COMICS

TEST
COMICS

1 0

Ubi BD ibi patria

...and remember CASABLANCA... Magazin evazionist de subcultur pentru toate elitele

In a c e s t n u m r
Pentru tinerii desenatori din Romania autorul de BD si... comics

SANDU FLOREA
v propune un

COMICS

TEST
COMICS
INCERCATI-VA FORTELE!
ATI PUTEA LUCRA CA ASISTENTI AI UNOR DESENATORI DE COMICS DIN STATELE UNITE!
Este o buna ocazie de a ne cunoaste si de a colabora si aici... in Europa Cititi in paginile 9-22

SUCCES!

Ubi BD ibi patria

Magazin evazionist de subcultur pentru toate elitele

AH, BD! 2

AH, COMICS!

BD 2OO1

Atacul din 11 Septembrie

a avut un impact si asupra industriei de comics. Mai multe activitti printre care di Convenia din New York care urma sa se tin n zilele de 14 i 15 septembrie au fost anulate. Din fericire, nimeni de la Marvel sau DC nu a avut de suferit i activitatea editorial si-a reluat cursul normal dup aproape o sptmn de intrerupere. Ca fapt divers, in numrul 596 din Aventurile lui Superman care a aprut pe data de 12 Septembrie e o scen din Metropolis (oras imaginar care seamn leit cu New Yorkul) unde dou cldiri gemene similare cu World Trade Center au fost atacate si incendiate intr-o scen foarte asemntoare cu ceea ce s-a petrecut in realitate. Marvel a anuntat c toate titlurile (intreaga productie) care urmeaz s fie publicate in decembrie vor fi mute. Luna muteniei are ca scop s demonstreze fanilor si amatorilor de comics ca se poate crea un comics numai cu ajutorul imaginilor, fr s fie utilizat nici un cuvant! E un experiment interesant i toat lumea ateapt plin de curiozitate s vad ce branz o sa ias din treaba asta. (Sandu Florea, New York)
Superman comic book looks too real
by David Colton, USA TODAY An imaginary image of twin skyscrapers in flames is startling readers of a Superman comic book that hit the stands on Sept. 12, just one day after the attacks on the World Trade Center in New York. The scene in Adventures of Superman #596 shows helicopters circling the bomb-damaged Lex Corp. buildings in Metropolis while Superman looks on helplessly. The comic also shows other damaged landmarks, including the White House with holes in the roof.The carnage is the result of a war with aliens, but the similarity to the terrorist attacks led DC Comics to offer refunds to retailers who wanted to return the issue.We regret the misfortunate and untimely concurrence in a recent story line, which was shipped prior to the horrific attack on America, DC Comics spokeswoman Peggy Burns said Tuesday. Obviously, who would have predicted something like this? Burns said she did not know how many retailers, if any, had returned the issue. This is not the first time real events have intruded on DC superheroes. After the assassination of John F. Kennedy in 1963, it was too late to call back an issue of Action Comics that featured JFK working behind the scenes to protect Supermans secret identity. Staffers at DC Comics, which is headquartered in midtown Manhattan, have held morale-boosting meetings since the attacks. Burns said it was too early to say if the terror attacks would lead to any changes in future story lines.

magazin evazionist BD & Co editat de Alianta Desenatorilor SyndiCART.promotion Comics TEST nr. 10, noiembrie 2001, Craiova 40 pagini A 4 coperta I: Mirel Dragomir & N.F.Radu coperta IV: Cristian Loghin concept & DTP: M.M. nr.1 special BDC - Premiul pentru debut editorial al Asociaiei ART 12 (Paris)
Trebuie s gsesti acum o tem si s creezi o poveste adevrat, o adevrat aventur pentru personajul tu (chiar dac vei continua s-l folosesti pentru animarea revistei). Retrospectiva saloanelor e simpatic. Si iti multumesc pentru locul pe care mi-l acorzi. Ai niste atuuri, cativa desenatori in progres Fii atent si selectiv. Nu accepta orice! Trebuie s-i multumesti pe cititorul ocazional si s-l aduci ctre BD si de asemenea pe rarii amatori de BD din Romania (Pierre Pascal)

nr.2 special Fantastic - Premiul ARSFan pentru cea mai bun revist
Grafica si machetarea revistei impreun cu povestirile de calitate impresioneaz favorabil un cititor avizat (Sandu Florea)

nr.3 special scoutisme nr.4 special Valentin Iordache nr.5 Cherchez la femme nr.6 GENERATII I nr.7 GENERATII II - Fte de la Musique et de la Bande Dessine nr.8 GENERATII III - III BD CRAIOVA 2OOO
Arat foarte bine. Am remarcat punerea in pagin si conceptia de ansamblu... Comentariile de subsol cu paragrafe din scrisorile mele sunt foarte bine gsite si ilustreaz perfect spiritul in care a fost creat povestirea A Graveyard Tale. (S.F.)

nr.9FANTASTIC 01 - Premiul pentru cel mai bun editor - BD Constana 2001

Echipa de desenatori craioveni este o echip redutabil si ceea ce imi place foarte mult este faptul c ati reusit s stati uniti si s v impuneti ca o grupare distinct in peisajul BD romanesc. In conditiile dificile in care nu exist practic sprijin pentru miscarea BD voi reusiti s publicati AH, BD! ceea ce este intr-adevr remarcabil.AH, BD! #9 este un numr foarte reusit mai ales c e i tiprit pe o hirtie mai bun. (S.F.)

CUPRINS:
3: 4-5: 6-7: 8: 9-10: 11-22: 23: 24: 25-29: 30-31: 32: 33-37: 38: 39: Chestiuni derivate de Umberto Eco AH, PRESA! BEDETEKA Aventura BD n Franta eseu de Cristina Anghel San Diego Convention de Sandu Florea Comics TEST ALIENCORE se prezint DC de N.F.Radu ABIS - BD de Alexandra Dan & F.N.Radu InfoBULEtin FORTELE DE CRESTERE de Ovidiu Bufnil PATAGGONIA - BD de Cristian Loghin & Ovidiu Bufnil BEDETEKA Repere cinematografice - AELITA

AH, BD! Marian Mirescu adresa: O.P.4, C.P 408, 1100 Craiova e-mail: ah_bd@hotmail.com ISSN 1454-6094

desen de Mike Mignola, HELLBOY, DELCOURT

Clin Stoicnescu, prezent mai mult prin strintate decat in publicatiile romanesti...

UMBERTO ECO: Chestiuni derivate*

care, in mod clar, autorul il utilizeaz avand in vedere acel koin al beneficiarilor; autorul gandeste efectiv in termeni de mas omogen, iar aceast angajare psiho-idelogocic intr pentru a fi parte din poetica sa. In acest sens modelul omului-mas nu este abstract, este un dat real care actioneaz ca o component a unei intentii operative. Eroarea const, dim-potriv, in folosirea modelului om-mas pentru inductii pe temei teoretic asupra modalittilor de juisare a produsului. Aici analistul structurilor realizeaz prima eroare metodologic: el presupune c analiza sa asupra structurilor a epuizat toate aspectele obiectului analizat si, mai cu seam, a determinat unica ierarhie posibil printre diversele aspecte juisabile. Dac apoi complic mai mult acest echivoc prin altul, reti-nerea ca model negativ a modelului ommas comportand caracteristicile tipice ale omului contemplat de cultura superioar, atunci concluzia devine inc mai echivoc. Mai simplu spus, individualizarea in Steve Canyon a indubibabilului recurs la arhetipul ingenu al vampei-vrjitoare, apoi presupunerea c cititorul lui Steve Canyon se supune fr rezerv fascinatiei acestui arhetip (dat fiind c acest cititor este presupus de la bun inceput ca om-mas dotat cu un slab simt critic, inevitabil conditionat in fiecare gest al su de o putere pedagogic impotriva creia nu poate nimic, nimic intr-un sens aproape metafizic), este ca si cum problema a fost dat ca rezolvat de la bun inceput. S adugm c apoi, in mod curent, nici moralistul apocaliptic nu ajunge s analizeze structurile produsului. Decat s-l citeasc, el isi refuz citirea lui sil condamn ca ilizibil; decat s-l supun judectii, isi refuz judecarea lui si-l incadreaz mai degrab intro presupus Totalitate care concur din inceput la ne-ativizarea produsului - numai c nu se vede cum ar putea elabora ideea de totalitate fr s o fi derivat dintr-o confruntare dialectic a fenomenelor singulare analizate obiectiv. Astfel, partial legitim in faza de descriere structural, conceptul de mas devine echivoc in faza de cercetare asupra modalittilor de juisare. In acest punct unicul scop al cercetrii trebuie s fie acela de a stabili in sine si in ce msur juisrile se diferentiaz in schimb conform diverselor tipuri de stratificare psihologic, cultural, social, biologic. Precedenta analiz a structurilor serveste in aceast faz ca ipotez

AH, BD! 3

CHESTIUNI DERIVATE
S revenim la o pagin cum este cea din Steve Canyon. Am indivualizat inainte de toate diverse niveluri structurale: nivelul intrigii, acela al mijloacelor stilistice, acela al valorilor imitative (atractivitatea si deziderabilitatea unui perosnaj sau unui ambient), al valorilor ideologice si asa mai departe. Faptul c am tinut s evalum pagina in termeni tehnicoformali (reusita-nereusita unei strategii comunicative, gradul de plcere a unei reprezentri, de originalitate sau parizitare a unui stilem), nu-l impiedic pe un alt cititor s se rezume la valori de intrig, limitandu-se la asteptarea cu nerbdare a episoadelor urmtoare; faptul c am individualizat valori ideologice precise nu inseamn c, pentru un alt cititor, aceste valori nu ar putea trece neobservate dar nici c aceste valori ar actiona inconstient orientand in mod ocult viziunea lui asupra lumii; si poate c acelasi cititor, acordand atentie, chiar si intr-o msur ingenu, unor simple valori formale (desen frumos, desen urat) ar putea epuiza, prin aceast observatie, ravna sa asupra produsului. In ce mod, s ne intrebm acum, diversele juisri ar varia ele in functie de clas, categoria intelectual, etate si de sexul beneficiarului? In ce mod modific tipul de atentie pe care cititorul o aplic obiectului? Este clar c, odat problema pus in acesti termeni, se destram fetisul masei si al omului-mas, fiindc rezult a fi amandou paralizante din punct de vedere metodologic. Este de netgduit c aceste concepte au avut o functie a lor de cadru de referint pentru elaborarea unei anumite viziuni a climatului cultural contemporan. Dar validitatea lor nu merge dincolo de banala intuitie. Este legitim continuarea utilizrii lor in msura in care, in cercetri de acest gen, banala intuitie constituie inc si oricat o ipotez de lucru, individualizarea unei problematici. S adugm c validitate ipotezei unei mase omogene de consumatori variaz mult dup cum se aplic descrierii structurilor produsului sau cercet-rii asupra modurilor de juisare. S ne explicm: descriind structurile produsului, ca in cazul lecturii paginii lui Steve Canyon, se relev elemente ale unui cod pe

de lucru, chiar dac trebuie modificat pe baza datelor unei cer-cetri empirice. La nivelul unei analize si mai teoretice a produselor, se pune totusi o nou problem: admitand c juisrile variaz si c diversele subiecte ar putea determina in produs diferite ordine si ierarhii ale valorilor - admitand c juisarea poate varia odat cu variatia codul asumat de ctre cel care decodeaz mesajul am putea cu toate acestea retine c ar fi usor identificabile, in produs, elemente de comuni-care care, chiar si cand codurile destinatare variaz, ar orienta oricum descifrarea? In alti termeni: faptul c moda, atitudinile, simboluri ale prestigiului aprute in Steve Canyon sunt tipice unui cod imprtsit de cititorul american, si c probabil un cititor italian abordeaz pagina conform altor scheme de referint (de exemplu: frumusetea secretarei are un alt sens pentru un yankeu inalt si blond si pen-tru un sicilian scund si brunet; pentru unul este absolut exotic, pentru cellalt destul de casnic), face ca aceeasi pagin vehiculeaz pentru fiecare dintre cei doi un mesaj absolut divers? Ori exist un cod de baz, fondat pe unele, constante occidentale in sta-re s orienteze descifrarea intr-un sens mai mult sau mai putin unitar? Si iat c la nivelul unei lecturi a unei pagini de benzi desenate, se pune o problem mai degrab vetust si inc demn de considerare filozofic: problema raporturilor intre mutabilitatea schemelor de apreciere si obiectivitatea structurilor operei apreciate. FINE

Mike Mignola, HELLBOY, DELCOURT

CHESTIUNI DERIVATE este partea a V-a (ultima) a studiului consacrat Benzii Desenate - partea I a aprut n numrul 6, a II-a, in nr.7, a III-a n nr. 9

*obiectul studiului (in Apocalitci e integrati de Umberto Eco, Editura Tascabili Bompiani,1985) este prima plans a serieiSteve Canyon de Milton Caniff; traducere: M.M.

AH, BD! 4
http://www.cotidianul.ro/index.htm

AH, PRESA!

BDO1
Adevrul

Desi a IX-a arta este ignorata la noi In Romania are loc Salonul International al Benzii Desenate
Arta si industrie rentabila ... Relativ scumpa, banda desenata a devenit o adevarata industrie in Occident, una extrem de rentabila de altfel numai ultimul album Asterix, intitulat LA TRAVIATA, a ajuns acum, in toata Europa, la opt milioane de exemplare, tiraj de neimaginat pentru noi. Specializarea pe scenarii, desene, culoare si inserarea textului in bule - acestea constituind adevarate meserii in domeniu - acopera cam 80% din productia occidentala de BD si face posibile astfel de performante ale numarului mare de titluri si eficienta economica specifica. Peste 500 de astfel de artisti si specialisti BD lucreaza numai in Franta, pe cand Romania nu are decat cel mult 30 si toti fac individual intreaga munca la rarele albume aparute. Dificultatile economice generale se reflecta si aici, iar lipsa unui public, altfel potential dornic de BD, este perpetuata si de absenta unor publicatii nationale de gen, asa cum exista in Occident. Cu cateva decenii in urma, existau reviste pentru copii si tineret, de genul Arici Pogonici (transformata in Soimii Patriei...), Cutezatorii sau Start spre viitor, tributare ideologiei politice comuniste. Artistii epocii tratau mai usor subiecte istorice sau de SF. Publicul trebuie format Dupa Revolutie, unii au incercat sa revigoreze genul. Valentin Tanase si Sandu Florea au fondat revista Carusel, dar treptat vanzarile au scazut dramatic si Sandu Florea a emigrat in SUA, incepand o noua cariera. Prin 1997-1998, un alt artist si editor, Radu Popovici, a avut cateva tentative de publicatii BD. Una pentru adulti, Quadrat, alta pentru copii, Dino, esuate si acestea din cauza costurilor mari de productie, a nespecializarii artistilor nostri si a lipsei unui public, ce trebuie format in cativa ani, chiar daca puterea sa de cumparare se diminueaza. Astfel, aceste Saloane anuale raman, practic, singura ocazie de intalnire si afirmare relativa a artistilor romani, putini dintre ei reusind sa faca acest lucru si altfel. Noile mijloace puse la dispozitie de Tehnologia Informatiei fac posibile si lansari pe Internet ale unor pagini si initiative BD, dar pentru majoritatea artistilor si publicului roman Salonul de la Constanta ramane unica solutie deocamdata. Prezenta multor desenatori straini prestigiosi invitati de onoare - Max Cabanes, Francois Boucq, Francois Corteggiani, Patrice Pellerin sau... Sandu Florea (de la New York...) -, alaturi de cunoscutii romani Valentin Tanase si Virgil Tomulet, atelierele si concursul de creatie organizat si la aceasta editie, vanzarea cu reduceri semnificative a unor albume straine (80-100.000 lei bucata) pot contribui la dezvoltarea BD-ului si in Romania. Horia Barna

Romnia liber
http://arte.tiscali.it/fumetto/articoli/rumeno.html Il fumetto rumeno Gi allinizio del novecento in Romania vi erano numerose riviste per bambini, che proponevano una forma di narrativa molto prossima al fumetto, con vignette e didascalie che trattavano di eroi e miti locali. Nei primi decenni del secolo nascevano numerose riviste e tra gli anni Venti e Trenta il fumetto conobbe una stagione doro. Il pi famoso eroe dei comics di questo periodo fu Haplea, disegnato da Marin Iorda, apparso su Dimineata Copi-Ilor (1924 - 1947) e su Universul Copilor (1926 - 1948) e poi ripubblicato pi volte. Haplea diventato poi sinonimo di persona avida, stupida e aggressiva, tanto che Mircea Dinescu, presidente dellUnione Scrittori Rumeni, ha intitolato col suo nome una poesia satirica dedicata al presidente Ceausescu. Negli anni Cinquanta il fumetto rumeno si sviluppa, grazie anche allinfluenza esercitata da autori francesi, le cui storie pubblicate e tradotte ottengono grandi consensi tra i lettori. Le pubblicazioni ricalcano spesso limpostazione della rivista francese Vaillant (il settimanale per i ragazzi del Partito Comunista Francese). Linizio dellepoca di Ceausescu, segna un momento di stasi. Nel 1967 il settimanale Cravata Rosie si trasforma in Cutezatorii (letteralmente coloro che osano) e in ogni numero inizia a proporre alcune pagine di comics. I mensili Luminita e Arici Pogonici, destinati a un pubblico infantile, propongono Mac e Cofifi, un papero e una scimmia creati da Livia Rusz, la migliore autrice rumena. Il 1970 uno degli anni pi importanti per levoluzione del fumetto in Romania: Cutezatorii e la rivista francese Pif Gadget (il nuovo nome assunto dalla vecchia Vaillant) organizzano il primo concorso nazionale dedicato al fumetto. Vengono inviate 4100 tavole e assegnati 230 premi e diplomi. Il successo delliniziativa segna anche la nascita di una nuova generazione di disegnatori. Oltre venti, tra quelli che parteciparono a quel concorso, sono tuttora attivi. E il caso di Radu Marian, Traian Marinescu, Feszt Laszlo, Sorin Anghel, Valentin Tanase, Zeno Bogdanescu, Laurentiu Sirbu, Viorel Pirligras, Mircea Arapu, Walter Reiss, Calin Stoicanescu e altri. Sempre negli anni Settanta vengono editati 10 riadattamenti a fumetti di scrittori rumeni e stranieri. Cinque di queste opere vengono realizzate da Nicu Russu, un artista dotato i grande talento, che per si suicida nel 1974, quando viene promulgata la nuova legge sul Diritto dAutore. In base alla normativa, infatti, possono essere pagati i diritti solo ai professionisti, ovvero agli iscritti allUnione Artisti. Nel 1974 esce anche Titilica, baiat fara frica, una sorta di Asterix, realizzato dal bravo Mircea Possa, che per, da allora non pubblica nientaltro. Lautore pi prolifico Sandu Florea, che firma diversi albi a fumetti. Gli anni Settanta sono il decennio in cui anche riviste letterarie e teatri

Romnia liber

Curentul

Nu fac discriminri ntre teatru si caricatur - Horatiu Mliele (Cronica roman)

BDO1

AH, PRESA!
Cronica romn

AH, BD! 5

La Tribune de Geneve despre Tapie din Carpati Sever Muresan a fost recuperat in Romania pentru a fi eliberat Caricatur cu detectivii Dupond i Dupont (personajele lui Herg)

BD Bulles

Cristian Loghin a publicat caricaturi i stripuri in sptmnalul Conflict din Craiova N.F.Radu a desenat pentru Conflict, Ediie special Marian Mirescu public una pe zi i BD n ES V.Pirligras continu seria de stripuri Oscar n Evenimentul din Iasi Grafica din revista Republica Oltenia este realizat de SyndiCART.promotion

...printre care o satuie Horus a bosniacului de cetenie francez Enki Bilal! (INDIGO, aprilie 2001)

a piece of evidence that proves - once and for all that the Cold War is over! Here is the cover to the Russian version of Ultimate X-Men #1, featuring a cover by Joe The Ambassador Quesada! This is not only the first Marvel title, but the first comic book period, that has been printed in Russia for decades! Looks like the Ultimate phenomenon has gone world-wide!

Terente din Evenimentul zilei (sus) public stripuri si n revista Capital... Iar in Catavencu, un indescifrabil (v.pag.7)

AH, BD! 6

BEDETEKA

BDO1
stele verzi. Albumul se incheie cu pierderea soacrei, ingropat undeva pe plaj. S revin ea ca nou, din spuma mrii, aidoma lui Venus i s se ndrgostesc chiar ginerele ei de ea? Sau poate sta s fie sfarsitul tuturor soacrelor?! Aviz amatorilor. 2. Albumul lui Clin Stoicnescu Histoires de Jesus reia pe scurt viaa lui Isus si cele mai cunoscute parabole. Mai

TREI ALBUME
Incetul cu incetul, incearc marea cu degetul. Cine? Desenatorii romani de BD, fireste.
S-ar presupune astfel c o band desenat pe limba lui Tintin va produce illico conexiunea cu publicul devorator de banchete cu Asterix i Obelix. Doar c ei nu produc ndeajuns de bine pentru a satisface un public autohton destul de lncezit, e adevrat, dar care poate fi inclzit la foc mic i sigur. Mi-au czut in mn trei albume n francez ale unor autori romani de genuri foarte diferite.Destinate mai mult amicilor de saloane i nu neaprat vanzrii, cele trei albume semnate Radu Marian, Clin Stoicnescu si Valentin Tnase, sunt de fapt niste caiete de exercitii frumos copertate. Nici vorb de o captatio benevolentiae a la Gotlib. Desenul nu e bine sustinut de scenariu si invers. 1. In albumul lui Radu Marian Bien venue, belle-maman ! (Bine ai venit, mam soacr!), eterna si fascinanta pies de muzeu

de familie aterizeaz la Constanta pe capul fiicei sale i spre disperarea ginerelui. Cazul clasic, deci. Prima poant se inghite destul de greu, precum carnatii umpluti cu pietre ai soacrei, sau mai degrab ii lipseste sarea i piperul. Mecanismul scenariului inainteaz in ceat cutand situatii comice. Dar, mcar ne bucurm de un fundal colorat cu o Constant profund arhitectonic, demn de crti postale. De la episodul trei, mama devine o problem si pentru fiic si iat-i pe cei doi soti - ca o familie de sitcom american - ei insisi putin dezaxati; iat-i venind de hac btranei cu armament audio-vizual intr-un adevrat exemplu de manipulare mediatic. Soacre nu-i nici ea de lepdat, e pus pe sotii, sltreat si se d pe role ca o juvenil. Te intrebi dac mai are dinti n gur si dac da, oricum ii va scoate ginerele. Si, pe lang toate astea, merit s sar si ea ntr-un picior si s exclame viata e frumoas! dup o partid inedit de nebunii. Ginerele, ptitul, intr n priz n cutare de alte pcleli si decoper metoda - calmitate natural: uraganul soacrmea, care duce la demolarea unui hotel, dar, dup cum se vede in desen, si-a cldirii CEC-ului. Poate c mama soacr avusese bani la FNI. Intre tendinte de Arunc-o pe soacr-mea din tren si un adevrat rzboi al rozelor, cele dou forte combatante se aleg cu multe

schi de Valentin Tnase pentru afiul Salonului BD Constana 2001

Revista Morgan a fanilor si colectionarilor de automobile Morgan public in continuare BD de autori romni

BDO1

BEDETEKA

AH, BD! 7

personajele sunt n permanent atitudine de predicatori. Parabola Les mechants vignerons e de-a dreptul kitsch i toate aceste ilustraii realiste dup scenele biblice sunt mai degrab medievale. 3. Valentin Tnase reunete n Draculas Birthday cteva Morganuri i o serie de bancuri desenate. Bidimensionaliatea bancurilor, citite i vzute n acelai timp, nu e bun aufragment dintr-o parabol de Clin Stoicnescu gur. Tnase n-a gsit metoda de a nu face mult educativ decat religios, acest album i- bomba s explodeze inainte de vreme. Iar ar putea multumi pe acei care nu pretind finalul, sracul, e cat se poate de dezarmant. Cu excepia plansei Le prix de choses mult nici de la desen, nici de la calitatea informatiilor primite. Textul e serios, extrem unde a intuit corect acordul dintre cadre i de formal, incercand s fie accesibil, dar cuvinte, celelalte bancuri nici mcar nu sunt ajunge s fie att de simplist nct pn i seci, sunt kitsch. Lune de miel care se vrea singura metod de a cuceri cat de cat publicul mai complicat, pe fondul unei partide de si anume bogtia textului religios, multiplele sex, forteaz att de mult poanta, nct e un sale sale semnificatii, totul se pierde n deznodmant in lips de deznodmant i monotonia unei ncercri de documentar pentru gratuitatea acelei scene. Desi, superficiale si autosuficiente, deloc reusite. Desenul nu i-ar atrage pe copii, Isus ar aceste albume sunt destul de potrivite putea fi confundat uor cu unul din talhari, pentru a-ti amorti putin simturile inaintea figura lui, chiar dac ne fioroas, e prea br- unei vizite la dentist. bteasc. Totul este extrem de static, Cristina Anghel

P.S. SQUAM este o revist editat de S.C. Mega Press FM S.R.L. din Baia Mare de rspandire national, dat fiind c primul numr l-am gsit la Craiova in iulie... De fapt Squam este titlul unei povesti BD de Zamfir Somcuteanu (desene) si Xandru (text). Tiprit in condiiii bune la Marinex Print 24 pagini A4, a/n i policromie. Incurajator pentru un (probabil) foarte tanr desenator.

Exemplare numerotate si semnate de Clin din Histoires de Jesus au fost bine vandute in Belgia (2,50 Euro)

Evenimentul muzical public BD de alti doi Terente - nici ei nu doresc s le pomenim numele! (interesant)

AH, BD! 8

AH, BON!
face obiectul unui mare numr de produse derivate, de la o adaptare radiofonic (pe France Inter), la discuri, desene animate (Gaumont), adaptare teatral (de Jerme Savary) si chiar o extrem de costisitoare adaptare cinematografic in 1999 semnat de Claude Zidi si avandu-i pe Christian Clavier si pe Grard Depardieu (foto) in rolurile titulare... Dar s nu uitm parcul Astrix deschis in mai 1989 in nordul Parisului. Un sondaj Sofres din ianuarie 1988 il plasa pe micul galez in frunte cu 53% la intrebarea: Care sunt personajele de band desenat pe care le cunoasteti, fie numai dup nume? Tintin era pe locul 2 cu 42%. 2. Bestiarul Filonul animalier fie el partial (Boulle si Bill) sau total (Le caf de la plage ) isi are propria galerie de celebritti, mai ales c dobitoacele arunc cu drag inim o privire critic asupra societtii umane. Una din cele mai curioase benzi desenate este fr indoial Le Baron noir de Ptillon si Got aprut in Echo des Savanes (1976). Baronul negru, vultur si prdtor din fire, isi petrece majoritatea timpului rpind oile protejate de rinocerii politisti. Furnici, struti si broaste testoase populeaz acest univers, in spatele cruia se ascunde, de fapt, o satir incisiv a propriei noastre societti. Pif, fr indoial, cainele cel mai celebru din banda desenat francez, isi face debutul in LHumanit din motive pe jumtate politice. Rzboiul rece stopase aventurile lui Felix, the Cat. Pif face cunostint cu Hercule si, dup o coabitare agitat, ctelul si pisoiul devin repede nedesprtiti. Pif se transfer la sptmanalul Vaillant si succesul este atat de mare incat revista este rebotezat Pif Gadget in 1969. Le caf de la plage a inceput s fie publicat inc din 1977 aproape zilnic in Le Matin de Paris. In aparent este un univers static, unde chiar timpul pare s-si suspende trecerea. Dou linii, mai mult sau mai putin drepte, simbolizeaz una orizontul, alta plaja. Intr-un colt de viniet, o barac nedeslusit cu firma blngnindu-se serveste drept cafenea... Iat tot decorul. Protagonistii se numesc Rita, Monroe sau Grard-Jean. In acest spatiu inchis minimalist si antropomorfic - chiar dac par a avea preocupri foarte umane, partenerii din cafeneaua de pe plaj arboreaz fizionomii de animale, fiecare discut cu argumente puternice despre tot si despre orice. Semnat de Regis Franc, Le caf de la plage este o band desenat intelectual, pe cat de frivol pe atat de uimitoare, cu referinte la Marcel Proust sau Francis Scott Fitzgerald. 3. Caracterele Pe lang eroii fr fric, fr pat, mai sunt si de-ai nostri, chiar dac nu mai pot fi dobitoace, cel putin dau seam de dobitocia unor semeni. Prin burlesc, parodie, umor negru, nonsens, aceste exemple ale tipologiei umane sunt foarte dragi francezilor. Achille Talon este un grsan cu nasul mare care intruchipeaz cvadragenarul insuportabil prin vanitatea sa si prin intentiile catastrofale. Incptanat ca un catar, el isi

BDO1

Aventura benzii desenate in Franta

Capitolul II

Eroi pentru toate gusturile

Personajele de BD sunt niste aventurieri ai plansei. In spatele fiecrei csute ii asteapt imprevizibilul si spectaculosul: lovituri periculoase, lovituri de teatru, suspans de tot felul, iluzii sofisticate, gaguri incalciate. Cow-boys, ziaristi, detectivi, descoperitori de civilizatii, aviatori sau marinari, adolescenti - aprtori ai drepttii sau pirati dornici de bogtii... toti il fac pe cititor s evadeze simplu si minunat din cotidian prin cltorii in jurul Pmantului si chiar mai departe. 1. Glob-trotterii Gata cu expeditiile cu arme si bagaje ale recent imbogtitelor familii burgheze. Acum noii eroi sunt adolescenti fr constrangeri. Zig si Puce, Tintin, Les Pieds Nickels sunt glob-trotteri impenitenti. Tintin, tanrul reporter de la Petit Vingtieme merge pe rand in Rusia sovietic, Africa, America si Orient! El descoper mistere, isi salveaz prietenii si se regseste chiar in mijlocul unor mari conflicte internationale! Philmon este simpaticul vistor, cu tri-cou in dungi si pantaloni rosii, care cade in fundul unui put pe care tocmai il spa si se afl chiar pe litera A, prima din cuvantul Atlantic. Ajunge s-l cunoasc pe domnul Barthlmy si, insotiti de mgarul Anatole, cei doi naufragiati pleac in cutarea unor lumi ciudate si paralele. Fred, autorul, alctuieste un univers insolit si caustic, demn de Lewis Caroll, care se dovedeste a fi scena tuturor experientelor, atat grafice cat si narative. Minunate, fantastice, poetice si unice, aventurile lui Philmon nu duc lips de calificative. Asterix se naste odat cu revista Pilote in 1959. Autorii, Gosciny si Uderzo, isi permit luxul de a rescrie istoria. Cadru: un ctun din Armorique care rezist impotriva tuturor. Personaje: Astrix, omulet cu mustat si nasul mare, cu aripi in cap, nemultumit, chelbos; Oblix, prietenul su, are o statur mai de invidiat, dar se dovedeste a fi manccios si suspicios; Idfix este ctelul minuscul si Panoramix druidul, inteleptul satului care prepar potiunea magic datorit creia aceast ceat de agitati face fat puternicelor legiuni romane. Astrix si Oblix, chiar dac nu-si doresc decat o cin bun cu prietenii dup o vantoare de mistreti, traverseaz, totusi, munti si vi de prin lumea cunoscut si necunoscut a acelor vremi (ei cltoresc in Europa, Egipt, America si chiar in tara celor o mie si una de nopti, la Rahazade. Totul se bazeaz pe umor, jocuri de cuvinte, dar si referinte, Astrix fiind accesibil tuturor, mici si mari, sraci sau bogati, iar usurinta cu care este receptat de public este la originea unui veritabil fenomen de societate. In 19 septembrie 1966, numrul 796 din Express titreaz: Fenomenul Astrix, noua pasiune a francezilor. Aceast serie se dovedeste un excelent produs de export si

plictiseste de moarte interlocutorii cu un delir verbal, cruia nimeni nu-i rezist. Acest personaj burtos se vrea arhetipul burgehzului mediu. Individualist indarjit, Achille trieste in resedinta sa din suburbie, inconjurat de un vecin artgos, Hilarion Lefuneste, de tatl su, Alambic Dieudonn Corydon care incuviinteaz cu beatitudine la fiecare idiotenie articulat de odrasla sa, pentru c in ochii si singurul lucru care conteaz este berea, o mam care-l rsfat si o logodnic cu dulcele nume de Virgule de Guillemets. Les frustrs este o serie realizat de o femeie - Claire Brtcher - pentru Le Nouvel Observateur. Sunt descrise moravurile si obiceiurile microcosmosului intelectual parizian. Feministe si militanti de stanga se frecventeaz intre ei. Adepti ai retoricii, personajele acestea dialogheaz sau monologheaz, refac lumea, nu fr a da dovad de un anumit egocentrism. Chiar dac cititorii se regsesc in mare msur in aceste personaje, aceast band desenat a beneficiat de o primire triumfal. Barbarella lui Jean-Claude Forest este un simbol. Este prima eroin de band desenat adult. Ea alint androizii si pe locuitorii planetei Lythion, dezbrcandu-se de cate ori e nevoie... Totul cu cea mai mare naturalete si cu o naivitate tulburtoare. Desti-nul acestui personaj este legat in intregime de senzualitate si de dragoste. In 1968, Roger Vadim face un film dup Barbarella cu Jane Fonda si John Philip Law in rolurile principale. Barbarella, cea din banda desenat, mai apare si intr-o adaptare foarte liber dup Insula misterioas a lui Jules Verne, intitulat Mystrieuse, matin, midi et soir, unde interpreteaz rolul cpitanului Nemo. In selectia fcut de mine, oricat de subiectiv ar prea, criteriul cel mai vizibil a fost cel al originii 100% franceze a personajelor. De remarcat deci absenta descrieii nu mai putin celebrilor Tintin (pe care n-am putut totusi s nu-l mentionez), Gaston Lagaffe, Strumpfii, Spirou, tinand seama c sunt belgieni. Dar valoarea este un criteriu la fel de important pentru c aceste personaje au rmas vii in memoria francezilor. Cristina Anghel

(a urma va suivre) : Capitolul III Cititorul de band desenat Functia de baz a benzii desenate este s ne distreze si s ne fac s vism.

IV CRAIOVA 2OO1

TEST

AH, BD! 9

Am participat la cea de-a 31-a editie a Comic-Con International de la San Diego care este ceea mai mare manifestare de acest gen din lume si unde timp de patru zile mam intalnit cu fanii, prietenii, colegii de breasl si editorii de la cele mai importante edituri din America. Salonul s-a desfsurat ca de obicei n incinta Centrului de Expozitii din San Diego care este o cldire ultramoderna dotat cu toate cele necesare o pentru a acomoda desfasurarea simultan a zeci de activitti, conferinte, expozitii, etc. Desi anul trecut a fost btut recordul de vizitatori care a depsit cifra de 40.000, anul acesta participarea a fost impresionant. Primul lucru pe care l vedeai coborand din cele doua hoteluri ale complexului expozitional era multimea de entuziasti amatori de comics care se aduna la coada de la intrare n fiecare dimineat. Sala principal de expozitii de mrimea unui teren de fotbal a fost invadat pur si simplu si standurile lui Marvel , DC , CrossGen, Dark Horse si Chaos! au fost luate cu asalt. Foarte usor te puteai rtci (dac nu aveai harta tiprit special n acest scop la mijlocul catalogului Conventiei) printre sutele de standuri unde puteai cumpra toate genurile de comicsuri ima-ginabile care s-au tiprit n ultimii cincizeci de ani, sau planse originale de la artisti sau dealeri, sau licitatiile de planse originale ale faimosilor artisti n viat sau

decedati. Celelalte activitti se desfsurau concoitent pe celelalte dou etaje ale cldirii. Sambta la pranz (a treia zi) am dat autografe timp de o or (mpreun cu scriitotul si coloristul) amatorilor de ICP la standul lui Chaos!Comics. Desi Conventia a avut ca de obi-cei un pronuntat caracter comercial s-au desfsurat activitti pur informative extrem de apreciate mai ales de artistii profesionisti care au avut posibilitatea s afle ultimile noutti cu privite la BD pe computer, digital comics (3DComics), informatii utile privitoare la evolutia tuturor genurilor de comics. De asemenea tinerii aspiranti la gloria de a lucra n industria de comics au avut posibilitatea s se consulte si s aib o critic constructiv a lucrrilor lor de ctre artistii consacrati. n fiecare zi a fost un program bogat de filme de animatie si de lung metraj mpreun cu jocurile pe computer care se desfsurau practic nonstop de la zece dimineata pan la miezul noptii la Complexul Expozitional sau zi si noapte la cele dou hoteluri Hyatt din apropiere. Participind la aceast Conventie si vzand entuziasmul general al publicului pot afirma cu toat certitudinea c banda desenat n-a murit dup cum afirm unii! Dimpotriv, dup prerea unanim a colegilor, asistm la o ntrire a acestui gen de expesie nu numai prin faptul c anul acesta

au participat un numr record de edituri (si din Europa!) ci a venit si Holywoodul cu mai multe expozitii si reclame la filmele SF care urma s fie lansate n a doua jumtate a anului, atrasi de numrul mare de partcipanti care vizita Conventia.

Lucrul cel mai interesant este c multi din cei care au pltit intrarea (15 dolari pentru o zi, 60 pentru 4 zile!) erau adulti si desi erau foarte multi tineri de toate varstele, Conventia a fost una din cele mai profesionale si serioase din toate cate am vzut n America pan acum.

Filme de animatie, jocuri pe computer, cinema, dedicatii, 3 D Comics... BANDA DESENAT N-A MURIT!

AH, BD! 10

San Diego Convention 2

BDO1

Cum as putea ajuta pe tinerii desenatori din tar

M-am gandit in ultima vreme cum as putea ajuta pe tinerii desenatori din tar.

Deoarece infiintarea unei reviste de specialitate nu este iminent si tinerii nu au decat posibilitti limitate de a-si folosi talentul singura solutie ar fi s gsim o modalitate de a lucra pentru industria de

comics american. Dupa cum poate stiti, multi desenatori din America au studiouri si folosesc n mod curent asistenti care de obicei deseneaz prti din planse ca decoruri, peisaje, masini, interioare, personaje din planul doi etc. De obicei 2-4 asistenti lucreaz la un comics. Ei nu au un rol creativ i numele nu le apare pe copert dar in schimb invat meserie, cum s se adapteze la diferite personaje, cum s lucreze la comand i n plus s castige i ceva bani. Un mod de lucru care poate fi folosit n cazul nostru este urmtorul: desenatorul principal (bossul) creeaz conceptia de pagin care const din breakdown sau layout (desprtirea in casete si schitarea actiunii cu personajele puse in pagin). Acest breakdown merge la unul sau doi asistenti care completeaz desenul cu toate detaliile de costume, etc. dup care plansa merge inapoi la desenatorul principal care retuseaz, face corecturile finale ale creionului inainte de a fi trimise la editor. Daca s-ar gsi 10-15 tineri care doresc s lucreze in acest domeniu cred ca as putea s gsesc ceva de lucru pentru ei ori ajutandu-m la proiectele mele personale ori la proiectele prietenilor mei americani care au nevoie de ajutor. Nu m refer la un serviciu full time ci part time unde tinerii pe lang serviciul pe care l au pot ssi completeze veniturile (norma este de aproximativ 4-5 pagini pe lun) colaborand ocazional ca asistenti la un comic book. Avand in vedere c asistentii nu au un rol creativ plus cheltuielile ridicate cu transportul originalelor pan in America plata oferit pentru o pagin in creion (fr tus) este de 240.000 de lei. (aprox.$8,00). Cu titlu informativ n Filipine o plans se plteste cu $3,00. Pentru a incepe o actiune de acest fel este necesar o testare riguroas a candidatilor. Nu sunt exclusi nici desenatorii consacrati ins eu nu indrznesc s apelez la ei deoarece numele lor nu va aprea pe copert

Romania liber public stripuri de Andronic si Pavel, Academia Catavencu are din octombrie dou pagini BD color

BDO1

Ce-ati zice de un TEST?

AH, BD! 11

si nu doresc s avem neintelegeri in aceast directie mai trziu. SO...

comics

TEST
comics
Acesta va fi un test general care are rolul de a recruta potentialii candidati capabili s fac fat cerintelor de pe piata american. De aceea este bine ca s avem cat mai multi candidati care au depsit acest examen de admitere. Cand apare o comand de obicei se d un test suplimentar specific pentru acel proiect si beneficiarul alege asistentul (sau asistentii) pe care ii consider cel mai potrivit pentru proiectul respectiv. De ce acest lucru? Deoarece tematicile proiectelor sunt foarte diferite si fiecare asistent are o inclinatie natural spre a desena foarte bine intr-un anumit domeniu. Dac il pui s fac altceva, rezultatul nu este la nivelul cerut. Se poate intampla ca beneficiarul s caute asistenti capabili sa deseneze intr-un anumit stil si atunci testul este foarte necesar. De aceea cheia succesului in industria de comics american este: o bun adaptare la cerintele beneficiarului (celui care plteste). Acest test este destinat tuturor celor care doresc s inceap o carier de desenator de benzi desenate, studentilor liceelor si institutelor de art care doresc s se specializeze in domeniul graficii de carte sau designului comercial. Prin acest test se determin dac un candidat are talentul si cunostintele necesare pentru a putea lucra ca asistent desenator pentru industria de comicsuri americane. Un asistent desenator asist desenatorul principal la realizarea unui comic book. Testul const din redesenarea unor personaje pe baza unei schite, completarea unor scene de fundal, masini, cldiri, desenarea unor personaje din planul doi, etc. Testul se execut numai n creion (fr tus). Criteriile de judecare a testului sunt urmtoarele: corectitudinea anatomic i

Termenul de realizare ar fi de 15 zile, dar cum revista se difuzeaz pe o perioad mai mare de timp aa c asteptm Testul si portofoliul pan la data de 1 februarie 2002 la: AH, BD! Marian Mirescu, OP 4, CP. 408, 1100, Craiova
reactualizare: testul ramane cu valoare de auto-test pentru o eventuala estimare a lucrarilor, trimiteti-le la: Marian Mirescu, OP 4, CP 1471, Craiova 200890

a proportiilor, a relatiilor dintre personaje si a perspectivei. Pentru a fi luat in considerare, candidatul trebuie s trimit testul impreun cu o autobiografie (nu mai mult de o pagin) care s contin urmtoarele: numele i prenumele, adresa, telefon, e-mail, varsta, studii, dac a mai lucrat in domeniul BD, dac si unde a publicat (nu numai BD), un portfolio (dosar) cu copii dup lucrrile publicate, eventual si alte lucrri nepublicate pe care el le consider reprezentative (se trimit numai copii deoarece materialul trimis nu se returneaz. (Sandu Florea)

www.cnbdi.fr/old/BD/liens_bd.htm, www.imaginet.fr/universbd/references.html

AH, BD! 12

TEST 1

BDO1

Completati desenul cldirilor cu toate detaliile necesare similare cu cele din partea de jos a imaginii.

BDO1

TEST 2

AH, BD! 13

Completati desenul navei spatiale vzut de sus. Pstrati proportiile si detaliile artate in prima caset a paginii.

AH, BD! 14

TEST 3

BDO1

Completati desenul junglei cu detaliile pe care le considerati necesare. In planul doi sunt stanci si in fundal munti.

BDO1

TEST 4

AH, BD! 15

Redesenati imaginea la aceeasi mrime fr s schimbati compozitia adugand detaliile necesare de costume, arme, etc. Pentru personajul cu numele de ARANNA (fata) folositi costumul din materialul de referint din pag. 20 Pagina dubl 16-17 reprezint schita unei pagini de comic book. Redesenati ntreaga pagin la aceeasi mrime, fr s schimbati compozitia, adugnd detaliile pe care le considerati necesare. Pentru o mai bun intelegere a ceea ce trebuie fcut, vezi pagina 18!

AH, BD! 18

TEST Documentare 1

BDO1

Pentru o mai bun intelegere a ceea ce trebuie fcut n paginile 16-17, iat o descriere a plansei: - caseta 1: Noapte. In jurul unui foc de tabr SEAN, ARANNA, LACAR i SHDEVA pregtesc un plan de atac. Toti sunt asezati (pe o piatr, turceste, etc.) Pe foc se frige o bucat de carne. Sean are n man un cutit cu care intoarce frigarea. - caseta 2 SEAN i ARANNA detaliu. - caseta 3: Un animal ciudat care seamn cu un lup (vezi documentarea!) se apropie n grab. - caseta 4: Lupul incepe s-si schimbe inftisarea (spre om) - caseta 5: Lupul s-a transformat complet n om. - caseta 6: TYRIK (fostul lup!) arat acum cu mana in directia de unde vin dusmanii. ARANNA si SEAN il ascult cu atentie. Flcrile focului sunt intre ei si TYRIK. Explicaii referitoare la pagin dubl din mijloc (pagina 5 a Testului)

BDO1

TEST Documentare 2

AH, BD! 19

NOTA 1: Transformarea lui TYRIK din lup in om este artat in materialul de documentare (plansa de documentare 5, pagina 22 a revistei). NOTA 2: Tot materialul documentar, cu personajele respective este copyrightul lui Sandu Florea si nu se poate folosi decat pentru realizarea acestui test. Pentru orice alt utilizare a acestui material trebbuie cerut in prealabil aprobarea autorului. NOTA 3: Deoarece plansa 5 a Testului (pagina dubl 16-17 a revistei AH, BD!) are o alt dimensiune se pot folosi dou pagini A4 lipite ntre ele, sau dac se folosete o singur pagin aceasta se poate ndoi la mijloc pentru ca plicul de post s fie A 4 (dimensiunea unei coli de scris obisnuite) Note referitoare la pagina dubl a testului i copyright

AH, BD! 20

TEST Documentare 3

BDO1

Am inceput s m aglomerez din nou cu lucrul. Lucrez la X-treme X-Men Annual, un book de 40 de pagini in colaborare cu Salvador Laroca, un penciller care trieste n Spania. De asemenea am luat contact cu editorii de la DC Comics si s-ar putea ca in curand s incep o colaborare cu ei. Ultima oar cand am lucrat pentru DC a fost acum 8-9 ani cand am tras in tus o carte de colorat cu Batman. A aprut si ultimul numr (#12) din ICP-Pendulum. Este cea mai lung serie la care am lucrat pan in prezent (12 numere din Pendulum si trei din seria de nceput - n total 15 comicsuri pe parcursul a trei ani).
Noutti de la Sandu Florea care nu au o legtur direct cu Testul. Nu direct...

BDO1

TEST Documentare 4

AH, BD! 21

Salonul de la Constanta a fost reusit. Faptul c Muzeul de Art l-a gzduit ii d o grandoare in plus, dar afluenta de public a fost sub asteptri.

La salon stand de vorb cu tinerii desenatori am realizat c exist o absent aproape total a cunostintelor de anatomie artistic i nici o informatie despre tehnicile narative specifice benzilor desenate. Acest lucru trebuie urgent remediat deoarece fr o cunoastere aprofundat a acestor tehnici majoritatea acestor tinere talente vor rmane nerealizate si nu vor iesi din statutul de amatori chiar dac vor depune mult efort.
Sandu la Salonul BD Constanta 2001. Atunci s-a nscut ideea acestui Test.

AH, BD! 22

TEST Documentare 5

BDO1

Crtile de anatomie artistic a lui Burne Hogarth (vestitul desenator a lui Tarzan) si o carte devenit clasic a lui Will Eisner privitor la tehnica narativ folosit la crearea unei benzi desenate sunt pietrele de temelie ale meseriei de desenator BD i fr ele nu poti s practici aceast profesie la un nivel profesionist (sau amator!) Pot spune fr ezitare c ele constituie Biblia desenatorului BD si trebuie studiate si invtate pe dinafar dac se poate. Voi trimite gratuit aceste crti care pot fi multiplicate la cerere si trimise la toti tinerii interesati din tar. Folosind aceste crti, un bun desenator poate desena cu usurint un personaj din orice pozitie imaginabil fr s apeleze la fotografii sau alt documentare. In felul acesta imaginatia creatoare a artistului poate s-si ia zborul!
Sandu ne-a trimis deja DYNAMIC FIGURE DRAWING de Burne Hogarth. Cine dorete o copie s ne anune.

www.mikromix.free.fr/pages/contacts/envoie.htm, www.ifrance.com/comalucide, www.saturnalice.com (MANGA)

BDO1

ALIEN CORE se prezint

AH, BD! 23

DAN Alexandra Sorina

Nscut in a 25-a zi de toamn a lunii septembrie a anului 1984. Cam bietoas din fire se zbate de cnd se stie(de cand deschide ochii i reuseste s-si desclesteze gingiile de pe suzet) ca s se afirme. Pe lang btile pe care le ddea mai si desena (mazglea o printes pe caietele de matematic). Cand vzur printii odrasla lor cea mic cum manuia condeiul, o indrumar spre Liceul de Art Marin Sorescu de pe-aicea, prin Craiova. Pe lang deprinderea obiceiului chiulului ptrunse si misterele artelor plastice. A urmat sectia de Monumental la prof. Liviu Gheorghe un an si jumtate si apoi trecu la design industrial la prof. Preda Ion, implinindu-si un vis mret. Mai particip maimutoiul sta pe la niste olimpiade si concursuri unde se alese cu niscai premii. ntr-o zi vzu un afis cu un concurs de BD si se hotri s-si incerce norocul. Aa cpt in afarde experient si un nemeritat premiu II, cum afirm prietenul Radu. Si asa intr fata n lumea benzilor desenate. In 99 particip la Salonul BD de la Constanta cu Treapta. Ar mai fi participat cic si pe la un salon la Iasi. In 2001 se prezent la Constanta cu o lucrare mai fain, Chanson de la mer. Si aici castig tot experient! La un concurs cu Tintin in Romnia la Alliance Francaise din Craiova lu si Praslea un premiu II. In iulie 2001 reusi s-si deschid mult dorita expozitie personal cu lucrri de scoal si mai ales cu ale ei adorate MANGAzoide. Public pentru prima oar BD in revista AH, BD! nr. 7 dou stripuri Manga cam tampite si mai fcu puricele sta si coperta acestui numr n colaborare cu Radu alias Spoitoru. Sper ca in viitor s poat realiza o BD in colaborare cu Loghin. Praslea se crede fan Manga si cic i-ar plcea benzile desenate frantuzeti, Bilal (Trilogia Nikopol cic ar fi cartea sa de cptai), Segur (Regele meduzelor), Guillaume (Lle des morts), Dieter (Fee), Varanda si multi altii. Dintre mangazoidele ei japoneze o ador pe Naoko Takeuchi (Sailor Moon, alt carte de cptai). Se crede si fan rock, aiurita asta: Metallica, Iron Maiden, Noir desir, Korn, Marilyn Manson, Him, Linkin Park, Iris, Omul cu sobolani, Zdub si zdob si multi, multi altii. Ar mai fi si superfan MATRIX, fan Alien si alte filme SF si fantasmagorii.

BDOI Cosmin
Am 21 de ani si sunt student in anul II al Faculttii de Arte Vizuale din CLuj-Napoca, sectia Design industrial. Am absolvit Liceul de Art Marin Sorescu din Craiova, unde am fost coleg cu Radu. Am trecut si pe la Universitatea Virgil Madgearu din Craiova, dar cum voiam s cunosc lume adevrat si alt bere decat cea Craiovean, mi-am luat tlpsita spre Cluj unde m-am intlnit cu Majestatea Sa Regele Berii (cic). Urmresc banda desenat de ceva vreme pentru a studia linia si stilul unor desenatori absolut geniali, dup prerea mea. Si nu poti gsi aceeasi manier de lucru in alte domenii ale artelor plastice. Ei sunt Loisel, Moebius, Frank Miller, Bilal, Uderzo, Giger. Fcand parte din trupa ALIENCORE, am tras si eu niste grafitti prin oras (COMAT, Calea Bucuresti). Titlul semnificativ este ARTCRIMES. Si mi-am incercat fortele si in BD. M-a tusat Radu si am aprut in AH, BD! nr. 9 c asa a vrut Marian. Am inceput de fapt ca scenarist prin clasa a IV-a cand stteam in banc cu Mircea Dumbrav. La orele de chimie eu aberam, el asculta si se ducea acas s deseneze. Si tot asa cativa ani de am scos niste comicsuri cu personaje existente sau inventate de noi. Am participat chiar la cateva saloane BD de m cunoteau organizatorii toti (dup ochelari mai degrab!) In 99 am decorat cu Radu un tramvai de Crciun. Nu s-a ridicat la standardele celor decorate de Radu si Cristian Loghin (dar dac nu eram eu la Cluj, vedeau ei!) La Cluj am fcut un storyboard pentru o reclam TV i afise pentru o unitate militar, toate in colaborare cu Mircea Dumbrav. Ei, dar obsesia mea a rmas masinutele, mai ales alea rosii proiectate de Farina... Hai c deja aud motoarele cum imi cant! A, si apropo de muzic, ascult aproape orice: U2, Eminem, Parazitii, Marilyn Manson. Christina si Britney sunt preferatele mele, asa cum sunt si Fred Durat i Eminem. Toate cele bune de la B2. Triasc BD-ul, AH, BD!, Marian, ALIENCORE si s se nasc SyndiCART.promotion! No... Servus... si s ne vedem... pe la saloanele BD!... No.

C.Bdoi

Intre timp N.F.Radu a ajuns coleg de facultate cu B2. Mult baft!

AH, BD! 24

DC

BDO1

D.C. ntr-o nou apariie B.D. de N.F.Radu

O dedicaie pentru Radu de Cabanes (apropo de coperta numrului 9)

DEBUT RAMONES
(va urma)

Mike Mignola, HELLBOY, DELCOURT

Cand nu mai suntem copii, am murit de mult - Constantin Brancusi

BDO1

BD

AH, BD! 25

ABISUL

scenariu si desene: Alexandra Dan tus: Nicolae Florin Radu

Ceea ce intr-adevr are rost in art este bucuria. Nu ai nevoie s intelegi. Te face fericit ceea ce vezi? Asta-i totul - C.B.

AH, BD! 26

ABIS II

BDO1

www.france.diplomatie.fr/culture/france/biblio/folio/bd_franco...

BDO1

ABIS III

AH, BD! 27

www.bdzoom.com - unde este prezentat Salonul BD Constanta 2001, cu dou interviuri cu S.Florea si V.Tnase

AH, BD! 28

ABIS IV

BDO1

www.marquebd.free.fr prezint reviste frantuzesti de benzi desenate: Lanfeust, Bodoi, Ekllipse, DBD, Psikopat...

BDO1

ABIS V

AH, BD! 29

... Pavillon Rouge, Histoires & Collections, Fluide Glacial, SCIENCE FICTION...

AH, BD! 30

InfoBULEtin
cel de-al doilea rzboi era altceva. Acum ne luptm cu umbrele. Acest lucru va avea un efect n comics. Autorii vor cuta s produc povesti mai bune, mai interiorizate. Despre oameni, fr explozii i spectacole de lumin.

BDO1
tocmai ceea ce a fost proiectat s fie. Captain America a fost creat din cauza rzboiului. El este soldatul NOSTRU. Sper s fie un moment de glorie pentru el. Intr-adevr, Captain America va fi reluat de la numarul unu si va fi tiprit la Marvel Knights, o sectie a lui Marvel initiat de actualul redactor sef Joe Quesada*, care se ocup de publicarea titlurilor care nu au supereroi si care a avut mare succes. De asemenea Marvel a abandonat de curand codul privitor la publicarea comicsurilor instituit cu decenii n urm si care interzicea violenta excesiv sau sexul explicit deoarece se adresa tineretului si copiilor. Marvel a instituit un cod intern special care este ceva mai liberal decat cel precedent dar rmane inc in limitele decentului. Unele titluri se vor adresa numai adultilor si Marvel Knights se vrea un deschiztor de drumuri n acest sens. Oricum asistm de cativa ani ncoace la o maturizare a subiectelor ai a tematicilor comicsurilor, multe titluri devenind foarte cutate de adulti, fiind foarte sofisticate, cu scenarii complexe i desende foarte bun calitate. (Sandu Florea)

eroul celui de al doilea rzboi

CAPTAIN AMERICA
revine

Mult vreme dup atacurile impotriva World Trade Center duhoarea plutea inc deasupra Manhattanului. Orasul iesea cu greu din socul lui 11 Septembrie. Sumedenie de steaguri si flori la intrrile unittilor de pompieri, lumanri arzand in parcuri, fotografii i poezii dedicate victimelor... ntr-un diner din Greenwich Village reporterul (Charles Brownstein) isi termina breakfastul cnd George W. Bush isi pre-

Captain America #449 (pag. 14) de Sandu Florea

zenta declaratia de rzboi ompotriva terorismului. Tineri newyorkezi boemi cel puin n tinut dac nu si atitudini laolalt cu cetteni de tot felul cutau s vad mai bine ecranul TV. Aplaudau cand Presedintele ii felicita pe Giuliani si Pataki. Aprobau i strigau ca unul cnd Bush se angaja s lupte mpotriva terorismului. Aceast scen ar fi prut improbabil cu numai dou sptmani mai devreme. Tot asa si cand Marvel si-a anuntat intentia de a relua seria Captain America in coordonarea lui John Rieber si John Cassaday, era greu de imaginat ce loc i-ar fi gsit eroului n contextul actual. Captain s-a nscut n focul celui de-al doilea rzboi mondial ca simbol al asaltului Americii impotriva rului strin. Pe 11 Septembrie a avut loc o schimbare att de important incat Cap devine un icon mult mai puternic si relevant. John Cassaday era contient de toate acestea cnd s-a ntlnit la o bere cu Charles Brownstein n ACE bar. Cassaday a vorbit despre impactul care l-a avut aceast zi asupra lui ca desenator newyorkez i cum l-a influenat emoional n lucrul asupra lui Captain America. IMPACT IMEDIAT Dormeam cand a avut loc primul impact. Am urmrit la TV cel de-al doilea impact si ieseam din cas atunci cand se prbusea primul turn. Am ajuns la cheiul de pe West Side pe 66th street si am vzut cum se nruia cel de-al doilea turn. Eram vreo 150 de oameni pe chei. Tipau, plangeau, in pragul colapsului. Era ireal i tulburtor. Creierul refuza s proceseze acele imagini terifiante. S fii acolo si s stii c mor mii de oameni si cu toate astea s nu stii ce s crezi! Am stat pe chei mai bine de o or. Multi se imbulzeau in jurul radiourilor pentru a afla ultimele stiri. Parc eram in anii 40. Povestea la care lucram prea fr sens. Cu

EROII O sptman n-am putut lucra la Captain America. Eram prea conectat la realitate. Eroii costumati preau atat de nepotriviti si inutili. Imi plac aceste personaje, dar cred c pot s fie mai reale. Fr super-ri veniti in farfurii zburtoare pentru a distruge rasa uman. Nu acordm o prea mare atentie eroilor. Ni s-a acordat sansa rar de a-i vedea si de a constata c ne erau de fapt vecini. S fie binecuvantati. Jumtate din familia mea sunt pompieri. Supereroii sunt iconuri. Captain America insumeaz o mie de vieti de eroi reali. O mie de pompieri, o mie de politisti. Eroi. O natiune de eroi. Ei ne reprezint. In acele zile oricine putea fi erou; dac puteai da o mn de ajutor, o si fceai. Eroii nostri reprezint tot ce-i mai bun n noi, iar noi ii modelm in asa fel ncat s fie eroii care puteam fi cu totii. La locul potrivit si timpul potrivit, poi fi un erou. Imi place s cred c-i in firea omeneasc. PROPAGANDA E bine s avem grij incotro ne indreptm furia. S nu facem personaje negative din oameni nevinovati. Este nevoie s fim foarte prudenti acum. Propaganda poate fi folosit pentru a inspira si unifica. Poate fi folosit si pentru a arta cu degetul si a face generalizri. Trebuie s ne ferim de cea din urm. Captain America e un produs al propagandei. Este perfect pentru ceea ce se sntampl acum. A face Captain America #1 in timp ce America intr intr-un rzboi este ceva coplesitor. Suprareal, acesta este cuvantul. E chiar prea de tot. Vreau ca publicul s se simt patriot. S-l priveasc ca pe un erou. Vreau s fie

Jean Giraud (Moebius) se simte acas pe ambele maluri atlantice

TRANSMETROPOLITAN #49
Written by Warren Ellis; Art by Darick Robertson and Rodney Ramos; Cover by Moebius Spiders evidence against the Smiler and his corrupt administration has been wiped out. Now he must rebuild his case from scratch, exploring every nook and cranny...and fighting dirty if he has to - because hes finally up against someone with the mind and ability to fight dirtier than he can.

Captain America 2001 Annual:

Painted cover by Rodolfo Migliari; Dan Jurgens/Darryl Banks& Ignacio Calero/Sandu Florea

*De-costumarea eroilor este o tendint pe care o urmrim la Marvel in acest an si veti vedea mai multe n 2002...

BDO1

InfoBULEtin

AH, BD! 31

In articolul Sandu is back! din AH, BD! nr. 8/octombrie 2000 rmsesem, cronologic vorbind, la ultimul trimestru al anului 2000. Astfel, Sandu Florea a publicat in septembrie 2000 comics-ul Chyna nr. 1 (inspirat de o faimoas lupttoare de wrestling) pentru editura CHAOS precum i MAGNETO: Dark Seduction nr. 4 pentru MARVEL Comics. Tot la aceast editur Sandu isi ajut confratii inkuind (trgand in tus) dou comicsuri aprute in decembrie: Mutant X nr. 26 si X-Men Unlimited nr. 29, ambele completand universul X-Men. In anul 2001, inainte de a participa pentru prima oar la Salonul International al

COMICS NE S
M

Culorile cerului de Viorel Prligras a aprut n Gabriel echos de la BD chretienne nr. 15 (Belgia)

Benzii Desenate din Romania (cu ocazia celei de-a zecea editii). Sandu Florea continu s publice numerele 7-8-9 (din cele 12) ale seriei Insane Clown Posse (ICP, animand membrii trupei rock cu acelasi nume, vzut si de noi pe postul Atomic TV), iar in aprilie va colabora la trasul in tus al primului numr din Halloween II (inspirat de filmul omonim), ambele serii aprand la editura CHAOS In aceast perioad are mai multe comenzi de la MARVEL Comics. Astfel el trage in tus 3 comics-uri din seria Generation X (nr. 73-74-75, din martie-mai 2001) si alte 3 din universul Spider Man: Peter Parker: Spider Man nr. 26/II, The amazing Spider Man nr. 28/IV si volumul hors-serie The Amazing Spider Annual 2001. In iulie semneaz si nr. 43 din seria Fantastic Four.

Dup ce n 1999, comicsuri din seria Buffy au fost traduse in francez, in anul 2001 o alt serie a sa a fost tradus de aceast dat in german. Este vorba de Steve Austin, editat in Germania de WWF Comix/MG Publishing, incepand cu februarie 2001. (Dodo Nit)

CONVENII N 2001
19-21 octombrie: Great American Comic Book Expo 2001 Boston, MA 19-21 octombrie: Fiend Fest 2001 Scottsdale, AZ 20-21 octombrie: Kansas City ComiCon, Kansas City, KS 21 octombrie: Los AngelesComic Book & Sci-Fi Con, Los Angeles, CA 26-28 octombrie: Chiller Theatre, E. Rutherford, NJ 28 octombrie: Baltimore Comic-Con,Towson, MD 4 noiembrie: Majesticon, Denver, CO 17-18 noiembrie: Motor City Comic Con, Novi, MI 18 noiembrie: Super-Con VI, Santa Clara, CA 18 noiembrie: Los Angeles Comic Book & Sci-Fi Con, Los Angeles, CA 23-25 noiembrie: UncommonCon 2001, Dallas, TX 24-25 noiembrie: Mid-Ohio-Con, Columbus, OH

Mike Mignola, HELLBOY, DELCOURT

... Nu toti eroii isi vor dezvlui identitatea, dar unii, da. (Joe Quesada, Sunday Times, 27 octombrie)

AH, BD! 32

MANIFEST

BDO1

FORTELE DE CRESTERE, CAMPURILE MAGNETICE SI CRUCIADA NOULUI SPIRIT CRITIC

Aroganta, lipsa de program, iluzoria glorie, nemoartea prin act cenaclier sau insular, falsa retoric despre moartea genului SF, subretele sau malagambistii literari care trec drept critici cu staif sunt doar cateva din elementele unui carnaval al imaginarului. Plcerea gurmandului SF, nrvit si insuficient, maestru declarat al referintei, pare s fie doar executia in piata public a scriitorului de SF care, chipurile, ar trebui s indeplineasc un ritual al scrisului. Scriitorul de SF trebuie s fac orice numai s incap in meschinele canoane si regulamente instituite de Augusta Oficial, oricare ar fi ea, sau in molatecele sau vulgarele texte chipurile critice. Scriitorul de SF este o trompet inspirat a vremurilor ce vin, este Salvatorul si Invttorul. Malagambistii literari consider chiar c scriitorul de SF e conductor de tren gata, gata s trag semnalul de alarm spre vestirea apocalipticilor evenimente. Gurmandul arogant se hrneste din vechile canoane critice imprtind cu manie sau dispret bonuri valorice de glorie sau de prosperitate literar. Spiritul critic e mort si ingropat in timp ce multimile sunt guvernate de mituri desuete si nefunctionale. Multimile triesc moartea propriul lor imaginar dntuind fantomatic, ingurgitand evenimentul nestiind c sistemele liniare sunt defuncte si c Secretul este de fapt o Complexitate. Fandomul romanesc este vduvit de ani de zile de un spirit critic viguros si eficace. In schimb, noul val de scriitori SF sunt etichetati, incondeiati sau tratati paternalist de critici desueti pentru care istoria s-a oprit de mult din mersul ei maiestuos si tragic. Spiritul critic e mort si ingropat dar criticii desueti se intrec in catalogri gomoase si sentinte arogante. Fandomul romanesc are nevoie de nerv. Fandomul romanesc are nevoie de Fortele de Crestere care se afl sub semnul disolutiei nu prin lips de asociere vremelnic ci prin lipsa unui discurs viril si devastator. De ani de zile penibilele barfoteci insulare sau cenacliere, in marginea infantilismului, tin loc, anecdotic, spiritului polemic cuceritor, sntos. Niste nimeni se bat cu palma pe burdihan pleznindu-ne cu metafore si acreal, mai nou si in net, prin diverse site-uri. E libertate dar nu e spirit critic revolutionar. E fandom dar nu e curaj. E momentul istoric al individualittilor puternice, obsesii mortale pentru spiritul colectivist. Neavenitii si impostorii s-au aciuat la sanul fandomului romanesc gadilandu-l si tembelizandu-l prin act asa-zis critic paternalist, prin constructii hilare, prin structuri narative vulgare. S te umfli de ras cum mai chinuie niste nimeni referentialitatea de parc noi, adevratii rzboinici ai imaginarului, am fi niste ageamii si niste sugari. Dar acesti critici prfuiti ne pun, chipurile, talpa-n gat vrand s ne invete cam ce va s zic scriitura. Fortele de Crestere au poate o ultim sans de a revolutiona Spiritul Critic. Fortele de Crestere au o ultim sans de porni Noua Cruciad a Imaginarului Romanesc. St in savoarea scriiturii lor, in libertatea lor de expresie, in superbia fiintrii lor s inceap Revolutia Imaginarului. Altfel, toti acesti minunati tineri, se vor bucura de o scurt not in pagina istoriei fandomiale. Fervoarea lor, prospetimea si curajul de a sparge Falsii Idoli si de a arde falsul spirit critic care-i guverneaz penibil sau gomos, in prefata crtilor sau in internet, sunt atat de pretioase in aceast minunat cruciad. Li se vor opune unii, prin varii mijloace, prin spirit de gasc sau prin act arogant, paternalist si lesinat. Ei si? Cantecele de siren, perverse si inseltoare, ideologiile prfuite si tmaierea ar putea fi oare pericole pentru Fortele de Crestere? Fervoarea Cruciadei le va arde cci organizarea superioar a enciclopediilor se face prin fracturi si bifurcatii in timp ce sentimentalismul si dulceata criticului desuet sunt ale evolutiei si ale desertciunii care duc sublimul si spiritul critic in pustiu. Incercatul inceput de mileniu pune intr-o alt lumin imaginarul si relatia lui cu campurile magnetice. Fie aceasta o metafor care desemneaz campul enciclopedic aflat intre Privitorul-Lectorul Ideal. Campurile enciclopedice sunt cele care formeaz si sustin Imaginarul iar Fortele de Crestere ar putea porni o cruciad pentru recuperarea Enciclopediei. Enciclopedia nu este o Sum dar contine un inventar enciclopedic. Fortele de Crestere l-ar putea intui, ar putea porni cu ambitie in cutarea lui. Sigur c l-ar putea inventa inventariind instructiunile Enciclopediei. Ar lupta pentru distrugerea ei, pentru subminarea unei perfectiuni semantice prfuite pregtind rsturnarea Puterii Vechiului Imaginar si metamorfozandu-se apoi in Noii Constructori. Fortele de Crestere si-ar putea construi Lideri, si-ar putea hotri Eroi intr-o lume a Complexittilor. Fortele de Crestere trebuie s lupte intr-o cu totul alt lume si s pun la cale noi instructiuni ale Enciclopediei. Cruciada Fortelor de Crestere ar putea fi nu doar Revolutie a Spiritului Critic. Cine se teme de vartejurile semantice ale Enciclopediei aflate in miscare haotic se va tine cu dintii de un iluzoriu promontoriu conceptual. E perfect posibil ca Ovidiu Bufnil, semnatarul acestor randuri, s fie el insusi desuet intr-o bun zi. E perfect posibil s fie contestat. Mai mult chiar, e probabil c va fi uitat. Din acest punct de vedere, aceste randuri sunt o provocare si nu o predictie sau o profetie. Poate c vom explicita intr-o bun zi Propozitia Simultaneittii care cuprinde atat predictia cat si profetia. A lupta in campurile de btlie enciclopedice inseamn a te pregti fie pentru deziluzie, fie pentru jertf. A fi insurgent inseamn a refuza, a starni haosul pentru a-l guverna. Insurgenta este o stare fundamental a viului in exercitiul su sub presiunea campurilor magnetice. Insurgenta e cuprinztorul iar spiritul e necuprinsul tentat de a cuprinde. Noii Cruciati vor descoperi ei singuri Templul si Noile Legi. Altfel vor sfarsi in vulgaritate si micime fiind in cele din urm inghititi de hulpava Enciclopedie care, metamorfozat in campuri magnetice, tinteste ctre desfsurarea ei ca si camp material care asigur suportul interpretrii. Arta Privirii este a insurgentei si premerge interpretrii si descoperirii. Fortele de Crestere pot arunca o altfel de privire Enciclopediei provocand-o si deconstruind-o pentru a o stpani vremelnic. In aceasta const taina. Iar adevratul drum, care duce de cele mai multe ori in pustiu, e drumul ctre miracol. Fortele de Crestere ar putea infptui Miracolul Noii Enciclopedii chiar dac aceasta ar fi superba lor jertf si un act aparent minor in imensitatea universului plin de universuri. Ovidiu BUFNIL

CITESTE SI D MAI DEPARTE!

de JUP

Arta e o tain, este o credint, iar nicidecum o formul. Trebuie s ne distrugem pe noi, s ne scuturm ...

BDO1

Pataggonia I

AH, BD! 33

...de toat obrznicia omeneasc... A trebuit musai s m eliberez de mine insumi. - Constantin Brancusi

AH, BD! 34

Pataggonia II

BDO1

Art is the plank after the shipwreck, that saves someone. - Brancusi

BDO1

Pataggonia III

AH, BD! 35

Lo bello es la equidad absoluta. - Brancusi

AH, BD! 36

Pataggonia IV

BDO1

Ma vie a ete une succession de miracles. - Brancusi

[brnkyOOzE, Rom. brnkOOsh]

BDO1

Pataggonia V

AH, BD! 37

As obras de arte so espelhos nas quais cada um v aquilo que lhe semelhante. - Brancusi

AH, BD! 38

BEDETEKA Edgar Franco, a friend from Brazil!

Imi aduc aminte evident de MAGAZIN FANTASTIC (1996)! Este o onoare pentru mine s-mi vd ilustratiile si benzile desenate in AH, BD! Pe viitor pot s fac o ilustratie colorat original pentru copert pentru acest zin! Viat lung pentru AH, BD!

BDO1

Aventurile lui HOMO SAPIENS de Gopo

Sunt peste trei decenii de cand revistele Cuteztorii si PIF gadget au organizat primul concurs de benzi desenate in Romania, care a lansat cativa din cei mai cunoscuti autori de astzi...

Pierre Pascal - desen din volumul BD PASSION de P.P.

FANTASIA FILOSOFICA? Aici sunt incadrate lucrrile lui Edgar Franco. Vedeti RITUALART, un site foarte interesant.

BDO1

REPERE CINEMATOGRAFICE III

AH, BD! 39

AELITA
primul film SF sovietic
Filmul reflect anii 1921-23 ai Noii Politici economice a lui Lenin (NEP), cand relaxarea principiilor comunismului a permis capitalismului pe mic scar s revitalizeze economia rus postbelic. Intriga Un misterios mesaj indescifrabil este captat de Los, eroul filmului, si colegul su Spiridonov. Actiunea se mut pe Marte, unde apare Aelita, fiica lui Tuskub, conductorul unui stat totalitar futuristic unde clasa muncitoare oprimat este conge-lat cand nu este nevoie de ea. Aelita urmreste printr-un telescop viata pe Pmant si in special pe Los. Straniul pamantean ii umple visele, iar Los devine obsedat de misteriosul mesaj si fantazeaz despre Aelita care-l observ. Natasa, sotia lui, pare s cedeze avansurilor unui aristocrat oportunist pe nume Erlich. El se instrineaz si accept s plece ca inginer la un proiect in Rusia oriental, departe de cas. Intre timp, Erlich ii pune gand ru lui Spiri-donov, iar Krantsev (un detectiv amator bufon ce aduce cu Benny Hill) incepe s investigheze cazul. Spiridonov nu este ucis ci emigreaz in Vest, iar Los intors acas o impusc pe Natasa din gelozie, si preia identitatea lui Spiridonov. Pentru a ajunge pe Marte construieste o rachet pe care o proiectase cu acesta. Los il ia ca coechipier pe Gusev, un revolutionar plictisit de o sotie exasperant (Masa) si pleac, nestiind c la bord urcase si Kratsev in urmrirea celui pe care-l crede Spiridonov. Pe Marte, Los si Aelita se intalnesc in sfarsit. Aelita, care si ea a omorat pentru a fi alturi de iubit, si Pmanteanul sunt intemnitati de dictatorul Tuskub. Gusev reuseste s-i incite pe ceilalti intemnitati s se revolte, iar Aelita se ofer s conduc revolutia. Gusev realizeaz c dorinta unei printese de a conduce o lovitur antimonarhist este suspect, dar prea tarziu. Aelita se foloseste de revolutie pentru a-l detrona pe Tuskub si a instaura propriul regim totalitar. Los o infrunt pe Aelita, acum dusman... Los se trezeste putin timp dup ce o impuscase pe Natasa. Misteriosul mesaj de pe Marte se dovedeste a fi un fragment dintr-o reclam pentru anvelope. Tulburat de acest vis si de imaginea Natasei se intoarce la locul crimei si afl c Natasa este in viat. Este in stare s scape de gelozie si cei doi sunt din nou impreun. Scena este urmrit de Gusev si Masa, care ingrijorati de starea mental a lui Los, l-au urmrit. Erlich este acuzat de ucidera lui Spiridonov de ctre caraghiosul Kravtsev. Happy end moral dar si politic: Los isi reneag proiectul individualist si burghez de a construi o nav cosmic si realizeaz c trebuie s rspund datoriei sociale. Rupand planurile din ascunztoare si aruncandu-le in foc o anunt pe Natasa: Avem altceva de fcut. Timp... Mersul inainte al timpului, Viitorul echivaleaz cu ameliorarea. Inceputul filmului arat o societate haotic. Refugiati, criminalitatea oportunist a oamenilor NEP. Sfarsitul arat cum politia NEP a lui Lenin face fat dezordinii dup rzboiul civil. Chiar si Elrich este arestat (chiar si pentru o crim pe care n-o comisese de fapt).

...Si Spatiu. Spiridonov cltoreste spre Vest, pstrtor al valorilor trecutului si revine in Estul care corespunde Viitorului. Prezentul este Moscova, timpul zbaterii, al problemelor de rezolvat. Marte: In afara timpului Marte rezist plasrii pe axa timpului. Desi tehnologia este cu mult inaintea Pmantului cu capacitatea de a congela oameni si cu telescopul interplanetar de o uimitoare rezolutie, atmosfera este o sum impresio-nant de hipermodernitate idealist si o asprime oprimant. Revolutia: Supap a nelinistii masculine? Pentru Los cltoria spre Marte este o regresie in fantezie ca o evadare de viata casnic, ceea ce poate fi extins si la Gusev. Los este personajul burghez cen-tral, iar Gusev este eroul proletar. Soldat, acordeo-nist, bolsevic si fondator a patru republici sovietice, Gusev sufer si el de aceeasi insatisfactie din viata in doi care-l marcheaz si pe Los. Elementul extraconjugal de care are nevoie Gusev in viat nu este fantezia erotic ca in cazul lui Los ci actiunea, pe scurt revolutie. Desi superficial in intrig, re-volutia este esential in intelegerea filmului, ca interferent in viata domestic si ca expresie a nelinistii si nemultumirii masculine fat de viata familial. Astfel de personaje inadaptate sunt si Lenin si Stalin Planeta Rosie este tara rosie? Un film inaintea timpului? Aelita este un portret al evazionismului erotic al omului si efectele asupra relatiei personale si in societate. Filmul face o pledoarie pentru domesticitate si cstorie (Natasa/Aelita) intr-o perioad in care socie-tatea experimenta cu natura si sensul relatiilor umane si dezbtea rolul lor intr-o societate revolutionar. Fr indoial Protazanov vedea viitorul Rusiei nu in revolutie ci in evolutie. Desi SF-ul nu se dezvolt ca gen cinematografic in Uniunea Sovietic, acest film a avut un efect important in afara trii, influentand Metropolis (1926) pe Fritz Lang in decoruri si costume si in viziunea distopic a unei societti futuristice. Designul constructivist a marcat si serialul Flash Gordon din anii 30 si Things to come de William Cameron (!) Menzies dup H.G. Welles, 1936)... Mai mult, aceast maniera SF se va oglindi in SF-ul sovietic de mai tarziu in Stalker (Cluza, 1979) de Andrei Tarkovsky si Dni zatmeniya (Zilele eclipsei, 1989) de Aleksandr Sokurov, amandou ignorand elemen-tele SF ale romanelor pe care se bazau pentru a se centra pe probleme morale si filozofice mai pmantene.
Productie: Mezhrabpom, 1924, Regie: Yakov A. Protazanov, Pelicul a/n: 20.000 m, Durat: 111 minute, Interpreti: Nikolai M. Tseretelli, Igor Ilinski, Yulia Solntseva, Scenariu: Feodor Otzep, Alexei Faiko dup Aelita (1922) de Alexei Tolstoi, Decoruri si costume: Aleksandra Ekster si Isaak Rabinovici, Buget: important, avand pn vedere miile de figuranti costumati special si impresionantele decorurile futuriste

In numrul viitor, SyndiCART. promotion v prezint:

O Band Desenat de Cristian Loghin

Cuando dejamos de ser nios, estamos muertos

The only true art will come from what you find inside yourself

Toute ma vie, jai cherch lessence du vol

As obras de arte so espelhos nas quais cada um v aquilo que lhe semelhante

Arta e o tain, este o credint, iar nicidecum o formul

anul BRANCUSI 2001

desen de N.F.Radu