UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVITE

FACULTATEA DE TIINE UMANISTE

Catedra de Geografie
EDUARD PUNESCU
GEOMORFOLOGIE
TARGOVITE
2007
CUPRINS
Geomorfologie teoretic... 3
Geomorfologie planetar.... 19
Continentele. 20
Bazinele oceanice. 23
Geomorfologie tectono structural............. 25
Geosinclinalele 27
!antfosele. 31
"latformele.. 32

Geomorfologie erozi!o acumulati!... 3#
Geomorfologie gra!ita$ional.... %&
Geomorfologie flu!iatil.... #3
Geomorfologie marin... 91

Geomorfologie climatic... 10%
Geomorfologie glaciar... 10%
Geomorfologie periglaciar ............................................. 117
'elieful (e)ertic.. 131
Geomorfologie petrografic )i structural... 1%3
Geomorfologie petrografic 1%3
Geomorfologie structural.. 1#0
'elieful !ulcanic.. 175
2
GEOMORFOLOGIE TEORETIC
OBIECT DE STUDIU. DEFINIII
Geomorfologia* relieful* forma (e relief* tipul (e form (e relief* or(inul (e
forme (e relief.
+ Geomorfologia reprezint )tiin$a care stu(iaz relieful. ,timologie- geo
.gi/0pm1nt* morp2i0form* logos0)tiin$. 3ermenul a fost intro(us 4n literatura
)tiin$ific (e ctre germanul 5. 6. 7eumann .1&5%/.
Geomorfologia este o )tiin$ fizico+geografic8 (eci face parte (in sistemul (e
)tiin$e ale "m1ntului .
+ Relieful reprezint totalitatea neregularit$ilor .formelor/ pe care le prezint la
suprafa$ scoar$a terestr8 at1t la ni!elul uscaturilor continentale8 c1t )i 4n (omeniul
su9mers al 9azinului :ceanului "lanetar.
'elieful .reliefosfera/ este un element component fun(amental al sistemului
4n!eli)urilor geografice8 suport acti! al celorlalte 4n!eli)uri.
+ Forma de relief este un sistem alctuit (intr+un ansam9lu (e planuri )i
muc2ii8 caracterizat prin genez comun )i a!1n( aceea)i !1rst.
+ Tipul de form de relief este un mo(el fizic (e forme .al unei grupe (e
forme/ repeta9il 4n spa$iu )i timp )i care se (ez!olt 4n con(i$ii unitare (e roc8
structur8 climat8 agen$i )i procese (e mo(elare.
3
+ Ordinul de forme de relief semnific categoria ta;onomic8 ierar2izat pe
9aza criteriilor reprezentate (e conceptul (e scar8 in(iferent (e roc )i structur*
unitatea formelor (e relief (intr+un or(in (e forme este (at (e geneza .tectono
structural sau erozi!o acumulati!/ )i e!olu$ia comun.
stfel8 e;ist forme (e relief (e or(inul <8 macroforme sau forme (e relief
planetare .acestea sunt continentele )i 9azinele oceanice/* forme (e relief (e or(inul
<<8 mezoforme sau forme (e relief tectono structurale .geosinclinalele8 a!antfosele )i
platformele/* forme (e relief (e or(inul <<< <=8 microforme sau forme (e relief
erozi!o acumulati!e .c1te!a e;emple- pe)teri8 c2ei8 alunecri (e teren8 toren$i8
sinclinale suspen(ate8 9utoniere8 circuri )i !i glaciare8 terase8 (une8 conuri (e (e>ec$ie
)i alu!iale8 morene/.
SUBRAMURILE GEOMORFOLOGIEI
1. Geomorfologia general. ?tu(iaz principalele tipuri (e relief8 (e la care
pune 4n e!i(en$ elementele specifice fiecrei categorii (e reliefuri* spre e;emplu-
elemente specifice reliefului flu!iatil8 cele specifice reliefului glaciar8 structural8 etc.
,a analizeaz sistemul formelor (e relief elementare8 elimin aspectele singulare )i le
selecteaz pe cele cu caracter general.
@n ca(rul geomorfologiei generale se (eose9esc-
+ geomorfologia planetar; stu(iaz formele (e relief (e or(inul <
.continentele )i 9azinele oceanice/8 generate (e agen$ii interni.
- geomorfologia tectono - structural; este geomorfologia formelor (e relief
(e or(inul <<- mun$i8 (ealuri8 c1mpii8 po(i)uri8 .4n spa$iul continentelor/8 platforme
%
continentale8 a9rupturi continentale8 c1mpii a9isale8 fose .4n (omeniul 9azinelor
oceanice/. 6actorii genetici ai reliefului tectono structural .sau ai reliefului
structurilor tectonice sau structurilor ma>ore/ sunt (e asemenea agen$ii interni
.tectonici/.
- geomorfologia erozivo - acumulativ .sculptural8 (enu(a$ional/ stu(iaz
formele (e relief (e or(ine mari .<<< =</8 care sunt create (e agen$ii e;terni .ap8
g2ea$8 !1nt8 gra!ita$ie8 temperatur/. 3ermenul (e erozi!o acumulati! pro!ine (e
la cele mai importante (ou procese cu rol morfogenetic pe care le (esfa)oar orice
agent e;tern- eroziunea )i acumularea .se a(aug transportul/* astfel !or fi )i (ou
categorii (e forme (e relief- forme (e eroziune )i forme (e acumulare.
@n literatura geomorfologic (e specialitate8 aceast su9ramur mai este
cunoscut )i su9 (enumirea (e geomorfologie pe agen(i; formele (e relief )i implicit
procesele prin care sunt generate8 sunt grupate pe anumite familii ce sunt legate (e
agentul e;tern care le+a (at na)tere. "entru aceea)i su9ramur8 este utilizat (e ctre
A.B. Ca!is termenul (e geomorfologie pe cicluri; autorul men$ionat a in(i!i(ualizat
cicluri genetic e!oluti!e pentru relieful sculptat (e fiecare agent e;tern 4n parte.
stfel8 (in acest punct (e !e(ere8 e;ist- ciclul normal .apele curgtoare/8 ciclul
carstic8 ciclul glaciar.
Ce men$ionat c geomorfologia erozi!o acumulati! grupeaz !olumul cel
mai mare (e informa$ie (intre toate su9ramurile geomorfologiei.
Geomorfologia erozi!o acumulati! are la r1n(ul ei o serie (e su9ramuri*
acestea sunt urmtoarele-
a)geomorfologia gravita(ional, se ocup cu stu(iul proceselor (e (eplasare
gra!ita$ional )i respecti! al reliefului creat .alunecri (e teren8 curgeri noroioase8
soliflu;iuni8 etc./
b)geomorfologia fluviatil, analizeaz relieful sculptat (e ap8 at1t 4n scurgere
neconcentrat .plu!io(enu(are/8 c1t )i 4n scurgere concentrat8 temporar .toren$i/ sau
permanent . r1uri/.
5
c)geomorfologia marin, este geomorfologia care se ocup cu stu(iul
reliefului creat (e apa :ceanului "lanetar* su9(i!iziuni- geomorfologia litoral,
geomorfologia submarin.
d)geomorfologia climatic, stu(iaz relieful generat (e agen$ii e;terni su9
(irecta inci(en$ a principalelor elemente climatice .temperatur8 precipita$ii8 !1nt/8 4n
lipsa cu!erturilor (e protec$ie .interfa$/8 !egeta$ia )i solul. ici se 4nscriu8 ca
su9(i!iziuni8 geomorfologia glaciar8 geomorfologia periglaciar8 geomorfologia
(e)ertic.
e)geomorfologia petrografic yi structural, are ca o9iect (e stu(iu mo(ul 4n
care cei (oi factori pasi!i ai morfogenezei8 roca )i structura8 se impun 4n (eta)area
unor forme (e relief specifice8 ca urmare a caracteristicilor pe care le prezint o
anumit roc sau o anumit structur8 forme (e relief ce apar8 (e o9icei8 in(iferent (e
agentul e;tern mo(elator8 (ar nuan$at 4n func$ie (e climat* e;emple- pe calcare apare
relieful carstic8 .c2ei8 pe)teri8 a!ene/8 4n structura monoclinal se (ez!olt relieful (e
cueste.
2.Geomorfologia regional. ?tu(iaz )i (escrie (iferitele forme (e relief ale
unei regiuni8 realizeaz regionarea spa$iului geomofologic analizat8 prezint etapele
e!oluti!e ale reliefului (intr+o anumit regiune. ?u9ramuri- regionarea
geomorfologic* e!olu$ia geomorfologic.
Generalizrile teoretice specifice geomorfologiei generale8 nu se pot sta9ili
(ec1t pe 9aza cunoa)terii faptelor (e la ni!el regional* (e asemenea8 tot ceea ce este
regional tre9uie s ai9 la 9az elementele oferite (e geomorfologia general )i s se
4nca(reze 4n legile generale ale genezei )i e!olu$iei reliefului.

#
DIRECII DE STUDIU N GEOMORFOLOGIE
Cirec$iile (e stu(iu 4n geomorfologie nu se confun( cu su9ramurile
geomorfologiei* ele nu stu(iaz anumite forme (e relief8 anumite tipuri (e forme (e
relief.
Cirec$iile (e stu(iu 4n geomorfologie sunt ci (e in!estigare a tuturor formelor
(e relief8 in(iferent care ar fi acestea. 6iecare (irec$ie (e stu(iu (ispune (e meto(e
caracteristice (e analiz a tuturor tipurilor (e relief8 pe care le stu(iaz 4n func$ie (e
criteriile sale specifice .msurtorile )i calculele8 (iagnoza formei D fizionomiei
reliefului8 geneza )i e!olu$ia reliefului8 (inamica actual a acestuia/.
"rincipalele (irec$ii (e stu(iu 4n geomorfologie8 (e!enite clasice8 sunt urmtoarele
patru-
- morfometria; (irec$ie (e stu(iu 4n geomorfologie care se ocup cu analiza
parametrilor msurabili ai reliefului. @n ca(rul morfometriei se (isting ca principali
in(ici cantitati!i- 2ipsometria8 (ensitatea fragmentrii8 a(1ncimea fragmentrii8
energia (e relief8 panta. 'ecent8 s+a (eta)at 4n ca(rul acestei (irec$ii8 stu(iul mo(elelor
morfometrice.
- morfografia; (irec$ie (e stu(iu 4n geomorfologie care se ocup cu analiza
formei (iferitelor elemente componente ale reliefului.=or fi stu(iate )i grupate (up
form !ile8 !ersan$ii8 interflu!iile8 !1rfurile etc.
- morfogeneza; (irec$ie (e stu(iu 4n geomorfologie care se ocup cu analiza
treptelor genetice (e relief. 3reapta genetic (e relief- suprafa$a c!asiorizontal8
aproape nete(8 ni!elat prin eroziune su9aerian (e agen$i e;terni 4n perioa(e (e
ec2ili9ru8 (elimitate (e un a9rupt generat prin 4nl$area tectonic a suprafe$ei (e
ec2ili9ru sau prin sec$ionarea erozi! a acesteia. 3ipuri (e trepte genetice (e relief-
7
+ la ni!elul interflu!iilor- suprafe$ele (e ni!elare* e;emplu- suprafe$ele (e
ni!elare (in Carpa$i D Borscu8 '1u Ees8 Gorno!i$a.
+ 4n ca(rul culoarelor (e !ale- terasele )i luncile.
+ la contactul puternic (eni!elat (intre (ou forme (e relief- piemonturile )i
glacisurile.
?tu(iul treptelor genetice (e relief8 racor(area acestora )i reconstituirea !ec2ilor
reliefuri8 (uce la cunoa)terea genezei )i e!olu$iei geomorfologice a unui teritoriu.
+ morfodinamica; (irec$ie (e stu(iu 4n geomorfologie care se ocup cu analiza
reliefului prin raportarea acestuia la factorul timp .transformrile8 sc2im9rile pe
care le sufer o form (e relief (e la punerea 4n loc )i p1n azi/.
?e (isting ca principale preocupri 4n morfo(inamic-
+ morfo(inamica actual8 ce se ocup cu stu(iul proceselor geomorfologice (e
mo(elare actual a !ersan$ilor )i al9iilor .alunecri (e teren8 toren$i etc./.
+ morfo(inamica cantitati!8 (irec$ie (e stu(iu ce 4)i propune cuantificarea 4n
formule matematice a !aria9ilelor (e care (epin( procesele )i fenomenele
geomorfologice.
LEGTURILE GEOMORFOLOGIEI CU ALTE TIINE
Geomorfologia8 ca )tiin$ (e contact8 fizico geografic8 prezint legturi8
rela$ii8 cu numeroase alte )tiin$e geografice8 geologice )i negeografice .9iologie8
c2imie8 fizic8 matematic/. cestea se e;plic prin situarea reliefului la partea
superioar a scoar$ei terestre8 la contactul (intre litosfer8 2i(rosfer8 9iope(osfer8
atmosfer )i antroposfer. @n spa$iul reliefosferei interfereaz ac$iunile agen$ilor
&
interni )i e;terni ce 4)i au originea 4n celelalte geosfere8 inclusi! ac$iunea omului. Ce
la ele geomorfologia preia at1t principii )i meto(e8 c1t )i rezultate ale cercetrilor.
stfel8 cele mai str1nse rela$ii cu e;cep$ia )tiin$elor geografice le prezint
cu geologia. ceasta ofer (ate ce 4i permit e;plicarea formelor (e relief ce rezult
(in ac$iunea agen$ilor interni8 precum )i a celor generate (e agen$ii e;terni pe fon(ul
anumitor roci )i structuri* geologia ofer (e asemenea informa$ii pri!in( structura (e
ansam9lu a "m1ntului )i a scoar$ei terestre8 precum )i asupra mi)crilor tectonice
.natura lor8 sensul8 intensitatea/. Cu toate acestea8 geomorfologia are cele mai str1nse
legturi cu (ou (intre su9ramurile geologiei )i anume cu petrografia )i geologia
structural.
Cintre legturile geomorfologiei cu celelalte )tiin$e geografice sunt (e
men$ionat cele cu 9iope(ogeografia .cele (ou cu!erturi (e protec$ie ale reliefului/ cu
meteorologia )i climatologia .procesele (e meteorizare8 geomorfologia climatic/ )i
respecti! cu 2i(rologia .apa su9 (iferitele ei forme (e mi)care )i stri (e agregare8
reprezint un important agent morfogenetic/.
Geomorfologia este8 recent8 tot mai str1ns legat (e geografia uman8 urmare a
rolului acti! al omului (e agent e;tern cu implica$ii 4n mo(elare .relieful antropic/.
Geomorfologia prezint rela$ii importante cu topografia )i cartografia .meto(e
(e msurri la suprafa$a reliefului8 2r$i topografice/.
METODELE GEOMORFOLOGIEI
Geomorfologia este azi o )tiin$ (e sine stttoare8 cu un loc 9ine (efinit 4n
r1n(ul geo)tiin$elor )i al )tiin$elor 4n general8 ale crei cercetri )i rezultate sunt
unanim recunoscute )i (atorit faptului c (ispune (e un set (e meto(e (e cercetare
9
proprii .profilul geomorfologic8 9loc (iagrama8 2arta geomorfologic general8
analiza granulometric etc/. ,ste (e men$ionat8 4ntr+a(e!r8 c o parte (intre acestea
sunt meto(e generale8 utilizate (e ctre toate )tiin$ele .o9ser!a$ia )i compara$ia /8 sau
meto(e ce apar$in geo)tiin$elor .analiza 2r$ii topografice8 meto(a statistic8 meto(a
mo(elelor etc./.
,;ist mai multe criterii (e clasificare a acestor meto(e .(e e;emplu separarea
lor 4n func$ie (e specific8 (e )tiin$ sau grupa (e )tiin$e (e care apar$in/* se impune
4ns criteriul (efinit (e apartenen$a meto(elor la o anumit etap (e cercetare
geomorfologic8 astfel- meto(e (e ca9inet8 meto(e (e teren8 meto(e (e la9orator )i
ca9inet.
+ Metode de cabinet
- metoda analizei hr(ii topografice; se 4nso$e)te )i cu analiza 2r$ii
geologice. Ce men$ionat c aceast meto( este utilizat )i la teren.
- metoda profilului geomorfologic; este un instrument (e lucru (eose9it (e
comple;. @n lungul unui profil geomorfologic se pun 4n e!i(en$ caracteristici
morfometrice8 morfografice )i morfogenetice ale reliefului* este cea mai util meto(
(e lucru 4n stu(iul treptelor genetice (e relief .lunci8 terase8 suprafe$e (e ni!elare/. Ce
asemenea este folosit )i 4n morfo(inamic8 aceste aspecte ale reliefului fiin(
su9liniate (ac se repet ri(icarea (e profile8 4n timp8 pe acela)i aliniament .linie (e
profil/.
- metodele morfometrice yi morfografice; este !or9a aici (e setul (e
parametrii8 in(icatori )i 2r$i specific celor (ou (irec$ii (e stu(iu. Bai multe
elemente se regsesc 4n su9capitolul FCirec$ii (e stu(iu 4n geomorfologieG )i 4n
caietul (e lucrri practice.
- metodele morfopetrografice yi morfostructurale; presupun realizarea celor
(ou 2r$i speciale8 2arta reliefului petrografic )i 2arta reliefului structural. 7ecesit
analiza 2r$ii geologice .citirea )i interpretarea unei foi (e 2art geologic8 inclusi!
utilizarea acesteia la teren/.
10
- metoda bloc diagramei* meto( (e stu(iu 4n geomorfologie (e!enit clasic8
intro(us (e A.B. Ca!is. ,ste o reprezentare grafic 4n trei (imensiuni a formelor (e
relief8 e;celent pentru realizarea (e corela$ii8 (e compara$ii8 at1t 4ntre relief )i
celelalte elemente componente ale sistemului geografic .ape8 sol8 !egeta$ie/8 c1t )i
4ntre relief )i principalele elemente geologice8 roc )i structur.
- metoda diagramelor; utilizat pentru reprezentarea grafic a !alorilor
o9$inute 4n urma cercetrilor efectuate cu alte meto(e. ,;emplu- 2istograma )i
ciclograma.
- metoda statistic; parte a meto(elor cantitati!e8 se utilizeaz separate sau
4mpreun cu meto(ele morfometrice.
- metoda modelelor; e;ist mo(ele matematice )i mo(ele fizice.Cea mai
utilizat este meto(a modelelor morfometrice .mo(elul numrului (e segmente (e
!ale8 mo(elul suprafe$elor8 al perimetrelor8 al (iferen$elor (e ni!el8 mo(elul pantelor
me(ii/ meto(a poate fi folosit e;clusi! 4n stu(iul 9azinelor 2i(rografice8 pornin(u+se
(e la ierar2izarea re$elei (e !i 4n sistem Horton ?tra2ler.
Cintre mo(elele fizice8 cel mai utilizat instrument (e lucru )i implicit cea mai
folosit meto( + este bloc relieful* pe principiul 9loc reliefului se construiesc 2r$i 4n
relief.

+ Metode de teren
- metoda fotografiei; fotografia se utilizeaz 4n mo( )tiin$ific 4n
geomorfologie8 atunci c1n( se $ine cont (e conceptul (e scar8 astfel- 4n ca(rul
!iitoarei fotograme8 se plaseaz8 l1ng o9iectul care urmeaz s fie fotografiat8 un
element pi;8 ciocan8 piolet8 D cu (imensiuni cunoscute (e autor )i simplu (e apreciat
(e ctre al$i o9ser!atori8 ce !a func$iona (rept scar grafic. Ce asemenea8 pe 9aza
fotografiilor8 se pot realiza la ca9inet8 o9ser!a$ii8 cartri8 sc2i$e panoramice8 profile8
11
etc. 'e!enirea la teren )i repetarea fotografiilor asupra aceluia)i punct8 aliniament sau
perimetru (e o9ser!a$ie8 a(uce importante informa$ii cu caracter morfo(inamic.
- metoda schi(ei panoramice; sc2i$a panoramic este un sistem (e
reprezentare grafic sc2ematizat a reliefului8 ce surprin(e (oar anumite elemente
specifice8 tipice ale formelor (e relief8 acelea (e care autorul este interesat. !anta>ul
sc2i$ei panoramice 4n fa$a fotografiei este reprezentat tocmai (e aceast caracteristic
4n sc2i$a panoramic nu apar toate elementele (e 4ncrctur ale peisa>ului geografic
.!egeta$ie8 a)ezri8 etc/8 ci (oar acele trsturi geomorfologice esen$iale8 pe care
autorul (ore)te s le urmreasc )i s le cerceteze. Cel mai important lucru 4n
realizarea sc2i$ei panoramice este alegerea punctului (e sta$ie8 unul a!anta>os8 (in
care urmeaz s se 4ntocmeasc sc2i$a. Ce men$ionat c aceste reprezentri grafice se
pot realiza8 4n secun(ar )i la ca9inet8 pe 9aza fotografiilor luate 4n preala9il la teren.
- metoda observa(iei; meto( (e cercetare cu caracter general8 utilizat 4n toate
)tiin$ele8 a!1n( 4ns un rol (istinct8 foarte important 4n geomorfologie- este meto(a
(e cercetare care a(uce informa$ia efecti! (e la teren8 asupra proceselor )i formelor
(e relief. Cin acest moti! meto(a8 larg folosit8 a (e!enit comple;8 e;ist1n( mai
multe tipuri (e o9ser!a$ie8 clasificate 4n func$ie (e trei criterii principale-
+(up (urata o9ser!a$iilor- o9ser!a$ii (e scurt (urat* o9ser!a$ii (e lung (urat.
+(up caracterul o9ser!a$iilor- o9ser!a$ii sta$ionare* o9ser!a$ii itinerante.
+(up perio(icitatea o9ser!a$iilor- o9ser!a$ii permanente8 o9ser!a$ii perio(ice8
o9ser!a$ii temporare8 o9ser!a$ii ocazionale.
Ia teren 8pentru realizarea (e o9ser!a$ii8 se folosesc )i alte meto(e- 2arta
topografic8 fotografia8 sc2i$a panoramic8 cartarea.
- metoda compara(iei; este consi(erat o meto( (e sine stttoare8 cu toate
c se folose)te foarte mult 4mpreun cu meto(a o9ser!a$iei.
- metoda cartrii geomorfologice; meto(a reprezentati! a geomorfologiei8
este 4n acela)i timp un instrument (e lucru )i o meto( (e cercetare. "resupune
plasarea8 transpunerea pe 2r$ile topografice a formelor (e relief precum )i a
12
proceselor (e mo(elare. Cartarea se realizeaz8 4n func$ie (e mrimea fizic a
fenomenului urmrit8 la scar sau prin semne con!en$ionale. 6inalizarea cartrii este
constituit prin o9$inerea (e 2r$i geomorfologice speciale sau generale. Ce
asemenea8 tot 4n ca(rul meto(ei cartrii8 se inclu(e )i realizarea8 la teren8 a
crochiurilor )i schi(elor de hart8 care nu reprezint altce!a (ec1t etape8 elemente
(e lucru preala9ile sau a>uttoare cartrii propriu+zise. ?unt folosite )i profilele
geomorfologice schematice8 pentru surprin(erea anumitor (etalii8 utile (escrierilor
amnun$ite ce sunt caracteristice )i tre9uie s 4nso$easc orice cartare.
Ce men$ionat c 4n permanen$8 la teren8 sunt folosite msurtorile, pentru c
elementele cartate8 sa poat fi cartografiate la scar.
- metoda fiyelor* se utilizez pentru centralizarea informa$iilor o9$inute 4n urma
o9ser!a$iilor8 masurtorilor )i cartrilor realizate la teren. ,;emplu + fi)a alunecrii
(e teren.
- metoda depozitelor corelate; cea mai frec!ent )i util este8 spre e;emplu8
corelarea (epozitelor (e teras (in c1mpie8 cu (epozitele (e intereflu!iu .elu!iile/ )i
!ersant .(elu!ii/ (in ?u9carpa$i8 4n lungul acelea)i !i. Ce asemenea8 se pot stu(ia ca
(epozite corelate8 masele (e pietri)uri piemontane 4mpreun cu rocile (in unitatea
montan 4n!ecinat.
- metoda analizei granulometrice; se aplic pietri)urilor .2 mm 1 cm/8
gale$ilor .1 20 cm/8 9olo!anilor .20 cm 1 m/ )i 9locurilor .peste 1 m/. lte
(enumiri- analiza morfometric a pietri)urilor8 uzura pietri)urilor. Const 4n
(eterminarea8 la teren8 a unor in(icii morfometrici- in(icele (e rulare8 (e aplatizare8 (e
asimetrie. Cel mai important este consi(erat in(icele (e rulare .(e rotun>ire/* acesta se
(etermin cu formula-
<r 02000 J
L
r
, un(e r 0 raza cea mai mic8 I 0 lungimea galetului.
- metoda arheologic; folosit pentru (eterminarea !1rstei unui (epozit8 pe
9aza culturilor materiale .(e e;emplu8 4n sta9ilirea !1rstei teraselor/.
13
- metoda paleontologic; (atri pe 9aza !1rstei fosilelor.
-metoda alternan(ei solurilor fosile yi a loessurilor; utilizat 4n sta9ilirea
numrului (e faze glaciare )i respecti! interglaciare (in pleistocen )i implicit a
!1rstei unor forme (e relief8 (e e;emplu a teraselor.
- Metode de cabinet yi laborator
+ metoda analizei nisipurilor .analizei granulometrice a nisipurilor* analizei
nisipurilor prin cernere/* presupune )i acti!itate (e teren8 pentru recoltarea pro9elor (e
nisip. ?e siteaz 100 g nisip8 prin 5 10 site8 timp (e 10 + 15 minute8 4n final se
c1ntresc frac$iunile ce s+au oprit la ni!elul fiecrei site8 iar (atele se 4nta9eleaz* cu
a>utorul lor se pot calcula o serie (e in(ici.
+ metoda analizei sporo-polinice; meto( (e sta9ilire a !1rstei relati!e )i a
con(i$iilor (e paleome(iu.
- metoda tehnicilor de aerofotointerpretare yi a tehnicilor satelitare;
necesit instrumente )i aparate speciale. ?e inclu( aici aerofotogramele8
fotogrammetria )i tele(etec$ia.
+ metoda hr(ilor morfogenetice yi morfodinamice; corespun(e (irec$iilor (e
stu(iu 4n geomorfologie cu acelea)i nume. Beto(a morfogenetic implic 4n general
realizarea 2r$ilor luncilor8 teraselor8 suprafe$elor (e ni!elare )i (up caz8 ale
glacisurilor )i piemonturilor8 iar meto(a morfo(inamic8 realizarea 2r$ii poten$ialului
morfo(inamic )i a 2r$ii proceselor geomorfologice actuale.
- metoda evolu(iei (reconstituirilor) geomorfologice; 4n literatur meto(a este
4nt1lnit cu (enumirea (e meto(a paleogeomorfologic8 cu care noi nu suntem (e
acor(. "aleogeomorfologie 4nseamn geomorfologie !ec2e8 (eci folosirea acestui
termen ar presupune o sc2ematizare8 o separare a geomorfologiei .asemenea istoriei/8
4n geomorfologie !ec2e )i geomorfologie nou* a)a ce!a nu e;ist8 4n geomorfologie
e;ist un singur relief8 care e!olueaz8 trece (intr+un sta(iu e!oluti! 4n altul8 4n
inter!ale (e timp foarte !ariate 8 uneori prin (ezec2ili9re )i trecerea unor praguri ce
1%
presupun transformri 9ru)te8 alteori prin procese )i forme (e relief ce nu sunt 4n mo(
clar (elimitate.
Beto(a are la 9az realizarea (e corela$ii* (e fapt8 meto(a corela$iilor este
consi(erat (e unii cercettori (rept o meto( (e sine stttoare. "rincipalele tipuri (e
corela$ii care se realizeaz 4n aceast (irec$ie8 cu pronun$at caracter morfogenetic8
sunt racor(area fragmentelor .petecelor/ (e teras )i corelarea suprafe$elor (e
ni!elare.
- metoda hr(ii geomorfologice generale; reprezint at1t o meto( (e
cercetare c1t )i un instrument .mi>loc/ (e lucru. @n sistemul 2r$ilor geomorfologice8
2arta geomorfologic general nu este o 2art nou8 4n sensul c nu a(uce nimic nou8
ci este o 2art (e sintez8 4n care sunt cuprinse informa$ii rezultate (in cercetrile
analitice morfometrice8 morfografice8 morfogenetice8 morfo(inamice8
morfopetrografice8 morfostructurale.
@ns8 prin faptul c este 2arta care realizeaz prima )i cea mai cuprinztoare
sintez (in ca(rul unui stu(iu (e geomorfologie8 este consi(erat (e ma>oritatea
speciali)tilor meto(a (e 9az 4n cercetarea reliefului8aceasta presupun1n( c tre9uie
conturat o(at cu primele cartri la teren.
- metoda regionrii geomorfologice; presupune realizarea (e opera$iuni ce
con(uc la separarea (e unit$i )i su9unit$i (e relief cu un anumit specific morfologic8
morfogenetic )i morfo(inamic. "rincipalele caracteristici ale unit$ilor regionale
separate tre9uie s fie omogenitatea8 specificul morfologic e!oluti! func$ional )i
ierar2izarea. <(eea fun(amental 4n regionarea geomorfologic este unicitatea fiecrei
su9(i!iziuni8 precum )i integrarea ierar2ic a acestora 4n sisteme tot mai mari ."osea
Gr.8 2002/.
Concluzii. 3oate aceste meto(e sunt folosite (istinct 4n func$ie (e momentul )i
scopul utilizrii lor 4n ca(rul cercetrilor geomorfologice. stfel ele (e!in meto(e-
- analitice, folosite la 4nceputul cercetrilor8 pentru o9$inerea informa$iilor
concrete8 4n ca9inet )i la teren.
15
+ sintetice, aplicate la sf1r)itul stu(iului8 4n ca9inet )i la9orator8 4n 4ncercarea
realizrii (e tipizri8 clasificri8 sc2eme e!oluti!e.
+ generale, utilizate 4n stu(iile cu caracter teoretic.
+ aplicate, folosite 4n stu(iile )i cercetrile (e geomorfologie regional.
TEORII N GEOMORFOLOGIE
Teoria ciclurilor de eroziune (W.M.Davis, 1899). utorul prezint e!olu$ia
reliefului unei regiuni pe parcursul a trei etape- tinere$e8 maturitate8 9tr1ne$e.
,!olu$ia se realizeaz (e la un relief creat (e tectonic8 ctre unul >os8 ni!elat (e
agen$ii e;terni .agentul cu rol principal 4n mo(elare este apa curgtoare/. 'ezultatul
final este o c1mpie (e eroziune peneplen* este (eci o teorie (escen(ent.
"rincipalul punct sla9 al teoriei lui A. B. Ca!is8 este acela c el !e(e 4n e!olu$ia
reliefului8 participarea separat a celor (ou categorii (e agen$i- agen$ii interni ri(ic
un relief muntos8 agen$ii e;terni 4l ni!eleaz.
Teoria treptelor de piemont (W. Penck, 1924). Conform acestei teorii8
relieful rezult (in ac$iunea alternant8 succesi!8 a for$elor interne )i a agen$ilor
e;terni. 3eoria presupune ri(icarea saca(at a unei regiuni8 4n timpul mai multor
cicluri (e 4nl$are .orogeneze/8 4n inter!alul (e calm tectonic (intre acestea8 agen$ii
e;terni mo(el1n( o serie (e ni!eluri la poalele regiunii montane trepte de piemont.
,ste o teorie ascen(ent8 opus celei a lui A. B. Ca!is .se trece (e la un relief >os8
nete(8 ctre unul montan 4nalt8 4n trepte/. Ceza!anta>ul teoriei8 este (at (e faptul c nu
se $ine cont (e specificul local roc8 structur8 climat.
Teoria pediplenei (L. King, 1942). Constituie o continuare .finalizare/ a
teoriei pedimentului (Mac Gee, 1877). utorul !e(e o e!olu$ie (escen(ent a
reliefului8 ctre o c1mpie (e eroziune8 asemntoare teoriei lui A. B. Ca!is. ?tu(iat
1#
4n frica8 teoria presupune un relief care se 4nal$ )i8 4n con(i$iile climatului
su9ecuatorial8 are loc o retragere a !ersan$ilor 4n paralel cu pozi$ia ini$ial. Ia 9aza
!ersan$ilor rezult o suprafa$ (e ec2ili9ru8 pedimentul* (in alturarea pe(imentelor
se (ez!olt c1mpia (e eroziune pediplen. Ceza!anta>ul teoriei este accentuatul
caracter climatic.
Teoria evolu(iei paleogeomorfologice (Gr. Posea, 1976). utorul insist
asupra faptului c Fe!olu$ia reliefului tre9uie stu(iat )i refcut istoria teritoriului
respecti!G8 Ffurirea (e teorii atotcuprinztoare ale e!olu$iei reliefuluiG tre9uin( s+i
preocupe mai putin pe geomorfologi.
ETAPELE NTOCMIRII UNUI STUDIU GEOMORFOLOGIC
?tr1ns legate (e meto(ele (e cercetare 4n geomorfologie sunt )i etapele
necesare pentru realizarea unui stu(iu regional asupra reliefului.
Etapa de cabinet
"resupune aplicarea mai multor meto(e8 4n(reptate ctre (ou (irec$ii
principale-
+ stu(iul 9i9liografiei* 4nainte (e 4nceperea propriei munci (e cercetare8 autorul
tre9uie s plece (e la cunoa)terea aprofun(at8 sistematic8 a 4ntregului !olum (e
informa$ie (e>a pu9licat 4n literatura (e specialitate asupra regiunii stu(iate8 (ar )i a
celor ime(iat 4n!ecinate*aici8 recoman(at este meto(a fi)elor (e lectur. "e acestea el
4)i !a putea 4ntemeia g1n(irea critic8 precum )i fun(amentare propriile i(ei.
+ realizarea 4ntregului set (e analize8 2r$i )i alte materiale grafice profile8
(iagrame8 9loc (iagrame care nu necesit acti!itate (e teren8 pornin( (e la analiza )i
interpretarea 2r$ii topografice )i a 2r$ii geologice. ?e inclu(e aici 4ntocmirea 2r$ilor
morfometrice .2r$ile 2ipsometric8 a(1ncimea fragmentrii8 (ensitatea fragmentrii8
17
energia (e relief8 panta/ )i a 2r$ii morfografice* se a(aug realizarea c1t mai multor
profile geomorfologice )i a 2r$ii geologice.
Etapa de teren
cti!it$ile (e la teren sunt structurate 4n >urul o9ser!a$iei )i a cartrii
geomorfologice. re loc confruntarea 2r$ilor )i a elementelor (esprinse (in literatur
cu realitatea (in teren8 cu propriile o9ser!a$ii. ?e realizeaz fotografii8 sc2i$e
panoramice8 profile sc2ematice8 sc2i$e (e 2art8 croc2iuri8 analize granulometrice8 se
ri(ic e)antioane. @n permanen$ se fac msurtori8 pentru a rezulta cartri la scar. Ia
teren se (esprin( elemente necesare 4ntocmirii 2r$ilor morfogenetic8
morfo(inamic8 morfopetrografic8 morfostructural. Cel mai o9i)nuit8 acti!it$ile (e
teren se realizeaz parcurg1n( longitu(inal !ile )i interflu!iile )i efectu1n(8 4n puncte
caracteristice ale acestora8 traiecte trans!ersale* se intr8 pe c1t posi9il8 pe !i )i
interflu!ii (e or(ine tot mai mici8 pentru o9$inerea (e informa$ii8 (ate8 c1t mai
(etaliate.
Etapa de cabinet yi laborator
,ste etapa 4n care stu(iul geomorfologic este finalizat8 aplic1n(u se meto(e
(e sintez. ?e fac corela$ii )i reconstituiri geomorfologice8 4n principal pentru stu(iul
treptelor genetice (e relief .lunci8 terase8 suprafe$e (e ni!elare8 glacisuri8 piemonturi/.
cum se 4ntocmesc 2arta e!olu$iei geomorfologice8 2arta riscurilor geomorfologice8
2arta geomorfologic general8 2arta regionrii geomorfologice. Ce asemenea8 se
realizeaz analize specifice (e la9orator spre e;emplu8 analiza nisipurilor.
1&
GEOMORFOLOGIE PLANETAR
Forma Pmntului
,ste rezultatul (e moment al interac$iunii a (ou for$e- for$a (e gra!ita$ie8
(iri>at spre interiorul planetei )i for$a centrifug8 rezultat al mi)crii (e rota$ie.
Sfer + este forma pe care ar a!ea+o "m1ntul (ac ar fi omogen )i 4n lipsa
for$ei centrifuge.
Sferoid (sferoid de rota(ie) + reprezint forma "m1ntului + turtit la poli+
(atorat mi)crii (e rota$ie.
Elipsoid (elipsoid de referin() + constituie forma (e sferoi( i(ealizat a
"m1ntului8 folosit 4n formulele geo(ezice.
Geoid + reprezint forma real a "m1ntului8 cu toate c este tot o form
calculat* anume8 este forma rezultat (in calcularea !alorii for$ei (e gra!ita$ie 4n
fiecare punct (e pe suprafa$a terestr . 4n orice punct suprafa$a terestr este
perpen(icular pe (irec$ia for$ei (e gra!ita$ie/.

Relieful planetar
,ste alctuit (in (ou forme (e relief .macroforme8 forme planetare8 forme (e
or(inul </- continentele )i 9azinele oceanice. Geneza lor este legat (e mi)crile
tectonice.
19
CONTINENTELE
Ia ni!elul lor sunt in(i!i(ualizate regiunile (e uscat ale planetei8 a(ic 29K (in
suprafa$a terestr. ?unt alctuite 4n principal (in silica$i )i aluminiu .prescurtat ?il/
)i prezint un relief foarte !ariat. Continentele sunt mai 9ine reprezentate 4n emisfera
nor(ic .(enumit )i emisfera continental/.
Ciferen$ierea treptelor (e relief ma>or (in ca(rul continentelor se realizeaz 4n
lungul unor profile la scar mic8 numite cur9e 2ipsografice. stfel8 4n spa$iul
continental8 se e!i(en$iaz patru forme ma>ore 8 (enumite )i trepte (e relief- mun$i8
(ealuri8 po(i)uri8 c1mpii. cestea8 sunt (ispuse 2ipsometric .cur9a 2ipsometric/8 la
altitu(ini cuprinse 4ntre 0+&&%& m8 astfel- 0+1000 m .21K/8 c1mpii )i (ealuri )i
po(i)uri >oase* 1000+&&%& m .&K/ (ealuri )i po(i)uri 4nalte )i mun$i.
Mun(ii. ?e (esfa)oar la peste 1000 m8 p1n la altitu(inea ma;im a planetei
.&&%&m8 =1rful ,!erest8 Bun$ii HimalaLa/.
?unt grupa$i 4n lan$uri montane sau izola$i su9 form (e masi!e muntoase. ?unt
alctui$i (in roci metamorfice8 cele mai !ec2i8 (in punct (e !e(ere structural8 fac
parte (in regiunile (e orogen .fostele geosinclinale/8 reprezentate prin structuri
cutate 8 faliate uneori !ulcanice.
"rincipalele caracteristici + !alori ri(icate ale tuturor parametrilor morfometrici
.fragmentare8 energie (e relief8 pant/* morfografic8 se remarc prin numarul mare (e
!1rfuri )i )ei 8 interflu!ii ascu$ite )i !i 4nguste )i a(1ncite.
Dealurile. 6orma$iuni cutate8aprute prin e!olu$ia regiunilor (e orogen8 4n
unit$ile (e a!antfos ale acestora .e;emplu-?u9carpa$ii8 "realpii/8 4n ca(rul unor
foste 9azine (e se(imentare .Cealurile 3ransil!aniei/8 sau 4n urma fragmentrii unor
foste po(i)uri sau piemonturi .Cealurile (e =est/. Cealurile sunt alctuite cel mai
a(esea (in roci mai tinere8 fria9ile8 apar$in1n( forma$iunilor (e molas. ?e
(esfa)oar altimetric 4ntre 300 )i 1000m.
20
Caracteristici morfometrice )i morfografice !alori me(ii ale principalilor
in(icatori morfometrici* (e men$ionat 4ns c8 4n multe situa$ii8 (ensitatea
fragmentrii )i pantele8 pot prezenta !alori mai ri(icate (ec1t cele care se 4nt1lnesc 4n
unit$ile montane .cauzele + rocile mai fria9ile 4n (ealuri precum )i (inamica actual
a reliefului mult mai accentuat/. Borfografic8 regiunile (e (eal se remarc prin
!ersan$ii !luri$i8 larg conca!i8 intens mo(ela$i (e procese gra!ita$ionale8 interflu!iile
rotun>ite8 cu (ensitate ri(icat (e !1rfuri )i )ei* caracteristice sunt )i !ile largi (e
tip culoar (e !ale + cu lunci )i terase e;tinse .uneori luncile sunt 4nguste8 unilaterale8
sau lipsesc8 iar terasele sunt fragmentate/
Podiyurile. Constituie o treapt (istinct a reliefului continentelor.
"articularit$ile unit$ilor (e po(i) rezult (in urmatoarele consi(erente-
+ po(i)urile nu pot fi 4nca(rate unui anumit inter!al 2ipsometric* ele se 4nt1lnesc
)i la 200 m8 4n spa$iul po(i)urilor >oase .e;emplu- C1mpia Mi>iei8 (in "o(i)ul
Bol(o!ei/8 precum )i la altitu(ini (e %000+ #000 m8 4n treapta altitu(inilor montane
.4n "o(i)ul 3i9et8 Bun$ii HimalaLa/.
+ po(i)ulrile nu pot fi 4nca(rate strict unei anumite unit$i tectono structurale*
astfel8 e;ist po(i)uri grefate pe unit$i (e platform ."o(i)ul Co9rogei/ )i unit$ile (e
po(i) ce apar$in regiunilor (e orogen ."o(i)ul 3i9et/. Ce aici rezult )i (iferen$ele
mari8 (e or(in petrografic )i structural8 care se 4nt1lnesc 4ntre !ariatele tipuri (e
po(i)uri.
Caracteristici morfometrice )i morfografice + (ensitate a fragmentrii re(us8
a(1ncime a fragmentrii ri(icat8 energie (e relief mic8 pante cu 4nclinare re(us*
(eci !alori (iferen$iate pentru parametrii morfometrici. Borfografic8 se e!i(en$iaz
net po(urile interflu!iale .nete(e8 cu pant re(us8 far !1rfuri )i )ei/8 (e culoarele
!ilor .a(1ncite )i 4nca(rate (e !ersan$i a9rup$i/.
,ste (e su9liniat faptul c principalele caracteristici ale acestui tip (e relief
ma>or !ariaz 4n func$ie (e unitatea tectono D structural (in care face parte po(i)ul8
precum )i (e alctuirea petrografic.
21
Cmpiile. 6orme ma>ore ale reliefului continentelor8 (ez!oltate pe platforme8
cu structur ta9ular sau monoclinal8 la altitu(ini >oase8 su9 300 m. "ot fi c1mpii (e
eroziune .peneplene sau pe(iplene/ )i c1mpii (e acumulare .C1mpia 'om1n/.
?unt caracterizate (e !alori re(use ale principalilor parametrii morfometrici.
Borfologic8 (omin c1mpurile interflu!iale e;tinse )i nete(e8 cu microrelief (e al9ie
ma>or. =ile au al9ii foarte largi8 puternic mean(rate8 (espletite sau 4mpletite8 fr
!ersan$i* ele trec spre interflu!ii prin maluri >oase8 (e eroziune sau acumulare8 4n
func$ie (e partea8 conca! sau con!e; pe care o ocup 4n ca(rul 9uclei (e mean(ru.
22
BAZINELE OCEANICE
'eprezint mari (epresiuni tectonice ale scoar$ei terestre8 acoperite (e apele
:ceanului "lanetar .sunt (eci (omenii (e acumulare/. coper 71K (in suprafa$a
Glo9ului8 fiin( alctuite pre(ominant (in siliciu )i magneziu .?iBa/. "rezint un
relief mai pu$in !ariat (ec1t cel continental .(in cauz c agen$ii e;terni nu pot
ac$iona/8 (ispus 4n trepte cu (esf)urare larg8 4ntre 0 m )i +11.03% m .Groapa
Barianelor/8 petrografic8 sunt acoperite (e (epozite se(imentare.
3reptele reliefului 9azinelor oceanice- platforma continental .)elful
continental/8 a9ruptul continental .!ersant sau taluz continental/8 platoul a9isal
.c1mpia a9isal/8gropile a9isale .fosele a9isale/.
Platforma continental (yelful continental). ?e (esf)oara 4ntre 0 m )i +200 m
.7K (in suprafa$a planetei/. "rezint un relief cu pant re(us )i acumulri (e
materiale transportate (e flu!ii. ?tructural8 se leag foarte mult (e spa$iul continental.
,ste o treapt (e relief supus oscila$iilor (e ni!el ale mrii .(e transgresiuni )i
regresiuni/.
Abruptul continental (versant sau taluz continental). coper 23K (in
suprafa$a Glo9ului )i co9oar foarte mult .(e la +200m p1n la +3000 m/ )i accentuat
.este puternic 4nclinat8 mai mult 4n prima parte8 cea (inspre platforma continental/.
"rezint o form larg conca!8 asemntoare unui glacis cu pant (e ec2ili9ru (e pe
uscat. Catorit )i pantei mari8 este o unitate caracterizat prin procese !ariate
eroziune .sunt 4nclinate canioane su9marine/ )i acumulare .conuri (e se(imente/.
Ia a(1ncime (e +1.500 m se face trecerea (e la scoar$a continental .granitic/ la cea
oceanic.
Platourile (cmpiile) abisale. ?e (ez!olt 4ntre +3000 m )i +7000 m a(1ncime
)i ocup partea cea mai mare .%0K/ (in suprafa$a terestr. ?unt alctuite (in scoar$
23
oceanic .scoar$ 9azaltic/. 'elieful se remarc prin 4ntin(ere )i netezime8 fiin(
acoperit (e se(imente groase. Nniformitatea platourilor a9isale .pelagice/ este
4ntrerupt (e prezen$a rifturilor .!i tectonice su9marine/ )i a (orsalelor .mun$i
su9marini8 grupa$i 4n lan$uri8 ale cror !1rfuri sunt uneori emerse8 gener1n( insule/.
Gropile (fosele) abisale. :cup suprafata cea mai re(us .1K/* reprezint cele
mai mari a(1ncimi oceanice8 cuprinse 4ntre +7000 m )i +11.03% m 8 4n :ceanul
"acific. ?unt 4nguste8 (ar foarte alungite* se 4nt1lnesc 4n !ecintatea continentelor.
Ipoteze cu privire la geneza reliefului planetar: ipoteza curen$ilor (e
con!ec$ie* ipoteza mi)crilor (e cutare* ipoteza mareelor* ipoteza tectonicii plcilor*
ipoteza izostaziei* ipoteza oceanizrii scoar$ei* ipoteza e;pansiunii Glo9ului.

2%
GEOMORFOLOGIE TECTONO-STRUCTURAL
,ste geomorfologia structurilor mari8 a structurilor tectonice* stu(iaz formele
(e relief (e or(inul << .mezoformele (e relief/8 (in ca(rul continentelor )i 9azinelor
oceanice8 create (e agen$ii interni8 (e tectonic.
,;ist trei tipuri (e relief tectono structural- geosinclinalul8 a!antfosa
.4mpreun alctuiesc regiunile (e orogen/ )i platforma.
Agen(ii interni cu rol 4n (eta)area reliefului tectono + structural. Tectonica este
factorul care (etermin realizarea celor trei structuri ma>ore. Bi)crile tectonice sunt
mi)cri ale materiei (in care este alctuit scoar$a terestr )i care pro!oac mo(ificri
(e ansam9lu8 la scar planetar. Ia acestea8 se a(aug )i alte tipuri (e mi)cri8
netectonice8 (ar care8 prin amploare )i consecin$e8 prezint importan$ pentru relieful
tectono structural.
+ Miycrile orogenetice, sunt mi)cri tectonice generatoare (e mun$i. ?e
(esf)oar 4n perioa(e lungi (e timp8 4n regiuni (epresionare .geosinclinale/ (e mari
(imensiuni. ?e e;ercit asupra se(imentelor acumulate pe fun(ul geosinclinalului* au
loc8 stri!irea )i cutarea materialelor8 apoi ri(icarea acestora8 rezult1n( ansam9luri (e
mun$i. stzi8 e;ist mai multe asemenea lan$uri muntoase8 (e !1rste (iferite-
cale(onice8 2ercinice8 mezozoice )i neozoice.
- Miycri epirogenetice, reprezint mi)cri tectonice generatoare (e
continenete )i (e platforme continentale. ?unt mi)cri pe !ertical8 care nu pro(uc
cutri* ele antreneaz poziti! .4nal$/ sau negati! .co9oar/ un 9loc continental .o
platform continental/8 gener1n( retragerea apelor oceanice respecti! 4naintarea
acestora. ceste (ou su9tipuri (e mi)cri epirogenetice se numesc regresiuni
.epirogenez poziti!/8 respecti! transgresiuni .epirogenez negati!/. Bi)crile
epirogenetice afecteaz regiunile rigi(e ale scoar$ei terestre )i pot a!ea o raz mare (e
25
ac$iune sau una re(us. @n afar (e retragerea8 respecti! 4naintarea spre uscat a apei
mrilor .eustatism/8 mi)crile epirogenetice au )i efecte 4n mo(elarea reliefului la
mari (istan$e fa$ (e f1)ia litoral. cestea pot fi (irecte .apari$ia unor 9om9ri (e tip
(om sau formarea unor (epresiuni tectonice/8 sau in(irecte .geneza teraselor
eustatice/.
- Miycrile izostatice, sunt ri(icri8 respecti! co9or1ri ale scoar$ei8 cauzate (e
4n(eprtarea unor mase8 respecti! (e acoperirea cu mase foarte mari (e materiale
.magm sau la!8 g2ea$8 roci sau se(imente/8 a unor spa$ii.
3ipuri- izostazie !ulcanic8 glaciar sau erozi!o acumulati!.
"ot a!ea refle; (e compensare 4n regiunile !ecine.
+ Vulcanismul, 4n accep$iunea (e flu; al magmei (in interiorul scoar$ei ctre
suprafa$a acesteia8 mi)care 4nso$it (e construirea aparatului !ulcanic.
- Cutremurele, sunt manifestri tectonice 4n timpul crora se pro(uc (escrcri
ale tensiunilor acumulate la ni!elul scoar$ei terestre. ,le pro!oac fracturi8
accentuarea morfo(inamicii (e !ersant8 precum )i a celei litorale. u focare la
a(1ncimi (e or(inul zecilor sutelor (e Oilometrii. 6rec!ente la periferia :ceanului
"acific .Cercul (e foc al "acificului/.
+ Miycrile eustatice, au la 9az mo(ificri (e natur climatic .nu sunt
mi)cri tectonice/. ,;ist- regresiuni sau mi)cri eustatice negati!e .apa mrilor se
retrage (e pe platforma continental/ )i transgresiuni sau mi)cri eustatice poziti!e
.c1n( apa mrilor in!a(eaz regiuni litorale (e uscat/. semenea mi)cri au a!ut loc
4n cuaternar .pleistocen/8 se pro(uc regresiuni 4n perioa(ele glaciare8 respecti!
transgresiuni 4n interglaciar. ,le au afectat )i Barea 7eagr8 influen$1n( relieful
litoralului rom1nesc. "rintre efectele morfologice ale eustatismului se numr
formarea teraselor marine .tipice pe litoralul Brii Be(iterane/.
Componetele morfologice ale reliefului tectono - structural: geosinclinalul*
a!antfosa* platforma.
2#

GEOSINCLINALELE (TEORIA GEOSINCLINALELOR)
'eprezint (epresiuni tectonice8 alungite8 (e foarte mari (imensiuni8 ce se
gsesc la marginea 9locurilor continentale sau 4ntre (ou 9locuri continentale.
Caracteristicile structural tectonice ale geosinclinalelor-
+mare mo9ilitate tectonic.
+mare grosime a se(imentelor.
+intensitate a cutrilor.
+intensitate a metamorfismului (inamic.
+intensitate a magmatismului.
Etape n evolu(ia geosinclinalelor
,!olu$ia acestor unit$i (e orogen se realizeaz 4n cicluri (e 150 200 milioane
ani .un astfel (e ciclu se nume)te er tectonic/.
1.Etapa de scufundare (litogenez). ,ste etapa 4n care se contureaz
(epresiunea tectonic8 4n lungul unor linii (e fractur.
Caracteristici: su9si(en$ acti!8 acumulri importante (e se(imente groase
.elemente (e pe uscat sau terigene )i elemente marine/* eustatism poziti!* magnetism
.rezult acumulri (e granite )i 9azalte sima/.
Morfologia geosinclinalului 4n aceast etap8 este alctuit (in (ou categorii
(e forme- fose areale 4n care su9si(en$a este foarte acti! iar acumulrile 9ogate*
cordiliere D areale cu lsri mai lente )i se(imente su9$iri. ?e remarc e;tin(erea
foselor pe seama cor(ilierelor )i (eci lrgirea geosinclinalului.
2.Etapa de ridicare (orogenez). cum i+au na)tere structurile (e orogen.
Caracteristica (e 9az este ri(icarea*?e a(aug- intensitatea (iferen$iat a ri(icrilor*
alternan$a inter!alelor (e ri(icare cu perioa(e (e stagnare sau c2iar (e co9or1re.
27
@n ca(rul etapei (e ri(icare e;ist trei faze-
+ faza de inversiune; are loc sc2im9area sensului general al mi)crii. 6osele se
transform 4n cor(iliere* au loc cutri simple p1n la )aria>e* ri(icarea maselor (e
a(1ncime ctre suprafa$* magmetism accentuat cu formarea (e granite .9atoli$i/
?il.
Mecanismul proceselor (in ca(rul fazei (e in!ersiune este constituit (e
na)terea )i e!olu$ia maselor magmatice 4n zone (e fracturi* (eplasarea acestor 9locuri
erupti!e se face ctre pr$ile superioar )i laterale ale geosinclinalului* rezult
presarea (epozitelor se(imentare. stfel8 se pro(uc8 4nl$area )i metamorfozarea
puternic a orogenului.
'ezultatele finale ale acestei faze sunt urmatoarele-
+ partea central a geosinclinalului este cutat )i ri(icat8 rezult1n( mun(i
exonda(i, cristalini )i !ulcanici.
+ apari$ia unor (epresiuni cu pozi$ie lateral8 unele cu su9si(en$ acti!8 numite
parageosinclinale; aici se acumuleaz materie (e pe !ersan$ii mun$ilor (e>a forma$i8
ce creeaz (epozitele (e fliy.
+ energia (e orogen continu s se manifeste8 astfel 4nc1t rezult cutarea noilor
se(imente )i apari$ia lan$urilor (e mun(i sedimentari.
+ faza de nchidere (tardigeosinclinal); acum8 energia (e orogen 4nceteaz8
(e!enin( acti!e anumite 4nltri (oar pe spa$ii mai mici. "rocesele (e lasare
.su9si(en$/ (au na)tere (epresiunilor marginale8 (enumite avantfose, situate 4ntre
mun$i )i platforma 4n!ecinat. (1ncimea a!antfosei este re(us8 su9si(en$a )i
acumulrile sunt 4ns acti!e* forma$iunea care se (epune poart numele (e molas, iar
morfologic aici rezult (ealuri (e tip su9montan .e;emplu ?u9carpa$ii/.
6unc$ionarea a!antfosei este legat (e intensitatea mi)crilor (e orogen. Ia e;teriorul
a!antfosei .grefat pe platform/ se (epun forma$iuni piemontane (e pietri)uri sau
pietri)uri cimentate .conglomerate/. Nneori8 4n aceast faz se (ez!olt )i (epresiuni
2&
interne8 cu genez tectonic )i morfologie (e po(i) sau (ealuri .e;emplu Cealurile
3ransil!aniei/.
- faza ridicrilor n bloc (postorogen sau postgeosinclinal); sunt
caracteristice- mi)cri (e ec2ili9rare izostatic .4n general sunt mi)cri (e ri(icare/*
(efiniti!area lan$ului montan* la e;terior8 a!antfosa se transform 4n unit$i (e
dealuri, mai rar po(i)uri* ini$ierea procesului (e eroziune8 care mo(eleaz relieful
e;on(at* formarea piemonturilor8 la e;teriorul a!antfosei8 (in materiale ero(ate (in
mun$i )i (ealuri )i transportate (e r1uri* mi)crile tectonice pot crea unele depresiuni
interne posttectonice .e;emple- (epresiunile Bra)o!8 "etro)ani/.
Ia ni!elul Glo9ului8 procesul (e formare a geosinclinalelor a 4nceput acum 2
miliar(e (e ani. Ia finele neogenului procesul s+a 4nc2eiat. stzi nu se !or9e)te (e o
e!olu$ie prin sistem (e geosinclinal ci prin ri(icri sau co9or1ri ale scoar$ei pe areale
foarte largi* rezultatul este apari$ia regiunilor (e (ealuri8 masi!e muntoase sau
(epresiuni tectonice.
3.Etapa de eroziune (morfogenez). Ian$ul muntos8 o(at creat8 este
transformat 4n pleneplen .o unitate (e platform)8 4ntr+o perioa( foarte lung (e
timp8 ce (ureaz c1t era tectonic. Borfogeneza 4ncepe (up ce relieful (e!ine uscat8
fiin( supus eroziunii su9aeriene8 e;ercitat (e agen$ii e;terni.
@n crearea reliefului (e eroziune se 4nfrunt permanent (ou for$e- for$ele
interne .prin mi)crile epirogenetice8 izostatice/ )i for$ele e;terne .e;ercitate (e ap8
g2ea$8 !1nt8 oscila$ii (e temperatur/. gen$ii e;terni au ten(in$a permanent (e a
ni!ela8 ero(1n( 4nl$imile8 respecti! acumul1n( 4n regiunile >oase. 'itmul (e ac$iune
al celor (ou categorii (e for$e este (iferen$iat- intensitatea mare a mi)crilor (e
ri(icare (uce la 4nl$area reliefului* atunci c1n( lipsesc mi)crile (e ri(icare8 pe
primul loc trec ac$iunile agen$ilor e;terni8 care ero(eaz. Cac procesele alterneaz8
rezultatul este apari$ia 4n peisa>ul geomorfologic a unor trepte8 numite suprafe(e de
nivelare .trepte (e piemont la A."encO8 192%/.
29
?pre finalul etapei8 energia (e ri(icare 4nceteaz* !a (omina ac$iunea agen$ilor
e;terni8 rezult1n( ni!elarea complet a reliefului muntos )i apari$ia peneplenei. Cac
factorii interni re!in8 pe compartimente8 rezult masive, (ealuri sau po(i)uri8 4nl$ate
la ma;im 1.500 2.000 m8 respecti! (epresiuni ce se acoper (e ape )i un(e
se(imentarea re!ine peste soclul fosei peneplene8 acum fosilizat. Basi!ele ri(icate
compartimentat 4n aceast etap8 prezint !ersan$i cu pant accentuat )i po(uri
interflu!iale nete(e. ,roziunea ulterioar ri(icrilor8 se !a instala pe un fon( (e
rezisten$ mai mare8 reprezentat (e structura intern a !ec2iului lan$ montan.
30
AVANTFOSELE
Cenumite )i (epresiuni marginale8 sunt arii (epresionare alungite8 4nguste8 (e
contact 4ntre geosinclinal )i platform. 6un(amentul este (e platform8 czut pe mai
multe linii (e falii. ?e(imentarul pro!ine (in regiunea (e orogen8 (ar )i (in cea (e
platform. ?unt (epozite (e tip molas .gresii8 conglomerate8 argile8 se(imente
lagunare/. Catorit su9si(en$ei8 (epozitele a>ung la grosimi (e or(inul Oilometrilor.
,ste caracteristic lipsa magmatismului* 4n (epozite pot aprea cenu)i !ulcanice 4ns
ele nu pro!ine (in acti!itate !ulcanic local.
Elemente structurale a!antfosele sunt unit$i cutate* 4n >umtatea (inspre
orogen sunt cute simple sau faliate8 iar 4nspre platform e;ist o structur sla9
on(ulat8 sla9 4nclinat sau orizontal.
Evolu(ia avantfoselor acestea apar ctre finele ciclului geosinclinal8 prin
migrarea ariei (e su9si(en$ 4nspre platform* aceasta tre9uie s ai9 o pozi$ie
4nclinat pentru a se forma a!antfosa. 'i(icarea general a zonei (e orogen (uce )i la
ri(icarea a!antfosei8 aici rezult1n( unit$i (e (ealuri8 po(i) .mai pu$in/8 piemont.
31
PLATFORMELE
u rezultat (in consoli(area soclurilor lan$urilor muntoase ce au fost
peneplenizate 4n lungi etape morfogenetice.
Caracteristici mo9ilitate re(us .e;ist (oar u)oare co9or1ri sau ri(icri8 cu
intensitate su9 1+2mmPan/* relief monoton (e c1mpie sau po(i).
Elemente structurale (in punct (e !e(ere structural8 platformele prezint trei
ni!eluri- fundamentul rigid8 alctuit (in roci !ec2i cutate8 retezat (e eroziune*
nveliyul sedimentar, sla9 4nclinat8 monoclinal sau u)or cutat* suprafa(a de
discontinuitate, este fosta peneplen8 separ fun(amentul (e 4n!eli)ul se(imentar.
Elemente morfologice
- scuturile; sunt sectoarele cele mai !ec2i .precam9riene/ ale unei platforme.
- anteclizele yi sineclizele; anteclizele 0 regiuni 9oltite8 cu 4n!eli) se(imentar
su9$ire* func$ioneaz ca masi!e sau po(i)uri* sineclizele 0 sectoare (e platform care
au suferit lsri* sunt acoperite (e (epozite se(imentare groase8 recente* func$ioneaz
cu rol (e (epresiuni tectonice* a nu se confun(a cu anticlinalele )i sinclinalele.
- ondulri.
- domuri.
- arii locale de subsiden(.
Evolu(ia regiunilor de platform
faza preplatformic consoli(area fun(amentului )i (efiniti!area peneplenei.
32
faza de epirogenez negativ mi)cri (e co9or1re8 urmate (e acoperirea cu
ap a fun(amentului peneplenizat* are loc acumularea (e se(imente )i formarea astfel
a 4n!eli)ului se(imentar* acum se pot pro(uce anteclize )i sineclize.
faza de epirogenez pozitiv regresiunea con(uce la apari$ia uscatului*
eroziunea atac 4n!eli)ul se(imentar )i scoate la zi peneplena* apare un relief (e
platouri8 c1mpii8 gra9ene )i 2orsturi.
Teoria tectonicii globale
<ntro(us (e . Aegener. "resupune e;isten$a a (oua me(ii-
+ me(iul soli( al scoar$ei8 rigi( )i u)or8 4mpr$it 4n plci care se (eplaseaz 4n
plan orizontal.
+ astenosfera8 cu materie !1scoas )i curen$i (e con!ec$ie* ace)tia (eplaseaz
materia circular )i e;ist sectoare8 un(e curen$i !ecini au caracter ascen(ent sau
(escen(ent.
1.Riftul. Curen$ii ascen(en$i iz9esc suprafa$a scoar$ei* aceasta este supus la
presiuni8 se tope)te* 4n final scoar$a plezne)te )i se formeaz un rift; un rift este o
crptur cu (imensiuni planetare 4n scoar$a terestr. Bateria (in astenosfer $1)ne)te
prin rift )i e;ercit presiuni lrgin( riftul* a>ung1n( aproape (e suprafa$ o parte (in
materie se rce)te )i 4ngusteaz marginile riftului 0Q presiunile cresc )i mai mult.
Bateria a>uns la suprafa$ se re!ars )i formeaz mun$i. "rocesul continu un timp
foarte lung 4n care se !or (ez!olta noi !olume (e materiale ce se consoli(eaz pe
marginile riftului 9azaltic8 iar pe fun(ul oceanului8 4n lungul riftului !or e;ista mun$i.
ceast etap a fost (enumit expansiunea fundului oceanic.
Curen$ii (e con!ec$ie (escen(en$i ac$ioneaz materia pe su9 plcile
continentale8 a!1n( rol 4n (eplasarea lor. "lcile intr astfel 4n contact8 a!1n( loc
33
cre)terea sau consumarea lor8 fenomene 4nso$ite (e (ou procese tectonice seismele
)i erup$iile (e la!.
2. Dorsalele. Ian$uri (e mun$i 9azaltici8 (ispuse (e o parte )i (e alt a riftului8
pe lungimi (e mii (e Oilometrii8 l$imi (e or(inul a sute (e Oilometrii )i 4nl$imi (e
mii (e metrii. ?unt (ispuse su9 form (e )iruri paralele (e mun$i8 care sunt cu at1t mai
!ec2i cu c1t sunt mai (eparte (e rift.
Tipuri de dorsale:
+ (orsale 4n care riftul este acti! tip ri(ge.
+ (orsale 4n care riftul este inacti! .umplut/ tip rise.
+ Corsala (e tip ri(ge .sau Atlantic/ riftul este acti!* au loc seisme* are
pozi$ie me(ian 4n ca(rul plcii )i form (e ?* este una (intre cele mai lungi )i mai
9ine (ez!oltate* are prelungiri 4n celelalte 9azine :ceanul rctic )i :ceanul <n(ian8
spre Celta Ienei )i respecti! spre Golful (en.
+ Corsala (e tip rise .sau Pacific/ riftul este 4nfun(at* prezint pozi$ie
marginal mericilor* (in fostul ocean8 partea (inspre merici a fost cunsumat prin
4naintarea continentelor su9 placa oceanic.
Faliile transformante. par 4n ca(rul (orsalelor. ?unt fracturi ce sec$ioneaz
scoar$a 9azaltic8 ce a>ung p1n 4n astenosfer. @n lungul lor se pro(uc seisme )i
erup$ii !ulcanice. par (atorit (eplasrii cu !iteze (iferite ale compartimentelor (e
(orsal aflate (e o parte )i (e alta a riftului.
3. Fosele. par 4n pr$i ale scoar$ei opuse (orsalelor* 4n ca(rul lor se consum
scoar$* principiul o plac mai grea se las su9 o plac mai u)oar. ,;ist trei
situa$ii-
+ Fose n lungul planului Benioff. ceste plan are %5
o
4nclinare )i este planul
su9 care se pro(uce lsarea plcii mai grele 4n astenosfer* aceast lsare se nume)te
subduc(ie. Cescen(en$a materiei se pro(uce (atorit 4nt1lnirii curen$ilor (e con!ec$ie
(escen(en$i. re loc consumarea plcii oceanice )i implicit re(ucerea suprafe$ei
oceanului .e;emplu- :ceanul "acific (e ,st/.
3%
+ Fose pe fundul oceanelor foarte extinse. par atunci c1n( riftul este acti!
iar zonele (e su9(uc$ie sunt 4nfun(ate sau foarte sla9 acti!e.
+ Fose ntre dou plci continentale. par atunci c1n( cele (ou plci se
apropie una (e cealalt .e;emplu- 9locul european )i cel african/. 6osa este a(1nc*
apare materie !ulcanic .Grecia8 <talia/.
Concluzii
+ "e Glo9 numrul de fose este mai mare dect numrul de rifturi: 1& sunt
4n "acific8 una 4n tlantic )i (ou 4n :ceanul <n(ian. u lungimi (e sute (e Oilometrii8
l$imi (e &0+100 Om8 a(1ncimi (e 10.000 m8 form liniar sau arcuit8 4nso$esc
ar2ipelaguri insulare.
- Teoria tectonicii plcilor explic generarea reliefului. @n zona rifturilor
apar mun$i (orsalele. @n zona (e su9(uc$ie apar-
+ 4n prima situa$ie mun$i (e 4ncre$ire .lpii ustraliei8 Cor(ilierii8 nzii/.
+ 4n a (oua situa$ie lan$uri (e insule !ulcanice .4n "acific Maponia8 3onga8
Bariane8 5urile/
+ 4n a treia situa$ie mun$i (e geosinclinal .lpii8 Carpa$ii8 HimalaLa/.
:ceanele se afl 4n (iferite sta(ii (e e!olu$ie-
Oceanul Atlantic 4n plin e;pansiune* prezint (orsal me(ian cu rift
acti!* !1rsta 150 mil.ani* !iteza (e (eplasare lateral 2+1# cmPan.
Oceanul Pacific 4n 4nc2i(ere* o parte (in (orsal a fost consumat (in
cauza 4nc2i(erii riftului* !1rsta 200 mil.ani.
Marea Royie 4nceputul unui !iitor ocean.
Oceanul Tethis consumat .un rest este Barea Be(iteran/.

35
GEOMORFOLOGIE EROZIVO - ACUMULATIV
?e mai folosesc (enumirile (e geomorfologie sculptural )i geomorfologie
(enu(a$ional. ?tu(iaz relieful creat (e ctre agen$ii e;terni. cest relief este creat (e
o suit (e trei procese-
+ eroziunea8 ce ni!eleaz relieful 4nalt.
+ transportul.
+ acumularea8 ce ni!eleaz (epresiunile tectonice.
'ezultatul acestor procese este sculptarea unor reliefuri. stfel8 relieful
reprezint rezultatul interac$iunii factorilor interni )i factorilor e;terni. 6actorii interni
.tectonici/ creeaz relief poziti! prin 4nl$are* cei e;terni (etermin ni!elarea lui.
m9ii au rol acti!* ac$iunea lor se 4ntreptrun(e8 (ar 4n sensuri (iferite.
1. Raporturile dintre factorii interni yi factorii externi.
- Dependen(a. Ac(iunea unei categorii de factori depinde de ac(iunea celei
precedente. c$iunea factorilor interni creeaz un relief poziti! e;on(at. @n func$ie (e
intensitatea ri(icrii8 4ncepe + con(i$ionat + ac$iunea factorilor e;terni8 prin
interme(iul gra!ita$iei. Cac ri(icarea tectonic a fost intens )i agen$ii e;terni !or
ac$iona cu intensitate* o ri(icare sla98 !a con(i$iona o acti!itate re(us a agen$ilor
e;terni.
- Antagonismul. Relieful ridicat tectonic va fi cobort prin eroziune de
agen(ii externi; relieful cobort de tectonic va fi nl(at prin acumulare de
agen(ii externi. Factorii interni creeaz denivelri; factorii externi niveleaz.
3#
- Tendin(a de echilibru. Orice suprafa( reprezint rezultatul raportului,
n orice moment, al celor dou categorii de factori. ,ste !or9a (e un ec2ili9ru fizic.
Tipuri de echilibru:
+ activ sau dinamic 0 se realizeaz 4ntre cele (ou for$e 4n orice moment.
+ static 0 se realizeaz c1n( ac$iunea celor (ou for$e a 4ncetat8 rezult1n(
peneplena.
3en(in$a (e ec2ili9ru (uce la apari$ia urmtoarelor situa(ii )i a urmtoarelor
reliefuri:
+ (omin nl(area 0Q relief 4nalt8 cu forme (e relief poziti!e )i (e eroziune.
+ (omin eroziunea 0Q relief ni!elat8 cu altitu(ini )i pante re(use.
+ (omin coborrea 0Q relief >os8 cu forme negati!e )i (e acumulare.
+ (omin acumularea 0Q relief ni!elat8 umplut cu se(imente.
Cac 4ntr+o er tectonic e;ist faze 4n care ri(icrile 4nceteaz8 agen$ii e;terni
ni!eleaz. par suprafe(ele de echilibru:
+ suprafe$e (e ni!elare.
+ terase.
+ lunci.
2. Agen(ii morfogenetici. gen$ii e;terni sunt for$e care8 prin interme(iul unui
me(iu .ap8 gaz8 soli(/8 atac suprafe$ele (e uscat )i creeaz relief. ?e(iul acestor
agen$i 4l reprezint 2i(rosfera )i atmosfera.
gen$i morfogenetici- apa .curgtoare8 a lacurilor8 mrilor sau cea (in
precipita$ii/8 g2ea$a8 !1ntul8 organismele8 omul.
3. Procese morfogenetice. gen$ii e;terni ac$ioneaz prin trei procese
principale- eroziune8 transport8 acumulare. Ia acestea se a(aug procesele fizico+
c2imice care 4n general premerg ac$iunea celor trei procese principale* ele nu creeaz
relief8 ci pregtesc terenul pentru a se crea relief.
3otalitatea proceselor (e la suprafa$a uscatului alctuiesc denudarea.
37
Procesele de eroziune (istrug roca la suprafa$ sau 4n interior )i o (eplaseaz
pe (istan$e mici. ?unt procese (e iz9ire8 rupere etc* sunt procese (e 9az8 realizate (e
fiecare agent e;tern. @n func$ie (e agent8 procesele (e eroziune poart (enumiri
(iferite- eroziunea flu!iatil .liniar sau 4n a(1ncime8 regresi!8 lateral/ se nume)te
eroziune normal* eroziunea g2e$arilor se nume)te e;ara$ie* eroziunea apei mrii se
nume)te a9raziune* eroziunea !1ntului se nume)te coraziune* eroziunea zpezii se
nume)te eroziune ni!al.ni!a$ie/. "rocesele (e eroziune pro(uc ni!elarea reliefului
4nalt.
Procesele de transport e!acueaz materialele ero(ate. ?e realizeaz prin
interme(iul apei8 g2e$ii8 zpezii8 !1ntului. ?e a(aug )i transportul gra!ita$ional.
Procesele de acumulare. 7u sunt o ac$iune a unei for$e8 ci sunt rezultatul
4ncetrii ac$iunilor (e eroziune )i transport. ?e construie)te un relief prin acumularea
materialelor. Ce asemenea8 poart (enumiri (iferite 4n func$ie (e agent- acumulrile
flu!iatile se numesc alu!iuni sau alu!ii.conuri (e (e>ec$ie8 conuri alu!iale8 glacisuri8
piemonturi8 (elte/* acumulrile lacurilor )i mrilor sunt numite se(imente lacustre )i
marine* acumulrile g2e$arilor se numesc morene* acumulrile zpezii se numesc
(epozite ni!ale* acumulrile !1ntului se numesc (epozite eoliene.
Procesele fizico-chimice (istrug roca 4n loc .fr a o transporta nici c2iar pe
(istan$e scurte/ )i pregtesc terenul pentru celelalte procese. "entru c sunt generate
(e factori cu se(iul 4n atmosfer poart )i numele (e meteorizare. 3ipuri-
(ezagregarea8 alterarea8 (izol!area.
Ac(iunea omului. ?e a(aug celor patru. ,ste o ac$iune comple;. Ca )i
ac$iunea agen$ilor e;terni propriu+zi)i .e;emplu- apa unui r1u/ )i omul ac$ioneaz )i
implicit creeaz relief pe trei ci- omul e;ca!eaz8 transport )i (epune .e;emplu-
mineritul/. c$iunea omului se nume)te activitate antropic.
3&
ceste trei procese principale nu ac$ioneaz separat ci se 4m9in8 c2iar (ac nu
simultan. Cou (intre ele au rol foarte mare 4n crearea reliefului eroziunea )i
acumularea. cestea se pot pro(uce )i 4n timpul transportului materialelor.
4. Legile geomorfologiei erozivo-acumulative.
- legea zonalit(ii morfoclimatice. c$ioneaz 4n ca(rul 4ntregii geografii
fizice. c$iunea ei este (eterminat (e sfericitatea )i (e mi)crile "m1ntului8 precum
)i (e 4nclinarea a;ei polilor. 'ezult o reparti$ie zonal a cantit$ii (e radia(ie solar;
urmeaz o zonare a componentelor fizico+geografice- zonare climatic8 a scurgerii
apelor8 a !egeta$iei8 solurilor. Ronarea agen$ilor e;terni (etermin zonarea proceselor
)i implicit zonarea formelor (e relief create.
Bo(ul (e ac$iune al agen$ilor e;terni se (iferen$iaz - 4n zonele morfoclimatice
un(e lipsesc pturile (e protec$ie .!egeta$ia )i solul/ ac$iunea este (irect asupra rocii*
4n zonele cu !egeta$ie )i sol8 ac$iunea agen$ilor e;terni este (iminuat. par astfel
zone (iferen$iate net )i zone morfoclimatice cu caracter tranzitoriu.
Zone morfoclimatice.
Zona arid. Iipse)te apa* amplitu(ini termice (iurne mari* lipsesc !egeta$ia )i
solul. gen$i- !1ntul8 !aria$iile (e temperatur8 apa.
Zona glaciar. "recipita$ii soli(e* temperaturi negati!e* lipse)te !egeta$ia.
gen$i- g2ea$a8 4ng2e$ + (ezg2e$ul8 !1ntul.
Zona cald umed. "recipita$ii 9ogate* temperaturi ri(icate. gen$i- apa8
alterarea c2imic8 transportul materialelor 4n solu$ie.
Zona temperat. "recipita$ii )i temperaturi !ariate 4n func$ie (e sezon. gen$i-
apele curgtoare8 procesele gra!ita$ionale8 (ezagregarea )i alterarea.
Interzonele: sa!ana8 me(iteranean8 stepa8 periglaciar.
- legea etajrii altitudinale. <mpune (istri9uirea !ariat a elementelor
climatice pe fon(ul reliefului. 6iecare eta> are anumite con(i$ii (e relief8 clim8
2i(rografie8 !egeta$ie8 sol. Ca elemente azonale sunt panta )i orientarea !ersan$ilor
39
in(iferent (e eta> ele intro(uc o !aria$ie. ,ta>ul prim este eta>ul zonei 4n care se afl
9aza muntelui* (easupra acestuia se regsesc eta>e corespunztoare urmtoarelor zone
morfoclimatice latitu(inale.
- legea eroziunii diferen(iate. <ntensitatea proceselor (e mo(elare (ifer 4n
func$ie (e structur )i roc. ce)tia sunt factori pasi!i ai mo(elrii )i fa!orizeaz
realizarea unor forme (e relief specifice- relief pe structur cutat8 monoclinal8
orizontal8 relief pe argil8 calcar8 granit. Conceptul (e eroziune (iferen$iat
caracteristicile structurilor )i propriet$ile rocilor sunt e!i(ente la contacte- structur
cutat P structur orizontal* roc (ur P roc moale.
- legea echilibrului. c$iunea celor (ou categorii (e agen$i .interni )i e;terni/
are o ten(in$ (e ec2ili9ru. Nn !ersant tin(e s e!olueze spre pant sta9il .pant (e
ec2ili9ru/8 rezult1n( glacisul sau pe(imentul* o !ale tin(e s e!olueze spre un profil 4n
lungul cruia r1ul s nu ero(eze 4n a(1ncime )i s nu acumuleze8 ci (oar s transporte
apa )i materialele ero(ate 4n lateral8 (in maluri .profil (e ec2ili9ru/. ,c2ili9rul final
4ntr+o regiune este peneplena .este o suprafa$ (e ni!elare sau (e ec2ili9ru/.
- legea nivelului de baz. 7i!elarea unei regiuni se realizeaz 4n func$ie (e
felul8 pozi$ia )i altitu(inea 9azei (e la care se (eclan)eaz eroziunea. 7i!elul (e 9az
(ifer (up agent- pentru un r1u punctul (e !rsare* pentru g2e$ari limita zpezilor
permanente* pentru mri platforma continental. 3ipuri (e ni!eluri (e 9az- general
.ni!elul S0G al :ceanului "lanetar/* regionale .mrile 4nc2ise ral8 Caspica/* locale
.orice punct (e confluen$ sau ruptur (e pant prag/.
Procese premergtoare eroziunii yi transportului
?unt procese fizico+c2imice. "remerg ac$iunea (e eroziune fr 4ns a crea
forme (e relief* sl9esc legturile (in roc8 o transform )i u)ureaz astfel ac$iunea (e
eroziune. ?e (esf)oar pe (ou (irec$ii- ac$iunea fizic .mecanic/* ac$iunea c2imic.
6or$ele care (etermin aceste procese ac$ioneaz la contactul (intre atmosfer
)i roc8 punctul (e plecare fiin( legat (e atmosfer. "entru c e;ist o legtur 4ntre
%0
ele )i fenomenele ce au loc 4n atmosfer8 aceste procese se mai numesc procese (e
meteorizare iar ac$iunea lor a fost (enumit meteoriza$ie.
lte (enumiri 4nt1lnite 4n literatura geomorfologic procese care pregtesc
roca pentru eroziune .A. "encO8 192%/* procese elementare 4n mo(elarea scoar$ei .G.
=1lsan8 19%5/* titlul .G. "osea8 1970/.
'ezultatul ac$iunii acestor procese este fr1mi$area rocii 4n loc. "rocesele 4ncep
(in momentul realizrii contactului aer roc iar continuarea este (at (e o suit (e
transformri 4n urma !aria$iilor (e temperatur8 umi(itate8 a inter!en$iei !egeta$iei.
"rin natura lor8 aceste procese se 4mpart 4n- procese fizice8 c2imice8 fizico+c2imice.
Procese fizice
Dezagregarea. ?e realizeaz su9 form (e !aria$ii termice .un(e rocile sunt
eterogene/ )i !aria$ii (e !olum .un(e e;ist stratifica$ie8 fisuri8 (iaclaze8 crpturi/.
- dezagregarea prin oscila(ii termice (prin insola(ie). u rol oscila$iile
termice (iurne )i cele sezoniere. <mportan$ mai mare au cele (iurne. Cilatarea )i
contractarea 4n inter!ale scurte stimuleaz ruperea legturilor (intre particulele
rocilor. stfel (e !aria$ii sunt frec!ente 4n regiunile (e)ertice8 continentale8 alpine8
polare. Cezagregarea prin insola$ie se 9azeaz pe 4nclzirea urmat rapi( (e pier(erea
(e cl(ur a rocii. ,fectele procesului nu se resimt la a(1ncimi prea mari. Cepin( (e
con(ucti9ilitatea termic a rocii. "rocesul este stimulat (e prezen$a unei cantit$i
.c2iar foarte mici/ (e ap. 'ezultatul acestui tip (e (ezagregri sunt elementele
col$uroase8 amestecate 2aotic8 numite gro2oti)uri sau (etritus. Cimensiunea acestora
(epin(e (e compozi$ia rocii .rocile granulare se (esfac foarte repe(e/ )i (e
con(ucti9ilitatea rocii.
- Dezagregarea prin nghe( - dezghe(. ,ste forma cea mai acti!. re loc prin
inter!en$ia apei. u loc mriri (e !olum (e p1n la 1P11 (in !olumul ini$ial. Cre)terile
(e !olum pro(uc tensiuni8 presiuni (e 2 #000 OgPcm
2
ce se e;ercit lateral sau
!ertical. 'epetarea procesului (uce la (esfacerea rocii 4n plci. "rocesul este
(epen(ent (e oscila$iile termice 4n >urul !alorii (e 0
o
C. @n zonele cu p(uri procesul
%1
este mai sla9. ,fectul este mai intens acolo un(e roca este (irect e;pus. 'ezultatul
procesului este materialul (e tip gro2oti)8 (etritus. Conteaz )i gra(ul (e fisurare al
rocii8 precum )i gra(ul (e geli!itate al rocii .poten$ialul (e 4ng2e$are/.
- Dezagregarea prin umezire-uscare. ,ste (at (e alternan$a (e momente 4n
care roca este umezit8 respecti! uscat. Ia umezire apa ptrun(e 4ntre elementele
rocii )i constituie o pelicul (e ap* aceasta impune cre)teri (e !olum (e p1n la 1P3 la
rocile argiloase8 ce sl9esc for$a (e coeziune. Ia uscare are loc pier(erea rapi( a apei
(in roc* !olumul se mic)oreaz 9rusc8 apar crpturi. lternan$a acestor momente
(uce la (esfacerea rocii 4n elemente fine8 prfoase8 4n co>i. Cantitatea (e material
rezultat este re(us.
- Dezagregarea biologic. 'sp1n(it 4n regiunile cu !egeta$ie. ?e e;ercit
prin r(cini* acestea ptrun( 4n crpturile rocii )i (au cre)teri (e !olum )i tensiuni
e;ercitate lateral. @n taiga8 pe roci calcaroase8 presiunile sunt (e p1n la 30+50 OgPcm
2
.
Cezagregarea 9iologic poate fi realizat )i (e animale .r1me8 c1rti$e8 9acterii/.
- Dezagregarea prin cristalizare. @n regiunile (e)ertice8 uscate8 cu frec!ente
secete. Ia rarele ploi8 apa ptrun(e )i (izol!* (e!ine o solu$ie. @n perioa(ele
secetoase8 e!apora$ia ri(ic apa spre suprafa$* prin e!aporri repetate8 solu$ia (e!ine
tot mai concentrat )i apare cristalizarea. Cristalele se acumuleaz pe pere$ii
crpturilor )i (uc la presiuni. Nrmeaz o nou perioa( (e umezeal8 4n structura
acestor cristale 4ntr apa8 apar cre)teri (e !olum )i 4n final un efect (e pan ce lrge)te
crpturile (in roc.
Concluzii. <n(iferent (e regiune8 nici o form a (ezagregrii nu ac$ioneaz
singular. tunci c1n( spargerea rocii are loc pre(ominant prin temperatur8 procesul
se nume)te gelifrac(ie. C1n( se realizeaz (ominant prin inter!en$ia apei se nume)te
geliva(ie.
Procese chimice
%2
Alterarea. "e l1ng fr1marea rocii (uce )i la sc2im9area structurii c2imice*
are loc prin interme(iul apei sau al (iferitelor gaze e;istente 4n atmosfer. pa
(isociaz 4n H )i :H )i !a ac$iona (iferit 4n func$ie (e roc- (ac roca este aci( !a
ac$iona ca o 9az )i in!ers.
6actori care influen$eaz alterarea-
+ temperatura* c1n( este mai mare alterarea este mai intens .influen$eaz
(isocierea apei/*
+ gra(ul (e umezire al rocii*
+ natura rocii* c1n( sunt eterogene posi9ilitatea (e alterare este mai mare*
+ gra(ul (e spargere al rocii*
+ !egeta$ia.
Becanismele alterrii- o;i(area8 2i(ratarea8 car9onatarea8 alterarea 9iologic.
- Oxidarea. re loc prin inter!en$ia o;igenului (in aer sau (in (isocierea apei*
este foarte puternic pe rocile magmatice )i metamorfice. ?unt atacate )i fierul8
manganul8 su9stan$ele organice. 6oarte importante sunt 9acteriile ce pro(uc o;i(ri
intense. "rocesul este accentuat 4n regiunile tropicale* aici rezult ca pro(u)i finali
silicea )i al$i o;izi ce se acumuleaz la suprafa$ su9 form (e cruste ro)cate. @n
regiunile reci procesul este sla9. "e !erticala rocii o;i(area sl9e)te spre a(1ncime.
- Hidratarea. "rocesul (e a9sor9ire a apei (e ctre minerale. ,;ist (ou
forme (e a9sor9ire-
1. inclu(erea apei 4ntre elementele unei roci rezult1n( un film (e ap .roca nu
se mo(ific8 rezult (oar sl9irea acesteia/*
2. ptrun(erea apei 4n re$eaua cristalin a mineralelor .e;emplu- an2i(rit T ap
0 gips/. 'ezult hidra(ii, 4mpreun cu cre)teri (e !olum (e p1n la 30 + %0K.
,;ist )i procesul in!ers 0 deshidratarea, apare 4n regiunile semiari(e.
"ro(uce sl9irea )i (esfacerea rocii.
- Hidroliza. "rocesul (e alterare prin care o sare se (escompune 4n cele (ou
elemente (in care s+a format .9aza )i aci(ul/. c$ioneaz asupra silica$ilor* nu este un
%3
proces rapi(. ?e elimin treptat elemente (in structura silica$ilor- mai 4nt1i 9azele*
apoi silicea* la intensit$i mari se elimin fierul* 4n final rm1ne (oar o;i(ul (e
aluminiu. Ce o9icei se asociaz cu o;i(area )i 2i(ratarea. 'ezultatul este scoar$a (e
alterare .cu grosimi (e p1n la 100m/. cti! 4n regiunile ecuatoriale )i
su9ecuatoriale.
- Carbonatarea. c$iunea apei 4ncrcate cu C:
2
H
2
: TC:
2
0 H
2
C:
3
. ci(ul
car9onic ac$ioneaz asupra mineralelor (in rocile carstifica9ile .calcare8 (olomite/.
c$iunea este (u9l- 1. (izol!area calcarului* 2. fi;area apoi a unor 9aze ce au fost
eli9erate (e celelalte procese. tacul se face pe fisuri8 pe (iaclaze. 'ezultatul este
relieful carstic.
- Alterarea biologic. ,ste pro(us (e ctre microorganisme )i (e ctre
plantele )i animalele superioare. ,;emple- organismele preiau azotul atmosferic )i 4l
transform 4n amoniac .7H
%
/* apoi 9acteriile (e nitrificare o;i(eaz amoniacul
transform1n(u+l 4n aci( azotic. Nn alt ciclu este cel al sulfului. Ce asemenea8 ac$iunea
acizilor rezulta$i (in (escompunerea plantelor superioare. c$iunea !ie$uitoarelor este
acti! 4n ptura (e sfr1mturi.
Procese fizico-chimice
Dizolvarea. "rece(e sau este concomitent cu alterarea c2imic. gentul este
apa. Cepin(e (e-
+ gra(ul (e solu9ilitate al rocilor .roci solu9ile sarea8 gipsul8 calcarul/.
+ temperatura mai mare a apei.
+ 4ncrcarea apei cu (iferite gaze sau acizi .prezen$a C:
2
4n ap mre)te
puterea (e (izol!are/
+ !egeta$ia care impune umezeal )i acizi.
,ste foarte acti! 4n regiunile un(e se 4nt1lnesc p(uri )i temperaturi ri(icate.
%%
Rezultatele proceselor premergtoare eroziunii yi transportului
@n urma ac$iunii acestor procese rezult (ou categorii (e forme- un relief* un
(epozit.
Relieful
re (imensiuni foarte mici* rezult atunci c1n( se pro(uce )i 4n(eprtarea
materialelor .panta s fie mare/. "oart numele (e relief ruiniform sau secundar.
Becanismul- atacul agen$ilor e;terni se !a (esf)ura (iferen$iat pe rocile e;istente*
roca poate rezista mai mult sau mai pu$in* prin 4n(eprtarea materialelor rezult un
microrelief cu por$iuni conca!e sau con!e;e. Cesf)urarea acestor procese (uce la
eroziunea (iferen$iat a forma$iunilor ce alctuiesc un !ersant. @n func$ie (e procesul
(ominant8 microrelieful se 4mparte 4n- microrelief (eterminat (e (ezagregare* (e
alterare* (e (izol!are* e;ist )i forme 4m9inate. 'ezult o serie (e forme poziti!e sau
negati!e.
Forme de relief secundar: ace8 creste8 coloane8 arca(e8 porti$e8 a9rupturi8
poli$e8 9r1ne89a9e8 sfinc)i8 gro2oti)uri8 lapiezuri8 (oline8 turnuri.
Exemple: cul Cleopatrei .6gra)/8 Creasta Coco)ului .Gut1i/8 "ietrele
Coamnei .'aru/8 "oarta rpa)ului .6gra)/8 Ba9ele8 ?fin;ul .Bucegi/.
Depozitul
?e nume)te scoar( de alterare. ,ste o ptur (e materiale rezultate (in
fragmentarea rocii 4n elemente tot mai mici .sfr1mturi/.
+ Materiale care alctuiesc scoar(a de alterare.
Grohotiyul + sunt elementele cele mai mari* col$uroase8 prezint muc2ii
ascu$ite. par pe calcare )i roci cristaline. 'ezult 4n urma ac$iunii (e 4ng2e$+(ezg2e$
)i a insola$iei. ?e acumuleaz su9 form (e conuri8 poale8 trene8 glacisuri (e gro2oti).
par 4n regiunile alpine sau (e)ertice8 la 9aza a9rupturilor.
Cojile + fragmente (e (imensiuni mai mici. 'ezult 4n urma (eco>irii rocii 4n
loc. par pe argile.
%5
rna (nisipul) pe roci ce se (ezagreg granular granite8 gresii. ?e
acumuleaz la 9aza pantei su9 form (e aren granitic.
Praful (imensiunile cele mai re(use. pare prin alterarea c2imic pe roci
omogene .e;emplu- cret/.
- Structura scoar(ei de alterare. @n timp8 4n scoar$a (e alterare se (iferen$iaz
cinci orizonturi- unul superficial8 su9$ire8 format (in elemente fine, argiloase
frec!ent8 (iferit 4n func$ie (e con(i$iile climatice* unul argilo - detritic, (e(esu9t8
format (in argil fin plus (etritus grosier* un orizont (e detritus cu elemente
col$uroase8 (e (imensiuni mari8 cu mo9ilitate mic* urmeaz roca fisurat; 4n 9az
este roca n loc, neafectat.
Grosimea scoar$ei (e alterare este 4n func$ie (e intensitatea proceselor )i (e
posi9ilitatea (e eliminare a unor materiale (intr+un orizont. "e suprafe$e orizontale8
roca este afectat p1n la limita (e ac$iune a !aria$iilor (e temperatur )i umi(itate.
+ Propriet(ile scoar(ei de alterare. ,ste un (epozit af1nat8 fria9il8 cu
porozitate mare8 permea9il8 culoare 4n func$ie (e compozi$ia c2imic8 capilaritate
fa!orizat (e prezen$a argilei.
+ Mobilitatea scoar(ei de alterare. ?e resimte pe (istan$e foarte mici. ,ste
influen$at (e mrimea particulelor8 (e prezen$a apei8 (e pant8 (e gra(ul (e rotun>ire
al particulelor.
+ Tipuri de scoar( de alterare. Clasificarea este realizat 4n func$ie (e
criteriul climatic.
1. Scoar(a de tip detritic (sau clastic, sau litogen). lctuit (in material
(etritic8 rezultat (in sprtur (e roc neafectat ca structur. ?e (ez!olt 4n regiunile
alpine8 polare. "rocese genetice- 4ng2e$ (ezg2e$ul* alterarea c2imic este foarte
sla9.
2. Scoar(a de tip argilo - siallitic. lctuit (in silica$i (e aluminiu plus
argil. ?e (ez!olt 4n climatele temperat oceanice .umezeal mare/. "rocese- alterare
.2i(roliz/ )i (ezagregare .4n sezoanele (e trecere/. ?coar$a este groas8 (ar nu con$ine
%#
elemente alcaline. 'ezult nisip8 silice )i 2i(ro;izi (e fier )i magneziu. "e calcare8 4n
regiunile me(iteraneene8 apare terra rossa .culoarea ro)ie se (atoreaz fierului/.
3. Scoar(a de tip carbonato - siallitic. lctuit (in silica$i (e aluminiu )i
car9ona$i. pare 4n climatul temperat continental. lterarea e;ist8 (ar (omin
(ezagregarea. ?e acumuleaz car9ona$ii su9 form (e ppu)i sau cruste.
4. Scoar(a de tip halo - siallitic. ?ilica$i (e aluminiu )i sruri. @n regiunile
(e)ertice )i semi(e)ertice. "rocese- !aria$iile termice mari )i precipita$iile pu$ine.
lctuit (in elemente (etritice8 grosiere8 la 9az )i fine la suprafa$. ?coar$a nu are
grosimi mari* se acumuleaz sruri 4n locurile un(e p1nza freatic este la a(1ncime
mai mic* are loc o e!aporare intens )i prin capilaritate srurile precipit. 'ezult
cruste (e sruri 4n micro(epresiuni.
5. Scoar(a de tip ferallitic. :;izi (e fier )i aluminiu. ,ste legat (e climatele
cu (ou sezoane .su9ecuatorial )i musonic/ (in punct (e !e(ere al precipita$iilor.
'ezult o scoar$ cu un orizont (ur8 su9$ire .o carapace/8 la partea superioar8 apoi un
orizont mai gros .(e or(inul metrilor/ cu o;izi (e fier )i aluminiu (laterit)8 iar 4n 9az
este acumulat argila. Culoarea (ominant este ro)ie* crusta .carapacea/ este !ine$ie
sau crmizie.
6. Scoar(a de tip allitic. @n regiunile ecuatoriale cu umi(itate )i cl(ur.
=egeta$ia este foarte 9ogat. lterarea are intensitate ma;im* rm1n (oar 2i(ro;izii
(e aluminiu (bauxita). Grosimi mari .p1n la 100m/* culoare ro)cat .este o argil
plastic )i impermea9il/.
%7
GEOMORFOLOGIE GRAVITAIONAL
lte (enumiri 4nt1lnite 4n literatur- geomorfologia (eplasrii materialelor pe
pante* geomorfologia (eplasrilor gra!ita$ionale* geomorfologia (eplasrilor 4n mas.
?tu(iaz relieful rezultat (in (eplasarea materialelor pe !ersan$i8 4n urma
ac$iunii for$ei (e gra!ita$ie8 e;primat prin mrimea pantei8 fr inter!en$ia unui agent
e;tern.
Baterialele care se (eplaseaz sunt elemente (e alterare .ce pro!in at1t (in
alterrile 4n loc c1t )i (in alterri (in partea superioar a !ersantului /8 precum )i roc
4n loc.
Ceplasarile gra!itationale ale materialelor (epin( (e (ou categorii (e procese-
procesele care atac roca 4n loc8 ce con(uc la formarea pturii (e alterri* procesele
care (eplaseaz materialele .alterri (ar )i roc 4n loc/8 ce con(uc la e!acuarea
alterrilor.
@n geomorfologia gra!ita$ional s+a impus conceptul (e bilan( morfogenetic
.BB/* acesta reprezint raportul (intre cantitatea (e materiale (eplasate .C/ .alterri
inclusi! roc 4n loc/ )i cantitatea (e alterri./. formate 4n loc8 precum )i a>unse (in
partea superioar a !ersantului/ e;istent la un moment (at 4ntr+un anumit punct-
%&
C

BB 0 U
Ceplasrile 4n mas8 generate (e for$a gra!ita$ional + ce se pot manifesta 4n mo(
(irect sau in(irect8 prin interme(iul pantei + pot fi stimulate (e cre)terea 4n greutate a
materialelor )i (e mo(ificrile (e !olum ale acestora )i diminuate (e coeziunea
rocilor8 frecare .interioar )i e;terioar/ )i prezen$a !egeta$iei.
Tipuri de deplasri gravita(ionale
,;ist mai multe clasificri ale acestora- (up form8 a(1ncime etc. ?+a impus
4ns criteriul (iferen$ierii (eplasrilor 4n func$ie (e vitez. stfel8 e;ist- (eplasri
gra!ita$ionale bruyte .pr9u)iri8 alunecri (e teren8 curgeri/* (eplasri gra!ita$ionale
lente . (eplasri uscate8 creep8 (eraziune sau coraziune8 solifu;iune8 sufoziune8
tasare/.
Deplasrile gravita(ionale bruyte
Prabuyirile. ?unt (eplasri (e mase sau elemente in(i!i(uale8 ce au loc cu
!iteze mari .5+10 mP2 )i mai mult/8 pe pante ce (e regul (ep)esc #0V8 astfel 4nc1t
ac$iunea morfogenetic a for$ei (e gra!ita$ie este (eterminat iar frecrile minime.
Grupe (e pra9u)iri- in(i!i(uale* 4n mas.
Prbuyirile individuale. "rezint un pregnant regim (e manifestare climatic*
au loc pe a9rupturile (in regiunile periglaciare8 ari(e si semiari(e.
6orme ale pra9u)irilor in(i!i(uale- cdere liber, rostogolire. 'ezultatele
morfologice ale pr9u)irilor in(i!i(uale- abrupturile, aflate 4n retragere* blocurile
izolate, la 9aza a9rupturilor* grohotiyurile, int1lnite su9 (iferite forme + conuri8
tp)ane8 poale8 trene8 glacisuri. Gro2oti)urile (in regiunile cu pr9u)iri frec!ente8 se
%9
4nt1lnesc su9 form (e p1nze (e gro2oti)uri8 a!1n( !1rste (iferite8 iar cele mai !ec2i
caracter fosil .e;emplu- gro2oti)urile (e su9 a9ruptul pra2o!ean al Bun$ilor Bucegi/.
"anta unei poale (e gro2oti) prezint 4nclinri me(ii (e 25V + 35V.
"etrografic8 geneza si e!olu$ia pr9u)irilor in(i!i(uale )i a reliefului asociat8
sunt fa!orizate (e prezen$a conglomeratelor )i a )isturilor cristaline. @n unit$ile
montane 4nalte .Bun$ii 6gra) spre e;emplu/8 prezen$a zpezii si a g2e$ii pe masa (e
gro2oti)uri8 fa!orizeaz sfr1marea materialelor )i (eplasarea sfr1mturilor8
(eclan)area a!alan)elor care la r1n(ul lor a(uc materiale (in partea superioar a
!ersan$ilor8 instalarea g2e$arilor (e gro2oti).
Prbuyirile in mas. Se pro(uc 4n regiunile muntoase 4nalte .pe !ersan$i cu sau
fr caracter glaciar/8 in cele litorale afect1n( falezele 4nalte )i puternic 4nclinate8 sau
pe !i8 4n (reptul malurilor conca!e ale 9uclelor (e mean(ru .acestea se mai numesc
surpri sau nruiri/. u loc 4nt1mpltor8 4n momente scurte8 ce sur!in unor faze
pregtitoare (e (urat. Ce asemenea8 acest tip (e (esprin(eri poate prezenta )i un
caracter petrografic* astfel sunt pr9u)irile 4nt1lnite pe roci solu9ile sau gips8 gresii )i
marne calcaroase8 mai pu$in calcare8 pro!ocate (e golurile interioare. 'ecent s+au
impus prin amploare )i efecte negati!e8 pr9u)irile in(use antropic8 (in fostele
e;ploatri miniere (e sare sau cr9une .:cnele Bari8 Botru + 'o!inari/.
6orme ale pr9u)irilor 4n mas- prbuyirile de stnci uriaye ."ietrele Coamnei
(in Bun$ii 'aru/* prbuyirile de versan(i .o astfel (e pr9u)ire a (us la formarea
Iacului 'o)u pe =alea Bicaz in 1&37/* prbuyirile n trepte sau pbuyirile de
maluri loessoide .tip (e pr9u)iri fa!oriat (e propriet$ile fizico+c2imice ale
loessului/.
Alunecrile de teren.'eprezint (eplasri (e mase pe un pat (e alunecare
argilos* au loc pe pante )i cu !iteze mai re(use (ec1t 4n cazul pr9u)irilor. Bai sunt
numite )i pornituri sau fugituri.
Cauzele alunecrilor de teren.
50
+ cauze poten(iale: roc argiloas* pant cu 4nclinare me(ie spre mare* ap
prezent 4n e;ces.
+ cauze pregtitoare: (esp(uririle )i suprap)unatul* suprapunerea ploilor cu
topirea zpezilor 4n anotimpul (e prim!ar* sec$ionarea !ersan$ilor pentru construc$ii
sau (rumuri* eroziunea lateral a r1urilor.
+ cauze declanyatoare: cutremurele* e;ploziile* ploile toren$iale
* 4n general8 toate con(i$iile pregtitoare pot (e!eni la un moment (at (eclan)atoare8
(ac ec2ili9rul !ersantului se rupe 4n urma ac$iunii lor.
Elementele componente ale alunecrilor de teren.
Ceplasrile gra!ita$ionale (e tipul alunecrilor (e teren8 reprezint procese
geomorfologice care se impun 4n relief printr+o morfologie 9ine structurat. Nnii
autori men$ioneaz mai multe componente8 4ntre patru si )apte* unele (intre aceste
elemente nu sunt tipice8 altele se constituie in pr$i ale unui 4ntreg .3rei elemente
componente se remarc8 at1t prin specificul lor morofologic c1t )i prin (inamic.
+ Rpa de desprindere; este un aliniament situat 4n susul !ersantului8 marcat
(e crapturi (in (reptul cruia porne)te gra!ita$ional masa (e alterri )i roc.
Caracteristici- pant mare* roca este prezent la zi* reprezint un sector acti!* poate
prezenta crpturi .r1pe secun(are/ spre amunte )i 4n lateral* afectat (e pr9u)iri.
+ Corpul alunecrii; reprezint masa (esprins impreun cu masa 4mpins8
neafectat (irect (e alunecare.:cup suprafa$a cea mai mare )i prezint un microrelief
propriu- 9raz(e8 trepte (e alunecare8 !aluri (e alunecare* 4ntre acestea e;ist )i forme
negati!e- canale8 )an$uri8 e;ca!a$ii8 lacuri (e alunecare. cestea (in urm
func$ioneaz ca areale cu e;ces (e umi(itate )i au un rol important 4n reacti!area
procesului. "rezint form !ariat* se pot 4ns reconstitui (ou mo(ele alunecri cu
corp (e form liniar8 respecti! areal. Cimensiuni cu !alori (iferite* (e cele mai
multe ori lungimea corpului este (e or(inul metrilor la alunecrile superficiale )i (e
or(inul zecilor (e metrii 4n cazul celor profun(e.
51
+ Fruntea alunecrii; partea terminal a unei alunecri (e teren8 ce nu este
4ntot(eauna foarte 9ine e!i(en$iat 4n relief la toate alunecrile. Ce cele mai multe ori8
4n ca(rul frun$ii8 materialele alunecate sunt puternic amestecate .structura masei
alunecate este (eran>at/8 su9 form (e !al* prezint mai mult caracter (e 4mpingere
(ec1t (e alunecare. "oate 9ara cursul unui r1u8 rezult1n( lacuri (e 9ara> prin
alunecare.
,;ist autori care mai (isting si alte elemente componente + patul (e alunecare8
!alul (e refulare etc.
Tipuri de alunecri de teren

6iin( un relief foarte comple;8 cu numeroase aspecte genetice8 morfologice8 (ar
si e!oluti!+ (inamice8 tipologia alunecrilor (e teren este (e asemenea foarte !ariat8
4n legatur )i cu (iferitele criterii ta;omice8 in(use tocmai (e aceast comple;itate.
stfel alunecrile (e teren se pot clasifica (up-
+ viteza de deplasare - alunecri lente .su9 1mP2* stratele alunecate 4)i
pstreaz structura/*alunecri rapi(e .1+ 2 mP2) materialul este amestecat/* alunecri
9ru)te .peste 2 mP2) structura este (eran>at/.
+ forma general a alunecrii + alunecri liniare .(e !ale/* alunecri su9
form (e cui9 .)trangulate/* alunecri 4n mas .masi!e/.
+ microrelieful corpului de alunecare + alunecri 4n 9raz(e* alunecri 4n
trepte* alunecri 4n !aluri.
+ raportul cu structura + alunecri consec!ente .4n lungul stratelor/* alunecri
o9sec!ente .pe capetele (e strat/* alunecri asec!ente sau insec!ente . nu prezint
raporturi e!i(ente cu structura/.
- mentinerea structurii + alunecri care pstreaz structura ne(eran>at* alunecri
care nu pstreaz structura materialelor (eplasate.
52
- adncimea patului + superficiale .su9 1m/* (e mic a(1ncime .1+5m/* profun(e
.peste 5m/.
+ pozi(ia punctului de declanyare yi evolu(ia ulterioar + alunecri (etrusi!e
.se nasc in partea superioar a !ersantului )i e!olueaz ctre 9aza acestuia/* alunecri
(elapsi!e .pornesc (e la 9aza !ersantului )i e!olu$ia este spre unitatea superioar/.
- vrst + alunecri !ec2i* alunecri recente* alunecri actuale.
- structurile prinse n alunecare
+ alunecri la suprafa$a solului sau alterrilor* patul (e alunecare este
reprezentat (e ptura (e sol sau (e alterri8 pe care alunec un 9loc sau un 9olo!an8
(e o9icei in(i!i(ual (blocuri glisante).
+ alunecri 4n ptura (e sol sau (e alterri* sunt cele mai frec!ente8 a!1n( (e
multe ori ritm (e manifestare climatic + se pro(uc prim!ara 4n zonele su9polare sau
4n eta>ul montan su9alpin. )a sunt solifluxiunile; acestea pot afecta !ersan$i 4ntregi8
rezult1n( terasetele (e solifu;iune. ?unt (e asemenea frec!ente atunci c1n( roca
argiloas este aproape (e suprafa$8 4n unit$ile (e (eal .?u9carpa$i/ )i po(i)* apar
astfel alunecrile (e teren 4n cuib sau )trangulate8 cu micromorfologie a corpului (e
alunecare 4n brazde, 4ntre care e;ist o re$ea (e )an$uri .su9 085 m a(1ncime/8 4n
lungul crora se a;eaz surplusul (e umi(itate. '1pa (e (esprin(ere are (imensiuni
re(use .su9 185 m8 rar 2 +3 m/ iar fruntea alunecrii nu este 4n general prezent.
semenea soliflu;iunilor )i alunecrile (e teren 4n cui9 cu micromorfologie a
corpului (e alunecare 4n 9raz(e8 se asociaz frec!ent pe !ersan$i8 form1n( a)a numi$ii
versan(i de alunecri sau 9a(lan(uri (e alunecri.
+ alunecri 4n roca 4n loc* sunt alunecri masive8 profun(e8 ce se pro(uc
atunci c1n(8 su9 strate groase (e roc permea9ial8 se afl un strat (e argil8 ce !a
func$iona ca pat (e alunecare. ceste alunecri prezint (e o9icei o r1p (e
(esprin(ere (e mari (imensiuni .or(inul zecilor (e metrii lungimeWprofunzime/8 cu
form semicircular sau liniar. Corpul alunecrii prezint cel mai a(esea trepte
)iPsau !aluri* 4ntre acestea apar micro(epresiuni un(e pot sur!eni noi alunecri8 (in
53
cauza e;cesului (e umi(itate. ceste alunecri8 (atorit comple;it$ii8 pot fi
clasificate la r1n(ul lor8 (up structur8 sensul e!olu$iei etc* s+a impus 4ns
clasificarea 4n func$ie (e forma general a alunecrii8 astfel-
1. alunecrile liniare .(e !ale8 sau su9 forma (e lim9/8 sunt alunecri masi!e
care capt forma unei !i8 put1n( sau nu s fie instalate c2iar 4n lungul unei artere
(e (rena>. tunci c1n( ating (imensiuni aprecia9ile8 sunt numite !i (e alunecare.
3ipice sunt8 pentru ?u9carpa$ii <alomi$ei8 alunecrile masi!e (e !ale (enumite iuzi*
4n acest caz8 (easupra argilei nu se mai afl alte roci8 4ns stratul (e argil este unul
gros.
Con(uc la apari$ia unei micromorfologii a corpului (e alunecare 4n trepte rupte8
4nclecate 4ntre ele* prezint o r1p (e (esprin(ere cu (imensiuni me(ii. Caracteristic
este prezen$a frun$ii (e alunecare su9 form (e !al frontal8 (e 4mpingere. ?e 4nt1lnesc
a(esea 4n ?u9carpa$ii (intre C1m9o!i$a si <alomi$a .9azinele morfo2i(rografice
=ulcana8 <alomicioara8 '1u l9/8 4n con(i$iile prezen$ei rocilor argiloase8 plastice )i a
unor utilizri necorespunztoare a terenurilor .pe !ersan$i (esp(uri$i8 cu
suprap)unat8 4n li!ezi e;tensi!e practicate cu 9erme pe pante puternic 4nclinate/.
Caracteristic alunecrilor lineare masi!e este ten(in$a e!olu$iei 4nspre comple;e
(e (eplasri 4n mas. cest proces este fa!orizat (e prezen$a elementelor nisipoase
necoezi!e8 alturi (e rocile plastice argiloase. @n finalul e!olu$iei8 procesele se !or
(esf)ura8 (e cele mai multe ori8 4n comple;e morfo(inamice (e tipul 9azinetelor
toren$iale8 un(e alunecrile (e teren (e (iferite tipuri se !or 4m9ina cu pr9u)iri .4n
(reptul r1pelor (e (esprin(ere ini$iale/8 artere (e )iroire .4n 9azinul (e recep$ie+
colectare/ )i curgeri noroioase .(intre care una principal8 pe aliniamentul canalului
(e curgere final/. @n astfel (e situa$ii )i (imensiunile pe care le capat alunecarea sunt
importante8 uneori (ep)esc 1000+1.500 m lungime. : asemenea ten(in$ (e e!olu$ie
a fost 4nt1lnit la torentul noroios =alea Cracului (in Cepresiunea "ucioasa8
?u9carpa$ii <alomi$ei .=. Iog2in8 ,. "unescu8 1999/.
5%
2. alunecrile (e !ersant8 masi!e8 4nregistreaz o pregtire (e (urat8 stratul
plastic este prezent la a(1ncime mare8 iar panta patului (e alunecare nu prezint
4nclinare accentuat. ,lementele morfologice r1p8 corp8 frunte sunt foarte 9ine
in(i!i(ualizate )i prezint (imensiuni aprecia9ile. Cel mai a(esea8 microrelieful (e
alunecare este su9 form (e trepte )i !aluri (e mari (imensiuni8 care pstreaz
structura stratelor (e roci antrenate 4n (eplasare8 c2iar (ac aceaste se realizeaz
o9sec!ent.
Nn su9tip (istinct (e alunecri masi!e (e !ersant sunt glimeile, 4nt1lnite
frec!ent 4n Cealurile 3ransil!aniei8 iar izolat )i 4n ?u9carpa$i. "rezint toate
caracteristicile tipului principal (e alunecri8 (iferen$iin(u+se prin specificul e!oluti!
al treptelor (e alunecare cu caracter rota$ional* acestea8 (atorit (imensiunilor mari pe
care le prezint8 se pstreaz timp 4n(elungat8 tra!ers1n( trei sta(ii e!oluti!e- sta(iul
(e cop1r)eu .treptele (e alunecare ini$iale sec$ionate (e artere (e )iroire/* sta(iul (e
$igli .cop1r)eu ascu$it8 4nalt8 cu aspect conic/* sta(iul (e grue$ .cop1r)aie sau $igli
rotun>ite8 mai >oase8 transformate 4n monticoli/.
semenea alunecrilor (e teren superficiale sau (e mic a(1ncime )i alunecrile
masi!e8 4n roc8 liniare sau (e !ersant8 pot afecta suprafe$e mai restr1nse sau !ersan$i
4ntregi* 4n acest (in urm caz8 comple;ul (e pornituri este (enumit !ersant (e
alunecare.
Prevenirea yi stoparea alunecrilor de teren. stzi8 este 4nt1lnit tot mai
(es8 mo(elarea reliefului prin procese (e alunecare8 sau comple;e (e (eplasri
gra!ita$ionale 4n mas8 fa!orizat 4n principal (e utilizarea necorespunztoare a
terenurilor. @n anumite con(i$ii (e roc8 pant8 precipita$ii8 !egeta$ie )i utilizare a
fon(ului funciar8 alunecrile (e teren apar ca procese geomorfologice normale8 prin
care relieful e!olueaz. 'aportate 4ns la (istrugerile8 uneori foarte importante8 pe
care le a(uc (iferitelor mo(uri (e !alorificare a resursei funciare8 alunecrile (e teren
(e!in procese (e (egra(are a terenurilor .nu a reliefului/* ca atare8 este necesar ca ele
55
s fie pre!enite sau stopate8 prin (ou seturi (e meto(e (e inter!en$ie specifice8 (e
pre!enire )i respecti! (e stopare.
@n ceea ce pri!e)te com9aterea poten$ialului (e alunecare8 ac$iunile care se pot
4ntreprin(e tre9uie s fie 4n(reptate 4nspre 4mpie(icarea a>ungerii apei la stratul (e
argil. Cintre msurile (e prevenire a alunecrilor (e teren remarcm- men$inerea
!egeta$iei forestiere )i 4mp(urirea suprafe$elor (e !ersant (efri)ate sau cu p(uri
(egra(ate8 utilizarea corespunztoare a terenurilor8 stoparea p)unatului e;cesi! .4n
regiunile montane 4n(eose9i8 un(e solifu;iunile generate (e p)unat au cptat
intensitate8 afect1n( !ersan$i 4ntregi8 su9 form (e terasete (e solifu;iune/8 (renarea
suprafe$elor (e !ersant cu poten$ial (e alunecare (in punct (e !e(ere al 4nclinrii
pantei )i rocii argiloase8 (ac e;ist o9iecti!e materiale puse su9 risc.
Bsurile (e stopare a unei alunecri (e>a instalate sunt in(reptate8 4n principal8
ctre (ou (irec$ii-1. 4mpie(icarea a>ungerii apei la ni!elul r1pei (e (esprin(ere )i
eliminarea e;cesului (e umi(itate (in corpul alunecrii* acestea se realizeaz prin
(renarea !ersantului afectat. 2. fi;area fiecrui element component al alunecrii8 4n
parte8 4n func$ie (e pant )i (imensiuni* sta9ilizarea acestor elemente .r1p (e
(esprin(ere8 9raz(e8 trepte8 !aluri8 frunte (e alunecare/ se poate efectua prin cleiona>e8
ga9ioane8 planta$ii (e ar9u)ti .ienupr/ sau ar9ori .pin/8 terasare8 piloni8 taluzare.
:(at fi;at alunecarea8 !ersantul se !a 4mp(uri sau !a fi re(at circuitului funciar
prin atri9uirea unei utilizri corespunzatoare. m9ele (irec$ii (e stopare a alunecrilor
(e teren func$ionale8 urmresc 4n principal e!itarea reacti!rilor8 generalizate sau pe
sectoare.
Curgerile. tunci c1n( apa 4m9i9 foarte puternic un material8 se trece (e la
alunecare la curgere.
3ipuri (e curgeri-
+ Curgerile noroioase. ?e mai numesc si toren$i noroio)i8 pentru ca
(eplasarea se face (e multe ori 4n 9azine toren$iale. stfel8 4n aceste situa$ii8 !or
5#
e;ista similarit$i )i 4ntre elementele morfologice componente ale celor (ou tipuri (e
procese. "artea superioar a curgerii noroioase se numeste bazin de colectare .aici
(eplasrile 4n mas ale materialelor pot a!ea loc )i su9 form (e alunecri (e teren (e
(iferite tipuri/* 4n continuare este canalul de curgere8 un(e (eplasarea are loc su9
form (e past. !iteza mi)crii este (e or(inul metrilorPor/8 4ntre maluri 9ine
(elimitate* 4n (reptul unei suprafe$e orizontale8 materialele se acumuleaz su9 forma
unui con de mprytiere.
Curgerile noroioase nu tre9uie confun(ate cu procesul (e curgere a noroiului pe
pantele )i 4n >urul !ulcanilor noroio)i .e;emplu- Cepresiunea Berca+r9na)i8 4n
?u9carpa$ii Buzului/.
cti!itatea unei curgeri noroioase se (esf)oar pe parcursul mai multor zile*
reacti!rile sunt legate (e prezen$a unor inter!ale ploioase. "etrografic8 curgerile
noroioase sunt fa!orizate (e rocile cu intercala$ii (e nisipuri* acestea (in urm8
necoezi!e8 permit (eplasarea su9 form flui(+!1scoas8 (e curgere. stfel (e roci
.argile nisipoase8 nisipuri argiloase8 marne nisipoase/8 sunt 4nt1lnite frec!ent 4n
forma$iunea (e molas miopliocen )i 4n fli)ul e;tern .paleogen/ (in ?u9carpa$ii (e
Cur9ur. Curgerile noroioase se (ez!olt pe pante cu 4nclinri mai re(use .15V 30V/8
(ec1t cele pe care le necesit alunecrile (e teren. Cimensiuni lungimi (e or(inul
sutelor (e metrii* l$imi (e or(inul zecilor (e metrii.
- Curgerile de nisip. u loc pe paturi (e (eplasare argiloase8 aflate aproape
(e suprafat .apar curgeri (e nisip (e mici (imensiuni/8 sau la a(1ncime8 la ni!elul
p1nzei freatice .rezult curgeri masi!e (e nisip/.
- Curgerile de cenuy vulcanic. par la 4nceputul erup$iilor !ulcanice8
atunci c1n( 4n crater e;ist ap cantonat 4n lacuri .cenu)a !ulcanic este
supraumectat )i rezult curgeri numite lahare/8 sau 4n timpul erup$iilor8 c1n(
4nmuierea cenu)ii rezult (in ploile ce sur!in 4n urma con(ensrii !aporilor (e ap.
+ Curgerile de lav. =ezi capitolul X'elieful !ulcanicX.
57
Deplasrile gravita(ionale lente
?unt (eplasri la ni!el (e particul8 4n ten(in$a (e gsire a unei pozi$ii (e
ec2ili9ru* sunt (eplasate materialele fine (in (epozitul (e alterri.
Cauzele (eplasrilor lente- !aria$iile (e temperatur8 2i(ratarea (es2i(ratarea8
cre)terea r(cinilor.
'ezultatele (eplasrilor lente- ten(in$a (e mic)orare a pantei* (eplasarea
materialelor (in susul pantei ctre poalele !ersantului* apar )i forme mai comple;e8
negati!e sau poziti!e.
+ Deplasrile lente uscate. par 4n climatele ari(e )i semiari(e pe pante (e su9
25
o
. ?unt pro!ocate (e !aria$iile (e !olum cauzate (e temperatur. Cetermin
(eplasarea elementelor grosiere acoperin( panta .este o mi)care areal/. ?e pot
i(entifica aliniamente cu (eplasare mai rapi( 4n lungul crora rezult viugi de
pietre. Cac mi)carea se asociaz )i cu ac$iunea altor agen$i pot rezulta forme mai
comple;e. stfel8 4n (e)erturi8 apare elementul !1nt8 care spul9er particulele fine8
rezult1n( un cmp de pietre* aceste suprafe$e sunt (enumite serir. @n zonele
temperate8 la altitu(ini mari .peste 1&00m/8 apar cmpurile de grohotiy.
- Creep (repta(ie). Bi)care (e natur termic (ar )i pe 9aza prezen$ei )i
!aria$iei apei. 'eprezint un numr foarte mare (e mi)cri la ni!el (e particul. ?unt
urmate (e perioa(e mai lungi (e repaus. Creepul este o automi)care a particulelor 4n
ten(in$a realizrii unei stri (e ec2ili9ru* se pro(uce 4n (epozitele af1nate. =iteza este
(iferit func$ie (e pozi$ia particulelor 4n (epozit .sunt mai rapi(e particulele (e la
suprafa$ )i particulele ce sunt rotun>ite/8 (e 4nr(cinare8 (e pant.
Cel mai frec!ent creep este legat (e prezen$a apei care ing2ea$* apar !aria$ii
(e !olum. @n nop$ile geroase particulele (e la suprafa$ )i frunzele se ri(ic* (iminea$a
aceste materiale co9oar .(ac panta permite se pot )i (eplasa 4n a!ale/.
"rocesul este greu (e urmrit. Efectele sunt !izi9ile )i sunt cele care in(ic
prezen$a acestei mi)cri- acumularea materialelor 4n spatele copacilor afla$i pe pant*
formarea unei micro(epresiuni 4n >osul copacului* prezen$a unor copaci ale cror
5&
trunc2iuri au pozi$ii .4nclinri/ (iferite8 cauzate (e intensitatea (iferit a procesului
sau (e gra(ul (iferit (e (ez!oltare a r(cinilor.
Tipuri de creep uscat8 ume(8 9iologic.
- Coraziunea (deraziunea). 'eprezint 4n(oirea capetelor (e strat. ,ste o
ac$iune mecanic a materialelor ce formeaz un (epozit asupra capetelor stratelor ce
se gsesc su9 el. Cepozitul preseaz8 crap rocile8 le (isloc )i le (eplaseaz lent.
Factori fa!orizan$i- (epozit (e suprafa$ gros* materiale grosiere la 9aza
(epozitului* stratele s ai9 pozi$ie !ertical sau apropiat (e !ertical* stratele s fie
su9$iri )i alctuite (in roci cu rezisten$ mic.
Efecte ruperea capetelor (e strat )i (eplasarea elementelor ctre a!ale8 (e
un(e )i efectul (e 4n(oire* (iminuarea pantei )i sc(erea altitu(inii !ersantului.
Ceplasarea nu se face uniform 4n suprafa$* acolo un(e este mai acti! apare un
>g2ea9 (enumit viug de deraziune. par a(esea 4n c1mpiile piemontane sau
ta9ulare* 4n 9azinele (e recep$ie ale unor r1uri utilizate ca p)une )i a!1n( pant
mare8 se pro(uce o (eplasare ctre a;ul !ii principale.
- Solifluxiunea. ,ste o (eplasare 4n mas. 6or$a principal este gra!ita$ia. "rin
mo(ul (e (esf)urare face o trecere spre procesele (e alunecare* este o alunecare
superficial8 lent. ?e pro(uc 4n regiunile alpine8 polare )i su9polare8 acolo un(e
inter!in apa )i 4ng2e$ (ezg2e$ul8 plus e;isten$a materialelor plastice )i lipsa
!egeta$iei.
Mecanismul este urmtorul prim!ara are loc (ezg2e$ul* acesta se pro(uce
pe o a(1ncime (e p1n la Y m* su9 acest orizont e;ist partea care este 4nc 4ng2e$at
)i pe care se !a aluneca* apa (in g2ea$a topit 4m9i9 materialele care se !or (eplasa
4n sensul pantei.
Factori fa!orizan$i- (istri9u$ia neuniform a apei* reparti$ia neuniform a
elementelor argiloase* a(1ncimea (iferit a orizontului (e contact (intre stratul
4ng2e$at )i stratul (ezg2e$at .este a(1ncimea p1n la care (ezg2e$ul a fost acti!/*
59
(ez!oltarea r(cinilor. "rocesul este accentuat (e pstoritul e;cesi! .4n perimetrele
ero(ate (e copite apa ptrun(e mai mult/.
,lementele prezentate sunt 4nt1lnite 4n eta>ul alpin. ?oliflu;iunea este ins
foarte frec!ent )i 4n zonele polare )i su9polare. ici procesul este (at (e e;isten$a a
(ou structuri- molisolul .orizontul care se (ezg2ea$ 4n sezonul cal(/ )i
pergelisolul.orizontul permanent 4ng2e$at/. ?e pro(uce pe a(1ncimi mai mari .1+3
m/ 4n molisol.
- Sufoziunea. c$iunea mecanic (e (islocare )i transport a materialelor fine
(intr+un (epozit8 ac$iune e;ercitat (e ctre apa freatic. "rocesul este comple; )i
implic o (eplasare la ni!el (e particul (ar )i la ni!el (e mas8 prin interme(iul unui
agent. @n timpul (esf)urrii8 procesul se com9in cu pr9u)iri )i alunecri.
Condi(ii- (epozit gros8 permea9il8 cu elemente fine8 solu9ile* pant superioar
orizontal sau foarte sla9 4nclinat* roc (e 9az impermea9il* ni!elul freatic s fie
peste ni!elul apei (in r1uri* climat semiume(* perioa(ele (e uscciune s alterneze cu
perioa(ele (e umezeal.
Mecanismul (e (eclan)are )i evolu(ia sufoziunii
Cesf)urarea procesului ncepe o(at cu ptrun(erea apei prin crpturi ctre
9aza (epozitului* acum are loc lrgirea lent a crpturilor )i acumularea apei* apa
curge )i antreneaz materialele* c1n( ni!elul freatic co9oar8 (etermin smulgerea
elementelor fine* rezult un tunel de sufoziune la ni!elul p1nzei freatice.
: urmtoare etap are loc la suprafa$8 un(e8 pe aliniamentul tunelului se
(ez!olt doline de sufoziune8 ce prezint 4n centru orificiul care corespun(e celei mai
largi crpturi ini$iale .prin care a ptruns apa/* 4n (epozit se lrgesc crpturile8 ce
(uc la apari$ia hornurilor de sufoziune* 4n 9az8 tunelul se e;tin(e 4n (imensiuni.
@n a treia etap toate elementele se amplific* (olinele se unesc )i (au viugi
de sufoziune* 2ornurile se lrgesc* tunelul se amplific )i el )i ca urmare au loc
prbuyiri sufozionale. 'ezult ni)te !i largi )i a(1nci (enumite viroage de
sufoziune.
#0
Finalul e!olu$iei co9or1re general a ni!elului reliefului8 p1n la stratul
impermea9il* rezult cmpia de sufoziune.
@n Romnia 0 4n "o(i)ul Co9rogei8 C1mpia Brganului .pe loess/* (e
asemenea8 se 4nt1lne)te )i pe roci solu9ile .gips8 sare/8 un(e procesul (e sufoziune se
com9in cu procese (e (izol!are. ?ufoziunea poate fi legat )i (e ac$iuni antropice.
- Tasarea. pare 4n (epozitele af1nate8 permea9ile. ,ste procesul (e lsare8
cauzat (e apa care antreneaz particulele fine8 (e propria greutate a materialelor (in
(epozit sau (e presiunea unui corp strin sau agent e;tern.
Condi(ii- (epozit gros8 permea9il* circula$ie pe !ertical a apei* elemente u)or
(e (islocat )i (e (eplasat .car9ona$i8 argil/* suprafa$a (epozitului orizontal* climat
semiume(* infiltra$ia apei. Cepozitele cele mai fa!ora9ile loess sau (epozit loessoi(8
nisip argilos8 material (elu!ial.
Mecanismul apa ca(e uniform pe suprafa$a reliefului8 (ar (epozitele nu sunt
omogene .(ensitatea spa$iilor goale !ariaz/* astfel8 procesul !a a!ea intensit$i
(iferite* apa (izol!8 une)te spa$iile goale )i le lrge)te* elementele rmase se las8 se
4n(eas8 4n ten(in$a (e a umple golurile formate* la suprafa$ apare o mic (epresiune
numit crov .(iametru (e or(inul metrilor zecilor (e metrii8 a(1ncimi (e 1+2 metrii/.
@n cro! procesul se accentueaz. "rin lrgire cro!urile se pot uni8 rezult1n( (epresiuni
mai mari8 cu margini festonate )i a(1ncimi mai mari ce se numesc gvane* lrgirea
acestora (uce la formarea celor mai mari8 numite padine.
,;emple 4n c1mpiile Brgan8 G!anu+Bur(ea etc.
,;ist )i o a (oua (irec$ie (e e!olu$ie atunci c1n( tasarea se (esf)oar pe
anumite aliniamente ce pot corespun(e8 (e e;emplu8 unor tunele (e sufoziune* apa vi
de crov .numite )i furcituri/ prin unirea cro!urilor (in lungul aliniamentului.
Finalul e!olu$iei este (at (e apari$ia cmpiilor de padin .la ni!elul fun(ului
(epresiunilor/.
#1
Unit(ile func(ionale de versant
?e 4nt1lnesc )i su9 (enumirile (e eta>e sau f1)ii func$ionale* sau eta>e sau f1)ii
(e e!acuare.
@n func$ie (e procesele ce au a!ut loc .procese premergtoare eroziunii )i
transportului8 procese (e (eplasare gra!ita$ional/8 4n lungul unui !ersant rezult
(epozite cu un anumit specific8 cu caracteristici (iferite. Nnit$ile func$ionale (e
!ersant reflect procesele (e mo(elare8 (epozitele ce se formeaz peste roca (e 9az8
precum )i panta )i forma pe care !ersantul le capt. ?unt (enumite )i f1)ii (e
e!acuare pentru c reflect )i o anumit intensitate (e e!acuare a materialelor. ,;ist
trei tipuri (e unit$i func$ionale (e !ersant care se numesc elu!ii8 (elu!ii8 colu!ii.
Eluviile. par pe suprafe$ele pu$in 4nclinate. "ro!in prin alterri )i (ezagregri
4n loc. u alctuire similar cu a rocii (e (e(esu9t8 (in care pro!in.
Deluviile. ?unt (epozite (e pant. 7u sunt similare ca alctuire cu roca (e su9
ele. ,lementele capt rotun>ire (atorit transportului. Grosimea este (at (e (iferen$a
(intre aportul (e materiale )i !iteza (e e!acuare.
Coluviile. ?unt materialele (e la 9aza pantei. u suferit cea mai intens
eroziune8 (eci sunt cele mai fine. u rezultat (in splarea materialelor (in amunte .nu
sunt (epozite 4n loc/. Cepin( (e !iteza (e e!acuare )i pant. ?e 4m9in uneori cu
conurile (e (e>ec$ie ale toren$ilor8 (epozitul rezultat fiin( (enumit proluviu. C1n(
acestea alterneaz8 panta este (enumit coluvio-proluvial.
cestora li se a(aug aluviile .(epozite (e al9ie8 4nt1lnite pe fun(ul !ilor/.
#2
GEOMORFOLOGIE FLUVIATIL
c$iunea apei se manifest 4n (ou mo(uri- pasi! )i acti!. c$iunea pasi! este
cea 4n care apa ptrun(e 4n roc8 (izol!8 2i(rateaz8 altereaz* acti! este apa care
curge )i ero(eaz8 transport )i acumuleaz. 'ezultatul acestei (in urm ac$iuni este o
form negati!8 cu (imensiuni !aria9ile valea. Geomorfologia stu(iaz !alea )i
treptele (in ca(rul ei. ?e face o (iferen$iere 4ntre ac$iunea apei 4n scurgere
neconcentrat .pluviodenudarea/ )i cea 4n scurgere concentrat temporar .yiroirea )i
toren(ialitatea/ sau permanent .ac(iunea rurilor/.
Pluviodenudarea
'eprezint (islocarea )i (eplasarea particulelor (e la suprafa$a scoar$ei (e alterare
prin interme(iul apei rezultate (in ploi )i (in topirea zpezilor.
Condi(ii necesare pro(ucerii plu!io(enu(rii- (epozitul (e alterri s fie format
(in elemente cu (imensiuni mici* s fie un (epozit af1nat* climatul s fie ploios* tipul
(e ploaie .ploile cele mai fa!ora9ile sunt cele toren$iale/* topirea 4n cantit$i mari a
zpezii* a9sen$a !egeta$iei* pante mici* factori antropici .e;emplu (istrugerea
!egeta$iei8 agricultura practicat necorespunztor/.
"lu!io(enu(area se manifest su9 (ou forme- prin iz9ire* prin scurgerea apei 4n
p1nz.
"lu!io(enu(area prin izbire. ?e (esf)oar 4n timpul ploilor toren$iale. "icturile
(e ap iz9esc particulele (e praf (e la suprafa$ pe care le disloc )i le arunc.
#3
,fectul (epin(e (e (imensiunea picturilor8 !iteza (e (eplasare a acestora8 gra(ul (e
uscciune al (epozitului.
"lu!io(enu(area prin scurgere n pnz. lte (enumiri- splare 4n suprafa$8
eroziunea areal8 a9la$ie8 eroziune (ifuz8 eroziune laminar. "rocesul se realizeaz
printr+o p1nz (e ap ce se (eplaseaz lent pe pant )i antreneaz particulele fine.
Con(i$ii ce fa!orizeaz procesul- e;isten$a unui (epozit (e pant* ploile toren$iale ce
permit apari$ia unor )u!i$e (e ap paralele ce se unesc )i (au o p1nz* pant cu
!aloare me(ie .15
o
/* lungime mare a pantei* !ersant cu form conca!* tipul (e ploaie
.!1rful toren$ial al ploii s ai9 loc la 4nceputul a!ersei/.
Rezultatele procesului (e plu!io(enu(are- apari$ia unor stropi pe copaci8
cl(iri8 etc.* splarea 4n partea superioar a !ersantului )i acumulri la partea
inferioar .acestea (in urm pot fi antrenate (e r1uri/* cele (ou f1)ii pot fi
(iferen$iate prin culoare .(esc2is la partea superioar )i 4nc2is la partea inferioar/*
4ntre ele e;ist o f1)ie (e trecere format (atorit (i!ersit$ii ploilor* pot rezulta soluri
ero(ate .ero(isoluri/.
iroirea
"roces comple; ce se plaseaz 4ntre scurgerea 4n p1nz )i toren$i. Const 4n
pro(ucere unor curen$i (e ap su9 form (e )u!oaie ce se organizeaz pe por$iunile
mai >oase ale pantelor. 6orma lor este liniar+alungit. 3ipurile (e )iroire sunt !ariate
prin (imensiuni8 form8 gra( (e (ez!oltare )i e!olu$ie. Climatul fa!ora9il este cel cu
ploi toren$iale cu (ou sezoane (in punctul (e !e(ere al precipita$iilor. Eiroirea
(epin(e (e roc8 pant8 !egeta$ie. 6ormele )iroirii- rigola8 ra!ena8 oga)ul.
Rigola. ,ste forma elementar8 simpl. Nn )an$ cu lungimi (e or(inul metrilor
zecilor (e metrii8 a(1ncimi )i l$imi (e or(inul zecilor (e centrimetrii. ?e (ez!olt 4n
partea superioar a (epozitului (e !ersant. Nneori sunt (ispuse paralel pe !ersan$i. Ie
#%
caracterizeaz sc2im9area pozi$iei (e la o ploaie la alta )i (egra(area rapi( prin
umplere cu materiale8 artur.
Ravena. 'eprezint un sta(iu e!oluat* este o form sta9il. Cimensiuni mult
mai mari- lungimi (e or(inul zecilor (e metrii8 l$imi (e or(inul metrilor8 a(1ncimi (e
or(inul metrilor. ?unt paralele pe !ersan$i. "rezint (u9l ten(in$ (e e!olu$ie-
e;tin(ere 4nspre amunte )i ctre 9aza !ersantului. "rofilul trans!ersal este 4n forma
literei S=G sau SNG. (esea se asociaz mai multe ra!ene pe un !ersant8 form1n( a)a
numitele pm1nturi rele .9a(lan(s/.
Ogayul. 6orma cea mai e!oluat. ,ste un )an$ cu lungimi (e or(inul sutelor (e
metrii8 a(1ncimi )i l$imi (e or(inul metrilor. "rezint maluri sta9ile cu pant
accentuat. ?ec$ioneaz a(1nc !ersantul8 p1n la roca 4n loc. @n a!ale8 a>ung p1n la
9aza !ersantului8 un(e formeaz o acumulare (e materiale8 numit !rstur. @n
lungul oga)elor8 poate fi ini$iat c2iar procesul (e mean(rare.
Toren(ialitatea
,ste (eterminat (e scurgerea temporar a apei. pare o form (e relief 9ine
structurat8 cu elemente componente 4n care agentul e;tern .apa/ (esf)oar procese
(e eroziune8 transport )i acumulare anume (istri9uite )i 4nln$uite e!oluti! torentul.
@n ca(rul toren$ilor8 apa se scurge temporar cu !itez mare8 pe o pant accentuat.
Elementele componente ale unui torent- 9azinul (e recep$ie8 canalul (e scurgere8
conul (e (e>ec$ie.
Bazinul de recep(ie. :cup cea mai mare parte (in suprafa$a organismului
toren$ial. Ce aici torentul 4)i a(un apele. ?e (ez!olt 4n partea mi>lociu+superioar a
!ersan$ilor. ,ste format (in rigole )i ra!ene ce con!erg ctre partea inferioar a
9azinului (e recep$ie. Ce la o ploaie la alta ra!enele 4nainteaz ctre partea superioar
#5
a !ersantului. "rocesul principal este eroziunea liniar* secun(ar este transportul
materialelor.
Canalul de scurgere. ,ste un >g2ea9 (e scurgere a apei )i materialelor a(use
(in 9azinul (e recep$ie. "rofilul longitu(inal este 4n trepte8 cu rupturi (e pant.
"rofilul trans!ersal este 4n S=G. c$iunea principal este transportul* se a(aug
eroziunea liniar ce a(1nce)te canalul (e scurgere. Capacitatea (e transport a
toren$ilor .C
t
/ este 4n func$ie (e pant .</8 a(1ncimea canalului (e scurgere .H/ )i (e9it
.Z/.
C
t
0< ; H ; Z.
Conul de dejec(ie. 'eprezint partea terminal a torentului8 format (in
acumulri. ?e mai nume)te agestru. ?tructura este comple;* sunt materiale (epuse 4n
mai multe perioa(e (e acti!itate* structura care apare se nume)te lenticular sau 4n
solzi.
Geneza yi evolu(ia toren(ilor.
+ sta(iul (e rigol oga)* rigolele apar 4n puncte (e infle;iune a pantei8 acolo
un(e apare o ruptur pe care apa o lrge)te )i a(1nce)te* la ploile urmtoare rigola
e!olueaz 4n ra!en )i apoi spre oga).
+ sta(iul (e oga) torent* are loc 4naintarea oga)ului 4nspre amunte )i captarea
altor artere !ecine* rezult8 4n timp8 9azinul (e recep$ie* a(1ncirea oga)ului (uce la
apari$ia canalului (e scurgere* 4n sf1r)it8 atunci c1n( oga)ul a>unge la 9aza !ersantului
se (ez!olt conul (e (e>ec$ie.
+ sta(iul (e torent* reprezint e;tin(erea p1n la (imensiuni ma;ime a 9azinului
(e recep$ie8 a(1ncirea canalului (e scurgere8 (ez!oltarea conului (e (e>ec$ie.
+ sta(iul (e ec2ili9ru (inamic* e;tin(erea torentului se face limitat pentru c
panta sca(e8 a>ung1n(u+se la un ec2ili9ru mai ales pe canalul (e scurgere8 permi$1n(
(oar transportul materialelor (e (imensiuni mici. stfel8 nu se mai pro(uce a(1ncire8
a!1n( loc c2iar acumularea elementelor grosiere 4n lungul canalului (e scurgere.
##
+ sta(iul (e stingere a torentului .torent stins/* acum8 panta (e ec2ili9ru (inamic
se e;tin(e )i in 9azinul (e recep$ie8 iar materialele splate nu apuc s se 4mpr)tie
nici mcar pe canalul (e scurgere .nu se mai pune pro9lema a>ungerii lor 4n canalul (e
(e>ec$ie/8 ci se acumuleaz regresi! spre amunte. re loc re(ucerea pantei )i
(iminuarea poten$ialului torentului* materialele rm1n 4n 9azinul (e recep$ie8 iar
!egeta$ia se fi;eaz.
Cauzele producerii toren(ilor- climatele cu ploi toren$iale legate (e sezonul
ploios ce alterneaz cu un sezon uscat* pantele mari* rocile fria9ile* lipsa !egeta$iei*
inter!en$ia antropic negati!.
Importan(a studiului toren(ilor.
<mportan$a ytiin(ific este legat (e faptul c torentul este un mic la9orator
natural* se pot urmri cu a>utorul lui procesele (e (inamic flu!iatil8 legit$ile ce stau
la 9aza proceselor flu!iale8 realizarea profilului (e ec2ili9ru8 ni!elul (e 9az8 tipurile
(e eroziune8 acumularea8 formarea !iiturilor.
<mportan$ practic este legat (e conul (e (e>ec$ie. cesta ofer materiale
pentru construc$ii .pietri)uri8 nisipuri/* (e asemenea8 o(at cu cre)terea 4n propor$ii .4n
special 4n 4nl$ime/8 conul (e (e>ec$ie nu mai este aflat su9 inci(en$a proceselor acti!e
(e scurgere (e pe canal8 astfel 4nc1t8 4n timp8 (e!ine foarte fa!ora9il pentru construc$ii
.4ntregi localit$i se afl situate pe conuri (e (e>ec$ie* e;emplu a)ezarea Cealu Bare8
pe conul =ii [1$a/8 ci (e comunica$ii8 agricultur.
Msuri pentru combaterea toren(ilor.
@mpotri!a toren$ilor e;ist un 4ntreg set (e msuri ce se pot lua-
+ (up momentul aplicrii lor-
1. Bsuri (e prevenire. ?e aplic acolo un(e e;ist con(i$ii poten$iale pentru
(esf)urarea proceselor (e toren$ialitate8 (ar )i ale celor (e plu!io(enu(are )i )iroire8
care le sunt premergtoare- oprirea (efri)rilor8 4mp(urirea8 (esf)urarea unui
p)unat corespunztor .stoparea suprap)unatului/8 utilizarea arturilor 4n lungul
cur9elor (e ni!el.
#7
2. Bsuri (e stingere (corectare). ?e aplic c1n( torentul s+a instalat. ?unt
msuri care contri9uie la re(ucerea eroziunii liniare- construirea unor praguri (e mici
(imensiuni .cleiona>e/ 4n lungul rigolelor )i ra!enelor (in 9azinul (e recep$ie8 a unor
praguri (e (imensiuni mai mari .ga9ioane/ 4n lungul canalului (e scurgere )i a unui
prag masi!8 (in 9eton8 la partea terminal a canalului (e scurgere.se nume)te prag cu
aterisament/. Ce asemenea8 4n afara cleiona>elor .realizate (intr+o 4mpletitur (e
crengi/ )i ga9ioanelor .9locuri (e piatr prinse 4n plase (e s1rm/8 ra!enele )i canalul
(e scurgere se pot canaliza .9etonarea fun(ului )i malurilor/. Ia toate acestea se pot
a(uga 4mp(uririle8 cu rol important 4n stocarea precipita$iilor.
+ (up locul aplicrii msurilor-
1. Bsuri 4n 9azinul (e recep$ie.
2. Bsuri 4n lungul canalului (e scurgere.
+ (up tipul msurilor-
1. Bsuri sil!ote2nice .4mp(uririle/.
2. Bsuri 2i(rote2nice .pragurile/.
Relieful creat de ac(iunea rurilor
For(a rurilor.
'1urile (ispun (e o for$ 9rut )i o for$ net.
For(a brut este (eterminat (e (e9it )i !itez )i este o e;presie a ac$iunii
gra!ita$iei.
6
9
0 Z ; =
2
* 6
9
0 ? ; =
3
.(eoarece Z 0 ? ; =/.
6or$ 9rut este folosit (e r1u pentru a transporta apa )i materialele8 pentru a
4n!inge for$a (e frecare cu patul (e scurgere )i cu malurile .frecarea e;tern/ )i for$a
(e frecare (intre particulele (e ap .frecarea intern/. Ceea ce rm1ne este for(a net.
6
n
0 6
9
+ .t T f
e
T f
i
/.
#&
?itua$ii 4n lungul r1ului8 4n ceea ce pri!e)te for$a net-
6n Q 0 0Q eroziune )i transport .4n cursul superior/.
6n 0 0 0Q transport .4n cursul mi>lociu/.
6n \ 0 0Q acumulare .4n cursul inferior/.
Tipuri de scurgere a apei n ruri.
?curgerea apei se poate realiza laminar )i tur9ulent.
Scurgerea laminar se realizeaz paralel cu malurile. =iteza cea mai mare
este la suprafa$8 4n partea central8 pe firul apei .acesta este un aliniament ce
corespun(e pe !ertical tal!egului/. =iteza sca(e ctre maluri )i ctre fun(. ,ste o
scurgere lini)tit8 4n ca(rul creia )u!i$ele (e ap se scurg paralel 4ntre ele )i paralel cu
malurile.
Scurgerea turbulent este o scurgere agitat8 cu !itez mare. ?e e;ercit su9
mai multe forme- 4n spiral* tur9ionar .tur9ioanele !erticale au rol 4n crearea
tal!egului/* on(ulatorie .su9 form (e !aluri8 la (e9ite mari/.
Procese fluviatile.
Eroziunea. "rocesul flu!iatil prin care este sculptat !alea. <ntensitatea
eroziunii (epin(e (e (e9itul lic2i( al r1ului )i (e 4ncrctura soli( )i (imensiunile
materialelor ce alctuiesc (e9itul soli(. stfel8 4n regiunea intertropical8 un(e
materialele alu!iale sunt fine8 eroziunea este sla9* situa$ia este in!ers 4n regiunile
temperate )i reci.
6ormele eroziunii- liniar* lateral.
1. Eroziunea liniar. lte (enumiri eroziune 4n a(1ncime8 eroziune
regresi!. "rin interme(iul ei este atacat (irect roca (in patul (e scurgere8 mai ales 4n
lungul tal!egului. Con(i$ii ce fa!orizeaz eroziunea liniar- for$a net mai mare (ecat
zero* 4ncrctur cu materiale grosiere a r1ului* pant (e scurgere mare* scurgere
tur9ionar a apei. ,roziunea liniar se propag (in a!ale 4n amunte8 acolo un(e apare
o ruptur (e pant* (e aici (enumirea (e eroziune regresi!. 3en(in$a general este
#9
aceea (e a se realiza o pant larg conca!8 cu !aloare mai mic (ec1t cea ini$ial8 fr
praguri .pant (e ec2ili9ru/.
2. Eroziunea lateral. ,ste 4n(reptat asupra malurilor8 realizat prin
tur9ioane8 atunci c1n( firul apei se apropie mai mult (e unul (intre maluri. ?unt create
firi(e 4n 9aza malului iar acesta se pr9u)e)te.,roziunea lateral (e!ine puternic
atunci c1n( nu se manifest eroziunea liniar8 c1n( r1ul )i+a realizat un pa!a> alu!ial
(e fun(. ,roziunea lateral este influen$at )i (e climat* astfel8 ea este puternic 4n
regiunile ecuatoriale .materialul soli( este alctuit (in elemente fine/ )i su9polare
.su9stratul este 4ng2e$at/.
'ezultatele eroziunii laterale apari$ia malurilor8 cu 4nl$imi )i 4nclinri
(iferite* lunci e;tinse.
Transportul. "rin interme(iul for$ei 9rute (e care (ispune8 r1ul transport
!olumul (e ap 4mpreun cu 4ncrctura soli( .(e9itul soli(/. @n ca(rul pro9lematicii
transportului ca proces flu!iatil8 intereseaz aceasta (in urm8 (eoarece cu a>utorul
materialelor soli(e r1ul ero(eaz8 sculpt1n( (iferitele forme (e relief specifice. Ce
asemenea pentru conturarea aspectelor teoretice referitoare la transport8 tre9uie a!ute
4n !e(ere urmtoarele trei concepte-
- capacitatea rului* in(icator ce e;prim !olumul total (e materiale ce poate
fi transportat (e un r1u la un moment (at .!aloarea lui cre)te (in amunte 4n a!ale/.
+ competen(a rului* parametru ce se refer la (imensiunea ma;im a unui
material ce poate fi transportat (e un r1u la un moment (at .este ma;im 4n amunte/.
=aloarea acestor (oi in(ici !ariaz 4n func$ie (e pant8 (e (e9itul )i !iteza r1ului.
+ pavajul aluvial de fund* reprezint stratul (e alu!iuni ce se poate acumula pe
fun(ul al9iei8 atunci c1n( 6n \ 0. "a!a>ul se interpune 4ntre for$a apei )i patul (e roc
4n loc8 stop1n( eroziunea 4n a(1ncime .aceasta este func$ia pa!a>ului/.
,;ist trei forme de transport fluviatil- (e fun(* 4n suspensie* 4n solu$ie.
1. Transportul de fund. ?e realizeaz prin trei mecanisme-
70
- prin trre sunt transportate elementele cu (imensiuni mari8 ce nu pot fi
(eplasate (ec1t atunci c1n( competen$a r1ului este mare* pro!oac zg1rierea rocii (in
patul (e scurgere8 apari$ia striurilor longitu(inale.
- prin rostogolire sunt transportate elemente cu (imensiuni mai mici* acest tip
(e transport are un rol (eose9it 4n atenuare muc2iilor8 a pr$ilor col$uroase ale
componentelor transportate apare astfel a)a numita uzur a materialelor alu!iale .a
gale$ilor/. Gra(ul (e uzur se (etermin cu formula in(icelui (e rulare .<r/-
<r 0 2000 ; rPI8 un(e
r 0 raza mic a galetului.
I 0 lungimea galetului.
- prin saltare sunt (eplasate elementele (e tip nisip sau pietri) mrunt* se
pro(uce atunci c1n( are loc o cre)tere 9rusc a !itezei (e scurgere a apei.
2. Transportul n suspensie. ?e realizeaz asupra celor mai fine
elemente .su9 08&mm/* acestea se (epun atunci c1n( !iteza apei sca(e foarte mult .4n
(epresiuni8 c1mpii sau cursul inferior al r1urilor/* pro!in (in (istrugerea materialelor
(e pe fun( sau (in splarea materialelor (in maluri .pot fi c2iar materiale fine a(use
(e !1nt/. Cantitatea (e materiale soli(e transportate 4n suspensie (e un r1u se nume)te
tur9i(itate )i se msoar 4n OgPm
3
. =aloarea acestuia ( imaginea puterii (e eroziune a
r1ului8 (ar este 4n acela)i timp )i 4n func$ie (e climat* astfel8 tur9i(itatea are !alori
mari pe r1urile (in climatele cal(e8 intertropicale )i !alori tot mai re(use ctre
climatele reci (e la latitu(inile mari. Cantitatea (e materiale 4n suspensie reflect (eci
un anumit specific al mo(elrii (e al9ie.
3. Transportul n solu(ie. ,ste rezultatul ac$iunii (e (izol!are e;ercitate
(e ap asupra mineralelor e;istente 4n rocile solu9ile. @n regiunile calcaroase sau cu
sruri8 transportul 4n solu$ie !a fi mai 9ogat. ceste elemente solu9ile sunt
transportate 4n urma com9inrii c2imice a lor cu moleculele (e ap. Baterialele
transportate 4n solu$ie con(uc la apari$ia mineralizrii apelor.
71
Acumularea. "rocesul flu!iatil (e (epunere8 aluvionare8 a materialelor
soli(e transportate (e un r1u. pare la gura (e !rsare a r1ului sau oriun(e 4n lungul
cursului8 (ac 6n \ 0. ?e (epun primele elemente grosiere8 apoi cele fine. @n al9ia
minor se acumuleaz elementele grosiere8 form1n( 9ancuri8 ostroa!e )i pla>e
flu!iatile8 iar 4n lunc se acumuleaz elementele fine .grin(uri/. cumulrile finale
.(e ni!el (e 9az/ sunt cele (e la !rsarea r1ului* pot fi su9 form (e conuri alu!iale8
glacisuri8 piemonturi8 (elte.
Profilul de echilibru al rurilor.
"rofil longitu(inal 0 linia ce une)te punctele (in lungul tal!egului.
"rofilul (e ec2ili9ru este un tip (inamic e!oluti! (e profil longitu(inal8
sculptat prin eroziune regresi! p1n la o pant care s permit o !aloare a 6n egal
cu 08 4n lungul cruia r1ul nu ero(eaz8 nu acumuleaz8 ci (oar transport apa )i
materialele. 6orma sa este larg conca!8 cu o pant .p/ mare8 4n sectorul superior8
un(e r1ul (ispune (e un (e9it soli( .Zs/ re(us )i pant mic 4n sectorul inferior8 un(e
sunt transportate elemente fine .(/ (e)i (e9itul lic2i( .Zl/ este ri(icat-
Z
s
; p 0 Z
l
; (.
,lemente ce indic instalarea profilului (e ec2ili9ru lipsa rupturilor (e pant*
prezen$a pa!a>ului alu!ial (e fun(. Rolul morfo(inamic al pavajului aluvial de fund
4n men$inerea profilului (e ec2ili9ru prezen$a pturii (e alu!iuni (e pe fun(ul r1ului8
(easupra rocii 4n loc8 are un rol (e catalizator al ac$iunii (e eroziune 4n a(1ncime8 pe
care r1ul o poate efectua 4n con(i$iile unei cre)teri 9ru)te (e (e9it sau !itez. @ntr+o
astfel (e situa$ie8 r1ul !a smulge (in propriile alu!iuni )i nu (in patul (e roc8 a(ic
nu se !a a(1nci 4n mo( real.
?itua$ii 4n e!olu$ia unui r1u (in punct (e !e(ere al raportului profil
longitudinal/profil de echilibru:
+ atunci c1n( eroziunea liniar se manifest )i nu e;ist ptur (e
alu!iuni pe fun(ul r1ului* situa$ia corespun(e unui profil longitu(inal cu pant mai
72
accentuat (ec1t cea a profilului (e ec2ili9ru sau profil longitu(inal situat (easupra
profilului (e ec2ili9ru. Rul nu a atins profilul de echilibru.
+ atunci c1n( s+a instalat pa!a>ul alu!ial (e fun( iar r1ul realizeaz (oar
procesul (e transport flu!iatil* aliniamentele celor (ou tipuri (e profil coinci(. Ru
la profil de echilibru.
+ atunci c1n( peste patul (e alu!iuni e;istent8 r1ul continu s acumuleze
.(e e;emplu 4n sectoarele cu su9si(en$ acti!8 la tra!ersarea sinclinalelor sau 4n
(epresiuni/* acum8 profilul longitu(inal (ispune (e o pant mai pu$in 4nclinat (ec1t
cea a profilului (e ec2ili9ru. Ru sub profilul de echilibru.
ceste trei situa$ii genetic+e!oluti!e se pot 4nregistra )i 4n acela)i timp
.(eci 4n cursul aceluia)i ciclu (e e!olu$ie/8 (ar pe sectoare (iferite 4n lungul r1ului8
astfel- profil longitu(inal 4n a(1ncire8 4n sectorul superior .montan/8 profil
longitu(inal (e ec2ili9ru8 4n sectorul mi>lociu .(eluros sau (e po(i)/ )i profil
longitu(inal 4n proces (e supra4nl$are a al9iei prin 4necare cu alu!iuni8 4n sectorul
inferior .(e c1mpie/.
Concluzie. ,c2ili9rul este 4ntr+o permanent stare (e transformare8 (e
sc2im9are8 prin mecanisme (e reglare specifice morfo(inamicii (e al9ie8 at1t 4n timp
.4n (iferite cicluri e!oluti!e/8 c1t )i 4n spa$iu .(e la un sector la altul/* (e aceea s+a
impus termenul (e echilibru dinamic.
Nivelul de baz. ,ste un plan su9 care r1ul nu transport )i nu ero(eaz.
@n func$ie (e pozi$ia ni!elului (e 9az se realizeaz mo(elarea .ni!elarea/ reliefului
(in amunte8 prin eroziune liniar )i lateral. ?e mai nume)te baz de eroziune.
Tipuri de nivel de baz
+ ni!el (e 9az general* este ni!elul :ceanului "lanetar* prezint rare
oscila$ii8 la inter!ale (e timp geologic .eustatism/.
+ ni!el (e 9az regional* sunt situate 4n interiorul continentelor )i sunt
constituite (e marile lacuri .Iacul Cia(/8 marile (epresiuni en(oreice .5ala2ari8
73
:Oa!ango/ mrile 4nc2ise .Barea Caspic pentru =olga8 Iacul ral8 Barea Boart
pentru <or(an/.
+ ni!el (e 9az local; sunt (ou su9tipuri- ni!elul (e 9az al punctelor
de confluen( .a(1ncirea prin eroziune a colectorului8 cu ni!el (e 9az regional sau
general8 se transmite regresi! tri9utarului/* ni!elul (e 9az impus (e orice ruptur de
pant sau prag, situate oriun(e pe cursul r1ului .acestea pot fi (ate (e aflorimente (e
roc mai (ur8 (e influen$e structurale8 tectonice sau erozi!e/.
Formele de relief creat de ruri
Relieful fluviatil de eroziune
"rincipalele forme negati!e (e relief create (e r1uri sunt- tal!egul8 al9ia
minor8 al9ia ma>or8 terasele )i !ersan$ii (e !ale. cestea reprezint componentele ce
alctuiesc valea.
- Talvegul (canalul de etiaj). "or$iunea cea mai >oas (in lungul unei !i. 'ezult
la (e9ite me(iii prin manifestarea tur9ioanelor. "rin tal!eg e;ist scurgere (oar la
ni!elurile cele mai mici. re l$ime mic8 (e or(inul zecilor (e centimetrii sau
metrii* prezint rupturi (e pant. "oate fi orientat c1n( spre un mal8 c1n( spre
cellalt. Borfologia )i (imensiunile sunt legate (e (e9it8 !itez8 roc.
- Albia minor. 'eprezint patul pe care se scurge apa la ni!eluri me(ii. ,ste
4nca(rat (e maluri .a9rupte8 (e eroziune 0 malurile conca!e* (omoale8 (e
acumulare 0 malurile con!e;e/. I$imea ei (epin(e (e roc8 pant8 treapta (e
relief8 climat.
l9ia minor prezint un microrelief specific8 cu forme poziti!e )i forme
negati!e. 6ormele (e eroziune .negati!e/ sunt pragurile )i e;ca!a$iile .marmite (e
eroziune/* forme (e acumulare .poziti!e/ 9ancuri8 ostroa!e8 renii8 pla>e flu!iatile.
7%
?pecificul e!oluti! al al9iilor minore este constituit (e (inamica 4n plan8
reprezentat prin procesul (e meandrare.
Tipuri de meandre
+ mean(re libere .rtcitoare8 (i!agante/* se 4nt1lnesc 4n (epresiuni )i c1mpii
.la pant mic/. ,;ist un su9tip mean(rele compuse* 4n ca(rul acestora8 pe
aliniamentul unei 9ucle mai mari (e mean(ru8 r1ul realizeaz o serie (e mean(re (e
(imensiuni mai re(use. Cele (ou r1n(uri (e mean(re corespun( unor momente (e
ec2ili9ru (iferit .(e e;emplu la (e9ite mari scurgerea se realizeaz pe 9uclele mari8
iar la (e9itele mici pe mean(rele compuse8 suprapuse celor mari/.
+ mean(re nctuyate* sunt mean(re a(1ncite mult pe !ertical8 (e regul 4n
roci (ure* se 4nt1lnesc 4n unit$i montane )i (e po(i)* e;emple mean(rele 4nctu)ate
ale Miului )i :ltului 4n Carpa$ii Beri(ionali. ?u9tipuri- mean(re 4nctu)ate de vale
.forma mean(rat se transmite (e la partea superioar ctre 9aza !ersantului/*
mean(re 4nctu)ate de ru .4nctu)area e;ist (oar 4n partea 9azal a !ii/.
Cauzele mean(rrii- prezen$a acumulrilor unor afluen$i* materialele a>unse 4n
al9ie (e pe !ersan$i .4n urma alunecrilor sau pr9u)irilor* pot fi c2iar copaci izola$i/*
4n general orice o9stacol sau proces care s ini$ieze eroziunea lateral )i formarea unei
9ucle (e mean(ru* apoi8 o(at cu 4n(reptarea firului apei ctre unul (intre maluri8
procesul (e mean(rare se !a automen$ine8 propag1n(u+se ctre lateral )i spre a!ale.
"rin eroziunea lateral specific procesului8 se formeaz paturile de meandrare
.!iitoare lunci/8 cu l$imi (e p1n la 1& ori mai mari (ec1t l$imea al9iei minore a
r1ului.
"rocesul (e mean(rare con(uce )i la apari$ia unor forme (e captare tipice-
captarea lateral de meandru* autocaptarea.
- Albia major (lunca). ,ste un pat8 o al9ie foarte lat8 creat prin mean(rare )i
acoperit (e ape (oar la (e9ite foarte mari. @n general8 se gse)te (e o parte )i (e
alta a al9iei minore* (ac al9ia minor este (eplasat mult spre unul (intre
!ersan$i8 lunca nu se formeaz pe acea parte a r1ului. I$imea al9iei ma>ore (ifer
75
4n func$ie (e unitatea (e relief .lunc larg 4n c1mpii )i po(i)uri8 (ar )i 4n
(epresiuni/8 cursul superior sau inferior al r1ului8 climat .lunci largi 4n climatele
cal(e+ume(e )i periglaciar/. @n profil longitu(inal prezint 4nclinri (iferite pe
sectoare .4n munte8 (eal8 c1mpie/. 3en(in$ general spre a!ale lunca (e!ine tot
mai pu$in 4nclinat )i mai larg.
Forme de relief- grin(uri .cele mai 4nalte sunt 4n !ecintatea al9iei minore/8
popine .gr(i)ti/8 conuri (e (e>ec$ie sau conuri alu!iale ale afluen$ilor .forme
poziti!e/* 9elciuge8 cursuri .9ra$e/ prsite8 areale cu e;ces (e umi(itate .forme
negati!e/* se a(aug8 4n cazul luncilor (ez!oltate .la r1urile mari/8 trepte cu pozi$ie
lateral trepte .sau terase/ (e lunc.
Structura luncilor patul (e roc 4n loc* (easupra sunt alu!iunile .4n afara
materialelor alu!iale (epuse (e r1u8 4n timp8 pot fi )i conurile alu!iale ale tri9utarilor
sau materiale (e pe !ersan$i/.
Termenul de lunc este mai cuprinztor (ec1t cel (e al9ie ma>or* al9ia
ma>or se refer e;clusi! la conota$iile geomorfologice* lunca cuprin(e referiri la
4ntregul sistem geografic .un anumit regim 2i(rologic8 un anumit topoclimat8 faun )i
!egeta$ie specifice (e lunc z!oi 8 un tip anume (e sol protosol alu!ial8 o
anumit utilizare antropic/.
- Terasele. 3repte 4n ca(rul !ii8 care la origine sunt foste lunci8 rmase
suspen(ate 4n urma a(1ncirii r1ului8 astfel 4nc1t fiecare ni!el (e teras e;prim un
fost fun( (e !ale.
Elementele morfologice ale unei terase. : teras este alctuit (in patru
componente* (ou 4n suprafa$ .po(ul )i fruntea/ )i (ou liniare .muc2ia )i $1$1na/8 (e
racor(.
Podul terasei corespun(e fostei lunci. ,ste c!asiorizontal8 nete(8 cu multiple
utilizri .agricultur8 a)ezri8 transporturi/. fost creat 4n con(i$ii (e ec2ili9ru
(inamic8 prin eroziune lateral* este un fost pat (e mean(rare.
7#
Fruntea terasei este o suprafa$ 4nclinat8 c2iar a9rupt. "oate fi utilizat (oar
sil!ic. 6runtea a rezultat prin a(1ncirea r1ului 4n fosta lunc8 4n urma scoaterii acestuia
(in starea (e ec2ili9ru (inamic.
Muchia este aliniamentul (e racor( (intre po( )i funte* 9ine pstrat la terasele
tinere )i tot mai te)it8 mai greu (e urmrit 4n relieful actual8 cu c1t terasele sunt mai
4nalte8 (eci mai !ec2i.
(na racor(eaz fruntea terasei cu po(ul terasei inferioare sau8 4n cazul
primei terase8 cu lunca. 'eprezint 9aza frun$ii (e teras* 4n lungul ei sunt numeroase
iz!oare.
Elementele structurale ale unei terase. @n 9az roca 4n loc8 apoi pietri)urile (e
teras. ?unt trei situa$ii-
+ atunci c1n( po(ul terasei se (ez!olt la ni!elul rocii 4n loc8 fr pietri)uri
alu!iale8 !or9im (espre terase n roc.
+ atunci c1n( 4n structur e;ist at1t roca c1t )i alu!iunile8 terasa se nume)te
aluvial sau aluviat* este situa$ia tipic.
+ atunci c1n( e;ist (oar alu!iuni8 fr s apar patul (e roc8 terasa este
aluvionar.
?tructura se poate complica prin suprapunerea unor conuri (e (e>ec$ie8 alu!iale8
colu!ii sau loessuri. ceste materiale nu sunt (epuse (e r1ul care a creat terasa8 astfel
4nc1t nu apar$in structural (epozitului (e teras* ele se numesc depozite postgenetice
sau de acoperire.
Mecanismul de formare a teraselor. : teras apare 4n urma unui proces
morfogenetic 4n(elungat .(e or(inul sutelor (e mii (e ani/8 4n ca(rul cruia se pot
separa trei faze-
1. Cup instalarea arterei 2i(rografice8 procesul care (omin este eroziunea
liniar* r1ul se a(1nce)te p1n c1n( atinge sta(iul (e profil de echilibru8 urmare a
unui ni!el (e 9az co9or1t.
77
2. Cin acest moment8 (ominante 4n morfo(inamica (e al9ie !or (e!enii
eroziunea lateral )i implicit procesul (e mean(rare* acestea !or (etermina
dezvoltarea unui pat (e mean(rare larg )i 4n final a luncii .!iitorul po( al terasei/.
3. @n e!olu$ia reliefului (e !i8 apar momente (e scoatere (in starea (e
ec2ili9ru* astfel8 urmeaz un nou inter!al (e a(1ncire prin eroziune liniar* apare
suspen(area luncii )i e!i(en$ierea po(ului terasei prin tierea frun(ii 4n (epozitul
alu!ial al fostei lunci precum )i 4n roca (in 9az.
Cauzele formrii teraselor. ?unt trei cauze care pot pro!oca (ezec2ili9rul
r1ului-
+ cauza climatic; alternan$a (e climate8 (iferite su9 raport termic )i plu!ial8 4n
care (e9itul r1ului s fie (iferit. Ce e;emplu climatul rece (in cuaternar8 cu alternan$a
(e faze glaciare .4n care se forma po(ul terasei/ )i interglaciare .4n care se tia fruntea
terasei/.
+ cauza eustatic* presupune oscila$ii ale ni!elului (e 9az general8 ca urmare a
mi)crilor eustatice* cele care intereseaz sunt co9or1rile .regresiunile/ ni!elului
:ceanului "lanetar. ,;emplu oscila$iile (e ni!el ale :ceanului "lanetar .inclusi!
ale Brii 7egre/ (in pleistocen8 numite eustatism cuaternar8 urmare a alternan$elor (e
faze glaciare interglaciare.
+ cauza neotectonic* are 4n !e(ere ri(icarea unei regiuni8 (e regul muntoas
sau (eluroas8 (in cursul superior sau mi>lociu al r1ului8 4n timp ce ni!elul (e 9az
rm1ne nesc2im9at. stfel8 4nl$at8 profilul longitu(inal al r1ului tin(e s se
rea(1nceasc8 spre a atinge ec2ili9rul impus (e un ni!el (e 9az rmas >os. ,ste tiat
fruntea terasei8 4n timp ce fosta lunc .creat la ec2ili9rul (e (inaintea ri(icrii
regiunii/ rm1ne suspen(at su9 form (e po( (e teras.
Tipuri de terase.
1. Dup genez:
+ terase climatice.
+ terase eustatice.
7&
+ terase neotectonice.
2. Dup structur:
+ terase 4n roc.
+ terase alu!iate .alu!iale/.
+ terase alu!ionare* su9tipuri- terase rezemate* terase 4m9ucate.
3. Dup dispunerea n profil longitudinal:
+ terase paralele.
+ terase con!ergente 4n a!ale.
+ terase con!ergente 4n amunte.
+ terase 4n foarfec.
+ terase (eformate neotectonic.
%. Dup dispunerea n profil transversal:
+ terase simetrice.
+ terase asimetrice- total* par$ial.
5. Dup forma n plan:
+ terase 4n e!antai .caz particular/.
Altitudinea yi numerotarea teraselor. ltitu(inea teraselor se (etermin prin
!alori relati!e .metrii/8 4ntre al9ia minor a r1ului )i po(ul terasei. Bsurarea nu se
face 4ns 4ntre al9ie )i (epozitul ultim al terasei8 ci 4ntre al9ie )i (epozitul (e pietri)uri
alu!iale ale fostului fun( (e !ale. 3re9uie (eci e;cluse alte (epozite .elu!ii8 colu!ii8
loessuri/ (ec1t (epozitele (e teras.
7umerotarea teraselor se face (e la al9ia minor spre partea superioar a
!ersantului8 (eci (e la terasa cea mai >oas )i respecti! mai t1nr8 spre terasa cea mai
4nalt )i mai !ec2e. 7otarea se realizeaz prin !aloarea altimetric relati! .terasa (e
20m8 terasa (e 50m/.
Metode de stabilire a vrstei teraselor.
+ geomorfologice .meto(a analizei materialului alu!ionar sau analiza
granulometric* meto(a altitu(inii relati!e/.
79
+ ar2eologice .stu(iul culturilor materiale/.
+ palinologice .analiza sporilor )i polenului sau meto(a sporopolinic/.
+ paleontologice .i(entificarea fosilelor/.
+ geologice .meto(a numrului (e loessuri )i soluri fosile/
Importan(a studiului teraselor.
Importan(a ytiin(ific este legat (e posi9ilitatea sta9ilirii etapelor (e e!olu$ie
ale unei !i .fiecare teras fiin( o fost lunc/* terasele sunt trepte genetice (e relief )i
ofer (eci informa$ii morfogenetice .cauzele genetice8 cronologia e!olu$iei etc/.
Corelarea o9ser!a$iilor efectuate 4n lungul unei !i8 pe 9azine 2i(rografice (e or(ine
tot mai mari8 ofer informa$ii pri!in( geneza )i e!olu$ia unor teritorii (e rang
continental.
Importan(a practic are 4n !e(ere 4n principal po(ul terasei8 prin panta sa
re(us8 netezimea mare )i fragmentarea mic. stfel8 acesta poate fi utilizat 4n
agricultur8 construc$ii8 a)ezri umane8 ci (e comunica$ii. :rizontul (e pietri)uri
asigur at1t materiale (e construc$ie c1t )i o 9un infiltrare a apelor (in precipita$ii8
aceasta (in urm a!1n( o (u9l semnifica$ie- solurile (e (easupra terasei nu !or
suferii prin stagnarea apei8 iar 4n 9aza pietri)urilor se !or acumula cantit$i importante
(e ape su9 forma p1nzelor freatice. Ce asemenea8 fruntea terasei poate fi utilizat
sil!ic8 ca p)une sau f1nea$.
Formele reliefului de acumulare create de ruri
tunci c1n( un r1u a>unge 4n c1mpie sau 4n !atra unei (epresiuni8
acumuleaz. 6orma elementar este conul aluvial* atunci c1n( acestea se
4ngemneaz pe suprafe$e mari8 rezult glacisul aluvionar* (ac procesul (e
acumulare continu8 pe lungimi (e or(inul zecilor (e Oilometrii8 se (ez!olt
piemonturile8 cele mai mari forme (e acumulare flu!iatil. Ia !rsarea 4n :ceanul
&0
"lanetar .ce func$ioneaz ca ni!el (e 9az general/8 se formeaz deltele8 numite )i
cmpii de nivel de baz (cmpii deltaice).
Piemonturile
?unt forme (e relief rezultate 4n urma alu!ionrilor 9ogate pe spa$ii foarte mari8
cu lungimi (e or(inul zecilor (e Oilometrii8 pant re(us .su9 08# mPOm/ )i po(uri
interflu!iale foarte nete(e. 6iin( rezultatul alu!ionrii flu!iatile8 piemonturile sunt
alctuite (in pietri)uri (e r1u8 9ine rulate .e;emplu- pietri)urile (e C1n(e)ti/.
Realizarea piemonturilor implic (ou condi(ii- una (e natur tectonic8
cealalt (e natur climatic.
1. Condi(ia tectonic. "resupune e;isten$a unei (eni!elri mari8 9rusce8 4ntre o
regiune (e munte )i o cmpie >oas. ceast con(i$ie se realizeaz atunci c1n(8 4n
e!olu$ia unui geosinclinal8 se trece la faza 4nl$rilor (e orogen* cutarea (epozitelor (
mun$i 4nal$i8 iar la e;terior apare (epresiunea (e tip a!antfos8 un(e alu!ionarea
continu.
"iemontul8 ca form (e relief8 apare atunci c1n( intensitatea su9si(en$ei (e!ine
inferioar aluvionrii .?\/8 la contactul (intre munte )i (epresiune. cum se
(ez!olt o suprafa$ (e uscat pe care se acumuleaz conurile alu!iale ale r1urilor ce
fragmenteaz muntele* acestea se suprapun )i (au glacisuri. Cin aceste suprapuneri8 4n
timp8 rezult o c1mpie piemontan8 care se (esf)oar pe zeci (e Oilometrii lungime.
2. Condi(ia climatic. "iemonturile se (ez!olt 4n climate cu (ou sezoane (in
punct (e !e(ere plu!ial* un anotimp secetos, 4n care rezult materiale 4n urma
(ezagregrii rocilor )i unul ploios, 4n care materialele sunt transportate la 9aza
muntelui. stfel (e climate sunt- su9ecuatorial8 su9tropical .me(iteranean/8 temperat
continental .mai ales 4n (epresiunile intramontane/. ceste climate8 fa!ora9ile
apari$iei piemonturilor8 au regim (e manifestare spasmo(ic.
Conceptul (e piemont prezint (u9l semnifica$ie8 genetic )i morfologic.
Genetic, piemontul apare ca rezultat al necesit$ii (e 4nfptuire a ec2ili9rului 4ntre
&1
(ou tipuri (e forme (e relief tectono + structural )i respecti! 4ntre (ou tipuri (e
regim (e scurgere. Morfologic, piemontul apare ca o treapt la 9aza .piciorul/
muntelui8 aceasta fiin( )i etimologia termenului 0 pie( Tmount* e;emplu tipic )i 4n
'om1nia- localitatea "icior (e Bunte .>u(u(e$ul C1m9o!i$a/8 4n "o(i)ul Getic .un
piemont (in punct (e !e(ere al genezei/.
Etapele genezei yi evolu(iei unui piemont
1. Evolu(ia ascendent (de construc(ie). @ncepe c1n( sl9e)te eroziunea )i
(omin acumularea .,\/ r1urilor ce str9at a!antfosa8 ie)in( (in munte. "rezint trei
faze: con* glacis* c1mpie piemontan. 6aza final apare su9 patru forme:
+ muntele )i piemontul sufer o ridicare; r1urile se a(1ncesc )i 4n munte )i 4n
piemont8 iar alu!iunile sunt 4mpr)tiate la marginea e;tern a piemontului8 rezult1n(
e;tin(erea acestuia 4n a!ale8 spre cmpie;
+ (epozitele piemontane (e l1ng munte .(in a!antfos/ sunt u)or cutate;
rezult aliniamente (e (ealuri )i (epresiuni paralele cu muntele .Subcarpa(ii*
"realpii/*
+ muntele )i piemontul sufer o coborre; r1urile acumuleaz8 iar alu!iunile
ptrun( pe !i )i 4n spa$iul montan8 rezult1n( e;tin(erea piemontului )i n cadrul
muntelui;
+ r1urile ating profilul (e ec2ili9ru 4n con(i$ii (e calm tectonic* (omin
eroziunea lateral8 iar interflu!iile sunt netezite p1n la ni!elul luncilor* rezult
suprafa(a piemontan de eroziune.
2. Evolu(ia descendent (de fragmentare). @ncepe atunci c1n( alu!ionarea
4nceteaz8 iar eroziunea pe !ertical se afirm .,Q/. "rezint urmtoarele trei faze-
- faza fragmentrii longitudinale. ,ste legat (e o u)oar ri(icare a
piemontului* astfel8 r1urile se a(1ncesc. ?e pro(uc (ou fenomene- la contactul munte
piemont* 4n piemont. Ia contactul munte - piemont r1urile se a(un8 (esf)oar o
intens eroziune lateral8 creeaz lunci8 terase )i 4n final bazinete depresionare de
contact; spa$iile (intre 9azinete se 4ngusteaz treptat )i trec a(esea 4n ni!elul unor )ei
&2
foarte largi. @ntre munte )i piemont apare un uluc depresionar, ce separ cele (ou
unit$i morfologice. @n cuprinsul piemontului r1urile se a(1ncesc )i 4)i creeaz
culoare (e !ale longitu(inale8 ce separ interflu!ii largi )i nete(e8 numite doaburi,
mesopotamii sau muscele. ceast faz $ine p1n c1n( r1urile a>ung8 4n a(1ncirea lor8
la contactul (intre pietri)urile piemontane )i roca (e 9az.
- faza fragmentrii transversale. ?e (eclan)eaz atunci c1n( s+a atins 9aza
p1nzei (e alu!iuni .(e pietri)uri piemontane/. Coinci(e cu (ez!oltarea pe !ersan$ii (in
piemont a unor aliniamente (e iz!oare* acestea (au p1raie ce se !or !rsa 4n r1urile
principale* p1raiele !or a!ea (eci pozi$ie trans!ersal )i !or 4m9uct$ii muscelele*
rezult )i o nou serie (e interflu!ii8 secun(are8 (e asemenea cu pozi$ie trans!ersal.
- faza fragmentrii totale. ?e instaleaz c1n( r1urile secun(are8 cu (esf)urare
trans!ersal8 ating profilul (e ec2ili9ru* are loc acum e!olu$ia !ersan$ilor secun(ari8
(intre aceste r1uri* procesul continu p1n c1n( rm1n (oar petice (in fostul piemont
.(in pietri)urile piemontane/.
Tipuri de piemonturi. "rincipalul criteriu care s+a impus8 este cel al sta(iului
(e e!olu$ie-
+ func$ionale .4n construc$ie/.
+ nonfunc$ionale .4n fragmentare/* (e cele mai multe ori8 4n relieful actual8 au
morfologie (e po(i)uri ."o(i)ul Getic/.
+ fosile .acoperite/* pot fi acoperite (e la!8 g2ea$ sau alte p1nze (e pietri)uri
alu!iale piemontane.
+ relicte.
Importan(a studiului piemonturilor. 'ezi( (in faptul c piemonturile sunt
printre cele mai mari forme (e relief (e acumulare (e la suprafa$a planetei.
Importan(a ytiin(ific. "iemonturile in(ic mo(alitatea (e e!olu$ie a regiunii
(e munte )i respecti! a regiunii (e c1mpie !ecin* piemontul reprezint8 4n acest
conte;t8 un martor al cone;iunilor (in sistemul munte c1mpie* este !or9a (eci (e un
rol 4n morfogenez. Ce asemenea8 piemonturile au )i un rol 4n (escifrarea evolu(iei
&3
tectono - structurale, prin grosimea (epozitelor (e pietri)uri8 alctuirea lor8
(imensiunea materialelor .granulometrie/8 mo(ul (e 4m9inare a conurilor* acestea (au
informa$ii cu pri!ire la sta9ilirea fazelor (e ri(icare a muntelui8 a fazelor (e
su9si(en$ a c1mpiei. ,;ist )i o importan$ petrografic8 prin (eterminarea
depozitelor corelate .materiale ero(ate (in munte ce se regsesc 4n piemont8 4n
p1nzele (e pietri)uri/. "entru c piemonturile se formeaz numai 4n anumite con(i$ii
climatice8 se pot realiza )i aprecierii asupra tipului de climat (in perioa(a genezei
piemontului.
Importan(a practic. "iemonturile cantoneaz la 9aza lor .la 9aza
pietri)urilor/ importante rezer!e (e ape freatice. ?e preteaz foarte 9ine )i pentru
agricultur8 (ar pentru anumite culturi8 rezistente la ap pu$in .infiltra$iile 4n
pietri)uri sunt puternice/ )i sunt e;celente pentru pomicultur )i !i$ (e !ie. "e
aliniamentele un(e apar iz!oare se pot instala )i !etre (e a)ezri. 'e$eaua (e ci (e
comunica$ie este (ez!oltat mai ales 4n sens longitu(inal8 (eci 4n lungul !ilor
principale.
Cmpiile de nivel de baz
?e formeaz prin alu!ionri foarte 9ogate8 4n con(i$ii (e pant foarte re(us
.082] 08#]/. Cele mai cunoscute sunt deltele. cestea se (ez!olt 4n (etrimentul
mrii8 prin alu!ionri pe platformele continentale. ,;tensiunea lor (epin(e (e
e;tin(erea platformei continentale8 a(1ncimea re(us a acesteia8 lipsa mareelor8
pro(ucerea unor regresiuni marine8 acumulri foarte 9ogate ale r1ului. "rezint un
relief alctuit (in cor(oane8 grin(uri8 mla)tini8 9l$i8 lacuri8 canale8 9ra$e. 3re9uie
men$ionat c (elte se formeaz nu numai la !rsarea r1urilor 4n :ceanul "lanetar*
(elte apar )i la r1urile ce se !ars 4n lacuri sau mri 4nc2ise8 precum )i 4n interiorul
continentelor .e;emplu- frica/8 acolo un(e r1ul tra!erseaz mari (epresiuni sau
9azine continentale interioare cu pant foarte re(us. stfel8 e;ist c1mpii (e ni!el (e
9az 4n interiorul continentelor )i la contactul mare+uscat.
&%
Tipuri:
+ c1mpii (e ni!el (e 9az general .:ceanul "lanetar/.
+ c1mpii (e ni!el (e 9az regional .mrile interioare/.
+ c1mpii (e ni!el (e 9az regional .lacuri8 (epresiuni/.
Cele mai importante sunt deltele .c1mpii (e ni!el (e 9az general sau c1mpii
(eltaice/.
Deltele sunt mari comple;e (e acumulare la gurile (e !rsare ale r1urilor8
reprezent1n( o 4naintare a uscatului 4n mare.
Condi(ii (e formare a (eltelor- platform litoral e;tins* a(1ncimi mici ale
litoralului* flu; )i reflu; foarte sla9 .sistem micromareic sau amareic/* aport flu!iatil
mare 4n alu!iuni* cea mai important con(i$ie- e;isten$a unor curen$i litorali (e mic
intensitate. @n astfel (e con(i$ii8 !iteza mic (e scurgere a apei8 (atorat pantei re(use8
impune acumulri puternice.
"rimele forme (e relief emers care apar sunt grindurile longitudinale
.pozi$ionate (e o parte )i (e cealalt a cursului principal/. @n timp sunt strpunse (e
ap* aceasta (uce la formarea bra(elor.
(oua etap (istinct 4n geneza (eltelor este (ez!oltarea cordoanelor litorale
transversale; sunt alctuite (in nisip iar formarea lor este legat (e intensitatea )i
(irec$ia curen$ilor litorali. <mportan$a cor(oanelor litorale este (at (e faptul c8 4ntre
ele )i gurile (e !rsare ale 9ra$elor8 rezult un spa$iu cu (epuneri 9ogate .este ferit (e
ac$iunea !alurilor/. Cup aceast faz e!oluti!8 4naintarea 4ncetine)te (in cauza
su9si(en$elor8 a(1ncimii 4n cre)tere a apei mrii sau platformei litorale a crei
(esf)urare se 4nc2eie.
naintarea (eltelor 4n mare este (iferen$iat 4n func$ie (e mai mul$i factori.
,;emple- r1ul "a( 4nainteaz cu 12mPan .aceasta 4nseamn 22Om 4n 2000 ani/* r1ul
Bississippi cu 5mPan.
&5
Factori ce influen$eaz e!olu$ia (eltelor. Vntul8 poate s colmateze mla)tini8
lacuri )i 9l$i8 9ra$e8 prin materialele fine pe care le transport. Ac(iunea omului8
prin (raga>8 sparea unor canale8 4nl$area unor (iguri.
Faze 4n e!olu$ia (eltelor- (e golf* (e liman sau lagun* (e (elt propriu+zis .1.
(elt flu!iatil* 2. (elt flu!io+maritim8 4n func$ie (e pozi$ia grin(urilor8
longitu(inal sau trans!ersal/* (e c1mpie litoral (e acumulare* faza e!olu$iei
negati!e .este marcat (e re!enirea apei spre uscat* ma>oritatea (eltelor actuale sunt
4n aceast faz8 (eci 4n regres/.
Tipuri (e (elte* criteriul care s+a impus este cel morfologic .secun(ar8 criteriul
e!oluti!/.
+ (elte triunghiulare .3i9ru/.
+ (elte lobate .Cunre/.
+ (elte digitate .Bississippi/.
+ (elte barate .7ill/* pot fi 9arate (e configura$ie sau (e curen$i.
+ (elte atrofiate .Gua(ala!ir/* apar atunci c1n( ac$iunea apei mrii (e!ine
foarte puternic.
+ (elte par(ial necate .Cunre8 Bississippi/* reprezint (e fapt un stadiu 4n
e!olu$ia (eltelor8 mai mult (ec1t un tip (e (elt. cest sta(iu8 se impune
(atorit ni!elului mrii care oscileaz8 sau (atorit su9si(en$elor. ,;emplu-
oscila$iile (e ni!el ale Brii 7egre (in cuaternarul superior .glacio+
eustatism/8 ce au afectat gurile Cunrii.
Valea
,ste principala form (e relief rezultat 4n urma procesului (e a(1ncire a
r1urilor. Configura$ia ei (epin(e 4n mare msur (e roc8 unitatea (e relief8 sta(iul (e
e!olu$ie.
@n profilul trans!ersal al unei !i se (eta)eaz-
+ fun(ul !ii* inclu(e tal!egul8 al9ia minor )i lunca*
&#
+ !ersan$ii8 cu treptele (in ca(rul lor pot fi terase sau umeri (e eroziune*
+ interflu!iul.
Versan(ii. u pant accentuat 4n general* (omoal 4n anumite con(i$ii. 6orma
lor 4n profil trans!ersal poate fi con!e;8 conca!8 comple;8 (reapt .liniar/8
surplom9at.
@n ca(rul !ersan$ilor pot aprea8 4n cele mai multe cazuri8 terase )i umeri (e
eroziune. "rin racor(area lor se pot i(entifica !ec2ile fun(uri (e !ale8 se poate
(etermina e!olu$ia reliefului (e !i (intr+un 9azin 2i(rografic.
Interfluviul. ,ste spa$iul (intre (ou !i8 rmas 4n urma a(1ncirii acestora. re
(iferite forme po( nete(8 culme rotun>it8 culme ascu$it. "ant general re(us. Ia
ni!elul su se i(entific (ou categorii (e forme (e relief8 cu importan$ 4n
interpretrile morfogenetice .e!oluti!e/ (ar )i 4n cele legate (e structur sau roc
!1rfurile )i )eile.
1. Clasificarea vilor
- Dup stadiul de evolu(ie: !i tinere* !i mature .au atins ec2ili9rul (inamic/*
!i 9tr1ne.
- Dup unitatea de relief: !i (in regiuni montane .!i (e 9azin superior/* (in
regiuni (e (eal .(e 9azin mi>lociu/* (in regiuni (e c1mpie .(e 9azin inferior/.
- Dup roc. 'oca .(e altfel )i structura/ este un factor poziti! 4n mo(elarea
reliefului. "oate influen$a mecanismele (inamice ale !ii )i imprima acesteia o
anumit 4nf$i)are. stfel8 o !ale rezult (in (ez!oltarea 4ntr+o roc dur .calcare/8
este a(1nc8 4ngust )i are !ersan$i a9rup$i8 fr terase .aceste !i se numesc c2ei/. Nn
asemenea sector (e !ale se poate afla 4ns oriun(e pe profilul longitu(inal .acolo un(e
apare respecti!a roc/ )i poate aprea in(iferent (e sta(iul (e e!olu$ie. :pus8 !ile
(ez!oltate 4n roci cu rezisten( mic .argil8 nisip8 pietri)/ sunt pu$in a(1nci8 largi8 cu
!ersan$i lini.
- Dup structur. par situa$ii comple;e8 func$ie (e comple;itatea tipurilor (e
structuri. ,;emplificm cu trei mo(ele-
&7
+ 4n structura orizontal apar !i simetrice: pot a!ea trepte .umeri/ impuse (e
roca (ur )i surplom9e impuse (e roca moale.
+ 4n structura monoclinal apar !i asimetrice: au un !ersant a9rupt pe
capetele (e strate )i un !ersant (omol pe o suprafa$ (e strat.
+ 4n structura cutat apar !i simetrice: largi sau nguste. ,;ist !i
longitu(inale .(e anticlinal W(e sinclinal/ )i !i trans!ersale .(e anticlinal W(e
sinclinal/.
- Dup climat
+ 4n climatul ecuatorial sunt !i largi, simetrice 4n profil trans!ersal* profilul
longitu(inal este 4n trepte, cu foarte multe praguri .casca(e/. ceste caracteristici se
(atoreaz apei 4n e;ces )i cl(urii8 ce con(uc la pre(ominarea alterrilor )i (eci la
apari$ia elementelor fine. 'ezult o eroziune lateral mult mai puternic (ec1t cea 4n
a(1ncime* astfel8 r1ul mean(reaz lrgin(u+)i !alea8 (ar nu se a(1nce)te8 men$in1n(u+
)i casca(ele.
+ 4n climatul tropical .(e)ertic/ apar !i largi, cu !ersan$i cu pant accentuat*
eroziunea este intens (ar 4n inter!ale foarte scurte (e timp .4n timpul ploilor
toren$iale/.
+ 4n climatul temperat !ile au clar (iferen$iate cele trei sectoare 4n profil
longitu(inal- cursul superior .4n munte/8 cursul mi>lociu .4n (ealurile sau po(i)urile
e;tramontane8 periferice/8 cursul inferior .4n c1mpie8 ctre !rsare/.
+ 4n climatele subpolar )i polar se (ez!olt !i cu profil trans!ersal extins,
larg.
- Dup modul de asociere. ?isteme (e !i-
- convergente .cu puncte (e confluen(/.
+ divergente .cu puncte (e difluen(/.
m9ele se 4nt1lnesc 4n regiuni piemontane.
+ paralele 4n ?u9carpa$i.
&&
+ inelare la 9aza conurilor !ulcanice .colecteaz re$eaua 2i(rografic instalat
pe con/.
+ radiar convergente 4n craterul !ulcanic.
+ radiar divergente pe conul !ulcanului.
+ rectangulare urmresc linii (e falii* 4n regiuni puternic tectonizate.
2. Captrile
Mecanismul pro(ucerii captrilor. : regiune se compune (in suprafe$e cu
(iferite caracteristici .pant8 fragmentare8 form/. "recipita$iile se organizeaz )i ele
4n mo( (iferit8 4ntr+o suit (e r1uri8 toren$i sau artere (e )iroire )i formeaz un sistem
0 bazin hidrografic. cesta presupune o cumpn (e ape )i o re$ea 2i(rografic cu o
!ale colectoare )i o serie (e afluen$i .tri9utari/. 7i!elul (e 9az al afluen$ilor .ni!el (e
9az local/ este (iferit8 astfel 4nc1t ei (ispun (e for$ (iferit )i (eci eroziunea
regresi! a tri9utarului cu for$ net mai mare se transmite 4n amunte8 4n (etrimentul
celorlal$i afluen$i* 4n acest fel au loc captri. Ce asemenea8 captrile pot a!ea loc )i
4ntre (ou 9azine 2i(rografice (iferite8 4n!ecinate. =alea care capteaz se nume)te
captatoare; !alea care pier(e o suprafa$ (e 9azin 2i(rografic se nume)te captat.
Condi(ii care (etermin .fa!orizeaz/ o captare. ?e inclu(e aici orice factor
care poate face ca o arter (e (rena> .(e scurgere/ s ai9 un poten$ial (e eroziune mai
mare )i s ptrun( 4ntr+un 9azin 2i(rografic !ecin. ce)ti factori sunt- ni!elul (e
9az mai co9or1t8 panta longitu(inal mai accentuat8 rocile (e 9az mai moi8 !ersan$i
(efri)a$i8 neotectonic poziti! .ri(icri/.
Tipuri de captri.
I. Captri de suprafa(. Cup forma (e manifestare pot fi- laterale8 frontale8
(e mean(ru8 prin (e!ersare.
- Captrile laterale. ?e realizeaz atunci c1n( r1ul captator a>unge la al9ia
r1ului captat printr+un afluent lateral.
&9
,lemente morfologice )i structurale ce dovedesc o captare lateral- 4n tal!egul
captatorului apare o ruptur de pant .prag/* linia cumpenei de ape se mo(ific )i
nu mai concor( cu linia celor mai mari nl(imi .aceasta (in urm 4)i pstreaz
aliniamentul/* 4n a!ale (e captare8 pe cursul captat8 apare o vale seac; se formeaz
un mean(ru (u9lu8 la 90
o
0 cot de captare; 4n (reptul acestuia8 !alea prezint aspecte
(e c2eie8 numit clisur .este 4ngust )i puternic a(1ncit/* terase 4n cursul superior
al !ii captate care nu au corespon(ent 4n cursul inferior al captatorului ele se
racor(eaz 4ns cu terasele (in !alea moart* nisipurile yi pietriyurile de albie (in
!alea moart se regsesc 4n rocile (in partea superioar a cursului captat .4n amunte
(e captare/.
,;emplu- captarea <alomicioarei "(uc2iosului .la ?inaia Cota 1000/ (e ctre
"ra2o!a.
- Captrile frontale (n cap). u loc 4ntre (ou r1uri cu ni!el (e 9az (iferit )i
cu iz!oarele 4n (reptul aceluia)i punct pe cumpna (e ape.
,;emplu- 3imi)ul ce ptrun(e 4n 9azinul "ra2o!ei la "re(eal.
+ Captrile de meandru. ?u9tipuri-
+ captrile laterale de meandru. @ntre dou r1uri alturate ce mean(reaz.
+ autocaptarea de meandru. 'ezult (in e!olu$ia mean(relor alturate ale
aceluiayi r1u.
- Captrile prin deversare. par 4n c1mpii .4n cele piemontane )i 4n cele (e
su9si(en$ cu prec(ere/8 4n urma procesului (e acumulare e;cesi!. ?e (ez!olt 4ntre
un r1u mare ca (e9it )i cu alu!ionare puternic )i un r1u mic cu ape re(use.
II. Captrile subterane. par 4n regiunile carstice. ,;ist (ou su9tipuri-
- Captri de suprafa(. @ntre un curs la zi )i un curs su9teran* cursul su9teran
este captator* 4n punctul captrii cursului la zi8 apare un sorb )i o treapt antitetic.
- Captri n subteran. @ntre (ou cursuri su9terane.
Importan(a studiului captrilor. Etiin$ific8 militar a(ministrati!8 practic.
90
tiin(ific, recunoa)terea captrilor )i reconstituirea !ilor (e (inainte (e captri
pun 4n e!i(en$ etape )i faze 4n e!olu$ia reliefului (e !i.
Militar, se pune pro9lema grani$elor8 atunci c1n( acestea sunt sta9ilite 4n
lungul r1urilor. @n urma unei captri (e mean(ru o $ar poate pier(e o suprafa$ (in
teritoriu .e;emplu- grani$a C2ile rgentina/.
Practic, captrile fac loc .prin )eile (e captare/ re$elei (e (rumuri sau pot lsa
po(uri pe uscat.
GEOMORFOLOGIE MARIN
'eprezint un sistem reliefogen alctuit (in (ou mari componente- relieful
litoral )i relieful su9marin* relieful litoral este creat (e apa mrii )i (e agen$i e;terni
su9aerieni la contactul uscat + mare8 4n timp ce relieful submarin se (ez!olt
e;clusi! su9 influen$a mrii8 su9 ni!elul minim al !alurilor.
I. Relieful litoral
Relieful litoral reprezint relieful asupra genezei )i e!olu$iei cruia influen$a
mrii este (eose9it.
Litoralul, concept mai larg8 este spa$iul 4n care influen$a mrii se e;ercit asupra
tuturor elementelor componente ale sistemului geografic .e;emplu 4n clim-
topoclimatul litoral8 cu !eri mai rcoroase8 ierni mai 9l1n(e )i !1nturi locale regulate
(e tip 9riz/8 inclusi! o mare parte (in platforma continental.
Ceci relieful litoral se inclu(e litoralului.
stfel8 la $rm 4nalt8 relieful litoral se limiteaz (e la falez )i p1n la +10m* la
$rm >os8 cu estuare sau (elte8 relieful litoral este mai e;tins8 a!1n( l$imi (e or(inul
zecilor (e Oilometrii. Iimitele reliefului litoral sunt (eci 4n func$ie (e spa$iul afectat
(e apa mrii.
91
1. Agen(i litorali
"rincipalul agent este apa mrii8 su9 trei forme (e manifestare- !aluri8 curen$i8
maree.
+ Valurile. ?unt (eterminate (e !1nturile perio(ice )i se numesc valuri de hul.
'olul lor este resim$it 4n zona (e $rm8 precum )i 4n larg8 asupra insulelor. Con(i$ia
pentru ca !alurile s ai9 rol asupra reliefului8 este ca raza lor s fie mai mare (ec1t
a(1ncimea apei. =alurile8 ca form (e mi)care .(e (inamic/ a apei mrii8 se
transform- 4n larg8 la a(1ncimi mari8 ele reprezint o mi)care oscilatorie pe or9it
circular a particulelor (e ap* ctre $rm8 la a(1ncimi egale cu raza !alului8 mi)carea
oscilatorie se 4nscrie pe or9ite eliptice* la a(1ncimi mai mici (ec1t raza !alului8 are loc
spargerea !alurilor .proces numit deferlare/8 care se propag 4ns tot pe or9ite
eliptice* 4n final8 pe fa$a pla>ei8 mi)carea (e oscila$ie se transform 4n mi)care (e
transla$ie .mi)care (e (u+te+!ino/.
Ac(iunea valurilor; iz9ire* (islocare* a9sor9$ie .antrenarea materialelor fine (e
la $rm spre larg/. ceste procese depind (e- 4nl$imea $rmului* intensitatea !1ntului
.rol 4n comprimarea aerului/* roca (in care este alctuit $rmul* a(1ncimea $rmului*
climat.
Efectele ac$iunii !alurilor- faleza .este un $rm cu pant mare un a9rupt care
sufer o retragere 4n func$ie (e factorii (e mai sus/ )i platforma litoral (e eroziune
.suprafa$a ce rm1ne 4n urma retragerii falezei/.
,;ist )i valuri neperiodice, pro!ocate (e seisme sau erup$ii !ulcanice* se
numesc tsunami8 au peste 20m 4nl$ime )i efecte consi(era9ile.
- Curen(ii. "rezint (irec$ie constant. "entru relief8 nu au importan$ curen$ii (in
larg. ?unt pro!oca$i (e (iferen$ele (e ni!el8 (e salinitate8 (e temperatur8 (e (ensitate8
(e !1nturile regulate.
Efectele curen(ilor: transportul materialelor a(use (e flu!ii pe platforma
continental (transport longitudinal de (rm)* crearea unor forme (e relief8 cu
aceste materiale .e;emplu- cor(oanele litorale/* ac$iune (e eroziune asupra $rmurilor
92
ce se afl pe (irec$ia lor (e propagare8 precum )i 4n str1mtori* transportul )i
acumularea maselor (e flor.
Tipuri de curen(i- curen$i (e (eri! .(eri!a litoral/* curen$i (e 4ntoarcere*
curen$i (e (escrcare* curen$i (e tur9i(itate.
+ Mareele. 'eprezint (eplasri pe !ertical ale apei mrii. ,;ist (ou momente
4ntr+o lun c1n( flu;ul )i reflu;ul au !alorile cele mai mari .lun nou )i lun plin/ )i
(ou momente c1n( !alorile sunt minime .primul ptrar )i ultimul ptrar/. "rezint
importan$ 4n zona (e $rm )i 4n larg asupra insulelor. c$iunea mareelor (epin(e (e
caracteristicile $rmului-
+ la $rm 4nalt .cu falez sau cu str1mtori/8 mareele se manifest su9 form (e
ri(icri )i co9or1ri .flu;ul poate urca p1n la 1#+19m 4nl$ime/.
+ la $rm >os8 mareele se o9ser! su9 form (e 4naintri )i retrageri8 cu
oscila$ii 4n mrimea suprafe$ei u(ate* acolo un(e sunt r1uri )i flu!ii8 se formeaz
estuare8 pe care apa mrii ptrun(e 4n interiorul continentului pe lungimi (e p1n la
1000Om. Ia 4naintarea apei pe gura (e !rsare a r1ului .la flu;/8 se anuleaz eroziunea
apei curgtoare8 iar materialele sunt acumulate. Ia reflu;8 are loc o 4nsumare a
ac$iunii (e eroziune. lternan$a 4naintarePretragere8 (uce la lrgirea gurii (e !rsare a
r1ului8 care ia forma unei p1lnii estuarul.
Agen(i litorali cu rol secundar:
+ apele curgtoare* transport materiale cu care se formeaz (eltele* pot
prezenta al9ii su9merse.
+ precipita$iile* (uc la apari$ia plu!io(enu(rii8 )iroirii sau toren$ialit$ii pe
$rmurile 4nalte8 cu falez.
+ g2ea$a* fa!orizeaz apari$ia unor 9azinete.
+ gra!ita$ia* genereaz alunecri (e teren8 pr9u)iri8 sufoziune.
+ anumite specii (e molu)te .secret un 2umus aci(/.
+ omul .prin 4n(iguiri8 (ragri/.
93
Climatul* influen$eaz mo(elarea reliefului litoral prin tipul (e procese pe care le
(etermin .e;emplu- alterriP(ezagregri/.
2. Procese litorale
Ca orice agent e;tern )i apa mrii ac$ioneaz prin interme(iul celor trei procese-
eroziune* transport* acumulare.
,roziunea litoral se nume)te abraziune.
cumularea litoral .marin/ se nume)te sedimentare.
Factori ce influen$eaz procesele litorale- mi)crile tectonice )i eustatice* relieful*
roca* structura* climatul .influen$eaz mo(elarea reliefului litoral prin tipul (e procese
pe care le (etermin* e;emplu- alterri W (ezagregari/* aportul flu!iatil in materiale*
prezen$a maselor !egetale sau a microorganismelor* coralii.
3. Forme ale reliefului litoral
Faleza yi platforma de abraziune.
Faleza este un a9rupt cu 4nl$imi (e or(inul zecilor (e metri ce apare frec!ent 4n
regiuni cu po(i)uri8 (ealuri sau mun$i 4n zona (e $rm. ,ste rezultatul ac$iunii
!alurilor- faleza este un !ersant ce se retrage 4n urma eroziunii .a9raziunii/ e;ercitate
(e !aluri. @n procesul (e retragere e;ist un punct critic* o(at atins8 faleza (e!ine
sta9il. Continuarea procesului (e retragere apare (ac- cre)te ni!elul mrii* co9oar
ni!elul uscatului* se mre)te a(1ncimea (in zona $rmului.
3ipuri (e faleze-
+ acti!e* sunt faleze func$ionale8 aflate 4n proces acti! (e retragere.
+ nonacti!e* faleze 4n e!olu$ia crora s+a atins punctul critic8 nu se mai retrag8 (eci au
(e!enit sta9ile .au a>uns 4n ec2ili9ru (inamic/.
+ relicte* sunt faleze !ec2i8 rmase suspen(ate8 4n afara razei (e ac$iune a !alurilor8 4n
urma co9or1rii ni!elului apei mrii sau a ri(icrii uscatului.
+ pseu(ofaleze* nu sunt faleze create (e ac$iunea apei mrii8 a!1n( genez
petrografic8 structural sau tectonic.
9%
Platforma de abraziune reprezint suprafa$a (e eroziune8 cu pant re(us8 ce
rezult 4n urma retragerii falezelor* se pot 4ntin(e pe l$imi (e or(inul a zeci (e
Oilometrii .4n profil trans!ersal/. ,ste 9aza su9marin a falezei. Ia fel ca falezele )i
platformele (e a9raziune pot rm1ne suspen(ate 4n urma retragerii apelor marine. @n
noul relief e;on(at8 ele apar ca suprafe(e de nivelare .e;emplu- suprafa$a (e ni!elare
Gorno!i$a (in Carpa$ii 'om1niei/. tunci c1n( uscatul se ri(ic8 marea taie o nou
platform (e a9raziune su9 cea !ec2e8 rmas suspen(at a)a apar terasele litorale
.sau terasele de abraziune/. cestea sunt trepte create prin mo(elare marin8 4n
regiuni cu ri(icri saca(ate sau acolo un(e e;ist oscila$ii repetate ale ni!elului mrii
.e;emplu- Barea Be(iteran/.
Plaja. ?uprafa$ acoperit par$ial (e mare8 alctuit (in nisip8 pietri) .uneori
9olo!ni)/8 coc2ilii* este 4ngust sau lipse)te la $rmurile 4nalte8 cu falez*
caracterizeaz $rmurile >oase. ?ectoare (e pla>-
+ pla>a emers8 situat (easupra limitei superioare a !alurilor8 respecti! flu;ului.
"rezint relief (e dune litorale mo(elate eolian. ?e (ez!olt perpen(icular pe (irec$ia
!1ntului8 fiin( asimetrice* su9 form (e )iruri paralele 4ntre ele )i cu $rmul* 4nl$imi
(e or(inul metrilor* pot fi mo9ile sau fi;ate .cele !ec2i8 (in zona climatului temperat/.
7u este afectat (e !aluri.
+ pla>a inun(a9il8 situat 4ntre ni!elul ma;im )i ni!elul minim al !alurilorPflu;ului.
"rezint profil comple;8 con!e;+conca!. @n microrelief se (isting festoane .on(ulri
alctuite (in nisip8 (imensiuni (e or(inul (ecimetrilor8 simetrice sau asimetrice/ )i
cornuri sau coarne .festoane (e (imensiuni mai mari8 form triung2iular )i (irec$ie
(e (ez!oltare perpen(icular pe (irec$ia !alurilor/. Cin punct (e !e(ere al (inamicii
apelor marine8 pla>a inun(a9il se grefeaz pe sectorul (e transla$ie al !alurilor
.a(1ncimea mai mic (ec1t raza !alurilor normale/.
+ pla>a su9mers8 su9 ni!elul minim al !alurilorPreflu;ului. Bicromorfologie-
riduri de plaj .asemntoare festoanelor/8 brazde litorale .lungimi (e or(inul
sutelor (e metrii8 4nl$imi (e or(inul metrilor8 asemntoare (unelor/8 bancuri
95
litorale .forme acumulati!e (e (imensiuni )i mai mari8 4n geneza crora nu mai
contri9uie at1t !alurile8 c1t ac$iunea curen$ilor8 prin transportul longitu(inal (e $rm/8
grinduri )i cordoane litorale .sunt 9ancuri litorale (e!enite emerse8 situate pe
platforme continentale cu a(1ncime re(us8 acolo un(e e;ist mari cantit$i (e
materiale alu!iale a(use (e r1uri/.
Grin(urile )i cor(oanele litorale sunt forme (e acumulare ce formeaz insule
alungite8 paralele cu $rmul8 ce poart (i!erse (enumiri8 func$ie (e morfologie )i
(imensiuni- sge(i, bare sau perisipuri; 4n (esf)urarea lor pot e;ista (iscontinuit$i8
(enumite porti(e; pot 4nc2i(e golfuri sau guri (e !rsare ale r1urilor8 rezult1n(
lagune sau limane; uneori unesc insule 4ntre ele sau cu linia (e $rm aceste
cor(oane se numesc tombolo sau lido .simplu8 (u9lu8 triplu/.
@n ce pri!e)te raportul cu morfo(inamica marin8 pla>a su9mers8 cu 4ntreaga ei
morfologie8 se (ez!olt la a(1ncimi egale cu raza !alurilor me(ii .2+%metrii/.
Estuarele. 6orme (e eroziune 4n zona gurii (e !rsare a r1urilor8 flu!iilor.
Condi(ii (e formare a estuarelor- platform litoral 4ngust )i puternic 4nclinat8
maree puternice8 curen$i sla9i8 materiale pu$ine a(use (e r1u8 a(1ncime mare 4n
(reptul gurii (e !rsare a r1ului .primele (ou con(i$ii8 precum )i ultima8 sunt
esen$iale/.
?e (ez!olt su9 forma unor p1lnii8 pe care apele mrii ptrun( 4n susul r1ului*
e;emple- mazon pe 1500 Om8 ?f1ntul Iauren$iu pe 500 Om8 Ia "lata pe 200 Om.
,;ist )i situa$ii (e trecere8 c1n( estuarele pot e!olua spre (elte .4n con(i$ii (e
aport flu!iatil 4n se(imente foarte mare/.
Atolii yi recifele barier. ?unt construc$ii coraligene8 su9 form (e insule8
alctuite (in acumulri calcaroase. Con(i$ii- mri localizate 4ntre paralelele (e 30
o
latitu(ine nor(ic8 respecti! 30
o
latitu(ine su(ic* temperaturi me(ii (e peste 20
o
C*
ap o;igenat .(eci prezen$a unor !aluri puternice/* a(1ncime mic a platformei
continentale .p1n 4n +10 ^ +20metrii/* salinitate p1n su9 %0
o
P
oo
. Atolii sunt insule
circulare8 cu (imensiuni 4n (iametru (e or(inul zecilor (e Oilometrii* (e men$ionat c
9#
acumularea calcaroas formeaz numai marginile insulei8 4n interior e;ist1n( o form
negati!8 cu a(1ncimi (e or(inul zecilor (e metrii8 numit lagon* e;emple 4n
:ceanul "acific. ?e (ez!olt )i asocia(ii de atoli + termenul pentru aceste grupuri (e
construc$ii coraligene este faros. Reciful este un atol (e (imensiuni foarte mari sau
un ansam9lu (e atoli care une)te 4ntre ele insule. Reciful barier reprezint
construc$ii coraligene .asocia$ii (e atoli/ care 4nc2i( .9areaz/ insule cu alt origine
(ec1t cea coraligen. Coralii se pot instala )i 4n larg8 pe insule ero(ate sau
reprezent1n( mun$i !ulcanici su9mer)i8 numi$i gaio(i.
Lagunele. 6oste golfuri 4nc2ise (e acumulri (in nisip (e tip cor(on litoral.
6unc$ioneaz ca lacuri8 cu sau fr comunicare prin interme(iul por$ilor cu
:ceanul "lanetar. "streaz morfologia )i (imensiunile fostului golf* 4n timp pot fi
colmatate* e!olueaz 4n str1ns legtur cu $rmul (in !ecintate.
4. Tipuri de (rmuri
Criteriul (e clasificare ce s+a impus 4n literatura geomorfologic este cel al 4nl$imii.
Cin acest punct (e !e(ere se (isting (ou mari tipuri $rmuri >oase )i $rmuri 4nalte
fiecare (intre ele cu su9tipuri specifice.
rmurile joase
?e (ez!olt la marginea c1mpiilor litorale8 fiin( $rmuri (e acumulare* prezint
configura$ie rectilin .4n plan/* sunt con(i$ionate (e prezen$a unor platforme
continentale e;tinse8 regim micromareic8 aport flu!iatil 9ogat 4n alu!iuni8 a(1ncimi
re(use .astfel apar 9ancuri )i cor(oane litorale la (eprtare (e linia (e $rm/* e!i(ent8
falezele lipsesc sau sunt sla9 (ez!oltate. ?u9tipuri-
- rmul cu limane. Iimanul este un tip (e lac ce apare la gura (e !rsare a
r1urilor8 prin 9ararea acesteia (e ctre cor(oane litorale. @n afara con(i$iilor generale8
pentru (ez!oltarea limanelor este necesar ca r1ul s fie unul mic8 cu (e9it lic2i( re(us.
,;emplu- 4n partea central + su(ic a litoralului rom1nesc al Brii 7egre.
97
- rmul de lagune. [rm >os cu golfuri8 4nc2ise prin e!olu$ia acumulrilor (e
nisip cor(oanelor litorale )i transformate 4n lacuri (e tip lagun .partea central
nor(ic a litoralului rom1nesc/.
- rmul cu estuare. [rmuri la care se afl guri (e !rsare ale unor r1uri* regim
macromareic. ,stuarele impun restric$ii na!iga$iei )i o morfo(inamic litoral
(istinct.
- rmul cu delte. pare pe platforme litorale pu$in a(1nci8 un(e se !ars flu!ii cu
(e9it lic2i( )i soli( mare* regim micromareic fa!ora9il (ac punctul (e !rsare se afl
4ntr+un golf .e;emplu- Cunrea 4n Golful Halmiris/. Bicrorelief (e 9ra$e8 g1rle8
mla)tini8 lacuri8 grin(uri8 cor(oane* a(esea se constat inter!en$ia antropic
(esecri8 4n(iguiri8 (ragri8 realizarea (e canale na!iga9ile .Bara ?ulina/. ,!olu$ie 4n
timp 4n(elungat legat (e oscila$iile (e ni!el ale mrii .mi)cri eustatice/.
- rmul cu cordoane litorale. @nt1lnit 4n literatur )i cu termenul (e $rm cu li(o.
,ste un $rm (e acumulare8 (eci este necesar aport flu!iatil ri(icat (e materiale
alu!iale. Con(i$ionat (e prezen$a unui $rm cu golfuri8 insule8 peninsule8 capuri8
promontorii. par lagune8 limane8 (elte8 tom9olo8 pla>e 4ntinse. ,ste foarte rsp1n(it
.e;emple- Barea (riatic8 Barea Be(iteran8 Golful Be;ic8 Golful Bengal/.
- rmul cu poldere. ?e mai folose)te )i sintagma (e $rm cu _att. Caracteristici-
platform continental e;tins )i cu a(1ncime mic8 flu; )i reflu; acti!8 cor(oane
litorale. @n timpul flu;ului8 suprafe$ele mai >oase8 (intre acumulrile (e nisip8 sunt
inun(ate8 neput1n( fi utilizate. "rin realizarea (e 9ara>e8 suprafe$ele inun(a9ile sunt
prote>ate )i pot fi folosite 4n agricultur .:lan(a8 Germania8 Canemarca/.
- rmul aralian. pa in!a(eaz un spa$iu (e)ertic8 cu (une )i (epresiuni
inter(unare* (unele !or func$iona ca insule8 iar (epresiunile ca golfuri. Bicrorelieful
este coor(onat8 controlat8 ca morfologie )i (inamic8 at1t apa mrii c1t )i eolian. ,ste
specific Brii ral8 (ar apare )i la Barea Be(iteran.
- rmul cu mangrove. Bangro!ele reprezint o forma$iune !egetal tropical8
alctuit (in plante cu r(cini aeriene (ense. Caracteristica $rmului este (at (e
9&
intensa acumulare pe care o fa!orizeaz aceste specii8 cu apari$ia unor 9ogate cantit$i
(e m1luri* astfel8 ac$iunea !alurilor )i mareelor este atenuat. ,ste necesar prezen$a
gurilor (e !rsare ale unor r1uri cu (e9it soli( ri(icat.
- rmul glaciar de calot. ?unt $rmuri glaciare cuaternare8 4nt1lnite pe coastele
6inlan(ei8 ?ue(iei8 "oloniei8 Germaniei8 ?.N.. @n literatura (e specialitate este
utilizat )i termenul finlan(ez (e $rm cu sO>ar. ?e 4nt1lnesc forme (e acumulare legate
(e glacia$iunea (e calot8 4n principal morene )i 9locuri eratice situate pe c1mpia
glaciar (e eroziune 8 ce func$ioneaz 4n morfologia actual .urmare a ri(icrii
ni!elului oceanic/ ca insule8 peninsule8 capuri* spa$iile (intre ele sunt acoperite (e
apele mrii )i reprezint golfuri sau canale. spectul general al $rmului este festonat.
rmurile nalte
?unt $rmuri (e eroziune8 4n general cu falez )i platform (e a9raziune8 acolo un(e
sunt mun$i sau (ealuri 4nalte 4n zona (e contact cu marea8 ce con(i$ioneaz platforme
litorale 4nguste. Borfologia este con(i$ionat (e roc )i structur8 precum )i (e
glacia$iunea cuaternar .relief glaciar )i mi)cri eustatice/. "la>ele lipsesc* un(e apar8
sunt foarte 4nguste )i prezint granulometrie grosier .pietri)uri8 9olo!ni)uri8
9locuri/. ?u9tipuri-
- rmurile petrografice. colo un(e tipurile (e roc se impun cu prepon(eren$
asupra caracteristicilor morfologice ale $rmului. Cintre acestea8 este recunoscut rolul
calcarului8 4n imprimarea unei morfologii specifice reliefului8 inclusi! reliefului
litoral. ?pecific este en(ocarstul8 care poate fi complet izolat .fosilizat/ (e e;ocarst8
prin inun(area (e ctre apele unei mrii 4n regim transgresi! sau poate fi perio(ic
(esc2is8 (e ctre regimul mareic. par insule )i peninsule8 golfuri cu pere$i a9rup$i8
cu!ete .(epresiuni/ carstice* 4n general un relief ruiniform- <stria.
- rmurile structurale. ?e remarc structura cutat )i structura faliat* sunt (ou
situa$ii- aliniamentele structurii cutate sau ale structurii faliate sunt paralele cu linia
$rmului .$rm cu structur longitu(inal/* anticlinalele )i sinclinalele8 respecti!
99
2orsturile )i gra9enele8 sunt perpen(iculare pe linia $rmului .$rm cu structur
trans!ersal/.
1. rmul cu structur longitudinal. ?e mai folosesc termenii (e $rm
(almatic .cu canale/ sau pacific. ,ste 4nt1lnit 4n Barea (riatic8 Golful
California8 7oua Reelan(. liniamentele structurale cutate sau faliate se
(esf)oar paralel cu $rmul. 'elieful ri(icat al celor (ou structuri este imens8
formele co9or1te !or fi su9merse. stfel8 anticlinalele respecti! 2orsturile !or
func$iona ca insule alungite8 iar sinclinalele respecti! gra9enele8 inun(ate (e ape8
!or fi canale. Cele (ou su9tipuri8 se 4nt1lnesc frec!ent pe coasta Calma$iei
.?lo!enia )i Croa$ia/ $rmul cu structur cutat8 respecti! 4n lungul coastei
pacifice a ?.N. $rmul cu structur faliat. ,!olu$ia 4n timp8 lent8 (epin(e (e
alctuirea petrografic a $rmului )i (e !olumul (e materiale alu!iale a(use (e
r1urile tri9utare respecti!ului 9azin marin.
2. rmul cu structura transversal. lte (enumiri $rm atlantic .cu golfuri/8
$rm cu anse. pare la litoralul Barocului8 siei Bici .3urcia/8 ?co$iei8 <rlan(ei8
?.N.8 4n 7oua Reelan(. :pus tipului anterior8 aici (irec$ia cutelorPfaliilor este
perpen(icular pe linia (e $rm. nticlinaleleP2orsturile se (ez!olt ca peninsule
sau capuri8 iar sinclinalelePgra9enele func$ioneaz ca golfuri largi. spectul
general al $rmului este unul foarte (antelat. ,roziunea marin este puternic8
4n(reptat asupra numeroaselor proeminen$e8 precum )i acumularea8 ce tin(e s
4nc2i( golfurile sau gurile (e !rsare ale r1urilor* (e aici8 e!olu$ia mai accelerat
a acestui tip (e $rm structural8 mai ales 4n compara$ie cu cel prece(ent.
rmul tip riass. @n ca(rul $rmului cu structur trans!ersal8 se (eta)eaz un
subtip, ce prezint aliniamente orografice cu (esf)urare perpen(icular pe linia
$rmului8 (ar acestea nu sunt (e natur structural .cute sau falii/. ceast specie
(e $rm se 4nt1lne)te 4n zona masi!elor !ec2i8 2ercinice8 cu morfologie (e mun$i
>o)i sau po(i)uri- ?pania8 ?ar(inia8 la Barea 'o)ie. Configura$ia (e ansam9lu8
(at (e alternan$a peninsulelor sau capurilor cu golfurile8 este asemntoare tipului
100
(e 9az. ?unt )i caracteristici aparte pr$ile >oase .golfurile/8 nu sunt structurale
ci sunt (e eroziune8 reprezentate (e gurile (e !rsare ale unor r1uri* (e asemenea8
(ifer (imensiunile sunt (e cele mai multe ori golfuri mici8 str9tute spre uscat
(e !i 4nguste )i a(1nci. cestea sunt separate (e spa$ii 4nalte .ce nu reprezint nici
anticlinale8 nici gra9ene8 ci (omenii interflu!iale/8 ce constituie peninsule sau
carpuri masi!e8 proeminente8 (e tip promontoriu. ?pecific este manifestarea
mareelor8 ce 4)i las amprenta at1t asupra aspectului $rmului (iferit la flu; fa$ (e
reflu;8 c1t )i asupra mo(ului (e e!olu$ie retragerea promontoriilor8 (ez!oltarea
(e faleze )i platforme (e a9raziune st1ncoase8 cu pla>e cu granulometrie grosier*
4nc2i(erea golfurilor cu cor(oane litorale (e nisip8 rezult1n( lagune8 limane8
c1mpii ml)tinoase.
- rmul tectono-structural. ?unt $rmurile (ez!oltate 4n urma e!olu$iei
plcilor tectonice8 fie 4n zona (e e;pansiune a fun(ului oceanic8 fie 4n zonele planului
Bennioff. 9rupte8 4nalte8 cu mare energie (e relief* acti!itate !ulcanic8 seismic8
procese intense (e mo(elare. Ciferen$ieri 4n func$ie (e roc8 climat8 (inamica apelor
marine. )a sunt $rmurile :ceanului tlantic8 :ceanului <n(ian8 Brii 'o)ii8
Golfului California (rmuri de rift; :ceanului "acific8 Brii Be(iterane .4n nor(/8
Golfului "ersic .4n nor(/ (rmuri de subduc(ie.
- rmul vulcanic. ?pecific insulelor !ulcanice (in ariile acti!e tectonic
.rifturi sau su9(uc$ie/ ale :ceanelor "acific8 tlantic )i <n(ian. ?e 4nt1lnesc (rmuri
vulcanice externe .4n >urul unei insule reprezentat (e un aparat !ulcanic/8 (rmuri
vulcanice interne .4n interiorul cal(eirelor/. ?unt $rmuri a9rupte8 fr platforme (e
a9raziune. Cinamic strict legat (e acti!itatea !ulcanului.
- rmul glaciar montan. Cunoscut prin (enumirea (e $rm cu fior(uri8
(e!enit clasic. 'elief a(1nc crestat (e mo(elarea glaciar montan pleistocen8 cu
g2e$ari (ez!olta$i pe !i .g2e$ari alpini/. ?+au format atunci c1n( ace)tia (e9u)au 4n
(omeniul litoral. Borfologie tipic profil trans!ersal 4n form (e SNG8 profil
longitu(inal 4n trepte8 cu praguri )i (epresiuni. @n 2olocen8 4nclzirea climatic a (us
101
la topirea g2e$arilor )i cre)terea ni!elului :ceanului "lanetar* a rezultat in!a(area
!ilor glaciare (e apa mrii. [rmul apare ca unul cu golfuri foarte a(1nci8 cu !ersan$i
prpstio)i8 grefate pe !ile glaciare. 6ior(urile 4nregistreaz influen$ele structurale 4n
morfologia (e (etaliu. ceste $rmuri sunt frec!ente 4n merica (e ?u(8 merica (e
7or( ."eninsula lasOa8 Ia9ra(or/8 ,uropa nor(ic .7or!egia/8 <slan(a8 <rlan(a8
?co$ia8 Groenlan(a.
- rmul glaciar actual. ?e (esf)oar la latitu(ini mari8 4n lungul litoralului
antarctic. ?pecific (at (e prezen$a 9anc2izelor )i (e sculptarea unui relief litoral 4n
acesta. ,ste un $rm cu faleze (e g2ea$.
- rmul cu construc(ii coraligene. "rezint caracter local. ?e (ez!olt acolo
un(e aceste !ie$uitoare 4nt1lnesc con(i$iile necesare (e me(iu. 'elieful tipic este (at
(e atoli ce 4nc2i( lagune.
5. Evolu(ia reliefului litoral
3en(in$a general este aceea (e regularizare .netezire/ a liniei $rmului8 (e la un
$rm crenelat8 la un $rm rectilin8 prin ero(area proeminen$elor .promontorii8
peninsule8 capuri/ )i respecti! 4nc2i(erea prin acumulri a golfurilor )i gurilor (e
!rsare ale r1urilor* pe (e o parte falezele (e retrag 4n fa!oarea unor platforme (e
a9raziune tot mai 4ntinse8 pe (e alt parte8 apar lagune )i limane 4nc2ise (e cor(oane
(e nisip.
,!olu$ia litoralului este 4n func$ie (e c1$i!a factori* cu importan$ mai mare se
remarc (inamica apelor marine8 roca8 structura )i 4nl$imea $rmului8 aportul
flu!iatil 4n alu!iuni8 mi)crile eustatice. Cup acest (in urm factor8 (eterminant
pentru relieful litoral8 se (isting (ou mo(ele e!oluti!e ale liniei (e $rm- $rm 4n
con(i$ii (e eustatism poziti! .$rm (e transgresiune/* $rm 4n con(i$ii (e eustatism
negati! .$rm 4n regresiune/.
Evolu(ia unui (rm transgresiv. pa in!a(eaz8 (up caz8 c1mpii litorale >oase
sau platforme (e a9raziune aflate la 9aza unor $rmuri 4nalte8 cu falez. ?e pro(uce o
agresiune asupra falezei8 care se retrage rapi(. Cac faleza era ie)it (e su9 influen$a
102
!alurilor8 aceasta re(e!ine acti!. @n primul caz rezult un $rm >os cu lagune )i
limane8 cu (elte 4necate. Ce asemenea8 apa mrii intr pe !i8 (ez!olt1n( golfuri.
stfel8 $rmul 4n regim (e transgresiune prezint configura$ie neregulat* 4n(reptarea
$rmului se face (oar c1n( transgresiunea a 4ncetat.
Evolu(ia unui (rm regresiv. @n urma mi)crilor eustatice (e regresiune8 apa
mrii se retrage (e pe platforma (e a9raziune* aceasta (e!ine emers )i poate cpta8
4n timp8 caracter (e teras (e a9raziune8 iar faleza rmas suspen(at relict. Nn
astfel (e $rm8 grefat pe c1mpii litorale8 capt contur regulat. Cup 4ncetarea
regresiunii8 se poate instala un regim (e acumulare marin* acum pot s apar lagune
)i limane8 4nc2ise (e cor(oane litorale.

103
GEOMORFOLOGIE CLIMATIC
Cuprin(e reliefuri ce apar )i e!olueaz su9 (irecta inci(en$ a climei8 4n a9sen$a
4n!eli)urilor (e protec$ie !egeta$ia )i solul. @n climatul rece polar se (ez!olt relieful
glaciar8 4n climatul su9polar se (ez!olt relieful periglaciar8 iar 4n climatul tropical
ari( apare relieful (e)ertic.
GEOMORFOLOGIE GLACIAR
,ste rezultatul mo(elrii efectuate (e g2e$ari* relieful prezint forme (e eroziune )i
forme (e acumulare. ?pa$iul afectat (e mo(elarea glaciar se (ez!olt (incolo (e
limita zpezilor !e)nice )i se nume)te hionosfer.
<nstalarea g2e$arilor )i (ez!oltarea reliefului glaciar presupune e;isten$a unor
con(i$ii-
- condi(ii climatice: temperaturi negati!e cea mai mare parte a anului .10 11
luniPan/* prezen$a unor precipita$ii 9ogate8 su9 form soli(*
10%
- condi(ie geomorfologic: relieful pree;istent care s permit stocarea zpezii )i
apoi a g2e$ii.
@n e!olu$ia reliefului "m1ntului au e;istat mai multe faze glaciare.
1. <n paleozoic (permian)8 au e;istat glacia$iuni legate (e continentele su(ice
(e azi8 (o!e(ite prin prezen$a unor (epozite glaciare (e pietri)uri numite till. ceste
glacia$iuni !ec2i au mo(elat spa$ii !aste .relieful glaciar nu s+a mai pstrat/ (in
ustralia8 frica8 merica (e ?u(8 <n(ia.
2. @n cuaternar (pleistocen) a a!ut loc o rcire general a climatului8 urmat (e
instalarea pe mari suprafe$e a unor calote glaciare .%0 mil. Om` (in merica (e 7or(8
,uropa nor(ic8 nor(ul siei8 merica (e ?u(8 3asmania/ (ar )i a g2e$arilor montani.
Calota european se spri>inea pe Carpa$i )i a constituit nucleul glacia$iunii
continentale (in emisfera nor(ic. Basa (e g2ea$ (e aici a a!ut e;tensiunea cea mai
mare8 co9or1n( p1n la %9V latitu(ine nor(ic. Calota glaciar a suferit mai multe
4naintri )i retrageri. @n e!olu$ia ei au fost sta9ilite trei mari perioa(e cu mai multe
sta(iale* ele au fost numite ,lster8 ?aale )i =istula.
@n ,uropa a e;istat )i o glacia$iune montan8 a crei limit altitu(inal era situat
la 1&00 m. Nrmele morfologice ale galcia$iunii montane europene se regsesc astzi
4n mun$ii "irinei8 lpi8 Carpa$i8 penini8 Balcani8 'ila8 "in(. fost 9ine stu(iat 4n
mun$ii (in su(ul Germaniei* (e aici pro!in )i (enumirile (ate celor patru perioa(e
glaciare montane- Gunz8 Bin(el8 'iss )i Aurm.
Glacia$iunea (in America de Nord a afectat Cana(a )i nor(ul ?N8 co9or1n(
p1n la 37V latitu(ine nor(ic. Cenumirile perioa(elor glaciare- 7e9rasOa8 <llinois8
5ansas )i Aisconsin. ?uprafa$a acoperit (e g2e$uri a fost (e 11 mil Om`. @n "eninsula
lasOa glacia$iunea este actual.
Glacia$iunea siberian a a!ut mai multe centre- "eninsula 3aim4r8 Celta Ienei8
"eninsula la(4r. u e;istat )i g2e$ari montani 4n toat ?i9eria )i sia Central
.Bun$ii 3ian)an/.
America de Sud glacia$iune montan 4n "atagonia )i nzi.
105
Antartica g2e$ari (e calot.
Ce asemenea8 4n emisfera su(ic glacia$iunea cuaternara a mai afectat
Tasmania )i Noua Zeelanda.
@nclzirea (in holocen (uce la topirea g2e$arilor )i ri(icarea ni!elului oceanic.
coperite (e g2ea$ au rmas (oar c1te!a zone8 4nsum1n( o suprafa$ (e 15 mil Om`
(in care8 4n spa$iul montan 085 mil Om`.
Cauzele glacia(iunilor.
,;ist mai multe cauze ce 4ncearc s e;plice mecanismele genetice ale
glacia$iunilor8 grupate 4n (ou categorii- e;traterestre )i terestre.
- Cauzele extraterestre: mo(ificarea traseului "m1ntului 4n >urul ?oarelui
(orbitei)8 cu mo(ificarea celor (ou puncte e;treme8 peri2eliu ."m1ntul este cel mai
aproape (e ?oare/ )i afeliu ."mntul se afl 4n punctul (e pe or9it cel mai 4n(eprtat
(e ?oare/* !aria$ii ale mrimii ung2iului pe care 4l face planul ecuatorului "m1ntului
cu planul or9itei .acest ung2i se nume)te ecliptic/.
- Cauzele terestre: mo(ificri ale 4nclinrii a;ei polilor* ri(icarea unui sistem
muntos* mo(ificri ale (irec$iei curen$ilor reci )i calzi .e;emplu- Curentul Golfului
.curent cal(/8 spre tlanticul (e 7or(8 (uce la topirea calotei scan(ina!e* 9ararea
acestui curent (e pragul 32omson8 (in cauza co9or1rii ni!elului oceanic8 fa!orizeaz
instalarea calotei/* mo(ificri 4n circula$ia general a atmosferei* erup$ii !ulcanice*
(eplasarea continetelor.
Dinamica ghe(urilor.
Ia orice g2e$ar se (isting (ou zone-
+ zona (e acumulare (A) un(e masa (e g2ea$ este 4n cre)tere.
+ zona (e pierdere (P), su9 limita zpezilor !e)nice8 un(e g2e$arul se tope)te
treptat.
@n func$ie (e raporturile e;istente 4ntre cele (ou zone8 rezult (iferitele !alori ale
bilan(ului ghe(urilor (B)-
10#
Legit(ile eroziuni galciare.
,roziunea e;ercitat (e g2e$ari este fun(amental (iferit8 la ni!elul mecanismelor
fizico (inamice8 (e eroziunea e;ercitat (e ceilal$i agen$i e;terni* aceste (iferente
sunt e!i(ente )i foarte u)or (e urmrit la teren8 mai ales prin compara$ia cu
mecanismele eroziunii flu!iatile.
,roziunea glaciar se nume)te exara(ie* ea este in!ers (epen(ent (e !itez )i
pant )i (irect (epen(ent (e !olumul (e g2ea$ )i cantitatea (e materiale soli(e.
1. Viteza mai mare (e (eplasare a g2e$ii8 (atorat pantei mai mari8 4nseamn
for$a (e eroziune mai mic. Ia !itez mare8 g2ea$a se rupe .apar crpturi
numite cre!ase/ re(uc1n(u+)i capacitatea (e a ero(a.
2. Cu c1t volumul de ghea( este mai mare8 cu at1t eroziunea este mai puternic.
3. Baterialul crat (e g2e$ar are rol 4n eroziune* astfel8 eroziunea glaciar cre)te
cu cantitatea de materiale solide antrenate 4n (eplasare.
%. c$iunea (e eroziune a g2e$ii se face lateral prin subspare )i longitudinal
prin excavare; lateral8 eroziunea este 4n(reptat asupra pere(ilor >g2ea9ului (e
(eplasare8 iar longitu(inal8 asupra fundului acestuia8 la pantele mici.
5. @n concluzie8 4n urma manifestrii acestor mecanisme caracteristice eroziunii
glaciare8 pe profilul longitu(inal al spa$iului mo(elat (e g2e$ar8 !or rezulta (ou
tipuri (e trepte8 4nca(rate fr e;cep$ie (e versan(i abrup(i:
+ praguri, ce apar acolo un(e panta este mai mare.
107
B0 ".
Ba 1 * g2e$arul are o dinamic activ.
B0 0 * g2e$arul este 4n sta(ionare.
B\ 0 * g2e$arul este 4n regres.
+ loje .(epresiuni/ (e eroziune8 4n spatele pragurilor8 un(e !aloarea
4nclinrii pantei este re(us.
Glacia(iunea montan
@n forma ei actual8 glacia$iunea montan este prezent 4n lpi8 "irinei8 Caucaz8
3iansan8 "amir8 HimalaLa8 Cor(ilieri8 nzi. Glacia$iunea cuaternar8 relict8 pstreaz
azi urme 4n multe masi!e .(e e;emplu8 4n Carpa$i/.
Altitudini necesare instalrii g2e$arilor8 la (iferite altitu(ini 4n con(i$iile
morfoclimatice actuale-
+ su9 300 m 4n zonele polare.
+ peste 2.&00 m 4n zonele temperate.
+ peste 5.000 m 4n zona intertropical.
Tipuri de ghe(ari montani.
+ Ghe(arul de tip alpin .(e !ale/* este un g2e$ar comple;8 9ine (ez!oltat8 ce
(ispune (e o morfologie complet8 alctuit (in 9azin (e recep$ie )i lim9 glaciar.
cesta (in urm are o lungime (e or(inul Oilometrilor )i 4nainteaz su9 limita
zpezilor !e)nice8 4n func$ie (e cantitatea (e g2ea$ ce pro!ine (in 9azinul (e recep$ie.
+ Ghe(arul de tip pirinean .(e circ/* prezint numai 9azin (e recep$ie. ?e
(ez!olt 4n !ecinatatea limitei zpezilor !e)nice )i 4n toate locurile un(e 9ilan$ul
glaciar B0 0.
+ Ghe(arul de tip Kilimandjaro .stelat/* se (ez!olt 4n regiunea mun$ilor
!ulcanici (in frica (e ,st. ?e instaleaz la peste 5.000 m altitu(ine8 4n craterul
!ulcanilor* !olumul (e g2ea$ este 9ogat8 urmare a cantit$ilor importante (e
precipita$ii ce ca( 4n aceast zon. Cin crater8 ce func$ioneaz ca 9azin (e recep$ie8
lim9ile glaciare se 4mpr)tie ra(iar (i!ergent pe flancurile conului !ulcanilor8 (e un(e
aspectul ce rezult 4n plan este acela (e stea.
10&
+ Ghe(arul de tip norvegian .(e platou/* reprezint o form (e trecere ctre
g2e$arii (e calot. ?e formeaz pe suprafe$ele plane (in lpii ?can(ina!iei* aici se
(ez!olt o plato) .un platou/ (e g2ea$8 cu grosimi (e or(inul sutelor (e metrii8 ce se
nume)te icefield, (in care se (esprin( lateral8 pe !ersan$ii muntelui ni!elat )i 4nl$at8
lim9i glaciare numite icestromuri.Nn su9tip al g2e$arului nor!egian este 4nt1lnit 4n
lpii Caup2inezi.
- Ghe(arul de tip himalayan* sunt g2e$ari (e mare (ez!oltare* altimetric8 se
4nt1lnesc (e la 2.%00 m )i p1n la #.000 m. ?unt alimenta$i (e precipita$ii foarte
9ogate. Caracteristica lor+ reprezint un ansam9lu (e 9azine (e recep$ie glaciare
in(i!i(uale8 plasate 4n treimea superioar a !ersan$ilor8 (in care pornesc lim9i
glaciare8 ce se unesc 4n treimea mi>locie sau 4n cea inferioar a !ersan$ilor. ceste
lim9i glaciare comune8 co9oar foarte mult su9 limita zpezilor !e)nice8 p1n la
altitu(ini cuprinse 4ntre 2.000 m )i 2.500 m.
- Ghe(arul de tip alaskian .(e piemont/* prezint 9azin (e recep$ie e;tins )i
lim9i glaciare cu lungimi mari. Ia contactul cu oceanul8 pe c1mpia litoral8 lim9ile
glaciare se unesc )i formeaz un piemont (e g2ea$ .asemntor 9anc2izelor/* (in
acesta se rup 9uc$i cu (imenesiuni !aria9ile ce se numesc ice9erguri.
@n Romnia8 4n timpul glacia$iunii pleistocene8 au func$ionat g2e$ari (e tip alpin8
4n mun$ii 'etezat8 Go(eanu8 6gra)8Bucegi8 'o(nei* 4n restul masi!elor g2e$arii au
fost (e tip pirinean.
Relieful glaciar montan
Relieful de eroziune (de exara(ie)
109
1. Circul glaciar .Oar8 cl(are8 znoag/. 'eprezint o (epresiune 4n care
este cantonat8 ini$ial8 g2ea$a* este 4nca(rat (e !ersan$i cu pant accentuat .!ersantul
(inspre amunte este separat (e masa (e g2ea$ printr+o crptur numita rimaye/* 4n
spre a!ale este 4nc2is printr+o ruptur (e pant prag glaciar.
Tipuri de circuri glaciare:
+ (up forma n profil transversal: simple* 4n trepte .acestea rezult prin a(1ncirea
treptat a g2e$arului 4n ca(rul a (ou sau mai multe cicluri (e mo(elare glaciar sau
prin instalarea )i e!olu$ia unui g2e$ar secun(ar8 (e circ8 4ntr+unul (intre !ersan$i/.
+ (up form n plan: rotun(e8 eliptice8 stelate.
+ (up structur: o9sec!ente8 consec!ente8 su9sec!ente8 asec!ente.
Geneza circurilor glaciare:
+ teoria glacialist; circurile se formeaz 4n 9azinetele (e o91r)ie ale unor toren$i
sau !i8 prin acumularea g2e$ii )i ac$iunea acesteia asupra !ersan$ilor )i patului.
+ teoria antiglacialist; circurile sunt rezultatul proceselor (e ni!a$ie )i 4ng2e$
(ezg2e$* g2e$arul se instaleaz (oar 4ntr+o (epresiune .lo>/ pree;istent.
Faze n evolu(ia circurilor glaciare:
+ acumularea zpezii )i formarea unei micro(epresiuni incipiente.
+ tasarea zpezii8 topirea ei par$ial )i transformarea 4n neve .o g2ea$ spongioas/*
are loc )i e;tin(erea lo>ei.
+ stratificarea g2e$ii pe grosimi mari* procesele periglaciare se com9in cu ac$iunea
g2e$ii8 circul se extinde foarte mult8 at1t lateral )i spre amunte c1t )i 4n a(1ncime.
Factori ce con(i$ioneaz geneza )i e!olu$ia circurilor- nuan$a climatic* con(i$iile
topografice e;istente pentru acumularea zpezii* structura* roca* orientarea
!ersan$ilor.
2. Valea glaciar. ,ste (e asemenea o form (e relief negati!8 (e eroziune8
sculptat (e masa (e g2ea$ .lim9a/ ce se (eplaseaz (inspre circ. ,ste pree;istent8
(ar sufer ulterior un proces (e mo(elare glaciar e;ercitat prin interme(iul lim9ii
110
g2e$arului. ceast mo(elare .e;ara$ie 4n principal/8 !a fi (iferen$iat 4n func$ie (e
pant- la panta puternic 4nclinat8 g2ea$a se fragmenteaz8 crap + se formeaz cre!ase
+8 (eci ac$iunea (e eroziune prezint intensitate mic* acolo un(e panta are 4nclinare
re(us8 g2e$arul se (eplaseaz lent8 g2ea$a nu se rupe8 iar eroziunea este acti!.
stfel8 4n profil longitu(inal8 rezultatul este8 un fun( (e !ale 4n trepte8 cu praguri )i
depresiuni.
Caracteristic !ilor glaciare8 este )i profilul trans!ersal 4n forma literei FNG.
ceste !i poart8 4n lpi )i 4n ?can(ina!ia8 numele (e trogh.
=i galciare (up forma 4n profil transversal: !i 4n form (e ~U simplu* !i
4n form (e ~U n trepte .!ezi tipuri (e circuri glaciare/.
'ol important 4n lrgirea !ii glaciare8 prezint )i procesul (e (ezagregaree prin
4ng2e$ (ezg2e$8 acti! la marginea g2e$arului8 la contactul (intre masa (e g2ea$ a
lim9ii )i !ersant.
@n ca(rul pragurilor galaciare8 sau oriun(e pe profilul longitu(inal al !ilor8
acolo un(e apar la suprafa$ roci (ure8 se (ez!olt un microrelief specific. @n primul
r1n( sunt rocile mutonate .9er9eci sau spinri (e 9er9eci/ roci on(ulate prin
mo(elare glaciar* apoi sunt rocile striate8 ce apar prin scri>elirea pragurilor (e ctre
materialul fin antrenat (e curgerea plastic a g2e$ii.
3. Creasta glaciar (custur sau karling). 'eprezint tipul (e interflu!iu ce a
cunoscut mo(elarea glaciar. ?unt foarte 4nguste )i ascu$ite8 cu aspect crenelat8 zim$at8
(e un(e (enumirea (e interflu!iu 4n col$i (e fierstru. Ia ni!elul lor e;ist multe
!1rfuri .tipice sunt cele cu form pirami(al numite hornuri* e;emplu- =1rful
Batter2orn (in lpi/ )i )ei .(enumite yei de transfluen(/. 'ezult prin mo(elarea
g2e$ii apar$in1n( la (ou circuri glaciare8 respecti! la (ou !i glaciare 4n!ecinate.
Relieful de acumulare
111
6ormele reliefului (e acumulare se numesc morene. "ro!in (in ac(iunea ghe(ii
(e smulgere a unor 9uca$i (e roc* pot fi8 (e asemenea8 materiale (ezagregate (e pe
versan(i8 (e (easupra masei (e g2ea$8 sau materiale fine . praf )i nisip/ a(use (e
vnt. ceste materiale sunt transportate (e g2e$ari la suprafa$a masei (e g2ea$8 4n
interiorul acesteia sau la fun(8 )i sunt lsate (up ce se tope)te.
Tipuri de morene-
+ (up (inamic- morene fi;e* morene 4n mi)care.
+ (up pozi$ie- morene (e suprafa$ .su9tipuri- laterale )i me(iane sau (e confluen$/*
morene (in interiorul masei (e g2ea$* morene (e fun(* morene (e 4mpingere .se mai
numesc frontale* su9tipuri- terminale )i sta(iale/.

Glacia(iunea de calot
:cup astzi 1%85 mil. Om`8 aflate la latitu(inile mari ale zonelor polar )i
su9polar8 (e (incolo (e paralelele (e #0V ale celor (ou emisfere.
Tipuri de ghe(ari de calot:
- Ghe(arul de tip antarctic; ocup 99K (in suprafa$a continentului su(ic cu
acela)i nume. 'eprezint o plato) (e g2ea$ cu grosime (e 2 3 Om. Basa (e g2ea$
acoper un relief foarte !ec2i8 su9 form (e platouri8 po(i)uri8 c1mpii (e eroziune.
Ceasupra calotei glaciare ies unele !1rfuri (e mun$i8 ce se numesc nunatakuri. Basa
(e g2ea$ se (eplaseaz foarte lent* morenele sunt pu$ine. G2e$arul continental
4nainteaz 4n 9azinul oceanic8 un(e formeaz o 4ntins banchiz; (in aceasta se
(esprin( iceberguri, astfel 4nc1t 9ilan$ul glaciar este negati!.
+ Ghe(arul de tip groenlandez; prezint o suprafa$ ce constituie b (in suprafa$a
insulei nor(ice omonime. ,ste o plato) (e g2ea$8 9om9at pe centru8 cu grosimea (e
285 Oilometrii* sunt prezente !1rfuri (e tip nunatak. Iateral8 spre $rm8 (in c1mpurile
(e g2ea$ icefield se (esprin lim9i glaciare icestromuri; (in acestea (in urm
(e su9 iceberguri. =iteza (e (eplasare a g2e$arului (e tip groenlan(ez 4n interior
112
!iteza este (e or(inul zecilor (e mPan8 iar lateral8 (e or(inul sutelor (e mPan. ?pecifice
sunt acumulrile (e cenu) !ulcanic .pro!enit (in <slan(a/8 ce formeaz strate
numite krioconite; morenele lipsesc. Bilan$ul g2e$urilor este negati!.
- Ghe(arul de tip islandez; ocup c (in insul. ,ste alctuit (in mai mul$i g2e$ari
ce sau format prin unire a o mic plato) .platou/ cu 4nl$imea (e 2 Om8 a!1n( lim9i
glaciare cu lungimi (e p1n la 200 300 m. Caracteristica acestor g2e$ari este
constituit (e faptul c se gasesc 4n !ecinatatea unor regiuni (e erup$ie !ulcanic*
astfel8 masa (e g2ea$ este par$ial topit8 rezult1n( un tip aparte (e curgeri ce con$in
ap8 9uc$i (e g2ea$ )i materiale !ulcanice8 care in(uc un gra( ri(icat (e risc
geomorfologic .poten$ial (e mo(elare/ (ar )i 2i(rologic .inun(a$ii/. Ce asemenea8
g2e$arul islan(ez prezint o re$ea 9ogat (e r1uri )i lacuri .aceea)i cauz8 men$ionat
anterior/* sunt numeroase morene8 iar 9ilan$ul g2e$urilor este negati!.
- Ghe(arul de tip Spitzberg; este compus (in g2e$ari montani ce se contopesc cu
g2e$ari (e calot. Borenele e;istente se 4m9in la r1n(ul lor. 'eprezentati! este
apari$ia reliefului (e fior(urui.
Relieful glaciar de calot
Relieful de eroziune
,ste rezultatul ac$iunii (e mo(elare )i ni!elare .e;ara$ie/ a masei (e g2ea$8 4n
con(i$ii (e 9ilan$ glaciar negati!.
"rincipala form a reliefului (e eroziune este fjeldul, o cmpie de eroziune.
"rezint (eni!elri8 iar panta general8 re(us8 este (at (e (irec$ia (e (eplasare a
masei (e g2ea$ a calotei.
@n ca(rul f>el(ului8 apar mai multe su9forme- nunatakurile .martori de
eroziune glaciari/* treptele de exara(ie .ni!eluri create (e g2ea$ 4n marginile
113
nunataOurilor* sunt repere ale fazelor (e e!olu$ie ale calotei glaciare/* berbecii sau
spinrile de berbeci .microrelief !lurit8 rezultat prin ero(area rocilor mai
rezistente/* rocile striate .corespun( locurilor un(e materialele antrenate 4n
(eplasarea calotei glaciare scri>elesc f>el(ul/* blocurile eratice .elemente cu
(imensiuni (e or(inul metrilor D zecilor (e metrii 4nl$ime W (iametru8 transportate (e
masa (e g2ea$ pe (istan$e (e or(inul zecilor sutelor (e Oilometrii* pro!in (in
(ezagregarea nunataOurilor sau (in e;ara$ia f>el(ului/* fiordurile .foste !i glaciare
in!a(ate (e apa mrii 4n sectorul terminal/. Geneza fior(urilor 1. lim9a g2e$arului
ero(eaz su9 ni!elul mrii 4n con(i$ii (e ec2ili9ru eustatic )i izostatic* 2. !alea
glaciar se (ez!olt pe uscat8 care co9oar 4ns epirogenetic8 iar (up topirea g2e$ii
apa mrii ptrun(e pe sec$iunea glaciar inferioar* 3. !alea glaciar se (ez!olt (e
asemenea pe continent8 iar ni!elul :ceanului "lanetar cre)te 4n postglaciar8 in!a(1n(+
o.
Relieful de acumulare
Ceplasarea maselor (e g2ea$ implic )i transportul materialelor rezultate 4n
procesul (e e;ara$ie8 pe care le (epun pe f>el( sau la marginea acestuia. @ntre g2ea$ )i
roc 4n loc se (ez!olt toren(i subglaciari, care preiau o parte (in aceste materiale )i
apoi le (epun la e;teriorul calotei* (e asemenea8 tre9uie men$ionat c e;ist D )i au un
rol important 4n transportul )i respecti! acumularea elementelor rezultate 4n urma
mo(elrii glaciare )i cursuri (e ap .toren$i8 r1uri sau lacuri/ inglaciare .4n
interiorul masei (e g2ea$/ )i supraglaciare .la suprafa$a masei (e g2ea$/. Cup
topirea calotei glaciare8 sau 4n urma 4mpingerii efectuate (e marginile calotei8 rezult
o serie (e forme acumulati!e morenele. 3ipologia formelor reliefului (e acumulare
galciar este mai comple; (ec1t cea reprezentat (e formele (e e;ara$ie* se (istinge
un relief al morenei de fund )i unul apar$in1n( morenei frontale.
1.Relieful morenei de fund.
11%
Borenele (e fun( sunt reprezentate prin (epozite su9 form (e mo!ile sau
culmi8 (iseminate 4n ni!elul general al unei c1mpii !alurite8 alctuite (in roci grosiere
4n amestec cu nisipuri.
- drumlinele sunt culmi asociate cu lungimi (e or(inul sutelor (e metri D
Oilometri8 l$imi (e or(inul zecilor (e metri sutelor (e metri )i 4nl$imi (e p1n la
50+ 70 m. ?e gsesc 4n regiunile e;terioare ale masei calotei* prezint (esf)urare pe
(irec$ia (e (eplasare a g2e$ii* sunt alctuite (in materiale grosiere8 acoperite (e
elemente mai fine .nisip8 pietri)/.
-osarele reprezint coline8 (ealuri in(i!i(uale* (imensiuni lungimi (e or(inul
Oilometrilor8 l$imi (e or(inul sutelor (e metrii8 4nl$imi (e or(inul metrilor zecilor
(e metri. ?unt create (e toren$ii su9glaciari )iPsau inglaciari* ace)tia preiau materialul
nisipos pe care 4l transporta )i 4l acumuleaz treptat su9 forma unor conuri care se
4m9rac.
-kamesurile sunt mo!ile cu (iametrul cuprins 4ntre 100 m )i 1.000 m*
4nl$imile sunt (e p1n 4n %0 m 50 m. ?unt alctuite (in nisipuri argiloase. ?e
formeaz 4n micro(epresiunile (e (easupra masei (e g2ea$* (up topirea acesteia8
materialele a>ung pe suprafa$a terenului8 rezult1n( mo!ile in(i!i(uale.
2. Relieful morenei frontale.
- salpauselka sunt !aluri (e materiale rezultate (in 4mpingerile e;ercitate (e
marginile calotei glaciare* sunt tipice 4n 6inlan(a. @n ,uropa8 (in "olonia )i p1n 4n
'usia8 sunt trei astfel (e )iruri (e materiale morenaice8 ce marc2eaz cele trei
perioa(e galaciare. ?unt alctuite (in materiale eterogene8 grosiere8 ce alterneaz cu
elemente fine. Cimensiuni 4nl$ime su9 100 m8 lungimi (e or(inul sutelor (e
Oilometrii.
+ pradolinele reprezint forme (e relief negati!8 (epresiuni ce se afla 4ntre
)irurile acumulati!e ale morenei frontale. @n ca(rul lor se regsesc (epozite fine8
argilo nisipoase. @n lungul acestor culoare se canalizeaz !ile actuale. Borfometric8
pra(olinele sunt compara9ile cu morenele (e tip salpauselOa.
115
Relieful proglaciar
Constituie ansam9lul componentelor morfologice care se formeaz 4n fa$a lim9ilor
glaciare sau a calotelor glaciare8 respecti! 4n fa$a morenelor (e 4mpingere. ?e mai
nume)te relief flu!io+glaciar.
- cmpia de sandre; este un relief >os8 cu (eni!elri )i pant re(us*
alctuit (in materiale fine nisipuri8 argile. gentul morfogenetic este reprezentat (e
suita (e organisme toren$iale sau flu!iatile8 rezultate (in topirea g2e$arului* ace)tia
(epun la e;teriorul masei (e g2ea$ acumulri (e tipul conurilor .(e (e>ec$ie sau
alu!iale/8 galcisurilor sau piemonturilor. @n sectoarele >oase se formeaz lacuri )i (une
.e;emplu- C1mpia Germano+"olonez/.
- zoliile; forme ale microreliefului proglaciar8 4nt1lnite 4n ca(rul c1mpiilor
(e san(re. ?unt (epresiuni (e mici (imensiuni8 cu (u9l genez- (atorate curen$ilor (e
ap ce e;ercit o ac$iune tur9ionar* (atorate 9locurilor (e g2ea$ men$inute 4n masa
nisipo argiloas8 ce se topesc mai greu .termocarst/. Roliile pot a(aposti lacuri
proglaciare.
11#
RELIEFUL PERIGLACIAR
Comple; morfoclimatic ce apare )i se (ez!olt 4n regiunile reci8 lipsite (e
g2e$ari8 (e la latitu(inile (in zona cercurilor polare8 sau8 4n sens altitu(inal8 4n eta>ul
cuprins 4ntre limita zapezilor !e)nice )i limita superioar a !egeta$iei ar9orescente* se
a(ug )i un sector tot 4n sens altitu(inal 8aflat 4n mun$i .!1rfuri8 creste/8 (easupra
g2e$arilor .2ionosferei/. gentul morfogenetic principal este 4ng2e$ (ezg2e$ul*
secun(ar ni!a$ia.
lt (enumire folosit 4n literatura geomorfologic relieful crionival.
Biogeografic8 relieful periglaciar acoper zona (e tun(r8 respecti! eta>ul
montan alpin. @n pleistocen8 aria (e (ez!oltare a sistemului morfogenetic periglaciar
era mult mai mare .cea mai mare parte a mericii (e 7or(8 ,uropa Central8 ?i9eria8
Bun$ii nzi8 frica (e 7or( Bun$ii tlas/.
Nuan(e ale climatului periglaciar
+ climatul arctic continental .4n ?i9eria8 lasOa8 nor(ul mericii (e 7or(/*
caractere generale precipita$ii pu$ine .200 300 mmPan/* temperaturi co9or1te* ierni
lungi* cantit$i re(use (e zapa(* orizont 4ng2e$at permanent .pergelisol/.
117
+ climatul arctic oceanic .4n regiunile insulare (in 7or!egia8 Groenlan(a8 nor(ul
?i9eriei8 <slan(a/* caracteristici +4ng2e$ (ezg2e$ acti! o perioa(a mai lung (in an*
!eri mai lungi* e;isten$a pergelisolului.
+ climatul rece oceanic .4n insulele emisferei su(ice/* se caracterizeaz prin
precipitatii mai 9ogate )i a9sen$a pergelisolului.
+ climatul alpin prezint (ou !ariante-
+ !arianta temperat .la altitu(ini (e peste 1&00 m/* cantitatea me(ie anual (e
perecipita$ii este (e 1000 mm* lipse)te pergelisolul* 7 & luniPan temperaturile me(ii
sunt negati!e. "rocese- (ezagregarea .ca urmare a !aria$iilor termice (iurne/ )i
ac$iunea mecanic a zpezii.
+ !arianta tropical .la peste 3000 m altitu(ine/* precipita$ii mai 9ogate*
4ng2e$ul patrun(e pu$in 4n a(1ncime.
Sistemul de modelare periglaciar (procese modelatoare periglaciare)
1. nghe( - dezghe(ul. =aria$iile (e temperatur su9 form (e 4ng2e$ (ezg2e$
reprezint un agent (e mo(elare cu strict con(i$ionare climatic* astfel8 (e nuan$a
climatic (epin(e profunzimea p1n la care ptrun(e 4ng2e$ul )i ciclicitatea 4ng2e$
(ezg2e$ului .mai importante sunt ciclurile (iurne/. Ce asemenea8 amplitu(inea 4ng2e$
(ezg2e$ului ca agent morfoclimatic periglaciar8 este 4n func$ie (e caracteristicile
rocii *(in acest punct (e !e(ere e;ist roci macrogeli!e .cele care reac$ioneaz rapi(
la ac$iunea cuplului (e agen$i/ )i roci microgeli!e .acestea raspun( mai lent la 4ng2e$
(ezg2e$/. <mportan$a mare asupra efectelor 4ng2e$ (ezg2e$ului prezint cantitatea
(e ap 4ncorporat 4n roc 4naintea 4ng2e$ului .cu c1t aceasta este mai mare8 cu at1t
efectele gerului !or fi mai mari/. ?e a(aug8 4n fine8 rolul !egeta$iei. Catorit
mecanismelor perec2e8 rolul )i efectele 4ng2e$ului !or fi tratate separat.
- nghe(ul. 'ezultatele manifestrii 4ng2e$ului-formarea unui strat (e polei la
suprafa$a orizontului afectat (e 4ng2e$* pip OraOe+ coloane (e g2ea$ ce alctuiesc un
11&
strat 9uretos in (epozitul (e alterri* lentile g2ea$ su9 form (e strate la a(1ncimi
mai mari*pene (e g2ea$ + crpturi cu ap care 4ng2ea$8 ce pornesc (e la suprafa$ )i
a>ung 4n profunzime* apofize + g2ea$ 4n apropierea pergelisolului.3en(in$a general a
proceselor 4n stratul afectat (e ac$iunea 4ng2e$ului+ apa care 4)i mre)te !olumul* apar
tensiuni8 se e;ercit presiuni asupra materialelor (in >ur8 astfel 4nc1t apar on(ulri8
plierea materialelor (in (epozit* 4n timp se formeaz crpturi iar rocile sunt
sfr1mate.
- Dezghe(ul. <nter!ine rolul apei8 eli9erat 4n urma topirii g2e$ii. pare 4n
primul r1n( soliflu;iunea .(eplasarea por$iunii (ezg2e$ate )i 4m9i9ate cu ap pe patul
reprezentat (e masa 4nc 4ng2e$ata/. ?tratul care se (ezg2ea$ prezint (ensit$i
(iferite8 at1t 4n suprafa$ c1t 4n a(1ncime* ca urmare8 rezult o serie (e curen$i ce
antreneaz 4n circuite materialele (in (epozitul (ezg2e$at- elementele fine sunt
ri(icate8 cele grosiere co9or1te. 3en(in$a general este aceea (e triere a
materialelor.,fectele (ezg2e$ului (epin( (e mai mul$i factori8 (intre care importan$
mai mare au- a(1ncimea pe care s+a pro(us (ezg2e$ul* mrimea !olumului (e ap
(isponi9ilizat* numrul )i tipul ciclurilor 4ng2e$+ (ezg2e$* prezen$a pergelisolului.
2. Niva(ia. ,ste procesul periglaciar generat (e acti!itatea zpezii.c$iunea
acestui agent se (esf)oar prin interme(iul a trei mecanisme- mecanic8 gra!ita$ional8
c2imic.
+ c$iunea mecanic (e eroziune a zpezii se (esf)oar prin interme(iul
avalanyelor. ,le se pro(uc iarna )i prim!ara8 4n zilele 4nsorite ce sur!in ime(iat (up
c(erea unor cantit$i importante (e zpa(. Cauze (eclan)atoare- pr9u)irea unor
9locuri* cutremure* sunete puternice* auto!e2icule* turi)ti.
3ipuri (e a!alan)e- ume(e* uscate.
@n timpul a!alan)elor sunt transportate materiale .9locuri/8 spre 9aza
!ersantului* (ac procesul se repet pe acela)i aliniament rezult culoare .ulucuri/ (e
a!alan).
119
+ c$iunea gra!ita$ional are loc prin tasare8 fiin( e;ercitat (e acumulrile (e
zpa( pe suprafe$ele c!asiorizontale* rezult o zpa( grun$oas8 care preseaz
asupra (epozitului sau rocii8 iar 4n timp apare o micro(epresiune ni)a ni!al. C1n(
nu este troienit8 zpa(a prote>eaz solul (e 4ng2e$.
+ c$iunea c2imic a zpezii8 prin (izol!are sau alterare8 are loc la trecerea
apei (in stare soli( 4n stare lic2i(.
3. Eoliza(ia. "roces (eterminat (e ac$iunea !1ntului8 care spul9er .transport/
zapa(8 nisip )i praf* cu aceast 4ncrctur !1ntul iz9e)te !ersan$ii8 cre1n( al!eole )i
ni)e sau acumuleaz zpa(a .troienire/.
4. Eroziunea fluviatil (fluvioperiglacia(ia). ?e realizeaz o (istinc$ie 4ntre
)iroire )i ac$iunea apelor cu scurgere permanent. Eiroirea actioneaz prim!ara8 pe
pante (e peste 10d8 rezult1n( 4n principal rigole )i ra!ene. c$iunea apelor curgtoare
.permanente/ poart propriu zis numele (e fluvioperiglacia(ie* se caracterizeaz
prin ape mari (e !ar )i geneza teraselor fluvioperiglaciare.
Structuri yi depozite periglaciare
1.Structuri periglaciare majore. par acolo un(e 4ng2e$ul este profun(8 pe
a(1ncimi (e or(inul sutelor (e metrii. ici se (ez!olt (ou orizonturi unul care se
(ezg2ea$ !ara .molisol/ )i unul permanent 4ng2e$at .pergelisol/.
- Molisolul. "rezint a(1ncimi cuprinse 4ntre 1 )i # 7 m. @n ca(rul lui se
pro(uc (iurn 4ng2e$ (ezg2e$uri. Ceoarece sensul 4ng2e$ului este acela)i cu sensul
(ezg2e$ului .(e sus 4n >os/8 la un moment (at !a e;ista un strat (ezg2e$at prins 4ntre
(ou strate 4ng2e$ate* apar astfel tensiuni8 presiuni8 generate (e trei cauze-
120
+ (atorit stratului (e a(1ncime8 4ng2e$at permanet8 care opune rezisten$.
+ (atorit lentilelor (e ap care 4ng2ea$ 4n interiorul stratului (ezg2e$at8
mrin(u+)i !olumul.
+ (atorit stratului 4ng2e$at (e le suprafa$ care a!anseaz (e sus 4n >os.
Nrmare a tensiunilor )i presiunilor care apar prin mecanismele enumerate8
rezult (ou tipuri (e elemente componente ale structurii molisolului- ondulrile
.in!olu$iile/* crpturile .penele (e g2ea$/.
- Pergelisolul. tinge 4n profunzime p1n la #00 700 m* alte (enumiri +
merzlot* permafrost. 3ipuri (e pergelisol-
- epigenetic0 pergelisol format (inspre suprafa$ 4nspre a(1ncime8 prin
transmiterea treptat a 4ng2e$ului.
- sinegetic0 pergelisol format la gurile (e !rsare ale marilor flu!ii8 care
transport )i (epun cantit$i importante (e materiale alu!ionare care 4ng2ea$ anual pe
)ar>e8 unele peste altele* se mai nume)te pergelisol (e (elt periglaciar.
- fosil0 pergelisol format 4n pleistocen la marginea su(ic a zonei periglaciare
.4n taiga/* 4n perioa(a formrii prezint grosimi foarte mari8 astfel 4nc1t 4nclzirea
2olocen nu l+a afectat 4n 4ntregime. (poste)te e;emplare 4ng2e$ate8 complet
conser!ate ale unor mamifere cuaternare .e;emplare mamutul l1nos8 A2oolL
Bamout2 4n ?i9eria/.
2.Depozite periglaciare. 'eprezint rezultatul manifestrii proceselor (e
4ng2e$ (ezg2e$ )i eoliza$ie.
Cele (in urm8 fac ca aceste (epozite s fie 4nt1lnite la periferia zonei periglaciare8
sau c2iar 4n afara ei. Forme-
+ (unele ni!oeoliene.
+ acumularile .(epozitele/ (e nisip )i argil.
+ loessul.
+ (epozitele loessoi(e .(epozite (e !ersant transformate8 cu porozitate
mare )i structur columnar/* e;emplu (epozitele loessoi(e (e pe
121
terasele 4nalte .% + 7/ ale !ilor (in ?u9carpa$ii (e Cur9ur8 ce
func$ioneaz ca (epozite (e acoperire postgenetice .ating 10 12 m
grosime8 pe terasele 4nalte8 5 #8 ale =ii C1m9o!i$a/.
Formele reliefului periglaciar
"ot fi grupate (up agen$ii care le+au sculptat )i (up locul 4n care s+au format8
aici incluz1n( roca )i tipul (e climat. Clasificarea care s+a impus 4ns8 este aceea (up
pant* asfel8 sunt stu(iate (iferen$iat- forme ale reliefului periglaciar pe suprafe$e
4nclinate* forme ale reliefului periglaciar pe suprafe$e orizontale.
1.Forme periglaciare pe suprafe(e nclinate. "rincipalul agent mo(elator este
4ng2e$ (ezg2e$ul8 iar principala con(i$ie fa!orizatoare este aceea c roca s fie
(escoperit (e !egeta$ie. 'ezultatele sunt e!i(ente at1t la ni!elul reliefului ma>or8 c1t
)i la cel al microreliefului. @n ceea ce pri!e)te formele mari ale reliefului 4n urma
mo(elrii periglaciare specifice8 se !or (istinge-
+ !ersan$i cu pant accentuat8 c2iar a9rupturi8 (ezgoli$i (e materiale )i
!egeta$ie.
+ conuri8 trene8 poale (e gro2oti)uri8 acumulate la 9aza !ersan$ilor.
+ interflu!ii fragmentate8 ascu$ite cu relief ruiniform- turnuri8 coloane8 ace8
creste8 porti$e8 arca(e8 9a9e .ciuperci/8 sfinc)i.
Cintre microformele periglaciare pe suprafe$e 4nclinate8 caracteristice sunt-
+ 9locurile oscilante* elemente cu (imensiuni !aria9ile )i forme 4n general
rotun>ite8 sferice8 (eta)ate prin 4ng2e$ (ezg2e$8 4n ni!elul !ersan$ilor sau c2iar al
interflu!iilor8 (ezgolite (e !egeta$ie. 'm1n inter!ale !aria9ile (e timp 4ntr+un
ec2ili9ru insta9il* pe masur ce eroziunea le izoleaz tot mai mult8 9locurile ca(
gra!ita$ional la 9aza !ersantului .pr9u)irea poate fi cauzat )i (e a!alan)e8
cutremure/. ,;emplu Buntele Mepii Bari .Bun$ii Bucegi/.
122
+ 9locurile glisante* 9locuri oscilante8 (esprinse (in !ersan$i sau creste
ruiniforme8 a>unse gra!ita$ional la poalele a9ruptului8 4n treimea cu panta cea mai
re(us. Becanismul glisrii este generat tot (e procesul (e 4ng2e$ (ezg2e$8 4n
con(i$iile unui su9strat cu granula$ie fina .(epozit glaciar sau periglaciar/. Blocul8
care se (eplaseaz lent 4n timpul (ezg2e$ului8 4mpinge materialul (in fa$ .(in a!ale/8
rezult1n( un !al nisipo argilos .9urlet/* 4n timp8 poate cpta (imensiuni mai mari
.lungime (e or(inul metrilor8 4nl$imi (e or(inul zecilor (e centimetrii/ )i se poate
fi;a cu !egeta$ie ier9oas. @n centrul !alului8 pe aliniamentul (e (eplasare al 9locului
glisant8 se formeaz o micro(epresiune. ,;emplu 9locul glisant (e pe !ersantul
st1ng al =ii glaciare <alomi$a .Bun$ii Bucegi/.
+ 9locurile or(onate .grezes litee/ gro2oti)uri cu (imensiuni (iferite8 (ispuse 4n
strate alternante8 ce reflaect succesiunea fazelor cu intensitate (iferit a 4ng2e$
(ezg2e$ului .stratele cu gro2oti)uri mrunte in(ic un 4ng2e$ (ezg2e$ puternic/.
+ r1urile (e pietre* (ac 9locurile8 4n oarecare (intre formele su9 care apar8 se
(ez!olt mai ales 4n mun$ii fli)ului .foarte frec!ente pe conglomerate/8 r1urile (e
pietre sunt tipice pe )isturi cristaline .Bun$ii 6gra)8 Bun$ii 'etezat Go(eanu8
Bun$ii Ieaota/. @n urma 4ng2e$ (ezg2e$ului8 materialele (e pe !ersan$ii cu 4nclinare
ri(icat8 se (eplaseaz 4n (u9lu sens- ctre a!ale )i ctre por$iunile ce formeaz
aliniamente negati!e* urmrin(u+le pe acestea8 elementele (e (esprin(ere nu formeaz
gro2oti)uri ci se or(oneaz asemantor r1urilor8 (au confluen$e8 uneori (ez!olt1n(
mici 9azine (e acumulare8 (e un(e numele atri9uit toren$i (e pietre.
+ treptele (e altiplana$ie* asemntoare teraselor .prezint po( )i frunte/8
treptele (e altiplana$ie sunt rezultatul manifestrii proceselor (e 4ng2e$ (ezg2e$ )i (e
ni!a$ie. par 4n masi!ele cu strate ce alterneaz ca umplutur petrografica8 po(ul
(ez!oltan(u+se la ni!elul stratelor cu rezisten$ mai mare la 4ng2e$ (ezg2e$8 iar
fruntea 4n (reptul stratelor cu roci macrogeli!e. Ce asemenea8 treptele (e altiplana$ie
se pot forma )i 4n !ersan$i omogeni8 prin (ezagreagarea 4n (reptul rupturilor (e pant8
infle;iunilor morfogenetice.
123
+ potecile (e !ite* aliniamente (e (egra(ari 4n ptura 4nier9at8 (ez!oltate 4n
lungul cur9elor (e ni!el. ?unt generate (e ac$iunea (e tasare a copitelor .o!ine8 mai
pu$in 9o!ine/8 cel mai a(esea 4n lunile mai iunie. @n timp8 (ac p)unatul continu
pe acelea)i trasee8 poate s apar o (egra(are (estul (e intens a !ersan$ilor8
accentuat la 4nceputul prim!erii (e alunecarile superficiale.
+ ni)ele ni!ale .scoc2ine/* micro(epresiuni circulare sau o!ale8 rezultate 4n
urma procesului (e tasare e;ercitat (e zpa(a troienit. @n apari$ia lor )i 4n forma pe
care o capt8 un rol important prezint orientarea !ersan$ilor )i (irec$ia (ominant a
!1ntului. ?e (ez!olt pe pante cu 4nclinri mai re(use.
+ semipilniile ni!ale* la partea superioar a !ersan$ilor8 acolo un(e relieful
permite acumularea zpezii8 ce se poate transforma 4n g2ea$ .ne!e/. ,;emplu- Bun$ii
Bucegi8 Baiu8 Ciuca).
+ culoarele (e a!alan)* ulucuri cu pant mare generate (e pro(ucerea
a!alan)elor pe acelea)i aliniamente. Cel mai a(esea 4)i au originea 4n spa$iul (e su9
semipilniile ni!ale.=ara func$ioaneaz ca artere (e (rena> pentru scurgerea flu!io
toren$ial8 4n sectorul (e organizare al acesteia. @n perimetrul (e (e9u)are8 materialele
antrenate 4n a!alan)8 sunt (epuse 4n (epozite acumulati!e su9 form (e potcoa!.
+ potcoa!ele ni!ale* reprezint acumulri (e gro2oti)uri su9 form
semicircular la 9aza !ersan$ilor cu a!alan)e )i (ezagregri. @n interior con$in o
micro(epresiune8 iar acestea pot cantona lacuri (e potcoa! ni!al.
+ g2e$arul (e gro2oti)* la poalele !ersan$ilor cu frec!ente a!alan)e8 reprezent1n(
4ngrm(iri (e g2ea$ )i gelifracte. Cimensiuni (e or(inul sutelor (e metrii lungime P
l$ime8 zeci (e metrii 4nl$ime. G2e$arul (e gro2oti) poate fi actual sau un fragment (e
g2etar montan fosil* prezint o lim9 glaciar 4n retragere.
2. Forme periglaciare pe suprafe(e orizontale. ?e clasific 4n func$ie (e mai
multe criterii* mai importante sunt- legturile pe care le prezint cu formele
.structurile/ (e profunzime8 form )i (imensiuni8 sta(iu e!oluti!.
12%
+ solurile poligonale* reprezint rezultatul procesului (e 4ng2e$ (ezg2e$.
Cimensiuni 4n (iametru cuprinse 4ntre zeci (e centrimetrii zeci (e metrii* apar 4n
regiunile un(e e;ist pergelisol. Borfologic8 sunt crpturi ce alctuiesc 4n plan forma
geometric a unor poligoane regulate .(e cele mai multe ori pentagon sau 2e;agon/*
crpturile sunt umplute cu materiale grosiere sau g2ea$8 4n timp ce spa$iul (in
interiorul poligonului este 9om9at )i acoperit (e elemente mai fine.
Geneza )i e!olu$ia solurilor poligonale. @n perioa(ele cu 4ng2e$ puternic se
(ez!olt 4n suprafa$ crpturi cu a(1ncimi (e p1n la 1 m* acestea au ten(in$a (e a se
uni .o form poligonal c1t mai regulat in(ic instalarea unui sta(iu (e ec2ili9ru
(inamic/. Ia (ezg2e$8 apa rezultat umple crpturile8 (ar (iferen$ele (e (ensitate
e;istente (uc la formarea unor curenti ascen(en$i ce 4mping elementele grosiere la
suptafa$. Ia 4ng2e$ul urmtor8 apa (in crpturi 4ng2ea$* rezult o serie (e tensiuni
orientate (inspre crpturi 4nspre interiorul poligonului* apare astfel 9om9area pr$ii
superioare a interiorului poligonului )i 4mpingerea materialelor grosiere (easupra
crpturilor8 mai co9or1te8 umplute cu g2ea$. Ia (ezg2e$8 pietrele 4mpinse la
suprafa$ intra pe crpturi )i co9oar pe acestea* 4n interiorul poligonului rm1ne
(oar materialul fin .apare 4n timp o triere a elementelor/.
Cercetrile au pus 4n e!i(en$8 legturi e;istente 4ntre solurile poligonale )i alte
procese )i respecti! forme periglaciare8 precum pip+OraOe+ul.
+ macropoligoanele* sunt soluri poligonale cu structuri mai comple;e .interiorul
poligonului poate prezenta on(ulri8 !luriri/ )i (imensiuni mult mai mari .peste 100
m/.
+ cercurile (e pietre* forme sferice8 generate (e ac$iunea (e triere a materialelor
impus (e 4ng2e$ (ezg2e$. Circumferin$a cercului (e pietre este 4nl$at )i marcat
(e prezen$a materialelor grosiere8 spa$iul interior fiin( mai co9or1t )i umplut cu
elemente fine. Cac panta (ep)e)te 5 10d 4nclinare8 structurile !or fi (eformate8
alungite .cercurile se !or transforma 4n elipse/.Cimensiuni (e or(inul metrilor 4n
(iametru. ,;emple cercurile (e pietre (in Buntii Ieaota.
125
+ solurile striate* reprezint un sta(iu e!oluti! mai 4naintat al solurilor
poligonale .o alungire a acestora (atorat proceselor (e mo(elare ce inter!in (in
cauza pantei mai mari/. ?unt f1)ii paralele (e material fin ce alterneaz cu f1)ii (e
material grosier. Genetic e!oluti!8 formarea solurilor striate este asemntoare cu
cea a solurilor poligonale. Ciferen$ierea celor (oua forme apare la (ezg2e$ c1n(8 (in
cauza pantei ce!a mai accentuate8 se (ez!olt procese (e (eplasare gra!ita$ional (e
tipul soliflu;iunilor8 rostogolirilor8 curgerilor* acestea (esfiin$eaz crpturile cu
pozi$ie trans!ersal pe pant8 pe care le umplu cu elemente fine8 acestea fiin( cele
care sunt antrenate mai u)or 4n (eplasrile gra!ita$ionale8 in final rezult1n( 9enzile (e
materiale8 paralele (ar alternante ca (imensiuni ale elementelor componente. ?olurile
striate pot s apar )i 4n urma e!olu$iei prin alungire a cercurilor (e pietre.
+ c1mpurile (e pietre .mrile (e pietre/* acumulri (ezor(onate (e roci
(ezagregate prin 4ng2e$ (ezg2e$. Cele mai fa!ora9ile crerii acestui microrelief sunt
rocile (ure8 care raspun( rapi( 4ng2e$ (ezg2e$ului8 (e tipul )isturilor cristaline.
,;emple- Bun$ii 'etezat Go(eanu8 "ar1ng.
+ pa!a>ul ni!al* reprezint acumulari or(onate (e gro2oti)uri plate sau aproape
plate .lespezi/8 (eci rocile care fa!orizeaz aceste tip (e microrelief sunt tot cele (in
categoria )isturilor cristaline* e;emplu- 4n Bun$ii Ieaota8 pa!a> ni!al pe )isturi
cristaline ale seriei (in Ieaota. Cispozi$ia lespezilor este pe suprafa$a cea mai mare a
acestora8 su9 forma (e pa!a>8 4n urma procesului repetat (e 4ng2e$ (ezg2e$* la
4ng2e$8 gelifractele sunt u)or ri(icate8 iar la (ezg2e$8 acestea co9oar8 c2iar se afun(
u)or8 a)ez1n(u+se pe latura .9aza/ plan cu suprafa$a cea mai mare8 4n ten(in$a (e
realizare a unui ec2ili9ru.
+ mo!ilele (e pm1nt si g2ea$*
1. movilele de pmnt .mo!ile 4nier9ate8 marg2ile/* forma$iuni cu aspect (e
mu)uroi )i (imensiuni (e p1n la 1 m l$imePlungime )i 085 m 4nl$ime8 ce se (ez!olt
4n ptura (e sol. par prin procesul (e 4ng2e$ (ezg2e$. @n structur8 prezint
materiale fine .argile8 nisip/8 (ar pot a!ea 4n interior )i un nucleu reprezentat (e un
12#
element grosier .galet8 9olo!an/. Bo!ilele sunt 4m9racate 4n !egeta$ie .mu)c2i8
ier9uri/. ,!oluti!8 se (ez!olt p1n la atingerea unui prag ma;im8 apoi se (egra(eaz
.apar crpturi8 se sparg8 se golesc sau c2iar sunt 4nlturate/* 4n locul lor pot rm1ne
cercuri (e noroi .ca micro(epresiuni sau u)or 9oltite/.
2. movilele de mlaytin (de turb/* se 4nt1lnesc 4n solurile (e tip tur9 .tur9
(e rogoz8 tur9 (e mu)c2i (e rogoz/8 4n mla)tini. @n (imensiuni8 prezint or(ine (e
mrime asemntoare mo!ilelor 4nier9ate. Genetic8 mo!ilele (e mla)tin8 reprezint
un microrelief 9iogen ele apar ca urmare a cre)terii (iferen$iate a !egeta$iei8
respecti! a forma$iunii (e tur9. 'olul 4ng2e$ (ezg2e$ului este secun(ar e!i(ent 4n
cre)terea 4n (imensiuni a mo!ilelor.
3. movilele de ghea( (hidrolacoli(ii)* au (imensiunile cele mai mari )i
prezint mai multe su9tipuri-
- movile de mlaytin cu miez (e g2ea$* prezint toate caracteristicile
men$ionate anterior pentru mo!ilele (e mla)tin. Ciferen$a const 4n faptul c
mo!ilele (e mla)tin cu miez (e g2ea$ au un nucleu alctuit (in g2ea$8 permanent
4ng2e$at. stfel8 ele se 4nt1lnesc c2iar )i 4n e;teriorul regiunilor cu pergelisol spora(ic
.e;emplu Bun$ii Cale(oniei (in ?ue(ia/. Ben$inerea acestui miez (e g2ea$ )i 4n
sezonul cal( este fa!orizat (e propriet$ile izolatoare (in punct (e !e(ere termic al
tur9ei. Nnii cercettori .M. Iun(e!ist/8 (iferen$iaz mo!ile (enumite pounniOos8
mo!ile (e mla)tin cu miez (e g2ea$ ce cresc mai mult 4n (imensiuni (atorit
4ng2e$ului repetat.
- palsa (palsasurile)* !alori (imensionale mai mari lungimea ma;im 100m
.cel mai frec!ent 20 m/8 l$imi (e 10 20 m .ma;im 25 30 m/8 4nl$imi (e 3 % m
.ma;im 5 # m/ )i grosimi (e cel pu$in 7 m. Geneza lor necesit prezen$a (epozitelor
mla)tinoase superficiale8 (ar nu )i a pergelisolului.4n su9regiunea su9arctic cu
latitu(ini (e p1n la 70d )i relief (epresionar/. @n structur e;ist (ou orizonturi- un
nucleu 4ng2e$at .g2ea$ )i sol 4ng2e$at/* un 4n!eli) alctuit (in tur9 (in mu)c2i (e
rogoz uscat8 acoperit (e !egeta$ie ier9oas sau ar9usti! )i afectat (e crpturi.
127
Iateral8 mo!iele (e tip palsa sunt 4ncon>urate (e un aliniament micro(epresionar8
inelar8 mai ume(. (esea8 forma$iunile palsa se asociaz 4n comple;e8 pe lungimi (e
or(inul sutelor (e metrii. @n finalul e!olu$iei8 apare (egra(area mo!ilei8 marcat (e
topirea miezului 4ng2e$at )i pra9u)irea 4n!eli)ului (e acoperire* 4n locul palsa8 rm1ne
o (epresiune ume(* (ac mo!ila a a!ut (imensiuni mai mari )i a e;istat un timp mai
4n(elungat8 un lac (e (ezg2e$.
- pingo .pingourile/* reprezint mo!ilele cu (imensiunile cele mai mari )i cu
e!olu$ia cea mai comple;. Borfometric grosimea ma;ima 100 m .(in care 4nl$ime
peste suprafa$a topografic #0 #5 m8 a(1ncime 30 35 m/8 lungime (e or(inul
sutelor (e metrii8 cel mai frec!ent 200 %00 m. Borfografic8 prezint form (e con8
numit (om sau calota. ?tructural8 sunt alctuite (in g2ea$ pur (e tip pergelisol8
format prin in>ec$ie8 acoperit cu un strat su9$ire (e sol mineral. Geneza g2e$ii
g2ea$ (e tip pingo8 se formeaz prin in>ec$ia apei sau a materialelor fine 4m9i9ate cu
ap8 prin spa$iile ne4ng2e$ate ale molisolului8 (e >os 4n sus8 4ntre roca (e 9az .sau
pergelisol/ )i solul 4ng2e$at .sau care 4ng2ea$/ (e la suprafa$* a>uns aproape (e
suprafa$8 apa 4ng2ea$. <n>ec$ia apei este generat (e e;isten$a unor presiuni8 ce pot fi
(e mai multe tipuri- presiune criostatic8 2i(rostatic .artezian/8 2i(raulic.
"ingourile apar at1t 4n zona pergelisolului continuu c1t )i 4n cea a pergelisolului
(iscontinuu .(ez!oltarea lor este fa!orizat (e e;isten$a unui orizont permanent
4ng2e$at8 continuu8 (ar su9$ire* se a(ug con(i$ia unui molisol 4n strat gros/. 7ecesit
relief pree;istent (epresionar8 cu su9strat alctuit (in sol mineral ne(eran>at 4ng2e$at.
stfel (e con(i$ii se 4nt1lnesc 4n Groenlan(a8 lasOa.
3ipuri (e pingo- pingouri 4n sistem (esc2is8 pingouri 4n sistem 4nc2is .Buller8
1959/.
?ta(ii e!oluti!e ale unui pingo-
- stadiul ini(ial* acum are loc ri(icarea .arcuirea/ apei .4mpreun cu solul (e
(easupra/8 prin 4ng2e$area progresi!a (e >os 4n sus. ceast 4nal$are local (uce la
formarea calotei forma$iunii pingo.
12&
+ stadiul de pingo matur* relieful (e tip con este 9ine reprezentat. @n !1rful
cupolei8 poate s apar un crater8 generat (e rupturile care apar 4n procesul (e
e;pansiune al pingoului .4n (reptul rupturilor8 g2ea$a se tope)te/.
- stadiul de involu(ie (degradare)* este marcat (e (ispari$ia conului8 4n urma
topirii g2e$ii .pe fon(ul unor rupturi8 fisuri8 tot mai accentuate/. Iocul pingoului !a fi
luat (e o (epresiune8 ocupat (e cele mai multe ori (e un lac (e (ezg2e$ cu a(1ncimi
(e or(inul metrilor.
Evolu(ia reliefului periglaciar
?e face (e cele mai multe ori o (istinc$ie 4ntre e!olu$ia formelor (e relief
periglaciar )i e!olu$ia regiunilor periglaciare.
Evolu(ia formelor majore ale reliefului periglaciar
+ ,!olu$ia !ersan$ilor se face prin retragerea acestora )i apari$ia8 4n locul lor8 a
unor largi trepte (e glacisuri.
+ ,!olu$ia !ilor se realizeaz p1n la atingerea unui sta(iu (e !ale pu$in a(1nc
4ns e;trem (e larg* eroziunea 4n a(1ncime este limitat 4n fa!oarea eroziunii laterale
(in cauza e;isten$ei unui pat (e scurgere 4ng2e$at.
Evolu(ia regiunilor periglaciare
?+a impus ciclul "eltier8 ce reprezint o sintez intuiti! a o9ser!a$iilor (e teren
4n acor( cu conceptul periglaciar IozinsOi .H. B. 6renc28 2003/. I. C. "eltier .1950/
.pornin( (e la teoria lansat mai (e!reme8 4n 19%# (e 5. BrLan/ sta9ile)te un ciclu al
eroziunii periglaciare8 cu patru sec!en$e progresi!e* finalitatea este (ata (e instalarea
suprafe$ei (e eroziune periglaciara sau crioplana$ie .crioplena/.
129
Ciclul "eltier persupune o e!olutie cu patru etape-
+ sta(iul ini$ial* intrarea regiunii su9 inci(en$a climatului )i respecti! a
mo(elrii periglaciare.
+ etapa (e tinere$e* apar martori (e eroziune izola$i )i st1nci crpate prin 4ng2e$
(ezg2e$ 4n ni!elul suprafe$ei ini$iale nefragmentate* lateral8 4ncep s se (ez!olte
suprafe$e (e crioplana$ie re(use ca 4ntin(ere.
+ etapa (e maturitate* (in suprafa$a ini$ial rm1n martori (e mici (imensiuni8
locul ei fiin( luat (e suprafe$e e;tinse (e crioplana$ie8 cu 20 + 30d pant a !ersan$ilor.
Baza acestora este 4m9rcat 4n materiale (e tip congelitur9ate .congelifracte/8 iar
ctre e;teriorul regiunii sunt suprafe$e (e plana$ie lateral.
+ etapa (e 9tr1ne$e* (in !ec2iul relief rm1n e!i(ente suprafe$e e;tinse (e
crioplana$ie cu pant su9 5d8 suprafa$ acoperit (e congelifracte (e 4mpr)tiere* (e
asemenea8 la periferia masi!ului periglaciar se (istinge suprafa$a (e plana$ie lateral.

130
RELIEFUL DEERTIC
'elief climatic ce se (ez!olt 4n zonele latitu(inale )i eta>ele montane
tropicale )i su9tropicale ari(e )i semiari(e. ,ste un tip (e relief ce se formeaz su9
(irecta inci(en$ a climei8 (eci principalele elemente meteorologice + temperatura )i
precipita$iile se constituie 4n importan$i factori (e con(i$ionare. stfel8 aceste
reliefuri sunt generate )i e!olueaz acolo un(e precipita$iile 4nregistreaz !alori me(ii
su9 200+300 mmPan8 iar temperaturile prezint !aria$ii (iurne (e #0+70
o
C. ?e a(aug
e!apotranspira$ia foarte puternic ce con(uce la formarea unui (eficit (e umi(itate8
rolul !1nturilor regulate8 puternice )i precipita$iile ce ca( neor(onat8 4n a!erse.
Ciferen$ieri .nuan$ri/ pot fi intro(use (e ctre curen$ii oceanici )i (ispunerea marilor
lan$uri montane.
Formele reliefului deyertic
1. Relieful creat de procesele fizico-chimice (structurile deyertice).
Beteorizarea sau procesele premergtoare eroziunii )i transportului cum mai sunt
(enumite 8 au e!i(ent un rol important 4n (ez!oltarea reliefului regiunilor ari(e )i
semiari(e8 4n con(i$iile climatice men$ionate )i 4n lipsa cu!erturilor (e protec$ie
!egeta$ia )i (epozitul .scoar$a/ (e alterri. Cea mai important este ac$iunea
(ezagregrii8 apoi cea a (izol!rii.
- Relieful de dezagregare. ?unt acti!e trei (intre mecanismele (ezagregrii8 ca
proces fizic8 mecanic- insola$ia8 umezirea uscarea8 cristalizarea.
@n primul r1n( se remarc varia(iile termice (iurne (eose9it (e mari* la
ni!elul rocii au loc procese (e (ilatare .ziua/ contractare .noaptea/ ce 4i sl9esc
coeziunea* astfel 4n roc apar crpturi8 fisuri8 iar 4n final se a>unge la sfr1marea
rocii. 'ezultatele sunt (ou- versan(ii abrup(i, ce se retrag permanent a!1n( o pozi$ie
131
paralel cu cea ini$ial (ar 4)i men$in panta puternic 4nclinat* grohotiyurile8
reprezint materialele (islocate ce se (epun 4n partea inferioar a a9rupturilor8 su9
form (e conuri8 poale8 trene8 glacisuri. Ce asemenea8 pot s apar elu!ii8 arene8
al!eole )i ni)e8 sau creste8 coloane8 turnuri. Ciferitele nuan$ri 4n microrelieful ce se
(ez!olt8 sunt impuse (e pant8 roc )i structur.
'olul (ezagregrii prin umezire - uscare se manifest mai rar .4n timpul
ploilor/ )i izolat .acolo un(e apa se poate acumula/8 (ar este semnificati! morfologic.
7u ac$ioneaz numai apa (in precipita$ii sau cea care stagneaz8 ci )i apa care se
ri(ic prin capilaritate precum )i apa (in rou sau norii (e cea$. colo un(e sunt
prezente minerale argiloase8 apar (iferen$e (e !olum8 (ate (e alternan$a ume(Puscat8
ce con(uc la apari$ia crpturilor, poligoanele, (ar )i a (ezagregrii su9 form (e
exfoliere sau decojire.
Becanismul cristalizrii presupune (e asemenea participarea apei* este legat
4n acest fel (e procesul fizico c2imic (e dizolvare.
+ Relieful de dizolvare yi cristalizare. "rincipiul este acela al antrenrii 4n
solu$ie a (iferitelor elemente solu9ile (izol!ate 4n scurtele perioa(e ume(e* apoi8 la
secet, solu$ia astfel format se ri(ic capilar8 apa se e!apor8 iar elementele minerale
cristalizeaz. 'ezult trei forme principale .structuri/ ale microreliefului (e)ertic-
patina .coa> cu grosimi re(use8 (e culori 4nc2ise + p1n la negru 4n func$ie (e
elementele c2imice con$inute8 alctuit (in o;izi8 (e cele mai multe ori (e fier8
mangan8 magneziu*se formeaza pe suprafetele mai ri(icate/* eflorescen(ele .structuri
(e cristalizare alctuite (in sruri solu9ile (e sulf8 clor8 so(iu )i potasiu*sunt intalnite
in (epresiuni/* crustele .calcaroase8 (e gips8 mangan sau fier* apar la 9aza !ersan$ilor
)i 4n (epresiuni )i prezint grosimile cele mai mari/.
@n afara apei 4ncrcate cu sruri minerale solu9ile care se e!apor )i
cristalizeaz8 ce reprezint mecanismul tipic8 4n geneza microformelor men$ionate8 un
rol important prezint si apa izvoarelor minerale ce precipit .pentru eflorescen$e/8
respecti! apa n scurgere pe versan(i, ce transport alturi (e alu!iuni8 elemente
132
solu9ile )i sruri minerale ce cristalizeaz sau recristalizeaz la 9aza !ersantilor )i 4n
(epresiuni .important pentru cruste/.
Rolul morfogenetic al patinei8 eflorescen$elor8 crustelor 4n con(i$iile a9sen$ei
!egeta$iei )i solului8 aceste structuri se interpun 4ntre ac$iunea puternic a agen$ilor
e;terni )i roca 4n loc8 (irect e;pus8 rezult1n( o interfa$ cu func$ie 4n (iminuarea
intensit$ii (ezagregrii8 (izol!rii8 (efla$iei8 )iroirii8 4n special 4n situa$ia 4n care
compu)ii (e cristalizare )i precipitare .ce pot inclu(e )i materiale insolu9ile/ sunt
cimenta$i.
2. Relieful creat de vnt (relieful eolian). c$iunea morfogenetic cea mai
puternic a !1ntului ca fenomen (e mi)care a maselor (e aer generat (e (iferen$ele
(e presiune atmosferic o prezint (eplasrile .!anturile/ permanente ale aerului8
acestea fiin( )i cele care (ispun (e !iteze )i intensit$i mai mari8 perioa(e (e
manifestare mai lungi )i (irec$ie constant. 'olul !1ntului ca )i agent mo(elator poate
fi (eterminant sau secun(ar8 (up cum )i ac$iunea sa este singular sau asociat celei
(esf)urate (e al$i agen$i morfogenetici. ?e a(aug influen$a factorilor pasi!i 4n
principal roca 8 care nuan$eaz ac$iunea !1ntului. 3re9uie men$ionat c efectele
!1ntului (epin( (e caracteristicile morfometrice )i morfografice ale reliefului. Ca
orice agent e;tern8 !1ntul (esf)oar o tripl ac$iune- eroziune8 transport8 acumulare.
Terminologie.
,roziunea e;ercitat (e !1nt se nume)te coraziune. "rocesul (e transport pe care
4l realizeaz !1ntul poart numele (e defla(ie. Baterialele acumulate (e !1nt se
numesc acumulri eoliene .formele elementare (ar )i cele mai tipice sunt dunele/.
+ Relieful de coraziune. "rocesul (e eroziune eolian const 4n mecanisme
specifice- iz9ire )i sco9ire .smulgere/. Ca )i 4n cazul altor agen$i e;terni .apei )i
g2e$ii/ )i pentru eroziunea e;ercitat (e !1nt prezint importan$ gra(ul (e 4ncrcare
cu material soli(. stfel8 coraziunea este puternic 4n !ecintatea suprafe$ei terestre
.la mai pu$in (e 085m 4nl$ime/8 are intensitate me(ie 4ntre 085 )i 1m (e la suprafa$a
topografic8 mic la 4nl$imi cuprinse 4ntre 1 )i 185m )i (iminueaz treptat p1n la
133
anulare la peste 185m. Baterialele ce constituie 4ncrctura soli( cu care !1ntul
sculpteaz un relief specific8 sunt reprezentate 4n principal (e praf )i nisip* acestea
sunt roci necoezi!e .4n lipsa apei sau a unui ciment/8 alcatuite (in particule
in(i!i(uale cu (imensiuni mai mici (e 185mm 4n (iametru. Conteaz (e asemenea )i
tipul .(uritatea/ nisipului* cel cuar$os are rol mai mare 4n eroziunea eolian.
,fectul principal al coraziunii este apari$ia a)a+numitului relief secundar de
coraziune* este !or9a (espre un ansam9lu (e microforme (e relief grupate 4n (ou
categorii-
+ microforme eoliene negati!e- al!eole8 ni)e8 )an$uri8 (epresiuni.
+ microforme eoliene poziti!e- !1rfuri8 st1lpi8 coloane8 turnuri8 creste8 sfere8
9a9e .ciuperci/8 sfinc)i8 pietre oscilante8 pietre )lefuite.
Forme negative ale reliefului secundar de coraziune
Alveole yi niye. ?unt rezultatul efectului (e iz9ire a rafalelor (e !1nt 4ncrcat
cu particule (e nisip. 'eprezint micro(epresiuni sculptate 4n pere$ii (e roc (ur
.gresie/8 !erticali sau aproape !erticali8 e;pu)i !1ntului. "rezint (imensiuni re(use8
(e or(inul centimetrilor8 ma;im 1m* cele mai mari sco9ituri ni)ele ating 10+20cm8
mai rar 30+%0cm .acolo un(e e;ist )i pre(ispozi$ie petrografic sau structural* 4n
aceste situa$ii a>ung )i la 1+2m* a)a sunt taffonii/. l!eolele )i ni)ele se pot 4nt1lnii
izolat sau pot forma asocia$ii (e micro(epresiuni.
an(uri yi depresiuni. ?unt forma$iuni tipice8 ce se (ez!olt numai 4n regim
(e mo(elare eolian.
- an(urile poart numele (e yardanguri. 'eprezint forme negati!e8 ini$ial
ni)te crpturi alungite8 4n general cu a(1ncimi (e cca 1m .nu (ep)esc a(1ncimea
ma;im (e 285+3m/ )i lungimi (e or(inul zecilor (e metrii. ?e (ez!olt cu prec(ere
4n zonele (e)ertice 4n care e;ist8 alturi (e nisip )i materiale argiloase. 6ormeaz
aliniamente paralele 4ntre ele )i 4n acela)i timp paralele cu (irec$ia !1ntului. ?pa$iile
(intre aceste )an$uri sunt fi;ate (e !egeta$ia ier9oas sau ar9usti! .aici este rolul
argilei/.
13%
- Depresiunile de coraziune. ?unt forme negati!e mai mari (ar 4n acela)i timp
reprezint o e!olu$ie a )an$urilor eoliene. Ca )i 4n cazul Lar(angurilor e;ist o
con(i$ionare petrografic- e;isten$a unor roci mai (ure gresii8 marne peste
nisipuri. Ia ni!elul superior al rocii (ure rm1ne Lar(angul8 iar la ni!elul nisipului (in
9az se formeaz (epresiunea. ting (imensiuni .lungimi8 l$imi/ (e or(inul
Oilometrilor. ,!olu$ia (epin(e (e gra(ul (e rezisten$ al orizontului (e roc (ur.
Forme pozitive ale reliefului secundar de coraziune
Martori de coraziune eolieni. ?unt forme precum !1rfuri8 st1lpi8 coloane8
turnuri8 creste8 sfere8 9a9e .ciuperci/8 sfinc)i. ?e remarc8 alturi (e ac$iunea !1ntului
)i rolul altor agen$i .apa/8 respecti! al altor procese .)iroire8 procese fizico+c2imice/.
Ce asemenea8 ace)ti martori rm1n 4n morfologie )i urmare a su9stratului petrografic
sau structural fa!ora9il8 pe fon(ul cruia se e;ercit eroziunea (iferen$iat.
Cimensiunile sunt !aria9ile8 4n func$ie (e tip )i sta(iu (e e!olu$ie .(e la zeci (e
centimetrii8 la sute (e metrii 4nl$ime/.
Pietre oscilante yi pietre ylefuite. Ia partea superioar a martorilor (e
coraziune (e tipul coloanelor8 turnurilor8 ciupercilor sau crestelor se pot in(i!i(ualiza8
e!entual pe un fon( petrografic asigurat (e o roc mai (ur8 9locuri8 pietre singulare8
ce rm1n o perioa( 4ntr+un ec2ili9ru precar8 insta9il acestea sunt pietrele oscilante.
tunci c1n( eroziunea eolian .coraziunea con>ugat )i cu (efla$ia/ continu8 piatra
rmas suspen(at poate fi (esprins* ea ca(e )i cunoa)te o eroziune (istinct la sol8
(ar tot prin !1nt. ?e formeaz 4n acest mo( pietrele ylefuite* forma tipic este piatra
)lefuit pe trei pr$i dreikanter .apar prin rostogolirea pietrei pe partea (e su9 !1nt
)i )lefuirea pe partea opus8 e;pus !1ntului* procesul continu )i apa (e regul
trei fe$e astfel ero(ate/. @n acest mo( pot fi sculptate (e altfel orice pietre (in (e)ert8
nu numai cele care au e!oluat ini$ial ca pietre oscilante. ,ste (e men$ionat c ac$iunea
mo(elatoare a coraziunii se poate cumula 4n orice moment cu cea a transportului
eolian (efla$ia.
135
- Relieful de defla(ie. Cefla$ia este procesul prin care !1ntul transport
materialele fine. "rezint a(esea caracter (e spul9erare (atorit !itezei mari a
rafalelor. Ce asemenea8 4n timpul transportului8 !1ntul sorteaz materialele soli(e
(up (imensiuni8 4ns acest proces nu (e!ine !izi9il 4n morfologie (ec1t (up ce
materialele sunt acumulate. 3ransportul eolian se realizeaz prin .e;ist o anumit
corela$ie cu transportul flu!iatil/- suspensie .materialele mai mici (e 081mm/8 saltare
.cele cuprinse 4ntre 082 )i 1mm/8 rostogolire .elementele cu (iametru (e 181+185mm/.
,ste e!i(ent c particulele cele mai fine8 transportate 4n suspensie8 !or fi (eplasate cel
mai mult. Baterialele supuse transportului eolian pro!in8 4n principal8 4n urma
proceselor (e (ezagregare )i )iroire.
Cefla$ia este mai acti! acolo un(e !egeta$ia lipse)te 4n propor$ii mai mari*
(efla$ia (epin(e (e asemenea )i (e gra(ul (e 4m9i9are cu ap al nisipurilor.
"rincipala form (e relief realizat 4n ca(rul procesului (e transport eolian este
cmpul de defla(ie sau hamada. ,ste (e fapt o aglomerare (e materiale grosiere ce
rm1n 4n urma 4n(eprtrii celor mai fine prin (efla$ie. ?uprafa$a 4ntins )i nete( a
c1mpului (e (efla$ie poate a!ea genez erozi! sau (e natur structural. ?unt
cunoscute su9 (enumiri (iferite- reg8 serir8 sai. ?e e;tin( foarte mult 4n suprafa$
.(imensiuni (e or(inul sutelor sau miilor (e Oilometrii ptra$i/.
- Relieful de acumulare. cumulrile eoliene sunt mase importante (e
materiale foarte fine .praf )i nisipuri/ rezultate 4n urma eroziunii )i respecti! a
transportului realizate (e !1nt.
?unt mai multe forme ale reliefului (e acumulare create (e !1nt8 forma$iunile
elementare fiin( 4ns dunele de nisip. Cunele se caracterizeaz prin asimetrie8 a!1n(
un flanc conca! )i unul con!e;. 6lancul (e eroziune .e;pus !1ntului/ prezint
4ntot(eauna pant mai mic .su9 20
o
/ (ec1t flancul (e acumulare8a(postit .peste 30
o
/.
"rezint form )i (imensiuni ce !ariaz 4n func$ie (e pozi$ia .perpen(icular sau
paralel/ pe care (unele o au fa$ (e (irec$ia (ominant a !1nturilor. Cunele se
regsesc .cu (iferite aspecte morfologice8 (imensionale )i 4n propor$ii (iferite/ 4n
13#
ca(rul cmpurilor de acumulare eolian, cel mai cunoscute su9 (enumirea (at 4n
?a2ara8 aceea (e erguri.
Tipuri de dune. "rincipalul criteriu al acestei ierar2izri este cel morfologic
.forma 4n plan/ )i pozi$ia fa$ (e (irec$ia !1nturilor. ?e asociaz 4ns )i (iferen$e 4n
ni!elul parametrilor morfometrici precum )i 4n ceea ce pri!e)te geneza )i sta(iul (e
e!olu$ie.
- Dunele incipiente (embrionare). 'eprezint mai mult un sta(iu8 o etap8 4n
geneza (unelor (e nisip. ?e mai numesc riduri sau ondulri. cestea au )i
(imensiunile cele mai re(use .lungimi (e or(inul zecilor (e centimetrii/* se (ez!olt
pe aliniamente perpen(iculare pe (irec$ia !1ntului. "rezint o (inamic e;trem (e
rapi(.
- Dunele de obstacol. par su9 forma unor mo!ile alungite8 situate 4n conul (e
protec$ie oferit (e ctre un o9stacol .ar9u)ti8 roci/ fa$ (e !1nt. u (imensiuni (e
or(inul metrilor. ?c2im9area (irec$iei !1ntului (uce la (ispari$ia acumulrii sau la
mo(ificarea pozi$iei acesteia.
- Dunele barcane. ?e 4nt1lnesc izolat sau pot forma c1mpuri (e 9arcane. ?unt
asimetrice .un flanc conca! )i unul con!e;/ )i se (ez!olt perpen(icular pe (irec$ia
!1ntului .panta (e acumulare conca! este su9 !1nt8 panta (e eroziune con!e;
este 4n !1nt/. "rezint mo9ilitate mare8 4n(eose9i lateral. ?unt frec!ente 4n
(e)erturile siei Centrale.
- Dunele parabolice. "rezint asimetrie in!ers 9arcanelor panta (e
acumulare este con!e;8 iar cea (e eroziune este conca!. ?e (ez!olt tot
perpen(icular pe (irec$ia !1ntului8 iar forma 4n plan este (e asemenea cea (e
semilun. u mo9ilitate mai re(us (ec1t cea a 9arcanelor8 (e un(e )i posi9ilitatea
mai mare (e fi;are cu !egeta$ie. "anta (e eroziune fiin( conca!8 (unele para9olice
tin( s e!olueze spre forme negati!e (e (imensiuni mai mari8 (e tipul (epresiunilor
(e (efla$ie.
137
- Dunele longitudinale. ?e (esf)oar pe aliniamente paralele cu (irec$ia
!1ntului. Genetic8 apar prin e!olu$ia (unelor 9arcane sau para9olice. ceasta se
4nt1mpl 4n timpul !1nturilor puternice8 furtunilor8 atunci c1n( una (in pr$ile laterale
ale (unei se alunge)te foarte mult. "rezint lungimi (e or(inul zecilor (e Oilometrii.
@ntre )irurile (e (une longitu(inale8 apar (epresiuni8 (e asemenea alungite8 (e tipul
oazelor.
- Dunele transversale. par )i e!olueaz a!1n( (esf)urare perpen(icular pe
(irec$ia !1nturilor (ominante. ceasta nu le permite o mare (ez!oltare* astfel8
prezint (imensiuni re(use lungimi (e or(inul zecilor (e metrii8 4nl$imi (e or(inul
metrilor. "ot sau nu s fie fi;ate (e !egeta$ie. ?e 4nt1lnesc izolate sau 4n c1mpuri (e
(une trans!ersale. Cele mai frec!ente (une trans!ersale sunt (unele litorale* aici ele
se (ez!olt perpen(icular pe (irec$ia !1nturilor8 su9 form (e )iruri paralele 4ntre ele
)i respecti! cu $rmul.
- Dunele piramidale. ?e 4nt1lnesc 4n locurile un(e se formeaz !1rte>uri
.tur9ioane/. =1rte>urile (e !1nt pot s apar (atorit prezen$ei !egeta$iei sau unor
o9stacole. Cin cauza acestora partea superioar a (unei capt forma unei pirami(e.
Caracteristic acestui tip (e (une este e!olu$ia rapi(8 urmare a unui gra( re(us (e
sta9ilitate.
- Dunele haotice (neregulate). ?e (ez!olt acolo un(e se 4nt1lnesc !1nturi
a!1n( (irec$ii (iferite. par astfel 4ntin(eri8 uneori cu (imensiuni foarte mari8 ocupate
(e (une ce prezint pozi$ii )i forme (iferite.
3.Relieful creat de apele curgtoare
+ pele 4n scurgerea neconcentrat8 pe !ersan$i cu (iferite 4nclinri8 se 4ncarc
cu materiale )i formeaz o p1nz cu rol mare 4n eroziune pluviodenudarea.
Baterialele se acumuleaz nu neaprat la 9aza !ersantului8 ci c2iar 4n (reptul unui
aliniament cu pant mai re(us. 'ol mai mare 4n morfogenez se 4nregistreaz la
ploile ce sur!in (up inter!ale foarte lungi (e secet.
13&
+ @n scurgere temporar concentrat apele (au na)tere unor organisme (e tipul
yiroirii. Cele mai tipice sunt ra!enele. Cin alturarea acestora apar frec!ent 9a(lan(s+
uri.
+ @n regiunile morfoclimatice uscate8 scurgerea temporar concentrat a apei (
na)tere unei forme (e relief specifice numai acestor zone morfogenetice uedul.
"entru c sunt cursuri efemere )i prezint 9azine (e recep$ie8 ue(urile pot fi asociate
toren$ilor. ?e (iferen$iaz 4ns prin (imensiunile mult mai mari ale ue(ului .lungimi
(e or(inul zecilor (e Oilometrii/. Ce asemenea8 prin 4ncrctura masi! 4n materiale
soli(e8 ue(ul poate 4m9rca aspecte (e curgere* apa se 4ncarc rapi( cu materiale
form1n( o past ce capt 4n timpul curgerii form (e !al8 cu 4nl$imi (e p1n la 2 m.
?curgerea se realizeaz 9rusc8 e;clusi! su9 form toren$ial8 (e !iitur .!itez (e
or(inul OmP2 sau zecilor (e OmP2/ )i 4nceteaz la un inter!al scurt (e timp (up
oprirea precipita$iilor. Ne(urile nu au punct (e !rsare fi; .ele alctuiesc re$eaua
2i(rografic en(oreic/. Borfologic8 au profil trans!ersal 4n forma literei XNX )i profil
longitu(inal 4n trepte* sunt largi8 pu$in a(1nci )i marginite (e maluri a9rupte.ceasta
(in cauza (e9itului soli( foarte ri(icat )i 9ogat 4n materiale fine. Ne(urile nu !or
ero(a 4n a(1ncime8 ci lateral. Catorit eroziuni laterale puternice8 mai multe ue(uri
4n!ecinate8 pot sculpta o suprafa( de eroziune.
Baterialele transportate (e ue(uri sunt (epuse 4n (epresiuni tectonice .cel mai
a(esea/ su9 form (e conuri (e acumulare. @ngemnarea acestora (uce la formarea
c1mpiilor (e acumulare. ici se men$in uneori lacuri srate. Cepresiunile (e
acumulare en(oreice poart (enumiri (iferite 4n func$ie (e alctuirea litologic .cele
mai multe sunt argiloase8 acoperite (e o crust (e sruri/.
139
Evolu(ia reliefului deyertic
supra acestei pro9leme s+au emis mai multe ipoteze .Bac Gee8 C.A. Mo2nson8
I. 5ing/- ipoteza e!olu$iei eoliene* ipoteza e!olu$iei prin scurgerea apelor .prin
(ez!oltarea re$elei 2i(rografice/* ipoteza e!olu$iei prin (ezagregare.
A. B. Ca!is !or9e)te (espre trei etape 4n e!olu$ia regiunilor ari(e )i semiari(e.
Etapa ini(ial. @n acest sta(iu eroziunea este acti!* se remarc eroziunea
eolian precum )i cea e;ercitat (e apele curgtoare. cum se (ez!olt !ile (e tip
ue( ce acumuleaz 4n (epresiuni cantit$i importante (e alu!iuni. =1ntul 4n(eprteaz
materialele fine form1n( erguri 4ntinse* 4n ca(rul lor apare un relief 9ine reprezentat
(e (une. ,!olu$ia (unelor prezint un sta(iu ini$ial8 acela (e (un para9olic sau8
(up al$i cercettori8 (e (un 9arcan )i un al (oilea sta(iu8 (e (un longitu(inal.
:ricum8 ten(in$a general este aceea (e transformare a (unelor trans!ersale 4n (une
longitu(inale.
Etapa intermediar. pare pe fon(ul unei sc(eri a cantit$ii (e precipita$ii )i
respecti! al unei cre)teri a temperaturilor. stfel8 cre)te rolul meteorizrii .)i 4n
principal al (ezagregrii mecanice/ )i cel al coraziunii 4n (efa!oarea eroziunii
(eterminate (e scurgerea apelor. Cantit$ile (e alu!iuni aflate 4n circuitul
morfogenetic8 !or fi mai mici .urmare a re(ucerii cantit$ilor (e precipita$ii )i
respecti! a acti!itatii (e pe ue(uri/8 astfel 4nc1t8 4n acest sta(iu8 se !or (ez!olta mai
mult 2ama(ele. ?e remarc8 urmare a acestor e!olu$ii morfogenetice8 retragerea
!ersan$ilor paralel cu ei 4n)i)i.
Etapa final. ,;tin(erea glacisurilor8 urmare a retragerii tot mai accentuate a
!ersan$ilor8 (uce la apari$ia pe(imentelor )i 4n final a unei pe(iplene (ominat (e
martori (e eroziune. @n literatura geomorfologic se citeaz posi9ilitatea apari$iei la zi
a p1nzelor freatice )i instalarea !egeta$iei.
1%0
Tipuri de deyerturi
?e (eta)eaz (ou criterii 4n aceast clasificare- criteriul ari(it$ii )i cel
morfologic. Cac pentru primul criteriu au importan$ e;clusi! caracteristicile
principalelor elemente meteorologice8 4n ceea ce pri!e)te morfologia tre9uie $inut
seama )i (e aspectele litologice8 c2iar granulometrice ale (e)erturilor8 ale materialelor
(in care acestea sunt alctuite.
Tipuri de deyerturi dup gradul de ariditate.
-Deyerturile semiaride. 'eprezint 1%K (in suprafa$a uscatului Glo9ului.
"rincipala caracteristic este (at (e !alori me(ii ce!a mai ri(icate8 (e 200+
300mmPan8 ale cantit$ii (e precipita$ii. par la periferia zonei climatice care permite
formarea (e)erturilor. @nregistreaz !egeta$ie izolat8 (istri9uit local.
-Deyerturile aride. :cup 15K (in suprafa$a uscaturilor terestre. "recipita$iile
4nregistreaz me(ii anuale cu !alori situate su9 200mm. ?e caracterizeaz prin lipsa
!egeta$iei. Nnii autori (isting (e)erturi ari(e calde .?a2ara/ )i (e)erturi ari(e reci
.3i9et/.
-Deyerturile hiperaride. ?uprafa$a lor8 mult mai restr1ns8 reprezint %K (in
cea continental. 3ipice le sunt ploile e;trem (e rare .nu se pot calcula me(ii
multianuale/ )i lipsa !egeta$iei. ,;ist (e)erturi 2iperari(e continentale .=alea
Bor$ii/ )i (e)erturi 2iperari(e litorale .tacama/.
Tipuri de deyerturi dup morfologie
-Deyerturi muntoase. ?e (ez!olt 4n eta>ele montane cu clim tropical ari(
(in frica8 sia Central. ?pecific este relieful secun(ar8 ruiniform8 (at (e creste8
a9rupturi8 gro2oti)uri8 coloane8 turnuri8 ace. "rocesele (eterminante sunt
(ezagregarea8 )iroirea )i mai pu$in eroziunea eolian* acestea con(uc la retragerea
continu8 accelerat8 a !ersan$ilor.
1%1
-Deyerturile de podiy (de pediplen). ?unt c1mpii (e eroziune alctuite (in
asocierea pe(imentelor8 (in loc 4n loc cu insel9erguri* (e asemenea8 pot fi suprafe$e
structurale sau petrografice. @n ustralia8 sia (e =est8 frica. @n microrelief se
impun 4ntin(erile pietroase 2ama(ele. "rocesele (ominante sunt (efla$ia )i
coraziunea.
-Deyerturile de depresiuni (bazine) endoreice. ?e 4nt1lnesc at1t 4n frica
.?a2ara/8 c1t )i 4n sia Central. 'elieful specific este cel al c1mpurilor (e acumulare
eolian .ergurilor/8 crustelor )i lacurilor srate. @n morfo(inamic se impun procesele
(e meteorizare )i (efla$ie. Cup morfologie )i microrelief8 se pot (istinge (e)erturi (e
(epresiuni en(oreice nisipoase )i (e)erturi (e (epresiuni en(oreice argiloase.
1%2
GEOMORFOLOGIE PETROGRAFIC I STRUCTURAL
'oca )i structura reprezint factori ce influen$eaz (ez!oltarea reliefului8
(etermin1n( anumite caracteristici8 mai ales 4n fizionomia lui. ,le nu creeaz relief
sunt factori pasivi ai mo(elrii (ar au un rol 2otr1tor 4n imprimarea trsturilor
acestuia.
'oca )i structura se reflect 4ntr+o anumit morfologie a !ilor8 !ersan$ilor )i
interflu!iilor sau 4n in(i!i(ualizarea unor forme (e relief care apar numai pe roca
respecti! sau pe structura respecti!.
GEOMORFOLOGIE PETROGAFIC
Cuprin(e totalitatea formelor (e relief care prezint caracteristici aparte8 impuse
(e roc.
Propriet(ile rocilor. Cintre propriet$ile mecanice8 fizice sau (e natur
c2imic ale rocilor8 e;ist c1te!a cu rol mai important 4n mo(elare )i respecti! 4n
apari$ia unor reliefuri specifice anumitor roci. cestea sunt- (uritatea8 te;tura8
omogenitatea8 permea9ilitatea8 solu9ilitatea.
Duritatea reprezint gra(ul (e rezisten$ al rocii la atacul agen$ilor e;terni. Cin
acest punct (e !e(ere8 e;ist urmtoarele clase (e roci-
1%3
+ roci cu (uritate mare )isturile cristaline8 granitul.
+ roci (ure calcarul.
+ roci cu (uritate me(ie gresii8 conglomerate.
+ roci fria9ile argile8 marne.
+ roci foarte fria9ile + nisipul .este singura roc necoezi!/.
Ce men$ionat este faptul c una )i aceea)i roc rspun(e 4n mo( (iferit la atacul
agen$ilor e;terni8 4n func$ie (e climatul 4n care e!olueaz. Ce e;emplu calcarele se
comport ca roci (ure 4n climatele temperat )i rece )i respecti! ca roci fria9ile 4n
climatele cal(e )i ume(e .ecuatorial8 su9ecuatorial8 musonic/.
Textura pune 4n e!i(en$ un anumit mo( (e (ispunere a componentelor rocii8
4ntr+o re$ea or(onat sau mai pu$in or(onat. stfel8 a!em roci cu te;tur )istoas
.)isturile cristaline8 )isturile se(imentare/8 roci cu te;tur flui(ala .rocile !ulcanice/8
roci cu te;tur masi! .granitul/.
: roc cu te;tur neor(onat8 cu planuri (e )istuozitate8 este mai u)or atacat
(e agen$ii e;terni8 (e e;emplu (e ctre (ezagregare.
Omogenitatea se refer la alctuirea rocii. ,;ist omogenitate fizic )i
omogenitate c2imic. Cin punctul (e !e(ere al omogenit$ii8 rocile pot fi omogene
sau neomogene.
+ roci omogene fizic granitul8 nisipul8 gresia.
+ roci neomogene fizic conglomeratul8 calcarul.
+ roci omogene c2imic calcarul8 sarea.
+ roci neomogene c2imic )isturile cristaline8 granitul.
Permeabilitatea reprezint permisi!itatea rocii fa$ (e circula$ia apei* (epin(e
(e porozitate. ?unt (ou categorii (e roci- permea9ile )i impermea9ile. : roc
poroas are permea9ilitate mare )i rezist astfel mai mult la eroziunea e;ercitat (e
ap pentru c aceasta se infiltreaz .a)a sunt gresiile )i conglomeratele8 nisipul/. "e o
roc impermea9il .argile8 marne/8 ac$iunea mecanic (e (enu(are a apei este mult
mai puternic* pe aceste roci )iroirea )i toren$ialitatea se (ez!olt cel mai intens.
1%%
Solubilitatea re( gra(ul (e (izol!a9ilitate al unei roci (e ctre ap. ?unt roci
solu9ile .calcar8 sare8 gips/ )i roci insolu9ile .granit/.
"ropriet$ile rocilor se manifest 4n func$ie (e climat* 4n climatul ecuatorial
calcarele se altereaz )i se (izol! .prin prezen$a acizilor organici/8 iar 4n climatul
su9polar se (ezagreg .(in cauza !aria$iilor (e temperatur/. ceea)i roc !a a!ea
comportament (iferit 4n func$ie (e con(i$ionarea climatic.
Relieful dezvoltat pe granite
Granitul8 4mpreun cu riolitul8 grano(ioritul8 (acitul8 sunt roci magmatice
consoli(ate 4n a(1ncime8 fiin( puternic cristalizate .prezint structur 2olocristalin/.
Cin punct (e !e(ere c2imic sunt roci aci(e. u (uritate mare )i me(ie8 te;tur
masi!8 sunt omogene fizic )i neomogene c2imic8 cu permea9ilitate re(us .aceasta
(epin(e (e gra(ul (e fisurare/8 insolu9ile.
'elieful care apare pe aceste roci este legat (e procesele fizice .!aria$iile (e
temperatur ce (au (ezagregri/ )i c2imice .alterare/.
Forme de relief ce rezult pe granite:
Aglomerrile de pietre. 'elief su9 forma unor 4ngrm(iri (e 9locuri ce
4m9rac at1t culmile interflu!iale c1t )i !ersan$ii cu 4nclinri mai re(use. ?unt
rezultatul (ezagregrilor* materialele rezultate rm1n 4n loc .pe interflu!ii/ sau ca( la
9aza !ersan$ilor. ?e 4nt1lnesc su9 forma unor poale (tpyane) (e 9locuri (ezagregate8
(ar )i ca blocuri izolate. Ceasupra poalelor (e materiale8 versan(ii afecta$i (e
(ezagregri pstreaz o pant mare.
glomerrile (e pietre se 4nt1lnesc 4n zone un(e se pro(uc (ezagregri 4n
prezen$a apei .zone temperate8 periglaciare8 (ar )i eta>e montane 4nalte/.
Arena (arina). ,ste un 4n!eli) (e material col(uros8 puternic mrun(it8 rezultat
4n urma (ezagregrii8 (ar mai ales a alterrii granitului. Baterialele se acumuleaz pe
1%5
!ersan$i sau la poala !ersan$ilor. Caracteristica este (at (e specificul granitului8 care
se (esface 4n urma alterrilor p1n la ni!elul particulelor cele mai fine8 rezult1n(
silicea. Cac alterarea este foarte puternic8 4n arin pre(omin elementele argiloase8
caolin sau illit.
rena se 4nt1lne)te 4n zona ecuatorial8 4n alctuirea po(urilor unor platouri. @n
structura arinei8 (e la suprafa$ ctre 9az .pe 5+# m grosime/8 se i(entific trei
orizonturi-
+ un sol rezultat (in alterarea8 cu o;izi (e fier )i aluminiu 4n 9az.
+ alteritul8 su9 orizontul (e sol* prezint o parte superioar (e tranzi$ie8 sol-
alterit8 cu o culoare marmorean .pestri$/ )i o a (oua parte8 foarte groas .50+#0 cm/8
reprezentat (e roca alterat.
+ 4n 9az este roca par(ial alterat8 cu !ine (e material alterat* pungile (e
material alterat se (esfac pe re$eaua (e (iaclaze. @n fine8 su9 ea8 este roca nealterat
.20+#0 m grosime/.
Blocurile rotunjite yi blocurile oscilante. par frec!ent pe platouri alctuite
(in granite. Cez!oltarea lor este fa!orizat (e caracteristicile granitului8 ce prezint o
re(ea de fisuri pe care se manifest alterarea. Baterialul alterat este 4n permanen$
4n(eprtat8 splat8 (e eroziunea 4n suprafa$ sau )iroire8 astfel 4nc1t 4n loc rm1ne
partea (e roc nealterat. Becanismul se repet .alterarea continu spre lateral )i 4n
a(1ncime8 iar splarea elimin materialele rezultate/ p1n la in(i!i(ualizarea unor
elemente izolate, cu form sferic sau aproape sferic 9locurile rotun>ite.
@n finalul e!olu$iei se poate a>unge la sta(iul (e blocuri oscilante* acestea sunt
9locuri rotun>ite la care alterarea a ptruns foarte mult8 sec$ion1n( )i izol1n( e!i(ent
9locul fa$ (e masa (e roci (in >ur8 astfel 4nc1t 9locul este pus 4ntr+un anumit
(ezec2ili9ru.
Cp(nile de zahr. ?unt coloane convexe (e roc nealterat8 su9 form (e
cupol8 puternic rotun>ite8 rezultate 4n urma alterrii. Cez!oltarea acestor forme (e
relief este con(i$ionat (e climat .acesta tre9uie s fa!orizeze o alterare intens/ )i (e
1%#
petrografie .fisurarea puternic a rocii granitice/. ,;ist (ou teorii care e;plic
geneza cp$1nilor (e za2r-
+ prima teorie presupune e;isten$a unei regiuni cu un relief vechi8 peneplenat.
@n con(i$iile unui climat cal( )i ume(8 se pro(uce alterarea8 care atac granitul pe
re$eaua (e fisuri )i ptrun(e mai mult sau mai pu$in a(1nc. @ntr+o urmtoare faz a
e!olu$iei8 regiunea tre9uie s sufere o ridicare neotectonic* aceasta impune o
anumit pant8 astfel 4nc1t apare o scurgere 9ogat ce fa!orizeaz 4nlturarea
materialului fin8 af1nat )i (eta)area formelor poziti!e (e material nealterat8 su9 forma
coloanelor con!e;e8 cu margini puternic rotun>ite cp$1nile (e za2r.
+ a (oua teorie se 9azeaz pe i(eea cp$1nilor (e za2r ce se (ez!olt pe
batoli(i. ce)tia fa!orizeaz formarea unui asemenea relief prin faptul ca nu sunt
omogeni8 au structura alctuit (in 4n!eli)uri concentrice cu granula$ie (iferit )i 4n
plus8 (in cauza efortului tectonic8 prezint multe crpturi. lterarea ptrun(e cu
u)urin$8 afect1n( crpturile8 fisurile8 precum )i suprafe$ele (e contact (intre
4n!eli)urile concentrice* 4n timp8 se a>unge la apari$ia formelor rotun>ite (e tip
cp$1ni (e za2r .prin corelarea lor se pot reconstitui !ec2ile 4n!eli)uri 4n(eprtate
prin alterare )i splare/. 'egional8 cp$1nile (e za2r8 se (ez!olt acolo un(e e;ist o
alterare foarte intens- Brazilia .ra(a portului 'io/8 frica (e =est8 <n(ia.
Taffoni. ?unt excava(ii cu sec$iune circular ce se (ez!olt 4n pere$ii granitici.
"rezint (imensiuni re(use- (iametru (e or(inul centimetrilor (ecimetrilor8
profunzime (e or(inul (ecimetrilor. ?unt perpen(iculari pe suprafe$ele pe care se
(ez!olt )i apar acolo un(e e;ist o concentrare mai mare (e fisuri. Becanismul
alterarea atac fisurile8 materialul alterat este splat8 4n !ersant rm1n1n( golurile. ?e
4nt1lnesc 4n climatele tropical8 me(iteranean8 mai rar temperat.
Concluzii. 'elieful granitic (ega> peisa>e geomorfologice (iferen$iate 4n
func$ie (e climat-
+ 4n climatul ecuatorial8 un(e procesele c2imice sunt puternice8 apar cp$1ni (e
za2r )i arene.
1%7
+ 4n climatele su9ecuatoriale cu (ou sezoane .cu alterare 4n sezonul ume( )i
(ezagregare prin cristalizare 4n sezonul uscat/8 se (ez!olt cp$1nile (e za2r.
+ 4n climatele tropical+ari(e8 un(e (ezagregrile termice prin insola$ie sunt
intense .(uc la e;folierea granitelor/8 apar taffoni )i aglomerrile (e pietre.
+ 4n climatele me(iteraneene .cu (ou sezoane/8 se (ez!olt taffoni )i arena
granitic.
+ 4n climatele temperate )i su9polare .periglaciare/8 4n care (omin
(ezagregrile prin 4ng2e$+(ezg2e$8 rezult 9locurile rotun>ite8 9locurile oscilante8
aglomerrile (e pietre8 precum )i !ersan$i cu pant accentuat.
Relieful dezvoltat pe yisturi cristaline
@n func$ie (e alctuirea mineralogic8 )isturile cristaline pot func$iona at1t ca
roci (ure c1t )i ca roci mai pu$in (ure* e;emple- )isturile cristaline ce con$in cuar$it
sau gnaise sunt (ure* cele care sunt alctuite (in elemente (e mica)ist !or fi mai pu$in
(ure. Ce asemenea8 aceast alctuire (iferit se impune )i 4n (ez!oltarea unei te;turi
(iferite au te;tur masi! )isturile cristaline ce con$in gnaise8 respecti! o te;tur
)istoas cele cu con$inut (e mica)isturi. @n general8 )isturile cristaline sunt neomogene
)i insolu9ile.
"rincipalele procese geomorfologice (e mo(elare a )isturilor cristaline. Cele
care fa!orizeaz ac$iunea agen$ilor e;terni sunt planurile de yistuozitate8 prezen$a
acestora constituin( una (in cele mai importante caracteristici morfologice ale
)isturilor cristaline o proprietate ce (ez!olt un anumit poten$ial (e mo(elare.
stfel8 pe planurile (e )istuozitate8 ptrun( )i ac$ioneaz at1t procesele fizice8
mecanice8 c1t )i cele c2imice. Catorit con$inutului ri(icat 4n fel(spa$i8 apa pro!oac o
puternic (escompunere c2imic a )isturilor cristaline. Ei (ezagregarea este acti!8
ptrunz1n( tot pe planurile (e )istuozitate8 prin mecanismele specifice + (ezagregarea
prin oscila$ii termice .insola$ie/ )i (ezagregarea prin 4ng2e$+(ezg2e$.
1%&
Relieful ce rezult pe )isturile cristaline. ceste roci nu (au un relief (istinct.
"rezen$a lor influen$eaz 4ns trsturile macroformelor. Interfluviile sunt masi!e8
greoaie8 cu !1rfuri pu$ine )i rotun>ite. Ia altitu(ini mari8 un(e (ezagregrile sunt
intense8 !ersan$ii se retrag acti!8 se intersecteaz )i pot rezulta creste cu !1rfuri
ascu$ite )i poale multiple (e grohotiyuri la 9aza lor. Versan(ii sunt (e asemenea
masi!i8 cu profil longitu(inal larg con!e;. Vile sunt 4nguste8 cu a(1ncime me(ie )i
!ersan$i cu form neregulat8 ce prezint proeminen$e 4n (reptul stratelor groase )i
compacte (e )isturi cristaline )i respecti! e;ca!a$ii acolo un(e pac2etele (e roci sunt
mai u)or (e atacat.
Relieful dezvoltat pe gresii yi conglomerate
Gresia este o roc (etritic8 cimentat8 format (in grun$i rotun>i$i (e nisip.
Cimentul .liantul/ (ifer (e la o gresie la alta8 astfel 4nc1t propriet$ile morfologice ale
gresiilor !or fi )i ele (iferen$iate.
@n cazul unui ciment cristalin !a rezulta o gresie silicioas. ceasta !a a!ea
(rept propriet$i permea9ilitate8 insolu9ilitatea )i omogenitatea fizic )i c2imic. @n
general gresiile silicioase se regsesc 4n masi!e a!1n( grosimi mari. stfel8 ele !or
func$iona ca roci (ure8 (ar atacate (e (ezagregare.
@n situa$ia 4n care liantul este unul calcaros8 rezultatul este gresia calcaroas.
"rincipala caracteristic cu influen$e 4n mo(elare este solu9ilitatea. @n relief !or
aprea microforme (e (izol!are specifice pseu(ocarstului- lapiezuri8 (oline8 al!eole8
ni)e. Gresia calcaroas este o roc cu (uritate me(ie.
@n cazul cimentului argilos apar gresii argiloase8 afectate (e alunecri (e
teren. ,le sunt impermea9ile8 neomogene c2imic )i func$ioneaz ca roci cu (uritate
re(us .roci fria9ile/.
Relieful pe gresie (epin(e (eci (e tipul (e gresie precum )i (e grosimea
stratelor-
1%9
+ gresiile 4n strate groase (au interflu!ii greoaie8 masi!e8 !i 4nguste )i !ersan$i
a9rup$i.
+ stratele su9$iri (e gresie sunt mai rapi( (istruse8 rezultatul fiin( (at (e o serie
(e suprafe$e interflu!iale )i (e !ersant a!1n( pante )i forme (iferite.
+ alternan$a stratelor groase (e gresie cu cele su9$iri8 (uce la apari$ia eroziunii
(iferen$iate* 4n urma manifestrii acestui tip (e eroziune8 !ersan$ii capt forme
angulare )i profil comple;.
Conglomeratele sunt roci se(imentare (etritice8 cimentate8 su9 form (e strate
cu grosimi (e or(inul metrilor* 4n ansam9lu8 aceste strate (e conglomerate8 pot forma
o mas groas (e or(inul sutelor (e metrii. 7u sunt omogene (in punct (e !e(ere
fizic. @n ca(rul lor apar pietri)uri .or(inul (e mrime milimetrii+centimetrii/8 gale$i
.centimetrii+zeci (e centimetrii/8 (ar si 9locuri .zeci (e centimetrii+metrii/. Cimentul
poate fi silicios sau calcaros* tipul liantului influen$eaz relieful ce se (ez!olt pe
conglomerate."rin neomogenitate8 aceast roc fa!orizeaz crearea reliefului. stfel8
stratele cu elemente fine au rezisten$ mai mare la eroziune (ec1t stratele cu 9locuri*
se poate (ez!olta eroziunea (iferen$iat.
Procese (e mo(elare pe conglomerate (ezagregarea8 alterarea8 (izol!area8
splarea 4n suprafa$8 )iroirea. ?unt (iferen$iate 4n func$ie (e alctuirea
conglomeratelor8 ciment )i climat.
,lementele ce faciliteaz ac$iunea agen$ilor e;terni suprafe$ele (e contact
(intre stratele (e conglomerate* suprafe$ele (e contact (intre elementele constituente
)i ciment.
Relieful. Conglomeratele ce a9un( 4n elemente cristaline )i ciment silicios8
prezint interflu!ii ce se remarc prin masi!itate8 !ersan$i cu pant accentuat )i !i
mai largi )i mai pu$in a(1ncite.
colo un(e pre(omin elementele calcaroase8 cimentul calcaros8 pe interflu!ii
se (ez!olt un peisa> geomorfologic ruiniform8 cu microforme apar$in1n( reliefului
secundar sfinc)i8 9a9e .ciuperci/8 coloane8 turnuri8 ni)e8 al!eole. specte
150
asemntoare capt )i !ersan$ii8 care 4n general sunt a9rup$i. =ile sunt 4nguste )i
a(1nci8 (e tip c2eie.
Nn relief specific8 ruiniform8 este (at (e intercala$iile (e gresii 4n masa
conglomeratic* gresiile8 mai (ure8 impun microrelieful (e tip babe )i sfincyi
.e;emplu- Ba9ele )i ?fin;ul (in Bun$ii Bucegi/.
Relieful dezvoltat pe argile yi marne
Argila este o roc se(imentar8 fria9il8 moale8 format (in u)oar cimentare a
unor elemente cu (iametru mai mic (e 081mm. ,ste o roc plastic* gra(ul (e
plasticitate este legat (e gra(ul (e 4m9i9are cu ap- argilele uscate nu sunt plastice8
crap* argilele ume(e au plasticitate mare8 4)i mresc !olumul.
,;ist mai multe tipuri (e argile .(iferite 4n func$ie (e mineralele con$inute/8
fiecare a!1n( un comportament morfologic (istinct. stfel8 argilele ce con$in oxizi de
fier 4)i pier( plasticitatea .pe 9aza acestei caracteristici se poate inter!eni pentru
pre!enirea (eplasrilor gra!ita$ionale/. Illitul este o argil ce con$ine o;izi (e
aluminiu )i potasiu )i care se formeaz 4n climatele cal(e cu (ou sezoane (in punctul
(e !e(ere al precipita$iilor .4n sezonul uscat crap8 4n cel ume( este fa!orizat
)iroirea/. Caolinul este o argil cu o;izi (e aluminiu* (e!ine plastic (oar la cantit$i
mari (e ap8 iar 4n perioa(ele secetoase nu crap pe a(1ncimi mari.
Relieful. rgilele (au interfluvii )terse8 nete(e8 aplatizate8 vi largi )i relati!
a(1ncite8 cu al9ii ml)tinoase )i (espletite8 versan(i !luri$i8 cu pant mic )i profil
trans!ersal comple;. Specificul modelrii reliefului (ez!oltat pe argile este
reprezentat (e alunecrile de teren )i 4n general (e (eplasrile gra!ita$ionale. Cac
argilele sunt nisipoase apar curgeri noroioase* 4n climatele reci )i 4n eta>ul alpin se
pro(uc soliflu;iuni. 3oate aceste procese (au !ersan$ilor argilo)i aspectul !lurit
specific.
151
Marnele sunt argile calcaroase. 'elieful (ez!oltat pe marne prezint toate
caracteristicile men$ionate pentru morfologia pe argile8 la care se a(aug8 ca element
tipic8 procesul fizico+c2imic (e dizolvare .(atorat con$inutului 4n car9ona$i/ 4mpreun
cu microrelieful asociat8 (e tip pseudocarst- lapiezuri8 al!eole8 ni)e.?pecific este8 (e
asemenea8 scurgerea apei8 care ( forme (e yiroire- rigole8 ra!ene8 oga)e. (esea8
aceste artere (e scurgere temporar a apei8 se asociaz pe !ersan$ii (ez!olta$i 4n
marne8 gener1n( un microrelief (e tip pmnturi rele .9a(lan(/.
Relieful dezvoltat pe nisip
7isipul este o roc (etritic8 necimentat8 cu mare mo9ilitate8 permea9il8
alctuit (in grun$i .082 + 2mm (iametru/ (e siliciu. @ntre aceste particule fine e;ist
praf argilos sau car9onatic* prezen$a lui imprim o anumit compactitate masei (e
nisip* umezit (e!ine compact. 7isipul este o roc necoeziv8 fiin( astfel foarte fria9il.
Agen(i cu rol 4n mo(elarea reliefului !1ntul8 ce transport nisip (ar are un rol
)i 4n crearea anumitor forme .(unele (e nisip/* apa curgtoare sau (in precipita$ii* se
a(aug for$a gra!ita$ional.
Procese legate (e ace)ti agen$i (efla$ia8 plu!io(enu(area8 )iroirea8
toren$ialitatea8 concre$ionarea8 (eplasrile gra!ita$ionale.
Relieful este )ters8 cu interfluvii aplatizate8 vi largi )i pu$in a(1nci8 a(esea cu
al9ii seci )i versan(i cu pant re(us. "e !ersan$i8 (ac nisipul con$ine argil8 se
pro(uc alunecri (e teren sau curgeri noroioase. Cac nisipul con$ine o;izi (e fier
.sau al$i o;izi/ rezult forme (e )iroire.
Microrelieful specific pe nisipuri- tro!an$ii )i curgerile (e nisip.
Trovan(ii reprezint forme sferice sau elipsoi(ale8 in(i!i(uale sau asociate8 (e
concre$ionare a nisipului 4n >urul unor nuclee silicioase8 car9onatice sau argiloase.
"opular8 sunt numi$i 9ltruci* e;emplu tro!an$ii (in Cepresiunea "ucioasa
.localit$ile "ucioasa8 Bela8 Bicule)ti* tro!an$ii sunt situa$i 4n al9ia )i pe !ersan$ii
152
<alomi$ei )i Biz(i(elului/. 3ro!an$ii pot fi regsi$i la teren at1t 4n loc8 c1t )i (eplasa$i
prin transport flu!iatil sau (eplasri gra!ita$ionale* (e asemenea8 ei se afl 4n (iferite
sta(ii (e (ezagregare. Ce men$ionat c geneza tro!an$ilor reprezint 4nc o pro9lem
contro!ersat 4n geomorfologie.
Curgerile de nisip reprezint (eplasri gra!ita$ionale 9ru)te8 care au loc atunci
c1n( masa (e nisip este cantonat (easupra unor paturi (e argil.
Relieful dezvoltat pe loess
Ioessul este o roc se(imentar8 fria9il8 necoezi!8 format (in trei
componente- nisip cristalin .cuar$itic/8 elemente car9onatice8 praf argilos .fiecare
(intre acestea 4n propor$ii egale/. C1n( pre(omin unul (intre componente8 roca se
nume)te depozit loessoid; acesta poate fi8 4n func$ie (e componentul aflat 4n procent
mai ri(icat8 (epozit loessoi( cristalin8 calcaros .car9onatic/8 argilos. ,;ist )i un
(epozit loessoi( (enumit lehm; acesta este 4m9og$it 4n o;izi (e fier.
Ioessurile ocup 983K (in suprafa$a uscatului. Geneza acestei roci este
contro!ersat* e;ist ipoteze ale genezei eoliene8 flu!iatile )i glaciare .oricum8 loessul
s+a format ca roc 4n pleistocen/. ,ste frec!ent la latitu(inile me(ii ale am9elor
emisfere. @n ,uropa8 un(e ocup 7K (in suprafa$a continentului8 loessurile prezint
concentra$ie mai mare 4n est .C1mpia 'om1n8 C1mpia 'us/. ltitu(inal este 4nt1lnit
p1n la 500m* aceasta 4nseamn c este prezent )i 4n treapta (ealurilor )i po(i)urilor8
un(e este specific po(urilor (e teras8 ca (epozit (e acoperire postgenetic .e;emplu
terasele !ilor (in ?u9carpa$ii 'om1niei/. @n sia8 loessul acoper 3K (in suprafa$8
4n C2ina8 Bongolia8 sia Central* aici urc p1n la 2000m altitu(ine. @n merici
.15K (in suprafa$a celor (ou continente/8 loessul )i (epozitele loessoi(e sunt
4nt1lnite mai ales 4n pampasul argentinian )i preeria nor( american.
Propriet(ile loessului- sla9 consisten$* porozitate mare )i implicit
permea9ilitate* solu9ilitate (atorat con$inutului 4n elemente calcaroase.
153
Procese ce afecteaz loessul- (izol!area* procesele (e (eplasare gra!ita$ional*
acestea (in urm sunt caracteristice pe loess )i sunt cauzate (e 4n(esarea particulelor
4n spa$iile goale* apar astfel (eplasrile lente tasarea )i sufoziunea. ?unt 4ns
4nt1lnite )i (eplasrile gra!ita$ionale 9ru)te8 (e tipul pr9u)irilor 4n trepte.
Relieful 4n loess- interfluviile sunt 4ntinse8 nete(e8 su9 form (e platouri largi*
acestea sunt (oar u)or fragmentate (e prezen$a formelor (epresionare (e tasare
crovurile8 respecti! sufoziune dolinele. "latourile .po(urile/ interflu!iale se
termin prin versan(i cu pant a9rupt8 pe care se pro(uc frec!ent (eprin(eri 4n mas8
su9 form (e felii prbuyiri n trepte .sau pr9u)iri (e maluri loessoi(e/. Vile 4n
loess !or fi largi8 pu$in a(1nci8 4nca(rate (e !ersan$i a9rup$i8 cu trene (e materiale
(esprinse la 9az.
Relieful dezvoltat pe calcare
Caracteristicile calcarelor- roci se(imentare8 4n cele mai multe cazuri
organogene sau (e precipitare* roc (ur8 masi!8 permea9il .prezint multe
crpturi8 fisuri8 numite (iaclaze/8 solu9il8 omogen. "ropriet$ile acestea !ariaz
4ns 4n func$ie (e con(i$iile climatice.
Procese ce ac$ioneaz asupra calcarelor-
- dizolvarea, ac$ioneaz pe fe$ele (iaclazelor8 pe care le lrge)te.
+ dezagregarea8 ac$ioneaz 4n climatele cu !aria$ii (e temperatur8 pro(uc1n(
alte crpturi sau lrgin(u+le pe cele e;istente* 4n final apar mrun$irea rocii )i
respecti! gro2oti)urile.
- eroziunea8 e;ercitat (e apele curgtoare* rol 4n (izol!area calcarelor .apar
c2eile/.
+ precipitarea; solu$iile suprasaturate (e calciu cristalizeaz sau precipit8
rezult1n( forme specifice .stalactite8 stalagmite/.
@n calcare e;ist- 1.'elieful calcaros* 2. 'elieful carstic.
15%
1. Relieful calcaros. ,ste reprezentat (e formele mari (e relief8 (eterminate 4n
principal (e procese fizice. Cuprin(e interflu!iile calcaroase8 !ile calcaroase )i
!ersan$ii calcaro)i.
+ <nterflu!iile sunt su9 form (e platouri calcaroase .e;emplu- platoul calcaros
"a(i) Cet$ile "onorului/8 u)or (eni!elate sau nete(e.
+ =ile calcaroase sunt 4nguste )i a(1nci8 cu !ersan$i a9rup$i8 profil trans!ersal
simetric )i profil longitu(inal cu pant accentuat )i praguri* se numesc chei. C1n( au
(imensiuni mari sunt (enumite (efilee8 canioane.
+ =ersan$ii calcaro)i sunt a9rup$i )i afecta$i (e (izol!ri )i (ezagregri* la 9aza
lor sunt mase (e gro2oti)uri.
2. Relieful carstic. ,ste constituit (e microrelieful rezultat 4n urma proceselor
c2imice .(e (izol!are/. 'elieful carstic .sau carstul/ se (ez!olt pe formele mari ale
reliefului calcaros. "rimul stu(iu asupra reliefului rezultat 4n urma ac$iunii (e
(izol!are a apei asupra calcarelor a fost realizat (e M. f!i>ig 4n 1&9&8 4n "o(i)ul 5arst
.?lo!enia/.
@n no(iunea de carst sunt cuprinse- relieful carstic8 circula$ia apei 4n carst8
via(a8 evolu(ia regiunii.
6a!orizeaz apari$ia reliefului carstic-
+ prezen$a apei 4ncrcate cu C:
2
-
H
2
: T C:
2
0Q H
2
C:
3
*
H
2
C:
3
T CaC:
3
0Q .C:
3
H/
2
Ca*
+ prezen$a (iaclazelor*
+grosimea masei (e calcar.
@ntr+un masi! calcaros se separ 3 etaje (in punct (e !e(ere al dinamicii
apelor-
+ epicarst* este eta>ul superior* 4nregistreaz o curgere a apelor (e suprafa$ prin
(iaclaze.
155
+ mezocarst* apa se concentreaz )i apare o circula$ie interioar8 su9 forma unor r1uri
su9terane* 4n lungul lor se (ez!olt en(ocarstul.
+ carstul profund.
Formele reliefului (ez!oltat pe calcare- forme (e suprafa$ .exocarst/* forme
(e interior .endocarst/.
Exocarstul
1. Lapiezurile. En$ule$e cu form circular 4n sec$iune )i (imensiuni re(use
.l$imi (e or(inul centimetrilor )i lungimi (e or(inul zecilor (e centimetrii/. Cele mai
a(1nci )i mai !ec2i pot fi umplute cu material necalcaros sunt lapiezurile fosilizate.
Nn platou calcaros puternic afectat (e lapiezuri se nume)te lapiaz. @n plan8 pot fi
lapiezuri paralele .liniare/ sau perpen(iculare .rectangulare/.
2. Dolina. Bicro(epresiune cu form circular sau o!al )i (imensiuni 4n
(iametru (e or(inul metrilor zecilor (e metrii. ?unt 4nca(rate (e pere$i cu 4nclinare
!aria9il. "e fun( au materiale acumulate (e natura argiloas* atunci c1n( se
acumuleaz mult argil (olina (e!ine impermea9il8 apa stagneaz )i rezult oc2iuri
(e ap. @n (olinele mai mari8 cu legturi 4n interior .cu en(ocarstul/8 pe fun( apar
pu$uri .sor9uri/ ce pot a>unge la o pe)ter.
3. Uvala. Cepresiune carstic rezultat (in unirea (olinelor. Configura$ia u!alei
este festonat iar pere$ii au pant accentuat. ?e mai pstreaz (in loc 4n loc c1te un
martor (in fosta (olin ace)tia se numesc humuri .por$iuni (in spa$iul (intre
(oline/. "e fun(ul u!alelor se pot forma lacuri. Cin unirea unor (oline care se 4n)ir
pe anumite aliniamente8 rezult vile dolinare.
4. Avenul. "u$ care face legtura 4ntre partea superioar a masi!ului calcaros )i
interiorul acestuia .4ntre e;ocarst )i en(ocarst/. re form (e p1lnie. @n partea
inferioar e;ist un sistem (e galerii )i pe)teri. !enele sunt a;ate pe sectoarele 4n
care (iaclazarea !ertical este puternic. par prin-
a. + (izol!area continu a (iaclazelor.
15#
+ eroziunea apei ce ptrun(e 4n fisuri.
+ (ezagregarea calcarelor.
9. + pr9u)irea spa$iilor (intre (olinele (e la suprafa$ )i golurile carstice (in
interiorul masi!ului.
5. Polia. Cepresiune foarte mare8 (imensiuni (e or(inul Oilometrilor. 6un(ul este
nete( sau u)or on(ulat* apa stagneaz form1n( lacuri. ,;ist polii seci .uscate/8 polii
par$ial inun(ate .un(e precipita$iile sunt 9ogate/ )i polii inun(a9ile .apa persist o
anumit perioa( (in an/.
Genez- +unele s+au instalat 4n compartimentele faliate8 mai co9or1te tectonic
.gra9ene 4n calcar/.
+ apar 4n urma unei 4n(elungate e!olu$ii 4n masi!ul calcaros8 prin pr9u)irea
ta!anelor unor pe)teri.
"olii 4n 'om1nia Bun$ii puseni8 Bun$ii ninei. Cele mai mari sunt 4n
Bun$ii Cinarici.
6. Treptele antitetice. ?unt legate (e (ou categorii (e !i ce se (ez!olt 4n
calcare-
+ !ile seci .so2o(oluri/ pe ele se scurge apa precipita$iilor* pot fi (egra(ate
(e apari$ia (olinelor.
+ !ile oar9e !i prsite 4n urma unor captri carstice.
"rintr+o e!olu$ie 4n(elungat cursul inferior8 prsit8 poate a>unge ca pozi$ie
altimetric mai sus (ec1t cursul acti! (in amunte. Cup a(1ncimea sectorului acti!8
!ec2ea al9ie uscat rm1ne suspen(at (easupra cursului actual.
Endocarstul
,ste legat (e circula$ia apei 4n (iaclaze* aceasta (izol!8 coro(eaz8
cristalizeaz sau precipit.
Circula$ia apei 4n carst nu este legat (e ni!elurile (e 9az8 ci are legi proprii.
157
1. Peyterile. ?e mai numesc grote. ?unt formate (in (ou tipuri (e e;ca!a$ii-
+ slile prezint (imensiuni mai mari )i rezult (in com9inarea proceselor
.(izol!are8 coroziune8 pr9u)ire/*
+ galeriile au (imensiuni mai mici8 caracteristici tu9ulare* se (ez!olt 4n
lungul re$elei (e fisuri prin lrgirea lor8 (eterminat (e circula$ia apei.
2. Stalactitele. 6orme (e precipitare8 (ez!oltate pe ta!anul pe)terilor* form
conic8 cu un canal pe mi>loc prin care circul apa. ?talactitele foarte su9$iri se
numesc stilolite .sunt formate (in cristale (e calcar/.
3. Stalagmitele. 6orme (e precipitare (e po(ea8 formate 4n (reptul stalactitelor*
prezint (iametru (e or(inul zecilor (e centimetrii. ?talagmitele care au (imensiuni
mari se numesc domuri .stalagmate/.
4. Coloanele. 'ezult (in unirea formelor stalactitice cu cele stalagmitice.
5. Bordurile de precipitare. 6orme (e po(ea* apar pe pantele mici8 su9 forma
unor 9ara>e .praguri/ cu 4nl$imi (e or(inul centimetrilor zecilor (e centimetrii.
6. Gururi. Bici lacuri formate (in apa ce stagneaz 4n spatele 9or(urilor (e
precipitare.
7. Perlele de peyter. "ietricele rotun>ite (e calcar ce se formeaz 4n gururi.
8. Pielea de leopard. 6orme (e perete* aici apa8 particulele (e calcar )i cele (e
argil precipit8 form1n( )iruri festonate8 paralele8 cu (imensiuni (e or(inul
milimetrilor centimetrilor.
lte forme draperiile, orgile etc.
Evolu(ia unui masiv calcaros
1. ,!olu$ia (e suprafa$* apare e;ocarstul8 iar circula$ia apei 4n interior este
sla9.
2. ,!olu$ia 4n interior* circula$ia apei 4n interior este acti! )i se (ez!olt
en(ocarstul.
15&
3. Com9inarea e!olu$iei (e suprafa$ cu cea (e interior* e!olu$ia (e interior
(uce la su9$ierea plafonului pe)terilor )i pr9u)irea acestora* cursurile (in interior
apar la suprafa$* apar po(uri8 arca(e etc.
%. Cistrugerea masi!ului calcaros* se impune suprafa$a (e eroziune carstic ce
se nume)te carstoplen8 presrat ici colo cu martori (e eroziune ai reliefului ini$ial.
Tipuri de carst
+ Holocarst .carst gola)/.
+ Carst de tranzi(ie.
+ Merocarst .carst acoperit sau carst fosil/.
Carstul se (iferen$iaz )i 4n func$ie (e regiunea climatic- carst specific
regiunilor ecuatoriale8 ari(e8 me(iteraneene8 temperate8 polare.
@n 'om1nia carst fosil .acoperit cu alte (epozite8 (e e;emplu loess/ 4n
Co9rogea.
cesta prezint o e!olu$ie 4nceat8 (iscontinu.
@n regiunile me(iteraneene (omin 2olocarstul .carstul gola)/.
159
GEOMORFOLOGIE STRUCTURALA
?tructura reprezint (ispozi$ia stratelor 4ntr+o regiune )i este8 alturi (e roc8
unul (in factorii pasi!i ai mo(elrii reliefului8 (etermin1n( anumite trsturi
morfologice.
Cup mo(ul (e (ispunere a stratelor se (isting urmtoarele tipuri (e structuri-
ta9ulare .orizontale/* monoclinale* cutate* 4n (om* (iscor(ante* faliate* appallac2ian.
Banifestarea eroziunii (iferen$iate imprim forme (e relief specifice fiecrui
tip (e structur.
Relieful dezvoltat n structura tabular
Caracteristica principal a acestei structuri )i implicit a reliefului ce se grefeaz
pe ea este simetria. <mportan$ mare prezint tipul (e roc .prin rezisten$a la
eroziune/ ce constituie umplutura stratelor respecti!e8 (eoarece eroziunea (iferen$iat
apare la contactul a (ou categorii (e roci cu (uritate (iferit* (e asemenea8 4n
morfogenez conteaz )i grosimea stratelor.
Interfluviile 4n structura ta9ular sunt su9 form (e po(uri .platforme/
orizontale e;tinse8 ce alctuiesc podiyuri structurale. ici inter!in tipul (e roc )i
grosimea stratelor. stfel8 (ac stratul (e (easupra este gros )i alctuit (intr+o roc
(ur8 la ni!elul lui !a rezulta un po(i) structural cu netezime mare* (ac la suprafa$
sunt strate su9$iri8 (ure )i moi8 ce alterneaz8 iar la o anumit a(1ncime un strat gros
format (in roci cu (uritate ri(icat8 !a rezulta un po(i) structural la ni!elul stratului
mai gros )i cu roci (ure )i martori (e eroziune 4n trepte8 cu l$imi (iferite8 (easupra
acestuia.
1#0
Vile sunt simetrice8 (ar prezint (imensiuni )i form (iferite8 4n func$ie (e
factorii men$iona$i anterior. @n roci (ure8 !ile simetrice sunt 4nguste )i a(1nci8 cu
caracter (e chei; 4n roci fria9ile8 !ile sunt tot simetrice8 (ar largi )i mai pu$in
a(1ncite. colo un(e alterneaz strate (e roci (ure )i fria9ile8 apar !i simetrice a!1n(
lungimi mari8 4nguste )i puternic a(1ncite8 cu !ersan$i 4n trepte8 (e tip canion* acestea
prezint un microrelief (e 9r1ne8 terase structurale8 corni)e )i surplom9e .e;emplu
Canionul Colora(o8 ?.N./. Nn alt tip (e !ale este defileul* spre (eose9ire (e canion8
acesta este mai larg )i mai pu$in a(1nc8 (ez!oltat pe lungimi mai re(use.
Versan(ii sunt a9rup$i 4n rocile (ure )i prezint pante mai sla9 4nclinate 4n
rocile mai pu$in rezistente la eroziune. Cac alterneaz strate a!1n( alctuire
petrografic (iferit8 se (ez!olt !ersan$i 4n trepte.
Evolu(ia reliefului 4n structura ta9ular.
+ acest tip (e relief structural se instaleaz 4n regiuni (e po(i)uri cu altitu(ine
me(ie.
+ apar ini(ial interflu!ii )i !i simetrice8 rezultate (in a(1ncirea re$elei (e r1uri
4n structura orizontal* acum8 mrimea 4nsumat a formelor (e relief poziti!e este mai
mare (ec1t mrimea 4nsumat a formelor negati!e .(eci 4n relief (omin po(i)urile
structurale/.
+ urmeaz etapa 4n care !ile ating profilul de echilibru* nu se mai a(1ncesc8
(ar prin eroziune lateral apare retragerea !ersan$ilor8 care se realizeaz (iferen$iat8 4n
func$ie (e climat prin te)ire 4n climatele temperate )i ume(e8 prin retragere paralel
cu pozi$ia ini$ial 4n climatele tropicale )i semiari(e. @n aceast etap (e e!olu$ie8
spa$iul !ilor cre)te8 iar cel al interflu!iilor sca(e8 astfel 4nc1t se a>unge la un raport 4n
care !olumul !ilor este mai mare (ec1t !olumul formelor (e relief poziti!e.
+ (up faza (e ma;im (ez!oltare a morfologiei specifice structurii ta9ulare8
apare o faz de inversiune: relieful (e po(i)uri structurale este 4nlocuit (e un relief
deluros. ceasta 4nseamn c interflu!iile (intre !i nu se mai men$in su9 forma unor
po(uri sau platforme8 nete(e )i e;tinse8 ci8 atacate (e eroziune (inspre am9ii !ersan$i8
1#1
capt aspect (e culmi rotun>ite8 (eci (e (ealuri. Ia ni!elul acestor culmi interflu!iale
(eluroase8 se (eta)eaz martori (e eroziune8 apar$in1n( ni!elului ini$ial al po(i)urilor
structurale8 ce (au imaginea unui relief fragmentat.
+ intersectarea !ersan$ilor su9 ni!elul !ec2ilor linii ale marilor 4nl$imi8 (uce la
coborrea altimetric a reliefului regiunii8 prin eroziune regresi! .(e o91r)ie/ la
ni!elul superior al interflu!iilor* pot aprea remanieri 2i(rografice )i mo(ificri 4n
(esf)urarea cumpenelor (e ape.
- finalul evolu(iei este marcat 4n morfologie (e prezen$a interflu!iilor mici )i
te)ite8 cu martori (e eroziune structurali sau petrografici )i a !ilor foarte largi.
Relieful dezvoltat n structura monoclinal
,ste caracterizat prin asimetrie. 'ol important 4n (eta)area reliefului pe acest
tip (e structur8 prezint manifestarea (iferen$iat a eroziunii*cu rol secun(ar se
remarc roca.
Interfluviile 4n structura monoclinal sunt asimetrice8 (e tip cuest. ?unt
alctuite (in (oi !ersan$i (iferi$i ca form )i pant8 urmare a suportului structural
(iferit. Nn !ersant este a9rupt )i cu profil trans!ersal 4n trepte8 fiin( instalat pe
capetele (e strat .taie 4n cap stratele/* se nume)te abrupt de cuest. tunci c1n(
a9ruptul (e cuest prezint (esf)urare pe lungimi mari8 (e or(inul zecilor (e
Oilometrii8 poart numele (e front cuestic. Cel (e al (oilea !ersant are pant re(us )i
profil lin8 nete(8 fiin( instalat pe suprafa$a unui strat* se nume)te suprafa(
structural. Muchia cuestei reprezint aliniamentul (e racor( (intre a9ruptul (e
cuest )i suprafa$a structural.
cest tip (e interflu!iu8 cuestic8 este foarte 4nt1lnit 4n po(i)urile (e acumulare
."o(i)ul Bol(o!ei/8 precum )i 4n unit$i (e relief (ez!oltate pe structur cutat* 4n
acest (in urm caz8 morfologia (e cueste apare 4n urma (eta)rii formelor (eri!ate sau
(e in!ersiune .relief structural (e concor(an$ in!ers/ (e tipul sinclinalelor
1#2
suspen(ate sau 9utonierelor .Bun$ii Bucegi8 ?u9carpa$ii <alomi$ei 4n (epresiunile
'1u l98 =ulcana )i ?lnic+:cni$a8 ?u9carpa$ii Buzului 9utoniera Berca+
r9na)i/. @n $ara noastr8 relieful (e cueste este 9ine cunoscut 4n "o(i)ul Bol(o!ei*
aici au aprut )i termeni locali- coast pentru cuest8 frunte pentru a9ruptul (e cuest8
spinare pentru suprafa$a structural )i corni) sau creast pentru muc2ia cuestei. Ce
asemenea8 4n sinclinalul suspen(at reprezentat (e Bun$ii Bucegi8 sunt numeroase
cueste* principale sunt cele (ou interflu!ii cuestice8 situate (e o parte )i (e alta a =ii
<alomi$a8 ce reprezint flancurile sinclinalului* 4n !est este cuesta format (in a9ruptul
9rnean )i suprafa$a structural Btr1na8 iar 4n est reprezent1n(8 interflu!iul <alomi$a+
"ra2o!a8 este cuesta alctuit (in a9ruptul pra2o!ean )i suprafa$a structural Ba9ele.
Tipuri de cueste.
+ (up alternan(a yi nclinarea stratelor: cueste (istan$ate* cueste apropiate*
cueste re(resate la !ertical* acesta (in urm reprezint un tip (istinct (e cuest8
numit hogbak8 la care nu mai e;ist o (iferen$iere prin pant a celor (oi !ersan$i8
.(eci asimetria nu mai reprezint o caracteristic a acestui tip (e cuest8 cei (oi
!ersan$i8 cu aceea)i 4nclinare8 fiin( simetrici/. ?e formeaz 4n regiuni acti!e tectonic8
4n ca(rul crora sistemul a9rupt (e cuest suprafa$ structural este 4nl$at8 p1n
c1n( cei (oi !ersan$i cuestici capt acela)i gra( (e 4nclinare* e;emplu Bun$ii "iatra
Craiului8 ce reprezint o cuest calcaroas re(resat la !ertical8 un 2og9aO.
+ (up forma 4n profil transversal- cueste simple* cueste eta>ate* cueste
(e(u9late.
+ (up configura$ia n plan a frontului (e cuest- cueste liniare* cueste 4n arc*
cueste festonate.
+ (up altitudine: cueste 4nalte* cueste >oase.
+ (up amplitudine: cueste mici* cueste me(ii* cueste mari.
+ (up stadiul evolutiv: cueste 4n sta(iul ini$ial* cueste e!oluate* cueste !ec2i.
Vile 4n structura monoclinal prezint caracteristici morfologice8 care le
(iferen$iaz clar8 imprimate (e (esf)urarea lor 4n raport cu structura8 4n ca(rul
1#3
sistemului compus (in cei (oi !ersan$i (istinc$i ce formeaz interflu!iul cuestic.
?pecifice sunt trei tipuri (e !i- consec!ente* o9sec!ente* su9sec!ente.
Vile consecvente sunt grefate pe suprafe$ele structurale. stfel8 sunt !i
simetrice8 cu profil longitu(inal al al9iei apropiat (e cel al c(erii stratelor8 fr
praguri )i cu pant re(us.
Vile obsecvente se instaleaz pe a9ruptul (e cuest8 fiin( tot simetrice 4n
profil trans!ersal. Ceoarece se suprapun capetelor (e strat8 prezint rupturi (e pant 4n
profil longitu(inal )i 4nclinare puternic. ,!oluti! apar ultimele.
Vile subsecvente 4nregistreaz (irec$ie (e (esf)urare perpen(icular pe
(irec$ia (e c(ere a stratelor. ?unt !i instalate la contactul (intre (ou cueste8 a!1n(
(rept !ersan$i8 suprafa$a structural a unei cueste8 respecti! a9ruptul cuestic al
celeilalte. stfel8 !ile su9sec!ente sunt asimetrice8 cu un !ersant cu pant mare
.perpen(icular pe strate/ )i unul cu pant re(us .4n sensul c(erii stratelor/. @n profil
longitu(inal nu prezint praguri8 iar gra(ul (e 4nclinare a pantei este sczut.
?e consi(er ca o categorie (istinct8 !ile la care nu se 4nregistreaz nici o
a(aptare la structura monoclinal8 (enumite !i asecvente sau insecvente.
Evolu(ia reliefului 4n structura monoclinal.
+ 'elieful acestei grupe morfostructurale se ntlneyte 4n regiuni (e po(i) ce au
pro!enit (in 9azine (e se(imentare e;on(ate .e;emplu anumite su9unit$i (e po(i)
(in ca(rul Cealurilor 3ransil!aniei/8 sau la periferia masi!elor 2ercinice acoperite la
un moment (at (e transgresiuni ."o(i)ul Bol(o!ei/.
+ re loc instalarea8 4ntr+o prim faz (e e!olu$ie8 a unei re$ele (e !i ce
prezint (esf)urare conform cu stratele sunt !ile consec!ente.
+ poi8 aceste !i 4)i (ez!olta o serie (e afluen(i cu (esf)urare perpen(icular
pe (irec$ia lor (e scurgere )i pe (irec$ia (e 4nclinare a stratelor. ce)tia reprezint !i
su9sec!ente8 ce apar pe aliniamente situate la contactul unor strate (iferite (in punctul
(e !e(ere al (urit$ii rocii )i se !or impune devenind vi principale.
1#%
+ Cup instalarea !ilor su9sec!ente (e (ez!olt interflu!iile asimetrice (e tip
cuest.
+ "e a9rupturile (e cuest apar8 spre finalul e!olu$iei8 !ile o9sec!ente.
+ Cup formarea )i a ultimul tip (e !ale8 poate s se ating8 4n timp8 profilul de
echilibru .(e ctre 4ntregul sistem (e !i specifice structurii monoclinale/. =ile se
lrgesc foarte mult* cele su9sec!ente8 !i principale8 impun 4n relief depresiuni
su9sec!ente. <nterflu!iile cuestice se 4ngusteaz* (in !ec2iul lor ni!el rm1n 4n
morfologie martori (e eroziune .structurali sau petrografici/.
+ ncheierea evolu(iei este su9liniat (e aplatizarea reliefului )i (ez!oltarea
culoarelor (epresionare* e!olu$ia (epin(e 4n continuare (e e!entualele 4nl$ri
neotectonice ale regiunii8 (e petrografie .alternan$a stratelor (e roci cu (uritate
(iferit/.
Relieful dezvoltat n structur cutat
@n ca(rul acestui tip (e structur8 stratele sunt afectate tectonic8 a!1n( un aspect
on(ulat. : cut este format (intr+o parte 9oltit8 con!e;8 numit anticlinal )i o
parte lsat8 conca!8 numit sinclinal.
Elementele unei cute- aliniamentul care une)te punctele cele mai 4nalte ale
anticlinalului se nume)te axul anticlinalului* aliniamentul care une)te punctele cele
mai >oase ale sinclinalului se nume)te axul sinclinalului* planul axial planul 4n
care se regsesc cele (ou a;e* suprafa$a (e legtur (intre a;ul anticlinalului )i a;ul
sinclinalului se nume)te flancul cutei* (iferen$a (e ni!el (intre cele (ou a;e poart
(enumirea (e nl(imea cutei* (istan$a orizontal (intre cele (ou a;e reprezint
amplitudinea cutei.
Tipuri (e cute-
+ (up forma 4n profil trans!ersal- simetrice8 asimetrice* largi8 str1nse.
+ (up forma 4n plan- liniare8 9ra2ianticlinale8 9ra2isinclinale8 (omuri8 cu!ete.
1#5
+ (up 4nclinarea planului a;ial- (repte8 4nclinate8 (e!ersate8 culcate8
rsturnate.
+ (up mo(ul (e asociere- anticlinorii8 sinclinorii.
3ipuri particulare (e cute- falii* solzi* 4nclecate8 p1nze .(e acoperire* (e )aria>/*
(iapire.
'elieful 4n structura cutat (epin(e (e tipul (e cute8 precum )i (e forma$iunile
litologice ce le alctuiesc.
Forme de relief. 'elieful (ez!oltat 4n structura cutat8 este (e regul (i!izat 4n
(ou categorii8 4n func$ie (e raporturile e;istente 4ntre formele (e relief poziti!e )i
negati!e8 pe (e o parte )i structurile anticlinale respecti! sinclinale8 pe (e cealalt
parte- relief (e concor(an$ .(e concor(an$ (irect/* relief (e in!ersiune .(e
concor(an$ in!ers sau (eri!at/.
6orme ale reliefului (e concordan(.
- Culmile de anticlinal* este (eci respectat configura$ia cutei* pot fi (ealuri
sau mun$i (e anticlinal* pe !ersan$ii lor se pot (ez!olta !i (e tip ruz; (e o9icei se
remarc prin masi!itate. ,;emple- Bun$ii Ieaota* ma>oritatea (ealurilor su9carpatice
.Cealul Bran8 Cealul 7egru8 Cealul Bre9u8 Cealul Giurcu8 Cealul Ciolanu8 Cealul
<stri$a/.
- Vile de sinclinal* forma (e relief negati! este grefat par$ii co9or1te a
cuestei. "rin lrgirea !ii8 pot e!olua 4n (epresiuni (e sinclinal .Cepresiune '1u l9
(in ?u9carpa$ii <alomi$ei/* pe marginea !etrei acestor (epresiuni8 e;ist largi trepte (e
glacisuri colu!io + prolu!iale8 rezultate (in alturarea )i suprapunerea conurilor (e
(e>ec$ie sau conurilor
alu!iale (epuse (e ruzuri.
6orme ale reliefului (e inversiune. cestea (eri! (in formele (e concor(an$
(irect8 (atorit a(1ncirii re$elei (e !i 4n anticlinale )iPsau 4nl$rii sinclinalelor.
1##
- Butoniera este o (epresiune8 4n general (e mici (imensiuni8 ce apare 4n a;ul
anticlinalului8 reprezent1n(8 (e cele mai multe ori8 o arie (e lrgire a o91r)iei unui
ruz.
- Cuestele fa( n fa( reprezint un sistem alctuit (in (oi !ersan$i cuestici8
in(i!i(ualizat 4n profilul trans!ersal al unei 9utoniere )i rezultat 4n urma apari$iei )i
(ez!oltrii acestei (epresiuni. "ot fi circulare sau alungite.
- Valea de anticlinal apare ini$ial ca afluent al unei !i principale cu
(esf)urare trans!ersal pe anticlinal sau pe sinclinal. Caracteristici- 4nglo9eaz
9utoniere* a(1ncire rapi(* (esf)urare 4n lungul anticlinalului* prin 4naintare capteaz
alte !i trans!ersale. : alt (enumire anticlinal golit. @n finalul e!olu$iei poate (a o
(epresiune (e anticlinal* e;emplu- Cepresiunea =ulcana (in ?u9carpa$ii <alomi$ei.
- Sinclinalul suspendat reprezint o culme (eluroas sau muntoas a;at pe un
sinclinal .Bun$ii Bucegi/. Nn mo(el genetic e!oluti! (e sinclinal suspen(at este
urmtorul- stratele cutate retezate (e o peneplen8 care apoi sufer o 4nl$are* cursurile
principale se sta9ilesc trans!ersal pe !ec2ile structuri* afluen$ii acestora se instaleaz
pe (irec$ia anticlinalelor ni!elate8 se a(1ncesc )i creeaz !i8 4ntre care rm1n ca
forme poziti!e sinclinalele.
Tipuri de relief 4n structura cutat-
+ tipul jurasian .Bun$ii Mura/8 (at (e cutele cu amplitu(ine mai mic8 4n roci cu
rezisten$ mare la eroziune* se 4nt1lnesc 4n egal msur forme (e concor(an$ (irect
)i forme (e concor(an$ in!ers.
+ tipul subcarpatic sau prealpin8 impus (e cutele cu amplitu(ine mai mare*
(omin formele reliefului (e concor(an$.
Relieful dezvoltat pe domuri
Comul reprezint o 9oltire8 o 9om9are a stratelor8 ce poate sur!enii 4n structura
ta9ular sau monoclinal. 'elati! asemntoare8 sunt 9oltirile (eterminate (e cutele
1#7
(iapire8 cu s1m9uri (e sare .e;emplu-Cealurile 3ransil!aniei/. Bom9area (omurilor
poate fi circular sau alungit.
Relieful (e eroziune pe (omuri este (eterminat (e adncirea re(elei de vi. @n
general8 !ile a;ate pe 9om9are prezint (esf)urare radiar-divergent8 iar 4ntre
(omuri8 acestea (au confluen$e8 prezent1n( (esf)urare circular (inelar).
=ile a(1ncite 4n flancurile domului8 4nguste8 se numesc ruzuri.
=ile a(1ncite 4n cupola domului8 e;ercit eroziune lateral8 (e!in mai largi )i
creeaz un 9azinet (epresionar care se nume)te butonier .poate fi circular sau
alungit/. "rin formarea 9utonierei8 rezult o serie (e interflu!ii secun(are cu caracter
cuestic: !ersantul orientat spre centrul 9utonierei are func$ie (e abrupt de cuest*
!ersantul orientat spre e;terior8 ce constituie marginile (omului8 are rol (e suprafa(
structural. par cueste fa( n fa(. Cac 4n alctuirea (omului e;ist strate cu
rezisten$ (iferit la eroziune8 4n interiorul (epresiunii (e tip 9utonier pot rm1ne
martori de eroziune8 grefa$i pe rocile mai (ure.
Evolu(ia reliefului pe structura 4n (om (epin(e 4n foarte mare msur (e
alctuirea petrografic-
+ pe argile )i marne8 nu se poate !or9i (espre o e!olu$ie 4n sensul tipic*
mo(elarea reliefului este (ominat (e procesele )i respecti! (e microrelieful (at (e
(eplasrile gra!ita$ionale .un(e pre(omin forma$iunile argiloase/ )i (e )iroire .(ac
pre(ominante sunt marnele/* se pot impune martori (e eroziune 4n partea central a
(omului .aceasta (ac apar )i roci mai (ure/ )i un relief !lurit (e alunecri (e teren
pe flancuri* rocile fria9ile nu permit crearea (e 9utoniere.
+ pe gresii )i tufuri .(ar cu con(i$ia ca su9 acestea s e;iste strate (e roci
fria9ile/8 se (ez!olt un relief (e ruzuri )i 9utoniere. Irgirea 9utonierei are rol 4n
procesul (e golire a domului .(om golit/. "rezen$a rocii (ure 4n stratele (e la partea
superioar8 (uce la apari$ia interflu!iilor cuestice* acestea apar foarte clar su9 form
(e cueste fa$ 4n fa$8 mai ales 4n cazul 4n care (omul are (esf)urare eliptic.
1#&
Relieful dezvoltat n structura discordant
,ste o structur comple;8 ce rezult (in suprapunerea a dou structuri (iferite8
(intre care cea (in 9az este mai !ec2e* 4ntre ele apare o suprafa( de discordan(.
'elieful se (ez!olt 4n func$ie (e caracteristicile acestei suprafe$e (e contact8 care
poate fi o peneplen8 sau un relief fragmentat8 acoperit (e structura mai nou.
Etape 4n apari$ia structurii (iscor(ante-
+ mo(elarea masi!ului !ec2i p1n la sta(iul (e peneplen sau fragmentarea lui
4n blocuri.
+ instalarea unei mi)cri (e transgresiune8 prin care peneplena este acoperit
(e apele mrii (e!enin( 9azin (e se(imentare* 4n acest inter!al se acumuleaz
(epozitele noii structuri.
- exondarea regiunii8 ce este supus fragmentrii.
Condi(iile (ez!oltrii acestui tip (e relief structural- eroziunea s a>ung la
ni!elul suprafe$ei (e (iscor(an$* rocile apar$in1n( structurii !ec2i8 (in 9az8 s
opun rezisten$ ri(icat la eroziune.
Grupe (e reliefuri 4n structura (iscor(ant-
+ caracteristice structurii noi8 (e la suprafa$.
+ specifice structurii din baz* apare atunci c1n( structura !ec2e este scoas la
zi8 iar rocile acesteia sunt (ure.
+ specifice suprafe$ei (e la contactul (intre cele (ou structuri.
Forme de relief 4n structura (iscor(ant-
+ (epresiunea marginal (e contact.
+ peneplena e;2umat.
+ !alea epigenetic .supraimpus/8 cu-
+ 9azinul suspen(at.
1#9
+ c2eia epigenetic.
+ (epresiunea (e contact.
Depresiunea marginal de contact. pare la marginea peneplenei acoperite
(e (epozitele noii structuri8 la contactul (intre acestea )i masi!ul cutat8 !ec2i8
neafectat (e c1mpia (e eroziune. ici e;ist- un contact structural yi petrografic
4ntre cele trei unit$i .masi!ul !ec2i neafectat (e eroziune8 masi!ul !ec2i retezat (e
peneplen )i unitatea structural nou ta9ular sau monoclinal a 9azinului (e
se(imentare ce a fosilizat c1mpia (e eroziune/* o (eni!elare8 (eci un contact
morfologic .at1t morfometric c1t )i morfografic/8 4ntre unitatea muntoas !ec2e )i
9azinul (e se(imentare mai recent. "rin prezen$a lor8 aceste elemente se constituie 4n
factori de condi(ionare8 a apari$iei )i e!olu$iei (epresiunilor marginale (e contact8
(atorit faptului c fa!orizeaz o puternic eroziune (iferen$iat.
Bo(elarea reliefului structural al regiunii8 4ncepe (up formarea unei re$ele (e
(rena>. <ni$ial8 se instaleaz o re(ea de vi cu iz!oarele 4n unitatea montan8 ce
traverseaz )i peneplena fosilizat. poi8 aceste !i 4)i (ez!olt o serie (e afluen(i8
cu (esf)urare n lungul contactului (intre cele (ou unit$i. ce)ti afluen$i !or crea
!i8 ce se a(1ncesc )i se lrgesc .o(at cu atingerea profilului (e ec2ili9ru/8 sculpt1n(
astfel (epresiunea marginal (e contact.
Peneplena exhumat. Corespun(e suprafe$ei (e (iscor(an$ ce este scoas la
zi (e eroziune. 'eprezint fun(ul (epresiunii marginale (e contact. Ctre 9azinul (e
se(imentare !ecin8 este (ominat (e !ersan$i cuestici .au caracter (e a9rupt (e
cuest/8 impu)i (e suprapunerea lor peste structura nou8 (e regul monoclinal 4n
aceste regiuni marginale masi!elor !ec2i )i rezulta$i prin a(1ncirea !ii ce a creat
(epresiunea (e contact.
Valea epigenetica (supraimpus). ,ste o !ale a(1ncit at1t 4n (epozitele mai
recente ale structurii (e suprafa$8 c1t )i 4n roca (ur8 4n general8 a structurii !ec2i8 (in
9az. "rezint (irec$ie (e scurgere impus (e panta structurii (e (easupra. Ia
intersec$ia cu structura (in 9az8 !alea 4)i continu at1t (irec$ia8 c1t )i a(1ncirea.
170
?ectorul (e !ale epigenetic8 este reprezentat (e sectorul tiat 4n roca (ur8 a structurii
!ec2i. Ceoarece acest sector func$ioneaz ca ni!el (e 9az local8 el (iferen$iaz
morfologia !ii8 at1t 4n amunte8 c1t )i 4n a!ale. 'ezult un sistem morfostructural8
alctuit (in trei forme (e relief- 9azinetul suspen(at* c2eia epigenetic * (epresiunea
(e contact.
+ componenta morfologic situat 4n partea central a sistemului8 este cheia
epigenetic8 reprezent1n( sectorul (e !ale supraimpus propriu+zis8 a(1ncit 4n roca
(ur a structurii !ec2i (in 9az.
+ 4n amunte8 se (ez!olt un sector (e !ale larg bazinetul suspendat. cesta
rezult at1t (atorit faptului c este sculptat 4n rocile cu rezisten$ re(us la eroziune
ale structurii (e acoperire8 c1t )i eroziunii laterale intense8 proces ctre care este
4n(reptat ten(in$a (e e!olu$ie a morfo(inamicii (e al9ie8 4n con(i$iile unui ni!el (e
9az ri(icat8 reprezentat (e sectorul c2eilor. @n raport cu acest (in urm sector8 precum
)i cu cel (in a!ale8 9azinetul rm1ne suspen(at.
+ 4n a!ale (e c2eia epigenetic8 este tot o lrgire a !ii depresiunea de
contact. Cauzele formrii acestei arii (e lrgire sunt acelea)i8 men$ionate pentru
9azinetul suspen(at .roca fria9il )i eroziunea lateral/8 mecanismul este 4ns unul
(iferit8 reprezentat (e eroziunea (iferen$iat.
Evolu(ia reliefului 4n structura (iscor(ant.
+ acest tip (e relief se 4nt1lne)te 4n regiunile masi!elor 2ercinice sau la
marginea mun$ilor lan$ului alpin.
+ pentru apari$ia reliefului8 tre9uie s 4nceap eroziunea 4n structura (e la
suprafa$.
+ structura (e la suprafa$ este eliminat.
+ formarea propriu+zis a reliefului8 4ncepe atunci c1n( este atins suprafa$a (e
(iscor(an$.
171
Relieful dezvoltat n structura faliat
6aliile reprezint crpturi profun(e ce reteaz stratele perpen(icular sau su9
anumite ung2iuri. ,le apar la zi atunci c1n( 9locurile pe care le separ sunt puse 4n
mi)care pe !ertical.
Elementele unei falii-
+ a9ruptul (e falie.
+ planul (e falie.
+ linia (e falie.
+ amplitu(inea faliei.
+ pasul faliei.
Relieful apare 4n regiuni faliate8 4n care 9locurile afectate au fost ri(icate sau
co9or1te. @n plan8 suprafa$a sec$ionat (e falii8 poart numele (e cmp de falii. 'ol
important 4n e!i(en$ierea reliefului 4n structura faliat8 prezint eroziunea (iferen$iat
)i mi)crile neotectonice.
"rincipalele forme de relief 4n structura faliat-
+ a9ruptul (e falie.
+ 2orstul.
+ gra9enul.
- Abruptul de falie reprezint forma$iunea ce se gse)te (easupra liniei (e
falie. Brimea lui (epin(e (e mai mul$i factori- amplitu(inea faliei* prezen$a unor
strate (e roc (ur* !ec2imea a9ruptului* sistemul morfoclimatic.
Tipuri genetic-evolutive (e a9rupt (e falie.
1. Abruptul ini(ial.
172
2. "e acest a9rupt se instaleaz o re$ea 2i(rografic* 4n timp !ile se a(1ncesc8
fragment1n( !ersantul* ceea ce rezult este (enumit abrupt cu fa(ete triunghiulare.
3. @n continuare8 e!olu$ia (epin(e (e (uritatea rocilor .ero(area a9ruptului se
realizeaz lent (ac roca este (ur8 respecti! rapi( 4n con(i$iile unor roci fria9ile/8 (ar
mai ales (e climat. stfel8 4n climatele ume(e8 a9ruptul (e falie se retrage te)it* apare
abruptul teyit* 4n climatele ari(e8 retragerea este paralel cu pozi$ia ini$ial* apare
abruptul retras.
%. Ei urmtoarele tipuri (e a9rupturi (e falie8 (epin( 4n mare msur (e
alctuirea petrografic a celor (ou 9locuri alturate .cel ri(icat )i respecti! cel
co9or1t/8 precum )i (e neotectonic. Blocul ri(icat ini$ial8 poate s fie ero(at .fiin(
alctuit (intr+o roc mai fria9il/ )i a(us la aceea)i 4nl$ime cu cellalt 9loc* 4n timp8
poate fi co9or1t altimetric c2iar mai >os* apare 4n acest fel o in!ersiune (e relief
abruptul fals. poi8 9locul ero(at .fost ini$ial 4ntr+o pozi$ie superioar/8 poate fi
re4nl$at (e neotectonic* se (ez!olt un abrupt rejucat.
+ Horstul reprezint 9locul faliat8 ridicat pe !ertical (e mi)crile neotectonice.
@n morfologie8 poate fi regsit su9 form (e po(i) suspen(at8 (e masi! (eluros sau
muntos* e;emplu Bun$ii 'o(nei. Tipuri (e 2orsturi .(in punct (e !e(ere genetic
e!oluti!/ 2orst su9 form (e interfluvii triunghiulare .rezultat prin e!olu$ia
a9ruptului cu fa$ete triung2iulare/* 2orst (e tip cuest; horst teyit.
+ Grabenul corespun(e 9locurilor coborte* este o (epresiune tectonic sau un
culoar tectonic* e;emple- Culoarul 3imi)+Cerna8 (epresiunile Beiu)8 7era8 "etro)ani.
3en(in$a (e evolu(ie a reliefului. Gra9enele tin( s se lrgeasc prin retragerea
treptat8 4n timp8 a a9ruptului (e falie. ceast retragere se !a face (iferen$iat8 4n
func$ie (e tipul (e roc. 6inalul e!olu$iei este o c1mpie (e eroziune8 4n care pr$ile
poziti!e .grefate pe rocile (ure/8 !or (ep)i altitu(inal cu pu$in formele negati!e. Ceci
suportul petrografic8 ar putea precumpnii asupra influen$elor structural+tectonice.
173
Relieful appallachian
?e (ez!olt 4n str1ns legtur cu structura )i roca.
Con(i$ionarea structural e;isten$a unei structuri !ec2i8 4n ca(rul creia cutele
s fie foarte str1nse.
Con(i$ionarea petrografic alternan$a rocilor (ure cu cele moi.
'elieful este (eri!at (in com9inarea influen$elor celor (ou categorii (e
elemente.
Etape 4n (eta)area formelor specifice reliefului appallac2ian-
+ masi!ul ini$ial este intens (enu(at8 re(us la o cmpie de eroziune (e tip
peneplen sau pe(iplen8 ce !a reteza stratele (in nucleul muntelui8 acolo un(e
acestea sunt puternic cutate.
+ fragmentarea c1mpiei (e eroziune (e ctre re(ele de vi apar$in1n( la mai
multe genera$ii* prima re$ea (e !i este 4n concordan( cu structura* genera$ia
urmtoare este perpen(icular pe cea anterioar )i se sta9ile)te 4n lungul stratelor cu
roci moi8 (eci este 4n concordan( cu roca. "rin e!olu$ie8 rezult !i pe f1)ii (e roci
fria9ile )i interflu!ii pe rocile (ure. u loc o serie (e captri8 iar 4n final8 configura$ia
(at (e principalele culoare (e !i )i respecti! (e principalele linii orografice8 !a a!ea
un aspect dentritic.
Caracteristica reliefului appallac2ian este constituit (e apari$ia unor forme (e
relief cu a(aptare at1t la structur c1t )i la roc.
17%
RELIEFUL VULCANIC
,ste un relief comple;8 rezultat 4n urma ac$iunii a (ou categorii (e factori
.agen$i/- (e natur en(ogen* agen$ilor e;terni.
Corpuri intruzive
Cin interiorul astenosferei pro!in- materia topit8 gazele8 apa >u!enil su9
presiune. Bateria topit poate s nu a>ung la suprafa$a scoar$ei8 form1n( magma.
"rin consoli(area acesteia la (iferite a(1ncimi rezult corpurile intruzi!e- batoli(i,
lacoli(i, filoane. 'ocile (in !ecintatea materiei topite sufer mo(ificri (e natur
c2imic structural* apar astfel rocile metamorfice.
Procese efuzive
Bateria topit a>uns la suprafa$ se nume)te la! )i ( na)tere proceselor
efuzi!e .!ulcanismului/. Ia suprafa$a scoar$ei terestre pot s a>ung materiale soli(e
)i gaze.
+ Materialul solid.
a. <e)irea la!ei la suprafa$ )i curgerea acesteia genereaz rocile vulcanice de
suprafa( )i relieful vulcanic. cesta (in urm este alctuit (in conuri vulcanice )i
platouri vulcanice.
9. <e)irea la!ei la suprafa$ poate fi exploziv. @n timpul e;ploziilor !ulcanice8
9uc$i (e la! sunt aruncate 4n atmosfer8 capt o mi)care (e rota$ie )i ca( su9 form
(e bombe vulcanice.
c. Ia!a consoli(at 9rusc 4ntr+un me(iu ac!atic sau atmosferic genereaz
piatra ponce.
(. Ia fiecare )ar> (e la! nou8 la!a !ec2e8 consoli(at8 se sparge rezult1n(
9uc$i mici .cu (imensiuni (e or(inul centimetrilor/8 numite lapili.
175
e. @n timpul erup$iilor e;plozi!e sunt e;pulzate zgur )i cenu). cestea se
(epun )i !or forma (up consoli(are aglomeratele vulcanice sau piroclastitele.
- Gazele cu vapori. ?e numesc solfatare sau mofete* prezint con$inut 4n C:
2
8
C:8 H8 78 CH
3
8 7H
%
8 H
2
?. ?unt gaze fier9in$i8 cu (esf)urare !ertical sau se re!ars
lateral.
- Gazele cu ap.
a. Gheizerele. pa ce ptrun(e (e la suprafa$ 4n a(1ncime este transformat 4n
!apori* c1n( presiunea (e!ine foarte mare rezult e;pulzarea apei )i gazelor* prezint
ritmicitate. @n urma acti!it$ii g2eizerelor rezult ni)te roci specifice gheizeritele.
b. Izvoarele fierbin(i. pa format 4n a(1nc este transformat 4n !apori*
ace)tia urc spre suprafa$ pe fisuri* a>un)i la temperaturi mai mici con(enseaz 4n
picturi. stfel se formeaz apa juvenil8 ce apare la suprafa$ su9 form (e iz!oare.
Ce asemenea8 fenomenul poate (uce la geneza unor roci opalul )i calce(onia .atunci
c1n( apa (izol! silice/.
Tipuri de erup(ii
1. Erup(iile explozive. ?unt legate (e lavele acide8 care sunt vscoase. ceste
la!e au con$inut ri(icat 4n ?i:
2
)i temperaturi ce!a mai co9or1te* astfel8 se
consoli(eaz mai rapi(8 4mpie(ic1n( ie)irea unor )ar>e noi (e la!* aceasta (uce la
acumularea gazelor* c1n( presiunea lor cre)te8 are loc erup$ia e;plozi!.
2. Erup(iile prin curgere. ?unt legate (e lavele bazice8 care sunt fluide.
Ia!ele 9azice au con$inut 9ogat 4n fier )i temperaturi foarte ri(icate. 7u se
consoli(eaz repe(e8 permi$1n( e!acuarea )i curgerea unor cantit$i noi (e la!.
Tipuri de aparate vulcanice
1. Vulcanul hawaian. "rezint un co) cu pozi$ie central. 'ezult 4n ca(rul
erup$iilor su9 form (e curgere .la!a este 9azic/. @n relief se impun nu at1t conurile
!ulcanice c1t platourile !ulcanice.
17#
2. Vulcanul islandez. "rezint mai multe centre (e erup$ie .co)uri/ (esf)urate
pe un anumit aliniament. ?e (ez!olt tot 4n ca(rul erup$iilor prin curgere (e la!.
3. Vulcanul peleian. pare 4n urma erup$iilor e;plozi!e .la!a este aci(/. @n
partea superioar a co)ului la!a se consoli(eaz )i formeaz un (op. @ntre (op )i !atra
la!ei8 pe co)8 presiunea gazelor (e!ine foarte mare* se a>unge la e;plozia !ulcanic ce
arunc (opul* concomitent se arunc )i o mare parte (in conul !ulcanic* rezult a)a
numitul (om !ulcanic* e;emple- Bont "ele8 5raOatao.
4. Vulcanul strombolian. ,ste construit (e ctre la!ele !1scoase. "rezint
aparat !ulcanic (ar )i o anumit frec!en$ a erup$iilor (e gaze )i piroclastite* rezult
lapili )i 9om9e !ulcanice. stfel8 se realizeaz un aparat !ulcanic cu (imensiuni mari.
,;emple- ?trom9oli8 =ezu!iu8 ,tna.
5. Vulcanul de tip vulcanic. @n con(i$iile unei la!e !1scoase. par (opuri )i
rezult e;plozii. Caracteristica este 4ns (at (e faptul c la acest tip rezult foarte
mult cenu) !ulcanic )i 4n general elemente fine. "rezint un ritm lent al
e;ploziilor. ,;emplu- =olcano.
6. ,rup$iile submarine* pot forma insule.
7. ,rup$iile (e gaze.
Relieful vulcanic
Relieful vulcanic de acumulare
'ezult 4n urma acumulrii pro(uselor (e erup$ie. par (iferen$e 4n func$ie (e
tipul (e erup$ie. ?unt mai mult tipuri unele legate (e la!a aci(8 altele (e la!a
9azic.
Conurile vulcanice. ?unt rezultatul erup$iilor su9 form (e curgere (ar )i (e
e;plozie. 6ormate (in la!8 piroclastite8 9om9e. "rezint 4nl$imi (iferite. Borfologie
alctuit (in co) )i crater. ?u9tipuri-
177
- conul de sfrmturi. @n structur (omin piroclastitele )i 9om9ele8 (e
asemenea cenu)a. Conul are o pant generala (e 30+35
0
. Ia partea superioar prezint
crater* (up 4ncetarea acti!it$ii8 4n crater poate rezulta un lac.
- conul stratovulcanic. u structur comple;8 fiin( alctui$i (in curgeri (e
la! )i strate (e aglomerate !ulcanice. "rin crpturi8 (inspre co)8 la!a se (eplaseaz
)i genereaz o serie (e pere(i laterali (e la! consoli(at 4n crpturi sau 4ntre
suprafe$ele ce separ stratele (e piroclastite. "oate e;ista )i o a (oua situa$ie- la!ele s
ias la suprafa$a flancului conului principal )i s rezulte conuri secundare (conuri
adventive). 6rec!ent craterele sunt mai mari )i prezint lacuri de lav.
- conul cumulovulcanic. ,ste accentuat (ar nu prezint crater* 4n locul lui
e;ist un (op (e la! ale crui (imensiuni cresc pe msur ce este 4mpins (in
interiorul co)ului (e )ar>e noi (e la!e. "rezint dom vulcanic (cumulodom).
Platourile vulcanice. ?unt legate (e la!ele 9azice ce (au curgeri. 6orma
platoului este legat (e configura$ia suprafe$ei topografice )i (e curen$ii (e la!. ?unt
(e (ou tipuri-
+ platouri de tip dermolitic .sau "a2oe Hoe/* sunt u)or (eni!elate*
+ platouri de tip clastolitic .sau a/* au aspectul unor 4ngrm(iri (e 9locuri.
m9ele se 4nt1lnesc 4n ca(rul !ulcanismului 2a_aian8 (e un(e )i (enumirile.
Laharele. 6orm specific8 su9 forma unor toren(i forma$i (in cenu)
!ulcanic 4m9i9at cu ap .apa pro!ine (in con(ensarea !aporilor sau (in lacul (e
crater/. "rezint un mare poten$ial (istructi!8 constituin(u+se 4n riscuri
geomorfologice.
Relieful vulcanic de explozie
6ormele acestui relief sunt 4nt1lnite la tipul (e erup$ie e;plozi!. @n primul r1n(
sunt craterele8 apoi cal(erele )i maarele.
17&
Craterele. ?unt su9 form (e plnie8 la partea superioar a conului. ,;ist )i
cratere pu(* acestea se formeaz (in la! flui(8 au pere$ii !erticali )i uneori
a(postesc lacuri (e la!.
Calderele. Cepresiuni cu (imensiuni mari* se formeaz 4n procesul (e erup$ie
e;plozi! )i secun(ar se asociaz procesele (e pr9u)ire. 3ipuri (e cal(ere- monogene
.formate 4ntr+o singur faz (e erup$ie/* poligene .4n mai multe faze/* cu atrio
.inelare/* 4n trepte.
Maarele. 7u sunt generate (e erup$ia !ulcanic ci (e e;plozia gazelor.
?pecific- se 4nt1lnesc )i 4n regiuni ne!ulcanice. ,ste o form negati!8 (epresionar
.(imensiuni (e or(inul sutelor (e metrii 4n lungime/* fun(ul este u)or neregulat.
,;emplu- 4n Germania8 "o(i)ul ,ifel.
Relieful vulcanic de eroziune
pare prin ac$iunea agen$ilor e;terni8 atunci c1n( acti!itatea !ulcanic
4nceteaz.
Relieful de eroziune pe conurile vulcanice. @n primul r1n( se remarc relieful
(e eroziune flu!iatil. "e conurile !ulcanice se instaleaz 4n timp8 o re$ea (e !i ce se
numesc barrancos. <nterflu!iile ce se formeaz 4ntre aceste !i se numesc planeze.
re loc un proces (e fragmentare a conului* apar )i forme (e captare: un 9arrancos
sparge muc2ia craterului )i capteaz lacul instalat acolo precum )i re$eaua (e !i
tri9utar acestuia. 6ragmentarea intens a conului (uce la 4n(eprtarea materialelor ce
opun rezisten$ mic la eroziune* (up o lung e!olu$ie rm1n (oar corpurile intruzi!e
su9 form (e martori (e eroziune. Etape evolutive:
+ etapa construc(iei conului.
+ etapa fragmentrii conului* apar 9arrancosuri )i planeze* etapa (ureaz
p1n c1n( sunt sco)i la zi pere$ii (e la! consoli(at 4n interiorul co)ului.
179
+ etapa inversiunilor (e relief* conul este eliminat* rm1n corpurile intruzi!e-
necO8 (iOe8 sill.
+ etapa nivelrii complete a conului* rezult vulcanoplena presrat cu
foarte pu$ini martori (e eroziune.
+ etapa scoaterii la zi a corpurilor !ulcanice consoli(ate 4n !atra aparatului
!ulcanic .etapa nivelrii subvulcanice/.
Relieful de eroziune pe platourile vulcanice. 'e$eaua 2i(rografic se a;eaz pe
por$iunile mai >oase )i (ez!olt !i alungite8 paralele8 4n sensul pantei generale a
platoului. @ntre aceste !i rm1n interflu!ii plate ce se numesc mesasuri. @n timp8
!ile strpung platoul )i a>ung la structura (in 9az8 ne!ulcanic* (ac se a(1ncesc )i
4n aceasta8 rezult a)a+numitele !i supraimpuse. C1n( 4ncepe s se impun
eroziunea lateral8 mesasurile se retrag )i a>ung la sta(iul (e martori. 6inalul e!olu$iei
este marcat (e prezen$a unor platouri 4ntinse la ni!elul !ec2iului relief e;2umat8 cu
martori (e eroziune (in fostul platou !ulcanic.
Tipuri de regiuni vulcanice: mun(i vulcanici .pot fi izola(i su9 form (e
masi!e con8 sau grupa$i su9 form (e lan( (e mun$i !ulcanici/* platouri vulcanice.
Rspndirea vulcanismului pe Glob: provincia "acific .cu zonele
Circumpacific )i Ha_aii/* provincia tlantic* provincia Be(iteranean "ontic
.cu zonele "ontic )i 3Lr2enian/* provincia frica (e ,st.

1&0