Sunteți pe pagina 1din 38

CAIET DE SARCINI RETELE CANALIZARE MENAJERA PENTRU LOCALITATILE M.KOGALNICEANU SI GIURGENI, JUDETUL IALOMITA

ART.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru lucrările aferente obiectivul ui de investiţie ,,INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE IN COMUNELE M.KOGALNICEANU, GURA IALOMITEI SI GIURGENI, JUDETUL IALOMITA’’ .

Caiet de sarcini cuprinde :

- Cap.A - Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi de

instalaţii

- Cap.B - Nominalizarea planşelor care guverneazã lucrarea

- Cap.C Proprietãţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste,

etc., pentru materialele componente ale lucr ãrii, cu indicarea standardelor

- Cap.D Descrierea execuţiei lucrãrii

- Cap.E Materiale, utilaje, echipamente puse în operã

- Cap.F Baze de proiectare şi execuţie

- Cap.G Indicaţii generale de execuţie şi recepţie

- Cap.H Norme de sănătate şi securitate în munca, de protecţie a mediului ; de securitate la incendii

- Cap.I Legi, normative, norme, prescripţii, instrucţiuni care stau la baza

execuţiei In prezentul caiet de sarcini sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru lucrările de executie aferente obiectivului ,,Infiintare sistem de canalizare in comunele M.Kogalniceanu,

Gura

gravitaţionalã ; conducte canalizare curgere sub presiune ; cãmine de vizitare ; cãmine de rupere de pantã ; staţii de pompare ape uzate menajere ; instalaţii hidraulice pentru staţiile de pompare şi pentru staţia de epurare; instalaţii electrice pentru staţiile de pompare şi pentru staţia de epurare; executarea săpăturilor, executarea umpluturilor si executarea

Ialomitei

si

Giurgeni,

judetul

Ialomita’’ .

(conducte canalizare curgere

tuturor probelor necesare pentru receptia lucrărilor ; realizarea lucrãrilor de împrejmuire pentru incintele staţiilor de pompare şi a statiei de epurare). Pentru realizarea în bune conditii a lucrărilor, antreprenorul va desfăsura următoarele activităti:

Studierea aprofundată a proiectului pe baza pieselor scrise si desenate, a normativelor la care se face trimitere în cadrul prezentei documentaţii, astfel ca până la începerea executiei să-i fie clare toate lucrările; Asigurarea ritmică a neces arului de materiale în cantitătile si sortimentele necesare ; asigurarea fortei de muncă, în concordantă cu graficul de executie si cu termenele partiale sau finale ale obiectivului care se realizează. La întocmirea graficului antreprenorul va urmări stabi lirea unui plan de lucru calendaristic optim, coroborat cu realizarea investiţiei;

Executantul este obligat să aibă pe santier, la punctul de lucru, pe toată perioada executiei si a probelor, întreaga documentatie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs. In timpul executiei lucrărilor, proiectantul se va deplasa pe santier, fie din initiativa sa, pentru urmărirea, îndrumarea si controlul executiei, fie la initiativa antreprenorului, în intersul bunei rezolvări a problemelor în timpul executiei. Pe parcursul executiei lucrărilor prezentate în acest caiet de sarcini nu se va folosi nici un produs, procedeu sau echipament care nu are agrement tehnic, standard de produs sau normă tehnică.

Cap.A - BREVIARELE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAR EA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII SI INSTALAŢII

Sunt prezentate anexat

Cap.B NOMINALIZAREA PLANSELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

Nr.crt

Denumire planşã

Nr.planşã

1

Plan de încadrare în zonă

H001

 

OBIECTUL 1 - REŢELE CANALIZARE MENAJERĂ - localitatea M.Kogalniceanu -

 

2

Plan de situaţie + Plan reţele de canalizare menajeră

H002

3

Reţea canalizare menajeră . Plan

H003

4

Reţea canalizare menaj eră . Plan

H004

5

Reţea canalizare menajeră . Plan

H005

6

Reţea canalizare menajeră . Plan

H006

7

Reţea canalizare menajeră . Plan

H007

8

Reţea canalizare menajeră . P rofil longitudinal

H008

9

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H009

10

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H010

11

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H011

12

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H012

13

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H013

14

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H014

15

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H015

16

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H016

17

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H017

18

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H018

19

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H019

20

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H020

21

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H021

22

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H022

 

OBIECTUL 2 STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE

 

-

SP 1 ; SP2 - localitatea M.Kogalniceanu -

22

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Instalatii hidraulice la SP 1

H023

23

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Poziţie goluri la SP 1

H023/1

24

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Instalatii hidraulice la SP 2

H023A

25

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Poziţie goluri la SP 2

H023A/1

26

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Faze executie cheson

R1

27

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare rcheson tronson constant

R2

28

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj armare placă, cota + 0,90

R3

29

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare cheson tronson III

R4

30

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj armare radier

R5

31

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2

R6

32

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4

R7

33

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 –Instalaţii electrice

E001

34

Staţie de pompare ape uzate menajere SP2 –Instalaţii electrice

E002

35

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Imprejmuiri

A5

 

OBIECTUL 3 - REŢELE CANALIZARE MENAJERĂ - localitatea Giurgeni-

 

36

Reţea canalizare menajeră . Plan

H028

37

Reţea canalizare menajeră . Plan

H029

38

Reţea canalizare menajeră . Plan

H030

39

Reţea canalizare menajeră . Plan

H031

40

Reţea canalizare menajeră . Plan

H032

41

Reţea canalizare menajeră . Plan

H033

42

Reţea canalizare menajeră . Plan

H034

43

Reţea canalizare menajeră . Plan

H035

44

Reţea canalizare menajeră . Plan

H036

45

Reţea canalizare menajeră . P rofil longitudinal

H037

46

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H038

47

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H039

48

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H040

49

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H041

50

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H042

51

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H043

52

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H044

53

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H045

54

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H046

55

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H047

56

Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal

H047bis

 

OBIECTUL 4 STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE - SP 5 ; SP 6 - localitatea Giurgeni -

 

57

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 6 Instalatii hidraulice la SP 6

H048

58

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 6 Poziţie goluri la SP 6

H048/1

59

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 Instalatii hidraulice la SP 5

H049

60

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 Poziţie goluri la SP 5

H049/1

61

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Faze executie cheson

R1

62

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare rcheson tronson constant

R2

63

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj armare placă, cota + 0,90

R3

64

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare cheson tronson III

R4

65

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj armare radier

R5

66

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2

R6

67

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4

R7

68

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 –Instalaţii electrice

E003

69

Staţie de pompare ape uzate menajere SP6 –Instalaţii electrice

E004

70

Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Imprejmuiri

A6

Cap.C PROPRIETÃTI FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, DE CALITATE, TOLERANTE, PROBE, TE STE, ETC., PENTRU MA TERIALELE COMPONENTE ALE LUCRÃRII, CU INDICAREA STANDARDELOR

C1.Caracteristicile fizice şi chimice ale conductelor de canalizare din PVC dur pentru canalizare şi a conductelor de polietilena pentru canalizare C.1.1.Caracteristicile tehnice principale ale PVC -ului rigid

Nr.crt

Caracteristica

Unitatea de

Valoare

mãsurã

0

1

2

 

3

1

Masa volumicã

Kg/dmc

1.37

1.5

2

Coeficient de dilatare termicã liniarã

mm/m 0 C

0.06

0.08

3

Conductibilitate termicã

Kcal/h m 0 C

0.13

4

Modul de elasticitate la 20 0 C

Kgf/cmp

30.000

35.000

5

Rezistenţa la tracţiune (la limita de rupere)

 

Kgf/cmp

 

>480

6

Alungire la rupere

   

%

 

<10

7

Rigiditate dielectricã

 

kV/mm

 

>15

8

Rezistenţa electricã superficialã la 20 0 C

 

Ohm cm

> 10 12

9

Punct de înmuiere Vicat

 

0

C

>78(PVC 60)

   

>80(PVC 100)

C.1.2.Presiuni de utilizare a ţevilor d in PVC 100

 
   

Seria grosimilor de perete

   

Temperatu

1

2

3

 

4

 

5

Tip de

 

- ra

 

Seria presiunilor nominale

 

PVC 100

fluidului

Pn 4

Pn 6

Pn 10

Pn 16

 

Pn 25

(

0 C)

 

Presiuni de utilizare (bari)

 
 

20

4.0

6.0

10.0

 

16.0

25.0

PVC KG

 

40

2.5

3.8

6.0

 

10.0

16.0

PVC KG

 

60

-

-

2.5

 

4.0

6.0

PVC KG

 

1.9

2.9

4.8

 

7.7

10.0

PVC KG

Din punct de vedere chimic PVC este un material termoplast amorf.

C.1.2.Caracteristicile tehnice principale ale polietilenei pentru canalizare

Polietilena este un material plastic obţinut prin polimerizarea etilenei (derivat al petrolului).

Procedeul de fabricaţie al ţevilor din PEHD se numeşte extrudare.

Ţevile din PEHD sunt marcate pe toata lungimea lor cu date privitoare la:

producător, dimensiuni (diametru, grosime de perete), tip de material (PE80 sau PE100), presiune nominala, SDR, data de producţie, standard de referinţa.

Durata de viata a ţevilor din PEHD este de minim 50 de ani in condiţii normale de punere in opera, manipulare, depozitare si exploatare.

Folosirea materiilor prime de calitate, extrudarea pe linii de fabricaţie cu eficienţă dovedită, specifice pentru acest tip de materiale, permit producerea ţevilor HDPE, în condiţii controlate şi care prezintă următoarele carac teristici generale :

Comportament mecanic foarte bun;

Rezistenţă chimică excelentă;

Stabilitate la radiaţii;

Rezistenta la radiaţiile ultraviolete;

Rezistenta la coroziune si abraziune;

Rezistenţă ridicată şi la temperaturi joase ( – 40 0 C);

Flexibilitate ridicată;

Atoxicitate;

Siguranţa si simplitate la îmbinare;

Greutate redusa

DEFINITII

SDR (Raportul dimensional standard) = număr rotunjit care exprimă raportul dintre diametrul exterior nominal şi grosimea nominală a peretelui.

SDR = D N /g

PN (Presiunea nominală a ţevii) = valoarea în bari, a unei presiuni interioare de apă, menţinute constante, pe care ţeava trebuie să o suporte fără defecte timp de 50 de ani la o temperatură de 20 0 C.

MRS (Rezistenţa minimă necesară) = reprezintă efortul echival ent, pe termen lung, în peretele ţevii în MPa, la care ruperea s -ar putea produce peste 50 de ani. Valoarea MRS înmulţită cu 10 serveşte ca bază pentru clasificarea materialului ţevii.

Teava pt canalizare SN4 si SN8 corugate folosite in transportul apelor menajere

Tuburile corugate pentru canalizare, fitingurile si obiectele pentru sudura sunt adecvate pentru constructia retelelor pentru scurgere canalizarii, apelor infectate, apei de ploaie, subteran si ape industriale. Sistemul de tuburi corugate pent ru canalizare si drenaj este un nou sistem de drenaj si canalizare din excese de PVC -U.

Aceasta constructie are in comun cu cea traditionala cele doua parti plane ale tubului, o mai mare capacitate statica si sunt mai usoare.

Fitinguri:

Fitingurile sunt fabricate prin sudarea fitingurilor fabricate. Singura exceptie este ramificatia unghiulara fabricata prin modelare injectata.

Rigiditate:

Tuburi DN300 si DN400 conform seriei SN8 ex. Cel putin 8kNm -2 Tuburi DN200, 600, 800, 1000 conform seriei SN4 ex. Cel putin 4kNm-2

Inele de etansare, adezivi:

Inelele de etansare nu trebuie sa aiba un e fect in detrimental sistemului de tuburi si trebuie sa faca astfel incat testul de montaj sa nu esueze in fata cerintelor de performanta date de STN 64 3218 clauza 9. Materialul inelului de etansare trebuie sa fie conform cu STN EN 681 1.

Adezivul trebuie specificat de catre fabricantul tuburilor si al fitingurilor.

Montajul sistemului de tuburi:

Montarea si imbinarea tuburilor si fitingurilor este efectuata prin mufa de imbinare cu inel de etansare. Imbinarea sistemului de canalizar e este facuta cu ajutorul unui d ispozitiv de montaj cu maner Acesta este fabricat si si furnizat de catrea compania producatoare

Marcarea:

Elementele de marcaj trebuie printate sau formate direct pe component sau pe o eticheta astfel incat dupa stocare, instalare, lizibilitatea ceruta sa fie mentinuta.

La fabricarea tuburilor, pe acesta se marcheaza:

- numele fabricantului su numele marcii,

- dimensiunea nominala,

- materialul,

- clasa de rigiditate.

TUBURI CORUGATE CU PERETI DUBLI DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE pentru CANALIZARE, SUBTRAVERSARI DRUMURI etc. realizate conform EN 13476, cu rigiditati circulare clase SN4 si SN8.

Gama sortimentala cuprinde diametre DN/OD de: 200mm, 250mm, 315mm, 400mm, 500mm, 630mm, 800mm si 1000mm Tuburile sunt prevazute cu mufa integrata la unul din capete si etansare cu garnitura O-ring cu profil special din EPDM, livrate odata cu tuburile.

Avantaje ale tuburilor corugate cu pereti dubli din polietilena de inalta densitate:

- Foarte buna rezistenta mecanica datorita existentei a doua straturi, structurii profilate si

materialului utilizat: rezistenta la deformare, rigiditate, flexibilitate, rezistenta la soc. In

comparatie cu alte sisteme de tevi ofera avantaje majore la manipulare, transport, depozitare, montare si fiabilitate. Durata de viata a tuburilor este de peste 50 ani.

- Greutate specifica redusa: sunt usoare in comparatie cu alte sisteme de tevi (de 20 ori

mai usoare decat tuburile din beton de diametre similare) si sunt economice. Nu necesita utilaje speciale pentru manipulare (macarale, excavatoare, buldozere etc.). Tuburile cu diametre pana la 500mm pot fi manipulate manual iar cele de dimensiuni mai mari cu un utilaj usor de ridicat (max. 280 kg la diametrul de 1000mm SN8).

- Pret mai mic cu pana la 30% comparativ cu alte tuburi de acelasi diametru si aceeasi

rezistenta. Excelent raport pret / performanta. - Echilibru flexibilitaterigiditate: permit evitarea unor obstacole pe timpul punerii in opera sau a unor imperfectiuni de excavare. Nu se produc rupturi in cazul unor deplasari mici ale solului. Siguranta si usurinta in manevrare si montaj datorita faptului ca tuburile sunt usoare si nu sunt casante.

- Prelucrare mecanica usoara: tuburile pot fi taiate cu usurinta si precizie la lungimile

dorite, cu fierastraie obisnuite, fara a fi necesare utilaje speciale, neexistand riscul spargerii.

- Rezistenta buna la soc chiar si la temperaturi scazute (instalare la temperaturi cuprinse intre -25°C si +50°C). Rigiditate buna la temperaturi ridicate. Temperaturi de utilizare normala: -40°C +65°C, accidental, pentru timp scurt +85°C, este superioara PVC -ului.

- Foarte buna rezistenta chimica, superioara metalului, be tonului sau PVC-ului, domeniul

normal de lucru incluzand pH -uri cuprinse intre 2 si 12. Tuburile EuroEm nu sunt afectate de microorganisme.

- Peretele exterior profilat al tubului asigura rezistenta mecanica deosebita iar peretele

interior, neted, asigura foarte bune performante de transport a fluidelor: coeficientul de

frecare al polietilenei de inalta densitate este mai mic decat al metalului, betonului sau PVC-ului, oferind caracteristici de curgere superioare.

- Rezistenta la abraziune este ridicata,

asigurand durabilitatea tubului chiar in cazul antrenarii de aluviuni in fluidul transportat.

superioara metalului, betonului sau PVC -ului,

- Mufa integrata ofera o cuplare simpla, usoara si sigura, asigurand o foarte buna etansare

cu garnitura O-ring din cauciuc EPDM livrata odata cu tubul. Greutatea specifica redusa permite utilizarea cu usurinta a tuburilor lungi de peste 6 metri rezultand un numar redus de conexiuni implicand usurinta la montaj, siguranta marita in exploatare si costuri reduse.

C1.3.Verificãri de calitate a tubulaturii Verificarea calitãţii ţevilor se face în conformitate cu regulile de verificare impuse de STAS 6675/1,2.

a)Categorii de verificãri şi încercãri *verificãri de lot *verificãri periodice *verificãri de tip

a1.1.)Verificãri de lot se fac la fiecare lot de ţevi de acelaşi tip La fiecare lot se verificã :

-

dimensiunile

-

aspectul

-

rezistenţa la şoc la temperatura de 20 0 C

Verificãrile nedistructive (dimensiuni şi aspect) se fac pentru fiecare ţeavã Tevile care nu corespund con diţiei tehnice din ,,Lista încercãrilor şi verificãrilor pentru ţevile din PVC rigid’’ se resping. Verificãrile distructive se fac în condi ţiile precizate de STAS 6675/1,2.

a1.2.)Verificãrile periodice se efectueazã trimestrial pe un lot care a corespu ns la verificãrile de lot şi constau din verificarea :

- dimensiunilor

- aspectului

- rezistenţei la şoc la temperatura de 20 0 C

- verificarea rezistenţei la presiune interioar ã la 20 0 C

- verificarea variaţiei dimensiunilor şi aspectului dup ã încãlzire la 150 0 C

a1.3.)Verificãri de tip se efectueazã la introducerea de materiale noi în fabrica ţie, la schimbarea tehnologiei de fabricaţie, precum şi cel puţin odat ã la trei ani sau la cererea beneficiarului şi constau în verificarea tuturor condiţiilor tehnice de calita te.

a 1.4.)Fitingurile şi accesoriile din PVC 100 Conform STAS 11410, pentru fitingurile şi accesoriile din PVC 100, se fac urmãtoarele verificãri :

- dimensiuni

- aspect şi culoare

- verificarea variaţiei dimensiunilor şi aspectului dup ã încãlzire la 150 0 C

- etanşeitatea la 20 0 C, timp de 15’, la presiunea hidraulicã interioarã de 25 N/cmp

C1.4.Marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din PVC dur

C 1.4.1. - Marcarea Tevile livrate în pachete sunt marcate cu etichete lipite în interiorul mufei, care conţin urmãtoarele informaţii :

-

fabricant

-

denumire produs

-

standardul de referinţã

-

data fabricaţiei

Marcarea fitingurilor şi accesoriilor cuprinde :

-

denumire produs

-

diametru nominal

-

presiune nominalã

-

standardul de referinţã

C 1.4.2. - Ambalarea Tevile din PVC se livreazã în vrac sau ambalate (legãturi ; paleţi sau rastele). Ambalarea se face în funcţie de tipul ţevii. La înţelegere cu beneficiarul, ţevile cu diamtre > 50 mm (inclusiv) se ambaleaz ã în paleţi sau rastele. Fitingurile şi accesoriile sunt furnizate ambalate sau la bucatã.

C 1.4.3. Depozitarea Pe durata depozitãrii tevile trebuie sã se sprijine pe toatã lungimea lor pentru a se evita defectarea capetelor datoritã vibra ţiilor şi loviturilor. Trebuie evitate curbãrile excesive ale ţevilor şi contactele suprafeţei ţevilor cu corpuri ascuţite sau abrazive şi de asemenea cu substanţe agresive pentru PVC. Nu se recomandã depozitarea peste ţevi sau fitinguri a altor materiale care pot duce la deformarea lor în timpul trans portului. Depozitarea ţevilor prev ãzute cu mufe, cu inel de etanşare elastomeric, se face în stive.Stivuirea nu trebuie fãcutã pe o înãl ţime mai mare de 2 m, pentru a evita deformarea acestora în timp. Fitingurile se depoziteazã ambalate, pe sortimente, în saci pe paleţi sau în box -

paleţi.

In timpul depozitãrii pe o duratã îndelungatã (>2 ani), ţevile şi fitingurile vor fi ferite de acţiunea direct ã a razelor solare , de ac ţiunea surselor de cãldurã, precum şi de contactul cu substanţe chimice agresive p entru PVC. Temperatura recomandatã de depozitare este între +5 …+ 40 0 C.

C 1.4.4. Manipularea In timpul operaţiunilor de înc ãrcare-descãrcare, ţevile nu trebuiesc trântite, târâte, manipularea trebuind sã se facã dupã prinderea acestora cu mare aten ţie. In timpul manipulãrilor se va evita contactul ţevilor şi fitingurilor cu substanţe agresive şi cu materiale abrazive. La scãderea temperaturii creşte posibilitatea ruperii (spargerii) ţevii şi fitingurilor din PVC ; în aceste condiţii toate operaţiunile de manipulare, transport, depozitare, montare, etc., trebuiesc efectuate cu precauţiunile necesare. Tevile mufate trebuie stivuite pe juguri de lemn în aşa fel încât mufele aflate în partea inferioarã sã nu se deformeze şi mufele sã fie dispuse în afarã , alternativ (în plan orizontal şi vertical), de o parte şi de alta a stivei. In acest mod mufele nu sunt solicitate de ţevi, iar sprijinirea are loc de -a lungul generatoarei ţevii.

Cap.D.DESCRIEREA EXECUTIEI LUCRARILOR

D 1 EXECUTAREA TERASAMENTELOR D. 1.1 .PICHETAJUL LUCRĂRIL OR Pichetajul terenului este efectuat prin grija constructorului plecând de la bornele materializate pe teren şi descrise în studiul topografic Înainte de începerea lucrărilor de terasamente executantul va trece la restabilirea şi completarea pichetajului. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de aceeaşi reperi ca şi picheţii din studiul topografic. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului.

D. 1.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE, TRASAREA LUCRARILOR Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se execută următoarele lucrări pregătitoare:

- curăţirea pământului de crengi, frunze, iarbă şi buruieni;

- decaparea şi depozitarea pământului vegetal (acolo unde este cazul);

- asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime (acolo unde este

cazul); Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se va face pe întreaga suprafaţă a terenului afectat de lucrări. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amplasamentelor staţiilor de pompare. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv. Pământul vegetal va putea fi pus într -un depozit provizoriu în vederea unei eventuale reutilizări. În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleu sau debleu, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara platformei. Inainte de începerea sãpãturilor, executantul fixeazã ţãruşi în punctele principale ale traseului, de o parte şi de alta a axei, ţ ãruşi care nu vor fi deplasa ţi pânã la finalizarea lucrãrilor. La executarea sãpãturii, la intervale de 40 -50 m, precum şi în puncte caracteristice (funcţie de necesitãţile execuţiei), de o parte şi de alta a axei traseului se aşeazã perechi de stâlpi de 12 –20 cm diametru, situaţi la cel puţin 50 cm distanţ ã de la marginea tranşeei. Pe aceşti stâlpi se fixeazã transversal axei canalului, rigle de vizare pentru realizarea aşezãrii corecte a conductelor de canalizare. Fixarea poziţiei acestor rigle se face orizontal, transversal axei canalului, printr -un nivelment topografic de precizie. Pe rigle se înseamnã axa traseului , printr -un cui bãtut pe faţa superioarã şi printr-o linie verticalã trasatã pe feţele laterale de la care, de o parte şi de alta , riglele se vopsesc cu alb şi roşu, poziţia culorilor alternând de -a lungul traseului. Poziţia riglelor se verificã înainte de montarea tuburilor. In cazul sãpãturii manuale sau semimecani zate stâlpii şi riglele se monteazã încã de la începutul sãpãturii, iar în cazul executãrii mecanizate a sãpãturilor , dupã terminarea sãpãturilor cu utilaje mari. Realizarea precisã a adâncimii şi pantei canalului fa ţã de riglele de vizare se face cu ajutorul crucilor de vizare. Executantul nu va trece la realizarea terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în Registrul de urmărire a exec uţiei.

D. 1.3. DESFACEREA PAVAJELOR Străzile pe care se vor monta retelele de canalizare menajeră au urmatoarele tipuri de imbracaminte:

Pentru localitatea M.Kogălniceanu

Tabel 1

Nr.

Denumire Strada

Tronsoane

Material

Lungime

Crt.

carosabil

(m)

1

Str. Barierei

tr. 1

pietruit

400

tr. 2

pietruit

450

2

Str. Morii

tr. 1

pietruit

350

tr. 2

pietruit

390

3

Str. Crinului

tr. 1

pietruit

410

tr. 2

pietruit si asfaltat

390

4

Str. Stadionului

tr. 1

asfaltat

510

tr. 2

asfaltat

400

5

Str. Unirii

 

asfaltat

1100

6

Str. Scolii

tr. 1

pietruit si asfaltat

435

tr. 2

asfaltat

175

7

Str. Drum Satesc

 

pietruit

415

   

tr. 1

asfaltat

756

tr. 2

asfaltat

200

8

Drum principal DC 2

tr. 3_1

asfaltat

124

tr. 4

asfaltat

320

tr. 5

asfaltat

551

 

TOTAL

   

7376

Pentru localitatea Giurgeni

Tabel 2

Nr.

Denumire Strada

Tronsoane

Material

Lungime

Crt.

carosabil

(m)

1

Str. Independentei

tr. 1

pietruit si asfaltat

200

2

Str. Aleea Parcului

tr. 1

pietruit

45

tr. 2

pietruit

234

3

Str. Pogoanele

 

pietruit

532

   

tr. 1

pietruit si asfaltat

183

4

Str. 22 Decembrie

tr. 2

pietruit si asfaltat

325

tr. 3

pietruit si asfaltat

307

5

Str. Lunca

tr. 1

pietruit

371

tr. 2

pietruit

712

6

Str. Bechea

 

pietruit

397

   

tr. 1

pietruit

28

7

Strada 1

tr. 2

pietruit

103

tr. 3

pietruit

121

 

TOTAL

   

3558

Strãzile din localităţile M.Kogălniceanu şi Giurgeni , pe care urmeazã a se amplasa conductele de canalizare menajerã sunt strãzi parţial sfaltate, parţial pietruite. Materialul rezultat din desfa cerea carosabilului se depoziteazã la cel pu ţin 50 cm distanţã de marginea sãpãturii, astfel încât sã nu cadã în sãpãturã

D. 1.4. SĂPĂTURI CU PEREŢI VERTICALI SPRIJINIŢI

Săpăturile se vor executa mecanizat, cu pereţi verticali sprijiniţi, pân ã la 10 cm deasupra cotei fundului tranşeei, dupã care urmeazã sãpãturã executatã manual pe cei 10 cm pânã la cota fundului tranşeei + 20 cm sub cota fundului tranşeii, astfel încât prin compactarea celor 30 cm sãpãturã manualã sã se ajungã la cota finalã a fundului tr anşeei. Indicele de porozitate al terenului i p = 60 66%.

ţimea tranşeelor pentru conducte circulare

Nr.crt.

Diametrul exterior al tubului (mm)

ţimea maximã a sãpãturii (m)

0

1

2

1

200

0.8

2

250

0.85

3

315

0.90

4

400

1.05

Pãmântul rezultat din sãpãturã se depoziteazã pe o singurã parte (lãsându -se o banchetã de siguranţã de 50 cm), cealaltã parte fiind rezervatã materialului rezultat din desfacerea carosabilului. Pentru a asigura circulaţia de -a lungul tranşeei , în spatele depozitului de pãmân t va

rãmâne o fâşie de stradã latã de cel pu ţin 4.0 m, iar pentru trecerea pietonilor cel puţin câte

0.5 m de ambele pãrţi.

In cazul în care se intercepteazã conducte, cabluri sau alte instala ţii care ar putea produce accidente (electrocutãri, inundarea tr anşeelor, etc), antreprenorul sesizeazã beneficiarul conductelor, cablurilor interceptate, în vederea izolãrii; protejãrii, sprijinirii sau devierii lor provizorii. Sprijinirile se vor realiza cu panouri metalice, orizontale, aşezate cu interspaţii de 0 -20 cm (pentru adâncimi de sãpãturã < 4 m).Sprai ţurile metalice se aşeaz ã la distanţe de 0.7 –

0.8 m.

Primul panou va depãşi partea superioarã a tranşeei cu 10 – 15 cm. De o parte şi de alta a tranşeei se va face o decupare cu lã ţimea de 10 cm şi înãlţimea de

7.5 8 cm

In zona mufelor, pentru a permite realizarea îmbinãrii, se va proceda la evazarea local ă a tranşeei, evazarea va avea lungimea de trei ori lăţimea mufei.

Terenul fiind sensibil la umezire, deschiderea tranşeii se va face p e tronsoane scurte de 50 – 60 m, menţinându-se deschise pe intervale minime de timp.

Pentru menţinerea stabilităţii malurilor se vor asigura următoarele condiţii :

-terenul în jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii -pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mică de 0,50 m de la marginea şanţului -se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental.

D. 1.3. EXCAVAREA TRANŞEE I Excavarea tranşeei se va face mecanizat, pânã l a 10 cm deasupra cotei finale a fundului tranşeei. Materialul excavat, care nu este corespunzător pentru umplutură, trebuie evacuat din zona de lucru.

D2.PREGATIREA TRANSEII PENTRU INSTALAREA CONDUCTEI Inainte de amplasarea conductelor de canalizare în şa nţ se va proceda la verificarea fundului şanţului care, trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, bine compactat (conform celor precizate la punctul D 1.4. , alin.1) pentru susţinerea patului de nisip şi a conductei. Se realizează patul de nisip pentru susţinerea conductei de canalizare, care va avea grosimea de 15 cm, conform ta bel pag.161 din ghidul GP 043.

D3.INSTALAREA CONDUCTEI După realizarea patului de nisip se trece la montarea conductei de canalizare. Inainte de a proceda la realizarea um pluturilor se verificã cu aten ţie conductele şi elementele de legãturã în vederea depistãrii şi remedierii eventualelor defec ţiuni survenite în timpul montajului.

Proba finală, de etanşeitate (faza determinantă), se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai în şanţ. Inaintea probei de etanşeitate, tranşeea se umple parţial (în straturi succesive cu grosimea de 15 cm, compactând manual fiecare strat) pânã la 30 cm peste partea superioarã a tubului lãsându-se îmbinãrile libere. Acoperirea conductei până la 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeşte de umplutura care se face dincolo de această zonă. Alegerea materialului de acoperire şi punerea lui în operă are o mare influenţă asupra durabilităţii reţelei. In proiect pentru umplutura menţionat ă s-a prevăzut nisip.

După umplerea parţială a tranşeii cu nisip, până la 30 cm peste generatoarea superioară a tubului, lăsându-se îmbinările libere – se efectuează proba de etanşeitate.

Proba de etanşeitate se va efectua între cămine consecutive, astup ându-se cu dopuri ieşirile opuse. Tronsonul şi cãminele de capãt se umplu cu apã pânã la nivelul capacului (minim 1 m deasupra crestei canalului ) şi se ţin sub presiune cel puţin 20 minute. Pe mãsura scãderii nivelului, se adaugã apã cu un vas etalon. Cantitatea de apã adãugatã, care reprezintã pierderea pe tronsonul respec tiv, nu trebuie sã depãşeascã 0,15 l/s la 100 m lungime (STAS 3051/91)

Imbinarea tuburilor

Imbinarea tuburilor din PVC dur se face cu inele de etanşare din elastomeri, în mufe. Soluţia de îmbinare cu inele de cauciuc asigură o legătură elastică, care permite lucrul independent al elementelor asamblate, fără a afecta etanşeitatea rostului.Garniturile de etanşare sunt de diferite forme şi se introduc în lăcaşul mufei prin rulare – glisare pe capătul tubului. In cazul conductelor sub presiune, tipul de garnitură prezentat (inel de etanşare din elastomer) asigură o etanşeitate mai bună datorită formei constructive speciale.

Indiferent de tipul garniturii, asamblarea cu inele de etanşare pr esupune următoarele operaţiuni:

verificarea existenţei şanfrenului la extremitatea tubului marcarea lungimii de îmbinare în mufă curăţarea perfectă a capetelor de îmbinat verificarea amplasării corecte a inelului de etanşare

îmbinare în mufă curăţarea perfectă a capetelor de îmbinat verificarea amplasării corecte a inelului de etanşare
îmbinare în mufă curăţarea perfectă a capetelor de îmbinat verificarea amplasării corecte a inelului de etanşare
îmbinare în mufă curăţarea perfectă a capetelor de îmbinat verificarea amplasării corecte a inelului de etanşare

lubrefierea capătului drept cu respectarea prescripţiilor producătorului şi îmbinarea celor două elemente până la reperul prealabil trasat.

Tuburile de diametre mari se împing în mufã cu ajutorul unor dispozitive speciale. Imbinările cu inele de etanşare prezintă avantajul unei montări rapide precum şi o preluare bună a deformaţiilor liniare.

Controlul compactãrii tranşeelor

Compactarea zonei de acoperire şi a zonei de umplutură influenţează direct asupra repartiţiilor sarcinilor la periferia tubului, respectiv asupra stabilităţii tub ului.De aceea este necesar să se verifice ulterior calitatea realizării acestei operaţii. Verificarea finală a reţelei se poate face lăsând, între căminele de vizitare, să circule o bilă cu diametrul exterior D ext = 0.95 x D I Reţeaua este realizată corespu nzător dacă bila lăsată în interiorul ţevii, în căminul aflat la cota superioară, circulă liber până la cel de -al doilea cămin de vizitare.

D.4. REALIZAREA CĂMINELOR DE VIZITA RE; A CAMINELOR DE RUPER E DE PANTA

a)Cãminele de vizitare şi cãmine de rupere de pantã Pe traseul conductelor de canalizare menajeră, se amplaseaz ã cămine de vizitare, STAS 2448/82, în puncte caracteristice şi anume :

*pe traseele rectilinii din 50 în 50 m ; *în punctele de schimbare a direcţiei *la schimbarea diametrelor * la schimbarea pantelor *în punctele de intersecţii

Astfel, dupã funcţionalitate cãminele de vizitare pot fi :

-

de trecere

-

de intersecţie

-

de racord

Pentru căminele de vizitare amplasate în terenuri sensibile la umezire vor fi l uate măsuri speciale de protecţie împotriva exfiltrării apei din cămine. Căminele de vizitare vor fi realizate din elemente prefabricate, din tuburi de beton cu mufã (pentru terenuri macroporice), iar hidroizola ţiile (împotriva exfiltrării apei – aplicate la interiorul cãminelor, pe toatã suprafa ţa acestora) vor fi realizate din materiale moderne tip DRIZORO sau XYPEX.

Imbinarea elementelor prefabricate sa va realiza cu mortar de ciment M 100(mortar pentru etanşare - bine matat) şi rostuire în interiorul c ãminelor de vizitare. Prima treaptã a scãrii de acces, în cãminele de vizitare, va fi fixatã la max.50 cm distan ţã de la capac, iar ultima va fi fixatã la 30 cm deasupra banchetei cãminului.

Materialele din care se executã cãminele de vizitare prefabricat e

Nr.

Poziţia conform planşã,,Cãmine de vizitare’’

   

crt.

 

Element

 

Material

1

1

Capac şi ramã

 

STAS 2308-81

2

2

Piesã prefabricatã pentru aducerea la cotã

Beton B 300(C16/22)

3

3

Tuburi circulare

 

STAS 816-80

4

5

Mortar pentru etanşare (bine matat)

Mortar de ciment M100

5

6

Tencuialã

 

Mortar de ciment M100 (2 cm grosime)

6

7

Placã între camera de lucru şi coşul de acces (cãmin fig.2)

Beton B 300(C16/22)

7

8

Trepte

de

acces

sau

scãri

cu

Oţel beton OB 37, 20, STAS 438/1-80

vanguri şi trepte

 

8

9

Piesã prefabricatã pentru rezemarea capacelor şi ramelor

Beton B 300(C16/22)

9

11

Fundaţie

Beton simplu sau armat B 200 (C 12/15)

10

12

Canal la care se face accesul

 

Tuburi PVC 100, pn 6

11

14

Banchete tencuite

 

Beton B 300(C16/22)

In cazul în care diferenţele de nivel între douã intersecţii (sau la racordãri) va fi > 80 cm, mãsuratã pânã la bancheta cãminului , se vor folosi cãminele de rupere de pantã. Pentru conductele din amontele cãminului cu diametre sub 300 mm, diametrul tubului vertical va fi min.150 mm, iar pentru conducte cu diametre mai mari, diametrul tubului vertical va fi min.200 mm

D.5.REALIZAREA PROBEI DE ETANŞEITATE

Probarea conductelor se face înainte de darea în funcţiune a acestora şi poate fi:

**probare pe tronsoane a conductelor (pr obă preliminară) ** probarea pe ansamblu a conductelor (probă finală – fază determinantă) Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

- la reţelele exterioare –s-a realizat o acoperire parţială a conductei, lăsându -se îmbinările libere

- s-a efectaut o spălare a conductelor în vederea curăţirii prealabile

Inainte de efectuarea probei de etanşeitate se verifică:

*concordanţa lucrărilor executate cu proiectul; se verifică pantele de montaj ale conductelor, printr-un nivelment executat cu aparate topometrice.Se fac cel puţin două

vizări la 100 m, din care nu trebuie să existe devieri ale cotei radierului mai mari de

± 5 cm

*poziţia căminelor şi calitatea execuţiei *calitatea îmbinărilor

Proba de exfiltraţie Un tronson de conductă între două cămine se închide etanş, se umple cu apă şi se menţine cel puţin două ore la o presiune medie de 2 mCA. După aceea se măsoară cantitatea de apă care se scurge efectiv în 15 minute, în litri şi se compară cu valoarea calcula tă cu următoarea formulă :

V

calcul.e = a * d * I + 1.3* x, în care:

V

calcul.e = cantitatea de apă exfiltrată, în dmc

a – constantă care depinde de materialul conductei şi de modul de montare ; pentru conductele PVC - a = 0.5

d diametrul interior al conductei

l lungimea tronsonului probat, în Km

x – numărul căminelor de beton aflate pe tronsonul încercat

Comparând valorile măsurate cu valorile calculate, ţinând seama de abaterile admisibile, se stabilesc categoriile de calitate, conform celor precizat e în cartea tehnică a produsului respectiv. In cazul unor îmbinări defecte acestea se vor remedia, după care se va relua proba de etanşeitate. Pe toată perioada de probe conductele trebuie ferite de lovituri.

D.6.PRECIZARI SUPLIMENTARE PRIVIND :

D.6.1.AŞEZAREA STRATULUI DE NISIP Umplutura din zona conductei (patul de pozare + zona de acoperire = 15 cm +D cond + 30 cm deasupra conductei) trebuie aşezată în straturi – max.15 cm grosime – introducerea materialului, împrăştierea şi compactarea (fiec ãrui strat) efectuându-se manual. Fundul tranşeii trebuie realizat conform pantei şi adâncimii de pozare, prevăzute în proiect.Orice afânare a fundului tranşeii trebuie evitată.

In cazul în care , datorită unei excavaţii neîngrijite, se produc denivelări sau afână ri nedorite pe fundul tranşeii, acestea trebuiesc îndepărtate prin umplere cu material adecvat, compactat corespunzător. Gropile de mufă se vor umple pe măsura avansării montajului, asigurându -se un grad de compactare de acelaşi nivel cu patul conductei. La aşezarea nisipului pentru realizarea patului conductei şi a materialului de umplutură din jurul conductei se vor avea în vedere următoarele cerinţe :

- nisipul să nu conţină fracţiuni pietroase

- nivelarea să se facă corespunzător, manual

D.6.2.COMPACTAREA MASIVULUI DE NISI P DIN JURUL CONDUCTE I ASEZAREA SI COMPACTAREA STRATURILOR DE PĂMÂNT

Umplutura în zona conductei trebuie aşezată în straturi de max.15 cm grosime, introducerea materialului, împrăştierea şi compactarea efectuându -se manual. Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului de lemn cu muchii rotunjite. Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele poate fi practicată numai de la înălţimea de 1 m deasupra conductei. Gradul de compactitate în zona conductei este de 85%. Astuparea şanţului de lucru, deasupra zonei conductei se efectuează cu multă atenţie. Pentru umplutura din zona II (peste înălţimea H = D cond + 0.4 m) poate fi utilizat pământul rezultat din săpătură cu condiţia asigurării gradului de compact itate recomandat de cartea tehnică a produsului. Astuparea zonei II de asemeni trebuie efectuată în straturi de max.20 cm grosime, iar compactarea cu bătătoare mecanice uşoare. Astuparea şi compactarea zonei III – mai cu seamă sub drumurile de circulaţie – trebuie efectuată cu foarte multă atenţie. Gradele de compactitate pot fi asigurate utilizând soluri granuloase şi utilaje de compactare eficiente. Calitatea execuţiei patului de susţinere şi a umpluturilor din diferite zone ale şanţului au rol determinant asupra procesului de deformare a conductei în timp, respectiv asupra menţinerii acestei deformări în limitele admisibile.

E.MATERIALE UTILAJE ECHIPAMENTE PUSE IN OPERA E .1 . MATERIALE PRINCIPALE Conducte şi accesorii pentru lucrãri hidroedilitare – canalizãri

Nr.

 

Caracteristici fizice şi tehnice

STAS ; SR ; NE ; Norme tehnice

Locul punerii în operã

Modul de punere în operã şi Observaţii

crt

Material

0

1

2

3

4

 

5

1

Tub PVC 100 dur pentru canalizare , cu mufã şi inel de etanşare din elastomeri

Pn 6 pentru curgere gravitaţionalã Pn 10 pentru curgere sub presiune L = 1,2,3,5,6 m/buc Dn 200 ; 250 ; 315 ;400

 

Canalizare

 

DIN

exterioarã,

Mufare

în

şanţ

19534

sistem divizor

sprijinit

2

Piese

trecere

(tip

PVC

cu

inel

de

 

In

pereţii

-înglobare în beton -treceri prin

B)

prin

pereţi

la

etanşare cu racordare

cãminelor

de

cãmine

 

la

radier

canalizare

petrecere cu 5 10 cm, de la pereţii

   

interiori

3

Beton pentru egalizare la cãmine

C

12/15

(B200),

NE 012

Sub

radierul

-preparare localã -turnarea în groapa de fundaţie

preparat manual la locul punerii în operã

cãminelor

4

Beton

pentru

C

12/15 (B200),

NE 012

Fundaţie cãmin

-turnare manualã

radier

şi

fundaţie

preparat în instalaţii

-transport

cu

cãmin

centralizate (5 Km)

autobetoniera

se pozeazã piesele de

-la

turnare

trecere

în

pereţii

fundaţiei

şi

se

profileazã cuveta

5

Mortar pentru tencuialã la cãmine

M 100 T, preparat în instalaţii centralizate (5 Km)

STAS

Tencuieli

-execuţie manualã

1030

interioare cu

-transport

cu

 

mortar

de

autobasculanta

 

ciment la pereţi şi radier

6

Piesã prefabricatã pentru aducerea la cotã

Beton

armat prefabricat

STAS

La

partea

-fixare cu mortatr

C

18/22,5 (B300)

 

2448

superioarã

a

de

ciment M 100

OB 37

 

cãminelor

de

(bine matat)

   

vizitare

7

Placã prefabricatã

Beton

armat prefabricat

STAS

La

cãminul de

-fixare cu mortatr

între

camera

de

C

18/22,5 (B300)

 

2448

vizitare

între

de

ciment M 100

lucru

şi

coşul

de

OB 37

 

camera de lucru

(bine matat)

acces

(placã

de

 

şi

coşul de

-aşezarea

pe

un

trecere

acces

strat

de

mortar

Dn 100/Dn800)

 

M

100 Z

8

Piesã prefabricatã pentru capace şi ramã din fontã

Beton

armat prefabricat

STAS

La

partea

-fixare cu mortatr

C

18/22,5 (B300)

 

2448/82

superioarã a cãminului de vizitare, pentru susţinerea ramei şi capacului din fontã

de

ciment M 100

OB 37

 

(bine matat)

   

-aşezarea

pe

un

strat

de

mortar

M

100 Z

9

Tuburi

Tub din beton armat cu mufe (pentru teren macroporic)

 

Dn 1000mm pentru camera de lucru Dn 800 mm – pentru coşul de acces

-Aşezare verticalã

prefabricate

din

STAS

pe

un

strat

de

beton

816/80

mortar

de

pozare

Dn1000mm ;

   

M

100 Z

H=2m

Dn 800mm ; H=1 ;1.5 ;2 m

 

10

Ciment M 30

 

Preparare

 

beton

STAS

Cãmine ;

 
 

egalizare ;

M

100-T

5296/77

montare

placã

înglobare

capace,

b.a. ;

beton

monolitizãri

egalizare ;

 

înglobare

capace ;

tencuieli

 

11 Hidroizolaţii

Soluţii

tip

DRIZORO

 

la

cãminele

de

-în

interiorul

sau XYPEX

vizitare

cãminelor

de

   

vizitare,

pentru

evitarea

exfiltraţiilor

 

12 Capace la cãmine

Carosabil tip IV, cu placã de înglobare, cu dispozitiv antifurt

STAS

Acoperiri

la

Aşezarea pe placa de beton armat şi turnarea mortarului de înglobare

2308/81

cãmine

amplasate

în

 

carosabil

 

13 Robineti Dn 4’’

Robineţi cu sferã

Cod40H

-pe

conductele

-fixarea

pe

74254

de

refulare

a

cu ajutorul flanşelor

conducte

electropompelor

din

staţiile

de

 

pompare

 

14 Robineţi reţinere, Dn 4’’

de

Robineţi cu clapã

STAS

-pe

conductele

fixarea

pe

10236

de

refulare

a

cu ajutorul flanşelor

conducte

   

electropompelor

din

staţiile

de

 

pompare

E .2 LISTA CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE CE URMEAZA A FI OPERA

E.

.2.1.- Utilaje la SP1, SP2, SP5, SP6

PUSE IN

Nr.crt

Denumire

Buc

1

Electropompă pentru ape uzate menajere – la SP1 Q=25 mc/h ; H=17 mCA, N = 10Kw, 2900 rot/min

2

2

Electropompă pentru ape uzate menajere – la SP2 Q=18 mc/h ; H=18,5 mCA, N = 7Kw, 2900 rot/min

2

3

Electropompă pentru ape uzate menajere – la SP5 Q=5 mc/h ; H=12,3 mCA, N = 2,5Kw, 2900 rot/min

2

4

Electropompă pentru ape uzate menajere – la SP6 Q=25 mc/h ; H=21,9 mCA, N = 7Kw, 2900 rot/min

2

4

Ventilator axial G = 1800 mc/h ; H = 27 N/mp

4

5

Ventilator centrifugal G = 500 mc/h ; H = 353 mmCA

4

E.

.2.2.- Echipamente la SP1, SP2, SP5, SP6

Nr.crt

Denumire

Buc

1

Contor apă potabilă, Dn 1/2’’

4

2

Semnalizator nivel cu 4 nivele de măsurare

4

3

Hupă semnalizare, 220 V ; 50 Hz

4

4

Manometre cu robinet de izolare

4

E .3 LISTÃ DOTÃRI

Nr.crt

Denumire

Buc

1

Pichet cutie

4

2

Stingãtor portativ cu pulbere

8

3

Ladã cu nisip (100 Kg)

4

4

Lopatã

8

5

Târnãcop

8

F.MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE SECURITATE LA INCENDII

Pe toată durata lucrărilor se vor respecta:

prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993

execuţiei lucrărilor Legea nr. 319-2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Legea 307/2006-modificată prin OUG nr.70/2009 - privind apărarea împotriva incendiilor

Normativului

C300-94

privind

prevenirea

şi

stingerea

incendiilor

pe

durata

De asemenea se vor respecta şi următoarele măsuri:

încheierea unui proces-verbal privind circulaţi a în zonele de lucru şi îngrădirea corespunzătoare a acestora;

– înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut instructajul de

sănătate şi securitate în munca, să posede echipamentul de protecţie şi de lucru, să nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice;

– sculele dispozitivele şi utilajele să fie în stare de funcţionare, corect racordate la

reţeaua electrică şi legate la pământ; In conformitate cu normele privind privind securitatea şi sănătatea în muncă se vor realiza dotările corespunzătoare activităţilor specifice care fac obiectul prezentului proiect.

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SAN ATATE PE SANTIER

In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinţele minime de securitate şi sănătate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:

1. Pe toată durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi sunt obligati sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:

– menţinerea şantierului în ordine şi într -o stare de curăţenie corespunzătoare;

– alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiţiile de acces la aceste posturi;

– stabilirea căilor şi zonelor de acces/circulaţie;

manipularea în condiţii de siguranta a materialelor;

– întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi periodic al echipamentelor de

munca utilizate, în vederea eliminării defectiunilor care ar putea afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;

– stocarea/evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din realizarea obiectivului prezentat;

interactiunile cu alte activitati care se realizează în apropierea şantierului.

2.

În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier în

condiţiile prevăzute de lege, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:

– sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;

– sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de

către toţi lucrătorii din şantier;

– sa ia măsurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru locurile

de munca din santier;

– sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale

şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;

– sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate ş i sănătate

care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate; –

coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.

3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asupra

măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea personalului muncitor pe şantier.

Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal, sunt (aceste masuri nu sunt limitative, ci doar informative):

– materialele, echipamentele şi orice alt element care prin deplasare ar putea afecta

securitatea şi sănătatea lucrăto rilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur;

sa

redacteze

planurile

proprii

de

securitate

şi

sănătate

şi

sa

le

transmită

– accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacă

se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se desfăşoare

în condiţii de siguranta;

– instalaţiile electrice trebuie utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de electrocutare prin atingere directa ori indirecta;

– căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate;

– căile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din

legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;

– este necesar sa fie prevăzute suficiente dispozitive corespunzătoar e pentru stingerea

incendiilor;

– dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi uşor

de manipulat;

– lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;

in timpul lucrului temperatura trebuie sa

fie adecvată organismului uman,

ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi

lucrătorii;

– posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura în

care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor;

–zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zo nele respective; zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil; - angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment;

trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de m unca o

cer;

natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor sanitare ale beneficiarului si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice;

– intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate vizibil şi clar;

– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot

afecta securitatea şi sănătatea;

– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de

protecţie colectivă;

– materialele şi echipamentele tr ebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se evite răsturnarea ori căderea lor;

– in caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica

accesul în zonele periculoase;

– caderile de la înălţime trebuie sa fie preve nite cu mijloace materiale, în special cu

ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de ancorare;

– schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentala;

– dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse

caderilor de obiecte;

platformele

de

lucru,

pasarelele

şi

scarile

schelelor

trebuie

sa

fie

const ruite,

schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;

- elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate şi utilizate, întreţinute în stare buna de funcţionare, verificate periodic si manevrate de lucrători calificaţi, cu o pregătire c orespunzătoare; instalaţiile de ridicat si accesoriile lor

nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate;

inclusiv elementele componente şi

instalaţiile

de

ridicat,

accesoriile

acestora,

– maşini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, menţinute în

stare buna de funcţionare si utilizate i n mod corect;

– operatorii maşinilor pentru manipularea materialelor trebuie sa aibă pregătirea

necesară;

– uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie ergonomice, menţinute în stare

buna de funcţionare, folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate si manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare. Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele putand fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea munci torilor pe santier.

Organizarea de şantier

- In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.

- Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de către acesta cât şi de dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)

- Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt în sarcina

constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.

- Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigurarea unor spaţii de depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de muncă.

La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii în constructii. Nu se va pune în operă nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică sau standard de produs. Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice măsură privind sănătatea şi securitatea în muncă , necesară desfăşurării în deplină siguranţă a muncii pe şantier. Conform HG 300/2006, executantul va întocmi propriul Plan de securitate şi sănătate în muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect şi va desemna o persoană pentru coordonarea activităţii în materie de sănătate şi securitate în muncă.

Măsuri privind SECURITATEA LA INCEN DII

Executarea lucrărilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai de către personal autorizat, după semnarea în prealabil a FIŞEI PERSONALE DE SECURITATE LA INCENDII şi a celei de SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA.

Măsuri privind PROTECŢIA MEDIULUI

Având în vedere activitatile specifice lucrărilor propuse prin proiect, se considera ca nu sunt necesare amenajări şi dotări spec iale pentru protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor. Deşeurile sunt de tip deşeuri rezultate din construcţii, modul de gospodărire se va face conform legislaţiei în vigoare. Executantul are sarcina de a colecta şi evacua deşeurile rezultate din ac tivitatea desfăşurată în locurile indicate de Primăria comunei pe teritoriul căruia se desfăşoară activitatea şi de a face dovada predării acestora sau va încheia un contract cu o societate autorizată în preluarea deşeurilor rezultate din construcţii. După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se vor dezafecta terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor. Este strict interzisă blocarea căilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe stradă aducând astfel prejudicii circulaţiei normale în zonă.

PROTECTIA AERULUI

Sursele si poluantii pentru aer Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosfer ã sunt:

- praful rezultat din activităţile specifice lucrărilor din cadrul prezentului proiect

– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul Cum mijloacele de transport sunt surse mobile – în vederea protecţiei mediului sunt reglementări specifice.

PROTECTIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRAT IILOR

Pentru utilajele folosite în cadrul procesu lui tehnologic respectiv utilaje pentru terasamente executate mecanizat, utilaje folosite pentru manevrarea materialelor si utilajelor – este prevăzut un număr redus de ore de funcţionare, iar zgomotul generat de aceasta nu este de naturã sã deranjeze vecinãtãtile. Zgomotul produs în cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus şi nu necesitã mãsuri speciale de reducere a acestuia.

PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Sursele de poluanti pentru sol si subsol *colectarea şi evacuarea necores punzãtoare a deşeurilor Ca mãsuri de protecţie privind poluarea solului şi subsolului, s -au prevãzut:

*colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor, evacuarea lor în timp util, conform celor precizate la punctele anterioare

PROTECTIA ÎMPOTRIVA RADIATIILOR In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surse generatoare de radiatii.

PROTECTIA FONDULUI FORESTIER Nu este cazul.

PROTECTIA ECOSISTEME LOR, BIODIVERSITÃTII SI OCROTIRII NATURI I Protectia ecosistemelor se realizează prin co lectarea si evacuarea corespunzãtoare a deseurilor, prin respectarea legislatiei în vigoare privind protectia mediului, respectiv prin respectarea celor prezentate în aceastã documenta ţie Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de pro tectie a calitãtii aerului si prin colectarea si evacuarea organizatã a deseurilor în locuri special amenajate, preluate de unităţi specializate.

PROTECTIA PEISAJULUI SI A ZONELOR DE INTERES TRADITIONAL se va realiza prin colectarea si evacuarea core spunzãtoare a deseurilor, prin interzicerea depozitării materialelor sau deşeurilor în zona spaţiilor verzi sau pe trotuar.

GESTIUNEA DESEURILOR Deşeurile rezultate din construcţii vor fi colectate selectiv si evacuate în locuri special amenajate, preluate de unităţi specializate.

GESTIUNEA SUBSTANTEL OR TOXICE SI PERICULOASE

Substante

prezentate.

toxice

si

periculoase

nu

au

fost

identificate

în

cadrul

activitã ţii

GESTIUNEA AMBALAJELO R Ambalajele de lemn sau hârtie cu care sunt prevăzute diverse mat eriale utilizate la realizarea obiectivului, vor fi colectate selective în containere speciale şi preluate de unităţi de profil Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se vor realiza cu respectarea prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul C.56-2002 “Normativ pentru verificarea calitii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor” şi îmbunătăţite prin metodologia de aplicare a instrucţiunilor din Legea 10/1995 privind “calitatea în construcţii”. În execuţie, constructorul va asigura pe propria răspundere respectarea prevederilor prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 şi a normativelor privind sănătatea şi securitatea în muncă aferente lucrărilor de construcţii -montaj şi de prevenire a incendiilor. Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuţiei, de securitate şi sănătate în muncă, de securitate la incendii Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul . Orice

modificare faţă de proiect fără avizul proiectantului îl absolvă pe acesta de orice responsabilitate. Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare mun citor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea inst ructajului, dandu-se exemple concrete. Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate in munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele:

- Mijloace individuale de protectie;

- Dispozitive de securitate şi sănătate în muncă ;

- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;

- Electrosecuritatea;

- Terasamente;

- Schele, esafodaje si scari;

- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;

- Sudura;

- Instalatii si masini de ridicat.

Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.

G.BAZE DE PROIECTARE Ş I EXECUŢIE

G1. Standarde, normative şi alte prescripţii de proiectare

G.1.1.NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

La proiectarea şi executia lucrărilor se vor respecta normele privind sănătatea şi securitatea în muncă prevăzute de :

Legea nr.319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă HG 1048/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate pentru utlizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă HG 1051/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare HG 1091/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă HG 1146/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă HG 1425/2006 Aprobarea normelor metodologice de ap licare a Legii 319/2006 HG 493/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – modificată prin HG nr.601/2007 HG 971/2006 – Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă HG 1876/2005 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii Legea 130/2002 – Măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă actualizate prin Legea 450/2006 H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

G.1.2. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA

C 56/ 2002

Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucr ărilor de

273/ 94

instalaţii aferente construcţiilor; - Regulament de rceptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora.

STAS 9824/ 5 - Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cable.

STAS 2448 C 16

- Canalizări. Cămine de vizitare.Prescriptii de proiectare. - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

STAS 2308

constructii si instalatii aferente. - Alimentări cu apă si canalizări. Capace si rame pentru

cămine de vizitare. SR 1846/1-2006 - Canalizări exterioare. Prescriptii de proiectare.

I 9 şi I9/1

- Normativ pentru proiectarea şi executarea (exploatarea)

STAS 3051 SR 8591

instalaţiilor tehnico-sanitare. - Diametre minime pentru conducte de canaliza re - Reţele edilitare subterane – condiţii de amplasare

STAS8591-1/91- Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură

S.R.1343/1

- Alimentări cu apă – Determinarea cantităţilor de apă potabilă

STAS 4273 GP 043/99

pentru localităţi - Construcţii hidrotehnice - Incadrarea în clase de importanţă - Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi polipropilenă NTPA 002/2002-Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de

epurare NTPA 001/2002-Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţ i a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali STAS 10110/1985- Staţii de pompare – Prescripţii generale de proiectare

SR 124

vizitare şi guri de scurgere în zone carosabile şi pietonale STAS 9660/1987- Canale de aer – Forme şi dimensiuni

Negulescu M

- Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de

- Canalizări, Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1978

Vintilă St; Busuioc H- Instalaţii alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1977

Niculesc N; Duţă Gh, Stoenescu P, Colda I

climatizare, Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1982 SR EN 752-1/1998-Reţele de canalizare în exteriorul clădiri lor. Partea 1- Generalităţi şi definiţii

- Instalaţii de ventilare şi

SR EN 752-2/1998

- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 2-Condiţii de performanţă

SR EN 752-3/1998-Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.

SR EN 752-4/1999

Partea 3 - Prescripţii

generale de pro iectare

- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.

Partea 4- Dimensionarea hidraulică şi consideraţii referitoare la mediu

SR EN 752-5/1999- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 5- Reabilitare

SR EN 752-6/1999- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 6-Instalaţii de pompare SR EN 752-5/1999-Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 7- Intreţinere şi exploatare

STAS 9312/87 STAS 6724-1/1995 P 7 / 1992

- Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu condu cte - Ventilare naturală.Prescripţii de proiectare. -Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor

SR EN 1610

fundate, pe pământuri sensibile la umezire – Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de

SR EN 1671

canalizare –Reţele de canalizare sub presiune, în exteriorul clădirilor

NE 012

- Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton armat şi beton precomprimat

Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind să nătatea şi securitatea în muncă:

- sprijinirea malurilor săpăturilor (unde este cazul);

- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);

- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;

- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;

- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.

In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind sănătatea şi securitatea în muncă pentru evitarea ac cidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.

Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui s tadiu fizic. Antreprenorul va urmari respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de sănătate şi securitate în munca pentru care va face instructajul intregului personal ce se va ocupa de derularea lucrarilor, conform celor precizate în prezentul Cai et de sarcini.

Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in parte, actualizate la zi. Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

H.NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

H1.Legislatia in domeniul securităţii la incendiu , ce va fi respectată:

ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor ORDIN nr.1.822/394 din 2004 al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Regu lamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc Ordin nr.786/2005 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă Normativ P.118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

H2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectată:

ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri H.G. nr.856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.) ORDIN al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului şi gospodăririi ap elor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului – aprobată prin Legea 265/2006 OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor

G.INDICATII GENERALE DE EXECUTIE SI RECEPTIE

G 1 – Prescripţii privind aprovizionarea (achiziţiile) pentru produsele ce urmează a fi puse în operă

G1.1.Transport

Elementele componente ale reţelelor de canalizare trebuie protejate de deteriorări în timpul manipulărilor la încărcare, transport şi descărcare pe şantier Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra ţevilo r PVC Tuburile din PVC se livrează şi se transportă orizontal, ambalate în pachete.

In timpul verii, tuburile, racordurile şi piesele din PVC se transportă acoperite cu prelate. Este interzisă târârea sau rostogolirea tuburilor.Acestea se vor manipula num ai prin ridicări

G1.2.Verificarea calităţii produselor la aprovizionare Toate materialele şi echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le reducă starea tehnică şi calitativă iar în cazul în care nu pot fi remediate eventualele defecţiuni, materialele vor fi înlocuite. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor în vigoare specifice fiecărui tip de material şi agrementelor tehnice.

G1.3.Depozitarea

Depozitarea ţevilor se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiunile mecanice, pe suprafeţe orizontale drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care nu depăşesc 1.50 m înălţime.

Depozitarea ţevilor din PVC se va face în locuri ferite de intemperii şi de acţiunea directă

a soarelui.

Temperatura de depozitare pentru ţevi de PVC se recomandă să fie cuprinsă între +5 0 C şi

+ 40 0 C, acestea fiind casante.

Fitingurile şi piesele auxiliare se vor aranja în rafturi pe sortimente şi dimensiuni. Adezivul şi solventul folosite la îmbinările prin lipire se vor păstra în locuri răcoroase, în

recipiente etanşe de sticlă sau tablă zincată, etichetate şi închise cu dop de plută .

G 2 – Indicaţii privind punerea în operă a materialelor, utilajelor şi echipamentelor

G2.1.Tevi PVC Reţelele de canalizare montate în pământ, sub străzi sau spaţii cu circulaţie a autovehiculelor pot fi montate în pământ respectând prevederile produc ătorului referitoare la adâncimea de pozare a conductelor.

*pentru ţevi de canalizare tip SN 4 - DIN 19534 (cele cu dunga albastra clasa de rigiditate SN 4 kN/mp, respectiv S R24 =16 kN/mp) La o umplutură având parametrii 2.0 t/mc, adâncimea mini mă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 30 t/osie, este de 1,5 m. La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 20t/osie, este de 1,5 m.

*pentru ţevi de canalizare tip SN 8 - DIN 19534 (cele cu dunga maro-ruginiuclasa de rigiditate SN 8 kN/mp, respectiv S R24 =31,5 kN/mp) La o umplutură având parametrii 2.0 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 30 t/osie, este de 1,5 m. La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 20t/osie, este de 1,5 m.

*pentru ţevi de canalizare PVC 100 tip 303/1 La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 20t/osie, este de 1,5 m. La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 12t/osie, este de 1,0 m.

*pentru ţevi de canalizare PVC 100 tip 303/2 La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 12 t/osie, este de 1,2 m. La o umplutură având parametrii 2.1 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 3 t/osie, este de 1,0 m.

Pozarea conductelor se face sub limita de îngheţ, care este de 0.90 cm până la partea superioară a conductei. La stabilirea adâncimii şanţului trebuie să se ţină seama de realizarea patului de pozare a cărui grosime minimă trebuie să fie de 15 cm.

Fundul şanţului în care se poziţionează conducta trebuie să aibă o bună consistenţă. Este necesară o umplutu ră de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a sarcinilor care acţionează asupra conductei.

G.2.2.Utilaje

La montarea utilajelor (pompe, ventilatoare) se vor respecta indicaţiile producătorului şi prevederile cărţii tehnice a utilajului respec tiv. Inainte de montarea utilajelor se va proceda la verificarea caracteristivcilor acestora, care trebuie să corespundă cu prevederile proiectului. Până la punerea în operă utilajele se vor păstra ambalate, fără a li se îndepărta unsoarea de protecţie. Scoaterea utilajelor din ambalaj se va face numai atunci când se începe montarea efectivă, iar capacele de protecţie (de la racordurile pompelor) se vor înlătura numai în momentul racordării conductelor la flanşele de legătură. După montarea definitivă în i nstalaţie a pompelor se va proceda la verificarea centrării şi dacă este cazul se vor face corecţii. Pentru toate pompele, la racordarea conductelor de aspiraţie şi refulare se va ţine seama de următoarele :

- axele flanşelor conductelor trebuie să coincid ă cu cele ale flanşelor la care se racordează,

iar flanşele trebuie să fie paralele între ele.Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichidului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare

- racordarea trebuie astfel realizată încât c onductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei

Pentru ventilatoare se verificã, în principal:

- dacã elementele de prindere pe funda ţie sunt fixe

- la ventilatoarele centrifugale - dacã rotorul se învârteşte în sensul normal, uşor, fãrã frecãri, nu are joc ; nu loveşte în carcasã ; nu produce zgomot şi trepidaţii

- la ventilatoarele axiale dacã sunt montate corect faţã de sensul de curgere a aerului

- orizontalitatea sau, dupã caz, verticalitatea perfectã a arborilor ventilatorului şi moto rului

- montarea corectã a dispozitivelor de amortizare a vibra ţiilor

- prevederea sistemului adecvat de acţionare

G 3 – Verificări, încercări, probe G 3.1. INAINTEA PUNERII ÎN OPERĂ

Toate materialele şi echipamentele se vor supune unui control vizual p entru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le reducă starea tehnică şi calitativă, iar în cazul în care nu pot fi remediate eventualele defecţiuni, materialele vor fi înlocuite.

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică calitatea oper aţiilor la :

1)** elementele fizice ale conductei : aspectul şi natura materialului, dimensiuni

1a) aspectul şi natura materialului Verificarea se face vizual, conform STAS 6675/3, în proporţie de 100%, înainte de lansarea în şanţ pentru îmbinare.

Nu se admit alte tipuri de materiale (faţă de cele prevăzute în proiect) şi nici defecte ale materialului respectiv (fisuri ; goluri ; incluziuni de alte materiale, etc). In urma verificării aspectului şi naturii materialului conductei se încheie Proces verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor.

1b) dimensiuni Dimensiunile (diametrul) conductei se verifică prin măsurare directă, înainte de lansarea în şanţ pentru îmbinare.Se face cel puţin o verificare pe fiecare tronson de acelaşi diametru. In urma verificării diametrelor conductei se încheie Proces verbal de verificare- constatare a calităţii lucrărilor.

2)Pregătirea tranşeii pentru montarea conductei Inainte de pozarea conductei se face verificarea vizuală (100%) a tranşeii, urmărindu -se :

executarea în tranşee a adâncimilor şi lărgimilor în dreptul îmbinărilor cu mufe, care se execută în tranşee

finisarea manuală a patului conductei Nu se admit : denivelări ; neuniformităţi ale st ratului de aşezare pe toată lungimea şanţului.

pregătirea tranşeii în zonele de intersecţie cu alte utilităţi

3)**asamblarea şi etanşarea tuburilor Verificarea asamblării şi etanşării tuburilor presupune :

3.a.) verificarea stratului de aşezare , a stării şanţului urmărindu-se :

- executarea patului de pozare şi montarea conductei numai în uscat, eventual cu epuismente

- luarea de măsuri de evitare a inundării accidentale a tranşeii când conducta montată nu e acoperită, pentru a nu fi flotată

- umplutura parţială a conductei, cu excepţia îmbinărilor , pentru proba de etanşeitate a acesteia

- protejarea conductei montate împotriva pătrunderii impurităţilor

Aceste verificări se fac vizual, înainte de pozarea conductei, în proporţie de 100 %. Nu se admit: nerespectarea unghiului de rezemarepe patul de pozare ; neuniformităţi ale stratului de aşezare pe toată lungimea şanţului ; executarea cu apă în şanţ ; posibilitatea de

inundare a tranşeii. La finalizarea acestor verificări se încheie Proces verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor.

3c) staţiile de pompare La instalaţiile hidraulice şi la agregatele de pompare se va da o atenţie deosebit ã la:

- mãsurarea excentricitãţii axului agregatului

- verificarea cotelor de montare a agregatelor faţ ã de reperul de referinţã

- verificarea instalãrii corecte a armãtur ilor

- verificarea funcţionãrii şi etanşeitãţii realizatã de organele de închidere

- verificarea execuţiei trecerilor conductelor prin pereţi

3.b) Montarea conductelor La conductele din PVC se verifică :

- starea de curăţenie a suprafeţei de rulare a mufei şi capătului drept al tubului

- rularea uniformă a inelului de etanşare din elastomeri, pe tot conturul

Verificarea se face vizual, înainte de lansarea în şanţ, în proporţie de 100%. Nu se admit :

*nerespectarea condiţiilor privind folosirea materialelor şi echipamentelor prevăzute în proiect *nerespectarea traseelor conductelor şi amplasării echipamentelor prevăzute în proiect *defecte de aspect

La finalizarea acestor verificări se încheie Proces verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor în vigoare specifice fiecărui tip de material şi agrementelor tehnice.

G 3.2. – DUPĂ PUNEREA ÎN OPE RĂ Probarea instalaţiilor executate cu ţevi din PVC şi metalice se efectuează conform standardelor şi reglementărilor tehnice specifice, în vigoare (STAS 4163/3 ; STAS 6819 ; Normativ C 56 ; Normativ I 9 ; Norme sanitare, etc) 1.Montarea armăturilor 1a)Tipul armăturii şi locul de montare Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de proba de presiune. La finalizarea acestor verificări se încheie Proces verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor.

1b)Accesul şi posibilitatea de manevrare Se verifică spaţiul de acces şi manevră, vizual şi prin acţionare directă Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de proba de presiune. La finalizarea verificării se încheie Proces verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor

G 3.3. PROBE LA FAZA DETER MINANTA

1)**proba de presiune

1.a)conducte sub presiune Verificarea se face, în proporţie de 100%, înainte de punerea în funcţiune.

a.1.)Metoda de verificare

a.1.1)Verificări preliminare *durata de timp între montare şi începerea efectuării probei, se recomandă să nu fie mai mare de 30 zile

*verificarea vizuală a calităţii conductei: fisuri, adâncituri, ciobiri ale capetelor, rezultate în cursul fazei de montaj *eventuale deplasări în plan orizontal şi vertical *asigurarea operaţiilor de remediere a deficienţelor constatate în vederea efectuării probei de presiune

a.1.2)probe pe tronsoane de conducte, fără a depăşi 500 m, pregătite pentru proba de presiune:

- starea de curăţenie în i nterior şi a capetelor de tronson şi de ramificaţie, care se vor închide cu capace speciale

- acoperirea cu pământ în grosime de 35 -40 cm deasupra generatoarei superioare a tubului - realizarea măsurilor de prevenire a plutirii conductei, când există peri colul inundării şanţului

a.2.1)Verificări la proba pe tronsoane

- ridicarea presiunii se face în trepte până la presiunea de regim, care se menţine minimum 24 ore, după care se ridică presiunea în trepte, până la atingerea presiunii de probă

2)**proba de etanşeitate – pentru conductele cu curgere gravitaţională

Se verifică curgerile de apă pe traseul conductei şi la punctele de îmbinare. Verificarea se face vizual, în proporţie de 100%, înainte de acoperire, la cel puţin

24 ore după efectuarea ultime i îmbinări,

presiune, verificându-se suplimentar următoarele:

- panta conductei

- cota fundului canalului în orice secţiune

-