GEO_1_TMG_1

GEOGRAFIE Teorie si metodologie geografica

1
TRUE/FALSE
A 1) Geografia in sens larg este o discilina didactica
care sinteti!ea!a rincialele c"nostinte desre Uni#ers
si sistem"l solar$ %ag &')
A &) In sens restrans( geografia este stiinta care se
oc"a c" st"di"l mediilor terestre$ %ag )*)
A )) Geografia este stiinta sati"l"i terestr"$ %ag )*)
A +) ,onform a-iomei eisagistice satiile terestre
s"nt str"ct"rate conform "nor legi$ %ag 1.)
Geografia ca stiinta se construieste pe trei axiome:
- Axioma planetara se refera la faptul ca toate realitatile geografice sunt
subordonate planetei Pamant.
- Axioma chorologica afirma ca toate marimile geografice au o localizare
in spatiu, care se reflecta in relatii specifice de vecinatate.
- Axioma peisagistica arata ca nu exista spatiu pe Terra a carui structura
geografica sa nu fie ordonata conform unor interrelatii guvernate de legi.
F /) Antroi!ari intensi#e si e-tensi#e tim"rii le0a"
s"ferit mediile nefa#ora1ile #ietii$
A 2) E-ista categorii statice si dinamice$ %ag 1+')
Categoria reuneste notiunile geografice fundamentale, de maxima
generalizare, care reflecta atat insusiri, dar explica si legaturile esentiale
dintre fenomene.
Exista doua tipuri de categorii:
- Categoriile statice se refera la forma, culoarea, compozitia, densitatea,
temperatura, pozitia si dimensiunile obiectului de studiu.
- Categorii dinamic - se refera la directia miscarii, intensitatea si ritmul ei
F .) ,ategoriile dinamice se refera la forma( c"loarea(
como!itia( densitatea( temerat"ra( o!itia si
dimensi"nile o1iect"l"i de st"di"$ %ag 1+3)
F 3) ,ategoriile statice se refera la directia miscarii(
intensitatea si ritm$ %ag 1+3)
F ') 4Medi"5 este o noti"ne folosita doar in geografie$
%ag )&)
In geografie, mediul rere!inta totalitatea conditiilor e-istente la s"rafata
terestra( determinate de interacti"nea geosferelor
F 1*) ,ategoriile de tim si sati" s"nt categorii
secifice geografiei$ %ag 1+3)
Categorii generale: categoriile de timp, spatiu, continuitate si
discontinuitate, ecilibru si dezecilibru.
Categorii specifice: peisa!ul geograpic, cele de profil de ecilibru sau de
nivel de baza.
A 11) 6i#el de 1a!a este o categorie secifica
geografiei$ %ag 1+3)
A 1&) Model"l se oate de!#olta intr0o teorie$ %ag
123)
"odelul este o reprezentare abstractizata #mentala sau grafica$ a unui
fenomen sau sistem geograpic.
A 1)) Secific"l metodologic al geografiei este
cartarea e teren si de e 7arta$ %ag 1*&)
F 1+) Metoda o1ser#atiei se im"ne in geografia
moderna rin 8"m1oldt %ag 33)
%alorizarea observatiei in stiintele naturii a fost facuta de catre &laude
'ernard.
A 1/) Geografia are ca o1iect de st"di" relatii si
rocese satiale( incl"si# comortament"l satial al
oamenilor$ %ag &3)
F 12) ,iclon"l este "n centr" de resi"ne
atmosferica mare
A 1.) In cadr"l "n"i ciclon( aer"l este ascendent
A 13) Anticiclon"l este "n centr" de resi"ne
atmosferica mare
F 1') In cadr"l "n"i anticiclon( aer"l este ascendent
A &*) ,entrii 1arici determina starea #remii %ag
122)
A &1) Legea inter!onalitatii actionea!a la contact"l
!onal al climatelor Glo1"l"i %ag 122)
A &&) Eta9area re!"lta din ne"niformitatea
distri1"tiei si str"ct"rii relief"l"i terestr"( c" 1a!ine
oceanice si continente com"se altit"dinal foarte
di#ers$
A &)) Legea a!onalitatii se manifesta local %ag
12.)
A &+) Teoria generala a sistemelor se 1a!ea!a e
st"di"l transdiscilinar al organi!arii fenomenelor(
indeendent de ti"l s"1strat"l"i si scara lor de
e-istenta %ag 1.3)
MULTIPLE CHOICE
1) ,ine definea geografia ca fiind 4stiinta desre
:amant sa" stiinta care cercetea!a relatia dintre masele
celor atr" in#elis"ri lanetare( atat din "nct de
#edere static %forma( dimensi"ne( o!itie)( cat si din
"nct de #edere dinamic %directie( intensitate( ritm)$
1 8"m1oldt
& Mi7ailesc"
) Me7edinti %%ag )*)
+ Ric7t7ofen
&) ,ine definea geografia ca fiind 4Intreg"l teritorial
de la localitate la laneta5$
1 8"m1oldt
& Mi7ailesc" %ag )*)
) Me7edinti
1
+ Ric7t7ofen
)) ,are este legat"ra geografiei c" stiintele e-acte;
1 <in stiintele e-acte geografia reia an"mite a-iome$
& <in stiintele e-acte geografia reia an"mite
metodologii$ %ag ).)
) <in stiintele e-acte geografia reia an"mite ec"atii$
+ <in stiintele e-acte geografia reia an"mite
e-erimente
(in asa-zisele stiinte exacte #fizica, matematica, cimie$, geografia preia
metodologia de lucru cantitativa, diferite forme de reprezentare grafica,
precum si intelegerea mecanismului circuitelor de materie si energie intre
medii fizice.
+) ,are este legat"ra geografiei c" astronomia;
1 Foloseste informatii desre alte lanete entr"
interretarea medi"l"i terestr"$
& Integrea!a medi"l terestr" in conte-t"l sati"l"i
e-tralanetar de e-istenta$ %ag ).)
) Integrea!a sati"l e-tralanetar in conte-t"l medi"l"i
terestr"$
/) ,are este legat"ra geografiei c" filo!ofia;
1 Oerea!a c" an"mite metode filo!ofice$
& Oerea!a c" an"mite categorii filo!ofice$ %ag )2)
) Oerea!a c" an"mite teorii filo!ofice$
+ Oerea!a c" an"mite rinciii filo!ofice
Geografia recurge la categorii filozofice, precum cele de spatiu si timp,
determinism si indeterminism sau la cele de continuitate si discontinuitate.
2) ,e este geografia in concetia l"i Eratostene;
1 stiinta desre continente
& descrierea oic"menei
) intreg"l "ni#ers
+ matematica %ag )')
.) ,e a re"sit sa masoare Eratostene;
1 "n arc de cerc
& circ"mferinta :amant"l"i %ag +/)
) cerc"l olar
Eratostene a calculat pentru prima data raza, circumferinta, suprafata si
vilumul planetei.
3) ,e directie geografica a initiat Eratostene;
1 geografia descriti#a
& geografia comarati#a
) geografia matematica %ag )')
+ geografia fi!ica
') ,e este geografia in concetia l"i Me7edinti;
1 stiinta desre medii terestre$
& stiinta desre in#elis"ri$ %ag )*= 2')
) stiinta desre cosmos$
+ stiinta desre s"rafata Terrei$
)tiinta despre Pamant sau stiinta care cerceteaza relatia dintre masele celor
patru invelisuri planetare, atat din punct de vedere static #forma, dimensiune,
pozitie$, cat si din punct de vedere dinamic #directie, intensitate, ritm$.
1*) ,e caracteristica rinciala are definitia data de
Me7edinti;
1 este comle-a$
& este dinamica$
) este act"ala$ %ag .*)
+ este sistemica
11) ,e sinonim e-ista entr" medi" geografic;
1 Medi" nat"ral
& Medi" antroi!at
) Medi" incon9"rator %ag )&)
+ In#elis terestr"
1&) <in ce este com"s medi"l geografic;
1 din noti"ni
& din elemente si relatii %ag 1'2)
) din sc7im1"ri energetice
+ din elemente nat"rale
1)) ,e ti"ri de relatii s"nt intre element"l 1iotic si
cel fi!ic al medi"l"i geografic;
1 relatii te7nogene
& relatii 1ioc7imice
) relatii fi!ice
+ relatii ecologice %ag )+)
1+) ,e este eisa9"l"i geografic;
1 Sinte!a in sati" a "n"i ti de medi"$
& Sinte!a in imagine a elementelor si relatiilor "n"i ti
de medi"$ %ag )/)
) Sinte!a in tim a relatiilor "n"i ti de medi"$
+ Imaginea in sinte!a a elementelor "n"i ti de medi"$
1/) In f"nctie de ce se den"meste "n eisa9;
1 <en"mirea se acorda in f"nctie de relief %sinteti!ea!a
toate celelalte elemente si relatii)( si n" in f"nctie de
#egetatie$
& <en"mirea se acorda in f"nctie de #egetatie sa" lisa
ei %sinteti!ea!a toate celelalte
elemente si relatii) si n" in f"nctie de relief$
) <en"mirea se acorda in f"nctie de #egetatie sa" lisa
ei %sinteti!ea!a toate celelalte elemente si relatii)( cat si
in f"nctie de relief$ %ag )/)
+ Anali!ati comarati# contin"t"l noti"nilor> medi"
nat"ral( medi" incon9"rator %geografic)( medi"
antroic$
Peisaul este o sinteza in imagine a elementelor si relatiilor unui tip de
mediu.
(enumirea se acorda in functie de prezenta vegetatiei sau lipsa acesteia,
cat si in functie de relief, care impune anumite conditionari climatice cu
reflectare in peisa!
12) E#identiati legat"ra dintre noti"nile de medi"
nat"ral( medi" incon9"rator %geografic)( medi"
antroic$
&
1 Medi"l antroic incl"de medi"l geografic si nat"ral
& Medi"l nat"ral incl"de medi"l antroic si geografic
) Medi"l geografic incl"de medi"l nat"ral si antroic
%ag )/)
+ Medi"l geografic n" incl"de medi"l nat"ral$
1.) ,are ti"ri de medi" antroic se diferentia!a d"a
grad"l din ce in ce mai mare de antroi!are a medi"l"i;
1 medi" antroic ? medi" antroi!at? medi" artificial
& medi" artificial 0 medi" antroic 0 medi" antroi!at
) medi" antroi!at ? medi" antroic ? medi" artificial
%ag )/)
+ medi" antroi!at 0 medi" artificial 0 medi" antroic
In functie de gradul de antropizare, identificam mai multe tipuri de mediu:
- mediul natural in care predomina elementele naturale*
- medii antropi!ate coexista elementul natural si cel antropic*
- medii antropice influienta antropica este preponderenta*
- medii artificiale prezenta umana a modificat intr-un mod radical
structura mediului initial.
13) Indicati o scoala marcanta a sec$ @I i$8r$;
1 Scoala l"i :laton
& Scoala l"i Aristotel
) Scoala l"i Tales %ag +*)
+ Scoala l"i :toleme"
/ Scoala l"i Socrate
)coala din "ilet, initiata de Tales #+,--.-+ i/r$. Tales, fenician de origine,
este acceptat ca fiind primul filo!of al naturii..
1') ,are este cel mai de seama rere!entant al
geografiei descriti#0regionale din sec I i$8r$
1 Eratostene
& :itagora
) :toleme"
+ Stra1on %ag +2)
"tra#on #grec, originar din Pont, nordul 0siei "ici, +1 i./r. 23 i./r.$ este
considerat autorul celei mai importante opere de geografie regionala a
0nticitatii.
&*) Indicati "n"l din rol"rile cart"rarilor ara1i entr"
geografia E#"l"i Medi"$
1 a" c"cerit Sania
& a" asimilat oerele anticilor %ag +')
) a" in#entat l"neta
+ a" d"s cr"ciade
&1) Imortanta entr" geografie a soliilor din sec$ AII
? AI@ sre Im$ Mongol si Asia de SE$
1 a" reali!at 7arti
& a" legat contacte olitice
) a" sta1ilit contacte economice
+ a" scris 9"rnale de calatorie %ag /*)
)olii trimisi in "ongolia #Giovanni &aprini si 4ubru5uis$ si calatoriile
venetianului "arco Polo, intre 2,67 si 2,87, spre &ina si 0sia de )ud-Est
&&) Indicati care este considerata cea mai imortanta
oera geografica a Renasterii$
1 Glo1"l l"i Marin Be7aim
& 7artile l"i Mercator
) Oera l"i Bartolomeo <ia!
+ CGeogra7ia generalis5 a l"i @areni"s %ag /.)
&)) ,e este teoria geografica;
1 ansam1l"l metodelor( rocedeelor( rinciiilor de
cercetare a realitatii fi!ice
& ansam1l"l iote!elor( legilor si concetelor rin care
se e-lica o realitate fi!ica$ %ag 12))
) ansam1l"l mi9loacelor de reali!are a modelelor
geografice desre o realitate fi!ica$
+ ansam1l"l legilor si iote!elor de cercetare a "nei
realitati fi!ice$
&+) ,e s"nt iote!ele geografice;
1 form"larea "n"i ras"ns initial la o ro1lema
geografica %ag 12))
& form"larea initiala a "nor ro1leme geografice
) re!ol#area "nei ro1leme geografice
+ form"larea "n"i ras"ns final la o ro1lema
geografica
/ form"larea "nei a1ordari metodologice
Ipote!a este o presupunere, o explicare provizorie asupra unor fenomene,
care urmeaza a fi infirmata sau dovedita prin cercetare si experiment.
&/) ,e s"nt noti"nile geografice;
1 ,el mai a1stract element al lim1a9"l"i geografic
& ,el mai comle- element al lim1a9"l"i geografic
) ,el mai siml" element al lim1a9"l"i geografic$ %ag
1+2)
$otiunea constituie cel mai simplu element al limba!ului geograpic.
Ea reprezinta un model conceput logic, care reflecta insusirile generale si
esentiale ale unei clase de obiecte.
&2) ,e este material"l fatic;
1 totalitatea c"nostintelor desre realitate %ag 31)
& totalitatea concetelor desre realitate
) totalitatea metodelor desre realitate
+ totalitatea noti"nilor desre realitate
Materialul faptic reprezinta totalitatea cunostintelor despre o anumita
fateta a realitatii.
&.) ,e rere!inta metodologia geografica;
1 ansam1l"l metodelor( rinciiilor( rocedeelor si
mi9loacelor rin care cercetator"l se aroie de o
an"mita sfera a realitatii$ %ag 3&)
& ansam1l"l teoriilor( rinciiilor( iote!elor si
mi9loacelor rin care cercetator"l se aroie de o
an"mita sfera a realitatii$
) ansam1l"l metodelor( legitatilor( roceselor si
mi9loacelor rin care cercetator"l se aroie de o
an"mita sfera a realitatii$
+ ansam1l"l iote!elor( rinciiilor( concetelor si
mi9loacelor rin care cercetator"l se aroie de o
an"mita sfera a realitatii$
)
Metodologia unei stiinte reuneste metodele, procedeele #tenicile$,
principiile si mi!loacele concrete, spirituale si materiale, prin care
cercetatorul se apropie de o anumita sfera a realitatii.
&3) ,e este metoda geografica;
1 ,alea de c"noastere a o1iect"l"i de st"di" %ag 3+)
& Acti"nea de c"noastere a o1iect"l"i de st"di"
) :rincii"l de c"noastere a o1iect"l"i de st"di"
+ Mecanism"l de c"noastere a o1iect"l"i de st"dio
Metoda reprezinta calea #procedeul sau succesiunea de procedee$,
structurata intr-un mod organizat si s9stematic de lucru, prin care se a!unge
la cunoasterea obiectului de studio.
&') ,e este rocede"l geografic;
1 ,"rinde caile concrete de c"noastere a o1iect"l"i de
st"dio %ag 3/)
& ,"rinde acti"nile concrete de c"noastere a o1iect"l"i
de st"di"
) ,"rinde rinciiile concrete de c"noastere a
o1iect"l"i de st"dio
Procedeul indica felul concret de a executa o anumita operatiune, process
de cercetare sau modul de a folosi o metoda.
)*) ,e s"nt rinciiile geografice;
1 ,ai de c"noastere a o1iect"l"i de st"di"
& 6orme de c"noastere a o1iect"l"i de st"dio %ag 11/)
) :rincii"l de c"noastere a o1iect"l"i de st"di"
+ Mecanism"l de c"noastere a o1iect"l"i de st"dio
Principiile sunt legi :naturale; sau fundamentale #nu modele concepute de
om$, care se aplica multor fenomene si care reprezinta norme calauzitoare in
cercetare.
)1) :rincii"l integrarii arata ca>
1 fiecare fat geografic tre1"ie #a!"t in conte-t"l rol"l"i
si al infl"entelor sale in sistem$ %ag 11.)
& fiecare fat geografic tre1"ie anali!at in conte-t"l
s"1sistemelor sale$
) fiecare fat geografic tre1"ie #a!"t searat de rol"l si
infl"ente sale in sistem$
+ fiecare fat geografic tre1"ie #a!"t in conte-t"l
infl"entelor e care le s"orta sistemic$
Principiul integrarii #inductie-deductie$ arata ca fiecare fapt geograpic
trebuie privit intr-un context de ansamblu, din perspective rolului si a
influientelor sale in sistem.
)&) :rincii"l e-tensi"nii si al reartitiei satiale se
refera la fat"l ca DDDDDD$
1 toate fenomenele geografice a" mai m"lte o!itii si
e-tinderi in teritori"(
determinand interrelatii regionale si glo1ale$
& toate fenomenele geografice a" o an"mita o!itie si
e-tindere in teritori"(
nedeterminand interrelatii regionale si glo1ale$
) n" toate fenomenele geografice a" o an"mita o!itie si
e-tindere in teritori"( determinand interrelatii regionale
si glo1ale$
+ toate fenomenele geografice a" o o!itie si e-tindere
in teritori"( determinand interrelatii regionale si
glo1ale$ %ag 112)
))) ,e rere!inta medi"l geografic;
1 totalitatea conditiilor e-istente la s"rafata terestra
%ag )&)
& totalitatea relatiilor de e :amant
) ansam1l"l elementelor care com"n o fiinta
+ consecinta re!entei antroice
Mediul reprezinta totalitatea conditiilor existente la suprafata terestra,
determinate de interactiunea geosferelor.
)+) ,e se intelege rin grad de antroi!are;
1 grad"l de renat"rali!are a medi"l"i initial de catre
om
& grad"l de modificare a medi"l"i initial de catre om
%ag )/)
) grad"l de amena9are a medi"l"i antroi!at
+ grad"l de re!er#atii de medi"
%radul de antropi!are reprezinta masura in care mediul initial a fost
modificat de catre om.
)/) ,arei necesitati socio0"mane ii cores"nde
aaritia geografiei in sec II i$8r$;
1 intelegerea l"mii
& c"noasterea l"mii
) locali!area in sati" %ag +/)
)2) ,ine f"ndamentea!a entr" rima data teoria
7eliocentrica in eoca Renasterii;
1 Mic7el de 6ostradam"s
& 6icola"s ,oernic %ag /.)
) Bartolomeo <ia!
+ Galileo Galilei
In 2.-1, polonezul $icolaus Copernicus #2-61-2.-1$ a fundamentat
stiintific teoria eliocentrica in lucrarea :(espre miscarea circulara a
corpurilor ceresti;.
).) ,ine re"seste sa deaseasca rima data ,a"l
B"nei Serante;
1 @asco da Gama
& Bartolomeo <ia! %ag /+)
) Americo @es"ci
+ A1el Tasman
)3) ,ine re"seste sa descoere calea na#iga1ila sre
India;
1 @asco da Gama %ag /+)
& Bartolomeo <ia!
) Americo @es"ci
+ A1el Tasman
)') ,are este din "nct de #edere cronologic rima
oera geografica din cele mentionate mai 9os;
1 4,osmos5 de Al$ #on 8"m1oldt
+
& 4Geogra7ia generalis5 de @areni"s %ag /.) 0 #prima
lucrare cu un real caracter stiintific.
) 4,osmogra7ia Uni#ersalis5 de Se1astian M"nster
prima opera de geografie descriptive moderna.
+*) ,ine este considerat cel mai de seama rere!entant
al geografiei matematice in Antic7itate;
1 Eratostene %ag +/)
& :itagora
) :toleme"
+ Stra1on
Eratostene a calculat pentru prima data raza, circumferinta, suprafata si
vilumul planetei
+1) ,ine a introd"s rincii"l geografiei comarate;
1 Stra1on
& Rat!el
) 8"m1oldt %ag /3)
+ @areni"s
0lexander von /umboldt a stalilit doua dintre principiile de baza ale
cercetarii geografice: principiul cau!alitatii si principiul geografiei
comparate&
+&) ,ine a introd"s rincii"l ca"!alitatii in geografie;
1 Stra1on
& Rat!el
) 8"m1oldt %ag /3)
+ @areni"s
+)) ,ine a introd"s rincii"l e-tensi"nii satiale in
geografie;
1 Stra1on
& Ritter %ag /')
) 8"m1oldt
+ @areni"s
<arl 4itter a emis principiul extensiunii spatiale #arealul de extindere al
unui fenomen$.
++) ,and a a#"t loc rim"l congres de geografie;
1 1.31
& 13.1 %ag 2*) tinut la 0nt=erp, 'elgia.
) 1'1.
+ 1'**
+/) ,and s0a infiintat Societatea de Geografie din
Romania;
1 1'**
& 13**
) 13./ %ag 2*)
+ 1'++
+2) ,e a determinat cri!a de identitate a geografiei la
sf$ Sec AIA;
1 roces"l de sistemati!are
& roces"l de seciali!are %ag 21)
) roces"l de diferentiere
+ roces"l de coag"lare
+.) ,are s"nt cele trei tendinte care definesc
geografia d"a cel de0al II0lea Ra!1oi Mondial;
1 reci!ie( ragmatism( di#ersitate %ag 21)
& indi#id"ali!are( a"toe#al"are( teoreti!are
) ragmatism( introsectie( interrelationare
+ reci!ie( seciali!are( a"toe#al"are
+3) ,e este regionarea geografica;
1 cont"rarea de "nitati c" aceleasi dimensi"ni si
carcteristici omogene
& cont"rarea de "nitati de diferite marimi si
carcteristici omogene
) diferentierea de "nitati de diferite marimi si
carcteristici neomogene
+ cont"rarea de "nitati c" aceleasi marimi si
carcteristici neomogene
+') ,e este lim1a9"l stiintific;
1 ansam1l" de semne care ermite com"nicarea
com"na %ag 1+/)
& ansam1l" de con#entii care ermite com"nicarea
com"na
) ansam1l" de semne care ermite com"nicarea
stiintifica
+ ansam1l" de con#entii care ermite com"nicarea
stiintifica
Lim#aul constituie orice sistem sau ansamblu de semne care permite
exprimarea sau comunicarea.
/*) ,are este originea ma9oritatii noti"nilor
geografice;
1 geode!ica
& economica
) toonimic
+ toologica %ag 1+2)
"a!oritatea notiunilor au o origine topologica, imbogatita insa in continut
prin elemente genetice si cauzale.
/1) ,e este categoria geografica;
1 noti"ni geografice f"ndamentale( de ma-ima
generali!are %ag 1+3)
& teorii geografice f"ndamentale( de ma-ima
generali!are
) rinciii geografice f"ndamentale( de ma-ima
generali!are
+ legi geografice f"ndamentale( de ma-ima
generali!are
Categoria reuneste notiunile geografice fundamentale, de maxima
generalizare.
/&) Form"larea "nei iote!e se 1a!ea!a e>
1 idei
& legitati %ag 12))
) consens
/
Ipote!a este o presupunere, o explicare provizorie asupra unor fenomene,
care urmeaza a fi infirmata sau dovedita prin cercetare si experiment.
Ea se bazeaza pe succesiunea unor fapte, a unor conexiuni si legitati
cunoscute anterior.
/)) Lim1a9"l geografic este>
1 iote!a de cercetare
& rocede" de cercetare
) mi9loc de cercetare % ag 11')
+ rincii" de cercetare
/+) :rod"sele cartografice s"nt>
1 metoda de cercetare
& rocede" de cercetare
) mi9loc de cercetare %ag 1+3)
+ rincii" de cercetare
//) :rincii"l regionalism"l"i arata ca>
1 toate fatele si fenomenele geografice a" o s"ccesi"ne
in tim la s"rafata terestra
& toate fatele si fenomenele geografice n" a" o
s"ccesi"ne in tim la s"rafata terestra
) toate fatele si fenomenele geografice a" o e-istenta
concreta la s"rafata terestra %ag 11.)
+ toate fatele si fenomenele geografice n" a" o
e-istenta concreta la s"rafata terestra
/2) ,e era Al$ @on 8"m1oldt;
1 istoric
& nat"ralist %ag /3)
) medic
+ matematician
/.) ,ine a infiintat scoala geografica romaneasca
moderna;
1 @alsan
& Bratesc"
) Me7edinti %ag 23)
+ Mi7ailesc"
Intemeietorul scolii geografice romanesti este )imion "eedinti #28+3-23+,$,
care a fost si primul profesor al primei catedre de geografie din 'ucuresti
#2377$.
/3) ,are este erioada remergatoare geografiei
moderne;
1 sec$ A@I0A@II
& sec$ A@II0A@III
) sec$ A@III0AIA %ag /3) s-au pus bazele geografiei moderne.
+ sec$ AA
/') La ce credeti ca se refera e-resia Cgeografia este o
stiinta d"ala5;
1 d"alitatea medi"l"i terestr"> antroic0nat"ral
& d"alitatea sati"l"i terestr"> aa0"scat
) d"alitatea metodologiei geografice> sinte!a0anali!a
2*) Renasterea in geografie %sec$ A@0A@I) este o
consecinta a>
1 imerialism"l"i
& largirii ori!ont"l"i geografic %ag //)
) trad"cerii oerelor anticilor
+ cr"ciadelor
21) ,and se cont"rea!a geografia fi!ica si geografia
"mana;
1 Antic7itate
& sec$ A@II0A@III
) sec$ A@III0AIA %ag /3)
+ sec$ AA
In secolele >%III->I> s-au pus bazele geografiei moderne, prin activitatea
a doi oameni de stiinta germani: 0lexander von /umboldt #geografia
fi!ica$ si <arl 4itter #geografia umana$, cei doi pot fi asimilati ca
intemeietori ai celor doua directii de cercetare geografica$
2&) :rin ce se remarca #i!i"nea l"i Ritter desre
geografie;
1 rin caracter"l glo1alist
& rin caracter"l antroocentrist %ag /3)
) rin caracter"l sistemic
+ rin caracter"l analitic
2)) ,and a aar"t geografia ca stiinta;
1 Antic7itate %ag &+)
& E# Medi"
) Sec$ A@III
+ Sec$ AA
2+) <in ce domeni" al c"noasterii "mane s0a
desrins geografia matematica;
1 filo!ofia nat"rii %ag )')
& fi!ica
) matematica
+ etica
2/) <e ce s0a nasc"t stiinta in san"l ci#ili!atiei antice
grecesti;
1 traia" intr0"n climat 1land( care n" ii solicita in l"ta
entr" e-istenta
& a#ea" o ci#ili!atie mai de!#oltata comarati# c"
ci#ili!atiile Orient"l"i$
) nega" #ointa !eilor( a#and "n rationament s"erior$
+ trec rintr0"n roces de desacrali!are( ca "rmare a
decaderii ci#ili!atiei miceniene si in#a!iilor$ %ag &/)
22) ,e inseamna c7orografie;
1 este o discilina didactica care se oc"a de e#ol"tie
& este o directie de cercetare regionala %ag )')
) este o discilina didactica regionala
+ este o directie de cercetare a e#ol"tiei$
2.) ,are este eoca marilor descoeriri geografice;
2
1 sec$ @0@II
& sec$ A@0A@II %ag /1)
) sec$ AIA0AA
23) ,are era in E#"l Medi" cel mai ca"tat rod"s ad"s
din Orient;
1 matase
& casmir
) 1"m1ac
+ mirodenii %ag /1)
/ ceai
Importanta mirodeniilor era in trecut mult mai mare, deoarece cu a!utorul
acestora era posibila conservarea mai indelungata a carnii, in lipsa unui
sistem de ingetare.
2') In ce an a a9"ns ,ol"m1 in Antile;
1 1+/'
& 1/+'
) 1+'& %ag /+)
+ 1+'/
.*) ,ine a scris Geograpia generalis
1 8"m1oldt
& M"nster
) @areni"s %ag /.)
+ ,oernic"s
.1) In ce an se infiintea!a catedra "ni#ersitara de
geografie la Iasi;
1 1'**
& 1'*+ %ag 23)
) 1'1'
+ 1'&+
'azele geografiei moderne in 4omania se pun numai odata cu infiintarea
primelor catedre universitare, in 2377 #'ucuresti$, 237- #Iasi$, 2323 #&lu!$ si
23,- #&ernauti$.
.&) 1*1$ ,are s"nt statele care s0a" imlicat in ca"tarea
"nei cai na#iga1ile sre India;
A$ Anglia
B$ Franta
,$ Sania
<$ Italia
E$ Olanda
F$ :ort"galia
1 BE,
& ,EF %ag /1) )pania si Portugalia
) AE<EF
+ ,EEEF
.)) 113$ ,are este ca"!a legii !onalitatii climatice;
1 reartitia inegala a s"rafetelor oceanice
& reartitia inegala a "scat"rilor
) reartitia inegala a aglomerarilor "r1ane
+ reartitia inegala a radiatiei solare %ag 12/)
Legea !onalitatii este o lege globala care rezulta din repartitia inegala la
suprafata terestra a energiei solare, ca urmare a sfericitatii planetei.
.+) La ce se refera !onalitatea 1arica;
1 reartitia centrilor de mare si mica resi"ne
litologica
& reartitia centrilor de mare si mica resi"ne
atmosferica %ag 12/)
) reartitia centrilor de mare si mica resi"ne oceanica
+ reartitia centrilor de mare si mica resi"ne
7idrostatica
?onalitatea barica de nivel global incepe cu braul de minim ecuatorial,
urmat de zonele maximului subtropical, dupa care, spre poli, se intensifica
diferentelor intre continente si oceane.
,OM:LETIO6
1) In concetia l"i Ritter( :amant"l este o casa a
geni"l"i omenescD$$%ag /')$$$$$$
&) En"merati ) stiinte din gr""l geostiintelor c" care
geografia are legat"ra %in ordine alfa1etica)$
geode!ia( geofi!ica( geologia
)) ,are ram"ra a geografiei se oc"a c" st"di"l
metodologiei geografice;
geografia fi!ica
+) En"merati cele / s"1ram"ri ale geografiei fi!ice in
ordinea lor alfa1etica>
1iogeografie( climatologie( geomorfologie( 7idrologie(
edogeografie %ag )3)
/) ,ele do"a rinciii introd"se de 8"m1oldt in
geografie s"nt rincii"l $$$$$$$$ ca"!alitatii $$$$$$$ si
rincii"l $$$$$$$$$$$$$$ geografiei comarate $$$$$$$$$$ %in
ordine alfa1etica)$ %ag /3)
2) In concetia l"i 8"m1oldt( geografia este
descrierea DDD$ intreg"l"i lanetarDD %ag /')
.) Geografia este o stiinta %s"1 asect"l
caracteristicilor ei definitorii) DD$$ d"ala DDD$
sistematica si DDDD$$$ satiala %de trec"t in ordine
alfa1etica) %ag &.)
3) En"merati in ordine alfa1etica cele cinci
caracteristici ale raort"rilor e care tre1"ie sa le
s"rrinda o lege geografica;
esentiale( generale( necesare( reeta1ile( sta1ile %ag
12+)
') Metoda comarati#a tre1"ie sa fie DDD$
7ologeicaDDD si DDDD 7olocronicaDDDD
%de trec"t in ordine alfa1etica)$ %ag '+)
1*) Metoda ind"cti#a este calea de la DD
artic"larDD la D$DD generalDDD %ag '1)
.
11) Metoda ded"cti#a este calea de la DD
generalDD la DD$ artic"larDDD$$ %ag '&)
1&) Metoda cartografica consta in DD rere!entarea
graficaDD la o scara DD$ red"sa DD$a elementelor
fenomenelor si roceselor geografice de la DD
s"rafeta terestreDD$$ %ag '*)
1)) ,ele trei etae de l"cr" in reali!area "n"i st"di"
geografic s"nt> etaa deDD$$ ca1inetDD ( etaa de
DD$ terenDD si etaa DD finalaD$$$ %ag 1/')
1+) En"merati cele trei caracteristici ale geografiei
d"a cel de0al II0lea Ra!1oi Mondial %in ordine alfa1etica)$
a1ordarea asistemica( c"antificarea( ecologi!area
geografiei %ag 2&)
1/) Legea care s"ne ca radiatia solara este distri1"ita
diferit latit"dinal este legea $$$$$ !onalitatii$ $$$ %ag 12/)
12) O1ser#atia oate fi $$$$$$$$$ directa$$$$$$$$$$$$ si $$$$$$$$$$$$
indirecta$$$$$$$$$ %in ordine alfa1etica)$ %ag 11&)
1.) En"merati cele cinci caracteristici ale descrierii
geografice mentionate de S$ Me7edinti %in ordine
alfa1etica)$
cantitati#a( comarati#a( estetica( e-acta( e-licati#a
%ag 11&)
13) En"merati in %ordine alfa1etica) cele do"a forme
de geografie de!#oltate in Grecia antica
c7orografia( geografia matematica %ag )')
1') En"merati( in ordine alfa1etica( + in#atati ai
Antic7itatii in a caror oera aar informatii desre
teritori"l act"al al Romaniei
7erodot( lini"s cel 1atran( toleme"( stra1on %ag +2)
&*) <ati definitia 7artii tematice>
Hartile tematice sunt produsul cercetarii si al reprezentarilor geografice.
&1) En"merati cele ) comonente ale "nei stiinte in
ordine alfa1etica
material"l fatic( metodologia( teoria %ag 31(3&)
In alcatuirea unei stiinte intra: materialul faptic, metodologia, teoria #pag
82,8,$
&ele trei conditii fundamentale ale unei stiinte: explicatia, predictia,
verificarea #pag 2+-$
&&) En"merati( in ordine alfa1etica( cele 2 comonente
ale teoriei geografice
concet( iote!a( lege( model( aradigma %ag 12))
&omponentele teoriei geografice:
Ipoteza este o presupunere, o explicatie provizorie asupra unor fenomene
&onceptia geografica este un ansamblu de idei sau o modalitate de a explica
in parte sau in ansamblu un aspect al realitatii.
Paradigma model in perceperea unui fapt, de cadru de referinta, de teorie.
@egile exprima raporturi esentiale, necesare si generale, stabile si repetabile
intre elementele interne ale unui obiect sau fenomen, intre obiecte diferite sau
intre stadii successive ale unui process.
&)) En"merati %la sing"lar) cele + comonente( in
ordine alfa1etica( ale metodologiei geografice
metoda( mi9loc( rincii"( rocede" %ag 3+)
&omponentele metodologiei geografice:
"etoda reprezinta calea #procedeul sau succesiunea de procedee$,
structurata intr-un mod organizat si sistematic de lucru, prin care se
a!unge la cunoasterea obiectului de studio.
Procedeul indica felul concret de a executa o anumita operatiune, process
de cercetare sau modul de a folosi o metoda.
Principiul metodologic reuneste normele sau regulile care se impugn a fi
respectate pe parcursul cercetarii.
"i!loacele #instrumentele$ cercetarii constituie totalitatea uneltelor
necesare realizarii unei anumite munci stiintifice, in vederea atingerii
scopului propus.
&+) En"merati %la sing"lar si alfa1etic) cele & metode
secifice metodologiei geografice
cercetare( interretare %ag 3.)
Metodologia unei stiinte reuneste metodele, procedeele #tenicile$,
principiile si mi!loacele concrete, spirituale si materiale, prin care
cercetatorul se apropie de o anumita sfera a realitatii
&/) En"merati %alfa1etic) ti"rile de metode d"a
secific"l relatiilor in#estigate
calitati#e( cantitati#e %ag 32)
&2) En"merati %alfa1etic) ti"rile de metode d"a
nat"ra relatiilor dintre cercetator si o1iect"l in#estigat
directe( indirecte %ag 32)
&.) En"merati %alfa1etic) ti"rile de metode d"a
loc"l in care se alica
ca1inet( la1orator( teren %ag 32)
&3) ,are s"nt cele ) cerinte la care tre1"ie sa
ras"nda o 7arta tematica 1"na %in ordine alfa1etica)$
act"ali!are( adresa1ilitate( ma-imi!area ac"ratetei %ag
1/*)
&') ,are s"nt categoriile de legi d"a ni#el"l lor de
acti"ne$ En"merati in ordine alfa1etica
legi ale diferitelor in#elis"ri lanetare( legi glo1ale(
legi secifice "nor satii limitate( legi "ni#ersale %ag
12/)
)*) En"merati %alfa1etic) cele / legi glo1ale in
geografie$ 6" folositi c"#ant"l 4legea5 in ras"ns si
nici alte secificatii s"limentare$
a!onalitatii( ec7ili1r"l"i( eta9arii( inter!onalitatii(
!onalitatii$ %ag 12/)
)1) :rin sistem se intelege D o gr"areD$$ de
elemente comonente care actionea!a imre"na in
#ederea atingerii DD$ "n"i scoDD
.)1) En"merati al7a1etic %artic"land c" articol"l
7otarat) cel "tin / caracteristici ale "n"i sistem
0utoreglarea, complementaritatea, complexitatea, comportamentul
dinamic, dimensiunea ambientala, ecilibrul dinamic, eterogenitatea,
structura, mutualitatea, reflexivitatea, integralitatea. %ag 133 0 1'1)
3