METODE sI TEHNICI MODERNE DE CERCETARE N ARHEOLOGIE

1. NOIUNI GENERALE. OBIECTIVE

Realizarea unor corelatii, cu caracter predominant aplicativ, ntre metodele traditionale si moderne n cercet
environment).

Pentru realizarea unor corelatii, pentru precizarea locului si rolului pe care o comunitate l joaca n timp si spatiu este necesara cunoasterea si studierea

Orice comunitate traieste ntr-un mediu cu care exista strnse corelatii si interdependente. Aceste interdepend urmatoarea schema a lui David Clark (Analithical Archaeology, 1978).

n acest sistem au trait comunitatile anterioare si traieste comunitatea studiata, formnd cultura materiala, viata economica, cu un sistem sau sisteme straine. nsusirea notiunilor de baza, a metodelor specifice si a deprinderilor pentru folosirea evidenta, analiza matematica si statistica a materialelor si datelor arheologice. 1.1. Metode si tehnici traditionale (clasice) de cercetare si datare.

Cercetatorul, pentru stabilirea datei unui obiect sau situatii arheologice, analizeaza s conditiile stratigrafice, depunerile si acumularile din depozite comparndu-le cu alte situat Urmeaza apoi studiul tehnicii de fabricatie (factura, textura, structura, finisare etc.) pentru st relative si absolute.

Cronologia absoluta se poate obtine prin diferite metode fizico-chimice, geo-cronolog varvelor glaciare si asocierea cu date cunoscute, carbon 14, potasiu - argon, dendrocronologie

Cronologia relativa este foarte variata diferind de la epoca istorica la alta. La fundame

structuri de baza: - baza paleontologica prin: mineralizarea osemintelor, acumularea fluorului; botanica (dinamica polenul antropologica; - baza geologica prin studiul variatiilor glaciare, a nivelului marilor, a apelor si traselor continentale, a tem mai importanta este metoda varvelor (straturi de argila) depuse ca urmare a topirii ghetarilor pe trase sau funduri de lacu recensiunea ghetarilor lasa numeroase straturi cu varve care ofera o scara de cronologie relativa sau absoluta (dupa anum datelor stabilite de geologi cu cele ale paleobotanistilor sau paleozoologilor si arheologilor duce la stabilirea unor date de c n aceste date trebuie sa se tina cont de viteza sau intensitatea de sedimentare, eroziune etc.; - baza petrografica pr nlocuirea geochimica a unor substante cu altele; studiul evolutiei stalagmitelor; studiul patinei suprafetei obiectului s.a.; sincronica distributiva, tipologica, cantitativa si secventiala; - baza pedologica prin studiul originii 12112q168m si evo interventia antropica; sau prin studiul depunerilor si straturilor de guano, sau alternanta lor cu cele arheologice n pesteri; p de evolutia humus-ului, a oxidului de potasiu (K2O) si fosfor (P2O5) sau a altor elemente geochimice ale solului.

Studiul unei comunitati trebuie facut n contextul din care face parte. Acest sistem este definit prin termeni ca "medi Acest ambient este format dintr-o structura corelata, formata din mediul geografic, geologic, faunistic si floral, reconstituit

1.1.2 Metoda stratigrafica. Aceasta metoda face parte din metodele bazate pe observatia logica a cercetarilor arheolo succesiunea si nu durata, care depinde de intensitatea de locuire si dinamismul de constructie, depuneri, activitati eoliene s acesteia diferite alte metode de datare absoluta sau relativa cum sunt: dendrocronologia, palinologia, varvele glaciare (d ghetarilor); stratigrafia orizontala, stratigrafia comparata s.a. Istoria universului, a pamntului, a omului este o stratigrafie 249).

Sincronism. Anacronism. Foarte importante de retinut la studierea metodei stratigrafice, sunt procesele de sincronism, de a procesele de evolutie sau involutie, sau fenomenelor de convergenta ce pot duce la fenomene de "stratigrafie artificiala" p prezentarea lor izolata.

n exemplul unde stratigrafia orizontala e combinata cu cea verticala se poate vedea ca n aceleasi nivele de sapare ap intra materiale din straturile anterioare si din vremea astuparii gropii.Daca groapa ramne deschisa, n ea pot patrund amestecuri de materiale ce nu mai pot fi separate dect pe baza unor serieri sau pe baza unor analize de corespondenta. principalele metode, dar ea trebuie folosita cu unele rezerve n spatiu si timp, tinnd cont de alti factori cum sunt cel: clim factorul tip si functionalitate.

Metoda stratigrafica ofera specialistului date de cronologie, fixnd relatia n timp prin notiuni ca "nainte", "mai de v 1970, 11) la care am adauga "contemporan".

Stratigrafia verticala. Metoda stratigrafica a fost aplicata multor civilizatii si a fost folosita vreme ndelungata la stab Pentru neoliticul timpuriu din Transilvania exista observatii stratigrafice importante cum sunt cele la Gura Baciului, dezvoltat, din Banat si Serbia, deosebit de caracteristica este stratigrafia de la Vina (straturi groase de 10,4 m mpartite eneolitic, n mod special, sunt de amintit observatiile din culturile Ariusad-Cucuteni (din cele doua statiuni eponime).

Date stratigrafice exista n numeroase situatii, ele trebuie cu grija citite (adica descrise, comentate, nregistrate, explicate). De deosebit de importanta ea permitnd unui arheolog sa verifice, independent de interpretari vechi sau noi, anumite ipoteze s

Exista unele modele clasice cu exemple de stratigrafie orizontala pe baza carora, cndva, s-au impus anumite siste stratigrafia de la Troia.

Reconstituirile pe nivele permit o usoara ntelegere pentru specialist si nespecialist a arhitecturii, a organizarii

vremurilor apuse.

Stratigrafia orizontala. Alaturi de metoda de stratigrafie verticala se foloseste metoda stratigrafiei orizontale, cnd se nregist cronologica a fenomenelor pe orizontala. Aceasta a fost aplicata n cimitire iar mai recent, prin intermediul calculatorului, si locuinte), nivele, statiuni sau alte zone. n prelucrarea ei se folosesc algoritmi ca serierea, analiza de corespondenta, analiza d exemple FERENIU-LAZAROVICI 1990; 1993).

n modelul de mai jos sunt prezentate materiale de la Parta (jud. Timis, considernd motivele decorative ca atribute) V a.Chr.). Aceste tipuri de motive se folosesc la codificarea pe calculator a datelor si, prin algoritmi matematici, sunt oferi se poate observa o evolutie n timp si spatiu a motivelor decorative. Se pot observa cnd apar, cnd domina si cnd dispar s

Metoda stratigrafica se aplica la diferite nivele n arheologie sau n disciplinele ce concura (palinologie, pedologia, pale 1.1.3.Metoda tipologica

A fost elaborata n 1885 de catre suedezul Oscar Montelius. Acesta arata ca ".omul este supus n munca sa legilor e poate sa decurga ncet sau repede, ntotdeauna nsa omul este nevoit, n crearea unor forme noi, sa asculte de aceleasi legi a

care sunt valabile si n restul naturii".

Cu ajutorul metodei tipologice se elaboreaza o schema care stabileste succesiunea cronologica a produselor umane. A general de la forme primitive la tipuri mai perfectioniste, mai cuprinzatoare. Evolutia este determinata, n principal, de rela disturbate din evolutia lor de felurite fenomene de aculturalizare, de tranzitie, de involutie, de factori psihologici (arta, credi

n principal, pentru fiecare tip se stabilesc serii tipologice urmarindu-se, cu precadere, etapele succesive ale transform la fenomene si procese de istorie structurala. Evolutia unui tip nu este liniara ea avnd o curba unimodala (n genul clopotu

n analiza seriei tipologice se foloseste foarte mult studiul asocierii obiectivelor n complexe (locuinte, borderie, grop bronzuri sau tezaure, n nivele de locuire, straturi de cultura sau statiuni. Aceasta metoda are si limite, determinate fiind de ntotdeauna unor precizari tipologice, sau nu permit stabilirea unor serii tipologice. Folosirea ei este importanta si utila, da luate izolat, aparnd fenomene determinate de procese de involutie, retardare sau convergenta.

1.1.4 Metoda comparativa sta la baza multor metode si discipline, n ramuri convergente arheologiei, n cercetar domenii. Aceasta sta la baza metodei tipologice, stratigrafice, a stratigrafiei comparate s.a. Metoda se aplica tuturor fenom geografie, flora, fauna) sau, subsistem (cultura materiala, viata economica, sociala sau spirituala si psihologia comunitatii).

n antichitate a fost folosita de Aristotel n "Politeiai" pentru analiza formelor de organizare sociala, iar de catre natur fosile, acesta punnd bazele paleologiei s.a. (HOREDT 1970, 17).

Aceasta metoda are la baza ideea ca lucrurile ase contemporane. Metoda are limitele sale deoarece pot aparea de fenomene similare, (de istorie structurala), de fenomene ec si acceptarea acestei metode se impune verificarea rezultatelo cronologie absoluta sau relativa).

1.1.5 Metoda chorologica. Metoda cartografica sau greceste) se bazeaza pe raspndirea anumitor fenomene n geografice. Aceasta metoda consta din asocierea metodei co fenomenelor cartografiate pe harti. Din acestea se trag inter metoda stratigrafica si de elementele de cronologie absoluta s procese de migratie, difuziune sau asociate.

Interpretarea datelor trebuie sa tina seama de multi factori si fenomene pe care le-am subliniat la prezentarea metod lingvistica (la hartile de raspndire a cuvintelor sau grupelor de cuvinte), n etnografie, etnologie si n arheologie. Acea fenomene n spatiu si distribuirea lor n timp. Din analiza raspndirii se pot elabora ipoteze privind procese de migratie, dif

Asemenea harti se folosesc adesea, mai ales la marile lucrari de sinteza. Un asemenea model este Atlasul neoliticului eu n care sunt prezentate harti horo - cronologice privind civilizatiile neolitice europene. Acestea sunt documente primare n care sunt cuprinse datele de stratigrafie verticala si orizontala n spatiu european.

Un model de cartografie a complexelor (n acest caz bordeiele din diferite faze) si a datelor s-a realizat n statiunea de seriate pe calculator n functie de continutul sau intervalul lor (Lazarovici - Maxim 1995, p. 5 tabel cu cronologia absolut aceasta cartografiere lipsesc locuintele de suprafata, iar, pe de alta parte, se mai gasesc gropi ,menajere, de lut sau de la co sapatura.

2. PROSPECTRILE

2.1. PROSPECIUNI DE SUPRAFA. Prospectarile de suprafata au menirea de a identifica activitati umane trec Scopul acestora este precizarea numarului siturilor arheologice, localizarea si natura lor. Acesteia i sunt necesare arhe

stiintific de cercetare pentru lucrari viitoare. Cercetarile de salvare nu necesita asemenea justificari, dar ele trebuie executat aici o mai mare importanta.

2.1.1 Periegheza. Este una din metodele cele mai des folosite de arheolog si cea mai economicoasa. Aceasta presupu orientarea, sistemul de cercetare, sistemul de notare, cunoasterea materialului si asocierile de materiale. Acestea sunt fav documentatii anterioare asupra zonei, de existenta unor harti si aerofotograme, o bibliografie a zonei (repertorii). Anoma sau cresteri diferite ale vegetatiei) si prezenta urmelor materiale (ceramica, obiecte, resturi de materiale de constructii), sun prospectare le retin si constituie marturii de identificare. Datele sunt cartate pe planuri obtinndu-se harti privind dispuner epoci, pe functionalitati.

Studiul terenului ofera date prin anomaliile de relief care dau informatii privind ruinele, santurile, valurile, telurile, tu aurifere (Valea Bocsitei, Bocsa - Cracul cu aur) si haladine de steril sau minereu. Blocurile mari pot indica morminte megali

Analiza reliefului indica puncte de trecere, posibilitati de supraveghere, puncte de straja, puncte de semnalizare sa marca morminte megalitice sau tumuli cu mantaua din pietre sau ruine de biserici sau constructii. Urmele unei vegetatii d coturi sau "insule" este posibila depistarea unor asezari aparate natural sau prin usoare interventii umane. Explorarile de ocne, haldine de pamnt, iar n zona gropii doar mici albieri. Vechile rute sunt identificabile dupa vegetatie, rambleuri, v drumul roman Centum Putea - Berzobis, care este marcat de o bogata vegetatie de tufarisuri si spini, ce indicau traseul si ra densitatii mari de pietre ale pavajului (observatii din anii 1962-1964). Atelierele de prelucrare a metalelor sunt marcat adevarate movile) cum sunt cele din Banat, n zona Bocsa - Berzovia - sosdia - Gataia.

Unele locuiri n pesteri sau grote indica existenta unui climat rece. Vestigiile arheologice se regasesc cel mai adesea cea ferita de aer. Existenta unor fenomene fizice pronuntate n pesteri, cum sunt desprinderile mari de blocuri, indica perio

Cercetarea de suprafata, prin datele pe care le aduna, permite stabilirea colectivului de cercetare n functie de na descoperite. Cercetarea de suprafata trebuie sa adune date despre natura economica a zonei, demografia, ecologia cultural sistemul n care se dezvolta comunitatile (geografia, geologia, flora, fauna, situatia pedologica), iar informatiile cuprind date sau sit arheologic, date care permit arheologului delimitarea spatiului unei statiuni.

Cercetarea presupune si efectuarea unor prospectari cu caracter etnoarheologic. Acestea pot oferi date despre mes folosirea spatiului de alte subsisteme (de la cele actuale la cele vechi care au lasat urme materiale).

Pentru evidenta cercetarilor de suprafata exista o fisa de sit arheologic FAE si un model de borderou pentru baza Rezervatie) continnd un minim de date culese pe teren (MAXIM 1990).

2.1.2.Prospectiunea aeriana. Preocuparile pentru studii de arheometrie au nceput din secolul trecut, dupa anii 1 fotografii aerostatice. Primele studii sunt facute de italieni la Ostia si n Forum, iar mai apoi de germanul Stolze, la palatul d studiate aerofotogrametic ntre anii 1925-1932, de catre parintele Poidebard n Siria sau colonelul Baradez pe limesul din N curent fotografiile din satelit pentru prospectarea arheologica.

Aerofotogramele permit observarea marilor ansambluri, ordonarea si geometria peisajului, stabilire mediului geografic si relatia sa cu actiunea antropica. n tara noastra s-au efectuat aerofotogram inundatiilor. Ele se gasesc si pot fi consultate sau comandate din sistemul national de aerofotogra facultatile de geografie si, uneori, la marile muzee. Multe din obiectivele arheologice au aerofotog Aerofotometrie.

Fotografia aeriana permite, sub anumite unghiuri de lumina (lumina oblica) si umbre

denivelari, canale sau sisteme de irigare, santuri, valuri, tumuli deranjati, urme de co

de culoare a vegetatiei sau solului. Tot astfel, determinarea obiectivelor arheologice de ploile abundente etc.

Aerofotogramele permit sesizarea nuantelor de culoare ale v umiditate. Bogatia n fosfati, azotati, carbonati ori umiditatea din g cresterea vegetatiei sau determina nuante mai nchise ale ei. Prezenta pietrei, varului, a zidurilor sau lutului galbel din val apare de diferite naltimi sau nuante de culoare, de obicei mai deschise.

Anumite plante, cum este lucerna, n cresterea si dezvoltarea lor sunt favorizate de prezenta calcarului de la pietrele n fosfati sau oxid de potasiu, din perimetrul unor statiuni, determina cresterea vegetatiei. ntr-o statiune cresterea elemen medie, de la 10 pna la 200 de ori mai mare dect normalul din zona.

Din avion se pot observa trasee disparute, mari sisteme defensive, ruine, sisteme de semnalizare. Sesizarile din avion precizate date privind lumina, locul, altitudinea, data, ora, conditiile atmosferice ale zborului s.a., date ce trebuie preciza Odata cu dezvoltarea tehnicii aviatice (elicoptere) sau fotografierea din balon, conditiile de executarea fotografiilor aerien acestea au diferite limite impuse de conditiile geofizice.

Pentru retinerea si prelucrarea imaginii se folosesc: fotografierea, filmarea si luarea imaginilor video din avion sau eli prelucrare a imaginilor video pe computere s-au mbunatatit posibilitatile de prelucrare a imaginilor si combinarea lor cu pr

Fotografiile aeriene presupun anumite conditii de fotografiere: sub un anume unghi, sub unghi de lumina, film fotografiilor stereoscopice s.a. Tehnica fotografiei aeriene trebuie adaptata la publicarea sau prelucrarea imaginii pentru nes

2.2 PROSPECII sI DETECTRI DE ADNCIME. Metodele folosite sunt fie cu colectare de esantioane ( posibilitati de sondare, de detectie sau teledetectie.

2.2.1 Prospectii cu colectare de esantioane. Prospectarea prin luarea de esantioane este o metoda folosita de d interdisciplinare. Dintre acestea le amintim pe cele mai des folosite: prospectarile pedologice, culegerea de probe litice, cera

2.2.1.1 Prospectarile pedologice. Prin luarea de analize de sol se urmareste pe de o parte, delimitarea ntinderii zonei unei stratigrafii mai fine sau dispunerea straturilor si precizarea aspectului (natural sau artificial), calitatile de sol din statiu indicatoare sunt: humusul, P2O5, K2O si Ph-ul, ale caror valori variaza n functie de adncime si de activitatile antropice.

Prospectarile pedologice constau din luarea unor carote cu ajutorul sondei pedologice. Aceste carote sunt studiate att de arheolog ct si de pedolog. S

a) definirea texturii: studiul la microscop care precizeaza proportiile relative de nisip si particulele sedimentare din Aceasta analiza este importanta si pentru precizarile si analizele asupra tehnologiei ceramicii, a calitatilor si originii surselor b) precizarea granulometriei: cu precizarea elementelor si mineralelor din sol sau materiale de silex, precum si stabilirea (sedimentarea).

Studiul acesteia foloseste, uneori, la precizarea locului de origine al ceramicii sau materialelor;

c) petrografia analizeaza mineralele din sol sau roci, permitnd localizarea lor, a obiectelor (unelte, arme, podoab componente ca de exemplu: prezenta unor micro-organisme ce contribuie la formarea rocilor (cazul silexului: BOBOs-A 280 fig. 2;)

d) litologia analizeaza galetii din sol, mai mari de 2 cm, pentru precizarea naturii, a formarii solului, sau a depunerilor di e) polenul si resturile de fosile aduc date despre flota si formarea solului, efectuarea unor date despre ambient;

f) analizele chimice permit precizarea metalelor sau elementelor indicatoare din sol (fier, magneziu, calciu, sodiu, potas (importanti pentru cunoasterea procesului de humificare), fosfatilor (P2O5 importanti pentru procesele de descompune nitratilor (K2O pentru precizarea nivelelor de calcare, marcate de incendii, cenusa), aciditatea mediului (importanta n: ch sau de descompunerea oaselor).

Analizele chimice ale solului pot fi cele standard, folosite curent (LAZAROVICI - PICIU 1990), fie cele care urma mai sus precizate. Rezultatele pot fi deosebit de importante deoarece activitatile antropice determina variatii foarte mari a K2O sau P2O5 cresc pna la 10 pna la 200 ori fata de media zonei), variatii ce permit delimitarea zonei arheologice exemplu la determinarea ntinderii zonei arheologice a asezarii de la Parta sau a miscarilor de vatra de asezare n statiune (GHERGEN - DOGARIU 1981; LAZAROVICI - PICIU 1990) sau la precizarea stratigrafiei mai fine a statiunilor de la P (DOGARU - GHERGEN 1981; LAZAROVICI - PICIU 1990; 1994).

2.2.2 Prospectii fara colectare de esantioane. Asemenea prospectii sunt foarte variate din punctul de vedere al metod dezvoltat masiv n ultima jumatate de veac. Unele au fost doar precizate, altele au aplicatii n diferite domenii, n special n de catre arheologi. 2.3 PROSPECII sI DETECII GEOFIZICE

2.3.1 Seismice. Detectare prin propagarea undelor. Este o metoda preluata din cercetarile de geofizica. Este folos dimensiuni, cu o masa mare (ziduri masive, morminte subterane cu pietre, mine, goluri subterane etc.)

Metoda are la baza emiterea unei unde de soc ce se propaga n sol prin vibratii elastice ce sunt apoi nregistrate raspunsul. Variatiile din sol determinate de existenta unor obiective arheologice subterane, rigide. Anomaliile nregistrate p a fost aplicata n cazul descoperirilor etrusce din

Tarquinia (FREDERIC 1967/1985, 114-118).

2.3.2. Georadarul. Este o metoda care foloseste instrumente specializate de detectie. Acesta se realizeaza cu un apara n sol care sunt reflectate si receptionate de catre un receptor. Existenta unor anomalii n sol - determinate de densita aglomerari de materiale de constructii (aglomerari de pietre, darmaturi), constructii, ziduri grupari de chirpici (pamnt ars de materiale - sunt detectate si nregistrate numeric, sau pe un ecran digitalizat. Datele obtinute sunt prelucrate mat calculator) obtinndu-se harti ale solului.

2.3.3. Prospectarile electrice se realizeaza cu o punte de masurare a rezistivitatii solului. Aceasta are la baza princip aplicata n prospectarile geofizice n anul 1916 (Werner), iar de catre arheologi abia n anul 1946.

Metoda consta n aplicarea, prin intermediul a 2 electrozi, A, D la o distanta de cca. 4 m unul de altul a unei tensiu curent ce poate fi masurat cu ajutorul a doi electrozi introdusi n pamnt ntre cei doi cu un volmetru sensibil la caderea solului.

Comportamentul diferit al unor obiective arheologice, cu rezistenta mare (la ziduri, darmaturi, blocuri de piatra, aglomerar (gropi sau straturi, aglomerari, santuri cu apa, cenusa, carbune) este sesizat realizndu-se profile sau masuratori n retea, ce p computer, obtinndu-se harti cu anomalii ale rezistivitatii ce sunt apoi interpretate de arheolog (FREDERICH 1967; DRAG TRNOVAN 1990).

Metoda are facilitati pentru identificarea adncimii obiectului. Prin marirea distantei dintre electrozii externi se mareste adn identificarea obiectivului, masivitatea lui, eventual adncimea, care poate fi calculata.

Aparatul este format dintr-o baterie de curent continuu, un convertor static, un amplificator de tensiune pna la 80 V curentului sau a caderii de tensiune si un potentiometru pentru echilibrarea puntii. Anomaliile de rezistivitate, determi provoaca anomalii, ce duce la scaderea sau cresterea curentului electric (a se vedea fig. 20).

2.3.4. Prospectiunile magnetice. Detectarea directiei liniilor de forta a cmpului magnetic terestru actual sau a celui ajutorul unei busole a unor obiective. Acestea, prin ardere, au dus la remanenta cmpului magnetic din momentul arderi continut feromegnetic (mecanism termoremanent).

Pentru aceasta se foloseste o busola speciala cu cadru pralelipipedic de aluminiu. De obicei se masoara cmpul mag de pe harti se citeste declinatia magnetica (d) a zonei fata de nordul geografic. Pe obiectiv apoi se masoara declinatia (D magnetic (Nm; a se vedea fig. 21-22).

n masuratorile magnetice se mai practica masurarea nclinatiei (I) ce reprezinta abaterea pe verticala prin axa EV spr I=nclinatia, D=declinatia si d=unghiul, permit calcularea fortei cmpului terestru n punctul respectiv. Cmpul magnetic harti cu privire la paleomagnetism.

Spre exemplu, prospectarea unor morminte da o harta cu anomalii de o anumita forma ce trebuie citite si interpretate

2.3.5. Prospectiunile electromagnetice. Magnetometria s-a dezvoltat pe baza particularitatilor magnetice ale elemente s.a). n magnetometrie cu: protoni, cesiu si rubidium (este n spatiu experimental) si magnetometru diferential. Masuratori suprafata, n sistem retea (fig. 24).

2.3.5.1 Magnetometria cu protoni. Magnetometrul cu protoni are la baza principiul comportarii protonului ce se orie magnetic local. Aparatul consta dintr-o bobina de nalta tensiune cu curent alternativ, aflata ntr-un lichid: apa cu continu (alcool, hexan, heptan). Trimitnd microcurenti n bobina se emite un cmp magnetic care actioneaza asupra protonilor d Emitatorul are rol. n acelasi timp, si de receptor, ce reprimeste impulsul de protoni reflectati de obiectivele arheologice standard de pamnt (ntre 0,60 la 1,30 m) fixata pe o tija. Impulsurile sunt emise din 8 n 8 secunde. O masuratoare du secunde necesare polarizarii), iar 4 secunde sunt pentru citire. Un contor receptioneaza protonii reflectati.

Masurnd un sistem de coordonate se pot obtine profile magnetice ale anomaliilor d un maxim, orientat pe liniile de forta ale nordului magnetic. Cu aceste profile se realizeaz liniilor suspecte. Masuratoarea poate fi facuta si n retea, iar matricea de date poate fi prelu a anomaliilor din sol sau o redare n relief a acestor anomalii.

Comportamentul diferit al urmelor arheologice din sol depinde de permeabilitatea protoni. Aceste date trebuie retinute de arheolog la citirea hartii si interpretate n fun presupuse n sol.

Arheologului i revine sarcina de a citi si interpreta aceste harti. Mai precizam ca exist ceea ce poate produce anomalii. Pentru evitarea acestora este necesara efectuarea n paral un punct de referinta, iar din datele reale se scad variatiile diurne. Limitele acestei metode exercita asupra aparatului masuratorilor obiectelor metalice din sol, obiectele metalice din sau subterane. De acesti factori trebuie sa se tina cont n orientarea masuratorilor.

2.3.5.2 Magnetometrul diferential. Acesta este compus din doua butelii detectoare fixate la 1,5 m distanta pe un s cuplate n serie ele masurnd diferenta de intensitate magnetica. Aparatul este folosit de catre arheologii din scoala de la Ins

2.3.5.3 Detectoarele de mine sau metale. Aceste aparate au fost inventate n al doilea razboi mondial. Ele au la baza dintr-o bobina n forma de potcoava. Acestea detecteaza toate obiectele de metal (schimba magnetismul bobinei). Profunz puterea aparatului, marimea bobinei si alti parametri.

Alte detectoare mai putin utilizate sunt detectoarele cu radiofrecventa, magnetometrele cu rubin, cesium, (masurato sunt si alte metode inductiv electromagnetice constnd din ondularea liniilor echipotentiale, de nalta frecventa. Existent

corpuri conductoare (obiecte de metal, gropi cu carbune si apa), poate fi sesizata si redata grafic.

2.3.6 Magnetometrul cu radiatii gama. Metoda are la baza principiul masurarii densitatii solului. Magnetometrul est folosind o sursa radioactiva de Cobalt+60 si un receptor care masoara reflectia radiatiilor. Sursa este asezata cu o nclinati Radiatiile emanate de sursa penetreaza diferit straturile de sol care sunt reflectate diferit n functie de densitatea solului efectul Comton. Aceasta se bazeaza pe efectul bombardarii atomilor cu radiatii gama, radiatii cu neutroni din sursa. Prezent apa) da n aparenta o mare densitate. Astfel, metoda este posibila n anumite conditii ale umiditatii solului, fiind necesara metoda se recomanda sa fie folosita vara.

Receptorul este un densimetru nuclear conectat la un echipament electronic ce are o scala nucleara portabila (NMERPORT radiatiilor reflectate.

Receptorul si sursa de radiatii se monteaza pe un sistem portabil cu unghiuri variabile. Distanta dintre sursa si rec unghiurile depind de natura obiectivelor arheologice ce poate fi reglata cel mai bine experimental. Pentru verificare si e pedologice, n zona unor obiective cu densitate medie sau mare. La etalonare urmareste unghiul cel mai potrivit dintre su obiectivului. Sursa si detectorul se plaseaza la o distanta de cca 20 cm deasupra solului. Masuratori cu magnetometrul de radiatii gama s-au folosit experimental n statiunile neolitice de la Iclod, Parta, instalatii portuare, cimitire romane, romane trzii si post romane de la Sarmizegetuza sau Capidava.

Spre deosebire de magnetometru cu protoni, magnetometrul cu radiatii gama gama ofera o mai mare precizie n ide sau la constructii regulate, din caramida sau piatra, dar si aglomerari de chirpici, ceramica sau obiecte mari (DRABAN - C 2.4. METODE PASIVE

Magnetice si gravimetrice. Acestea au la baza masurarea variatiilor intensitatii n sol a cmpurilor gravitationale (HEIZER - GRAHAM 1968, 19). Aceste metode au fost folosite si se refolosesc n prezent, dar numarul specialistilo obiective arheologice mari (statui megalitice sau menhiri, blocuri uriase de piatra, obeliscuri) au un cmp gravitational diferite asemenea piese mari. Masurarea acestuia permite extragerea unor interesante ipoteze. Aceste cmpuri magnetice sau electromagnetice au fost sesizate si au fost folosite pentru efectele curative. Unele din aceste metode permit stabilirea unor orientari sau deviatii magnetice sau gravimetrice pe baza carora se pot lansa unele ipoteze ndraznete privind folosirea sensibilitatilor paranormale ale unor indivizi sau grupuri.

Asemenea ipoteze au fost lansate si se studiaza n legatura cu monumentele megalitice din Anglia legate de sanctuaru megalitice.
3. METODE sI TEHNICI MODERNE DE DATARE. DATRILE ABSOLUTE

stiintele naturale au pus la dispozitie arheologiei numeroase metode de datare absoluta si relativa. Dintre aceste metode amintim: metoda varvelor, met termoluminiscentei, metoda potasiu - argon, metoda C14, metoda fluorologica s.a.

Aceste metode sunt folosite mpreuna pentru calibrari si recalibrari, pentru corectarea si verificarea datelor. Primele meto

paleolitica.

Metodele moderne de datare absoluta au fost determinate de rezultatele experientelor cu unul din izotopii carbonului rad Aristide V. Grosse. Acestea au stimulat dezvoltarea datarilor absolute ale materialelor preistorice. Ulterior ele s-au aplicat si pulsul de exactitate pe care l dau, uneori, datarilor.