Misterele unui mare clarvazator - WOLF MESSING Wolf Messing a fost una dintre cele mai enigmatice personalita?

i ale secolului X X. El a prezis cu exactitate moartea lui Hitler, nfrngerea Germaniei naziste ?i vi ctoria URSS-ului n cel de-al doilea razboi mondial. Previziunile sale uluitoare a u creat n jurul lui o aura mistica, care nspaimnta ?i totodata fascina. Prin putere a sa fenomenala de sugestie ?i control al min?ii, el a reu?it sa scape de lagare le mor?ii hitleriste ?i de gulagurile sovietice. De?i capacita?ile sale uimitoar e au fost studiate de savan?i din ntreaga lume, Wolf Messing a ramas o enigma, un om-legenda, cunoscut astazi ca cel mai renumit hipnotizator ?i cel mai bun tele pat din istoria omenirii. Toate documentele care i-au apar?inut se afla astazi n arhiva FSB ?i poate ca ntr-o buna zi vor fi desecretizate Eu sunt Wolf Messing! Moscova, noiembrie 1940. Ora 9.50 diminea?a. Prin poarta maiestuoasa a ceta?ii K remlinului, strajuita de ofi?eri narma?i, pa?e?te ferm un barbat scund, cu o nfa?i ?are modesta, chiar cenu?ie, nsa cu o privire patrunzatoare, ce trada o fire pute rnica. n mod uluitor, trece pe lnga garzi fara sa fie ntrebat absolut nimic, ?i pat runde dincolo de zidurile groase de caramida ro?ie. Coridoarele ntortocheate ale palatului sunt n?esate de solda?i cu arma la picior. Individul necunoscut trece p e lnga ei, ca ?i cum nimeni nu l-ar observa. Face la stnga, apoi la dreapta, urca s carile ?i n cteva minute ajunge la etajul superior, acolo unde, n capatul culoarului , se afla cabinetul tovara?ului Iosif Visarionovici Stalin, conducatorul suprem al Uniunii Sovietice. Ajungnd la u?a biroului, se opre?te n dreptul ofi?erului de serv iciu. Acesta ??ne?te n picioare n pozi?ie de drep?i ?i l saluta solemn pe necunoscut , de parca ar fi fost o persoana extrem de importanta. Barbatul apasa mnerul masi v, de bronz, deschide u?a dubla ?i intra dezinvolt n cabinetul celui mai temut om din Uniunea Sovietica. Din spatele biroului, Stalin ridica privirea ?i ntreaba c u o voce ce vade?te uimire totala: "Incredibil! Cum ai reu?it sa treci de toate garzile ?i sa ajungi pna aici?" "E foarte simplu, tovara?e Stalin! Le-am inoculat n minte tuturor ca eu sunt Lavrenti Beria, ?eful aparatului poli?ienesc!", a rasp uns zmbind barbatul. Individul necunoscut care izbutise sa strapunga n doar cteva minute toate filtrele de control ale celei mai bine pazite fortare?e ale Moscovei nu era nimeni altul dect Wolf Messing, celebrul clarvazator. Cu cteva zile nainte, avusese o ntrevedere cu Iosif Stalin care, nencrezator n puterile sale extrasenzoriale, l-a supus unui test: sa patrunda fara documente n Kremlin ?i sa se prezinte n cabinetul sau, fix la orele 10 ale dimine?ii. De?i o asemenea tentativa era echivalenta cu sinucide rea, Messing accepta imediat provocarea, raspunznd cu non?alan?a: "Am sa execut o rdinul dumneavoastra ?i am sa va demonstrez ca pot penetra ntregul sistem de apar are al Kremlinului! Pentru ca eu sunt Wolf Messing!". Dar cine era Wolf Messing, acest personaj misterios ?i cum ajunsese el sa se ntlne asca personal cu nsu?i temutul Stalin? Copilul-minune Povestea ncepe n septembrie 1899, n Polonia, n ora?ul Gra Kalwaria, care la vremea ac eea facea parte din Imperiul Rus. n familia negustorului evreu Messing se nascu u n baie?el ce de la prima vedere le paru tuturor foarte ciudat: cu ochii mari, de culoarea taciunelui, cu parul negru, neobi?nuit de des pentru un nou-nascut. To cmai de aceea primi numele de Wolf, cuvnt care n limba germana nseamna "lup". La vrs ta de patru ani, baie?elul a nceput sa sufere de somnambulism, o tulburare neurolog ica care atunci se considera ca fiind provocata de fazele lunii. Fusese adesea s urprins de familie stnd n somn la fereastra ?i privind luna. ntr-o buna zi, le pove sti parin?ilor ca astrul ceresc este locuit de ni?te fiin?e stranii care i vorbes c. "Mi-au spus ca eu nu sunt ca to?i ceilal?i. Ca n mine este ascunsa o putere in credibila ?i ca ei to?i, locuitorii cerului, ma vor ajuta sa o scot la iveala". Auzind grozaviile pe care le ndruga baiatul, tatal lui Wolf s-a gndit ca cea mai b una solu?ie este sa l dea la ?coala religioasa.

De boala noctambulismului, Wolf a fost vindecat printr-un leac simplu, babesc. P arin?ii i-au a?ezat lnga pat un lighean cu apa, astfel nct, atunci cnd se ridica, tr ebuia sa pa?easca n apa rece care-l trezea pe data. nca din primii ani de ?coala, Wolf dovedi ca are o memorie excep?ionala, nva?nd cu rapiditate texte complexe din Talmud. ntreaga familie l vedea deja ca pe un viitor rabin. nsa nva?atura religioas a nu era deloc pe placul copilului ?i, ntr-o buna zi, se hotar sa fuga de la semin ar. Avnd n buzunar doar cteva monede, Wolf se ndrepta catre sta?ia de cale ferata ?i se urca n primul tren care-i ie?i n cale. Nu voia dect sa doarma pu?in dupa drumul lun g ?i obositor pe care-l parcursese pna la gara. Se ascunse sub o bancheta ?i ador mi pe data. Acesta a fost momentul decisiv care i-a marcat ntreaga existen?a. Aic i, n vagonul trenului ce se ndrepta catre Berlin, i-a fost dat lui Wolf sa descope re pentru prima data puterea sa incredibila de sugestie, capacitatea de a induce a numite gnduri oamenilor. Controlorul de bilete l vazu ghemuit sub bancheta ?i i ceru biletul. Speriat, baiatul se uita n jurul sau ?i, zarind o hrtie aruncata pe jos, i-o ntinse controlorului spunnd n gnd: "Acesta e biletul meu!". Conductorul lua hrtiu ?a, o suci ntre palme, o composta ?i i-o napoie ca pe un adevarat bilet: "Ce cau?i sub bancheta daca ai tichet? Sunt locuri destule. n doua ore vom fi la Berlin!". A?a ajunse Wolf n capitala Germaniei, singur ?i fara nici un ajutor de nicaieri. Urmara zile grele, de foame cumplita. Singura modalitate de a scoate c?iva banu?i era sa vacsuiasca pantofii trecatorilor, nsa c?tigul era att de mic, nct Wolf era mer eu lihnit de foame. Pna ntr-o zi, cnd trupul sau firav ceda ?i pu?tiul se prabu?i pe caldarm. Gasit de poli?ai ?i considerat mort, este dus la morga. Dupa trei zile, din ntmplare, un student descopera ca baiatului nca i bate inima. Readus n sim?iri, n cepu sa strige: "De ce sa ma duce?i la poli?ie sau la casa de copii?". Profesoru l Abel, un renumit neurolog care fusese chemat de urgen?a pentru a vedea ciudatu l caz, l privi naucit ?i l ntreba: "De ce ai spus asta?". "Pentru ca asta a?i gndit chiar acum cteva minute", replica baiatul. Dupa cteva zile, profesorul Abel consta ta cu ?i mai multa uluire ca Wolf, n ciuda faptului ca suferise de o anemie foarte puternica, era capabil sa-?i regenereze singur organismul, prin proprie voin?a. Ne urologul german a realizat rapid ca baiatul de?ine capacita?i extrasenzoriale fanta stice. ?i astfel, Wolf a ajuns sa fie cunoscut n spital sub numele de "copilul mi nune". n vizita la Einstein ?i Freud Sub ndrumarea ?i atenta supervizare a profesorului Abel ?i a altor speciali?ti ne urologi ?i psihiatri, Wolf a nceput sa-?i descopere ?i apoi sa-?i exerseze abilita?i le sale unice. Treptat, ?i-a con?tientizat capacitatea de a controla oamenii la nivel mental ?i a nva?at sa deslu?easca din "corul de voci" care-i rasuna n subcon ?tient exact acea voce pe care trebuia sa o capteze ?i sa o individualizeze. Dupa c?iv a ani de experimente ?i exerci?ii, baiatul reu?ea sa se introduca n stare de catale psie ?i ?i putea suprima complet orice durere. Atunci hotar mpreuna cu profesorul Abe l ca este pregatit sa se faca cunoscut marelui public. ?i astfel, tnarul Wolf, n vr sta de 16 ani, s-a angajat la circul de stat din Berlin, unde avea propriul sau n umar de iluzionism. n prima parte a reprezenta?iei, Wolf uluia spectatorii mergnd descul? pe sabii ?i nfigndu-?i ace n trup, fara ca macar o picatura de snge sa-i cur ga. Iar n a doua parte, realiza demonstra?ii de hipnoza ?i telepatie: citea gndurile celor afla?i n sala, "?terpelea" din buzunarele spectatorilor diverse obiecte, fa ra sa paraseasca scena, sau transmitea la nivel mental diverse comenzi subiec?ilor . "Nu este vorba despre citirea gndurilor ci, mai corect spus, citirea mu?chilor. Cnd un om se gnde?te intens la ceva anume, celulele nervoase din creier transmit i mpulsuri catre to?i mu?chii din organism. Aceasta ac?iune nu este vizibila ochiu lui neini?iat, eu nsa o captez imediat ?i o preiau sub control. ?i astfel, transmi t cu u?urin?a subiectului comenzi la nivel subcon?tient, fara sa avem un contact direct", explica c?iva ani mai trziu Wolf Messing. Experimentele sale psihologice neobi?nuite devenisera att de cunoscute, nct mii de o ameni se buluceau sa prinda un loc la reprezenta?iile care se desfa?urau pe ntreg teritoriul Germaniei. Tnarul era cap de afi? cu show-ul sau intitulat "Experien? ele psihologice ale lui Wolf Messing". Curnd, faima lui s-a raspndit n ntreaga Europ

a, ?i nsu?i Albert Einstein ?i exprima dorin?a arzatoare de a-l cunoa?te pe tnarul medium. Aflnd ca este n turneu n Austria, celebrul fizician l invita pe Messing n viz ita. n casa acestuia, Wolf l ntlne?te ?i pe Sigmund Freud, marele neuropsihiatru car e, de ndata, i propune sa realizeze mpreuna un experiment. Prin telepatie, Freud i s ugereaza tnarului Wolf sa se duca n cealalta camera, sa aduca de pe birou o vioara , sa i-o nmneze fizicianului ?i, la nivel mental, sa-i transmita acestuia rugamint ea de a le interpreta o bucata muzicala. Wolf a trecut cu succes testul psihiatru lui care, ncntat peste masura, i propune un al doilea experiment. De data aceasta, Messing trebuia sa ia de pe masa de toaleta o penseta ?i sa-i smulga fizicianului trei fire de par din faimoasa musta?a luxurianta. U?or stnjenit, Wolf a luat cu d oua degete penseta, s-a ndreptat catre savant ?i, scuzndu-se, i-a explicat ce este ob ligat sa faca. Einstein a zmbit ?i a acceptat jocul. Astfel s-a ales tnarul Messing cu doi prieteni celebri n ntreaga lume. Se pare ca tna rul telepat a locuit timp de cteva luni n casa lui Freud, unde parintele psihanali zei l-a ajutat sa ?i largeasca ?i mai mult orizonturile, instruindu-l n domeniul h ipnozei ?i auto-hipnozei. Prins ntre Hitler ?i Stalin Ani la rnd, a calatorit n ntreaga lume, oferind reprezenta?ii senza?ionale n ntreaga Europa, n cele doua Americi, n India ?i n Japonia. Ajungnd cu turneul n Riga, capital a actualei Letonii, Wolf Messing a realizat n fa?a a mii de spectatori un experime nt unic, complet inedit: a condus o ma?ina pe bulevardul principal al ora?ului, legat la ochi. n dreapta lui, ?oferul i dicta la nivel mental manevrele pe care tr ebuia sa le execute. Messing nu ?ofase niciodata n via?a lui ?i acest experiment, de?i ndeplinit cu succes, n aplauzele mul?imii, nu s-a mai repetat vreodata. n 1937, n timpul unei reprezenta?ii din Var?ovia, Messing a ndraznit sa rosteasca o predic?ie care avea sa i schimbe traiectoria vie?ii ?i a stralucitei sale cariere . n fa?a a mii de oameni, a prezis data exacta a mor?ii lui Adolf Hitler, pe atun ci cancelar al Germaniei, care deja pregatea politica de declan?are a celui de-al doilea razboi mondial. A doua zi, toate marile cotidiene poloneze titrau cu lite re mari pe prima pagina "Un prooroc evreu preveste?te data de 30 aprilie 1945 ca fiind ziua mor?ii lui Hitler!". Fire?te ca aceasta ?tire a ajuns de ndata la urec hile conducatorului nazist ?i Fhrer-ul a oferit o recompensa de 200 de mii de marc i, o suma fabuloasa, celui care i va aduce "capul" profetului. Cnd trupele germane au invadat Polonia, mpotriva lui Wolf Messing s-a declan?at o ad evarata vnatoare. Con?tientiznd pericolul, vestitul medium s-a ascuns luni n ?ir n be ciul casei unui negustor din Var?ovia, pna ntr-o zi, cnd inevitabilul s-a produs. M essing a fost descoperit, arestat ?i batut cu cruzime, pna ?i-a pierdut cuno?tin? a. Revenindu-?i n sim?iri abia n celula ntunecoasa din subsolul Ministerului de Int erne din Var?ovia, Messing ?i-a adunat toate for?ele ?i, prin puterea min?ii, a transmis gardienilor afla?i dincolo de zidurile reci ale carcerei n care fusese a runcat, ca to?i sa se adune acolo. nti au sosit gardienii ?i, dupa cteva minute, n f uga, a venit chiar ofi?erul de serviciu. Lui Messing nu i-a mai ramas nimic de f acut dect sa treaca pe lnga ei fara probleme, sa zavorasca u?a grea de fier ?i sa pa raseasca cladirea. n anii aceia cumpli?i, pe ntreg teritoriul Poloniei, evreii erau aresta?i ?i sili? i sa traiasca n ghetouri. Cei care reu?eau sa scape fugeau peste grani?a, cu preca dere n Uniunea Sovietica, n speran?a unei vie?i mai tihnite. Astfel, de?i ideea nu l ncnta, Messing decide ca noua sa destina?ie trebuie sa fie imensa ?ara de la ras arit. De?i nu vorbea limba rusa ?i nu cuno?tea pe nimeni, Wolf Messing este prim it n trupa unor arti?ti care ofereau reprezenta?ii n regiunea Brest, din sud-vestul Belarusiei. ?i iata ca, nca o data, darul sau unic, neobi?nuit, avea sa i salveze v ia?a. n timpul unui spectacol oferit n Minsk, pe scena, lnga Messing, ?i-au facut ap ari?ia c?iva agen?i NKVD (poli?ia secreta sovietica) care, cerndu-?i scuze publicului , l-au "saltat" pe telepat. A fost dus direct n fa?a teribilului Stalin, care deja au zise despre puterile fenomenale ale clarvazatorului. Pentru a-i verifica capacita?il e, Stalin i-a ordonat sa patrunda n trezoreria de stat ?i sa ob?ina o suma uria?a , o suta de mii de ruble, fara niciun document la mna, ajutndu-se doar de puterea min?ii. Chiar sub ochii agen?ilor secre?i, Messing a intrat n cladirea Bancii Cen

trale, s-a ndreptat catre casierie ?i, ntinzndu-i func?ionarului o simpla pagina goal a dintr-un caiet dictando, ?i-a deschis servieta n a?teptarea bancnotelor. Casier ul a cercetat simpla bucata de hrtie, apoi a deschis seiful ?i a numarat o suta de mi i de ruble. Pentru telepat, experimentul s-a dovedit a fi floare la ureche. De?i n Rusia, n acea perioada, hipnoza, telepatia sau alte asemenea "trucuri iluzioni ste" erau considerate ?arlatanii ?i, ca atare, complet interzise, Stalin i-a perm is lui Wolf Messing sa ofere reprezenta?ii pe ntreg teritoriul Uniunii Sovietice. n 1943, n timpul unui spectacol sus?inut n Novosibirsk, Messing a fost ntrebat cnd se a sfr?i razboiul. Fara sa stea pe gnduri, clarvazatorul a raspuns cu voce grava: "Va d tancuri cu nsemnele Armatei Ro?ii defilnd pe strazile Berlinului. 8 mai 1945". Testamentul lui Messing

Singura persoana pe care Messing a acceptat-o n preajma sa ?i careia i-a dezvalui t o parte din tehnicile experimentelor sale psihologice este Olga Migunova, asta zi pre?edinta Academiei de Hipnoza de la Moscova, psihoterapeut ?i doctor n ?tiin? e neuropsihologice. Cu celebrul telepat, Olga Migunova s-a ntlnit n 1966, n ora?ul Gel ndjik din regiunea Krasnodar. "Aveam 17 ani, venisem mpreuna cu mama sa asistam la una dintre conferin?ele profesorului Messing. mi amintesc perfect acea zi, de pa rca ar fi fost ieri. Sala era arhiplina. Pe scena, n aplauzele a sute de oameni, a aparut Wolf Messing. S-a oprit pentru cteva clipe ?i s-a uitat n sala, cautnd parc a pe cineva. S-a ndreptat direct catre rndul unde stateam ?i s-a oprit n dreptul ma mei. S-a aplecat ?i i-a spus: Va rog sa o scoate?i pe fiica dumneavoastra din sal a. Olga mi perturba experimentele. A?tepta?i-ma dupa reprezenta?ie. Ardeam de nerabd are sa l urmaresc pe acel personaj fascinant, dar m-am supus voin?ei lui ?i am ie ?it din sala plngnd. Biata mama nu ?tia cum sa ma mpace. Dar nu am plecat acasa ?i, dupa doua ore, profesorul Messing a venit la noi ?i i-a spus mamei: Olga trebuie sa mearga cu mine la Moscova. Locul ei este alaturi de mine, pe scena. Fiica dumn eavoastra de?ine capacita?i fenomenale". Astfel a ajuns Olga asistenta ?i eleva lui Wolf Messing. ?i, ntr-o buna zi, maestrul i-a destainuit un secret: starea letargica n care cazuse n copilarie fusese prima sa calatorie n lumea de dincolo. Se pare ca Wolf Messing trecuse de zeci de ori pra gul lumii celor fara via?a, n ncercarea de a deslu?i taina mor?ii. "Pastrez cu sfi n?enie pna astazi aceasta hrtie pe care profesorul mi-a nmnat-o ntr-o zi", poveste?te ga Migunova. "Am nva?at pe de rost toate liniile ?i formele ciudate care au fost dese nate de mna maestrului. Cnd mi-a dat hrtia avea o stralucire calda n ochi. Am ?tiut ca este un mesaj important, dar nu am reu?it nici pna astazi sa l descifrez. Cred ca este un mesaj codat despre faptul ca omul poate exista n ambele dimensiuni: a vie ?ii ?i a mor?ii". n ultimii ani ai vie?ii, Wolf Messing s-a nchis tot mai mult n el. Reprezenta?iile erau tot mai sporadice ?i mai scurte. Decesul so?iei sale, Aida, alaturi de care traise zeci de ani, l-a darmat complet. l chinuia cumplit ideea ca el, Wolf Messing, cel care ajutase mii de oameni, de?i prevazuse cu exactitate ziua ?i ora mor?ii iu bitei sale so?ii, cu toate abilita?ile sale fenomenale, nu fusese capabil sa o sa lveze. "Omul nu ar trebui sa ?i afle niciodata viitorul. O asemenea cunoa?tere i-ar p utea fi fatala", spusese cndva celebrul telepat. Wolf Messing a murit n ziua de 8 noiembrie 1974. Cu doua zile mai devreme, bolnav fiind ?i urmnd sa fie operat, nainte de a pleca la spital, s-a oprit n dreptul por tretului sau de pe birou ?i a spus: "Ei, gata Wolf, povestea s-a sfr?it! De acum nu te mai ntorci!".