Farmecul discret al poeziei

Cnd eram puti de liceu citeam aproape numai poezie. Mi-aduc aminte c pn i n pauze, pe cnd colegii mei mergeau la toalet s mai trag o igare, sau fceau curte fetelor, sau discutau despre muzic, eu ieeam din curtea liceului i-o luam pe strduele din preajm, ntre care frumoasa strad a Toamnei, cu un volum de versuri n mini, din care citeam cu pasiune. Ceor fi zis trectorii despre mine Cred c e!act ce ziceau i colegii mei" un dus cu pluta... Mergeam cu cartea-n faa oc#ilor, cltinndu-m ca un drogat, frecndu-mi uniforma de ziduri i garduri, fericit de doza zilnic de poezie pe care mi-o nnoiam mereu. $poi am scris mult, prea mult poezie eu nsumi. $m ajuns s-mi fie sil de ea ca lptarului de lapte. $ tre%uit s prsesc zona pentru alte tentaii, dar, ntr-un fel, nu cred c am fcut vreodat altceva dect poezie. $zi ns nu mai citesc aa, pe strad. Mai citesc, de plictiseal, n lungile drumuri cu trolei%uzul prin ora, cnd cotro%i n geant i scot una dintre crile pregtite pentru cursurile de la facultate. Ce-or nelege tipii care mi se #ol%eaz peste umr din %ucoavnele dela%rate, lipite cu scoci, de la %i%liotec, citite de unul ca ei, cu %luji, cu jac i gajic pe &etua 'u tiu, dar un lucru mai vreau s spun" c niciodat, niciodat nu mi-e cineva mai drag ca o fat sau un %iat pe care-i mai vd uneori, prin metrou, citind un voluma de poezie. 'imic nu mi se pare, n lumea asta urt, mai mictor, mai adevrat i mai miraculos. (nt momentele n care nu regret c am fost i eu, cnd va, n $rcadia.
73