Batali Alina Iuliana AN IV MG

EUTANASIA

Eutanasia definitie, clasificare

Eutanasia (trad. "moartea un!"" # terminarea acti$!, inten%ionat! a $ie%ii unui &acient de c!tre un medic care consider! aceast! ac%iune 'n eneficiul &acientului. Eutanasia $oluntar! # eutanasia la cererea sau cel &uin cu consim!m(ntul &acientului. Eutanasia in$oluntar! # eutanasia 'm&otri$a dorinei unei &ersoane com&etente (care 'i &oate e)&rima $oina". Eutanasia non#$oluntar! # eutanasia unui &acient non#com&etent, &recum &ersoane suferind de demen! senil! sau co&ii mici. Eutanasia acti$! terminarea intenionat! a $ieii unui &acient de c!tre un medic care crede c! moartea este 'n eneficiul &acientului. Eutanasia &asi$! # terminarea $ie%ii unui &acient &rin omisiune, s&re e)em&lu &rin retra*erea tratamentului. Sinuciderea asistat! medical (SAM" # terminarea de c!tre un &acient a &ro&riei $ie%i, cu a+utorul medicului ('n &ractic! diferen%a fa%! de eutanasia $oluntar! este minim!". Eutanasia si SAM sunt ile*ale 'n a&roa&e 'ntrea*a lume ,,,,,,,,,

-are este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata. -ei doi termeni &ot fi deose iti &ri$ind &ersoana care inde&lineste actul final, actul fara de care nu ar sur$eni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta &ersoana decat &acientul, a$em de#a face cu eutanasia. /e de alta &arte, daca &ersoana care urmea0a sa moara isi administrea0a, de e)em&lu, o do0a letala de medicamente, &rescrise de doctor in acest sco& $or im des&re sinucidere asistata.

Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:

ona$i in stadiu terminal si de a le oferi o moarte linistita. 1e o icei o 2moarte una3 este descrisa ca trecerea in nefiinta intr#un mediu &lacut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. -icero s&unea ca o 2moarte una3 este modalitatea ideala de a res&ecta le*ea naturii, &arasind lumea in liniste si demnitate.

Este o modalitate de a opri suferinta extrema &rin care trec unii

Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In

secolul al 4VIII#lea, filo0oful scotian 1a$id 5ume sustinea in eseul sau 21es&re sinucidere3 ca, intr#o societate li era, oamenii ar tre ui sa ai a dre&tul sa alea*a modul in care $or sa moara. Unele $oci sustin si ca acest dre&t ar tre ui totusi tem&erat &rin o li*atia de a nu face rau altei &ersoane.

Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin conectarea la aparate), nu este morala; Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. E)ista mari diferente
intre modurile in care fiecare $ede conce&tul de 2a trai si a muri in demnitate3. -ele mai comune umilinte care ar +ustifica eutanasia sunt6 &ersoana de$ine o &o$ara &entru ceilalti, inca&acitatea de a mai face fata acti$itatilor cotidiene, &etrecerea ultimei &erioade a $ietii intr#un s&ital sau camin,

Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa;
eutanasia si sinuciderea asistata se &ractica oricum in camine si s&itale, iar medicii, mem rii familiei sau a&ro&iatii care acce&ta sa faca asta &ot fi acu0ati de crima.

S ar reduce costurile pentru ingri!irea pacientilor incurabili7

a0ea0a, de o icei, &e principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii . 1e asemenea, sunt $oci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei Se

Sacralitatea vietii. Acest ar*ument se a0ea0a &e $alorile reli*ioase care considera $iata sacra si in$iola ila.
-onform acestui &rinci&iu, nici o &ersoana nu are dre&tul de a lua $iata altcui$a.

"iagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. -onform acestui &unct de $edere,
unde e)ista $iata e)ista s&eranta. Sustinatorii sai sunt de &arere ca in conditiile e$olutiei ra&ide a societatii moderne, a te8nolo*iei si te8nicilor medicale, eutanasia ar lua dre&tul unor &ersoane olna$e de a eneficia de $iitoarele tratamente si im&licit de o $iata mai una.

#egali$area eutanasiei in ca$urile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga% &'iar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi re$ultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului% Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furni$area de asistenta corespun$atoare pentru persoanele varstnice% Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta $ona% Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le prese$e sa (nu devina o povara)% Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient. Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de deci$ie ar afecta in special copiii din viata bolnavului%

Etica atitudinii medicului fa%! de durere este mai 'nt'i lu&ta cu durerea.

Actualmente, criteriul mor%ii unanim acce&tat de 9tiin%! este 'ncetarea func%ion!rii creierului, moartea acestuia. Bolna$ul are dre&tul la informare, la inte*ritatea &ersoanei, la refu0ul durerii 9i al :insisten%ei3 tera&eutice. Voin%a &e care o &oate e)&rima un om de a tr!i a9a cum dore9te ultimele sale 0ile, constituie un dre&t 9i o li ertate 'n fa%a unei medicini din ce 'n ce mai a*resi$e, ca&a il! doar s! &relun*easc! $ia%a, atunci c'nd nu &oate s! $indece o oal!.

Filosoful englez Francis Bacon (1561-1626) susinea eutanasia, mai mult, el avea s introduc n lim a!ul modern aceast noiune" #n lucrarea Despre demnitatea i multiplicarea tiinelor vorbind despre scopurile i problemele medicinei, filosoful acord o atenie deose it $ro lemei olilor incura ile% &"""'unt convins c datoria medicului nu este doar de a resta ili sntatea, ci (i de a u(ura c)inurile (i suferina $ricinuite de oal, (i nu doar atunci cnd o a(a u(urare de la durere ca un sim$tom $ericulos duce la nsnto(ire, dar (i n acele cazuri cnd nu mai e*ist nici o s$eran la salvare (i e $osi il doar de a face ns(i moartea mai u(oar (i lini(tit, deoarece eutanasia + de acum este o fericire imens,"

-n 1./0 un gru$ de 122 de oameni de stiinta, intre care si trei laureati ai $remiului 3o el (4ac5ues 6onet, 7" 8auling si 9" :)anson) au semnat cele rul ;manifest $rivind eutanasia, (din revista americana ;:)e <umanist,) $rin care cereau legiferarea eutanasiei $e motiv ca este imoral sa tolerezi, sa accepti

sau sa impui suferinta.

Acest document a dus la formarea unor curente de o&inie cu &ri$ire la atitudinea &e care tre uie sa o ai a omul si societatea fata de suferin0ii in stare terminala. /ana acum s#au format trei &uncte de $edere in acest sens, si anume6 *) +italismul; potrivit acestuia, trebuie mentinuta viata biologica cu orice pret si cu toate mi!loacele%

,) Al doilea punct de vedere afirma ca pacientii aflati in agonie trebuie lasati sa aleaga timpul si modul in care vor sa moara -cu demnitate)% Expresia -moarte cu demnitate)poate sugera insa omuciderea si sinuciderea%

.) Al treilea punct de vedere sustine ca, intr un anumit moment din procesul mortii, oprirea tratamentului (retragerea sau oprirea sistemelor de sustinere a vietii) poate fi acceptata din punct de vedere moral, permitindu i astfel pacientului o moarte naturala% Este eutanasia pasiva, cu care /iserica nu poate fi de acord%

Cine decide ce trebuie fcut? Cine are primordialitatea responsabilitii in decizia pentru acest act? Cine va purta decizia definitiv pentru ndeplinirea acestui act? Cine va efectua aceast procedur? Vor fi pregtii specialiti, aa numii medici-cli? Pn unde se va trata i cnd se decide ncetarea tratamentului?

;EGEA

&O"0# "E "EO12O#O34E ME"4&A#5 din .6 martie ,6*, al -ole*iului Medicilor din <om(nia

EMITENT: CO LEG I U L M ED I CI LO R D I N RO M N I A PUBLIC T !N: M O N I TO RU L O FI CI AL nr.298 di n 7 m ai2012

CAP. IV R !"#i ! n ra# a$'i)i'a' a m di$a#*

$%m&%r'am n' (n 'i$

ART. 21 C%m&%r'am n'"# &r%+ ,i%na# -i

.1/ M di$"# 'r 0"i ,* +i "n m%d # d $%m&%r'am n' &r%+ ,i%na# -i 'i$1 +iind (n & rman n2* &r %$"&a' d $r -' r a ni) #"#"i ,*" &r%+ ,i%na# -i m%ra#1 a a"'%ri'*2ii -i &r ,'i!i"#"i &r%+ ,i"nii m di$a# . .2/ C%m&%r'am n'"# &r%+ ,i%na# im&#i$*1 +*r* a , #imi'a #a1 &r %$"&ar a $%n,'an'* -i & rman n'* a m di$"#"i & n'r" a+#ar a1 & %ri$ $a# 1 in$#",i) &rin in' rm di"# +%rm #%r d d"$a2i m di$a#* $%n'in"*1 a $ #%r mai n%i d ,$%& riri1 &r%$ d -i ' 3ni$i m di$a# a,imi#a' -i a!r a' d $%m"ni'a' a m di$a#*.

ART. 22 Fa&'

-i a$'

n d %n'%#%!i$ a# 5 r$i'*rii &r%+ ,i i d m di$1 (n

4"n' $%n'rar &rin$i&ii#%r +"ndam n'a# ,& $ia#1 "rm*'%ar # a$' 6

a/ &ra$'i$ar a
&%&"#a'ii#%r "man

%ri $ar &r $%ni8 a8a am #i%rar a &rin ma,"ri ! n 'i$ .a# ! r a &arin'i#%r1 ,' ri#i8ar 1in' r8i$ r a &r%$ arii/7ra,i,'a

"'ana,i i -i

"! ni i 7'
,a" d

0/ $" 5$ &2ia ,i'"a2ii#%r &r )*8"' a$%rd*rii , r)i$ii#%r m di$a# 7

# !

n%rm #

&r%+ ,i i1 r +"8"#

$/ a0and%nar a "n"i &a$i n' +*r* a,i!"rar a $* a$ ,'a a +%,' &r #"a' d % a#'* "ni'a' m di$a#* ,a" d "n a#' m di$ %ri $* 0 n +i$ia8* d $%ndi2ii ad $)a' ,i'"a2i i (n $ar , a+#* -i ,'*rii ,a# d ,*n*'a' 7 d/ +%#%,ir a "n%r m '%d d dia!n%,'i$ ,a" 'ra'am n' n +"ndam n'a' ,a" n a$$ &'a' d $%m"ni'a' a m di$a#*1 $" ri,$ & n'r" &a$i n'7 -'iin2i+i$

/ $" 5$ &2ia "r! n2 #%r )i'a# 1 5 r$i'ar a &r%+ ,i i m di$a# (n $%ndi2ii $ar ar &"' a $%m&r%mi' a$'"# &r%+ ,i%na# ,a" ar &"' a a+ $'a $a#i'a' a a$'"#"i m di$a#7 +/ mi' r a "n"i d%$"m n' m di$a# d n # !a# ,a" im%ra#7 !/ $%m&# 8 n2* ,a" & n'r" %02in r a "n"i +%#%, n" 5i,'* $%m& ' n2* &r%+ ,i%na#*7

mi' r a "n"i d%$"m n' m di$a# & n'r" $ar

3/ a'ra! r a $#i n' # i &r%+i'9nd d +"n$2ia %$"&a'* ,a" &rin in' rm di"# "n%r &r%mi,i"ni %n r%a, -i n $%n+%rm $" n%rm # &"0#i$i'*2ii a$'i)i'*2i#%r m di$a# 7 i/ +%#%,ir a1 in)%$ar a ,a" #*,ar a im&r ,i i d 2in rii "n%r 'i'#"ri &r%+ ,i%na# 1 ,& $ia#i'*2i %ri $%m& ' n2 &r%+ ,i%na# n $%n+%rm $" r a#i'a' a7 :/ (n$*#$ar a &rin$i&ii#%r +"ndam n'a# a# 5 r$i'*rii &r%+ ,i i d m di$.

ART. 28 C%n,"#'"# (n $3i&* ;n ,i'"a2ia (n $ar ,' n $ ,ar1 m di$"#1 $" $%n,im2*m9n'"# &a$i n'"#"i ,a"1 d"&* $a81 a# & r,%an i r ,& $'i) in,'i'"2i i a0i#i'a' 1 )a ,%#i$i'a &*r r a "n"ia ,a" mai m"#'%r m di$i1 $" $ar , &%a' $%n,"#'a1 & n'r" #"ar a $ #%r mai ad $)a' m*,"ri (n in' r ,"# &a$i n'"#"i.

OLANDA

Eutanasia si Euro&a

La 1 aprilie 2001, Olanda a devenit prima tara din lume care a legalizat eutanasia. n Olanda, cel puin 1.000 de pacieni mor anual n acest fel. Aceasta, n condiiile n care medicii olandezi nu raporteaz autoritilor dect jumtate din numrul real al eutanasierilor efectuate. Legea prevede raportarea ctre autoriti a oricrei eutanasieri umane, dar medicii pretind c e pierdere de vreme !i "irocraie plicticoas. #niial, legea olandez avea $n vedere curmarea su%erinelor insuporta"ile !i prelungite $n cazul "olilor incura"ile. Apoi $ns, s&a creat o pant alunecoas care vulnera"ilizeaz categorii precum "tr'nii, persoanele cu (andicap, invalizii, "olnavii cronic, depresivii, copiii !i nou&nscuii cu mal%ormaii. )rei din patru pediatri olandezi sunt instruii pentru eutanasierea copiilor !i nou& nscuilor.

*L+*)#A , smec(eria- elvetiana Potrivit legislaiei elveiene, !ine, din motive egoiste, induce o persoana sa se sinucid sau il ajut tre"uie s fie pedepsit, n cazul n care a fost reu#it de suicid sau au ncercat, ntr$un penitenciar pentru nu mai mult de cinci ani cu nc%isoarea. !uvintele$c%eie sunt din motive egoiste . Astfel, n &lveia, nu e'ist nici o urmrire penal n cazul n care persoana care asist o sinucidere cu succes pretinde c acioneaz din motive altruiste. (n timp ce acest lucru duce la legalizarea de facto, sinuciderea asistat nu este legal, numai nepedepsi"ila, cu e'cepia cazului cand un motiv egoist este dovedit. )e asemenea, tre"uie remarcat faptul c nu e'ist nici o iluzie c sinuciderea asistat este o practic medical. Persoana care asist o sinucidere nu tre"uie s fie un profesionist medical, pentru a scpa de urmrire penal.

=n 7ran8a -odul /enal distin*e dou! feluri de eutanasie # acti$!, c(nd moartea sur$ine 'n urma inter$en%iei medicilor, fiind considerat! ca omor &remeditat7 9i &asi$!, adic! "a %inerea tera&eutic! de la tratament", fa&t calificat dre&t neacordarea asisten%ei medicale. =n Suedia a+utorul la suicid nu se &ede&se9te du&! le*e. =n ca0uri e)ce&%ionale medicii au dre&tul s! deconecte0e a&aratele &entru 'ntre%inerea func%iilor $itale. =n Marea /ritanie eutanasia este inter0is!, dar 'n anii >??@ 9i >??A medicii a$eau dre&tul s! 'ntreru&! sus%inerea artificial! a $ie%ii &acien%ilor incura ili. Ultimele informatii arata insa ca in curand un &roiect &ro#eutanasiei $a fi su&us de0 aterii &arlamentarilor en*le0i. In "anemarca sinuciderea asistata este definita in sectiunea BAC a codului &enal ca fiind asistarea unei &ersoane in comiterea suicidului, iar in sectiunea B@? a codului &enal dane0 este incriminata moartea asis tata care &resu&une uciderea unei &ersoane la cererea sa. In sc8im , se &emite oricarui &acient cu o oala incura ila sa decida cand $rea sa nu mai &rimeasca un tratament $ital. ;a fel si in Dranta. In 1orvegia, art. B@E al codului &enal inter0ice oricarei &ersoane sa asiste &e cel care doreste sa isi ia $iata, insa art. B@F &re$ede o circumstanta ate nuanta, in sensul ca &entru fa&ta anterior mentionata, &edea&sa &oate fi redusa sau &oate im raca o forma mai usoara, daca autorul fa&tei a actionat moti$at de com&asiunea fata de un olna$ in fa0a terminala. G&rirea tratamentului e &ermisa la cererea &acientului sau a familiei sale daca &acientul nu &oate comunica. In 3ermania, le*ea tolerea0a asa numita eutanasie &asi$a. T8e Dederal Medical Association a &u licat un *8id intitulat "/rinci&les of t8e Dederal medical Association on medical accom&anied dHin*" , in care e)ista indicatii conform carora masurile de &relun*ire a $ietii &ot fi omise sau intreru&te, in concordanta cu $ointa &acientului, daca aceste masuri doar intar0ie moartea si e$olutia olii nu mai &oate fi sto&ata. In Spania nu se a&lica &ede&sa cu inc8isoarea daca &acientul a cerut in mod &recis si re&etat sa i se &ermita sa moara, sau daca sufera de o oala incura ila ori im&licand dureri intolera ile. 1e0 aterea se intensifica si in 4talia, tara catolica &rin e)celenta # la finele lui BCC@, ministrul sanatatii a $or it de &osi ilitatea de a li se &ermite oamenilor sa faca un testament in care sa &oata s&une ca se o&un luarii unor masuri e)treme &entru a#i tine in $iata. Momentan -odul &rofesional al medicilor din Italia inter0ice e)&res eutanasia in art. @E, in sensul ca un medic, c8iar si la cererea &acientului, nu &oate &ractica sau facilita tratamente a&te sa cau0e0e moartea &acientului. In 9ortugalia un consiliu de etica si#a e)&rimat recent a&ro area &entru o&rirea tratamentului unui &acient intr#o stare $e*etati$a &ersistenta, &acient care sa isi fi e)&rimat anterior dorinta de a nu mai eneficia de o astfel de in*ri+ire. Totusi, in &re0ent art. >@A din -odul &enal incriminea0a uciderea la cerere a unui &acient, iar art. >@@ # eutanasia din com&asiune. In sc8im , in 3recia, iserica ortodo)a a s&us ca actul eutanasiei este o insulta adusa lui 1umne0eu.

Reglementarea eutanasiei pe plan european A$and in $edere am&loarea fenomenului, se &une &ro lema re*lementarii situatiilor in care eutanasia este &racticata. /e &lan euro&ean se &ot structura trei conce&tii le*islati$e &entru re*lementarea eutanasiei. Astfel, e)ista tari ca Dranta, <omania si ma+oritatea tarilor est#euro&ene care i*nora &ro lema eutanasiei . In a doua cate*orie se afla tarile care sanctionea0a aceasta fa&ta dar de o icei cu o &edea&sa atenuata &entru autor (Germania, /ortu*alia, Austria". In sfarsit, a treia cate*orie e re&re0entata de tarile in care &racticarea eutanasiei este admisa, dar in anumite conditii strict enuntate de le*e (Glanda, Bel*ia"

Eutanasia si sinuciderea asistata medical moartea nu c'iar asa de (buna) dupa cum se spera
Unul din ar*umentele &rinci&ale in fa$oarea eutanasiei si a sinuciderii asistate medical este acela de a#i oferi &acientului o 2moarte una3. Totusi, realitatea este total diferita. -ercetari olande0e arata &re0enta unor com&licatii care au a&arut nu de &utine ori cand a fost folosita eutanasia sau sinuciderea asistata medical. 4n loc sa moara rapid, unor pacienti le a luat cateva $ile sa moara% 1esi medicii olande0i au cea mai lun*a e)&erienta &ri$ind eutanasia decat orice alta tara, totusi efectele ne*ati$e mai a&ar6 in >IJ din ca0urile in care &acientii au a&elat la sinucidere asistata medical, doctorul a trebuit sa intervina si sa omoare pacientul% Moti$ele acestei inter$entii au fost ori tre0irea &acientului din coma, sau dificultati in a in*8iti medicamentele &e cale orala, $omitarea acestora sau adormirea inainte de a lua toata medicamentatia. In &lus, in a&roa&e +umatate din ca0uri care au ince&ut cu SAM, &acientul nu a murit ra&id astfel incat doctorul a tre ui sa inter$ina. 4n timp ce era planificat ca pacientul sa moara la o !umatate de ora dupa ce lua medicamentele letale, unui procent de *:; din pacienti le a luat de la <= de minute pana la > $ile sa moara% !roene"oud #$ si altii Probleme medicale privind realizarea eutanasiei si a sinuciderii
asistate medical in %arile de #os.&evista medicala din 'e" (ngland )***+ ,-). //0-12.

1aca eutanasia ar fi le*ali0ata......

*% Eutanasia, odata legali$ata, nu va putea fi controlata% "aca eutanasia ar fi legali$ata, ar fi ucisi si pacienti care nu si au dorit acest lucru% ,% #egali$area eutanasiei sau SAM ului ar impune o presiune asupra celor bolnavi si a acelora care simt ca datorita bolii, infirmitatilor si a tratamentului scump, au devenit nefolositori pentru societate si in special pentru rude% .% #egali$area eutanasiei sau SAM ului va aduce modificari profunde in atitudinile sociale fata de boala, infirmitati, moarte, varsta inaintata si rolul profesiei medicale% Odata ce eutanasia este legali$ata, va deveni din ce in ce mai mult o (optiune de tratament) printre celelalte tratamente medicale si c'irurgicale obisnuite% <% #egali$area eutanasiei si SAM ului va submina in cele din urma ingri!irea medicala, in special ingri!irea paliativa si va submina serios relatiile doctor pacient% Se sustine ca eutanasia repre$inta dreptul de a avea o moarte (buna)% 2otusi, eutanasia nu repre$inta dreptul de a avea o moarte (buna)% Eutanasia reprezinta drepturile care li se dau medicilor asupra vietii

pacientilor lor. Noi, ca medici, trebuie sa refuzam sa devenim calaii pacientilor nostri !!!!!!!

&a$uri celebre de eutanasiere

42A#4A.

Eluana En*laro a$ea @K de ani, iar 'n >??B a fost $ictima unui accident de circula%ie. 1e atunci s#a aflat 'n com!. Lusti%ia italian! a a&ro at in BCC? decu&larea de la a&arate tinerei aflate 'n stare $e*etati$! de >K ani. Medicii au a+uns la conclu0ia c! Eluana nu '9i $a mai re$eni niciodat!. Tat!l tinerei s#a lu&tat 'n instan%! din >??? &entru a o %ine eutanasierea 9i s&une c! fiica sa ar fi fost de acord.

A13#4A.

TonH Bland, un !iat care a intrat 'n com! du&! un accident, a fost la r(ndu#i eutanasiat, >??@. /resa ritanic! a scris atunci c!, dac! medicii ar fi a$ut &u%in mai mult! r! dare, &oate ca t(n!rul ar fi tr!it. =ns! medicii i#au retras tu ul de 8idratare 9i !iatul a murit 'n a&ro)imati$ >C 0ile. =n mod ironic, acest lucru a fost 8ot!r(t de un tri unal, deci nu a fost o deci0ie ile*al! a medicilor.

E#+E?4A.

-rai* EMert, un olna$ de neuro&atie de*enerati$!, care a decis s! '9i &un! ca&!t 0ilelor la $(rsta de F? de ani. El a ales clinica el$e%ian! 1i*nitas, &oate cea mai contro$ersat! unitate medical! din Euro&a. =nainte s! fie eutanasiat, ritanicul '9i s!rut! so%ia 9i 'i s&une6 NTe iu esc, dra*a mea # foarte multO. -linica din Puric8 este una dintre &u%inele autori0ate &entru a efectua eutanasieri.

Eutanasia in lume

"Lur &e A&ollo medicul, &e Escula&, &e 5i*ea i /anacea i &e toi 0eii i 0ei ele, &e care 'i iau ca martori, c! $oi 'nde&lini acest +ur!m(nt i &oruncile lui, &e c(t m! a+ut! forele i ra iunea6 S! res&ect &e cel care m#a 'n$!at aceast! art! la fel ca &e &ro&riii mei &!rin i, s! 'm&art cu el cele ce#mi a&arin i s! am *ri+! de el la ne$oie7 s!#i consider &e descendenii lui ca fra i i s!#i 'n$! aceast! art!, dac! ei o doresc, f!r! o li*aii i f!r! a fi &l!tit. S! transmit mai de&arte 'n$!!turile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu i numai acelor disci&oli care au +urat du&! o iceiul medicilor, i nim!nui altuia. At(t c(t m! a+ut! forele i raiunea, &rescri&iunile mele s! fie f!cute numai s&re folosul i una stare a olna$ilor, s!#i feresc de orice daun! sau $iolen!. Nu $oi &rescrie niciodat! o su stan! cu efecte mortale, c8iar dac! mi se cere, i nici nu $oi da $reun sfat 'n aceast! &ri$in!. Tot aa nu $oi da unei femei un remediu a orti$. Sacr! i curat! 'mi $oi &!stra arta i 'mi $oi conduce $iaa. Nu $oi o&era &iatra din !ic!, ci $oi l!sa aceast! o&eraie celor care fac aceast! meserie. =n orice cas! $oi intra, o $oi face numai s&re folosul i un!starea olna$ilor, m! $oi ine de&arte de orice aciune d!un!toare i de contacte intime cu femei sau !r ai, cu oameni li eri sau scla$i. Grice $oi $edea sau $oi au0i 'n tim&ul unui tratament $oi &!stra 'n secret, &entru c! aici t!cerea este o datorie. 1ac! $oi res&ecta acest +ur!m(nt i nu 'l $oi c!lca, $iaa i arta mea s! se ucure de renume i res&ect din &artea tuturor oamenilor7 dac! 'l $oi tr!da de$enind s&er+ur, atunci contrariul."

Luramantul lui 5i&&ocrate

Varianta moderna a +uramantului

2Gdata admis &rintre mem rii &rofesiunii de medic6 Ma an*a+e0 solemn sa#mi consacru $iata in slu+ a umanitatii7 Voi &astra &rofesorilor mei res&ectul si recunostinta care le sunt datorate7 Voi e)ercita &rofesiunea cu constiinta si demnitate7 Sanatatea &acientilor $a fi &entru mine o li*atie sacra7 Voi &astra secretele incredintate de &acienti c8iar si du&a decesul acestora7 Voi mentine &rin toate mi+loacele onoarea si no ila traditie a &rofesiunii de medic7 -ole*ii mei $or fi fratii mei7 Nu $oi in*adui sa se inter&una intre datoria mea si &acient consideratii de nationalitate, rasa, reli*ie, &artid sau stare sociala7 Voi &astra res&ectul de&lin &entru $iata umana de la ince&uturile sale c8iar su amenintare si nu $oi utili0a cunostintele mele medicale contrar le*ilor umanitatii. Dac acest +uramant in mod solemn, li er, &e onoare,2
Dormularea moderna a +uramantului lui 5i&ocrat, ado&tat de Asociatia Medicala Mondiala in cadrul 1eclaratiei de la Gene$a din anul >?KF.