Calea Strabunilor nostri!

- Tudor Diaconu - MOU

"Orice daruiti celuilalt , va daruiti voua si este este o jerfa adusa Scanteii Solare din propriul Altar". cum intelept si profund spune Tudor Diaconu !

Este o CALE de evolutie spirituala, cea mai simpla si Adevarata , calea Strabunilor nostri! Tudor Diaconu matematician, filolog, istoric, poet, dar mai ales un spirit liber, asemeni strabunilor nostri geto-daci. Marturisirea unui prieten, dl. Adrian Pop:

n Romnia, la Piteti, triete modest un Om, Tudor Diaconu. De cnd l-am cunoscut cu 12-13 ani n urm, i spun simplu Mou. Este Prietenul meu. Este unic pe pmnt ca poet,

filosof, istoric i om de tiin. Cei de la o mare revist de cultur din America, l-au considerat pe acest Roman, n anul 2001 i 2004, ca omul cu cea mai vast cultur din lume. Numai c Romnii nu prea tiu de el. Are 10-15 crti publicate n ar i articole n zeci de ziare, dar mai are un metru cub de manuscrise care ateapt sa fie aduse oamenilor la cunotin. Cu decriptrile matematice fcute n zeci de ani, poate s schimbe complet istoria universal cunoscut". A-SI CONSACRA VIATA AFLARII ADEVARULUI. Acesta este titlul unui capitol al cartii "Limba vorbita de Adam si Eva". Si tot acesta este sensul vietii lui Todor Diaconu, sau a cel putin 40 de ani din viata, perioada in care nu a dormit mai mult de doua ore/zi. Tot acest Timp si l-a

dedicat aflarii radacinilor poporului caruia ii apartine. Redam ca marturie a acestui efort un fragment din "Limba vorbita de Adam si Eva". "In tinerete numai cateva fapte mi-au dat de gandit. Unul a fost si Labis, poetul care traducea Rimbaud fara a cunoaste franceza decat aproximativ, ca si faptul ca Sadoveanu cand sta de vorba cu noi, avea o singura intrebare: "Labis este aici?".... Apoi, in scoala de la sasea, o data, un coleg Fanus, mi-a povestit de balta, ca a simtit in nas miros de peste, adus probabil de gandul olfactiv. In fine, Oana, care mi-a spus ca ea face bastonase la fel si ca eu daca "raschirez" literele am cap tampit, pentru ca lipseste simetria, pentru ca apoi tot ea sa observe ca ma chinui sa

pricep ceea ce aveam in cap deja, inaite de a intelege miracolul unei adevarate observatii. Repetitia mea, acribia erau inutile. Trebuia, deci, sa stiu ce vreau sa spun si tocmai acest lucru nu-l stiam. Moartea clinica dupa "ictarul" psihologic de la prima alungare a mea prin anii "50" din campul literei mi-a dat primul semn de intrebare despre rostul sau despre inutiliatatea mea in lume. Scriind permanent si neordonand nimic deci lasand mana sa zburde am bagat de seama tarziu ca era un fel de program care nu mai atarna de mine, nici de vointa, nici de dorinta. Totdeauna am scris ceea ce imi trecea prin cap. Am tinut cu dintii la acele hoinare scorneli, si, abia dupa ce am intuit ordonarea lor intr-un sistem ordonat eheei... tarziu, am dat frau liber cugetului pe care mi-l imobilizase indiferenta de lumea vazuta. Pluteam undeva, ca si la cea dea doua moarte clinica, de prin anii 1990, si-mi dau seama de toata inutilitatea participarii constiente la ceva anume.... Totul este programat. Din manuscrisele MOULUI 0004 - RAIUL BIBLIC ntreaga cunoatere i nelepciune a strmoilor notri o aflm intact n Sfnta

Scriptura, i n traditia romaneasc. Explicit tara unde curge lapte i miere nsemna un spaiu geografic n care se aflau oi i albine. Tara era definit HAVILA/VLAHIA, deci putem vorbi despre o tar sfnt, numai n nite coordonate clare

geografice, i n acest mod se respinge logic noua botezare cu toate povetile aferente trzii, pentru c Fiul Omului. IISUS HRISTOS aflase ntreaga sa nvtura lumeasc pe muntele Omu. Nu vom insista asupra celor tiute ci, vom prezenta simplu cadrul natural n care strmoul nostru i-a petrecut milenii (7500 de ani) n spaiul pe care l locuim astzi. nmulirea albinelor a fcut necesar, dispersarea pe apatii largi, i pstrarea dreptei credine n Dumnezeu - destinul su special este de neles. La fel ura alogenilor, care falsificnd limba romneasc au falsificat de fapt istoria omenirii. ... O regndire de ansamblu este necesar, nu numai pentru noi, dar i pentru cadrul

general al tiinei i artei umane. Nu vom repeta ceea ce se tie, dar nu se studiaz, ci vom arata c rescrierea istoriei noastre nu se poate face de ctre cei care nu au nteles-o niciodat. Ar fi vremea s-i lsm pe greci i romni si laude trecutul cu care se mpopooneaz antichitatea, s i-1 studieze - treaba lor iar noi s includem numai cteva lecii comparative, avnd material suficient pentru antichitate, evul mediu, modern i ceea ce este nai important s pricepem cum stupul dacic a fost factor determinant al culturii i civilizaiei umane. Cam 180 de grade! Deci, s ne ocupm noi de limba i istoria noastr, poftindu-i pe alogeni s se ocupe de-a lor fie romanofoni, rusofoni, bulgari, unguri, etc, - pentru c e vremea sa le dm liber din posturile

cheie ale culturii noastre, pe care o batjocoresc n continuare. De ce neamul nostru nu are nici un lingvist autentic n afara lui Hadeu, Cantemir, Eminescu, i ei sati n afara cursurilor universitare sau liceale, de ce tot felul de grauri, iodani, coteni, leiboviciuri, nu se ocupau de graiul lor? In fine, e vremea s vorbim cu toata seriozitatea de limba noastr, despre prioritatea omneasc n toate sectoarele tiinei i artei. Se tie c aici a fost patria cresctorilor de albine, a baciului nioritic, i nceputurile agriculturii, fie i numai din textele rmase dup cenzura greco-romana, tocmai pentru a face imposibil cunoaterea despre strmoii notri.

Tlcul basmelor noastre se mplinete i Harap-Alb este n situaia de a privi spnul care ia furat crile de domnie, nfcat de Pegas i lsat n cdere liber din nori, ca s se fac praf. Dar de fapt marele merit i vin aparine GEILOR . Ei au codificat totul, apoi au tcut n numele unui singur Dumnezeu, rznd de fapt poporul, care i azi nu-i cunoate adevratul trecut.