S NE VINDECAM IERTND

Seminar Duhovnicesc

Sesiunea 1: Iertarea Sesiunea 2: Ce nu este iertarea Sesiunea 3: Uciderea fratelui Anexe: Vinovatia | Libertate responsabila Sesiunea 4: o!ica violentei uci!ase Anexa: Schemele de inadaptare Sesiunea 5: Iesirea din lo!ica violentei uci!ase Anexa: Ru aciunea pentru vra!masi Sesiunea ": Cum iertam Sesiunea #: Sa ne vindecam iertand

$ot mai multe persoane apelea%& la noi pentru a a'la solu(ii la numeroasele )i dureroasele probleme pe care ni le ridic& via(a* +up& p&rerea noastr&, solu(ia nu poate 'i &sit& dec-t de 'iecare persoan& .n parte .n direct& conlucrare cu /arul lui +umne%eu* S'-nta 0iseric& are )i ne o'er& mi!loacele prin care dob-ndim /arul, iar nou& ne revine datoria de a .nv&(a s&1l p&str&m )i s& lucram cu el* 2n acest sens, seminariile de 'ormare or ani%ate de 3entrul nostru sunt oca%ii de a dob-ndi sau per'ec(iona asemenea abilit&(i* Re%ultatele ob(inute p-n& .n pre%ent sunt, cu mila lui +umne%eu, .ncura!atoare* +in p&cate, at-t spa(iul c-t )i timpul nostru sunt limitate )i nu putem satis'ace cererile tuturor celor doritori* 3a urmare, o'erim, cu titlul de .ncercare, seminarul on line 4Iertarea se nva?4* R&spunsul .l va da 'iecare participant, dup& ce va parcur e sesiunile acestui seminar* 5oate participa oricine )i va bene'icia cel care .)i va 'ace 4temele4 cu toat& serio%itatea* 6oi public&m materialele necesare pentru 'iecare sesiune iar cursan(ii sunt ru a(i s& ne trimit& temele pe adresa: centrulde'ormaresiconsiliere7 mail*com* 5rima tem& primita va 'i considerat& .nscriere la seminar* 8iecare tem& va 'i studiat& )i practicat& timp de o s&pt&m-n& sau )i mai mult, dac& e nevoie* V& asi ur&m de con'iden(ialitatea coresponden(ei* +ac& ave(i re(ineri, pute(i 'olosi un pseudonim* 5entru noi contea%& lucrarea l&untric&* 5reci%&m c& .nv&(&tura din suportul de curs nu ne apar(ine* 6oi doar am prelucrat )i adaptat di'erite studii pe care le1am men(ionat, atunci c-nd au 'ost luate din
1

surse semnate de autorii lor* +e aceea v& recomand&m s& mer e(i mai departe .n devenirea dumneavoastr& ad&p-ndu1v& direct de la aceste surse* Suntem con)tien(i de nea!unsurile acestei metode 4virtuale4, dar 2l ru am pe 0unul +umne%eu s& lucre%e )i .n aceste condi(ii* 6&de!dea noastr& este ca, .n timp, s& se 'orme%e rupuri de suport .n parohii pentru o comunicare vie )i 'a(& c&tre 'a(& .n !urul 5&rintelui sau a unui specialist din parohie* 3ei doritori ne pot contacta pentru in'ormare )i 'ormare* 5-n& atunci, 2l ru &m pe +omnul s& ne binecuv-nte%e lucrarea )i s& lucre%e cu 'iecare cursant .n parte a)a cum numai 9l )tie* :i nu uita(i: +umne%eu trebuie c&utat acolo unde este 9l .n S'-nta Sa 0iseric&: .n S'intele $aine, .n S'intele Slu!be, .n Ru &ciune, .n inima noastr&, .n 'aptele bune '&cute .n 6umele Lui; 5acea )i bucuria +omnului cu noi cu to(i; Siluana

Sesiunea 1

iertarea
definiie
Iertarea este o cale de a-L cunoate pe Dumnezeu i a fi ca El. Iertarea este un proces contient i din convingerea inimii prin care nu-i mai considerm vinovai pe cei care ne-au greit i nu ne mai simim vinovai fa de cei crora le-am greit. Este o lucrare, un act voluntar i li er, nu un sentiment. Este un proces li er care i aduce li ertate. Este o pro lem a inimii n sensul i lic al cuv!ntului, nu al psi"ismului. #ennoiete relaia rnit. $ntrerupe avalana reaciilor produse de durerea simit n actele vtmtoare. %fer puterea de a nu mai fi copleit de sentimentele sau emoiile negative care ntrein durerea. Este mai cur!nd o pro lem ntre om i Dumnezeu. Este izvor de &ar i de eli erare de su ro ia puterilor negative ale' m!niei, inerii de minte a rului, autocomptimirii, amrciunii, comportamentelor defensive, aricadrii dincolo de zidul de protecie, ascunderii adevratei identiti. Dumnezeu este gata mereu s ne ierte i s ne iu easc fr nici o condiie. Dificultatea vine din partea noastr, din partea neputinei noastre de a ne lsa iu ii.

Pentru a nelege iertarea este necesar

S& ne d&m seama ce convin eri sau presupuneri avem despre identitatea noastr& .n +umne%eu* S& devenim con)tien(i c& suntem oameni, ceea ce .nseamn& c&:
2

o Suntem crea(i dup c"ipul lui +umne%eu 3el <nul .n $reime, adic& suntem ca Dumnezeu, su iect .n rela(ie cu alte su iecte, o suntem '&ptur&, adic& altfel dec-t +umne%eu )i dependen(i de 9l )i o sunt chema(i s& devenim asemenea Lui lucr-nd .mpreun& cu /arul Lui* =mul exist& numai .n relaie: o 3u +umne%eu o 3u sine o 3u semenii* 5entru omul c&%ut, relaia este locul .n care: o 9ste iubit )i iube)te, o 9ste r&nit )i r&ne)te, o 5oate cre)te )i se poate vindeca iert-nd ca +umne%eu )i primind iertarea cu recuno)tin(&. S& 'im con)tien(i de existen(a binelui )i a r&ului )i c& suntem .ncon!ura(i de e'ectele r&ului existent .nainte de a 'i noi* S& reali%&m c& latura noastr& .ntunecat& 'ace presiuni asupra noastr&, presiuni 'a(& de care putem 'i liberi numai cu /arul lui +umne%eu* S& descoperim c& +umne%eu ne iart& )i ne d&ruie)te iertarea ca pe un mi!loc de vindecare a r&nilor su'erite )i de reparare a rela(iilor destr&mate '&c-nd posibil& trecerea dincolo de re)elile noastre )i ale celorlal(i*

omul este altfel dect Dumnezeu

Dumne"eu
9ste 3reatorul tuturor celor v&%ute )i nev&%ute 9ste des&v-r)it .n mod absolut >ube)te des&v-r)it >ube)te necondi(ionat >ntr& .n rela(ie de intimitate personal& cu 'iecare om .n parte 6u1)i calc& '& &duin(ele <rm&re)te interesul 'iec&rui om

#mul
9ste '&ptur&, crea(ia lui +umne%eu Are un dor nestins de Absolut )i des&v-r)ire >ube)te nedes&v-r)it >ube)te condi(ionat 6u intr& .n armonie cu to(i oamenii, dar tinde spre aceasta 2)i calc& '& &duin(ele 9ste e oist )i abu%iv

Importana iertrii:
Vindec& inimile )i re'ace rela(iile* 9ste cheia s&n&t&(ii inte rale a omului* 9ste leacul nea)teptat )i revelat al dra ostei .mpotriva durerii nedrepte* +eschide u)a spre noi posibilit&(i de via(&* 9liberea%& emo(iile )i sentimentele* +& putere prin eliberarea unor ener ii blocate de ur&, m-nie )i .n ri!orare* A!ut& s& te con'run(i cu realitatea vie(ii )i s&1i 'aci 'a(&* 6u mai ai nevoie de m-nie )i ur& pentru c&, renun(-nd la lupt&, nu mai ai nevoie de arme*

C$nd te%ai hot&r$t s& ier'i(

6u te opri: dup& ce ai hot&r-t s& ier(i, vei constata c& sim(i altceva dec-t credeai c& vei sim(i* 6u te speria: sup&rarea poate continua )i dup& ce ai iertat pentru c& sentimentelor de m-nie )i durerii le trebuie timp pentru a se stin e* $r&ie)te1le iert-nd* 3ere iertare pentru ?partea@ ta de vin&* A-nde)te1te c& problema este mai de rab& .ntre tine )i +umne%eu, dec-t .ntre tine )i cel care te1 a r&nit*
3

 9 nevoie de primirea )i .n(ele erea propriilor sentimente, '&r& a te l&sa condus de ele* 2ncepe de unde po(i )i las& iertarea s&1)i 'ac& lucrarea .n procesul de vindecare cu harul lui +umne%eu*

Tem&
1* 8ace(i o list& cu lucruri pe care le1a(i iertat celor care v1au r&nit de1a lun ul vie(ii* 2* 8ace(i o list& cu lucruri pe care vi le1au iertat cei c&rora le1a(i re)it )i le sunte(i recunosc&tori pentru asta* 3* 8ace(i o list& cu lucruri pe care nu le pute(i ierta* +ac& v& e reu s& le numi(i simboli%a(i1le printr1un semn oarecare* 4* 8ace(i o list& cu lucruri care crede(i c& nu v& pot 'i iertate* 5* 8ace(i o list& cu lucruri pe care crede(i c& nu vi le pute(i ierta* "* 3e crede(i c& v& .mpiedic& s& ierta(i c-nd nu pute(i iertaB

Sesiunea 2

CE NU ES E IE! "!E"
Iertarea nu este uitare
R&nile a)a %is uitate au 'ost alun ate .n incon)tient )i, de acolo, continu& s&1i chinuie pe oameni* 5entru a le trata )i vindeca este nevoie s& 'ie readuse .n con)tient* Iertarea cicatri%ea%& r&nile emoionale* Atunci ne putem aminti evenimentul '&r& resentimente* 6u mai su'erim* C-ntuitorul a .nviat cu urmele cuielor, dar nu mai simte durerea*

Iertarea nu este doar un act imediat al voin'ei

Cul(i se simt vinova(i, sau .i .nvinov&(esc pe ceilal(i, pentru c& nu iart& imediat* +ar iertarea nu este un act eroic de voin(& .n care ne suprim&m emo(iile, ci este un act al .ntre ii noastre 'iin(e )i cere participarea tuturor puterilor noastre su'lete)ti: inim&, inteli en(&, voin(&* 3ine sare peste etapele trans'orm&rii emo(ionale )i ale vindec&rii nu 'ace dec-t s& panse%e o ran& in'ectat&* Aceasta va s'-r)i prin a se in'ecta )i mai r&u* Sim(irea m-niei )i sim(irea l&untric& a nedrept&(ii 'ace parte din procesul iert&rii* 9ste nevoie de timp )i pentru vindecare )i pentru iertareD nu trebuie s& brusc&m ceea ce se petrece .n noi* 9 nevoie s& discernem .ntre sim(irea m-niei )i dorin(a de r&%bunare, 'antasmele le ate de ?dreptatea@ pe care trebuie s& ne1o 'acem sin uri, etc* C-nia Eiu(imeaF este o emo(ie s&n&toas&, o putere a su'letului pe care +umne%eu ne1a dat1o ca s& ne putem ap&ra inte ritatea* 6u m-nia este p&catul, ci ura )i patimile pe care le poate st-rni* (!niai-v i nu greii, spune +omnul* >mportant este s& lu&m deci%ia de a nu ne mai r&%buna, .n nici un 'el* R&%bunarea este inutil& )i devastatoare* 9 nevoie s& 'acem pace l&untric&, pace emotiv&*
4

Iertarea nu )nseamn& scu"are

A scu%a, .nseamn& a nu1l considera responsabil pe cel care ne1a o'ensat* 3-nd cineva ne 'ace un r&u '&r& s& vrea, sau '&r& s& )tie, nu are de ce s& ne cear& iertare, dar trebuie s& ne cear& scu%e* +ar dac& cineva a voit s& ne 'ac& r&u, a vrut s& ne r&neasc&, nu mai e vorba de scu%e* $endin(a de a1l scu%a pe cel care ne1a o'ensat se ba%ea%& pe circumstan(ele atenuante o'erite de trecutul s&u sau de alte circumstan(e* +ar nici o vin&, 'ie )i explicabil&, nu poate 'i scu%abil&* 9a poate 'i doar iertat&* 3-nd Coise 2l ru a pe +umne%eu s& ierte poporul s&u, Acesta .i r&spunde descoperindu1i c& este )Ia"ve, Ia"ve, Dumnezeu iu itor de oameni, milostiv, ndelung r dtor, plin de ndurare i de dreptate, *are pzete adevrul i arat mil la mii de neamuri' care iart vina i rzvrtirea i pcatul, dar nu las nepedepsit pe cel ce pctuiete+ E>e)ire 34, "1#F*

Iertarea nu este sinonim& cu )m*&carea

>ertarea se re'er& la 'apta care a r&nit rela(ia* 2mp&carea este o urmare a iert&rii dar poate s& nu aib& loc* +ac& dup& acordarea iert&rii, sim(im c& prin .mp&care rela(ia noastr& nu ar cre)te .n pro'un%ime, e mai bine s& renun(&m pur )i simplu la ea pentru p&strarea p&cii* 5acea .nseamn& s& nu te r&%buni )i s& nu dore)ti s& te r&%buni* 5acea )i iubirea de vr&!ma)i nu presupune prietenie* +in ne'ericire, mul(i oameni se .mpac& '&r& a1)i ierta unii altora o'ensele ca s& nu ?mai de% roape mor(ii@, dar '&r& recunoa)terea )i numirea su'erin(elor pe car le1am produs sau pe care le1am su'erit, nu exist& .mp&care adev&rat&* Adev&rul trebuie rostit* 2mp&carea presupune iertare, iar iertarea presupune rostirea adev&rului*

Iertarea nu se im*une
>ertarea este o lucrare a iubirii* 5ersoana care iart& trebuie s&1)i asume .n mod liber ale erea pe care a '&cut1o, '&r& a pretinde ceva de la cel pe care .l iart&* 5utem s& ne dorim s& 'im iubi(i de cei din !urul nostru .n ciuda 'aptelor noastre rele, dar nu le putem pretinde acest lucru* >ertarea se d&, se cere, dar nu se pretinde*

Iertarea nu este renun'are la ceea ce ni se cuvine

>ertarea nu exclude dreptatea* <n ho( iertat nu este scutit de a restitui p& uba)ului cele 'urate* >ertarea nu anulea%& consecin(ele unei 'apte rele sau a unui cuv-nt r&u* >ertarea nu este un act de dreptate, ci o 'apt& de iubire pentru reabilitarea celui vinovat* Aceasta .nseamn& a nu1l con'unda pe r&u'&c&tor cu 'apta sa )i a ur. p&catul, iubindu1l pe p&c&tos* 5e cruce, C-ntuitorul a condamnat p&catul care ne locuie)te, a '&cut dreptate, dar nu ne1a condamnat .mpreun& cu p&catul*

Iertarea nu%l schim+& *e cel&lalt

3-nd iert&m, se .nt-mpl&, cu adev&rat, ceva extraordinar, dar cu cel ce iart&, nu cu cel iertat* Acesta, poate con)tienti%a )i el minunea )i .)i poate schimba atitudinea sau comportamentul, dar puterea iert&rii se mani'est& .n noi* 5e noi ne vindec&, nou& ne d& pacea, nou& ne d& puterea s& ne ru &m pentru cel&lalt* 6u trebuie s& iert&m a)tept-nd schimbarea celuilalt*

piedicile din calea iertrii

,. -irea czut i puterile ei pervertite. #* 5entru omul c&%ut, e firesc s& nu1l ierte pe cel care l1a le%at cu ceva )i s&1)i 'oloseasc& puterile pentru a1)i 'ace ?dreptate@* Ast'el: 1* (!nia Eiu(imeaF e 'olosit& pentru a ne sim(i )i ar&ta puternici* 8&r& m-nie, omul se poate sim(i de%armat )i vulnerabil* 2* -rica nu mai e 'olosit& pentru con'runtarea cu necunoscutul ce trebuie cucerit )i se trans'orm& .n 'rica de a ne con'runta cu durerea )i 'u a de recunoa)terea ei* G* >ertarea readuce durerea .n prim plan pentru a 'i vindecat&* 5erceperea )i acceptarea durerii este premi%a iert&rii* .. /coaterea de su nvinuire prin 0ustificarea comportamentului. >ertarea nu .nseamn& scu%area comportamentului care ne r&ne)te* 9ste nevoie de o evaluare lucid& a celor .nt-mplate* 9 nevoie de a)e%area responsabilit&(ii la locul care i se cuvine* 3* *onfundarea iertrii cu uitarea* $recutul .l modelea%& pe om )i deci%iile pe care le ia* <itarea te1ar putea 'ace s&1i la)i iar&)i pe cei care te1au r&nit s& te r&neasc&* 9 nevoie de o ?inte rare@, de o asimilare a evenimentelor dureroase* 5utem ierta )i s& nu uit&m* 1. Legarea iertrii cuiva de regretele aceluia. >ertarea este un act .n .ntre ime al celui care iart&* 6u depinde nici de .n(ele erea, nici de comportamentul )i nici de acordul celuilalt* 5* 2!ndul c tre uie s-i merii iertarea* >ertarea este .ntotdeauna un dar ratuit, nemeritat*

Tema *entru acas&

2n 'iecare %i din s&pt&m-na care urmea%&, de pre'erat seara .nainte de culcare, 'ace(i urm&torii pa)i spre iertare: 3iti(i 3catistul /f!ntului Du" E.l &si(i pe Site, la Ru &ciuniF sau o alt& ru &ciune c&tre S'-ntul +uh* +esena(i1v& ?r-ul vie(ii@, not-nd pe meandrele lui, momentele cele mai semni'icative pe care vi le aminti(i* Aminti(i1v& )i povesti(i .n scris E.n 'iecare %iF c-te o .nt-mplare dureroas& din copil&rie* 6umi(i )i descrie(i pe scurt persoanele implicate* 6umi(i sentimentele distructive pe care le1a(i avut .n timpul .nt-mpl&rii* 3um s1a s'-r)it .nt-mplarea )i ce urm&ri crede(i c& a avut .n via(a dumneavoastr&B 3e sentimente ave(i acum 'a(& de persoanele respectiveB A(i spovedit cele de care v& sim(i(i vinovatB

SESIUNE" #

"

UCIDE!E" $!" E%UI uciderea fratelui &cap ' ( din $acerea)

H* +umne%eu nu ?a c&utat spre 3ain )i spre darurile lui )i s1a .ntristat 3ain tare )i 'a(a lui era posomor-t&@ Ev* 5F* 1I* 3ain a 'ost r&nit .n a)teptarea sa le itim& privind aten(ia lui +umne%eu* Acum tr&ie)te: 1* #evolt 'a(& de nedreptatea care i se 'ace, 2* (!nie, resentiment )i dorin de rz unare, 3* $ntristare )i descura0are* 11* 2n acest moment intervine +umne%eu pentru: 1* A declan)a o peda o ie care urma s&1l a!ute pe 3ain s& creasc&, s& treac& .ntr1o nou& etap& spiritual&* 2* A1i proba libertatea: 3ain putea s& alea & liber, cre)terea sau c&derea* 3* A1i .ncerca .ncrederea .n 9l: 'ie urma s& aib& .ncredere .n >ubirea )i dreptatea lui +umne%eu intr-nd .n .n(elesul evenimentului printr1o cre)tere spiritual&, 'ie se va .ndoi )i va aluneca l&s-ndu1se prad& le ilor oarbe ale 'irii de!a c&%ute* 12* 3ain n1a primit s& ?biruiasc&@ p&catul care ?b&tea la u)a@ )i a ales s& se lase robit de elo%ie, invidie )i revolt& )i s1a r&%bunat uci -ndu1)i 'ratele* 13* 3ain, primul n&scut )i ?omul dob-ndit de la +umne%eu Ever* 1F devine primul uci a) din istoria omenirii* 3rima lui a devenit prima veri & dintr1un lan( nes'-r)it de crime, .nceputul lo icii violen(ei uci &toare care a uvernat )i uvernea%& lumea aceasta* 14* 3rima lui 3ain a devenit prototipul tuturor violen(elor omului .mpotriva omului*

sentimentul de nedreptate genereaz *iolen

15* 3a )i 3ain, omul a'lat .n 'a(a sentimentului de nedreptate se va .ntrista, va su'eri, se va revolta* 1"* Revolta se va exprima prin resentimente: retr&irea sentimentelor dureroase provocate de eveniment* 1#* Resentimentul, dac& va 'i .ntre(inut )i hr&nit conduce la dorin(a de r&%bunare* 1G* +uhul de r&%bunare distru e pacea l&untric&, alimentea%& ura .mpotriva 'ratelui p-n& la dorin(a de a1l distru e* 1H* <ra )i spiritul de r&%bunare dau na)tere apoi unei spirale distru &toare care se poate concreti%a nu numai .n crim&, ci )i .n la 'el de uci &toarele: calomnii, vorbire de r&u, bat!ocur&J 2I* Cotorul acestui dinamism uci a), este re'u%ul omului de a se maturi%a, r&m-nerea lui .n mentalitatea copilului care simte c& totul i se datorea%&* +e aici spiritul de revendicare, de nemul(umire cronic&, de permanent& lupt& pentru drepturi* 21* 5ovestea lui 3ain ne arat& c& atitudinea e ocentric& provoac& violen(& )i1l 'ace pe om orb 'a(& de darurile pe care le1a primit* 3ain a)teapt& ca +umne%eu s& r&spund& a)tept&rilor sale )i s& se con'orme%e spiritului s&u de dreptate* 22* +ar c&ile +omnului nu sunt c&ile omului* 3ain, )i 'iecare om, este invitat s&1)i ridice capul )i s& asculte peda o ia lui +umne%eu pentru cur&(irea )i trans'ormarea inimii, pentru cre)terea .n asem&nare* 23* =rice violen(& .mpotriva 'ratelui este, de 'apt, un re'u% al c&ii de cre)tere spiritual& o'erit& de +umne%eu 'iec&rui om, .n di'erite momente ale devenirii sale* 24* Violen(a dorin(ei omene)ti, c-nd nu e .ndreptat& spre cucerirea 2mp&r&(iei, se .ntoarce c&tre cel&lalt* 25* 3ain se r&%bun& pe +umne%eu uci -ndu1)i 'ratele* 2"* =rice violen(& asupra 'ratelui, trans'ormat .n ?(ap isp&)itor@, este, p-n& la urm&, o violen(& .mpotriva lui +umne%eu* 2#* +umne%eu S1a '&cut om )i /ristos a acceptat liber s& 'ie victima r&%bun&rii omului pe +umne%eu pentru a 'ace ar&tat& iubirea lui +umne%eu pentru om )i pentru a1i .mp&ca, prin !ert'a Sa, pe oameni cu $at&l lor 3el 3eresc* 2G* =amenii &sesc .ntotdeauna !usti'icare pentru violen(a lor, se simt .ntotdeauna .ndrept&(i(i s&1)i 'ac& sin uri dreptate* +ar a te .ndrept&(i .nseamn& a lua locul 3elui +rept*
#

,ustificarea- )ndre*t&'irea de sine

2H* 9ste aruncarea responsabilit&(ii pe cel&lalt: ?nu eu, tu, el, ea, eiJ ? 3I* 6e .mpiedic& s& 'im con)tien(i de responsabilitatea pe care o avem* 31* 6e .mpiedic& s& devenim con)tien(i de lucrarea mecanismelor incon)tiente de ap&rare care ne otr&vesc via(a* 32* 6e .mpiedic& s& ne d&m seama ce r&u am '&cut 'ratelui care, ca urmare, se va sim(i vinovat* 3-nd o ran& nu poate 'i numit&, pentru c& cel care a '&cut1o nu o recunoa)te, victima va s'-r)i prin a se sim(i vinovat, consider-nd c& pre!udiciul respectiv este pe drept, e le itim* Atunci apare o 'als& vinov&(ie*

.alsa vinov&'ie
33* 2l 'ace pe cel ce o simte s& priveasc& o'ensele ca 'iind le itime* 34* 2l 'ace s& intre .ntr1un mimetism al r&ului su'erit, p-n& la a1l reproduce '&r& voie asupra altora* 35* Ast'el, cel violat va viola, cel abu%at va abu%a, cel ce a 'ost umilit va umili, cel ce a 'ost maltratat va maltrata*

eli+erarea omului de determinri ,i de condiionri

3"* 3u harul lui +umne%eu, omul poate deveni con)tient de schemele incon)tiente ale mimetismului )i se poate elibera de tirania lor* >ubirea e mai puternic& dec-t moartea* 3#* 3uv-ntul lui +umne%eu c&tre 3ain: ?p&catul bate la u)&, dar tu biruie)te1l@, ne arat& c& avem puterea de a 'i liberi, c& putem r&spunde evenimentului care ne r&ne)te )i alt'el dec-t prin violen(&* 3hiar dac& aceast& libertate este alterat& de c&dere, de patimi )i de condi(ion&rile aduse de ele, nu este mai pu(in o putere pe care omul o poate exercita dup& cum voie)te* 3G* Libertatea omului nu este distrus& niciodat& de'initiv* 2n orice .mpre!urare, oric-t am 'i 'ost de ?presa(i@ s& ac(ion&m r&u, constat&m c& am avut posibilitatea s& ale em*, s& ale em via(a sau moartea* E+eut* 3I,1HF* +up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais, 4our rompre avec le logi5ue meurtrier ' Le pardon 4u icat n revista le 3hemin, no* 3H, 1HHG

tema pentru acas

3ontinua(i s& 'ace(i o ru &ciune c&tre +uhul S'-nt .n 'iecare %i, cu -ndul la iertare* Aminti(i1v& )i descrie(i o situa(ie .n care v1a(i sim(it nedrept&(i(i* 6umi(i sentimentele pe care le1a(i avut atunci* 6umi(i resentimentele actuale* 5ovesti(i ce a(i '&cut pentru a ?'ace dreptate@ sau pentru a v& r&%buna* 3e a)tepta(i de la cei .n 'a(a c&rora v& .ndrept&(i(iB 2n ce situa(ii crede(i c& o o'ens& ?vi se cuvine@B >denti'ica(i )i descrie(i aspecte din comportamentul +umneavoastr& care ar putea 'i un mimetism al r&ului su'erit .n copil&rie* 3-nd cei din !ur v& repro)ea%& c& .i 'ace(i s& su'ere: 1* ce sim(i(iB 2* ce -ndi(iB 3* )i ce 'ace(iB

Ane/e(
Vinov&(ia
G

 Libertatea pentruJ

Ane/e

Introducere
2mi place s& citesc acele bro)uri colorate de c&l&torie, dar, apoi, m& uit la c-t de mult cost& c&l&toria )i spun ?5oate la anuK;@* Ai v&%ut vreodat& vreo ast'el de bro)ur& care s& te .ntrebe ?Ai nevoie de o vacan(&B 8& o excursie .n vinov&(ie;@ 6uB 6ici eu* 3u toate astea, e o excursie pe care am '&cut1o cu to(ii la un moment dat* 5entru unii dintre noi a devenit chiar o rutin&, ca )i cum ar mer e %ilnic la serviciu* Cai mult, e o excursie pe care o 'acem '&r& s& ne -ndim la costuri, bene'icii, timp )i ener ia necesar&* +eci, .n aceast& bro)ur&, ne vom uita mai de aproape la acest subiect 1 vinov&(ia* 3e esteB 3are sunt costurileB +ar bene'iciile, dac& ele exist&B

Ce este vinov&'ia0
Ca da este contabil&* 9a a 'urat ceva bani de la patronul ei )i a Laran!at@ re istrele, ast'el .nc-t s&1 )i ascund& 'apta* 2n ultimele luni, a luat su'icien(i bani pentru a1)i Lspri!ini@ dependen(a ei de !ocurile de noroc* 3-nd 'ost prins& )i arestat&, a ra(ionali%at lipsa ei de onestitate spun-nd: ?:e'ul meu are at-t de mul(i bani .nc-t nu )tie ce s& 'ac& cu ei@* $ibor locuie)te .n cel&lalt cap&t de ora)* So(ia lui a su'erit un atac de cord acum trei luni* 3ontinu& s& .)i spun& c& ar 'i trebuit s& r&m-n& acas& .n noaptea .n care s1a .nt-mplat asta* Ar 'i trebuit s& )tie c& se va .nt-mpla asta* +ac& ar 'i 'ost acas&, ar 'i putut s& .)i duc& so(ia la spital mult mai repede* $ibor se simte vinovat* Ca da nu* +eci, ce e vinov&(iaB 9ste ceva util sau d&un&torB +ic(ionarul spune c& vina .nseamn& a te simi responsa il sau plin de resentimente pentru anumite ofense* +ac& o persoan& nu .)i asum& responsabilitatea pentru re)elile din trecut, o putem descrie ca 'iind anti1social& Ecineva care nu se simte niciodat& vinovat ar putea su'eri de tulburare anti1social& de personalitateF* +e vreme ce Ca da i1a 'urat bani )e'ului ei, vina ar 'i 'ost o reac(ie adecvat& din partea ei* +ac& ar 'i sim(it vin&, s1ar 'i oprit din 'urat .nainte de a 'i prins& )i arestat&* $ibor nu avea de unde s& )tie c& so(ia lui va avea un atac* 6u a '&cut nimic r&u dac& a plecat de acas& .n acea sear&* S& stea sear& de sear& trea%, sim(indu1se vinovat pentru comportamentul s&u, este un lucru care .i d&unea%& lui $ibor* Aceasta este vina Lira(ional&@, de)i ea poate 'i )i o parte din procesul durerii care urmea%& unei pierderi* 6inovia care are drept urmare scderea stimei de sine sau care i rpete senintatea este duntoare i inadecvat*

Vinovia i ruinea
5utem 'ace di'eren(a .ntre sentimentul de vin& )i cel de ru1ine prin modul .n care -ndim despre comportamentul nostru )i despre noi .n)ine* +ac& credem c&, comportamentul nostru a 'ost re)it )i ne sim(im r&u din cau%a asta, ceea ce sim(im este vin&* +ac&, .n schimb, ne -ndim c& ceea ce am '&cut ne trans'orm& .n oameni de nimic, trecem linia dintre vinov&(ie )i ru)ine* Ru)inea are r&d&cini mult mai ad-nci dec-t vina* 9a provine, de multe ori, din copil&ria tr&it& .ntr1o 'amilie dis'unc(ional&, o 'amilie .n care am 'ost ru)ina(i de c&tre adul(i sau abu%a(i 'i%ic, emo(ional sau sexual de ace)tia* Ru)inea e
H

cronic, iar terapia este deseori util& .n re%olvarea ei* = persoan& care se simte vinovat& va spune: 7$mi pare ru pentru felul n care m-am purtat+. = persoan& care se simte ru1inat& poate s& spun&: 78u sunt un de nimic. %are cum poi s stai pe l!ng mine?+

Vinovia i dependena
Ca da a avut .nc& din copil&rie sentimente de ru)ine pe care )i le1a acoperit cu un sistem bine pus la punct de mecanisme de ap&rare* <nul dintre acestea era s& ra(ionali%e%e c& )e'ul ei nu avea nevoie de banii pe care ea .i 'urase* Aceast& -ndire lipsit& de onestitate o .mpiedica s& vad& realitatea in'rac(iunii ei* Ca da a '&cut .nchisoare pentru delapidarea '&cut&* 2n timpul deten(iei, ea a primit a!utor pentru dependen(a ei de alcool )i de !ocurile de noroc* A .nceput s& .n(elea & c& trebuia s& 'ac& 'a(& ru)inii ei sau nu ar 'i putut s& se men(in& .n pro ramul de recuperare* +ac& .)i permitea s& simt& ru)ine, avea s& a!un & din nou la b&ut )i la !ocurile de noroc* Ca da a .nv&(at )i c& vinov&(ia pentru comportamentul ei din trecut .i era acum de a!utor* +ac& se sim(ea vinovat& pentru ce '&cuse erau mari )anse ca ea s& nu mai 'ac& a)a ceva niciodat&* +ac& 'acem 'a(& durerii pe care ne1am cau%at1o nou& sau altora putem preveni repetarea 'aptei* 6ina ne poate a0uta s devenim responsa ili, iar acest lucru este esenial pentru a continua recuperarea din orice fel de dependen.

Reali"area schim+&rii cu a2utorul Tera*iei Ra'ional 3 Emo'ionale 4TRE5

3um po(i s& a'li dac& ceea ce sim(i este ru)ine sau vin&B <n mod este de a asculta ceea ce .(i spui (ie .nsu(i, care sunt -ndurile pe care le ai despre ceea ce se .nt-mpl& .n !urul t&u* +ac& .(i spui c&, comportamentul t&u este re)it )i c& trebuie s& .l schimbi, atunci ceea ce sim(i este vin&* +ac& .(i spui c& tu e)ti ? re)it@, c& tu e)ti r&u pentru c& te1ai comportat .n acel mod, sim(i ru1ine* =dat& ce ai reali%at care este discursul t&u interior M discu(ia cu tine .nsu(i 1 po(i s& deci%i dac& vina pe care o resim(i este util& sau d&un&toare* 5o(i, mai apoi, s& .(i provoci -ndurile care au ca re%ultat vina d&un&toare* 5rive)te dia rama urm&toare* =bserv& cum discursul interior .(i a'ectea%& sentimentele )i cum sentimentele .(i a'ectea%& comportamentul*
Consecine negative: 1* 6u po(i s& 'aci 'a(& serviciului Comportament auto-distructiv: S& stai trea% noapte de noapte Gnduri negative: Ar 'i trebuit s& r&m-n acas& .n acea sear&* 9 vina mea, nu am 'ost acolo c-nd so(ia mea a avut un atac* Sentimente deranjante: Vinov&(ie

$erapia Ra(ional M9mo(ional& a lui Albert 9llis E$R9F ne spune c& ceea ce -ndim ne poate sup&ra )i c& aceast& sup&rare a'ectea%& 'elul .n care ne comport&m* $ibor )i1a spus: ?Ar 'i trebuit s& r&m-n acas& .n seara .n care so(ia mea a avut un atac* A) 'i putut s& o duc mult mai repede la spital*@ A!un e s& se simt& vinovat .ntr1un sens d&un&tor* +e ceB $ibor nu avea de unde s& )tie c& so(ia lui va avea un atac de cord .n timpul .n care el era .n ora)* 6u poate schimba ceea ce s1a .nt-mplat* $ibor trebuie s& .)i pun& la .ncercare ideea ira(ional& c&, cumva, ar 'i trebuit s& )tie ce urma s& se .nt-mple* +ac& va 'ace asta, el .)i poate reduce sentimentul de vin& )i comportamentul s&u auto1distructiv se va schimba*
1I

Ast'el, va reu)i s& doarm&* $R9 'olose)te urm&torul proces pentru a disputa )i schimba -ndurile ira(ionale* A Eveniment sau situa'ie 6 7$nduri 1i credin'e C Sentimente D Com+aterea ideilor ira'ionale

2n primul r-nd, ne amintim evenimentul sau situaia care ne1a sup&rat* Apoi, ne anali%&m g!ndurile )i credinele cu privire la aceast& situa(ie* 2n pasul urm&tor, trebuie s& ne identi'ic&m sentimentele pe care ni le cau%ea%& aceste -nduri* 2n cele din urm&, .ncerc&m s punem la ncercare aceste -nduri care ne sup&r&*

Iat cum a folosit Tibor procesul cu patru etape TR :

A 9veniment sau situa(ie So(ia mea a avut un atac de cord )i eu nu am 'ost cu ea s& o a!ut* 0 A-nduri )i credin(e 3 Sentime nte + 3ombaterea ideilor ira(ionale 6u aveam de unde s& )tiu* +ac& a) 'i )tiut ce avea s& se .nt-mple, a) 'i r&mas acas&* 6u am de%am& it1o*

Ar 'i trebuit s& 'iu Vinov&( acolo* A) 'i ie, triste(e, putut s& o duc depresie mai repede la spital*

Iat un alt e!emplu de proces TR "n patru fa#e: Cama +anei credea c&, dac& copiii ei o iubesc, atunci .)i vor petrece 'iecare vacan(& cu ea* +ana a 'ost invitat& la masa de 5a)ti de un prieten pe care dorea s& .l cunoasc& mai bine* +ana se simte acum vinovat& pentru c& mama ei vroia ca ea s& vin& acas& de 5a)ti*
A Eveniment sau situa'ie Am petrecut 5a)tele cu un prieten* Cama e sup&rat& pentru c& nu am 'ost cu ea* 6 7$nduri 1i credin'e Sunt o 'iic& rea* Ar trebui s& .i 'ac pe plac mamei mele* 3-te a '&cut pentru mineJ 3um am putut s& o las sin ur& de 5a)teB C Sentimente Vinov&(ie, Ru)ine D Dis*ute 1i 8rovocarea ideilor ira'ionale Sunt o 'iic& bun&* :i eu, )i mama suntem adul(i )i putem s& ne lu&m propriile deci%ii despre cum s& petrecem 5a)tele* Ar 'i putut invita pe altcineva la ea, dac& eu am decis s& nu mer * Am dreptul s& .mi petrec timpul cu prietenii* 6u are nici un rost s& m& simt vinovat&* 2mi iubesc mama )i .i dovedesc asta .n alte 'eluri dec-t s& 'iu cu ea de 5a)te*

At-t +ana, c-t )i $ibor au avut idei ira(ionale care i1au '&cut s& se simt& vinova(i* 3redin(a +anei c& trebuie s& ob(in& aprobarea tuturor .n via(& 1 .n acest ca%, al mamei ei 1 este o credin(& comun& multora )i care produce vinov&(ie* >deea ira(ional& a lui $ibor c& ar 'i trebuit s& prevad& viitorul produce )i ea vinov&(ie* At-t +ana, c-t )i $ibor, .)i pun c-te un ?trebuie@ pe umeri* 3aut& orice ?trebuie@ sau ?ar trebui@ .n
11

discursul t&u interior* Atunci c-nd credem c& ar trebui s& 'acem ceva, ne sim(im vinova(i dac& nu 'acem acel lucru* 9 mai bine s& 'olosim cuvinte ca ?a) pre'era@ dec-t ?ar trebui@* <n alt cuv-nt pe care e bine s& .l c&uta(i .n discu(ia cu voi .n)iv& e ?.n ro%itor@* +ac& ne spunem c& e ?.n ro%itor@ 'aptul c& am '&cut sau nu ceva anume, ne sim(im mult mai vinova(i dec-t ne1am sim(i dac& am 'olosi cuv-ntul ? hinion@ sau ?de%am& ire@* = alt& credin(& ira(ional& care produce vinov&(ie este c& trebuie s& 'im mereu per'ec(i )i c& e ceva .n ro%itor s& re)e)ti* 8imeni nu e perfect. *u toii facem greeli, dar greelile sunt o minunat ocazie de a nva ceva nou.

Vinov&'ia 1i an/ietatea
+up& ce s1a acu%at c& '&cuse ceva r&u, Victor a a!uns s& se simt& vinovat )i, mai apoi, nelini)tit* >eri a .nceput s& se certe cu )e'ul s&u, dup& care s1a sim(it vinovat )i anxios, '&c-ndu1)i ri!i c& ar putea 'i concediat* :i1a '&cut at-t de multe ri!i, .nc-t a uitat s& .nchid& u)a biroului c-nd a plecat de la serviciu* 5este noapte, cineva a intrat .n birou )i i1a 'urat computerul* +in 'ericire, Victor a 'ost .n stare s& 'oloseasc& procesul $R9 pentru a1)i reduce vinov&(ia*
A Eveniment sau situaie 0 3 2!nduri i cre din e +e ce m& contra%ic mereu cu elB Am '&cut1o lat& din nou* Si ur o s& 'iu dat a'ar&* 6umai dup& cum se uit& la mine .mi dau seama c& vrea s& scape de mine* Sunt un nenorocit prost* 6imeni n1o s& m& mai an a!e%e vreodat&* /entimente + *om aterea ideilor iraionale

C1am certat cu )e'ul meu )i mi1a amintit c& datorit& lui am acest serviciu*

Anxietate Vinov&(ie Ru)ine

9 normal s& nu 'iu mereu de acord* Sunt o persoan& valoroas&, cu propriile mele -nduri )i opinii* 6u .i datore% serviciul meu )e'uluiD am multe calit&(i )i aptitudini* <ltima mea evaluare pro'esional& a ar&tat c& 'ac treab& bun&*

=bservi c& una dintre ideile lui Victor de la sec(iunea ?A-nduri )i credin(e@ a 'ost ?Sunt un nenorocit prost*@ 9tichet-ndu1ne cu nume ne ative duce la sc&derea stimei noastre de sine )i la men(inerea ciclului vinov&(iei* Victor a putut s& .)i schimbe aceast& credin(& cu cea c& e ?o persoan& valoroas&, cu propriile -nduri )i opinii@* Ast'el, Victor )i1a a'irmat propria persoan&* A'irma(iile sunt propo%i(ii care te ?a'irm&@ )i care .(i construiesc stima de sine* 5rive)te urm&toarele idei ira(ionale* 2n dreptul 'iec&reia dintre ele este dat& c-te o a'irma(ie care contracarea%& credin(a ira(ional&* Credin'& ira'ional& 6u ar trebui s& re)esc niciodat&* $rebui s& le 'ac pe plac oamenilor, ori n1o s& le plac& de mine* Sunt r&u pentru c& sunt alcoolic* 6u ar trebui s& m& enerve%* Afirmarea 2mi place s& .nv&( din experien(ele mele* C& simt bine atunci c-nd spun ce simt )i ce vreau* Sunt o persoan& bun& )i sunt 'ericit .n recuperare* 9 .n re ul& dac& simt m-nie* C-nia m& a!ut& s& .mi dau seama
12

 9 vina mea c& so(ia mea e nervoas&*

c-nd .mi sunt .nc&lcate drepturile* C& a!ut& )i s& .mi dau seama c-nd ar trebui s& 'iu asertiv* Sunt responsabil pentru propriile mele sentimente, iar so(ia mea e responsabil& pentru ale ei*

13

Sta+ilirea unui sco* 1i a unui *lan de ac'iune

=dat& ce ne1am dat seama c& avem obiceiul de a ne .nvinov&(i )i a deveni anxio)i, ne putem stabili un scop pentru a reduce aceste sentimente ne ative* Scopul lui Victor a 'ost s& .)i reduc& sentimentul de vinov&(ie* 5lanul lui de ac(iune a 'ost cel al 'olosirii a'irma(iilor* Se r&spl&tea ori de c-te ori 'olosea $R9 prin punerea a 1I*III de lei .ntr1o cutie* 5e cutie a lipit un bile(el cu o propo%i(ie pe care o citea ori de c-te ori punea bani .n ea: 7/unt un om fericit. Iau decizii une.+ Sub acest text, Victor a lipit ima inea unui caseto'on pe care )i1l doreaD atunci c-nd a avut su'icien(i bani .n cutie, Victor )i1a cump&rat acel caseto'on* 5o(i s& inclu%i .n procesul t&u $R9 )i un scop )i un plan de ac(iune* Victor le1a ad&u at pe aceste dou&: . E Sco* Reducerea sentimentelor de vinov&(ie 8lan de ac'iune S& pun 1I*III .ntr1o cutie ori de c-te ori 'olosesc procesul $R9* S& lipesc urm&torul bile(el pe cutie )i s& .l citesc de c-te ori pun bani .n ea: ?Sunt un om 'ericit* >au deci%ii bune*@ D *om aterea g!ndurilor i credinelor . 4lan de aciune

5rocesul $R9 a devenit acum unul cu )ase etape: E A 6 C /cop Eveniment 2!nduri i /entimente credine

Vinovia, perfecionismul i depresia

Cariana este o per'ec(ionist&* +e c-nd a uitat de %iua de na)tere a so(ului ei se sim(ea depresiv&* Se .ntreba cum poate re%ista so(ul ei cu o so(ie at-t de uituc&* 3ontinua s& se simt& a)a de)i )i so(ul ei uitase .n c-teva r-nduri de aniversarea ei* A avea un sentiment de satis'ac(ie atunci c-nd 'acem o treab& bun& nu este per'ec(ionism* 5er'ec(ionismul e mai mult dec-t at-tD este acel sentiment incon'ortabil atunci c-nd orice 'acem este altcumva dec-t per'ect, c-nd avem a)tept&ri nerealiste at-t de la noi, c-t )i de la al(ii )i nu permitem nici o re)eal&* Vinov&(ia )i per'ec(ionismul mer m-n& .n m-n&* S& privim din nou situa(ia Carianei* 9a se a)tepta M .n mod nerealist 1 s& nu uite nici o %i de na)tere, cu at-t mai pu(in una a so(ului ei* Atunci c-nd a uitat, a cotropit1o vinov&(ia* >at& cum a 'olosit Cariana procesul $R9 pentru a1)i diminua starea de vinov&(ie*
A Evenimen t 6 2!nduri i credine 3e se .nt-mpl& cu mineB 3um am putut 'i at-t de ne li!ent&B 6u sunt bun& de nimic . 4lan de aciune S& p&stre% un Nurnal al sentimentelor )i s& .l complete% .n 'iecare %i* C /entiment Vinov&(ie +epresie D *om aterea g!ndurilor i credinelor Stai un pic* 0ine.n(eles c& .l iubesc* =ricum, a uita de o aniversare e o re)eal& omeneasc&* 9 .n re ul& s& re)esc* 6u sunt per'ect&* 6ici el nu e* 9u l1am iertat atunci c-nd a uitat de %iua mea, a)a c& am .ncredere c& )i el m& va ierta*

Am uitat de %iua* so(ului meu* E /cop S& exerse% identi'icarea sentimentelor .n 'iecare %i*

5ovestea Carianei arat& cum sunt le ate .ntre ele vinov&(ia, per'ec(ionismul )i depresia* 5rin completarea !urnalului, ea va .ncepe s& .)i recunoasc& vinov&(ia )i depresia care re%ult& din aceasta* Apoi, poate s& 'oloseasc& procesul $R9 pentru a descoperi comportamentul per'ec(ionist care cau%ea%& de 'apt .ntre ul proces* 6u toate st&rile de depresie sunt cau%ate de vinov&(ie* +epresia poate 'i o reac(ie a unei pierderi sau a unei
14

schimb&ri* Aceasta e numit& depresie ?reactiv&@* +epresia e uneori biolo ic&, adic& apare datorit& constitu(iei noastre bio1chimice* +epresia mai poate 'i )i rela(ionat& cu caracterul )i implic& un sistem de valori )i credin(e* 2n 'ine, cele trei tipuri de depresie pot s& se .ntrep&trund&, adic& depresia unui individ s& con(in& elemente din toate trei* +epresia Carianei e le at& de credin(a ei ira(ional& c& totul trebuie s& 'ie per'ect* +ac& va putea s& .)i schimbe aceste credin(e, probabil c& va reu)i s& se elibere%e de depresia ei*

Vinov&'ia 1i m$nia
9duard a crescut .ntr1o 'amilie .n care nu era permis& exteriori%area m-niei* 8ratele s&u se le a mereu de el )i .l insulta atunci c-nd p&rin(ii lor nu erau acas&* +ac& se pl-n ea mamei sale din cau%a asta, ea .i spunea deseori ce copil bun este pentru c& are r&bdare 'a(& de comportamentul 'ratelui s&u* Aceasta era r&splata pentru comportamentul s&u pasiv* Atunci c-nd a a!uns la v-rsta maturit&(ii, avea un puternic comportament pasiv* 5entru 9duard, a 'i m-nios .nsemna a 'i .mbu'nat )i prost dispus* <neori, presiunea era at-t de mare .nc-t ?scotea 'um@, dup& cum sin ur se descria* Se .nchidea sin ur .n baie )i .ncepea s& loveasc& pere(ii, pl-n -ndu1 se de so(ia sa* Atunci c-nd ie)ea din baie, avea din nou o .n'&(i)are pa)nic&, .ns&, .n interiorul s&u se sim(ea vinovat* ?Sunt .n ro%itor@, .)i spunea* ?3um am putut s& m& enerve% at-t de tare pe eaB@ A .nv&(a s& .(i exprimi m-nia .n mod asertiv este esen(ial .ntr1o rela(ie* 9 normal s& sim(i m-nie* 9ste un sentiment la 'el de normal ca )i 'ericirea* C-nia ne sesi%ea%& situa(iile .n care drepturile noastre sunt .nc&lcate )i ne a!ut& s& )tim c-nd s& 'im asertivi* 6u trebuie s& ne sim(im vinova(i atunci c-nd sim(im m-nie* =ricum, se poate s& devenim m-nio)i din motive ira(ionale* $R9 ne poate a!uta s& le deosebim unele de altele* >at& un exemplu* =bserva(i cum m-nia lui 9duard se trans'orm& .n vinov&(ie* 9duard e .n terapie pentru a .nv&(a mai multe despre comportamentul s&u pasiv, pentru a a'la care sunt e'ectele ne ative ale acestuia )i pentru a exersa asertiviatatea* >eri, 9duard era preocupat de vinov&(ie pentru c& i se pl-nsese unui cole de serviciu despre so(ia sa* $erapeutul lui 9duard i1a cerut acestuia s& 'oloseasc& procesul $R9 pentru a re%olva aceast& problem&, inclusiv s& stabileasc& un scop )i un plan de ac(iune, de vreme ce comportamentul s&u pasiv era un obicei* >at& ce a scris 9duard:
A Eveniment 6 2!nduri i credine So(ia mea m1a enervat at-t de tare* 9 numai vina mea* 6u ar 'i trebuit s& m& cert cu ea* 9 cumplit s& m& pl-n de ea pe la spatele ei* Sunt un so( .n ro%itor* C /entimente Vinov&(ie, depresie D *om aterea g!ndurilor i credinelor $erapeutul meu .mi spune c& nu so(ia mea m& enervea%&* 9u m& sup&r din cau%a 'elului .n care -ndesc, ca de exemplu atunci c-nd m& a)tept s& .mi citeasc& -ndurile sau s& aib& acelea)i p&reri ca )i mine despre orice* =ricum, a sim(i m-nie nu e ceva r&u* 5oate 'i chiar util&* 9 normal s& nu 'ii de acord* 3a ce chestie ar trebui to(i s& -ndeasc& la 'elB Ar 'i mai bine s& o con'runt pe so(ia mea, dar nu e ceva cumplit s& vorbe)ti cu un prieten despre sentimentele mele* 2mi iubesc so(ia* Sunt un so( bun*

9u )i so(ia mea am .nceput s& ne cert&m* 6u am putut s& dorm toat& noaptea* La serviciu, l1am .ncol(it pe +an )i m1am pl-ns de so(ia mea*

E Scop 4lan de aciune

S& .mi permit s& simt S& lipesc a'irma(ia asta pe u)a b&ii mele )i s& o citesc de trei m-nie '&r& s& m& simt vinovat ori atunci c-nd mer acolo: )/unt o persoan valoroas. )i s& exprim .n mod asertiv /entimentele de m!nie fac parte din personalitatea mea i mi le ceea ce simt* voi e9prima. 3tunci c!nd voi vrea ceva, voi solicita acel lucru n mod asertiv.+
15

Cine e de vin&0
Atunci c-nd ne surprindem acu%-nd pe cineva pentru ceva, ar 'i util s& ne oprim )i s& ne examin&m dialo ul interior* S1ar putea s& ne d&m seama c& ceea ce sim(im e vinov&(ie, ra(ional& sau ira(ional&* Acu%area cuiva poate 'i un mod de a ne ap&ra 'a(& de anali%area propriului comportament* +e exemplu, So'ia a atins ceainicul care se a'la pe mar inea mesei, iar acesta a c&%ut )i s1a spart* 3eainicul era un cadou de 3r&ciun de la soacra ei )i .)i ima ina c& so(ul ei se va sup&ra* Ast'el, a .nceput s& stri e la el: ?+e ce ai l&sat ceainicul pe col(ul meseiB S& ve%i ce1o s& se supere maic&1ta pe tine;@ 5oate c& So'ia nu .)i d&dea seama .n mod con)tient c& acu%ele aduse so(ului veneau de 'apt din propria vinov&(ie, .ns& o anali%& a dialo ului interior anterior incidentului ar putea s& clari'ice aceste lucruri*

Re"umat
Sentimentele de vinov&(ie pot 'i utile atunci c-nd ele ne opresc din a repeta un comportament distructiv sau adictiv, dar periculoase c-nd ele sunt cau%ate de credin(e ira(ionale* +e exemplu, putem crede c& 5uterii noastr& Superioare nu .i va pl&cea de noi dac& ne vom comporta .ntr1un anume 'el sau c& p&rin(ii sau prietenii nu ne vor mai iubi dac& nu ne vom comporta a)a cum vor ei* Aceste idei ira(ionale ne conduc la inutile sentimente de vinov&(ie* 3a adul(i, trebuie s& ne combatem aceste credin(e ira(ionale, iar un mod de a 'ace acest lucru este de a ne observa propriile reac(ii la comportamentele celorlal(i: renun(&m la prietenia cu cineva doar pentru c& acesta e de alt& p&rere dec-t noi despre un anume subiectB R&cim rela(ia cu mama pentru c& ea vrea s& plece .n concediu la b&i )i nu s& vin& la noiB 0ine.n(eles c& nu* Abordarea $R9 ne poate a!uta s& ne schimb&m credin(ele ira(ionale* +a(i1i o )ans&, dar (ine(i minte c& e nevoie de timp pentru a1(i 'orma un obicei, ast'el .nc-t e nevoie de timp )i exerci(iu )i pentru a sc&pa de unul* A)adar, exersea%&1le din reu* $e vei sim(i mai s&n&tos, mai 'ericit )i mai liber*

1"

Anexe
LIBERTATEA PE
TR!", # LIBERTATE RE$P# $ABIL%

-mul li+er ,i responsa+il 3H* Subiectul responsabilit&(ii nu poate 'i dec-t o persoan&* 4I* 3hiar )i persoana poate 'i iresponsabil& sub puterea unor 'or(e coercitive care dep&)esc capacitatea ei de ap&rare psiholo ic& )i de ?reac(ie cerebral&@* 41* Responsabilitatea cere dou& condi(ii esen(iale: 1* s& 'ii .n deplin&tatea 'acult&(ilor ra(iunii, 2* s& 'ii liber pe ac(iunile tale* Libertatea este aproape sinonim& cu 1* responsabilitatea persoanei 'a(& de propriile sentimente )i cu 2* puterea, capacitatea de a le estiona* 5ersoana uman&, .n virtutea con)tien(ei )i a capacit&(ii de re'lec(ie autonom&, e responsabil& de propria -ndire, ac(iune )i sim(ire .ntruc-t e con)tient& de sine )i de posibilit&(ile de a1)i recunoa)te propriile nevoi, sentimente )i dorin(e )i de a le estiona responsabil .n raport cu sine )i cu cel&lalt* Responsabilitatea uman& se 'ondea%& pe libertate* 2ntre ele exist& un raport de reciprocitate, unitate )i intercondi(ionare* <n act responsabil este: 1* voluntar adic& o lucrare ce deriv& din voin(& cu cunoa)terea deplin& a scopuluiD 2* co-respunztor maturit&(ii )i libert&(ii personaleD 3* imputa il EdiscutabilF moralmenteD 4* liber* 9xist& o deosebire, uneori 'oarte subtil&, .ntre un act voluntar )i un act aparent liber* Cele mai frec*ent ntlnite piedici n calea actelor *oluntare ,i responsa+ile: Sila 4violen'a- constr$n!erea5 % poate 'i: 1* absolut& )i total& M 'aptele s&v-r)ite .n aceste condi(ii nu atra dup& ele responsabilitateaD 2* relativ& sau par(ial& M actele sunt culpabile dac& era posibil& .mpotrivirea )i nu s1a opus o re%isten(& su'icient&D 3* sil& psihic& M aparent '&r& cau%e externe, dar care const& .ntr1o obsesie sau constr-n ere intern&, determinat& de condi(iile de via(& .n care tr&ie)te persoana respectiv&* .rica( 1* 9 cel mai puternic obstacol .n cale libert&(ii umane* 2* 5rovine din %ona emo(ionalului, este o emo(ie primar&, o stare emo(ional& cu care ne na)tem, emo(ie care poate .nr-uri .n mod hot&r-tor reac(iile or anismului pe latura exterioar& Ede execu(ieF* 3* Are o mare in'luen(& asupra voin(ei* 4* +up& cau%a care o provoac& poate 'i: intern Eanxietate, an oas&, panic&F sau e9tern Ecau%at& de pericole vi%ibile, iminenteF 5* +up& ravitate, 'rica poate 'i: grea sau uoar. "* +epinde de structura su'leteasc& a persoanei, de structura emotiv&, .n special* I!noran'a( 1* e de'init& ca ?ne)tiin(a sau lipsa de cunoa)tere a unor lucruri pe care de 'apt cel .n cau%& ar trebuie s& le cunoasc&@D 2* e mai de rab& un impediment cultural )i co nitivD 3* culpabilitatea i noran(ei depinde at-t de ne li!en(a sau del&sarea subiectului, c-t )i de .nsemn&tatea obiectului 'a(& de care se mani'est&* 8atimile( 1* Sunt dependene psi"ologice i c"iar somatice ale omului devenit pasiv* 2* +in punct de vedere psiholo ic sunt 'ie:
1#

1* /tri patologice ale unor sentimente care pun st&p-nire pe su'letul omenesc, 2* 8ie sentimente o sesive care silesc omul s acioneze numai n direcia lor. 3* +in punct de vedere moral, sunt po'te puternice .ndreptate spre anumite bunuri sen%oriale care pot provoca o des'&tare )i care uneori se opun exercit&rii libere a voin(ei omene)ti* 9x*: ura, sup&rarea, elo%ia, disperarea, roa%a, etc* De*rinderile( 1* Sunt elemente ce provin din %ona voin(ei: ?3cte voluntare la origine, prin repetare, a0ung s se e9ecute cu mai mare precizie i uurin i fr control contient, ceea ce nseamn pentru persoana care le posed o cruare de energie i timp, precum i c!tigarea dispoziiei de a aciona n acelai mpre0urri, ntotdeauna la fel*@ 2* 8aptele '&cut din deprinderile rele sunt culpabile, deoarece deprinderile au 'ost dob-ndite .n mod con)tient* 3* +ac& subiectul se sile)te s& dea voin(ei sale o direc(ie opus& celei a deprinderii rele, chiar dac& deprinderea biruie, 'apta este involuntar&, ceea ce diminuea%& culpabilitatea )i responsabilitatea* Alte influen'e( 1* 5articularit&(ile speci'iceD 2* >n'luen(a sistemului hormonalD 3* >n'luen(a constitu(iei somatice, temperamentaleD 4* $ulbur&ri mintaleD 5* Su estia hipnotic&D "* >n'luen(a mediului 'i%ic )i socialD #* V-rsta, sexul, rasa etc* !esponsa+ilitatea e.istenial: apelurile *ieii ,i rspunsurile omului 8ranOl Esupra1vie(uitor a patru la &re de exterminareF: ?3 fi om, persoan, nseamn a decide de fiecare dat ce s faci cu tine nsui, iar aceasta nsemn, la r!ndul su, a-i asuma responsa ilitatea propriilor aciuni i ale propriei conduite.+ 8iecare om are un loc )i o misiune .n lume, ceea ce i se cere este doar s& le descopere* =mul poate descoperi un sens .n 'iecare )i .n orice situa(ie de via(&, chiar )i .n cele mai di'icile )i lipsite de orice speran(&, prin: o $r&irea a ceea ce este valoros Enatura, arta, rela(ia etc*F* o 3rearea de valori Emateriale, artistice, spiritualeF* o Suportarea a ceea ce este de ne.nl&turat, de neschimbat Eboal&, pierderea celor dra i, etc*F* o 5rin atitudinea de a1)i 'i credincios sie)i )i de a se putea privi .n 'a(&* A 'i responsabil de propria via(&, de tine .nsu(i, .nseamn&: o A1(i da seama de propria importan(&, de ceea ce ?s1a investit .n tine@ pentru a r&spunde .n mod serios apelurilor vie(ii* +eci%ia .(i apar(ine: po(i opta pentru: o = via(& autentic&, plin& de sens, sau o $e po(i irosi .ntr1un simulacru existen(ial, tu 'iind sursa propriului e)ec, nu .mpre!ur&rile, condi(iile exterioare* o +ac& anumite condi(ion&ri sunt reu de dep&)it sau chiar de nedep&)it, 'aptul de a1(i tr&i via(a .n mod real )i responsabil .(i apar(ine .n exclusivitate* 8ranOl: :re uie s-i nvm pe cei disperai c, de fapt important nu este ce ateptm noi de la via, ci, n doar ce ateapt viaa de la noi; 8u noi cutm sensul vieii, ci simim c suntem permanent ntre ai ca oameni, ntre ri puse n fiecare zi i n fiecare moment, crora tre uie s le rspundem e9act nu doar n' o (editaii, fantasme, imaginaie, o *uvinte, declaraii, lozinci, promisiuni, o *i printr-o aciune corect, cu un comportament corect. 8ranOl: ?(otivat de voina de sens, omul, n faa condiionrilor de orice tip, dincolo de a le o iectiva n virtutea capacitii de autodistanare, este capa il de a recunoate n ele pro leme de rezolvat i sarcini de ndeplinit pentru propria formare.+
1G

 2ntr1o asemenea perspectiv&, omul trebuie s& ac(ione%e .n existen(a sa: o 6u pentru a reali%a pl&cerea E6oina de plcere, 8reudF* o 6ici puterea EVoina de putere, AdlerF, o 6ici m&car pentru realizarea de sine, o 3i pentru a urma o mplinire de sens <6oina de sens, 8ranOlF* 8ranOl: =mul este responsabil o nu numai pe ori%ontal&, ?fa de=): via(&, normele de convie(uire social&, propria con)tiin(& moral& ca produs social, ci o mai ales pe vertical&, )fa de *ineva personal+, .naintea 3&ruia r&spundem nu doar pentru ?p&catele@ noastre, ci mai ales de ceea ce am devenit )i am .mplinit din ?talantul@, sensul, rostul nostru existen(ial* +in ne'ericire, interpretarea reli ioas& accentuea%& o vi%iune moralist ne ativ& asupra responsabilit&(ii omului, ap&s-nd pe culpabilitatea .naintea lui +umne%eu 'a(& de p&cate comise sau chiar pe necesitatea m-ntuirii mai cur-nd dec-t pe responsabilitatea po%itiv& Eactual&F, existen(ial voca(ional& )i axiolo ic& a omului, pe cerin(a de a1)i cultiva talantul personal .ntr1o via(& tr&it& plenar )i responsabil .n 4rezena lui Dumnezeu* Culte p&cate nu sunt dec-t consecin(e ne'aste ale unor 'rustr&ri existen(iale sau de'icien(e .n planul reali%&rii personale* Con,tiin moral/ culpa+ilitate ,i responsa+ilitate moral Con1tiin'a *siholo!ic& 9ste capacitatea persoanei umane de a se percepe .n propria individualitate unic& )i irepetabil&D este discern&m-ntul psiholo ic, 'aptul de a 'i con)tient de sine* Se 'ormea%& .n timpul v-rstei evolutive prin interac(iunea dintre tendin(ele interne ale subiectului )i condi(ion&rile externe din mediul ambiental p-n& la li ertatea de a alege )i capacitatea de a fi responsa il de alegerile fcute* 9ste nucleul stabil .n !urul c&ruia se va structura eul ca centru uni'icator, coordonator )i propulsor al ale erilor operante dup& criterii de valoare* Con1tiin'a moral& 5resupune existen(a con)tiin(ei psiholo ice )i este chiar aceast& con)tiin(& a!uns& la un rad maxim de di'eren(iere, la un mod de a 'i .n lumea valorilor* 9ste un 'el de loc l&untric, un 'el de busol& de orientare pentru sine )i .n raport cu ceilal(i, o instan(& l&untric&, centrul de re'erin(& care hidea%& persoana .n ale erile sale* 9ste o 'unc(ie a persoanei )i pentru persoan&, nu este o voce a 'irii, ci a persoanei* =rdinea moral& exist& nu pentru c& persoana se con'ormea%& 'irii, ci pentru c& 'irea se personali%ea%& .n persoana care vorbe)te cu +umne%eu* Cul*a+ilitatea Sentimentul de cul*&- de vin&( 'ace parte din s&n&tatea psiholo ic& )i moral& a persoaneiD este un 'actor stimulativ .n de%voltarea personalit&(ii )i a sim(ului datoriei )i responsabilit&(iiD este un mecanism de protec(ie a persoanei pentru a nu 'i le%at& prin devieri )i sc&deri ale demnit&(i morale )i un pa%nic al standardului etic care nu permite inconsecven(e, oscila(ii morale peste limitele admisibilului* Su'erin(a produs& de sentimentul de vin& poate 'i un punct de plecare .n atitudinea responsabil& a omului 'a(& de propria via(& )i moralitate .n raport cu sine )i cu ceilal(i* Sentimentul de cul*a+ilitate( 9ste de ori ine nevrotic& )i semnul unei retard&ri etice*
1H

 2n r&de)te libertatea l&untric& )i 'r-nea%& de%voltarea persoanei* Res*onsa+ilitatea moral& 5resupune un comportament responsabil, autentic moral, re%ultat dintr1o deci%ie matur&, liber& )i responsabil&* <n om moral autentic nu 'ace r&ul pentru c& nu1l 'ace, ci pentru c& 'ace binele )i pentru c& nu are nevoie de ?motive@ s& nu 'ac& r&ul* 5resupune: 1* li ertate de voin M eul este sursa creatoare de dorin(e )i de deci%ii, dar nu e constr!ns s& le mani'este nici de condi(ii exterioare, nici de impulsuri l&untrice* 2* )i li ertate de aciune M care se mani'est& acolo unde dorin(a )i deci%ia survenite nu .nt-mpin& di'icult&(i .n calea reali%&rii lor* E+up&: 9u en Nurc&, 3rta de a fi li erF

Sesiunea 4

L#&I'A VI#LE (EI !'I&A)E

Civili"a'iile sunt )ntemeiate *e violen'& uci!a1&
+e la 3ain, omul c&%ut a %idit cet&(i )i a ridicat civili%a(ii numai pe violen(&* Lumea aceasta e uvernat& de o lo ic& uci a)&, e 'ascinat& de r&u )i antrenat& .ntr1o repetare '&r& de s'-r)it a unui trecut ?.ntemeietor@ datorit& unor mecanisme incon)tiente, colective )i individuale, puse .n lucrare de 'iecare nou& enera(ie r&nit& de vechea enera(ie* >e)irea este posibil& numai prin .ntoarcerea la +umne%eu, la iubire* +umne%eu a pre &tit .ntoarcerea prin Le ea lui Coise )i 2nsu)i a '&cut1o prin 2ntruparea 8iului S&u )i biruin(a asupra mor(ii prin propria moarte care a '&cut posibil& 2nvierea )i ie)irea de sub le ile lo icii celei uci a)e*

#mul este dorin'& infinit&

=mul este o 'iin(& .nsetat&, 'l&m-nd&, plin& de dorin(a de pace, de bucurie, de 'ericire* =mul nu dore)te dec-t s& iubeasc& )i s& 'ie iubit, s& tr&iasc& 'ericirea iubiri .mp&rt&)ite* +orin(a aceasta 'ace din om un pelerin care nu se poate opri p-n& nu1)i potole)te setea de iubire* 9ste o sete in'init&, pe care nimic din cele 'inite nu o poate potoli, pentru c& este 'undamental, dorin(a de a fi, dorin(a de absolut, dorin(a de +umne%eu* +orin(a omului este de a deveni dumne%eu, nimic altceva n1o poate satis'ace* ES'* Ari orie de 6PssaF*

9n e/*erien'a e/isten'ial&
42* Aceast& aspira(ie a omului se love)te de limitele 'iin(ei umane* 3-nd un copil vine pe lume, depinde cu totul de p&rin(ii s&i, de iubirea )i aten(ia lor* +ac& nu prime)te iubirea )i aten(ia pe care le a)teapt&, se va sim(i r&nit )i va reac(iona .n consecin(&, declan)-nd mecanisme de ap&rare )i .nv&(-nd s& r&neasc& la r-ndul s&u* 43* 9ste important s& recunoa)tem c& .n aceast& via(& nu este cu putin(& s& nu 'im r&ni(i )i s& nu r&nim pe nimeni* 44* >e)irea din le ile lo icii uci a)e nu presupune st-rpirea r&ului din lume, ar 'i '&cut1o +omnul dac& aceasta ar 'i 'ost calea, ci ruperea mea de cel r&u )i de lucrarea lui )i intrarea .n rela(ie ontolo ic& cu +umne%eu*

o!ica uci!a1&
2I

 6ici un om nu poate iubi .n mod des&v-r)it* 2n lume )i .n oameni r&ul este .n lucrare* 3el r&nit .ntr1o rela(ie, se va teme c& va mai 'i iar&)i r&nit )i c& va tr&i iar&)i ceea ce l1a durut* +e aici, sentimente de an oas& )i nesi uran(& )i apari(ia mecanismelor de ap&rare pentru a evita su'erin(a pe care i1o poate declan)a cel&lalt, devenit poten(ial a resor* +e cele mai multe ori aceste mecanisme 'unc(ionea%& incon)tient, dar duc la comportamente repetitive le ate de r&nile care au 'ost ascunse* 2ntreruperea le &turii ba%ate pe .ncredere antrenea%& dup& ea lo ica raporturilor ba%ate pe 'or(&, )i 'iecare se .narmea%& pentru a se prote!a* A resivitatea este o arm& de ap&rare* 3u c-t cineva e mai r&nit )i rana este mai pro'und&, se va sim(i mai vulnerabil, mai amenin(at )i va 'i mai a resiv )i mai violent* 2n plus, 'iin(a r&nit& va c&uta )i1)i va o'eri compensa(ii .n a avea )i dori obiecte care o'er& o pl&cere imediat&, ca o ?!usti'icare@ pentru lipsa 'undamental& de iubire* :i cu c-t va c&uta s&1)i compense%e lipsa de iubire prin sisteme compensatorii, cu at-t va 'i mai robit de obiectele pe care le po'te)te )i cu at-t va resim(i o insatis'ac(ie cronic& )i se va a rava spirala su'erin(ei, a an oasei, a anxiet&(ii )i vinov&(iei* A resivitatea mereu mai mare se va .ndrepta 1* 8ie spre aproapele, considerat vinovat )i r&spun%&tor )i vinovat de aceast& .nl&n(uire, 2* 8ie c&tre sine .nsu)i .n de%n&de!de )i depresie* 6esim(indu1se iubit&, persoana r&nit& va c&uta s& atra & aten(ia celorlal(i pentru a sim(i c& exist& .n ochii lor: 'ie prin provoc&ri )i a resivitate, 'ie .ncerc-nd s& 'ie amabil&* 6evoia de a 'i recunoscut, acceptat )i pre(uit de ceilal(i se a'l& .n inima copilului din 'iecare dintre noi* +up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais, 4our rompre avec le logi5ue meurtrier' Le pardon 4u icat n revista Le 3hemin, no* 3H, 1HHG
E01 PEN !U "C"S1

3ontinua(i s& 'ace(i ru &ciuni c&tre +uhul S'-nt* 8ace(i o list& cu dorin(ele cele mai 'ierbin(i pe care le1a(i avut de1a lun ul vie(ii )i vi s1au .mplinit* 8ace(i o list& cu dorin(ele cele mai 'ierbin(i care nu vi s1au .mplinit* Studia(i lista schemelor de inadaptare pentru a vedea .n ce m&sur& v& ?recunoa)te(i@ .n una sau mai multe dintre ele* +esena(i inima copilului care a(i 'ost )i ?strate iile@ 'olosite pentru .mplinirea nevoii de a 'i recunoscut, acceptat )i pre(uit de cei din !ur*

Materiale necesare
1* Lista schemelor de inadaptare*

21

*#+EL!L '#& ITIV al lui ,ean 'ottraux 'f- erapiile cogniti*e/ Polirom .//0 0odel cogniti* Emo'ii Scheme 8rocese co!nitive 7$nduri automate Metaco!ni'ii >mpulsuri, inten(ii Aceste a se traduc .n Ac'iuni Evenimente

se Sen"a'ia duce la

Co!ni'ie .n(ele erea a ceea ce sim(im E -nduriF

pr&pastie

Sentimente
reac(ia noastr& emo(ional&

Ac(iuni sau planuri de ac(iune

Neurolo!ii afirm& c& ori de c$te ori sim'im ceva- informa'ia circul& : =r anul de sim(

Talamus
traduce undele 'i%ice brute .n limba!ul creierului )i le transmite .n acela)i timp la

Neocorte/ 3reierul analitic

Centrul ami!dalian
?,depo%itul@ amintirilor emo(ionale ne ative

Anali%ea%& )i comand& o ac(iune adecvat&

+ac& recunoa)te un stimul emo(ional similar unui alt stimul la care am reac(ionat intens alta dat&, eliberea%& un 'lux emo(ional )i comand& o ac(iune .nv&(at&, neadecvat&*

22

8iecare va reac(iona .n 'a(a unui eveniment prin emo(ii care vor activa scheme*

Sc$emele
Sunt structuri or ani%ate care con(in cuno)tin(ele despre, )i a)tept&rile individului de la, lumea exterioar&*

Credinele
Sunt un ansamblu de vi%iuni personale despre sine, despre ceilal(i )i despre lume care constituie un sistem de interpretare, sau propria 'ilo%o'ie despre via(&* 5ot 'orma sisteme de credin(e ra(ionale M adaptate la cultura personal& a subiectului )i sisteme de credin(e ira(ionale

%ivelurile cogniiei
2' Ni*elul incon,tient: sc3emele = structur& or ani%at& care con(ine cuno)tin(ele despre )i a)tept&rile individului de la lumea exterioar& Schemele 'unc(ionea%& .n mod automat Se a'l& .n memoria semantic& )i corespund, se pare, cu dou& re(ele stabili%ate de neuroni 8ac parte din cotidian )i se activea%& o dat& cu .nt-mpl&rile din via(a de %i cu %i* 4' Ni*elul precon,tient: e*enimente cogniti*e 3uprinde -nduri automate, monolo uri interioare )i ima ini mentale involuntare precon)tiente, care 'ac posibil accesul la schemele incon)tiente* 3orespunde activ&rii schemelor prin situa(ii inductoare de emo(ii* #' Ni*elul con,tient: atenia focalizat Aten(ia noastr& se 'ocali%ea%& pe un anumit num&r de elemente ale realit&(ii* 9a re%ult& din schemele care polari%ea%& percep(ia .n 'unc(ie de con(inutul lor* (' Ni*elul metacogniti*: gndirea de gradul al doilea 3o ni(ii despre co ni(ii, interpret&ri ale monolo urilor interioare* 5ot 'i po%itive sau ne ative

Relaiile dintre con&tient &i incon&tient se reali#ea# prin:

5rocese co nitive automate: >ncon)tiente, rapide, se des'&)oar& '&r& e'ort, necesit& pu(in& sau nici o aten(ie, sunt reu de modi'icat* 3orespund schemelor* 3onduc la -nduri automate ce apar la un nivel apropiat con)tientului* 5rocese co nitive controlate: 3on)tiente, lente, presupun e'ort )i aten(ie )i sunt u)or de modi'icat* 3orespund -ndirii lo ice* Au ca re%ultat o descentrare .n raport cu sine* 8rocesul de asimilare( Schema va .ncerca s& interprete%e evenimentul c&ut-nd s&1l 'ac& comparabil cu postulatele )i credin(ele prealabile 8rocesul de acomodare( Schemele se modi'ic& dac& evenimentul nu este compatibil cu ele* Informa'ia *oate fi tratat& )n dou& feluri( :; de 2os )n sus( porne)te de la stimulii din mediul .ncon!ur&tor pentru a se .ndrepta spre procesele co nitive superioareD
23

 se a'l& sub controlul datelor care provin din lumea exterioar&; <; de sus )n 2os( se a'l& sub in'luen(a conceptelor sau a teorieiD predomin& .nv&(area, amintirea situa(iilor asem&n&toare )i schemele prestabilite de -ndire .n de'avoarea in'orma(iilor venite din exteriorD lipsa de suple(e )i de permeabilitate a schemei este responsabil& de nea!unsurile psiholo ice )i de repetarea comportamentelor nedorite la o persoan&* $'1E*ELE +E I A+APTARE +up&: $ara 0ennett1Aoleman, 3lc"imia emoional. *um poate mintea s vindece inima 3urtea Veche, 0ucure)ti, 2II2 Schema poate 'i de adaptare, sau de inadaptare* Schema de inadaptare este un obicei mintal, este o combina(ie puternic& de idei )i sentimente ne ative* 2ncearc& s& evite st&rile mentale con'lictuale* Schemele de inadaptare au repre%entat la un moment dat o solu(ie cel pu(in par(ial& pentru o problem& cu care ne1am con'runtat .n copil&rie* 9ste o .ncercare deraiat& de a satis'ace una din necesit&(ile vitale: si uran(a, rela(ia cu ceilal(i, autonomia, competen(a* 3-nd aceste nevoi r&m-n nesatis'&cute se 'ormea%& scheme* 8iecare schem& are propria sa amprent& emo(ional& reproduc-nd sentimentele tr&ite .n timpul evenimentelor traumati%ante ini(iale* Strate iile unei scheme sunt solu(ii incomplete la problemele inerente vie(ii* 9le .mbl-n%esc pu(in su'erin(a din momentele critice, dar nu re%olv& problema cu adev&rat* Schemele se preocup& de nevoile strin ente, dar ne .mpin s& ac(ion&m )i s& -ndim .n 'eluri care ne .mpiedic& de 'apt s& ne satis'acem aceste nevoi* R&spunsurile de tip schem& sunt reac(ii exa erate .n situa(ii di'icile* Schemele sunt sisteme de .nma a%inare care conserv& elementele emo(ionale speci'ice .nv&(ate* Acestea continu& s& asimile%e ceea ce experiment&m .n via(& dup& acest tipar* <nele scheme repre%int& modul .n care ne1am sacri'icat propriul poten(ial pentru a men(ine le &turile cu ceilal(i* Schemele 'unc(ionea%& ca ni)te lentile mentale care ne pre%int& lumea .ncon!ur&toare 'oarte di'erit& de 'elul .n care este de 'apt prin deturnarea aten(iei, memoriei )i percep(iei* Schemele de inadaptare sunt tipare de via(& 'ormate datorit& opiniilor re)ite pe care oamenii le au despre sine )i despre cei din !urul lor* <nele scheme 'unc(ionea%& ca ni)te scenarii care par destinate a se repeta .n via(a cuiva* Cum poate fi recunoscut o sc3em 8iecare schem& are o ?semn&tura@ direct&, un tipar de stimuli )i de reac(ii tipice )i, ca urmare, poate 'i recunoscut& dup&: situa(iile care o declan)ea%&, sentimentele )i -ndurile care apar .n mod automat )i dup& reac(iile obi)nuite care .nso(esc aceste st&ri Ecare sunt contraproductiveF* Cum ne eli+eram de su+ tirania sc3emelor 2ncepem s& ne vindec&m atunci c-nd suntem dispu)i s& retr&im sentimentele care (in 'ixate aceste tipare* 9 nevoie de cura! pentru a .n'runta sentimentele mascate de aceste tipare a'ective* 3e putem 'aceB 1* S& con)tienti%&m ceea ce se .nt-mpl& privindu1ne pe noi .n)ine cu sinceritate, oric-t de reu ne1ar 'i* 2* S& tr&im durerea sau roa%a care se ascund .n spatele acestor scheme, m&car pentru a ne da seama c& vom supravie(ui acestui demers* S& cercet&m )i s& .n'runt&m aceste sentimente* 3* S& ne observ&m -ndurile care .nso(esc aceste sentimente )i s& vedem .n ce m&sura ne !usti'ic& ceea ce 'acem* A-ndurile alimentea%& reac(ia a'ectiv&* Reac(iile extrem de puternice sunt indiciul c& ceea ce s1a .nt-mplat are .n(elesuri simbolice pentru noi )i acelea ne declan)ea%& reac(ia* Amintindu1ne
24

de situa(ii similare din trecut, din copil&rie, mai ales, identi'ic&m tiparul schemei care ne chinuie* 4* S& 'im aten(i la impulsurile )i ac(iunile noastre pe toate nivelurile lor de mani'estare: ce spunem Etare sau .n -nd, verbal sau nonverbalF, cum spunem, ce 'acem, ce ne1a venit s& 'acem )i ne1am ab(inutJ S& nu suprim&m emo(iile, dar nici s& nu reac(ion&m sub impulsul lor* Le putem trai '&r& s& 'acem ce ne pretind ele* 5* S& nu ne l&s&m domina(i de reac(iile emo(ionale )i s& observ&m 'elul .n care se modi'ic& prin con)tienti%are, prin optarea pentru reac(ii mai adecvate situa(iei pre%ente* >nstrumentele con)tienti%&rii sunt aten(ia )i acceptarea* Aten(ia Esau contempla(iaF trebuie exersat& permanent, pentru a deveni un instrument util .n situa(iile de cri%&* 9a const& .n a observa pur )i simplu sentimentul '&r& a ne l&sa acapara(i de el, '&r& a ne identi'ica complet cu el )i cu -ndurile care .l .nso(esc .n mod automat* 6e concentr&m pe procesul con)tienti%&rii, nu pe coninutul lui* 3on)tienti%area nu este reprimare, ci presupune experimentarea sentimentului )i observarea -ndurilor, sen%a(iilor )i impulsurilor pe care le avem* 3a urmare, reac(iile vor 'i speci'ice, nu tipice* Principalele sc3eme de inadaptare descrise de speciali,ti sunt: A6AND#NU are la ba%& teama permanent& c& oamenii ne vor l&sa sin uriD poate avea r&d&cina .ntr1o experien(& real& din copil&rieD emo(iile tipice acestei scheme sunt: triste(ea pro'und&, sentiment de i%olare, team& )i panic& de a r&m-ne sin uriD se mani'est& prin a &(area de persoanele din !ur care poate s& mear & p-n& la un ata)ament anxios* *omportamentul tipic' veri'icarea stabilit&(ii rela(iei prin .ntreb&ri repetateD .n ri!orare exa erat& la 'iecare tensiune din cadrul rela(ieiD acceptarea unor rela(ii nocive )i a compromisurilor din teama de a nu r&m-ne sin uriD p&r&sirea rela(iei .naintea celuilalt din teama de a nu 'i p&r&sitD sensibilitate extrem& la orice semn de .ndep&rtare a celor din !urD elo%ie permanent& )i ira(ional&D anxietate c-nd persoana de care e ata)at e plecat& pentru orice motivD 4entru demascarea sc"emei este necesar: anali%a -ndurilor care alimentea%& teama de abandonD con)tienti%area )i contemplarea sentimentelor declan)ate de un abandonD .n'runtarea 'ricii de abandonD punerea la .ncercare a resurselor interne pentru a tr&i .n sin ur&tateD ale erea unui partener stabil de via(&*

8RIVA=IUNEA "* presupune convin erea intim& c& nevoile personale nu vor putea 'i satis'&cuteD #* apare .n copil&rie datorit& priva(iunilor de hran&, c&ldur& sau a'ec(iune sau datorit& absen(ei unei .ndrum&ri adecvateD G* la v-rsta adult& schema .i 'ace pe oameni s& 'ie hipersensibili la orice semn c& nu ar 'i b& a(i .n seam& sau c& nu sunt a!uta(i, .n special .n rela(iile cele mai apropiateD H* sentimentele pro'unde tre%ite sunt: triste(ea )i de%n&de!dea unei persoane care nu va 'i niciodat& .n(eleas& sau luat& .n seam&, 'uria, .nsin urarea, teama c& nu ni se vor .mplini dorin(ele dac& vor 'i m&rturisite* *omportamentul specific celor afectai de aceast sc"em poat s presupun' amabilitate extrem& cu cei din !ur, necomunicarea propriilor nevoi )i preten(ia de a le 'i hicite de cei din !urD uneori persoanele a'ectate 'ormulea%& preten(ii ne.ncetate despre cum ar trebui oamenii s&1i .n(elea & )i
25

s&1i a!ute* /trategiile sc"emei' 1* ri!a exa erat& pentru nevoile celorlal(i, .nvinov&(irea de sine privind preocuparea de nevoile celorlal(i pentru a ob(ine aten(ia de care au nevoie, masc& permanent& de bun& dispo%i(ie )i a'i)area unui exces de ener ie, .)i ale de obicei pro'esii .n munca social&, asisten(& medical& )i psihoterapie, depun-nd e'orturi p-n& la epui%areD 2* strate ie de evitare, prote!area prin men(inerea unei distan(e .n rela(ii, ascunderea adev&ratelor sentimente )i nevoi* 4entru demascarea sc"emei i renunare la ea este necesar' 1* con)tienti%area tendin(ei de a de'orma atitudinea celorlal(i 'a(& de noi, 2* exprimarea nevoilor )i dorin(elor proprii .n mod clar )i adecvat, 3* evitarea rela(iilor cu persoanele indi'erente )i a resive, 4* asumarea su'erin(elor din copil&rie care au enerat schema, !elirea )i dep&)irea lor* SU6,U7AREA cei care )i1au .nsu)it acest tipar renun(& u)or la propriile dorin(e )i nevoi, deci au .nv&(at s& 'ie neputincio)i )i nea!utora(i pe l-n & cei care conducD .)i are ori inea .n copil&ria cu p&rin(i autoritari care )i1au impus voia prin violen(&, amenin(&ri, de%aprobareD /entimentele: 'urie, resentiment, m-nie* *omportamentul' 1* preocuparea expres& pentru a1l mul(umi pe cel&lalt, 2* supunerea cerin(elor partenerului dominant, 3* renun(area rabnic& la orice dorin(& personal& sau r&%vr&tirea .nso(it& de reac(ii violente la cea mai mic& tentativ& de dominare sau autoritate, 4* incapacitatea de a impune limite a)tept&rilor celorlal(i de la ei muncind mult pentru ceilal(i )i chiar .n locul lor, 5* nu1)i exprim& niciodat& resentimentele, dar se r&%bun& indirect pe oameni am-n-nd, .nt-r%iind, nerespect-nd termenele limit&D /trategiile' 1* strate ia evit&riiD 2* revoltaD 3* re'u%ul ata)amentului, evitarea situa(iilor care ar putea s&1l prind& .n capcan& ca s&1l domineD 4* supunerea se a!un e p-n& la necunoa)terea propriilor pre'erin(e, opinii )i chiar a propriei identit&(iD 5* se men(in secrete pre'erin(ele )i dorin(ele personale de dra ul rela(iei* /oluii: 1* con)tienti%area schemei, 2* depistarea reac(iilor automate a 'uriei )i a -ndurilor declan)ate de teama de a nu 'i dominat, 3* exprimarea propriilor dorin(e )i nevoi*

NE9NCREDEREA se caracteri%ea%& printr1o exa erat& suspiciune, printr1o convin ere intim& c& nu po(i avea .ncredere .n oameniD are la ori ine un abu% a'ectiv, 'i%ic sau sexual .n copil&rie* /entimentele de az: 4* 'uria, 5* teama, "* ru)inea* *omportamente posi ile' #* vi ilen(& exa erat& .n rela(ii, G* .nchiderea )i re%erva 'a(& de ceilal(i,
2"

H* uneori exist& tendin(a de a le a rela(ii cu parteneri care se poart& 'oarte ur-t ast'el .nc-t ?pro'e(iile@ schemei se adeverescD 1I* ideali%area ini(ial& a cuiva ca apoi s& 'ie identi'icat& o aparent& tr&dare pentru ruperea rela(ieiD 11* este posibil& re'acerea situa(iei ori inare din copil&rie prin intrarea .n rela(ie cu persoane abu%iveD 12* 'osta victim& poate deveni a resor '&c-nd ca abu%ul s& se perpetue%eD 13* evitarea prieteniilor str-nse datorit& convin erii c& oamenii au motive ascunse pentru a se .mprieteniD /oluii' 14* consultarea unui consilier speciali%at .n abu%uriD 15* exprimarea sentimentelor puternice din evenimentul traumati%ant: 'urie, sentimentul de a 'i tr&dat, ru)ine, 'ric&, 1"* con)tienti%area tendin(ei de a 'i suspicios )i renun(area la -ndurile auto1distructive )i contracararea eiD 1#* respin erea hot&r-t& a oric&rei 'orme de abu% .ntr1o rela(ieD 1G* re%isten(a atrac(iei 'a(& de partenerii abu%ivi* IM8#SI6I ITATEA DE .I IU6IT 1* se caracteri%ea%& prin presupunerea automat& c& nu suntem demni de iubire, c& nu avem destule calit&(i, c& dac& cineva ne1ar cunoa)te cu adev&rat )i1ar da seama c-te lipsuri avem )i nu ne1ar mai iubiD 2* ori inea schemei se a'l& .n mesa!ele transmise de p&rin(ii excesivi de critici care .)i insult& )i .)i umilesc copiii* /entimentele sc"emei sunt' 1H* ru)ine, 2I* umilin(&, 21* vulnerabilitate, 22* nelini)te* *omportamente posi ile' 23* bla%area, capitularea, acceptarea unei ima ini de sine con'orm c&reia nu este su'icient de bun, posibilitatea de a se privi cu acela)i dispre( cu care .i priveau p&rin(ii, sunt reu de cunoscut, se ascund, nu .)i de%v&luie -ndurile )i sentimenteleD 24* sau, opusul: bravada, aro an(a, a'i)area unui comportament de .ncre%&tor .n sine* $nlturarea sc"emei presupune' depistarea )i con)tienti%area indiciilor schemeiD .nl&turarea -ndurilor obsedante privind re)elile personaleD renun(area la .ndoielile cu privire la propria persoan&D recunoa)terea realist& a calit&(ilor personaleD .n(ele erea reac(iilor emo(ionale )i .nv&(area .ncrederii .n cei care ne iubesc a)a cum suntem*

E>C UDEREA este convin erea intim& c& ?nu 'acem parte dinJ@, c& nu suntem accepta(i de o comunitate de unde tendin(a de neimplicareD schema operea%& ca o pro'e(ie care se .mpline)te sin ur&: 'rica de a nu 'i acceptat produce un comportament nepotrivit )i duce la neacceptare* /entimente: anxietate, triste(e pro'und&, .nsin urare* *omportamente posi ile: retra erea, tendin(a de a evita rupurile, .nsin urareaD sporirea e'orturilor de inte rare printr1o aten(ie excesiv& )i .nsu)irea per'ect& a calit&(ilor necesare celor din rupD comportament noncom'ormist: a'i)area exa erat& a rolului de proscris '&c-nd din acesta un titlu de lorieD
2#

 *ontracararea sc"emei' con)tienti%area )i contemplarea -ndurilor care .nso(esc sentimentul de excludereD .nv&(area st&p-nirii nelini)tii )i relax&rii emo(ionale .ntr1un rupD .nsu)irea abilit&(ilor de comunicare* VU NERA6I ITATEA const& .n teama exa erat& c& urmea%& s& se petreac& ceva catastro'alD temerile obi)nuite scap& de sub control, un motiv minor de .n ri!orare poate deveni un de%astru ima inar de propor(iiD r&d&cina vulnerabilit&(ii se a'l& 'ie .n comportamentul unui p&rinte pe care .l imit&m, 'ie pentru c& am tr&it .n copil&rie situa(ii prime!dioaseD /entimentele: .n ri!orare, anxietate, team& exa erat&, panic&* *omportamente posi ile: cump&tarea excesiv&D evitarea excesiv& a riscurilorD 'obiileD pre &tirea cu meticulo%itate pentru a 'i .n si uran(&D anali%e medicaleD elaborarea de ritualuri de veri'icare care calmea%& temerileD dar )i optarea pentru activit&(i riscante provoc-ndu1)i soarta cu scopul de a1)i demonstra c& temele nu sunt !usti'icateD *i de vindecare' con)tienti%area 'aptului c& temerile sunt doar ni)te -nduri care nu repre%int& realitateaD .nlocuirea -ndurilor distructive cu unele realisteD exprimarea sentimentelor*

E?ECU const& .n convin erea c& .n ciuda tuturor e'orturilor )i reali%&rilor nu e)ti dec-t un ratat )i nu po(i reu)i nimicD se 'ormea%& pe temeiul reali%&rilor )i al carierei* /entimentele: ne.ncredere .n sine, triste(e anxioas&, 'rica de e)ec* *omportamente posi ile' exces de e'orturi pentru reu)it& .n ciuda permanentei 'rici de e)ec* +e aici 'enomenul ?impostorului@ .n care persoana care s1a descurcat 'oarte bine simte .n ad-ncul inimii c& a comis o 'raud& )i tr&ie)te terori%at& de -ndul c& .ntr1o %i va 'i dat& de olD comportament care provoac& e)eculD 'rica de e)ec .mpiedic& .nsu)irea unor noi cuno)tin(e, provoac& am-n&ri ne!usti'icate )i acestea aduc e)ecul* *i de vindecare' con)tienti%area manevrelor interne de descura!areD evaluarea corect& a talentelor )i abilit&(ilor realeD evaluarea corect& a reali%&rilor*

8ER.EC=I#NISMU schema per'ec(ionismului const& .n sentimentul exprimat prin lo%inca ?trebuie s& 'ii per'ect@D r&d&cina acestei scheme este nevoia de a dob-ndi iubirea celor din !ur prin re%ultate de excep(ieD
2G

ea na)te a)tept&ri 'oarte mari, nerealiste de la sine )i de la cei din !urD aceast& schem& 'ace ca via(a s& 'ie lipsit& de orice bucurieD lentilele de'ormate ale per'ec(ionismului urm&resc orice de'ect sau eroare minor& pentru care critic& )i se autocritic& )i .)i repro)ea%& '&r& mil&D /entimentele: .n ri!orare de a nu 'i capabil sau nu a avea timp s& 'aci ceea ce (i1ai propusD sentimentul constant c& trebuie s& 'aci mai mult )i mai bineD ner&bdare )i iritare la supra'a(&D triste(e )i melancolie .n ad-ncD *omportamente posi ile' dependen(a de munc& .n detrimentul vie(ii personale, s&n&t&(ii, rela(iilor )i a capacit&(ii de a se bucura de via(&D preocuparea excesiv& .n privin(a aspectului 'i%ic, al statutului social )i a calit&(ii )i cantit&(ii bunurilor dob-nditeD impunerea celor din !ur a standardelor extrem de ridicate pe care le respect& ei .n)i)i* *i de vindecare' con)tienti%area )i demontarea tiparelor de -ndire de'ormat&D renun(area la autocritic& )i repro)uriD cobor-rea standardelor la nivelul puterilor realeD descoperirea bucuriilor simple ale vie(ii* 9NDRE8T=IREA este un tipar emo(ional care se concentrea%& pe neacceptarea limitelor existente .n via(&D cei care au aceast& schem& se simt at-t de speciali .nc-t se cred .ndrept&(i(i s& aib& tot ce vorD r&d&cina se poate a'la .n: r&s'&(ul din copil&rie, .n atitudinea prea exi ent& a p&rin(ilor care )i1au condi(ionat iubirea de calit&(ile copilului, lipsa de aten(ie, a'ec(iune sau bunuri materiale su'erit& .n copil&rie* 2ndrept&(irea apare ca reac(ie la nedreptatea din copil&rie /entimente: vanitate, or oliu, lipsa de compasiune, 'alsa m-ndrie peste un sentiment de in'erioritateD iritarea .n 'a(a re'u%urilor* *omportamente posi ile' lipsa de disciplin&D satis'acerea primelor impulsuri )i a dorin(elor indi'erent de consecin(eD stil de via(& haoticD ne li!area cur&(eniei )i a ordinii .n locuin(&D nep&sarea 'a(& de e'ectele ne ative ale acestei scheme asupra celorlal(iD *i de vindecare' con)tienti%area sentimentelor pro'unde care motivea%& schemaD con)tienti%area impactului ne ativ asupra celor din !urD asumarea responsabilit&(ii pentru obli a(iiD con)tienti%area impulsurilor )i neascultarea lor*

Not& / nu ne temem s ne identificm /c"emele c"iar dac nu )avem ncredere n psi"ologi+ i nici nu voim s )ne vindecm rnile sufleteti prin psi"oterapie+ <citat dintr-o o servaie critic>. % suferin numit, c"iar i n
2H

termeni convenionali, devine o suferin asumat. 8egarea, piedica cea mai mare n calea vindecrii noastre sufleteti, a fost iruit. 3ici ncepe li ertatea contient de a alege calea de vindecare dorit. *ura0; EC* SiluanaF

Sesiunea 5 IE5I!E" DIN %-6IC" 7I-%EN8EI UCI6"5E

E%I9E!"!E" -0U%UI DE DE E!0IN1!I 5I DE C-NDI8I-N1!I

3u harul lui +umne%eu, omul poate deveni con)tient de schemele incon)tiente ale mimetismului )i se poate elibera de tirania lor* >ubirea e mai puternic& dec-t moartea* 3uv-ntul lui +umne%eu c&tre 3ain: ?p&catul bate la u)&, dar tu biruie)te1l@, ne arat& c& avem puterea de a 'i liberi, c& putem r&spunde evenimentului care ne r&ne)te )i alt'el dec-t prin violen(&* 3hiar dac& aceast& libertate este alterat& de c&dere, de patimi )i de condi(ion&rile aduse de ele, nu este mai pu(in o putere pe care omul o poate exercita dup& cum voie)te* Libertatea omului nu este distrus& niciodat& de'initiv* 2n orice .mpre!urare, oric-t am 'i 'ost de ?presa(i@ s& ac(ion&m r&u, constat&m c& am avut posibilitatea s& ale em, s& ale em via(a sau moartea* E+eut* 3I,1HF*

Iertarea
9ste punctul prin care rupem lan(ul lo icii uci a)e )i ne eliber&m de sub tirania mecanismelor incon)tiente de ap&rare* >ertarea este calea adus& nou& de C-ntuitorul* 9l ne )i .nva(& c-t )i cum s& iert&m* >ertarea despre care ne vorbe)te C-ntuitorul nu este psiholo ic&, ea dep&)e)te puterile omului duc-nd p-n& la iubirea de vr&!ma)i* 6u putem ierta dec-t .n stare de ru &ciune, numai binecuv-nt-nd* 5entru a ierta trebuie s& ne .ncredem .n +umne%eu )i s& ne .ncredin(&m Lui prin ru &ciune, )i nu .n 'or(ele noastre* A ierta .nsemn& a 'ace din 'iecare ran& un motiv de ru &ciune consider-nd c& '&r& mila lui +umne%eu .n ceea ce m& prive)te, eu nu a) putea supravie(ui )i nu a) putea 'ace nimic* A ierta .nseamn& s&1i adun&m l-n & noi, .n ru &ciune, pe cei ce ne ur&sc )i ne 'ac r&u* Ru &ciunea pentru cei ce ne 'ac r&u .nseamn& renun(area le ap&rare, la dorin(a de a avea dreptate )i, mai ales, la dorin(a de r&%bunare* Ru &ciunea este ie)irea de sub robia 'or(elor incon)tiente care m& .mpin s& ac(ione% dup& le ile lo icii uci &toare de oameni* 3-nd nu ne ru &m pentru cineva, .l vom !udeca* >ertarea este r&spunsul lui >isus la sl&biciunea uman&: ?$at&, iart&1le lor c& nu )tiu ce 'ac@* >isus, Adev&rul, ne 'ace liberi 'a(& de destinul mimetismului )i repeti(iei uci a)e, )i ne red& responsabilitatea propriei noastre istorii* 3alea este iertarea*

Iertarea cere o convertire l&untric&

3I

45* 3onvertirea l&untric&, metanoia, este 1* o trecere de la ?totul e dat@ la ?totul e dar@D 2* o a)e%are sub privirea lui /ristos care m& scoate din lo ica mor(ii )i m& a!ut& s& 'ac din 'iecare .ncercare o oca%ie de cre)tere duhovniceasc&D 3* trans'ormarea, cu harul lui +umne%eu, tendin(elor de a reac(iona ne ativ .n oca%ii de ru &ciune* 4"* = inim& convertit&, este o inim& ata s& ierte pentru c& se )tie vulnerabil&, .)i cunoa)te propriile sl&biciuni )i c&deri )i e con)tient& de 'aptul c& e iubit& de +umne%eu p-n& .n mi%eria sa* 4#* >ert-nd ast'el .i vom ar&ta celuilalt c& este iubit, c& .l eliber&m de povara vinov&(iei )i a sentimentului de nevrednicie*

Iertarea *resu*une ru!&ciune

8&r& harul lui +umne%eu nu putem ierta )i harul vine prin ru &ciune* >ertarea .ncepe .n inim& )i .n -nduri* 2n 'a(a unei o'ense, 'ie m& las purtat de !udecarea celui care m& sup&r&, de resentimente )i de auto!usti'icare, 'ie m& ancore% .n ru &ciunea pentru cel&lalt binecuv-nt-ndu1l dup& porunca +omnului* 9ste 'oarte important s& spunem pe nume o'ensei pe care am su'erit1o, s& numim ceea ce iert&m* 6u e vorba de o naivitate, de scu%area celui care ne1a r&nit, ci de a1l iubi a)a cum este, de a1i da posibilitatea s&1)i vad& re)eala )i vina, )i s& se poc&iasc&* 9 vorba, de asemenea de a1l accepta a)a cum este* 6umind r&nile pe care le1am su'erit trebuie s& le d&m )i un sens, s& le inte r&m .n istoria vie(ii noastre, s& le trans'orm&m .n oca%ii de cre)tere spiritual&* S& 'im ca +omnul prin a 3&rui ?ran&, noi to(i ne1am vindecat*@

R&nile *e care le%am suferit

5ot deveni locuri de convertire )i de cre)tere spiritual& Locuri de comuniune cu to(i r&ni(ii vie(ii Ci!loc de compasiune vindec&toare pentru mul(i 8erestre care ne deschid spre durerile celui de l-n & noi
IE! "!E" "DE71!" 1 ES E - IE! "!E :N "DE71!

6u poate exista o rela(ie adev&rat& dac& exist& lucruri nespuse, dac& nu1)i recunoa)te 'iecare vina pentru a1)i asuma responsabilitatea )i iubirea lui +umne%eu* 5oc&in(a )i iertarea sunt str-ns le ate ELuca 1#,3F* >ertarea nu este uitare sau scu%are, ci o cre)tere a iubirii care recunoa)te 'rumuse(ea )i unicitatea celuilalt '&r& a se .mpiedica de aparen(e, de ceea ce se vede* Aceasta .nsemn& s& ai o privire nou&, .nsemn& ca ochiul t&u s& 'ie curat, pentru a .nl&tura ?b-rna@ memoriei para%ite, a pre!udec&(ilor, a !udec&rii, a criticiiJ A ierta .nseamn& s&1i spui celuilalt c& el e mai mult dec-t re)elile sau crimele lui, mai mult chiar dec-t ima inea pe care )i1o poate 'ace despre sine* A ierta .nseamn& s& nu1l mai reduci pe cel&lalt la ceea ce .i lipse)te, s& nu1l mai .nchi%i .ntr1o !udecat&, .ntr1o condamnare )i o culpabilitate care1l poate duce la .mpietrirea inimii* A ierta .nseamn& a1l accepta pe cel&lalt .n alteritatea sa* +i'eren(a nu mai e tr&it& ca o adversitate, ci ca o bo at& diversitate* A ierta .n adev&r, .nseamn& a stabili cu exactitate pre!udiciile pe care le1ai su'erit, dar a le .nso(i de iertare pentru a nu te l&sa t-r-t .n ciclul in'ernal al urii uci &toare* A ierta .n adev&r .nseamn& s& ur&)ti p&catul, dar s&1l iube)ti pe p&c&tos* 2nseamn& s& deosebe)ti 'apta de '&ptuitor* Vr&!ma)ul omului nu este omul, 'ratele s&u, ci patima care .l domin&, .l asupre)te*

Iertarea adev&rat&
9ste darul lui +umne%eu
31

 =mului .i apar(ine dorin(a de a ierta pe care +umne%eu o trans'orm& .n +arul iert&rii* 6umai +umne%eu poate ierta .n noi, noi 2l putem primi )i l&sa s& lucre%e* 3 face e a lui +umne%eu, a omului e a se lsa fcut* Sim(im iubirea lui +umne%eu pe m&sur& ce o d&ruim celuilalt, )i d&ruim iubire iert-nd* >ertarea este cea mai mare iubire pentru om* +up& articolul 5&rinelui 5hilippe +autais, 4our rompre avec le logi5ue meurtrier' Le pardon 5ublicat .n revista Le *"emin, no* 3H, 1HHG

Tema *entru acas&

3iti(i .n 'iecare sear& 3catistul Du"ului /f!nt sau spune(i de mai multe ori ru &ciunea $mprate *eresc= $imp de cinci minute ru a(i1v& cu .nchin&ciuni pentru cei care v1au r&nit, '&r& s& le pomeni(i numele )i binecuv-nta(i1ii* E9x*: Doamne, miluiete pe cei care mi-au fcut i mi fac ru, m-au fcut i m fac s sufr i inecuv!nteaz-i pe ei; 3iti(i o ru &ciune pentru vr&!ma)i*

Ane/e
1* Ru &ciunea pentru vr&!ma)i

RU7CIUNE 8ENTRU VR,MA?I

+oamne binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem; Vr&!ma)ii m1au .mpins )i mai mult spre $ine, .n bra(ele $ale, mai mult dec-t prietenii* Ace)tia m1au le at de p&m-nt )i mi1au r&sturnat orice n&de!de spre p&m-nt* Vr&!ma)ii m1au '&cut str&in 'a(& de .mp&r&(iile p&m-nte)ti )i un locuitor netrebnic, 'a(& de p&m-nt* 5recum o 'iar& pri onit&, a)a )i eu, pri onit 'iind, .n 'a(a vr&!ma)ilor, am a'lat un ad&post mai si ur, ascun%-ndu1m& sub cortul $&u, unde nici vr&!ma)ii, nici prietenii, nu pot pierde su'letul meu* +oamne, binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem* 9i au m&rturisit .n locul meu p&catele mele .n 'a(a lumii* 9i m1au biciuit, c-nd eu m1am cru(at de biciuire* 9i m1au chinuit atunci c-nd eu am 'u it de chinuri* 9i m1au hulit atunci c-nd eu m1am m& ulit pe mine .nsumi* 9i m1au scuipat atunci c-nd eu m1am m-ndrit cu mine .nsumi* 3-nd eu m1am '&cut .n(elept, ei m1au numit nebun* 3-nd m1am '&cut puternic, ei au r-s de mine ca de un pitic* 3-nd am vrut s& conduc pe oameni ei m1au .mpins .napoi* 3-nd m1am r&bit s& m& .mbo &(esc, ei m1au smucit .napoi cu m-n& de 'ier*
32

3-nd m1am -ndit s& dorm lini)tit, ei m1au tre%it din somn* 3-nd mi1am %idit cas& pentru via(& lun & )i lini)tit&, ei au r&sturnat1o )i m1au i% onit a'ar&* 2ntr1adev&r vr&!ma)ii m1au de%le at de lume )i mi1au prelun it m-inile p-n& la ve)m-ntul $&u* 0inecuv-ntea%& +oamne pe vr&!ma)ii mei; 0inecuv-ntea%&1i )i1i .nmul(e)teD asmute1i )i mai mult .mpotriva mea, ca 'u a mea spre $ine s& 'ie '&r& .ntoarcereD ca s& se rup& n&de!dea mea .n oameni ca p-n%a de p&ian!enD ca smerenia s& .mp&r&(easc& deplin .n inima meaD ca inima mea s& devin& morm-ntul celor rele* 3a toat& comoara mea s& o aduni .n ceruri* Ah, de m1a) elibera odat& de autoam& ire, care m1a .nc-lcit .ntr1o mrea!& cumplit& a vie(ii .n)el&toare; Vr&!ma)ii m1au .nv&(at s& )tiu ceea ce pu(in )tiu .n lume: c& omul nu are pe p&m-nt vr&!ma)i a'ar& de sine .nsu)i* +oar acela ur&)te pe vr&!ma)i, care nu )tie c& vr&!ma)i nu sunt vr&!ma)i, ci prieteni severi* +e aceea, +oamne, binecuv-ntea%& pe prietenii )i pe vr&!ma)ii mei; Slu a blestem& pe vr&!ma)i c&ci nu )tie, iar 8iul .i binecuv-ntea%& c&ci )tie* 8iul )tie c& vr&!ma)ii nu pot s& se atin & de via(a lui* +e aceea 9l p&)e)te liber .ntre ei )i se roa & lui +umne%eu pentru ace)tia* +oamne binecuv-ntea%& pe vr&!ma)ii mei; :i eu .i binecuv-nte% )i nu1i blestem; (arele (itropolit /!r 8icolae 6elimirovici, un martir al comunismului ateist
Sesiunea "

CU0 IE!
Nivelele iert&rii *ot fi(
>ertarea propriei persoane >ertarea celorlal(i =b(inerea iert&rii de la ceilal(i

10

8entru a ierta tre+uie s& sta+ilim clar(

5e cine trebuie s& iert&m )i de ce* 3e avem de iertat* 3ui trebuie s& cerem iertare )i de ce*
E "PE%E DE0E!SU%UI IE! 1!II

uarea deci"iei de a ierta o >ertarea nu vine de la sine, trebuie s& lu&m hot&r-rea de a nu ne r&%buna ca s& re lement&m o situa(ie nedreapt&, o ran&, o tr&dare, o !i nire* o 9ste 'oarte important ca s& lu&m aceast& hot&r-re .nainte de a se .nt-mpla 'apta care ne o'ensea%&* Alt'el, .n v-ltoarea su'erin(ei vom aluneca pe panta r&%bun&rii* o >ertarea nu poate 'i total& c-nd cineva continu& s& ne r&neasc&* 9ste important s& 'acem ceva pentru ca o'ensa s& .ncete%e: s& discut&m cu persoana care ne r&ne)te, s& intervenim prin cineva pentru mediere sau s& .ntrerupem rela(ia* o Lipsa de cura! poate 'i ascuns& sub 'rumoasa masc& a iert&rii ratuite prin .n&bu)irea sentimentelor nepl&cute de dra ul unui con'ort p&relnic*
33

o A comunica cuiva c& ne r&ne)te nu presupune neap&rat s& ne .n'uriem pe el* 5utem corecta o nedreptate '&r& violen(&* 5utem comunica asertiv* Recunoa1terea fa*tului c& am fost r&ni'i 5entru cei mai mul(i dintre noi, e reu s& recunoa)tem c& am 'ost r&ni(i de 'rica de durere )i de propriile emo(ii* Atunci se apelea%& la 'el )i 'el de manevre pentru a nu intra .n contact cu emo(iil e provocate de o'ens&: scu%area celuilalt, .nvinov&(irea de sine, identi'icarea cu a resorul, iertarea rapid& )i super'icial&, i norarea tr&irilor l&untrice proprii* +ar ?cur&(ia inimii@ cere o olire a ei de durere, triste(e, m-nie, 'rustrare, ceea ce nu .nseamn& ne area emo(iilor, ci acceptarea, tr&irea lor )i eliberarea de presiunea pe care ele o exercit& asupra noastr& pentru a ne r&%buna, activ sau pasiv, pe ceilal(i sau pe noi .n)ine* A recunoa)te c& ai 'ost r&nit presupune identi'icarea exact& a r&nii, a durerii, a pierderii )i ?!elirea@ ei '&r& autocomp&timire, lament&ri )i scene* 2nseamn& reperarea ?locului@ .n care am 'ost a'ecta(i: onestitate, 'idelitate, competen(&, demnitate, .ncredere, inte ritate J Ast'el m-nia scade .n intensitate, deoarece, p-n& atunci, victima credea c& i1a 'ost alterat& .ntrea a personalitate* E/*rimarea suferin'ei 9xteriori%area durerii este absolut necesar& pentru a o putea estiona sau vindeca* 9a poate 'i scris& .ntr1un caiet, spus& cuiva, 'ormulat& .n ru &ciuneJ Su'erin(a nu trebuie spus& pentru a ne r&%buna, pentru a spune ceva r&u despre cel&lalt* +eci%ia de a nu ne r&%buna a 'ost de!a luat&* 9ste vorba de descrierea 'aptelor )i spunerea propriei su'erin(e, '&r& interpretarea inten(iilor* 9 bine s& &sim o persoan& destul de matur& emo(ional )i spiritual pentru a ne asculta pl-n erea, '&r& a ne !udeca )i dispre(ui, dar )i '&r& a1l !udeca sau dispre(ui pe cel care ne1a r&nit* +in cau%a ne.n(ele erilor .n acest sens mul(i oameni su'er& de sin ur&tate )i nu .ndr&%nesc s&1)i mai spun& durerile* Ascultarea activ&, empatic& a celuilalt ne a!ut& s& vedem clar .n noi ce anume a 'ost a'ectat, care este adev&rata ran&* 8rimirea vindec&rii >ertarea des&v-r)it& nu este posibil& at-ta timp c-t 'iin(a noastr& l&untric& nu a 'ost vindecat&* Vorbind cuiva despre su'erin(a noastr&, '&r& a blama )i '&r& dorin(a de r&%bunare, vom bene'icia, .n timp, de lucrarea puterii noastre de vindecare* 5entru cel credincios, aici este punctul .n care intervine +umne%eu* Cai ales dac& rana este prea pro'und& )i 'oarte veche, nu putem 'ace nimic '&r& a!utorul lui +umne%eu* +uhul S'-nt, 3are est .n noi, va lucra la cererea noast&, con'orm '& &duin(ei '&cute nou& de +omnul: ELuca 4, 2GF* Deschiderea *entru iertare 4G* 6umai dac& am .naintat pe calea vindec&rii putem spune c& inima noastr& e pre &tit& pentru darul iert&rii* 5entru c&, iertarea, cu adev&rat nu ne apar(ine, ea este .ntotdeauna darul lui +umne%eu, 'ie c& )tim, 'ie c& nuD 'ie de credem .n +umne%eu, 'ie c& nu* 4H* >ertarea nu este un act de eroism, nu este o virtute moral&, ci o virtute teolo al&, pentru c& este iubire* +umne%eu ne1o cere, +umne%eu ne inspir& s& o cerem )i s& o acord&m, +umne%eu ne d& puterea s1o tr&im, d&ruind1o sau primind1o* 5I* 3-nd intr&m .n procesul iert&rii, doar primul act de voin(& ne apar(ine, mai departe totul devine deschidere c&tre, )i primire a iubirii lui +umne%eu* 51* Asta nu .nseamn& c& cineva care nu este cre)tin nu poate ierta* /arul lui +umne%eu lucrea%& )i .n cei necredincio)i dac& ei se deschid iubirii )i bun&t&(ii, care sunt de la +umne%eu* 3e este important de re(inut, este 'aptul c& iertarea nu se d&, ci se prime)te* 52* Cotorul iert&rii este con)tiin(a limpede c& e)ti iubit .n mod necondi(ionat de +umne%eu, c& nu trebuie s& pl&te)ti nimic pentru nimic* Sta+ilirea unei noi rela'ii cu cel care ne%a r&nit +up& iertare, rela(ia cu cel care ne1a r&nit nu mai este aceea)i, ea 1* se poate ad-nci .ntr1o )i mai mare iubire, dac& se accept& su'erin(a .mpreun& pentru cele .nt-mplate, Eo iubire care nu a trecut prin su'erin(e, nu este o iubire matur&*F 2* sau se poate .ntrerupe ca rela(ie 'i%ic&, din dra oste, pentru a nu1i mai da a resorului posibilitatea s& ne mai r&neasc&, s& ne mai 'ac& r&u*
34

C-NSECIN8E%E IE! 1!II 5rimim puterea lui +umne%eu de a 'i asemenea Lui* 6e rec&p&t&m adev&rata identitate pentru c&: 1* 6e unim cu /ristos ELuca 23, 24F )i primim /arul Lui* 2* 6e unim cu to(i oamenii E3oloseni 3, 3D Luca #, 4#F* 3* +ob-ndim unitatea inimii Ep&catul e ca un cu(it care .mpiedic& circula(ia haruluiF*

C$nd refu"&m s& iert&m

Vom 'i acapara(i de -ndul de a ne r&%buna* R&%bunarea este ceva natural, vine dintr1un 'el de instinct al drept&(ii* +ar r&%bunarea atra e dup& sine o spiral& nes'-r)it& de violen(e* 6u vom 'i ierta(i de +umne%eu ECat* 1G, 35F* Suntem s'-)ia(i, devora(i de dorin(a de a lovi, de a1l nimici pe cel&lalt* EAalateni 12, 14 M15F Suntem su'oca(i de am&r&ciune E9vrei 12, 14 M 15F* 6e vom asem&na cu cei pe care nu1i putem ierta 'ie pentru sl&biciuni asemenea, 'ie pentru c& suntem ?!udeca(i@ dup& cum am !udecat* /arul nu circul& .n %ona su'letului .n care !udec&m* Su'letul ne este ur-(it de otrava urii )i a resentimentelor* 1* Resentimentul .nseamn& ?a sim(i din nou@* 9ste o r&%bunare pasiv&, ascuns&, care .mpiedic& lucrarea pentru 'ericirea celuilalt* 9ste surs& de stres continuu )i poate enera boli somatice ca: ulcer, hipertensiune, arterit& )i chiar cancer* $r&im .n spatele unui %id de ap&rare )i nu mai putem primi ce e bun .n cei pe car nu1i iert&m* Nudec&m )i condamn&m )i ne umplem de calomnie, or oliu, .mpotrivire, po't& de r&%bunare, invidie, r&utate, ni se .mpietre)te inima* 2n ca%ul unor violen(e rave, lipsa iert&rii poate duce la 'ra mentare l&untric&, la dedublare: 1* 3-nd cineva a 'ost 'oarte rav a resat, a tr&it o 'ric& at-t de mare .nc-t, pentru a supravie(ui, a apelat la un curios mecanism de ap&rare, numit identi'icare cu a resorul* Acesta intr&, .ntr1un 'el, .n victim&* 3a urmare, victima se simte contaminat& de a resor, se percepe violent, murdarJ devine dublu, victim& )i c&l&u, )i continu& s& se a rese%e l&untric* 3-nd obose)te s& se a rese%e pe sine, poate deveni, la r-ndul s&u, a resiv cu ceilal(i* Ast'el, cine a 'ost violat, poate deveni violator, cine a 'ost a resat va a resa, cine a 'ost abu%at, va abu%aJ Solu'ia: 3&utarea a resorului ascuns pro'und .nl&untrul nostru pentru a1l vindeca )i trans'orma* Aceasta se poate 'ace prin iertare*

Tem& *entru acas&

>denti'ica(i )i nota(i piedicile pe care le sim(i(i .n calea .mp&c&rii cu: 1* Via(a +umneavoastr& 2* 5&rin(ii 3* 5ro'esorii care v1au r&nit 4* 5ersoanele care v1au a resat Ale e(i o situa(ie .n care v& e reu s& ierta(i ceva cuiva )i cere(i a!utorul lui +umne%eu .n 'iecare %i c-te 2 minute p-n& ve(i sim(i o schimbare* 2n S'-nta S&pt&m-n& a 5atimilor C-ntuitorului scrie(i Eun mic eseuF .n ce rela(ie sunte(i acum cu +umne%eu*

35

Sesiunea #

S ne *indecm iertnd; ema

53* 3iti(i cu aten(ie, .ntr1o anumit& %i din s&pt&m-n&, dac& se poate la aceea)i or&, articolul de mai !os )i opri(i1v& ori de c-te ori ave(i sentimente mai puternice )i 'ace(i o scurt& ru &ciune c&tre +uhul S'-nt* 54* 8ace(i ?exerci(iul iert&rii@ a)a cum v& .nva(& 5arintele* 55* 6ota(i )i trimite(i1ne s&pt&m-nal o scurt& descriere a celor mai importante experien(e pe care le tr&i(i .n aceast& perioad&* 5"* +umne%eu s& v& binecuv-nte%e )i s& lure%e cu harul )i cu bucuria Lui .n su'letele dumneavoastr&;

T%*%+!IRE PRI

P!TEREA IERT%RII
5reot Alphonse Aoettmann

Dinamismul dttor de *ia al iertrii

2n .ntrea a S'-nt& Scriptur&, de la .nceputul p-n& la s'-r)itul ei, +umne%eu 2)i de%v&luie iubirea Sa '&r& de mar ini 'a(& de capodopera Sa: omul* +umne%eu l1a creat pe om dup c"ipul /u pentru a1> deveni asemenea comunic-ndu1i din preaplinul propriei Sale Vie(i* A)a .ncepe extraordinara poveste de dra oste dintre +umne%eu )i om* Apoi, de1a lun ul .ntre ii omeniri, +umne%eu continu& s& Se arate ca un .ndr& ostit de om, ca un mire topit dup& iubita sa p-n& la ?robirea inimii@ cum ne spune *!ntarea c!ntrilor E4,HF, mereu p-ndindu1i 'a(a, mereu a)tept-ndu1l c-nd 2i .ntoarce spatele )i emo(ion-ndu1se c-nd revine )i mereu c&ut-nd o cale de a1l elibera, de a1l scoate din nenum&ratele r&t&ciri in'ernale, ca s& tr&iasc&, )i s& tr&iasc& deplin* 3-t despre om, se ded& propriilor capricii, se rupe de +umne%eu, se .ndep&rtea%&, se .ntoarce, iar&)i cade, 2i 'ace scene )i, uneori, a'l& )i momente de bun& .n(ele ere cu 9l* 2n timpul unuia din numeroasele sale adultere M episodul cu vi(elul de aur din pustie M pe c-nd Coise 2l ru a pe +umne%eu s& ierte poporul s&u, Acesta .i r&spunde descoperindu1i c& este )Ia"ve, Ia"ve, Dumnezeu iu itor de oameni, milostiv, ndelung r dtor, plin de ndurare i de dreptate, *are pzete adevrul i arat mil la mii de neamuri' care iart vina i rzvrtirea i pcatul, dar nu las nepedepsit pe cel ce pctuiete+ E>e)ire 34, "1#F* +umne%eu nu este victima pasiunii Sale, cum poate 'i omulD >ubirea Lui este libertate total&, '&r& nici un ata)ament )i nele at& de nici o condi(ie, e ratuitate pur&, lep&dare )i d&ruire de Sine '&r& nici o limit&, c&ci 9l este ca ?Soarele care str&luce)te peste cei r&i )i peste cei buni ECatei 5, 45F* +umne%eu este d&ruire des&v-r)it* Supra1d&ruirea EiertareaF1 este chiar starea Sa* Ast'el, 9l .)i deschide ad-ncul milostivirii Sale .n 'iecare moment al Le &m-ntului S&u cu omul, Le &m-nt pe care .l voie)te nup(ial* 9xperien(a proorocului =sea este, '&r& .ndoial&, unul din exemplele cele mai extraordinare* =sea a tr&it, a experimentat .n propria sa inim& ?inima@, ad-ncul milostivirii lui +umne%eu* 8emeia lui, pe care o iube)te la nebunie, este adulter&, se prostituea%& la 'el ca >srael, mireasa lui +umne%eu* 6u1i este omului cu putin(& s&1)i ima ine%e cumplita su'erin(& a lui +umne%eu )i pro'un%imea am&r&ciunii Sale .n ne'ericitele aventuri ale poporului S&u dac& nu le1a .n(eles pu(in .n propriul trup* +umne%eu .i cere proorocului =sea s&1i 'ie martor* 3on'orm Le ii, 'emeia adulter& trebuia ucis& .mpreun& cu amantul ei E+eut* 22, 24D >oan G,5F* +ar uci -nd des'r-nata se des'iin(ea%& des'r-nareaB 3u ce va schimba acest lucru mersul istorieiB +umne%eu r&stoarn& acest 'el .nchis .n sine de a -ndi )i introduce .n s-nul rela(iilor umane un dinamism explo%iv care cople)e)te orice alt 'el de isp&)ire: iertarea* 5entru a1l 'ace pe =sea s& .n(elea & ce se petrece .n ad-ncul milostivirii )i iubirii lui +umne%eu )i ce .nseamn& pentru 9l iertarea omului, +umne%eu .i cere s& ia iar&)i de so(ie 'emeia adulter&* Aceasta, .n loc de moarte .)i recap&t& via(a )i ran ul ei* Atitudinea de iertare cu totul de nea)teptat 'a(& de ravitatea tr&d&rii, provoac& mai .nt-i o stupe'ac(ie inima inabil& )i apoi induce un nou .nceput sau, .n s-nul alian(ei re &site, c&derea se trans'orm& .ntr1o )i mai mare iubire* 6umai iertarea con(ine aceast& putere de re1 creare, de .nnoire a crea(iei* $otul este posibil din nou pentru c& iertarea .)i are i%vorul .n chiar ?ad-ncul milostivirii@ lui +umne%eu: ?:i te voi lo odi cu Cine pe vecie, )i te voi lo odi Cie dup& dreptate )i bun&cuviin(& .ntru bun&tate )i dra osteD )i te voi lo odi Cie .ntru credincio)ie, ca s& cuno)ti c& 9u sunt +omnul;@ E=s* 2, 21122F* >ubirea adev&rat& este '&r& condi(ii, .)i este su'icient& sie)i, 9S$9 pur )i simplu: orice ai 'ace, eu te iubesc*
1

2n 'rance%&: don, par-don. 3"

>ert-nd, +umne%eu de%v&luie, revelea%& ceea ce 9l 9S$9 )i transmite omului aceast& putere, omene)te inexplicabil&, derutant& )i inexplicabil&, dar miraculoas&* Aceast& experien(& unic& a lui =sea, .)i pune pecetea pe toat& istoria lui >srael, ca )i c-nd prin iertare, +umne%eu ar 'i voit s&1:i arate 8a(a Sa )i s&1:i imprime pecetea ei .n inima omului, pentru ca iertarea s& devin& de acum noua Le e care s& re lemente%e orice rela(ie uman&* 6enum&ratele adultere )i crime s&v-r)ite de poporul lui >srael, l1au aruncat .n exil, l1au .nvins, l1au deportat, l1 au de%onorat* Rene -ndu1L pe +umne%eu a pierdut totul: re ele, templul, Le ea, (ara, totul* +ar .n acest pustiu de iubire )i .n aceast& str-mtorare a des'r-n&rii sale, el aude mereu .n ad-ncul inimii sale oale )i repudiate, vocea Cirelui s&u dumne%eiesc: ?#isipit-am pcatele tale, ca pe un nor i frdelegile tale ca pe o negur= % clip te-am prsit, dar cu mari ndurri te iau l!ng (ine= n ndurarea (ea cea venic ( voi milostivi de tine= i va fi ca n vremea lui 8oe c!nd (-am 0urat c apele potopului nu se vor mai rsp!ndi pe pm!nt+ E>s* 44, 22D 54, #1HF* Aceast& 'a(& iubitoare a iert&rii, o'erit& mereu, s'-r)e)te prin a str&pun e cele mai roase tenebre ale tuturor nenorocirilor lui >srael, p-n& a devenit chiar inima credin(ei poporului* 3-nd acesta se adun& pentru a stri a c&tre +umne%eu .n str-mtorarea sa, c&tre 3ceast -a se .ntoarce .ntr1un 'el de 8a(&1c&tre1'a(& de multe ori %druncin&toare: ?Dumnezeul meu, m ruinez i m tem s-mi ridic faa ctre :ine, Dumnezeul meu, pentru c frdelegile noastre au trecut peste cap i vina noastr s-a mrit p!n la cer=i iat, dup puin vreme ni s-a dat ndurare de la Domnul Dumnezeul nostru= ne-a druit s ne nviorm puin din ro ia noastr= nici n ro ie nu ne-a prsit pe noi Dumnezeul nostru= E> 9%dra H, "1HF* :i aceste lun i ru &ciuni de cerere .n care poporul .)i m&rturise)te p&catele, se termin& .ntotdeauna cu a)teptarea iert&rii: ??i acum, Doamne Dumnezeule, iart-ne i fie-@i mil = i arat iu irea :a de oameni=+ 6u e de mirare c&, .ntr1o bun& %i, >ubirea S1a ar&tat .n persoan&* 3u >isus, cerurile se rup E>s* "3,1HF cu adev&rat )i iertarea coboar& n p!inea noastr cea de toate zilele* 6u .nseamn& numele Lui ?C-ntuitorul@B 8&c-ndu1Se om, +umne%eu Se une)te cu omul cel c&%ut .n des'r-nare printr1un le &m-nt de nedes'&cut* 2)i asum& carnea lui, ia asupra Sa p&catele lui, se cu'und& .n ur-(enia lui )i .n iadul lui de .nstr&inare s'-r)ind prin a muri de iubire chiar pentru cei care 2l r&sti nesc: ?:at, iart-le lor, c nu tiu ce fac@ ELuca 23, 34F* 2)i vars& s-n ele p-n& la ultima pic&tur& pentru omenirea adulter&, Cireasa Lui ECarcu 2",2GF* 9l este Cielul .n!un hiat 3are iart& pentru ca omul s& tr&iasc& )i pentru ca nici unul s& nu piar& ECatei 1G, 12F* >ar c-nd doar unul dintre cei pierdu(i e re &sit, >isus declar& c& )i .n cer se 'ace bucurie mare ELuca 15, #F* 2n >isus, inima Sa, acest ad-nc al milostivirii lui +umne%eu, este .n adev&ratul sens al cuv-ntului inundat& de aceast& bucurie, p-n& la a 'ace din via(a p&c&tosului re &sit s&rb&toare, mu%ic&, dansJ pun-nd iar&)i .n de etul acestei des'r-nate inelul de nunt&, )i iar&)i .mbr&c-nd1o .n cele mai 'rumoase haine ELuca 15, 15132F* 2n 5arabola 8iului Risipitor, putem recunoa)te unul din cele mai 'rumoase portrete ale lui /ristos* 3-nd citim c& tat&l din parabol&, +umne%eu, ?l1a v&%ut .nc& departe 'iind el )i i s1a '&cut mil& )i, aler -nd, a c&%ut pe ruma%ul lui )i l1a s&rutat@ ELuca 15, 2HF, recunoa)tem aceea)i ?iu ire ne un+ din *!ntarea *!ntrilor sau de la 5roorocul =sea* Aici, .n aceast& iu ire ne un. a lui +umne%eu pentru om, se a'l& i%vorul vie(ii noastre )i sin ura tain& a oric&rei vindec&ri* 9 de a!uns ca omul s& se .ntoarc& spre +umne%eu, cea mai mic& mi)care a inimii noastre a!un e, )i iat& c& +umne%eu alear & )i m& str-n e .n bra(ele Sale, nebun de bucurieJ 2)i poate cineva ima ina acest lucruB +umne%eu alear & .n .nt-mpinarea mea;

0isiunea omului/ na,terea pentru sine nsu,i

2n aceast& 'a(& a lui +umne%eu se revelea%& propria noastr& 'a(&, calea noastr& omeneasc&* =mul este ?dup& chipul lui +umne%eu@ )i dac& +umne%eu este iertare in'init& dup& cum s1a mani'estat de1a lun ul timpului biblic, sin ura cale care .i .n &duie omului s& devin& om este iertarea* 6u exist& .mplinire posibil& pentru om, nici vindecare trupeasc& sau psihic&, '&r& iertare* 9 o realitate care .ncepe s& 'ie recunoscut& .n lumea medicilor )i a psihoterapeu(ilor* 3au%a tuturor relelor 'iind spiritual&, adev&rata vindecare a omului este .nduhovnicirea, .ndumne%eirea lui* 3hipul lui +umne%eu .n om este destinat s& se .mplineasc& .n asemnare E8acerea 1, 2"F* A 'i asemenea cu +umne%eu, iat& adev&rata na)tere a omului* At-ta timp c-t iertarea nu este p-inea pe care o m-nc&m .n 'iecare %i, putem r&m-ne nen&scu(i, risc&m s& ve et&m sau s& vie(uim doar .n plan animal, '&r& s& cunoa)tem via(a .n plin&tatea ei E>oan 1, 1", 9%* 3, 1HF* 3-(i ?oameni@ nu mor .n 'iecare clip& '&r& s& 'i v&%ut lumina %ilei; /ristos a venit ca s&1i dea putere omului s& se nasc& la aceast& nou& Via(&* :i a spus c& ucenicii S&i, adic& cei ce se a'l& pe calea pe care este 9l )i asemenea Lui, sunt cei care tr&iesc iubirea Lui, iubindu1se unii pe al(ii,
2

3'* S'-ntul 6icolae 3abasila 3#

precum 9l ne1a iubit E>oan 13, 34135F* $otul se a'l& .n aceste cuv-nt: ?precum@ )i .n aceast& 'ormidabil& insisten(&: ?iubi(i;@* >ertarea M darul des&v-r)it M Epar-donF, '&r& m&sur&, pentru c& mer e p-n& la iertarea vr&!ma)ilor, este culmea oric&rei iubiri* 6umai .n aceast& iubire 'ace omul experien(a lui +umne%eu, ?cel ce iube)te 2l cunoa)te pe +umne%eu; E> >oan 4, #F adic& se nate cu Econ-natreF +umne%eu )i .n 9l, .ntr1o ve)nic& na)tere, devenind 'iu .n 8iul 3el <nul n&scut din $at&l* >ertarea nu este, a)adar, o condi(ie prealabil& a unei vie(i noi, cum s1ar putea crede din necunoa)terea deplin& a acestei realit&(i, ci este Via(a .ns&)i, >ubirea .n act* 5entru aceasta, >isus .i cere lui 5etru, dincolo de iertarea oca%ional&, s& ierte '&r& limite, adic& s& 'ac& din iertare o stare, o via(& permanent& ECatei 1G, 2IF* >ertarea oca%ional& este esen(ial& pentru c& ne uvernea%& toate rela(iile: cu noi .n)ine, cu ceilal(i, cu +umne%eu, dar ea traduce ceea ce este .n ad-ncul inimii unei 'iin(e: ?:ot aa i :atl (eu *el ceresc v va face vou, dac nu vei ierta A fiecare fratelui su A din inimile voastre+ ECatei 1G, 35F* 5uterea unui asemenea cuv-nt arat& 'oarte limpede c& a ierta nu este o bun& conduit& moral&, ci intrare .n taina dumne%eiasc& )i .mp&rt&)irea de aceasta .mpreun& cu ceilal(i* Ast'el, dup& S'-nta 9van helie, comunitatea oamenilor este 'ondat& pe iertareD comunitatea, adic& orice rela(ie* 6ici nu poate 'i -ndit& posibilitatea supravie(uirii unui cuplu '&r& iertarea de %i cu %i* 6u exist& rup care s& nu 'ie minat de !udecarea semenului* >ertarea introduce .n s-nul rela(iilor umane modul de a 'i, ?comportamentul@ lui +umne%eu )i 'ace din comunitate o icoan& a S'intei $reimi* >ar re'u%ul iert&rii, este asemenea unui p-r-u care s1ar t&ia de la i%vorul s&u: a doua %i ar .nceta s& existe, n1ar mai 'i dec-t o b&ltoac& de ap& st&tut&* 3-nd e vorba de om, aceasta nu este o meta'or&, dac& iertarea este i%vorul vie(ii celei noi, cum am a'irmat, ne1iertarea este uci &toare*

nu e.ist *indecare fr iertare

Cedicii dovedesc ast&%i, .n mod clinic, 'aptul c& re'u%ul de a ierta enerea%& .n su'let o ranchiun& care poate mer e p-n& la ur& )i de%n&de!de* :i toate acestea se .nscriu .n mod inevitabil .n corp, a)a cum toat& lumea o )tie ast&%i* 6u exist& emo(ie care s& nu se imprime .n 'i%ic; :i, de aici, se na)te, printr1o 'in& punere la punct a incon)tientului, o boal& sau alta, o .ntrea & patolo ie care nu ocole)te nici o s'er& a persoanei: trup, su'let EpsihicF, duh EspiritF* 8&r& s& 'acem scurt circuite pu(in prea simpliste, trebuie s& a'irm&m c& destul de 'recvent se .nt-mpl& ca o ur& surd& s& r&v&)easc& pro'und o 'iin(& )i s&1i provoace un cancer sau alte simptome* +e asemenea, pe plan psiho1a'ectiv, iertarea re'u%at& r&ne)te voin(a )i acest lucru provoac& serioase di'icult&(i, de multe ori neputin(a de a iubi* Cul(i celibatari sunt victimele ei )i nu pu(ine cupluri tr&iesc sub imperiul m-niei, am&r&ciunii )i triste(ii* <neori o a resivitate permanent& 'a(& de cel&lalt otr&ve)te .ntrea a existen(& sau provoac& pur )i simplu indi'eren(a total&J '&r& ca ei s& cunoasc& adev&ratele motive p-n& nu vor vedea c& undeva s1a ascuns un re'u% de a ierta* Acest re'u%, chiar dac& a devenit incon)tient, .mpin e ener ia unei 'iin(e .napoi la ori ini )i o .ntoarce de la iubire* $oate rela(iile sunt ast'el mai mult sau mai pu(in 'alse: cu sine, cu cel&lalt, cu +umne%eu* 2n rela(ia cu +umne%eu, r&ul este )i mai rav pentru c& atin e dimensiunea spiritual& a omului, persoana sa, atent-nd la destinul ei )i devenind ast'el uci &tor* 8iecare 'iin(& uman& este o persoan& iar persoana este o tain& pe care nimeni nu o poate de'ini, este identitatea pro'und& a omului )i, .n experien(a existen(ial& se mani'est& ca ?d&ruire@, ca o mi)care ?c&tre@D or, cum am spus, iertarea este d&ruirea des&v-r)it& Epar-donF, cea mai .nalt& 'orm& de iubire* +arul, d&ruirea despre care este vorba aici, nu are nimic de1a 'ace cu o moral& eneroas&, ci este esen(ial Via(a .ns&)i, natura ei* Via(a nu exist& .n a'ara unei d&ruiri de sine )i '&r& via(& nu exist&, evident, 'ericire posibil&* $ra ismul acestei realit&(i const& .n 'aptul c& lipsa iert&rii anihilea%& 'iin(a )i o conduce la moarte* 3-(i mor(i sau muribun%i nu exist&B 6umai prin d&ruire se aseam&n& omul 5ersoanelor S'intei $reimi 3are tr&iesc din veci .ntr1o reciproc& d&ruire de Sine* Av-nd, ast'el, o le &tur& direct& cu >%vorul, iertarea este un act creator, ea nu )ter e trecutul, ci .l recreea%& .ntr1 o nou& istorie, mai mare ca precedenta* Sub acest aspect, iertarea, venind de la +umne%eu, ridic& 'or(e restauratoare, d&t&toare de via(&* 6umai experien(a .n &duie .n(ele erea acestei taine* Cul(i nu intr& .n aceast& realitate pentru c& se cred incapabili* 5rivind mai de aproape, .n aceste ca%uri, de cele mai multe ori este vorba de o con'u%ie .ntre a ierta )i a sim(i c& ier(i* 9ste un punct important pentru c&, 'oarte 'recvent iertarea, ca )i ru &ciunea )i iubirea, nu e le at& de o emo(ie oarecare a psihismului nostru; 3um ar putea cineva ?s& simt&@ a'ec(iune 'a(& de un vr&!ma)B 2n 'elul acesta nimeni n1ar ierta niciodat&J >ertarea (ine de voin(a mea, este o deci%ie liber& care1mi an a!ea%& persoana, dar liber& )i 'a(& de sentimentele mele* 3ineva poate s& spun& ?te iert@ '&r& s& simt& nimic, sau chiar cu inima .ndurerat&* 3e are importan(& aici este actul care se ridic& din spiritul, din du"ul omului, pe c-nd emo(iile pornesc din psi"ismul uman* Cai mult, iertarea nu depinde nici de cel&lalt, de reac(iile aceluia, de ceea ce va spune sau va 'ace el, eventuala sa respin ere sau chiar violen(&* 3el care iart& este responsabil de atitudinea sa personal& )i asta e tot* 3eilal(i nu ne apar(in, nu avem nici un drept
3G

asupra lor )i nici ceva s& le pretindemJ +impotriv&, iertarea mea .i va elibera de presiunile e ocentrismului meu )i .i va l&sa s& existe a)a cum .n(ele ei, '&r& s&1mi 'ie datori cu ceva* 6u a)tept nimic de la ei*

tmduirea prin iertare

+ac& de cele mai multe ori iertarea nu lucrea%& )i r&m-ne '&r& consecin(e este pentru c& se 'ace din ea un act exterior, pur psihic, o vorb& oal&* =r, este vorba aici s& cobori acolo unde se ascunde traumatismul, acolo .n ad-ncurile incon)tientului, alt'el nu va avea loc o vindecare adev&rat&* 6umai c& e 'oarte periculos s& cobori .n propriile tenebre '&r& /ristos* 9l este ?Lumina care luminea%& .n .ntuneric@ E>oan 1, 415F )i numai prin Via(a pe care ne1o d&ruie)te 9l putem 'i vindeca(i* 6ici un terapeut, nici un remediu nu poate transmite via(& dac& nu devine canal al Vie(ii dumne%eie)ti, pentru c& +umne%eu este >%vorul vie(ii* +ar 9l se d&ruie)te, bine.n(eles, celui care se pre &te)te s&1L primeasc&, chiar incon)tientJ 3-nd acord cuiva iertarea mea, oricui ar 'i: altora, mie .nsumi sau chiar lui +umne%eu, eu sunt ?victima@ unei o'ense )i bolnavul care trebuie t&m&duit sunt eu* ?Cetoda@ iert&rii )i a vindec&rii este a)adar aceea)i pentru orice traumatism* 9a a 'ost revelat& de /ristos )i e transmis& de .ntrea a $radi(ie* 9ste o comoar& nepre(uit& pe care unii mistici o numesc ?act ana o ic@* Actul este .mplinit .n mod concret asupra unor anumite r&ni, dar cu exerci(iu )i har, devine o atitudine spontan& 'a(& de toate* Vedem .n scrierile S'in(ilor no)tri 5&rin(i c& acesta era chiar 'elul lor de a tr&i )i de a se o'eri instantaneu oric&rei contrariet&(i* 'ai "nti e nevoie de mult timp( =mul este istorie )i aceast& istorie este cea a unei vindec&ri care n1a .ncetat niciodat& s& se ad-nceasc&* Su ere% s& se acorde o )edin(& pe s&pt&m-n&, cum se 'ace .n terapie, pentru c& ritmul !oac& .n mod evident un rol imens .n aceast& istorie* +e exemplu, o !um&tate de or& .n una din %ilele s&pt&m-nii, la o anumit& or&* 9xist& o ?le e a ritmului@ care a 'ost studiat& la marile personalit&(i care au practicat1o )i are re%ultate cu totul nea)teptate* Se .ns&m-n(ea%& subcon)tientul care, apoi, .n perioada latent& de la o )edin(& la alta, 'ace o extraordinar& lucrare* Aceast& lucrare este taina pre%en(ei +uhului S'-nt intim le at, p-n& la am&nunte, de istoria noastr&* +e aceea, la .nceputul )edin(ei s&pt&m-nale, este de cea mai mare importan(&, s&1L chem&m, s&1L ru &m .ndelun * 5utem s&1> vorbim simplu, ca unui prieten, s&1L chem&m .n a!utor )i s& ne .ncredin(&m Lui sau, putem s& lu&m una din ru &ciunile c&tre S'-ntul +uh din slu!ba Rusaliilor Esau din c&r(ile noastre de ru &ciuni 1 n* tr*F* 8&r& +uhul S'-nt nu vedem nimic .n noi* Vederea ruperii de +umne%eu sau .ndep&rt&rii de 9l este o revela(ie* 6umai +umne%eu ne poate de%v&lui unde suntem 'a(& de 9l* 9ste de!a /arul, lumina lui +umne%eu*

A recunoa1te
<rmea%& apoi trei etape ale metodei propriu1%ise dintre care prima este recunoa)terea unei realit&(i, a unui traumatism din trecut, a unui bloca! sau nod care ne .mpiedic& s& tr&im, un eveniment pe care n1am reu)it niciodat& s&1l ?di er&m@, sau o rela(ie mai mult sau mai pu(in distru &toare* +ar este imposibil s& recunoa)tem .n mod real un traumatism sau un eveniment oarecare din trecut, mai ales s&1l l&s&m s& tr&iasc& .n noi, '&r& o des&v-r)it& detensionare a trupului* 8&r& aceast& detensionare specul&m, re'lect&m .n abstrac(ie dar nu avem acces la ad-ncurile subcon)tientului sau incon)tientului, acolo unde %ace )i ne roade traumatismul* >deal este s& te a)e%i .ntr1o postur& de medita(ie, sau pe un scaun, per'ect vertical, )i s& parcur i corpul din cap p-n& .n picioare pentru a1l detensiona pro'und, buc&(ic& cu buc&(ic&, respir-nd rar )i ad-nc* 6umai dup& aceasta .ncepi s& prive)ti 'aptul* 5rivirea trebuie s& 'ie contemplativ&, '&r& re'lect&ri )i anali%e* 5ur )i simplu s& ve%i .n loc s& re'ule%i sau s&1(i ascun%i adev&rul cum se .nt-mpl& de cele mai multe ori* 3u c-t vei 'i mai detensionat cu at-t vei vedea mai limpede )i experien(a din trecut se va restitui p-n& .n cele mai mici detalii exterioare )i l&untrice, cu st&rile su'lete)ti tr&ite: su'erin(&, m-nie sau dorin(& de r&%bunare* +oar s& ve%iJ ) accepta 3ea de1a doua etap& este acceptarea a ceea ce vedem* S& accept& inacceptabilul* S& spui ?da@ sau mai de rab& s& devii ?da@ .n mod pro resiv* 3orpul devine un cuv-nt pre(ios care trebuie desci'rat: cea mai mic& crispare sau tensiune, respira(ie care se ridic& sau devine mai scurt&J toate sunt semne evidente de re%isten(&, de re'u% )i de .nchidere* Acceptarea va deveni din ce .n ce mai real& dac& ne l&s&m, dac& d&m drumul crisp&rilor, mai ales celor din cea'& )i de la umeri, respir-nd pro'und din dia'ra m&* S& accep(i, s& aderi la ceea ce ve%i, s& devii una cu 'aptul* Acest lucru ne 'ace, pu(in c-te pu(in, s& ie)im din dualitatea care
3H

este, .n mare parte, cau%a s'-)ierii noastre, a su'erin(ei noastre* S& devii pe deplin con)tient de ceea ce este, .ntr1un ?da@ total '&r& ca e oul s& intervin& pentru a reac(iona, critica, enervaJ 6u mai exist& umbra re'ul&rilor* ) binecuvnta 2n s'-r)it, ultima etap&: exerci(iul iert&rii* +estins 'iind, po(i acum cobor. .n ad-ncul .n care se a'l& traumatismul ca s& ier(i* +ar cumB <nde se mani'est& adev&ratul dinamism al iert&riiB /ristos r&spunde .n 9van helie: ?Binecuv!ntai pe cei ce v lesteam;@ ELuca ", 2F )i S'-ntul 5avel revine la aceasta mereu ERomani 12,14D > 3or* 4,12F* A)adar, este vorba s& ?binecuv-nt&m@ ce am v&%ut )i acceptat* 5utem 'ace at-tea )edin(e de binecuv-ntare c-te va 'i necesar pentru vindecare* 9ste su'icient s& repet&m rar )i u)or: ?+oamne, 'ii binecuv-ntat .n ceea ce am tr&it sau .n evenimentul Enumim evenimentulF sau, 'ii binecuv-ntat .n cutare Enumele persoaneiF@* 9vident, 'iecare .)i poate &si 'elul personal de a binecuv-nta, de a l&uda sau de a mul(umi lui +umne%eu, ceea ce este acela)i lucru* 9sen(ial este s& 'ie o 'ormul& scurt& pe care s1o putem repeta cu u)urin(&* Aceast& lucrare este in'init mai mult dec-t o simpl& terapie, este de1a dreptul '&c&toare de minuni* ?A binecuv-nta@ nu este un cuv-nt, ci o '& &duin(& a lui /ristos care se reali%ea%& .ntocmai* Aceast& 'ecunditate nemaiau%it& vine chiar de la 5a)tele lui /ristos* 5rin .ntrea a Sa via(& 9l ne1a ar&tat calea )i ne1a .nv&(at s& tr&im )i noi, la r-ndul nostru, la 'el ca 9l* 5rin .ntruparea Sa, /ristos S1a po or-t .n&untrul su'erin(ei )i a mor(ii* 9l nu a .nl&turat moartea ca s& pun& via(& .n locul ei, ci a trans'ormat .ns&)i moartea .n via(&* Corm-ntul s1a trans'ormat .n c&mar& de nunt& )i 3el ce iese victorios din el este Cirele 2nviat* 3-nt&rile Litur hiei 5ascale sunt pline de aceast& tain& care ne .ntemeia%& existen(a* Ast'el, ?a binecuv-nta@ .)i revelea%& aici .ntrea a splendoare: dincolo de cuvinte, aceasta vrea s& spun& c& /ristos Se po oar& .n&untrul traumatismului meu, .nl&untrul su'erin(ei mele, .n ceea ce este mort .n mine )i, acolo, cum a dovedit1o de!a, trans'orm& ceea ce este uci &tor, .n via(& )i vindecare* >ar eu, cum spune '&r& .ncetare S'-ntul Apostol 5avel, sunt de!a .nviat, descop&r dimensiunea necondi(ionat& a vie(ii, via(a dumne%eiasc&* Acest act este pro'und re1creator, este calea lui /ristos 2nsu)i la care eu devin p&rta) )i martor* Cartor, c&ci este vorba, de asemenea, ca de 'iecare dat& c-nd e posibil, s& m& duc s&1l caut pe cel ce m1a sup&rat )i s&1i d&ruiesc iertare mea* S& i1o d&ruiesc lui, '&r& s& uit s1o cer )i pentru mine; 2ntr1adev&r, cine sunt eu ca s& provoc ceea ce s1a .nt-mplatB >ar .n ca%ul .n care sunt nevinovat, oricum nu am r&mas '&r& nici o vin& dup& aceea prin resentimentul sau ura meaJ

spre eli+erare ca strae permanent

5acea pro'und& care se instalea%& .n mine dup& ce am dat )i am primit iertarea este chiar Via(a lui +umne%eu* 9 o ?vi%it&@ a Lui* :i aceast& ?pre%en(& iert&toare@ prin esen(& se extinde asupra .ntre ii mele vie(i p-n& .n cele mai mici detalii* Atunci, pot s& .nainte% pe acest drum )i, cu c-t .nainte%, cu at-t mai mult descop&r prin propria experien(& c& vr&!m&)ia este pretutindeni, c& nu poate exista nici o sin ur& %i '&r& potrivnicie, c& 'iecare clip& este o .ncercare .n sensul .n care minereul este ?.ncercat@ de 'oc p-n& se puri'ic& )i devine aur* 8iecare clip& m& pune la .ncercare, .mi veri'ic& !uste(ea atitudinii, m& ?cerne@ .n credin(a mea ELuca 22, 31132F, adic& .n rela(ia mea cu 'iin(ele, cu lucrurile, cu evenimentele* +e 'apt, ?vr&!ma)ul@ meu este tot ceea ce .mi st& .mpotriv& sau .mi este reu, tot ceea ce nu1mi place sau tot ceea ce .mi displace* 3-nd suntem noi .n acord des&v-r)it cu ceea ce ni se .nt-mpl&B 0ine.n(eles, nu e vorba aici de a aproba ceea ce m& pune la .ncercare, ci de a1l aproba pe 3el ce m& .ncearc&* 6eca%ul, su'erin(a )i moartea, chiar )i mica potrivnicie %ilnic& nu sunt ?voite@ de +umne%eu pentru mine Ece ar mai .nsemna, atunci, iu irea Lui ne un pentru omBF dar dac& le primesc .n credin(& ?iert-ndu1le c& sunt ceea ce sunt@, spun-nd ?da@ la ceea ce mi se .nt-mpl&, mul(umind lui +umne%eu )i binecuv-nt-nd totul '&r& excep(ie, 2l .nt-lnesc pe +umne%eu .n toate, un +umne%eu care lucrea%& '&r& .ncetare la eliberarea mea* Atunci nimic nu m& mai poate atin e, devin o 'iin(& liber& de toate, nu mai depind de nici o circumstan(& sau eveniment, iertarea a devenit pentru mine o stare permanent&* +espre aceast& stare vorbe)te +omnul c-nd spune c& ne va da o ?bucurie pe care nimeni )i nimic nu o va mai putea lua de la noi@ E>oan 1", 22F* $radi(ia S'in(ilor 5&rin(i nume)te aceast& stare apatia, nep&timire, stare '&r& patimi despre care spun c& este iubirea cea mai .nalt&, adic& iubirea lui +umne%eu .n om* 2ntr1adev&r, c-nd omul s1a eliberat cu totul de e o1ul s&u, de iubirea sa de sine )i de propria sa voie, este cople)it de iubirea lui +umne%eu care lucrea%& prin el* Acest om nu mai voie)te dec-t ce voie)te +umne%eu )i tot ceea ce voie)te, clip& de clip&, voie)te cu voia lui +umne%eu* 5entru el, totul, 'ie c&1i place sau nu, este dar de la +umne%eu, totul este harJ )i este mereu 'ericit*
4I

2n acest sens, cre)tinismul a p&strat 'ilonul misticii iudaice: iudeul credincios binecuvintea%& totul de diminea(& p-n& seara pentru c&, pentru el, de pe vremea lui Coise, totul este ?Ru Aprins@* 6umele S'-nt a pus 'ocul pre%en(ei Sale .n&untru a toate* 3hiar dac& nimic nu mer e, chiar dac& e a)e%at pe o r&mad& de unoi, .n cea mai nea r& p&r&sire ca >ov, pentru el nu e loc de de%n&de!de sau .ndoial& ca aceasta este spre binele s&u; 2n acest mic ?chiar dac&@ se a'l& toat& 'or(a unei asemenea atitudini* /ristos duce aceast& atitudine la des&v-r)ire ceea ce1l 'ace pe S'-ntul 5avel s& spun& c& ?+umne%eu toate le lucrea%& spre binele celor ce1L iubesc pe +umne%eu@ ERomani G, 2GF* A)a tr&ie)te >isus oroarea patimilor Sale )i a mor(ii Sale pe cruce: 9l nu este victima c&l&ilor S&i, 9l .i iart& ELuca 23, 24F; :i .n chiar clipa .n care toate aparen(ele dovedesc contrarul, 9l este cel mai liber om pentru c& spune: ?S&v-r)itu1s1a@, adic& toate s1au .mplinit E>oan 1H,3IF )i .nvierea este posibil&* >nteresant de )tiut c& .n acest punct starea nep&tima)&, libertatea total& este necondi(ionat&* $oate tradi(iile spirituale ale omenirii sunt de acord asupra acestui punct* +e!a stoicii '&ceau din aceast& stare centrul c&ut&rii lor, dar )i hinduismul )i alte c&i extrem orientale* Aici e punctul central al oric&rei mistici )i, .n acela)i timp, numitorul lor comun* +rumul nu este des&v-r)it, o parte a 'iin(ei noastre accept& .nc& ata)amentul )i se a a(& de vechea 'ire, at-ta timp c-t nu exist& o e alitate absolut& .ntre minte )i inim& .n 'a(a tuturor re%ultatelor )i tuturor circumstan(elor oricare ar 'i ele: bine sau r&u, respect sau insult&, renume sau blam, victorie sau .n'r-n ere, evenimente pl&cute sau dureroase etc* +oar dac& nimic nu ne mai atin e )i nu ne mai tulbur& cunoa)tem libertatea )i nu mai avem cuvinte pentru a vorbi: aici vindecare se asimilea%& .ndumne%eirii* Articol ap&rut .n Revista Le *"emin, no* 2G, 1HH5 5reluat de pe site1ul: http:QQRRR*centre1bethanie*or Qtextes*htm cu aprobarea )i binecuv-ntarea autorului, 5&rintele Alphonse Aoettmann

http:QQs'intii1arhan heli*roQ

41