile unor fiare izbite de pa nt. Tragea artileria ar atei re!olutionare.

n spatele fiecarei ferestre a trenului blindat" un o orti.

auzea zgo otul" stiind ca aude glasul propriei lui

r
CONDIIA UMAN 4 1<<

Partea a treia
29 MARTIE *e apropiau de orasul 9anKou. :lu!iul era acoperit de a barcatiuni. Cosurile arsenalului aparura deasupra unui # Co paniile straine le#au dat ordin sa plece" de frica rec%izitiei. ;a *%ang%ai toata lu ea credea ca rec%izitia a!usese loc. # ;a ce ora pleaca transbordorul ) # :ace curse din +u atate n +u atate de ora. Mai a!ea de asteptat douazeci de inute. Iesi din port si o lua la nt plare" pe una din strazile orasului. Ici si colo" n fundul unor pra!alii" ardeau la pi cu gaz. Mai departe" cti!a copaci si case cu acoperisuri ter inate prin i ense coa e" urcau spre !azdu%ul n care se i!ise de cine stie unde" d b aproape !Mbii sub drele de fu . n sfirsit" n lu ina poate c%iar din blndetea cerului" o lu ina enita sa se albastrie a serii de pri a!ara" se zari si orasul" cu aiestuoa# bine sus" sus de tot" cu pacea i!ita din noapte" sele lui coloane" din fata nu eroaselor barci. n pri ul plan" n ciuda soldatilor si organizatiilor uncitoresti" n fundul se !azura li pede !asele de razboi ale ultor u tari din &cci. J 7u J7 . A @ A J7J77 N NL dent. (e sase zile EFo ergea n susul flu!iului" fara sa fi pn it nici o stire din *%ang%ai.

& sirena de pe un !as strain suiera. 9rtiile lui EFo erau n regula si nu era pentru pri a oara cnd actiona clandestin. *ingura precautie pe care o lua fu cea de a se apropia de prora. # Ce !or ) ntreba EFo" adresndu#se unui e per is sa le debarci n port. # Cu ce drept) ecanic. MM *a afle daca a!e la bord orez sau carbune. 1u

# $n prete't. (aca aduce carbune nu zic ni ic" dar fac ce fac si dezar eaza !aporul n port. E i posibil sa apro !iziona orasul. n departare" cosuri de fabrici" ele!atoare" rezer!oareA aliatii re!olutiei. EFo stia cu plina acti!ita#
OJ.lCil.il ivruiuuvn AJW
W

arata un port n

-__________

te. In cel din fata lui erau doar barci cu pnze tesute din fire de ba bus" si torpiloare. EFo si puse binoclul. $n !as co ercial... (oua" trei. &r ai fi fost si altele. -aporul pe care se afla el a!ea sa ancoreze la $#?iang. (e acolo a!ea sa i a transbordorul pentru a a+unge la 9anKou. Cobor pe c%ei" un ofiter supra!eg%ea felul cu s1 desfasura debarcarea.

# (e ce snt att de putine !apoare n port ) ntreba EFo dug%enelor" !raci" # pe fir ele lor tronau broaste # " cei care ta aduiau prin anu ite buruieni" scribi" astrologi" !ra+itori" g%icitori" si !edeau de treburile lor nocturne n acea lu ina tulbure ce stergea petele de snge aflate pe strazile orasului. $ brele lasate de oa eni nu se asterneau pe trotuare" ci piereau ng%itite parca de lu ina albastruie si fosforescenta. $lti a licarire a unei flacari aprinse n aceasta seara unica" unde!a n lu e sau deasupra lu inilor" pogora sa spele pa ntul" stralucind nca n fundul unei i ense corabii deasupra careia trona o pagoda att de sugru ata de iedera nct parea neagra. Mai departe" un batalion se pierdea n noaptea ncetosata. Mergea de#a lungul flu!iului ntr#o %ar alaie de clopotei" de placi de patefon. 1oaptea era %artanita de lu ini. EFo cobor si el spre flu!iu si a+unse n fata unui santier. 6locuri dobort" pentru a celebra eliberarea C%inei. Transbordorul sosise. $n sfert de ora" att ai pot pri!i orasul urcnd spre cer ta aceasta seara" si zise EFo. ari de piatra... Ra asite din zidul

A+unse n sfrsit la 9anKou. Erau trasuri care asteptau pe c%ei" dar EFo %otar sa o ia .e +os. Era ult prea ner!os ca sa poata sta locului. Trecu pe lnga concesiunea pe care Marea 6ritanie o parasise n ia#

T
1<@ 4 Andre Malraux nuarie" si apoi pe lnga arile banci straine" nc%ise" dar n care nu se instalasera nca noii locatari. 7Ciudata angoasa , *i tea dupa pulsatiile ini ii ca respira greu. (oar nu cu ini a tragi aer n piept,7

*enzatia se lupta cu intea lui. si senzatia era ai tare. ;a coltul unei strazi" dincolo de o gradina are" plina de po i n floare # pareau cenusii n ceata !esperala # !azu cosurile anufacturilor din !est. 1ici ur a de fu . (upa ct apucase sa !ada" doar Arsenalul era n plina acti!itate. *a fie oare cu putinta ca 9anKou" orasul de la care co unistii din T lu ea ntreaga asteptau sal!area C%inei" sa fie n gre!a ) nArsenal se lucra... *e puteau oare bizui doar pe Ar ata Rosie ) 1u ai ndraznea sa#si iuteasca pasii. (aca 9anKou nu era ceea ce#si nc%ipuiau toti ai lui" cei de la *%ang%ai erau conda nati la oarte. si sotia lui. (a" si MaF si el. (elegatia Internationalei. n sfrsit, ntreaga cladire era lu inata. EFo stia ca la ulti ul eta+ se afla biroul lui 6orodin. ;a parter era tipografia. :unctiona" n ncapere %uruia un !entilator" care ar fi a!ut are ne!oie sa fie reparat. $n paznic se uita la EFo" si ai ales la pulo!erul lui gri cu guler rasfrnt. *ocoti ca cel aflat n prag e +aponez" si a atare i arata cu degetul unde se afla soldatul care a!ea sarcina sa conduca strainii. (upa ce pri!i %rtiile" l nto!arasi pe EFo" pna la sediul Internationalei" care se ocupa de situatia orasului *%ang%ai... :u pri it de un barbat" despre care EFo stia doar ca organizase pri ele insurectii n :inlanda. i strnse na" spunndu#i ca nu ele lui este -olog%in. Era un o n !rsta. *e ngrasase asa cu se ngrasa fe eile... .oate ca si trasaturile fetei" destul de accentuate" dar ca prea fine si cu !a copilaresti sa fi contribuit la for area acestei i presii. (esi era alb la fata" a!ea ce!a de le!antin. .arul carunt era taiat scurt si totusi cte!a su!ite date cu na pe ceafa" se ntorceau ereu pe obra+ii lui" atrnnd ca niste panglici scrobite. # Cred ca a EFo. CONDIIA UMAN 4 1<B *e ira auzindu#se rostind aceasta fraza. 5ndurile lui ai repede dect si daduse el sea a. Totusi" fraza g'pri ase e')ot ceea ce de fapt !oia sa spuna. (aca 9anKou ??$ putea !eni n a+utorul sectiilor de la *%ang%ai" a preda arcele ec%i!ala cu o sinucidere. -olog%in si baga inile n buzunarele unifor ei si tnfundndu#se n fotoliul sau" dadu din cap. luat#o pe o cale gresita la *%ang%ai" zise

# Iar ) zise printre dinti. # Mai nti" as !rea sa stiu ce se petrece aici. # >i ai departe, (e ce crezi ca proceda anufacturile nu gresit la *%ang%ai )

# (e ce" de ce oare

ai lucreaza )

# *tai putin , Cine protesteaza ) # Cei care fac parte din grupurile de lupta. si teroristii. # .e aia ai da#i si dracului. Ceilalti... *e uita lung si ntrebator la EFo.

# Ce !or ceilalti ) # *a iasa din 5uo indang. *a organizeze un partid co unist independent. *a confere puterea $niunilor. si" ai ales" sa nu predea ar ele. (a" asta ai presus de toate.

# & tin una si buna... -olog%in se ridica din fotoliu si se apropie de fereastra. .ri!irea i era ndreptata spre flu!iu si spre dealurile ce ncon+urau orasul. .e fata lui nu se afla nici o ur a lasata de +Hndurile sau de senti entele pe care le nutrea. (oar o e'presie de are intensitate ani a c%ipul acestui o " asa cu ani eaza si fetele so na bulilor. Era un o ic de stat si gras. -azut din spate" osnza acu ulata pe spinare parea o cocoasa. # A sa#ti spun... (aca iesi crea din 5uo indang" ce !o putea face )

# Mai nti !o

ilitii. .entru fiecare uniune de lucru" pentru fiecare sindicat.

# si cu ce le !eti nar a ) Aici Arsenalul se afla n toinile generalilor" iar ?iang ?ies%i e stapn pe cei din *%ang%ai. Au fost taiate legaturile cu Mongolia. Ca atare" nu ai ne !in ar e din Rusia. # ;a *%ang%ai" Arsenalul a fost luat de noi. 1<C 4 Andre Malraux # :iindca ar ata re!olutionara se afla n spatele !ostru. 1u n fata !oastra. Ctor oa eni le !o putea da ar e ) .oate uncitorilor. >ece ii de oa eni" nu ai ult. (aca pune la socoteala si nucleul co unist al 7Ar atei de :ier7 nca zece ii. >ece gloante pentru fiecare o . potri!a ceio r nar ati de noi se !or ridica" c%iar aici" saptezeci si cinci d e ii de oa eni. :ara a ai pune la socoteala pe ?iang ?ies%i si pe ceilalti dornici sa se alature la pri a asura cu caracter efecti! co unist pe care o !o lua. si" !rei sa# i spui" cu ce !o apro!iziona trupele noastre ) # Turnatoriile" # 1u ne anufacturile ) aterii pri e. l !edea EFo" doar din profil" continuaA

ai sosesc

1e iscat" -olog%in" !azut asa cu

# &rasul 9anKou nu este capitala uncitorilor. E capitala so erilor. 1#a!e ar e. .oate e un noroc. n unele clipe i zicA 7(aca le da ar e !or trage n noi7. Totusi... Mai snt si altii. Cei care uncesc cincisprezece ore pe zi" fara sa crcneasca" stiind ca 7re!olutia noastra7 nu prea are sanse de izbnda. EFo si tea ca se scufunda" ca ntr#un !is rau" din ce n ce ai adnc.

# .uterea nu se afla n inile noastre" continua -olog%in. Apartine generalilor din 5uo indangul 7de stnga7 cu se zice. 1u !or accepta" asa acu nu accepta nici ?iang ?ies%i sa dea a+utor so!ieticilor. Asta e sigur. 1u spun ca nu ne pute slu+i de ei" dar trebuie sa proceda cu bagare de sea a. 7si daca orasul asta nu e dect un decor scaldat n snge...7 si zise EFo" fara a ndrazni sa#si duca gndul pna la capat. 7Trebuie sa a ntlnesc cu .ossoz" nainte de a pleca de aici7. .ossoz era de fapt singurul o n care EFo a!ea deplina ncredere. 7(a" trebuie sa#l !ad...7 # 1u ai desc%ide gura si nu te ai uita la ine asa cu te uiti" ca un nauc" zise -olog%in. ;u ea crede ca orasul 9anKou e co unist. Cu att ai bine. .arerea lor este

r
CONDIIA UMAN 4 1<7
n

o agiu adus propagandei noastre. 1u este nsa o do!ada A lucrurile stau cu o entul de fata )

cred ei.

MM Ce instructiuni dati n

M# *a ntariti nucleul co unist al ar atei de fier. .ute oune si noi cte ce!a pe unul din talerele balantei. .rin noi nsine nu alcatui o are putere. 5eneralii care lupta aici alaturi de noi" i urasc pe so!ietici tot att de ult ca si ?iang ?ies%i. stiu ce spun. -ad zi de zi ce se petrece n +urul eu. &rice lozinca lansata de co unisti ne !a fi atribuita noua" celor de aici" si situatia asta i !a deter ina sa se alieze cu +iang. *ingurul lucru pe care#l pute face este sa#l da +os pe ?iang" slu+indu#ne de generali. .e ur a" si n acelasi fel" ne!o descotorosi de :eng Du#*%iang. Asa a procedat cu generalii pe care i#a nlaturat" a rog" pe cei potri!a carora a luptat cu a+utorul lui ?iang. .ropaganda aduce n rndurile noastre tot attia oa eni cti le aduc lor !ictoriile repurtate. $rca preuna cu ei. Iata de ce trebuie sa dstiga ti p. Re!olutia nu se poate entine" dect dndu#se drept de ocratie. .rin nsasi natura ei" trebuie sa fie socialista. Trebuie sa lasa lucrurile sa earga de la sine. & sa se nasca. *#ar putea sa a!orteze daca ne a esteca . # 1u zic nu" dar ar'is ul se afla att sub se nul unei fatalitati" ct si sub cel al e'altarii unei !ointe. &ri de cte ori fatalitatea are precadere asupra !ointei" ncep sa a te . # $n cu!nt de ordine dat doar de co unisti ar duce" a rog" la unirea i ediata a tuturor generalilor. potri!a noastraA doua sute de ii de oa eni contra douazeci de ii. Iata de ce trebuie sa !a puneti bine cu ?iang ?ies%i. (aca nu !eti izbuti" predati ar ele. # (aca asa stau lucrurile" nu trebuia sa faceti Re!olutia din &cto brie. Cti bolse!ici au participat ) # Cu!ntul de ordine 7pace7 ne#a adus adeziunea # E'ista si alte cu!inte de ordine. # .re ature. Ma rog" %ai" rosteste#le , # *upri area i ediata a arenzilor si a creantelor. Re!olutia taraneasca" fara co binatii dubioase si fara bete n toate. 1<G 4 Andrt Malraux aselor.

T
n ti pul celor sase zile ct nte eiate. ersese cu !aporul" EFo a!H sese prile+ul sa constate ca ideile lui erau

n acele orase facute din argila" asezate de alature ca si taranii U+ uncitorii.

ilenii la con. fluenta rurilor" cei saraci a!eau sa li se uncitori" cnd dupa burg%ezi...

# 8aranii se iau ntotdeauna dupa cine!a. Cnd dup+

# 1u, & iscare taraneasca nu poate dura dect agatndu#se de uncitori ea din orase. Cnd se raz!ratesc" taranii nu pot face dect rascoale" nu re!olutii. Este de la siJ ne nteles. Ca atare" nu poate fi !orba ca tarani ea sa fie despartita de proletariat. Anularea creantelor este o lozinca de lupta" singura capabila sa obilizeze taranii. # si bine nteles" partirea terenurilor" zise -olog%in. # As !rea sa adaug ca ulti din tarani care n#au dupa ce bea apa snt proprietari" dar uncesc pentru arendasi. Toata lu ea stie asta. .e de alta parte" trebuie sa atrage de partea noastra ct ai repede posibil" garzile uniunilor uncitoresti din *%ang%ai. si sa ne potri!i din rasputeri ca ele sa fie dezar ate. Ele !or constitui !orta noastra caci nu ai asa i !o putea tine piept lui ?iang ?ies%i. # (e ndata ce !eti lansa lozinca asta" s#a zis cu noi. # (aca asa stau lucrurile" !o pierde n orice caz. ;ozincile co uniste si croiesc singure dru ul si erg nainte c%iar cnd le abandona . E ne!oie doar ca cine!a sa le tina un discurs" pentru ca taranii sa doreasca sa aiba pa nt" dar nici o cu!ntare nu#i !a putea con!inge sa nu ai doreasca. Trebuie sa accepta sa participa alaturi de trupele lui ?iang ?ies%i la nabusirea rascoalei. Ce ai de zis ) *au ne !o co pro ite de!initi $ sau trupele lui" ai de !oie ai de ne!oie" ne !or distruge. # ;a Mosco!a" toata lu ea e de parere ca pna la ur a !a trebui sa ne desparti " dar nu e nca o entul. # (aca e !orba sa u bla to!arasii nostri. cu foflrlica" nu predati ar ele. Asta ar nse na sa le predati si oa enii # asura.

# (aca respecta instructiunile" ?iang nu !a lua nici o CONDIIA UMAN 4 1<9

# :aptul de a tine sau nu sea a de instructiuni" nu 7oate sc%i ba situatia actuala. Co itetul" Eato! si cu ine H organizat garzile uncitoresti. (aca doriti sa le distrugeti" toti proletarii din *%ang%ai !or socoti ca au fost tradati. # Ca atare" lasati lucrurile sa earga asa cu a zis. ai aTes n cartierele sarace. -reti sa interziceti

# $niunile uncitoresti se organizeaza de la sine" sindicatele n nu ele Internationalei )

-olog%in se duse din nou spre fereastra. nclina capul si fata i fu ncadrata de dubla lui barbie. 1oaptea se i!ea" nsotita de stele ce nu straluceau nca. # (aca ne desparti de ei" ne ndrepta n od sigur spre pierzanie. Mosco!a nu !a tolera sa iesi acu din 5uo indang. .artidul co unist c%inez este ai ia!orabil unei ntelegeri dect Mosco!a. # Cei din !rf. To!arasii nostri nu !or preda toate ar ele c%iar de !o pri i ordin de la !oi. 1e +ertfiti" fara a#l putea nsa potoli pe ?iang ?ies%i. 6orodin poate spune Mosco!ei cu stau lucrurile.

# Mosco!a e la curent. &rdinul referitor la predarea ar elor a fost dat alaltaieri. 1aucit de aceasta !este" EFo nu gasi i ediat !orbe pentru a raspunde. # *ectiile le#au predat ) # ?u atate din ele" de abia... n a+un" cnd dor ea sau !isa la bordul !asului" pricepuse ca Mosco!a !a ra ne pe aceleasi pozitii. Acu " cnd aflase cu stau lucrurile" proiectul lui Cen de a#l ucide pe ?iang ?ies%i parea sa capete o consistenta" ca confuza de alt interi. # As dori sa !a ai spun ce!a... (e fapt e !orba de acelasi lucruA Cen#Ta#Eul" din *%ang%ai" !rea sa#l e'ter ine pe ?iang. # A%a , iata dar... # Ce anu e ) # Mi#a tri is un biletel n care i scria ca !rea sa ;ua scrisoarea de pe ale preotilor. 1@3 4 Andr# Malraux 7(e ce oare nu i#a spus sa urce pna acu )7 se ntreba. esa+ul. Asa spun totiA 7proble a i portanta...7 a cnd !ei !eni aici. inile lui -olog%in se anau cu cele

asa. EFo nu bagase pna atunci de a ca

# 7& proble a i portanta"7 spuse -olog%in cititH # Cen se afla aici )

# 1#ar fi trebuit sa !ina ) Toti o apa si un pa nt. Azi cred una" trei ore. -a. porul tau a tot fost oprit pe dru .

ine alta. (a" Cen e aici de doua sau

Telefona" cernd sa fie c%e at Cen n biroul lui. 1u#i erau prea agreabile con!orbirile cu teroristii pe care#i socotea arginiti" orgoliosi si lipsiti de si t politic. # ;ucrurile stateau si la capat. ai prost la ;eningrad cnd Iude#nici se afla la portile orasului. A scos#o totusi

Cen intra. .urta" ca si EFo" un pulo!er" fara alta %aina. Trecu pe lnga EFo si se aseza n fata lui -olog%in. Ca era !uia de zgo otul facut de tipografii de la catul de +os. .rin area fereastra perpendiculara a biroului intra noaptea" si ntuneci ea ei parea sa#i desparta pe cei doi oa eni pe are EFo i !edea doar din profil. Cen statea cu coatele pe birou" tinndu#si barbia n si drz. ini. 1u facea nici o iscare. *tatea asa" ncordat lua contact

7Cnd cine!a a+unge sa fie att de dens" gndi EFo" nu unii cu altii dect prin slabiciunile noastre )7

ai sea ana a o . &are nu pute

*e dez etici din surpriza produsa de sosirea lui Cen. si dadu sea a ca !enise sa spuna /Cen desigur n#a!ea de gnd sa discute0 ce %otarre luase. (e cealalta parte" proiectat pe fundalul noptii scri+elite de stele" se afla -olog%in. :ata lui era brazdata de su!ite de par. Cu bratele puse crucis pe piept astepta. # 8i#a spus ) ntreba Cen aratndu#l pe EFo. # stii desigur ce parere are Internationala despre actiunile teroriste" zise -olog%in. 1#a un discurs cu pri!ire la aceasta proble a. de gnd sa tin

# Cazul de fata se deosebeste de cele obisnuite" ?iang ?ies%i este # sin&urul # persona+ destul de popular pentru a entine unita burg%ezia" si a o decide sa lupte potri!a noastra. -a opuneti" da sau nu" ca ?iang sa fie e'ecutat )

T
CONDIIA UMAN 4 1@1 Cen statea ne iscat" cu barbia n inile puse pe birou" stia ca discutia nceputa" desi pentru asta !enise" nu era seiitiala pentru Cen. 1u ai distrugnd o ul putea sa fie de acord cu sine nsusi. # Internationala nu are caderea sa se pronunte n fa# !&area acestui proiect. -olog%in !orbea ca si cu ar fi enuntat un ade!ar e!ident. Totusi" tinnd sea a de punctul tau de !edere... Cen nu reactiona. # Ma rog" crezi oare ca o entul e potri!it )

# Ati prefera sa asteptati ca ?iang sa#i asasineze pe ai nostri ) # ?iang o sa dea niste decrete si atta tot. A nu se uita ca fiul lui se afla la Mosco!a. si ai e ce!a. &fiterii rusi ai lui 5allen n#au putut iesi din *tatul Ma+or. -or fi torturati daca ?iang !a fi asasinat. 1ici 5allen nici *tatul Ma+or nu !or tolera o ase enea fapta. .roble a fusese deci luata n discutie si aici" si zise EFo. Era ce!a care nu suna bine" ce!a fri!ol" gaunos" n spusele lui -olog%in" care#l tulbura pe EFo. :usese ult ai fer cnd ordonase sa se predea ar ele" dect acu cnd discuta despre asasinarea lui ?iang ?ies%i. # (aca ofiterii rusi !or fi torturati" !or fi si basta. si eu !oi fi torturat. 1#are i portanta. Milioane de c%inezi atrna ai greu n balanta dect cincisprezece ofiteri rusi. ?iang si !a lasa fiul n !oia soartei. # Asa crezi tu ) # si tu ) Tu ce crezi ) 1ici acar n#ai ndrazni sa#l o ori.

# 1u ncape !orba ca si iubeste fiul ai putin dect se iubeste pe sine nsusi" zise EFo. (aca nu izbuteste sa puna sla!ila rascoalei taranilor" !a fi parasit pna si de ofiterii lui. Ma te deci ca#si !a

lasa copilul n !oia soartei" dupa ce !a fi pri it cte!a asigurari date de niste consuli europeni" sau alti ascarici de teapa lor. Toti icii burg%ezi" pe care tu" -olog%in" !rei sa#i reunesti" l !or ur a de ndata ce !a fi dezar at. -a trece de partea celui care detine puterea. i cu#6osc eu... 1@2 4 Andre Malraux # 1u i se pare ca lucrul se i pune de la sine. (e altfel ai snt si alte orase n afara de *%ang%ai.

# Ai zis ca uriti de foa e. (aca pierdeti *%ang%aiui cine !a !a ai apro!iziona ) :en#Du#*%iang !a desparte de Mongolia si nu !a so!ai sa !a lase balta daca noi !o fi zdro. biti. Asa nct nu !eti ai obtine ni ic nici de la rusi" nici pe cealalta cale. Credeti oare ca taranii carora le tot fagaduiti ca se !a proceda confor progra ului 5uo indangului /2B H suta reduceri la arende" sa fi seriosi" zau asa0 !or crapa de foa e pentru a %rani Ar ata Rosie ) -a dati pe na 5uo indangului. *nteti si acu n na lui" dar !eti fi n curnd si ai ult. .oate sa fie periculos" dar nu i posibil" s2 ncerca acu sa#l ataca pe ?iang cu ade!arate cu!inte de ordine re!olutionare" spri+initi fiind de taranii si proletarii din *%ang%ai. .ri a di!izie este" aproape n ntregi e" co unista" ncepnd cu generalul si sfrsind cu soldatii. -or lupta alaturi de noi. si" dupa cu zici" a pastrat +u atate din ar e. (aca nu ncerca acu " n#a!e ni ic altce!a de facut dect sa sta fru usel cu streangul de gt. # 5uo indangul e'ista. 1u noi l#a creat. E'ista. si acu " n od pro!izoriu" e ai tare ca noi. .ute sa#l cuceri sapndu#l. Cu alte cu!inte" introducnd n rndurile lui ele entele co uniste de care dispune . Me brii 5uo inda#gului snt n area lor a+oritate e'tre isti. # stii tot att de bine ca si ine ca forta nu erica nu conteaza ntr#o de ocratie" cnd e pusa n situatia de a se opune aparatului de stat. # -o de onstra ca ne pute folosi de 5uo indang cu fapta" nu cu !orba. (e doi ani de zile ne slu+i de el. n fiecare luna" n fiecare zi... # 1u ai n asura n care ati fost de acord cu scopul pe care l ur area. 1iciodata cnd era !orba de al !ostru. -#ati priceput sa#i oferiti cadourile dupa care tn+eaA ofiteri" !oluntari" bani" propaganda" *o!ietele soldatilor" uniunile taranesti" a rog asta e o alta po!este. # si e'cluderea ele entelor antico uniste ) # ?iang ?ies%i nu pusese stapnire pe *%ang%ai. CONDIIA UMAN 4 1@< # n ai putin de o luna a fi obtinut de la 5uo in#+ang sa fie pus n afara legii.

# (upa ce ne !a fi zdrobit. .e generalii din Co itetul Central i doare n cot daca snt ucisi ilitantii co unisti. si la ur a ur ei" nu crezi si tu ca obsesia fatalitatii econo ice +3ipiedica .artidul Co unist C%inez si poate c%iar si Mosco#!<0 sa !ada ce sare n oc%ii tuturor ) # Asta se nu este oportunis . # ;as#o balta. (upa parerea ta" ;e n nu trebuia sa se foloseasca de lozinca 7 partirea pa nturilor7. Asta figura si n progra ul socialistilor#re!olutionari" care n#au fost de alt interi n stare s#o puna n aplicare. partirea terenurilor agricole nse na constituirea icilor proprietari. Ceea ce ar fi trebuit sa faca era colecti!izarea i ediata" sa nfiinteze so!%ozurile. Au izbutit" dupa cu stiti" prin tactica. si noi tot de tactica trebuie sa tine sea a. n o entul de fata snteti pe cale sa nu ai puteti controla asele.

# Crezi oare ca ;enin a stapnit

asele n cursul lunilor care s#au scurs din aprilie pna n octo brie )

# & fi pierdut controlul" din cnd n cnd$ dar nu pentru ulta !re e. ;enin a ers ntotdeauna n directia spre care se ndreptau asele. ;ozincile !oastre erg potri!a curentului. 1u e !orba de un ocolis" ci de doua directii diferite care se ndeparteaza din ce n ce ai ult una de alta. Ca sa puteti actiona asupra aselor" asa cu pretindeti ca faceti" ar trebui sa fiti la putere. si nu snteti. # 1u despre asta e !orba" zise Cen" ridicndu#se de pe scaun. # 1u !eti izbuti sa puneti sta!ila actiunii taranesti" spuse EFo. n o entul de fata" noi" co unistii" snte cei care da instructiuni pe care asele nu le pot pri!i altfel dect drept o tradare. Credeti oare ca !or ntelege" cnd prin cu!intele !oastre de ordine le !eti spune sa astepte ) # C%iar daca as fi %a al n portul din *%ang%ai" cred ca as ntelege ca a asculta de ordinele date de .artid este singura atitudine logica" a rog" a unui ilitant co unist. Asadar" toate ar ele trebuie sa fie predate. Cen se ridica si el.

T
1@@ 4 Andri Malraux # 1u te lasi o ort ca sa asculti de un ordin. si nu fiindca ai pri it un ordin ucizi. .oate lasii. -olog%in dadu din u eri. # Asasinatul nu trebuie sa fie considerat drept princi. pala cale a ade!arului de ordin politic. (in pragul usii" EFo spuseA # -oi propune" la pri a reuniune a Co itetului Central" partirea i ediata a pa nturilor" si anularea creantelor. # Co itetul n#o sa !oteze pentru" spuse -olog%in" sur#znd pentru pri a oara de cnd ncepuse discutia. Cen astepta pe trotuar. EFo dupa ce obtinu adresa a i#cului sau" .ossoz" care era director n port" iesi n strada si se apropie de Cen. # Asculta" zise Cen. (esi se aflau afara" trepidatiile asinilor din tipografie # regulate si controlate" i zguduiau din cap pna n picioare" n orasul ador it" toate ferestrele lu inate aratau ca 7(elegatia7 statea de !eg%e" ca si oa enii care o alcatuiau" busturi negre ntre canaturi. .ornira la dru . n fata lor" doua u bre identice # a!eau aceeasi statura si erau bracati la fel # o luasera nainte. .ri!ite din strada" colibele cu acoperisuri de paie pareau u bre salasluite unde!a departe" n afara lu ii. *e scufundau n noaptea linistita si sole na" n!aluite de un iros de peste si slanina pra+ita.

EFo nu se putea obisnui cu trepidatiile asinilor care a+ungeau n toti usc%ii iui prin pa nt. I se nazari ca acele asini de fabricat ade!aruri" se ntlneau unde!a cu ezitarile si cu afir atiile lui -olog%in. Ct ti p calatorise cu !aporul" nu ncetase sa se ntrebe n ce asura se putea bizui pe infor atiile pe care le detinea" dndu#si sea a ct de greu i !enea sa treaca la actiune" daca refuza sa asculte ntru totul de ordinele date de Internationala. (ar Internationala se nsela. 1u se ai putea tergi!ersa. .ropaganda co unista patrunsese n rndul aselor" cotropind#o ca un su!oi de apa" fiindca !orbele erau oglinda gndurilor pe care le nutrea" n ciuda prudentei anifestate la Mosco!a" su!oiul nu ai putea fi oprit. ?iang si daduse sea a de situatie si" ca atare" CONDIIA UMAN 4 1@B "rebuia sa#i zdrobeasca i ediat pe co unisti. _sta era singu# flil lucru cert... *#ar fi putut oare sa fie si altfel ) &ricu " acu era prea trziu. 8aranii co unisti a!eau sa ia pa nturile" uncitorii a!eau sa ceara un alt statut" soldatii nu a!eau sa 3iai lupte dect atunci cnd !or sti pentru ce se bat. Cu !oia +au fara de !oia Mosco!ei... Marile capitale din lu e ina ice puteau" ca si Mosco!a" ++ unelteasca pe furis pentru a atenua di!ergentele si a ncerca s2 alcatuiasca o lu e. 1#a!eau dect. Re!olutia a+unsese la ter enul gestatiei. Acu trebuia g+ se nasca" sau sa oara.

n noaptea asta se si tea legat de Cen... Totusi" fu iar cotropit de angoasa de a nu fi dect un o " el nsusi. si aduse a inte de usul anii pe care i !azuse" ntr#o noapte ce se ana cu cea de acu " prosternndu#se pe un c p pr+olit pe care crescuse cnd!a le!antica... *e cainau cntnd pe li ba lor acele litanii" !ec%i de cnd lu ea si pa ntul" care se i!esc pe buzele celor ce sufera si#si dau sea a ca !or uri. (e ce oare !enise la 9anKou ) .entru a pune la curent Internationala cu situatia de la *%ang%ai. Internationala era tot att de %otarta precu de!enise el. Auzind cu!intele rostite de -olog%in" dar auzise !orbindu#se si ai tare. Tacerea din uzine" angoasa orasului care trebuia sa oara" n!es ntat n gloria re!olutionara. &rict de fru oasa ar fi fost %aina" a!ea sa oara. Era posibil sa abandonezi cada!rul n !oia unui nou !al re!olutionar" dupa care era posibil sa#l lasi sa se lic%efieze n reteaua de inciuni. :ara doar si poate" toti erau conda nati la oarte. Esential era sa nu ori degeaba. EFo si tea ca o ul alaturi de care ntre prizonieri A ergea" Cen" se si tea legat de el prin senti entele ce se nasc

# Cel ai rau e sa nu stii" zise Cen. (aca e !orba sa#l ucid pe ?iang ?ies%i" stiu... ntruct l pri!este pe -olog%in... Cred U si el stie. 1u ai ca el a ales obedienta" nu o uciderea. Cnd traiesti asa cu trai noi" trebuie sa ai o certitudine. :aptul de a pune n aplicare ordinele pri ite" ti confera o 1@C 4 Andri Malraux

T
CONDIIA UMAN 4 1@7 siguranta" asa cu i confera si ie ideea ca trebuie sa#l asasinH pe ?iang. Trebuie sa ne bizui ce!a. Trebuie , Cen tacu cte!a clipe si apoi l ntreba pe EFo A pe

# -isezi des ) # 1u. n orice caz" nu# i a intesc ce#a !isat" daca a !isat.

# Eu !isez. Mai n toate noptile. si !isele constituie un di!ertis ent. Cnd a las purtat de ele" !ad uneori pe podea u bra unei pisici... Mai nfioratoare dect orice lucru aflat n realitatea i ediata. 1i ic nu e ai greu de suportat dect !isele... # Ai zis adineauri ca u bra era ai nfioratoare dect orice se afla n realitate )

# A eu utra unui o care are re uscari ) 1u faptul de a ucide e greu... 5reu este sa decazi n propriii tai oc%i. Trebuie sa fii ai tare dect... dect ceea ce se petrece n acel o ent n tine. -orbise cu o !oce a ara ) 5reu de spus. EFo nu#i !azuse fata cnd rostise acele cu!inte. .e strada pustie" zgo otul facut de un auto obil se pierdu n noapte luat de !ntul aducator de ireas a po ilor nfloriti... # (e n#ar fi dect att... E ult ai rau. Apar lig%ioane... (a" repeta Cen" lig%ioane. Mai ales caracatite... si cnd a trezesc i aduc a inte. n i ensa noapte" EFo se si ti att de aproape de Cen nct a!u i presia ca se afla a ndoi ntr#o ca aruta cu toate usile si ferestrele nc%ise. # (e ulta !re e !isezi asa )

# (e ulta... (e cnd a stiu... n ulti a !re e" !isele a bntuie ai rar... 1u# i aduc a inte dect de !isele de care ti#a !orbit.. si detest a intirile" toate a intirile... 1#o sa i seJnt ple ni ic. -iata ea n#a trecut *e afla naintea ea... Tacura a ndoi. # *ingurul lucru de care i#e ntr#ade!ar frica" este sa ador . si ador n fiecare zi.

$nde!a" un orologiu batu ora zece. n apropiere" cti!a oa eni sporo!aiau n li ba c%ineza. .# (a" i#e frica sa ador " relua Cen" sau sa nnebu# ne*c. *e pare ca nebunii nu ucid. 1u s#a nt plat asa ce!a" +upa cte stiu" niciodata. # Crezi ca un asasinat poate sc%i ba !isele tale ) # 1u stiu. A sa#ti spun dupa ce ?iang...

EFo luase de ult si definiti! %otarrea de a#si risca !iata BH ca atare" stia ca a!ea sa traiasca n prea+ a unor oa eni care si dadeau sea a ca !iata lor este a enintata. Cura+ul T &+ Cen nu#l ira" dar se afla pentru pri a oara n fata cu un o att de fascinat de oarte" cu era prietenul lui" aproape in!izibil n ntuneric. Cen !orbea pe un ton ciudat" ca si cu cu!intele rostite de el i#ar fi fost puse pe buze nu de propria lui angoasa ci de puterea acelei nopti n care salasluiau" strns lipite" an'ietatea" tacerea si oboseala. .arca ulti ele cu!inte fusesera rostite pe alt ton. # Te gndesti la oarte cu neliniste )

# 1u. Cu... so!ai cte!a clipe. Caut un cu!nt ai tare dect cu!ntul bucurie. 1u e'ista altul n li ba c%ineza. $n fel de liniste desa!rsita. $n fel... Cu oare ziceti !oi ) $n fel de... 1u# i a intesc.

E'ista un cu!nt care e'pri a o pace Ai fu at opiu ) # 1iciodata.

ult

ai adnca... Te ndepartezi de oa eni ca sa te apropii de...

# n cazul asta i !ine greu sa#ti e'plic... & pace care se apropie de ceea ce unii nu esc e'taz. (a... dar e !orba de un e'taz dens. 1u e !orba de o stare de ele!atie. Te trage n +os. # *tarea asta ti este pro!ocata de o idee ) # (a" ideea propriei ele orti. distrat care spune ce#i trece prin inte.

-orbise iar cu acel glas de o 7*e !a sinucide7 si zise EFo.

l ascultase de prea ulte ori pe tatal sau spunnd ca cel care cauta cu atta drzenie absolutul nu#l poate afla dect datorita si turilor. *ete de absolut. *ete de i ortalitate. Ca atare" tea a de a uri. n acest caz" Cen ar fi trebuit sa fie las. (ar o ul si tea" ca toti isticii" ca absolutul spre care tindea nu se putea ntruc%ipa dect ntr#o clipa. Iata de unde 1@G 4 Andri Malraux pornea dispretul lui fata de tot si de toate" care nu#l put ea duce spre acea clipa" care a!ea sa#l lege de sine nsusi" clipg de !ertiginoasa posesie si daruire. (in o ul care ergea alaturi de el n noaptea att d e adnca nct nici acar nu#l putea !edea la fata" e ana o forta oarba" nedeslusita aterie din care este alcatuita fatali" tatea. n acel to!aras de o !iata" care acu si a intea de !isele lui de groaza" si tea salasluind o putere de entiala si totodata sacra" caci ceea ce depaseste o ul este ntotdeauna sacru. *#ar putea sa#l ucida pe ?iang doar pentru a se o or pe el nsusi. EFo ncerca sa ntre!ada n ntuneric fata lui Cen # acel c%ip cu trasaturi dure" dar cu buze groase de o bun" si tin#du#se si el bntuit de acea spai a pri ordiala" spai a care a!ea sa#l predea pe Cen caracatitelor" !iselor de noapte si ortii. # Tata" grai rar EFo" crede ca n strafundurile fiecarui o zace spai a" i!ita din constiinta fatalitatii de care nu poate scapa. (e acolo se i!esc toate an'ietatile" c%iar si frica de oarte... Mai zice si ca opiu ul te poate descatusa" si ca acesta este de fapt rostul lui. # Cnd pri!esti n strafundurile propriei tale fiinte" dai ntotdeauna de spai a. E suficient sa starui ca sa a+ungi la ulti ul strat. (in fericire ai e'ista si o alta caleA a actiona. (aca obtin acordul Mosco!ei" bine. (e nu" !oi face pe nizna#iul. Acu trebuie sa plec. Tu ai ra i ) # -reau sa # A # Cu a ntlnesc cu .ossoz. Asculta" nu poti pleca daca n#ai obtinut !iza.

sa plec. Asta e sigur. ai sa faci )

# 1u stiu. (ar de plecat" plec. Asta e sigur. Era neaparat ne!oie sa#l ucid pe Teng#Den#Ta. Acu tre1uie sa plec. -oi pleca. Asta e sigur.

EFo si tea ca n o entul de fata !ointa lui Cen +uca un rol secundar. (aca e'ista cu !a 7o soarta7" n acea noapte se afla alaturi de Cen. # Consideri ca este i portant ca tu sa fii cel care organizeaza atentatul potri!a lui ?iang ) # 1u... Totusi n#as !rea sa fie o ort de altcine!a.

T:
CONDIIA UMAN 4 1@9 # (in lipsa de ncredere n o ul respecti! ) # :iindca nu# i place ca fe eile pe care le iubesc sa faca dragoste cu alti barbati. :raza rostita de Cen a!u darul sa iste n sufletul lui EFo durerea pe care izbutise s#o uite. *e si ti dintr#o data foarte departe de Cen. A+unsera pe alul flu!iului. Cen taie funia uneia din barci si porni la dru .

EFo nu#l ai putea zari. Auzea totusi ra ele" tnfundndu#se rit ic n apa" acoperind clipocitul !alurelelor. i cunostea bine pe teroristi. 1u#si puneau ntrebari. :aceau cu totii parte din aceeasi tag a. Insecte ucigase. Traiau nutrindu#se din legaturile dintre ei ntr#o ica si tragica colecti!itate. Cen... EFo iuti pasul" ndreptndu#se spre capitania portului" fara a#si putea lua gndul de la Cen. 7& sa fie oprit din dru ...7 A+unse n fata unei ari cladiri pazite de ar ata. .area aproape goala n co paratie cu i obilul n care se afla Internationala. .e coridoare" soldati. $nii dor eau" altii +ucau carti. (adu usor de .ossoz. A!ea o utra si patica de !iticultor. Rosu la fata" cu ustati ncaruntite" .ossoz fusese uncitor" si de!enise unul din e brii iscarii anar%iste de la C%au' de#:onds. (upa razboi plecase n Rusia si de!enise bolse!ic. EFo l cunoscuse la 6ei+ing si a!ea ncredere n el. si strnsera a ical inile. n orasul 9anKou" aparitia oricarui strigoi parea sa fie un fapt obisnuit. # Au !enit %a alii care descarca !apoarele" zise un soldat # *a intre , *oldatul iesi din ca era si .ossoz se ntoarse cu fata la EFoA # (upa cu !ezi" baiete" nu prea fac are lucru. Capitania portului trebuia sa se ocupe de trei sute de !apoare. si n port nu se afla nici zece. .ortul dor ea sub ferestrele desc%ise. 1u se auzea nici o sirena. (oar clipocitul apei" cnd se izbea de al sau de !reunul din stlpi. & lu ina li!ida fu proiectata pe pereti. 1B3 4 Andr# Malraux

T
$nul din !asele de paza aflate n departare inspectase partea de sus a flu!iului. *e auzi zgo otul unor pasi care se apropiau. .ossoz scoase re!ol!erul din teaca si#l puse pe birou. # Mai deunazi au atacat 5arzile Rosii cu bare de fier. # 5arzile Rosii snt nar ate ) ntreba EFo. # 1u de 5arzile Rosii ne pasa noua. 1e era frica sa nu treaca de partea lor. ;u ina farului re!eni" proiectnd pe peretii albi doua u bre enor e" u bra lui .ossoz si cea a lui EFo si se ntoarse de unde !enise n clipa cnd %a alii intrara n biroul lui .ossoz. .atru" cinci" sase" sapte. Erau n salopete. $nul" cu pieptul gol. Toti a!eau catuse. 1u se anau unul cu altul" dar de fapt nu le puteai !edea bine utrele" n odaia cufundata n u bra. *i teai nsa cu plita ura care le ocnea n suflet. Intrase si garda facuta din doi soldati cu pistoale n na. 9a alii" stateau strns lipiti unul de altul" alcatuind un fagure din care tsneau si frica si ura. # 5arzile Rosii snt ;iniste. # (aca stau de garda" o fac pentru a pazi Re!olutia" nu propriile lor persoane. # si pentru o bucata de pine" zise unul din %a ali. # E drept ca ratiile sa fie partite celor care lupta. Ce !reti !oi ) *a le trage # *a fie partite tuturor. # (e#abia ai a+ung. 1ici pentru cei care lupta nu a!e 5u!ernul e %otart sa fie ct se poate de indulgent fata de proletari" c%iar cnd o apuca pe un dru gresit. (aca 5arzile Rosii ar fi lic%idate pretutindeni" generalii si strainii !or rede!eni stapni pe situatie" asa cu au fost ai nainte. stiti si !oi... Ce !reti ) Asta !reti ) # nainte a!ea ce nca. ce pune n gura. stiu. A fost doc%er. la sorti ) uncitorii" spuse .ossoz !orbind n li ba c%ineza.

# 1u" zise EFo" adresndu#se uncitorilor. 1ici nainte n#a!ea si" daca e !orba sa crapa " sa crapa ca sa de!eni oa eni. CONDIIA UMAN 4 1B1

Toti oc%ii se arira si se atintira asupra lui EFo" caci toti !oiau sa !ada bine insul ce aducea a +aponez si care !orbea c%inezeste cu accentul specific oa enilor din 1ord. >isese p+ fusese doc%er. ## -orbe n !nt" spuse unul din prizonieri" pe soptite.

# (a" relua altul. Toti a!e dreptul sa face gre!a si sa ++iuri de foa e. :rate# eu e n ar ata. (e ce au fost goniti din di!izia lui toti cei care au cerut nfiintarea uniunilor de soldati ) ncepusera sa !orbeasca a enintator si din ce n ce ai tare.

# *ocotiti ca Re!olutia din Rusia a luat sfrsit n ziua cnd a nceput ) ntreba .ossoz. # Rusii au facut ce s#au priceput. Era inutil sa se ai continue discutia. Trebuia nsa sa afle n ce Re!olutia n rndurile lor. asura si ct de adnc patrunsese

# Atacul 5arzilor Rosii este o actiune contrare!olutionara" si ca atare este pasibila de pedeapsa cu oartea. stiti asta. $n o ent de tacere.

# Ce !eti face daca !eti fi pusi n libertate ) *e uitara unii la altii. n penu bra" nu se putea descifra ce zacea n oc%ii lor. EFo si ti ca n aer ncepuse sa pluteasca acel iz specific trgurilor c%inezesti" pe care#l stia din alte ciocniri care a!usesera loc de cnd ncepuse Re!olutia. # Adica daca !o unci )

# (aca !a fi de lucru. # Atunci" n rastimp$ daca 5arzile Rosii ne piedica sa du icat n gura de trei zile. 1ici unul. # E ade!arat ca n nc%isori se da de nici o !orba .na atunci. # -ei a!ea ocazia sa constati. 1B2 4 Andrt Malraux # Aici e aici" relua .ossoz" adresndu#se lui EFo n li ba franceza. Au nceput sa creada ca n nc%isoare !or nca re. geste. # (e ce n#ai ncercat sa a+ungi la o ntelegere" de !re e ce ai dat ordin sa fie adusi aici ) .ossoz dadu din u eri" co!rsit de situatia n care se afla" # Asculta# a baiete" a dat ordin sa fie adus+i nada+duind ca# i !or spune altce!a. Cnd te gndesti ca al snt si altii" oa eni care uncesc ntre cincisprezece si saisprezece ore pe zi" fara sa re!endice ni ic... si asa !or fa. ce pna se !or potoli lucrurile" pna... -orbise cu un usor accent el!etian care l surprinse pe EFo. .ossoz ncepu sa z beasca si dintii i sclipira" asa cu lu ina tulbure din ca era. sclipisera si oc%ii %a alilor ai adineauri" n nca " le !o ataca. 1#a pus nici un

ncare prizonierilor ) ntreba unul din %a ali care nu scosese

# Ai a!ut noroc sa#ti pastrezi dintii intacti" zise EFo. Mai ales cnd stai

ult la tara" cu

ai stat tu.

# Te nseli" puisor. *nt falsi. Mi#a pus o proteza la *%ang%ai. (entistii nu au ni ic de#a face cu Re!olutia. 9ai sa !orbi despre tine. (e ce#ai !enit aici ) Ai !enit n calitate de delegat ) EFo i spuse cu stateau lucrurile" fara a po eni nu ele lui Cen. .ossoz l asculta cu .area din ce n ce ai ngri+orat. are atentie.

# -ezi tu" ai baiete... 1u zic ca nu se poate nt pla" dar cred ca ar fi o are pacoste. A fost ceasornicar ti p de cincisprezece ani. stiu ca orice rotita depinde ce toate celelalte. (aca n#ai ncredere n Internationala" trebuie sa iesi din partid. # & +u atate din cei care fac parte din Internationala socot ca trebuie sa nfiinta # E'ista o linie generala care ne g%ideaza. Trebuie s#o ur a . # si ca atare" sa preda ar ele , & linie care ne pinge sa trage n proletariat" este prin definitie" gresita si noci!a. Acu cnd taranii pun na pe pa nturi" generalii f c tot ce pot pentru a co pro ite cte!a trupe co uniste" prin CONDIIA UMAN 4 1B< Hpreaolii. Tu ce#ai face ) Ai accepta # da sau nu ) # sa tragi asupra taranilor ) # 1i eni nu e perfect" baiete. Ce#as face ) As trage n aer" si probabil asa si fac prietenii nostri. As prefera sa nu se a+unga la asta. (ar nu asta e proble a cea ai i portanta. # Asculta# a batrne... stii ce i presie a ... .arca as sta sa pri!esc un tip care ridica pusca si o ndreapta spre tine si as sta de !orba cu cine!a despre pri e+dia pe care o prezinta e'istenta gloantelor. ?iang ?ies%i n#are ncotro. -rea" nu !rea" trebuie sa ne asacreze. si asa se !or petrece ulterior lucrurile si cu generalii de aici" 7aliatii7 nostri. E logic # logica lor. 1e !o lasa acelariti" fara a fi putut entine de nitatea .artidului" pe care l duce de altfel n fiecare zi la bordel" cu generali cu tot" ca si cu acolo i#ar fi locul... # (aca fiecare actioneaza cu i se nazare" se duce dracului toata treaba. (aca Internationala reuseste" se !a striga 76ra!o7 si pe buna dreptate. (aca nsa ne apuca sa o sub ina " !a rata" fara doar si poate. Esentialul e sa izbuteasca. A auzit si eu ca s#au dat dispozitii co unistilor sa traga n tarani... stiu ca asa u bla !orba. (ar tu" tu ai putea pune na#n foc ca asa stau lucrurile ) Ai !azut cu oc%ii tai ) i dau sea a ca nu !orbesti asa ca sa a iriti cu tot dinadinsul" totusi... 1u cu !a !rei sa te con!ingi ca e asa fiindca fapta a intita ar !eni n spri+inul teoriei tale ) # si daca n#ar fi ade!arat" e foarte gra! ca printre ai nostri circula acest z!on. 1u e ncepe o anc%eta care ar dura pe putin sase luni. o entul sa *o!iete.

(iscutia nu ai a!ea rost. (e altfel" nu pe .ossoz !oia sa#l con!inga" ci pe oa enii din *%ang%ai si" fara doar si poate" n clipa de fata se con!insesera. *cena la care asistase statea drept arturie. 1u ai a!ea dect o singura dorinta. *a plece. n birou intra un subofiter c%inez" cu fata att de lunga tacit parea unidi ensionata. Mergea" ndoindu# se din sale" e!ocnd acele figurine din fildes care nu pot sa stea altfel dect aplecate" de !re e ce snt facute din colti de elefant. 1B@ 4 Andre Malraux

# A

pus

na pe un o

care s#a barcat n clandestin.

;ui EFo i se taie rasuflarea. # >ice ca a pri it de la du nea!oastra autorizatia de a pleca din 9anKou. E !orba de un negustor. EFo trase adnc aer n piept. # 1#a dat nici o autorizatie" zise .ossoz. 1u a pr+. !este. *a fie dus la .olitie.

Cnd era !orba de un o bogat" la .olitie se gasea ntot#deauna cine!a care sa#l a+ute. Izbutea sa stea de !orba cu cine trebuia si sa#l ituiasca. Mai bine asa dect sa te lasi puscat fara sa te aperi. # *tai putin, .ossoz scoase o %rtie de sub # 6ine. E trecut pe lista apa si ncepu sa citeasca pe soptite cte!a nu e.

ea. A fost deci se nalat. E de resortul .olitiei. *a se descurce.

*ubofiterul pleca. ;ista" o foaie rupta dintr#un carnet" ra asese pe sugati!a. EFo nu#si putea lua gndul de la Cen. # .e lista se afla nu ele celor care ne#au fost se nalati" zise .ossoz" care !azuse ca pri!irea lui EFo era atintita pe %rtie. $lti ii ne#au fost indicati la telefon nainte de iesirea din port a !apoarelor. # .ot sa arunc o pri!ire ) .ossoz n ntinse fila de caiet. .aisprezece nu e. Cen nu figura pe lista. Era i posibil ca -olog%in sa nu fi nteles ca Cen a!ea de gnd sa paraseasca orasul ct ai repede posibil. si c%iar de n#ar fi priceput" desigur ca" din prudenta l a!ertizase pe .ossoz" 7Internationala nu doreste sa#si ia raspunderea asasinarii lui ?iang ?ies%i" dar poate ca ar accepta cu ini a pacata" ca aceasta nenorocire sa aiba loc. &are din aceasta cauza -olog%in !orbise n doi peri )7 EFo i n na lui .ossoz lista. 7-oi pleca7" spusese Cen. 1u era greu sa e'plici din ce cauza !oia sa plece" dar e'plicatia nu era de#a+uns. *osirea neasteptata la 9anKou a lui Cen" reticentele lui -olog%in" lista... EFo ntelegea toate astea.

T
CONDIIA UMAN 4 1BB lotusi. :iecare din gesturile lui Cen l na spre asasinat" parca tot ce se nt pla era %otart de destin. Cte!a efe eride zu zaiau n +urul la pii. .oate ca si Cen este o efe erida care secreteaza propria + ui lu ina" cea care l !a duce la pieire. .oate ca o ul...

&are nu snte n stare" sa !ede dect destinul altora ) *i el ) Ce era oare daca nu o efe erida" dorind" cu dorea" sJ2 plece la *%ang%ai ct ai de!re e posibil" ca sa poata entine cu orice pret sectiile ) &fiterul se rentoarse" asa nct EFo putu sa#si ia ra as bun de la .ossoz" fara a !orba. ai sc%i ba !reo

Afara" regasi pacea i!ita din noapte. 1u se auzea nici o sirena" ni ic altce!a dect clipocitul apei din port. (e#a lungul alului" n prea+ a felinarelor" dor eau %a alii" zacnd pe trotuare ca cei aflati ntr# o leprozerie. (in loc n loc" cte un afis rosu" lipit pe gurile de scurgere. .e afis" un singur cu!ntA :&AME. Ca ai adineauri" cnd ergea nca alaturi de Cen" EFo si ti ca n ntreaga C%ina" de la !est si pna n centrul Europei" ii de oa eni so!aiau" ca si el" sfirsiti de gndul ca trebuie sa aleaga ntre disciplina si asacrul partizanilor lor. 9a alii care protestau nu ntelegeau despre ce era !orba. si de ar fi nteles" cu s#ar fi putut oare %otar sa aleaga sacrificiul aici" n acest oras" de la care &ccidentul astepta sa %otarasca soarta a patru sute de ilioane de oa eni ) &rasul dor ea pe a lul apei. $n so n agitat" bntuit de foa ete" de neputinta" de izerie... *i de ura )

Partea a patra
11 A.RI;IE Orele douasprezece si 5umatate
ClappiQue" aproape singur n %olul icului %otel 5ro#s!enor" # alcoolice" si drapele # uta de colo pna colo o scru iera. n bar intra contele C%pilebsKi. ClappiQue facu i aginare # pe care a!ea sa le faca prietenilor sai. obile de nuc" sticle cu bauturi

ototol peticul de %rtie pe care notase cadourile # erg bine afacerile )

# *pune# i" zise ClappiQue" n satuletul asta nsorit ti

# (eloc" dar sper ca la sfrsitul lunii situatia se !a bunatati. Ma ocup cu plasarea ali entelor. E!ident" europenilor. n pofida %ainelor lui albe # purta un costu obisnuit # contele cu nasul lui coroiat" fruntea golasa" parul carunt dat pe spate si po etii proe inenti" ti dadea i presia ca e un !ultur deg%izat. Monoclul din oc%iul stng accentua caracterul insolit al persona+ului. # Toata proble a s#ar rezol!a daca as gasi douazeci de descurca onorabil n do eniul ali entar. # -ino sa te strng n brate" dragutule , (aca a negotul cu ali ente. 6ra!o, # 1u banuia ii de franci. Cu aceasta su a #as putea

nteles bine" doresti un loc

odest" nu onora1il n

ca stiati attea lucruri si ca le cntariseti att de bine. are clasa la

ClappiQue pri!ea !ulturul cu coada oc%iului. :ara ndoiala ca fusese un spadasin de regi entul sau din Craco!ia.

# Eu ) :ugi de#acolo , Ma scoti din fire, (aca as a!ea atta banet l#as folosi" asa cu facea un nalt functionar din *u atra" ori de cte ori se ntorcea la el acasa ca sa#si ngie lalelele. Trebuie sa spun ca facea o escala pe coasta CONDIIA UMAN 4 1B7 i # asta se petrecea ca prin anul 1GC3 # ca sa scotoceasca co orile aflate la Mecca. *e pare ca ntr#o %ruba se afla co ori inesti abile. .elerinii arunca acolo tot felul de ot0+ecte facute din aur. Eu" zau asa" as dori sa# i petrec !iata ntr#o !agauna de genul asta... Ma rog" a atorul de lalele de gare !orbea a ostenit de la nu stiu cine o are su a de bani# *#a dus n Antile ca sa#si recruteze ec%ipa+ul apoi a pornit spre Mecca pentru a lua orasul prin surprindere" cu arinarii lui # niste tl%ari # si cu ar ele lui oderneA pusti cu doua gloante" baionete ulti ul tip si cte altele... Ma rog... *e urca la bord... si cu asta basta, ClappiQue si puse degetul aratator la buze" sa!urnd curiozitatea polonezului" care cu greu putea fi deosebita de interesul anifestat de un co plice. # si cu zicea ... Au plecat. Marinarii l#au acelarit ct s#au priceput ei de bine" si au pornit la dru " dedndu#se la piraterii obisnuite pe nu ai stiu care are. &a eni fara nici un pic de fantezie. E o po!este ade!arata si ai ales orala. (aca" asa cu a ai spus" te bizui pe ine pentru a#ti face rost de douazeci de ii de bistari" ti !oi spuneA Curata nebunie , (aca !rei nsa sa te pun n contact cu oa eni priceputi n alis!erisuri bune. (e !re e ce" pentru orice afacere" trebuie sa platesc un tribut afurisitei aleia de politie" prefer sa#ti dau du itale banii. (ar" acu cnd casele ard ca niste c%ibrituri" nu prea cred ca opiu ul sau cocaina... ClappiQue ncepu iar sa ute de colo pna colo scru iera din fata lui.

# A !enit sa sta de !orba" zise C%pilebsKi" fiindca" daca !reau sa reusesc" trebuie sa !orbesc cu cine!a... Ar fi fost" poate" ai bine sa astept. -oia sa#ti fac un ser!iciu cnd ti#a propus sa be aici un pa%arel # asa ca ti spunA .leaca din *%ang%ai. Mine, # E" %e" %e , zise ClappiQue" ca si cu s#ar fi straduit sa redea notele unei ga e ascendente.

Ca un ecou" cla'onul unui auto obil co pleta arpegiul. # Ai !rea sa# i spui de ce trebuie sa plec ) # :iindca trebuie. si politia e buna la ce!a" cu 1BG 4 Andre Malraux ClappiQue si dadu sea a ca n#a!ea rost sa insiste. .ret de o clipa" se ntreba daca nu era o enita sa#l deH ter ine sa#i dea contelui su a ceruta. Ce prostie, # si de ce anu e trebuie sa# i iau talpasita desparta ane!ra ziceai. .leaca,

ine ) *e uita pre+ur. 6arul nic%elat" sticlele... *a se

de attea lucruri de care se legase ca de niste prieteni... # (a" ine. Cel pre!enit. ai trziu. (ar i dau sea a ca nu !ei pleca. Cel putin i#a facut datoria. Te#a

ClappiQue fu cuprins de un senti ent de recunostinta" din care nu lipsea nsa nencrederea n sfatul ce# i fusese dat" ai ales ca C%pilebsKi nu#i spusese ce pri e+die l paste. # *a fi a!ut ai ult noroc dect i nc%ipuise ) zise polonezul. l lua de brat pe ClappiQue si adaugaA .leaca. *e !orbeste despre ce!a care s#a nt plat pe un !apor... # Eu nu snt deloc i plicat, # .leaca, # .oti sa# i spui daca batrnul 5isors este si el !izat ) # 1u cred. Mai degraba fiul sau. :ara doar si poate" polonezul era bine infor at. ClappiQue i lua na si o puse ntr#ale lui. a sal!ezi. Mai a cte!a

# Regret ca n#a bani ca sa te pot a+uta sa faci afacerea. .oate ai !enit sa statuete de pret. 8i le daruiesc. # 1u. # (e ce nu !rei ) # 1u. # A%a, cred ca nteleg... *a nu statuetele. C%pilebsKi se uita lung la el. # Cnd ai dus !iata pe care a dus#o eu" zise polonezul" cu putea face eseria fara sa pun ce!a si pe celalalt talger. # 1u cred ca e'ista ulte

ai zic ni ic ) 6ine. Totusi as dori sa aflu de ce nu !rei sa pri esti

oare as putea face...

a rog" cu

i#as

eserii care sa nu te oblige sa ec%ilibrezi balanta. agazinele.

# (a" asa cred si eu... 1u !a puteti nc%ipui ct de prost snt pazite

Ce legatura are... ) dadu sa ntrebe ClappiQue" dar se razgndi. stia" din e'perienta" ca frazele care au aerul ca nu

T
CONDIIA UMAN 4 1B9 +e leaga spun ai ntotdeauna ce!a. 8inea cu tot dinadinsul O< faca un ser!iciu interlocutorului sau" daca nu altul cel de a#i da prile+ul sa !orbeasca. Cu!intele rostite ai adineauri l tugretosasera. # *upra!eg%ezi agazinele )

n oc%ii lui ClappiQue" politia era alcatuita dintr#un a alga de co binatii si de santa+e" o institutie care a!ea sarcina sa perceapa i pozite clandestine fu atorilor de opiu si cazi# 6ourilor. .olitistii cu care a!usese el de a face / ai ales C%pilebsKi0 erau ad!ersarii declarati si n acelasi ti p co plicii celor pe care#i storceau de parale. ;ui ClappiQue i era si sila si frica de delatori. & ul din fata lui lua iar cu!ntul. # *upra!eg%ez ) 1u" nu e cu!ntul potri!it. Cu sa zic... (i potri!a.

# Ia te uita , -a alegeti si du nea!oastra cu cte ce!a ) # E !orba nu ai de +ucarii... 1#a bani sa#i cu par baietasului eu. si a doare... Cu att ai ult cu ct" asta e ade!arul" nu#l iubesc dect atunci cnd i pot face o # cu sa zic ) # o bucurie. 1u stiu cu sa#l n!eselesc dect aducn#du#i +ucarii. Ma si t prost. # 6ine o ule" de ce nu !rei sa iei statuile ele ) 1u pe toate" dar...

# Te rog" te rog ult de tot. si" cu spunea " trec prin agazine si spunA # si dadu capul pe spate" si fi'a pe fata lui crispata onoclul n oc%iul stng # 7*nt in!entator. In!entator si" ca atare" si constructor. A !enit ca sa !ad ce odele a!eti.7 Ma lasa sa a uit. Iau o +ucarie. Att. $neori snt cu oc%ii pe ine. *e nt pla destul de rar. # si daca te#ar prinde asupra faptului ) Contele si scoase portofelul din buzunar si#i arata lui ClappiQue legiti atia de politist. l puse la loc si facu un gest care putea sa nse ne orice. # $neori a bani si cu par. Alteori s#ar putea sa fiu gonit din lucruri pe lu e... Mirat la cul e" ClappiQue si dadu sea a ca n el zacea un o se ai 1C3 4 Andr# Malraux nt plase niciodata sa si ta ca are !reo responsabilitate ClappiQue cazu pe gnduri. 7Trebuie sa#l pre!in pe EFo 5isors7" si zise. agazin. Ma rog. *e nt pla attea nu i

serios" capabil de a face ce!a. Cu

Ora unu Cen ergea pe c%ei" tinnd o ser!ieta sub brat" ntlnindu#se
la fiecare pas cu europeni pe care#i stia din !edere. ;a ora asta se duceau sa#si ia aperiti!ul la clubul din *%ang%ai" sau n unul din %otelurile din apropiere. Cine!a aflat n spatele lui i puse na pe u ar. Cen

tresari. .ipai buzunarul unde si bagase re!ol!erul. # A trecut ulta !re e de la ulti a noastra ntlnire. 1#ai !rea oare...

Cen ntoarse capul. Cel care i se adresase era pastorul * it%son" pri ul sau recunoscu din pri a clipa desi fata lui fru oasa fusese ra!asita de anii scursi. # ... sa face cti!a pasi preuna )

aestru spiritual. l

Cen se gndi" nu fara oarecare ironie" ca era preferabil sa fie !azut bo ba n ser!ieta.

ergnd alaturi de un alb. A!ea o

n di ineata respecti!a se bracase n %aine europenesti care i sting%ereau nu nu ai iscarile ci si felul lui de a gndi. .rezenta pastorului co pleta costu ul n care se deg%izase. Accepta propunerea si dintr#o nedeslusita superstitie si" ai ales" pentru a nu#l +igni pe pastor. n cursul di inetii nu arase # pret de un inut # auto obilele care treceau pe lnga el pentru a sti daca a!ea sa izbuteasca sau nu. (aca totalul dadea un nu ar par... Era e'asperat de propriile lui reactii. (a" era ai bine sa stea de !orba cu * it%son. .oate a!ea sa se potoleasca. .astorul si dadu sea a ca era ntr#o stare de surescitare" dar se nsela asupra cauzei care o pro!ocase. # *uferi" Cen) # 1u. Cen se gndea uneori la fostul sau profesor" cu afectiune" u brita de alt interi de ranc%iuna. 6atrnul l lua de brat si spuseA

T
CONDIIA UMAN 4 1C1 M# n fiecare zi" Cen" a rog pentru tine. Cu ce ai nlocuit credinta de care te#ai lepadat ) n oc%ii pastorului se citea afectiunea profunda" parinte#Hg pe care i#o purta. .area sa#i ofere din nou ntregul sau suflet. MM1u fac parte dintre cei carora fericirea le iese n cale" spuse Cen" dupa o clipa de so!aire. # .e lu e nu e'ista nu ai fericire" Cen. E'ista si pace. # 1u , 1u pentru ine.

## .acea e %arazita tuturor. .astorul nc%ise oc%ii si Cen a!u i presia ca duce de brat un orb. # Eu" nu caut pacea. Caut... e'act contrariul ei. * it%son se uita la el.

# .azeste#te de trufie, # (e ce snteti att de sigur ca n#a gasit ade!arata ea credinta )

# Care politica !a putea da socoteala de durerea lu ii ) # .refer sa contribui la di inuarea durerii dect sa dau socoteala. Tonul pe care i !orbiti e i pregnat de o enie. 1u# i place o enia pla adita din conte plarea suferintei. # Esti sigur" Cen" ca e'ista si o alta cale ) # *tati putin... E greu de e'plicat. E'ista si alta... Cel putin a contemplarea su!erintei # Ce crez politic poate distruge oartea ) ea nu este alcatuita numai din

.astorul nu parea sa fi pus !reo ntrebare... n glasul lui era o are tristete. Cen si aduse a inte de con!orbirile lui cu 5isors. 1u#l ai re!azuse. 5isors se slu+ise nu ai de inteligenta lui" fara sa ceara spri+in lui (u nezeu. # -#a spus ca nu caut pacea.

# .acea... .astorul tacu. Mersera ct!a ti p fara ca !reunul din ei sa rosteasca !reun cu!nt. # Afla de la ine" puiule" ca ni eni nu#si cunoaste Kct propria lui durere.

l strnse de brat si adaugaA

T
1C2 4 Andri Malraux # Crezi oare ca o !iata cu ade!arat religioasa poate R alcatuita din altce!a dect din con!ertiri zilnice ) A ndoi ergeau cu oc%ii n pa nt" ne aico unic + unul cu altul dect prin bratele lor strnse. ai fi # (a" o con!ertire zilnica" relua pastorul" cu !oce obo. sita" de parca !orbele rostite de el n#ar fost ecoul une+ obsesii. Cen nu raspunse. & ul de lnga el !orbea despre el nsusi si spunea ade#!arul. Ase enea lui" * it%son si traia gndurile. 1u era" ca ulti altii" o fiinta dornica sa#si potoleasca foa ea ng%itind orice. Cen si ti ca bratul lui stng era strns legat de cel al pa. storului. n cel drept tinea ser!ieta cu bo ba.

Marturisirea facuta cu un glas de taina conferea pastorului o noua si patetica di ensiune. Cen" aflat n prea+ a unui asasinat" si tea ca si cu ar fi fost a lui" angoasa celuilalt. # n fiecare noapte" Cen" a !oi ruga lui (u nezeu sa te fereasca de trufie. Ma rog ndeosebi noaptea" ntunericul este ai prielnic rugaciunii. (aca te !a blagoslo!i dndu#ti u ilinta" !ei scapa. (e#abia acu ti regasesc pri!irea. Adineauri n#a putut... 1u prin !orbe" ci prin durerea care#l istuia pe pastor" Cen se si tea legat de el. $lti a fraza rostita de * it%son" acea fraza ce se i!ise pe buzele unui pacatos care credea ca l putea o i" strni n sufletul lui Cen o nie care crestea ereu fara a putea totusi alunga ila fata de celalalt. 1u ai era n stare sa desluseasca ce anu e se petrecea n sufletul lui. # Ascultati bine ce !a spun. .este doua ore !oi ucide un o " spuse pri!indu#l pe pastor drept n oc%i. :ara sa stie de ce anu e" ridica na" o na care tre ura # !oind sa#i atinga fata. *e razgndi si o puse pe re!erul !estonului sau CONDIIA UMANA 4 1C< elegant. # Te !ei izbi zise * it%son. ++tiie. * it%son i acoperi na cu a lui. Ra asera asa" n ?++locul trotuarului ca si cu ar fi fost gata sa se ia la trnta. t+n trecator se opri din dru . Era un european si a!u i presia B cei doi se certau. #Eo inciuna" o cu plita inciuna" sopti pastorul. ereu de pri!irea din oc%ii ei" nu e asa

6ratul lui Cen cazu de#a lungul corpului. 1u#i !enea nici Hcar sa rda. 7& inciuna ,7 zice Cen" adresndu#se trecatorului.

& ul dadu din u eri si#si !azu de dru . Cen pleca si el iutind pasul. Merse ai bine de un Kilo etru pna a+unse n locul unde si daduse ntlnire cu to!arasii sai. si +ucau bine rolurile. Cu palarii de fetru pe cap" si bracati cu erau n %aine co recte" pareau sa fie niste functionari care pornesc la slu+ba cu o ser!ieta sub brat. 1u ai ca unul din ei a!ea n ser!ieta o bo ba si celalalt" grenade. *uen" un c%inez ce se ana cu .ieile Rosii" parea dus pe g+nduri. Celalalt se nu ea .ei... 1iciodata Cen nu#si daduse sea a ct de tnar era. $n adolescent. .oate si din cauza oc%elarilor cu ra e de baga. .ornira toti trei la dru . A+unsera n 6ule!ardul celor (oua Republici. Toate pra!aliile erau desc%ise. n!iasera sub cerul poso orit. Auto obilul lui ?iang ?ies%i trebuia sa soseasca n bule!ard !enind dintr#o straduta laterala. A!ea sa fie ne!oit sa#si ncetineasca ersul pentru a ntoarce. Ct despre ei... Trebuiau sa fie cug0c%ii n patru si sa arunce bo ba cnd auto obilul si !a reduce !iteza. ?iang ?ies%i trecea n fiecare zi ntre ora unu si unu si +u atate" caci generalul prnzea ca n Europa. Era deci neaparat necesar ca o ul postat la raspntie sa#i anunte pe ceilalti doi c%iar n clipa cnd a!ea

sa !ada auto obilul intrnd ta straduta. :aptul ca n fata lui se afla un a+utor. n afara de cazul cnd negustorul ar fi fost agent al politiei. Cen !oia sa supra!eg%eze c%iar el straduta asa nct %otar ca .ei sa ra na pe bule!ard" foarte aproape de locul

agazin de antic%itati i !enea n

7L1uJ EraTingur (in nou singur. Ridica iar na si dege OMe asina a!ea sa ntoarca" ncetinindu#si ersul" iar tele i se agatara de %aina pastorului ca si cu ar fi dorit sa#l NZen" tot pe bule!ard" dar la oarecare distanta de .ei. 1C@ 4 Andr# Malraux El" Cen" a!ea sa#i pre!ina si tot el a!ea sa lanseze p nnia bo ba. (aca auto obilul nu se oprea" fie ca fusese atins" f+e ca scapase" ceilalti doi a!eau sa arunce" la rndul lor" bo be" le. (aca auto obilul se oprea" cei doi trebuiau sa se aprop+ e *traduta era prea ngusta pentru ca asina sa se poata nto, arce din dru . Aici era punctul !ulnerabil. 5arzile cate stateau pe scara auto obilului a!eau sa traga n oricine ar fi ncercat sa se apropie. Cen si to!arasii lui trebuiau sa se desparta. Erau desigu r si cti!a turnatori pe parcursul dru ului generalului. Insta#lat ntr#un bar c%inezesc" .ei a!ea sa !ada ce !a face Cen" si *uen aflat la o distanta ai are" a!ea sa astepte pna ce .ei !a iesi din bar. Era probabil ca cel putin unul din ei sa o#ara. Cen" desigur. 1u ndrazneau sa ai scoata !reo !orba" se despartira fara sa#si strnga na. Cen intra n pra!alia anticarului si ceru sa i se arate icile statui din bronz descoperite de curnd cu ocazia unor sapaturi. 1egustorul scoase dintr#un sertar un aldar de cu#tiute bracate n satin !iolet" le puse pe te+g%ea si ncepu sa le aran+eze. 1u era din *%ang%ai. $n c%inez din 1ord sau din TurKestan... A!ea o barba lunga dar rara. ?udecind dupa oc%ii lui crpiti parea sa fie un usul an din paturile de +os" i presie confir ata de z betul lui ieros. Totusi" utra lui si nasul tesit spuneau altce!a. .ersoana care putea denunta un o aflat cu o bo ba n na pe parcursul dru ului strabatut de general a!ea sa pri easca o i portanta su a de bani si sa se bucure de o nalta consideratie printre ai sai. Acest burg%ez bogat putea fi un sincer ad irator al lui ?iang ?ies%i. # *nteti de ai ulta !re e aici ) ntreba negustorul.

Cine si ce putea fi acel bizar client" se ntreba desigur n sinea lui. .area sting%erit" batos si deloc dornic de a !edea obiectele puse pe te+g%ea. & prezenta nelinistitoare. Tnarul nu se si tea la largul lui" bracat" cu era" n %aine la oda n Europa. Era si patic... Cu toate ca fata lui parea cioplita cu dalta" buzele carnoase spuneau altce!a. Era si patic. *a fi fost fiul !reunui taran bogat din nordul tariiJ

T
CONDIIA UMAN 4 1CB

#ii fer ieri nu colectioneaza statuete antice. *a fi fost e isarul !reunui european ) 1u arata ca un curier obisnuit. ?3 orice caz" pri!ea obiectele puse pe te+g%ea cu prea putin interes ca sa poata fi un a ator de arta. *e gndea la altce!a. (e fapt" Cen ncepuse sa supra!eg%eze strada. (in pra!alie putea !edea ce se nt pla pe o distanta de o suta de etri. .este ct ti p a!ea sa se i!easca auto obilul ) Cu oare ar fi putut socoti" sub pri!irea iscoditoare a dobitocului +luia ) Trebuia sa zica ce!a. Era stupid sa taca cu tacuse de cnd intrase n pra!alieA # A trait n alt tinut... A pune o noua plecat din cauza razboiului. Celalalt nu a!ea sa ntrzie ult pentru a#i

ntrebare. Cen si tea ca prezenta lui n agazin l nelinistea pe negustor. *e ntreba daca oare nu cu !a era un %ot !enit sa e'a ineze agazinul pentru a#l prada cnd n oras a!ea sa izbucneasca o noua raz erita ) Totusi" tnarul asta nu e dornic sa !ada lucruri de pret" si zise negustorul. 1u ai statuete de bronz si fibule ornate cu capete de !ulpi" nu prea scu pe. ?aponezilor le plac !ulpile. Clientul asta nu era +aponez. Trebuia sa#i puna alte ntrebari" ai estesugite. # ;ocuiti" desigur" n 9upe ) *e pare ca !iata e foarte grea acu n pro!inciile din centrul tarii. ai bizar.

Cen se ntreba daca era bine sau nu sa faca pe surdul. 1u ndrazni" de frica sa nu para si # A plecat de acolo.

Cnd !orbea n li ba c%ineza" frazele rostite de Cen erau ntotdeauna foarte scurte. si e'pri a gndurile fara a se folosi de e'presiile curente... Acu se gndea ca ar fi trebuit sa nceapa toc eala. # Ct costa ) ntreba" aratnd cu degetul una din fibule#le ornate cu un cap de !ulpe" una din cele aflate n or inte. # Cincisprezece dolari. # Cred ca opt dolari ar fi fost un pret bun. # .entru o piesa de ase enea !aloare ) Cu ea zece dolari... !a puteti nc%ipui ) -a rog sa a credeti ca eu a dat pe ulte

n loc sa#i raspunda" Cen se uita pe fereastra. .ei statea lNo lentilele oc%ela# 1CC 4 Andri Malraux

asuta din barul cu ferestrele desc%ise. .e

T
rilor lui se %r+oneau cte!a raze de soare. .ei nu#l putea din cauza gea ului dar a!ea !ada cnd !a iesi n strada. # 1#as putea da ai ult de noua" zise Cen ca si cuH ar fi stat trebui sa renunt la ulte lucruri care i#ar fi necesare. agazinului de antic%itati" ult n cu pana. si ca sa#l cu par ar

fn unele pre+urari" folosea si el cu

are usurinta fo r.

ulele rituale.

# E pri ul trg pe care#l fac azi" spuse anticarul. .oate ca ar trebui sa accept sa pierd un dolar" caci pri a afacere nc%eiata este de bun augur... *trada era pustie. & trasurica... (oua... Trei. (oi oa eni iesira din casele lor. si un cine. &a enii o luara la dreapta. Trasurica trecuse strada. Acu nu ai era tipenie de o . 1u ai cinele. # 1#ati fi dispus sa dati doi dolari si +u atate ) # .entru a !a e'pri a si patia pe care portelan. ncepu din nou toc eala. (in o entul cnd Cen platise" negustorul ncepuse sa aiba ai ulta ncredere n el. i conferise dreptul de a sta sa cugete. Cen se gndea la pretul pe care a!ea sa#l ofere. Trebuia sa fie nici prea are nici prea ic" n raport cu !aloarea obiectului. Meditatia nu a!ea sa#i fie tulburata. 7;a ora asta" auto obilul erge pe aceasta strada cu o !iteza de @3 de Kilo etri pe ora. Mai ult de un Kilo etru n doua inute. -a fi n c pul eu !izual un inut fara cte!a secunde. E putin. Ar trebui ca .ei sa#si tina ntruna oc%ii atintiti pe usa agazinului...7 1u trecea nici o asina... Cte!a biciclete... i#o inspirati... 1egustorul i arata o alta !ulpe" facuta din

Cen ncepu iar sa se trguiasca... (e data aceasta pentru o catara a facuta din +ad. 1u se n!oi" cnd negustorul i spuse pretul si zise ca a!ea sa discute ai trziu. $nul din baietii de pra!alie aduse ceai. Trebuia sa ai stea n agazin" asa nct fu ne!oit sa ai cu pere un alt cap de !ulpe facut din cristal" pe care negustorul nu cerea dect trei dolari. Totusi" proprietarul agazinului nu parea sa aiba totala ncredere n el. CONDIIA UMAN 4 1C7 # Mai a si alte piese" autentice" cu niste !ulpi foarte fru oase. (ar snt piese de foarte asa ca nu le t+n n agazin. A putea fi'a o ntlnire... J Cen nu scoase nici o !orba. # ...la rigoare as putea tri ite pe unul din !nzatori sa +e aduca aici... # 1u a intereseaza piesele de are !aloare. (in pacate nu a destui bani. are !aloare"

1u era deci !orba de un %ot. 1ici acar nu ceruse sa le !ada. 1egustorul puse din nou la !edere catara a din +ad" nuind#o cu are gri+a. n ciuda !orbelor care se i!eau" una cte una" pe buzele de catifea ca gelatinoasa" n ciuda pri!irilor laco e din oc%ii celui ce#i statea n fata" negustorul si dadu sea a ca a!ea de#a face cu un o indiferent" care se afla unde!a departe... Totusi nu el i aratase catara a. Cel din fata lui o dibuise si o alesese. Toc eala sea ana cu dragostea. Trebuie ca cei doi sa colaboreze... 1egustorul facea dragoste cu o scndura. (e ce oare !enise n agazin ) (eo data negustorul g%ici... Era un tnar care !oia sa seduca prostituatele +aponeze din Ciapei. Ca pueril. Aflase ca prostituatele au un ade!arat cult pentru !ulpi. Cu para" dar nu pentru el" ci pentru a le oferi cine stie carei c%elnerite sau cine stie carei g%eise.

Cen nu se gndea dect la auto obilul care trebuia sa soseasca" si la ti pul pe care#l !a a!ea la dispozitie pentru a desc%ide ser!ieta" a scoate bo ba si a o arunca. 7(a" dar g%eiselor nu le plac obiectele gasite n or inte. .oate ca !ulpile fac e'ceptie. Tnarul cu parase si o !ulpe de cristal" ba c%iar doua" una de cristal" alta de portelan...7 Cutiutele" unele nc%ise" altele desc%ise" erau la !edere. Cei doi baieti de pra!alie stateau cu coatele pe asa si se uitau la ele. $nul din ei si le spri+inise de ser!ieta lui Cen. Cu se tot balanganea pe scaun" o tragea fara sa#si dea sea a" spre argine. 6o ba se afla n partea dreapta" la trei centi etri de Cen nu putea face nici o nt pine nici o greutate.J arginea esei.

iscare. .na la ur a izbuti sa#si ntinda bratul. si trase ser!ieta fara sa

nm
1CG 4 Andre Malraux 1i eni nu si tise ca fusese la un pas de oarte" ni eni nu banuise ca n pra!alie era cine!a care se te use ca un atentat a!ea sa dea gres. -azusera doar o ser!ieta pe ca re proprietarul o trasese lnga el cnd baiatul de pra!alie" din neatentie" a!ea s#o lase sa cada pe podea. (eodata Cen si ti ca totul de!enise si plu. ;ucrurile" ba c%iar si faptele nu e'istau. Erau doar !isuri care au putere asupra noastra fiindca noi le#o conferi ... A putea tot att de bine sa nu le#o da ... n acel o ent auzi cla'onul auto obiluluiA ?iang ?ies%i. agazin. 1egustorul se lua dupa a lase n pace ) si

si lua ser!ieta" plati" baga n buzunar cele doua pac%e#tele si iesi din el" tinnd n na catara a de +ad.

# ?aponezele se dau n !nt dupa obiectele de +ad. (obitocul asta n#are de gnd sa zise Cen. # Mai trec eu pe aici.

Toti negustorii stiu ce nsea na aceste cu!inte. Auto obilul ergea ai repede dect de obicei # cel putin asa i se parea lui Cen # precedat de un :ord n care se afla garda generalului. # .leaca de aici, n are goana" pri ul auto obil trecu" izbindu#se de pe scara. :ordul trecu. arginea trotuarelor" zguduind detecti!ii aflati Jna si" strecura"

Cen desc%ise ser!ieta si atinse bo ba nfasurata ntr#un ziar. 1egustorul ntinse surznd" n buzunarul desc%is al ser!ietei catara a de +ad... Cen era i obilizatA # i dati ct doriti... # .leaca de aici,

$luit de acest racnet" anticarul l pri!i pe Cen cu gura cascata. # 1u !a si titi bine ) Cen nu ai !edea ni ic naintea oc%ilor... *e olesise ca si cu Auto obilul trecea. 1u#si putuse elibera la ti p bratul. CONDIIA UMAN 4 1C9 7Clientului eu o sa#i !ina rau" gndi negustorul" si sa#l spri+ine" dar" dintr#o data" Cen porni repede" aproape n fuga de#a lungul strazii. ndurerat" negustorul" ra ase locului strigndA # Catara a , Catara a ea , ar fi fost pe cale sa lesine...

Ra asese n ser!ieta. Cen nu ai ntelegea ce se petrece. :iecare din adularele lui" din ner!ii lui asteptau o detunatura care trebuia sa faca sa !uiasca strada nainte de a se istui sub cerul apasator. 1u se nt pla ni ic. Auto obilul cotise si" n acest o ent" trecuse c%iar de locul unde fusese postat *uen. si boul ala n#a!ea de gnd sa plece. (e fapt" nu ai era nici o pri e+die" de !re e ce dadusera gres. Ce facusera ceilalti ) Cen alerga spre ei. # *ariti, 9otul, striga anticarul. Cti!a negustori iesira n pragul pra!aliilor. Cen si dadu sea a despre ce este !orba. :urios" ar fi dorit sa fuga lund cu el si obiectul pe care a!ea sa#l arunce n dru " dar ulti dintre trecatorii care iesisera la pli bare se apropiau de el. l z!rli n fata anticarului si#si dadu sea a ca nu nc%isese ser!ieta. Ra asese asa" cascata de la trecerea auto obilului" sub oc%ii cretinului aluia si ai trecatorilor. 6o ba se !edea bine. 1u ai era nici acar acoperita de %rtia n care fusese n!elita. *tapnindu#si ner!ii # o clipa fusese pe punctul de a s ulge n!elitoarea # nc%ise cu gri+a ser!ieta. 1egustorul porni cu pasi grabiti spre agazinul lui. Cen o lua din nou la fuga. # Ce s#aude ) i zise lui .ei cnd a+unse n dreptul lui. # si tu" ce ai de spus ) *e pri!ira" %olbnd oc%ii" fiecare din ei dorind sa afle ce se nt plase. *uen se apropie de ei. i zarise ai de ult" nle niti" paralizati de ezitari si de !eleitati. ;u ina de zi" n pofida norilor" scotea la i!eala fata de !ultur bla+in a lui Cen si utra rotofeie a lui .ei" !oind parca sa#i desparta pe cei doi oa eni care stateau nfipti n u brele lor scurte" proiectate pe trotuarul plin de oa eni grabiti sau nelinistiti. si .ei" ca si ceilalti doi" tinea sub brat o ser!ieta. Ar fi fost cazul sa nu zabo!easca. 1u puteau intra n !reun restaurant... n astfel de localuri nu te afli niciodata n siguranta # 173 4 Andrt Malraux *e ntlnisera si se despartisera ca sa se rentlneasca de p rea ulte ori pe strada asta. si de ce ) 1u se nt plase ni ic. # 9ai sa erge la 9e elric%" spuse Cen. .ornira la dru .

# Ce s#a nt plat ) ntreba *uen. Cen i e'plica. ;a rndul lui" .ei i spuse ca fusese derutat de faptul ca l !azuse iesind din agazin nsotit de negustor *e ndreptase spre postul lui" aflat la cti!a etri de coltul strazii. ;a *%ang%ai se circula pe stnga" si auto obilul o lua ntotdeauna pe dru ul cel ai scurt. .ei se postase deci pe trotuarul din stnga" pentru a putea lansa bo ba de ct ai aproape posibil. Auto obilul nainta cu are !iteza. ;a acea ora nu se afla nici o alta asina pe 6ule!ardul celor (oua Republici. soferul !irase n !oie asa nct se apropiase de celalalt trotuar" si ersese de#a lungul lui. ntre auto o bil si .ei aparuse un baiat care tragea o trasurica. # Atta paguba" zise Cen. *nt # A ratat. o ent ce to!arasii lui nu actionasera" ii altii ca el care nu pot trai att ti p ct ?iang ?ies%i este n !iata.

*uen nu#si lansase grenadele fiindca presupusese ca din generalul nu se afla n asina.

.ornira toti trei la dru fara a ai scoate !reo !orba si ersera asa pe lnga ziduri ngalbenite de soarele li!id si bibat de ceata. :iecare din ei se si tea singur" sugru at de tacerea lui si a strazilor pline de gunoaie si ntesate de fire telegrafice. # 6o bele snt intacte" spuse Cen pe soptite. & !o lua de unde a lasat#o.

Ceilalti doi pareau la capatul puterilor. *inucigasii nu ncearca de doua ori sa#si cur e zilele. Tensiunea ner!oasa" a+unsa la paro'is " se ostoise. .e asura ce naintau spre casa lui 9e elric% si teau ca o ciudata bui aceala luase locul disperarii. # E !ina # E !ina ea" zise *uen. ea" repeta .ei.

# Ter inati odata, striga Cen. CONDIIA UMAN 4 171 Tot felul de gnduri i trecusera prin inte ct ti p er# sC*e alaturi de ei pe acest dru bleste at. 1u trebuia sa f&cedeze iar n acelasi fel. .lanul fusese prost ntoc it. Era ;eu sa faci un altul... Totusi" s#ar putea... A+unsesera n fata agazinului lui 9e elric%. (in fundul pra!aliei" 9e elric% auzi o !oce care ntreba si alte doua care i raspundeau. -orbeau c%inezeste. -oci nelinistitoare" grabite" an'ioase. Cu o zi ai nainte auzise doi tipi cu utre de oa eni care sufera de %e oroizi. 1u !enisera" desigur" n pli bare. ++u auzea deslusit ceea ce spuneau. ;a catul de sus" copilul tipa ntruna. -ocile celor de afara tacura si pe trotuar se profilara trei u bre. .olitia ) 9e elric% se ridica" gndindu#se ca agresorii nu !or da napoi cnd n prag a!ea sa apara el" cu nasul lui ca o patlagica si cu u erii lui de bo'er care nu ai poate intra n nici o co petitie. *e ndrepta spre usa" bagnd na n buzunarul unde era re!ol!erul. & scoase si i#o ntinse lui Cen. # 9ai sa erge n odaia din fund" zise Cen.

Cei trei intrara. 9e elric%" ra as n ur a" i pri!i cu are atentie. Toti a!eau cte o ser!ieta sub brat. si n#o tineau asa cu se tin de obicei ser!ietele" ci o strngeau cu toti usc%ii ncordati la a'i u . # Iata despre ce e !orba" zise Cen de ndata ce negustorul nc%ise usa. .oti sa ne gazduiesti cte!a ore ) .e noi si ser!ietele noastre cu ceea ce contin. # 6o be) # (a. # 1u. .ustiul" acolo sus" continua sa zbiere. *trigatele de!eneau uneori %o%ote de plns" alteori un fel de gngurit" ca si cu ar fi urlat doar n +oaca. Insuportabil, (iscurile" scaunele" ba c%iar si greierele" erau la locurile Jor" ntoc ai ca n ziua cnd Cen intrase acolo dupa ce l asasinase pe Tang#Den#Ta. si 9e elric% si aducea a inte" e nu spuse ni ic. i g%icise gndurile. 172 4 Andri Malraux

T
# 6o bele" nu. 1u n acest # 6ine. Atunci %ai sa erge o ent. (aca le gasesc i a ine i !or o or si ne!asta si copilul. la *ia. -orbea de negustorul de la pi la care se dusese EFo h n a+unul insurectiei. # Mai e'ista si alte lucruri pe lu e dect tncul ala. # Te rog sa a ntelegi" Cen. Copilul e foarte bolna!... si nici aica#sa nu se si te prea groza!" zise 9e elric%" pri!indu#l lung. AdaugaA 1u#ti dai sea a ct de fericit esta Cen...Tu esti liber. # 6a da" i dau sea a. Cei trei !izitatori plecara. 7:ir#ar sa fie. :ir#ar sa fie,7 si tot zicea 9e lui ) n+ura cu o !oce cal a si pe ndelete. *e urca la eta+. 1e!asta#sa" o c%inezoaica" statea lnga patul copilului. 1u#l slabea din oc%i. 1ici nu ntoarse capul cnd intra 9e elric%. # Cucoana a fost draguta azi... 1u #a prea durut ce i#a facut... elric%. &are nu# i !a fi niciodata dat sa a aflu n locul

Cucoana era MaF... Ea pusese diagnosticulA 7Mastoi#dita7. si adaugaseA (ragul eu" !a trebui sa sparge osul... Copilasului i ai ra asese nca un firicel de !iata" att ct sa poata suferi. 7Ar trebui poate sa#i e'plici...7 adaugase MaF. Ce sa#i e'plici ) *a#i spui ca e ai bine sa ti se sfar e oasele ca sa

nu ori si ca !ei fi rasplatit printr#o !iata tot att de fericita si de duioasa ca !iata de care a!usese parte taica#sau ) 7Ma a ei de tinerete ,7" asa zisese douazeci de ani n sir. Cti ani a!eau sa ai treaca pna !a ncepe sa zicaA 7Ma a ei de batrnete7) -a a!ea ragaz pentru a#i trans ite copilului aceste doua e'presii care defineau perfect !iata ) Cu o luna ai nainte pisica si rupsese o labuta. :usese ne!oit s#o tina n brate ct ti p !eterinarul i#o pusese la loc Ani alul urla si se zbatea. 1u ntelegea despre ce este !orba. *i tise ca pisica credea ca este c%inuita dinadins. si o pisica nu e un copil care poate spuneA 7Aproape ca nu #a durut..7 CONDIIA UMAN 4 17< Mirosul cada!relor pe care se napustisera cinii # nu se aflau departe de casa lui # intra n preuna cu c+te!a raze ale unui soare so!aielnic. 71u de suferinta duce noi lipsa ,7 si zise 9e elric%. agazin"

1u#si putea ierta cu!intele prin care refuzase sa#i pri easca" ntoc ai ca un o obsedat de faptul ca a di!ulgat un secret" stia bine ca daca ar fi fost iar cazul" ar fi procedat din nou asa cu procedase" dar nu#si putea ierta fapta. Tradase si n tinerete. si tradase si aspiratiile si !isele. Cu ar fi putut face altfel ) 7Ceea ce are ntr# ade!ar i portanta este sa doresti sa faci nu ai ceea ce esti n stare sa duci pna la capat...7 El dorea doar ceea ce nu putea face" caci !oise sa#l adaposteasca pe Cen si apoi sa plece preuna cu el. *a plece... *a contrabalanseze prin orice act de !iolenta" prin aruncarea unei bo be de pilda" ponderea acelei !ieti care#i otra!ise fiecare zi... (e cnd se nascuse si pna acu . Asa a!ea sa faca !iata si cu fiul sau. (aca ar fi fost singur" ar fi fost n stare sa#si accepte soarta... *e obisnuise. (ar nu putea suporta ideea ca si copiii trebuie sa fie c%inuiti. 7(e cnd s#a bolna!it" a de!enit foarte inteligent7" spusese ca din nt plare" MaF. (e#ar fi plecat cu ceilalti... Alaturi de Cen" cu o bo ba ascunsa ntr#o ser!ieta... Ar fi lansat#o... ;a intea o ului... Ar fi fost singurul lucru care ar fi putut conferi un sens !ietii pe care o ducea acu . A!ea treizeci si sapte de ani si" poate" ai a!ea de trait nca pe att. Cu a!ea sa traiasca ulti ii treizeci ) -nznd discuri preuna cu ;u#Du*uen ca sa cstige att ct sa nu oara de foa e )... si cnd !a !eni batrnetea... A!ea treizeci si sapte de ani. 7(e cnd i aduc a inte7" asa spun oa enii. 1#a!ea de ce sa scor oneasca anii scursi... 1#ar fi dat dect de izerie. ;a scoala nu fusese un ele! bun. ;ipsea o zi din doua. Maica#sa" care cazuse n darul betiei l silea sa faca treaba pe care ar fi trebuit s#o faca ea. .e ur a... $zina... ;ucrase ca ucenic... Apoi la regi ent... Recalcitrant... Mai ult n nc%isoare dect n cazar a. si razboiul... :usese gazat. .entru 17@ 4 Andre Malraux

T
ce ) .entru cine ) 1u era supus belgian. Era un !ai#de#capui. lui. Cel putin" n ti pul razboiului" a!usese de ncare. pe ur a... -enise n Indoc%ina... 7Cli atul nu era ni erit pentru a e'ercita o profesiune anuala...7 i se spusese. 1u" nu era ti ngaduia doar sa ori de dizenterie... ai ales daca

faceai parte din tag a celor recalcitranti. Esuase la *%ang%ai. (o. a ne (u nezeule , 6o bele" bo bele erau sal!area , Mai era si sotia lui. *ingurul dar pe care i#l facuse !iata. :e eia fusese !nduta pe un pret de doisprezece dolari si parasita de cu paratorul care se saturase de ea. -enise la el nspai ntata... Ca sa aiba ce nca" sa aiba unde dor i... ;a nceput nu prea dor ea... i era frica de rautatea oa enilor !eniti din Europa... I se spusese ca snt toti %aini... *e purtase bine cu ea. si fe eia" do olindu#si ncetul cu ncetul spai a" l ngri+ise cnd fusese bolna!... Muncise pentru el... i suportase crizele de ner!i... *e lasa uneori co!rsit de o ne putincioasa ura... *e agatase de el" ca un cine de pripas" un cine orb si c%inuit" dndu#si poate sea a ca si el tot asta era. $n cine de pripas" orb si c%inuit. .e ur a....e ur a !enise pe lu e copilul. Ce putea oare face pentru el ) (e#abia a!ea ce sa#i dea sa annce. 1u ai a!ea putere dect pentru a#i face sa sufere pe cei din +ur. E'ista ai ulte suferinte n lu e dect stele pe cer" dar cea ai cu plita era cea pe care i#o putea produce fe eii lui" si anu e s#o paraseasca" urind. *e gndi la un rus alaturi de care lucrase cnd!a. Cnd se sinucisese" ne!asta#sa" nnebunita de furie" pal uise cada!rul celui care o lasase cu patru copii pe cap. $nul din ei ntrebase A 7(e ce !a bateti )7... Asta facea de fapt. i piedica sa oara. .e copil si pe ne!asta lui. (aca ar fi a!ut bani" ar fi putut sa#i lase ei" si ar fi fost liber sa oara pentru un anu e scop. Ca si cu ntreg uni!ersul nu i#ar fi dat n tot cursul !ietii nenu arate lo!ituri sub centura" l spolia acu de singura de nitate la care putea aspira si anu e cea de a#si alege oartea. Inspirnd" cu greata pe care o are orice fiinta fata de cada!re" ias a adusa de !nt cnd si cnd n pra!alie" se gndi la Cen" ca la un prieten aflat n agonie" ncercnd sa dibuie ce senti ent a!ea CONDIIA UMAN 4 17B #recadere n sinea lui. Rusinea ) :raternitate ) & cu plita in!idie ) Cen si to!arasii lui iesisera din bule!ard. $litele si stradutele laterale erau !re e pe auto obilul generalului nu trecea niciodata pe acolo. 7Trebuie sa ntoc esc un alt plan7" si zise Cen" ncaltate n pantofi onorabili. ai putin supra!eg%eate" de

ergnd cu oc%ii n +os si pri!indu#si picioarele

(aca ar pro!oca o ciocnire ntre auto obilul lui ?iang ?ies%i si o alta asina care ar fi !enit din sensul opus ) &rice asina putea fi oricnd rec%izitionata de ar ata. si daca ar ncerca sa se foloseasca de fanionul unei legatii ) 1#a!ea sa earga... .olitistii i cunosteau pe soferii a basadorilor... *a bareze strada cu o caruta ) ?iang ?ies%i nu urca n asina dect dupa ce pornea :ordul n care se afla garda lui personala. (aca ntreruperea circulatiei ar fi fost suspecta" garzile a!eau sa traga asupra oricui s#ar fi apropiat de asina. Cen si apleca urec%ea la cele spuse de to!arasii lui. # Multi generali l !or parasi pe ?iang daca si#ar da ntr#ade!ar sea a ca risca sa fie asasinati" spuse .ei. 1u ai noi lupta pentru un crez. # (a" zise *uen" se confectioneaza teroristi buni" din fiii celor care au A ndoi erau copiii unor oa eni care urisera asa. urit torturati.

# si daca !or n!inge generalii" adauga .ei" c%iar daca !or trebui sa faca o tara n care nu !a fi loc pentru noi" !or face o tara are" caci se !a nalta pe sngele !arsat de noi. # 1u , zisera n acelasi ti p Cen si *uen.

A ndoi stiau ct de intelectuala.

are era nu arul nationalistilor aflati n rndurile co unistilor"

ai ales n patura

.ei scria n re!iste care erau interzise i ediat dupa aparitie. Era autorul unor istorioare pline de o a araciune ce parea bucuroasa de a fi att de trista. $lti a din ele ncepea asaA 7I perialis ul aflndu# se la str toare" C%ina" s#a gndit sa ceara nca o data sa i se acorde fa!oarea de a purta n 17C 4 Andri Malraux locul crligului de aur pe care i#l pusese n nas" un altul fac $t din nic%el...7 .ei elabora si o ideologie a teroris ului. n oc%ii lui" co. C%ina putea sa ren!ie. unis ul era singura odalitate prin care or. *a

# 1u !reau sa ren!ie C%ina" spuse *uen. -reau sa traiasca ai ucid. 1u ai pentru ei... # Atta !re e ct !o ncerca sa arunca Trebuie sa ter ina astazi" zise Cen. # 1u#i usor sa folosi # Cred ca este una... alta bo ba" o sa

ei. *aracii. .entru ei accept sa

earga prost. 1u prea a!e

sanse sa izbuti .

etoda" zise .ei.

1ori grei se trau pe cer" captusind lu ina galbuie" alu#necnd deasupra capetelor lor lent" dar i placabil" ca destinul. Cen nc%isese oc%ii ca sa se poata concentra" fara sa#si ncetineasca pasii. .rietenii lui i pri!eau fata pe care o !edeau doar din profil. # E'ista un i+loc. Cred" de altfel" ca este singurul. 1u trebuie sa lansa noi sa se arunce sub auto obil cu bo ba cu tot. Mergeau nainte" trecnd prin strazi ponosite unde nu se ngndurati. bo ba. Trebuie ca unul din

ai +uca nici un copil. Toti trei erau

*osira. $n baiat de pra!alie i pofti sa intre n ca era din fund. Ra asera n picioare" tinndu#si fiecare ser!ieta sub brat. .na la ur a se %otarra sa le puna pe podea. *uen si .ei se asezara pe +os" asa cu fac c%inezii. # (e ce rzi" Cen ) 1u rdea" dar un surs" deloc ironic" asa cu credea .ei" i se i!ise pe fata. Cen" irat la cul e" descoperi ce nsea na o stare de euforie. Totul de!enise e'tre de si plu. Angoasa pierise. stia ca orict ar fi fost de cura+osi" to!arasii lui se si teau sting%eriti. :aptul de a lansa o bo ba" orict de pe # riculos ar fi fost" nse na doar o a!entura. 9otarrea de a uri era cu totul altce!a. *e afla la polul opus. ncepu iar sa earga n lungul si n latul ca erei. Ca era era lu inata doar de o lucarna. Cerul de culoarea cenusii nu lasa sa intre dect o dra de lu ina de culoarea plu bului" CONDIIA UMAN 4 177

celei care pre!esteste furtuna. n acea naclaita geaiZ" la pile portati!e" puse pe +os n rnd" ca soldatii se anau cu niste se ne de ntrebare. Cei care stateau pe +os" se uitau nelinistiti la Cen" care ergea de colo pna colo.

# EFo are dreptate. Ceea ce ne lipseste este conceptia +aponezilor despre %araKiri. $n +aponez care se sinucide f+sca sa de!ina un zeu si conceptia asta i se pare ca desc%i de dru ul spre ticalosie. 1u trebuie ca sngele !arsat sa se prelinga pe oa eni. si sa ra na pe ei. # ntruct a pri!este" spuse *uen" as prefera sa duc la bun sfrsit acu ca !oi co ite unul singur" nainte de a uri. ai ulte atentate dect sa %otarasc

Totusi cu!intele rostite de Cen care !ibrau n urec%ile lui # nu att prin se nificatia lor" ct prin tonul pe care fusesera spuse # atunci cnd Cen !orbea n li ba c%ineza" !ocea lui de!enea de o intensitate e'traordinara # l fascinau pe *uen" fara sa#si dea sea a de ce. # Trebuie sa a arunc sub auto obil" zise Cen.

l pri!ira cu totii" ergnd de#a lungul si de#a latul ca erei. Cen parea sa nu#i ai !ada. *e piedica de una din la pile puse pe +os" dar nu cazu" caci se spri+inise de perete. 1i anui nu#i !enea sa rda. Cen se ridica si silueta lui" !ag ntre!azuta n lu ina confuza" aparu iar deasupra sirului de la pi. *uen ncepu sa priceapa ceea ce astepta Cen de la el. (in lipsa de ncredere n propriile lui puteri" sau din dorinta de a se apara de ceea ce presi tea ca a!ea sa !ina" ziseA # Ce doresti oare" Cen ) Cen descoperi ca nici el nu prea stia ce anu e dorea. ;upta" nu potri!a lui *uen" ci potri!a gndului care l bntuise doar pentru a se ndeparta de el. ntr#un trziu ziseA # As !rea ca ceea ce face # (oresti ca .ei si cu sa nu se iroseasca. anga+a entul de a te i ita ) *pune" asta doresti )

ine sa ne lua

# 1u e !orba de o pro isiune. E neaparata ne!oie. 17G 4 Andr# Malraux

T
;u ina zilei se stergea de pe luciul la pilor. *e facuU e aproape ntuneric n odaia fara ferestre. .robabil ca afara se nnorase si ai tare. Cen si aduse a inte de cu!intele rostite de 5isorU = 7Cnd te afli n prea+ a area ta pasiune...7 Abia acu ntelegea cu!intele batrnului. ortii" aspiri sa trans iti

*uen se du irise si el.

# -rei sa faci din teroris

un soi de religie ) E'altarea lui Cen de!enea din ce n ce

ai

are. Toate

cu!intele i se pareau gaunoase" absurde" incapabile sa e'pr+.

e ceea ce le cerea ci sa spuna. iscau ca si cu ar fi !rut sa

# 1u" nu o religie... *a confere un sens !ietii... *a... (egetele i se planuiasca ce!a... 5ndurile lui gfiau" straduindu#se sa gaseasca !orbele adec!ate.

# *a poti de!eni co plet stapn pe tine nsuti. *ingura posesiune posibila. Absoluta. *a stii, *a nu cauti pe dibuite , (e o ora ncoace nu ai si t ni ic apasndu# a. -a dati sea a ) 1i ic. J Cen se afla ntr#o ase enea stare de e'altare net nici dect !orbin#du#le despre ceea ce si tea elA acar nu

ai

ai ncerca sa#si con!inga to!arasii"

# A de!enit stapn pe ine nsu i. A enintari" angoase... *#au dus. Ma si t posedat" strns" asa cu o na o poate strnge pe alta" zise" preunndu#si inile. 1u" nu e bine... *trns ca... ;ua de pe +os un ciob de for a triung%iulara care pastrase un cr pei de soare. si#l nfipse" fara sa pregete" n coapsa. -ocea lui sacadata era patrunsa de o salbatica certitudine" dar nu e'altarea pusese stapnire pe Cen... El o poseda. 1u parea sa fi nnebunit... .ei si *uen de#abia l ai puteau zari" dar prezenta lui u plea odaia. ;ui *uen ncepu sa#i fie frica. !azut pe taica# eu

# 1u snt att de inteligent ca tine" Cen" dar... $ite eu" eu... 1u e de ine... ;#a spnzurat de ini si biciuit. -oiau sa#l sileasca sa spuna unde ascunsese CONDIIA UMAN 4 179 +i stapnul lui" care n#a!usese ce sa ascunda. (aca ine...

a luptP !reau sH H lupt pentru ai

ei" nu pentru

# .entru ai nostri... si nu poti face ni ic ai bun dect ++ te %otarasti sa ori. 1i eni nu poate fi ai eficace dect 3 care a luat aceasta decizie. (aca a fi fost %otarti" n#a o +atat ocazia de a#l o or pe ?iang ?ies%i" adineauri. stii si tu. ## .oate ca tu ai ne!oie sa crezi asa... Eu... 1u stiu... *e lupta cu el nsusi. Eu... (aca as fi de acord" nu stiu daca ai sa /n2 ntelegi" as crede ca or pentru toti" dar... # (ar ) Ca era era cotropita de ntuneric" nsa ziua nu disparuse din odaie. *alasluia acolo ca n !esnicie. # (oar pentru tine. $n iros patrunzator intra n ca era" rea intindu#i lui Cen bidoanele de benzina pe care le folosisera cnd incen#diasera postul de politie n pri a zi a insurectiei... & a intire care se cufunda ntr#un ti p abolit" ca si *uen de alt interi" de !re e ce nu !oia sa#l ur eze. *ingura lui dorinta" pe care gndurile ce#l bntuiau nu izbuteau s#o spulbere" era cea de a crea o stirpe de ?udecatori conda nati la oarte" o stirpe de razbunatori. Re!elatia se i!ea n sinea lui" ca orice se naste" sfsiindu#l si fericindu#l totodata. 1#a!ea nici o putere asupra ei. 1u ai era n stare sa stea alaturi de alti oa eni.

# Tu" care te ndeletnicesti cu scrisul" i spuse" adresn#du#se lui .ei" !ei sti sa e'plici si altora" adauga din prag. Toti trei" si luara ser!ietele. .ei si stergea lentilele oc%elarilor. Cen si banda+a rana cu o batista. 1# a!ea rost s#o spele. 1#a!ea cnd sa se infecteze... 7Iarasi si iarasi...7 si zise" duendu#se cu gndul la noaptea cnd si nfipsese la a pu nalului n brat. # -oi pleca singur. Asta seara e ne!oie de un singur o . .lec eu. # A sa organizez" totusi ce!a" spuse *uen.

# -a fi prea trziu. Cnd iesi din pra!alie" Cen o lua spre stnga. .ei l a+unse e ur a. 1G3 4 Andr# Malraux

T
Cen si dadu sea a ca adolescentul si ng%itea cu g reu lacri ile.J 1u#l !azuse niciodata fara oc%elari... 1#a!usese cnd sa#si dea sea a de cta o enie era n stare baietandrui Acu i se i!isera lacri i pe fata A # ncotro te duci ) # -in cu tine. Cen se opri din dru . ntotdeauna socotise ca .ei tine cu *uen. *uen ra asese n prag. # -in cu tine" repeta .ei" straduindu#se sa spuna ct %o%ote de plns. # Trebuie sa depui ndepar#tndu#se. ai putine cu!inte de frica sa nu izbucneasca n ai nti trebuie sa depui arturie... repeta

arturie" spuse apucndu#l de brat. (a"

.ei ra asese locului" cu gura cascata" stergndu#si cu batista lentilele oc%elarilor" ca un persona+ dintr# o co edie. 1iciodata Cen nu si#ar fi putut nc%ipui ca un o poate fi att de singur cu era el acu .

Ora trei
ClappiQue crezuse ca a!ea sa#l gaseasca pe EFo acasa. 1u era. Intra n arele %ol unde pe co!or se aflau o su edenie de sc%ite" pe care un discipol al pictorului Ea a" cu natul lui 5isors" le strngea acu . # 6una ziua" dragul eu. ;asa# a sa te strng n brate, ClappiQue lua loc si adaugaA

# i pare rau ca fiul du itale nu este acasa. # (oresti sa#l astepti ) # A sa ncerc. Trebuie neaparat sa#l !ad. (e unde ati facut rost de cactusul asta inuscul ) Colectia du nea!oastra de!ine din ce n ce ai i presionanta" constat cu tot respectul cu!enit. E de#li#cios. Trebuie sa fac si eu rost de unul ca asta. $nde l#ati gasit ) # ;#a pri it n dar. Mi#a fost tri is putin nainte de ora unu.

CONDIIA UMAN 4 1G1 ClappiQue descifra cu!intele scrise n litere c%ineze pe tutorele planteiA *tatea scris cu litere :I(E;ITATE si H litere ici Cen#Ta#Eul. ari

# Cen#Ta#Eul...1u ele asta nu# i spune ni ic. i rau ca nu#l cunosc. *e pricepe la cactusi" zise ClappiQue. si aduse a inte ca a doua zi trebuia sa paraseasca orasul. (a" dar ai nti trebuia sa faca rost de bani. si c%iar de#2r fi facut rost" nici !orba sa ai cu pere cactusi. 1#a!ea cu sa !nda obiectele de arta pe care le a!ea" ntr#un oras ocupat de ar ata. .rietenii lui erau saraci" :erral... _la nu se lasa tapat de bani. i spusese doar sa cu pere si sa i le aduca cte!a la!iuri de Ea a daca pictorul a!ea sa !ina la *%ang%ai... A!ea sa#i dea drept co ision cte!a zeci de dolari... # EFo ar fi trebuit sa fie acu # .oate ca ar fi sea a ce acasa. Astepta cti!a !izitatori. or ai ClappiQue. 1u ndrazni sa spuna ai ult. 1u#si dadea

ai bine sa nu !ina"

stie si ce nu batrnul 5isors despre acti!itatea fiului sau" dar se si ti u ilit !aznd ca ni eni nu#i pusese nici o ntrebare" asa ca nu#l rabda ini a si adaugaA # -a dati sea a ca e ce!a foarte serios. # Tot ce este n legatura cu fiul # 1u a!eti idee de eu i se pare serios.

odul n care as putea cstiga i ediat patru sau cinci sute de dolari )

.e fata lui 5isors se i!i un z bet trist. ClappiQue stia ca n#a!ea bani...si operele de arta aflate n casa lui" c%iar de s#ar fi %otartsale!nda... 7Trebuie sa fac rost de bani" facndu# i eseria de isit7 si zise baronul" apropiindu#se de di!anul pe care erau etalate cte!a la!iuri de Ea a. (esi era ult prea rafinat ca sa +udece arta +aponeza traditionala n functie de tablourile lui Cezanne sau .icasso" astazi si tea ca le detesta. &a enii %aituiti nu prea gusta i aginile seninatatii. :ocuri pierdute n unti" ulitele !reunui satulet care se istuia n ploaie" zborul unor berze deasupra zapezii. & lu e .atrunsa de o elancolie ce duce spre fericire... ClappiQue Ysi putea" !ai" i agina raiul la poarta caruia a!ea sa ra na si l durea faptul ca e'ista. 1G2 4 Andri Malraux

# Mi se arata o fe eie foarte fru oasa" dar care poartU o centura de castitate. 1u#i de pentru :erral." si ai duca#se si dracului... Alese patru la!iuri si dicta adresa lui :erral" discipolului lui Ea a. # A i presia" spuse 5isors" ca te ntrebi la ce slu+este arta noastra...&ricu altce!a dect cea occidentala.

ine... .oate

doreste sa e'pri e

# (e ce oare pictezi" Ea a ) l ntreba ClappiQue p e pictorul bracat" ca si discipolul sau" ntr#un Ki ono. 6atrnul 5isors purta" ca de obicei un lung %alat de ln+. 1u ai el" ClappiQue era bracat n %aine europene. .ictorul l pri!i pe baron cu ulta curiozitate. aestrului A

(iscipolul puse pe di!an sc%ita" si traduse !orbele # A spus" pictez # 1#a ai nti pentru sotia

ea" fiindca o iubesc...

ntrebat pentru cine picteaza" ci pentru ce.

# Maestrul spune ca i !ine greu sa !a e'plice. *puneA Cnd a fost n Europa a colindat prin ulte uzee. .ictorii !ostri se straduiesc sa picteze ct ai ulte ere" ct ai ulte linii abstracte anu e pentru a nu !orbi de prezenta lucrurilor" dar !orbesc ntotdeauna nu ai si nu ai despre propria lor persoana. .entru ine conteaza ntreaga lu e. Ea a ai spuse ce!a si o are duiosie pogor pe fata batrnului pictor.

# Maestrul spune ca pentru noi pictura nsea na ce!a care ar ec%i!ala cu ceea ce !oi nu iti ilostenie. $n alt discipol" aduse cte!a boluri cu saCe si se retrase. Ea a lua din nou cu!ntul si discipolul traduseA # Maestrul spune ca daca n#ar ai picta ar a!ea i presia ca a orbit. Mai ult dect orb. *ingur.

# $n o ent" striga ClappiQue" adresndu#se pictorului. (aca un doctor !#ar spune ca suferiti de o boala incurabila si ca !eti uri peste trei luni" ati ai picta ) # Maestrul spune ca daca ar afla ca e n pragul CONDIIA UMAN 4 1G< (e ce 7 ai bine7 ) ntreba 5isors" care nu#si ai lua de la EFo. ortii" ar picta n acelasi od si c%iar ai bine.

-orbele rostite de ClappiQue l nelinistisera. n acea zi seninatatea7 parea aproape de o insulta. Ea a raspunse. (e data aceasta traduse 5isors A # *pune ca e'ista doua sursuriA 7Cel al sotiei lui si cel al gicei lui7. 7n acea clipa" asa a spus" a !oi gndi ca nu# i !a ai fi niciodata dat sa le ai pri!esc. si atunci !oi ndragi +tiai ult tristetea lu ii. ;u ea e aido a scriiturii noastre" si anu e ceea ce este se nul pentru floare7. Atunci a aratat cu na unul dintre la!iuri. A ai spus A Tot ce e'ista este un se n. Ind pornesti de la se nificati! spre

se nificat" ergi pe dru ul ce#ti ngaduie sa cunosti lu ea n profunzi e" si atunci te ndrepti spre (u nezeu... A ai zis ca atunci cnd te afli n prea+ a orti;.$n o ent... 5isors i puse o ntrebare lui Ea a si apoi relua traducereaA # (a" a nteles. Crede ca apropierea ortii i !a per ite sa picteze cu atta fer!oare si cu atta tristete" nct tot ce !a asterne pe %rtie !a de!eni un se n" inteligibil" pentru a re!ela ce nsea na tot ce ne ncon+oara. ClappiQue si ti o durere atroce" cea a o ului aflat n fata celui care neaga e'istenta durerii. l ascultase cu atentie pe 5isors" traducnd cu!intele lui Ea a" pri!ind fata de ascet indulgent a pictorului. :ata lui ClappiQue" de ndata ce i se i!ea n unei ai ute care drdia de frig. inte un gnd profund" parea sa se presc%i be n c%ipul

# .oate n#ati pus prea bine ntrebarea" zise 5isors si rosti n li ba +aponeza o fraza foarte scurta. Ea a" care pna atunci raspunsese i ediat" ra ase pe gnduri. # Ce ntrebare i#ai pus ) zise" pe soptite ClappiQue. # ;#a ntrebat ce#ar face daca ar afla ca sotia lui este ta prea+ a ortii.

# Maestrul a spus" zise discipolul" ca nu i#ar da crezare Medicului. 1G@ 4 Andri Malraux n odaie intra celalalt discipol. .use bolurile goale pe o ta!a si pleca. 7Ciudat tnar7" si zise 5isors. l irau si %ainele lui europene" si respectul pe care i#l arata si ai ales bucuria ce i se citea pe fata. Ea a rosti o fraza pe care celalalt discipol nu o traduse. # n ?aponia" tinerii nu beau niciodata !in" spuse 5isors. A fost neplacut i presionat de faptul ca baiatul se batase" zise ndreptndu#si pri!irile spre usa. ntr#ade!ar cine!a desc%ise poarta. *e auzi zgo otul facut de niste pasi. 1u era EFo... 5isors ntoarse capul si#si atinti oc%ii pe fata lui Ea aA # si daca sotia ta oare ) aestrului

Ar fi continuat con!ersatia daca n fata lui s#ar fi aflat un european ) .ictorul !enea dintr#o alta lu e. nainte de a raspunde" surse" dar nu cu buzele ci cu pleoapele plecate. # .oti ra ne n legatura c%iar si cu !ietii. oartea... E desigur ai greu" dar" poate" c%iar asta este rostul

si lua ra as bun si pleca" ur at de discipolul sau. ClappiQue se aseza pe scaun.

# *a nu spui ni ic" scu p prieten. 1e aipo enit" dragul eu. A fost ne aipo enit, A plecat ca o fanto a foarte bine crescuta. 1u stiu daca ai aflat ca fanto ele din zilele noastre s#au badaranit. *e pare ca cele batrne si dau are osteneala sa le n!ete sa nu ai bage oa enii n sperieti" caci tinerele stafii nu nteleg nici una din li bile !orbite azi... >p#zip" atta stiu sa spuna... *e opri. (e unde!a auzise pe cine!a zdranganind la c%itara... 1u trecu ult si c%itara lasa sa se scurga o cascada lenta de sunete" care se a plificau pe parcurs" pentru a se pierde ntr#o sole na seninatate... # Ce nsea na ) Ce !rea sa zica ) # Inta la c%itara +aponeza nu ita 7*a isen7. E siste ul lui de aparare. Cnd nu e n ?aponia. Cnd s#a ntors din Europa i#a spusA 7stiu acu ca# i pot regasi pacea din strafunduri" oriunde #as afla...7 # *e drog%eaza) CONDIIA UMAN 4 1GB ClappiQue pusese ntrebarea ca sa spuna ce!a. Acu cand !iata lui se afla n pri e+die /arareori i se nt plase sa se gndeasca la propria lui !iata si nu destul de intens pentru a putea si ti ca i este a enintata0" aceste note att de pure ti tulburau" ntruct ren!iasera dragostea lui pentru uzica" acea uzica att de draga lui n tinerete" precu si acei ani fericiti cnd nu ncetase nca sa iubeasca oa enii si !iata. *e auzi iar zgo ot de pasi. EFo intra n odaie. l !azu pe ClappiQue si#l pofti sa !ina =n aparta entul lui. $n di!an" cte!a scaune" un birou. .ereti spoiti cu !ar. & ca era n Era cald. EFo si scoase %aina pusa peste pulo!er. # Iata despre ce este !orba. A aflat ce!a... Ar fi pacat sa nu tii sea a de ce#ti spun... Trebuie sa o lua din loc" ct ai e ti p. .na ine seara. (aca nu" s#a zis si cu tine si cu ine. # (e la cine !ine aceasta infor atie ) (e la politie ) # 6ra!o , 1u e ne!oie sa#ti spun ai ulte. Te asigur nsa ca e !orba de o infor atie serioasa. *#a aflat despre c%estia aia cu !aporul. *tai cu inte si sterge#o de aici n ai putin de patruzeci si opt de ore. EFo ar fi !rut sa spuna ca po!estea cu !aporul nu ai constituia un delict" de !re e ce ai lui triu fasera" dar tacu. *e astepta ca ceilalti sa actioneze pentru a sta!ili iscarea uncitoreasca... Era !orba de ruptura dintre *%ang%ai si 9anKou" de care n#a!ea cu sa fi aflat ClappiQue. l ur areau si pe ClappiQue" stiind ca !aporul fusese luat de co unisti. Credeau ca sa sarul era de partea lor. # Ce ai de gnd sa faci ) # A sa ai a gndesc" raspunse EFo. od pre editat austera.

# 5roza!a idee, Ai bani ca s#o ntinzi din loc ) EFo surse si dadu din u eri. # 1#a de gnd s#o iau din loc. Totusi" infor atia pe care dupa ce statuse o clipa pe gnduri. i#ai dat#o e de are i portanta" adauga

i # 1#ai de gnd sa pleci ) -rei sa#ti !ina de %ac ) f= # .oate. -rei sa pleci" nu e asa ) 1GC 4 Andre Malraux # (e ce as ra ne ) # (e cti bani ai ne!oie ) # Trei" patru sute... # Cred ca#ti pot da ce!a... As dori sa#ti !in n spri+in. *a nu#ti nc%ipui ca ncerc sa te platesc pentru ser!iciul pe care ni l#ai facut. .e buzele lui ClappiQue se i!i un z bet trist. 1u ntelegea din ce atitudinea lui l e otionase. # $nde te pot gasi diseara ) ntreba EFo. # $nde !rei... # 1u. # *a zice la 6lacK#Cat. .na atunci trebuie sa fac rost oti!e EFo se purta astfel cu el" dar

de banuti si" ca sa spun... # :oarte bine. 6arul se afla pe teritoriul concesiunilor. 1u risti sa fii 7Kidnapat7 ca aici... E prea n !azul lu ii... A sa trec pe la ora unsprezece" unsprezece si +u atate... 1u ai trziu. A o ntlnire... ClappiQue ntoarse capul. # ... de la care nu pot lipsi. Esti sigur ca barul nu s#a nc%is ) # (oar nu#s nebuni, E ntotdeauna plin de ofiterii lui ?iang ?ies%i. 5lorioasele lor unifor e se lipesc n cursul dansului de trupurile fe eilor pierdute" alcatuind gratioase g%irlande" asa sa stii. Te !oi astepta deci conte plnd acest spectacol necesar" pna la ora unsprezece si +u atate. # Crezi ca pna la acea ora !ei putea obtine infor atii supli entare ) # -oi ncerca. # Mi#ai face un # (a. # si pe cel al tatei ) # 1u. ;#as fi pre!enit. El nu s#a a estecat n po!estea aia cu !aporul. are ser!iciu. Mai are" poate dect ti nc%ipui. Au rostit nu ele eu )

EFo stia ca nu de !apor era de fapt !orba. 1u la po!estea aia trebuia sa se gndeasca" ci la represiune. si la MaF... 1u" MaF +ucase un rol prea putin i portant ca sa fie ne!oie sa#l CONDIIA UMAN 4 1G7 tntrebe pe ClappiQue... Ceilalti" to!arasii lui de ar e... Toti Crau a enintati. # Multu esc. *e ntoarsera n ca era unde 5isors statuse de !orba cu pictorul. Acu !orbea cu MaF.

# E foarte greu... (aca $niunea :e eilor da dreptul sotiilor altratate sa di!orteze" barbatii declara ca !or iesi din $niunea Re!olutionara. .e de alta parte daca nu le da acest drept" fe eile si !or pierde ncrederea n noi. si pe buna dreptate. # Cred ca este si prea de!re e si prea trziu" pentru a rezol!a proble a asta" zise EFo. ClappiQue se pregatea sa#si ia ra as bun" fara sa # -a rog sa fiti" asa cu ai asculte ce spuneau.

!a sta n obicei" generos. (ati# i cactusul.

# 8in ult la tnarul care i l#a tri is" spuse 5isors. ti ofer oricare alt cactus" adauga aratnd colectia n care se afla si icul cactus plin de tepi. # i pare rau" zise ClappiQue. # .e curnd" raspunse gazda. # .e curnd ) 1u... Cine stie. ;a re!edere" scu pe prieten. Acu iese pe usa singurul o e'ista # si cu asta basta, *ingurul o care nu e'ista la odul absolut" !a saluta. nc%ise usa n ur a lui. MaF si 5isors se uitau ngri+orati la EFo. # ClappiQue a aflat dintr#o sursa politieneasca ca snt !izat. Ma sfatuieste sa nu ies din casa" dect pentru a pleca din oras n cel ult doua zile. .e de alta parte" represiunea a de!enit i inenta. $lti ele trupe din (i!izia I#a au parasit orasul. -orbea despre singura di!izie pe care se puteau bizui co unistii. ?iang ?ies%i era la curent. &rdonase generalului sa se duca pe front cu toate trupele aflate sub co anda lui. 5eneralul ceruse Co itetului Central al .artidului Co unist sa#l aresteze pe ?iang ?ies%i. :usese sfatuit sa ai astepte. *a spuna ca este bolna!. .na la ur a fusese pus n fata unui 1GG 4 Andrd Malraux ulti atu . 1endraznind sa lupte fara aprobarea .artiduiu" parasise orasul" lasnd doar cte!a trupe n *%ang%ai. 1u trecu ult si ulti ii soldati plecara si ei. # 1#au a+uns departe" continua EFo. *#ar putea nt pia ca ntreaga di!izie sa se ntoarca" daca izbuti sa tine n na orasul. care nu

$sa se redesc%ise... Aparu nti un nas" apoi se auzi o !o. ce ca!ernoasa !oceA 76aronul de ClappiQue nu e'ista7. $sa se nc%ise. # 1#a!eti stiri de la 9anKou ) ntreba EFo. # 1i ic. Nt (e cnd se ntorsese" EFo organizase ai ulte grupuri care a!eau isiunea de a lupta clandestin potri!a lui ?iang ?ies%i. A!ea e'perienta" caci tot el organizase si gruparile ce a!eau sa lupte potri!a 1ordistilor. Internationala respinsese toate lozincile opozitiei" dar acceptase entinerea gru# purilor co uniste de soc. (in noile grupuri de ilitanti" EFo !oia sa aleaga !iitori organizatori ai aselor" din ce n ce ai nu eroase" care acu se ndreptau spre $niuni" dar discursurile oficiale ale .artidului Co unist C%inez" precu si propaganda facuta n fa!oarea unirii cu 5uo indangul" paralizasera ntreaga actiune. 1u ai Co itetul Militar i se alaturase. 1u predasera ar ele. ?iang ?ies%i cerea ca toate ar ele aflate n posesia co unistilor sa fie predate i ediat. $n ulti apel se nat de EFo" precu si apelul Co itetului ilitar fusesera tri ise la 9anKou prin telegraf. 5isors" care acu ntelegea despre ce este !orba" era ngri+orat. n ar'is !edea ntruc%ipata o anu ita fatalitate" asa nct nu putea sa nu acorde toata atentia proble elor de tactica. ntoc ai ca fiul sau" era sigur ca generalul ?iang ?ies%i !a ncerca sa#i zdrobeasca pe co unisti si ca asasinarea lui !a lo!i e'act n punctul unde fortele re!olutionare erau ai slabe. (etesta nsa ideea ca un co plot trebuia sa inter!ina n lupta pe care o duceau. Moartea generalului" capturarea e brilor actualului gu!ern din *%ang%ai era o a!entura. Asa cu socoteau si unii din e brii Internationalei" 5isors dorea ca Ar ata de :ier si fractiunea co unista din 5uo indang sa se ntoarca la Canton. Acolo" n acel

T
CONDIIA UMAN 4 1G9 ras re!olutionar" unde se afla un arsenal n plina acti!itate" gosiii se puteau stabili n asteptarea unui o ent propice unei +ioi ca panii n 1ord" fapt care a!ea negresit sa declanseze o reactie de are an!ergura. 5eneralii de la 9anKou" dornici sa puna na pe pa nturi" nu se sinc%iseau de cele aflate n *ud" stiind ca cei ra asi credinciosi lui *un#Dat#*en a!eau ga#i scie ereu" prin ici si infructuoase g%erile. n loc sa lupte potri!a 1ordistilor" si apoi potri!a lui ?iang ?ies%i" Ar ata Rosie ar fi a!ut ocazia de a#i lasa sa se sfsie ntre ei" nainte de a nfrunta la Canton pe arii sai dus ani" de!eniti" prin forta lucrurilor" ai putin redutabili. 7Magarul se uita prea ult la orco!ul aflat n fata lui" n loc sa uste7" spunea 5isors referindu#se la generali... Acu ar fi fost o entul sa baga zzanie ntre ei. (ar a+oritatea celor din .artidul Co unist C%inez" poate c%iar si cei de la Mosco!a etic%etasera aceasta idee drept 7lic%idatoare7.
o

EFo gndea" ca si 5isors" ca cea ai buna solutie ar fi fost sa se ntoarca la Canton. Ar fi dorit sa poata face o intensa propaganda pentru a grabi e igrarea n asa a uncitorilor din *%ang%ai la Canton. Ei nu posedau ni ic nicaieri. Era greu" dar nu i posibil. (ebuseurile din pro!inciile de *ud" fiind sigure" asele uncitoresti ar fi contribuit ntr#o foarte are asura la industrializarea rapida a orasului Canton. .entru *%ang%ai" tactica respecti!a reprezenta un are pericol" ntruct uncitorii din filaturi erau n are parte lucratori necalificati. Era foarte greu" daca nu i posibil # 7trebuie e'clusa aceasta ipoteza7" ar fi zis :erral # sa in#struiesti altii" n afara de cazul cnd s#ar fi arit salariile si a!nd n !edere situatia n care se afla acu industria c%ineza. *a golesti orasul *%ang%ai n beneficiul orasului Canton... Asa se nt plase n 192B" cnd se %otarse la 9ong Eong... &rasul 9ongKong se afla la o

distanta ce se putea parcurge cu trenul n cinci ore... .na la *%ang%ai ai greu poate dect sa te lasi ucis" dar ai putin stupid.

ergeai cinci zile... Era greu"

(e cnd se ntorsese de la 9anKou" EFo era con!ins ca feactiunea pregatea ce!a. C%iar daca baronul nu l#ar fi pre!enit" si#ar fi dat sea a ca n cazul cnd ar ata lui ?iang ?ies%i 193 4 Andrd Malraux

II
ar fi declansat o actiune potri!a co unistilor" situatia era att de disperata nct orice s#ar fi nt plat" c%iar si asasinareH generalului si oricare ar fi fost consecintele ei # era n f a. !oarea lor. (aca $niunile a!eau sa pri easca ar e" puteaH e!entual" ncerca sa tina piept unei ar ate dezorganizate. *e auzi din nou soneria. EFo se duse sa desc%ida. *osise n sfrsit curierul" cu raspunsul dat de cei de la 9anKou. 5isors si MaF l pri!ira lung cnd se ntoarse n odaie. # &rdin sa ngropa ar ele" zise EFo.

Rupsese %rtia si o facuse cocolos. *e razgndi. .use bucatelele rupte una lnga alta si le etala pe asa din fata lui 5isors. Ridica din u eri" dndu#si sea a ct de pueril fusese... Mesa+ul era li pede. &rdona ca ar ele sa fie ngropate. # Trebuie sa a duc acolo.

7Acolo7 nse na la Co itetul Central. Trebuia sa abandoneze concesiunile. 5isors stia ca nu#i putea da nici un sfat. .oate ca fiul lui ;upta pe care o ducea era nsasi ratiunea lui de a fi. 1#a!ea ni ic altce!a de facut dect sa sufere n tacere. ;uase foarte n serios stirea adusa de ClappiQue. stia ca baronul sal!ase la 6ei+ing pe Eonig" nea tul care conducea acu politia din *%ang%ai" pre!enindu#l ca regi entul de cadeti din care facea parte si baronul" a!ea sa fie asacrat. 5isors nu#l cunostea pe C%pilebsKi. Cnd ridica oc%ii si ntlni pri!irea lui EFo ncerca sa z beasca. Asa facu si fiul sau. Ra asera o buna bucata de !re e asa" pri!indu#se drept n oc%i. A ndoi si dadeau sea a ca int" dar ai stiau ca aceasta inciuna era poate cea ai are do!ada a profundei afectiuni ce le lega si sufle tele si gndurile. EFo se duse n odaia lui ca sa#si ia !estonul. MaF si punea # $nde te duci ) # Merg cu tine" EFo. # .entru ce anu e ) MaF nu raspunse. CONDIIA UMAN 4 191 antoul. ergea la oarte. 1u era pentru pri a oara.

# Risc

ai

ult daca

erge

a ndoi. *ingur" s#ar ptitea sa trec neobser!at...

# Ce idee , (aca ai fost reperat" e tot una. # (ar prezenta ta nu a poate a+uta.

#. ;a ce as fi de folos daca as ra ne aici ) 6arbatii nu#si dau sea a ce nsea na sa stai sa astepti... *e ndrepta spre usa" dar se ntoarse din dru A # Asculta# a MaF... Atunci cnd a fost sa alegi" ti#a acordat acest drept. ai adusese niciodata a inte. ntr# ea libertate.

MaF ntelese la ce anu e facea aluzie si i se facu frica. Ea nu#si ade!ar" EFo continua cu o !oce putin sugru ataA # 8i#a recunoscut acest drept si ai uzat de el. Acu

este !orba de propria

# EFo , 1u#i aceeasi situatie... # :aptul de a recunoaste libertatea altuia" co porta si datoria de a#i da dreptate c%iar atunci cnd te face sa suferi. stiu asta din propria ea e'perienta. # Eu a de!enit 7alta7" EFo )

Tacu. (a" n acea clipa MaF de!enise alta. *e sc%i base ce!a n raporturile dintre ei. # :iindca" atunci a ... a rog" din cauza ca a ... Asta ne piedica sa nfrunta preuna ) 5ndeste#te bine" EFo... n clipa asta a i presia ca !rei sa te razbuni. # $na e sa !rei sa te razbuni cnd nu ai poti" si alta sa cauti sa te razbuni cnd e inutil. pri e+dia

# (aca ntr#ade!ar a urai att de ult" n#a!eai dect sa#ti gasesti si tu o a anta... 1u" spun prostii. 1u#i ade!arat. 1#a a!ut nici un a ant. M#a culcat cu un tip. 1u#i deloc acelasi lucru. stii bine ca si tu te poti culca cu cine !rei. # 1u doresc nici o alta fe eie" spuse cu o !oce a ara" n oc%ii lui EFo" MaF citi gnduri. Cel ulte si ntortoc%eate

ai tulburator dintre ele se i!ea dintr#o !oluptate de care EFo nu tinuse niciodata sea a.

# n clipa asta" ca si acu doua sapta ni" nu a c%ef s2 a culc cu nici o fe eie. 1u spun ca n#ai dreptate" dar tin sa plec singur. ;ibertatea ea" pe care i#o recunosti" e si a 192 4 Andri Malraux ta. Ca si tine a Este libertate. dreptul sa fac ce*mi place" ;ibertatea poate fi data pentru a pri i ce!a n sc%i b...

# ;ibertatea de a te da pe

na altcui!a. 3 Tacura a ndoi. oartea" EFo" daca nu pentru a o nfrunta

# (e ce oa enii care se iubesc s#ar afla fata n fata cu preuna )

MaF si dadu sea a ca barbatul ei a!ea sa plece fara a se propti tn usa.

ai scoate o !orba" asa ca o lua naintea lui si

# 1#ar fi trebuit sa# i dai aceasta libertate" spuse" daca stiai ca ea !a fi un obstacol ntre noi" ca acu . # 1u i#ai cerut#o...

# Mi#ai recunoscut#o de la bun nceput. Era ade!arat. (a" dar n#ar fi trebuit sa#l creada. Era ade!arat. Asa i spusese ntotdeauna. MaF nu#si dadea sea a oare ca nu era o entul sa discute cu el despre drepturile fiecaruia ) -orbele nu faceau ni ic altce!a dect sa adn#ceasca prapastia dintre ei. # $nele drepturi" adauga MaF cu a araciune n glas" nu ne snt date dect pentru a nu ne folosi de ele. # .oate ca n#a facut rau. (aca as fi procedat altfel" n#a!eai de ce sa te agati n clipa de fata. si asta nsea na ce!a. *ecunda care trecea i despartea ai ult dect ar fi putut face oartea...

.e c%ipul unei fe ei care si#a dat sufletul poti nca !edea pleoapele" gura" t plele pe care le#ai ndragit si sarutat... Acu ... Acu pleoapele alungite si po etii proe inenti erau proiectati ntr#o alta lu e" o lu e total straina. Ranile facute de cea ai adnca dragoste pot alcatui o i placabila ura. A!ea oare sa dea napoi" stiind ca se afla n pragul ortii ) A!ea sa treaca acest prag" alcatuit dintr#o dus anie pe care n#o banuise ) # 1u a agat de ni ic" EFo. *a zice ca a gresit... >i ce !rei" dar acu " n aceasta clipa" ngaduie# i sa erg cu tine. -reau sa erg. ti cer sa a lasi sa plec cu tine. EFo tacea. CONDIIA UMAN 4 19< # (aca nu #ai iubi" ti#ar fi totuna daca !in cu tine sau 7 u. 1#a dreptate ) (e ce !rei sa suferi a ndoi att de +fliitt ) >au ca nu e o entul" adauga ea cu o !oce a ara. EFo si ti colcaind de onii fa iliari de care i era greata. *i tea ne!oia s#o raneasca pe MaF" sa#i terfeleasca dragostea. Totusi fe eia a!ea dreptate. (aca n#ar fi iubit#o" o s#ar fi sinc%isit ca !a uri si ea... Toc ai fiindca MaF l si#lise sa nteleaga acest lucru" si toc ai acu l ndr+ea potri!a ei. 1u cu !a a!ea sa izbucneasca n plns ) MaF nc%isese oc%ii" si u erii ncepusera sa#i tre ure" independenti parca de fe#neia cu fata pietrita pe care se gra!ase o cu plita deznade+de. *e despartisera. i despartise nu nu ai dorinta lui de a fi singur" ci si durerea. *pectacolul acestei suferinte" care#i unea despartindu#i totodata" se reflecta pe aceasta fata" pe care sprncenele ncepusera sa se ridice" ca si cu n so n" s#ar fi irat de ce!a" asa cu i se nt plase uneori... *prncenele se i obilizara. :ata pietrita" cu pleoapele lasate" era fata unei oarte. Multe din e'presiile ce apareau pe fata sotiei lui i de!enisera indiferente. ;e cunostea ult prea bine. $neori i se parea ca MaF se ca repeta. 1iciodata nsa nu#i fusese dat sa conte ple aceasta asca ortuara. &c%ii nu#i fusesera nc%isi de so n" ci de durere. Moartea era att de aproape nct aceasta i presie parea sa fie o sinistra pre onitie. MaF desc%ise oc%ii" dar nu se uita la el. .ri!irea i ra asese atintita pe unul din pereti. :ara ca !reunul din usc%ii fetei sa se fi iscat" o lacri a i se prelinse pe

nas si ra ase agatata de coltul gurii" pentru a sta arturie ca !iata durerea unor ani ale" n fe eia al carui c%ip ra asese nesc%i bat. # (esc%ide oc%ii, MaF se uita la el. # *nt desc%isi. # A a!ut i presia ca ai urit.

ustea nca" cu tre urator" ca

19@ 4 Andrt Malraux # si ) spuse MaF ridicnd din u eri si adauga cu u n glas n care se deslusea o i ensa tristete si o oboseala . (aca or" cred ca si tu poti uri... are

EFo si dadu n sfrsit sea a de ceea ce si tea. -oia s# 3 consoleze. (ar nu putea face asta dect acceptnd propune. rea ei de a pleca preuna. MaF nc%isese iar oc%ii. & lua n brate si o saruta pe pleoape. # .orni # 1u. .rea loiala pentru a#si ascunde pornirile" MaF se ncapatna" ca o pisica" sa#si atinga scopul" ener!ndu# l uneori pe EFo. Acu se ndepartase de usa si EFo si dadu brusc sea a ca a!usese pofta sa plece doar atta !re e ct fusese sigur ca nu !a putea. # MaF" oare ne !a fi dat sa ne lua ra as bun pe furis ) acu ) ntreba MaF.

# A trait oare ca o fe eie care are ne!oie sa fie ocrotita ) Ra asera asa" unul n fata altuia" ne aistiind ce sa spuna" neacceptnd totusi aceasta tacere. Erau a ndoi constienti ca traiau" poate" cea din !iata lor si ca acest scurt rasti p era ni icit de ti pul care se scurgea. ;ocul lui EFo nu era acasa" ci la Co itet. Tot ce si tea acu acolo unde i era locul. MaF i arata usa. EFo i lua capul n ini si l strnse ntre pal ele lui" ca si cu n aceasta ngiere ar fi putut sa ncapa toate gesturile tandre si !iolente ale dragostei dintre un barbat si o fe eie. 1u o saruta. si desprinse inile de pe obra+ii ei. ai gra!a clipa

era sub inat de dorinta de a a+unge

$sa se nc%ise n ur a lui EFo. Apoi poarta. MaF statea cu urec%ile ciulite ca si cu Cu gura desc%isa" ca si cu care iesise EFoP s#ar fi asteptat s2 se nc%ida si o a treia poarta" ine'istenta.

s#ar fi batat sorbind din atta durere" statea n picioare pri!ind usa pe

ntelese dintr#o data ca ea i facuse se n sa plece" pentru ca era singurul si ulti ul gest care l putea %otar pe EFo s#o ia cu el.

CONDIIA UMAN 4 19B EFo nu se ndepartase de casa cnd dadu de Eato!. # Cen nu#i la !oi ) # 1u. # 1u stii unde se afla ) # 1uN de ce ) Eato! era cal " dar poso orit" asa cu era n zilele cnd ti durea capul.

# ?iang ?ies%i u bla cu ai ulte auto obile. Cen nu stie asta. .olitia stie" sau a irosit ce!a. (aca Cen nu !a fi pre!enit" o sa arunce bo ba degeaba si o sa fie prins. $ blu +upa el nici eu nu ai stiu de cnd. 6o bele trebuiau sa fie lansate la ora unu. 1#au fost. A fi aflat. # Atentatul trebuia sa aiba loc pe 6ule!ardul celor (oua Republici. Cred ca ar trebui sa trece 9e er#lic%. Eato! pleca. EFo l striga. # Ai cianura la tine ) # (a. A ndoi ca si ulte alte capetenii ale Re!olutiei" a!eau cianura. & tineau n catara a centironului. ai tare n straduta pustie dect pe la

(espartirea de MaF nu#l descatusase pe EFo. (i potri!a. MaF era fusese cnd statusera fata n fata" nfruntndu#se.

Intra n cartierul c%inezesc" dar fara sa se sinc%iseasca pe unde o luase... -edea bine" dar nu#i pasa. 7A dus oare !iata unei fe ei ocrotite )7

Cu ce drept o silise sa accepte ne!olnica lui protectie ) MaF acceptase ca el sa plece. Cu ce drept si n nu ele cui si de ce o parasise ) .utea oare baga na n foc ca n %otarrea lui nu se a estecase si dorinta de a se razbuna ) MaF" acu sea a. statea desigur ntinsa pe pat" zdrobita de o durere pentru care ni eni si ni ic nu putea da

*e ntoarse din dru " alergnd. Ca era n care taica#sau si pri ea usafirii era goala. MaF era probabil n dor itorul lor.

*e opri nainte de a desc%ide usa" co!rsit de senti entul de fraternitate care ti se i!este n ini a cnd stii ca !ei uri 19C 4 Andri Malraux

curnd. Ct de ne!olnica parea iubirea trupeasca" n ciuda co. tropitoarei ei puteri" pusa fata n fata cu aceasta co uniune sufleteasca, EFo si dadu sea a ca faptul de a consi ti sa iei cu tin e fiinta iubita ca sa reprezinta" poate" cea ai desa!rsita dragoste" cea ai presus de toate" !D (esc%ise usa. MaF si puse n nici un cu!nt. are graba antoul si l ur a" fara a rosti ori preuna cu ea

Ora trei si 5umatate


(e ulta !re e 9e elric% statea cu oc%ii atintiti asupra discurilor pe care nu le cu parator. Auzi cte!a batai n usa. $nul din cei care stiau se nalul. (esc%ise. n fata lui se afla Eato!. # ;#ai !azut pe Cen ) # Re uscarile te bntuie ca stafiile" # Ce totJndrugi ) # 1i ic. (a" l#a # A !azut. A !enit azi. .e la ora unu. .oate ai trziu. (e ce a ntrebi ) or ai 9e * elric%. . ai cerea nici un

neaparata ne!oie sa#l !ad. Ce a zis ) ai !ag" cu!intele spuse de fe eia care ncerca sa#si

(e la eta+" se auzira iar zbieretele copilului" si" potoleasca odrasla.

# A !enit cu alti doi. $nul era *uen. .e celalalt nu#l cunosc. $n tnar cu oc%elari" cu $n baiat distins. Toti a!eau sub brat cte o ser!ieta. ntelegi ) # (a. .entru asta a dau de ei. # Mi#au cerut sa le dau adapost. -oiau sa stea aici trei ore. # A%a , si unde e Cen acu ) #a !enit aici. Trebuie neaparat sa

oda acu .

# Taca#ti gura. *tai si asculta ce#ti spun. Mi#a cerut s2 stea toti trei aici. 1u Tacura a ndoi ct!a ti p.

n!oit. Ai priceput )

# Ai auzit ce ti#a

spus ) 1u

#a

n!oit.

CONDIIA UMAN 4 197 # $nde naiba s#or fi dus ) # 1u i#au spus. 1ici tu nu zici ni ic. Tacerea se r2spndeste n zilele astea ca o oli a.

9e elric% statea n picioare n sclipea o ciudata ura. Eato! spuse" fara a se uita la elA

i+locul odaii" parca tnai c%ircit dect era de obicei. n oc%ii lui

# .rea te iei la %arta cu tine nsuti. Cauti rca tuturor" ca sa te poti apara. # Ce poti tu pricepe din ce i se nt pla ) si la ur a ur ei de ce ti#ar pasa ) 1u a ai pri!i asa , .arca ai fi Iisus 9ristos" asa cu stai acu " cu pal ele ntinse" asteptnd sa#ti fie batute n cuie... Eato! si puse # Cu na pe u arul lui 9e elric%.

stau lucrurile" acolo sus ) Tot rau ) e" si cu capatna aia a lui" pare un iepure

# E ai bine" dar binele asta... 6ietul copil... *lab cu +upuit... 9ai sa nu ai !orbi .

9e elric% pleca brusc" se opri din dru " porni iar si statu iar pe loc de parca ar fi fost un copil certat pe nedrept. # 1u ti#a spus totul... Te rog nu face utra asta. .arca ai fi un tip care sufera de ndrazneste sa se scarpine. 1u a infor at politia. Cel putin pna acu . Eato! dadu din u eri. .area foarte ndurerat. # Ai face # -oia ai bine sa spui ce ai de spus. sa plec cu el. ncari i si nu

# Cu Cen) Eato! era sigur ca acu nu a!ea sa ai dea de Cen. -orbea cu !ocea cal a si sleita a oa enilor care# si dau sea a ca au pierdut partida. ?iang ?ies%i nu a!ea sa se ntoarca n oras dect noaptea trziu. Cen nu putea face ni ic pna atunci. 9e elric% arata cu degetul are ca era din care se auzeau tipetele copilului. face )

# .ofti ... .ofti ... Ce dracu putea # *a sta si sa astepta . sa

# *a sta si sa astepta alteori" doresc sa#l 19G 4 Andre Malraux

oara pustiul ) Asculta# a , ?u atate din ti p asta doresc si eu... si

stiu acolo sus" sa nu moara" *a stea acolo" c%iar infir " c%iar bolna! fara scapare. # stiu. # Ce stii ) zise 9e elric%" ca si cu acar nu esti nsurat. # A fost. !orbele lui Ea#to! i#ar fi rapit ce!a care era nu ai al lui. 1ici

# 1u zau ) Cu utra ta... 1u#s de nasul nostru delicioasele a!enturi ale perec%ilor care trec n fiecare zi" drago#stindu#se" pe strada. *i tea ca gndurile lui Eato! se ndreptau spre fe eia care !eg%ea la capatiul copilului. # (a" e o sotie de!otata. :ace si ea ce poate. Ct pri!este restul... (e rest au parte doar bogatasii. Cnd !ad o perec%e de ndragostiti sorbindu#se din oc%i" i !ine sa le dau cu ce!a n cap... # E foarte singur. are lucru sa ai n prea+ a ta pe cine!a care ti este de!otat... I portant este sa nu fii ine" nu e asa ) Ca sa# i !ii n spri+in ) J ila) ila. (in... .

# (e aia stai cu # (a. # (in

# 1u" nu din

Eato! nu gasi cu!ntul potri!it. .oate ca nici nu e'ista !reunul. ncerca sa spuna pe ocolite ce a!ea de zis... # Mi s#a nt plat si ie... 1u toc ai asa... A si tit si eu" cu sa zic" soiul asta de furie. Cu poti ntelege ce!a" daca nu#ti aduci a inte ce ai trait tu ) :iindca a trait" si# i a intesc" ce traiesti tu acu nu a poti supara" orice ai spune. *e apropiase de 9e elric%. *tatea n picioare" cu capul !rt ntre u eri" si" pri!indu#l cu coada oc%iului. A ndoi a!eau aerul ca erau gata sa se ncaiere acolo" n pra!alia plina cu placi de patefon. Eato! si dadea sea a ca el era cel ai tare" desi nu stia cu a!ea sa procedeze. .oate ca !ocea lui do oala" cal ul de care dadea do!ada sau prietenia pe care o nutrea pentru 9e elric% a!eau sa#i !ina n spri+in pentru a#l potoli. CONDIIA UMAN 4 199 # Cnd unui o caruia nu#i pasa de ni eni si de ni ic i iese n cale o fiinta cu ade!arat de!otata lui pna la sacrificiu" sau a rog" ce!a n genul asta... s#a zis cu tipul respecti!. # 1u zau ) si n cazul asta ce trebuie sa faca ) # 1u stiu ce trebuie sa faca. $neori de!ine sadic. *e auzi tritul greierului. si zgo otul unor pasi care se ndepartau.

# *adis ul... Arareori se nt pla sa ai ocazia sa plnti un cutit n pieptul cui!a" dar !orbele nteapa si spinteca si ele" zise Eato!. (ar daca o fe eie accepta total situatia" daca e n stare sa o depaseasca... A cunoscut pe !re uri un tip care a luat banii pe care ne!asta#sa i strnsese ani de zile n sir pentru a se putea duce la sanatoriu. Era !orba de !iata si de oarte. Tipul a luat banii si i#a +ucat la carti. I#a pierdut. n ase enea situatii" ntotdeauna pierzi. *#a ntors acasa facut %arcea#parcea" asa cu esti si tu acu . 1e!asta#sa l#a pri!it lung cnd s#a apropiat de patul n care zacea. A nteles. Iti dai sea a... si pe ur a... A ncercat sa#l consoleze... # E ai usor sa#i consolezi pe altii dect sa te paci cu tine nsuti... Tu erai tipul de care !orbeai" nu#i asa ) spuse" pri!indu#l drept n oc%i pe Eato!. # 6asta," zise Eato!" batnd cu pu nul n te+g%ea. (aca ar fi fost !orba de spus el" *e potoli si adauga pe cu totul alt ton A # 1#a facut asa ce!a" si nu cred ca este necesar sa a+ungi pna acolo. (aca nu crezi n ni ic" si mai ales fiindca nu crezi I n ni ic" esti silit sa crezi n arini ie" daca ti se nt pla . sa#ti iasa n cale. Este de la sine nteles. Asta faci tu acu . (aca n#ar fi e'istat ne!asta#ta si baietasul te#ai fi dus cu ei" nu e asa ) Ce zici ) # (eoarece nu e'ista dect pentru aceste calitati sufletesti" trebuie sa sta cu inile legate ) (aca tot e sa crapi" ai bine sa te lasi n !oia generoasei ini i" ce zici ) Ce t penie , 1u e cazul sa a +ustifici. 1u pot suporta ideea ca l#a dat pe Cen afara... 1#as fi putut ndura sa ra na aici. # 1u poti cere cui!a" nici acar unui to!aras de lupta" dect ceea ce este n stare sa faca. A to!arasi de lupta. 1u de sfinti. 1u a prea are ncredere n sfinti. 233 4 Andr# Malraux # E ade!arat ca i#ai nto!arasit de buna !oie pe cei care au fost conda nati sa#si ispaseasca pedeapsa n inele de plu b ) # Era n lagar" spuse Eato! ca i#s sting%erit. Ce i#e ne!oie de ine" as fi spus eu" 1#as fi

lagarul" ce

inele de plu b... Tot un drac.

# 1u#i ade!arat, stiu ca tu l#ai fi adapostit pe Cen. # Eu n#a copii.

# Cred ca i#ar fi !enit ai usor... Cu sa zic ) As fi suportat ai usor ideea ca baietasul !a fi o ort" dect sa#i !ad bolna!... *pun prostii. *nt un dobitoc. 1ici acar nu snt un estesugar bun. Ei si ) Cteodata i spun ca se an cu un felinar pus la colt de strada pe care se pisa toti cei care snt liberi sa faca ce !or pe pa ntul asta. Ridica iar capul spre odaia de la catul de sus" deoarece copilul ncepuse din nou sa se !aiete. Eato! nu ndrazni sa spunaA 7n curnd lua din cale7. oartea ti#l !a

Moartea l eliberase si pe el. (e cnd ncepuse sa#l asculte pe 9e elric%" se gndise ntruna la sotia lui.

& ntlnise c%d se ntorsese din *iberia. 1u ai nutrea nici o speranta. Abandonase studiile lui la :acultatea de Medicina" n!ins pe toate planurile" de!enise uncitor ntr#o uzina. stia ca a!ea sa oara nainte de a !edea triu ful Re!olutiei... si petrecea zilele pe care le ai a!ea de trait facnd sa sufere o tnara croitoreasa care#l iubea. 1u trecu ult si fe eia care acceptase sa se poarte cu ea cu se purta# rau # l tr n acel !rte+ de tandrete care ia pe sus si pe cel care c%inuie si pe cel care se lasa c%inuit. (in acea clipa nu ai traise dect pentru ea. (a" si continuase acti!itatea re!olutionara" ai ult din obisnuinta" dar oriunde ar fi fost si orice ar fi facut se si tea cotropit de tandretea fara argini pe care o nutrea pentru acea prostuta. &re n sir statea lng2 ea si o ngia pe par... :aceau dragoste si n plina zi... tPe ai ulte ori... Murise... si pe ur a... Asta l lega de 9e elric%. 1u era destul. *lu+indu#se de cu!inte nu putea face ce pot e'priJ CONDIIA UMAN 4 231 "+ia pri!irile" unele gesturi" sau si pla lui prezenta alaturi de el. Eato! stia din propria lui e'perienta ca cea ai cu plita suferinta este cea ndurata de unul singur. Te usurezi cnd i spui cui!a oful tau... Cti oa eni cunosc acele cu!inte # putine la nu ar # care pot e'pri a o adnca durere ) :ie ca le gasea" fie ca nu" ba c%iar spunnd inciuni" trebuia sa !orbeasca pentru a#i da lui 9e elric% prile+ul de a gasi un nou oti! pentru a se dispretui. & ul suferea ai ales de boala ce#l acina pe el. Eato! se uita la el" fara sa aiba aerul ca#l pri!este si zise cu o !oce trista # a!nd nca o data prile+ul sa constate ct de putine si de nende natice snt cu!intele care e'pri a afectiunea dintre doi barbatiA # Trebuie sa ntelegi" fara sa 9e elric% ridica disperare si absurd. ai astepti sa#ti spun altce!a. 1u ai e ni ic de spus. ar fi a!ut de ales ntre are lucru... (a. dar dincolo de !orbe ai e'ista ce!a. Tot ceea

na" apoi o lasa sa cada de#a lungul trupului" ca si cu

*tatea acolo" n fata lui Eato!" coplesit de prezenta lui" 71u !a trece cautarea lui Cen7" si zise Eato!. Ora sase

ult si !oi putea porni din nou n

# 6anii au fost dati ieri" spuse :erral" adresndu#se colonelului. (e data aceasta era bracat n unifor a. Care este situatia ) # 5u!ernatorul ilitar a tri is generalului ?iang ?ies%i un raport foarte detaliat pentru a ntreba ce asuri trebuie sa ia n cazul cnd s#ar i!i o raz erita. # -rea sa aiba o acoperire ) Colonelul l pri!i pe :erral si spuse doarA Iata traducerea. Cnd !azu ca :erral a+unsese la sfrsitul paginii" adaugaA ZA si raspunsul7 si#i ntinse o fotocopie. (easupra se naturii lui ?iang ?ies%i" doua litere din alfabetul c%inez.

# Ce nsea na ) # puscati#i, 232 4 Andr# Malraux :erral pri!i %arta orasului atrnata de perete. .etele ros+#indicau locurile unde se aflau uncitorii si oa eni#ne!oiasi. (e fapt erau aceiasi. 7Trei ii de oa eni din garda sindicala" si zise" poat e nca trei sute de (ar !or sari n a+utorul lor ) .e de alta parte" ?iang ?ies%i si ar ata...7 asati

ii de oa eni care i sustin.

# -a ncepe" c%iar nainte de rebeliune" prin pusca" rea sefilor co unisti ) # (esigur" zise colonelul. (e alt interi nu !a fi nici o rascoala. Co unistii snt aproape dezar ati. ?iang ?ies%i are ar ata de partea lui. (i!izia I#a se afla pe front. E singu ra periculoasa. # Multu esc. ;a re!edere. :erral a!ea ntlnire cu -alerie. ;nga sofer" statea un baiat cu o coli!ie -alerie l rugase sa#i aduca o ierla. are pusa pe genunc%i.

(e ndata ce auto obilul porni" :erral scoase din buzu#nar o scrisoare pentru a o reciti. (e o luna de zile si tot zisese ca a ericanii a!eau sa sisteze creditele. si iata ca de ceea ce se te use nu scapase. Co enzile 5u!ernului Indoc%inei nu erau suficient de ari pentru a satisface cererile uzinelor create pentru o piata ce ar fi trebuit sa se e'tinda cu ti pul si care se restrngea !aznd cu oc%ii. ntreprinderile industriale ale Consortiului erau deficitare. Cursul aQiunilor se entinea la .aris datorita bancilor lui :erral si asociatiilor financiare franceze care li se alaturasera" ai ales dupa nceputul inflatiei. Cursul !alutar al francului era n continua scadere. 6ancile Consortiului traiau efecti! din beneficiile aduse de plantatiile de cauciuc. .lanul *te!enson a!usese drept efect cresterea cursului cauciucului pe piata internationala. (e la 1C centi" la 112. Era ce!a. :erral" care era si proprietarul unor ase enea plantatii n Indoc%ina" beneficiase de aceasta situatie" fara a fi obligat sa restrnga productia" asa cu fusesera ne!oiti englezii. 6ancile a ericane" stiind din e'perienta ct fusesera de pagubite de planul *te!enson" se oferisera sa#l crediteze" stiind ca :erral putea garanta su a pru utata CONDIIA UMAN 4 23< fin plantatii. (in pacate" productia indigenilor din Indiile fandeze" insulele :ilipine" 6razilia si ;iberia" ducea acu $ de!alorizarea totala a cursului onetar al cauciucului" +Hncile a ericane ncetasera sa le acorde credite. Toc ai din oti!ele care le deter inasera sa le acorde. :erral era pagubit nu nu ai de cra%ul singurei aterii pri e pe care se bizuise # ceruse credite si facuse speculatii bancare bazndu#se pe aceasta aterie pri a" plantatiile de cauciuc" ci si stabilizarea francului francez" care antrenase scaderea tuturor celorlalte actiuni aflate n posesia lui" fara a ai pune la socoteala sistarea creditelor a ericane. Ca atare" si dadea foarte bine sea a ca toti afaceristii de la .aris si 1eb DorK a!eau sa faca tot ce le statea n puteri pentru ca !aloarea actiunilor sa scada.

1u putea iesi din aceasta situatie dect daca cei care conduceau +ocul tineau sea a si de unele considerente de ordin oral. Ca atare" singura sal!are nu#i putea fi oferita dect de 5u!ernul francez. Cnd se !ad n pragul fali entului" asociatiile financiare de!in %iper#constiente de faptul ca apartin unei anu ite natiuni. &bisnuite sa !ada cu se spulbera ce au agonisit" gu!ernele nu accepta sa li se ia si nade+dea" de!enind ca atare un stoc onetar dotat cu gndire si cu speranta +ucatorului de carti" %otart sa redobndeasca ntr#o buna zi banii irositi. Ca atare" :ranta nu putea sa lase n plata (o nului Consortiul" dupa ce ncetase sa acorde credite 6ancii Industriale C%ineze. n ceea ce#l pri!ea" :erral stia ca nu se putea adresa acestei banci pentru a putea pri i credite" dect daca re!olutia din C%ina a!ea sa fie zdrobita. ?iang ?ies%i la putere" si stapn pe toate pro!inciile" nse na construirea caii ferate n C%ina" acordarea unui pru ut n !aloare de trei iliarde de franci" garantati n aur" su a ec%i!alenta cu ulte" foarte ulte ilioane de franci bancnote... E!ident" nu nu ai el a!ea sa beneficieze de aceste co enzi" caci nu era singurul suporter al generalului" dar" oricu " GC nu ara printre ei. $nde ai pui ca bancile a ericane" speriate cu erau de un e!entual triu f al co unistilor" a!eau 23@ 4 Andri Malraux sa se bucure de nabusirea rascoalei si" ca atare" a!eau s2# *+ odifice atitudinea lor politica.

:aptul ca era francez i conferea lui :erral o situatie p r+" !ilegiata" asa ca nu putea fi !orba sa fie e'clus din construirea caii ferate" deoarece el" :erral era presedintele Consortiului Ca sa treaca %opul" trebuia" si putea" sa ceara 5u!ernului un a+utor. A!ea sa#l pri easca" ntruct 5u!ernul se te ea de o noua catastrofa financiara. :erral pri ea credite de la a ericani" dar actiunile si de. pozitele sale n banca erau n franci francezi. 1u toate cartile pe care le tinea n na erau cstiga#toare" ai ales n aceasta situatie e'tre de critica" dar" asa cu planul *te!enson sal!ase ntr#o anu ita perioada !iata Consortiului" asa a!ea sa se nt ple si acu . 5uo indangul !a a!ea gri+a. *tabilizarea francului i fusese potri!nica. nfrngerea co unistilor c%inezi a!ea sa#i fie fa!orabila. &are asa a!ea sa i se scurga !iata" tot asteptnd la cotitura" sa !ada nceput ofrande" la sfrsit lo!ituri sub centura. ersul econo iei ondiale ) ;a

Acu " n noaptea care ncepuse aducnd cu ea fie izbnda" fie nfrngere" si tea ca soarta lui depinde de toate puterile care se nfruntau n lu ea larga. Mai era si -alerie. 1u. Ea a!ea sa depinda de el" peste putin ti p" cnd !a !edea iar pe fata ei do!ada ca era cu totul a lui. Atunci" constrnge#rile de tot soiul care se e'ercitau asupra lui" a!eau sa dispara" asa cu o na pusa pe oc%i alunga nalucile. & ai ntlnise la unele receptii /-alCrie facuse o calatorie si se ntorsese de curnd de la EFoto0 si de fiecare data fusese si atras si iritat de refuzul ei de a i se da cu totul. Acceptase totusi sa#l pri easca n acea noapte. (in nesabuita lui dorinta de a fi el cel ales # ad ira ai usor si ai total pe cei de se' opus # se gndea ca daca nu se !a putea bizui pe ad iratia ei" !a face apel la erotis . (in acest oti! o pri!ise pe -alCrie n ti p ce faceau dragoste. (e!ii ai sigur pe tine nsuti cnd constati ca buzele unei fe ei se u fla de !oluptate.

CONDIIA UMAN 4 23B :erral detesta coc%etaria. -aldrie nu uzase de nici un artificiu. Toc ai fiindca i se potri!ea i strnea dorinta de a o poseda. & su edenie de i presii" senzatii tulburi si nclci#te i se perindau prin inte" i!ite toate din dorinta lui de a fi n locul fe eii pentru a sti n ce asura se afla n puterea +ui" caci asta dorea de fapt. $n trup de fe eie cucerit nainte de a i se fi predat" l atragea ai ult dect oricare altul. Cobor din asina si intra n %otelul Astor ur at de baiatul care tinea coli!ia n ndepartat de corp" asa cu se cerea unui !nzator stilat. na" cu bratul

;u ea era populata de u breA fe ei a caror iubire nu#l interesa pe :erral si un singur ad!ersar n carne si oase" fe eia de care tinea cu orice pret sa fie iubit. *a o posede" trup si suflet" asta dorea din rasputeri. (e!enise o idee fi'a. &rgoliul lui cerea sa nfrunte un alt orgoliu" pe potri!a lui" asa cu un +ucator de carti doreste sa aiba n fata un partener tot att de !ersat si de ndr+it ca si el" :erral !oia sa se ia la trnta cu -aldrie" nu sa nc%eie un tratat de pace. &ricu " ntlnirea a!ea sa aiba loc n seara asta. n pat" nu n salon. n %olul %otelului" un functionar european se apropie de :erral si#i spuseA # (oa na *erge #a nsarcinat sa !a trans it ca nu se !a ntoarce la %otel n aceasta seara si ca do nul pe care l !edeti !a !a e'plica... :erral" trasnit de !estea pe care o pri ise" l pri!i pe acel do n care statea ntr#un fotoliu cu spatele la el. (o nul ntoarse capul. Era directorul unei banci englezesti. (e o luna de zile i facea curte doa nei *erge. ;nga el" un baiat de pra!alie" tot att de de n ca si cel care l nsotise pe el" tinea n brate o coli!ie. Englezul se ridica" si naucit" strnse na lui :erral" zicndA

# (o nule" socot ca ar trebui sa# i dati unele e'plicatii... si dadura" n acelasi ti p" sea a ca a ndoi fusesera trasi pe sfoara. *e pri!ira lung" stiind ca" desi nu scoteau nici un cu!nt" functionarii %otelului" se a uzau pe socoteala lor"

T
23C 4 Andre Malraux

ca si ceilalti clienti sau !izitatori aflati n %ol. Era ora cina a!eau loc cocKtailurile. Toata lu ea buna din *%ang%ai era acolo... :erral se si ti ridicol" a!anta+ul de a fi tnar. $n dispret la fel de intens ca furia din care se i!ise l a+uta sa treaca peste acel o ent n care se aflase ntr#o stare de inferioritate. *i tea ca n +urul lui se coagulase prostia o eneasca" ade!arata si ai ridicol dect celalalt" care a!ea

area prostie" cea care se lipeste de ti#ne" care te apasa pe u eri. .ersoanele din %olul %otelului erau ai de ne de dispret dect toti cretinii din lu e. Totusi" nestiind ce aflasera si ce nu" socotea ca snt la curent cu toate cte se nt plasera si" ca atare" fata n fata cu utrele lor ironice se si ti paralizat de o nenduplecata ura. # E !orba de un concurs ) ntreba unul din baietii de pra!alie pe celalalt" sosit si el tot cu o coli!ie n na. # 1u stiu. # .asarea # A ea e un ascul.
=

ea e o fe ela.

# .oate ca de aia ne#au tri is pe a ndoi... Englezul se nclina n fata lui :erral si se duse la receptie. .ortarul i n na o scrisoare. Englezul o citi" si c%e a a+utorul" si dupa ce scoase din portofel o carte de !izita" o agata de coli!ie" spunnd portaruluiA 7-a rog s#o tri iteti doa nei *erge7. :erral si dadu toata silinta sa#si li pezeasca gndurile" pentru a se putea apara. :e eia l lo!ise n punctul cel ai !ulnerabil... A!ea i presia ca i scosese oc%ii n ti p ce dor ea. i nega pur si si plu e'istenta. .entru ea" tot ce gndea" tot ce facea" tot ce !oia el" nu e'ista. Aceasta scena ridicola nu putea nicicu " nicicnd fi abolita. 1u ai e'ista dect el" :erral" proiectat ntr#o lu e populata de fanto e care si bateau +oc de el. $nde ai pui ca nici acar nu a!ea sa se culce cu -alerie n seara aceea... 5ndul nu se i!ise ca o concluzie logica. I se parea ca era una din ultele nfrngeri pe care trebuia sa le ndure" si ca si cu furia l#ar fi facut sa de!ina asoc%ist. si tot zi cea... 71#a sa a culc cu ea. 1#a sa a culc cu ea...7 CONDIIA UMAN 4 237 (in ce n ce ai dornic de a se razbuna # c%inuind acel trup care#l lua n zefle ea" :erral era ne!oit sa stea fata n fata cu idiotii aia care se uitau la el cu oc%ii %olbati" fara a 2i pune la socoteala baiatul de pra!alie care ra asese pironit locului" tinnd n na bleste ata aia de coli!ie. Trebuia neaparat sa ra na n %ol. Co anda un cocKtail" aprinse o tigara si apoi ra ase ne iscat n fotoliu" sfrind un c%ibrit ra as n fundul buzunarului. .rin fata lui trecura un do n si o doa na. 6arbatul a!ea far ecul celor care ncaruntesc" fara ca fata sa le batrne#asca. :e eia era draguta" se annd cu fotografiile aflate pe coperta re!istelor de oda. l sorbea din oc%i. i era" de buna sea a" recunoscatoare. 7l iubeste" gndi :erral" cu ciuda. Cretinul asta" poate unul din ultii care cstiga un ban de pe ur a ea" o fi satisfacut#o la pat si o fi stiut sa fie tandru...7 C%e a portarul. # Ai o scrisoare pentru .ortarul" putin ine" nu e asa ) (a# i#o ,

irat" i#o n na cere onios.

7stii oare" dragule" ca fe eile persane cnd se nfurie si bat barbatii cu talpile tintuite ale papucilor ) *nt iresponsabile. $nde ai pui" ca pe ur a reiau !iata lor de toate zilele" cea n care faptul de a te caina fata de un barbat nu te anga+eaza" n !re e ce faptul de a te fi culcat cu el" te leaga # asa crezi

oare ) # de acea !iata n care barbatul poseda fe eile. Eu nu snt o fe eie care a fost OposedataZ" un corp i becil din care te poti nfrupta cu placere" intind asa cu inti copiii si bolna!ii. stii ulte" dragule" dar poate !ei uri fara sa#ti fi dat !reodata sea a ca o fe eie este o fiinta o ene asca. A a!ut ocazia sa cunosc barbati care #au gasit fer ecatoare" din pacate. 1u stii pe ce ton i zicA O(in pacate.Z .oate ca nu# i !a fi dat sa cunosc dect barbati din aceasta speta. Au facut tot ce s#au priceput # erau nduiosatori #" cnd faceau e'ces de zel" pentru a# i satisfa ce toate capriciile. Cnd era nsa !orba de proble e ntr#ade!ar i portante" se duceau sa stea de !orba cu prietenii lor. E drept ca uneori !eneau si la ine sa se !aiete" pentru a fi consolati. A capricii" ai ult nca" a ne!oie de ele nu ou ai ca sa#ti fiu pe plac ci" ai ales" pentru a te sili sa a 23G 4 Andre Malraux asculti atunci cnd ti !orbesc. ncntatoarea ea nebuti+ e este pe asura tandretei de care dai tu do!ada. (aca" asa cu doreai" #ai fi facut sa sufar" nici n#ai fi obser!at... A ntlnit prea ulti barbati ca sa nu# i pot da sea a ce nsea na Oo a!enturaZ. Cnd n +oc se afla nsa orgolii unui barbat" lucrurile se sc%i ba. O.lacereaZ este un cu!nt pe care l folosesc pentru a#si putea ascunde setea de putere Refuz sa fiu doar un trup" asa cu refuzi si tu sa fii doar un carnet de cecuri. Te porti cu ine asa cu fac prostituatele cu clientii lor. O-orbeste ct !rei" dar plateste...Z *nt" ce e drept" si acel trup" stiu" la care ai fi dorit sa a li itez. 1u i !ine usor sa a apar de ideea pe care si#o fac altii despre ine. .rezenta ta a face sa# i pri!esc trupul cu dezgust" asa cu pri a!ara a face sa a bucur ca pot respira prin toti porii. si fiindca !eni !orba de pri a!ara" ti doresc sa te a uzi bine n co pania pasarelelor. Te#as ai ruga ca" data !iitoare" sa nu ai tot aprinzi la pa de la capati. -.7 :erral si tot spunea ca transfor ase o tara" facnd dru uri si sosele" s ulgnd din izerabilele lor cocioabe ii de tarani si utndu#i n cabanele facute din tabla" aflate n prea+ a uzinelor lui" asa cu facusera pe !re uri arii seniori feudali" sau puternicitii I periului. (egeaba. n coli!ie pasaruica parea ca#si bate +oc de el ciripind ntr#una. .uterea lui :erral" luciditatea" ndrazneala de care daduse do!ada pentru a transfor a Indoc%ina # scrisoarea sosita din A erica era o do!ada ce nu putea fi tagaduita # se naruiau n ciripitul acelei ierle ridicole" ce parea sa#i spuna ca att ea ct si ntreg uni!ersul si bateau +oc de el. 7Cu a a+uns oare sa acord atta i portanta unei fe ei )7

1u de fe eie era !orba... I se luase legatura de pe oc%i. *e aruncase n a!entura asta" fara sa#si dra uiasca puterile" potri!a propriei lui !ointe. (orinta lui carnala" de!enita zadarnica acu " l proiecta ntr#o stare %ipnotica si asfi'ianta. 1u putea scapa de ridicol dect prin !arsare de snge... Cel CONDIIA UMAN 4 239 ai rapid i+loc de a te !indeca este sa te razbuni pe un trup de

ClappiQue i po!estise o istorioara cu plita... *otia unei capetenii din Afganistan se ntorsese acasa" goala pusca... pusese !iolata de seful unui trib din !ecinatate care" i tri isese sotului si o scrisoareA 7ti napoiez fe eia. 1u i s#a parut att de groza!a cu se z!onea.7 (upa ce puse na pe autorul scrisorii" sotul l legase de un stlp pentru a#i scoate oc%ii n fata fe eii despuiate" spunndu#iA 7$ita#te bine. Ai !azut#o si ai dispretuit#o. .oti +ura pe tot ce ai ai sfnt ca nu o !ei ai !edea niciodata.7 :erral si i agina ca se afla n odaia din %otelul unde locuia -alCrie. :e eia era lungita pe pat" legata fedeles. >biera" izbucnind n %o%ote de plns # att de ase anatoare celor i!ite dintr#o intolerabila placere # z!rcolndu#se de durere... :iindca -alCrie nu tipase si nu se z!rcolise n ti pul ct facusera dragoste.

.ortarul astepta. 7Trebuie sa# i alcatuiesc o perec%e de pal e.7 utra i pasibila" ca a idiotului din fata si nc%ipuise :erral. ea" ca nu cu !a sa#i ard o

Idiotul n#a!ea de gnd sa rda" asa cu

7*e !a i!i o alta ocazie7" si spuse :erral. 7Ma ntorc" peste cte!a asa. *e urca n inute7" spuse" si pleca" fara sa fi platit cocKtailul si lasndu#si palaria pe

asina si spuse soferuluiA ai are negustor de pasari. Magazinul se afla n apropiere" dar era nc%is. ulti pasarari.

# Ma duci la cel # *a erge

n orasul c%inezesc" spuse soferul. Acolo snt

n ti p ce strabatea orasul" :erral si aduse a inte ca citise cnd!a" ntr#o carte de edicina" ca o fe eie care ardea de dorinta de a fi flagelata" si daduse ntlnire" printr#un sc%i b de scrisori" cu un necunoscut... (escoperise" nspai ntata" n clipa cnd o ul care o legase de pat se ndrepta spre ea cu un bici n na" ca nu ai dorea ni ic altce!a dect sa fuga" sa scape. .e c%ipul fe eii din relatarea facuta n cartea de 213 4 Andr# Malraux Ce dracu ai putea face ) *a intre ntr#un bordel ) 1#a!ea rost. 1ici un alt trup de fe eie nu#l putea lecui de durerea produsa de luarea n bat+ocura a orgoliului lui de barbat. Masina trebui sa se opreasca n fata barierei de srni2 g%i pata. n orasul c%inezesc" cufundat n ntuneric" te puteai astepta la orice. Cu att ai bine , :erral cobor din asina si#si trecu re!ol!erul n buzunarul %ainei" spernd ca !a fi atacat. Tragi n ce poti. *trada unde se aflau pra!aliile negustorilor de ani ale parea cufundata n so n. 6aiatul ce statea lnga sofer batu n pri ul oblon" si striga # 7*nte cu paratori,7" stiind ca negustorii se te de soldati. (upa cte!a inute" usa agazinului se desc%ise. n splendida penu bra rosietica a pra!aliilor cte!a pisici se deplasau do ol n salturi ca ai utele" !estind preuna cu z!cnirile aripilor unor pasari" trezirea din so n a ani alelor. ntr#un colt" cte!a pete de un roz pal. .apagalii" legati de cte un stlp. # Ct ceri pe toate pasarile astea ) # 1u ai pe pasari ) &pt sute de dolari. Era un negustoras care nu tinea n pra!alie pasari de soi. :erral scoase carnetul de cecuri" so!aind. .oate ca negustorul n#a!ea sa i le dea dect pe bani pesin. 6aiatul ntelese despre ce era !orba si ziseA 7(u nealui e do nul :erral. Masina asteapta n strada7. 1egustorul iesi din pra!alie" !azu farurile auto obilului" patate de u brele sr ei g%i pate. # E n regula. edicina se asternu o alta fataA -alCrie.

Aceasta do!ada de ncredere" i arata lui :erral de ct2 autoritate se bucura. Totusi" cu!intele negustorului l calcau pe ner!i. ;a ce bun ) Totusi" orgoliul" sustinut de planul pe care l facuse si pe care a!ea sa#l duca la bun sfrsit" precu si racoarea noptii de pri a!ara l n!iorara. Mnia si i aginile sadice se dezagregau ntr#un dezgust fara argini... si dadu nsa sea a ca nu disparusera definiti!. #A si un cangur" spuse negustorul. ic" si din

:erral dadu din u eri. $n pusti se i!i din fundul pra!aliei cu un cangur n brate. Era trupsorul luP CONDIIA UMAN 4 211 acoperit cu blana" doi oc%i de ciuta speriata l pri!eau pe :erral. # 6ine" l iau" zise :erral" scotnd din nou carnetul de cecuri. *e ndrepta cu pasi lenti spre auto obil. -alerie a!ea sa istoriseasca negresit po!estea coli!iilor. gi el a!ea sa po!esteasca cu 1u ai asa a!ea U iasa din situatia ridicola n care se afla. 1egustorul si pustiul aduceau coli!iile" le asezau n auto obil" se ntorceau n altele. n sfrsit adusera cangurul si papagalii.

se ter inase.

agazin pentru a aduce

(e departe" dincolo de orasul c%inezesc" se auzira cte!a focuri de pusca. :oarte bineA sa se bata ct or !rea" pna ce n#or nai putea" si zise :erral. Cnd intra n %olul %otelului Astor" :erral ceru sa !orbeasca cu directorul. # -a rog sa intrati cu ine n ca era doa nei *erge. stiu ca nu este acasa. -reau sa#i fac o surpriza. irarea" nendraznind nsa sa refuze. 9otelul Astor depindea de

(irectorul ncerca sa#si ascunda Consortiu.

.rezenta unui alb l elibera pe :erral din lu ea alcatuita din u ilire" a+utndu#l sa intre n 7rndul oa enilor7. 1egustorul c%inez care i !orbise n bezna" l cufundase n obsesiile lui. 1u scapase cu totul de ele dar" cel putin" izbutise sa !ada ca ai era si altce!a n +urul lui. Cinci inute coli!iile. ai trziu" :erral dadea dispozitii ser!itorilor" aratndu#le unde si cu trebuiau asezate

n ca era doa nei *erge" toate obiectele de pret erau puse n dulapuri. $nul din ele nu era nc%is. :erral lua de pe pat o pi+a a. (e ndata ce atinse atasea calduta" si ti un !al fierbinte urcnd n lungul bratului si apoi raspndindu#i#se n tot corpul. si dadu sea a ca atasea acoperise snii fe# eii... Roc%iile" pi+a alele atrnate n sifonierul ntredesc%is .astrau o ur a de senzualitate ai intensa parca dect cea .e care o e ana trupul fe eii. si nfrna dorinta de a#si ngropa fata n sfsia. 212 4 Andr# Malraux atasea pi+a a#Jei si apoi de a o fra nta # poate c%iar si a o

Erau lucrurile ei" erau bibate de prezenta ei... (aca a+ fi putut" ar fi luat pi+a aua... & az!rli n sifonier. n clipa cnd lasase din na pi+a aua" legenda lui 9ercui e i se i!i n inte. Eroul" bracat n %aine fe eiesti" sifonate si caldute ca cele pe care le tinuse el n na" stnd n fata re. ginei & fala" u ilit si bucuros de a fi u ilit" asa cu era si el acu . *e gndi iar" dar fara folos" la scenele de sadis ca. re#i trecusera prin inte. 6arbatul n!ins si de regina & fala si de propria lui sotie" (e+anira" apasa greu pe toate gnduriie lui" cufundndu#l ntr#o u ilitoare placere. Auzi pe cine!a apropiindu#se pe coridor. *coase re!ol#!erul din buzunar. (aca -al2rie ar fi intrat n odaie" fara do#ar si poate ca ar fi tras n ea. .asii se ndepartara. :erral baga re!ol!erul n buzunar si scoase o batista. Trebuia neaparat sa faca ce!a" orice" pentru a scapa de gnduriie care#l obsedau. (adu ordin sa se desc%ida coli!iile. .apagalii se refugiara n colturile odaii. $nii cautara adapost n perdele. Cangurul sarise n pat si statea acolo. .area sa#i placa. :erral stinse plafoniera si lasa aprinsa doar la pa de la capul patului. Albi" roz" papagalii ncepura sa zburataceasca prin odaie" arcuin#du#si aripile" dar zborul lor era greoi si nelinistit. Coli!iile pline de pasari agitate" asezate pe toate obilele" ba c%iar si pe podea" l sciau pe :erral. 1u stia de ce" dar l sciau. Iesi din odaie. *e ntoarse... Ca era parea sa fi fost de!astata. A!ea oare sa scape !reodata de noaptea asta bui aca ) Cu !oie sau fara !oie lasase n odaia de %otel i aginea e!identa a furiei de care fusese cuprins. # (esc%ide toate coli!iile" spuse baiatului care#l nsotea. # -or urdari ca era" spuse directorul. uta ntr#alta odaie. :iti pe pace. 1u se !a ntoarce la %otel asta#seara. i !eti

# (oa na *erge se !a tri ite nota de plata. # (oriti sa aduce

si flori" do nule :erral ) acar ser!itorii.

# 1u. (oar pasarile astea. si sa nu intre ni eni aici" nici CONDIIA UMAN 4 21<

:ereastra era dublata de o retea etalica" pentru a nu lasa sa intre n ca era tntarii. 1ici pasarile nu puteau iesi. pirectorul desc%ise canatul pentru ca din ca era sa poata iesi irosul. Acu " pe obile" pe perdele si colturile ca erei" pasarile e'otice zburataceau. Culorile lor se atenuasera n lu ina palida. (e!enisera ate ca cele din frescele c%inezesti. (in ura" i facuse doa nei *erge cel ai fru os dar posibil. :erral stinse lu ina. & reaprinse" o stinse din nou" apasnd pe co utatorul de la capatul patului" aducndu#si a inte de ulti a lor noapte de dragoste. i trecu prin inte sa s ulga co utatorul" pentru ca -alCrie sa nu se ai poata niciodata folosi de el" ...cnd !a fi n pat alaturi de el" sau de altul. Renunta" caci dorea sa nu lase n ur a nici o do!ada a cu plitei lui nii. # Ia coli!iile goale" i spuse baiatului. .une#le pe foc. # (aca doa na *erge !a dori sa afle cine i#a tri is pasarile" zise directorul %otelului" uitndu#se cu ad iratie la :erral" ce !a trebui sa#i spun )

# 1u !a !a ntreba... Cadoul poarta se natura

ea. :erral pleca.

Trebuia neaparat sa se culce cu o fe eie. Totusi n#a!ea c%ef sa se duca i ediat n restaurantul c%inezesc. Ii era de#a+uns sa stie ca e'istau si alte fe ei care i stateau la dispozitie... Cel putin o entan. $neori" cnd !isa urt si se trezea speriat" si tea dorinta de a ador i din nou" desi stia ca a!ea sa regaseasca cos arul. Alteori !oia sa se destepte si sa ra na treaz. *o nul era ec%i!alent cu !isul rau" dar facea parte din el. Era el" *tarea de trezie era lu ea" pacea. n acea noapte" erotis ul era cos arul. *e %otar n sfrsit sa iasa din aceasta transa si spuse soferului sa#l duca la Clubul :rancez. Acolo putea sta de !orba" restabili niste relatii nor ale cu oa enii" fie ele derizorii" cu snt cele n+g%ebate n cursul unei con!ersatii ondene. (a" asta a!ea sa#l readuca la realitate. 6arul clubului era plin. Asa se nt pla n perioadele tulburi.

T
21@ 4 An#r# Malraux ;a o asa din apropierea terasei statea 5isors. .urta o pelerina din lna singur" sorbind din cnd n cnd dintr#un pa%ar. itoasa. *tatea asa" de unul EFo i telefonase si#i spusese ca totul ergea bine" dar 5isors !enise la bar ca sa auda ce se spunea n oras... >!onuri" uneori absurde. 1u ntotdeauna. Azi n#auzise ni ic in#teresant :erral" salutnd n dreapta si n stnga se ndrepta spre 5isors. stia ce fel de cursuri tinea" la $ni!ersitate" dar nu le acorda prea are i portanta. 1u aflase de sosirea lui EFo n oras. *ocotea ca e ai pre+os de el sa#l ntrebe pe Martial despre cutare sau cutare persoana. (e altfel" nu se stia bine care anu e era rolul lui EFo. Idiotii aia care se uitau la el oarecu reprobator" credeau ca relatiile lui cu 5isors a!eau la baza faptul ca a ndoi erau fu atori de opiu . :erral si dadea aere de fu ator" pufaind cte o pipa" # uneori c%iar doua # dar niciodata de#a+uns pentru a putea si ti puterea drogului. :u a doar pentru a putea dibui at osfera odaii unde pipele treceau din gura n gura" un i+loc de a putea constrnge fe eile sa se poarte cu !oia el. 1u#i placea sa le faca curte. (etesta acel +oc n cursul caruia trebuie sa te prefaci ca le pretuiesti" pentru a pri i n sc%i b placerile pe care le pot oferi trupurile lor" asa ca se folosea de orice alt i+loc pentru a se sustrage de la acest protocol. Alt i puls" ai co ple'" l nase uneori spre 5isors pe !re ea cnd se aflau a ndoi la 6ei+ing. n pri ul rnd dorinta de a#i scandaliza pe cei din +ur. n al doilea rnd" nu se ultu ea ca el" :erral" sa fie doar presedintele Consortiu# ului. ;u ea trebuia sa n!ete sa deosebeasca o ul de actiunile lui" caci socotea ca !alora ai ult dect ceea ce facuse. Interesul pe care#l anifesta n od uneori agresi!" pentru arta" filosofie" si pentru cinis ul pe care el" :erral" l nu ea luciditate" erau doar i+loace de autoaparare. El" :erral" nu descindea din 7fa iliile7 ce posedau arile ntreprinderi" si nici din cele care erau atotputernice n Miscarea 5enerala a :ondurilor" si cu att ai putin din Clanul Inspectorilor :inanciari. (inastia :erral era prea strns le# CONDIIA UMAN 4 21B

gata de Istoria Republicii :ranceze" ca sa poata fi luat drept $n agea iu. Totusi era un a ator" de !aza" desigur" dar un a ator. .rea abil pentru a ncerca sa astupe santul aflat ntre el si ceilalti" el" :erral" l adncea. Marea eruditie a a lui 5isors" inteligenta lui desc%isa ntotdeauna pentru a ntelege si adnci proble ele interlocutorilor sai" dispretul pentru tot ce era con!entional" 7punctele lui de !edere7" ntotdeauna ciudate # :erral le repeta uneori" nespunnd de la cine le preluase # l apropiau de 5isors" desfiintnd aproape tot ce#i despartea. Cu :erral" 5isors nu !orbea despre politica dect pe plan filosofic. :erral spunea ca are ne!oie sa stea de !orba cu oa eni inteligenti si asa si era" n afara de cazul cnd parerile lor se izbeau de ale lui. *e uita n +urul lui. n parte. o entul cnd lua loc la asa lui 5isors" toata lu ea ncepu sa se uite n alta

n acel o ent" :erral s#ar fi nsurat si cu bucatareasa lui" doar ca sa oblige lu ea s#o salute pe doa na :erral. l e'aspera gndul ca idiotii aia si arogau dreptul de a %otar daca ce facea el era bine sau nu... 1u prea a!ea c%ef sa le !ada utrele. i propuse lui 5isors sa se aseze la o alta asa. (esi se facuse ca rece" pe terasa erau cte!a ese. # Credeti oare ca poti cunoaste" ntr#ade!ar cunoaste" pe cine!a ) l ntreba pe batrn. *e asezara la o asuta pe care se afla o la pa. ;icarul ei se pierdea n noaptea care se biba ncetul cu ncetul de ceata. 5isors l pri!i lung. 71u s#ar preocupa de proble e psi%ologice daca ar putea sili pe altii sa faca ce !rea el7" si zise. # E !orba de o fe eie ) # 1#are i portanta. # 5ndirea care !rea sa descifreze ce se petrece ntr#o fe eie este ntotdeauna sub inata de erotis . Cnd doresti sa cunosti o fe eie" doresti # nu e asa ) # de fapt" fie s#o posezi" fie sa te razbuni. & cocota de na a doua i spunea !ecinei ei de doua. ti spun eu 21C 4 Andrt Malraux despre ce e !orba. Ma in!idiaza ca a os. Asta e,7 # Cred" relua 5isors" ca atunci cnd recurgi la spirit ncerci de fapt sa contrabalansezi acest gnd A cunoasterea unei fiinte este un senti ent negati!. *enti entul poziti! realitatea" este faptul ca ne ngrozeste ideea ca !o ra ne ntotdeauna straini fiintelor pe care le iubi . # &are iubi !reodata cu ade!arat ) un dine att de fr u" asaA Z1u a duce ea pe ine de nas" cu una cu

# 1u ai ti pul poate !indeca aceasta angoasa. 1u poti niciodata cunoaste pe cine!a" dar uneori nceta sa si ti ca nu sti ce se petrece n sufletul altuia. Ma gndesc la fiul eu si... la un alt baiat"

la care tin. A cauta sa ntelegi" slu+indu#te de inteligenta" a cunoaste prin inter ediul inteli gentei" reprezinta doar o zadarnica ispita= si anu e aceea de a eli ina din constructia entala ele entul ti p. g# &are functia inteligentei nu este toc ai aceea de a eli ina anu ite lucruri ) 5isors l pri!i lungA # Ce anu e ntelegi prin 7inteligenta7 ) # n general ) # (a. :erral statu ct!a ti p pe gnduri. # Capacitatea de a dobndi influenta ersul lucrurilor. i+locele ce pot constrnge oa enii sa actioneze ntr#un anu it fel si de a

.e fata lui 5isors se i!i un surs. (e fiecare data cnd punea aceasta ntrebare" interlocutorul # oricine ar fi fost # raspundea enuntnd propriile sale dorinte. :erral si atintise pri!irea asupra luiA # stiti oare n ce fel erau pedepsite fe eile care se raz!ratisera potri!a stapnilor lor" n ti pul pri elor i perii ) # Cred ca e'istau scosi... ai ulte. n pri ul rnd" ca erau duse pe o pluta" cu inile taiate" si cu oc%ii

n ti p ce#si rostise fraza" 5isors re arcase atentia si. poate" satisfactia cu care :erral l asculta. CONDIIA UMAN 4 217 # ;e lasau sa fie duse spre are de nesfrsite flu!ii... pna ce a antii lor" legati fedeles alaturi de ele... ureau de foa e" sau de epuizare" lnga

# Cu a antii lor ) ntreba :erral" ca si cu n#ar fi auzit bine. Totusi" l ascultase cu are atentie" neslabindu#l din oc%i. 5isors nu putea g%ici ca n intea lui :erral 7a antii7 nu#si aflau loc. # Ciudat" relua 5isors" aceste legi salbatice au fost pare au fost ticluite de oa eni ntelepti si buni. # Erau ntelepti" fara doar si poate. 5isors pri!ea fata crispata a lui :erral" lu inata de la pa pusa pe asa. entinute pna n secolul al I-#lea si dupa ct se

*e auzira focuri de pusca. (eparte. Cte !ieti o enesti a!eau sa fie cur ate n acea noapte bibata de ceata ) si el statea sa#l pri!easca pe :erral pentru a descifra ceea ce se afla pe fata lui aspra. & ul fusese profund u ilit # ca barbat" sau ca o dotat cu suflet si inteligenta ) ;upta potri!a rusinii cu acea ar a derizorie nu ita 7rancuna7. *ngele continua sa curga pe acest pa nt suprasaturat" deasupra caruia plutea !ec%ea ura dintre se'e. *e auzira din nou focuri de ar a. (e data aceasta att de aproape nct pa%arele de pe asa zanganira.

5isors se obisnuise cu cele pe care le auzea zilnic !enind din orasul c%inezesc. n ciuda faptului ca telefonul pri it de la EFo l nstiintase ca totul ergea bine" aceste noi puscaturi l nelinistira.

Ignora ce anu e rol +uca :erral n !iata politica" si ct de i portant era" dar si dadea sea a ca o ul nu putea fi dect de partea lui ?iang ?ies%i. *ocotea ca era nor al sa stea alaturi de el la aceeasi asa # nu a!ea i presia ca s#ar putea 7co pro ite7 nici n oc%ii lui" nici n oc%ii altora" stnd la asa cu cine!a" oricine ar fi fost" dar nu ai nutrea dorinta de a !eni n spri+inul celui aflat n fata lui. # Ce se nt pla ) 21G 4 Andre Malraux # 1u stiu. sefii rosiilor au dat preuna cu sefii a+" bastrilor o procla atie prin care fac cunoscuta unirea cei&r doua tabere. (upa ct se pare" situatia se !a a eliora. 7Minte" si zise 5isors. E tot att de bine infor at ca si ine. .oate c%iar ai bine.7

# :ie ca snt rosii" fie ca snt albastri" %a alii tot %a ali ra n" ct traiesc. 1u snteti si du nea!oastra de parere ca e o prostie" caracteristica de altfel speciei u ane" ca cine!a sa se sacrifice pentru o idee" cnd stie ca n#are dect o !iata de trait ) # *e nt pla foarte rar ca un o sa poata suporta # cu sa spun ) # propria lui conditie u ana...

*e gndi la ceea ce spunea EFoA 7&a enii accepta sa oara" nesocotind propriile lor interese" pentru a +ustifica conditia u ana" punnd la te elia !ietii demnitatea" Crestinis ul pentru scla!i" natiunea pentru cetatean" co unis ul pentru uncitori...7 1#a!ea de gnd sa discute cu :erral ideile lui EFo. # Trebuie sa te into'ici cu ce!a" spuse adresndu#i#se lui :erral. Aici la noi" oa enii fu eaza opiu . n Isla " %asisul" n &ccident fe eile... *ocot ca dragostea este odalitatea de care uzeaza occidentalii pentru a se elibera de conditia u ana... Cu!intele rostite se profilau pe un fundal pe care apareau confuz" oa eni si obsesiile lorA Cen si asasinatul" Clappi#Que si ticneala lui" Eato! si re!olutia" MaF si dragostea. 6a c%iar si el" 5isors" cu opiu ul. 1u ai EFo era n afara" sau deasupra acestui fundal. # Mult ai putine fe ei s#ar ta!ali n pat" daca ar putea obtine" n pozitie !erticala" frazele de ad iratie de care au neaparata ne!oie. stiu ca doar la asternut le pot auzi. # si barbatii) # 6arbatul poate si trebuie sa nege fe eia. 1u ai actiunea +ustifica !iata unui o alb. si nu ai ea l poate satisface. Ce a zice despre un are pictor care n#a facut nici un tablou ) $n o este su a faptelor sale" a celor sa!rsite precu si a celor pe care le !a face. 1i ic altce!a. Eu nu snt ce!a care poate fi transfor at de o ntlnire cu cine stie CONDIIA UMAN 4 219 +e fe eie sau cu cine stie care barbat. *nt dru urile pe care le#a # Era ne!oie de dru uri si sosele. croit...

(e cnd auzise ulti ele focuri de ar e" 5isors se +iotarse sa nu

ai +oace rolul de 7+ustificator7.

# (aca nu de du neata" de un altul" nu e asa ) Te situezi pe pozitia unui general care ar spuneA 7Cu soldatii ei pot itralia un oras ntreg7. (aca ar fi n stare sa itralieze" n#ar fi general. 1u poti fi general dect daca ai absol!it cursurile scolii Militare de la *aint#CFr. (e altfel cred ca" n general" oa enii nu se prea sinc%isesc de putere. Ceea ce i fascineaza de fapt nu este puterea efecti!a" ci iluzia ca pot actiona dupa bunul lor plac. .uterea unui rege este cea de a putea E gu!erna" nu e asa ) (ar o ul n#are c%ef sa gu!erneze. Are g c%ef sa#i constrnga pe se enii lui sa faca ce !rea el" asa ai spus. -rea sa fie ai ult dect un o " n aceasta lu e a oa#t enilor. *a scape de conditia u ana" cu zicea eu. 1u doreste sa fie puternic" ci atotputernic. Maladia %i erica" +ustificata pe plan intelectual de dorinta de putere" este de fapt dorinta de a fi zeu. &rice o doreste sa fie zeu... *pusele lui 5isors l tulburau pe :erral" dar intea lui nu era pregatita pentru a le ntelege tlcul. (aca batrnul ntelept nu#l +ustifica" nu !a putea sa#l elibereze de obsesia luiA # (e ce" dupa parerea du nea!oastra" zeii nu se nsotesc cu pa ntene" dect prefacndu#se n oa eni sau n ani ale ) Ca si cu asa. ar fi fost aie!ea" 5isors si ti ca o u bra se ntrupa alaturi de ei. :erral se ridicase de la ai tare dect acu ca

# Ai ne!oie sa pui n +oc ceea ce este esential n du neata" ca sa poti si ti e'isti" spuse 5isors" fara a#l pri!i.

:erral n#a!ea cu sa stie ca perspicacitatea lui 5isors pro!enea din faptul ca recunostea n interlocutorii sai frag ente din propria sa persoana. .ortretul sau cel 7perspicacitate7. ai !eridic n#ar fi putut fi facut dect punnd unele lnga altele aceste do!ezi de

223 4 Andri Malraux # $n zeu poate poseda" continua batrnul" dar nu po ate cuceri. Idealul oricarui zeu este de a de!eni o " fara a uita ca si !a regasi puterea di!ina" asa cu si oa enii !iseaza sa d e. !ina zei" fara a#si pierde personalitatea... :erral socoti ca sosise ntr#ade!ar o entul sa se culce cu o fe eie.

7Ciudat caz de auto istificare" cu ulte i plicatii" si i. se 5isors. (upa ct se pare" :erral se considera" cel putin pe plan erotic" ca un ic burg%ez ro antios.7 Cnd" putin dupa ncetarea razboiului" 5isors !enise n contact cu reprezentantii arii finante din *%ang%ai" si daduse sea a ca ideea pe care si#o facuse despre capitalis era inadec!ata. Aproape toti cei pe care a!usese prile+ul sa#i ntlneasca a!eau o !iata senti entala bine asezata" fie ca erau casatoriti" fie ca erau celibatari. Ma+oritatea erau nsurati. Cnd nu esti descendentul unei fa ilii de ari bogatasi" nu#ti poti per ite sa#ti irosesti ti pul n a!enturi senti entale sau erotice" caci un are o de afaceri trebuie sa fie obsedat de o singura idee. 7Capitalis ul din zilele noastre" spusese de ai de a organiza dect din puterea propriu#zisa.7 ulte ori studentilor sai" consta ai ult din !ointa

n ti p ce ergea cu auto obilul" :erral a+unse la concluzia ca raporturile lui cu fe eile fusesera ntotdeauna aceleasi A absurde. .oate ca iubise ntr#ade!ar cnd!a... (e ult... Ce psi%olog" beat crita"

gasise de cu!iinta sa boteze 7dragoste7 acel senti ent care acu i otra!ea !iata ) (ragostea era o e'altare" o obsesie. (a" fe eile l obsedau" fiindca i strneau dorinta de a se razbuna. l na spre ele dorinta de a fi +udecat" toc ai el" :erral" care nu recunostea nici un +udecator. :e eia care l#ar fi ad irat n ti p ce i se daruia" care nu i s#ar fi potri!it" nu#l interesa. Era con da nat sa se dea pe na de i ondenelor si a cur!elor... 6inenteles" si ele a!eau trupuri bietoare. 7-ei uri" dragule" fara sa#ti fi dat !reodata sea a ca si fe eile snt fiinte o enesti.7 .oate n oc%ii celei care#i tri isese scrisoarea. 1u si n ai lui. & fe eie nu putea nse na pentru el dect CONDIIA UMAN 4 221 ec%i!alentul unei calatorii" al unei clipe de odi%na" sau al unui dus an ce trebuie nfruntat si dobort. 1u era o fiinta u ana... Cobor din asina si intra ntr#una din casele din 1anKing goad. *e ntoarse cu o curtezana. & fetiscana cu fata blnda si ar onioasa. *e aseza lnga el n asina. Cu inile puse pe titera" se ana cu o statueta din perioada Tang. Cnd a+unsera n dreptul casei unde locuia" :erral o lua nainte pe scari. .asul lui" lung si sprinten" de!enise greoi. P/As face ai bine sa a culc... *a dor ... *a dor ...7 *o nul aduce cu sine pace... Traise" luptase" crease... *ub toate aceste aparente" regasea n strafunduri" realitatea # una singura. (orinta de a scapa de el nsusi" de a lasa pe al" asa cu faci cu trupul unei a ic necat" acest o # pe el" :erral # a carui !iata se silise n fiecare zi s#o rein!en#teze. 7(e fapt" singurul lucru pe care i l#a dorit ntotdeauna a fost sa dor ...7 Ce altce!a putea cere fetiscanei care urca n ur a lui scara ciocanind fiecare treapta cu tocurile papucilor ) Intrara n ca era n care se fu a opiu " de fapt o odaita unde di!anele erau acoperite de co!oare !enite din Mongolia. .area ai propice senzualitatii dect re!eriei. .e unul din pereti atrna un la!iu de Ea Ja din pri a perioada si o fla ura tibetana. :etiscana puse titera pe un di!an. .e o ta!a se aflau ustensilele # fru oase si deloc practice # necesare fu atorilor de opiu . &biecte !ec%i" facute din +ad. :etiscana ntinse na. :erral i facu se n sa nu se atinga de ele. & detunatura puternica. &biectele asezate pe ta!a se clatinara. # (oriti sa cnt ) # 1u acu . i pri!ea trupul" ascuns si reliefat totodata de roc%ia foarte str ta din atase o!. stia ca purtarea lui o uluia. $zanta cerea sa nu faci dragoste cu o curtezana nainte de a fi auzit#o cntnd" nainte de a fi stat de !orba cu ea" nainte de a fi lasat#o sa te ser!easca la asa" si de a fi n nat barbatului pipele pentru fu at opiu ul. (e ce sa iei o curtezana" doar pentru a face dragoste cu ea" asa cu faci cu o prostituata ) 222 4 Andri Malraux # 1u doriti sa fu ati ) # 1u. (ezbraca#te,

stia ca o +ignise. A!u c%ef sa#i spuna sa ra na n pielea goala" dar renunta" stiind ca a!ea sa#l refuze. &daia era slab lu inata. 7Erotis ul" si zise :erral" consta din u ilirea ta" sau a partenerei" poateJ a a ndurora.7Asta era" de buna sea a" o idee" :e eia era de alt interi ai ispititoare n roc%ia ei l+. pita de trup. 1u#l e'cita totusi" sau daca l e'cita ct de ct" nu trupul ei l atragea ci supunerea de care dadea do!ada fe eia care astepta sa se apropie de ea barbatul care nu se clintise din loc. .lacerea lui se isca doar din faptul ca se putea i# agina n situatia ei" asta era li pede. (a" n locul celei care era constrnsa sa#l astepte" constrnsa de el. (e fapt" niciodata nu facuse dragoste dect cu el nsusi" dar nu fusese n stare dect n fata altcui!a. ntelegea acu ceea ce nici 5isors nu banuiseA 7(a" dorinta lui de putere nu#si atingea niciodata tinta. 1u se i!ea dect prin rennoirea ei. (aca n#ar fi a!ut n toata !iata lui dect o singura fe eie" posedase" si a!ea sa posede" gratie fe eii care astepta sa se apropieJde ea" singurul lucru pe care#l dorea cu nesat # el nsusi. A!ea ne!oie de oc%ii altcui!a ca sa se poata !edea" si turile altcui!a pentru a si ti. *e uita la tabloul tibetan agatat pe perete" nici el nu stia cnd si de ce. ntr#o lu e decolorata rataceau cti!a dru eti... (oua sc%elete" care nu se deosebeau de fel unul de altul se strngeau n brate ca n transa. :erral se apropie de curtezana. Ora zece si 5umatate 71u ai de n#ar ntrzia auto obilul7" si zise Cen. n ntuneric nu#ti puteai da sea a daca ai tintit bine sau nu" si felinarele a!eau sa se stinga n curnd. CONDIIA UMAN 4 22< 1oaptea deznada+duita ce plutea asupra orezariilor si lastinilor din C%ina cotropise si bule!ardul" pe care acu nu ai trecea dect arar cine!a... (rele de lu ina ce strabateau prin obloanele ra ase ntredesc%ise si prin ferestrele astupate dispareau treptat. $lti ele licariri se agatau de sinele tra !aielor si de bobinele izolatoare puse pe stlpii de telegraf... .aleau din ce n ce ai repede. 1u trecu ult si Cen nu le ai !azu dect pe pancartele acoperite de ideogra e aurite. 1oaptea asta era ulti a lui noapte. i era pe plac. A!ea sa sara n aer o data cu auto obilul. & bula enor a #a!ea sa lu ineze ca un traznet # o clipa doar # acest bule!ard %idos. (a. si un +et de snge !a n+i unul din aceste ziduri. 1iste cu!inte aflate n cea ai !ec%e legenda c%ineza i se i!ira n inteA Oamenii snt pla&a pamntului" Trebuia ca teroris ul sa de!ina un isticis . n pri ul rnd" solitudinea. Teroristul trebuia sa ia de unul singur decizii" pe care tot el a!ea sa le puna n practica. .uterea politiei consta n delatiuni. Teroristul care actioneaza de unul singur nu poate sa se denunte pe sine nsusi. *inguratate absoluta" caci celui care traieste n afara lu ii i !ine greu sa nu#si caute se enii. Cen cunostea obiectiile aduse teroris uluiA represiune politieneasca potri!a uncitorilor" apeluri lansate fascistilor. Represiunea e'ista si n#a!ea cu fi ai !iolenta dect era. :ascis ul era e!ident. .oate ca gndurile lui EFo nu !izau aceiasi oa eni la care se gndea el. 1u era !orba de a#i entine n

aceeasi categorie" fie si pentru a#i elibera" si cu riscul de a#i duce la pieire pe cei ai buni" ci de a conferi un sens nfrngerii lor. Cen dorea ca fiecare sa fie responsabil de actiunile ntreprinse de el si stapn pe faptele lui. Trebuia neaparat sa dai un tel fiecarui indi!id care nu ai nutreste nici o nade+deA trebuia deci ca atentatele sa se n ulteasca" nu de dragul unei organizatii" ci pentru o ideeA nasterea unor noi artiri. ?urnalul lui .ei !a a!ea o audienta 22@ 4 Andre Malraux stia ct de greu apasa asupra gndurilor noastre sngei e !arsat pentru o idee. Tot ce se afla n +urul lui parea sa se desco puna n aceasta noapte n care auto obilul" oprit unde!a din dru a!ea totusi sa soseasca. CeataH bibata de fu ul iesit din cosurile !apoarelor" acoperea ncetul cu ncetul trotuarele pe care ergeau oa eni grabiti" unul n spatele altuia si ferindu#se sa#l dep+. seasca pe cel dinaintea lui ca si cu razboiul ar fi i pus o noua ordine respectata de ntregul oras. Mergeau ntr#o tacere or ntala" cu att ai stranie cu ct oa enii pareau e'tre de agitati. 1ici unul nu a!ea asupra lui nici un pa#c%et. 1i eni nu ergea cu o taraba atrnata de gt" ni eni nu pingea !reun carucior. n aceasta noapte pareau sa se iste de colo pna colo fara rost. ai are pentru ca el" Cen" a!ea sa oara.

Cen pri!ea acele u bre care alunecau spre flu!iu" duse de un i puls constant si ine'plicabil. *a fi fost c%iar (estinul" acea forta care i na spre capatul bule!ardului" spre acel loc unde diferite fir e" de# abia ntre!azute" pareau sa alcatuiasca poarta ce desparte !iata de oarte ) n!al asite" apropiate si departate totodata" n aceasta noapte cotropita de ceata" fir ele pe care statea scris cu litere c%inezesti nu ele pra!aliilor" se pierdeau n aceasta lu e tragica si nedeslusita" ca !eacurile scurse... Ca si cu ar fi !enit nu de la *tatul Ma+or" ci din ti puri stra!ec%i" se auzi sunnd cla'onul auto obilului generalului ?iang ?ies%i. Cu un ciudat senti ent de recunostinta" Cen strnse bo ba pe care o tinea sub brat. :arurile se i!ira din ceata. .este cte!a secunde" precedata de :ordul n care se gasea garda" tfsni si asina generalului. Cen a!u i presia ca ergea cu o ne aipo enita !iteza.

Trei baietandri care pingeau cte un carucior blocara strada. Cele doua auto obile si ncetinira ersul.

Cen se stradui sa#si controleze respiratia. 6aietii disparura.J:ordul trecu. Masina se apropia. $n auto obil a erican cu doi politisti pe scara. Auto obilul CONDIIA UMAN 4 22B a att de are si att de i presionant" nct Cen si dadu sea a ca daca nu sare acu " daca fie si o clipa" G!ea sa dea napoi. ;ua bo ba n na ca si cu ar fi fost o sticla de lapte.
er

ai ntrzie

Auto obilul generalului se afla la cinci Cen se a!nta spre

etri de el. Enor .

asina si" ani at de o e'tatica bucurie" se arunca n fata ei" nc%iznd oc%ii.

si re!eni n si tiri cte!a secunde ai trziu. 1u auzise" i'u si tise zgo otul de oase zdrobite" asa cu se asteptase. *e naruise ntr#un glob alcatuit dintr#o orbitoare lu ina. 9aina pe care o a!usese nu ai era. n na dreapta tinea ce!a n+it de noroi sau de snge. ;a cti!a etri de el un aldar de cioturi rosii" o o!ilita din cioburi de sticla n care se reflecta lu ina unei... 1u ai putea spune ce lu ina. ncepu sa si ta durerea" care de altfel" disparu n nu ai a!ea acces. 1u ai putin de o secunda" ntr#o zona unde constiinta

ai !edea li pede. Totusi si tea ca strada era pustie. .olitistii se te eau oare de o noua bo ba )

*uferea ngrozitor. Toate adularele" toata carnea l c%inuiau. :ara sa#si poata da sea a de unde pornea durerea... Era alcatuit nu ai din suferinta. si aduse a inte ca a!ea asu pra lui un re!ol!er. ncerca sa#si bage na n buzunarul pantalonilor... 1u ai e'istau buzunare" nici pantaloni... nici picior. $n aldar de carne tocata. Mai a!ea un re!ol!er. l bagase sub ca asa desc%eiata. 1asturii ca asii cazusera... Apuca ar a" o ntoarse" trase cocosul pe dibuite. Izbuti sa desc%ida oc%ii. Tot ce se afla n +urul lui ncepu sa se n!rteasca" ncet" dar i placabil" trasnd un enor nu e'ista... 1i ic nu e'ista n afara de durere. cerc... Totusi

$n politist era lnga el. Cen ar fi dorit sa#l ntrebe daca ?iang ?ies%i urise" dar dorinta lui se afla ntr#o alta lu e... In cea n care patrunsese el acu " oartea generalului nu ai a!ea nici o i portanta. .olitistul l rasturna dndu#i cu piciorul n coaste. 22C 4 Andri Malraux Cen urla" trase un glont drept nainte" si iscarea pe care o facuse a plifica durerea pe care o secunda ai nainte o socotise drept cea ai are cu putinta. *i tea ca a!ea sa lesine... *au sa oara. :acu o enor a sfortare # poate cea ai are din !iata lui # si izbuti sa#si !re n gura tea!a re!ol!erului. 1u ai isca din tea a de a nu ren!ia durerea si tita cu cte!a clipe ai nainte. $n alt politist l lo!i cu piciorul. Cen apasa pe tragaci fara sa#si dea sea a.

Partea a cincea
,

Ora unsprezece si un s!ert

Auto obilul porni n noaptea ncetosata" prin aleea acoperita cu nisip care ducea spre un cazino.

7A

ti p sa# i ncerc norocul nainte de a

a duce la 6lacK Cat7" si zise ClappiQue. ai ales pentru

Era %otart sa#l !ada pe EFo nu nu ai fiindca l astepta sa#i n neze banii fagaduiti si ca de data asta putea sa#l sal!eze.

&btinuse destul de usor infor atiile pe care i le ceruse EFo. Infor atorii stiau ca la ora unsprezece" trupele speciale ale generalului ?iang ?ies%i a!eau sa intre n actiune si ca toate sediile Co itetelor Co uniste a!eau sa fie ncon+urate. 1u ai era deci cazul sa#i spuna 7Reactiunea este i inenta7 ci 7*a nu pui asta#seara piciorul n nici un sediu7. 1u uitase !orbele lui EFo. Ii spusese ca trebuia sa plece de la 6lacK Cat nainte de orele unsprezece si +u atate. Ca atare" nu era greu de nteles ca n acea noapte !a a!ea loc o adunare co unista pe care generalul era %otart s#o ni iceasca. Infor atiile date de politisti nu erau ntotdeauna e'acte" dar de data aceasta nu putea nesocoti coincidenta dintre spusele lor si graba lui EFo. Infor at la !re e" EFo putea sa a ne adunarea" sau n cazul ca era prea trziu" putea sa nu participe... 7(aca i da o suta de dolari" cred ca o sa# i a+unga # o suta de la el si o suta si saptesprezece pe care i#a dobndit azi dupa asa prin etode 7dragalase7" toate ilegale # fac doua sute saptesprezece dolari... Te po enesti ca nu# i da ni ic... 1u se nt pla n fiecare zi sa !rei sa cu peri ar e... o sa ncerc sa a descurc de unul singur.7 22G 4 Andri Malraux Auto obilul se opri. ClappiQue dadu bacsis doi dolari soferului. Cursa costase un dolar. soferul i ultu i" surzndu#i cu recunostinta. # Te rog sa cu peri cu acesti bani o palarie 7 elon7" zise ClappiQue" ridicnd degetul aratator ca si cu ar fi anuntat un e!eni ent de o are i portantaA # A zis 7 elon7 , soferul porni la dru .

7(in punct de !edere estetic si din acest punct de !edere trebuie ca oa enii de buna credinta sa pri!easca lucrurile #" continua sa !orbeasca de unul singur ClappiQue" acest persona+ are neaparata ne!oie de o palarie O elonZ7. Auto obilul nu se ai !edea. 6aronul se adresa noptii" care paru sa#l fi auzit" caci i raspunse" raspndind parfu ul unor arbusti ale caror flori fusesera prospatate de ploaie. $n iros ce#i a intea de cele din Europa. 6aronul baga buzunar. na n buzunar cautndu#si portofelul. (adu de re!ol!er. .usese portofelul n celalalt

*e uita la ferestrele cazinoului. Cazinoul parea cufundat n ntuneric. 7*a sta putin si sa ne gndi ...7

si dadea bine sea a ca ncerca sa prelungeasca aceasta clipa cnd +ocul nu ncepuse" cnd i era nca ngaduit sa#si ia talpasita...

7.oi ine" daca !a ploua din nou" se !a raspndi aici aceeasi .rostie curata, 1ici un cu!nt n plus... Eu snt uritor.7

ireas a= si eu !oi fi

ort. Ce tot spun )

Intra n cazino. $rca la eta+. >go ot de +etoane aruncate pe asa de +oc si !ocea crupierului care parea sa urce si sa coboare" n acord cu norii de fu din sala. $sierii otaiau" dar detecti!ii rusi din politia neoficiala stateau de !eg%e" proptiti de canaturile usilor sau preu blndu#se prin sali cu un aer nonsalant. 1ici gnd sa aro easca. *tateau tre+i" cu inile crispate pe re!ol!erele !rte n buzunare. ClappiQue intra n sala de +oc. .rin norii de fu s oKinguri" sau CONDIIA UMAN 4 229 dezgoliti" ai fe eilor bracate n roc%ii de seara" ai celor aflati la asa !erde. se !edeau pete albe si negre. $ erii" acoperiti de

# Toto , -ino aici" Toto" strigara cti!a +ucatori. 6aronului i se spunea adesea si Toto la *%ang%ai" desi nu intrase dect arareori n cazino si atunci nu ai pentru a#si nto!arasi niste prieteni. El nu +uca. Cu bratele desc%ise" si cu aerul unui tatic bucuros de a#si regasi bebelusii" strigaA # 6ra!o , *nt nduiosat, Ma bucur ca pot lua parte la aceasta sarbatoare de fa ilie. Crupierul lansa bila si oa enii din +urul esei ncetara de a#l ai pri!i pe baron.

1i eni nu se ai uita la ClappiQue. ?ucatorilor nu le ardea sa#i asculte snoa!ele. C%ipurile lor erau aplecate asupra esei pentru a nu pierde din oc%i bila. n sala de +oc do nea o disciplina se!era. ClappiQue a!ea o suta saptesprezece dolari. 1#a!ea de Und sa#i puna pe prea periculos... 9otar sa +oace punnd +etoanele pe par sau i par. # -a rog sa# i dati niste dragute si # n !aloare de ) # (ouazeci. ClappiQue %otarse sa puna de fiecare data doar un +eton Trebuia sa se aleaga cu cel putin trei sute de dolari. .use iza. Iesi nu arul cinci. 1#a!ea i portanta. Miza din nou" tot ca ai nainte. Iesi un nu ar par. # 2 # Csti#gase. Miza din nou # sapte # .ierduse... Apoi pe patru # Cstigase. Apoi pe trei # .ierdea iar. Apoi pe sapte" apoi pe unu... .ierdea" pierdea... .ierduse de fapt optzeci de dolari. 1u#i ai ra asese dect un +eton. $lti a iza. iznd pe nu ere pare. asa iznd pe nu ere. Mult

ititele +etoane" spuse" adresndu#se celui de la g%iseu.

Arunca +etonul cu na dreapta. Cea stnga o tinea ne iscata ca si cu bila" l#ar fi legat de ea. Totusi" aceasta ana nu statea i obila. l tra spre el nsusi. si a inti dintr#o data ca nu pozitia inii l scia" ci ceasul#bratara. &ra un#

2<3 4 Andr# Malraux sprezece si douazeci si cinci de inute. Mai ra asesera doar cinci inute pentru a#l ntlni pe EFo.

Cnd izase pentru penulti a oara" fusese sigur ca a!ea sa cstige. C%iar de s#ar fi nt plat altfel" nu putea pierde att de repede. :acuse rau ca nu tinuse sea a de ceea ce se nt plase pri a oara cnd +ucase. .ierduse. :ara doar si poate +ocul ncepuse sub auspicii nefa!orabile. Totusi... Cnd e !orba de ulti a iza" cstigi aproape ntotdeauna. $nde ai pui ca nu erele i pare iesisera de trei ori la rnd. Totusi... (e cnd sosise" nu erele i pare ieseau ult ai des dect celelalte. *a sc%i be tactica ) *a izeze pe nu ere pare ) 1u stia ce anu e l boldea sa astepte pasi!" sa se lase do inat de ceea ce a!ea sa i se nt ple. i trecu prin inte ca de fapt pentru asta !enise. &rice initiati!a ar fi fost un sa# crilegiu... ;asa iza pe nu ere pare. Crupierul arunca bila. .orni do ol" ca ntotdeauna. .aru ca so!aie. Asa facea ntotdeauna. (e cnd statea la asa de +oc" ClappiQue nu !azuse caznd nici pe rosu nici pe negru... 6ila si !azu de dru . (e ce oare nu izase pe rosu ) 6ila si ncetinise ersul. *e opri brusc pe doi. ClappiQue cstigase. Trebuia sa puna cei patruzeci de dolari cstigati pe nu arul sapte. Era e!ident. 1#a!ea sa ca nainte. .use doua +etoane si cstiga. ai izeze

Cnd crupierul i ntinse lopatica pe care se aflau paisprezece +etoane" ClappiQue si dadu sea a cu netar urita irare" ca putea si el cstiga. (a. 1u era !orba de o fantas a" de o loterie plas uita" la care luau parte doar c2stigatori necunoscuti... i trecu prin inte ca banca i datora acesti bani" nu fiindca izase pe un nu ar cstigator= nu fiindca la nceputul +ocului pierduse. i datora acesti bani de cnd era lu ea lu e" pentru a#l rasplati caci ntotdeauna daduse do!ada de fantezie si de lipsa de pre+udecati... 6ila de pe asa !erde era destinata sa deter ine %azardul sa plateasca toate datoriile pe care destinul le a!ea fata de el" ClappiQue. (aca iza toti banii pe care i a!ea pe un nu ar" stia ca a!ea sa piarda.

CONDIIA UMAN 4 2<1. .use cei doua sute de dolari pe nu erele i pare si#i pierdu. Re!oltat" se scula de la asa de +oc si se apropie de fereastra.

n noapte sclipeau lu inile rosii ale auto obilelor stationate n fata Cazinoului. (esi ferestrele erau nc%ise" de afara se auzeau confuz" strigate" rsete" ba c%iar o fraza rostita cu furie... &a enii iubeau" urau... .asiuni... Toti oa enii aia duceau o !iata i becila si flasca... 1ici acar nu se conturau n noapte... Erau doar niste !oci. 1u ai n sala de +oc sngele si facea datoria" reani nd !iata. Cei care nu +ucau nu erau oa eni. &are toata !iata lui nu fusese si ea dect un lung acces de nebunie ) *e reaseza la asa de +oc. .use din nou saizeci de dolari pe nu ere pare.

6ila al carui ers a!ea sa se ncetineasca era un destin" si n pri ul rnd" propriul sau destin. ClappiQue nu se lupta potri!a cui!a ci potri!a unui soi de zeitate si" n acelasi ti p zeitatea era c%iar el nsusi. 6ila si relua dru ul pe asa !erde. ClappiQue si ti din nou acea tulbure pasi!itate pe care de fapt o cunostea. I se nazari ca si ia n ini propria sa !iata" atrnnd#o de aceasta derizorie +ucarioara. 5ratie acestei bile" pentru pri a oara" se

plineau nazuintele celor doua fiinte din care era alcatuit el" ClappiQue" una care !oia sa traiasca si alta care dorea sa fie ni icita. (e ce s#ar ai fi uitat la ceas ) l situase pe EFo ntr#o alta lu e" cea a !iselor... A!u i presia ca el" ClappiQue" %raneste bila" nu cu iza pusa pe asa" ci cu propria lui !iata. 1entlnirea lui cu EFo anula orice posibilitate de a obtine banii necesari pentru a parasi orasul" si" ca atare" de a supra!ietui. :aptul ca tnarul nu stia ce se nt pla conferea bilei care ergea din ce n ce ai do ol !iata con+uncturala a astrilor" a oli elor" a tuturor configuratiilor de care depinde soarta oa enilor. 1u" banii n#a!eau ni ic de#a face cu aceasta bila care so!aia cnd a+ungea n fata unei adncituri aflate pe asa 2<2 4 Andre Malraux !erde" ca botul unei +i!ine. Ea" bila" era instru entul prin care putea constrnge propriul lui destin" ea era singura odalitate prin care aflase cu poate pune stapnire pe sine nsusi, Trebuia sa cstige" nu pentru a fugi" ci pentru a ra ne" pentru a putea risca ai ult" pentru ca iza i+. bertatii n sfrsit dobndite" sa poata transpune gestul n planul absurdului, *pri+inindu#si bratul de asa !erde" ClappiQue nici acar nu ai ur area ersul din ce n ce ai lent al bilei... *i tea ca tre ura din cap pna n picioare" n ti p ce descoperea ca sensul +ocurilor de noroc era aproape ec%i!alent cu frenezia de a pierde... (e alt interi" aproape toti cei aflati la asa pierdeau. *ala era plina de fu de tigara. n at osfera se si tea un fel de deznada+duita destindere... Crupierii luau banii de pe asa cu icile lor lopeti. ClappiQue stia ca" n ceea ce l pri!ea" +ocul nu luase sfrsit. .entru ce anu e pastrase saptesprezece dolari ) *coase o bancnota de zece dolari si o puse pe nu erele pare. Era att de sigur ca !a pierde" nct considera ca nu +ucase de data asta" ci ca pusese banii pe pentru a se bucura nca de faptul ca pierdea ntruna. asa doar

(e ndata ce bila ncepu sa so!aie" o ur ari cu na dreapta. Cea stnga nsa nu se dezlipise de asa. ntelegea acu ca bila era ani ata de !iata intensa a tuturor obiectelor folosite n +ocurile de noroc. Mingiulica asta nu era ca toate celelalte... *e !edea bine ca era !ie" dupa felul cu so!aia... Traia si ezita... Miscarile ei lente" dar ineluctabile erau dictate de faptul ca ea stia ca de ersul ei atrna soarta ultor oa eni. n ti p ce bila dadea ocol esei" ni eni nu trase nici un fu din tigarile aprinse. Mingiulica intra ntr# o al!eola rosie" se razgndi" ai rataci ct!a ti p si pna la ur a se instala n adncitura nu arului noua. ClappiQue sc%ita un gest" ca si cu .ierduse iar. CONDIIA UMAN 4 2<< Cinci dolari pe nu ere pare. $lti ul +eton. ar fi dorit s#o s ulga din loc.

Acu trasa ari cercuri pe posta!ul esei. 1u n!iase nca. ClappiQue se uita la ceasul#bratara. 1u#l purta asa cu se poarta" ci pe dos" cadranul fiind asezat pe locul unde se ia pulsul. .use na pe asa" pentru a putea ur ari nu aiJ ersul bilei. (escoperi ca +ocurile de noroc ec%i!aleaza cu niste sinucideri ce nu se ter ina prin oarte. 1#a!eai dect sa pui +e#toanele pe asa si sa astepti. Astepta" asa cu ar fi facut daca ar fi sorbit dintr#un pa%ar cu otra!a. 1u o data" ci de ai ulte ori" si tindu#se de fiecare data ndru de a fi fost n stare sa faca ceea ce facuse. 6ila se opri pe nu arul patru. Cstigase. (e fapt i era tot una. Totusi... (aca ar fi pierdut... Mai cstiga o data" apoi pierdu din nou. Ra asese cu patruzeci de dolari. (orea sa si ta din nou ceea ce si tise cnd pusese ulti a iza. Erau ulti cei care pusesera +etoanele lor pe rosu" poate fiindca nu ai fusese de ult cstigator. ClappiQue era fascinat" ca ulti altii de alt interi" de acea culoare" dar nu#i !enea sa abandoneze nu erele pare... A!ea i presia ca da napoi n toiul unei batalii. Miza pe nu erele pare. .atruzeci de dolari. 1ici o iza din lu e nu putea fi pe potri!a celei pe care o pusese acu pe asa. EFo" poate" nu plecase nca. .este zece inute nu a!ea cu sa ai dea de el. Acu " punea n +oc nu nu ai propria lui !iata ci si !iata altuia" ai ales !iata altuia. si dadea sea a ca l dadea pe EFo pe na dus anilor lui de oarte. EFo era nlantuit de aceasta asa" de aceasta bila. si el" ClappiQue" de!enise aceasta bila" atotstapna pe el si pe toate"... (a" stapna pe el" care totusi o putea nca pri!i" caci era !iu" ai !iu dect fusese !reodata" sleit de o rusine fara argini" dar !iu. Iesi din sala de +oc la ora nc%iderii. Era unu noaptea. i ai ra asesera optzeci de dolari.

Racoarea de afara l potoli. Ceata se ai ridicase. .oate plouase ntre ti p... (esi nu putea zari nici po ii nici arbustii" le g%ici prezenta prin aro a a aruie din +ur. 2<C 4 Andre Malraux # Te rog ult" draga prietena" sa ai $nde ai pui ca este do esticita... :e eia izbucni n rs. Era %aios" ncre enit. # 6e ce!a" sau erge sus ) are gri+a d e palariuta ea. E singura de acest soi la *%ang%ai...

osnegutul. -eselia i nsufleti c%ipul" care pna atunci ra asese

# si una si alta" zise ClappiQue. :e eia se ridica si apoi se ntoarse cu o sticla" pe care o prezenta zicndA 7E o specialitate a casei7. # *erios) :e eia dadu din u eri si ziseA # (racuJ sa#i pieptene... # Ai neplaceri ) :e eia se uita lung la el. Cu tipi de genul astuia" nu se stie niciodata. Totusi !enise de unul singur. 1# a!ea pe cine sa a uze" si nu parea s#o ia n bat+ocura.

# Ce poti a!ea dect necazuri n !iata pe care o duc eu ) # :u ezi) # &piu ul e prea scu p. 6inenteles" poti face in+ectii" dar i#e frica. Cu siringile lor te poti alege cu niste abcese si cnd ai bube" patronii te dau afara. *nt zece a atoare pentru un singur loc. 7E din :landra7" si zise ClappiQue si#i cur a !orba A # stiu eu pe cine!a care !inde opiu saptezeci si cinci. # si tu !ii din nordul Europei ) ClappiQue i dadu o cutie" fara sa#i raspunda la ntrebare. :e eia i era recunoscatoare pentru darul pri it si bucuroasa de a fi ntlnit un co patriot. # .entru ine tot scu p e. Cutia asta n#a fost. & sa consu din el la noapte. la pret oderat. Eu l#a cu parat de curnd cu doi dolari si

# 1u#ti place sa fu ezi ) # 1u cu !a ti nc%ipui ca a Totusi parea !oioasa. 1u dura # (e ce i#ai dat#o ) pipa ) 1u" zau..." zise surznd a ar. ult si pe fata ei se asternu iar o u bra de suspiciuneA

CONDIIA UMAN 4 2<7 # 9ai... ;as#o balta. Mi#a facut placere sa ti#o dau. A facut si eu parte din tag a lor.

1u prea a!ea aerul. n orice caz acu nu ai facea parte. ClappiQue si tea uneori ne!oia de a#si alcatui biografii i aginare" dar arareori i se nt plase sa le debiteze n situatii ca cea de acu . :e eia se uta de pe locul ei si se aseza ai aproape de el pe banc%eta.

# stii ce ) Te rog sa fii draguta cu # (e ce) Mintea i

ine. E ulti a oara cnd !oi face dragoste cu o fe eie...

ergea ncet" dar nu era t pita. *frsi prin a pricepe si ziseA

# Ai de gnd sa te sinucizi ) 1u era pri ul pe care#l ntlnea. i lua aproape atern. # Ar fi pacat... 1u !rei sa urca ) inile ntr#ale sale si apoi l saruta" lundu#l n brate cu un gest

Auzise ca dorinta de a face dragoste se i!ea uneori n intea celor ce a!eau sa oara curnd. 1u ndraznea totusi sa se ridice de pe banc%eta" a!nd i presia ca procednd astfel i grabea oartea 8inea nca ntr#ale ei na lui ClappiQue.

1aruit pe banc%eta" ClappiQue" cu bratele lipite de corp si cu picioarele ncrucisate" se ana cu o insecta... :ata... Cu nasul n !nt si cu oc%ii atintiti spre ce!a ce se afla departe" parea sa fi uitat de fe eia de alaturi" desi trupurile lor se a#flau lipite unul de altul. (esi nu bause ult" se batase cu inciunile pe care si le tot spusese" cu aceasta lu e de el plas uita. Cnd zicea ca se !a sinucide" nu credea nici o iota din ce spusese. (ar" din o ent ce fe eia l crezuse" i se paru ca patrunde ntr#o lu e unde nu ai e'ista nici o certitudine. 1i ic nu ai era ade!arat" nici fals. (oar ce!a trait. (eoarece nu ai e'ista nici trecutul lui # cel pe care l in!entase ai adineauri # nici gestul ele entar si socotit de fe eia de lnga el drept ce!a ce a!ea sa se nt ple n curnd" # gest pe care se bazau de fapt raporturile lui cu fe# 2<G 4 Andri Malraux eia de alaturi # ni ic nu ai e'ista. ;u ea ncetase sa#i apese. Eliberat" ClappiQue nu ai traia dect n uni!ersul ro anesc" de el ticluit. Totusi se si tea ai tare de cnd ntre el si fe eia de alaturi se i!ise acea legatura alcatuita din ila ce leaga pe cine!a de un o pndit de oarte. Era att de tulburat nct si ti ca na aflata n cele ale fe eii de alaturi ncepu sa#i tre ure. :e eia si nc%ipui ca tre ura de fricaA # 1u e'ista nici o cale ca sa... poti ocoli... asta ) # 1u. .alaria pusa pe coltul esei parea sa se uite ironic la e; & uta pe banc%eta ca sa n#o ai !ada.

# & po!este de dragoste ) (e departe se auzira puscaturi... 7Ca si cu n#ar fi destui sortiti sa oara n aceasta noapte7" si zise fe eia.

ClappiQue se ridica fara sa#i fi raspuns la ntrebare. :e eia crezu ca !orbele ei ren!iasera cine stie ce a intiri. (esi ar fi !rut sa stie care anu e" se ridica" si tind ne!oia sa#i ceara iertare o ului aflat lnga ea" dar nu ndrazni. Cnd trecu pe lnga bar" fe eia lua un pac%et /prosop" i#rigator0 si ncepu sa urce scara alaturi de ClappiQue. Cnd iesi din bordel" ClappiQue nu ntoarse capul" dar si tea ca de la gea " fe eia l ur area cu pri!irea. 5ndurile nu i se li pezisera si poftele lui nu fusesera saturate. *e lasase iar ceata. (upa ce erse pret de un sfert de ceas /aerul racorors nu izbutea sa#l cal eze0 se opri n fata unui bar portug%ez. Intra. *tnd ce!a ai la o parte de clienti" o fe eie nalta si slaba cu par negru si oc%i foarte ari" si ascundea snii cu pal ele" ca si cu ar fi !rut sa#i apere. .area sa conte ple noaptea de pri a!ara. ClappiQue o pri!i" fara sa se apropie de ea. CONDIIA UMAN 4 2<9

7Ma aflu n situatia une fe ei care nu stie ce !a rascoli n strafundurile fiintei ei" un nou a ant... Ce#ar fi daca #as si#nucide" alaturi de fe eia asta ) 9ai,7

Ora unsprezece si 5umatate


EFo si MaF statusera sa#l astepte pe ClappiQue n barul 0lacC Cat" $lti ele cinci inute. Ar fi trebuit sa plece" sa fi plecat ai nainte. EFo era irat de faptul ca nu !enise la ntlnire /strnsese pentru ClappiQue doua sute de dolari0" dar nu cine stie ce. (e fiecare data cnd baronul se purta aiurea" se ana 2tt de ult cu el nsusi nct cei care l cunosteau nu prea a!eau de ce sa se ire. ;a nceput" EFo l considerase drept un o e'tra!agant si pitoresc. Acu i era recunoscator pentru faptul de a#l fi pre!enit. ncepuse c%iar sa nutreasca fata de el o reala si patie. Totusi" ncepea sa se ndoiasca de autenticitatea infor atiei pe care i#o daduse" si faptul ca nu !enise la ntlnirea fi'ata i ntarea banuielile. n i+locul unui fo'trot intra un ofiter din ar ata lui ?iang ?ies%i si toata lu ea din bar" inclusi! dansatorii" se repezi spre el. (esi EFo nu putea auzi ce spune" si dadu sea a ca !estile pe care le aducea erau de foarte are i portanta. MaF se sculase de la asa" ndreptndu#se spre grupul care l ncon+ura pe ofiter. ntr#un bar o fe eie poate fi suspectata de orice" cu alte cu!inte" de totul si de ni ic... *e ntoarse i ediat. # A fost aruncata o bo ba asupra auto obilului lui ?iang ?ies%i" i spuse lui EFo pe soptite. 5eneralul nu se afla n asina. # si asasinul ) MaF pleca din nou" se a esteca n grupul de oa eni care facusera roata n +urul ofiterului si se ntoarse repede" ur# 2@3 4 Andre Malraux ata de un do n care tinea cu orice pret sa danseze cu ea.. Renunta cnd si dadu sea a ca nu era singura. # A scapat" zise MaF. # *a spera " spuse EFo" care stia ca infor atiile de acest gen erau aproape ntotdeauna ine'acte. I se parea putin probabil ca ?iang ?ies%i sa fi fost asasinat. E!eni entul era de o ase enea i portanta" nct ofiterul nu l#ar fi putut trece cu !ederea. # -o afla la Co itetul Militar" spuse dupa un rasti p EFo. 9ai sa erge ...

n sinea lui" dorea prea

ult ca prietenul sau sa fi scapat" pentru a se lasa prada ndoielilor.

:ie ca ?iang ?ies%i era nca la *%ang%ai" fie ca plecase la 1ae+ing%" atentatul conferea o i portanta capitala ntrunirii Co itetului Militar. Totusi... Ce putea oare spera ) Trans isese stirile pri ite de la baron Co itetului Central" care le pri ise cu oarecare scepticis . ;o!itura de stat confir a n ase enea asura ipotezele lui EFo" nct atitudinea celor din Co itet nu ai constituia o surpriza. (e altfel" Co itetul iza pe unirea fortelor" nu pe lupta... Cu cte!a zile ai nainte" att seful politic al rosiilor ct si cel al albastrilor tinusera la *%ang%ai niste discursuri nduiosatoare. :aptul ca ulti ea

nu izbutise sa ia cu asalt concesiunea +aponeza" la 9anKou" de onstra ca rosiii erau paralizati pna si n centrul C%inei. Trupele anciuriene se ndreptau spre 9anKou" si a!eau sa a+unga acolo nainte de cele ale lui ?iang ?ies%i. EFo si MaF ergeau prin ceata" fara sa scoata !reo !orba.

(aca !or fi siliti sa lupte n acea noapte" co unistii n#a!eau nici o sansa. $lti ele lor ar e # cele pe care nu le predasera # erau insuficiente. Cu puteau oare lupta # unul contra zece # nesocotind instructiunile date de .artidul Co unist C%inez ) Cu a!eau sa reziste n fata corpurilor de !oluntari din rndurile burg%eziei ec%ipati cu ar e de pro!enienta europeana ) $nde ai pui ca ceilalti a!eau si a#!anta+ul de a ataca. CONDIIA UMAN 4 2@1 Cu o luna n ur a" tot orasul era de partea ar atei re!olutionare. (ictatorul era considerat 7*trainul7 si orasul era 'enofob. Marea a+oritate a icii burg%ezii era de ocrata" dar nu co unista. Ar ata era prezenta. 1u fugise la 1ae+ing%. 5eneralul nu ai era calaul din februarie" ci un erou national. 1u asa l socoteau si co unistii. Cu o luna ai nainte" toti erau potri!a po%tiei. Acu " doar co unistii erau potri!a ar atei. &rasul a!ea sa se situeze pe pozitii de neutralitate" poate a!ea c%iar sa de!ina fa!orabil generalului Ct despre ai lui... .oate a!eau sa fie n stare sa apere cartierele uncitoresti... si pe ur a )

(aca baronul se nselase" daca reactia s#ar produce cu o luna ai trziu si Co itetul Militar" el si Eato! ar putea organiza o ar ata co pusa din doua sute de ii de oa eni... 1oile grupuri de soc" for ate din co unisti con!insi" ar putea lua n na $niunile... & luna" cel putin o luna ar dura alcatuirea unei organizatii capabile sa conduca asele. Mai ra nea de rezol!at si proble a ar elor. Trebuia sa afle daca cele trei ii de pusti a!eau sa fie predate # era o proble a secundara # trebuia sa afle cu !or fi nar ate asele n cazul cnd ?iang ?ies%i a!ea sa dea lo!itura de stat. Atta ti p ct continuau discutiile" oa enii erau fara ar e. (aca Co itetul Militar ar cere" oricare ar fi situatia" sa li se dea ar e" Co itetul Central era speriat # ra nea de !azut daca pe buna dreptate sau nu # de orice atitudine care ar fi indicat ca este de dorit sa se ralieze cu cei din Rusia" stiind ca trotKistii erau potri!a unirii cu 5uo indangul. EFo ncepea sa desluseasca n ceata casa unde se afla Co itetul Militar. Ceata deasa ntr#o noapte opaca. Mersese pe trotuar" caci pe strada nu s#ar fi putut feri de auto obile. *e opri n loc si la flacara bric%etei se uita la ceas. ntrziase... Cte!a inute. 9otart sa a+unga ct ai repede" o lua de brat pe MaF" strngnd#o lnga el. 2@2 4 Andr- Malraax :acura cti!a pasi. (eodata si ti ca trupul fe eii se pe trotuar" sug%itnd. # MaF, EFo se piedica si cazu si el n patru labe. n clipa cnd se ridica si ti o lo!itura de *e pra!ali peste trupul fe eii. aciuca n ceafa. olesise. Aluneca de sub bratul lui si se pra!ali

Trei soldati iesira dintr#o casa din !ecinatate si se alaturara celui care l lo!ise. $n auto obil gol astepta la cti!a pasi. l urcara pe EFo n asina si nu ai dupa ce pornira i legara inile. Cnd MaF

si re!eni n si tiri # ceea ce EFo luase drept un sug%it fusese de fapt zgo otul produs de lo!itura de aciuca data sub coaste # si dadu sea a ca un pic%et for at din soldatii lui ?iang ?ies%i pazea Co itetul Militar. (in cauza cetei nu#i !azu dect cnd a+unse la cti!a pasi de cladire. MaF continua sa earga n aceeasi directie" desi respira greu si ncepuse s#o doara lo!itura pri ita sub coaste si se stradui sa a+unga ct ai repede acasa" unde astepta 5isors.

Miezul noptii
(e ndata ce afla ca fusese lansata o bo ba pentru a#l asasina pe ?iang ?ies%i" 9e elric% plecase n are graba ca sa afle ce se nt plase. I se spusese ca generalul fusese ucis si ca asasinul fugise. Cnd a+unse lnga asina rasturnata si cu capota s ulsa" !azu si cada!rul lui Cen... $n trup ic" acoperit de snge" si u ezit de ceata. Era pazit de un soldat. *tatea lnga Cen. 9e elric% afla ca generalul nu se afla n fiindca nu#l adapostise n pra!alia lui. CONDIIA UMAN 4 2@< *e duse n fuga la .er anenta co unista din cartierul unde locuia el si" disperat" statu acolo de un ceas !orbind despre atentat. # $niunea filatorilor din Ciapei" a fost nc%isa de soldatii lui ?iang ?ies%i" anunta unul din Co itetului" care sosea din centrul orasului. # To!arasii nostri nu s#au opus ) # Toti cei care au protestat au fost puscati. ;a Ciapei snt puscati 5u!ernul Municipal a fost dispersat. *e nc%id toate $niunile. ilitantii si se da foc la case. are graba ca ai bine e brii asina. l tortura ideea" absurda desigur" ca Cen urise

(e la Co itetul Central nu sosise nici o instructiune. Toti oa enii nsurati plecasera n sa#si e!acueze copiii si sotiile.

.leca si 9e elric%. (e ndata ce iesi n strada auzi puscaturi. stia ca ducndu#se acasa risca sa fie recunoscut" dar trebuia cu orice pret sa scoata din casa fe eia si copilul. .rin fata lui trecura auto obile blindate si ca ioane ticsite de soldatii lui ?iang ?ies%i... Iar puscaturi. (in ce n ce ai aproape. .e 6ule!ardul celor (oua Republici nu erau soldati. 1ici n strada n care se afla pra!alia lui. 1u" nu ai erau soldati pe strazi. $sa agazinului era desc%isa. 9e elric% se repezi nauntru.

.e podea" discuri sparte se i!eau din balti de snge. Trecusera pe la el si 7curatasera7 de bataie. agazinul aruncnd grenade" ca si cu ar fi fost o transee pe un c p

:e eia cazuse lnga te+g%ea. .area ca sta pe !ine" reze ata de scndura de le n. .ieptul i era naclait de snge.

ntr#un colt un brat de copil... Ce!a baiatul traia nca.

ai ncolo

na... Mnusita lui. .area

ai

ica dect atunci cnd

7(ea (o nul sa fi urit a ndoi,7 si zise 9e elric%" te ndu#se ca ar putea fi artorul unei agonii la care ar fi fost ne!oit sa asiste neputincios. Era ca ntotdeauna" un artor anu e facut pentru a suferi fara nici un folos pentru altii. Era ngrozit de aceasta agonie" ai ngrozit dect raftu rile ciuruite de sc%i+e si n+ite de snge. 2@@ 4 Andri Malraux *ub picioare si ti ce!a lipicios. *nge nc%egat. 7*ngele lor.7 *tatea asa" pietrit" nendraznind sa faca nici o iscare. .ri!ea" tot pri!ea n +urul lui...

(upa ct!a ti p dadu de trupul baietasului" alaturi de usa. Iar puscaturi... (eparte... (e#abia ai rasufla" ngretosat de irosul sngelui nc%egat.

71u se pune proble a sa fie ngropati...7 nc%ise usa" rasuci c%eia n broasca si ra ase acolo" n fata usii nc%ise. 7(aca !in iar si a recunosc" s#a zis cu ine7" si tot spunea" dar nu era n stare sa iasa din pra!alie.

si dadea sea a ca sufera" dar durerea lui era parca n!aluita ntr#un nor de indiferenta" acea indiferenta care se abate asupra celor care au zacut ult" sau au fost lo!iti la oalele capului. 1ici un soi de durere nu l#ar ai fi putut lua pe nepregatite. n definiti!" de data aceasta soarta l izbi se cu se pricepuse ea ai bine. Moartea nu#l ai ira 7Ce i#e !iata" ce i#e oartea ) si zise. *ingurul lucru care l tulbura era gndul ca n aceasta pra!alie nu se afla doar snge" ci si nfioratoarea suferintaa celor doi" a a si copilul. (e data asta" soarta procedase gresit. -oise sa#i s ulga tot ce ai a!ea si" de fapt" l descatusase.

(esi era naruit" desi si tea nca lo!itura de aciuca ca#re#l izbise n oalele capului" nu putea alunga senzatia de bucurie # atroce" apasatoare" adnca # produsa de senti entul ca era liber. ngrozit si bucuros totodata" si tea cu clocotea n strafundurile fiintei lui un flu!iu subteran" care a!ea sa#l cotropeasca. Cada!rele erau acolo" la picioarele lui" lipite prin c%eaguri de snge de podea. Ce putea fi ai derizoriu dect aceste asasinate # ai ales cel al unui copil bolna!... Copilul parea ai ne!ino!at dect aica# sa... (a" dar acu el" 9e elric%" nu era ne!olnicul dinainte. Acu putea si el sa ucida.

CONDIIA UMAN 4 2@B A!u re!elatia ca !iata nu era singurul i+loc de co unicare ntre oa eni. .oate nici nu era cel ai bun. .oate ca a!ea +2#i cunoasca si sa#i iubeasca ai bine si ai ult dect facuse ct traisera" razbunndu#i.

*i ti din nou ca talpile i se naclaisera n sngele nc%egat. *e clatina pe picioare. Musc%ii corpului nu erau ntariti de gndurile ce#i treceau prin inte. Totusi" o intensa e'altare l cotropea" cea ai intensa din toate pe care le si tise !reodata. *e lasa n !oia acestei nfioratoare betii" nencercnd de fel sa i se potri!easca. 7.oti ucide din iubire. (a" din iubire" fir#ar ea sa fie,7 repeta" lo!ind cu pu nul n te+g%ea" ca si cu ar fi luat la trnta cu ntreg uni!ersul. s#

si trase na. Te+g%eaua era si ea n+ita de snge... 5tuit de %o%ote de plns ce nu se i!eau" 9e erli% pri!ea pata de snge coagulat de pe propria lui na care acu tre ura" de parca ea" na" ar fi cazut prada unei crize de ner!i... *a ori de rs" zau asa" sa rzi" sa plngi" totuna" dar sa scapi de senzatia asta ca ti s#au nnodat toate adularele" ca ti#au ntepenit toti usc%ii... 1i ic nu isca n +urul lui si i ensa indiferenta a lu ii se nstapnea ca si lu ina becului statornicita pe discuri" pe orti" pe snge. :raza care suna asa A 7*e s ulgeau e brele conda natilor cu un cleste nrosit n foc7" se tot suia si tot cobora n intea lui 9e elric%. 1u#si ai adusese niciodata a inte de acele cu!inte pe care le n!atase cnd ergea nca la scoala... Acu si tea ca i re!enise n inte pentru a#i spune raspicat ca trebuia sa plece" sa se s ulga din acel loc. n sfrsit" fara sa stie nici cnd nici cu " ntelese ca putea pleca. ncepu sa earga... Era cotropit de o euforie !nzolita de o ura fara de argini. (upa ce facu cti!a pasi" se opri din ers. 7I#a lasat acolo" si usa pra!aliei e desc%isa7. *e ntoarse din dru . .e asura ce se apropia de casa" si tea ca %o%ote de plns se i!eau" nnodndu#se si deznodndu#se n piept. Ra neau acolo. A+unse n fata pra!aliei. -oi sa desc%ida usa" care rezista. .leca. 2@C 4 Andr# Malraux 71u s#a ter inat" tot or aia n ti p ce se departa de casa. (e#abia ncepe. (a" ncepe.7

Mergea aplecat nainte" ndr+it ca un o care se ndreapta spre un tinut necunoscut" stiind doar ca acolo" oa enii se o oara unii pe altii. Mergea nainte si" ciudat" greutatea attor orti care#i apasau si creierul si u erii" nu#i ai piedica sa nainteze. i tre ura inile" clantanea din dinti" dar" luat pe sus de ngrozitoarea lui libertate" a+unse n zece inute la .er anenta .artidului. C casa cu un singur cat. .robabil ca ferestrele fusesera captusite cu saltele. (in strada se !edea ca odaile snt lu inate doar prin drele !erticale dintre canaturi si saltele. ;inistea din strada era absoluta" asa nct acele fira!e lu ini pareau a fi" n ciuda subtiri ii lor" scntei. 9e elric% suna. $sa se ntredesc%ise. l cunosteau. n spatele usii" patru ilitanti" fiecare cu un re!ol!er Mauser n na" l pri!ira intrnd n coridorul care parea sa traiasca confuz" n ciuda aparentelor" ca acele insecte constituite n aglo eratii cu legi nu ai de ele cunoscute... Totul se petre # cea n pi!nita. ;a capatul coridorului" doi uncitori instalau o itraliera destinata sa traga n nepoftitii care ar fi patruns n casa. 1u#ti sarea n oc%i" dar ti atragea atentia" ca iconostasul ntr#o biserica. *tudenti" uncitori... Toti alergau...

9e elric% trecu pe lnga niste rulouri de sr a g%i pata /la ce naiba a!ea sa slu+easca )0" ocoli itraliera si a+unse pe palier. Eato! iesi dintr#un birou si se uita lung la el. :ara sa#i spuna !reun cu!nt" 9e elric% i ntinse na n+ita de snge.

# Esti ranit ) (u#te +os. Acolo ai sa gasesti pansa ente. 6aietasul e la adapost ) 9e elric% nu putea scoate nici o !orba. Arata cu ncapatnare un idiot. (ar cu!intele nu puteau fi rostite. # A un cutit" spuse n cele din ur a. (a# i o pusca. ai a!e . na. 7E sngele lor7 si tot zicea" ca

# 1u prea

CONDIIA UMAN 4 2@7 # 5renade. Eato! so!aia. # T pitul dracului, ti nc%ipui ca i#e frica" nu e asa ) ulte" stii unde se afla EFo )

# (u#te +os , *nt niste grenade n lazi. 1u prea # 1u l#a # stiu. !azut. ;#a !azut pe Cen. A urit.

9e elric% cobor. Cu inile nfundate ntr#o lada desc%isa" cti!a oa eni cautau grenade... .ro!izia parea deci sa fie pe sfrsite. &a enii se agitau la lu ina unor la pi si corpurile lor aplecate asupra lazii i se parura lui 9e e#ric% ult ai dense dect cele ale u brelor pe care le ntlnise pe coridor. Ra ase surprins si i se paru ca" pusi fata n fata cu oartea" oa enii astia a!eau dreptul la o !iata 2i intensa dect ceilalti. 9e elric% si u plu buzunarele cu grenade si urca scara. Ceilalti" u brele" instalasera itraliera si pusesera rulourile de sr a g%i pata n spatele usii" dar nu prea aproape" pentru ca s#o poata desc%ide cnd er2 cazul. *e suna ereu la usa. 9e elric% pri!i prin ferestruica. *trada cufundata n ceata parea goala. Cei care sunau la usa pareau niste pesti care noata ntr#o apa tulbure asupra careia se proiecta de sub acoperisuri o alta u bra si ai deasa. 9e elric% se ntoarse pentru a#l rentlni pe Eato!. Auzi sunndu#se" grabit" de doua ori la usa. & puscatura" si apoi un gfit... si" pe ur a zgo otul facut de un corp care cade pe podea. 7Iata#i,7 strigara cei care stateau de paza la usa. .e coridor nu se oa enilor din pi!nita. $rcara si se asezara pe pozitii de lupta. ai auzeau" n surdina" dect !ocile

Ora unu si 5umatate


ClappiQue" bui acit de inciunile pe care le tot pusese" ca altii de pa%arelele baute" se ndrepta catre ca era lui din %otelul c%inezesc unde locuia. Cti!a baietandri din ser!iciul 2@G 4 Andr# Malraux

de noapte stateau pe coridor" la o apeluri ale locatarilor.J J

escioara"

ncnd se inte sub tabloul care intercepta e!entualele

(esi stia ca nu !a putea nc%ide oc%ii" intra n ca era lu+ (esc%ise din obisnuinta cartea pe care o tot citea" Po estirile lui /o!!mann$ si si turna b%isKF ntr#un pa%ar. *e nt pi a uneori ca alcoolul sa#l scape de angoasa care" din cnd tn cnd" se napustea asupra lui. *e sc%i base ce!a n odaia asta , ncerca sa se gndeasc2 la altce!a. (aca lipseau anu ite lucruri" era de rau. ClappiQue izbutise sa scape de aproape tot ce pune stapnire pe oa eniA dragoste" fa ilie" unca. 1u scapase nsa de frica. *e i!ea uneori cnd si dadea sea a ct de singur era. Atunci se ducea la 6lacK Cat" sau n alt local" pentru a gasi cte o fe eie despre care stia ca" n ti p ce facea dra goste cu el" se gndea la altce!a. n noaptea asta nu era n stare. *e saturase de oglinda... *e apropie ca sa se !ada si ai bineA inciuni si de perec%eri pro!izorii. *e uita n

# *tai putin 7 onserica7" i zise celui din oglinda. ;a ur a ur ei" de ce ai sterge#o ) Ct o sa ai dureze tarasenia asta ) Ai a!ut o ne!asta... *a trece " sa trece ... Ai a!ut si a ante" si bani. (aca tii cu orice pret sa ti se i!easca iar n prea+ a pentru a#si bate +oc de tine" n#ai dect sa te gndesti la ele. si cu asta" basta , Ai fost daruit de soarta" cu se zice" cu fantezie si ulte alte calitati necesare celui sortit sa de!ina parazit... Te !ei perfectiona" desigur" pe asura ce te !ei grbo!i sub po!ara anilor ce se tot aduna si... atunci te poti anga+a ca !alet la :erral. Mai e'ista si alte solutii. .oti de!eni gentilo # !agabond" poti sa fii adapostit de politie sau sa te sinucizi. *a de!ii proprietarul unui bordel ) Iar #a apucat sa nutresc !isuri arete ) ti spun eu" sinuciderea e cea ai buna solutie. (ar nu !rei sa ori" asta#i baiul. 1u !rei sa ori" porcule i $ita#te bine la tine , Ai e'act utra celor din care se confectioneaza cada!rele... *e apropie ai tare de oglinda. ncepu sa se str be" de#sc%iznd gura ca ani alele de piatra de pe acoperisurile catedralelor. A!u i presia ca asca din oglinda i raspunde" spunndu#iA CONDIIA UMAN 4 2@9 # 1u oricui i este dat sa oara. E!ident" lu ea e facuta din tot soiul de speci ene. &ricu " daca tu esti din specia celor eniti sa piara" te !ei duce n rai. $nde ai pui ca bunul (u nezeu !a fi bucuros sa stea de !orba cu unul ca tine... Continua sa se scal baie... (e data asta nc%ise gura" facu o str batura ca sa#si apropie buzele de barbie" nc%ise pe +u atate oc%ii ca sa se ene cu un sa urai de pe o asca de carna!al. (intr#o data" ca si cu !orbele n#ar fi fost n stare sa e'pri e area lui angoasa" ncepu sa#si contorsioneze usc%ii fetei pentru a se ana ba cu o ai uta" ba cu un idiot" ba cu un o bagat n sperieti" acoperindu#si obra+ii cu toate astile grotesti pe care si le putea i agina. 1u se ai satura. Trase cu degetele de colturile buzelor ca sa se ene si ai ult cu o broasca rioasa" tesindu#si nasul si tragndu#se de urec%i. :iecare din aceste asti i re!ela un aspect din propria lui fiinta" de care uitase n ti pul ct dusese !iata pe care o dusese. Aceasta dezlantuire a grotescului" n ca era de %otel ale carei ferestre erau asaltate de ceata" se n!es ntase n %aina co ica si atroce a nebuniei. *e auzi rznd. Rsul aica#si, Trebui sa se uite iar n oglinda ca sa#si de onstreze ca el rsese" nu aica#sa... (adu napoi ngrozit si se narui pe un scaun... 5fia... n prea+ a lui se aflau un carnet cu file albe si un creion. 1u putea continua sa se co porte asa cu nfioratoarea oglinda" ncepu sa scrieA facuse... Ar fi nnebunit de#a binelea... .entru a se apara de

7-ei sfrsi pe tronul unui rege" dragul eu Toto. Rege" auzi ) (a" !ei sta la caldurica ntr#un confortabil azil de nebuni" datorita acestui deliriu tre ens" singurul tau a ic" daca nu te !ei lasa de betii. (a... Ma rog" acu ceea ce !reau sa aflu este ur atorul lucruA Esti beat" sau nu )... Esti n sta re sa#ti i aginezi fel de fel de lucruri... (e ce nu#ti poti i agina ca esti fericit ) Crezi oare ca...7 Cine!a batea la usa. ClappiQue se pra!ali n realitate. (escatusat" dar ca 2B3 4 Andrt Malraux # Intra, 6atrnul 5isors" n %aina de lna alb. itoasa" cu o palarie de fetru negru" de sub care iesea o su!ita de par naucit. *e batea iar n usa lui.

# (ar... Cu ... Eu... se blbi ClappiQue. # EFo a fost arestat # Eu... 1#a ai adineauri" zise 5isors. l cunosti pe Eonig" nu#i asa )

nici un a estec...

5isors l pri!i ndelung. 7(e n#ar fi beat crita7" si zise. # l cunosti pe Eonig ) # (a" dar eu" eu... I#a # i poti cere acu facut pe !re uri un ser!iciu. $n are ser!iciu.

lui sa#ti faca un ser!iciu )

# (e ce nu ) Care anu e ) # n calitatea lui de sef al *igurantei conduse de ?iang ?ies%i poate sa#l elibereze pe EFo. n orice caz" poate da ordin sa nu fie puscat... Asta e pri a urgenta" nu e asa ) # E!ident" e!ident... ClappiQue nu se iluziona cu pri!ire la atitudinea presupus bine!oitoare a lui Eonig. (upa con!orbirea a!uta cu C%pilebsKi" se gndise sa se duca la el" dar pna la ur a socotise ca e inutil" poate c%iar i prudent. *e aseza pe pat" cu capul n piept. 1u ndraznea sa scoata nici un cu!nt. (upa cu i !orbise 5isors" si dadu sea a ca batrnul nu banuia ca a!usese o parte din !ina n arestarea lui EFo. -enise stiind doar ca el fusese prietenul care !enise sa#l a!ertizeze pe fiul sau de pericolul ce#l pndea" nu si acel ClappiQue care statuse la asa !erde cnd trebuia sa se ntlneasca cu EFo. ClappiQue nu prea stia ce sa creada. 1u ndraznea sa#l pri!easca n oc%i pe 5isors... 1u se putea potoli. ;a rndul lui" 5isors se ntreba din ce tragedie sau din ce a!entura abracadabranta ncerca sa se dez eticeasca ClappiQue" neputnd g%ici ca prezenta lui n %otel declansase aceasta tulburare. ClappiQue a!u i presia ca 5isors !enise pentru a#l acuza. # stiti" cu sa spun... 1u snt att de nebun pe ct s#ar putea crede" eu... eu...

f
CONDIIA UMAN 4 2B1 *e blbia... $neori i se parea ca 5isors este singurul o 5isors l socotea un bufon. Att si ni ic ai ult. 6atrnul l pri!ea fara sa scoata un cu!nt. # As !rea sa stiu ce parere a!eti despre ine... 5isors n#a!ea c%ef sa stea de !orba. -oia sa#l scuture si care l putea ntelege. Alteori" era sigur ca

sa#l duca la Eonig" dar pe fata lui ClappiQue citi o ase enea ra!asire" care nu se datora doar betiei" nct nu ndrazni sa refuze sa sc%i be cte!a cu!inte cu el. # E'ista oa eni care si t ne!oia sa scrie" altii care au ne!oie sa !iseze" si altii care si t ne!oia sa !orbeasca. (e fapt e acelasi lucru. Teatrul nu este ce!a serios. ;uptele cu tauri" da. 1u ro ancierii !orbesc despre ceea ce este ntr#ade!ar serios. Ci ito anii. ClappiQue se ridica. # Ai patit ce!a ) -ad ca # $n +ung%i... & sa treaca. ClappiQue ntorsese bratul" si facuse o iscare gresita pentru a ascunde ceasul pe care#l purta la na" ca si cu cadranul pe care se afla ora ntlnirii la care nu se dusese" ar fi putut di!ulga faradelegea lui. si dadu sea a ca se purta ca un idiot cnd l auzi pe 5isors ntrebndu#lA # Cnd ai de gnd sa te duci la Eonig ) # Mine di ineata. E bine ) #H (e ce nu acu nt pla orice. ) .olitia sta de !eg%e n noaptea asta" spuse 5isors" cu o !oce a ara. *e poate isti greu bratul.

ClappiQue de#abia astepta sa plece. 1u fiindca l#ar fi apucat re uscarile # daca s#ar fi aflat din nou n fata esei !erzi" ar fi ra as iar acolo" ci fiindca si tea ca trebuie sa#si rascu pere fapta. # 9ai sa erge .

nainte de a pleca din ca era" se uita pre+ur si fu din nou surprins de ceea ce !edea n +ur... *e sc%i base ce!a. .ri!i cu atentie si constata cu irare ca nu obser!ase din pri a clipa ca de pe unul din pereti disparuse unul din cele ai fru oase tablouri taoiste si doua statuete de are pret. .e asa se afla o scrisoare. 6anuia" dupa scris" ca#i fusese tri isa de C%pilebsKi. 1u ndrazni s#o desc%ida. El !enise sa#l 2B2 4 Andr# Malraux pre!ina ca tnarul 5isors era a enintat. (aca a!ea s2#+ ar fi spus tot 6aga scrisoarea n buzunar. entioneze nu ele" nu s#ar ai fi putut apara"

Cnd iesira n strada" !azura trecnd auto obile blindate si ca ioane pline de soldati. ClappiQue se ai potolise. .entru a#si ascunde tulburarea pe care n#o putea alunga cu totul" ncepu iar sa faca pe nebunul. # As dori sa fiu !ra+itor... *a#i pot tri ite califului un ani al fantastic # o licorna de pilda # care s#ar i!i ca soarele n palatul lui. ;#ar opri din dru si i#ar strigaA 7Cea ai fru oasa din sultanele aflate n %are ul tau" te nsala" asa sa stii" Marite (oa ne7. .oate ca eu nsu i !oi fi licorna re specti!a... Mi se potri!este rolul" a!nd n !edere ca nasul eu poate fi confundat cu cornul !estitului ani al. 6i # nenteles ca dragalasul ani al fantastic spunea inciuni. *#ar zice ca ni eni nu stie ct de placut este sa traiesti o alta !iata dect cea pe care o duci de fapt. n oc%ii altora" binenteles. .referabil n oc%ii unei fe ei... Care din da ele pe care le#ai agatat pe strada nu ti#a po!estit" acar o data" nt plari dintr#o !iata i aginara ) A dreptate ) # Crezi ca toti oa enii snt ito ani ) ai des. $n tic ner!os. si ncetini pasii.

ClappiQue ncepu sa clipeasca din ce n ce # -a rog sa !orbiti #

ai deslusit. Credeti ca nu snt ) *i tea ne!oia # stranie si necunoscuta pna atunci

sa#l ntrebe pe 5isors ce parere a!ea despre +ocurile de noroc... (aca ncepea aceasta discutie nu se !a putea piedica sa#i arturiseasca tot ce se nt plase... si daca i#ar spune ) (in fericire" 5isors i raspunse la ntrebarea pusa ai nainteA # .oate ca snt cea ai putin indicata persoana pentru a#ti putea raspunde... &piu ul nu te n!ata dect un singur lucru si anu e ca n afara de durerea fizica" nu e'ista ni ic care sa fie real... # (a... *uferinta" dar si frica. # :rica) # 1u !#a fost niciodata frica" cnd !a drogati cu opiu CONDIIA UMAN 4 2B< # 1u. (e ce) # >icea si eu asa... )

5isors gndea ca" si n cazul cnd lu ea n#ar fi reala" oa enii" di potri!a" si ai !rtos cei care se opun acestei lu i" snt e'traordinar de reali. ClappiQue era unul din putinii oa eni pe care i cunoscuse el" lipsiti de orice consistenta. Acest gnd l sperie" ntruct n aceste ini faurite din ceata" se afla acu soarta lui EFo. (incolo" sau ai bine#zis" sub atitudinile fiecarui o " e'ista un strat pe care l poti dibui atunci cnd ntre!ezi ce#i poate pricinui o are suferinta. (urerea lui ClappiQue era independenta de el" ase eni celei ndurate de copii. 1u si#o asu a. .utea sa#l distruga" dar nu#l putea sc%i ba. ClappiQue putea nceta sa e'iste" putea disparea" din cauza unui !iciu sau a unei ono anii. 1u putea nsa niciodata de!eni un o . 7& ini a de aur" dar gaunoasa7" si zise 5isors" dndu#si sea a ca n strafundurile fiintei baronului nu se afla nici durere" nici singuratate. (oar senzatii. Ca la fiecare dintre noi.

5isors a!ea obiceiul sa +udece oa enii" gndindu#se cu a!eau sa fie cnd !or batrni. ClappiQue nu putea batrni. C%iar daca ar fi a+uns la o !rsta naintata" n#ar fi n!atat ni ic. Anii scursi nu l#ar fi dus dect la o into'icare # fie prin erotis " fie prin droguri # care i#ar fi ngaduit sa ignore !iata. 7.oate" si zise baronul" daca i#as spune ce#a lucrurilor...7 facut" 5isors ar socoti ca ceea ce s#a nt plat e n firea

Acu " tot orasul c%inezesc se afla n bataia pustilor. ClappiQue l ruga pe 5isors sa se desparta de el cnd a+unse la li ita concesiunii" spunndu#i ca nu !a fi pri it de Eonig daca !or fi !azuti preuna. 5isors statu locului" pna ce !azu disparnd n ceata silueta ca suie si fira!a a baronului.

*ectia speciala a politiei generalului ?iang ?ies%i se afla ntr#una din !ilele construite prin anii 1923. n stil frantuzesc" dar cu ferestrele ncadrate de e'tra!agante orna ente portu# 2B@ 4 Andra Malraux g%eze galbene si albastre. (oi soldati stateau de paza... .lan#toane circulau n +urul !ilei. Toti nar ati. .e fisa pe care i#o ntinse un functionar" ClappiQue scrise doar 7Toto7" fara a co pleta locul unde ar fi trebuit sa entioneze scopul !izitei" si se puse pe asteptare. (e cnd iesise din %otel" se gasea pentru pri a oara ntr#un loc unde era aprinsa o la pa. *coase din buzunar scrisoarea tri isa de C%pilebsKiA 7*cu pe prieten" M#a lasat con!ins de du nea!oastra. *crupulele ele erau reale si nte eiate" dar a stat si #a gndit. 5ratie du nea!oastra i pot regasi linistea. 6eneficiile pe care nada+duiesc sa le obtin n ai putin de un an prin afacerea de care a ocup" i !or per ite sa !a ofer obiecte ase anatoare si" sper" ai fru oase dect cele pe care le a!eati. Co ertul cu ali ente" n acest oras...7 *crisoarea era ur ata de alte patru pagini" n care C%pilebsKi dadea e'plicatii... 71u prea erge treaba" si zise ClappiQue. 1u erge deloc.7

$n functionar se apropie de el si#l in!ita sa#l ur eze. E&nig l astepta. Era asezat pe birou" cu fata spre usa. $n o ndesat" cu o fata patrata si cu un nas ca str b. *e ridica si !eni n nt pJinarea lui ClappiQue" ntinzndu#i n graba nna. *alutul lui aducea ai curnd a 7;a re!edere7 dect a 76ine ai !enit,7 # Cu ti erge ) 6ine ) stia ca a sa te !ad astazi. *nt ncntat ca ti#a putut fi si eu de folos.

# *nteti o persoana cu care" zau" nu #as lua la trnta" spuse ClappiQue" facnd pe bufonul. Ma ntreb nsa daca nu e !orba de o nentelegere. stiti ca eu nu fac politica. # 1u e !orba de nici o nentelegere. 7Ma ia ca de sus" !orbindu# i de recunostinta pe care i#o poarta7" si zise ClappiQue.

# Ai la dispozitie doua zile pentru a o sterge din loc. Mi#ai facut un ser!iciu pe !re uri. Astazi a ordin sa fii pre!enit. CONDIIA UMAN 4 2BB # Ati... ce spuneti ) (u nea!oastra ati dat ordin sa fiu e!enit.

dat

# 1u cu !a ti#ai nc%ipuit ca C%pilebsKi ar fi ndraznit sa !ina cu de la sine putere la du neata ) Ai de#a face cu *ecuritatea C%ineza. (ar acu *ecuritatea nu ai e n na T c%inezilor. A !enit ti pul sa !orbi I serios.

ClappiQue si dadu sea a ca ncepuse sa#l ad ire pe

. C%pilebsKi" desi" e!ident" co porta entul lui l irita. # Ma rog" fiindca a!eti buna!ointa de a !a aduce a inte de du nea!oastra pentru a putea rezol!a o alta proble a. # (espre ce este !orba ) ClappiQue nu ai nada+duia sa#si duca la bun sfrsit i#+ siunea. :iecare din raspunsurile lui Eonig i de onstrase ca +nu se ai putea baza pe senti entul de ca araderie pe care + scontase" fi facuse lui Eonig cnd!a un ser!iciu. l rasplatise. +Acu nu#i ai datora ni ic. *puse" doar ca sa se si ta cu I constiinta pacata" dar fara a ai nutri !reo sperantaA # 1u s#ar putea face ni ic pentru tnarul 5isors ) Cred ca putin !a pasa de toata tarasenia asta... # Ce este) # Co unist. Cred ca are un rol i portant. # Ma rog" spune# i de ce este co unist do nul asta. (in cauza lui taica#sau ) :iindca e etis ) :iindca n#a gasit ?nici un loc de unca ) Cnd un uncitor nu gaseste unde sa Tse anga+eze" de!ine co unist. Mai# ai ca nteleg" desi so# lutia tot idioata ra ne. (ar el ) 9ai" zi#i, V # 1u se poate rezu a n cte!a cu!inte... spuse ClappiQue ine" !a rog sa# i ngaduiti sa a adresez

+sicazupegnduri. V (a" EFo era etis" dar s#ar fi putut descurca. Maica#sa

lera +aponeza. 1u ncercase... .arca l auzise o data spunnd ca a de!enit co unist din de nitate. , # (in de nitate , zise.

Eonig ncepu sa racneasca. ClappiQue ra ase cu gura Jcascata" dndu#si sea a ca facuse o prostie. # -rei sa# i spui ce nsea na acest cu!nt ) zise Eonig "ca si cu du neata" 7din Jde nitate7, s#ar fi adresat unui surd. Auzi

2BC 4 Andri Malraux ClappiQue pricepu ca !orbele pe care Eonig le tot repeta erau rostite cu ura. # Ia spune# i" dragul eu Toto" du neata crezi oare n de nitate )

# E'ista" cred" unii care... # Ascult. ClappiQue tacu. # stii oare cu serioasa. si se purtau Rosiii cu ofiterii prizonieri ) ClappiQue continua sa taca. *ituatia de!enea

dadea sea a ca fraza rostita de Eonig era de fapt o introdu#cere la cele pe care#i !enea greu sa le spuna. ntrebarea nu cerea nici un raspuns. # n *iberia" era interpret ntr#un lagar de prizonieri. A putut scapa nrolndu# a n Ar ata Alba" n regi entul n fruntea caruia se afla *e enof. Albi" Rosii... Mi#era tot una. -oia sa a ntorc n 5er ania. A fost prins de Rosii. Era pe +u atate ort. (egerase . M#au pal uit" #au lo!it cu pu nii" zicndu# i 7(o nule capitan7 /era locotenent0 pna ce a cazut lat. M#au ridicat. Era bracat n unifor a soldatilor lui *e enof... .e epoleti a!ea doua stele. *e opri. 7Ar putea sa a slabeasca" si zise ClappiQue. (e ce o fi tinnd sa# i po!esteasca toate astea )7)

Eonig gfia" si !ocea lui do!edea ca tine neaparat sa scape de o po!ara. # Mi#au batut cte un cui n fiecare u ar. Acolo unde erau stelele. $n cui lung ct un deget. Ma auzi" dragutule ) l lua pe ClappiQue n brate" si#l pri!i drept n oc%i... & pri!ire de o # A plns ca o uierusca" a 6asta , Cui ce#i pasa) ndragostit. eu Toto )

plns ca un bou. Acolo" cu ei de fata. Ma ntelegi" dragul

.ri!irea lui Eonig i dadu sa nteleaga ca o ul !oia ce!a. 1u sa depuna o arturie" ci sa se razbune. :ara ndoiala ca po!estea ceea ce i se nt plase ori de cte ori era pe cale sa o oare. Trebuia sa zgndare rana produsa de acea nfioratoare u ilinta. CONDIIA UMAN 4 2B7 # (ragul eu Toto" ar fi cu !a ti ai bine s#o lasa balta. i pe nitatea ea consta n faptul de a#i ucide. 1u

nc%ipui ca# i pasa de C%ina ) 1u zau ) A intrat n 5uo indang ca sa pot o or. 1u pot trai ca alta data" ca un barbat n toata firea" a rog" ca un o oarecare" ba c%iar ca unul din prapaditii astia care trec zilnic pe sub ferestrele ele" dect atunci cnd ucid. (a" snt aido a fu atorilor de opiu ... & zdreanta" nu e asa ) (aca ai fi !enit sa# i cer sa#l o or" ti#as fi fost recunoscator ca si cu i#ai fi sal!at de trei ori !iata... *e opri" dadu din u eri" si apoi relua cu si ai ulta furieA

# stii oare" dragul eu Toto" ce nsea na sa pricepi ca !iata ta a nceput sa aiba un sens" un sens absolut ) 1u ) ncepe sa ti se faca sila de tine nsuti... $lti ele cu!inte le rostise scrsnind din dinti" dar fara sa faca !reo iscare. *tatea cu inile n buzunare" ne iscat. (oar parul din crestetul capului parea sa fi fost !nzolit de cu!intele pe care le s ulsese din rarunc%i. # & ul # A trecut ai uita... spuse ClappiQue. ai ult de un an de cnd nu ai cal A #a ai culcat cu nici o fe eie. Acu pricepi )

*e opri brusc" apoi relua ce!a

# 1u zau" draga Toto... Ce tot !rei ) 5isors n sus" 5isors n +os... -orbesti de o nentelegere. -rei sa afli de ce esti conda nat ) ti spun eu. Cine altul" dect du neata a tratat afacerea cu pustile de pe !aporul *%andong ) 1u stiai oare cui anu e le erau destinate ) # Cnd te ocupi de ce a ocup eu" nu pui ntrebari" zise" cu degetul pe buze" confor aniere de clo!n. si lasa repede na n +os" +enat. traditionalei lui

# Co unistilor. 8i#ai pus pielea#n +oc" asa ca 5isors ar fi trebuit sa te a!ertizeze. $nde ai pui ca era !orba de o escroc%erie. *#au slu+it de du neata pentru a cstiga ti p. C%iar n noaptea respecti!a au +efuit !aporul. 1u cred ca a nsel afir nd ca prote+atul du itale te#a bagat n afacerea asta" nu e asa ) ClappiQue fu pe punctul de a spuneA 7Mi#a 2BG 4 Andri Malraux Tacu" cnd !azu pe fata lui Eonig o e'presie de altce!a decft s#o ia la sanatoasa. $nde are satisfactie. 1u" ClappiQue nu ai dorea ni ic ncasat co isionul7.

ai pui ca tnarul 5isors" desi se tinuse de cu!nt" i pusese !iata#n +oc fara sa#l a!ertizeze.

EFo a!usese de ales ntre el si cauza pe care o ser!ea. Alesese" pe buna dreptate" cauza. (ar acu " si el dobndise dreptul de a se dezinteresa de EFo. Mai ales ca efecti! nu putea face ni ic pentru el. (adu din u eri. # (aca a nteles bine" a nainte patruzeci si opt de ore pentru a o sterge din loc )

# (a" !ad ca nu insisti si bine faci. ;a re!edere. Cobornd scara si a inti cu!intele rostite de Eonig... (e ce nu se ai culcase cu nici o fe eie ) (e un an" asa zisese. *a fi de!enit i potent ) As fi zis ca di potri!a" acest soi de... de dra e te fac sa de!ii eroto an... .oate ca i place sa faca astfel de confidente celor despre care stie ca !or uri curnd... n orice caz" trebuie s#o sterg. Ct ai repede" si sa nu a ai gndesc la ce i#a spus.

Totusi... Auzea nca rasunndu#i n urec%i felul cu o " ca un fitecine...7

rostise Eonig !orbeleA 7.entru a putea trai ca un

Aceste !orbe care do!edeau o into'icatie att de are" nct nu ai !arsarea de snge o putea ostoi l naucisera pe ClappiQue. -azuse destul de ulte epa!e din razboaiele ci!ile din C%ina si *iberia pentru a#si da sea a ca faptul de a nega lu ea din +ur" atrage dupa sine si o intolerabila u ilinta. 1u ai !arsarea de snge" drogurile si ne!roza pot patrunde n ase enea pustiuri. ClappiQue si dadea acu sea a de ce Eonig se si tise bine n co pania lui. *i tul realitatii disparusera n ti p ce statuse lnga el" auzindu#l spunnd !erzi si uscate. ClappiQue ergea ncet" anu e" pentru a ntrzia clipa cnd a!ea sa#l ntlneasca pe 5isors dincolo de reteaua de sr a g%i pata. Ce oare i putea spune ) CONDIIA UMAN 4 2B9 1#a!u ti p sa ticluiasca un raspuns. 5isors se i!i din ceata la doi pasi de el. l pri!ea cu intensitatea din oc%ii nebunilor. ;ui ClappiQue i se facu frica. *tatu locului. 5isors l apuca de brat. # 1u#i ni ic de facut ) zise cu o !oce trista. ClappiQue se # 9ai, Trebuie sa sea a ca se ultu i sa clatine din cap.

a duc la altcine!a sa#i cer spri+in. Cnd l zarise pe ClappiQue" batrnul si dadu

purtase ca un nebun. (ialogul despre care si nc%ipuise ca !a a!ea loc la ntoarcerea baronului era de do eniul absurdului. & ul nu putea fi nici interpret" nici un esager" ci doar o carte dintr#un +oc. & +ucase si pierduse # era suficient sa te uiti la utra lui ca sa#ti dai sea a. Trebuia sa faca rost de o alta. *ufocat de angoasa si de disperare" 5isors ra asese totusi lucid. *e gndi sa ia contact cu :erral" dar renunta dndu#si sea a ca unul ca el nu s#ar fi putut a esteca ntr#un conflict de o ase enea an!ergura. Trebuia sa ia legatura cu doi din prietenii sai... # Mine sa#l aduceti aici pe tnarul 5isors , (e ndata ce se !a ter ina Consiliul" zise Eonig.

Ora cinci
Eato! si 9e elric% pri!eau de la ferestrele casei unde afla .er anenta. >orile se i!eau presarnd dre de lu ina u burie pe acoperisurile din !ecinatate" dnd n acelasi p relief zidurilor caselor. ;u ina zorilor plutea deasupra urtelor strafulgerari galbe+ite ale focurilor de ar a. 1 ncepusera sa se !ada unul pe altul" descifrndu#si reciproc acelasi gndA 7Asta e ulti a zi,7 1u ai a!eau unitii. 1ici una din asociatiile uncitoresti nu le !enise n a+utor.

*al!e de tun n cartierul Ciapei... Trageau asupra to!arasilor lor" asediati ca si ei. 2C3 4 Andrt Malraux Eato! i e'plicase lui 9e elric% de ce n#a!eau nici o sansa de scapare. &a enii lui ?iang ?ies%i a!eau sa aduca tunuri de ic calibru din corpul de garda al generalului. (e ndata ce unul dintre ele !a putea fi bagat n casa de !iza!i" zidurile captusite cu saltele a!eau sa cada ca papusile n care tragi la blci. Mitralierele co unistilor aparau nca usa casei n care se aflau" dar cnd nu !or ai a!ea gloante nu !or ai putea face ni ic. si asta a!ea sa se nt ple n curnd. (e ore ntregi" tot trageau cu furie ca si cu ar fi !rut sa se razbune dinainte pentru ceea ce a!ea sa se nt ple cu ei. Conda nati la oarte" nu ai a!eau ni ic altce!a de facut dect sa confere o se nificatie ulti elor ore pe care le ai a!eau

n fata. ncepuse nsa sa li se faca le%a ite. Ad!ersarii erau bine" asa nct nu se ai i!eau dect arareori la ferestre.

ai bine aparati dect ei" din ce n ce

ai

*#ar fi zis ca lupta se ai potolise n ti pul ct strada fusese cotropita de ntuneric. (esi stiau ca e absurd" si ziceau totusi ca aceasta noua zi" n care nu se i!ea nici o silueta ina ica" le !a aduce eliberarea" asa cu ntunericul adusese blocarea lor n sediu. .e acoperisuri lucea o lu ina alburie. (easupra luptei cur ate" zorii pareau sa absoarba ari fsii de ntuneci e" nelasnd n fata caselor dect pete negre" care de!eneau din ce n ce ai ici. Cnd le pri!eai" nu te ai gndeai la oa enii care a!eau sa oara acolo" n strada. .etele se icsorau !aznd cu oc%ii" asa cu faceau de cnd e lu ea lu e" dar capatasera o salbatica aretie n oc%ii celor ce#si dadeau sea a ca nu a!eau sa le ai pri!easca niciodata. (eodata" toate ferestrele din casa de peste dru se lu inara si gloantele se napustira asupra usii lor. $nul din cei aflati nauntru" agatase o %aina pe o bta. (us anii se ultu eau sa stea la pnda. # $nsprezece" doisprezece" treisprezece" paisprezece#zise 9e strada. elric%. 1u ara cada!rele cazute n

# Asta nu nsea na ni ic" raspunse Eato!" !orbind pe soptite. 1#au ni ic altce!a de facut dect sa stea si sa astepte. ;u ina zilei le este fa!orabila. CONDIIA UMAN 4 2C1 n sediu nu erau dect cinci raniti. *tateau ntinsi pe podea. 1u ge eau. (oi fu au" ur arind lu ina strecurndu#se n odaie printre giurgiu!ele si saltele. Ce!a ai n fund" *uen si un alt co batant aparau cealalta fereastra. Rar cte!a focuri... &are trupele lui ?iang ?ies%i" raspndite pretutindeni" asteptau si ele sa se faca zi ) Cu o luna ai nainte" cnd fusesera n!ingatori" co unistii erau tinuti la curent cu ceea ce se nt pla. stirile soseau din ora n ora. Acu nu ai stiau ni ic" aflndu#se e'act n situatia n!insilor de atunci. Ca si cu ar fi dorit sa confir e spusele lui Eato!" usa casei de !iza!i se desc%ise si din coridor /se afla e'act n fata coridorului unde se aflau ei0 ncepu sa se auda rapaitul i tralierelor. Co unistii stiau la ce trebuiau sa se astepte. # Au suit#o pe acoperis" si zise Eato!. # .e aici, ;uati#o pe aici, strigau soldatii care trageau " cu , Eato! si 9e elric% iesira n fuga si ntelesera despre itraliera.

ce era !orba. Mitraliera dus anilor" aparata fara ndoiala de " ca ionul blindat" tragea ntruna. 1u se ai afla nici un co unist n coridor. Iesisera cnd " si dadusera sea a ca se trage asupra lor din capul scarii" cu O propria lor itraliera. Trageau desigur asupra dus anilor" dar acestia se aflau acu continuare. 8intasul sub protectia auto obilului blindat. 5 Era nsa absolut necesar sa traga n

cazuse si statea pe podea ntr#o rna. Mort" desigur. *er!antul + fusese cel care strigase. Continua sa traga" n locul celui care cazuse. 5loantele intrau n pereti" n scara de le n" t s ulgnd asc%ii din scnduri" bulgari de ipsos din pereti. . Altele patrundeau repede si fara zgo ot n trupurile celor T !ii sau orti. 9e elric% si Eato! se napustira spre scara. elric%" si" izbindu#l pe Eato! sub barbie" l trnti la pa nt. itraliera.

# *tai pe loc" urla 9e

$rca scara n fuga si#l dadu la o parte pe cel care trasese " cu

(us anii continuau tirul dar gloantele nu a+ungeau n capul scarii. 2C2 4 Andr# Malraux # Mai snt gloante ) ntreba 9e +os. elric%. n loc sa raspunda" ser!antul se pra!ali pe scari cu cap n

9e elric% si dadu sea a ca nu stia sa traga cu itraliera. (intr#o saritura urca cte!a trepte si si ti ca#l dor oc%ii si piciorul stng. *e opri pe coridor" n ung%iul unde gloantele nu a+ungeau" si#si dadu sea a ca zgaiba de la oc%i fusese produsa de o bucata de ipsos cazuta din perete. Rana de la picior sngera... 5lontul nu patrunsese n adnci e. *e napusti n ca era unde l lasase pe Eato!" care acu tragea de o saltea" nu pentru a se pune la adapost" ci pentru a se ascunde" caci n cealalta na tinea un pac%et cu grenade. 5renadele" nu ai ele" daca e'plodau n apropiere" puteau trece de blinda+. Trebuia sa fie aruncate de foarte aproape" pentru a a+unge n coridorul unde erau dus anii. n spatele lui Eato! se afla un al doilea pac%et. 9e lansat de Eato!" pe deasupra saltelei. Acu Eato! se pra!alise" secerat de gloante" ca si cu lansase. elric% l apuca si#l az!rli n acelasi ti p cu cel ar fi fost ranit de grenadele pe care el nsusi le

Cnd capul si bratele i iesisera de sub saltea" se trasese asupra lui de la toate ferestrele. 9e elric% auzi ce!a troznind... 1u cu !a zgo otul pro!enea din propriul sau picior" ranit nainte" caci acu se aplecase la ti p. ai

5loantele se napusteau fara ncetare" dar deasupra celor doi oa eni ntinsi pe podea. :ereastra se afla la saizeci de centi etri deasupra parc%etului. (esi se tragea cu pusca" 9e elric% a!u i presia ca se facuse liniste" ntruct itralierele ncetasera focul. *e ndrepta" tis#grapis spre Eato!. 1u ai isca. l zglti. Aflati n afara tirului" cei doi barbati se pri!ira lung" fara a scoate !reo !orba. (esi ferestrele erau nca astupate cu saltele" lu ina zilei intrase n ca era. Eato! lesina. & are pata rosie # fusese ranit n coapsa * se latea pe podea" absorbita ncetul cu ncetul de scnduri ca de o %rtie sugati!a. CONDIIA UMAN 4 2C<

9e elric% l auzi pe *uen strignd 7Tunul,7" apoi o aternica detunatura. *urda dar puternica. n clipa cnd ri#pica capul" si ti o lo!itura n barbie. ;esina. ncetul cu ncetul si re!eni n si tiri" urcnd din strafunduri spre aceasta liniste" att de stranie" care parea sa#l aduca din nou la !iata. Tunul nu ai tragea. .eretele fusese pe +u atate dar at. .e +os" cioburi si bucati de le n si Eato! si ceilalti" orti sau doar lesinati... ergnd n patru labe" pna la oloz.

i ardeau obra+ii si i era sete. Rana de la picior nu era gra!a. A+unse" usa" se ridica" spri+inindu#se de perete.

n afara de lo!itura pri ita n cap" care l c%inuia" nu si tea dect o durere difuza. .roptindu#se pe ra pa scarii" cobor" nu n strada unde" fara ndoiala" dus anul astepta nca" ci n curtea din dosul casei. Tirul ncetase. n zidurile casei se aflau cte!a nise" unde nainte se aflau niste ntr#una din ele si pri!i n curte. escioare. *e cuibari

n dreapta" o casa ce parea parasita" 9e elric% era sigur ca nu era" desi parea" si un %angar facut din tabla. Ce!a ai departe" o alta casa cu acoperis c%inezesc" si un sir de stlpi de telegraf nsirati de#a lungul unei sosele ce ducea spre satele din c pia pe care stia ca n#a!ea s#o ai re!ada. *r a g%i pata aflata pe usa de la intrare se profila asupra acestui peisa+ ort" scri+elindu#l" de parca ntregul peisa+ ar fi fost alcatuit din portelan ciobit. (eodata" se i!i o u bra... $n fel de urs" ba nu" era un o adus de spate...Mergea" agatndu#se de sr a g%i pata. 9e elric% nu ai a!ea gloante. .ri!ea aceasta asa infor a care nainta" fara sa#si poata i agina ce a!ea de gnd sa faca. Mergea" cadea" se agata iar de sr a" ca o enor a insecta. 9e elric% se apropie" ergnd pe lnga zid.

Era li pede ca o ul !oia sa treaca prin curte. 1u putea nca sa se s ulga din acea retea care i se agatase de %aine. *e 2C@ 4 Andr# Malraux zbatea rind si 9e elric% a!u i presia ca aceasta de ziua de cu#loarea cenusii. 5ngania ridica earga. na # o onstruoasa insecta a!ea sa ra na acolo" lipita

na neagra" larg desc%isa si apuca un alt nod al retelei. & ul ncepu iar sa

*e apropia sfrsitul. n spatele lui 9e elric% erau strada si itraliera. n casa" la eta+" Eato! si oa enii lui" cazuti pe podea. Casa din fata lui era" desigur" ocupata de soldati care ai a!eau unitii pentru itralierele lor. (aca iesea" dus anii a!eau sa#l puste n picioare" pentru a#l putea lua prizonier. *i ti dintr#o data ct de fragile i de!enisera oasele" ai ales rotulele... Ma rog... Cel putin" i !a fi dat sa#i !ina de %ac o ului ce se apropia. Monstrul alcatuit dintr#un urs" un o si un paian+en" ncepuse sa se s ulga din reteaua sr ei g%i pate. & raza de lu ina se opri asupra pistolului pe care#l purta.

9e elric% a!u i presia ca se afla n fundul unei !agauni" fascinat nu att de o ul care se apropia" de parca ar fi fost ntruc%iparea ortii" ci de tot ce a!ea sa se nt ple pentru a#l zdrobi din nou" punnd deasupra lui" nca !iu" capacul ce se asaza pe sicriele ortilor. Aratarea ntruc%ipa tot ceea ce i sugru ase zi de zi !iata. Acu !enea sa i#o cur e. 7Mi#au tot dat <7 de ani n sir n cap. Acu !in sa a o oare,7 *pre el naintau nu nu ai propriile sale suferinte" ci si cea a sotiei lui spintecate" si a copilasului asasinat... Totul se n!al asea ntr#o ceata alcatuita din sete" febra si ura. *i ti iarasi" fara sa o pri!easca" ca pe na stnga se afla o pata de snge. 1u#l durea" nici acar nu#l sting%erea" dar stia ca era acolo" asa cu stia ca o ul a!ea sa scape din reteaua de sr a g%i pata. _sta nu asasina pentru bani" ci pentru o idee" pentru un crez. 9e elric% ura din rasputeri aceasta u bra si ura lui cotropea pna si ideile pentru care lupta cel din fata lui. si zicea ca dus anul facea parte dintre acei fericiti care socot ca lupta pentru o cauza dreapta. & ul ncepuse sa curtea cenusie" earga" tinndu#se drept si bine pe picioare si u bra lui se ntindea la nesfrsit n

CONDIIA UMAN 4 2CB roiectndu#se si pe reteaua de sr a care se cufunda n tar urita pace a acestei di ineti ploioase de pri a!ara. Cine!a striga de la o fereastra si o ul raspunse. -ocea lui rasuna pe coridor" coplesindu#l pe 9e elric%. .istolul pe care#l a!usese nu se ai zarea # era pus n teaca # dar o ul scosese baioneta. 1u o " era ntruc%iparea nsasi a tot ceea ce#l facuse sa sufere. ai era un

n coridorul ntunecat" 9e elric% si ti nu nu ai prezenta oa enilor care stateau n spatele itralierelor ci" ai ales" a acelui o care nainta... & furie fara argini l cuprinse. ncat zilele" dar asta" asta o sa plateasca pentru toti... si pentru

71e#au ncat zilele" zi de zi ne#au altii si pentru el7. & ul se apropia" cu baioneta n 9e era na.

elric% se aseza pe !ine. $ bra o ului de!enea din ce n ce ai are. A!u i presia ca torsul ai ic dect crezuse" si ca picioarele crescusera. Erau ari si groase ca niste stlpi. elric% se ridica n capul

n clipa cnd o ul era ct p#aci sa#i plnte baioneta n beregata" 9e oaselor" se agata cu na dreapta de dus an si ncepu sa#l sugru e.

A!ea un gt gros... 1#a!ea sa#i !ina de %ac cu o singura na... Apasa din rasputeri" si tind ca degetele i se nfundau n carne" fara a putea nsa cur a respiratia o ului... 9e # elri% ai a!ea o na" o na apucata de nebunie... Ea freca cu frenezie fata o ului care gfia din ce n ce ai tare. 7Ai sa speli rusinea , Ai s#o speli,7 & ul se clatina. (in instinct" se propti de perete.

9e elric% i izbi capul de zid" si#i nfipse baioneta # baioneta pe care celalalt !oise sa i#o nfiga n beregata # n burta. & ul si ti ca ce!a enor i patrunsese n aruntaie" pentru a i le sfirteca" bucata cu bucata. si duse a ndoua inile la pntece" ge u si cazu la picioarele lui 9e elric%. (intr#o data toate e brele i se destinsera. (in !rful baionetei curgea" picatura cu picatura" snge" sngele lui" ca si cu na ar fi dorit sa se razbune. 2CC 4 Andri Malraux 9e elric% ndrazni sa#si pri!easca propria lui asasinati n pra!alie" se stersese de ult. na. .ata de snge" pata lasata de sngele celor

i trecu prin inte gndul ca" poate" nu a!ea sa oara. i dezbraca n graba pe ofiter. Acu l iubea pe acest o " care" de fapt !enise sa#l elibereze. l apuca iar furia" n ti p ce#i scotea ane!oie %ainele" ca si cu ortul n#ar fi !rut sa i le dea. ncepu sa zgltie corpul inert" silindu#l sa +oace ca ntr#o %ora n care esti tras cnd n dreapta cnd n stnga. Cnd" n sfrsit" izbuti sa se brace n %ainele ortului" se duse la fereastra si" scotnd capul" pe +u atate acoperit de c%ipiul ofiterului" se uita n strada. (us anii" aflati n casa de peste dru " desc%isera ferestrele si ncepura sa zbiere. 7Trebuie s#o iau din loc" ct ai e !re e ,7 si zise 9e elric%.

Iesi n strada si o lua spre stnga" asa cu

ar fi facut ofiterul pentru a se duce la unitatea lui. de sediul

J# Ai dat de oa eni nauntru ) zbierara cei ce se aflau la ferestrele din casa de peste dru .er anentei. 9e elric% facu un se n cu na" ca si cu !a ntoarce" cu stau lucrurile.

ar fi dorit sa le dea de nteles ca le !a spune el" cnd se ai a!ea

I se parea nor al" dar si stupid" ca de la fereastra ni eni nu trasese asupra lui. (e fapt" nu puterea sa se ire. & lua la stnga si se ndrepta spre concesiuni. Erau pazite" desigur... (ar ei" 9e toate casele n care se putea patrunde pe dindos... $nul dupa altul" oa enii 5uo indangului ncepeau sa iasa n strada.

elric%" cunostea

Partea a sasea
Ora zece # .ro!izoriu" zise soldatul. EFo si dadu sea a ca a!ea sa fie dus ntr#una din celulele destinate infractorilor de drept co un. (e ndata ce intra n nc%isoare fu naucit de o du%oare infecta. Mirosea ca ntr#un abator" ca ntr#o e'pozitie de cini si a e'cre ente. .oarta prin care intrase dadea ntr#un coridor cu totul ase anator celui din care !enise. .e dreapta Ti pe stnga" enor e bare de le n. n acele custi erau oa eni. In i+locul coridorului se afla un paznic"

asezat n fata unei asute pe care se afla un bici cu ca un deget. & ade!arata ar a. # *tai pe loc" porc de cine ce esti,

ner scurt si cu un sfic%i lat ct o pal a si groasa

ncepu sa scrie" n ntuneric" pe o foaie de %rtie" se nal entele prizonierului aflat n fata lui. .e EFo l durea capul si si tind ca a!ea sa lesine" se propti de barele de le n. # Cu o ai duci ) Cu o ai duci ) striga cine!a.

& !oce ciudata de papagal. *triga totusi un o . Era prea ntuneric pentru ca sa se poata distinge fata celui care#i pusese insolita ntrebare. 1u !edea dect niste degete enor e" crispate pe barele de le n" aflate la cti!a centi etri de gtul lui. Mai n fund" oa eni. $nii trntiti pe paturi de le n fara saltele" altii ergnd de colo pna colo... $ bre care ergeau... &a eni" !ier i... n cusca colcaiau zeci de u bre. # *#ar putea si ai bine" zise EFo" ndepartndu#se de cusca.

# Taca#ti fleanca" scrna!ie" daca nu tii neaparat sa pri esti una peste bot. EFo auzise de ai ulta !re e acolo. 2CG 4 Andre Malraux *e %otarse sa nu ai tina sea a de insulte si sa ndure tot ce putea ndura. Trebuia sa iasa de acolo" sa reia lupta. i era greata" o greata pe care o si te oricine cnd se !ede n si#tuatiJa de a depinde de cine!a" stiind ca se afla la bunul plac al altcui!a" asa cu era el acu " n fata acestei scrboase u bre care tinea un bici n na. EFo si tea ca fusese despuiat de propria lui personalitate. # Cu o ai duci ) Cu o ai duci ) striga din nou acel o ne!azut de dincolo de barele de le n. ulte ori cu!ntul 7pro!izoriu7" asa nct si dadea sea a ca nu a!ea sa ra na

5ardianul desc%ise o usa" aflata de cealalta parte a coridorului. EFo intra ntr#un gra+d. n fund" pe un pat de le n era ntins un o . $sa se nc%ise n ur a lui. # .olitic) # (a. *i du neata ) # 1u. n ti pul I periului a fost Mandarin... n !rsta" aproape fara nas" cu

EFo ncepuse sa !ada n ntuneric. ntr#ade!ar" era !orba de un o ustata rara si urec%i tuguiate. *e ana cu un otan alb si batrn.

# -nd fe ei... Cnd erge treaba" dau bani politiei si a lasa n pace. Cnd nu" politistii cred ca pastrez banii pentru ine si a baga la nc%isoare... Cnd ra n fara un sfant" prefer sa fiu %ranit de politie dect sa stau acasa si sa or de foa e. # Aici)

# Cu !re ea te obisnuiesti. 1ici afara nu e prea !esel" cnd esti batrn si nu te #J (e ce nu te#au bagat dincolo" preuna cu ceilalti ) # Mituiesc grefierul de cte ori !in aici" asa nct a baga la 7pro!izorii7.

ai tin puterile.

.aznicul se apropie si ntinse printre gratiile de le n doua castronase pline de un fel de terci de culoarea noroiului si care irosea tot att de urt ca si aerul din +ur... .aznicul scotea terciul cu o lingura are" l punea n fiecare castronas si astepta pna ce auzea ncarea facnd 7pleosc7 ca sa u ple un alt castronas. # _stuia nu ai are rost sa#i dai" zise cine!a. Mine. ai are rost" zise Mandarinul. II e'ecuta ine.

# -rea sa spuna ca nu

CONDIIA UMAN 4 2C9 # si pe ine" zise altcine!a. Asa ca ai putea sa# i dai o Tportie dubla. Mie i#e foa e.

# 1u cu !a ai pofta si de un pu n ) zise paznicul. $n soldat intra n cusca de unde se auzise !ocea si se apropie ie cine!a... (upa ct!a ti p ziseA 7Misca nca...7 Apoi pleca. EFo se straduia din rasputeri sa !ada careia din u brele care le zarea apartineau acele !oci aflate n prea+ a aortii. A!eau sa oara curnd. Ca si el" de buna sea a. 1u#i Hutea deosebi pe unii de altii. A!eau sa oara fara a fi fost sntru el dect niste !oci. # 1u # 1u. # Asa se nt pla la nceput. Mandarinul lua castronasul lui EFo. .aznicul intra" i trase Mandarinului cte!a pal e si iesi" i sa spuna !reo !orba" lund cu el castronasul. # (e ce nu #o fi atins si pe ine ) zise EFo pe soptite. annci ) ntreba Mandarinul.

# .ai nu ai eu era !ino!at... 1u" nu din cauza asta. sti 7pro!izoriu7. Esti detinut politic... Esti bine bracat. 1 sa ncerce sa#ti stoarca niste bani. (aca n#ai asupra du i# Itale" rudelor... Totusi" s#ar putea nt pla... -o trai si !o f!edea...

6anii... .na si n !izuina asta dau de ei" si zise EFo. Ab+ectia paznicului nu i se parea ca face parte din reali#ate ci din do eniul fanteziei. A!ea i presia ca nu putea fi ade!arata" si n acelasi ti p ca era o infa a fatalitate" ca si a forta putea presc%i ba pe oricine ntr#un ani al. &a enii ne!azuti colcaiau n custile lor cu gratii de e n" nelinistitori ca acele i ense insecte !azute doar n as arurile din copilarie. 1u ai se anau a oa eni. *inguratate si u ilire" doar din asta ai erau za isliti.

7Trebuie sa fiu atent,7 si zise EFo. ncepeau sa#l lase puterile si i se paru ca daca n#ar fi stiut ca e stapn pe propria lui oarte" n acel loc s#ar fi aflat fata n fata cu groaza. c%ise catara a centurii" lua cianura si#o baga n buzunar. # Cu o ai duci ) Cu o ai duci ) striga iar o ul ne!azut.

273 4 Andri Malraux # Taci odata, strigara prizonierii aflati n cealalta cusca. EFo se obisnuise cu ntunericul. 1u se ira ca strigasera att de oa eni ng%esuiti pe patul de le n din cusca de alaturi de a lui. # 1#ai de gnd sa taci ) urla paznicul. # Cu o ai duci ) Cu o ai duci ) .aznicul se ridica. ulti" trebuie sa fi fost ca zece

# E sugubat" sau ncapatnat ) l ntreba" pe soptite" EFo pe Mandarin. # 1ici una" nici alta. E nebun. # (e ce oare... zise EFo" renuntnd sa#si duca pna la capat ntrebarea. Mandarinul si astupase urec%ile. *e auzi un zbieret... .ercutant si ragusit" un racnet de durere si de groaza. n ti p ce EFo cerea la uriri Mandarinului" paznicul intrase cu biciul lui n *e auzi plesnetul biciului. si racnetul. na n cusca de alaturi.

EFo nu ndrazni sa#si astupe urec%ile si astepta" cu ini#le puse pe barele de le n" sa se i!easca iarasi ngrozitorul zbieret care#l facuse sa se cutre ure din crestet pna#n talpi. # (a#i una zdra!ana" zise cine!a. *a taca dracului si sa ne lase n pace , # (a" zisera la unison" altii # !reo patru#cinci. *a se ter ine o data... *a pute Mandarinul care#si astupase urec%ile" se apleca spre EFo A # Ea unsprezecea oara cnd l bate... sapte zile n sir" asa i s#a spus. Eu a intrat acu doua zile. ;#a batut de patru ori. :ac ce pot ca sa nu aud" dar tot aud... 1u pot nc%ide oc%ii. A i presia ca uitndu# a la el i !in n a+utor" ca !a pricepe ca nu l#a parasit... EFo se uita si el ntr#acolo" fara nsa a putea !edea are lucru. dor i linistiti.

7(in co pasiune) (in cruzi e)7 se ntreba nspai ntat. Tot ce este +osnic # si n acelasi ti p fascinant # n fiecare o !iolenta" n CONDIIA UMAN 4 271 strafundurile fiintei lui. EFo se lupta din rasputeri potri!a " infa ei porniri. fusese zadart acu cu o salbatica

si a intise ca trebuise ntotdeauna sa faca un efort pentru a nu pri!i corpurile oa enilor torturati" pe care le !azuse din nt plare. (a" facuse o are sfortare pentru a se s ulge din prea+ a lor. :aptul ca cine!a putea sa lo!easca un nebun care nu era nici acar rau si" fara ndoiala" batrn" cu de onstra !ocea" faptul ca se gaseau unii care erau de acord sa fie lo!it" zgndarea teroarea pe care o si tise ascultndu#l pe Cen !or#bindu#i despre caracatite n acea noapte cnd se ntlnisera la 9anKou. si Eato! i spusese ce efort trebuie sa faca studentii n unui o cu pntecele spintecat. edicina cnd se afla pentru pri a oara n fata

EFo era cotropit de groaza" o groaza paralizanta" cu totul altce!a dect frica" o groaza atotputernica pe care intea nu o putea struni" o groaza cu att ai nfioratoare cu ct i do!edea ca el" EFo" putea oricnd fi cotropit de ea. (esi oc%ii lui nu se obisnuisera cu ntunericul" !edea totusi sfic%iul biciului abatndu#se asupra nebunului" care zbiera ntruna. (e cnd intrase n cusca" EFo nu facuse nici un gest. *tatea asa" cu C%e a paznicul. # Ai c%ef s#o iei pe cocoasa ) # -reau sa#ti !orbesc. # 1u ai spune, inile agatate de barele de le n.

n ti p ce paznicul nc%idea lacatul" conda natii aflati n cusca nebunului" se ta!aleau de rs. $rau din rasputeri prizonierii politici" de care erau despartiti. # (u#te , (u#te" draga , i spuneau paznicului. (u#te" ca sa a!e si noi de ce rde.

.aznicul se afla n fata lui EFo. .e fata lui se citea o furie ab+ecta" cea a i becilului care considera ca cine!a ia n rs puterea pe care o a!ea... Totusi... Trasaturile fetei nu aratau ca ar fi fost un o +osnic. 1u... &bisnuite" regulate" anoni e. # Asculta# a" spuse EFo. 272 4 Andrt Malraux *e pri!eau drept n oc%i. .aznicul era ai nalt dect EFo. *e uita la el de sus" ai ales la inile lui crispate pe barele de le n. nainte de a pricepe ce se nt pla" EFo si ti ca na lui stinga fusese zdrobita. 6iciul paznicului se abatuse cu toata puterea asupra ei. EFo zbiera. # :oarte bine" strigau prizonierii din cusca aflata n fata celei n care era EFo. *a ai ncaseze si altii. acar sea a.

Minile i cazura de#a lungul corpului" apucate de o groaza autono a" fara sa#si fi dat # Mai ai ce!a de zis ) 6iciul se afla ntre ei.

EFo scrsni din dinti. :acnd o sfortare" ca si cu s#ar fi pregatit sa ridice o enor a greutate" si puse a ndoua inile pe bara de le n" pri!indu#l drept n oc%i pe o ul aflat n fata lui. n ti p ce se ridicase" paznicul daduse napoi" pentru a#si putea lua din nou a!nt. 6iciul se abatu iar dar izbi doar

bara. Refle'ul de aparare fusese ai tare dect !ointa lui EFo. :ara sa !rea" fara sa#si dea sea a" si lasase bratele n +os. :acnd o are sfortare le ridica iar. .aznicul si dadu sea a" ntlnind pri!irea lui EFo" ca de data aceasta nu a!ea sa le scuipa drept n fata si ridica biciul. # (aca#i dai pace nebunului" cnd !oi iesi de aici" ti !oi da... cincizeci de dolari. & ul so!aia. # 6ine" zise dupa ct!a ti p de gndire" uitndu#se n alta parte. EFo si ti ca era gata sa lesine. Att de are sa fi fost efortul pe care l facuse ) Mna sfic%iuita l durea att de tare nct nu#si putea desclesta degetele. & ridicase n acelasi ti p cu cealalta si acu nu o ai putea desprinde de bara. *e auzira din nou rsete n cusca de !iza!i. # i ntinzi na ) ntreba n bataie de +oc" paznicul. .ofti " ti#o ntind si eu" adauga strngndu#i na ra asa la !edere. EFo si tea ca nu a!ea sa uite acest contact... 1u nu ai din cauza durerii" ci fiindca niciodata pna atunci nu i se nt plase sa se atinga de ce!a att de %idos. si retrase na CONDIIA UMAN 4 27< si cazu lat pe pat. .aznicul so!ai" si ncepu sa se scarpine n fi cap cu ndeparta si se aseza fia asa lui. 1ebunul de alaturi plngea n %o%ote. Cte ore trecusera de cnd zacea n aceasta ab+ectie ) n sfrsit" cti!a soldati !enira pentru a#l duce la 7politia T speciala7. :ara ndoiala ergea spre oarte. Totusi" iesi pe coridor T cuprins de o bucurie att de are" nct el nsusi ra ase naucit. T A!ea i presia ca lasase n ur a cea ai infecta particula din d toate cele din care era alcatuit. # Intra, $n c%inez din garda l pinse pe EFo" dar nu#l ng%ionti. Cnd a!eau de#a face cu straini /n oc%ii c%inezilor" EFo era +aponez" sau european" oricu paznicii se fereau sa fie att de brutali cu li se ceruse. Eonig facu se n paznicilor sa stea n coridor. EFo nainta" ascunznd n buzunar care si el i cauta T pri!irea. na tu efiata si pri#+ !indu#l drept n oc%i pe o ul din fata lui" un strain0 nerul biciului. .na la ur a se ai retraga. l

Era un barbat cu o fata osoasa si nas str b. .arul i era tuns perie.

7$n o

care te conda na la

oarte sea ana" desigur" T cu oricare altul7 si zise EFo. + crezuse EFo" ci pentru a desc%ide cutia n care#

ECnig ntinse na" nu ca sa#si ia re!ol!erul" asa cu si tinea tigari#i le. ;ua una si i#o oferi lui EFo. # Multu esc. 1u fu ez.

# Masa n nc%isoare este infecta" de buna sea a. 1u I !rei sa de+una .e asa erau doua cesti" o cana de cafea cu lapte" pine taiata felii.

preuna )

# & bucata de pine. Multu esc. Eonig z biA # (aca doresti cafea cu lapte" sa stii ca !o EFo decisese sa fie prudent. Eonig nu 27@ 4 Andra Malraux EFo ra ase n picioare n fata biroului /de altfel n odaie nu era nici un scaun0 rontaind din bucata de pine ca un copil. (upa ce iesise din ab+ecta cusca" ceea ce !edea n +urul lui i se parea ireal" ca si cu pierdut ponderea. stia ca !iata#i era n pri e+die" dar pna si faptul de a !enea el. 1u prea a!ea ncredere n 7o enia7 unui sef de politie. ECnig" de altfel" statea la oarecare distanta" ca si cu ntre el si cordialitate se afla o bariera. Cordialitatea n fata" el" E&nig" n spate. .e de alta parte" nu era e'clus ca o ul sa fi fost politicos din indiferenta. Era european... :usese obligat sa faca eseria de politist" fie din cauza cine stie carui accident" fie din cupiditate. &ricu " era politicos si att dorea de fapt EFo" caruia E&nig nu#i era deloc si patic. Ceea ce dorea acu EFo era sa se poata destinde" sa uite de starea de tensiune ner!oasa din ti pul ct statuse n nc%isoare cu detinutii de drept co un. si dadu sea a ca era nfiorator sa nu te poti adaposti dect n propria ta fiinta. *una telefonul. # Alo ,... (a" EFo 5isors este aici... (a" e'act. *e afla la # A fost ntrebat daca #ati c%e at ) ntelege. Telefonul suna din nou. putea ntelege. Cu ) A fost puscat ) Te rog sa a ine n birou. uri era si plu pentru un o lucrurile si#ar fi bea din aceeasi cana a ndoi...

ai insista.

care !enea de unde

ai traiesti" i spuse lui EFo" dupa ce puse telefonul n furca.

# (e ce

# *per ca ne !o

# Alo , 1u. i spunea ca snt sigur ca ne !o c%e i din nou. A sa !ad.

(e cnd intrase n birou" E&nig nu#l slabise din oc%i. # ;a ce te gndesti ) ntreba Eonig la sfrsitul con!orbirii telefonice. # ;a ni ic. Eonig pri!i n +os" apoi se uita drept n oc%ii lui EFo A # 8ii sa traiesti ) # (epinde cu . # E'ista si ai ulte feluri de a uri.

CONDIIA UMAN 4 27B # $neori nu ai de ales. # *ocoti ca poti ntotdeauna alege odul n care ti poti duce !iata )

Eonig se gndea la propria lui alegere. EFo era %otart sa nu dea nici un pas napoi" dar nu dorea sa#l irite pe E&nig. # 1u stiu. (u nea!oastra ce credeti ) # Mi s#a spus ca ai de!enit co unist din... de nitate. E ade!arat ) EFo nu ntelese ce anu e !oia sa spuna. *e ntreba" nu fara oarecare angoasa" ce sens a!ea acest ciudat interogatoriu. # (oriti ntr#ade!ar sa aflati ) # Mai ult dect ti poti nc%ipui.

-orbele fusesera rostite pe un ton a enintator. # Cred" raspunse EFo" ca doar co unis ul poate conferi senti entul de nitatii celor care lupta alaturi de " ine. Ceea ce se opune de nitatii i constrnge # n afara de

7 cazul ca ar fi ntelepti" dar si ntelepciunea este o calitate foarte rara # sa de!ina slugarnici" fiindca snt saraci" si fiindca unca pe care o fac nu#i apropie" ci#i ndeparteaza de i#ati pus aceasta ntrebare de !re e ce nu

I !iata lor. (e ce a ascultati )

# Ce ntelegi prin 7de nitate7 ) E un cu!nt fara sens. Telefonul suna iar.

7Acu

se %otaraste soarta

ea7" si zise EFo. E&nig nu ridica receptorul.

# (e nitatea este antoni ul u ilintei" continua EFo. nd !in de unde !in" pot spune ca !orbesc n cunostinta de
l$>a.

*oneria telefonului zbrnia. Eonig puse # $nde snt ascunse ar ele ) # 1u !a ai +ucati cu telefonul. A pentru ine" EFo" plecndu#si instincti! capul. 27C 4 Andra Malraux

na pe aparat.

nteles. Con!orbi#ile fac parte dintr#un scenariu ticluit anu e

;a ti p. Eonig fusese ct p#aci sa#i arunce n cap unul din cele doua re!ol!ere" goale probabil" care se aflau pe birou. *e razgndi si#l puse la loc. # A scenarii ai bune" spuse. Ct pri!este telefonul... Ai sa#ti poti da n curnd sea a daca apelurile au fost trucate sau nu. *pune# i" ai fost !reodata de fata cnd un o era torturat ) EFo ncerca sa se asigure ca degetele inii tu efiate se puteau nc%ide si desc%ide la co anda. Cianura se afla n buzunarul stng. *e te ea ca i !a putea aluneca din na n o entul cnd !a trebui s#o duca la gura. # A !azut cti!a n ti pul razboiului ci!il. As dori sa# i spuneti de ce anu e afla ar ele. stiti" sau !eti afla" nu e asa ) # Co unistii au fost zdrobiti. .retutindeni. # *e poate # Asa e , 5ndeste#te bine. (aca !rei sa lucrezi pentru noi" esti sal!at. 1i eni nu !a sti... Te !oi a+uta sa e!adezi... 7(e ce nu i#o fi spus asta de la bun nceput )7 se ntreba EFo. #ati ntrebat unde se

Cnd era prea ner!os lua lucrurile n glu a" dar acu nu era o entul. stia ca politia nu se ultu este cu !orbe care nu pot fi garantate cu fapte. Totusi... Era uluit de propunerea pe care i#o facuse Eonig. (esi continua sa#l ire" propunerea ncetase de a ai fi reala. # 1i eni altcine!a dect ine nu !a a!ea cunostinta. Asta#i tot.

7(e ce oare" se ntreba EFo" rostise cu atta placere cu!intele A OAsta e tot,Z)7 # 1u !oi face parte dintre subordonatii du nea!oastra" spuse EFo" cu o !oce indiferenta" de parca ar fi fost !orba de un raspuns la o ntrebare fara prea are i portanta.

# 6aga de sea a, Te pot tri ite la zdup" ntr#un loc unde se afla zeci de oa eni ne!ino!ati" carora le !oi spune ca soarta lor depinde de %otarrea pe care o !ei lua. (aca nu !orbesti" !or ucezi n nc%isoare. .ot actiona cu cred de cu!iinta cu du neata" utiliznd orice i+loc... CONDIIA UMAN 4 277 # 1#ar fi ai si plu sa faceti apel la un calau ) i taie

# 1u e usor sa stai la un loc cu oa eni care" cnd te i #Jplora sa#i a+uti" cnd te c%inuie cu capul. 1u !orbi despre ceea ce nu stii. nca. # A !azut cu a fost torturat un nebun. (a" un ne#0un. -a dati sea a )

# ti dai sea a la ce te e'pui ) Ce risti ) # A luptat n razboiul ci!il" !#a parte de ul# ai spus. stiu. si ai nostri au torturat. Ar trebui ca oa enii sa aiba

= bucurii pentru a contrabalansa ceea ce s#a nt plat. 1u <i intra n ser!iciul du nea!oastra. Eonig a!ea i presia ca" n ciuda celor spuse" EFo nu#si adea sea a n ce situatie se afla. 7E tnar" si spuse. Tineretea te a+uta n ase enea situatii7. Cu doua ore ai nainte" luase interogatoriul unui prizonier din CeKa. (upa zece inute" si tise ca !orbesc frateste. :aceau a ndoi parte din alta lu e" o lu e care nu ai era . oa enilor. Acu fiecare din ei !enea din alta parte... .oa#, ca tnarului din fata lui nu#i era frica" fiindca nu a!ea i a# inatie... # 1u te ntrebi de ce nu ti#a # Cred ca a aflu n prea+ a A 7Iti rezer! i ai de soi...7 Eonig suna. aruncat adineauri re!ol!erul icap ) ortii. 1u ai esti curios ud te afli unde a aflu eu. .e ur a" ati ai zis

# .oate te !oi !izita la noapte pentru a te ntreba ce rere ai despre de nitatea oa enilor. 7*eria A7" le zise soldatilor care intrasera n birou.

Ora patru
ClappiQue se a esteca n ulti ea care se ndrepta spre . reteaua de sr a g%i pata din +urul concesiunilor. .e 6ule!ardul celor (oua Republici trecea calaul cu o sabie nco!o#I iata pusa pe u eri. Era ur at de escorta lui" for ata din cti!a oa eni cu re!ol!ere n na. 27G 4 Andri Malraux ClappiQue facu stnga pre+ur si a+unse iar n do eniuV concesiunilor.

EFo fusese arestat" co unistii n!insi" nu erosi si patizanti fusesera asasinati c%iar n cartierele europene ale orasului. Eonig i daduse un ragaz de cte!a ore. nainte de a se nsera trebuia sa#si ia talpasita. *e tragea din toate partile. Aduse de !nt" puscaturile pareau sa se apropie de el si o data cu ele se apropia oartea. 71u !reau sa or" zise" scrsnind din dinti" nu !reau sa or7. si dadu sea a ca o luase la fuga. A+unse pe c%eiul de pe alul flu!iului. 1#a!ea pasaport" dar i ra asesera destui bani pentru a cu para un bilet. n rada erau trei pac%eboturi. $nul din ele" sub pa!ilion francez. ClappiQue se opri. (aca s#ar sui ntr# una din barcile de sal!are ) (a" dar pna la ur a tot trebuia sa se urce pe !as si o ul din capul scaritei nu l#ar lasa sa treaca. Ce idiotenie, *a intre n cala !aporului ) *tupid" stupid" stupid , *e ai descurcase n !iata lui" n tot felul de situatii si ilare. (a" dar de data asta" capitanul !a crede ca e !orba de un co unist si !a refuza sa#l ia la bord. -aporul pleca peste doua ore... 1u era o entul sa#l deran+eze pe capitan. *e !or aran+a lucrurile cnd !asul a!ea sa fie n larg. (a" dar ai nti trebuia sa urce. *e si !edea n cala" pitit ntr#un butoi... :antezia nu#i !enea" de data asta" n a+utor. A!ea i presia ca se lasa n !oia unor preoti ce slu+eau unui zeu necunoscut" stapnul acelor !apoare enor e ncarcate de destine o enesti. >ei indiferenti sau piz asi. ClappiQue se oprise n fata !asului cu pa!ilion francez... 1u se gndea la ni ic. .ri!ea" fascinat de scarita pe care urcau si coborau zeci de oa eni. 1ici unul nu se gndea la el" nu banuia angoasa care#l cotropise # ar fi putut sa#i o oare oricnd pentru indiferenta lor. Toti a!eau bilete. Trebuia sa faca si el rost de un bilet" fals" desigur. & idee absurda, l piscase un tntar. l goni" si freca obrazul si#si dadu sea a ca barba ncepuse sa#i creasca. I se nazari ca o sedinta la barbier a!ea sa#i poarte noroc" asa ca %otar sa intre n pri# CONDIIA UMAN 4 279
,

a frizerie ce i se !a i!i n cale. n dosul %angarelor" printre crciu i si dug%enele negustorilor de 7su!eniruri7 dadu de o frizerie. .atronul" un c%inez" era si proprietarul unei cafenele infecte. Cele doua ncaperi erau despartite printr#o rogo+ina. ClappiQue se aseza si" pna i !eni rndul" nu slabi din oc%i c%ebotul. n cafenea" oa enii sporo!aiau... # _sta e al treilea" zise un barbat. # (aca lua pustiul cu noi" n#o sa ne prinda. (aca a i lo!itura ntr#unui din arile %oteluri )

# 1u zau ) Cu %ainele astea de bogdaproste pe noi" tipul alonat de la poarta o sa ne goneasca nainte de a pune pi# iorul n %otel" zise o fe eie. # (a" dar n %oteluri copiii au dreptul sa tipe... *a ncerca " daca nu ntr#unui din alta par# arile %oteluri" n

# .roprietarii !or refuza sa ne gazduiasca de ndata ce se !or !edea !enind cu un plod. 1u ai n %otelurile c%ine#

sti pute

fi pri iti si acolo copilul se !a bolna!i. (au ie

ncare niste porcarii...

# (aca izbuti sa fi pri iti ntr#un %otel european de ulti a na" n#o sa ne dea afara. n orice caz" o noapte cel putin" !o fi la adapost. Ce#ar fi sa#l nfasura pe ucos n niste %rtii... ca sa creada ca a!e n brate un pac%et cu rufarie ) # Rufele nu tipa. # (aca i pune biberonul n gura n#o sa tipe. ai trziu. *a treci iute prin

# *#ar putea. & sa ncerc sa cad la n!oiala cu tipul de i poarta. Tu sa !ii fata lui. *e facu liniste. ClappiQue auzi cu se lasa scarita pac%e#stului.

1u#ti poti da sea a ct de greu i este sa#l duc asa" . pe un pac%et. Mi se pare ca o sa#i poarte g%inion... Toata giata...si pe ur a a te ca o sa#l doara... Tacura iar. *a fi luat#o din loc ) Clientul sosit naintea lui se ridica de pe scaun. 6arbierul pi facu se n lui ClappiQue. :ara a slabi din oc%i !aporul" ClappiQue se ridica si se \ laseza pe scaunul ra as liber. *carita era goala. 1u trecura 2G3 4 Andrt Malraux dect cte!a secunde si se i!i un atelot cu doua caldari n ini. .areau nou#noute. .robabil ca le cu parase cu putin ti p ai nainte" ca si aturile pe care le cara n spinare. ClappiQue l ur area" urcnd" ca si cu ar fi fost un cine dornic sa#si ur eze stapnul pe aceasta scara ce ducea spre puntea !aporului. Matelotul trecu prin fata celui ce statea de paza n capul scaritei fara a scoate !reo !orba. ClappiQue plati" aruncnd cti!a gologani pe c%iu!eta" si s ulse prosopul si cu fata plina de clabuci iesi n strada. stia unde putea da de negustorii de %aine !ec%i. Toata lu ea se uita la el. *e ntoarse n pra!alia barbierului" se spala pe fata si o lua iar din loc. 5asi" ai repede dect credea" niste salopete. Cu para una si se ntoarse n locuia si se braca n graba cu salopeta de curnd cu parata. are graba la %otelul unde

7As a!ea ne!oie si de niste aturi" sau ce!a n genul asta" si zise. Ce#ar fi daca as cu para cte!a de la ser!itorii de la %otel ) Absurd. 1ici un arinar nu coboara pe c%ei cu aturi !ec%i n spinare. (e ce ar face#o ) Ca sa se groza!easca ) M#a t pit de#a binelea. (aca urca pe scarita cu aturi n spate" era li pede ca se dusese n oras ca sa le cu pere. n consecinta" aturile trebuiau sa fie nou#noute... Trebuie sa cu par cte!a...7 Intra ntr#o pra!alie" arbornd aerul lui de sarbatoare. Cnd !azu cu ct dispret se uita la el !nzatorul" i !eni sa#i zicaA 7-ino sa te pup,7 *e opri" si puse aturile n spinare" se ntoarse din dru " rasturnnd o la pa de ara a pusa pe te+g%ea si iesi din dug%eana. 7-ino sa te pup ,7 asa strigase" dar nu ca de obicei" din obisnuinta" ci fiindca e'presia asta reprezenta ntr#ade!ar ceea ce si tea...

nainte" +uca o co edie" boldit de frica" te ndu#se ereu ca a!ea sa dea gres. Acu " pna si pri!irea dispretuitoare a !nzatorului i do!edea ca a!ea sa izbuteasca. 1u g%icise ca era un do n. Cu aturile pe u ar" ClappiQue se ndrepta spre pac%ebot" uitndu#se n dreapta si n stnga pentru a citi n oc%ii CONDIIA UMAN 4 2G1 trecatorilor daca l luau sau nu drept ceea ce !oia sa arate costu ul n care se deg%izase. Asa cu i se nt plase cu cte!a inute nainte" cnd se oprise n fata !aporului" ClappiQue si dadu din nou sea a ct de nense nata era soarta lui n oc%ii celorlalti. (e fapt" nu e'ista dect n oc%ii lui. Mai adineauri" calatorii urcasera pe scarita fara sa se uite la o ul ra as pe c%ei" la acel o poate" sa fie ucis n curnd. Acu " trecatorii pri!eau cu aceeasi indiferenta un arinar... care a!ea"

1i eni nu iesise din ulti e pentru a se ira de transfor area lui. 1i eni nu#l recunoscuse... .e fata ni anui nu se !edea nici o ur a de suspiciune... 1u se ira ca unifor a i %arazise o !iata falsa" dar era uluit de faptul ca fusese silit sa se deg%izeze" si ca de acest costu depindea !iata lui. i era sete. *e opri n fata unui bar c%inezesc. .use atura alaturi de el si bau un pa%arel. (e ndata ce#l dadu de dusca ntelese ca nu#i fusese sete. (orise doar sa aiba o do!ada n plus. :elul n care patronul i ntinse restul l linisti... (a" de cnd si sc%i base %ainele" se sc%i base si lu ea din +ur. ncerca sa priceapa n ce fel anu e. .ri!irile oa enilor nu ai erau aceleasi. Martorii ito aniei lui se n ultisera. n fata lui ClappiQue se afla o gloata. n acelasi ti p" si el se si tea cotropit de noua sa i postura" fie din spirit de aparare" fie ca efecti! i placea sa istifice. (aduse" din nt plare" de rolul care a!ea sa#i procure cel ai are succes din cariera lui. 1u" oa enii nu e'istau" de !re e ce fusese ne!oie doar de un nou costu lui persoana si a capata o noua !iata n oc%ii celorlalti. pentru a scapa de propria

ClappiQue regasi" ntr#un ung%er al fiintei sale" senzatia ca se afla ntr#un loc strain" bucuria pe care o si tise cnd patrunsese si se lasase purtat ntr#o gloata alcatuita din c%inezi. 7Cnd te gndesti ca frantuzii cred ca Ofac istorieZ cnd o scriu" nu cnd o traiesc,7 8innd aturile ca pe niste pusti" ClappiQue se urca pe scarita" trecu # ce e drept" cu frica n sn # prin fata ate# 2G2 4 Andri Malraux lotului de garda si a+unse pe punte. *e ndrepta ct putu de iute spre prora" strecurndu#se printre calatori" si#si puse aturile pe un aldar de funii. 1u risca are lucru" nainte de pri a escala. Totusi" nu se prea si tea la largul lui.

$n pasager" probabil ca era rus" se apropie de elA # :aceti parte din ec%ipa+ ) zise si" fara sa astepte un raspuns" continuaA

# -iata e placuta la bord" nu e asa ) # E%ei" baiete, & sa ai ocazia sa#ti dai sea a. :rantuzilor le place sa calatoreasca. Asta asa e. &fiterii nsa snt niste pisalogi" a rog" n#as spune ca snt ai pisalogi dect patronii" dar... si pe ur a" o ul ai trebuie sa si doar a... si pe !apor dor i prost. Mie nu# i place sa dor ntr#un %a ac... & sa# i spui ca e o c%estiune de gust. (ar de ncat" se annca bine. si !ezi ulte. Cnd a afla n A erica de *ud" isionarii i n!atasera pe bastinasi sa cnte niste rugaciuni n latineste... >i de zi i bateau la cap cu cntecele lor... si" stai sa !ezi... ntr#o zi se urca pe !as un episcop. Misionarul nce pe sa bata tactul. *#a facut liniste. *albaticii erau paralizati" nu de frica" ci de respect... (ar de cntat s#a cntat. $n cor al papagalilor din padurea de pe al. Cntau cu o reculegere rar ntlnita... (a. si cnd ti !oi spune ca acu zece ani" cnd a afla n larg a ntlnit" n dreptul insulelor Celebes" ca#ra!ele arabesti pornite n deri!a" sculptate cu snt nucile n cocos. Erau pline de cada!re... Murisera ulti de ciu a... *tateau lati pe !as" cu bratele date n laturi si deasupra lor zburau pescarus;.(a" asa a fost... # Ai a!ut noroc. Eu calatoresc de sapte ani pe are si nu i#a fost dat sa !ad asa ce!a.

# Trebuie sa !ri si nitica arta n !iata" dragul eu... 1u pentru a crea capodopere. # nu" zau nu, # ci pentru a insufla ai ulta !iata celei care ne este data. ti spun eu , l batu usurel pe burta si ntoarse oc%ii spre c%ei. Apoi" din prudenta" i lasa n +os. $n auto obil pe care l stia se oprise n fata scaritei. :erral se ntorcea n :ranta. $n tnar arinar ncepu sa parcurga puntea din fata cabinelor de clasa nti" cu un clopotel n -estea ora CONDIIA UMAN 4 2G< plecarii din port. :iecare clinc%et patrundea n pieptul lui ClappiQue. 7Europa" si zise" Europa. (eci s#a zis cu petrecania. Europa...7 A!u i presia ca Europa i iesea n nt pinare" zanganind din clopotel" nu ca o gazda pri itoare" ci ca paznicul unei nc%isori. (aca nu s#ar fi stiut conda nat la oarte" s#ar fi dat +os c%iar n acea clipa" de pe !apor. na.

# 6arul pentru calatorii de clasa a treia e desc%is ) zise" adresndu#se rusului. # *#a desc%is acu # 9ai sa Ora sase ntr#o sala are" doua sute de raniti din rndurile co unistilor asteptau sa !ina cine!a sa le puna capat zilelor. Reze at ntr#un cot" Eato!" unul din ulti ii sositi" pri!ea n +urul lui. Toti stateau lungiti pe +os. Multi ge eau si ge etele erau la fel de regulate ca respiratia. Cti!a fu au" asa cu facusera si co batantii n sediul .er anentei. 1ori de fu se urcau pna n ta!anul ce nu se ai !edea bine" desi nu se lasase nca noaptea. Era nca seara" o seara u eda si cetoasa" dincolo de ferestrele ari" ca ale caselor din Europa... o ora. Toata lu ea poate intra" acu o betie... ct n#a pornit nca !aporul.

erge ... & sa trage

Ta!anul parea sa pluteasca unde!a" sus de tot" deasupra oa enilor ntinsi pe podea. (esi era nca lu ina" i ensa ncapere parea cotropita de ntuneric. 7Mi se pare ca s#a lasat noaptea din cauza ranitilor" se ntreba Eato!" sau fiindca sta cu totii pe +os ca ntr#o gara ) *nte ntr#o gara. -o pleca cu totii ndreptndu#ne spre nicaieri... asta e,7 .atru ofiteri c%inezi ergeau printre raniti" strabatnd ncaperea n lung si n lat. 6aionetele lor" scoase din teaca" reflectau lu ina sleita de puteri a zilei. Afara" n ceata" becurile la pilor cu gaz" pareau sa !eg%eze asupra prizonierilor...
2G@ 4 Andre Malraux

*e auzi un suierat. (in ce n ce ai puternic" nabusea !aietele si ge etele prizonierilor. & loco oti!a. *e aflau n apropierea garii din Ciapei. n sala se nstapnise o at osfera tensionata... 1u" n#a!ea ni ic de#a face cu apropierea Eato! si dadu sea a ca era pro!ocata de foa e si sete. *tatea n picioare" reze at de un zid" rotindu#si pri!irile n sala. Multi prizonieri i erau cunoscuti. Co batanti din grupurile co uniste. E'ista un spatiu liber" lat de trei etri... ortii...

# (e ce ranitii stau buluc ) se ntreba cu !oce tare. Acolo e loc... Eato! sosise de curnd. si lua na de pe zid" si ane!oie" se clinti din loc. &rice iscare zgndarea durerea" caci fusese ranit... Totusi a!ea i presia ca se !a putea tine pe picioare. ncerca sa se ndrepte din sale. :ara sa fi auzit !reun cu!nt" si ti ca oa enii din +ur erau cotropiti de o spai a att de are" nct statu locului. i !orbisera cu pri!irile ) Cu !reun gest ) (e#abia i putea zari... *tateau cu totii ntinsi pe +os" ca niste oa eni raniti care si !edeau de propriile lor suferinte... Totusi...&ricu i#ar fi fost trans isa" spai a lor a+unsese pna la el. Erau ngroziti" asa cu ani alele" si uneori oa enii" cnd snt pusi fata n fata cu 7inu anul7. Eato!" cu na spri+inita de perete" trecu peste corpul ranitului aflat la doi pasi de el. snt

# Ai nnebunit ) l ntreba cel trntit pe podea. # (e ce) 1i eni nu#i raspunse. $nul din paznici" aflat la cinci etri de Eato!" l pri!ea cu gura cascata.

# (e ce ) ntreba din nou" de data aceasta pe un ton i perati!. # 1#a aflat" spuse n soapta un alt ranit... (upa ct!a ti p adaugaA 1#o sa treaca ult si o sa afle.

.usese ntrebarea cu !oce tare. I se raspunsese n dodii si pe soptite. so!aiala acestor oa eni era nfioratoare. Toti stiau ce!a...C a enintare plutea deasupra tuturor si" ai ales" asupra lui. CONDIIA UMAN 4 2GB # ntinde#te pe +os" sopti unul din prizonierii din prea+ a lui Eato!.

(e ce oare nici unul din ei nu ndraznea sa#i rosteasca nu ele ) si de ce paznicul nu inter!enise )... l !azuse lo!ind cu re!ol!erul pe unul din ranitii care ncercase sa se ute din loc. *e apropie de o ul care#i !orbise si se ntinse pe +os" alaturi de el. # Acolo i pun pe cei care !or fi torturati" zise o ul" n soapta. Eato! ntelese de ce tacusera. Toti stiusera" dar nu ndraznisera sa#i spuna lui" & alta !oce ur urase... 7& sa afle...7 $sa se desc%ise. 1iste soldati cu lanterne n pe niste pac%ete" n prea+ a lui Eato!. na" ncon+urau brancardierii" care descarcara ranitii" ca

*e nnopta si ntunericul parea sa urce de +os" din podeaua pe care ge etele alergau care ncotro" a estecndu#se cu o infecta du%oare. Ma+oritatea ranitilor nu ai puteau face nici " o iscare. $sa se nc%ise n ur a soldatilor. Ti pul se scurgea. .asii santinelelor si o ulti a licarire ,de lu ina pe taisul unei baionete... Racnete de durere. :ara de !este se auzi iarasi suieratul unei loco oti!e. Apoi se stinse n noapte" ng%itit parca de ceata. $nul din noii sositi" culcat pe burta" si astupase urec%ile si urla. Ceilalti nu urlau" dar teroarea era din nou prezenta la ni!elul solului. & ul se ridica" spri+inindu#se n coate. 7Ticalosilor" asasinilor ,7 zbiera. $nul din paznici se apropie de el" si#i dadu cu piciorul n coaste. & ul tacu si santinela se ndeparta. Era prea ntuneric pentru a#i ntlni pri!irea" dar Eato! i putea auzi glasu;.stia ca peste putin" o ul a!ea sa !orbeasca deslusit si asa se si nt pla. # _stia... astia nu pusca... 6aga prizonierii nca !ii n cazanul loco oti!e;.Acu loco oti!a sa suiere. .aznicul se ntoarse. *e facu liniste. *uferinta ra asese pe loc. 5e ea pe soptite. 2GC 4 Andr# Malraux $sa se desc%ise din nou. Iarasi baionete scoase din teaca" lu inate de +os de la pile puse pe podea. $n ofiter intra singur. (esi nu putea !edea dect o gra ada de oa eni" Eato! si ti ca fiecare dintre ei se ncordase. &fiterul # o u bra de#abia g%icita la lu ina slaba a unei la pi # dadea ordine paznicului. *antinela se apropie de Eato! si#i facu se n sa se ridice. Eato! izbuti cu greu sa se puna pe picioare... *e ndrepta spre ofiterul care continua sa dea ordine. Mergea ncet" flancat de soldatul nar at cu o pusca. n na celalalta tinea o la pa. n dreapta lui Eato! se afla spatiul liber si zidul alb. *oldatul" n na stnga" tinea o la pa. n dreapta lui Eato! se afla spatiul liber. Cu pusca" soldatul i arata unde trebuia sa stea. .e fata lui Eato! se i!i un z bet a ar" care dadea la i!eala si orgoliu si disperare. ai si pun

1i eni nu#l !azuse z bind. *antinela nu se uita la el dinadins. Ranitii cei care nu erau pe cale sa#si dea du%ul" se ridicasera" unii spri+i#nindu#se n coate" altii" doar n barbie. $r areau cu pri!irea doar u bra nu prea ntunecata" dar care crestea ereu" profilndu#se pe zid" a celor ce a!eau sa fie torturati. &fiterul pleca. $sa ra ase desc%isa. *antinelele prezentara ar ele. n cadrul usii se i!ise un barbat n %aine ci!ile. 7*ectia A7 striga cine!a din coridor. $sa se nc%ise. ;nga una din santinele" care nto!arasea" rind printre dinti" un prizonier" pna a+unse n spatiul destinat celor ce a!eau sa fie torturati" se afla EFo. Cu nu era ranit" santinelele crezura la nceput" !azndu#l apropiindu#se ncadrat de doi ofiteri" ca era unul din consilierii lui ?iang ?ies%i. Cnd si dadusera sea a ca se nselasera" ncepusera sa#l n+ure. EFo se ntinse alaturi de Eato!. # stii ce ne asteapta ) # Au a!ut a abilitatea sa CONDIIA UMAN 4 2G7 # (a. # Esti ranit) # M#au ni erit n picioare. .ot nsa sa # Esti aici de ulta !re e ) na pe tine ) scapa de aici ) itraliera din erg. a anunte. 1u# i pasa. A cianura la ine. *i tu )

# 1u. Cnd au pus

# Aseara. Crezi ca pute

# 1u#i ni ic de facut. Aproape toti snt gra! raniti. Afara e plin de soldati. 1#ai !azut fata usii ) # 6a da. (e unde te#au luat )

A ndoi si teau ne!oia sa !orbeasca" sa !orbeasca ntruna pentru a uita de aceasta !eg%e funebra. Eato! relata felul n care cazuse .er anenta. EFo # de nc%isoare" despre con!orbirea a!uta cu Eonig... stia ca MaF nu fusese arestata. Eato! statea ntr#o rna" foarte aproape de EFo" dar despartit de el prin acel spatiu i ens creat de suferinta. (espartit de EFo prin buzele u flate si prin oc%ii pe +u atate nc%isi" se si tea totusi legat de o ul de alaturi prin acea prietenie absoluta" fara reticente si fara ntrebari" care se i!este doar cnd te afli fata n fata cu oartea. -iata celui de alaturi era sortita sa piara" ca si a lui" n acea u bra saturata de

a enintari si de durere. A!eau sa oara printre toti acei frati de ar e" caci toti faceau parte din ordinul de calugari#cersetori ai Re!olutiei. :iecare din ei" prinsese din zbor singura aretie la care putea nazui. .aznicii se apropiara de cei trei c%inezi si plecara cu ei. 1u statusera alaturi de raniti si nici nu se apropiasera de prizonierii aflati n spatiul liber de lnga zid. :usesera prinsi nainte de declansarea ostilitatilor. :usesera +udecati de ntuiala si asteptau sa fie puscati. # Eato!, striga unul din c%inezi. Era ;u#Du#*uen" asociatul lui 9e # Ce !rei) # stii oare" daca trag de aproape sau de departe ) # 1u stiu. n orice caz nu auzi cnd trag. $n altul ziseA # *e pare ca dupa... ti iau dintii de aur din gura... # Mie nici ca# i pasa. 1#a 2GG 4 Andr# Malraux Cei trei c%inezi trageau din tigari" sa!urnd cu ncapatnare fiecare fu . # Ai # (a. # Arunca# i una, *uen i#o arunca pe a lui. # As dori ca fiul eu sa afle ca a e o treaba usoara. urit cu de nitate" spuse n soapta. Apoi adauga si ai ncetA 1u ai ulte cutii de c%ibrituri ) ntreba un ranit. dinti de aur. elric%.

Eato! fu coplesit de o ciudata bucurie. El n#a!ea nici ne!asta" nici copii. $sa se desc%ise. # :a#le !nt, striga santinela. Cei trei oa eni ra asesera strns lipiti unul de altul. # 9ai, Ce ai stati" zise santinela. A!eti de gnd sa !a iscati" sau nu )

(intr#o data" unul din c%inezi facu un pas nainte" arunca tigara" aprinse alta" dupa ce strica doua c%ibrituri si porni cu pasi repezi spre usa nc%eindu#si nasturii !estonului. $sa se nc%ise n ur a lor. $nul din raniti culegea de pe podea c%ibriturile ce ai puteau fi folosite. -ecinii lui se a uzasera rupndu#le pe cele cazute din cutia pe care i#o aruncase *uen ca sa#si ncerce norocul" iznd pe bucata ai are sau pe cea ai ica din c%ibrit. .este cinci inute usa se desc%ise din nou.

# *a !ina un altul, ;u si to!arasii lui" naintara preuna" tinndu#se de brat. ;u recita cu !oce tare" dar fara intonatie" niste cu!inte celebre spuse de eroul unei piese de teatru" dar co uniunea sufleteasca de care ar fi trebuit sa dea do!ada c%inezii" se destra ase. 1i eni nu#l asculta. # $nul" a zis. Care din !oi ) 1ici un raspuns. ai aproape de

# 1#a!eti de gnd sa !a %otarti ) zise" si i desparti lo#!indu#i cu re!ol!erul. ;u se afla el dect celalalt. *oldatul l n%ata. CONDIIA UMAN 4 2G9 ;u se s uci din

inile lui si nainta. To!arasul lui se ntoarse la loc si se ntinse pe podea.

EFo si dadu sea a ct de greu i !enise sa se ntoarca. stia ca a!ea sa oara si o sa oara singur. (aduse do!ada de cura+ adineauri cnd naintase preuna cu ;u. (ar acu ... .na si felul cu statea pe +os" c%ircit" si cu bratele strnse lnga el" arata ct de frica i era. ntr#ade!ar" cnd soldatul !eni sa#l ia" facu o criza de ner!i. -enira alti doi soldati. $nul l lua de picioare" altul de gt si#l dusera n curte. ;ungit pe spate si cu bratele ncrucisate pe piept" EFo nc%ise oc%ii. *tatea" cu stau ortii. *e !azu i obil" cu oc%ii nc%isi" cu fata senina # asa se nt pla cu toti ortii" cel putin n pri a zi # ca si cu ar dori sa confere o anu ita de nitate pna si celor ai napastuiti sau ai pacatosi dintre oa eni. i fusese dat sa !ada ulti oa eni urind si" dat fiind educatia pri ita n ?aponia" socotise ca e fru os sa ai parte de o oarte care sa fie nu ai a ta" de o oarte care sa se e ne cu !iata pe care ai dus#o... Moartea nsea na pasi!itate..H *inuciderea # actiune. (e ndata ce soldatii se !or ntoar ce pentru a lua unul dintr#ai lui" a!ea sa se sinucida" stiind bine ce face si de ce. si aduse a inte # si ini a i se strnse # de discurile auzite n pra!alia lui 9e elric%. 1#a!ea s#o ai !ada pe MaF... *ingura durere pe care o si tea nca era cea pe care a!ea s#o si ta fe eia" ca si cu sinucigndu#se i#ar fi gresit ei. 7.oti a!ea re uscari si cnd te %otarasti sa ori7" si zise cu a ara ironie. 1u a!ea re uscari gndindu#se la taica#sau. ntotdeauna batrnul i daduse i presia de tarie de caracter...(e ai bine de un an" MaF fusese ereu alaturi de el" eliberndu#l daca nu de a arul din sufletul lui" cel putin de singuratate. Cu plita cufundare n iubirea trupurilor lor nge anate" i re!enea pentru pri a oara n inte. Acu pentru pri a oara din pacate" acu cnd era despartit de toti cei !ii. Acu MaF trebuie sa a uite... si zise. (aca i#ar fi scris si tri is aceste cu!inte" n#ar fi facut ni ic altce!a dect s#o lege si ai ult de el... si cnd stau sa cuget" cred ca eu snt altcine!a dect o ul pe care l iubeste MaF...