FRANZ BARDON

INITIERE IN HERMETISM
sau Calea adevaratului Adept

Timisoara 2002

Cuvant inainte..................................................................................................................................................6 Introducere.......................................................................................................................................................6 -TEORIA-........................................................................................................................................................8 I. Imaginea Magicianului: sim olismul !rimei carti de Tarot....................................................................8 II. Marele secret Tetragrammaton-ului sau "a alisticul #od-$e%&au%$e................................................8 '. (es!re elemente......................................................................................................................................8 2. )rinci!iul *ocului................................................................................................................................+ ,. )rinci!iul A!ei ............................................................................................................................'0 -. )rinci!iul Aerului...............................................................................................................................'0 .. )rinci!iul )amantului ...................................................................................................................'0 6. /umina................................................................................................................................................'0 0. A"asa sau !rinci!iul eteric..................................................................................................................'' 8. 1arma.................................................................................................................................................'' +. Omul...................................................................................................................................................'' +.' (es!re cor!ul uman..........................................................................................................................'' +.2 (ieta2 anatomia oculta a cor!ului omenesc......................................................................................', Oc3ii: in 4ata si in 4undal neutru5 !artea dre!ta si stanga electrica5 in interior..................................................''0. )lanul material..................................................................................................................................'''. 6u4letul sau cor!ul astral...................................................................................................................'6 '2. )lanul astral......................................................................................................................................'0 ',. 6!iritul..............................................................................................................................................'+ '-. )lanul mental....................................................................................................................................'+ '.. Adevarul...........................................................................................................................................20 '6. Religia...............................................................................................................................................2' '0. (umne7eu.........................................................................................................................................22 '8. Ascetismul...........................................................................................................................................2, A8TRE8AME8T ME8TA/......................................................................................................................26 Controlul gandurilor: disci!linarea si su ordonarea gandurilor 9, e:ercitii;............................................26 A8TRE8AME8T )6I$IC 9sau Astral<6u4letesc;.......................................................................................2+ '. Intros!ectia sau cunoasterea de sine 9autocunoasterea;........................................................................2+ 2. Alcatuirea celor doua oglin7i magice astrale.........................................................................................2+ A8TRE8AME8T *I=IC............................................................................................................................,' '. Calirea cor!ului 4i7ic 9material sau carnal;...................................................................................,' 2. Misterul res!iratiei2 res!iratia constienta 9cu dorinta;..................................................................,' ,. $ranirea constienta...............................................................................................................................,2 -. Magia a!ei....................................................................................................................................,, A8TRE8AME8T ME8TA/.....................................................................................................................,. '. Autosugestia sau secretul su constientului.....................................................................................,. 2. E:ercitii de concentrare a celor . simturi......................................................................................................,6 A8TRE8AME8T )6I$IC.........................................................................................................................,0 '. Ec3ili rul magic astral in 4unctie de elemente2 ra4inarea su4letului....................................................,0 '. Res!iratia !rin !orii cor!ului.................................................................................................................,8 2. Constienti7area !o7itiei cor!ului...........................................................................................................,+ A8TRE8AME8T ME8TA/...................................................................................................................-0 '. Concentrarea gandurilor cu 2 sau , simturi deodata.............................................................................-0 2. Concentrarea asu!ra !eisa>elor5 locurilor5 4iintelor ..............................................................................-' A8TRE8AME8T )6I$IC..............................................................................................................................-2 Ins!irarea celor - elemente in intregul cor!..................................................................................................-2 A8TRE8AME8T *I=IC.................................................................................................................................-. '. Res!iratia !rin !orii unui segment cor!oral.......................................................................................-. 2. Acumularea energiei vitale...............................................................................................................-. ,. Ane:a la ca!itolul III.......................................................................................................................-6 '. Im!regnarea s!atiului............................................................................................................................-0 2.?iomagnetismul......................................................................................................................................-0 A8TRE8AME8T ME8TA/...........................................................................................................................2 Trans!unerea constiintei in o iecte5 animale si 4iinte umane........................................................2

A8TRE8AME8T )6I$IC...............................................................................................................................'. Acumularea Elementelor intr-o anumita regiune a cor!ului......................................................2. )roducerea armoniei elementelor in regiunile cor!ului........................................................................... A8TRE8AME8T *I=IC............................................................................................................................... '. Ritualurile si a!licatiile lor !ractice......................................................................................................... 2. Ritualuri !rin gesturi5 !osturi 9asanas;5 !o7itii ale degetelor 9mudras; .................................................6 A8TRE8AME8T ME8TA/..........................................................................................................................8 Magia s!atiului..............................................................................................................................................8 A8TRE8AME8T )6I$IC..............................................................................................................................60 '. )roiectia elementelor in e:terior !rin cor!............................................................................................60 '.' )roiectia !rin !le:ul solar....................................................................................................................60 '.2 )roiectia !rin !orii cor!ului si !le:ul solar........................................................................................6' '.,. Acumularea si !roiectia !rin maini....................................................................................................6' '.- Acumularea in cor! si !roiectarea !rin !le:ul solar su diverse 4orme...........................................6' 2. )roiectia elementelor direct din univers ..............................................................................................62 ,. Mici trucuri magice................................................................................................................................6, A8TRE8AME8T *I=IC.................................................................................................................................6'. )regatire !entru comunicarea !asiva cu invi7i ilul...............................................................................6'.' /evitarea degetelor si a mainii............................................................................................................6'.2 E:teriori7area mainii astrale................................................................................................................62. Comunicarea !asiva cu !ro!riul g3id s!iritual si cu alte 4iinte............................................................6. A8TRE8AME8T ME8TA/..........................................................................................................................68 '. Meditatii asu!ra !ro!riului 6!irit......................................................................................................68 2. A 4i constient de simturile !ro!riului 6!irit....................................................................................68 A8TRE8AME8T )6I$IC..............................................................................................................................00 '. Controlul !rinci!iului A"asa................................................................................................................00 '.' As!irarea !rinci!iului a"asa................................................................................................................00 '.2 Controlul !rin A"asa al celor - elemente in toate cele trei !lanuri.....................................................00 2. 6ta!anirea elementelor !rin ritualuri individuale..................................................................................0' A8TRE8AME8T *I=IC.................................................................................................................................02 '. Crearea deli erata a Elementalilor.........................................................................................................02 A8TRE8AME8T ME8TA/..........................................................................................................................06 Anali7a 6!iritului din !unctul de vedere al !racticii......................................................06 ..........................................................................................................................................................................08 ..........................................................................................................................................................................08 ........................................................................................................................................................................08 A8TRE8AME8T )6I$IC..............................................................................................................................08 (e7voltarea simturilor astrale cu a>utorul elementelor si a condensatorilor 4lui7i....................................08 '. (e7voltarea magica a 4acultatii de Clarvi7iune.....................................................................................0+ 2. (e7voltarea magica a Clar-au7ului astral..............................................................................................8' ,. (e7voltarea Clar-simtului astral 9sen7itivitatii astrale;.........................................................................82 A8TRE8AME8T *I=IC................................................................................................................................8'. Creatia Elementarilor !rin di4erite metode............................................................................................8. METO(A ': .............................................................................................................................................86 METO(A 2: ............................................................................................................................................80 METO(A ,: ............................................................................................................................................+' METO(A -: ............................................................................................................................................+2 2. Animarea magica a imaginilor5 !icturilor5 !o7elor...............................................................................+, A8TRE8AME8T ME8TA/......................................................................................................................+'. )regatire !entru calatoria<!roiectia mentala..........................................................................................+2. )ractica calatoriei<!roiectiei mentale.....................................................................................................+. A8TRE8AME8T )6I$IC...........................................................................................................................+8 '. Marea cli!a a !re7entului ......................................................................................................................+8 2. Metode de controlare a 4luidul electric si magnetic...................................................................................++ 2.' Cele doua 4luide si elementele.............................................................................................................++ 2.2. Controlul 4luidului electric - metoda inductiva..................................................................................++ 2., Controlul 4luidului magnetic- metoda inductiva................................................................................'00 2.- Controlul 4luidului electric- metoda deductiva.................................................................................'00 2.. Controlul 4luidului magnetic- metoda deductiva...............................................................................'0' A8TRE8AME8T@/ *I=IC.....................................................................................................................'02 '. In4luenta magica cu a>utorul elementelor ................................................................................'02 '.' In4luenta !rin elementul *oc 9com ustie;......................................................................................'0,

'.2 In4luenta !rin elementul Aer 9eva!orare;.....................................................................................'0, '., In4luentarea !rin elementul A!a 9amestec;...............................................................................'0'.- In4luenta !rin elementul )amant 9descom!unere;....................................................................'02. Condensatorii 4lui7i....................................................................................................................'0. 2.' )regatirea unui condensator sim!lu...................................................................................................'06 2.2 Crearea unui condensator 4luid com!us............................................................................................'06 2., )re!ararea unui condensator 4luid solid...........................................................................................'00 2.- )re!ararea unei oglin7i magice cu a>utorul condensatorilor 4lui7i...................................................'08 A8TRE8AME8T ME8TA/.....................................................................................................................'0+ '. )ractica clarvi7iunii cu oglinda magica...............................................................................................''0 2. Incarcarea oglin7ii magice...................................................................................................................''' ,. (i4erite sarcini si !roiectii !rin oglinda magica..........................................................................''' ,.' Oglinda magica ca o !oarta de trecere catre toate !lanurile..............................................................''2 ,.2 Oglinda magica % ca legatura intre !ersoanele vii si cele moarte......................................................''2 ,., Oglinda magica !entru contactarea entitatilor5 !uterilor etc.............................................................'', ,.- Oglinda magica !entru auto-in4luentare sau in4luentarea altor !ersoane..........................................'',.. Oglinda magica !entru incarcarea camerei si tratamentul oamenilor olnavi.................................'',.6 Oglinda magica ca emitator si rece!tor.............................................................................................''. ,.0 Oglinda magica ca emitator de ra7e !entru incarcarea camerelor5 ..................................................''6 tratamentul olnavilor etc............................................................................................................''6 ,.8 Oglinda ca o unealta de !rotectie.......................................................................................................''0 ,.+ Oglinda magica !entru !roiectia !uterilor5 4iintelor s.a.....................................................................''0 ,.'0 Oglinda magica ca un televi7or.......................................................................................................''8 ,.'' Oglinda magica !entru investigarea trecutului5 !re7entului si a viitorului.....................................''+ A8TRE8AME8T )6I$IC....................................................................................................................'20 '. 6e!ararea constienta a cor!ului astral de cel 4i7ic............................................................................'20 2. Im!regnarea cor!ului astral cu cele )atru Calitati (ivine *undamentale...........................................'2, A8TRE8AME8T *I=IC ..........................................................................................................................'2'. Tratamentul olnavilor cu 4luidul electromagnetic.............................................................................'22. Incarcarea talismanelor5 amuletelor si a gemelor................................................................................'26 2 %'. Incarcarea !rin vointa si imaginatie................................................................................................'20 2-2. Incarcarea !rin acumularea de energie vitala si im!regnarea cu dorinte........................................'28 2-,. Incarcarea !rin legarea elementalilor si a elementarilor..................................................................'28 2--. Incarcarea !rin ritualuri individuale sau traditionale......................................................................'28 2-.. Incarcarea !rin 4ormule magice5 mantre5 tantre etc.........................................................................'2+ 2-6. Incarcarea !rin acumularea elementelor...........................................................................................'2+ 2-0. Incarcarea cu 4luidul electric sau magnetic......................................................................................',0 2-8. Incarcarea !rin acumularea luminii..................................................................................................',0 2-+. Incarcarea cu volte electromagnetice...............................................................................................',0 2-'0. Incarcarea !rin o!eratii de magie se:uala......................................................................................',' ,. Reali7area dorintelor !rin volte electromagnetice in a"asa.................................................................',2 A8TRE8AME8T ME8TA/....................................................................................................................',, '. Intalnirea cu 6!iritele Elementelor2 vi7itarea altor s4ere.....................................................................',, 2. Contactul cu g3idul s!iritual2 s4erele co!acului "a alist al vietii .....................................................',6 A8TRE8AME8T )6I$IC .......................................................................................................................',0 '. Comunicarea constienta cu un (umne7eu !ersonal............................................................................',8 2. Comunicarea cu 7eii5 inteligentele divine5 ingerii..............................................................................'-0 A8TRE8AME8T *I=IC ..........................................................................................................................'-0 '. ?ra3ma si 63a"ti..................................................................................................................................'-0 2. )uterile oculte.........................................................................................................................................'-' 2.' 6ugestia...........................................................................................................................................'-' 2.2 Tele!atia.........................................................................................................................................'-' 2., $i!no7a ..........................................................................................................................................'-' 2.- $i!no7a 4ac3irilor..............................................................................................................................'-2 2.. Citirea gandurilor............................................................................................................................'-2 2.6 )si3ometria ....................................................................................................................................'-, 2.0 6ugestionarea memoriei..................................................................................................................'-, 2.8 /ucrul in a"asa...............................................................................................................................'-2.+ Im!regnarea la distanta a camerelor..................................................................................................'-2.'0 Mesa>e !rin aer............................................................................................................................'-6 2.'' E:teriori7area ......................................................................................................................'-6 2.'2 Magia de-a deveni invi7i il...........................................................................................................'-0

2.', )ractica cu elementele.................................................................................................................'-8 2.'- *enomenul de levitatie ....................................................................................................................'.0 2.'. *enomene ale naturii.....................................................................................................................'.' 2.'6 )uterea asu!ra vietii si mortii..........................................................................................................'.' E!ilog...........................................................................................................................................................'.,

Cuvant inainte *ara indoiala ca 4iecare iu itor de adevar si cunoastere autentica a cautat in van ani de-a randul5 daca nu toata viata !entru a gasi o metoda sigura de !regatire s!irituala. (orinta 4ier inte !entru acest no il sco! a 4acut ca omul sa adune neincetat grame7i de carti5 de ici de colo5 !resu!use a 4i cele mai une5 dar care cele mai multe sunt li!site de valoare !ractica reala. 8ici unul5 cu toate acestea5 din toti cautatorii nu a inteles nimic din toate cartile adunate in cursul tim!ului si sco!ul !ro!us atat de 4ervent s-a estom!at din ce in ce mai mult. In a4ara de asta5 nimeni nu i-a !utut ras!unde cu incredere la intre arile lui !resante5 daca sau nu5 calea aleasa a 4ost cea corecta in ca7ul lui. C3iar in acest tim! )rovidenta (ivina a decis sa a>ute !e toti cautatorii inarmati cu ra dare tenace sa a4le intelesul si calea !entru !ro!ria de7voltare s!irituala. )rin aceasta carte metodele universale sunt date in mainile umanitatii de catre un inalt initiat ales de )rovidenta (ivina !entru aceasta insarcinare s!eciala. 6e !oate s!une 4ara e:agerare ca niciodata inainte5 nu au mai 4ost accesi ile !u licului aceste metode magice com!lete.

Otti &otavova. Introducere Oricine crede ca va gasi in aceasta lucrare doar o colectie de retete cu a>utorul carora !oate 4oarte usor sa o tina onoare5 glorie5 ogatie5 !utere si distrugerea inamicilor5 tre uie s!us de la ince!ut ca va lasa aceasta carte deo!arte5 4oarte de7amagit. 8umeroase secte si religii nu inteleg e:!resia AmagicB decat ca o arta neagra5 vra>itorie sau cons!iratie cu !uterile diavolului. )rin urmare nu e de mirare ca multi oameni sunt ins!aimantati ori de cate ori cuvantul AmagicB este !ronuntat. )ungasii5 scamatorii si sarlatanii au discreditat acest termen si ast4el nu e o sur!ri7a 4a!tul ca cunoasterea magica a 4ost intotdeauna desconsiderata. C3iar in cele mai de!artate tim!uri5 MAC@6 a 4ost !rivit ca unul din cei mai inalti ade!ti iar cuvantul AmagicB de aici !rovine. Asa numitii vra>itori nu sunt deloc initiati ci doar imitatori ai misterelor5 care se a7ea7a !e credulitatea si !e ignoranta oamenilor !entru a-si atinge sco!urile egoiste5 !rin minciuna si 4rauda. Adevaratul magician intotdeauna va dis!retui asemenea !ractici. In realitate5 magia este o stiinta sacra5 4iind in adevaratul sens al cuvantului5 suma tuturor cunoasterilor deoarece invata sa intelegi si sa 4olosesti legile cele mai marete. 8u este nici o di4erenta intre magie si mistica. Oriunde e vor a de initiere autentica5 tre uie sa se !orneasca de la aceleasi a7e5 in con4ormitate cu aceleasi reguli5 indi4erent de numele dat acelui cre7. Considerand regula universala a !olaritatii % ine si rau5 activ si !asiv5 lumina si intuneric- 4iecare stiinta !oate servi unor sco!uri une dar si unor sco!uri rele deasemenea. 6a luam e:em!lul unui cutit5 o iect ce il 4olosim deo icei !entru taierea !ainii5 alimentelor etc5 dar !oate deveni o arma !ericuloasa in mainile unui criminal. Totul de!inde de caracterul individului. Acest !rinci!iu se a!lica tuturor s4erelor stiintei oculte. In cartea aceasta am ales termenul de AmagicianB !entru toti disci!olii mei ca 4iind sim olul celei mai !ro4unde initieri si celei mai inalte intele!ciuni. Multi dintre cititori !oate stiu ca termenul AtarotB nu inseamna un >oc de carti de g3icit 9mantica magica;5 ci o carte sim olica de initiere care contine cele mai mari secrete intr-o 4orma sim olica. )rima carte de tarot !re7inta magul ca maestru al elementelor si

o4era o c3eie !entru !rima Arcana5 secretul ine4a ilului nume al Tetragrammaton-ului5 ca alisticul Yod-He-Vau-He. )rin urmare aici va 4i !oarta catre initierea magicianului. Cititorul !oate usor sa-si dea seama de numeroasele a!licatii ale acestei !rime carti de tarot. 8ici o carte !u licata !ana acum nu descrie adevaratul sens al acesteia asa distinct cum am 4acut-o in aceasta lucrare. Este nascuta din !ractica !ro!rie si e destinata !entru u7ul !ractic al multor oameni5 iar toti disci!olii mei vor gasi ca este cel mai un si mai util sistem. Tetragrammaton inseamna literal Acuvantul de !atru litereB. A 4ost un su ter4ugiu !entru a evita !acatul rostirii numelui sacru: #od-$e-&au-$e5 !rescurtat #$&$ 9#a3ve3 sau De3ova;. 8iciodata nu voi indra7ni sa s!un ca aceasta carte a mea descrie si tratea7a des!re toate !ro lemele magice sau mistice5 !entru ca ar 4i nevoie de 4oarte multe volume. Oricum se !oate a4irma !o7itiv ca aceasta lucrare este !oarta catre adevarata initiere5 !rima c3eie !entru 4olosirea legilor universale. 8u voi nega 4a!tul ca unele lucruri !ot 4i intalnite in lucrarile altor autori5 totusi5 in nici o carte nu veti gasi descrierea asa de e:acta a !rimei carti de tarot. M-am straduit sa 4iu cat mai sim!lu si clar !osi il !entru a 4ace accesi il tututor su limul Adevar5 desi a 4ost di4icil de multe ori sa gasesti asemenea cuvinte sim!le !e intelesul tuturor cititorilor. /as la a!recierea voastra daca sau nu e4orturile mele au avut succes. In anumite !uncte am 4ost o ligat sa ma re!et deli erat !entru a accentua unele !ro!o7itii im!ortante si a cruta cititorul sa 4aca reveniri la anumite !agini. Au 4ost multe !langeri din !artea !ersoanelor !reocu!ate de ocultism5 re4eritor la 4a!tul ca nu au avut oca7ia sa 4ie initiati !ersonal de un maestru sau guru. )rin urmare numai indivi7ii in7estrati cu e:ce!tionale 4acultati 9un 4oarte mic !rocent din !o!ulatie; se !are ca sunt ca!a ili sa do andeasca aceasta su lima cunoastere. Ast4el o mare !arte dintre cautatorii seriosi ai adevarului5 tre uie sa treaca !rin studiul a numeroase carti doar ca sa !rinda cate o !erla de intele!ciune5 !e ici !e colo. Acela care este sincer interesat in !rogresul lui si nu urmareste doar sa-si satis4aca !o4ta sau curio7itatea5 va gasi in cele din urma maestrul care sa-l initie7e in aceasta carte. 8ici un ade!t incarnat5 oricat de inalt in rang5 nu-i !oate da disci!olului mai mult !entru ince!ut decat o 4ace aceasta carte. (aca va 4i deo!otriva5 un ucenic onest si un cititor atent5 va gasi in aceasta carte tot ceea ce a cautat in van atatia ani5 iar cartea si-a inde!linit cu succes sco!ul.

-TEORIAI. Imaginea Magicianului: sim olismul !rimei carti de Tarot. (edesu!t vei gasi lumea minerala5 vegetala si animala aratata intr-un mod sim olic. *emeia din stanga si ar atul din drea!ta sunt !lusul 9!o7itivul; si minusul 9negativul; din orice 4iinta vie. In mi>loc se vede un 3erma4rodit5 o creatura ce !ersoni4ica unirea celor doua !rinci!ii5 4iind un semn de armonie a !rinci!iilor ar atesc si cel 4emeiesc. *luidele electrice si magnetice sunt aratate in culorile rosu si al astru5 cel electric 4iind rosu5 cel magnetic al astru. Regiunea ca!ului la 4emeie este electrica5 deci rosie5 7ona genitala este magnetica !rin urmare al astra. /a ar at este invers. (easu!ra 3erma4roditului este un glo ca semn al s4erei !amantului5 iar deasu!ra lor sta magul cu cele - elemente. (easu!ra ar atului sunt elementele active5 4ocul in rosu si aerul in al astru. (easu!ra 4emeii sunt elementele !asive5 a!a in verde si !amantul in gal en. In mi>loc deasu!ra magului este un glo violet inc3is5 re!re7entand !rinci!iul a"asic. (easu!ra ca!ului magiceanului este o !anglica invi7i ila !e !ost de coroana5 acolo se a4la un lotus al cu marginile aurite re!re7entand divinitatea. In mi>locul 4lorii este !iatra 4iloso4ala a alc3imistilor sim oli7and esenta intregii stiinte 3ermetice. )e !artea drea!ta in 4undal este un soare auriu5 iar in stanga este o luna argintie5 aratand !lusul si minusul in macro si microcosmos5 4luidele electrice si magnetice. (easu!re 4lorii de lotus5 Creatia este sim oli7ata de o minge in interiorul careia sunt !re7entate 4ortele !o7itive si negative 4olosite !entru actul creatiei universului. Eternul5 in4initul5 nemarginirea5 increatul5 au 4ost e:!rimate sim olic !rin cuvantul AUM si intr-o culoare violet inc3is !ana la negru.

II. Marele secret Tetragrammaton-ului sau "a alisticul #od-$e%&au%$e. Ma:ima: Ceea ce este deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt. 1 Despre ele!ente Tot cea 4ost creat5 macrocosmosul ca si microcosmosul5 lumea mare si lumea mica5 au 4ost 4acute !rin !uterea elementelor. (in acest motiv c3iar de la ince!utul initierii5 iti voi s!une des!re aceste !uteri si im!ortanta lor !ro4unda. In literatura oculta 4oarte !utine s-au 7is des!re !uterile elementelor5 ast4el ca este in sarcina mea sa trate7 acest domeniu al cunoasterii si sa-i arat legile. 8u-i o sarcina tocmai usoara ca neinitiatul sa inteleaga in !ro4un7ime e:istenta si activitatea elementelor si sa !oata sa incea!a sa lucre7e cu aceste !uteri in viitor. Tot universul se aseamana cu un gigantic ceas unde toate rotitele sale sunt interde!endente. C3iar si ideea de (ivinitate5 ca cea mai inalta entitate com!re3ensi ila !oate sa 4ie divi7ata in as!ecte analoage elementelor. (etalii in ca!itolul des!re ideea de (-7eu. In scri!turile orientale elementele sunt desemnate ca Tattwas. In literatura euro!eana sunt considerate doar !e 4ondul e4ectelor ene4ice si suntem averti7ati de

e4ectele lor negative5 ceea ce inseamna ca in anumite im!re>urari sa nu 4acem anumite actiuni. Acuratetea acestor 4a!te e incontesta ila5 dar ceea ce s-a !u licat !ana acum e doar o 4ateta minora a e4ectelor acestor elemente. )entru ince!ut ca sa a4li des!re actiunea elementelor si a in4luentelor lor !oti sa studie7i manualele de astrologie. )e mine ma interesea7a elementele la un nivel mai !ro4und5 ast4el am ales o alta metoda5 care c3iar daca are unele analogii cu astrologia nu are nimic in comun cu ea. Cititorul care nu cunoaste aceasta metoda va 4i invatat sa o 4oloseasca in di4erite 4eluri. Cat des!re calitatile elementelor le voi e:!lica !e rand in detaliu in ca!itolele urmatoare5 ceea ce nu va revela doar as!ectele teoretice5 ci indirect si a!licatiile !ractice5 deoarece aici se a4la c3eia celei mai marete Arcane. In cea mai vec3e carte a intele!ciunii5 Tarotul5 s-a s!us cate ceva des!re misterele elementelor. Arcana I - Magul re!re7inta !e magician ca 4iind cunoscatorul si sta!anul elementelor. In aceasta carte sim olurile sunt: sa ia !entru elementul 4oc5 ag3eta !entru elementul aer5 cu!a !entru elementul a!a5 monedele !entru elementul !amant. Aceasta dovedeste 4ara du ii ca !rima !arte a initierii magului5 9urmand traditia tarotului; este cea care duce la sta!anirea elementelor. In onoarea acestei traditii voi acorda !rinci!ala atentie acestor elemente5 !entru ca vei vedea5 ele sunt c3eia5 !anaceul5 !rin care toate !ro lemele !ot 4i re7olvate. Con4orm 4iloso4iei indiene succesiunea acestor tattEas esta urmatoarea: Akasa % !rinci!iul eterului Tejas % !rinci!iul 4ocului Waju % !rinci!iul aerului Apas % !rinci!iul a!ei Prithivi % !rinci!iul !amantului. In concordanta cu doctrina indiana5 se s!une ca cele - elemente5 intr-un 4el mai grosiere5 au 4ost generate de a cincea tatEa5 !rinci!iul A"asa. In consecinta A"asa este cau7a ultima si tre uie !rivita ca a cincea !utere5 asa numita c3intesenta. Intr-un ca!itol ulterior voi in4orma cititorul des!re acest !rinci!iu. Calitatile 4iecarui element ince!and cu cel mai 4in si !ana la cel mai grosier vor 4i e:!licate in ca!itolul ce urmea7a. )ana acum cititorul si-a dat seama ca anali7a actului creatiei nu este o sarcina usoara si nu !oate 4i e:!licata intr-o maniera sim!la ca oricine sa inteleaga su iectul si sa-si 4aca o imagine !lastica a lui. &a urma anali7a elementelor su liniindu-se valoarea lor !ractica5 ast4el ca 4iecare om de stiinta5 c3imist5 4i7ician5 magnti7ator5 ocult5 magician5 mistic5 "a alist sau Fogin etc. sa !oata o tine ene4icii !ractice din aceasta. (aca voi reusi sa invat !e cititor sa se ocu!e de !ro lema in modul corect ca sa a4le ras!unsurile !ractice la domeniul care-l interesea7a5 voi 4i 4ericit sa vad ca sco!ul cartii a 4ost inde!linit. " #rincipiul Focului Cum am s!us mai sus a"asa sau !rinci!iul eteric este cau7a originii elementelor. (u!a scri!turile orientale !rimul element nascut din a"asa a 4ost Te>as sau 4ocul. Acest element ca si celelalte nu-si mani4esta in4luenta doar in !lanul 4i7ic ci in toata creatia. Calitatile de a7a ale elementului 4oc sunt caldura 94ier inte; si e:!ansiunea. /a ince!utul creatiei inseamna ca totul a 4ost 4oc si lumina5 si in ?i lie !utem citi: A*iat /u: % sa se 4aca luminaB. (eci originea luminii tre uie cautata in elementul 4oc. *iecare element are doua !olaritati activa si !asiva5 !o7itiva 9G; si negativa 9-;. )lusul intotdeauna va insemna !artea constructiva5 creativa5 !roductiva5 iar minusul semni4ica toate as!ectele distructive5 de 4ragmentare5 anali7a. Intotdeauna sunt 2 as!ecte in 4iecare elemente care tre uie identi4icate cu !reci7ie. Religiile intotdeauna au numit !artea activa cea una si !artea !asiva cea rea. (ar !rivind lucrurile in !ro4un7ime nu e:ista lucruri une sau rele5 ele sunt

doar conce!tii umane. In @nivers nu nu este nici ine si nici rau5 !entru ca totul a 4ost creat du!a !rinci!ii eterne5 !rin care )rinci!iul (ivin se re4lecta2 doar cunoscand aceste legi ne vom !utea a!ro!ia de (ivinitate. Cum am mentionat anteriore elementul 4oc este caracteri7at de e:!ansiune5 caruia ii voi s!une 4luidul electric !entru o intelegere mai una. (e4initia nu se o!reste la nivelul 4i7ic5 cu toate ca are anumite analogii cu el. Oricine va reali7a imediat 4a!tul ca e:!ansiunea este identica cu calitatea e:tensiei. )rinci!iul 4ocului este latent si si activ in toate lucrurile create5 de 4a!t in tot @niversul5 ince!and de la cel mai marunt graunte de nisi! !ana la cea mai su lima su stanta vi7i ila sau invi7i ila. $ #rincipiul Apei Acum voi descrie !rinci!iul a!ei care este o!us celui al 4ocului. A!a desemenea deriva din A"asa5 dar in com!aratie cu 4ocul are calitati o!use. Calitatile de a7a sunt raceala si contractia. A!a deasemenea are 2 !oli5 cel !o7itiv este 3ranitor5 !rotectiv5 datator de viata5 !e cand cel negativ este distructiv su as!ectele de micsorare54ermentatie5 divi7are. (atorita calitatilor sale el da nastere 4luidului magnetic. *ocul si A!a se regasesc in toate religiile. (u!a legile creatiei 4ocul nu !oate e:ista de unul singur daca in interiorul sau nu se a4la o!usul sau5 !rinci!iul a!ei. Aceste 2 elemente sunt de a7a5 cu a>utorul carora totul a 4ost creat. Ast4el !este tot e:ista cele 2 elemente in as!ectele lor de 4luid electric si magnetic5 re!re7entand !olaritatile o!use. % #rincipiul Aerului Alt element derivat din a"asa este Aerul. Initiatii nu !rivesc acest !rinci!iu ca unul real dar ii admit rolul de mediator intre !rinci!iile 4ocului si ale a!ei. Ast4el !rinci!iul aerului sta ileste un ec3ili ru neutru5 actionand ca mediator intre as!ectele active si !asive al 4ocului si a!ei. (in interactiunea lor creatia s-a miscat. In calitate de mediator !rinci!iul aerului a luat calitatea de cald de la 4oc si cea de ume7eala de la a!a5 4ara aceste calitati viata ar 4i de neconce!ut. Aerul are deasemenea 2 !olaritati5 cu aceleasi caracteristici constructive si distructive. In 4inal tre uie sa s!un ca nu tre uie sa !rivesti elementele doar ca lucruri 4i7ice5 ceea ce ar re!re7enta doar s!ecte in4erioare materiale5 ci ca 4iind calitati universale. & #rincipiul #a!antului Am s!us ca !rinci!iul aerului nu re!re7inta un element de sine statator iar aceasta este vala il si in ca7ul !amantului. Aceasta inseamna ca din inter-actiunea celor , elemente anterioare5 elementul )amant s-a nascut5 4iind ultimul element in calitatea sa de solidi4icare a celorlalte ,. (atorita elementului !amant cele , elemente anterioare au 4orma concreta5 dar in acelas tim! actiunea lor a 4ost limitata si ast4el au a!arut s!atiul5 tim!ul si greutatea. Actiunea reci!roca intre cele , elemente si !amant a devenit ast4el tetra!olara5 deci !utem numi elementul !amant un magnet cu - !oli. *luidul in !olaritatea elementului !amant este electromagnetic. Toata viata creata !oate 4i e:!licata !rin 4a!tul ca toate elementele sunt active in al --lea 9elementul !amant;. )rin acest element a a!arut *iat- Asa 4ie luminaB. ' (u!ina

'0

/umina se intemeia7a !e !rinci!iul 4ocului. /umina 4ara 4oc este de neimaginat si din aceasta cau7a este un as!ect al 4ocului. Orice element de 4oc !oate 4i convertit in lumina si invers. Ast4el lumina e stralucitoare5 !enetranta si e:!ansiva. O!usul luminii este intunericul5 care a a!arut din elementul a!a. Intunericul are calitati o!use celor ale luminii. *ara intuneric lumina nu ar 4i recunoscuta5 c3iar n-ar e:ista deloc. Evident lumina si intunericul sunt !roduse de >ocul elementelor 4oc-a!a5 lumina avand calitatile !o7itive5 iar intunericul cele negative. Acest >oc relational se intam!la in toate 7onele. ) A*asa sau principiul eteric (e mai multe ori5 cand am descris elementele am !omenit ca au 4ost a!arut din a"asa. Ast4el a"asa este cel mai inalt !rinci!iu5 su!remul5 cel mai !uternic5 cau7a ultima a oricarui lucru creat. )e scurt5 este s4era cau7ala. A"asa este dincolo de tim! si s!atiu5 este necreata5 icom!rensi ila si ide4ini ila. @nele religii i-au !us numele de (-7eu. Este cea de .-a !utere5 sursa !uterii. Totul a 4ost creat !rin ea si ea tine totul in ec3ili ru. Este originea tuturor gandurilor si a intentiilor5 este lumea cau7ala. Este c3intesenta alc3imistului5 totul in tot. + ,ar!a Este o lege eterna5 su anumite as!ecte la 4el ca !rinci!iul a"asic5 este legea cau7ei si a e4ectului. *iecare cau7a da nastere unui e4ect cores!un7ator. Aceasta lege 4unctionea7a !este tot ca cea mai su lima regula. Orice actiune are in s!ate o cau7a sau este urmata de un re7ultat. (eci nu vom acce!ta "arma doar ca o regula !entru actiunile noastre une5 ca in 4iloso4ia orientala ci cu im!licatii mult mai !ro4unde. Instinctiv multi oameni au sentimentul ca ceva un aduce doar re7ultate une si orice rau se termina tot cu rau5 intocmai ca in !rover ul: Ace semeni aceia vei culegeB. *iecare este o ligat sa cunoasca aceasta lege si sa o res!ecte. Aceasta lege a cau7ei si e4ectului guvernea7a deasemenea si !rinci!iile elementelor. 8-am intentia sa intru in detaliu !rivind "arma5 !entru ca s!us in cateva cuvinte5 !rinci!iul este clar oricarui om re7ona il. Acestei legi ale cau7ei si e4ectului se su!une si legea evolutiei sau de7voltarii. Ast4el evolutia este un as!ect la legii "armei. - O!ul - 1 Despre corpul u!an Omul este adevarata imagine a lui (-7eu5 a 4ost creat du!a modelul Macrocosmosului. Tot ce se regaseste in univers se regaseste intr-o masura mai mica si in om. (in acest motiv omul este numit Microcosmos. )e scurt5 toata natura se mani4esta in om si acest ca!itol va arata cum. 8u intentione7 sa descriu cor!ul 4i7ic !entru ca oricine !oate gasi in4ormatii in lucrarile de s!ecialitate. Aici voi arata omul din !unct de vedere 3ermetic si ii voi ilumina !e oamenii interesati cum sa 4oloseasca c3eia 4undamentala5 sa in4luente7e corect elementele din om. O ma:ima cele ra s!une: AO minte sanatoasa intr-un cor! sanatosB. Adevarul din s!atele !rover ului se va revela imediat oricarei !ersoane interesate de !ro lemele omului. Acum !ro a il ma veti intre a ce-i sanatatea din !unct de vedere 3ermetic. (in !unct de vedere 3ermetic sanatatea este ec3ili rul !er4ect5 armonia 4ortelor ce lucrea7a in interiorul

''

cor!ului in legatura cu calitatile de a7a ale elementelor. 8u tre uie sa e:iste o mare di7armonie !entru ca oala sa se mani4este. )entru ca li!sa armoniei este de>a ince!utul olii. )rinci!ala conditie !entru novice este sa se concentre7e !e cor!ul sau si sa mani4este ec3ili ru si 4rumusete. Im!resia ce tre uie sa o 4aca cor!ul in e:terior este cea a unei 3aine 4rumoase5 4iind intr-un 4el un as!ect al *rumusetii divine5 care e ceva ce nu doar ne 4ace !lacere sau ne a!are sim!atica sau anti!atica5 deoarece sim!atia sau anti!atia de!ind de interactiunea elementelor. Adevarata sanatate este mai degra a o conditie de a7a !entru evolutia noastra s!irituala. (aca dorim sa traim 4rumos5 tre uie sa ne alcatuim 4rumos casa5 a!artamentul5 deci cor!ul nostru5 si sa-l um!lem cu armonie. Con4orm legii universale elementele au anumite 4unctii in cor!. Acestea sunt in mare: constructia cor!ului5 mentinerea lui in viata si disolutia lui. )artea !o7itiva5 de constructie a!artine !artii active5 !o7itive din elemente. )artea de mentinerea se 4ace !rin legatura5 cone:iunea elementelor5 deci actionea7a neutrul. )artea de distrugerea se 4ace cu a>utorul calitatilor negative ale elementelor. *ocul in 4orma activa !rin 4luidul electric va avea in4luente in e:!ansiunea cor!ului5 in crestere. As!ectul negativ !artici!and la distrugere. A!a in 4orma activa va in4luenta activitatea de crestere5 in as!ectul negativ va de7integra5 va di7olva toate 4luidele cor!ului. Aerul va controla 4luidul electric al 4ocului si 4luidul magnetic al a!ei din cor!5 mentinandu-le in ec3ili ru. (e aceea a 4ost numit element neutru sau mediator. )rinci!iul !amantului tre uie sa 4unctione7e in interiorul cor!ului ca sa mentina im!reuna in4luentele celorlalte trei elemente. In as!ectul !o7itiv !rinci!iul !amantului anima si ii o4era vitalitate cor!ului5 in as!ectul !asiv este actionea7a contrar. )rinci!iul !amant este ras!un7ator atat de de7voltare cat si de im atranirea cor!ului. )utem sa mentionam multe as!ecte ale cor!ului ce se corelea7a cu elementele5 dar cred ca este su4icient !entru moment. Ade!tii din toate tim!urile nu au descris e4ectele elementelor in detaliu5 !ro a il sa evite neintelegerile5 dar ei cunosteau ine elementele. Ei au im!artit omul in , !arti !rinci!ale: ca!ului i-au atri uit elementul 4oc5 a domenul-elementul a!a5 iar !ie!tului elementul aer5 ca un element mediator intre cele 2. Cata dre!tate au avut cand au 4acut aceasta im!artire devine evident la !rima vedere !entru ca tot ceea ce este activ sau 4ocos se !etrec in ca!. In a domen se !etrece contrariul5 toate secretiile si toata munca ce se !etrece acolo a!artine elementului a!a. )ie!tul a!artine elementului aer si are un rol de ec3ili ru !entru ca aici res!iratia se !roduce a!roa!e mecanic. Elementul !amant !rin !uterea sa coe7iva re!re7inta intregul cor! cu oasele si carnea. Acum !oate va intre ati unde se gaseste si cum 4unctionea7a elementul a"asic. (aca ne gandim mai !ro4und !utem a4la ras!unsul usor5 !rinci!iul eteric 4iind ascuns5 in 4orma sa grosiera5 in sange si-n samanta 9s!erma; si-n actiunea dintre ele care con4era vitalitatea. Cum am invatat5 elementul 4oc !roduce 4luidul electric iar a!a 4luidul magnetic5 4iecare din aceste 4luide are doi !olide radiatie 9activul si !asivul;5 iar in4luenta mutuala si interactiunea dintre toate radiatiile acestor - !oli seamana cu un magnet tetra-!olar5 care este de 4a!t secretul lui Tetragrammaton5 acel #od%$e%&au-$e al "a alistilor. Ast4el 4luidul electromagnetic in cor!ul omenesc este magnetismul animal5 Od-ul5 sau ce anume vrei sa-i dai. )artea drea!ta a omului5 !entru dre!taci5 este electric-activa si !artea stanga este !asiva- magnetica2 la stangaci este invers. )uterea de emisie a 4luidului electromagnetic de!inde de intensitatea actiunii elementelor in interiorul cor!ului. Cu cat interactiunile sunt mai armonioase cu atat emanatiile vor 4i mai !ure si mai !uternice. Cu a>utorul anumitor e:ercitii si o atitudine corecta !recum si o cunoastere e:acta a legilor5 ca!acitatea5 !uterea si in4luenta asu!ra acestui 4luid electromagnetic 9 Od; !oate sa creasca sau sa scada in 4unctie de nevoi. Cum se o tine acest lucru va 4i aratat in !artea !ractica a acestei carti.

'2

*luidul electric si cel magnetic din cor!ul uman nu au nimic in comun cu electricitatea si magnetismul care le cunoastem5 totusi e:ista unele analogii. /egea analogiei este 4oarte im!ortanta in stiinta 3ermetica iar cunoasterea si 4olosirea ei5 !ermite ade!tului sa !roduca miracole. $rana contine elemente amestecate intre ele. Re7ultatul ce a!are in urma 3ranirii este un !roces c3imic5 !rin care se !astrea7a elementele in cor!ul nostru. (in !unct de vedere medical 3ranirea im!reuna cu res!iratia dau nastere !rocesului com ustiei. Ocultistii au va7ut aici mai mult decat un !roces c3imic 4i7ic. Ei !rivesc com ustia ca o di7olvare mutuala a 3ranei5 la 4el cum 4ocul arde !rin com usti il. (eci toata viata de!inde de 4urni7area !ermanenta de com usti il5 adica 3rana 9lic3ida si solida; si res!iratie. Ca sa o4eri 4iecarui element ceea ce are nevoie5 este nevoie de o 3rana variata. (aca toata viata ne vom limita la un singur 4el de mancare5 cor!ul va avea de su4erit5 se vor !roduce de7ec3ili re in cor!. )rin de7integrarea aerului si 3ranei5 se 4urni7ea7a elementelor su stantele a>utatoare si in acest mod activitatea lor este mentinuta. (aca un element li!seste ar deran>a imediat 4unctiile asociate acestuia. (aca elementul 4oc este in e:ces ne este sete5 elementul aer ne da sen7atia de 4oame5 elementul a!a ne da sen7atia de 4rig5 iar elementul !amant in e:ces !roduce o oseala. )e de alta !arte orice su!rasaturatie a elementelor accentuea7a e4ectele in cor!. @n sur!lus de 4oc da nastere unei dorinte ar7atoare de miscare si activitate in general2 in ca7ul a!ei !rocesele de secretie vor 4i mai !uternice. O su!rasaturare a elementului aer ne indica sa 4im mai moderati la mancare iar su!rasaturarea elementului !amant va a4ecta as!ectele vietii se:uale5 nu nea!arat legat strict de actul in sine2 acest im!uls se:ual se !oate mani4esta si-n alte domenii de activitate5 de e:em!lu !rin dorinta de crestere a activitatii si agilitatii5 mai ales in ca7ul !ersoanelor varstnice. *luidele electrice si magnetice cu !olaritatile lor G si % au sarcina de a 4orma reactiile acide in toate cor!urile organice si neorganice. In sensul activ sunt constructive iar in as!ectul % sunt distructive5 ele di7olva si de7integrea7a. Ast4el !ot 4i e:!licate toate 4unctiile iologice din cor!. Re7ultatul 4inal este circularea vietii care se de7volta5 se mentine si !e urma dis!are. Acesta este sensul evolutiei in toate lucrurile create. - " Dieta. anato!ia oculta a corpului o!enesc @n trai re7ona il mentine armonia elementelor in cor!. Cum se !revede o di7armonie % elemente 4ragile sau !redominante- tre uie luate masuri s!eciale in ce !riveste 3rana ca sa determine elementul sa revina la normal5 sau cel !utin sa-l in4luentam 4avora il. Ast4el e:ista o varietate de diete !entru di4erite ca7uri. In tim!urile de demult a!use numeroase o servatii au condus oamenii la aceste conclu7ii. (aca tul urarea elementelor este vi7i ila5 nu mai este o sim!la li!sa a ec3ili rului ci este o oala5 aceasta insemnand ca este nevoie de masuri mai drastice !entru a resta ili armonia si a aduce cor!ul la 4unctionarea normala. Toate metodele de vindecare cunoscute !ana-n 7iua de a7i se a7ea7a !e aceste !rinci!ii. 8u voi vor i des!re aceste metode !entru ca in mare sunt cunoscute. Tratamentul naturist 4oloseste e4ectele termice !recum aile5 cata!lasmele5 ier urile si masa>ul. (octorii alo!ati 4olosesc medicamente concentrate5 care !roduc e4ecte cores!un7atoare elementelor. $omeo!atii utili7ea7a diverse solutii concentrate5 4olosind contrastul elementelor con4orm !rinci!iului A6imilia simili us curanturB !entru a atinge ec3ili rul a tot ce !une in !ericol legea !olaritatii. Electro3omeo!atii in4luentea7a direct 4luidele electrice si magnetice !entru a ec3ili ra de7ordinea elementelor5 in 4unctie de oala5 !rintr-o intarire !otrivita a acestor 4luide. *iecare metoda are ca sco! reinstaurarea ec3ili rului. 6tudiind aceste in4luente in cor!5 magneti7atorul are mult mai multe sanse sa in4luente7e cor!ul cu !uterile sale5 in

',

s!ecial daca este ca!a il sa manuiasca constient 4luidul electric si magnetic din el5 sa-l am!li4ice si sa-l trans4ere in !artea cor!ului care este in de7ec3ili ru. In !artea !ractica este un ca!itol s!ecial dedicat acestui su iect. )ana acum am s!eci4icat 4unctiile cor!ului. (ar 4iecare !arte a cor!ului este deasemenea in analogie cu elementele5 4iind in4luentate de un anumit element cu !olaritatea cores!un7atoare. E e:trem de interesant 4a!tul ca in aceasta lucrare inginereasca care este cor!ul omenesc5 unele organe5 din interior s!re e:terior !oseda 4luid electric iar din e:terior s!re interior mani4esta 4luidul magnetic si care in4luentea7a armonios 4unctionarea intregului organism. In alte organe !rocesul are loc invers. Aceasta cunoastere a emenatilor de !olaritate se numeste in stiinta 3ermetica Aanatomia oculta a cor!uluiB si cunoasterea ei e e:trem de im!ortanta !entru orice ade!t care vrea sa-si cunoasca si sa-si controle7e cor!ul. )rin urmare voi descrie aceasta anatomie oculta res!ectand 4luidul electric si magnetic5 s4era de actiune !o7itiva si negativa a acestora. Aceste argumente va duce magneti7atorul s!re mari avanta>e deoarece va trata acele !arti ale cor!ului cu 4luid electric sau magnetic5 in 4unctie de esenta olii. (ar aceste cunostinte deasemenea va a>uta 4oarte mult !e oricine e interesat de ele. Capul: 4ata este electrica5 s!atele ca!ului si !artea drea!ta sunt magnetice5 !artea stanga si mi>locul sunt electrice. Oc/ii: in 4ata si in 4undal neutru5 !artea dre!ta si stanga electrica5 in interior magnetici. 0rec/ile: 4ata5 s!atele si interiorul sunt neutre5 drea!ta magnetic5 stanga electric 1ura si li!2a: 4ata si s!atele neutre5 !artile laterale neutre5 interiorul magnetic. 1atul: 4ata5 s!atele si !arte drea!ta magnetice5 !artea stanga si interiorul sunt electrice. #ieptul: 4ata electromagnetica5 s!atele electric5 !artea drea!ta si interiorul sunt neutre5 !artea stanga electrica. A2do!enul: 4ata electrica5 s!atele si drea!ta magnetice5 !artea stanga electrica5 interiorul e magnetic. Mainile: 4ata si s!atele neutre5 !arte drea!ta magnetica5 stanga electrica5 interiorul neutru. De3etele 9la am ele maini;: 4ata5 s!atele si-n interior neutre5 !artea drea!ta este electrica5 !artea stanga deasemenea electrica. #icioarele: 4ata5 s!ate si interior neutre5 !artea drea!ta magnetica5 !artea stanga electrica. Or3anele 3enitale la 2ar2ati: 4ata electrica5 in s!ate si-n !artile laterale neutre5 in interior magnetic. Or3anele 3enitale la 4e!ei: in 4ata magnetic5 s!atele si !artile laterale neutre5 interiorul electric. 0lti!a verte2ra si anusul % in 4ata5 s!ate si !artile laterale neutre5 interiorul este magnetic. Cunoasterea acestor elemente de anatomie oculta si a c3eii magnetului tetra!olar5 !ermite ade!tului sa caute si alte analogii5 daca doreste. Alc3imistul va recunoaste in cor!ul uman re!re7entarea adevaratului At3anor 9n.t-vasul<reci!ientul alc3imic de com ustie5 !re!arare; in care alc3imistul !er4ect lucrea7a in Marea O!era sau !re!ararea )ietrei *iloso4ale. Aici se inc3eie ca!itolul des!re cor!5 dar nu sustin ca am s!us totul dar cel !utin !rivind actiunea elementelor s-a 4acut lumina5 a 4ost revelat secretul magnetului cu !atru !oli5 a Tetragrammaton-ului5 in !ers!ectiva cor!ului. 15 #lanul !aterial In acest ca!itol nu voi descrie lumea 4i7ica5 cu regatul mineral5 vegetal si animal5 nici nu voi vor i des!re 4enomenele 4i7ice din natura !entru ca oricine le !oate gasi in

'-

carti. Ade!tul ince!ator s-ar !utea sa nu 4ie interesat de aceste !ro leme5 in sc3im ar tre ui sa stie totul des!re mani4estarea elementelor in lumea materiala si !olaritatea lor. 8u tre uie sa mentione7 e:istenta !e !laneta noastra a elementelor 4oc5 a!a5 aer si !amant5 4a!t ce orice !ersoana normala o va recunoaste. Cu toate aceastea ade!tul va tre ui sa inteleaga cum 4unctionea7a elementele !e !amant si cum sa le utili7e7e corect5 !entru ca !rin analogie sa inteleaga cum 4unctionea7a si in alte !lanuri. Cum este !osi il sa intri in contact cu !lanurile inalte !rin cunoasterea elementelor grosiere materiale5 voi arata intr-un ca!itol viitor ce tratea7a des!re magia !ractica. )entru moment e im!ortant de stiut ca !e !amantul nostru lucrarea elementelor se !roduce5 intr-o 4orma su tila5 in aceasi maniera ca si in cor!ul omenesc2 intelegand una va cunoaste imediat si !e cealalta. In ca!itolul re4eritor la cor!ul omenesc am discutat modul de viata si 4unctionarea elementelor in cor! si5 daca ade!tul reuseste sa 4oloseasca aceste elemente in cea mai su tila 4orma5 va 4i ca!a il de>a sa reali7e7e adevarate minuni cu !ro!riul cor! si nu numai atat5 el stie ca nimic nu este im!osi il in aceasta !rivinta. )rinci!iul )amant !resu!une magnetul tetra!olar cu !olaritatile lui si e4ectul celorlalte elemente. )rinci!iul 4ocului5 in 4orma activa5 vitali7ea7a5 energi7ea7a !rocesele in natura si in 4orma negativa le distruge si de7integrea7a. )rinci!iul a!ei5 in 4orma negativa5 are e4ecte contrare. Aerul5 cu am ele !olaritati5 re!re7inta neutrul5 ec3ili rul si mentinerea esentei in natura. )rinci!iul !amant5 in concordanta cu calitatea sa de coe7iune5 are ca a7a cele doua elemente 4undamentale de 4oc si a!a im!reuna cu aerul care le neutrali7ea7a. Ast4el tre uie considerat ca 4iind elementul material cel mai grosier. )rin interactiunea 4ocului cu a!a5 asa cum am mentionat de>a !rivind cor!ul5 avem cele doua 4luide de a7a - electric si magnetic- care isi au originea5 con4orm aceleiasi legi5 in cor!5 unde interactionea7a. Aceste elemente im!reuna cu 4luidele lor sunt cau7a a tot ce este material !e !amantul nostru5 in interiorul si in e:teriorul lui5 in lumile minerala5 vegetala si animala. Ast4el 4luidul electric se a4la in centrul !amantului in tim! ce 4luidul magnetic la su!ra4ata. Acest 4luid magnetic de !e su!ra4ata !amantului5 in a4ara !ro!rietatii !rinci!iului a!ei sau de coe7iune5 atrage si retine toate lucrurile materiale si com!use. In concordanta cu !ro!rietatile s!eci4ice cor!ului care de!ind de com!o7itia elementelor5 4iecare o iect5 tinand cont de 4luidul electric !oseda anumite emanatii sau vi ratii electronice5 care sunt atrase de 4luidul magnetic general al intregii lumi materiale. Aceasta atractie este numita greutate. In consecinta greutatea este un as!ect al !uterii de atractie a !amantului. ?inecunoscuta !utere de atractie a 4ierului si nic3elului e un mic e:em!lu a ceea ce se intam!la la scara mare !e intregul !amant. Ceea ce intelegem !e !amant ca 4iind electricitate si magnetism5 nu este altceva decat un as!ect al magnetului tetra!olar. )entru ca stim de>a ca !rintr-o sc3im are ar itrara de !oli se !oate o tine electricitate din magnetism si5 !e cale mecanica5 !utem o tine magnetism !rin intermediul electricitatii. Trans4ormarea unei !uteri in alta este de>a un !roces magic sau alc3imistic5 dar 4iind 4olosit asa des in tim!urile moderne nu mai e considerat decat din !unctul de vedere al 4i7icii. (in acest motiv este evident ca magnetul tetra!olar !oate 4i 4olosit deasemenea si aici. Tinand cont de legea !rivind magnetismul si electricitatea5 nu numai in cor! dar si in lumea materiala grosiera5 4iecare 3ermetist cunoaste e:act 4a!tul ca ceea ce e deasu!ra este la 4el cu ceea ce este dedesu!t 9n.t.- Tabla de marald;. *iecare ade!t care stie cum sa anga>e7e !uterile elementelor sau marele secret al tetragrammaton-ului5 !e toate !lanurile5 este deasemenea ca!a il sa reali7e7e lucruri marete in lumea noastra materiala5 care altii le-ar considera miracole. (ar ade!tul nu vede in ele miracole5 stiind ca la a7a lor sta cunoasterea si utili7area corecta a legilor. Totul !e !amantul nostru5 ceea ce se naste5 se de7volta5 maturi7ea7a traieste si moare5 de!inde de ce am a4irmat in aceste ca!itole. (e aceea ade!tul de!lin convins de 4a!tul ca moartea 4i7ica nu inseamna de7integrare5 trecere in nimic ci va considera moartea nimic altceva decat o tran7itie de la o eta!a la alta. /umea materiala !rovine din !rinci!iul a"asa sau asa numitul eter. /umea este deasemenea controlata si mentinuta de acelasi

'.

!rinci!iu. )rin urmare este de inteles 4a!tul ca toate inventiile !rivind comunicatiile la distanta5 !rin eter5 cum ar 4i radio5 telegra4ia5 tele4onia5 televi7iunea sau altele ce vor 4i o tinute in viitor 9n.t.H Internet-ul; se a7ea7a !e transmisia 4luidului electric si magnetic in eter. Asta !entru ca !rinci!iile 4undamentale si legile au 4ost5 sunt si vor 4i intotdeauna la 4el. O carte voluminoasa si interesanta ar !utea 4i scrisa doar tratand des!re e4ectele diverselor 4luide electrice si magnetice in !lanul material grosier. (ar cititorul interesat care a decis sa !aseasca !e cararea initierii si nu va 4i descura>at de studiul !rinci!iilor5 va gasi el insusi tot ceea ce tine de diversele !uteri si !ro!rietatile lor. *ructele si intelegerea ce va 4i o tinuta de-alungul studiului il vor com!ensa indea>uns !entru e4ortul de!us. 11 Su4letul sau corpul astral )rin vi ratiile su tile ale elementelor5 !rin intermediul 4luidului electric si celui magnetic si !olaritatile lor5 su4letul !rovine din !rinci!iul a"asa sau cele mai 4ine vi ratii eterice. In acelasi mod in care elementele 4unctionea7a in cor!ul material tot asa vor 4unctiona si in su4let5 asa numitul cor! astral. Magnetul cu !atru !oli5 cu calitatile lui s!eci4ice5 conectea7a sau amesteca su4letul cu cor!ul. Amestacul are loc5 in analogie cu cor!ul5 !rin in4luenta electromagnetica a elementelor. 8oi5 ade!tii numim acest com!ortament al elementelor !atricea astrala a vietii sau asa numitul 4luid electromagnetic al su4letului. Aceasta matrice astrala a vietii nu e identica cu ceea ce ocultistii numesc aura2 des!re aceasta voi vor i mai tar7iu. Matricea astrala sau 4luidul electromagnetic al su4letului5 este legatura dintr su4let si cor!. In su4let !rinci!iul 4ocului !roduce tot ceea ce este constructiv5 !rinci!iul a!ei animea7a5 aerul ec3ili rea7a si !rinci!iul !amant da vigoare5 cladeste si mentine. Cor!ul astral lucrea7a cu aceleasi 4unctii ca si cor!ul material. 6u4letul a 4ost creat din !rinci!iul a"asic iar cum 4unctionea7a elementele la nivelul 4i7ic vor 4unctiona si la nivelul su4letului sau cor!ului astral dar avand o vi ratie mai inalta. Omul a 4ost dotat cu . simturi ce cores!und celor . elemente !rin care cor!ul astral sau su4letul cu a>utorul simturilor 4i7ice !erce!e !lanul 4i7ic. 6!iritul nemuritor rece!tea7a si lucrea7a cu aceste . simturi !rin cor!ul astral si cel 4i7ic. (e ce s!iritul este nemuritor va 4i e:!licat intr-un ca!itol ulterior. *ara activitatea s!iritului in su4let5 cor!ul astral nu ar trai si s-ar de7integra in com!onentele sale. Cum s!iritul nu ar !utea actiona 4ara interventia su4letului5 in cor!ul astral se regaseste radacina calitatilor !e care le are s!iritul. In 4unctie de nivelul de de7viltare si maturi7are5 s!iritual are di4erite vi ratii ale 4luidului electric sau magnetic5 care se mani4esta in su4let su 4orma celor - tem!eramente. In 4unctie de elementul !redominant distingem urmatoarele tem!eramente: coleric5 sanguin5 melancolic si 4legmatic. Cel coleric a!artine 4ocului5 cel sanguin a!artine aerului5 cel melancolic a!artine a!ei5 cel 4legmatic a!artine !amantului. )uterea si vi ratia elementului cores!unde in grade di4erite cu !uterea5 vigoarea si e:!ansiunea vi ratiei res!ectivului 4luid. *iecare din aceste - elemente care dau nastere tem!eramentului uman5 in 4orma activa o4era calitati !o7itive5 iar in 4orma !asiva calitati negative. As 4i !rea minutios daca voi de7volta aici !e larg des!re e4ectele elementelor5 si este mai ine !entru ade!tul ince!ator sa gaseasca in el aceste e4ecte !rin meditatie adanca. Aceasta maniera are un motiv 4oarte s!ecial in cadrul initierii. &oi da doarcateva e:em!le: Tem!eramentul coleric in as!ectul !o7itiv: activitate5 entu7iasm5 cura>5 !roductivitate5 3otarare5 7el etc. In 4orma negativa calitatile sunt : gelo7ie5 lacomie5 !asiune5 irita ilitate5 necum!atare5 tendinta s!re distrugere5 etc.

'6

Tem!eramentul sanguin in 4orma activa: ca!acitate de !enetrare5 3arnicie5 ucurie5 de:teritate5 unatate5 claritate5 o!timism5 veselie5 inde!endenta5 7el. In as!ectul negativ: sentmentul continuu ca esti !rovocat5 intoleranta5 dis!ret5 ar4a5 guraliv5 auto-multumire5 sc3im ator5 viclenie. Tem!eramentul melancolic in 4orma !o7itiva: modestie5 com!asiune5 devotiune5 tandrete5 serio7itate5 docilitate5 4ervoare5 iertare5 intelegere5 calm5 etc. In 4orma negativa: indi4erenta5 de!resie5 a!atie5 timiditate5 lene etc. Tem!eramentul 4legmatic in 4orma activa: res!ect5 re!utatie5 re7istenta5 consideratie5 3otarare5 4ermitate5 serio7itate5 scru!ulo7itate5 concentrare5 so rietate5 !unctualitate5 res!onsa ilitate5 o iectivitate5 circums!ectie5 siguranta de sine etc. In as!ectul negativ: li!sa de scru!ule5 mi7antro!ie5 a intar7ia5 lene5 stu!iditate5 laconic etc. In 4unctie de elementul !redominant se 4ormea7a tem!eramentul5 care 4ormea7a a7a caracterului uman. Intensitatea acestor calitati de!inde de !olaritatea 4luidului electric si magnetic. Re7ultatul 4inal este o emanatie ce se mai numeste !ro4esional aura. )rin urmare acest 4el de aura nu tre uie com!arat cu matricea astrala5 deoarece e:ista di4erente mari intre ele. Matricea astrala este su stanta de cone:iune intre cor!ul 4i7ic carnal si su4let5 in tim! ce aura este emantia activitatii elementelor din cor!5 in calitati variate in 4unctie de 4ormele active sau !asive. Aceste emanatii in su4let !roduc o anumita vi ratie care cores!unde unei culori. )e a7a acestor culori intele!tul care vede aura 9a lui sau a altora; cu oc3ii astrali5 isi !oate da seama de caracterul de a7a al omului si de !olaritatea vi ratiilor din su4letul acestuia si c3iar sa o in4luente7e. &oi vor i mai detaliat des!re aceste lucruri intr-un ca!itol viitor re4eritor la intros!ectie. Ast4el tem!eramentul omului ii in4luentea7a caracterul si am ele crea7a emanatia su4letului sau aura. )e langa caracter5 tem!erament si 4luidul electro-magnetic cor!ul astral are inca 2 centri in creier5 creierul mare 9cerebrum!scoarta cerebrala;a!artinand constientului si creierul mic 9cerebelul; a!artinand inconstientului. )entru 4unctiile lor ve7i ca!itolul care se re4era la s!irit. Cum am mai s!us elementele se mani4esta in su4let la 4el ca-n cor!5 toate 4unctiile 4i7ice isi au radacina in su4let unde e:ista anumiti centri s!eciali in analogie cu toate elementele5 !e care 4iloso4ia indiana le numeste c3a"re. Tre7irea c3a"relor in India se numeste 1undaleni #oga. 8u voi vor i des!re acesti centri sau AlotusiB !entru ca studentul interesat va gasi in4ormatia in literatura de s!ecialitate. &reau sa s!un doar ca centrul cel mai in4eior se numeste Mulad3ara sau centrul !amantului avandu-si locul in !artea de >os a su4letului5 urmatorul centru este cel al a!ei5 este in regiunea organelor se:uale iar indienii i-au s!us 6Eadist3ana. Centrul 4ocului ca centru al su4letului este in 7ona om ilicului si este numit Mani!ura. Centrul aerului este in regiunea inimii si se numeste Ana3ata. Centrul !rinci!iului a"asic se gaseste la a7a gatului si se numeste &isud3a. Centrul vointei si a intelectului se gaseste intre s!rancene si se numeste A>na. Centrul su!rem si cel mai divin este numit Alotusul cu o mie de !etaleB % 6a3asrara din care deriva toata in4luentele asu!ra celorlalti centri. Ince!and de sus si !ana >os5 de-a lungul coloanei verte rale se a4la un canal su til numit usumna sau !rinci!iul A"asa de>a cunoscut5 care e ras!un7ator de cone:iunea si controlul centrilor de mai sus. Mai incolo voi descrie invocatia !uterii sar!elui in centri. In descrierea su4letului !rinci!ala !ro lema este identi4icarea 4unctionarii elementelor cu as!ectele lor !o7itive si negative si care tin de legile imua ile ale magnetului tetra!olar5 marele secret al Tetragrammatonului 4iind guvernate de acestea. Cel ce va medita atent asu!ra acestui lucru5 va cunoaste nu numai 4unctiile cor!ul 4i7ic ci si ale su4letului5 avand o notiune corecta des!re interactiunea elementelor du!a legile originare. 1" #lanul astral

'0

)lanul astral este adesea numit cea de a --a dimensiune5 nu a 4ost creat din cele elemente ci este mani4estarea !rinci!iului a"asic la un nivel mai grosier. Cum am mentionat anterior a"asa in cea mai su til 4orma a sa este eterul !rin care se !ro!aga undele electrice5 magnetice ca si alte vi ratii. Ast4el aceasta s4era vi rationala este originea luminii5 sunetului5 culorilor5 ritmului si vietii in toate lucrurile create. Cum a"asa este originea tuturor lucrurilor e:istente5 tot ce a 4ost si va 4i creat in viitor5 este re4lectat in ea. )rin urmare !lanul astral este o emanatie eterna5 nu are ince!ut si s4arsit5 ne4iind marginita de s!atiu sau tim!. Ade!tul care a>unge aici !oate gasi tot ce doreste nu contea7a daca res!ectivul lucru a!artine trecutului5 !re7entului sau viitorului. 6ingura limita a !erce!tiei sale 4iind !er4ectiunea sa. Ocultistii si s!iritualistii ca si ma>oritatra religiilor au numit !lanul astral lumea cealalta5 dar ade!tul stie ca nu e:ista aici si acolo ast4el el nu se teme de moarte5 acest conce!t 4iindu-i strain. )rin de7integrarea elementelor sau o ru!ere rusca a legaturilor dintre ele5 matricea astrala se !ierde si cor!ul astral este eli erat !roducandu-se 4enomenul numit generic moarte5 care de 4a!t nu-i altceva decat trecerea de la lumea 4i7ica la cea astrala. 6tiind acestea ade!tul nu se va mai teme de moarte. )e de alta !arte !rin controlul elemntelor si a altor lucruri5 el !oate sa o tina o sla ire a legaturii dintre cor!ul 4i7ic si cel astral5 re7ultatul 4iind o !roiectie s!ontana a cor!ului astral in a4ara celui 4i7ic. Ast4el va 4i ca!a il sa vi7ite7e cele mai inde!artate regiuni5 sa se trans4ere in di4erite !lanuri etc. Aceasta este e:!licatia in ca7ul s4intiilor care au 4ost va7uti in locuri di4erite in acelasi tim!. )lanul astral are di4eriti locuitori. )rimii sunt cei care au decedat5 care !arasind !amantul stau nivele cores!un7atoare nivelului lor s!iritual5 numite in diverse religii rai sau iad. Cu cat su4letul va 4i mai no il5 !ur si mai !er4ect cu atat vi ratia sa va 4i mai inalta si cu atat va 4i mai 4in !lanul astral re7ident. In tim!5 incetul cu incetul cor!ul astral se di7olva !ana cand devine !otrivit cu vi ratia res!ectivului nivel astral sau se identi4ica cu acesta. (u!a cum ve7i aceasta identi4icare de!inde de maturitatea si !er4ectiunea s!irituala !e care entitatea le-a o tinut !e !amant. )e langa s!iritele mortilor se mai gasesc multe 4iinte !rintre care asa numitii elementari5 entitati cu 4oarte !utine calitati in 4unctie de vi ratiile elementul !redominant. Ei traiesc !e vi ratii similare omului si transmise catre aceta in !lanul astral. )rintre ele e:ista unele ce au atins un anumit grad de inteligenta si unii magicieni le 4olosesc aceste 4iinte in4erioare !entru sco!urile lor egoiste. Alt gen de 4iinte sunt larvele 9larvae; create constient sau inconstient5 de ganduri sen7oriale intense5 !rin matrita astrala. Acestea nu sunt 4iinte adevarate ci invigorea7a emotiile si !asiunile din lumea animala a !lanului astral in4erior. Instinctul de autoconservare le indeamna sa intre in s4era acelor oameni care au !asiuni identice5 unde vor incerca direct sau indirect sa !rovoace acele !asiuni in om. Aceste 4iinte se 3ranesc cu emanatiile !asiunilor !e care le-au declansat. @n om co!lesit de !asiuni va atrage o gramada de ast4el de 4iinte in s4era astralului in4erior. O mare lu!ta se da si in !ro lema magiei5 acest 4a!t >oaca un rol im!ortant. Mai multe in4ormatii veti gasi in ca!itolul !rivitor la intros!ectie. (easemenea alti elementari si larve !ot 4i !roduse 9create; arti4icial5 !rintr-un act magic voluntar. )entru detalii ve7i !artea !ractica. @n alt gen de 4iinte care eista si nu tre uie ignorate sunt 4iintele celor - elemente5 adica elementalii. *iintele 4ocului se numesc salamandre5 ale aerului silfi "elfi!iele#5 ale a!ei undine 9sau sirene5 tritoni;5 iar cele ale elementului !amant gnomi9sau go lini;. Aceste 4iinte asigura legatura dintre !lanul astral si cel 4i7ic. Cum sa-i contacte7i5 sa-i controle7i si ce se !oate o tine cu a>utorul lor voi arata in sectiunea !ractica a acestei carti intr-un ca!itol s!ecial des!re magia elementelor. In !lus mai sunt si alte 4iinte cum ar 4i satirii5 s!iritele !adurii5 s!iridusi ai a!ei etc. C3iar daca !ar asme5 in !lanul astral se gasesc toate 4iintele descrise mai sus la 4el cum se

'8

gasesc oamenii in !lanul 4i7ic. Oc3iul clarva7ator al ade!tului ii !oate vedea !e toti daca doreste5 !utand sa intre in contact cu ei ast4el e:clu7and du iile asu!ra e:istentei acestor 4iinte. (eaceea ade!tul tre uie sa 4ie ca!a il sa vada mai intai5 sa invete si doar du!a aceea sa >udece. 1$ Spiritul Am s!us ca s!iritul omului a 4ost creat du!a imaginea lui (-7eu 4iind constituit din cor!5 su4let si s!irit. Ca!itolele anterioare au aratat ca su4letul si tru!ul sunt doar o 3aina sau casa !entru s!irit. 6!iritul este nemuritor 4iind du!a imaginea lui (-7eu. 8u-i sim!lu sa de4inesti ceva divin5 nemuritor5 ne!erisa il si sa o 4aci cu termeni corecti. (ar si aici ne va a>uta c3eia magnetului tetra-!olar. (in !rototi!ul su!rem 9A"asa;5 sursa originara a tuturor 4iintelor5 s-a nascut s!iritul5 Eul s!iritual cu cele - calitati 4undamentale !ro!rii s!iritului nemuritor5 imaginea lui (umne7eu. )rinci!iul 4ocului5 !artea im!ulsiva inseamna vointa2 !rinci!iul aerului re!re7inta intelectul 9mintea;2 !rinci!iul a!ei inseamna viata si emotiile5 iar !rinci!iul !amantului re!re7inta reuniunea celor , elemente in constienta eului. Toate celelalte calitati ale s!iritului au la a7a aceste - !rinci!ii originare. A"asa 9al .-lea element5 cel eteric; se mani4esta in as!ectul cel mai inalt in credinta iar in cel in4erior este instinctul de auto-conservare. *iecare din cele - elemente are multe alte as!ecte in 4unctie de !olaritate. Toate acestea 4ormea7a eul sau s!iritul. )utem im!arti elementele in urmatoarele categorii: - 4oc: tarie5 !utere5 !asiune. - aer: memorie5 >udecata si !utere de discriminare. - a!a: constienta si intuitie. - !amant: egoism si instinctul de auto- conservare. Ar dura !rea mult ca sa mentionam toate calitatile s!iritului cu !rivire la elemente. Ade!tul ince!ator !oate largi aceasta descriere !rin studiu si meditatie !ro4unda. Aceasta este o sarcina im!ortanta si nu tre uie negli>ata5 !entru ca va duce la mari succese si re7ultate sigure. Aceste , ca!itole des!re cor!5 su4let si s!irit re!re7inta omul in 4orma sa !er4ecta. )ana acum disci!olul si-a dat seama de im!ortanta cunoasterii microcosmosului !ro!riu !entru initiere si mai ales !entru o tinerea de re7ultate ma:ime in !ractica magiei si misticii. (e 4a!t tot secretul consta in cunoasterea microcosmosului. Ma>oritatea autorilor din ignoranta sau alte motive au omis aceasta !arte e:trem de im!ortanta si anume 4undatia. 1% #lanul !ental Cum cor!ul se mani4esta in !lanul 4i7ic5 su4letul in !lan astral5 la 4el si s!iritul are locul sau in !lanul mental sau s4era mentala. Aceasta este s4era mentala cu toate virtutile sale. )recum !lanul 4i7ic si cel astral s-au nascut din a"asa la 4el si !lanul mental s-a nascut !rin cele - elemente iesite din a"asa5 ast4el !roducand !rinci!iul a"asic al s!iritului. 6imilar !entru s!irit5 asa cum cor!ul astral se de7volta !rin magnetul tetra!olar si 4luidul electromagnetic5 tot asa cor!ul mental se de7volta in s4era mentala sau s!irituala. /a 4el cu cor!ul astral !rin 4luidul electromagenetic din !lanul astral da nastere matritei astrale5 asa numitului Od astral5 4luidul electromagentic din !lanul mental 4ormea7a matricea mentala

'+

ce leaga cor!ul mental de cor!ul astral. Matricea mentala sau od-ul mental 9su stanta mentala; este cea mai su tila 4orma de a"asa5 care controlea7a si conserva activitatea s!irituala in cor!ul astral. In acelasi tim! aceasta su stanta mentala este electromagnetica si de!o7itea7a ideile in constiinta s!iritului5 de unde sunt !use in activitate !rin intermediul cor!ului astral si a celui material grosier. 6imultan5 s4era mentala este s4era gandurilor care isi au originea in lumea ideilor5 deci din a"asa s!irituala. *iecare gand este !recedat de o idee care in 4unctie de !ro!rietatile sale !rimeste o 4orma si a>unge la constiinta eului !rin !rinci!iul eteric5 matricea mentala5 ca e:!resie a gandului intr-o 4orma de imagine !lastica. Ast4el omul5 el insusi5 nu este creatorul gandurilor5 ci originea lor tre uie cautata in s4era a"asica sau !lanul mental. 6!iritul omului este ca o antena5 este rece!torul gandurilor din lumea ideilor in concordanta cu situatia in care se a4la. /umea ideilor 4iind toate in tot5 4iecare idee noua5 orice inventie noua5 !e scurt tot ce crede omul ca a creat singur a 4ost luat din lumea ideilor. Ca!acitatea de a !roduce idei noi de!inde de maturitatea si atitudinea s!irtului. *iecare gand nou im!lica un element !ur5 in s!ecial daca gandurile im!lica idei a stracte. (aca gandurile sunt 4ormate din mai multe idei5 di4erite elemente se com ina si interactionea7a. (oar ideile a stracte au elemente si emanatii de !olaritate !ure5 !entru ca descind direct din lumea cau7ala a ideilor. (e aici !utem trage conclu7ia ca e:ista idei !ur magnetice5 !ur electrice5 indi4erente si neutre din !unct de vedere al e4ectului lor. In 4unctie de idee5 in s4era mentala 4iecare gand are !ro!ria 4orma5 culoare si vi ratie. )rin magnetismul tetra!olar al s!iritului gandurile a>ung la constiinta5 de unde !leaca s!re reali7are. Orice lucru 4acut in !lanul 4i7ic isi are cau7a si originea in lumea ideilor !rin gandire si constiinta s!irituala5 si sunt re4lectate acolo. )lanul 4i7ic este limitat in tim! si s!atiu. )lanul astral este s4era s!iritului mo il5 ast4el este limitat la s!atiu5 !lanul mental este dincolo de tim! si s!atiu si ast4el sunt si toate !rocesele mentale. Rece!tia unui gand in cor!ul mental !rin legatura reali7ata de matricea astrala si mentala limitata in tim! si s!atiu in 4orma ei com!leta5 are nevoie de ceva tim! sa devina !e de!lin constienta. In 4unctie de maturitatea mentala5 sirul gandurilor este di4erit de la individ la individ. Cu cat omul este mai avansat si cu o cultura vasta cu atat mai re!ede ideile i se vor de7volta in minte. /a 4el ca !lanul astral si cel mental este !o!ulat. )e langa 4ormele gandurilor 9ideilor;5 in !rinci!al se gasesc cei morti al caror cor! astral a 4ost de>a di7olvat de elemente in cursul maturi7arii si distri uit in 4unctie de gradul de !er4ectiune intr-o regiune vi rationala cores!un7atoare a !lanului mental. Tot in s4era mentala se a4la regiunea asa numitilor elementali entitati create constient sau inconstient de om !rin gandire intensa si re!etata. O ast4el de 4iinta nu-i su4icient de condensata ca sa ai a o 4orma in lume astrala si ast4el in4luenta ei este limitata la s4era mentala. (i4erenta dintre 4ormele gand<idei si elementali este urmatoarea: 4orma idee este 4ormata dintr-una sau mai multe idei iar !e cealalta !arte elementalul are un anumit grad de constiinta si ast4el instinct de conservare5 dar alt4el nu se deose este !rea mult de alte 4iinte din !lanul mental5 si c3iar !oate lua 4orma unei idei-4orma. Ade!tul recurge adeseori la aceste 4iinte elementale. Cum sa cree7i si sa utili7e7i ast4el de elementali va 4i aratat in sectiunea !ractica. Ar mai 4i multe de s!us des!re a ilitatile s!eci4ice ale unor 4iinte din !lanul mental. (ar ce s-a s!us !ana acum este su4icient sa stimule7e munca in aceasta directie si contri uie la o succinta iluminare des!re !lanul mental. 1& Adevarul

20

Acum vom !arasi microcosmosul5 vreau sa s!un omul cu invelisul sau 4i7ic5 astral si mental si sa ne ocu!am de alte !ro leme ce tre uiesc re7olvate de ade!tul ince!ator. In !rimul rand este !ro lema adevarului. Multi 4iloso4i si-au dedicat atentia acestui su iect si asa vom 4ace si noi. 8e vom ocu!a aici numai acele 4eluri de adevar asu!ra carora tre uie sa 4im !e de!lin in4ormati. Adevarul de!inde de vi7iunea 4iecarei !ersoane. Cum nu !utem sa avem toti aceeasi vi7iune asu!ra lucrurilor este im!osi il sa generali7am !ro lema adevarului. &i7unea asu!ra adevarului de!inde de maturitatea s!irituala a omului. (oar cel ce cunoaste si sta!aneste legile micro si macrocosmosului !oate vor i des!re adevarul a solut. Anumite as!ecte ale acestui adevar vor 4i recunoscute de toti5 nimeni nu va nega ca e:ista viata5 vointa5 memorie si intelect. 8ici un ade!t nu-si va im!une adevarul asu!ra unei !ersoane care nu e !regatita !entru el. Res!ectivul individ va !erce!e adevarul din !unctul lui de vedere. Ast4el este inutil !entru magician sa vor easca cu ne!racticanti des!re unele as!ecte5 cu e:ce!tia !ersoanelor doritoare sa desco!ere adevarurile su!erioare si sunt !e cale de maturi7are s!rirituala. Orice altceva va 4i o !ro4anare si din !unct de vedere magic5 a solut incorect. 8u uita cuvintele Maestrului crestinismului: A 8u arunca !erle la !orci caci le vor calca in !icioareB. Adevarului ii a!artine ca!acitatea de a 4ace di4erenta corecta dintre cunoastere si intele!ciune. Cunoasterea de!inde in toate domeniile e:istentei umane5 de maturitatea5 rece!tivitatea si ca!acitatea de intelegere a mintii si a memoriei5 4ara de care nu am 4i !utut sa ne im ogatim si sa ne transmitem e:!erientele noastre. Este o mare di4erenta intre cunoastere si intele!ciune5 este mult mai usor sa o tii cunoasterea dacat intele!ciunea. Intele!ciunea nu de!inde de cunoastere5 cu toate ca au anumite !uncte comune !ana la un anumit nivel. 6ursa intele!ciunii este in (umne7eu5 sau in !rinci!iul cau7al5 a"asic din toate nivelurile 94i7ic5 astral5 mental;. Intele!ciunea nu de!inde de minte si memorie ci de maturitatea5 !uritatea si !er4ectiunea individului. Intele!ciunea !oate 4i considerata ca si o eta!a in de7voltarea eului. Intele!ciunea in !rinci!al nu se mani4esta !rin minte ci !rin ins!iratie si intuitie. Cradul intele!ciunii de!inde de nivelul de de7voltare a individului. Aceasta nu inseamna ca tre uie sa negli>am cunoasterea ci din contra ele tre uie sa meaga mana in mana. Ade!tul se va stradui sa o tina cunoasterea cat si intele!ciunea. 8ici una din ele nu tre uie lasate in urma. (aca cele 2 as!ecte sunt ec3ili rate ade!tul va !utea sa inteleaga legile micro si macrocosmosului nu doar !rin intemediul intele!ciunii ci si !rin intelect. Ast4el va avea o !erce!tie du la asu!ra lucrurilor si il va a>uta mult in !ro!ria de7voltare. Am descris una din legile ce 4unctionea7a in toate !lanurile5 secretul lui tetragammaton sau magnetul tetra-!olar. Aceasta 4iind o c3eie universala !oate re7olva orice !ro lema5 toate legile si orice gen de adevar5 !e scurt orice daca ade!tul o va 4olosi cum tre uie. Cu trecerea tim!ului si cu avansarea sa in 3ermetica disci!olul va cunoaste si alte as!ecte ale acestei c3ei si va tre ui sa o acce!te ca o lege nesc3im ata. (isci!olul nu va mai um la in intuneric si incertitudine ci va tine o torta in mana cu care va !utea !enetra noa!tea ignorantei. Acest re7umat scurt asu!ra adevarului este su4icient !entru ade!t ca sa stie cum sa se ocu!e de aceasta !ro lema. 1' Reli3ia Magul ince!ator isi va declara credinta intr-o religie universale. &a vedea ca toate religiile au atat as!ecte !o7itive cat si negative. &a !astra !entru el !unctele une ignorndu-le !e cele rele5 aceasta nu inseamna ca tre uie sa !ro4ese7e o religie5 ci ca va res!ecta dre!tul 4iecaruia de-al venera !e (-7eu5 !entru ca 4iecare religie are o vi7iune corecta des!re (-7eu indi4erent daca e vor a de Crestinism5 ?udism5 Islamism s.a. O4icial

2'

!oate sa 4ie credincios religiei sale dar nu va 4i multumit doar cu doctrinele o4iciale ale isericii de care a!artine5 va incerca sa !atrunda in misterul lucrarii lui (umne7eu. Acesta 4iind de 4a!t sco!ul initierii. In con4ormitate cu legile universale magul isi va 4ace !ro!ria vi7iune asu!ra universului5 iar aceasta va deveni adevarata lui religie. *iecare religie este relativa iar intelegerea ei de!inde de maturitatea !ersoanei. Ast4el ade!tul nu va incerca sa convinga si sa a ata alte !ersoane de la adevarul lor si nu va 4ace nimic sa le condamne. In stra4undul5 inimii !oate simti mila !entru 4anatisnmul sau ateismul unora5 4ara sa lase sa se vada ceva in e:terior. &a lasa !e 4iecare sa creada in ceea ce-l 4ace 4ericit si multumit. (aca toata lumea s-ar tine de s4atul de mai sus ar dis!are ura si ra7 oaiele religioase de !e !amant si toti oamenii ar trai 4ericiti unul langa celelalt. O !ro lema di4erita este cea a cautatorului5 nemultumit de doctrinele o4iciale si care cauta adevarul. In ast4el de ca7uri ade!tul este o ligat sa o4ere cautatorului lumina si in4ormatiile necesare in 4unctie de !uterea de !atrundere a acestuia din urma. In acest ca7 magul va trece !este orice e4ort ca sa comunice comorile sale s!iritulale si sa-l conduca !e cel ce cauta s!re lumina. 1) Du!ne6eu I(in cele mai vec3i tim!uri5 omenirea a cre7ut in ceva ce e:ista dincolo de !uterea de intelegere a oamenilor5 ceva transcedental ce a 4ost idoli7at indi4erent de 4orma 4ie un 9sau mai multi; (-7eu !ersoni4icat sau unul ne!ersoni4icat. Tot ce nu a !utut intelege omul a 4ost atri uit !uterilor deasu!ra lui. Ast4el s-au nascut toate 7eitatile omenirii5 cele une si cele rele 9demoni;. Cu tim!ul 7eii5 demiurgii5 ingerii5 demonii sau 4antomele au 4ost adorate5 4ie ca au 4ost vii sau au e:istat doar in imaginatia oamenilor. )rin de7voltarea omenirii ideea des!re (-7eu s-a redus5 in s!ecial datorita de7voltarii stiintei care a ince!ut sa e:!lice toate 4enomenele care inainte au 4ost atri uite lui (-7eu. Ar tre ui sa 4ie scrise o gramada de carti daca cineva ar dori sa intre in detalii des!re di4eritele idei si conce!tii des!re divinitate in istorie. 6a ne a!ro!iem de (-7eu din !unct de vedere al magicianului. In !rinci!al ideea de (-7eu !entru omul sim!lu si onest serveste ca su!ort !entru ca s!iritul lui sa nu intre in incertitudine sau ca un a>utor moral. Ast4el (-7eul lui intotdeauna ramane ceva intangi il5 de neimaginat si de neconce!ut. )entru magician lucrurile stau cu totul alt4el. El stie ca a 4ost creat du!a imaginea lui (-7eu si ast4el este o !arte din el. El isi da seama de sco!ul sau elevat5 !rimul sau o iectiv si datoria sacra ca 4iind uniunea cu (umne7eu sau Indumne7eirea. Reali7area acestui su lim sco! va 4i descrisa mai tar7iu. 6inte7a mistica a uniunii cu (-7eu consta in de7voltarea ideilor divine5 de la !unctul cel mai in4erior !ana la cel mai su!erior as!ect intr-o asa masura incat sa o tina unirea cu universalul. In acest moment 4iecare este li er sa-si !astre7e sau sa-si a andone7e individualitatea. (e o icei !ersoanele care-si !astrea7a individualitatea se intorc !e !amant cu o misiune sacra. In aceasta de7voltare5 magul initiat este in acelas tim! si un mistic. *acand aceasta uniune si renuntand la individualitatea sa5 el voluntar se di7olva5 aceasta in lim a> mistic se numeste moarte mistica. Este evident ca adevarata initiere nu-i doar o cale mistica sau magica. E:ista doar o initiere care leaga am ele conce!te5 in o!o7itie cu ma>oritatea scolilor mistice sau s!irituale care se ocu!a doar de su iecte inalte5 !recum meditatia sau alte e:ercitii s!irituale5 4ara a sta!ani intai !rimii !asi. Aceasta ar 4i similar cu cineva care ince!e cu 4acultatea inainte sa 4aca scoala !rimara. Re7ultatul unui asemenea antrenament in unele ca7uri este de7astruos5 c3iar dramatic5 totul de!in7and de talentele individului. In general eroarea se gaseste in 4a!tul ca ma>oritatea acestor materiale !rovin din Orient5 unde lumea 4i7ica si cea astrala este !rivita ca o ilu7ie 9magie; ast4el ca I se acorda !utina atentie. Este im!osi il de aratat toate detaliile !entru ca aceasta ar de!asi sco!ul acestei carti. Tinandu-

22

te cu !as de instructiunile din aceasta carte nu va 4i nici un esec in de7voltare sau alte consecinte negative5 !entru sim!lu motiv ca de7voltarea are loc incet dar sigur. Ce idee isi va 4ace ade!tul des!re (-7eu este o !ro lema !ersonala indi4erent ca il alege !e C3ristos5 ?udd3a5 Alla3 sau altul. Toate de!ind de o idee. Misticul !ur doreste sa se a!ro!ie de (7eu cu o iu ire atotcu!rin7atoare. #oginul deasemenea merge !e un singur as!ect al (ivinitatii. ?3a"ti Foginul va merge !e cale iu irii si a devotiunii5 ra>a si 3at3a Foginul va alege calea autocontrolului si vointei iar >nana Foginul va merge !e drumul intele!ciunii si a cunoasterii. Acum sa-l !rivim !e (-7eu din !unct de vedere magic5 in legatura cu cele elemente5 asa numitul tetragammaton5 numele su!rem si de ne!ronuntat: !rinci!iul 4ocului im!lica atot!uternicia si omni!otenta5 !rinci!iul aerului im!lica intele!ciunea 9atotcunoastere;5 !uritatea si claritatea de unde deriva legile universului. Iu irea atotcu!rin7atoare si viata vesnica este atri uita a!ei iar nemurirea5 omni!re7enta si invulnera ilitatea a!artin elementului !amant. Aceste !atru as!ecte im!reuna re!re7inta (ivinitatea 6u!rema. 6a mergem !e aceasta cale in mod !ractic5 !as cu !as !ana la 6u!rema (ivinitate5 ince!and de la s4era cea mai in4erioara !ana ce vom a>unge la adevarata reali7are a lui (umne7eu in noi. 6a ne rugam si sa laudam !e omul 4ericit ce atinge aceasta !ace inca din aceasta e:istenta terestra. 6a alungam 4rica de durere5 !entru ca toti vom a>unge intr-un 4inal aici.

1+ Ascetis!ul (in cele mai inde!artate tim!uri5 toate sectele5 religiile si sistemele de antrenament au !rivit ascetismul ca o !ro lema im!ortanta. (i4erite sisteme din Orient au trans4ormat ascetismul in 4anatism5 cau7and !re>udicii ma>ore !rin e:cese nenaturale si nenecesare. Morti4icarea cor!ului in general este doar un as!ect al de7voltariice tine doar de cor! negli>and celelalte !arti. (aca ascetismul 4i7ic a>uta cor!ul 4i7ic5 4ie !rintr-o dieta adecvata5 4ie !entru eliminarea to:inelor si inde!artarea im!uritatilor5 sau !entru a inde!arta oala din cor! si a com!ensa di7armoniile5 atunci masurile ascetice !ot 4i intre uintate dar cu masura. Cineva care munceste din greu va 4i li!sit de minte sa li!seasca cor!ul de su stantele a solut necesare su!ravietuirii5 doar !entru ca se ocu!a cu Foga sau misticismul. Aceste e:treme vor duce 4ara nici un du iu la serioase si !ericuloase !ericlitari de sanatate.. &egetarianismul nu-i asa im!ortant !entru !rogresul mental sau intelectual5 doar daca-i 4olosit !entru curatarea cor!ului de murdarii. O a stinenta tem!orara de la carne si !roduse animaliere e indicata doar in anumite o!eratii magice5 4acand !arte din !regatire si atunci sunt limitate in tim!. Toate astea tre uie luate in considerare si in ceea ce !riveste viata se:uala. Ideea ca !rin mancarea carnii animalelor5 !uterea animalelor sau 4acultatie lor ar 4i transmise omului este un nonsens si isi are originea in ignoranta legilor !rimitive. Magul nu tre uie sa 4ie atent la ast4el de conce!tii. In de7voltarea mistico-magica5 magicianul tre uie sa 4ie moderat in modul de 3ranire 9solid si lic3id; si sa duca un stil de viata re7ona il. Este im!osi il de dat anumite regului 4i:e !entru ca modul magic de viata este numai individual. *iecare tre uie sa stie ce-i 4ace ine si ce-I 4ace rau5 4iind datoria sacra ca sa se mentina ec3ili rul !este tot. 6unt , 4eluri de ascetism: '. ascetism intelectual sau mental2 2. ascetism !si3ic sau astral2

2,

,. ascetism 4i7ic sau material. )rimul are de-a 4ace cu disci!lina gandurilor5 al 2-le are de-a 4ace cu ino ilarea su4letului !rin controlul !asiunilor si instinctelor iar al treilea este ocu!at cu armoni7area cor!ului !rintr-o viata naturala si ec3ili rata. *ara aceste , 4eluri de ascetism care tre uiesc de7voltate !aralel5 de7voltarea magica este im!osi ila. Ca sa nu !roduci de7ec3ili re in 4iinta ta tre uie sa te ocu!i de toate , la 4el. In4ormatii des!re acest lucru in !artea !ractica a cartii. Inainte sa inc3ei !artea teoretica a acestei carti5 recomand tuturor nu doar sa o citeasca5 ci sa si-o insuseasca temeinic !rin re4lectie si meditatie !ro4unda caci tre uie sa devina o !arte din cultura mentala a individului. Cel ce va deveni mag isi va da seama ca viata de!inde de actiunea elementelor in di4erite s4ere si !lanuri. Ele se mani4esta in orice lucru atat in micro cat si in macrocosmos5 tem!orar si etern5 !este tot sunt aceste !uteri in actiune. Ince!and din acest !unct al cunoasterii vei vedea ca nu e:ista moarte in sensul o isnuit al cuvantului5 ci totul continua sa traiasca5 trans4ormandu-se si a!ro!iindu-se de !er4ectiune5 in con4ormitate cu legile originare. Ast4el magului nu-i e 4rica de moarte5 !entru ca el crede ca moartea 4i7ica este doar o tran7itie s!re !lanul astral iar de acolo s!re nivelele s!irituale s.a.m.d.2 in consecinta el nu va crede in iad sau in rai. )reotii di4eritelor religii sustin aceste !ovesti doar ca sa-si tina Aco!iiiB cuminti. )ovestile lor au sco!ul de a crea 4rica de iad sau !urgatoriu si sa !romita raiul oamenilor uni. )ersoanele o isnuite daca sunt inclinate s!re religie !ot 4i in4luentate !o7itiv de aceste !ovesti5 de 4rica iadului vor incerca sa 4ie uni. Magul nu vede alt sco! in legile morale decat inno ilarea mintii si a su4letului sau5 !entru ca doar !rintr-un su4let no il !uterile universale !ot lucra5 in s!ecial daca cor!ul5 su4letul si mintea au 4ost antrenate si de7voltate in mod egal si armonios.

JJJ 6*AR6IT@/ )RIMEI )ARTI

2-

2.

7#RACTICA7 9cele 7ece nivele ale initierii !ractice; 8I&E/@/ I 6a ne concentram asu!ra !artii !ractice a initierii. Tre uie sa avem intotdeauna in 4ata oc3ilor ca cor!ul5 su4letul si mentalul<s!iritul !ot si tre uie sa !rogrese7e deodata caci alt4el n-ar 4i !osi il sa o tinem ec3ili rul magic. (es!re !rogresul invataturii unilaterale am relatat amanuntit in !artea teoretica. 8u este recomandat sa se !rogrese7e ra!id deoarece totul are nevoie de tim!. Ra darea5 consecventa si 4ia ilitatea5 sunt conditii de a7a ale !rogresului. O oseala care a!are in cursul acestui !rogres va 4i !e de!lin recom!ensata. Cine vrea sa se gaseasca !e drumul magiei5 datoria lui s4anta este sa 4aca e:ercitii cu regularitate. Cu oamenii de langa el tre ui sa 4ie intotdeauna un5 !rietenos si indulgent iar 4ata de el insusi as!ru si 4ara sa 4aca com!romisuri. 8umai cu o ast4el de atitudine se !oate o tine succesul !e calea magiei. 6a nu critice si sa nu invinovateasca !e nimeni5 sa se intoarca intotdeauna Ala usa luiB. 6a nu !ermita nimanui sa se uite in sanctuarul !ro!riu. Magicianul nu 4ace cunoscut drumul5 !rogresul si succesul o tinut. In tacere sta !uterea cea mai mare si cu cat se accentuea7a e4ortul cu atat mai usor se o tine !uterea necesara. 6e 4ace in asa 4el incat !entru a !rogresa sa se re7erve cat mai mult tim! !osi il. 8u este indicat si nici sanatos sa !ierdem tim!ul !entru distractii si autura. Tim!ul se scurge ine:ora il5 ca a!oi sa nu se mai !oata recu!era. 6e va re7erva un anumit tim! care se va res!ecta intocmai. E:ce!tii se 4ac doar in anumite ca7uri inevita ile. Omul este o 4iinta cu o iceiuri care odata o isnuita cu un e:ercitiu simte ulterior nevoia sa le e:erse7e. Asa cum te o isnuiesti cu mancarea5 autura si somnul asa tre uie sa te o isnuiesti si cu e:ercitiile. 8umai asa !oti conta !e un e4ect sigur. *ara 3arnicie nu e:ista nici un randament. M-am straduit sa com!un e:ercitiile in asa 4el sa se !otriveasca si !entru oamenii ocu!ati. Cel care are mai mult tim! la dis!o7itie !oate e4ectua 2 sau mai multe e:ercitii deodata. /imita de tim! !entru com!leta e4ectuare a e:ercitiilor nivelului I e de la 2 sa!tamani !ana la o luna !entru !ersoanele cu a!titudini medii. Cei care au mai !racticat concentrarea si meditatia vor scurta aceasta !erioada iar cei care nu au e:!erienta vor e:ersa mai mult e:tin7and !erioada de antrenament. 6uccesul de!inde indeose i de individualitatea si talentul disci!olului. )entru !ractica e 4olositor sa nu se treaca la urmatorul e:ercitiu 4ara a avea de!lina e:ersare si o isnuinta cu cel anterior. A8TRE8AME8T ME8TA/ Controlul 3andurilor8 disciplinarea si su2ordonarea 3andurilor 9$ e:ercitii; '.)rimul e:ercitiu se re4era la suprave3/erea< ur!arirea constienta a gandurilor: Ase7ati-va comod intr-un scaun sau culcati-va !e o cana!ea2 rela:ati-va intregul cor!5 inc3ideti oc3ii si urmariti . minute sirul gandurilor5 incercand sa le retineti. /a ince!ut veti o serva a!aritia unor ganduri ce tin de viata de 7i cu 7i5 de servici5 casa5 gri>i etc. In 4ata acestor ganduri com!ortati-va ca un critic linistit5 li er si inde!endent. In 4unctie si de situatia sau starea in care sunteti5 aceste e:ercitii vor 4i mai usoare sau mai grele. 8u este voie sa se !iarda sirul gandurilor2 sa nu uiti de tine5 sa le urmaresti atent si constient. 8u este voie sa

26

adormiK (aca o osesti mai ine intreru!i si lasi !e alta data cand cre7i ca o oseala nu va interveni. Indienii5 de e:em!lu5 !entru a nu !ierde tim!ul !retios se stro!eau cu a!a rece !este 4ata sau se 4recau cu a!a rece !e tot cor!ul ca sa ramana !roas!eti. Inainte de e:ercitiu se !ot 4ace si niste res!iratii adanci care alunga o oseala si somnul. *iecare elev va a>unge cu tim!ul la aceste masuri a>utatoare. Acest e:ercitiu de control al gandurilor se 4ace de o icei dimineata si seara. In 4iecare 7i se vor !relungi cu un minut ast4el incat intr-o sa!tamana sa se a>unga la cel !utin '0 min. de control si urmarire a gandurilor 4ara a devia deloc de la ele. In orice ca7 totul tre uie 4acut 4oarte constient5 4ara greseala. )rogresul este la 4iecare di4erit5 individual. 8u este !ermis sa se termine !ana cand e:ercitiul !recedent nu este sta!anit in totalitate. Elevul atent va o serva cum la ince!ut5 gandurile il ataca5 trec !e langa el intr-un tem!o ra!id5 incat ii este 4oarte greu sa le retina !e toate. (e la un e:ercitiu la altul va o serva insa ca gandurile nu vor mai a!area atat de 3aotic5 vor deveni mai regulate5 !ana cand vor deveni numai cateva ganduri care vin dintr-un mediu inde!artat. Acestui control al gandurilor tre uie sa-i acor7i toata atentia deoarece este 4oarte im!ortant in !rogresul magic. 2.Cu convingerea ca acest e:ercitiu a 4ost destul e:ersat si ca se !oate e:ecuta oricand !ractic5 !oti trece la un alt e:ercitiu de de7voltare mentala5 ce !resu!une concentrarea sau 4ocali6area pe un sin3ur 3and8 a; In viata de 7i cu 7i2 consta in eliminarea din !si3ic a gandurilor nedorite si care a!ar cu o inca!atanare crescanda. (e e:em!lu5 tre uie sa 4im in stare sa nu ne mai !reocu!e munca si gri>ile serviciului atunci cand ne intoarcem de la lucru in sanul 4amiliei. Toate gandurile ce nu tin de viata !articulara tre uie sa le inde!artam si sa reusim sa devenim alt om. 6i invers: la servici tre uie sa ne concentram numai la acesta5 sa nu ingaduim mintii sa rataceasca in alta !arte: la casa5 4amilie5 viata !articulara sau altundeva. Acest lucru tre uie e:ersat !ana devine o isnuinta. Mai !resus de orice5 sa ne o isnuim ca indi4erent unde suntem5 la serviciu sau in viata !articulara5 sa 4acem totul cu toata constiinta5 indi4erent daca este un lucru mare sau mic. Acest e:ercitiu ar tre ui !astrat toata viata5 deoarece ascute mintea si intareste memoria si constiinta. (aca s-a a>uns la un re7ultat 4avora il cu acest e:ercitiu5 se !oate trece la urmatorul. ; *ocali7area !ro!riu-7isa2 Mentine un tim! mai indelungat un singur gand sau o idee si inde!artea7a !e toate celelalte care ar vrea sa iasa la su!ra4ata. )entru aceasta se alege du!a !re4erinta un gand sau o idee de care tre uie sa ne tinem tare. Toate celelalte care nu au de-a 4ace cu cel ales !entru e:ercitiu tre uie inde!artate cu toata !uterea. /a ince!ut acest lucru va reusi doar !entru cateva secunde5 mai tar7iu vor 4i minute. In 4inal tre uie a>uns la minimum '0 min. ,.(aca si aici aveti succes sunteti !regatit !entru e:ercitiul urmator. )rin acest e:ercitiu vrem sa demonstram golul desavarsit in gandire sau 3olul<vidul !ental: Culcati-va comod !e un !at5 cana!ea sau ase7ati-va !e un alansoar5 rela:andu-va intregul cor!. Inc3ideti oc3ii si inlaturati orice gand care a!are. 8u are voie sa !atrunda in !si3icul dvs decat golul. Aceasta stare de gol tre uie sa o mentineti 4ara a uita de voi insiva. /a ince!ut ve-ti reusi doar !entru cateva secunde5 dar !rin e:ercitii re!etate veti reusi tot mai ine. 6co!ul e:ercitiului este atins doar cand reusiti sa ramaneti in starea aceasta '0 minute 4ara sa uitati de voi sau sa adormiti. Reusitele5 4elul e:ercitiului5 tim!ul e:ersat si anumite deran>amente5 notati-le intrun caiet<>urnal magic 9amanunte in ca!itolul urmator; care 4oloseste la controlul !rogresului.

20

Cu cat mai stiinti4ic !rocedati cu atat mai usor veti reusi sa a solviti celelalte e:ercitii. Intocmiti !entru urmarirea 7ilnica sau sa!tamanala un !lan de munca e:act5 si mai !resus de orice dati 4rau li er autocriticii.

28

A8TRE8AME8T )6I$IC 9sau Astral<6u4letesc; 1 Introspectia sau cunoasterea de sine 9autocunoasterea; In locuinta noastra5 adica re4erindu-ne la cor!ul si la su4letul nostru tre uie in orice moment sa ne descurcam. (e aceea !rima noastra datorie este sa ne autocunoastem. *iecare sistem de initiere5 de orice 4el ar 4i5 !une aceasta conditie din !rimul moment. *ara autocunoastere nu e:ista un !rogres adevarat. In !rimele 7ile destinate inno ilarii su4letului ne ocu!am cu !artea !ractica a intros!ectiei sau a autocunoasterii. (esc3ideti-va un =urnal si notati toate !artile rele ale su4letului. Acest >urnal sa va 4oloseasca numai dvs. si nu-l aratati nimanui. Este un asa 7is jurnal de control. /a autocontrolul de4ectelor5 o iceiurilor5 !atimilor5 instinctelor si a trasaturilor urate de caracter tre uie sa 4ii un o servator as!ru si dur 4ata de tine. 8u ai voie sa 4ii indulgent si sa nu in4rumusete7i nici un de4ect sau nea>uns. Meditea7a si gandeste-te ine la tine5 !une-te in anumite situatii din trecutul tau5 cum te-ai !urtat in anumite situatii5 cum ai reactionat. 8otea7a toate sla iciunile tale in cele mai 4ine nuante si variatiuni. Cu cat desco!eri mai mult cu atat mai ine. 8u este voie sa ramana nimic ascuns indi4erent cat de nesemni4icative sau mari sunt de4ectele5 oricat de in4ricosatoare ar 4i. Elevii cei mai ine dotati au desco!erit sute de greseli in cele mai 4ine um re. Acesti elevi sunt dotati cu o una ca!acitate de meditatie si o adanca !atrundere in su4letul lor. 6!alati-va su4letul ca sa 4ie curat5 sa dis!ara toate uruienile din el. Aceasta autoanali7a e una din cele mai im!ortante !regatiriK Multe sisteme oculte o negli>ea7a avand ast4el un re7ultat nesatis4acator. Aceasta !regatire su4leteasca este cea mai im!ortanta !entru ec3ili rul magic 4ara de care nu este !osi il un !rogres constant. )entru autocritica se re7erva intotdeauna seara si dimineata cateva minute. (aca va raman in tim!ul 7ilei cateva momente li ere le 4olositi si !e acestea5 va ganditi intensiv daca mai gasiti de4ecte ascunse iar daca le desco!eriti le scrieti imediat !e 3artie !entru a nu uita nici unul din ele5 indi4erent cand si unde dati !este un ast4el de de4ect. 8u va gra iti cu notatiile imediat. (aca nu reusesti in cursul unei sa!tamani sa desco!eri toate de4ectele mai dedici inca o sa!tamana acestui lucru5 !ana cand asa numitul registru al !acatelor este com!let. (aca reusesti intr-una sau mai multe sa!tamani !oti trece la e:ercitiul urmator. " Alcatuirea celor doua o3lin6i !a3ice astrale Incearca !rin gandire !ro4unda sa clari4ici 4iecare de4ect5 cores!un7ator celor elemente. In >urnal iti re7ervi !entru 4iecare element o ru rica in care treci de4ectele. In ca7ul in care nu esti 3otarat la care ru rica sa incadre7i de4ectul il treci la ru rica Aindi4erentB. Ast4el o tii - ru rici G una !entru Aindi4erentB. (u!a un !rogres tre!tat vei reusi sa 3otarasti !entru 4iecare de4ect elementul !otrivit. (e e:em!lu: la elementul *oc vei trece: gelo7ie5 ura5 ra7 unare5 enervare5 irasci ilitate5 4urie2 autoritar-dur5 !atimi5 invidie5 aroganta5 tendinte de autodistrugere. /a elementul Aer vei trece: su!er4icialitate5 lauda5 e:agerare5 ar4a5 negli>enta5 interese im!rastiate5 !ri!eala<re!e7eala5 naivitatea. /a elementul A!a treci: indi4erenta5 atitudine 4legmatica<insolenta5 raceala5 con4ormism5 nestatornicie2 in4luenta il5 !rea ingaduitor5 !asiv5 4ara initiativa5 emotivitate5 rusine etc. /a elementul )amant: lene5 inconstienta5 li!sa de metoda5 neregularitate<inconstanta2 greoi5 lent5 rigid5 inca!atanat5 4anatic5 neimaginativ5 trist5 !esimist5 3edonic5 anomalii 9se:uale5 lacomie5 etc;.

2+

In sa!tamana viitoare meditati !entru 4iecare ru rica in !arte !e care o im!artiti in cate , su gru!e: in !rima su gru!a treceti cele mai mari si mai dure de4ecte care a!ar c3iar la !rima vedere2 in a doua gru!a treceti de4ectele ce a!ar mai rar si nu sunt atat de !uternice2 in a treia gru!a treceti de4ectele care a!ar doar cateodata5 4oarte rar. In acest 4el !rocedati si cu celelalte ru rici ale elementelor5 inclusiv cu de4ectul indi4erent. /ucrati constiincios !entru ca meritaK In acelasi mod se !rocedea7a si cu insusirile su4letesti une si !e acestea le im!artiti in ru ricile elementelor 4ara a uita si cele , su gru!e. Asa de e:em!lu: la elementul *oc: activitate5 entu7iasm5 3otarare5 cura>. /a elementul Aer: 3arnicie5 ucurie5 sanatate5 voie una5 o!timism. /a elementul A!a: modestie5 credinta5 mila5 liniste5 iertare. /a elementul )amant: res!ect5 luciditate5 !unctualitate5 simtul ras!underii. *acand aceste lucruri o tineti asa numitele o3lin6i astrale> si anume una nea3ra cu insusiri su4letesti rele si una al2a cu caracteristici une si no ile. Aceste 2 oglin7i magice sunt oglin7i oculte 9secrete; si in a4ara de !ro!rietar nimeni nu are voie sa !riveasca in ele. 6u linie7 inca o data ca !ro!rietarul este o ligat sa !relucre7e oglin7ile magice !recis si constient. (aca !e !arcurs se mai desco!era o insusire una sau rea5 nu este !rea tar7iu5 o !oate incadra si atunci in una din ru rici. Aceste 2 oglin7i magice dau !osi ilitatea magicianului sa sta ileasca destul de e:act care dintre elemente !redomina in oglinda neagra sau in cea al a. )entru a a>unge la ec3ili rul magic acest lucru este 4oarte im!ortant si intreaga de7voltare ulterioara de!inde de aceasta.

,0

A8TRE8AME8T *I=IC 1 Calirea corpului 4i6ic 9!aterial sau carnal; Mana in mana cu de7voltarea interioara a s!iritului 9mentala; si a su4letului 9astrala<!si3ica; tre uie sa se !roduca si cea e:terioara- vi7i ila a cor!ului carnal. 8ici o !arte a !ro!riului vostru Ego nu tre uie lasata deo!arte si negli>ata. (is-de-dimineata du!a tre7ire5 va periati corpul cu o !erie moale 9 urete natural %n.t.; !ana cand !ielea se inroseste usor. *acand acest lucru !orii vostrii se vor desc3ide si vor !utea sa res!ire mai li er. )e de alta !arte5 rinic3ii sunt a solviti de cea mai mare !arte a muncii lor. A!oi s!alati-va intregul cor! sau numai !artea su!erioara a lui cel !utin5 cu apa rece si stergeti-va cu un !roso! as!ru 9de in %n.t.; !ana va incal7iti usor. )ersoanele mai sensi ile !ot 4olosi a!a calduta5 mai ales in se7onul rece. Acest !rocedeu ar tre ui sa devina o rutina 7ilnica si sa 4ie mentinut toata viata 4iind 4oarte racoritor si totodata inde!artea7a o oseala. A!oi ar tre ui sa !racticati 3i!nastica de di!ineata5 cel !utin cateva minute !e 7i !entru a va !astra cor!ul in 4orma. 8u voi indica un !rogram s!ecial de gimnastica5 !entru ca 4iecare !oate sa si-l intocmeasca in concordanta cu varsta si a4initatile !ersonale. Ceea ce contea7a cel mai mult e !astrarea unui cor! elastic. " Misterul respiratiei. respiratia constienta 9cu dorinta; Res!iratiei tre uie sa-i acordati o consideratie atenta. In mod normal 4iecare creatura vie este o ligata sa res!ire. 8u !oate e:ista viata 4ara res!iratie. Evident ca magicianul tre uie sa cunoasca mai mult decat des!re 4a!tul in3alarii amestecului de o:igen si a7ot 9nitrogen; !e care il a soar e !lamanii si eliminarii aerului su 4orma de dio:id de car on CO2 si a7ot. )lamanii nu !ot e:ista 4ara res!iratie si 3rana. Tot ceea ce avem nevoie !entru viata noastra si ceea ce o conserva - intelegere 9in4ormatie;5 res!iratie si 3rana5 este tetra!olar5 com!us din - elemente !lus al .-lea element 9elementul eteric sau !rinci!iul A"asa;5 du!a cum am s!us in !artea teoretica re4eritor la elemente. (ar aerul !e care il res!iram are un grad mai 4in de densitate decat 3rana materiala5 grosiera. (ar in concordanta cu legile universale5 amandoua au aceeasi natura5 4iind tetra!olare si servind !entru mentinerea in viata a cor!ului. 6a ne intoarcem la res!iratie. O:igenul este de!endent de elementul *oc si a7otul de elementul A!a 9sau a7ot de Aer5 3idrogenul de A!a;. Elementul Aer este mediatorul iar elementul )amant 9car on5 sau dio:id de car on; este cel care tine im!reuna o:igenul si a7otul. A"asa sau elementul eteric este legea cau7ala sau !rinci!iul divin. Asa cum se intam!la in marele univers al naturii si aici elementele au deasemenea !olaritatea lor5 au 4luid electric si magnetic. )rin res!iratia normala sau su -constienta5 cor!ul este a!rovi7ionat doar cu atat din su stanta elementelor cat este necesar !entru mentinerea lui in starea normala. Aici de asemenea 4urni7area de!inde de consumul su stantelor elementale. )ro lema se sc3im a in ca7ul res!iratiei constiente. (aca adaugam o idee5 un gand sau o imagine5 indi4erent ca e concreta sau a stracta5 in aerul care-l in3alam5 va 4i !reluat si trans4erat !rin 4luidele electric si magnetic in su stanta aerului si a!oi in !rinci!iul A"asa. Acest aer im!regnat va >uca un du lu rol cand va 4i trans!ortat la !lamani si in vasele de sange. Intr-o !rima 4a7a !artea materiala a elementelor e destinata sa conserve cor!ul2 in al doilea rand 4luidul electromagnetic5 incarcat cu o idee sau imagine va conduce aerul electromagnetic colorat cu aceasta idee din

,'

4lu:ul sangvin s!re matricea astrala si s!re cor!ul astral2 de aici s!re s!iritul etern !rin matricea mentala re4le:iva. Acesta e secretul res!iratiei din !unctul magic de vedere. Multe scoli utili7ea7a res!iratia constienta !entru sco!uri instructive cum ar 4i 3at3a-Foga5 4ara a cunoaste !rocesul corect. 6unt !ersoane care au su4erit serios din !unct de vedere al sanatatii datorita e:ercitiilor e:treme de res!iratie im!use de acele scoli5 mai ales cand au 4ost reali7ate 4ara indrumarea unui guru e:!erimentat. In ma>oritatea ca7urilor cititorul nee:!erimentat a !racticat s!unandu-i-se ca va o tine ra!id !uteri oculte. (aca ar dori magicianul le-ar !utea o tine mult mai usor si mai devreme cu a>utorul sistemului de initiere universal descris metodic in !re7enta carte. Este evident ca nu cantitatea aerului in3alat contea7a cat calitatea5 res!ectiv idea cu care s-a im!regnat su stanta aerului. (e aceea nu e necesar si nici indicat sa !om!am in !lamani o gramada de aer solicitandu-i inadecvat. E:ercitiile de res!iratie vor 4i 4acute incetisor si calm5 4ara nici o gra a. 6tati >os con4orta il5 rela:ati cor!ul si res!irati !e nas. Imaginati-va ca odata cu aerul in3alat intra si sanatatea5 linistea5 !acea5 succesul 9sau orice altceva va doriti;5 !atrun7and in !lamani si in sange. Imaginea vie a ideii tre uie sa 4ie asa intensa5 aerul ins!irat asa de !uternic im!regnat cu dorinta voastra incat a si devenit realitate. 8u tre ui sa !ermiteti nici un du iu re4eritor la acest 4a!t. )entru a evita su!rasolicitarea5 !entru ince!ut vor 4i dea>uns 0 in3alatii dimineata si 0 seara. Cresteti gradat numarul res!iratiilor cu una !e 7i. 8u va gra iti sau sa e:agerati2 !entru orice e nevoie de tim!. In orice ca7 nu ar tre ui sa continuati cu alta dorinta inainte de a se reali7a !rima. )entru un disci!ol in7estrat cu talent succesul va a!are cel mai devreme du!a sa!te 7ile5 totul de!in7and de gradul de imaginatie si a!titudini. Altii vor avea nevoie de sa!tamani c3iar luni !entru reali7area !ro!riei dorinte deoarece ti!ul de dorinta >oaca si el un rol im!ortant. (e aceea este de !re4erat a nu se 4ormula dorinte egoiste si nerealiste5 ci sa va limitati la cele mentionate mai sus: liniste5 sanatate5 !ace si succes. 8u lungiti e:ercitiile de res!iratie mai mult de >umatate de ora2 mai tar7iu un standard de '0 min. va 4i su4icient. $ Hranirea constienta Ceea ce am s!us des!re res!iratie se a!lica la 4el in modul de 3ranire. Aici de asemenea !rocesele elementale se des4asoara analog in3alarii aerului5 dar e4ectul elementelor e mai !uternic si mai material. (orintele im!regnate in mancare au o considera ila in4luenta asu!ra !lanului material unde sunt e:!use celor mai materiale emanatii ale elementelor. (e aceea magicianul tre uie sa ia in considerare acest as!ect daca vrea sa reuseasca multe !rivind cor!ul lui sau alte dorinte materiale. 6tati ase7ati in 4ata mesei cu mancare si cu cea mai intensa imaginatie !osi ila5 concentrati-va ca dorinta voastra sa 4ie incarnata in mancare asa e4icace incat sa aveti sentimentul ca de>a s-a reali7at. (aca se intam!la sa 4iti singuri5 nederan>ati sau !riviti de cineva5 tineti mainile intr-o maniera de inecuvantare deasu!ra mancarii. (aca nu aveti aceasta !osi ilitate5 cel !utin im!rimati dorinta deasu!ra mancarii sau inc3ideti oc3ii. &eti da im!resia ca s!uneti o rugaciune inainte de masa5 gest ce este de 4a!t c3iar adevarat. A!oi mancati incet dar constient cu convingerea intima ca im!reuna cu mancarea dorinta trece in tot cor!ul vostru5 !ana la cei mai 4ini nervi si celule. A lua masa va tre ui sa 4ie un act sacru !entru voi5 similar cu acela al Euc3aristiei !racticat de comunitatea crestinilor. )entru o constitutie magica nu este indicat sa mancam in gra a. Toate 4elurile de mancare si autura sunt !otrivite !entru im!regnarea magica cu dorinte. Tot ce a 4ost im!regnat %mancare sau auturi- tre uie consumat in totalitate5 nimic

,2

sa nu 4ie lasat. 8u cititi in tim! ce mancati2 este un rau o icei !e care5 din !acate il au multi oameni. (e asemenea orice ti! de conversatie este de nedorit. Ar tre ui sa mancati !entru inde!linirea unei singure dorinte2 nu tre uie asociate dorinte o!use. (e e:: daca as!irati la sanatate !rin res!iratia magica constienta nu tre uie sa va concentrati !e succes in tim! ce luati masa. E mult mai avanta>os sa ado!tati aceeasi dorinta in res!iratie cat si in tim!ul mesei !entru a evita vi ratiile sau emanatiile o!use in cor!ul vostru. Amintiti-va de !rover ul: Bcine alearga du!a doi ie!uri nu !rinde nici unulB. Oricine in alimentatia constienta ia e:em!lul misterului euc3aristiei va gasi o analogie cu acesta si amintiti-va cuvintele (omnului Isus $ristos: A/uati si mancati caci acesta este cor!ul meu2 luati si eti caci acesta este sangele meuB5 el a avut in vedere intelesul adevarat si !rimar. % Ma3ia apei A!a >oaca unul din cele mai im!ortante roluri5 4iind a solut indis!ensa ila !entru aut5 !re!ararea 3ranei5 s!alat5 !roducerea a urilor in 4a rici etc.5 dar nu numai in viata de 7i cu 7i ci si in de7voltarea noastra magica. Elementul A!a se !oate dovedi de un mare a>utor. Asa cum am s!eci4icat in !artea teoretica5 elementul a!a guvernea7a magnetismul sau 4orta atractiva5 si c3iar aceasta !ro!rietate o vom 4olosi in de7voltarea 4acultatilor magice. Toate cartile ce tratea7a des!re magnetismul animal5 emanatia Od-ului etc.5 sunt de acord cu 4a!tul ca a!a !oate 4i magneti7ata sau Od-i7ata. (ar e mult mai !utin cunoscut cum sa e:tindem aceasta calitate sau sa o 4olosim in di4erite 4eluri. 8u numai a!a ci orice lic3id are aceasta calitate de atractie si in con4ormitate cu !ro!rietatea de contractie5 !astrea7a re!ede atat in4luente rele cat si une. (e aceea !utem considera elementul a!a ca si orice lic3id ca un acumulator. Cu cat a!a e mai rece cu atat are mai mare ca!acitatea acumulatoare2 dar indeose i la - C deasu!ra de 7ero e cel mai !uternic rece!tiva. Acest lucru nu e asa decisiv !entru ca di4erenta de rece!tivitate a a!ei 9si a altor lic3ide; mai sus de 6 LC e asa de nesemni4icativa si asa sla vi7i ila ca numai magicienii com!let antrenati !ot sesi7a aceste di4erente. (aca !rin cresterea tem!eraturii a!a devine mai calduta rece!tivitatea se diminuea7a. Intre ,6 % ,0 L C devine neutra la magneti7are. (ar atentieK Aici am discutat des!re !ro!rietatea s!eci4ica de atractie si valoarea !ractica tinand cont de magnetism5 care re7ulta din interactiunea elementelor ca un 4a!t de netagaduit. Im!regnarea 9!rin !rinci!iul A"asa !re7ent in orice su stanta si in consecinta si in a!a 4i7ica; cu o dorinta !oate 4i o!erata in orice o iect sau la orice tem!eratura5 oricand. O ucata de !aine ca si o su!a 4ier inte5 o ceasca de ca4ea sau ceai !ot 4i incarcate magic. Aceasta incarcare nu de!inde de ca!acitatea acumulativa a a!ei ci are loc !rin !rinci!iul cau7al al celei de-a .-a !uteri a elementelor5 adusa de 4luidul electromagnetic al elementelor de care e legata. E im!ortant sa acordam atentie acestei di4erente !entru evitarea erorilor. (e e:em!lu este a!roa!e im!osi il sa magneti7e7i o 4ar4urie cu su!a 4ier inte5 datorita elementului *oc in e:!ansiune care ec3ili rea7a elementul A!a. 6u!a5 desi 4ier inte si ast4el ne!otrivita !entru magneti7are5 !oate 4i im!regnata insa cu o dorinta. Acum sa consideram magia a!ei din !unct de vedere !ractic: (e 4iecare data cand va s!alati !e maini sau !e cor!5 ganditi-va intens ca !rin s!alare nu numai ca inde!artati murdaria5 dar de asemenea si necurateniile din su4let. Canditi-va ca greselile5 neca7urile5 insatis4actiile5 olile sunt s!alate si !reluate de a!a. (aca e !osi il5 s!alati-va su >etul unui dus<ro inet cu scurgere5 asa incat a!a murdara sa se !oata goli imediat si c3iar in acest moment ganditi-va ca sla iciunea voastra se scurge odata cu a!a. (aca nu aveti la dis!o7itie decat un lig3ean<vas !entru s!alat5 sa nu uitati sa aruncati imediat a!a 4olosita !entru ca nimeni sa nu o atinga. )uteti de asemenea sa va scu4undati mainile in a!a rece !entru o scurta !erioada de tim! si concentrati-va

,,

ca 4orta magnetico-astrala atrage toata sla iciunea din cor! si din su4let. *iti 4ermi convinsi ca toate greselile trec in a!a. &eti 4i sur!rinsi de e4icacitatea e:ercitiului du!a un scurt tim!. Aceasta a!a de asemenea tre uie aruncata du!a !rima 4olosire. Acest e:ercitiu e e:traordinar de e4icace daca !uteti sa-l reali7ati vara in tim! ce va im aiati intr-un rau5 cand intreg cor!ul este scu4undat in a!a. J )uteti 4ace acest e:ercitiu si in alt 4el5 !rin magneti7area<im!regnarea a!ei 4olosite5 cu o dorinta si avand 4erma convingere ca !rin s!alare dorinta din a!a va trece in cor!ul vostru si se va reali7a. JJ Cel care are tim! !oate com ina am ele e:ercitii Ade7 racandB tot raul intr-o singura a!a si a!oi s!alandu-se in alt a7in sau cu alta a!a im!regnata cu dorinta. In acest ca75 in !rimul e:ercitiu tre uie sa 4olositi sa!unul cand va s!alati de tot raul. JJJ *emeile ade!te au o a treia o!ortunitate: concentrandu-si magnetismul asu!ra 4a!tului ca a!a le va 4ace !ielea 4etei mai tanara5 mai elastica deci mai atractiva. )rin urmare e indicat nu numai sa s!alati ci c3iar sa scu4undati 4ata in a!a !entru cateva secunde.Aceasta !rocedura tre uie re!etata de cel !utin 0 ori odata. )utin $ora% !oate 4i adaugat in a!a !entru acest sco!. Mai este o !rocedura !e care magicianul nu tre uie sa o omita: Baia magnetica a ochilor : dimineata magicianul isi va aga 4ata in a!a care a 4ost 4iarta cu o 7i inainte 94olosind un vas um!lut !e >umatate; si isi va desc3ide oc3ii in a!a5 cli!ind de mai multe ori si rotindu-i2 se re!eta de sa!te ori. /a ince!ut va avea sen7atia unor usoare inte!aturi in oc3i5 dar care vor dis!area indata ce oc3ii se vor o isnui. (aca cineva su4era de vedere sla a se !oate adauga un mic decoct de &erba 'ufrasia 9!lanta de ilur; in a!a. Aceasta aie a oc3ilor ii 4ace re7istenti la s3im arile de vreme si intaresc 4acultatea vi7uala5 im unatatind vederea sla a iar oc3ii vor devenii clari si stralucitori. 8u uitati sa magneti7ati a!a destinata acestui sco! si sa o im!regnati cu o dorinta concentrata. (isci!olii avansati care se antrenea7a !entru o tinerea clarvederii5 au oca7ia acum sa-si de7volte aceasta 4acultate. Aceasta este tot5 !entru moment des!re de7voltarea si antrenarea cor!ului carnal.

,-

8I&E/@/ II A8TRE8AME8T ME8TA/ 1 Autosu3estia sau secretul su2constientului Inainte de a descrie e:ercitiile din ca!itolul II5 sa e:!licam mai intai su constientul si consecintele !ractice ale 4olosirii acestuia. In acelasi mod in care constienta 9constientul sau activitatea constienta; normala isi are lacasul in su4let si este activata in cor! de creierul mare5 tot asa si su constientul este !arte din su4let 4iind situat la nivelul cor!ului 4i7ic in creierul mic 9cere el;5 in !artea !osterioara a ca!ului. 6a studiem acum din !unct de vedere magic5 4unctiile !si3ologice ale su constientului. In orice individ normal5 s4era su constientului e intacta5 adica el este ca!a il in orice moment sa-si 4oloseasca ca!acitatile constiente. (in investigatiile noastre am va7ut ca nu e:ista !utere in univers sau om care sa nu varie7e intre !olii o!usi. (e aici !utem considera su constientul ca !e ceva o!us constientului5 gandirii constiente. Ceea ce a!are in constientul nostru ca memorie5 intelect5 vointa5 emotii5 este re4lectat in su constient intro maniera o!usa. )ractic !utem com!ara su constientul ca adversarul nostru5 in el gasinduse toate im!ulsurile5 dorintele5 sla iciunile etc. Acum e in sarcina elevului sa intros!ecte7e si sa lucre7e cu su constientul !ro!riu in armonie cu c3eia elementelor 9magnetul tetra!olar;. )rin aceasta munca disci!olul va o tine incredere in el insusi cu a>utorul re4lectiei si a meditatiei. )utem considera su constientul ca sediul a tot ceea ce nu ne dorim 9ceea ce re!rimam<re4ulam % n.t.;. A venit tim!ul sa transmutam aceste as!ecte antagoniste ale egoului nostru5 in asa 4el incat sa nu ne mai raneasca si sa ne a>ute sa reali7am dorintele. 6u constientul are nevoie de tim! si s!atiu in lumea materiala ca sa reali7e7e gandurile din el5 doua !rinci!ii de a7a vala ile !entru toate lucrurile ce tre uie trans4ormate in realitate din lumea cau7ala. Eliminand tim!ul si s!atiul din su constient5 !olaritatile o!use nu ne vor mai in4luenta si vom 4i ca!a ili sa ne inde!linim dorintele !rin su constient. Eliminarea rusca a su constientului este c3eia !ractica a autosugestiei. (aca de e:em!lu s!unem sugestia ca de maine nu vom mai 4uma 9sau ea alcool; niciodata5 su constientul va avea tim! sa !una di4erite o stacole in calea noastra 4ie direct 4ie indirect5 iar in ma>oritatea ca7urilor vom esua. )e de alta !arte daca eliminam conce!tul de s!atiu si tim! din su constient in tim! ce-l im!regnam cu o dorinta5 doar !olul !o7itiv din su constient ne va in4luenta. Aceasta cunoastere a !osi ilitatilor relatate aici sunt de cea mai mare im!ortanta in de7voltarea magica. *ra7a !entru autosugestie tre uie a 4ie intotdeauna la !re7ent si la im!erativ 9comanda<!orunca;. 8u tre uie sa s!ui: Anu voi mai 4uma< ea<etc.B *orma corecta este: A8u eau<nu 4ume7B sau : Anu-mi !lace sa eau<4ume7<etc.B C3eia autosugestiei se a4la in 4ra7a. *ra7a intotdeauna tre uie luata in considerare daca vrei sa autosugestione7i su constientul. 6u constientul este mai !uternic si activ noa!tea5 cand omul doarme si activitatea constienta e sus!endata. Momentul cel mai un !entru autosugestie e seara c3iar inainte de culcare sau dimineata du!a tre7ire cand esti doar !e >umatate trea7. Aceasta nu inseamna ca in alta !erioada autosugestia nu 4unctionea7a ci doar ca su constientul ras!unde cel mai ine atunci. Ast4el magicienii niciodata nu se vor culca su!arati5 nervosi sau cu emotii negative !entru a nu-si in4luenta negativ suconstientul. Intotdeauna culca-te cu idei armonioase des!re sanatate5 succes5 !ros!eritate etc. Inainte sa !ractici autosugestia 4a-ti rost de un lant cu -0 de 7ale5 un sirag de margele sau c3iar o s4oara cu noduri. Aceasta e doar ca sa nu numeri in tim! ce s!ui 4ormula !entru autosugestie. Acest dis!o7itiv iti va arata si de cate ori iti 4uge mintea in

,.

tim!ul meditatiei sau a concentrarii mintii. Tot ce tre uie sa 4aci este sa muti o margea in momentul unei intreru!eri. *olosirea !ractica a autosugestiei este 4oarte sim!la: )une ceea ce doresti intr-o !ro!o7itie sim!la si clara la tim!ul !re7ent si im!erativ de e:em!lu: Bma simt din ce in ce mai ine in 4iecare 7iB5 sau Anu imi !lace sa 4ume7< eauMB sau Asunt sanatos5 multumit si 4ericitB. A!oi c3iar inainte de a adormi ia siragul de margele in !at si re!eta 4ra7a incet si rar in mintea ta2 la 4iecare re!etitie muti o margea !ana a>ungi la ca!atul siragului. Acum sti ca ai re!etat 4ormula de -0 de ori. )rinci!alul as!ect este acela de a-ti imagina dorinta ca si cum s-a reali7at de>a si a devenit realitate. (aca nu ti se 4ace somn du!a cele -0 de re!etari5 gandeste-te<meditea7a !entru o vreme !e ideea ca dorinta s-a im!linit2 continua as4el !ana cand in s4arsit vei adormi cu dorinta inca in minte. Tre uie sa incerci sa-ti trans4eri dorinta in somn. (aca adormi in tim! ce rostesti 4ormula sco!ul va 4i atins. (imineata cand nu te-ai tre7it inca com!let cauta margelele si re!eta e:ercitiul din nou. (aca te tre7esti noa!tea % unii o 4ac !entru nevoi 4i7iologice- !oti re!eta e:ercitiul iar succesul vine si mai re!ede. 98ota editorului: o metoda moderna este aceea de a 4olosi inregistrari !entru a reali7a aceasta in mod automat;. Acum se ridica intre area !rivind ce 4el de lucruri !ot 4i o tinute !rin autosugestie. In mare orice dorinta ce tine de minte5 cor! si su4let5 de e:em!lu: ra4inarea caracterului5 im unatatirea sanatatii5 de7voltarea calitatilor mentale etc. (orintele ce nu au nimic in comun cu cresterea individului5 !recum castigul la loterie5 nu !ot 4i inde!linite.

" E:ercitii de concentrare a celor & si!turi /a !rimul nivel am invatat cum sa ne sta!anim gandurile. Acum vom invata des!re concentrarea mentala si intarirea vointei. 1 Concentrarea vi6uala8 Cu oc3ii inc3isi: alege un o iect si !une-l in 4ata ta5 de e:em!lu: un cutit5 o 4urculita5 un creion5 o cutie de c3i rituri etc. )riveste cu atentie o iectul ales !entru un tim!. Tine minte 4orma si culoarea o iectului a!oi inc3ide oc3ii si imaginea7a-ti cat mai real o iectul res!ectiv ast4el incat sa arate la 4el ca in realitate. (aca va dis!are din imaginatie aduceti-l ina!oi. 8u va descura>ati de esecurile initiale iar daca sunteti o osit sc3im ati o iectul. /a ince!ut nu e:ersa mai mult de '0 minute dar in tim! !oti a>unge la ,0 minute. Ca sa monitori7e7i intreru!erile 4oloseste siragul de margele. E:ercitiul este com!let daca !oti tine res!ectivul o iect !entru . minute 4ara sa dis!ara din imaginatie. Cu oc3ii desc3isi: daca ai a>uns aici !ractica e:ercitiul cu oc3ii desc3isi. Tre uie sa ve7i o iectul in 4ata ta !lutind in aer cu toate dealiile cat mai real !osi il. 8u tre uie sa ve7i nimic altceva in a4ara de o iectul ales. 8umara intreru!erile cu a>utorul margelelor. Mentine imaginea o iectului in aer !entru . minute 4ara intreru!ere si ai inde!linit sco!ul acestui e:ercitiu. " Concentrarea auditiva Aici imaginatia are un rol cert !entru ca este im!osi il sa s!ui Aimaginea7a-ti ticaitul ceasuluiB sau ceva asemanator deoarece notiunea de imaginatie im!lica re!re7entari !icturale 9!lastice5 ilustrate5 gra4ice; ceea ce nu se !oate s!une des!re e:ercitiile auditive. Ca sa intelegem mai ine ar tre ui s!us Aimaginea7a-ti ca au7i ticaitul< ataile unui ceasB2 sa 4olosim aceasta e:!resie de acum incolo.

,6

Acum inc3i!uie-ti ca au7i ataile unui ceas 9ticaitul lui;5 la ince!ut vei reusi doar cateva secunde dar cu !utina !erseverenta vei au7i sunetele din ce in ce mai clar si 4ara intreru!eri. Ca a>utor !uteti 4olosi si aici margelele. (u!a un tim! incearca sa au7i ataile di4eritelor clo!ote5 sunetele unor instrumente mu7icale5 sunetul vantului5 al !loii etc. In aceste e:ercitii este 4oarte im!ortant sa te mentii doar la im!resii auditive 4ara sa-ti a!ara imaginile asociateK (aca imaginile a!ar totusi5 alunga-le imediat. 6unetul clo!otului nu tre uie sa evoce imaginea clo!otului. Acest e:ercitiu este com!let cand !oti !astra imaginatia strict auditiva !entru . minute 4ara intreru!eri. $ Concentrarea sen6oriala5 de ti! tactil: Incearca sa !roduci !e rand5 sen7atii de caldura5 racoare5 greutate5 usurime5 sete5 o oseala si sa !astre7i aceste sen7atii cate . minute 4ara intreru!ere. (aca ai a>uns !ana acolo incat !oti genera orice sen7atie si sa o !oti ra!id si !entru mai mult tim! !astra5 treci la e:ercitiul urmator. % Concentrarea !irosului8 Imaginea7a-ti ca mirosi di4erite 4lori: tranda4iri5 liliac violete etc. Tine minte acest miros 4ara sa !ermiti sa a!ara in minte imaginea !icturala a acelei 4lori. Incearca sa !ractici cu mirosuri de7agrea ile de di4erite 4eluri. Re!eta acest ti! de concentrare !ana cand esti ca!a il sa-ti imagine7i orice miros si sa-l mentii cel !utin . minute. & Concentrarea 3ustului 8 *ara sa te gandesti la o mancare sau autura anume5 imaginea7a-ti di4erite gusturi5 alegand la ince!ut !e cel dulce5 amar5 sarat si acru<acid. (aca o tii reusite aici incearca mai de!arte cu orice alte condimente5 mentinandu-le tim! de . minute5 !entru a considera sco!ul e:ercitiului atins. In 4unctie de individualitatea 4iecaruia5 unii vor intalni di4icultati mai mari sau mai mici in concentrarea simturilor. Asta inseamna ca 4unctiile cere rale !rivind simturile au 4ost negli>ate sau de7voltate im!er4ect. Ma>oritatea sistemelor de !redare se ocu!a cu un simt sau doua in cel mai un ca7 cu trei simturi. E:ercitile de concentrare reali7ate cu toate cele cinci simturi5 intaresc mintea si vointa2 inveti nu doar cum sa controle7i toate simurile5 dar si sa le de7volti si in 4inal sa le integre7i !er4ect. Toate simturile magului tre uiesc de7voltate in mod egal5 si el tre uie sa 4ie ca!a il sa le controle7e. Aceste e:ercitii sunt de im!ortanta ma:ima in de7voltarea magica si !rin urmare ele nu tre uie deloc omise5 negli>ate sau e:ecutate im!er4ect5 su!er4icial.

A8TRE8AME8T )6I$IC 1 Ec/ili2rul !a3ic astral in 4unctie de ele!ente. ra4inarea su4letului /a !rimul nivel disci!olul a invatat intros!ectia. A notat calitatile sale 9 une si rele; im!artite !e elemente si cate trei gru!e5 adica cele 2 oglin7i ale su4letului. Aceste oglin7i re!re7inta caracterul sau. Acum tre uie sa a4le ce element este in e:ces atat in !artea negativa cat si in !artea !o7itiva si sa cree7e un ec3ili ru in ele. *ara un ec3ili ru magic in cor!ul astral<su4let orice !rogres este im!osi il. In aceasta eta!a tre uie sa atingem un un ec3ili ru !si3ic. In 4unctie de !uterea de autocontrol a elevului5 el !oate ince!e de la sla iciunile care au cea mai mare in4luenta asu!ra lui5 daca dis!une de o vointa !uternica. (aca nu are su4icienta !utere a vointei !oate ince!e cu cele mai mici sla iciuni si sa lu!te cu cele mari

,0

!as cu !as !ana le aduce su control. Elevul are trei !osi ilitati !entru sta!anirea desavarsita a !asiunilor: '. Autosugestia : utili7area sistematica a autosugestiei5 asa cum a 4ost descris la ince!utul acestui ca!itol2 2. Transmutarea: trans4ormarea !asiunilor in calitatile o!use5 !rin autosugestie si !rin meditatii re!etate ce se re4era la !ermanenta incredere in calitatile une<!o7itive si as!iratia constanta s!re acestea2 ,. Controlul si lu!ta directa: !rin atentie si vointa nu vei !ermite nici unei de4iciente !asionale sa se mani4este5 lu!tand direct cu ea cand a!are. Aceasta metoda este cea mai di4icila si este una doar !entru !ersoanele ce !oseda o do7a mare de vointa sau !entru cei care doresc sa do andeasca un !uternic autocontrol volitiv !rin lu!ta im!otriva !ro!riilor !asiuni. (aca novicele are tim! destul !oate 4olosi toate cele , metode deodata. Cel mai e4icient este sa te oriente7i cu toate 4ortele asu!ra unui singur sco!5 de e:em!lu: mancare constienta5 magia a!ei s.a.m.d.5 toate !entru un singur sco!5 ast4el succesul nu se va lasa aste!tat. 6co!ul este o tinerea in su4let a ec3ili rului dintre elemente. Elevul tre uie sa sca!e ra!id de acele o iceiuri care il incetinesc in !rogres. 6u nici un motiv nu se va trece mai de!arte daca nu se sta!aneste eta!a a doua5 mai ales ec3ili rul elementelor. Ra4inarea caracterului tre uie 4acuta continuu !e toata durata cursului 9si toata viata; dar greselile si calitatile rele ce im!iedica de7voltarea tre uie inca de la acest nivel eradicate.

ANTRENAMENT FIZIC E:ercitiile !entru cor!ul 4i7ic ale nivelului ' tre uie mentinute si 4acut in asa 4el incat sa devina o iceiuri 7ilnice: s!alatul cu a!a rece5 4recatul intregului cor! de la ca! la var4urile !icioarelor5 e:ercitiile matinale de gimnastica<e4ort5 magia a!ei5 res!iratia si mancarea constienta. In ca!itolul !recedent am invatat cum sa res!iram constient si sa transmitem dorinta in !rinci!iul A"asa: 4iind ins!irata im!reuna cu aerul5 a>unge in 4lu:ul sangvin !rin intemediul !lamanilor. In acest ca!itol voi descrie res!iratia constienta !rin !ori. )ielea noastra are un du lu rol: res!iratie si secretie. (eci !utem considera !ielea ca a doua !erec3e de !lamani si de rinic3i a cor!ului. Toata lumea va intelege acum de ce recomandam 4rectia intregului cor! si s!alarea cu a!a rece5 !entru stimularea !orilor !ielii. Ast4el !lamanii vor res!ire mai usor iar rinic3ii vor 4i usurati in munca lor si5 totodata5 se mareste activitatea !orilor !ielii. Aceasta se re4lecta ineinteles !uternic asu!ra sanatatii cor!ului. 1 Respiratia prin porii corpului (in !unctul magic de vedere res!iratia constienta !rin !orii !ielii intregului cor!5 este de cel mai mare interes !entru noi5 ast4el ca vom trece imediat la !artea !ractica: 'J 6tai con4orta il intr-un 4otoliu<scaun sau intinde-te !e o cana!ea<!at si rela:ea7a-ti toti musc3ii. Imaginea7a-ti ca !rin 4iecare res!iratie nu doar !lamanii tai res!ira ci tot cor!ul. *ii 4erm convins ca im!reuna cu !lamanii5 4iecare !or in !arte al cor!ului !rimeste simultan energia vitala si o transmite in cor!. Tre uie sa te simti ca un urete uscat care 4iind !us in a!a5 o a soar e cu lacomie. Aceasi

,8

im!resie sa o ai si tu cand res!iri. Ast4el !uterea vitala va trece din !rinci!iul eteric si din mediul imediat incon>urator in tru!ul tau. In 4unctie de caracterul individului 4iecare va simti di4erit aceasta energie vitala. 2J Cand sta!anesti ine acest ti! de res!iratie5 !oti sa adaugi dorinte 9de ti! autosugestiv: la tim!ul !re7ent si im!erativ5 !oruncitor; !rocesului res!irator5 de e:em!lu: sanatate5 iu ire5 noroc5 succes5 sta!anirea de4ectelor sau orice altceva doresti mai urgent. @m!lerea cu dorinta se 4ace nu numai !rin !lamani si 4lu:ul sangelui dar si !rin tot cor!ul. ,J (aca ai atins o su4icienta indemanare cu acest e:ercitiu5 !oti in4luenta si e:!iratia in mod magic imaginativ: cu 4iecare e:!ir arunci a4ara o!usul dorintei tale5 de e:: sla iciune5 esec5 neca7 etc. Cand reusesti sa ins!iri si sa e:!iri !rin !lamani si intreg cor!ul5 e:ercitiul este com!let.

" Constienti6area po6itiei corpului @rmatorul e:ercitiu va 4i des!re controlul cor!ului5 sa ne 4aca sa 4im constienti de acesta. Este nevoie de mare a ilitate !entru a sta tacut si con4orta il5 deci rela:at. )rin urmare e nevoie sa inveti cum sa 4aci acest lucru. 6tai !e un scaun ast4el incat s!atele si coloana verte rala sa 4ie dre!te. /a ince!ut te !oti lasa !e s!atar5 !icioarele sa 4ie a!ro!iate5 genunc3ii indoiti la +0 . 6tai rela:at 4ara sa incor7i nici un musc3i5 mainile se odi3nesc usor !e coa!se. )une un ceas sa sune !este . minute. Inc3ide oc3ii si !riveste-ti tot cor!ul. /a ince!ut vei vedea ca musc3ii sunt agitati datorita stimulilor nervosi. Im!une-ti cat de energic !oti5 sa devii cat mai tacut si mai rela:at. Oricat de sim!lu !are acest e:ercitiu5 totusi este destul de di4icil !entru ince!atori. (aca genunc3ii au tendinta sa se de!arte7e !oti sa-i legi cu o s4oara la ince!ut. (aca !oti sta 4ara tresarire sau alte !ro leme tim! de . minute5 de 4iecare data cand !ractici mareste durata cu un minut as4el incat sa !oti atinge ,0 de minute 4ara e4ort iar e:ercitiul este inde!linit. Cand a>ungi in acest !unct vei constata ca nu e alta !o7itie mai una !entru cor! ca sa se rela:e7e si sa se odi3neasca. (aca cineva doreste sa 4oloseasca aceste e:ercitii !entru de7voltarea vointei !oate 4ace di4erite modi4icari la discretia lui cu conditia de a !utea sta rela:at5 con4orta il si 4ara e4ort tim! de ' ora. 6istemele indiene de #oga recomanda si descriu multe ast4el de !osturi 9Asanas; s!unanad ca se !ot do andi di4erite !uteri oculte !rin 4oarte una sta!anire a asanelor. Este discuta il daca doar aceste !osturi eli erea7a sau nu asemenea !uteri. In antrenamentul nostru magic avem nevoie de o !o7itie a cor!ului5 nu contea7a care5 cea mai sim!la 4iind descrisa mai sus. )rin ea iti calme7i<linistesti cor!ul si intaresti vointa. Ideea de a7a este ca su4letul are nevoie de un cor! sta il ca sa !oata actiona5 aceasta !ro lema va 4i discutata ulterior. Elevii care devin 4oarte o ositi5 mental si !si3ic in tim!ul e:ercitiilor !rimului si celui de-al doilea nivel si adorm regulat in tim!ul e:ercitilor de concentrare si meditatie5 le vor e:ecuta mai ine in !o7itia mentionata mai sus. Ince!atorul tre uie sa !ractice la acest nivel si un 9$ ; control al corpului in viata de 6i cu 6i. )rin o servatie si atentie va desco!eri multe o!ortunitati de a reali7a acest lucru: (e e:em!lu5 daca te simti o osit 4ortea7a-te sa 4aci altceva in ciuda acestei o oseli5 4ie ca e vor a de un 3o F sau o scurta !lim are. (aca ti-e 4oame5 !une deo!arte mancarea !entru >umatate de ora2 daca ti-e sete nu ea !e loc ci astea!ta un moment. (aca 4irea ta e sa te gra esti 4a lucrurile incet si invers. Cineva care este lent !oate 4ace la un moment dat ceva ra!id.

,+

Este la discretia disci!olului sa-si su ordone7e cor!ul si nervii !rin vointa si autocontrol.

8I&E/@/ III Cunoastere5 vointa5 cura> si tacere: acestia sunt cei - stal!i de a7a ai Tem!lului lui 6olomon5 deci ai Macro- si Microcosmosului !e a7a carora a 4ost inaltata sacra stiinta a Magiei. Con4orm celor - elemente5 cele - calitati de mai sus sunt 4undamentale !entru magicianul care as!ira la su!rema !er4ectiune in aceasta stiinta. Cunoasterea o !oate castiga oricine !rintr-un studiu !lin de ravna si atunci cunoasterea desavarsita a legilor il va conduce5 !as cu !as s!re su!rema intele!ciune. &ointa este un as!ect al autocontrolului si se o tine numai !rin tenacitate5 ra dare5 !erseverenta in studiul stiintei s4inte si indeose i in !ractica ei. Cine vrea sa !aseasca !e calea ce conduce la cele mai elevate inaltimi ale intele!ciunii5 nu din !ura curio7itate ci in mod serios5 tre uie sa demonstre7e o vointa de neclintit. Indra7neala5 cura>ul: cine nu se teme de >ert4e si sacri4icii5 indi4erent de o!inia altor oameni si isi mentine nea atut tinta in 4ata oc3ilor5 indi4erent daca va intalni cu succesul sau cu esecul5 va de7valui misterul. Tacerea: cine se mandreste si vor este aiurea si isi !oarta intele!ciunea la vedere5 acela nu va 4i niciodata un adevarat magician. @nui magician nu-i este necesar sa 4ie considerat o autoritate ci dim!otriva5 el 4ace totul !entru a trece neo servat. Tacerea este )@TEREK Cu cat !astrea7a mai mult tacerea !rivind cunoasterea si e:!erientele lui5 4ara a se ide!arta de ceilalti5 cu atat mai mult va 4i ras!latit de 6u!rema 6ursa. Cine este5 deci5 3otarat sa atinga cunoasterea si intele!ciunea tre uie sa 4aca totul !entru a-si insusi aceste !atru calitati de a7a 4ara de care nu se !oate do andi nimic esential in Magie.

A8TRE8AME8T ME8TA/ 1 Concentrarea 3andurilor cu " sau $ si!turi deodata In eta!a a doua am invatat sa e:ersam concentrarea simturilor !rin antrenarea 4iecaruia in !arte. Acum vom mari !osi ilitatea de concentrare si ne ocu!am de 2 sau , simturi deodata. &reau sa arat aici unele e:em!le !rin care elevul !rice!ut isi largeste singur aria de lucru. Inc3i!uiti-va in mod !lastic un orologiu de !erete cu !endula care misca intr-o !arte si in alta. Imaginatia voastra tre uie sa 4ie asa !er4ecta ca si cum orologiul intr-adevar e:ista !e !erete. In acelasi tim! incercati cu simtul au7ului sa au7iti tic-tac-ul ceasului. Aceasta imagine du la 9au7 G va7; cautati sa o mentinei tim! de . minute. /a in ce!ut veti reusi numai cateva secunde5 insa !rin re!etarea de mai multe ori veti reusi sa mentineti imaginea din ce in ce mai ine si !entru mai mult tim!. )ractica 4ace !er4ectiuneaK Re!etati acest e:!eriment cu alt o iect asemanator5 de e:em!lu cu un gong ale carui atai nu numai ca le au7iti dar vedeti si !ersoana care ate in gong. Mai de!arte incercati sa vedeti un !arau si incercati sa au7iti si susurul a!ei sale. Inc3i!uiti-va ca vedeti un lan miscat de vant si totodata au7iti si suieratul vantului.

-0

)entru a sc3im a sc3ema incercati sa va imaginati e:!erimente asemanatoare care solicita 2 simturi uneori si trei. 6e !ot conce!e si alte e:em!le acustice5 o!tice la care se adauga si simtul tactil. Toate simturile tre uie tre7ite si educate !entru concentrare. &aloare mai mare are instruirea simtului o!tic5 acustic si tactil5 acestea 4iind de o im!ortanta considera ila !entru !rogresul in magie. 8u !ot su linia indea>uns de mult semni4icatia si im!ortanta acestor e:ercitii !entru de7voltarea voastra. )racticati-le cu gri>a si 7ilnic. (aca reusiti sa mentineti concentrarea a , simturi simultan tim! de . minute inseamna ca e:!erimentul a reusit. (aca in tim!ul concentrarii se simte o oseala intreru!eti e:ercitiul si reince!eti-l intr-un moment !rielnic cand va simtiti in 4orma din !dv mental si 4i7ic. Tre uie evitat5 oricum5 sa adormiti in tim!ul e:!erientelor. (in e:!erienta !ro!rie recomand orele diminetii ca 4iind cele mai !ro!ice !entru lucrari de concentrare. " Concentrarea asupra peisa=elor> locurilor> 4iintelor (aca ati do andit o certa indemanare in !recedentele e:ercitii de concentrare a simturilor 9, simturi odata !entru cel !utin . minute; !utem merge mai de!arte. Cautati iarasi sa stati intr-o !o7itie comoda5 care !entru toate sarcinile de concentrare este a solut necesara. Inc3ideti oc3ii si vi7uali7ati o cam!ie5 localitate5 !iata5 casa5 gradina5 !adure5 inecunoscute de voi. Retineti aceasta imagine. Tre uie retinut 4iecare detaliu: culoarea5 lumina5 4orma. Imaginea tre uie sa 4ie atat de vie ca si cum v-ati a4la !ersonal in locul res!ectiv. 8u tre uie nimic trecut cu vederea5 nimic lasat la o !arte. (aca dis!are imaginea sau devine neclara5 cautati sa o revedeti din nou si ta loul sa 4ie si mai marcant. E:!erienta este reusita daca reusiti sa va imaginati acest ta lou in toate detaliile tim! de . minute. (u!a aceea incercati sa asociati acest ta lou cu o concentrare acustica. (aca vati imaginat de e:em!lu o !adure 4rumoasa5 cautati sa au7iti totodata ciri!itul !asarelelor5 susurul a!ei5 suieratul vantului5 7um7etul al inelor etc. (aca a-ti reusit sa va imaginati aceasta imagine alegeti dvs. ceva asemanator5 com!o7itie !ro!rie. Ati reusit daca !uteti sa va imaginati 4iecare im!re>urime5 !iata sau localitate5 ocu!and doua sau trei simturi tim! de . minute. (aca s-a a>uns la acest grad de concentrare5 incercati sa 4aceti aceleasi e:!eriente cu oc3ii desc3isi5 4i:andu-i !e un !unct sau uitandu-va in de!artare. )entru dvs. im!re>urimile 4i7ice tre uie sa incete7e sa e:iste iar ta loul ales sa a!ara ca o fata morgana agatat in aer in 4ata oc3ilor. (aca ati reusit sa mentineti tim! de . minute acest ta lou5 !uteti alege altul2 e:!erienta este reusita daca !uteti sa va imaginati orice ta lou doriti tim! de . minute5 a!arand in 4ata oc3ilor desc3isi si solicitand 2 sau , simturi. Aceasta imagine a!are ca du!a lectura unui roman cand lasam sa se derule7e in 4ata oc3ilor nostri anumite intam!lari. Asa tre uie !rocedat in 4iecare e:!erienta de concentrare. Am invatat sa ne imaginam ta louri de localitati5 !iete !e care le-am va7ut si !e care le cunoastem. (e acum inainte ne imaginam !iete si localitati imaginare5 !e care nu le-am mai va7ut niciodata in viata. /a ince!ut cu oc3ii inc3isi si reusind sa retinem tim! de . minute cu 2 sau , simturi deodata2 vom !roceda la 4el cu oc3ii desc3isi. E:ercitiul este com!let terminat cand am reusit tim! de . minute cu oc3ii desc3isi sa retinem imaginea. Trecem de la o iecte neinsu4letite la vietati. 8e imaginam di4erite animale cum sunt: caini5 !isici5 !asari5 cai5 vaci5 gaini ca si anterior la o iecte. Mai intai . minute cu oc3ii inc3isi5 a!oi mai tar7iu cu ei desc3isi. (aca sta!anim acest e:ercitiu sa ne imaginam animale in miscare2 de e:: cum isi curata !isica lana

-'

sau cum !rinde un soarece5 sau cum ea la!te2 un caine in tim! ce 4uge sau latra2 o !asare in 7 or sau cum mananca graunte etc. Ast4el de com inatii sau altele asemanatoare elevul sa-si aleaga du!a unul sau !lac5 la ince!ut cu oc3ii inc3isi a!oi cu ei desc3isi. (aca se reuseste sa se 4aca acest e:ercitiu 4ara greseala tim! de . minute5 se considera !ro a terminata. Tot in acest mod si in acelasi 4el ne ocu!am de oameni. '. /a ince!ut cu !rieteni5 rude5 cunostinte5 decedati. Intai ne imaginam trasaturile 4aciale5 du!a aceea cor!ul intreg5 iar a!oi statura intreaga5 omul im racat cu 3aine2 !rima data cu oc3ii inc3isi iar ulterior cu ei desc3isi. Inainte de a continua tre uie ca aceasta imagine sa !ersiste . minute in minte. A!oi ne imaginam oamenii cunoscuti in miscare5 la lucru sau vor ind. (aca s-a reusit cu un simt5 adica va7ul5 in continuare asociem si au7ul5 deci sa au7im cum si ce vor este omul res!ectiv. 6a ne straduim sa acomodam imaginatia cu realitatea de e:em!lu tonalitatea5 vor irea inceata sau mai ra!ida5 e:act cum e ca7ul la !ersoana imaginata. Mai intai cu oc3ii inc3isi a!oi cu ei desc3isi. 2. (aca aveti succes si aici mergem mai de!arte cu concentrarea imaginatiei la !ersoane com!let straine si ne imaginam anumite trasaturi ale 4etei cu voce cu tot. Incercati cu !ersoane de am ele se:e si de varste di4erite. A!oi ne imginam oameni de alte rase5 9indieni5 negri5 >a!one7i5 c3ine7i5 esc3imosi etc; 4emei sau ar ati5 tineri sau atrani5 co!ii. Ca un a>utor !utem consulta carti si reviste. /a 4el si vi7itele la mu7ee sunt recomandate. (aca am terminat si am reusit sa mentinem aceste imagini tim! de . min. cu oc3ii inc3isi si a!oi cu ei desc3isi am terminat instruirea magica mentala<s!irituala a tre!tei a ,-a. In toate aceste e:ercitii sunt necesare tenacitate5 ra dare5 !erseverenta si 4ermitate. Elevii care-si dau aceasta osteneala necesara vor 4i multumiti cu !uterile castigate !rin aceste e:ercitii de concentrare si au !osi ilitatea sa le adanceasca !rin reali7area e:ercitiilor urmatorului nivel. E:ercitiile urmatorului nivel nu intaresc numai vointa si concentrarea dar si totalitatea !uterilor intelectuale si s!irituale5 4iind a solut necesare ca e:ercitii !reliminare !entru transmiterea gandurilor5 tele!atiei5 e:cursii ale mintii5 vederea la distanta si multe altele. )rin urmare va tre ui sa 4aci toate e4orturile ca sa lucre7i atent5 minutios si constiincios.

ANTRENAMENT #SIHIC Ins!irarea celor - elemente in intregul cor! Inainte de a ince!e e:ercitiile acestui ca!itol tre uie sa 4ie reali7at un ec3ili ru astral al elementelor in su4let5 !rin intros!ectie si sta!anire de sine5 ca sa nu ne !agu im si sa ne 4acem rau noua insine. (aca e:ista certitudinea ca nici un element nu domina5 tre uie sa lucram mai de!arte in cadrul evolutiei la inno ilarea caracterului nostru5 dar5 de asemenea5 va tre ui sa lucram cu elementele din cor!ul astral. Tema acestei sectiuni este sa do andim !articularitatile de a7a ale elementelor si sa le !rovocam sau sa le di7olvam in cor! du!a unul nostru !lac. Teoria activitatii elementelor ne este de>a cunoscuta iar acum sa o trans!unem in !ractica. '; Focul !rin e:!ansiunea sa in toate directiile are ca !ro!rietate s!eci4ica caldura5 deci este s4eric. Ca urmare noi vrem inainte de toate sa do andim aceasta !ro!rietate si sa o !rovocam oarecum in su4let si in cor!. )entru controlul cor!ului alegem o atitudine ce ne !ermite sa ne simtim con4orta il5 li er de orice stan>eneala. In India aceasta atitudine se anumeste asana.

-2

/uati !o7itia de meditatie<asana si va ganditi ca sunteti in centrul elementului *oc care cu!rinde ca o s4era intreg universul. &a imaginati ca totul in >ur c3iar si universul este o s4era de 4oc. Acum res!irati !e nas si !rin tot cor!ul 9!rin !orii !ielii;5 elementul *oc. Res!irati adanc si regulat5 4ara vreun e4ort al !lamanilor. Cor!ul material si cel astral tre uie sa semene cu un vas gol in care intra sau este a sor it elementul 4oc cu 4iecare res!iratie. Caldura tre uie sa creasca tot mai mult si mai mult cu 4iecare res!iratie. Caldura se intensi4ica si !uterea de e:!ansiune<dilatare devine tot mai !uternica5 !resiunea arsitei devine tot mai mare !ana ne simtim noi insine ca suntem incinsi si ar7and. Acest !roces de in3alare a elementului *oc in cor!5 desigur5 e un !roces imaginar si tre ui e:ersat cu cea mai mare !utere de concentrare a imaginatiei. 6e va ince!e cu 0 ins!iratii ale elem. *oc si marim 4iecare e:ercitiu cu o ins!iratie. In medie sunt su4iciente 20-,0 de ins!iratii. 8umai elevii cu un cor! antrenat si cu vointa !uternica !ot de!asi acest numar de ins!iratii. Ca sa nu 4im o ligati sa numaram ins!iratiile ne !utem 4olosi de siragul cu noduri sau margele5 im!ingand cate un nod mai de!arte la 4iecare ins!iratie. /a ince!ut caldura imaginara va 4i simtita numai su4leteste<la nivel !si3ic dar cu 4iecare e:ercitiu re!etat5 caldura devine !erce!ti ila si la nivel 4i7ic. (e la o insemnata ridicare a tem!eraturii 9 ro oane de sudoare; !oate creste !ana la 4e ra cor!ului. (aca elevul intre tim! a reali7at ec3ili rul elementelor in su4let5 aceasta acumulare nu-i !oate cau7a nici un rau. E:ersam acum in sens o!us: ins!iram elem. *oc !e gura si e:!iram !e gura si !rin toti !orii !ielii cor!ului5 eliminandu-l la loc in univers. 8umarul de ins!iratii tre uie sa cores!unda cu numarul de e:!iratii5 de e:em!lu: daca am 4acut 0 ins!iratii ale elem. *oc tre uie de asemenea sa 4acem 0 e:!iratii de eliminare. Acest lucru este 4oarte im!ortant caci la terminarea e:ercitiului elevul tre uie sa ai a sentimentul ca nici o !articica din element nu a ramas in el si sen7atia de caldura !rodusa in el tre uie sa dis!ara. (e aceea se recomanda sa ne a>utam de siragul de margele atat !entru numarul de ins!iratii cat si !entru numarul de e:!iratii. *aceti aceste e:ercitii la ince!ut cu oc3ii inc3isi iar mai tar7iu cu oc3iii desc3isi. Mare cunoscatoare a Ti etului si o mare calatoare5 Ale:andra (avid-8eel5 a descris in cartile ei un e:!eriment asemanator 4olosit de lamasi5 su denumirea de tumo5 care este oricum neindicat !entru a 4i !racticat5 nici de catre euro!eni dar nici de studentul in magie. E:ista in orient ade!ti<initiati care se ocu!a cu acest e:ercitiu ani de 7ile si !ot condensa <com!rima in ei elem. *oc in asa grad incat !ot um la goi si desculti in cele mai reci !erioade ale anului 4ara sa 4ie a4ectati2 !ot c3iar in cateva minute sa usuce !rosoa!e ude ase7ate !e cor!ul lor. )rin acumularea elementului 4oc ei actionea7a atat asu!ra mediului lor a!ro!iat5 asu!ra naturii to!ind 7a!ada si g3iata5 dar si la distante de "ilometri. *enomene asemanatoare !ot 4i !roduse si de un euro!ean daca acorda tim!ul necesar !entru aceasta. )entru ridicarea nivelului nostru in magie este necesar sa sta!anim nu numai un element ci toate elementele5 ceea ce este a solut corect si de dorit din !unct de vedere magic 2; 6a trecem la e:ercitiile !rivind elementul Aer5 unde se !rocedea7a e:act ca la e:ercitiul elementul *oc5 numai ca di4era imaginatia simturilor. /uati o !o7itie comoda5 inc3ideti oc3ii si imaginati-va ca va gasiti in centrul unui s!atiu de aer care um!le tot universul. 8imic din mediul incon>urator dvs. nu tre uie !erce!ut si nimic nu tre uie sa e:iste decat universul um!lut cu aer. In3alati elementul Aer in reci!ientul gol al su4letului dvs. si al cor!ului carnal !rin toti !orii. *iecare res!iratie um!le tot mai !uternic intregul cor! cu tot mai mult aer. Tre ui sa mentineti cat mai mult si mai intens imaginea ca odata cu 4iecare res!iratie cor!ul se um!le cu aer incat se aseamana cu un alon.

-,

Concomitent 4aceti legatura cu sen7atia in care cor!ul dvs. devine din ce in ce mai usor5 atat de usor ca insusi aerul. 6en7atia de usuratate tre uie sa 4ie atat de intensa incat la 4inal cor!ul dvs. sa nu-l mai simtiti deloc. E:act ca la elem. *oc si !entru elem. Aer se ince!e cu cate 0 ins!iratii si 0 e:!iratii5 iar du!a terminarea e:ercitiului sa avem sentimentul ca nimc din elem. Aer nu a mai ramas in cor! si ne simtim la 4el de normal ca inainte de ince!erea lui. 6e !oate 4olosi din nou siragul de margele !entru evitarea numaratorii. Cresteti numarul de res!iratii 9ins!ir Ge:!ir; de la un e:ercitiu la altul2 dar nu de!asiti un numar de -0 de res!iratii. )rin e:ersarea continua a acestui e:ercitiu5 initiatul va reusi sa !roduca 4enomene de levitatie: mersul !e a!a5 !lutirea in aer5 de!lasarea cor!ului s.a.5 mai ales !rin concentrarea !e un singur element. (ar magicianul nu e satis4acut cu o singura 4ateta a 4enomenelor5 dorind sa !atrunda mult mai adanc in cunoastere si maiestrie5 !entru a o tine mai mult. ,; Acum urmea7a descrierea !racticii !rivind elementul Apa. /uati !o7itia 9asana; cu care v-ati o isnuit de acum5 inc3ideti oc3ii si uitati de totul in >urul vostru. Imaginati-va intreg universul ca un ocean enorm si voi sunteti in centrul lui. Cor!ul vostru devine !lin cu acest element cu 4iecare res!iratie totala 9!rin !orii !ielii;. 6imtiti raceala a!ei in intregul cor!. (aca vati um!lut ccor!ul cu acest element !rin 0 res!iratii va tre ui a!oi sa-l goliti !rin inca 0 res!iratii. 8ici o !icatura oricat de mica nu tre uie sa mai ramana in voi du!a ultimul e:!ir. Aici5 iarasi5 va !oate 4i de 4olos siragul de margele. Cu 4iecare nou e:ercitiu mai adaugati o res!iratie. Cu cat mai des !racticati acest e:ercitiu cu atat mai distinct veti simti !ro!rietatile reci ale a!ei. Tre uie sa va simtiti asemeni unei mase de g3eata. *iecare e:ercitiu nu ar tre ui sa de!aseasca 20 de minute. Cu trecerea tim!ului veti !utea sa va !astrati cor!ul rece ca g3eata in cel mai torid anotim! de vara. Initiatii orientali sta!anesc acest element in asa masura incat !ot reali7a cele mai uimitoare 4enomene. (e e:em!lu5 !roduc !loaie in tim!ul se7onului cald secetos si o !ot o!ri din nou la comanda. )ot5 de asemenea5 sto!a 4urtunile cu 4ugere5 !ot calma mugetul oceanului5 controlea7a !estii din a!a s.a. Aceste 4enomene nu sunt miracole !entru magicianul adevarat care le intelege !er4ect. -; A ramas descrierea e:ercitiului cu elementul #a!ant: /uati-va o !o7itie comoda5 asa cum ati 4acut-o si anterior. (e aceasta data imaginati-va intregul univers ca 4iind )amantul si dvs stand in centrul lui. (ar nu va imaginati !amantul ca o masa de lut ci 4iind un material de !amant e:trem de dens. )ro!rietatea s!eci4ica a acestei materii de !amant e densitatea si gravitatia. Acum um!leti-va cor!ul cu acest material greu. Ince!eti cu 0 res!iratii si cresteti una cu 4iecare nou e:ercitiu. Tre uie sa reusiti sa va concentrati in asa 4el elementul )amant in voi5 incat cor!ul !are a 4i o masa de !lum si a!roa!e !arali7at de greutate. Res!irati inca de 0 ori !entru eliminarea din cor! a elementului /a s4arsitul e:ercitiului tre uie sa va simtiti la 4el de normal ca la ince!ut. (urata sa nu de!aseasca 20 de minute. Acest e:ercitiu e !racticat de lamasii ti etani mai mult in 4elul urmator: ei stau si meditea7a !e o movila de !amant5 anali7and-o si continuand meditatia din nou. Adevaratul magician cunoaste mai ine cum sa-si a!ro!ie acest element intr-o maniera mai sim!la si sa-l sta!aneasca 4ara sa mai recurga la aceste ane:e. Culoarea di4eritelor elemente !oate servi ca un a>utor !entru imaginatie5 atata tim! cat 4ocul e rosu5 aerul e al astru5 a!a e ver7ui-al astra si !amantul e gal en5 gri sau negru. &i7uali7area culorilor e o !ro lema individuala5 nu nea!arat necesara. Oricine crede ca e in 4avoarea lui !oate 4olosi culorile inca de la ince!ut. Ceea ce e im!ortant in e:ercitiile noastre este imaginatia sen7oriala. (u!a o mai lunga !erioada de !ractica 4iecare !oate 4i

--

ca!a il5 de e:em!lu5 sa !roduca caldura cu a>utorul elementului *oc in asa masura incat !oate 4i demonstrat cu a>utorul unui termometru care va indica caldura !rin a!aritia 4e rei. Ade!tul !oate !roduce variate 4eluri de 4enomene5 sa s!unem !rin controlarea elementului )amant si ramane la alegerea 4iecaruia sa medite7e la aceasta !ro lema. Maiestria asu!ra elementelor este ca!itolul cel mai o scur si !utin stiut al magiei5 des!re care 4oarte !utin a 4ost s!us !ana acum5 deoarece in el e ascunsa Marea Arcana. In acelasi tim!5 oricum5 e cel mai im!ortant domeniu al magiei si cine nu controlea7a !er4ect elementele nu va reusi sa inainte7e cu succes !e calea magiei. ANTRENAMENT FIZIC 1 Respiratia prin porii unui se3!ent corporal )rimul !as al acestei !regatiri5 de la nivelul '5 ar tre ui sa devina a doua natura a voastra de acum incolo. Acum sa intram in detalii. )o7itia de rela:are<odi3na a cor!ului tre ui mentinuta cam >umatate de ora. Res!iratia !rin !ori a intregului cor! va 4i acum limitata la un singur organ. Ince!atorul tre uie sa 4ie in stare sa a!lice res!iratia !ielii la orice organ al cor!ului. &a ince!e de la !icioare si va termina cu ca!ul. )ractica e urmatoarea: 6tati in asana si inc3ideti oc3ii. Trans4erati-va cu constiinta intr-unul din !icioare2 nu contea7a cu care ince!eti. Imaginati-va !iciorul5 la 4el ca si !lamanii cum in3alea7a<a sor 4orta vitala din univers im!reuna cu res!iratia !ulmonara. In consecinta 4orta vitala e a sor ita din univers si redata ina!oi. (aca ati reusit asta du!a 0 res!iratii treceti la celalalt !icior. A!oi ince!eti cu mainile5 !rima data o mana a!oi cealalta in ordinea res!iratiei iar mai tar7iu cu amandoua mainile deodata. (aca aveti re7ultatele scontate5 treceti la celelalte organe5 cum ar 4i: organe genitale5 intestine5 stomac5 4icat5 !lamani5 laringe si ca!. 6co!ul acestor e:ercitii este atins daca ati 4olosit 4iecare organ al cor!ului c3iar cel mai mic5 !entru a res!ira !rin el 4orta vitala. Acest e:ercitiu este unul din cele mai im!ortante !entru ca ne da oca7ia sa controlam 4iecare !arte din cor! si sa o incarcam cu energie vitala5 sa vindecam sau sa o readucem la !arametrii normali ai vietii. (aca am 4acut toate acestea !e !ro!ria !ersoana nu e asa de di4icil sa actionam !e alte cor!uri5 !rin trans4erul constiintei5 4a!t care >oaca un rol im!ortant in trans4erarea !uterii magnetice in magie sau in vindecare. &a rog sa dati cea mai mare atentie acestui e:ercitiuK " Acu!ularea ener3iei vitale Alt e:ercitiu de antrenare magica a cor!ului este acumularea de energie vitala. Am invatat de>a cum sa ins!iram si sa e:!iram energia vitala !rin res!iratia !orilor cor!ului. Acum trecem la acumularea acestei energii de viata. '. )rin res!iratia !ulmonara si a !orilor intregului cor!: Ado!tati asana o isnuita si ins!irati 4orta vitala<!rana din univers in cor!ul vostru5 !rin !lamani si !orii intregului cor!. (e aceasta data5 nu returnati energia ina!oi in univers ci tineti-o in cor!. In momentul e:!iratiei nu va ganditi la nimic a solut5 si e:!irati aerul consumat in mod regulat5 normal5 uni4orm. Cu 4iecare res!iratie veti simti cum a sor iti tot mai multa energie vitala acumuland-o si !astrand-o in cor!. Tre uie sa simtiti !resiunea 4ortei

-.

vitale ca si a urul com!rimat in voi5 si imaginati-va cum acesta vine din e:terior in cor!ul vostru !recum valurile de caldura de la un radiator. Cu 4iecare res!iratie 4orta !resiunii si radiatiei creste5 ras!andindu-se si intarindu-se la cativa metri. (u!a e:ercitii re!etate tre uie sa 4iti ca!a ili sa emiteti !uterea voastra de !enetrare c3iar la distante de "m. (e 4a!t tre uie sa simtiti !resiunea si !enetrarea ra7elor voastre. )ractica naste !er4ectiuneaK Ince!eti cu 0 in3alatii si cresteti cu una !e 7i. *iecare e:ercitiu tre uie limitat la ma:imum 20 min. Aceste e:ercitii tre uie 4acute mai ales in sarcinile ce reclama o mare si intensa c3eltuiala de 4orta vitala5 ca in tratarea oamenilor olnavi5 tele!atie5 magneti7area unor o iecte s.a. (aca energia vitala nu mai este necesara in aceasta 4orma acumulata5 cor!ul tre uie adus ina!oi la tensiunea initiala5 deoarece nu e indicat sa duci in viata de 7i cu 7i o tensiune su!radimensionata. Acest lucru va incorda !este masura nervii si cau7ea7a iritatii nervoase5 e!ui7are si alte e4ecte ne!lacute. E:!erienta e terminata !rin redarea ina!oi in univers a 4ortei vitale acumulate !rin imaginatie in tim!ul res!iratiei. *acand acest lucru mai de!arte vei in3ala aer !ur5 eli erand tensiunea 4ortei vitale !ana cand ai o sen7atie de ec3ili ru. (u!a o lunga !ractica5 magicianul va reusi sa redea 4orta vitala universului deodata5 intr-o maniera e:!lo7iva similara cu o ra u4nire nervoasa. Aceasta rusca eliminare nu tre ui !racticata inainte ca cor!ul vostru sa ai a o mare !utere de re7istenta. 2. )rin di4erite !arti ale cor!ului: Avand certe a ilitati veti !utea reali7a aceeasi e:!erienta5 acumuland energia vitala in di4erite !arti ale cor!ului5 incetisor si !as cu !as. Indeose i s!eciali7ati-va !e maini. Ade!tii 4ac acelasi lucru cu oc3ii lor: ast4el ei !ot 4ascina si tine vra>iti su vointa sa5 nu numai o !ersoana ci si o mare multime de oameni. @n magician care !oate reali7a toate astea cu mainile e cunoscut ca are maini inecuvantate. Misterul inecuvantarii sau !unerea mainilor de!inde de aceasta. E:ercitiile acestui nivel si-au atins sco!ul daca ati invatat ine cum sa acumulati energia vitala nu numai in tot cor!ul dar in 4iecare !arte din el5 si sa emiteti ra7e ale acestei 4orte acumulate direct s!re e:terior. Cand veti sta!ani cu maiestrie acest e:ercitiu5 al ,-lea nivel al antrenamentului 4i7ic va 4i com!let. $ Ane:a la capitolul III (isci!olul a>uns aici cu de7voltarea magica va o serva o trans4ormare a caracterului sau5 ca!acitatile sale magice de7voltandu-se in toate s4erele. In s4era mentala a o tinut o vointa mai !uternica5 o re7istenta marita5 o memorie mai una5 ca!acitate de o servatie marita si un intelect lim!ede. In s4era astrala va o serva ca a devenit mai calm si linistit2 in 4unctie de a!titudini isi va de7volta acele calitati care ii li!sesc. In lumea materiala va vedea ca e mai sanatos5 mai ager5 c3iar mai tanar. *orta sa vitala o va de!asi cu mult !e cea a oamenilor o isnuiti si va reusi sa o tina mult succes in viata de 7i cu 7i !rin emisia 4ortei vitale. (e e:em!lu va 4i ca!a il sa eli ere7e o camera de in4luente ne4avora ile5 va 4i ca!a il sa trate7e !ersoane olnave c3iar de la distanta !entru ca isi !oate emite radiatia la "ilometri de!artare. In !lus !oate incarca o iecte cu dorintele sale. A>uns aici elevul va desco!eri singur ce !oate 4ace cu ca!acitatile sale si unde si cand e mai ine sa le 4oloseasca. (ar el nu va uita ca !uterea magica !oate 4i 4olosita atat !entru ine cat si !entru sco!uri egoiste. Tine minte: Aceea ce semeni aceea vei culegeB. Intotdeauna lasa-ti ca sco! 4inal sa 4aci lucruri no ile si sa lu!ti !entru o lume mai una.

-6

Te3nica magnetismului are diverse variante5 dintre care in cele ce urmea7a voi !re7enta cateva: 1 I!pre3narea spatiului )rin res!iratia !ulmonara si !rin !ori ins!ira 4orta vitala si !resea7-o cu toata !uterea imaginatiei in cor! !ana a>unge sa 4ie dinamica5 radianta. Cor!ul tau devine o energie radianta ca un soare individual. Cu 4iecare res!iratie maresti cantitatea de energie si !utere radianta si acum um!le cu ea camera in care stai. Cu a>utorul acestei energii camera tre uie sa 4ie stralucitoare. )rin e:ercitii !erseverente si re!etate !oti ilumina o camera in mi>locul no!tii intro asa masura incat o iectele din camera !ot 4i va7ute nu doar de mag ci si de catre un !ro4an5 deoarece e !osi il in acest 4el sa materiali7e7i lumina din energia vitala in 4orma unei reale lumini de 7i5 cu a>utorul imaginatiei. (ar acest 4enomen nu-l va satis4ace !e magician care stie ca energia vitala are un caracter universal care nu-i !oarta doar ideile5 gandurile si dorintele ci5 de asemenea este si reali7atorul imaginatiei sale. Ast4el se !oate o tine orice !rin energia vitala iar reali7area de!inde de imaginatia !lastica. (aca e:!erimentatorul a um!lut camera cu energie radianta5 tre uie sa-si imagine7e ceea ce-si doreste sa o tina5 de e:: toate in4luentele magice si astrale din inca!ere vor dis!area si se vor di7olva. Magicianul se va simti ine si in siguranta in camera si de asemenea toti cei care vor veni in vi7ita. In !lus magul !oate um!le camera cu ideea de a !rogresa mai ra!id in de7voltarea sa etc. Magicienii avansati isi !rote>ea7a camera !ersonala de oameni nedoriti !rin ideea ca aceia sa simta discon4ort5 neliniste si dorinta de a !leca de acolo. Aceste s!atii sunt incarcate sau im!regnate cu ideei de !rotectie sau de !rime>die<!ericol. E !osi il sa incarci orice camera intr-un mod mai su til ast4el incat oricine intra in camera 4ara !ermisiune va simti un 4el de !arali7ie sau re!ulsie<de7gust. )recum se vede magul are o multime de !osi ilitati si cu a>utorul acestor indicatii !oate gasi si alte metode. Magul !oate ina!oia sur!lusul de energie vitala in univers !rin e:!iratie5 lasand energia radianta in camera5 4olosindu-si imaginatia. Tot !rin imaginatie !oate aduce energia vitala din univers direct in camera 4ara sa mai 4ie el intermediarul5 mai ales daca are e:!erienta in domeniu. In acest 4el !oate im!regna o camera c3iar cu !ro!ria sa dorinta. Imaginatia com inata cu vointa si credinta-4erma convingere5 nu au limite. Aceste e:!erimente nu de!ind de o camera anume2 se !oate incerca im!regnarea a doua sau mai multe camere in acelasi tim! sau incarcarea intregii case cu aceasta 4orta vitala si energie radianta5 !rin metoda de mai sus. )entru ca imaginatia nu stie de tim! sau s!atiu5 magul !oate 4ace aceste lucruri si de la distanta. Cu tim!ul5 !rin de7voltarea sa5 magicianul va !utea um!le orice camera oriunde si oricand. (ar sa nu uite de de7voltarea morala si sa-si 4oloseasca !uterile doar !entru sco!uri no ile iar aceste !uteri vor deveni nelimitate5 deoarece !ractica 4ace !er4ectiunea. " Bio!a3netis!ul 6a ne ocu!am de un alt as!ect al energiei vitale. Cum am va7ut5 4iecare o iect5 animal5 om sau idee !oate 4i incarcat cu energie vitala si dorinte. (ar 4orta vitala are !ro!rietatea de a acce!ta si idei si ganduri de la alte !ersoane5 com inandu-se sau in4luentand directia data initial si acest lucru scade !otentialul constructiv dorit de magician5 daca acesta nu ar 4ace reincarcari re!etate5 rea4irmand ideea de a7a.

-0

Acest lucru inseamna tim! !ierdut si un 4inal discuta il. Ca sa !revina aceasta magul tre uie sa cunoasca legile iomagnetismului. *orta vitala acce!ta nu numai idei5 conce!te5 dorinte si sentimente ci si limitari de tim!. Aceasta lege tre uie res!ectata cand lucre7i cu energia vitala si mai tar7iu cu elementele. )e viitor cand im!regnati energia vitala cu dorinte tineti cont de tim! si s!atiu. In lucrarea magica tre uie sa luam in considerare urmatoarele re3uli: Lucrul in Akasa este dincolo de timp si spatiu, in sfera mentala operezi cu timpul, in sfera astrala cu spatiul (culoare, forma); in lumea materiala lucrezi simultan cu timpul si spatiul. In continuare voi e:!lica iomagnetismul !rin niste e:em!le. Cu a>utorul energiei vitale incarca o camera cu dorinta de a te simti ine in ea si ca aceasta in4luenta va !ersista atata tim! cat locuiesti in camera. Re!eta !rocedura incontinuu c3iar si cand !leci din camera sau li!sesti !entru o vreme. (aca cineva va intra in camera ignorand acumularea de energie vitala5 se va simti necon4orta il. (in cand in cand !oti reincarca densitatea energiei radiante din camera !rin re!etarea dorintei. (aca traiesti intr-o camera incarcata ast4el5 energia inmaga7inata intotdeauna iti va in4luenta in ine sanatatea si cor!ul. *orta vitala din camera are vi ratia dorintei sanatatii. (aca vrei sa 4aci e:ercitii oculte in aceasta camera5 e:ercitii care nu au nimic comun cu sanatatea5 de alta vi ratie a gandurilor5 nu vei o tine re7ultate la 4el de une ca in ca7ul unei camere incarcate cu dorinta cores!un7atoare 9de aceleasi vi ratii; cu ti!ul e:ercitiilor oculte2 mai ine lasati camera neincarcata decat im!regnata cu alt ti! de vi ratii. (eci intotdeauna este recomanda il sa incarcati camera cu o vi ratie de gandire<dorinta armonioasa cu natura muncii si e:!erimentelor ce le 4aceti. Asa de e:em!lu !oti incarca un inel5 o !iatra sau orice alt o iect cu dorinta ca !ersoana res!ectiva ce-l !oarta sa 4ie 4avori7ata de succes si noroc. Aici sunt doua !osi ilitati de im!regnare si mani4estare in tim!. )rima metoda consta in 4i:area energiei vitale in !iatra sau metalul res!ectiv !rin imaginatie si concentrarea dorintei5 !entru totdeauna5 a sor ind incontinuu energie din univers !entru a-i aduce succes si noroc !ersoanei atata tim! cat va !urta inelul<!iatra. )uteti5 ineinteles incarca o iectul ales !entru o !eroada limitata de tim! iar in4luenta sa incete7e deindata ce so!ul !ro!us a 4ost atins. A doua metoda se numeste incarcarea universala care o!erea7a in aceasi masura iar dorinta va lucra atat tim! cat e:ista o iectul ales 9!iatra5 i>uterie; 4ara sa 4ie necesara !urtarea ei de catre !ro!rietar. Ast4el de incarcari universale 4acute de un ade!t !ot dura si secole. (u!a cum am invatat din istoria mumiilor egi!tene5 ast4el de 4orte 4i:ate continua sa actione7e de mii de ani. (aca un talisman incarcat anume !entru o !ersoana intra !e mainile altcuiva5 nu va avea nici o in4luenta. (ar daca se intoarce la !ro!rietarul de dre!t in4luenta se 4ace din nou simtita. Alt domeniu al 4ortei vitale este !a3netis!ul vindecator. (aca magul vindeca o !ersoana !rin !ase magnetice5 !rin !unerea mainilor sau de la distanta 9!rin imaginatie si vointa;5 el tre uie sa lucre7e in mod e:act cu legea tim!ului daca vrea sa reuseasca. Maniera clasica de magneti7are este aceasta: tera!eutul5 !rin imaginatie 4ace ast4el ca 4orta vitala sa iasa din cor!ul sau5 mai ales !rin maini5 in cor!ul !ersoanei olnave. Aceasta !resu!une ca magneti7atorul sa 4ie sanatos si sa !osede un sur!lus de energie5 alt4el isi va !une sanatatea in !ericol. Imi !are rau sa s!un5 dar am va7ut magneti7atori care !rintr-un trans4er e:cesiv de 4orta vitala au su4erit urmari 4i7ice grave 9caderi nervoase5 !ro leme de inima etc.;. Ast4el de consecinte sunt inevita ile daca

-8

magneti7atorul 4oloseste mai multa energie decat este ca!a il sa aduca5 in s!ecial daca tratea7a mai multi !acienti odata. Aceasta metoda are si alte de7avanta>e: magneti7atorul isi 4oloseste !ro!ria energie si !rin asta transmite in !acient !ro!riile vi ratii !si3ice si trasaturi de caracter5 in4luentandu-l in mod indirect la nivel !si3ic. )rin urmare5 4iecare vindecator<magneti7ator ar tre ui si este necesar sa ai a un caracter no il. (aca are un !acient cu un caracter mai rau ca al lui5 va atrage indirect aceste in4luente male4ice asu!ra sa5 ceea ce este total in de7avanta>ul magneti7atorului. &indecatorul care studia7a si !ractica ocultismul nu tre uie sa dea din 4orta sa vitala !acientului ci sa o atraga direct din univers5 4acand-o sa curga !rin mainile sale im!reuna cu concentrarea dorintei de sanatate5 si transmitand-o in cor!ul celui olnav. In am ele moduri de trans4er de mai sus5 magneti7area tre uie re!etata daca se vrea succese ra!ide5 !entru ca di7armoniile si olile consuma 4oarte ra!id 4orta trans4erata si sunt lacome de noi re7erve de 4orta vitala5 asa ca tratamentul tre uie re!etat curand !entru ca sa nu se inrautateasca situatia olii. Alt4el stau lucrurile la magician. )acientul se simte usurat numai cand magul este desc3is !si3ic5 a 4acut in !reala il acumularea energiei vitale in !ro!riul cor! si emite ra7ele de lumina ale acestei 4orte. )oate 4olosi multe metode cu succes5 a7a 4iind imaginatia com inata cu concentrarea dorintei5 dorind ca !acientul sa se simta din ce in ce mai ine5 de la o ora la alta5 de la o 7i la alta. Acum voi descrie cateva metode care !ot 4i 4olosite in tratamente. Inainte de toate magul tre uie sa cunoasca 4oarte ine diagnosticarea olilor si sim!tomele lor. Acesta se !oate o tine !rin studierea atenta a cartilor de s!ecialitate. Cunoasterea anatomiei este a solut indis!ensa ila. 8u tre uie sa 4ie atat de nesa uit incat sa incerce tratarea acelor oli care necesita o interventie c3irurgicala ra!ida sau a olilor in4ectioase. (ar in asemenea ca7uri !oate accelera !rocesul de vindecare si calmarea durerilor5 !e langa tratamentul medical de s!ecialitate. &a !utea reali7a aceasta c3iar si de la distanta. Este 4oarte avanta>os daca un medic5 !e langa tratamentul alo!at s!eciali7at invata sa a!lice si !e cel magic. (eci magicianul tre uie sa trate7e numai acele !ersoane olnave care sunt recomandate !entru acest tratament direct de catre medic5 sau sa lucre7e im!reuna cu un medic !entru a evita sa 4ie considerat vraci sau sarlatan. El va !ractica vindecarea din com!asiune si iu ire nu !entru a castiga ani5 a se im ogati sau !entru !restigiu. 8u !ro4itati de credulitatea oamenilor. Tineti-va numai de idealul inelui si inecuvantarea nu va intar7ia. Ideal ar 4i ca magicianul sa a>ute olnavii 4ara c3iar ca ei sa stie. Acest ti! de a>utor este cea mai ene4ica modalitate. &oi arata cateva metode mai o isnuite !e care magul le !oate 4olosi 4ara a-si !ericlita sanatatea si sistemul nervos. '. Inainte de a te a!ro!ia de !atul unui olnav5 4a cel !utin 0 res!iratii !rin !lamani si !ori2 acumulea7a o enorma cantitate de energie vitala din univers in cor!ul tau si las-o sa straluceasca asemeni luminii soarelui. )rin res!iratii re!etate 4a un cam! de energie radianta in >urul !ro!riului cor! de cel !utin + m 9'0 Fards;5 care cores!unde energiei vitale a '0 !ersoane o isnuite. In urma acumularii de energie vitala tre uie sa te simti ca stralucesti ca un soare. (aca te a!ro!ii de un !acient cu o ast4el de radiatie5 acesta imediat ince!e sa se simta mai usurat si linistit iar daca nu su4era de o oala grava va simti alinare sau5 c3iar e !osi ila vindecarea imediata. Trans4erul de energie se 4ace individual in !acient si de!inde in intregime de tine cum 4aci acest lucru. @n mag e:!erimentat si indemanatic nu are nevoie de !ase sau !unerea mainilor5 acestea 4iind doar mani!ulari e:terioare !entru su!ortul vointei. )oti tine oc3ii inc3isi sau desc3isi in tim!ul acesta5 !oti !rivi !acientul dar nu este nea!arat necesar. Aici rolul e:clusiv este al imaginatei. )oti sta langa olnav 4ara sa-l atingi 4i7ic. Imaginea7a-ti ca energia radianta incon>uratoare !atrunde cu

-+

!resiune in cor!ul !acientului !rin 4iecare !or si iluminea7a totul. *oloseste-ti toata !uterea vointei ca energia radianta condensata sa aduca vindecarea !acientului. Tot tim!ul sa 4i a solut convins ca !acientul se simte din ce in ce mai ine5 de la o ora la alta5 de la o 7i la alta5 si deasemenea5 sa ordoni energiei radiante sa nu iasa !ana cand !acientul nu este !e de!lin vindecat. Incarcand cantitativ cor!ul unui !acient cu energie radianta- care la o !ersoana sanatoasa inseamna cam +0 cm 9' Fard;- vei o tine vindecari in tim! sur!rin7ator de scurt in 4unctie de ti!ul de oala. Re!eta incarcarea du!a un tim!2 intareste si concentrea7a energia radianta si vei 4i 4oarte sur!rins de succesul minunat o tinut. In !rimul rand energia radianta nu !oate sa sca!e deoarece ai 4i:at-o si I-ai ordonat sa se reinnoiasca constant. In al doilea rand ai sta ilit tim!ul5 asa incat cor!ul !acientului sa se simta din ora in ora5 de la o 7i la alta mai ine. In al treilea rand ai !ro!ortionat<limitat energia in s!atiu cores!un7ator cu circum4erinta cor!ului. Este recomandat sa 4i:e7i !uterea radiatiei la +0 cm 9' Fard; in >urul cor!ului5 acesta 4iind cam!ul radiatiei normale la o !ersoana o isnuita. Cu aceasta metoda ai inde!linit conditiile !rinci!ale ale legilor !lanului material5 de tim! si s!atiu. In tim! ce 4oloseste aceasta metoda5 magul va o serva ca 4orta lui vitala ramane la 4el c3iar si du!a tratament5 nu se diminuea7a ci continua sa lumine7e la 4el de intens. (e 4a!t energia vitala i se autoregenerea7a in cor! similar vaselor comunicante5 energia 4olosita inlocuindu-se imediat. Ast4el magul e ca!a il sa trate7e sute de !acienti 4ara a-si ruina sanatatea sau nervii. 2. O metoda di4erita 4olosita de magician e aceea de transmitere a energiei in 4orma condensata in cor!ul !acientului sau !ortiunea olnava5 !rin !ori in acelasi tim! imaginandu-si ca este constant reinnoita din univers5 !ana cand este o tinuta vindecarea. Aici dorinta imaginara des!re com!leta vindecare este limitata de tim! si s!atiu. (ar aceasta metoda tre uie !racticata doar la acei !acienti la care sistemul nervos nu este inca o osit si !ot re7ista !resiunii energiei condensate. /a un mag ine antrenat energia vitala acumulata este ca si materiali7ata si !oate 4i com!arata cu electricitatea. Aceasta metoda in com!aratie cu altele este cea mai a!reciata deoarece este 4oarte sim!la si e:trem de e4icienta. O metoda mai deose ita e aceea !rin care !acientul e !us sa ins!ire energie vitala radianta cu a>utorul imaginatiei5 !resu!unand ca are ca!acitate de concentrare5 alt4el magicianul tre uie sa reali7e7e !rocesul de imaginare in locul !acientiului. )ractica este urmatoarea: ,. Energia ta radianta emite !e o distanta de + metri. Cand esti langa !acient5 acesta !ractic innoata in lumina radiatiei tale5 care a 4ost im!regnata cu dorinta de vindecare. )acientul cu 4iecare ins!ir va in3ala energia radianta luminoasa si tre uie sa 4ie 4erm convins ca se va 4ace ine. Tre uie sa-si imagine7e intens ca cu 4iecare res!iratie se simte din ce in ce mai ine c3iar si cand magicianul nu este langa el. (aca !acientul nu se !oate concentra sau este vor a de un co!il olnav5 iti vei imagina ca !rin 4iecare ins!ir al lui iti acce!ta energia vitala radianta5 care a>unge direct in sange si va aduce vindecarea com!leta. Aici5 deasemenea tre uie sa te concentre7i !e dorinta ca 4orta vitala in3alata de !acient va lucra !o7itiv in el. Acesta a 4ost un e:em!lu de trans4er al 4ortei vitale de la magician in cor!ul altcuiva !rin res!iratie. 8e aducem aminte de cuvintele din ?i lie5 cand (omnul Isus C3ristos a 4ost atins de o 4emeie olnava in s!eranta ca va 4i vindecata. (omnul nostru a simtit scaderea energiei lui vitale si a s!us disci!olilor lui: AAm 4ost atinsKB.

.0

Cand lucre7i cu energia vitala si magnetismul tre uie sa 4i atent la tim! si s!atiu. Am mentionat cateva metode de tratare a olilor dar mai sunt multe din !unctul de vedere al magnetismului. (e e:em!lu magul se !oate conecta la mintea !acientului cand acesta doarme si sa reali7e7e di4erite metode de tratament in cor!ul !acientului. )e langa tratarea cu energie vitala5 magicianul !oate 4olosi energia elementelor5 magnetismul si electricitatea. (escrierea detaliata a tuturor metodelor si !osi ilitatilor de tratament ar um!le cu siguranta numeroase volume. In aceasta lucrare am vrut sa arat un set de !roceduri de tratament cu considerarea tim!ului si s!atiului5 in s!eta magnetismul. Marii ade!ti si s4inti care si-au antrenat imaginatia si vointa asa de !er4ect incat sa se reali7e7e imediat !e toate !lanurile5 nu au deloc nevoie de metode. Asemenea !ersoane tre uie numai sa-si e:!rime orice dorinta si ea va 4i reali7ata in acelasi moment.

.'

8I&E/@/ I& Inainte de a descrie e:ercitiile di4icile ale acestui nivel5 vreau sa !revin cititorul s!unandu-i ca nu-i este !ermis sa se gra easca in de7voltarea sa. (e aceea tre uie sa-si acorde tim! su4icient daca vrea sa o tina succese a solute !e calea magiei. Toate e:ercitiile tre!tei !recedente tre uie sa le sta!aneasca !er4ect inainte de a trece la urmatoarele. ANTRENAMENT MENTA( Transpunerea constiintei in o2iecte> ani!ale si 4iinte u!ane In acest ca!itol descriu trans!unerea constiintei in e:terior. 8oi tre uie sa stim sa ne trans!unem constinta5 du!a dorinta5 in orice o iect5 animal sau om. E:act ca in concentrarea cu o iecte5 !uneti cateva o iecte !e care le 4olositi 7ilnic5 inaintea voastra. /uati !o7itia o isnuita5 4i:ati !entru scurt tim! unul din o iecte si im!rimati-va in imaginatie 4orma5 culoarea si marimea lui5 a!oi inc3i!uiti-va trans4ormat in o iectul res!ectiv5 sau mai ine 7is simtiti-va o iectul res!ectiv5 ado!tati-i !ro!rietatile. Tre uie sa simtiti ca sunteti legat de locul in care ati 4ost !lasat si ca il !uteti !arasi doar mo ili7at din e:terior. (e asemenea tre uie sa simtiti si sco!ul in care este 4olosit o iectul. (u!a o concentrare intensa ar tre ui sa !uteti sa !riviti im!re>urimile o iectului si sa cu!rindeti relatia lui cu celelalte. (aca o iectul se a4la !e masa5 veti simti atat relatia cu aceasta cat si cu celelalte o iecte de !e masa5 inclusiv a s!atiului in care sunt o iectele. (aca va reuseste e:ercitiul cu un o iect treceti tre!tat la celelalte. E:ercitiul e inde!linit daca ati reusit sa va legati constiinta cu 4iecare o iect in asa 4el incat sa-i ado!tati 4orma5 culoarea5 marimea5 !ro!rietatile acestuia si sa va mentineti 4ara intreru!ere cel !utin . minute in aceasta stare. In acest rastim! tre uie sa uitati de cor!ul carnal de4initiv. (u!a aceea !uteti sa alegeti !entru a va trans!une in o iecte mai mari: tu4isuri5 !lante5 4lori5 !omi etc. Constiinta nu cunoaste nici tim! nici s!atiu5 4iind un !rinci!iu A"asa. (atorita naturii neo isnuite a e:erctitiilor si eventualele nereusite5 nu tre uie sa 4iti intimidat5 ra darea si !erseverenta duc la succesul dorit. Ce im!ortanta are acest e:ercitiu !entru magie se va vedea mai tar7iu. (u!a ce sta!aniti trans!unerea constiintei in o iecte 4ara viata atunci se vor 4ace e:ercitii cu 4iinte. Cum am mai s!us5 constiinta e li!sita de s!atiu si tim!5 de aceea nu avem nevoie in e:ercitiile noastre ca 4iinta res!ectiva sa 4ie su oc3ii nostri. Elevul tre uie sa-si !oata imagina orice 4iinta. '. (eci5 isi va trans!une constiinta in imaginea unei !isici5 cal5 vaca5 s.a. 8u are nici o im!ortanta natura o iectului e:!erimental5 !oate la 4el de ine sa 4ie o !asare sau un ele4ant. Elevul tre uie sa reuseasca sa-si trans4ere constiinta in orice 4orma dorita si sa se com!orte ca atare. Cel !utin . min. 4ara intreru!ere tre uie sa re7iste daca vrea ca acest e:ercitiu sa 4ie sta!anit. Initatii care se ocu!a de acest lucru ani de 7ile5 sunt in masura sa inteleaga orice animal si sa-l sta!aneasca !rin !ro!ria vointa. In acest sens ne amintim istoriile cu lu!i si alte animale unde se s!une ca vra>itorii se trans4orma in acestea. )entru magician aceste !ovesti si istorii au o semni4icatie mai adanca. *ara indoiala ca este vor a de asa numitii Amagicieni negriiB care !entru a nu 4i recunoscuti 4acand di4erite marsavii5 ado!ta diverse 4orme de animale. Magicianul un5 curat5 condamna as4el de !roceduri si ca!acitatile lui s!irituale ii !ermit sa vada !rin aceste creaturi si sa recunoasca adevarata in4atisare a rau4acatorului. Aceste e:ercitii !regatitoare

.2

nu 4olosesc la actiuni daunatoare5 ci !regatesc elevul !entru o magie inalta in care !oate ado!ta 4orme divine in care isi va trans!une constiinta. (u!a ce acest e:ercitiu a 4ost inde!linit si mentinut tim! de . minute 4ara intreru!ere cu orice animal5 se trece la e:ercitiul cu oameni. 2. /a ince!ut se vor alege cunoscutii5 !rietenii5 mem rii 4amiliei a caror imagine o sta!aneste cel mai ine5 4ara a 4ace deose ire de se:5 varsta. Tot tim!ul tre uie sa-ti trans!ui constiintain in asa 4el incat sa !oti simti si gandi ca !ersoana res!ectiva. (u!a aceea se !oate e:ersa cu !ersoane straine5 nemaiintalnite in viata si !e care tre uie sa ti le imagine7i. In 4inal iti alegi oameni din alte rase si culori ale !ielii. E:ercitiul este inc3eiat daca reusesti trans!unerea cel !utin . minute continuu. Cu cat durata este mai lunga cu atat este mai avanta>os. )rin acest e:ercitiu magul ca!ata !uterea de a se conecta cu orice om5 sa-i cunoasca gandurile si sentimentele5 trecutul si !re7entul5 simtirea si actiunea acelui om5 !e care le va !utea in4luenta du!a !ro!ria vointa. (ar5 atentie5 con4orm !rover ului: Ace semeni aceea vei culegeB5 niciodata magul nu-si va 4olosi in4luenta !entru ceva rau sau sa 4orte7e oamenii sa actione7e im!otriva vointei lor. Marea !utere care I se con4era !rin acest e:ercitiu o va 4olosi doar s!re ine5 iar inecuvantarea nu va intar7ia sa a!ara. (e aici se !oate intelege de ce in Orient elevul o4era Maestrului sau cea mai inalta stima. )rin asta se leaga instinctiv de constiinta maestrului5 as4el va 4i in4luent indirect si calau7it s!re succes mai sigur5 mai usor si mai re!ede. (e aceea metodele orientale reclama !re7enta unui guru ca a solut indis!ensa ila. Cunoscuta metoda BAn"3urB 4olosita in Ti et are aceeasi a7a dar in succesiune inversa5 in care maestrul se leaga de constiinta elevului si ii trans4era !utere si intele!ciune.

.,

ANTRENAMENT #SIHIC 1 Acu!ularea Ele!entelor intr7o anu!ita re3iune a corpului In acest ca!itol de7voltam o munca cu elementele. Am invatat sa as!iram un element in noi !rin !lamani si !ori si sa-I simtim !ro!rietatea s!eci4ica in tot cor!ul. Acum dorim sa incarcam di4erite !arti ale cor!ului cu elementul dorit5 ceea ce se !oate reali7a !e 2 cai. Tre uie sta!anite am ele metode. '; )rima metoda este urmatoarea: Cum s-a descris in eta!a a ,-a5 as!irati !rin !lamani si !rin !ori res!ectivul element in cor! si inmaga7inati-l 4ara a-l e:!ira<elimina. /a ins!ir imaginati-va sen7atia s!eci4ica res!ectivului element: la 4oc % caldura5 la a!a % raceala5 la aer % usurinta5 la !amant % greutatea. 6e va ince!e cu 0 ins!iratii. In loc sa di7olvati elementul acumulat !e cale imaginativa5 ina!oi in univers5 acum il veti conduce in !artea de cor! aleasa5 !rin com!rimarea !ro!rietatii s!eci4ice elementului si um!lerea !artii de cor! cu ea. Elementul com!rimat in !ortiunea res!ectiva a cor!ului tre uie sa-l simtiti mai !uternic decat in restul cor!ului. (eci musc3ii5 oasele si !ielea res!ectivei !ortiuni tre uie sa 4ie !atrunse de elementul res!ectiv. (u!a ce simtiti 4oarte ine !ro!rietatea s!eci4ica a elementului in !artea aceea de cor! il veti lasa cu a>utorul imaginatiei sa se di7olve in tot cor!ul5 a!oi !rin e:!irare sa se scurga in univers. Acest e:ercitiu tre uie e:ecutat cu 4iecare element !e rand5 cu 4iecare organ intern sau e:tern5 cu e:ce!tia creierului si a inimiiK Aceste organe nu vor 4i incarcate cu nici un element5 nici la voi nici la alte !ersoane. (oar un maestru care sta!aneste !er4ect elementele isi !oate !ermite o acumulare in inima sau creier 4ara sa-si 4aca vreun rau. El isi cunoaste cor!ul si il are su control. @n ince!ator tre uie sa evite incarcarea inimii si a creierului cu elemente sau cu energie vitala5 !ana cand nu !oate o serva !rin clarvi7iune 4unctia 4iecarui organ. Cu tim!ul !rin acumularea elementelor sau !uterii vitale in tot cor!ul sau in di4erite !arti5 se o isnuieste si creierul si inima cu tensiunea generala5 deoarece aceasta tensiune nu se limitea7a numai la un organ ci se resimte in tot cor!ul. In s!ecial in !icioare si in maini tre uie sa 4ie ine sta!anite acumularea elementelor si a !uterii vitale5 deoarece se 4olosesc 4oarte mult in !ractica magica. O atentie deose ita va 4i acordata degetelor. JJ O alta !osi ilitate de a goli elementul dintr-o !arte a cor!ului5 consta in a nu diri>a elementul acumulat mai intai in cor! si a!oi !rin res!iratia !orilor in univers5 ci cu a>utorul imaginatiei se va elimina tot elementul din !artea res!ectiva a cor!ului !rin !ori in univers. Acest !roces este mai ra!id. @n magician a il tre uie sa sta!aneasca am ele 4orme si sa le 4oloseasca du!a cum doreste. 2; A doua metoda de acumulare a elementelor intr-o !arte a cor!ului este urmatoarea: Trans!une-te cu constiinta in !artea res!ectiva a cor!ului5 si la 4el ca la res!iratia !orilor5 lasa acea !arte a cor!ului sa ins!ire si sa e:!ire. /a 4iecare ins!ir elementul este as!irat iar e:!iratia va 4i goala. Cand simti ca elementul dorit s-a acumulat su4icient in !artea cor!ului care l-a ins!irat5 !oti sa-l eli ere7i din nou5 adica in univers de unde l-ai a sor it. Acest e:ercitiu !are ra!id si sim!lu dar este necesara o una trans!unere a constiintei. /a 4el tre uie sa se acumule7e si !uterea vitala in diverse !arti ale cor!ului.

.-

" #roducerea ar!oniei ele!entelor in re3iunile corpului (u!a ce e:ercitiile au reusit !er4ect se !oate trece mai de!arte. (u!a cum stim5 cor!ul uman este im!artit in - regiuni !rinci!ale care cores!und diverselor elemente. - elem. )amant: !icioarele5 coa!sele5 organele genitale2 - elem. A!a : a domenul 9!ana la dia4ragma;5 cu toate organele interne2 - elem. Aer : cutia toracica5 !lamanii5 inima5 gatul2 - elem. *oc : ca!ul cu toate organele interne. 6co!ul e:ercitiului urmator este de a incarca regiunile cor!ului cu elementul cores!un7ator acestor regiuni. Ado!tati asana o isnuita. )rin res!iratia !lamanilor si a !orilor as!irati elementul !amant cu !ro!rietatea caracteristica %greutatea5 in regiunile !amant ale cor!ului: !icioarele5 organele genitale !ana la osul !u ian. 6e va as!ira de 0 ori elementul )amant5 e:!irand gol5 ast4el incat regiunea !amant va 4i um!luta cu acest element. Mentineti elem. )amant in aceasta regiune si veti as!ira de 0 ori elem. A!a in regiunea a!a adica in a domen5 4ara a-l elimina. In continuare um!leti !ie!tul cu aer de 0 ori lasandu-l in aceasta regiune 4ara a-l elimina a4ara !rin res!iratie. Acum este randul ca!ului care va 4i um!lut de asemenea !rin 0 in3alatii cu elem. *oc. (u!a ce au 4ost incarcate toate regiunile cu elementele cores!un7atoare5 re7istati cam . minute in aceasta stare5 du!a care ince!eti di7olvarea elementelor. Ince!em acolo de unde ne-am o!rit5 adica de la ca! cu elementul 4oc5 !rin a ins!ira de 0 ori gol iar !rin e:!ir eliminam elementul ina!oi in univers 9!rin 0 e:!iratii active de eliminare;. (u!a aceea se trece la regiunea aerului5 a a!ei5 a!oi in 4inal la elementul !amant !ana ce cor!ul este eli erat de elemente. JJ (aca am do andit e:!erienta !utem trece la o varianta a celei anterioare: nu numai um!lerea acestor regiuni cu elementele cores!un7atoare ci si acumularea lor acolo. )rocesul e asa cum l-am descris: ince!eti din nou cu elem. )amant si terminati cu elem. *oc. Te3nica de di7olvare este aceeasi cu cea anterioara. Aceste e:ercitii sunt de o mare insemnatate deoarece aduc la unison cor!ul material si cel astral cu legile universale ale elementelor. (aca magicianul a a>uns !rin anumite circumstante in di7armonie si 4ace aceste e:ercitii isi va recastiga imediat armonia. In4luenta ene4ica a armoniei universale o va resimti 7ile in sir si ii va con4eri sen7atia de !ace si 4ericire. Armonia elementelor in cor! ii o4era si alte !osi ilitati din care mai amintim cateva. Inainte de toate elevul ramane a!arat de in4luentele as!ectelor negative ale elementelor. (aca elevul a o tinut ec3ili rul magic se va gasi in centrul intam!larilor5 vede toate legile5 tot ceea ce se intam!la5 ce a!are si dis!are in univers5 dintr-o !ers!ectiva adevarata. Elevul e a!arat de unele oi si !roduce o ec3ili rare a "armei !ro!rii si im!licit a destinului sau. (evine re7istent 4ata de orice in4luenta ne4avora ila5 isi !uri4ica aura sa astrala si mentala5 isi intareste matricea astrala si mentala5 intarindu-si ca!acitatile magice iar intuitia sa ia un caracter universal. 6imturile sale astrale se ra4inea7a si ca!acitatile intelectuale cresc. A8TRE8AME8T *I=IC 1 Ritualurile si aplicatiile lor practice E:ercitiile din nivelul I ar tre ui sa 4i devenit de>a un o icei de viata. Cele din nivelul al II-lea tre uie intarite. Tre uie sa ai ca!acitatea de a inde!lini orice asce7a5 e:act5

..

4ara sa lu!ti cu tentatiile sau sa 4i invins de ele. E:ercitiile din nivelul al III % lea tre uie 4oarte ine adancite. )ostura 9asana; cor!ului tre uie sa 4ie cat mai ine sta!anita incat sa !utem sta ore in sir 4ara a simti tensiune5 nervo7itate sau amorteli ale musc3ilor. )uterea de radiatie tre uie sa 4ie intarita5 adancita si mai dinamica5 ceea ce se va o tine !rin imaginatie si meditatie adanca. Magicianul tre uie sa invete sa 4oloseasca aceasta !utere de radiatie in orice situatie in mod !ractic. El tre uie sa a>unga !ana acolo incat orice dorinta !e care o trans!une in !utere de radiatie sa se reali7e7e. )rin asta va a>uta oameni in su4erinta5 oala sau nenorociri5 ceea ce oricand ii va atrage inecuvantarea. Acum vom trece la un alt ca!itol la 4el de !utin cunoscut care tratea7a des!re !o7itii ale cor!ului5 gesturi si !o7itii ale degetelor 9mudras;5 in general denumite ritualuri. )rinci!iul de 4ond al ritualurilor consta in a con4irma sau !rovoca o idee sau un sir de ganduri5 !rintr-o e:!resie e:terioara5 gest sau actiune5 ceea in 3ermetism se c3eama evocare. Acest !rinci!iu este vala il !entru intreaga magie rituala. )rin asta vreau sa s!un ca se !oate e:!rima orice idee sau 4iinta !rintr-o actiune e:terioara si de asemenea o !oti lega de o anumita sarcina. Ceea ce nu !oseda un nume5 un sim ol !ro!riu5 sau un semn e:terior este li!sit de im!ortanta. )e aceasta stravec3e te7a se a7ea7a toate !rocedeele magice si ritualurile si 4iecare sistem religios are din tim!uri stravec3i !ro!riile !rocedee de cult. (i4erenta consta in 4a!tul ca marea masa a avut 4oarte !utin acces la mistere si doar la mici 4ragmente5 iar cea mai mare !arte a 4ost !a7ita cu strictete de catre marii !reoti sau initiati. *iecare ritual isi are sco!ul sau !recis5 indi4erent daca e vor a de vra>itorii din Ti et5 gesturile mainilor 4acute de !reotii ?ali orientali sau de ritualuri magice de e:orci7are. 6inte7a ramane mereu una si aceeasi. In !rocesele din >ustitie se 4oloseste !entru con4irmarea de!o7itiei mana ridicata in c3i! de >uramant5 ceea !oate 4i !rivit ca un gest magic. (in !unct de vedere crestin cele , degete ridicate sim oli7ea7a Treimea (ivina. Orice secta sau lo>a din cele multe care e:ista au riturile lor. 6e !ot s!une multe des!re aceasta !ro lema din !unct de vedere istoric5 dar !entru magia !ractica tinand de !regatirea magicianului aceste sudii nu sunt necesare. Asu!ra adevaratului mag nu are nici o im!ortanta lectura cartilor care descriu cum se desenea7a cercul magic !e care il !riveste ca sim ol al in4initului5 (ivinitatii si !uritatii5 destinat !entru c3emarea du3urilor sau ingerilor !rotectori2 Tot ast4el si un /ama isi !ictea7a mandala si 4oloseste diverse ritualuri. As4el de indicatii nu-i sunt necesare deoarece el stie ca nu sunt decat niste ad>uvanti sau su!orturi mentale. " Ritualuri prin 3esturi> posturi 9asanas;> po6itii ale de3etelor 9!udras; In aceasta eta!a a !atra5 magul invata arta de a-si com!une !ro!riile ritualuri5 acte de cult5 gesturi si !o7itii ale degetelor. Totul de!inde 4oarte mult de !erce!tia si individualitatea 4iecaruia. Multi magicieni au o tinut mai multe 4olosind ritualuri mai sim!le5 decat unii 4iloso4i s!eculanti cu inter!retari com!licate ale cultului lor. O linie e:acta de conduita nu !oate 4i indicata5 elevul tre uie sa actione7e intuitiv si orice idee5 sir de ganduri cat si ceea ce doreste sa se reali7e7e5 tre uie sa o !oata e:!rima !rintr-un gest !otrivit5 !o7itie a degetelor sau ritual. ?ineinteles ca nu va incerca sa e:!rime un gest de inecuvantare cu a>utorul unui !umn strans gata de atac. In 4unctie de situatie isi va com!une un ritual individual5 discret5 de care se va 4olosi cand nu este o servat de nimeni. E:ista magicieni care in cea mai mare aglomeratie !ot !ractica magia rituala !rin miscarea degetelor in u7unarul 3ainei sau !altonului. Ei 4olosesc degetele de la mana in analogie cu elementele as4el: - degetul mare H a!a2 - aratatorul H 4oc2 - mi>lociul H A"asa 2 - inelarul H !amant2

.6

degetul mic H aer2 mana drea!ta H elementele !o7itive2 mana stanga H elementele negative. Acest mic e:em!lu e su4icient. Invatati deci sa acordati in mod individual diverselor idei semne adecvate. &eti !astra acest secret !entru dvs.5 deoarece daca altcineva ar 4olosi !entru aceeasi idee acelasi semn5 acesta o va sla i !rin devierea !uterii sale. (orintei dvs. !ersonale !e care o vreti inde!linita cat mai re!ede asociati un mic ritual sau gesticulatie5 9cel mai ine a degetelor; si imaginati-va ca !rin acest gest dorinta va 4i inde!linita5 mai mult5 ca ea este de>a inde!linita. /egea !re7entului-im!erativ5 a comen7ii este vala ila si aici. Reali7area imaginara in cone:iune cu gestul sau ritualul res!ectiv tre uie 4acuta cu siguranta5 3otarare si convingere ne7druncinata in reusita. /a ince!ut tre uie 4olosit atat ritualul cat si imaginatia. Mai tar7iu daca te ocu!i doar cu imaginarea dorintei si a inde!linirii ei5 vei 4olosi automat 4ara sa o servi5 gestul sau ritualul. (aca s-a a>uns !ana acolo incat o dorinta devine automata in imaginatie atunci !rocesul va decurge invers: se 4ace ritualul sau gestul iar imaginatia sau !uterea in c3estiune isi va lansa automat e4ectul. Acesta este de 4a!t sco!ul ritualului5 gestului5 !o7itiei degetelor sau cor!ului. (e indata ce ritualul a devenit automati7at cu imaginatia5 e de a>uns sa inde!linesti doar ritualul ca sa o tii e4ectul sau in4luenta dorita. 6e !oate 4ace o com!aratie cu o aterie incarcata care nu are nevoie decat de un contact corect !entru a !roduce curentul oricand. )rin re!etarea actului de imaginare cu gestul sau ritualul res!ectiv se creea7a in s4era cau7elor sau !rinci!iul a"asic5 o !uternica re7erva care !reia5 cores!un7ator dorintei sau sco!ului5 vi ratia necesara 94luidul electromagnetic;5 culoarea5 sunetul si toate celelalte analogii. (u!a ce acest re7ervor de !utere a 4ost incarcat !rin mai multa re!etari5 doar ritualul in sine !oate !roduce descarcarea unei !arti din aceasta !utere5 care va duce la e4ectul dorit. (e aceea este indicat sa nu se discute cu nimeni des!re acest ritual5 daca nu5 altcineva 4olosindu-l !oate sa descarce usor !uterea stocata si sa reali7e7e e4ectul5 ceea ce ar 4i in dauna celui ce a creat acest ritual. E:ista lo>i secrete in care ince!atorii sunt lasati sa inde!lineasca ritualuri !rin care sa incarce ast4el de re7ervoare de !utere iar ade!tii su!eriori au acces usor si ie4tin la ele. (aca disci!olul in cau7a 4ace !rogrese as4el incat sa !oata a sor i si el din acest re7ervor5 atunci i se indica sa 4oloseasca cat mai !utin acest ritual. Multora le !oate veni ideea ca diversele miscari !olitice si !artide5 !rin gestul de salut !ot inde!lini o actiune magica indirecta si sa adauge !rin re!etare re7ervorului colectiv mici !articule de !utere vitala. Asa de e:em!lu era la na7isti care salutau cu mana ridicata5 re!re7entand un gest de !utere. (ar daca un as4el de re7ervor crescator de !utere e 4olosit in sco!uri lacome si distructive5 aceasta !utere mentala tensionata se va intoarce im!otriva celor ce au creat-o5 datorita !olaritatii ei5 iar urmarea este descarcarea si distrugerea. In a4ara de asta5 lestemele victimelor nevinovate din inc3isori5 condamnati la moarte sau trimisi 4ara s!eranta !e cam!ul de lu!ta5 vor !roduce o !olaritate o!usa care va contri ui si ea la distrugerea re7ervorului de !utere. Aceeasi lege este vala ila !entru toate celelalte culte5 secte5 lo>i. &indecarile miraculoase din locurile de !elerina> au aceeasi a7a comuna. Credinciosul atrage !rin credinta sa !uternica si increderea neclintita in statuia sau !ictura s4anta5 !uterea s!irituala din !rinci!iul a"asa care a 4ost inmaga7inata acolo de ceilalti credinciosi5 !roducandu-se e4ecte miraculoase. Magicianul ine !regatit va gasi intotdeauna e:!licatia adevarata a unor asemenea 4enomene5 !rin cunoasterea legilor universale. (aca doreste5 !oate 4i in masura5 cunoscand legile !olaritatii5 sa-si insuseasca din res!ectivul re7ervor de cult si sa !roduca diverse vindecari si minuni. Insa cel su!erior din !unct de vedere etic ar !rivi -

.0

acest 4a!t ca !e un 4urt si nu s-ar co ori niciodata la asa ceva5 deoarece are asa multe alte !osi ilitati la indemana. (u!a cum am mai s!us5 orice idee5 dorinta si orice imaginatie !ot 4i reali7ate !rintr-un ritual5 indi4erent !e ce !lan: material5 astral sau s!iritual. (oar tim!ul inde!linirii de!inde in !rimul rand de maturitatea s!irituala si in al doilea rand de 3arnicia in !racticarea ritualului. Magul isi va alege ritualuri asa une si cu caracter universal5 incat sa le !oata 4olosi toata viata. Cu cat va avea mai !utine dorinte cu atat mai re!ede se va instala succesul. )ana cand !rimele dorinte alese nu se reali7ea7a su4icient nu se vor alege alte ritualuri. /a ince!ut sunt su4iciente doar unul5 cel mult trei rituale. A>uns la aceasta eta!a de de7voltare magicianul va gasi masura !otrivita si va sti cat este ca!a il sa se incarce.

8I&E/@/ & Intele!tul Ar3imede s!unea candva: Aaratati-mi un !unct in univers si voi misca )amantulB. 8umai !entru !utini e cunoscut 4a!tul ca in aceasta !ro!o7itie se cu!rinde un mare secret ocult si anume acela al celei de-a !atra dimensiuni. Asa cum stim inca de la scoala totul !oseda 4orma: !iatra5 !lanta5 animalul5 omul - !e scurt orice cor! are lungime5 latime5 si inaltime. (aca ne imaginam in mi>locul unei 4orme5 de e:em!lu a unei ile5 o incrucisare du la5 o tinem la locul incrucisarii un !unct de adancime 9minim;. )e acest !unct il avea Ar3imede in vedere !entru ca este atat !unctul de ince!ut cat si cel de s4arsit5 sam urele 4iecarei 4orme. )rivita din acest !unct 4iecare 4orma este armonios<simetric o iectiva5 adica se gaseste in adevaratul ei ec3illi ru. In aceasta consta secretul celei de-a !atra dimensiuni5 deci conce!tul de tim! si s!atiu ca etern si in4init 94ara tim! si 4ara s!atiu; si de asemenea si s!atiul magic. Elevului i se recomanda sa medite7e deci5 !e indelete5 du!a care i se vor desc3ide ne anuite adancimi si va ca!ata o inalta intuitie ca ras!lata. In !regatirea mentala a nivelului & ne vom ocu!a de s!atiul magic sau de o magie a s!atiului. ANTRENAMENT MENTA( Magia s!atiului )rin !recedentele e:ercitii elevul si-a insusit o anumita ca!acitate de concentrare si a invatat sa-si trans4orme constiinta du!a cum vrea sau sa o ada!te7e 4iecarei 4orme asa incat este ca!a il sa !riveasca mai de!arte si mai adanc. Instructiunile celei de-a cincea tre!te<nivel ne arata ca se !oate im!lanta constiinta in centrul 4iecarei 4orme de la cel mai mic atom !ana la cel mai mare univers. )rin aceasta elevul invata nu numai sa inteleaga5 sa !ricea!a si sa cu!rinda 4iecare 4orma in centrul ei5 ci si sa o sta!aneasca desavarsit din acest centru. Ca!acitatile do andite cu a>utorul urmatoarelor e:ercitii sunt de o mare insemnatate5 deoarece !rin ele se !oate do andi ec3ili rul mental<s!iritual. Acest ec3ili ru este !ro!rietatea 4undamentala a elementului A"asa sau !rinci!iul cau7al al s!iritului. 6a ince!em deci cu e:ercitiile urmatoare: Ado!tati asana o isnuita. In 4ata !lasati cateva o iecte mai mari simetrice ca 4orma5 eventual o ila !lina5 un cu 5 etc. Este indicat sa alegeti la ince!ut o iecte cu continut !lin. *i:ati !entru scurt tim! unul din o iecte5 inc3ideti oc3ii si trans!uneti constiinta dvs. in !unctul de minim<de adancime5 deci e:act

.8

in centru. Inc3i!uiti-va ca sunteti si va simtiti c3iar dvs in centrul acestui o iect. Trans!unerea tre uie sa 4ie atat de !uternica incat sa uitati de tot cor!ul dvs. 9tim! de . minute;. Acest e:ercitiu este intr-adevar greu5 dar !ractica naste !er4ectiuneaK Ratarile ince!utului nu tre uie sa va s!erie5 ci doar sa e:ersati 3arnic mai de!arte. (eoarece omul este o isnuit doar cu trei dimensiuni se ivesc la ince!ut di4icultati care !e !arcurs vor ceda5 de la e:ercitiu la e:ercitiu si tre!tat te o isnuiesti sa te concentre7i !atrun7and in centrul 4iecarui o iect. (aca reusiti sa va mentineti constiinta cel !utin . minute in centrul o iectului ales de dvs5 treceti la urmatorul o iect. (aca o tineti aceleasi re7ultate une5 alegeti-va o iecte de data asta asimetrice. Te uie de 4iecare data sa va mutati constiinta in centrul acestora si totodata sa va simtiti atat de mic ca un o de mac5 sau mai mult5 ca un atom. (aca va reuseste de 4iecare data 4ara nici o !ertur are5 atunci treceti la urmatorul e:ercitiu !rin care din acel !unct de minim cu!rindeti marimea si 4orma o iectului. Cu cat v-ati inc3i!uit ca sunteti mai mic5 cu atat constiinta dvs s-a com!rimat mai mult si cu atat mai mare va a!are circum4erinta si lungimea o iectului. )entru dvs acel o iect este un univers intreg5 iar acest sentiment mentineti-l cat de mult !uteti. (aca va reuseste 4ara !ertur ari atat cu un o iect simetric cat si cu unul asimetric treceti la un altul. Acest e:ercitiu il !uteti considera inc3eiat daca aveti re7ultate la 4el de une cu orice o iect. (u!a e:ercitii re!etate de trans!unere in !unctul de minim do anditi ca!acitatea sa vedeti !rin 4iecare o iect si sa-i cunoasteti intuitiv structura materiala si mental-s!irituala. Totodata do anditi ca!acitatea de a in4luenta 4iecare o iect din acest !unct5 deci din mie7ul lui5 sa-l incarcati magic du!a !lac si ast4el sa-i im!regnati s4era mentala cu dorinta dvs. In eta!a a !atra am invatat sa sta!anim aceasta !rin acumularea 4ortei vitale din a4ara s!re inauntru iar in actuala eta!a 4acem acelasi lucru dar din interior s!re e:terior. @n magician tre uie sa o tina aceleasi e4ecte cu animalele si cu oamenii. Mai mult tre uie sa reuseasca si cu o iecte care nu se gasesc in 4ata oc3ilor lui. Constiinta nu cunoaste margini5 asa ca !oate 4i trans!usa la cele mai mari distante. (aca elevul a a>uns atat de de!arte5 !oate trece la urmatoarele e:ercitii in !ro!riul sau cor!5 in a !atra dimensiune a cor!ului sau - microcosmosul5 in !rinci!iul a"asa al !ro!riei 4iinte. )ractica e urmatoarea: 6tati linistit in asana si inc3ideti oc3ii. Trans!uneti-va constiinta e:act in mi>locul cor!ului5 adica in cavitatea stomacala sau !le:ul solar. Tre uie sa va imaginati ca un !unct 4oarte mic5 un atom in centrul a4lat intre coloana verte rala si cavitatea stomacului. Acest !unct este centrul gravitatiei cor!ului dvs. 9hara- n.t.; Incercati sa ramaneti cu constiinta acolo cel !utin . minute2 4olositi !entru a>utor un ceas cu sonerie<alarma. )riviti din acest !unct cor!ul dvs. Cu cat v-ati imaginat mai mic cu atat mai mare va !area cu!rinsul cor!ului dvs5 ca un mare univers. In acest !unct meditati urmatoarele : ?E0 S0NT CENTR0( COR#0(0I ME0> E0 S0NT #0TEREA HOTARATOARE @A. Creutatile la ince!ut nu tre uie sa-l indis!una !e elev. (aca initial va reusi !entru cateva secunde ele vor deveni ulterior minute. Cel !utin . minute tre uie mentinuta constiinta in !unctul de minim. )rin e:ersarea acestei eta!e tre uie sa reuseasca sa se trans!una la orice ora si in orice situatie in acest !unct sau !rinci!iu a"asic de unde !oate !erce!e si in4luenta tot ceea ce !riveste 4iinta sa. Aceasta trans!unere a constiintei in !rinci!iul a"asa este adevarata stare de transa !a3ica5 stadiu !reliminar al cone:iunii cu constinta cosmica. )ractica aceasta !rivind legatura cu constiinta cosmica o vom descrie intr-o eta!a urmatoare. Transa magica nu va tre ui con4undata cu starea !e care o !rovoaca mediile s!iritiste c3iar autentice. (e o icei

.+

se 4ace mult ta!a> ca sa induca in eroare !e cei naivi. Mediumii autentici isi !rovoaca starea de transa5 4ie !rin rugaciune5 cantec sau meditatie5 ori invers !rin !asivitate a s!iritului5 !rin care se !roduce o de!lasare s!ontana a constiintei. In aceasta stare este !osi il !entru elementali5 !ersoane decedate sau 4iinte in4erioare sa !roduca !rin cor!ul astral si carnal al mediumului diverse semne sau mani4estari. (in !unctul 3ermetic de vedere aceste e:!eriente sunt considerate ca !osesiuni5 c3iar daca !rintre 4iintele acelea sunt si unele cu intentii une. @n adevarat magician nu se indoieste de as4el de e:!erientedaca sunt luate 4oarte in serios- dar va com!atimi ast4el de mediumi-mi>locitori. Magul este ca!a il sa ia legatura cu 4iinte din alte s4ere 4iind !e de!lin constient de ceea ce 4ace. Amanunte des!re aceasta vor 4i date intr-un ca!itol s!ecial.

ANTRENAMENT #SIHIC 1 #roiectia ele!entelor in e:terior prin corp Indicatiile !ractice a celei de a !atra eta!e ne invata sa atragem in cor!ul nostru cele - elemente din @nivers5 mai intai sa le acumulam in tot cor!ul iar a!oi in 4iecare !arte a lui si ast4el sa !roducem o tensiune a elementelor5 mai ine 7is o dinamica a lor. (e la un e:ercitiu la altul cor!ul a devenit tot mai elastic 4ata de tensiunea elementelor si mai re7istent im!otriva e4ectului de !resiune. 8ivelul actual ne duce cu un !as mai de!arte si ne invata sa !roiectam elementele in a4ara si sa le sta!anim5 deoarece 4ara !roiectarea elementelor in e:terior orice lucrare de magie e de neconce!ut. (e aceea tre uie sa acordam ma:ima atentie !racticii. 1 1 #roiectia prin ple:ul solar Ase7ati-va in !o7itia cunoscuta. )rin res!iratia !lamanilor si a !orilor !ielii as!irati cu a>utorul imaginatiei elementul 4oc in tot organismul. Ins!irati elementul 4ocului cu !ro!rietatea s!eci4ica a caldurii in dvs si e:!irati gol. (aca in cor!ul dvs este ine re!re7entata caldura !rin acest element 4oc acumulat5 lasati-l cu a>utorul imaginatiei sa iasa !rin !le:ul solar si sa inunde intreaga inca!ere in care va a4lati. In tim!ul golirii elementului din cor! tre uie sa aveti sen7atia ca organismul este com!let eli erat de acesta si ca elementul acumulat s-a ras!andit in inca!ere5 asemanator cum a-ti 4acut la im!regnarea s!atiului cu 4orta vitala. Re!etati cu acest element de cateva ori inmaga7inarea si golirea si !rin 4iecare golire acumulati elementul 4oc tot mai mult in inca!ere. Imediat ce sunteti eli erat de element tre uie sa simtiti cum elementul 4oc e !re7ent masiv in inca!ere si sa aveti sen7atia ca in camera a devenit 4oarte cald. E:ercitiul !roiectiei elementului s!re e:terior e inde!linit cand magul simte clar caldura in inca!ere. (aca a a>uns !ana aici atunci magicianul va eli era si va revarsa elementul 4oc acumulat5 din nou in univers5 di7olvandu-l in toate directiile su 4orma de s4ere. (u!a cateva e:ercitii va 4i !erce!uta caldura din camera nu doar su iectiv ci c3iar in mod real de catre orice !ersoana educata magic sau nu. (aca 4olosim un termometru acesta va indica cat de mult suntem ca!a ili sa 4olosim !uterea imaginatiei !rivind lucrul cu 4ocul5 asa incat sa !oate 4i !rodusa in camera o caldura materiala !erce!ti ila. 6uccesul acestui e:ercitiu de!inde de vointa si de !uterea imaginatiei !lastice. In aceasta eta!a nu este a solut necesar sa !roduceti o asa mare cantitate de caldura !erce!ti ila 4i7ic ca sa !oata 4i masurata cu termometrul. (ar daca magicianul are interese deose ite in aceasta !rivinta atunci se !oate s!eciali7a in acest e:ercitiu cu elem. 4oc. (ar adevaratul magician

60

nu se va multumi cu acest mic 4enomen ci va munci la de7voltarea lui ulterioara deoarece este convins ca in decursul tim!ului va o tine mai mult. Cand camera este incarcata cu elementul dorit5 magicianul !oate !arasi camera 4ara a-l di7olva2 de asemenea !oate sa !astre7e inc3is elementul in camera la 4el cum a 4acut cu im!regnarea inca!erilor. Tot succesul de!inde de imaginatie si autocontrol. )e de alta !arte nu e indicat sa !arasiti inca!erea um!luta cu un anumit element !entru mai multa vreme5 deoarece 4iintelor res!ectivului element le !lace sa >oace 4este< ne!laceri intr-o asa atmos4era5 in dauna maestrului. &e-ti a4la mai multe des!re aceasta in ca!itolul ce tratea7a des!re conlucrarea cu s!iritele elementelor. Ar mai 4i de remarcat urmatoarele: daca magicianul !ractica acest e:ercitiu in aer li er< s!atii desc3ise5 atunci tre uie sa-si imagine7e singur un s!atiu !recis delimitat indi4erent cat de mare. In acelasi mod va inde!lini e:ercitiul si cu celelalte , elemente in ordinea: aer5 a!a5 !amant. Terminarea e:ercitiului ramane la latitudinea elevului5 deoarece de!inde de tim!ul si !osi ilitatea sa. El !oate sa utili7e7e intr-o 7i un element5 in 7iua urmatoare al doilea s.a.m.d. sau !oate 4olosi dimineata !rimul5 la !ran7 al doilea5 seara al treilea iar al !atrulea in dimineata urmatoare. Elevii care dis!un de mai mult tim! si destula vointa !ot e:ersa cu cele - elemente unul du!a altul. Ast4el de elevi vor 4ace !rogrese uriase in sta!anirea elementelor. (aca elevul sta!aneste ine toate cele - elemente5 atunci !oate !rogresa. 1 " #roiectia prin porii corpului si ple:ul solar In e:ercitiul urmator va invata cum sa dega>e in s!atiu un element acumulat nu numai !rin !le:ul solar5 dar si !rin res!iratia !orilor intregului cor!5 !rovocand de asemenea o acumulare a elementului in s!atiu. Aceasta va tre ui e:ersat cu toate cele - elemente. (i7olvarea in univers se va 4ace intocmai ca la e:ercitiul !recedent. 1 $ Acu!ularea si proiectia prin !aini Cand elevul sta!aneste acest e:ercitiu !e de!lin va merge mai de!arte5 a!licandu-l nu la cor!ul intreg5 ci de asta data la diverse !arti ale cor!ului5 !e care le sta ileste singur. In magie se 4olosesc mai ales mainile si degetele5 de aceea elevul le va acorda o atentie s!eciala. )rin res!iratia !orilor tre uie sa acumule7e res!ectivul element in una sau am ele maini in asa 4el incat cu o sim!la miscare a mainii sa descarce 4ugerator elementul in s!atiul ales si sa-l im!regne7e imediat. )rin e:ercitii re!etate se a>unge la !er4ectiune.K Elevul tre uie sa e:ecute acest e:ercitiu cu toate elementele si sa-l sta!aneasca la !er4ectie. A ia a!oi !oate continua. 1 % Acu!ularea in corp si proiectarea prin ple:ul solar su2 diverse 4or!e 6tati in !o7itia cunoscuta. Ins!irati !rin !lamani si !orii cor!ului elementul 4oc si acumulati-l in tot cor!ul !ana simtiti caldura. Acum imaginati-va ca elem 4oc acumulat se gaseste in !le:ul solar com!rimat su 4orma unei s4ere de 4oc cu diametrul de '0-20 cm. Aceasta s4era com!rimata tre uie sa 4ie atat de 4ier inte si stralucitoare incat sa 4ie asemanatoare soarelui5 radiind !uternic5 luminos si 4ier inte. Acum imaginati-va ca aceasta s4era se eli erea7a din !le: si !luteste in aer !rin inca!ere5 la 4el de !uternic incinsa si stralucitoare. Mentineti aceasta imagine cat mai mult !osi il. Cand va a!ro!iati mainile de ea tre uie sa-i simtiti caldura ce o dega>a. Inc3eiati e:ercitiul lasand-o sa se di7olve in univers incet sau sa e:!lode7e dintr-o data in nimic. Am ele modalitati tre uie sa le sta!aniti 4oarte ine. /a 4el tre uie sa !rocedati si cu elementele aer5 a!a5 !amant. Ca sa aveti o re!re7entarea mai una a elementului aer dati s4erei com!rimate culoarea al astra ca a cerului. A!a ar tre ui sa va 4ie mai usor de imaginat5 daca nu reusiti totusi5 imaginativa la ince!ut ca o ila de g3eata iar !entru elem !amant ca o ila de lut. In momentul cand sta!aniti e:ercitiul cu

6'

cele - ile<s4ere de elemente5 incercati cu alte 4orme. )entru ince!ut alegeti 4orme sim!le: cu 5 con5 !iramida etc. E:ercitiul este com!let inc3eiat daca reusiti sa !roiectati in e:terior su orice 4orma5 4iecare din aceste - elemente acumulate si com!rimate initial in cor! 9!le:ul solar;. " #roiectia ele!entelor direct din univers (oar atunci cand e:ercitiul anterior este e4ectuat !er4ect se !oate trece la urmatorul5 care descrie !roiectia elementelor direct din univers. )ractica este urmatoarea: 6tati ase7at in asana si res!irati calm si 4ara nici un e4ort. Imaginati-va ca atrageti din univers5 din s!atiul nes4arsit elementul 4ocului si um!leti cu el s!atiul locuit de dvs. @niversul vi-l imaginati ca o s4era enorma din care e:trageti<a sor iti din toate directiile elementul 4oc si-l co orati ca sa um!leti inca!erea in care va a4lati. Retineti ca elementul 4oc la nivelul sursei !rimare este cel mai eteric 94in; si su til5 si cu cat il atrageti s!re dvs. cu atat mai dens5 material si mai 4ier inte devine. In tim!ul acestui e:ercitiu tre uie sa simtiti cu !ro!riul cor! caldura. Cu cat elementul com!rimat si acumulat se condensea7a in inca!ere cu atat mai !uternica devine caldura. Tre uie sa va simtiti e4ectiv ca intr-un cu!tor. (u!a aceea di7olvati !rin vointa si imaginatie elementul ina!oi in in4init. Acelasi lucru re!etati-l si cu elementul aer !e care il atrageti in >os din acel univers s4eric din toate directiile si il com!rimati um!land inca!erea. /a acest e:ercitiu tre uie sa aveti sen7atia ca !lutiti intr-un nes4arsit ocean de aer5 eli erat de greutate5 gravitatie si 4orte de atractie. (aca e:ercitiul a 4ost corect e:ecutat atunci va simtiti in acest s!atiu usor ca un alon. A!oi di7olvati elementul aer similar cum ati 4acut-o cu elem 4oc5 in sursa lui initiala din care a 4ost atras. /a 4el !rocedati si cu elem a!a. Imaginati-va ca atrageti acest element dintr-un nes4arsit ocean s!re dvs.5 la ince!ut su 4orma unor va!ori reci !e care ii condensati din ce in ce mai mult !e masura ce ii a!ro!iati de dvs si de inca!ere. Cu acesti va!ori reci um!leti camera de e:ercitiu si imaginati-va ca va gasiti in centrul acestui element. Tre uie sa aveti sen7atia de rece ca g3eata. In momentul in care simtiti aceasta raceala di7olvati elementul a!a din nou la 4orma initiala si lasati-l sa se scurga in in4init. )rin aceste metode reuseste ra!id magicianul sa-si im!ros!ate7e si racoreasca camera c3iar si in cea mai torida 7i de vara. /a 4el !rocedati si cu elementul !amant. (in univers atrageti o masa gri asemanatoare lutului5 care !e masura ce co oara si se a!ro!ie devine din ce in ce mai maronie. Cu aceasta masa grea um!leti in intregime5 4oarte dens inca!erea. In acest tim! tre uie sa simtiti !e !ro!riul cor! greutatea5 !resiunea si !uterea de aderenta a acestei mase. (u!a ce aveti su control elementul !amant5 atunci di7olvati-l din nou s!re sursa lui originara. Asa cum am va7ut5 atragerea si materiali7area elementelor se intam!la e:act cum ne-am concentrat5 stocandu-le unde vrem noi5 4ara ca elementele sa treaca !rin cor!2 totul se !etrece in a4ara cor!ului nostru. Magul tre uie sa sta!aneasca am ele metode !er4ect deoarece are nevoie sa materiali7e7e in tim!ul activitatilor magice !rin cor!ul sau un element5 de e:. cand vindeca !ersoane olnave. )e de alta !arte are nevoie de elementul concentrat direct din @nivers in ca7ul in care creea7a du3uri de servire si elementali. (aca sta!aneste !er4ect aceasta !ractica5 !oate sa treaca mai de!arte. E:ercitiul urmator consta in 4a!tul ca un element atras din univers va 4i com!rimat intr-o 4orma aleasa5 deci nu va um!le s!atiul ca in e:ercitiul !recedent5 ci similar ca acele e:ercitii in care 4ormele elementelor au 4ost condensate in !le:ul solar !roiectate a!oi in a4ara cor!ului si mentinute !lutind in aer5 cu deose irea ca modelarea 4ormei nu are loc in interiorul cor!ului nostru ci imediat in tim!ul !lutirii in mediul incon>urator. In consecinta magicianul tre uie sa stie e:act cum sa !roduca o minge de 4oc5 una de aer5 una

62

de a!a si o minge de !amant. (aca ii reuseste acest lucru atunci va incerca sa modele7e alte 4orme din elementele ce !lutesc in s!atiu si a!oi sa le di7olve in univers du!a un anumit tim!. Tot tim!ul tre uie sa resimta !ro!rietatile s!eci4ice ale elementelor cu care lucrea7a2 tre uie sa reuseasca !ana acolo incat si un neinitiat sa simta si sa vada acel element. Acestea sunt insa !er4ormante inalte5 re7ultatele unei munci anevoioase !e acest teren. In 4ine5 elevul tre uie sa 4ie in stare !e !arcursul e:ercitiilor sa condense7e<com!rime din univers 4iecare element si sa ii con4ere orice 4orma dorita. Acesta este sco!ul acestui e:ercitiu. $ Mici trucuri !a3ice Magicienii reusesc sa com!rime un element in asa 4el incat acesta sa devina o !utere materiala. Ast4el cu elementul 4oc se !ot !rovoca incendii de la cele mai mari distante. Iata cum !ot 4i reali7ate mici trucuri magice: - /a ince!ut e:ersati luand direct din univers o s4era de 4oc 4ara sa o treceti in !reala il !rin cor! si com!rimati-o imaginar intr-un o mic de 4oc !ana ce devine o scanteie incinsa. Aceasta scanteie introduceti-o intr-un tam!on de vata im i at cu o su stanta usor in4lama ila 9 en7ina5 s!irt;. /a 4el se !regateste o scanteie cu elementul aer !e care o introducem si !e ea in tam!onul de vata. In momentul cand scanteile se ating tam!onul de vata va lua 4oc. Avand succes cu acest mic truc magicianul antrenat !oate 4ace o incercare cu o lumanare iar a!oi cu o lam!a cu !etrol. Aceste !er4ormante tre uie sa%i reuseasca atat in a!ro!iere cat si la distanta. - In continuare !oate sa !lase7e intr-un !a3ar normal sau intr-o sticla5 o scanteie de 4oc si a!oi 4ulgerator sa arunce !este ea o scanteie de a!a. In momentul in care se ating cele 2 scantei5 e:!lodea7a am ele elemente si !a3arul sau sticla se s!arg in cio uri. As4el de A>ucariiB sau altele asemanatoare le !oate imagina magicianul singur deoarece el cunoaste legile si le sta!aneste. Adevaratul mag insa nu se demite cu ast4el de 4leacuri. El stie 4oarte ine ca !oate !roduce cu a>utorul elementelor 4enomene naturale ca 4ulgerul5 tunetul5 4urtuna in acelasi tim! !utand sa le si inde!arte7e. Toate aceste !uteri care omului normal ii !ar niste minuni sunt !entru mag de la sine intelese si de!inde de el daca se !ro4ilea7a !e ast4el de 4enomene sau va dori sa-si s!oreasca mai de!arte ca!acitatile magice. )rintre altele ii este cunoscut 4a!tul ca 4ac3irii reali7ea7a de7voltarea !omului mango din samanta doar intr-o ora5 numai !rin mani!ularea elementelor. In a4ara de acestea elevul are !osi ilitatea de a veri4ica 4i7ic condensarea materiala a unui element !rin scu4undarea unei 4orme com!rimate<condensate de element intr-un !a3ar cu a!a curata -cel mai ine distilata- si re!etand aceasta scu4undare de mai multe ori. El va constata ca in ca7ul 4ocului gustul este acrisor5 la aer dulceag5 la a!a astringent5 la !amant gustul e de statut5 4ad. 6i !rin metode c3imice se !oate veri4ica acest !rocedeu scu4undand intr-o asemenea a!a im!regnata5 o 3artie de turnesol 9!t determin. )$-ului;. In ca7ul a!ei im!regnate cu elemente active se va constata o reactie acida iar in ca7ul elementelor a!a si !amant reactia este alcalina. Cine nu-si reaminteste de nunta din Caana Calileei unde (omnul nostru a trans4ormat a!a in vinN (oar un ade!t asa de !uternic evoluat ca Isus !oate reali7a acest miracol5 nu !rin in4luentarea elementelor din a4ara ci !rin sta!anirea !rinci!iului a"asa al a!ei si trans4ormata din interior s!re e:terior. Cu aceasta inc3ei lucrul cu elementele din eta!a a cincea a !regatirii magice a su4letului. 8imeni sa nu treaca mai de!arte inainte de a sta!ani !er4ect toate e:ercitiile si !ro ele. Toate e:ercitiile tre uie sa decurga constant5 unul du!a altul5 deoarece unul

6,

de!inde de celalalt. 6a nu-i treaca cuiva !rin minte sa se agate de un singur e:ercitiu sau de o singura metoda. Re7ultatele vor 4i 4atale !entru sanatate iar succesul nu va veni niciodata. Acestea sa 4ie luate 4oarte in serios. (ar cine !ractica scru!ulos si constiincios e:ercitiile unul du!a altul5 !oate merge !e cale de7voltarii magice cu vite7a ma:ima. ANTRENAMENT FIZIC 1 #re3atire pentru co!unicarea pasiva cu invi6i2ilul In aceasta eta!a voi !re7enta cateva e:ercitii ce !ermit o comunicare deli erata !asiva cu invi7i ilul din !unct de vedere magic. Metodele au intr-adevar anumite asemanari cu cele s!iritiste5 dar cum va constata si magicianul insusi5 el nu se va constitui intr-o unealta 4ara vointa5 numita la s!iritisti medium. Magului nu ii este !ermis sa devina >ucaria unor !uteri necontrola ile5 dim!otriva el isi diri>ea7a !uterile in mod constient si invata sa le 4oloseasca deli erat. In aceasta !rivinta el tine cont atat de legile lumii invi7i ile cat si de legile lumii 4i7ice5 vi7i ile. 1 1 (evitarea de3etelor si a !ainii )entru contactul !asiv cu invi7i ilul sunt recomandate mai intai e:ercitii de levitatie care au sco!ul de a !re!ara magic orice !arte a cor!ului in asa 4el incat o 4iinta sa se !oate mani4esta cu a>utorul acelei !arti. (eci sa trecem la !ractica: Ase7ati-va comod in 4ata unei mese !e care va intindeti am ele maini. E:ecutati acumularea de !utere vitala in mana drea!ta si concentrati-va la ea incat sa va miscati mana si degetele e4ectiv !rin vointa !ura si nu cu a>utorul musc3ilor. (u!a aceea lasati !uterea vitala acumulata sa se scurga cu a>utorul imaginatiei din nou in univers. Acum ince!eti cu e:ercitiile de levitatie !ro!riu 7ise. Acumulati elem aer in aratatorul mainii dre!te si concentrati-va ca aratatorul sa 4ie atat de usor ca si aerul. A!oi imaginati-va ca il ridicati du!a vointa lasand mana cu celelalte degete linistita si nemiscata !e masa. Tre uie sa aveti san7atia ca nu musc3ii ridica degetul ci dorinta dvs. (u!a ce ati ridicat degetul lasati-l tot !rin vointa sa co oare. (aca nu va concentrati in tim! ce degetul se gaseste in aer5 atunci va cadea imediat. Cineva !oate incerca sa sta ileasca cat intervine vointa si cat revine musc3ilor in aceasta. (u!a ce se !oate levita aratatorul de la mana drea!ta cu a>utorul vointei5 se va !roceda la 4el cu celelalte degete. E:ercitiul e inc3eiat daca se !ot ridica si co ora !rin !ro!ria vointa toate degetele mainii dre!te. E:act la 4el se !rocedea7a cu degetele de la mana stanga. (aca s-a inde!linit si aceasta5 se incearca ridicarea intregii maini !e aceasta cale5 mai intai drea!ta si a!oi stanga. (aca ati o tinut succesul treceti mai de!arte si ridicati mana nu numai !ana la cot ci !ana la umar5 cu a>utorul vointei. Incercarile se !ot e:tinde !rin ridicarea am elor maini deodata. (aca magul doreste sa e:tinda aceste e:ercitii la intregul cor!5 va reusi du!a o vreme5 4ara nici un du iu sa-si ridice intregul cor! !rin vointa. Ar 4i ca!a il sa mearga !e a!a 4ara sa se scu4unde5 sa se ridice in aer si inca multe altele du!a vointa !ro!rie. ?ineinteles ca ar tre ui sa !ractice aceste e:ercitii ani in sir !ana la succesele mai sus mentionate. Marii initiati reusesc cu usurinta !roducerea acestor 4enomene 4ara sa 4i e:ersat inainte ani in sir5 deoarece acestea de!ind de de7voltarea si maturitatea magica. @n mare mag nu va !rovoca 4ara un motiv temeinic as4el de 4enomene cu atat mai !utin !entru a satis4ace curio7itatea altora. In stadiul nostru de de7voltare ne vom multumi sa ne miscam doar mainile si degetele !rin !ro!ria vointa. 1 " E:teriori6area !ainii astrale (aca am a>uns !ana aici vom trece la inca un mic e:ercitiu de !regatire care ne este necesar in relatia !asiva cu invi7i ilul si a carui !ractica o !re7int in continuare.

6-

Ase7ati-va iar la masa si intindeti din nou mainile. Acum imaginati-va ca mana s!irituala !araseste mana 4i7ica. Mana !si3ica !uneti-o langa cea 4i7ica sau lasati-o sa alunece !rin masa !e genunc3i. Mana s!irituala<mentala tre uie sa o considerati ca !e !ro!ria voastra mana. In mana carnala se !roduce un s!atiu mental li er 9vacuum mental; care are 4orma mainii e:terioare. Imaginati-va in acest tim! ca mana carnala este ino4ensiva si se gaseste deci in a !atra dimensiune5 in !rinci!iul A"asa. (aca ati reusit aceasta !entru cateva secunde mergeti cu mana mentala ina!oi in cea astrala si carnala si inc3eiati ast4el e:ercitiul. Re!etati de multe ori e:ercitiul !ana reusiti tim! de . minute sa e:teriori7ati mana in modul !re7entat. A!oi veti lucra in acelasi mod cu cealalta mana. Indata ce ati reusit aceasta 4oarte ine sunteti !regatiti sa ince!eti contactul cu invi7i ilul. (u!a cum vedem !regatirea magica este di4erita de cea a s!iritistilor care se com!orta !asiv cand iau un creion in mana si scriu sau desenea7a cu el. (aca in4ormatiile<mesa>ele !rimite5 !e care s!iritistii le denumesc scriere mediata sau desen mediat5 !rovin intr-adevar din dimensiunea a !atra5 sau Alumea de dincoloB cum s!un ei5 ori doar din su constientul mediumului5 ramane la >udecata magicianului. O mana e:teriori7ata du!a metoda noastra se gaseste intr-adevar in a !atra dimensiune5 !utand 4i va7uta de o 4iinta din acea s4era care se va 4olosi de ea transmitandune in4ormatii in lumea noastra materiala. (aca elevul a inc3eiat aceste e:ercitii este ca!a il sa intre in contact cu 4iinte din cea de-a !atra dimensiune. " Co!unicarea pasiva cu propriul 3/id spiritual si cu alte 4iinte Magul se va stradui inainte de toate sa intre in contact cu s!iritul sau !rotector5 indrumatorul sau s!iritual care lui ii este cel mai a!ro!iat. Orice elev al scolii magice stie ca imediat de la nastere ii este 3ara7ita de )rovidenta (ivina o 4iinta care are sarcina sa ai a gri>a5 sa g3ide7e si sa-si ins!ire !rote>atul. In 4unctie de de7voltare si "arma !oate sa 4ie un decedat sau o 4iinta inteligenta care nu s-a incarnat inca !e aceasta !laneta. Acesta se ingri>este de unastarea !si3ica a !rote>atului sau5 de o icei !ana la !u ertate. Cu cat omul devine din !unct de vedere intelectual mai avansat5 cu atat mai !utina atentie ii daruieste conducatorul sau s!iritual5 mai ales in ca7ul acelor oameni care nici macar nu se gandesc la g3idul lor. (es!re clasi4icarea acestor s!irite !rotectoare cat si des!re actiunile lor s-ar !utea s!une multe lucruri5 dar ar de!asi cadrul acestei lucrari. Magului ii este o4erita !osi ilitatea de a-l contacta !e g3idul sau s!iritual si sa a4le de la el insusi tot ce vrea si are nevoie. El tre uie sa 4ie convins ca atunci cand este cinstit si isi va modela caracterul !rin de7voltare magica cu interes5 3arnicie si tenacitate5 g3idul sau va 4i dis!us sa i se mani4este. Elevul tre uie sa se straduiasca deci sa sta ileasca inainte de toate contactul cu s!iritul sau !rotector. /uati in mana un !endul sideral. 8u tre uie sa 4ie un !endul s!ecial. E su4icient si un inel sau un o iect mic5 un cui legat cu un 4ir de matase5 daca nu aveti altceva la indemana. Ca!atul 4irului il veti rasuci de mai multe ori in >urul degetului aratator. )endulul alansea7a circa 20-2. cm li er5 sus!endat in aer. Ase7ati-va comod la o masa !e care intindeti am ele maini. Cotul ramane s!ri>init5 mana este ridicata. A!ro:imativ la .-0 cm lateral sau in s!atele !endulului !lasati un !a3ar5 o va7a sau orice o iect care !oate !roduce sunete cristaline. (in momentul in care s-au inde!linit conditiile de mai sus e:teriori7ati mana mentala din cea care tineti !endulul si lasati-o intinsa langa cea carnala. (u!a aceea trans!uneti-va !entru cateva momenta in starea de transa cum a 4ost indicat in educatia mentala5 !rin care va gasiti cu constiinta in !le:ul solar2 ast4el va gasiti in a !atra dimensiune. In aceasta stare c3emati%va g3idul s!iritual si rugati-l in gand sa se mani4este cu a>utorul mainii !re!arate

6.

magic. Intre tim! stati linistit si o servati !endulul5 rugand g3idul sa indice !rintr-o lovitura a !endulului in sticla ras!unsul O8@A5 cu doua lovituri A )OATE 9incert;B si !rin trei lovituri A(AB. &eti 4i 4oarte uimiti cand !endulul se va misca si va da loviturile cerute. )ersoanele sen7itive vor o serva ca mana care tine !endulul este condusa de o mana straina. &eti simti !ro a il ca !ro!ria mana a devenit o manusa in care se misca o mana straina care mo ili7ea7a !endulul. Alte !ersoane nu vor o serva c3iar nimic5 in sc3im au sen7atia ca cererea le g3idea7a mintea indirect5 miscand musc3ii mainii si de aici determinand !endulul sa se alanse7e. Re7ultatele sunt a solut individuale si de!ind de a!titudinile individuale. (aca la !rima incercare nu se reuseste contactul cu indrumatorul s!iritual nu tre uie sa va descura>ati. (oar !rin incercari re!etate veti o tine succesulK (u!a cateva incercari va reusi orice elev sa-si contacte7e g3idul. Odata sta ilita legetura ii !oti !une intre ari in gand sau cu voce tare5 intre ari la care se !oate ras!unde cu (A5 8@5 )OATE. Inainte de toate vor 4i intre ari care sunt legate direct de g3id5 ca de !ilda: daca e dis!us sa se mani4este5 daca a 4ost de>a incarnat !e aceasta !laneta etc. (aca s-a reali7at contactul cu a>utorul !endulului atunci se !oate 4olosi o !lanseta in locul !ercutiei in !a3ar<sticla. Aceasta e o !laca rotunda care e im!artita in cam!uri5 !e 4iecare dintre ele gasindu-se o litera a al4a etului2 in mi>loc ramane un mic s!atiu rotund li er. )endulul va arata diverse litere !e rand iar !rin sila isirea acestora se vor o tine in4ormatii5 mesa>e. (u!a succesul o tinut as4el se !oate 4olosi o !lanseta mai mare care contine al4a etul5 ci4rele5 cam!ul cu (A5 8@5 )OATE5 7ile si ore. In mi>loc ramane din nou un s!atiu li er de unde se !orneste. In ca7ul acestei !lansete nu se mai 4oloseste !endulul ci un mic !a3ar de lic3ior. )e !iciorul acestui !a3arel se desenea7a cu tus<mar"er o sageata ca indicator. )artea de >os a !a3arelului se !rinde intre aratator si mi>lociu5 iar mana va 4i g3idata de conducatorul s!iritual. &ar4ul sagetii va indica literele. )entru ca alunecarea !a3arelului sa 4ie mai usoara se !oate ase7a !lanseta su o !laca de sticla5 deoarece !a3arelul se misca mai usor !e ea. Asemenea mi>oace a>utatoare isi !oate imagina si elevul. (iverse indicatii 4olositoare le !oate gasi in literatura s!iritista. (e 4a!t sunt doar niste mi>loace a>utatoare care mai tar7iu nu mai sunt necesare.

O alta metoda este cea in care rogi g3idul sa ridice aratatorul de la mana !regatita magic. Il !oti ruga sa ridice degetul o data !entru 8@5 de doua ori !entru )OATE5 de trei ori !entru (A. (aca ai succes cu aratatorul se !oate incerca si cu celelalte degete. 6e va constata ca trea a merge cu unul din degete tot mai ine. /a unii !oate 4i aratatorul5 la altii mi>lociul sau inelarul. Cu acel deget care se misca mai usor se vor e:ecuta miscarile in continuare. Acest lucru de!inde de 4le:i ilitate. Magicianul va !retui aceasta metoda deoarece ea 4ace !osi ila relatia cu lumea invi7i ila5 4ie cu !ro!riul g3id s!iritual5 4ie cu o !ersoana decedata c3iar si atunci cand nu se !oate 4olosi de !lanseta sau creion5 de !ilda in societate5 in natura etc.5 a c3iar !oate tine mana in u7unar in ca7ul unor aglomeratii mari5 o tinandu-se ras!unsuri de (A sau 8@5 ineinteles cand aveti oarecare indemanare. (u!a ce se sta!anesc toate aceste e:!erimente se !oate trece la scrierea mediata. Metoda este urmatoarea: )uneti in 4ata voastra o 4oaie de 3artie si luati un creion care se tine in mana ca si in ca7ul scrierii o isnuite. )este degetul mare5 aratator si mi>lociu se !rinde un inel de guma nu !rea strans5 !e care il !oti con4ectiona singur din camera rotii de icicleta. Inelul de guma are rolul de a te a>uta sa nu te concentre7i s!ecial !e tinerea creionului. (u!a aceea te trans!ui in transa !regatindu-ti

66

magic mana si c3emi g3idul tau s!iritual rugandu-l sa scrie cu a>utorul mainii tale. /a ince!ut vor a!are doar linii stram e a!oi cuvintele dorite5 iar du!a cateva e:ercitii a!ar cuvinte si !ro!o7itii. (u!a ce s-a um!lut !agina5 se sc3im a cu una noua. Toate intre arile !ot !rimi ras!unsuri directe. )rin e:ercitii re!etate se ca!ata o mai mare indemanare asa incat scrierea mediata nu va mai !re7enta di4icultati. )e aceasta cale se !ot c3ema cunoscutii decedati5 mem rii 4amiliei5 rude cu care !oti lua legatura oricand. Magicianul va constata ca nu e:ista AaiciB si AdincoloB5 ca sunt doar grade di4erite de densitate in cea de-a !atra dimensiune5 in care e:ista diverse 4iinte5 iar moartea nu inseamna s4arsitul a tot ce e:ista ci trecerea in cea de-a !atra dimensiune. In 4ine5 as vrea sa remarc ca e:ista mai multe 4eluri de scriere mediata !e care le voi mentiona !e scurt: '. Metoda automata 9mecanica;: mana se misca com!let automat 4ara ca magul sa stie dinainte ce vrea sa scrie sau ce vrea s!iritul res!ectiv sa scrie. Aici !ot a!are comunicari in lim i straine !e care magul nu le cunoaste si nu le-a au7it vreodata. (esene sau !o7e !ot a!are ast4el. 2. Metoda inspirativa : e cea mai 4recventa metoda. Aici comunicarile a!ar asemanator unei gandiri cu voce tare inauntrul sau in a4ara !ro!riei !ersoane5 ca si cum ai sti dinainte ce vrea sa scrie aceea 4iinta. )rin dese re!etari aceasta ins!iratie se trans4orma in comunicare !asiva !rin gandire cu voce tare si au7ire. @nii vor !erce!e mesa>ele dinlauntrul su4letului5 altii din e:teriorul !ro!riului eu. ,. Metoda intuitiva5 in care ai sen7atia ca ai scrie tu insuti. /a intre ari ca!eti imediat ras!uns. 6e !roduce sen7atia ca ai sti ras!unsul la intre ari de la sine. Aceasta este un 4el de clarvi7iune. Mana scrie cuvinte si !ro!o7itii 4iind !e de!lin constient5 4ara sa au7i nimic sau sa 4i ins!irat in vreun 4el. Metodele !ot a!are si com inate5 de e:em!lu >umatate automat si >umatate ins!irativ sau intuitiv5 sau im!reuna: ins!irativ si intuitiv. Care dintre metode este cea dominanta se va cunoaste du!a mai multe e:ercitii. *iecare metoda este corecta si de 4olos daca a 4ost intre uintata e:act si cinstit. E:ersarea ci7elea7a maestrulK Acum vreau sa 4ac cateva o servatii in legatura cu intre arile ce se !ot !une 4iintelor si ras!unsurile care se !ot o tine. Inainte de toate magul nu are voie niciodata sa se laude cu e:ercitiile si re7ultatele o tinute. Cu cat !astrea7a mai tare secretul ca e in comunicare cu neva7utul5 cu atat mai ine !entru el. In continuare tre uie sa 4ii mereu constient cand alegi intre arile !entru ca ai de-a 4ace cu 4iinte su!use altor legi decat cele din !lanul 4i7ic. A!oi tre uie sa tii cont ca 4iintele care au trait inainte !e acest !amant se !ot de7orienta 4oarte usor5 deoarece !lanul nostru 4i7ic este tridimensional5 de!endent de tim! si s!atiu5 ceea ce nu este ca7ul in cea de-a - dimensiune. (oar 4iintele su!erior de7voltate sunt in masura sa dea in4ormatii corecte des!re tim!5 evenimente viitoare etc. Magul va intre a deci 4iintele des!re locul<casa lor si mai degra a va !re4era !entru instruirea lui in4ormatii des!re cea de-a - dimensiune. Mai tar7iu cand elevul si-a de7voltat simturile s!irituale nu ii va mai 4i necesara relatia !asiva cu cei neva7uti5 deoarece tot ce iar s!une o 4iinta5 !oate el insusi sa a4le. Aceasta relatie ii va 4olosi doar sa se convinga de e:istenta altei lumi care va 4i locuita de 4iecare du!a s4arsitul vietii !e !amant.

60

8I&E/@/ &I Inainte de a descrie e:ercitiile urmatoare5 vreau sa accentue7 in mod deose it ca toate celelalte e:ercitii descrise anterior tre uie sta!anite 4ara cusur5 deoarece tre uie !astrat ec3ili rul si in de7voltarea su!erioara. Este a solut 4ara rost sa treci ino!ortun la o eta!a sau sa omiti un e:ercitiu2 se va simti imediat un gol si 4iecarui elev i-ar 4i greu sa recu!ere7e o !ro lema sau alta in de7voltarea sa. Constiincio7itatea este deci regula de a7a !entru succes. ANTRENAMENT MENTA( 1 Meditatii asupra propriului Spirit In aceasta eta!a ne vom ocu!a de meditatia asu!ra s!iritului. In !artea teoretica a acestei carti am vor it !e larg des!re s4era mentala si cor!ul mental. 6arcina acestei tre!te este de a-ti 4ace o imagine a !ro!riului s!irit si a 4unctiilor sale in relatie cu cele - elemente s!re a deose i aceste diverse 4unctii5 lucru care se !oate reali7a !rin meditatie s!eciala. )ro!rietatile s!iritului cores!un7atoare celor - elemente sunt: - vointa % !rinci!iul 4ocului2 - intelectul<mintea 9inteligenta5 intelegere5 memorie5 etc; % !rinci!iul aerului2 - senti!entele cu toate as!ectele % !rinci!iul a!ei2 - constienta cu toate as!ectele sale reali7ea7a legatura celor trei elemente- !rinci!iul !amantului. 6cu4undati-va cu gandurile in sine5 o servati-va !e dvs si 4unctiile s!iritului si meditati asu!ra acestora. Tre uie sa-ti imagine7i clar 4iecare 4unctie cores!un7atoare 4iecarui element. Tre uie sa reusiti sa deose iti 4unctiile s!iritului si sa va alcatuiti o imagine clara asu!ra lor. Acest e:ercitiu !reliminar este 4oarte im!ortant deoarece il !une !e magician in !o7itia de a in4luenta !e !lan mental atat la el cat si la altii aceste 4unctii cu elementele cores!un7atoare5 !e care !oate sa le sta!aneasca5 sa le intareasca sau sa le stinga. Alt e:ercitiu este acela de a te constienti7a cu cor!ul mental in cor!ul astral si im!reuna in cor!ul material5 asemanator cum ar 4i o mana intr-o manusa de matase !usa intr-o manusa mai groasa. Mana dvs tre uie sa simta amandoua manusile. E:act la 4el tre uie sa se intam!le si cu cor!ul s!iritual. Tre uie sa va simtiti s!iritul in cor!ul astral si in cel material. Aceasta sen(atie este spiritul). Meditati asu!ra acestui 4a!t in orice im!re>urare. Cand sunteti sigur ca s!iritul a inclus cor!ul su4letesc si !e cel material5 ca le simte si le diri>ea7a5 ca toate actiunile sunt inde!linite de s!irit !rin aceste 2 invelisuri5 a ia atunci !uteti trece mai de!arte.

" A 4i constient de si!turile propriului Spirit Orice om inde!lineste actiuni constiente5 semiconstiente sau inconstiente care ii sunt sugerate<im!use de un im!uls interior sau e:terior caruia nu-i acorda mare atentie. E:ercitiul urmator va invata sa inde!liniti la ince!ut actiuni mici5 a!oi mai mari in mod !e de!lin constient. &a tre ui sa e:tindeti durata 4iecarei actiuni constiente. E:ercitiul actiunilor constiente:

68

Cuvantul AconstientB nu inseamna numai cu gandirea si atentia la un o iect ci sa-ti imagine7i5 sa ai sen7atia ca s!iritul inde!lineste actiunea cu a>utorul su4letului si al cor!ului material. (e e:em!lu cand merg !e strada nu ma gandesc ca eu marg ci ca s!iritul meu e cel care merge si mo ili7ea7a ast4el !icioarele astrale si materiale. Acelasi lucru se intam!la cu mainile si restul cor!ului. (aca reusiti cel !utin '0 minute sa inde!liniti o actiune in acest mod atunci sta!aniti acest e:ercitiu. Cu cat reusesti sa reali7e7i asta 4ara e4ecte secundare ca o oseala5 ameteli sau tul urari de ec3ili ru5 cu atat mai ine. 6e va ince!e deci cu actiuni mici5 de scurta durata5 care a!oi vor 4i marite !ana cand s-a creat o isnuinta si se !ot !relungi cat doriti. Acest e:ercitiu este 4oarte im!ortant deoarece !ermite elevului sa inde!lineasca o actiune atat s!iritual cat si astral si im!reuna cu cor!ul material5 indi4erent daca lucrea7a in s4era mentala sau astrala. O ast4el de actiune se numeste actiune magica. Acum va intelege elevul de ce nu au nici un succes ritualurile magice la neinitiati5 deoarece ast4el de !ersoane nu au ca!acitatea de a-l inde!lini in mod magic5 adica sa lucre7e cu lucrurile materiale la nivel mental si astral. (aca de e:em!lu un 3i!noti7ator<magneti7or va 4ace !ase magnetice unui !acient dar nu lasa sa radie7e in acelasi tim! mana sa s!irituala si cea astrala si nu-si inc3i!uie in acealsi tim! ca 4orta mentala stra ate s!iritul5 !uterea astrala !atrunde cor!ul astral si !uterea materiala cor!ul carnal al !acientului va o tine doar re7ultate !artiale5 deoarece !acientul este com!us din trei !arti 9cor!5 su4let si s!irit;. )entru magician este de la sine inteles ca cor!ul mental in4luentea7a doar s4era mentala sau s!iritul5 cor!ul astral a4ectea7a numai s4era astrala adica su4letul si cor!ul material e legat doar de s4era materiala. Aceasta lege tre uie res!ectata. (e aceea este necesar ca magul sa se educe atat s!iritual cat si su4leteste2 sa ado!te o dis!o7itie mentala cat si una astrala !entru a inde!lini actiuni 4ie in legatura cu su4letul 4ie in legatura cu s!iritul. (aca acestea le-a inteles ine si le-a invatat si daca sta!aneste aceasta !ractica !er4ect atunci !oate !rogresa in de7voltarea sa. @rmatoarea sarcina va 4i educarea magica a simturilor s!irituale. Mai intai un e:ercitiu !regatitor: Ca in e:ercitiul !recedent tre uie sa intelegeti ca nu oc3iul material vede ci s!iritul e cel care !erce!e totul cu a>utorul oc3ilor astrali si materiali 9oc3ii 4i7ici;. &e-ti medita asu!ra acestui e:ercitiu cat de des !uteti. Tre uie ca cel !utin . minute sa va imaginati ca s!iritul este cel care !riveste si vede !rin oc3ii 4i7ici. Cu cat re7istati mai mult tim! cu atat mai ine. (u!a ce a-ti reusit cu oc3ii5 incercati cu urec3ile. Imaginati-va ca nu urec3ea 4i7ica aude vi ratiile auditive ci ca aceasta se reali7ea7a cu urec3ile s!iritului care !erce! totul cu a>utorul urec3ilor astrale si celor 4i7ice. (u!a ce a-ti reali7at acealeasi re7ultate ca si cu oc3ii !uteti trece mai de!arte si e:ersa cu alte simturi imaginandu-va ca s!iritul im!reuna cu cor!ul astral si cel material este cel care simte caldura5 4rigul s.a.m.d. &eti e:ersa cu 3arnicie !ana cand reusiti sa va de7voltati oc3ii5 urec3ile si celelalte simturi: mirosul si gustul5 in mod egal. (ar cel mai mare atentie tre uie acordata celor trei simturi : va75 au7 si simtul tactil5 care sunt cele mai mult 4olosite in magia !ractica. (u!a ce a-ti o tinut aceleasi succese cu concentrarea asu!ra simturilor5 incercati sa va reglati s!iritul !entru 2 simturi in acelasi tim!. Mai intai oc3ii si urec3ile. (aca a-ti reusit aceasta !entru cel !utin . minute 4ara intreru!ere5 atunci antrenati-va s!iritul cu trei simturi simultan: va7ul5 au7ul si simtul tactil. (aca va reuseste si acest lucru ati 4acut un mare !rogres in de7voltarea magica. Aceste e:ercitii au mare im!ortanta in clarvi7iune5 clarauditie si clarsimtire5 deci tre uie sa 4ie !er4ect sta!anite.

6+

Elevul va gasi e:ercitiile !rinci!ale in trea!ta a sa!tea a acestui curs.

ANTRENAMENT #SIHIC 1 Controlul principiului A*asa /a nivelul cinci am invatat !roiectarea elementelor in e:terior. In aceasta eta!a vom avansa invatand sa sta!anim !rinci!iul A"asa in relatie cu elementele. Cum am s!us in !artea teoretica5 elementele s-au nascut din !rinci!iul A"asa care le domina si le mentine in ec3ili ru. Acel magician care a o tinut du!a multe e:ercitii succese cu elementele !oate sta!ani si cel mai 4in !rinci!iu5 adica cel a"asic sau eterul astral. E:ercitiul este urmatorul: 1 1 Aspirarea principiului a*asa Ado!tati asana o isnuita si inc3ideti oc3ii. &a ganditi ca va gasiti intr-un s!atiu nemarginit al carui centru sunteti. 8u e:ista aici deasu!ra5 dedesu!t5 stanga sau drea!ta. Acest s!atiu nelimitat este um!lut cu cea mai 4ina materie: eterul universal. Acesta este incolor in sine dar !entru simturi este !erce!ti il in culoarea ultra-violet5 a!roa!e negru-violet si ast4el in aceasta culoare ni-l imaginam si noi. Res!irati !rin !lamani eterul si conduceti-l constient in sange. (u!a ce a-ti ca!atat indemanare !rocedati !rin res!iratia constienta a !lamanilor si !orilor cor!ului5 e:act ca la acumularea 4ortei vitale5 doar cu deose irea ca in loc de 4orta vitala as!irati eterul in culoarea amintita si um!leti cu el tot cor!ul. In tim!ul acestui e:ercitiu tre uie sa se !astre7e sentimentul unirii cu s!atiul in4init si in acelasi tim! sa 4ii com!let des!rins de lume. Tre uie sa te acomode7i la aceasta stare neo isnuita a mintii. In orice ca7 tre uie sa eviti sa-ti !ier7i constienta si sa adormi. (aca te simti o osit tre uie intreru!t imediat e:ercitiul. (aca s-a o tinut du!a mai multe re!etari succesul in as!irarea !rinci!iului a"asa5 se !oate trece mai de!arte. (u!a cum am a4lat A"asa este s4era tuturor cau7elor. O cau7a constienta cum ar 4i un gand5 o dorinta sau inc3i!uire in aceasta s4era5 cu concentrarea dinamica a vointei cores!un7atoare5 cre7 4erm si convingere de!lina5 tre uie sa se inde!lineasca cu a>utorul elementelor5 neavand im!ortanta !e ce !lan sau in ce s4era este necesara reali7area. Acesta este unul dintre cele mai mari secrete magice si re!re7inta !entru mag o c3eie universala de care se va convinge in cursul de7voltarii sale. Elevul va 4i atent la de7voltarea sa etica5 care ineinteles il va a>uta sa 4aca numai lucruri une si no ile. 1 " Controlul prin A*asa al celor % ele!ente in toate cele trei planuri @rmatorul e:ercitiu consta in a o tine cu a>utorul !rinci!iului a"asa !uterea a soluta asu!ra elementelor in toate cele , !lanuri. E:ercitiul este urmatorul: 6tati in asana si res!irati !rin !lamani si toti !orii cor!ului un curent de a"asa si um!leti cu el tot cor!ul. Inainte de aceasta tre uie sa 4ac o servatia ca A"asa nu se acumulea7a ca si !uterea vitala. Inca din momentul ins!iratiei tre uie sa va imaginati ca ati ince!ut controlul asu!ra celor - elemente. Considerati ca aveti de>a ca!acitatea de sta!anire desavarsita a elementelor si ca ele vor inde!lini tot ce le veti !orunci sau veti dori5 indi4erent !e ce !lan tre uie sa se reali7e7e dorinta. /a 4iecare ins!iratie !e care o 4aceti in aceasta stare tre uie sa simtiti

00

!uterea asu!ra elementelor. Credinta si convingerea in controlul elementelor tre uie sa 4ie de nestramutat. 8ici cea mai mica indoiala nu tre uie sa e:iste. Cel care va inde!lini aceste e:ercitii !rin e:ersare indelungata5 va o tine !uterea a soluta asu!ra elementelor. Acel magician care si-a reali7at ec3ili rul magic al elementelor in el5 care si-a inno ilat caracterul do andind cele mai inalte virtuti si idealuri5 va atinge aceasta !utere curand. El isi va simti credinta devenind tare ca o stanca5 va 4i a solut sigur de convingerea lui5 care e:clude orice du iu. )e de alta !arte acelui elev care nu a muncit constiincios5 care a sarit eta!e5 care a omis e:ercitii sau le-a negli>at5 ii vor a!are diverse indoieli su in4luenta acelui element care il tine in sa3 si care nu !oate 4i sta!anit. Acum vede elevul de ce se accentuea7a asu!ra constiincio7itatii la 4iecare e:ercitiu. 8u tre uie sa ramana goluri in de7voltarea elevului5 alt4el va ramane in urma si multe nu se !ot recu!era decat in conditii 4oarte grele5 !iedici care sunt din ce in ce mai mari. Acel disci!ol care e sigur ca sta!aneste elementele va o serva ca reuseste 4oarte usor !roiectia lor in toate !lanurile5 in interior cat si in e:terior2 i se va !area ca un >oc de co!ii. A>uns aici5 magul va !utea trans4era !uterea elementelor intr-un ritual !otrivit. In ca!itolul des!re ritualuri am mai vor it des!re aceasta. " Stapanirea ele!entelor prin ritualuri individuale Magul isi va crea du!a dorinta5 !rin !o7itia degetelor sau miscarile mainilor5 un ritual in care va !utea trans!une !uterea. In acord cu de7voltarea s!irituala in mod sigur va dis!une de su4icienta intuitie ast4el incat sa !oata com!une un ritual !otrivit elementului in c3estiune. El va in7estra res!ectivul ritual cu un cuvant 94or!ula; si o va 4ace si !e un ton corespun6ator elementului res!ectiv. E im!osi il sa se 4aca o greseala5 deoarece aceste ritualuri sunt a solut individuale si !ersonale. (e aceea nu este !ermis sa se aduca la cunostinta nimanui aceste ritualuri !ro!rii. O alta !ersoana ar !utea o tine acelasi succes in 4olosirea lor5 ineinteles !e c3eltuiala !uterii magicianului ce le-a creat. (aca ritualurile sunt 4olosite de o !ersoana 4ara maturitatea magica5 va atrage asu!ra sa si a celorlalte !ersoane !entru care le 4oloseste5 mult rau. )rin urmare 4iti 4oarte !recauti si alegeti-va numai ast4el de ritualuri de care te !oti 4olosi c3iar si intr-o aglomeratie 4ara sa te vada nimeni. (e e:em!lu: un ritual cu a>utorul !o7itiei degetelor<unui deget in u7unar. Adevaratul magician va intelege im!ortanta acestei o servatii. Inainte de toate5 magul se va stradui sa com!una un ritual !entru un element din s4era astrala !rin care va o tine !uterea acestui element si a!oi va com!une al doilea ritual !rin care di7olva !uterea acestuia instantaneu5 daca vrea. E:act la 4el va !roceda cu celelalte , elemente incat va o tine !entru s4era astrala 8 ritualuri iar !entru s4era materiala de asemenea tot 8. (u!a ce s-au automati7at !rin multe re!etitii aceste ritualuri5 atunci este su4icienta doar 4olosirea ritualului !entru ca elementul sa incea!a imediat sa lucre7e in 4unctie de ceea ce tre uie inde!linit. (aca magul doreste sa anule7e e4ectul5 va 4olosi ritualul care di7olva !uterea. Aceasta metoda va tre ui sa devina o o isnuinta care va duce la re7ultate !osi ile 4ara nici un e4ort al imaginatiei. Am s!us de>a ca magul !oate o tine orice !rin actiunea elementelor in !lanul astral ca si in !lanul material. (ar !entru o tinerea acestui stadiu de maturitate este nevoie de ra dare5 re7istenta5 tenacitate si e:ersare intensa !entru !er4ectionare. C3iar si atunci cand elevul se va !er4ectiona in eta!ele su!erioare5 el tre uie sa de7volte mai de!arte controlul desavarsit asu!ra elementelor !ana cand devine in realitate un adevarat maestru. (aca are idealuri inalte si este 3otarat sa 4aca numai 4a!te une a>utand omenirea5 )rovidenta (ivina il va inecuvanta si va ca!ata !uteri ne anuite care il vor a>uta in in4a!tuirea lor.

0'

ANTRENAMENT FIZIC In acest nivel nu mai este nevoie de o educare s!eciala a cor!ului5 ci ne vom 4olosi de !uterile oculte !e care si le-a insusit elevul in decursul e:ercitiilor5 !ornind de la !remisa ca a e:ecutat constiincios toate metodele si e:ercitiile care i-au si devenit un o icei. E:ercitiile descrise !e !arcurs elevul le !oate adanci !entru a o tine succese tot mai mari. Este im!osi il sa descriem intreaga !ractica a maiestriei magice !e care un disci!ol o !oate eventual atinge5 deoarece ar necesita inca un volum. Am selectat numai unele din cele mai interesante 4a!te si actiuni dintr-o multime. Elevul tre uie sa 4ie de>a atat de matur incat sa reuseasca 4ara e:ce!tie !racticile magiei Ain4erioareB5 mai ales atunci cand urmareste idealuri no ile si inalte. 1 Crearea deli2erata a Ele!entalilor I. In o!o7itie cu gandurile care e:ista in 4ormele lor in s4era mentala sau s!irituala5 elementalii sunt 4iinte cu un anumit grad de inteligenta care sunt create constient de mag. Ast4el de elementali !ot inde!lini diverse sarcini in !lan mental si !ot 4i !rivite deci ca si servitori docili ai magicianului. El isi !oate crea un sir intreg de ast4el de servitori in 4unctie de ceea ce vrea sa reali7e7e. )rin crearea de elementali in asa numita magie a elementalelor5 magul !oate o tine in s4era mentala totul5 indi4erent daca e vor a de s4era !ro!rie sau una straina. &oi da cateva e:em!le din multe cate !ot e:ista. )rin elementali magul !ote in4luenta gandurile unui alt om5 !oate intari sau sla i ca!acitatile intelectuale si s!irituale ale unui om5 se !oate !rote>a !e sine sau !e alti oameni de in4luente straine5 !oate trans4orma dusmania in !rietenie si invers5 isi !oate crea in relatia cu oamenii o atmos4era 4avora ila5 !oate aduce su control !e oricine5 daca acela nu este de7voltat sau cu vointa sla a. @n om de a4aceri isi !oate creste cercul de clienti5 iar elementalii il !ot a>uta in multe alte 4eluri. Adevaratul mag va avea in vedere numai ce este un si no il avand in minte doar motive altruiste daca vrea sa urce tre!tele cele mai inalte ale maturitatii magice. )ractica crearii unui elemental este 4oarte sim!la si tine de imaginatia magului5 dar tre uie res!ectate urmatoarele re3uli: '. du!a dorinta care tre uie inde!linita i se va con4eri elementaluilui o 4orma oarecare. *orma va 4i construita !rin imaginare intensa. 2. *orma5 asa numitul continator<rece!tacol5 tre uie sa !rimeasca un nume. Tot ce e:ista cu 4orma sau 4ara 4orma are un nume2 ceea ce nu are un nume nu e:ista. ,. Tre uie sa im!rimi elementalului sarcina ce o are de inde!linit sau e4ectul ce tre uie !rodus5 cu a>utorul vointei si a !uterii de imaginare2 asa ca tre uie dat un ordin autoritar in legatura cu 4elul e4ectului dorit. Aici de asemenea tre uie 4olosit tim!ul !re7ent si 4ormula im!erativa asa cum am descris-o in ca!itolul des!re su constient. -. Tre uie sa im!rimi elementalului e4icienta5 indi4erent daca este vor a de un elemental cu actiune !relungita sau scurta. Aceste !atru reguli de a7a tre uie nea!arat res!ectate !entru a o tine succes in munca cu elementalele. )rintr-un e:em!lu !ractic voi 4i mai e:!licit: sa !resu!unem ca magul intentionea7a !rin elemental sa intareasca cuiva gandirea sau o alta ca!acitate intelectuala. El va !roceda !recum urmea7a: 6e imaginea7a a 4i intr-un ocean universal de lumina5 din a carei materie luminoasa va crea o s4era de lumina !e care o va com!rima !rin imaginatie !ana a>unge la marimea de !ro:imativ ,0-.0 cm. )rin com!rimarea luminii5

02

aceasta s4era seamana cu un soare. Acestei s4ere de lumina magul ii im!rima dorinta si 4erma covingere ca ea mani4esta aceasi !utere si calitati necesare sa reinvie si intareasca 4acultatile mentale dorite 9memorie5 elocventa5 etc.; la res!ectiva !ersoana. (u!a ce magul a construit acest soare mental ii va atri ui un nume adecvat5 de e:. /ucis 9lumina; sau altul. A!oi determina tim!ul in care s4era va 4i activa in s4era mentala a omului res!ectiv5 de e:em!lu: A&ei lucra in s4era mentala !ana cand !ersoana res!ectiva !oseda !e de!lin ca!acitatea dorita5 !ana aceasta devine un o iceiB. (u!a determinarea duratei5 magul da comanda con4orm careia elementalul se va di7olva in marea de lumina du!a inde!linirea muncii atri uite. E:!rimandu-ne din !dv magic5 nasterea si moartea unui elemental e sta ilita e:act ca destinul omului sau al altei 4inte. (eoarece !entru elemental nu e:ista tim! si s!atiu5 acesta va 4i diri>at in s4era mentala sau s4era gandurilor !ersoanei res!ective. Trimiterea se va 4ace rusc ca si cand s-ar ru!e un lant de legatura intre mag si elemental. In acelasi moment nu ne mai gandim la elementalul creat5 ci ne ocu!am cu alte lucruri. (es!rinderea !oate 4i insotita si de un gest oarecare de trimitere5 la 4el cum se !oate !roceda si la crearea acestuia. Toate acestea raman la latitudinea elevului5 care5 a>uns la aceasta trea!ta de de7voltare este de>a atat de avansat incat datorita de7voltarii intuitiei isi com!une ast4el de !rocedee a>utatoare. Cu cat elementalul res!ectiv este mai des!rins de mag5 adica cu cat magicianul se gandeste mai !utin la acesta5 cu atat va 4i mai e4icient in s4era mentala a !ersoanei !entru care a 4ost creat. Inde!endent de gandurile magului5 elementalul isi des4asoara !ro!ria sa activitate. (in cand in cand este indicat a incarca din nou elementalul si de a-i intari !uterea de actiune. El va 4i c3emat cu numele atri uit5 din s4era mentala a !ersoanei res!ective si va 4i dinami7at !rintr-o noua acumulare de lumina si a!oi e:!ediat din nou. Elementalul se va di7olva in marea de lumina du!a e4ectuarea sarcinii. Acest e:em!lu ar tre ui sa 4ie su4icient !entru a calau7i un mag in modul de a-si crea un elemental. E:!erimentul descris mai sus este 4olosit des de initiati !entru a ins!ira si intarii elevii dintr-o trea!ta in4erioara. II. Acum ne vom re4eri la un su iect similar care ne va 4ace cunostinta cu asa numitele (arvae 9(arvele;. (eose irea dintre un elemental si o larva consta in 4a!tul ca elementalul este creat deli erat de catre mag5 in tim! ce larvele se nasc de la sine datorita unor trairi !si3ice intense5 indi4erent de 4elul acestora5 in s4era mentala cores!un7atoare. Cu cat trairea<e:citatia este mai intensa cu atat se !ierde mai multa su stanta mentala si cu atat mai !uternica5 densa si mai via ila devine o as4el de larva5 mai ales in ca7ul unei re!etari regulate a acelei trairi intense. Aceste 4ormari involuntare de larve in s4era mentala a!ar la orice om5 indi4erent daca este educat magic sau nu5 tanar sau atran5 inteligent sau nu5 4ara a tine cont daca el stie sau nu de e:istenta lor. (aca e:citatia !si3ica se stinge !rin neacordarea de atentie cau7ei iritante<ne!lacute5 o ast4el de larva trece de la sine !ana cand se di7olva si dis!are. Ca urmare5 e:ista in s4era mentala o !ermanenta nastere si moarte a larvelor !roduse de iritatiile<e:citatiile !si3ice si care se reali7ea7a ineinteles in dauna su stantei mentale a 4iecarui om. Motivele !ot 4i diverse: 4rica5 gri>i5 neca7uri5 ura5 tristete5 invidie etc. *orma !e care o ia o larva de!inde de cau7a iritatiei si este intotdeauna sim olica. Cel care se !rice!e !utin la sim olistica va intelege ca de e:em!lu un gand de iu ire ia 4orma unei inimi5 unul de ura ia 4orma unei sageti sau 4ulger etc. (esi larvele5 acesti locuitori mentali nedoriti5 nu !ot 4i va7uti de un om neantrenat5 ele totusi e:ista iar un mag de7voltat le !erce!e in !lan mental. /a !ersoane sensi ile sau usor irita ile5 educate magic sau nu5 su stanta mentala se des!rinde mai usor si nasterea larvelor e mai

0,

usoara si mai intensa. Ast4el de !ersoane isi daunea7a singure in !lanul sanatatii5 in s!ecial la nervi si intelect5 atragand si alte !ersoane usor in4luenta ile in su4erinta. (iversele 4eluri de !si3o7e in masa aici isi au originea. 8u e nevoie sa descriu in detaliu !si3o7ele in masa5 deoarece toata lumea a o servat si a avut e:!eriente legate de aceasta. (e aici este de inteles ca larva devine tot mai !uternica cu cat te intorci la motivul iritatiei !si3ice si ii acor7i mai multa atentie. (aca o larva este densa5 ca!ata tendinta de autocondensare si se straduieste sa-si !relungeasca viata !e cat se !oate. Ea va scormoni cu orice oca7ie s!iritul omului res!ectiv s!re a-i atrage atentia asu!ra cau7ei iritatiei5 !entru a o insu4leti. O ast4el de larva ine 3ranita !oate deveni 4atala unei !ersoane sensi ile si emotive5 si numeroase tul urari !si3ice cum ar 4i mania de !ersecutie si altele asemenea sunt re7ultatul lor. Multi oameni traiesc cu !resu!unerea eronata ca sunt vanati sau distrusi !rin magia neagra5 in tim! ce de 4a!t sunt victimele !ro!riei 4ante7ii5 sau mai corect s!us5 victime ale larvei care si-au creat-o singuri. (e o icei ast4el de oameni isi dau seama de greseala atunci cand si-au !arasit tru!ul 4i7ic. (oar 4oarte !utine !ersoane sunt intr-adevar vanate<urmarite d!dv magic. Canditi-va la numeroasele victime ale Inc3i7itiei din trecut. *ara discutie ca !entru omul mediu este un mare avanta> 4a!tul ca acele tim!uri au a!us5 oamenii nu mai sunt arsi !e rug de vii doar !entru 4a!tul ca unii considera ca au un cre7 gresit. Magicianul va intelege acum de ce am !us asa mare !ret5 inca de la ince!utul cursului5 !e im!ortanta intros!ectiei5 controlul si sta!anirea gandurilor. (aca magul nu-si !oate sta!ani mintea !rin vointa5 !e !arcursul de7voltarii sale si-ar !utea crea inconstient larve care mai devreme sau mai tar7iu i-ar 4i 4atale. III. Mai de!arte vom descrie o alta gru!a de 4iinte din s4era mentala si anume Fantas!ele (eose irea dintre o larva si o 4antasma este aceea ca o larva ado!ta5 in urma unei iritatii !si3ice re!etate intr-un mod inconstient5 o 4orma cores!un7atoare motivului acelei unice sau re!etate emotii5 in tim! ce 4antasma ca!ata o 4orma anumita in 4unctie de 4ante7ia omului. E:act ca si larvele5 4antasma este intarita5 condensata si via ila !rin re!etarea5 evocarea unei imagini indi4erent des!re ce e vor a. Ea !oate deveni asa de !uternica incat in4luenta sa nu se e:ercita doar !e !lan mental sau astral ci si in !lanul material. )e a7a a doua e:em!le voi descrie aceasta tema mai indea!roa!e. @n e:em!lu remarca il este asa numita manie de persecutie. E:ista oameni care au 4ost nascuti cu o !rivire sum ra sau trasaturi demonice ale 4etei si ca atare au as!ectul unui Amag negruB 4ara de 4a!t sa ai a cea mai mica stiinta des!re magie. Acum este su4icient ca o !ersoana e:cita ila si in4luenta ila sa a>unga in contact cu un ast4el de ti! de om ca ea sa simta o !uternica anti!atie 4ata de acesta. @neori un ast4el de ti! mai !oate avea si o com!ortare deose ita. )ersoana sensi ila se va gandi imediat ca are de-a 4ace cu un Amag negruB5 ast4el 4acand !rimii !asi in autosugestie. Mai devreme sau mai tar7iu va !ati mici neca7uri5 ne!laceri din cau7e diverse5 dar !ersoana sensi ila le va !une !e seama omului anti!atic. Incet5 incet5 imaginea lui devine mai clara5 oc3ii sunt scanteietori5 ii a!are in somn5 eventual si !este 7i si !ersoana se simte !as cu !as urmarita. In ca7ul unei imaginatii vii5 imaginea !oate 4i !erce!uta si de alte !ersoane sensi ile5 datorita 4a!tului ca este 4oarte densa. )ersoana sensi ila cauta a>utor5 se roaga5 intre!rinde tot !osi ilul sa sca!e de su in4luenta rea5 !oate su4eri un soc nervos5 a>unge olnav !si3ic s4arsind intr-o clinica de oli mintale sau se sinucide. In acest ca7 4antasma si-a inde!linit misiunea. Cat de mare este insa s!aima cand s!iritul acelui om se convinge in s4era mentala ca si-a 4acut o 4oarte reusita sinucidere magicaK Ce tragica si amara revelatie. ?ineinteles ca !resu!usul om rau nu are nici o idee des!re cele !etrecute5 el a 4ost de 4a!t un mi>loc in reali7area sco!ului. *ata lui5 asa 7isele trasaturi ti!ice5 com!ortarea sa ciudata nu au 4ost decat 4orma5 sa lonul du!a care !ersoana sensi ila si-a creat o 4iinta distrugatoare5 o 4antasma si i-a ca7ut victima. Ast4el de e:em!le se intam!la mai des decat ne imaginam5 la unele !ersoane mai

0-

re!ede5 la altele mai incet. (aca unei ast4el de !ersoane i se s!une !urul adevar ineinteles ca nu-l va crede5 deoarece 4antasma se straduieste in modurile cele mai ra4inate sa nu-si !iarda victima. (aca o as4el de victima a>unge !rin )rovidenta (ivina in mainile unui adevarat magician care desci4rea7a >ocul unei 4antasme5 atunci initiatul are o sarcina grea in a convinge victima5 in aducerea ei !e calea cea una si im!rimarea unui alt mod de a gandi. @neori cand victima este total su in4luenta 4antasmei5 magul tre uie sa intervina 4oarte energic si drastic !entru resta ilirea ec3ili rului. Acum urmea7a al doilea e:em!lu cu acelasi !rocedeu dar cu un alt motiv: E vor a aici de o 4antasma de ti! erotic. 8asterea acesteia % daca !oate 4i 4olosit acest termen- se 4ace !rintr-un !ortret5 un cor! 4rumos al unei !ersoane in viata5 c3iar si o 4otogra4ie5 un act5 un desen !ornogra4ic sau orice altceva ce !oate stimula !o4tele carnale si instinctul se:ual5 indi4erent daca e vor a de o 4iinta 4eminina sau masculina. (aca !ersoana indragostita nu are !osi ilitatea sa-si satis4aca dorinta !ersonala5 necesitatea devine tot mai mare si mai intensa si cu atat mai !uternica devine 4antasma care se 3raneste cu aceste dorinte. Cu cat se a!ara mai mult o ast4el de !ersoana de aceste !orniri5 cu atat mai insistenta devine 4antasma. /a ince!ut ea a!are victimei in vis si ii o4era cele mai 4rumoase trairi de dragoste. Mai tar7iu stimulea7a dorinta se:uala si te lasa sa inde!linesti cu ea actul se:ual in vis. Acele !olutii nocturne 9e>aculari in vis; a>uta 4antasma sa devina tot mai in4luenta5 deoarece s!erma este !uterea vitala concentrata care va 4i a sor ita de 4antasma intocmai ca un vam!ir. Aici nu e vor a de s!erma materiala ci de !uterea vitala animala acumulata in ea. Cu tim!ul victima isi !ierde vointa si 4antasma il domina. (aca o as4el de !ersoana nu are norocul de a intalni o sc3im are in aceasta !rivinta sau nu i se e:!lica ce se intam!la5 atunci 4antasma !oate avea e4ecte si mai de7astruoase. Omul devine con4u75 isi !ierde !o4ta de mancare5 nervii sunt iritati etc. *antasma erotica !oate ado!ta5 datorita !ornirilor nesatis4acute5 diverse 4orme cor!orale seducand victima la mastur are si alte cai de stimulare arti4iciala a organelor genitale. Multe victime au s4arsit c3iar !rin sinucidere datorita de7amagirilor in dragoste sau !asiunior nesastis4acute. In evul mediu s-a vor it mult de ast4el de ca7uri de vra>itorie5 im!licand asa numitii Asuccu iB si Ainccu iB. Ast4el de !laceri sunt intr-adevar !ericuloaseK )rin aceste e:em!le magul !oate o serva modul de actiune al 4antasmelor5 le !oate c3iar crea dar e:ista !ericolul de a deveni victima mai devreme sau mai tar7iu. El isi da seama ce se intam!la la ma>oritatea oamenilor5 si cum sa !roduca aceste 4antasme in mod magic deli erat5 dar nu va 4i tentat sa inde!lineasca el insusi aceste !ractici. Totdeauna amintiti-va !ro!o7itia magica: A(ragostea e lege dar sa 4ie su o vointa !uternicaKB. I&. Acum ramane sa descriem o alta categorie si anume aceea a 4anto!elor 9du3urilor;. *antomele sunt re!re7entari insu4letite ale decedatilor. )entru a !reintam!ina multe neintelegerri voi dedica mai multa atentie acestei teme !entru ca 4iecare sa !oata deose i graul de neg3ina. (u!a ce omul isi !araseste cor!ul carnal a>unge imediat in cea de-a !atra dimensiune numita de o icei AdincoloB. *ara nici un 4el de su stanta intermediara5 e im!osi il !entru o 4iinta sa actione7e in lumea noastra tridimensionala5 tot asa cum un !este nu !oate inota 4ara a!a. Acelasi lucru se intam!la si cu 4iintele ce tocmai au trecut in cealalta lume. )rin imaginare si amintiri legate de decedat5 4ie ele lauda5 veneratie5 rugaciune5 tristete etc.5 se crea7a si ca!ata viata 4orme imaginare ale decedatului5 care !rin re!etare !ot avea o durata de viata destul de lunga. Aceste imagini create de cei in viata sunt denumite 4antome. Acestea sunt cele care se mani4esta in numeroasele ca7uri de s!iritism5 invocari ale s!iritelor etc. si alte 4orme de s!irite cum sunt cele care !roduc 7gomote sau alte 4enomene. Ele nu sunt altceva decat !lasmuiri 3ranite5 condensate si !astrate datorita atentiei acordate lor de catre a!artinatorii ramasi in viata. 6e !oate constata usor cand in locuri di4erite dar in acelasi tim! este invocata o 4iinta care se mani4esta !rin asa numitii AmediumiB5 aceasta ne4iind decat o 4antoma a res!ectivului

0.

decedat5 deoarece 4antome !ot 4i create cu sutele. Este 4oarte regreta il ca aceste 4antome sunt considerate de mediile s!iritiste ca 4iind adevaratii decedati. In literatura si !racticile s!iritiste e multa autoinselaciune si 4raude. 8u este de mirare ca aceasta activitate isi atrage multi dusmani si e:ista !ersoane care isi at >oc de ea5 datorita inselatoriilor 4recvente. O ast4el de 4antoma !oate avea o mare dorinta de autoconservare incat devine !entru mediumul sau un vam!ir5 c3iar si !entru ceilalti mem rii din cercul res!ectiv5 cau7and mari neca7uri. 8u vreau sa s!un ca un adevarat mag care sta!aneste ce-a de-a !atra stare5 adica !rinci!iul A"asa5 nu !oate lua legatura cu un decedat sau cu o inteligenta neincarnata. )racticarea legaturii am descris-o de>a in scrierea mediata. @n mag este in stare sa cree7e cu a>utorul imaginatiei o 4orma !e care o !oate trans!une in cea de-a !atra dimensiune si sa roage o 4iinta adevarata sau c3iar sa o sileasca sa ado!te 4orma res!ectiva si sa se mani4este in e:terior. Aceasta !ractica a!artine domeniului necromantiei sau magiei con>uratiei<invocatiei si nu are legatura cu s!iritismul. Adevaratul mag nu va 4olosi aceasta !ractica de invocare a unor 4iinte decat in ca7uri cu totul si cu totul e:treme5 deoarece ceea ce !oate reali7a o 4iinta din cea de-a !atra dimensiune !e !lan mental sau astral5 !oate reali7a magicianul insusi !rin maturitatea sa. I 8I&E/@/ &II ANTRENAMENT MENTA( Anali6a Spiritului din punctul de vedere al practicii Elevul a invatat in eta!a a sasea sa 4ie constient de !ro!riul s!irit5 sa actione7e constient in !ro!riul cor! ca s!irit si sa-si 4oloseasca constient simturile. In aceasta eta!a va ince!e sa urmareasca constient si sa se 4oloseasca de calitatile s!iritului <cor!ului mental. ?ineinteles si aici ca !este tot5 tre uie sa se tina cont de analogia elementelor. Cum am mai s!us se !oate trans4orma elementul 4oc in lumina si invers5 lumina in elementul 4oc. *ara lumina nu ar e:ista !erce!tia colorata a oc3iului si !rin urmare nici nu ne-am !utea 4olosi de oc3ii nostri 4ara lumina. Ca urmare simtului vi7ual ii este analog elementul 4oc. In s!irit elementul 4oc are ca !ro!rietate s!eci4ica vointa. Tot in s!irit calitatea atri uita elementului aer este intelectul cu toate as!ectele sale si cores!unde au7ului. Elementul a!a in s!irit se mani4esta in sentimente5 in viata. Aceste trei elemente-!rinci!ii in s!irit 94oc5 aer5 a!a; 4ormea7a !rinci!iul !amant al s!iritului5 care se materiali7ea7a !rin calitatea s!eci4ica a constientei. )rinci!iul A"asa in cea mai sim!la 4orma a sa se e:!rima ca si constiinta. Magul va intelege inca o data marea im!ortanta a acestei analogii daca s-a de7voltat de>a intr-atat incat sa atinga ec3ili rul magic in cor!ul astral cu a>utorul intros!ectiei. Acum se !une !ro lema sa-si anali7e7e s!iritul si sa constate care element !redomina. /a oamenii cu o vointa !uternica5 care insa nu inseamna inca!atanare5 va domina elementul 4oc. (aca intelectul sau inteligenta cu toate as!ectele !redomina5 atunci elementul aer este cel mai re!re7entat. In ca7ul in care magicianul este inainte de toate un om !lin de simtire 9sensi il;5 atunci elementul a!a >oaca la el rolul cel mai mare. In ca7ul in care magul are o memorie sla a5 constienta e a4ectata adesea5 tragem conclu7ia ca elementul !amant !redomina.

06

Aceasta introducere serveste la sta ilirea e4icientei elementelor in s!irit si sa determine de7voltarea in asa mod incat !rin e:ercitii s!eci4ice de concentrare si meditatie5 elementele sla e sa 4ie aduse in ec3ili ru. Magul nu are voie sa lase sa domine nici unul din elementele 4ocului5 aerului5 a!ei sau !amantului si tre uie sa-si im!arta e:ercitiile in asa 4el incat !rin munca sa ec3ili re7e intensitatea elementelor. )rintr-un e:em!lu vreau sa caracteri7e7 mai amanuntit: 6a !resu!unem ca magul ar avea un intelect 4oarte de7voltat dar o vointa sla a5 care nu ar cores!unde maturitatii intelectului. Intr-un asemenea ca7 tre uie sa se straduiasca sasi intareasca vointa !rin e:ercitii de concentrare adecvate care evidentia7a !rinci!iul 4ocului in s!irit. (eci tre uie sa-si aleaga acele e:ercitii de concentrare care modelea7a mai mult oc3iul5 e:ercitii de imaginatie o!tica5 deoarece cum am mai s!us oc3ii cores!und elem 4ocului. (aca magul are o vointa !uternica si un intelect sla 5 atunci tre uie sa acorde atentie 4oarte mare e:ercitiilor de imaginatie a au7ului5 deci acele e:erciti de concentrare si meditatie ce il determina sa-si 4oloseasca urec3ile. (aca magul constata ca are o vointa !uternica si un intelect 4oarte un dar viata sentimentala este de4icitara5 atunci tre uie sa-si 4aca s!iritul mai sensi il !rin e:ercitii de imaginatie si meditatie care 4olosesc mai mult sensi ilitatea emotionala. (aca in sc3im constata ca in cor!ul astral si cel mental !redomina elementul !amant5 de e:: gandurile sale !atrund 4oarte incet in s!irit si este !rea melancolic5 atunci tre uie sa-si educe !rin e:ercitii adecvate in !rimul rand constienta. Magicianul tre uie sa-si aduca s!iritul la !er4ecta armonie in relatia cu elementele si sa aleaga ast4el de e:ercitii cores!un7atoare elementelor si in acelasi tim! si simturilor5 incat vointa sa 94ocul;5 intelectul 9aer;5 sensi ilitatea<a4ectele 9a!a; si constienta 9!amant; sa 4ie de7voltate in mod egal.

)e a7a acestei descrieri se !oate alcatui urmatorul ta el:

Ele!entul Si!tul Calitatile de 2a6a E:ercitii de concentrare

FOC Oc/i Bointa

AER 0rec/i Intelect Acustice

A#A #erceptii

#AMANT 1ust < Miros Constienta E:tinderea constientei

A,ASA Toate i!preuna Constiinta Reali6area

Sensi2ilitate E!otionale

Optice 9vi6uale;

00

)rinci!iul a"asa re7ulta din concentrarea insasi5 asa cum am mai insistat asu!ra acestui as!ect. (easemenea este de !risos sa enumeram e:ercitiile de concentrare si meditatie in acord cu calitatile elementului ce !redomina sau nu in voi. Elevul va !utea usor sa le alcatuieasca. (aca are o vointa sla a5 va alege ca e:ercitii de concentrare imagini de o iecte5 ta louri etc. Ast4el de e:ercitii a e:ecutat in trea!ta a doua a acestui curs. Acest ta el !re7entat mai sus ii va 4i un g3id5 o usola in recunoasterea elementului care !redomina si care dintre e:ercitii tre uie e:ecutat mai intens. Ca re7ultat al succesului acestei clasi4icari 3ermetice5 !rinci!iul A"asa i se va de7valui.

ANTRENAMENT #SIHIC De6voltarea si!turilor astrale cu a=utorul ele!entelor si a condensatorilor 4lui6i O tema deose ita de care ne vom ocu!a in aceasta eta!a5 descrie de7voltarea simturilor astrale in relatie cu elementele. Oricum !rin e:ercitiile e4ectuate in tre!tele anterioare s-au educat simturile astrale ale magului5 s-au inviorat si de7voltat2 totusi e nevoie de o e:traordinara tenacitate in antrenare in ca7ul unor a ilitati sarace !entru una sau alta din 4acultati5 deoarece 4iecare om este di4erit. (e aceea e indicat sa !re7int aici e:ercitii cu a>utorul carora magul isi !oate de7volta usor si ra!id simturile cor!ului astral. In educarea magica a s!iritului din trea!ta a sasea elevul a invatat sa devina constient de s!iritul sau si sa actione7e ca s!irit atat !rin cor!ul astral cat si !rin cel material. (e asemenea voi trata una din cele mai interesanta !ro leme si anume aceea a clarvi7iunii. 8enumarate carti s-au editat de>a !e aceasta tema5 dar din cate am intalnit eu nici una nu !re7inta !entru magician vreun 4olos. (e aceea este recomanda il sa se !riveasca acest as!ect al mai amanuntit. )rin clarvi7iune5 in general se intelege va7ul !este tim! si s!atiu indi4erent ca este clarvi7iune in trecut5 !re7ent sau viitor5 sau ca tratea7a relatia cu cei decedati si altele asemenea. (ar 4oarte !utini autori au descris aceasta ca!acitate din !dv !si3ologic sau din alt !unct de vedere si de aceea ne vom ocu!a de un studiu e:act al clarvi7iunii. Inainte de toate magul va recunoaste ca e:ista mai multe 4eluri de clarvi7iune. )rimul 4el este cea inascuta care a 4ost con4erita !osesorului de>a din lumea invi7i ila5 sau !rovine din e:istente anterioare. Acest 4el de clarvi7iune este cel mai un5 dar 4oarte !utini oameni se ucura de ea2 acesti vi7ionari innascuti isi !ot 4olosi !uterea 4ara e4orturi deose ite. @n al doilea ti! de clarvi7iune se mani4esta s!ontan si !rin urmare e considerata un sim!tom !atologic. @n soc in ca7ul unor oli severe !oate de asemenea duce la clarvi7iune. Asta se intam!la de o icei in ca7ul !ersoanelor care si-au !ierdut ec3ili rul ca re7ultat al unei lovituri !rimite 9accidente cere rale;5 de!resii nervoase sau alte traume 4i7ice sau !si3ice5 cand ast4el de 4enomen de clarvi7iune !oate a!are intr-o 4orma mai mult sau mai !utin distinctiva5 ca e4ect secundar. )entru magicianul care !ractica5 acest 4el de clarvi7iune nu este de dorit deoarece mai devreme sau mai tar7iu se a>unge la o !ra usire com!leta5 care duce nu numai la !ierderea totala a acestei !uteri ci a4ectea7a sanatatea5 de multe ori ducand la decese tim!urii. Ast4el de vi7ionari sunt de com!atimit c3iar si atunci cand ca!acitatile lor de !revi7ionare sunt incununate de succes. In aceasta categorie se includ si acele !ersoane care au a>uns la clarvi7iune !rin legaturi mediumice cu unele 4iinte. 8ici acest ti! nu este recomanda il !entru magician5 deoarece ast4el de !ersoane s4arsesc in s!italele de alienati. Multe din !ersoanele internate in s!italele de !si3iatrie care s-au ocu!at 4ara discernamant de s!iritism isi datorea7a starea acestui 4a!t5 indi4erent care

08

au 4ost motivele ce le-au determinat5 din curio7itate sau din alte considerente. (e asemenea in aceasta categorie se include clarvi7iunea o tinuta cu a>utorul drogurilor !recum o!iu5 3asis5 mescalina5 soma etc. Magul nu va acorda interes acestora deoarece ast4el de su stante !roduc o !ericuloasa de!endenta si !arali7ea7a ca!acitatile etice si intelectuale5 vointa si in 4inal sistemul nervos5 le7and sanatatea si de7voltarea s!irituala5 magica. Ast4el de ca7uri se intalnesc cu milioanele in Orient5 Occident si in restul tarilor civili7ate. ?ineinteles ca magul are !osi ilitatea5 cat tim! nu a atins maturitatea necesara5 sa se convinga singur de e:istenta clarvi7iunii si a altor 4enomene su!ranaturale !e aceste cai5 dar de o icei % si aici este !ericolul mare % nu se o!reste la aceasta convingere si !oate deveni !rada into:icatiilor si sa cada in aceeasi stare ca ceilalti drogati. (in acest motiv nu o sa descriu in aceasta carte nici o metoda care l-ar !utea tenta !e disci!ol sa e:!erimente7e asemenea lucruri5 in sc3im voi descrie metode nedaunatoare care lasa sa se mani4este clarvi7iunea ca un semn al maturitatii s!iritului5 deci ca e4ect al unei de7voltari su!erioare. @n alt mod de clarvi7iune e acela cau7at de o sla ire sau !arali7ie trecatoare a unui organ de simt5 de o icei va7ul. Ma>oritatatea cartilor care descriu clarvi7iunea !rin 4i:area unui o iect5 de !ilda a unei oglin7i5 glo de cristal5 !iatra !retioasa etc.5 desi sunt metode une nu sunt adecvate !entru orice om. (oar in mana unui magician instruit acestea devin mi>loace a>utatoare !entru clarvi7iune si nu !rin stimularea nervului o!tic2 ele sunt mi>loace 4olosite !entru un oc3i educat constient. (in !unctul magic de vedere5 !entru !roducerea darului clarvi7iunii nu este indicata nici o ocolire oricat de !er4ectionata sau scru!ulos e:ecutata ar 4i. Aceasta ca!acitate de!inde in intregime de talentul si de7voltarea astrala5 deci de maturitatea magicianului. El tre uie sa nu uite ca toate aceste ocolisuri si a!licatii mentionate aici nu sunt altceva dect !alide um re a ceea ce este adevarata clarvi7iune. In eta!ele urmatoare in care descriu cum sa reali7ati condensatori 4lui7i5 deasemenea includ si indicatii des!re construirea unor oglin7i magice si alte a!licatii. In 4inal amintesc ultimul 4el de clarvi7iune care a!are ca 4enomen insotitor in ca7ul unei de7voltari magice cores!un7atoare !rodusa de sistematica antrenare a clarva7ului ocular. Am decis sa !re7int in aceasta lucrare o metoda magica secreta neamintita in nici o carte !ana acum5 dar care este deose it de valoroasa din !unct de vedere 3ermetic cat si al legii analogiei elementelor. )ractica de7voltarii simturilor astrale o descriem in continuare. 1 De6voltarea !a3ica a 4acultatii de Clarvi6iune Inainte de a ince!e descrierea !ro!riu 7isa a e:ercitiului5 tre uie sa s!un ca aici avem de-a 4ace cu as!ectele luminii. (u!a cum se stie lumina este un as!ect al 4ocului si deci este analoaga vointei si oc3iului. (e aceea e:!erimentul consta in a-ti re!re7enta lumina atat de ine5 a ti-o imagina intens cu oc3ii ast4el incat sa o tii succesul scontat. 6tati in asana o isnuita si imaginati-va ca atrageti in cor! 4ie !rin res!iratia !lamanilor sau a !orilor sau doar imaginativ5 lumina universala asemanatoare in stralucire si 4orma cu cea a soarelui. In acest tim! considerati-va cor!ul ca un s!atiu gol care se um!le cu lumina al a5 stralucitoare. In aceasta lumina din cor! concentrati !ro!rietatea clarvi7iunii5 adica va imaginati ca lumina !enetrea7a totul si vede totul. 8ici tim!ul nici s!atiul nu constituie !entru ea o !iedica. (e aceasta ca!acitate a luminii sa 4iti atat de !uternic convins incat sa nu e:iste nici cel mai mic du iuK (aca sunteti un om religios atunci va va 4i usor sa vedeti aceasta lumina universala ca 4iind o !arte a lui (umne7eu5 care !oseda toate calitatile descrise aici. Imediat ce a-ti as!irat aceasta lumina in cor! cu !ro!rietatile descrise si ii simtiti in interior tensiunea si !uterea !atrun7atoare5 atunci acumulati lumina cu a>utorul

0+

imaginatiei dins!re !icioare si maini s!re ca!5 ast4el incat lumina com!rimata sa incon>oare am ii glo i oculari. )uteti deasemenea sa um!leti mai intai unul si a!oi celalalt oc3i5 daca este mai !otrivit !entru dvs. E:ista magicieni care isi de7volta ast4el doar un singur oc3i5 celalalt ramanand nede7voltat. Ramane la latitudinea elevului daca acest model merita sa 4ie imitat dar eu cred ca e mult mai ine sa antrenam am ii oc3i !entru clarvi7iune. (u!a ce a-ti acumulat lumina in oc3i5 imaginati-va ca oc3ii dvs. !oseda toate !ro!rietatile luminii. (urata acestui e:ercitiu tre uie sa 4ie de cel !utin '0 minute5 iar du!a ce sunteti convins ca oc3ii !lini de aceasta lumina universala !oseda si calitatile ei5 lasati-o sa se im!rastie din nou 9cu a>utorul imaginatiei; 4ie direct din oc3i in oceanul universal de lumina5 4ie in cor! si de aici sa o di7olvati in lumina universala. Am ele metode sunt une5 dau acealeasi re7ultate. Im!ortant este ca oc3iul eli erat ast4el de lumina sa !oata vedea din nou normal. Acest lucru este 4oarte necesar !entru ca oc3ii magului ast4el de7voltati sa nu devina !rea sen7itivi incat sa nu deose easca ce !erce!e un oc3i normal5 neantrenat si unul sen7itiv5 clarva7ator. (aca nu 4ace aceasta di7olvare a luminii concentrate5 oc3ii ar !utea ramane clarva7atori si magicianul ar distinge cu greu intre lucrurile s!irituale si cele materiale. (eci el tre uie sa sta!aneasca si sa controle7e 4enomenul si sa-l 4oloseasca doar atunci cand isi doreste. (u!a multe e:ercitii va o tine o ast4el de a ilitate incat in doar cateva momente isi !oate !roduce clarvi7iunea oc3ilor5 sau ochii de lumina du!a cum i se mai s!une. Oc3ii ast4el !re!arati vad tot ce-si doreste magicianul5 4ie tinandu-i desc3isi 4ie inc3isi sau !rivind intr-o s4era de cristal ori sticla<oglinda magica. Calitatea !erce!tiei clarvi7iunii de!inde e:clusiv de !uritatea 4irii sale. @n mi>loc a>utator e:celent care duce ra!id la succes si care in4luentea7a 4oarte ine oc3ii 4i7ici5 ast4el incat un oc3i sla it sau olnav !oate !ro4ita nu numai din !unct de vedere magic ci si medical5 il re!re7inta !re!ararea lotiunii de 4oc !entru oc3i. @rmatoarele ingrediente sunt necesare !entru asta: sticla mare de a!a distilata2 cateva 4lori de musetel 9!roas!ete sau uscate;2 !lanta &erba 'uphrosia 9 ilur;5 !roas!ata sau uscata2 0 % + ete de alun sau salcie ce !ot 4i gasite !e cam!. Acestea se des4run7esc5 se taie la aceeasi lungime5 se leaga la un loc du!a care se lasa la uscat la soare sau !e o so a calda2 3artie de 4iltru si o mica !alnie. Modul de !re!arare a lotiunii magice de 4oc: Intr-un vas uscat si curat se !un C litri de a!a distilata. Aceasta se !une !e 4oc si cand ince!e sa 4iar a se adauga 2 lingurite de 4lori de musetel si ' lingurita de 4lori de &erba 'ufrosia. 6e lasa sa 4iar a doar cateva secunde5 du!a care se !une deo!arte si se aco!era. (u!a a!ro:imativ '0 minute se strecoara intr-un alt vas curat5 iar du!a ce ceaiul s-a racit se iau nuielele de alun 9salcie; si se a!rind la un ca!at de la o 4lacara desc3isa5 du!a care se sting ca!etele a!rinse in ceai. *acand aceasta elementul material 4oc a 4ost trans4erat in ceai5 care !oate 4i de>a considerat ca un condensator lic3id. (u!a aceasta se va strecura acest condensator 4luid !rin 3artia de 4iltru !entru a inde!arta cor!ii straini 9cenusa5 car une;. /ic3idul se !une intr-un ol in 4ata voastra si se !rocedea7a ast4el: As!irati !rin !lamani5 !ori ori !rin am ele cai deodata elementul 4oc in cor! si um!leti-l com!let cu acest element. In aceasta !roiectie nu se va acorda asa mare atentie intensitatii sau caldurii care oricum o veti simti5 ci 4a!tului ca elementul 4oc este !urtatorul dorintei dvs !e care ati trans4erat-o in el. (u!a ce a-ti inde!linit acest lucru si v-ati dorit de7voltarea oc3iului astral5 atunci !roiectati elementul 4oc

80

4ie !rin !le:ul solar sau una din maini sau !rin e:!ir5 in lotiunea din 4ata dvs. (aca in acest tim! aveti sen7atia ca !roiectia nu a 4ost su4icienta !uteti sa re!etati e:!erimentul de cateva ori5 dar nu mai mult de 0-+ ori. )rin asta condensatorul lic3id devine o esenta 4oarte !uternica ce nu are in4luenta doar asu!ra oc3ilor ci intareste5 vitali7ea7a si de7volta simturile astrale. (u!a aceea turnati condensatorul intr-o sticla curata care va 4i inc3isa si !astrata intr-un loc racoros. Aceasta a!a de 4oc !oate 4i 4olosita !entru tratarea magica a oc3iului si !entru intarirea vederii. In ca7ul unei sla e vederi se !oate !icura din acest lic3id direct !e oc3i. (ar !entru !ractica magica5 adica !entru de7voltarea simturilor astrale este su4icient a 4olosi tam!oane de vata< um ac inmuiate in acest 4luid si !use !e oc3i ca si cata!lasme in tim!ul e:!erimentului de acumulare a luminii in oc3i. Mai tar7iu5 du!a ce oc3ii astrali s-au de7voltat su4icient nu mai este nevoie de aceste com!rese cu condensator lic3id5 ci este su4icient sa reali7ati acumularea luminii in oc3i. (u!a incercari re!etate cand oc3iul 4i7ic este de>a de7voltat !rin aceste e:ercitii luminoase5 este su4icient sa iti concentre7i atentia asu!ra oc3ilor astrali cu dorinta de a vedea cu ei. Com!resele 4olosite in tim!ul e:!erimentelor se !ot !une si inainte de culcare !entru a do andi un e4ect automat in tim!ul no!tii5 dar au de7avanta>ul de a 4ace oc3ii si !leoa!ele 3i!ersensi ile !rin in4u7ia elementului 4oc5 datorata 4olosirii 4recvente a com!reselor. (eci este recomanda il sa se 4oloseasca com!resele doar !e durata e:ercitiilor5 !utand 4i legate de gat cu a>utorul unei esar4e ca sa nu cada. O!eratia se va e:ercita cand nu sunt si alte !ersoane de 4ataK Tre uie avut gri>a5 com!resele si esenta<lotiunea %care sunt e4iciente !e o durata mai lunga de tim!5 ne4iind nevoie sa 4ie innoite de la un e:!eriment la altul- sa nu a>unga in mainile celor incom!etenti5 nici c3iar la mem rii 4amiliei. (aca elevul a inde!linit constiincos celelalte eta!e anterioare de !regatire5 atunci va !utea sa-si de7volte oc3ii !entru clarvi7iune intr-un mod a solut ino4ensiv in cateva luni sau daca este talentat c3iar si du!a cateva sa!tamani5 urmand metoda descrisa aici si5 deasemenea !oate !arcurge 4ara di4icultati urmatoarele sarcini si o!eratiuni ce sunt incluse in stiinta magica. Este im!osi il de aratat toate succesele o tinute cu di4eritele metode de clarvi7iune5 deoarece sunt e:trem de numeroase. Este evident ca ramane la latitududinea magicianului insusi cat de de!arte !oate merge in de7voltarea si antrenarea oc3ilor astrali. Magicianul tre uie averti7at sa nu se laude cu aceasta a ilitate o tinuta5 sau mai rau5 sa o 4oloseasca in dauna semenilor sai. El tre uie sa o utili7e7e numai !entru ene4iciul umanitatii. Tim!ul si s!atiul nu ii vor 4i o stacole si nimic nu-i va ramane ascuns oc3iului sau clarva7ator. " De6voltarea !a3ica a Clar7au6ului astral Aceasta de7voltare are o mare asemanare cu cea a clarvi7iunii. Ca!acitatea clarau7ului astral consta in a au7i voci c3iar de la distante 4oarte mari si totodata de a intelege lim a>ul tuturor 4iintelor. /a ince!ut aceasta ca!acitate se mani4esta !rintr-o gandire cu voce tare care vine dinlauntrul tau5 4ie din regiunea inimii5 4ie a !le:ului solar. (u!a e:ercitiu mai indelungat si o isnuinta se de7volta clarau7ul astral in asa 4el incat cu acest au7 se !oate !erce!e clar ca si cum ai sta normal de vor a cu un om. 6i aceasta ca!acitate este de7voltata de toti magicienii adevarati iar 4ara ea nu se !oate !rogresa in magie decat cu 4oarte mare greutate. (e aceea tre uie sa se !una un !ret la 4el de mare !e clarau7ul astral5 iar e:ercitiile cores!un7atoare nu tre uie negli>ate. Tot ce am s!us des!re diversele declansari !atologice ale clarvi7iunii sau !redis!o7itiile !entru ea sunt adevarate si !entru clarau7ul astral. 6a ne intoarcem la !ractica de7voltarii lui:

8'

)entru acest e:ercitiu nu aveti nevoie decat de un condensator 4luid si de o ucatica de vata sau um ac. *aceti doua mici tam!oane din vata cate unul !entru 4iecare urec3e. Aceste do!ulete le ume7iti cu condensatorul lic3id si le !uneti amandoua in 4ata dvs la o mica distanta. /a 4el cum a 4ost descrisa de7voltarea oc3ilor astrali veti !roceda cu elementul aer: incarcati cu elementul Aer cor!ul5 !rin res!iratia !orilor sau a !lamanilor. Intregul cor! este ca un alon um!lut cu aer. In acest !rinci!iu al aerului va imaginati dorinta de clarauditie atat in cor!ul astral cat si in cel material. (u!a ce aveti intima convingere ca elementul aer a 4ost su4icient im!regnat cu dorinta si imaginatia aceasta5 !roiectati elem aer !rin !le:ul solar sau una din maini ori !rin e:!ir5 com!rimand si acumuland elem aer 9cu care e um!lut cor!ul; in asa grad incat sa ia 4orma celor doua do!ulete de vata din 4ata voastra. )uteti im!regna am ele do!uri deodata sau !e rand. )rinci!alul as!ect in acest e:!eriment este 4erma convingere si neclintita credinta ca aceasta 4acultate se de7volta ra!id in dvs. In c3i! de condensator lic3id 4olositi un ceai concentrat de musetel 4acut cu a!a distilata. )uneti doua lingurite de 4lori de musetel intr-o cana de a!a5 4iltrati-o du!a ce s-au o!arit si !astrati-o la rece !entru a !reveni mucegairea. @n condensator mucegait<alterat nu e e4icient si nici igienic. (u!a ce ati im i at am ele do!uri cu elem aer5 4ie deodata 4ie se!arat5 !uneti-le in urec3i in asa 4el incat sa 4ie astu!ate com!let. In continuare introduceti in tot ca!ul !rin imaginatie5 !rinci!iul A"asa5 trans4erati-va constienta in regiunea urec3ilor si imaginati-va 4acultatea clarau7ului a solut. Imaginati-va ca !rinci!iul A"asa introdus in urec3i !roduce imediat in voi !uterea a soluta a clarau7ului astral. (u!a o lunga !erioada de meditatie si concentrare asu!ra acestui e4ect5 di7olvati !rinci!iul A"asa in !rinci!iul universal a"asic5 inde!artati do!urile din urec3i si !astrati-le cu gri>a deoarece nu tre uie atinse de nimeni altcineva. (aca aceste do!uri cad in mainile altora tre uie sa va !re!arati altele. A!oi inde!artati do!urile din urec3i si cu a>utorul imaginatiei lasati elem aer acumulat sa se di7olve din nou. Este evident un mare avanta> sa 4olositi noi do!ulete de vata incarcate !entru 4iecare nou e:!eriment5 daca aveti tim!ul necesar la dis!o7itie. (aca doriti sa recurgeti la simturile dvs astrale de au75 tot ce tre uie sa 4aceti este sa conduceti elem a"asa in canalele urec3ilor !ana in camera lor interioara 9urec3ea interna5 du!a tim!an;. (u!a o lunga !erioada de e:ersare veti 4i ca!a ili sa va 4olositi clarau7ul !entru sco!urile dvs. Indata ce nu mai aveti nevoie de aceasta 4acultate5 conduceti elem a"asa din urec3e ina!oi in !rinci!iul universal A"asa. )rin introducerea !rinci!iului a"asic in camerele acustice ale urec3ilor5 au7ul mental si cel astral e in4luentat si de7voltat si veti o tine clarau7ul 4i7ic cu a>utorul elementului aer concentrat. Oricine meditea7a intens la aceasta !ro lema va gasi logica acesteia si !oate 4ace o com!aratie cu 4unctionarea radioului5 unde eterul ca !rinci!iu a"asa al materiei si aerul im!reuna cu acesta5 >oaca rolul de transmitatori ai undelor sonore. $ De6voltarea Clar7si!tului astral 9sen6itivitatii astrale; Acest clarsimt<clarsensi ilitate astrala inseamna ca!acitatea de a !utea !erce!e si simti toate 4enomenele si 4ortele ce se !etrec in A"asa si elemente2 de asemenea !si3ometria tine de aceasta 4acultate5 !erce!tia clara a trecutului5 !re7entului si viitorului oricarui o iect. C3iar si !uterea de materiali7are a oricarui gand sau 4iinta 94ie autocreata5 4ie e:istenta de>a in A"asa; a!artin acestui domeniu. Alte 4acultati in legatura cu !erce!tia sen7oriala si simtul tactil !ot 4i deasemenea incluse in categoria clarsimtului. Intuitia isi are originea in clarsimt. Aceste cateva e:em!le sunt su4iciente !entru a e:!lica 4acultatea de clarsimt. Inainte sa ne ocu!am de de7voltarea clarsimtului5 sa ne uitam in >urnalul nostru magic la !erioada in care ne ocu!am de intros!ectia calitatilor une si rele. (u!a oglin7ile magice

82

4acute atunci am !utut vedea ce elemente !redomina in !ersonalitatea noastra. Cat de im!ortant este acest lucru se va vedea aici: in 4unctie de elementul dominant !erce!tia astrala este im!artita in di4erite 7one sau centre. Ast4el daca elementul 4oc !redomina5 acesta cores!unde ca!ului5 mai e:act 4runtii ca 7ona sen7oriala ma>ora. (aca !redomina aerul atunci 7ona sen7oriala ma>ora este in 7ona inimii2 !entru a!a in e:ces5 !redominant e !le:ul solar iar !entru elementul !amant dominanat5 cores!unde ca 7ona sen7oriala ma>ora cea a mem relor. Ast4el sta ilind aria astrala de sen7orialitate5 sa trecem la !ractica: Tre uie sa !rocedati intocmai ca la celelalte 2 simturi anterioare. Recu7ita necesara este urmatoarea: o ucata de !an7a sau um ac ume7it intr-un condensator 4luid. Acest condensator !oate sa 4ie din nou5 un decoct !uternic de 4lori de musetel. In aceasta e:!erienta iti incarci cor!ul cu elementul a!a !rin res!iratia !orilor G !ulmonara cu dorinta ca acest element sa !roduca clarsimtul astral in tine. (eindata ce ai reusit sa-ti um!li tot cor!ul cu elementul a!a !rin res!iratia !ulmonaraGres!iratia !orilor5 im!regnea7a acest element 9cu a>utorul unui e4ort intens al imaginatiei; cu 4acultatea de clarsimt. Tre uie sa 4i a solut sigur ca dorinta ta va 4i su4icient de !uternica ast4el incat aceasta ca!acitate sa se de7volte in cor!ul astral. Tot cu a>utorul imaginatiei scoate elementul a!a ast4el incarcat5 din tine % indi4erent ca o 4aci !rin 4runte5 !le:ul solar5 maini sau res!iratie % si acumulea7a-l in ucata de um ac ume7ita in !reala il in condensatorul 4luid. )oti re!eta incarcarea dar nu mai multe de 0-+ ori. In tim!ul acestui e:ercitiu nu sta in !o7itia ta o isnuita ci intinde-te con4orta il !e !odea sau cana!ea. )rinci!ala conditie este sa stai intins la ori7ontala doar ca!ul sa ramana ceva mai sus. )entru de7voltarea clarsimtului nu tre uie sa utili7e7i direct elementul a!a5 doar calitatea magnetica de atractie a a!ei. Inainte de a ince!e e:ercitiul5 !une 4luidul condensator in 4ata 7onei !redominant sen7oriale. Acest e:ercitiu se !ractica c3iar de la ince!ut cu oc3ii inc3isi. Acum imaginea7a-ti ca intregul tau cor! innoata in elementul a!a universal ca si cum ai 4i in centrul si la su!ra4ata unui ocean 4ara margini. 8u simti nimic in a4ara de a!a. *i 4oarte atent caci e:ista !osi ilitatea sa adormi in tim!ul acestui e:ercitiu5 in ciuda tuturor e4orturilor2 !uneti 4erm si 3otarat in minte ca nu vei adormi !entru ca daca iti 4aci un o icei din asta vei avea mari di4icultati in a lu!ta im!otriva somnului in tim!ul !racticii e:ercitiilor. In cele mentionate anterior te-ai trans4erat cu constiinta in aria sen7oriala2 acum imaginea7a-ti ca !uterea magnetica a a!ei !e care ai acumulat-o in tine5 va tre7i la viata cele mai 4ine !articule ale cam!ului sen7orial si va !roduce clarsimtul astral. Tre uie sa-ti imagine7i !uterea de atractie magnetica a a!ei asa intens incat devine o realitate incontesta ila. (aca !rin lungi meditatii ai 4erma convingere ca ai tre7it la viata !articulele cam!ului sen7orial5 di7olva acum elementul a!a din cor! si din condensatorul 4luid5 din nou in elementul universal. Acum e:ercitiul s-a inc3eiat. (aca !e viitor vei dori sa 4olosesti clarsimtul5 iti va 4i de a>uns sa-ti aduci aminte de sen7atiile avute in tim!ul e:ercitilor 9trans4erul constiintei in cam!ul sen7orial; si ca!acitatea va 4i din nou activata. )entru de7voltarea simturilor astrale ale va7ului5 au7ului si simtului5 este recomanda il sa continuati sa !racticati aceste e:ercitii in a4ara !erioadei re7ervate de o icei antenamentului 7ilnic5 indi4erent cat de !utin tim! le acordati. Atunci succesul nu se va lasa aste!tat. &oi omite de7voltarea celorlalte 2 simturi 9miros si gust; !entru motivul ca nu sunt su4icient de im!ortante !entru u7ul !ractic al magicianului. Este la alegerea elevului sa de7volte o sc3ema de antrenare !entru aceste simturi !ornind de la cele , e:!use. *acultatile o tinute !rin aceasta de7voltare astrala a simturilor sunt asa de e:traordinare incat nu mai e nevoie deloc sa vor esc des!re ele. )oti com!ara ucuria succesului cu o !ersoana oar a care !oate dintr-o data sa vada din nou.

8,

ANTRENAMENT FIZIC (aca magul stie si e ca!a il sa !roiecte7e oricare din elemente in e:terior 4ie !rin el5 4ie direct din univers5 va !utea crea elementari5 in !ro!riul ene4iciu sau al altora. &a !utea crea 4iinte ce vor 4i servitorii sai credinciosi nu numai in !lan mental ci si in cel astral sau material5 du!a cum !roduce sau condensea7a aceste 4iinte5 intr-o 4orma mentala5 astrala sau materiala. Am vor it de>a des!re crearea constienta a 4ormelor ganduri sau AelementaliB. (i4erenta intre BelementalB si AelementarB este aceeea ca un elemental e !rodus !e a7a emiterii unor 4orme ganduri cu a>utorul imaginatiei si vointei magului si lucrea7a in !rinci!al in !lanul mental5 !entru mag sau !entru altcineva. @n elementar5 !e de alta !arte5 este o 4iinta mult mai !uternica si su tila 4iind creata dintr-unul sau mai multe elemente. )rin e:em!le !ractice voi demonstra cum se !ote crea un elementar. Intuitia o tinuta !ana acum va !ermite magicianului sa-si cree7e !ro!riile te3nici5 in 4unctie de aco!ul urmarit. Tinand cont de etica niciodata nu va crea un elementar !entru un sco! rau2 lumea invi7i ila se va ra7 una cu siguranta5 deoarece !rin aceasta stiinta de creare a elementarilor5 magul are multa !utere care ii da ca!acitatea de a o tine orice in !lan mental5 astral sau material5 la alegere. Tre uie sa considere intotdeauna ca el este res!onsa il !entru 4a!tele lui si nu elementarii creati. Elementarul este o unealta su!usa in mainile magului5 urmandu-i or este ordinele si inde!linindu-i orice dorinta indi4erent ca un lucru rau tre uie sc3im at intr-unul un sau invers. In aceasi maniera du!a cum nu te !oti aste!ta de la un rutar sa 4aca trea a unui tam!lar5 la 4el nu !oti cere unui elementar creat !entru un anumit sco! sa inde!lineasca o a alta sarcina !entru care nu a 4ost creat. (in acest motiv nu e indicat sa dai 2 sau mai multe ordine unui elementar5 !entru ca nu va 4i in stare sa reali7e7e ine niciunul. In !lus tre uie sa iei in considerare analogia cu elementele. Ar 4i gresit sau ilegal daca magul crea7a un elementar care nu este in armonie cu elementele analoage. 8u e:ista limite !rivind 4orma elementarului !utandu-se alege orice 4orma in 4unctie de intuitia magicianului. Oricum5 evita sa alegi 4orma unor !ersoane decedate sau in viata5 !e care le-ai cunoscut5 ai 4ost5 sau esti in contact cu ele. *acand aceasta te !oti conecta ra!id si usor la cor!ul mental sau astral al res!ectivei 4iinte si sa-i 4aci mult rau. A!oi mai e:ista !ericolul ca elementarul sa se intoarca im!otriva magului in orice moment5 datorita inteligentei !rimite. El va sti !er4ect cum sa-l vam!iri7e7e sau sa-l in4luente7e indirect in somn5 si 4acand orice rautati !osi ile. (eci orice magician e s4atuit sa ia acest avertisment 4oarte in seriosK *iecare elementar tre uie sa !rimeasca un nume in momentul nasterii sale. Este recomanda il sa alegi nume mai !utin comune5 deoarece sim!la !ronuntare intam!latoare a numelui va 4i dea>uns sa-l aduca !e elementar langa magician. 6a !resu!unem ca cineva a creat mai multi elementari5 atunci e recomanda il sa-si note7e undeva numele lor5 ca sa nu le uite. Aceste nume nu tre uie s!use nimanui deoarce un alt mag destul de istet5 !oate !une sta!anire !e elementar si sa lucre7e cu el usor si 4ara e4ort. )uterea si e4icienta elementarului de!inde in intregime de cum si cat este incarcat. Cu cat este mai !uternica vointa si ca!acitatea de !roiectie e:terioara a elementelor din !artea magului !entru incarcarea elementarului5 cu atat mai e4icace va 4i acesta. Cateodata un elementar !oate 4i condensat atat de !uternic incat si un om o isnuit !oate sa-l vada. Este la alegerea magului daca vrea ca elementarul sau sa lucre7e intr-o 4orma vi7i ila sau invi7i ila. (urata de viata a elementarului de!inde de sco!ul !entru care e creat5 acest sco! tre uind 4i:at c3iar la ince!utul crearii lui. Indata ce si-a inde!linit misiunea magul tre uie sa-l di7olve5 cu a>utorul imaginatiei5 ina!oi in elementele constitutive. 8iciodata sa nu omiti aceasta !arte a disolutiei5 deoarece indata ce si-a inde!linit misiunea5 elementarul

8-

!oate usor deveni inde!endent datorita instinctului de conservare. (aca se a>unge aici5 el !oate sca!a din s4era ta de in4luenta si sa se trans4orma in vam!ir. In acest ca7 magul tre uie sa in4runte toata "arma re7ultata din actiunile elementarului trans4ormat in vam!ir. (eci aveti ma:ima gri>a si constiinta cand lucrati cu elementari. Multi magi determina c3iar in momentul nasterii 4elul de7integrarii elementarului: !rin distrugerea numelui acestuia 9arderea lui;5 4olosind un ritual anume5 o 4ormula aleasa dinainte5 un gest sau un semn. Toate aceasta sunt acte individuale si sunt la alegerea magului. Atentie s!eciala tre uie acordata actului disolutiei. (aca magul este un5 ec3ili rat su4leteste5 va 4i ca!a il sa 4orte7e elementarul lui la o a soluta su!unere tot tim!ul5 amenintandu-l cu de7integrarea. (e la ince!ut magul tre uie sa ai a o incredere nestramutata in 4a!tul ca-l !oate su!une vointei lui si il are su control com!let. Asta este 4oarte im!ortant daca nu vrea sa devina >ucaria 4iintelor !e care le-a creat. (aca 4ace e:!erienta cum nu se !oate mai ine atunci elementarul il va servi credincios si ine2 dar va deveni tot mai atragator<minunat si nu va su!orta deloc sa 4ie di7olvat. (ar magul nu tre uie sa cada in acest sentimentalism5 deoarece va a>unge in ro ia elementarilor. (in acest motiv este ine sa-l cree7i !entru o scurta !erioada de viata si sa cree7i unul nou !entru aceeasi sarcina5 daca va mai 4i nevoie. Aceasta nu inseamna ineinteles5 ca ar tre ui creat un elementar in 4iecare sa!tamana5 dar este de7avanta>os sa !astre7i acelasi elementar ani de 7ile !entru aceeasi sarcina. (aca magul intentionea7a sa cree7e elementari !entru el insusi5 va !roiecta elementele !rin cor!ul sau5 daca sunt destinati altor oameni5 tre uie creati !rin !roiectia elementelor direct din univers. Magul stie 4oarte ine ca intre el si orice elementar e:ista o cone:iune invi7i ila de care se !oate deasemenea 4oarte usor a u7a5 daca ince!e sa cree7e elementari !rin !roiectia 4i7ica5 !entru alte !ersoane. *elul in care controlea7a acest lucru va 4i 4oarte usor de inteles de orice magician5 4ara nici un du iu. Acum este necesar sa vor im des!re locurile unde elementarii tre uie de!o7itati. In Orient elementarii 9numiti #dams; sunt trimisi in A1lFc3orB unde sunt !astrati. @n 1lic3or este o diagrama construita din !ietre5 cores!un7and unui #dam si in care nici un strain nu este admis niciodata. Magul ine antrenat nu are nevoie de un loc s!ecial !entru el5 dar va ascunde elementarul intr-un loc in !erete stiind ca elementarul nu este limitat de tim! sau s!atiu. (eci este ine sa-l tineti in !erete sau intr-un o iect solid mare5 deoarece este de !re4erat sa evitati tinerea lui in locuri unde alte !ersoane locuiesc tot tim!ul. (aca din intam!lare un om s-ar !une !este locul elementalului5 aceea !ersoana ar deveni rusc agitata sau se !ot intam!la alte lucruri ne!lacute. (e la ince!ut tre uie sa sta ilesti cum il vei c3ema: !rin so!tirea numelui5 !rintr-un gest al mainii sau !rintr-un ritual. Magul are li ertatea sa 4aca cum ii !lace. Inainte de a !re7enta !artea !ractica5 adevaratul act de creatie5 vreau sa remarc 4a!tul ca nu e necesar ca magul sa se limite7e la aceasta !ractica care este doar o mica !arte din magia !ractica ci este un indiciu !rivind 4a!tul cum este !osi il ca magul sa-si utili7e7e !uterile. 8u tre uie sa se s!eciali7e7e in aceasta metoda5 din contra5 daca este ca!a il sa o reali7e7e la !er4ectiune5 alte !osi ilitati vor !utea 4i la dis!o7itia sa. Aceasta !arte a magiei !ractice sa 4ie 4olosita numai la ince!ut !entru a se a>uta !e el sau !e altii. 6i5 de 4a!t5 acesta este sco!ul acestei teme. 1 Creatia Ele!entarilor prin di4erite !etode 6unt - metode 4undamentale !entru crearea unui elementar: !roiectia unui element intr-o 4orma !regatita dinainte5 indi4erent ca e mentala5 astrala sau 4i7ica2 !roiectia mai multor elemente intr-o 4orma !regatita dinainte5 mentala5 astrala5 sau 4i7ica2

8.

!roiectia unui element 4ara o 4orma directa5 care va 4i !rodusa !rin condensarea elementului in c3estiune2 !roiectia mai multor elemente5 care-si vor !roduce succesiv 4ormele.

&oi descrie toate cele - metode !rin e:em!le !ractice: METODA 18 Alege un o iect de 4orma in care vrei sa o ai a elementarul si !une-l in 4ata ta. Alege5 de e:em!lu o minge nu contea7a de ce marime5 !oate 4i din sticla5 lemn sau cauciuc5 !lina sau goala !e dinauntru. Atrage din univers elementul dorit5 cu a>utorul imaginatiei5 si imaginea7a-l in 4orma aleasa5 in asa 4el incat aceasta 4orma sa 4ie com!let !lina cu acest element. Indi4erent ce element alegi !rocedura este aceasi cu e:ce!tia elementului A"asa. Intotdeauna alege elementul care se !otriveste cel mai ine dorintei tale. Re!eta !roiectia de cateva ori si de 4iecare data imaginea7a-ti sen7atia ca se acumulea7a5 com!rima si 4ormea7a tot mai mult din res!ectivul element. (e indata ce esti 4oarte sigur ca aceasta acumulare de element e indea>uns de !uternica !entru reali7area dorintei tale5 im!regnea7a-ti dorinta sau sco!ul urmarit in aceasta 4orma creata. A!oi atri uie-i un nume caci 4ara nume nu !oate e:ista. In acelasi tim! limitea7a-i !erioada de viata5 tim! in care tre uie sa-si inde!lineasca misiunea. 6a !resu!unem ca lucre7i cu elementul 4oc atunci re7ultatul va 4i un elementar de 4oc cu as!ectul unei mingi de 4oc. (aca a 4ost creat din elementul a!a re7ultatul va 4i su 4orma unei mingi de sticla2 daca a 4ost creat din elem aer5 mingea va avea culoarea al astruie iar cand e !rodusa din elem !amant5 elementarul va a!are de culoarea lutului. (aca ai res!ectat aceste instructiuni5 scoate elementarul din o iect si trimite-l sa-si inde!lineasca sco!ul !entru care a 4ost creat. (ar inainte de a-l trimite comanda-i sa se intoarca ina!oi in o iect du!a ce si-a inde!linit sarcina. Ast4el ai !osi ilitatea sa veri4ici daca elementarul si-a inde!linit sau nu misiunea5 !rin a!ro!ierea de o iect a unui !endul. (aca elementarul s-a intors in 4orma lui5 du!a inde!linirea muncii5 !endulul va !re7enta vi ratii5 deoarece acesti elementari au o remarca ila radiatie magnetica si electrica. Testarea cu !endulul este 4oarte im!ortanta !entru magician !entru ca demonstrea7a daca ordinul dat s-a e:ecutat sau nu. Mai tar7iu5 du!a ce ati do andit maturitatea necesara5 !uteti su!raveg3ea munca elementarilor !rin clarvi7iune. (aca !endulul nu arata nici o miscare<vi ratie inseamna ca elementarul lucrea7a iar sarcina nu este inca inde!linita. Atunci cand trimiti un elementar sa lucre7e5 nu uita ca !entru el nu sunt granite de tim! sau s!atiu5 el !oate 4i ca!a il sa incon>oare glo ul terestru intr-o cli!a daca este necesar. Tre uie sa 4i 4erm convins ca iti va e:ecuta ordinele si se va su!une vointei tale in tim!ul care i l-ai alocat5 4ara nici o e:ce!tie. 8ici cea mai vaga indoiala in !rivinta succesului nu tre uie sa intre in mintea ta5 niciodata. Indata ce l-ai trimis !e elementar sa e:ecute misiunea5 nu te mai gandi la el5 ru!e legatura !si3ica dintre tine si acesta5 rusc ca si cum ai taia-o cu un cutit si nu te mai gandi la el. Tre uie sa te trans4eri intr-o stare de gandire AgoalaB5 sa 4ii cat mai detasat sau indrea!ta-ti atentia s!re altceva. )e scurt5 tre uie sa uiti de elementar cu desavarsire. Cu cat mai a il reali7e7i aceasta5 cu atat mai e4icient si nederan>at va lucra elementarul. (aca tim!ul !e care i l-ai 4i:at !entru inde!linirea sarcinii a e:!irat5 veri4ica cu !endulul daca s-a intors in 4orma sa. (aca s-a intors !oti sa-l di7olvi !rin metodele mentionate anterior: !rin arderea numelui5 ritual s!ecial5 sau !rin !ronuntarea inceata 9so!tita; a numelui in sens invers. (e7integrarea sau disolutia5 deasemenea !oate 4i reali7ata cu a>utorul imaginatiei asemanator cu metoda recomandata !entru !roiectia elementelor. (aca vrei !oti 4olosi elementarul !entru un sco! similar si in alt loc. (aca elementarul nu s-a intors in 4orma destinata lui du!a tim!ul !resta ilit5 si anuiesti ca ordinul dat nu a 4ost inde!linit satis4acator5 c3eama elementarul ina!oi. Incearca o acumulare mai intensa a elementului !rin intarirea imaginatiei si !roiectia res!ectivului element5 si trimite inca o data elementarul sa e:ecute trea a ceruta. )oti re!eta incarcarea de cate ori doresti5 !ana se inde!lineste ordinul. O ast4el de incarcare

86

va 4i necesara daca trimiti elementarul intr-o misiune care ii de!aseste tensiunea si !uterea. Mai mult5 e ine sa consideri ca e4icienta unui elementar de!inde de maturitatea ta mentala si de a ilitatea de a condensa un element. (e!inde deasemenea de vointa ta5 de convingerea si credinta ta Aca!a ila sa mute muntiiB. Aceasta este cea mai sim!la si mai usoara metoda !entru crearea elementarilor !e care magul ii 4oloseste numai !entru e4ecte sim!le5 idei care nu necesita o inteligenta s!eciala5 de e:: sa dai un ordin unei !ersoane5 sa o4eri !rotectie in lucruri marunte etc. Asa cum am mentionat anterior cu a>utorul elementarului !ot 4i o tinute e4ecte mentale5 astrale sau materiale. Tot 4olosind te3nica de mai sus se !ot !roduce si elementari 4ara o 4orma materiala. In acest ca7 se !roiectea7a elementul dorit intr-o 4orma-gand5 la 4el ca !roiectia intr-un o iect. Aceasta metoda este mai di4icila dar are unele avanta>e5 de e:em!lu !oate 4i mutat dintr-un loc in altul5 unde nu ar 4i inca!ut daca era vor a de un o iect 4i7ic 9de !ilda in coltul !eretelui; sau in acele locuri unde intalnirea cu alte !ersoane e im!osi ila. Aceasta !ractica o4era o multime de !osi ilitati si este la intuitia magului sa 4oloseasca in ce sco!uri doreste elementarii creati. (e e:: se !oate !rote>a a!artamentul sau casa de in4luentele ne4aste5 sa !roduca o atmos4era mai 4avora ila si alte lucruri asemanatoare. Toti stim ca orice stiinta !oate 4i 4olosita atat in sco!uri no ile cat si rele si cu !arere de rau s!un ca aceste !ractici !ot 4i 4olosite si in sco!uri egoiste. (e e:em!lu un van7ator !oate crea un elementar care sa-I aduca mai multi clienti. Casele antuite !ot 4i considerate ca !roductii de elementari deli erat creati !entru aceste sco!uri male4ice. @n magician care se res!ecta nu se va degrada niciodata cu asemenea lucruri. METODA "8 Cu toate ca !entru acasta metoda !oti alege orice o iect5 statuie5 !a!usa sau ceva !otrivit ca 4orma !entru elementarul tau5 iti voi arata un secret !ractic5 de construire a cor!ului 4i7ic al elementarului: Ia doua ucati de argila 9lut; si ceara de al ine. @da si amesteca argila cu a!a calda !ana devine o !asta viscoasa si adauga ceara de al ine com!let to!ita sau incal7ita !ana e moale. Amesteca am ele ingrediente !ana se omogeni7ea7a. 6a nu !ui !rea multa a!a deoarece !re!aratul va 4i !rea moale si di4icil de lucrat cu el. (aca nu ai la indemana ceara de al ine5 !oti 4olosi orice ingredient ceros sau unsuros5 ca de e: cel !entru 4a ricarea lumanarilor. Totusi ceara de al ine este cea mai una. Acum modelea7a o 4igurina5 avand 4orma !e care vrei sa o dai elementarului5 de e: o 4orma umana. A!oi cat tim! !a!usa esta inca moale5 ia un cui mare sau alt o iect ascutit si 4a o gaura mai larga ince!and de la ca! !ana s!re !icioare5 ast4el incat 4igurina sa 4ie goala !e dinauntru. Acum um!le acest s!atiu gol cu un condensator 4luid si astu!a gaura5 cat !a!usa mai este moale5 !entru a nu se scurge lic3idul. 6au !oti turna condensatorul c3iar daca 4igurina s-a racit si a!oi astu!i gaura cu ceara lic3ida sau !icurand ceara de la o lumanare. (es!re alcatuirea condensatorului magic voi reveni !e larg intr-un ca!itol s!ecial. (aca magul intentionea7a sa cree7e elementarul numai !entru el5 tre uie sa inc3ida gaura 4igurinei cu un do! de vata ce contine cateva !icaturi de materie !rima organica !ro!rie. Aceasta este Al4a si Omega2 !rin urmare !une cateva !icaturi din sangele sau s!erma ta. In ca7ul nostru una din cele doua ar 4i de a>uns5 dar daca am ele su stante sunt !use e4icienta creste mult. JJ(aca o 4emeie magician 4ace aceasta atunci !oate 4olosi o !icatura din !ro!riul sange. (o!ul de vata !re!arat ast4el tre uie !us in interiorul gol al !a!usii si a ia a!oi 9nu inainte; se toarna !este el condensatorul 4luid5 iar cand 4igurina este !lina astu!i desc3i7atura cu ceara. (u!a legile magice o ast4el de !a!usa este cea mai e4icienta !entru crearea elementarilor. Marimea !a!usii nu contea7a5 dar cu cat va 4i mai mare cu atat mai 4ertila iti va 4i imaginatia creativa. Totusi o 4igurina de a!ro:imativ +-'0 cm 9- inc3; e 4oarte una !entru magicianul e:!erimentat.

80

In ca7ul in care tre uie creat un elementar !entru alta !ersoana5 !ro!riile materii !rime 9sange5 s!erma; nu tre uie amestecate cu 4luidul condensator5 alt4el magul !oate su4eri serioase traume. Res!ectiva !ersoana va !utea sa-l in4luente7e mental5 astral si 4i7ic !e mag5 atat in ine cat si in rau. (e e:em!lu o !a!usa creata ast4el 4iind !usa in a!a rece va cau7a 4risoane magului5 e:!usa la o mare tem!eratura ii va crea 4e ra etc. Multe !osi ilitati e:ista !rivind legaturile mago-sim!atetice5 dar nu le voi mentiona ca sa nu seducem elevul la lucruri rele. )a!usa de mai sus !oate 4i incarcata5 ineinteles5 doar cu un element si elementarul !ote 4i creat !rin metoda '5 dar acum voi arata !ractica metodei 2. Tine 4igurina in mana stanga si mangaie-o usor cu mana drea!ta ca si cum ai vrea sa o invii cu energia ta vitala. Res!ira asu!ra ei ca si cum ai vrea sa o resuscite7i si sa o aduci la viata. (a-i un nume elementarului ce se naste si rosteste-i numele de cateva ori !roiectandu-l in 4igurina. )ersoanele religioase !ot c3iar sa-si ote7e !a!usa5 intr-o maniera similara ote7ului crestin dandu-i un nume c3iar in cursul acestei ceremonii. Aceasta este la alegerea magului si nu este a solut necesara. In orice ca7 asigura-te ca !a!usa are un cor! !er4ect adecvat !entru elementarul tau. Alcatuirea cor!ului astral al elementarului: du!a ce i-ai dat numele5 um!le-ti tot cor!ul cu elementul !amant si !roiectea7a-l !rin maini sau !le:ul solar si um!le 4igurina cu acest element ince!and de la !icioare si !ana in 7ona genitala. Elementul !amant tre uie sa se acumule7e dinamic in aceste !arti cand um!li 4igurina. Acum concentrea7a-te asu!ra calitatilor elementului !amant 9greutate etc.;5 cu convingerea 4erma ca elementul !amant si toate calitatile asociate vor ramane in 4igurina si vor lucra constant. )rocedea7a la 4el cu elementul a!a !e care il !roiecte7i in regiunea a dominala a !a!usii. (u!a aceasta trans4era elementul aer in regiunea !ie!tului si elem 4oc in ca!ul !a!ausii. Indata ce ai !roiectat toate cele elemente5 !oti 4i sigur ca ai reali7at cor!ul astral al elementarului5 care ia 4orma !a!usii5 dar in 4unctie de dorinta ta acest cor! !oate iesi din 4igurina si acce!ta orice 4orma doresti. Cor!ul astral al elementarului tau intotdeauna va 4i legat de cadrul material 9in ca7ul nostru de !a!usa; !rintr-o legatura invi7i ila. &iata si e:istenta elementarului de!inde de !a!usa 4i7ica iar du!a inde!linirea sarcinii e o ligat sa revina in cor!ul 4i7ic al !a!usii si sa ia 4orma acesteia. )ana aici !oti re!eta e:!erimentul de cateva ori si reintari e4icienta !rintr-o adanca meditatie asu!ra actului si sco!ului e:!erientei. (aca ai terminat de reali7at cor!ul astral al elementarului in maniera descrisa aici5 !oti continua cu !roducerea cor!ului mental. Ast4el5 cu a>utorul imaginatiei crea7a in !a!usa cor!ul mental5 care este alcatuit din cea mai 4ina materie eterica ce incon>oara si invaluie din toate !artile 4igurina. Concentrea7a in ca!ul !a!usii toate calitatile su4letului si ale mintii !e care vrei sa le ai e elementarul tau si adanceste aceste calitati !rin meditatie. (aca nu ai o dorinta anume te !oti concentra !e !ro!rietatile s!eci4ice ale mintii: vointa5 intelect5 emotii5 constienta si adanceste-le !rin meditatia asu!ra lor. (aca esti sigur ca 4igurina este su4icient incarcata si e ca!a ila sa !roduca e4ectul dorit5 sa ne ocu!am de tre7irea la viata a elementarului. Acumulea7a in mana drea!ta o cantitate asa de mare de lumina din univers5 incat mana sa straluceasca ca un soare. Tine 4igurina in mana stanga iar mana drea!ta radianta la cativa centimetri deasu!ra ei2 su4la aerul cald al res!iratiei in regiunea om ilicala a !a!usii si !ronunta tare in 4igurina numele elementarului. Cand 4aci asta imaginea7a-ti ca lumina din mana drea!ta intra in !a!usa. C3iar in momentul cand e:!iri !rima data in ea 9in reg. om ilicala; imaginea7a-ti ca inima !a!usii ince!e sa ata iar sangele ince!e sa circule. Imaginatia tre uie sa 4ie asa de intensa incat sa !oti simti viata din !a!usa distinct5 la modul 4i7ic. /a a 0-a e:!iratie lumina din mana drea!ta a dis!arut com!let in !a!usa iar cor!ul astral al acesteia !ulsea7a si este viu. /a a 8-a e:!iratie gandeste-te ca cor!ul astral al 4igurinei iti acce!ta res!iratia si ince!e sa res!ire regulat. /a a +-a e:!iratie !ronunta-i numele si in acelasi tim! e:clama e:tatic: ATraieste5 traieste5 4i viuKB. @ltimul A4i viuB tre uie rostit !uternic5 cu entu7iasm si cu o credinta de neclintit ca elementarul dorit este creat. *ii sigur ca in analogie cu legile naturii5 o 4iinta !er4ecta a a!arut in lume. A>uns aici

88

inveleste 4igura intr-o ucata de matase !entru a o 4olosi mai incolo. Matasea e cunoscuta ca 4iind cel mai un material magic i7olator. *igurina tre uie sa o !astre7i intr-un loc 4avorit5 inaccesi il altei !ersoane2 nici un strain nu te uie sa o vada sau sa o atinga. Ceea ce 4aci mai de!arte cu acest elementar tine de imaginatia !ro!rie. Aici sunt cateva directii de actiune: )entru ince!ut !une 4igura in 4ata ta si imaginea7a-ti cor!ul astral si mental emanand din !a!usa. )oti sa-ti imagine7i elementarul ca un om minuscul. E la alegerea ta sa ve7i in el un ar at sau o 4emeie5 in 4unctie de 4elul sarcinii de inde!linit. Acelasi lucru e vala il si !entru 3aine2 imaginatia ta decide si aici. In 4unctie de sco!5 !oti sa legi elementarul de un ritual ales de tine dinainte. Im!regnea7a-l c3iar de la ince!ut cu ordinul de a ado!ta orice 4orma doresti. )oti sa-i dai o marime de !itic sau de gigant5 o 4orma atractiva sau mai !utin atractiva. 6co!ul urmarit >oaca aici cel mai im!ortant rol. Cum orice cor! mental si astral e inde!endent de tim! sau s!atiu5 tre uie sa comunici<im!regne7i !rin imaginatie aceste caracteristici in elementar c3iar de la ince!ut. *iecare mag cand lucrea7a cu un elementar e im!ortant sa-l lege de un anumit ritual5 !entru ca acesta in tim! devine rutina5 iar e4ectuarea lui va !roduce e4ectul dorit 4ara ca magul sa-si mai 4oloseasca imaginatia si vointa. Cand lucre7i cu un elementar !entru o !erioada mai lunga5 !oti sa-l condense7i in asa grad incat sa devina vi7i il c3iar si !entru oc3ii neantrenati. Oricum este mai ine sa lucre7i cu el in 4orma invi7i ila5 lucru care tre uie sta ilit in instructiunile din momentul creatiei. /a ince!ut elementarul va inde!lini sarcini la nivel mental5 mai tar7iu la nivel astral si eventual si tre uri 4i7ice. Totul de!inde de sco!ul !entru care a 4ost creat elementarul. 6co!ul sarcinii tre uie incor!orat in elementar in momentul creatiei5 du!a aceea 4iind mai di4icil sa-i im!rimi calitati noi. Ast4el inainte de a crea un elementar5 ar tre ui sa scrii !lanul de actiune5 in care toate lucrurile sa 4ie ine sta ilite inainte de a ince!e creatia. 8u !ermite niciodata unui elementar sa te manevre7e5 c3iar daca s-a de7voltat la un ast4el de nivel incat !oate !roduce actiuni inde!endente in !lan mental5 astral sau 4i7ic. (u!a ce si-a inde!linit misiunea intotdeauna trimite-l in 4igurina cu a>utorul ritualului ales dinainte2 niciodata nu-I !ermite sa-si im!una !ro!ria vointa. Intotdeauna 4i sigur !e autoritatea si !uterea ta magica stiind ca viata si moartea elementarului de!ind de tine in 4orma 4igurinei de ceara ce re!re7inta cor!ul 4i7ic al elementarului. (istrugerea 4igurinei sau scurgerea condensatorului va cau7a moartea elementarului !rin descom!unerea lui. Cum 4igurina va 4i tot tim!ul im!aturita in matase5 !oti 4i sigur ca cor!ul astral nu va iesi sau va intra in ea5 caci matasea o va im!iedica. Acest lucru este im!ortant de stiut si de tinut minte. Cand se!ari elementarul de cor!ul 4i7ic 9!a!usa; !entru a-l trimite undeva sau ordonandu-i sa !roduca niste e4ecte5 4igurina tre uie de7velita. (aca din intam!lare invelesti 4igurina in matase cand cor!ul astral este a4ara5 !oti ucide elementarul5 di7olvandu-l instantaneu. Tot asa5 in momentul in care atingi un magician al carui cor! astral este in a4ara cor!ului 4i7ic il !oti ucide deoarece 4irul de legatura dintre cor!urile su tile se ru!e. )recum ve7i tre uie sa te !orti cu un elementar in acelasi 4el in care ai de-a 4ace cu o 4iinta umana. (isolutia unui elementar nu tre uie sa se !roduca rusc5 !entru ca !uterea eli erata isi are originea in magicianul insusi iar o intoarcere !rea rusca ii !oate cau7a mari traume5 mai ales daca elementarul !oate sa !roduca !uternice e4ecte in !lan 4i7ic !e care nici c3iar magul nu ar 4i ca!a il sa le reali7e7e. In acest ca7 de7integrarea elementarulu tre uie sa se 4aca gradat. (eci 4i in garda inainte ca elementarul sa se de7volte intr-o asemenea masura incat sa de!aseasca !uterea 4i7ica5 astrala sau mentala a ta ca magician. Recomand in continuare 2 metode de de7integrare a unui elementar. Cum am mentionat anterior5 distrugerea nu tre uie sa se !roduca rusc5 de e:em!lu !rin arderea 4igurinii 4ara a o descarca mai intai. Tre uie sa iei in considerare ca !rin metoda descrisa aici5 elementarul este o !arte a Eu-lui tau insu4lata in el5 iar distrugerea rusca ar avea consecinte magice ne!lacute. (aca magul nu e su4icient de !uternic5 ca sa re7iste unui asemenea soc se !oate im olnavi grav: dis4unctii ale inimii5 de!resii5 !arali7ii de di4erite

8+

ti!uri5 im olnaviri mentale s.a.m.d. (eci intotdeauna e recomandata !rudenta in magie si tre uie sa te g3ide7i du!a instructiunile date aici caci daca le vei urma intocmai nu va 4i nici un !ericol !entru sanatate sau altceva. 8umai un !rost care ignora sau nu res!ecta cu e:actitate regulile isi va 4ace rau lui si altora. O !ersoana drea!ta va 4ace numai lucruri une in ene4iciul omenirii5 ast4el o tinand grade inalte in magie5 deoarece nu va in4runta niciodata legile naturii si ale s!iritului. In ca7ul unui elementar !rocesul de de7integrare e la 4el ca moartea unui om5 doar daca momentul disolutiei nu a 4ost 4i:at in alt mod la ince!utul creatiei. 1 Tine 4igura in mana stanga si imaginea7a-ti !rocesul res!iratiei normale din cor!ul astral al acesteia. 6imte cum ii ate inima si cum circula sangele. Acum incarca mana drea!ta cu elementul A"asa de culoare violet-inc3is. )roiectea7a a"asa direct in inima 4igurii5 rusc ca un 4ulger de lumina. *acand aceasta ti-ai ucis elementarul. Inima nu-I mai ate5 res!iratia s-a o!rit. 6coate cor!ul mental din 4igurina5 deoarece !rin !roiectia de a"asa legatura dintre cor!ul mental si cel astral s-a ru!t. Imediat ce ti-ai imaginat cor!ul mental ca e a4ara din !a!usa5 di7olva-l cu a>utorul imaginatiei ina!oi in lumina universala5 ca un a ur ce se eva!ora. (u!a aceasta treci la descom!unerea cor!ului astral !rin de7integrarea !e rand a elementelor. Ince!e cu 4ocul din ca!5 aerul din !ie!t5 a!a din a domen si !amantul din !icioare. Acum desc3ide gaura din !a!usa -ru!e-i ca!ul- si strange condensatorul 4luid cu o 3artie sugativa !e care a!oi tre uie sa o ar7i. )a!usa !oate 4i 4olosita din nou la crearea unui alt elementar5 totusi5 e recomanda il sa o distrugi !rin ardere sau sa o ingro!i intr-un loc i7olat. Acesta ar 4i modul normal de descom!unere. Acum voi descrie o alta metoda care de o icei e 4olosita cand un elementar a 4ost condensat asa !uternic incat !oate inde!lini sarcini 4i7ice sau a devenit !rea inca!atanat si nu mai asculta de vointa magului5 sca!and de su control. Ca sa te !rote>e7i de orice reactie negativa din !artea elementarului5 urmea7a cu e:actitate urmatoarele instructiuni: " )regateste o aie 4oarte 4ier inte5 cat de 4ier inte !oti indura si intra in ea. Tine 4igura in4asurata in matase5 in mana stanga. Mana drea!ta ai um!lut-o cu elementul a"asa. Acum de7veleste 4igurina5 tinand-o deasu!ra a!ei2 imediat ce ai de7velit-o trimite o ra7a distructiva de A"asa e:act in inima 4igurinei. A!oi scu4unda !a!usa in a!a5 gandindu-te ca toata !uterea5 toate a ilitatile5 intreaga viata trece cu a>utorul a!ei in cor!ul tau5 in su4letul si s!iritul tau. Acest !roces re!re7inta un mod as!ru de de7integrare a 4iintei create5 a elementarului tau. Tru!ul5 su4letul si s!iritul tau acce!ta !uterea intr-un mod mai tolera il. Restul de !utere ramane in a!a5 iar tu esti !rote>at de reactii magice adverse. Acum iesi din a!a5 usuca-te dar lasa !a!usa in cada5 !ana se raceste a!a. ?ucata de matase cu care a 4ost invelita 4igurina !oate 4i lasata si ea in a!a. Arunca a!a rece5 dar asigura-te ca nimeni nu vine in contact cu aceasta a!a. (aca oc3ii tai sunt clarva7atori si o servi ca !a!usa mai emana inca o aura5 arunc-o din nou in a!a 4ier inte5 iar 4luidul condensator amesteca-l cu a!a. )oti 4ace acest lucru si daca nu ve7i vreo emanatie. In s4arsit !oti 4i sigur ca orice urma de viata a dis!arut. Ingroa!a sau da 4oc !a!usii si ucatii de matase. )rin aceasta ultima o!eratie elementarul este mort. Inainte de a termina acest ca!itol5 vreau sa dau cateva s4aturi magului care va lucra cu un elementar. Aceste s4aturi sunt de ma:ima im!ortanta !entru !ractician. Asa cum ora nasterii si a mortii la om sunt sta ilite !rin destin5 3otaraste si !entru elementarul tau durata de viata. *i:ea7a e:act 7iua si ora mortii !e care o vei urma la minut5 c3iar daca ai 4acut un elementar sa traiasca ani de 7ile. E recomanda il sa scrii tot !entru a nu uita nimic. (aca elementarul a 4ost creat si condensat in asa maniera incat e ca!a il sa vor easca ca oamenii5 el te va ruga sau ameninta sa nu-l distrugi. 6u nici un motiv sa nu-I !romiti ceva5 sa nu cede7i in 4ata rugamintilor5 minciunilor sau amenintarilor lui. Mai devreme sau mai tar7iu vei !ierde controlul asu!ra lui ceea ce ar 4i intr-adevar de7astruos !entru tine. C3iar daca te-a servit cu loialitate ani de 7ile si ai ince!ut sa tii la el5 tre uie sa-l distrugi cu sange rece atunci cand ii vine ceasul. Ince!e actul descom!unerii 4ara mila5 la 4el cum ai 4ace orice alta o!eratie magica.

+0

E im!ortanta 4i:area datei mortii elementarului5 caci daca ceva s-ar intam!la cu tine sau ai muri5 acesta se va di7olva imediat ce ar a>unge la tim!ul !rogramat de tine. C3iar !lecat il !oti de7integra din s4era A"asica. 8u voi descrie aici metoda !entru ca nu intra in sco!ul acestei carti. (ar 4iind in s4era astrala si 4iind un mag !er4ect vei sti automat cum sa 4aci acest lucru. (aca !erioada de viata nu-I este limitata5 elementarul va trai sute de ani du!a moartea creatorului sau5 4iind via il in continuare. Intre tim! s-ar trans4orma intr-un s!iridus5 gnom sau vam!ir si in a"asa5 creatorul sau va 4i res!onsa il !entru toate actiunile elementarului. Acum se !une intre area cati elementari !oti creaN Aici ras!unde 4iecare !entru el. *iecare va decide de cati are nevoie !entru el sau !entru alte !ersoane. @nii magi au o du7ina de elementari ca servitori loiali care inde!linesc orice sarcina li se incredintea7a. Ast4el5 de e:em!lu magicianul !oate avea elementari care sa-l averti7e7e de !ericolele care il !andesc5 sau elementari care sa-l !rote>e7e5 altii sa-I aduca in4ormatii etc. 8u este nevoie sa notam aici toate !osi ilitatile !entru ca totul tine de ceea ce doreste magicianul. 6tatuile si !icturile care vor eau in tem!lele din antic3itate !ot 4i considerate ca tinand de magia elementarilor. /egenda des!re *olem5 des!re care se s!une ca a 4ost creat de catre intele!tul Ra i /oE din )raga5 duce tot la magia elementarilor. (ar in acest ca75 Colemul a 4ost creat !rin ritualuri "a alistice. Oricine cunoaste mistica "a alista e in4ormat de aceste lucruri. 6inte7a ramane la 4el cum a 4ost !re7entata in aceasta metoda. METODA $8 Inainte de a o !re7enta tre uie sa s!un ca este o metoda !utin cunoscuta5 4iind !racticata numai de cativa ade!ti orientali. (aca magicianul decide sa 4oloseasca aceasta a ,-a metoda5 tre uie sa tina cont5 ineinteles5 de tot ce am s!us !ana acum des!re crearea elementarilor. In !rimul rand tre uie sa scrie un !lan de actiune5 re4lectand 4oarte !ro4und asu!ra sco!ului crearii elementarului si a sarcinii acestuia. In !lus5 sa se gandeasca la ce 4orma va lua acesta5 de ar at5 4emeie sau 3erma4rodit. Mai mult5 tre uie sa-l denumeasca si sa-i note7e numele. (e asemenea nu uita sa-I 4i:e7i durata de viata5 7iua si ora e:acta a mortii elelementarului. (aca vrei sa-l cree7i !entru tine vei !roiecta energia !rin tine5 daca il 4aci !entru alta !ersoana vei e:ecuta !roiectia direct din univers. In !lus tre uie sa alegi metoda de c3emare5 !rintr-un ritual5 4ormula sau gest. Tre uie sa deci7i daca vrei sa legi elementarul de o !a!usa5 talisman5 !antaclu2 sa alegi un loc unde acesta sa 4ie tinut sa nu 4ie atins de !ersoane straine. Avand in considerare cele s!use mai sus si notandu-le cu gri>a !oti ince!e !ractica. In aceasta a treia metoda voi descrie crearea unui elementar cu a>utorul elementului 4oc5 !entru u7ul magicianului. Alcatuirea diagramei< A"lic3or-uluiB: (esenea7a un cerc !e o 4oaie5 in mi>loc trei !atrate5 unul !este celalalt ast4el incat sa o tii un octogon regulat. Acest octogon indica ca ai de-a 4ace cu cele - elemente in 4orma lor !o7itiva si negativa. Cercul re!re7inta totul % !rinci!iul A"asa din care elementele s-au nascut. In centru desenea7a un semn care sa 4ie sim olul elementarului. $artia !e care desene7i tre uie sa 4ie su4icient de mare ast4el incat elementarul sa inca!a in centrul octogonului stand !e semn. Acum gravea7a acelasi semn !e un disc mic de cu!ru5 argint sau aur5 in diamentru de ' cm 9'<2 inc3;. (aca nu aveti aceste metale !uteti 4olosi o ucata de lemn5 dar e recomanda il ca discul sa 4ie din metal daca doriti ca elementarul sa ai a o viata lunga. /amasii din Ti et numesc desenul mare Amarele "lic3orB iar discul gravat5 Amicul "lic3orB !e care uneori il !oarta ascuns in 3aine. (i4erenta in Ti et este ca marele "lic3or nu-I desenat !e o 3artie ci este construit din !ietre intr-un loc i7olat unde nici un strain nu e admis. Constructia "lic3orului mare are un diametru de ,-- meti 9,-- Fards;. )entru sco!ul nostru e su4icient sa desene7i cu cerneala rosie marele "lic3or5 !e o 4oaie de 3artie mai mare. (aca toate !regatirile sunt terminate sa ince!em adevarata creatie a elementarului.

+'

6tai comod in asana ta o isnuita5 intinde 3artia in 4ata ta si !une "lic3orul mic e:act in mi>locul celui mare. (eindata ce ai luat mana de !e "lic3orul mic5 !ronunta numele ce l-ai ales !entru elementar. 1lic3orul mic este !unctul de !ornire si de o!rire !entru !roiectia elementului. Ins!ira elementul 4oc cu a>utorul res!iratiei !lamanilor si a !orilor5 im!rimandu-l cu dorinta ta5 4ie direct la tine in cor! 4ie imediat ce l-ai !roiectat in a4ara. )entru ca sa o tii un succes mai ra!id !oti 4olosi 4ara !ro leme am ele metode. Acum !roiectea7a elementul 4oc si acumulea7a-l intr-un asa grad incat intregul continut sa 4ie com!rimat intr-o scanteie mica de 4oc. )roiectea7a aceasta scanteie de 4oc !e su!ra4ata "lic3orului mic. Re!eta aceasta o!eratie cel !utin de 0 ori asa incat mica scanteie acumulata sa creasca tot mai mare cu 4iecare re!etitie2 re!eta !ana scanteia a>unge de marimea 4lacarii unei lumanari. (aca ai o osit !oti trimite 4lacara !rin metoda ta de trimitere si g3idare5 in locul care l-ai ales !entru !astrarea elementarului. Ridica "lic3orul mic de !e cel mare si !une-l intr-un loc sigur2 deasemenea !oti sa-l !orti asu!ra ta5 daca asa cre7i ca e mai avanta>os. Im!ac3etea7a "lic3orul mare si !une-l si !e acesta intr-un loc sigur. /a urmatoarea incarcare des4asoara "lic3orul mare in 4ata ta5 !une-l !e cel mic in centru si c3eama 4iinta cu numele carei i l-ai dat. *lacara va a!are imediat !e su!ra4ata "lic3orului mic. Re!eta !roiectia elementului 4oc si !rin 4iecare acumulare lasa 4lacara sa creasca tot mai mare !ana cand are marimea si greutatea !e care o doresti !entru elementarul tau. Trans4orma !rin imaginatie 4lacara in 4orma dorita si elementarul este creat. )oti incarca elementarul din cand in cand cu elementul 4oc !entru a-I da o intensitate s!orita. Cu cat mai 4recvent re!eti acest e:ercitiu cu atat va 4i mai !uternic si e4icient elementarul. Modul de lucru cu el este la 4el ca la cele doua metode anterioare5 cu e:ce!tia 4a!tului ca incarcarea are loc intotdeauna in "lic3orul mare iar cand il vei c3ema va 4i su4icient sa 4olosesti ritualul sau sa iei "lic3orul mic in mana si sa dai ordinul cores!un7ator. Aceasta metoda este 4oarte !o!ulara in Ti et unde elementarii sunt numiti AFidamB. (istrugerea unui Fidam se 4ace !rin imaginatie in concordanta cu ce s-a s!us la metodele ' si 2. )osi ilitatile unui asemenea elementar sunt multi!le si nu !ot sa le s!eci4ic aici !e toate. (e e:em!lu e:ista Fidami creati !entru tratarea !ersoanelor olnave5 altele !entru de!lasarea o iectelor5 ducerea mesa>elor5 !rotectia magului5 in4luentarea altor !ersoane si multe alte lucruri5 in 4unctie de dorinta celui ce i-a creat. Este recomanda il sa nu dai !rea multe ordine unui Fidam si cel mai ine ar 4i sa-i de7volti o singura a ilitate5 un singur cam! de actiune. (easemenea tre uie sa-l di7olvi e:act la tim!ul ales5 du!a cum a 4ost mentionat in metodele anterioare. )oti crea mai multi Fidami sau ii !oti crea si din celelalte elemente. (easemenea ii !oti crea din toate - elemente5 insa aici !rocesul su4era o sc3im are: ince!i intai cu elementul !amant5 urmat de elem a!a5 aer si in 4inal cel al 4ocului. Cu aceasta am s!us totul des!re metoda a treia. METODA %8 @rmand aceasta metoda vei o!era in acelasi 4el ca in metoda ,5 cu micul si marele "lic3or5 dar vei vi7uali7a 4orma com!leta a elementarului c3iar de la ince!ut. Elementarul creat ast4el e imediat gata si com!let iar e4icienta si !uterea lui e crescuta de 4recventele re!etitii ale !roiectiei elementelor. (esi aceasta metoda este mai di4icila totusi un mag e:!erimentat avand o una imaginatie va reusi si cu aceasta metoda 4oarte ine. In Orient Fidami<elementarii sunt creati si !rin aceasta metoda iar imagini cu 7ei sau demoni sunt 4olosite ca modele !entru vi7uli7are. Toate conditiile des!re durata vietii5 incarcare5 modul de c3emare5 numele 9A ote7areaB;5 s4era de activitate5 sco!ul si !rocesul de descom!unere5 sunt e:act la 4el ca in !rimele trei metode.

+2

" Ani!area !a3ica a i!a3inilor> picturilor> po6elor Animarea magica a imaginilor5 !o7elor5 !icturilor5 tine tot de cele - moduri de a crea elementari. In di4erite culte5 imaginile s4intilor5 di4erite statui s4inte emana o !utere magica e:traordinara cu e4ecte miraculoase !entru cor!ul5 su4letul si s!iritul adoratorilor. /inistea inecuvantata5 calmul din locurile religioase sau de !elerina> le-a o servat oricine5 nu mai e ca7ul sa intram in amanunte. Toate vindecarile miraculoase din locurile de !elerina>5 !utin e:!licate de stiinta5 !ot 4i atri uite 4enomenului de animare a imaginilor si statuilor. Atmos4era stranie din >urul acestor o iecte !roduce aceste emanatii5 care au 4ost create de atentia si adorarea a mii de admiratori si credinciosi. Acest 4el de animare este !o7itiv si inconstient. (ar din !unctul magic de vedere e:ista deasemenea si o animare constienta si voi arata in !ractic cum se reali7ea7a. Asa cum am mentionat la ince!utul ca!itolului5 animarea magica a !icturilor tine de metodele crearii elementarilor si nu contea7a ce 4el de !o7a este5 a unui s4ant sau una o isnuita. )rocedeul ramane acelasi. )rinci!alul lucru de care tre uie avut gri>a este sa nu anime7i !ortrete ale unor !ersoane inca in viata !entru ca le 4aci mare rau5 datorita cone:iunii invi7i ile de natura sim!atica intre !ersoana si !ortretul ei. 8u tre uie animate !o7e ce !ot stimula instinctul se:ual sau motive neadecvate5 ca de e: nuduri de 4emei si asa mai de!arte. In aceste ca7uri e:ista !ericolul ca magul sa cree7e un elementar ce !oate deveni vam!ir sau inccubus 9!entru 4emei;< succubus 9!entru ar ati; !entru magul insusi. 8iciodata nu crea elementari !entru stimularea sen7atiilor erotice5 se:uale sau sentimentale. Aceste !recautii tre uie avute in vedere si tinut cont de ele de catre toti cei care vor sa anime !ortrete. (aca alegi o !ictura in ulei !entru animare5 nu tre uie sa 4olosesti direct condensator lic3id5 desi ar gra i crearea elementarului. Taie o ucata de 3artie sugativa sau carton de marimea imaginii<!o7ei sau !ortretului din rama5 uda aceasta 3artie cu 4luidul condensator si las-o sa se usuce. Indata ce s-a uscat !une 3artia in s!atele !ortretului direct !e ea. 8u contea7a daca !ictura este 4acuta !e !an7a sau !e orice alt material. Adauga inca un strat de 3artie normala sau carton !este ele si 4i:ea7-o cu niste cuie mici sau anda ade7iva. )oti agata ta loul !e !erete sau il !oti lasa in 4ata ta !e masa. Acum crea7a cor!ul mental cu a>utorul imaginatiei ast4el incat sa cores!unda ca 4orma si marime cu !ictura aleasa. (aca aceasta !ictura este re!re7entata doar !artial tre uie sa cree7i !artea li!sa. (aca are o dimensiune mai mica decat normal -de e:em!lu o 4otogra4ie la minut- vei !roceda tinand cont de aceasta marime. Restul !rocesului este la 4el ca la metoda 2 cand ai 4olosit 4igurina din ceara. Cand ai reali7at cor!ul mental si l-ai trans4erat in !ictura5 trans4era-i si calitatile s!iritului5 adica vointa5 intelect5 emotii si constienta. (u!a asta imaginea7a ca-i invelesti cor!ul mental2 concentrandu-te asu!ra ca!acitatilor5 s4era de activitate etc5 !e scurt tot ceea ce ti se !are !otrivit. (aca elementarul este creat !entru alte !ersoane5 nu tre uie sa !roiecte7i elementele !rin cor!ul tau ci direct din univers. (aca !ortretul e destinat sa-ti serveasca sco!ului tau5 cel mai ine reali7e7i !roiectia !rin !ro!riul cor!. )oti 4ace acest lucru cu un singur element sau cu toate - !lus elementul a"asa. (aca lucre7i cu toate elementele tre uie sa 4aci !roiectia e:act ca si cum ai crea o 4iinta umana com!leta. Indata ce ai !roiectat elementele in cor!ul tau astral si !ortretul are oarecare consistenta5 c3eama-l la viata in acelasi mod ca in metoda 2 -in ca7ul 4igurinei de ceara. *elul descom!unerii este la 4el ca la metoda 25 in ca7 ca nu ai de7voltat o alta modalitate mai !otrivita !entru tine. Magul nu va lasa elementarul in !ictura du!a 4recventa re!etitii ci il va tine in !erete in s!atele !icturii. Cand magul a animat !ictura5 !oate sa-i !ermita elementarului sa emane din ea si sa o utili7e7e !entru sco!ul ales5 in maniera descrisa. (aca lasi elementarul in !ictura5 se !oate condensa in asa grad incat e

+,

!osi il sa 4ie o servat c3iar de !ersoane neinitiate. Cel mai ine e sa-ti tii !racticile strict secrete5 sa nu ca!eti re!utatia de mag negru sau vra>itor. 6tatuile5 usturile etc. !ot 4i animate intr-o maniera similara dar in acest ca7 tre uie sa !ui cumva condensatorul in interiorul ustului<statuii sau5 daca nu e !osi il unge tot ustul !e e:terior si lasa-l sa se usuce. )rin cateva e:em!le am de7valuit un 4oarte im!ortant ca!itol al magiei !ractice5 !e a7a caruia orica mag !oate desco!erii si alte metode. Consider ca e o!ortun sa descriu doar aceste - metode a caror a!licare !ractica e mai sim!lu de inteles !entru oricine. Tre uie s!us ca orice elev care nu a lucrat silitor toate e:ercitiile nivelelor anterioare nu va reusi niciodata sa cree7e corect un elementar. Cu aceasta o servatie inc3ei eta!a a sa!tea a acestui curs.

8I&E/@/ &III A8TRE8AME8T ME8TA/ In ca!itolul &III ma voi dedica unui su iect de mare im!ortanta in magie. Ma re4er la !ro lema !arasirii cor!ului5 se!ararea cor!ului mental si a!oi a celui astral de cel 4i7ic. Orice mag care lucra cu constincio7itate in domeniul magiei tre uie sa ai a aceasta 4acultate5 !entru ca-i o4era oca7ia de a-si !arasi cor!ul 4i7ic oricand doreste5 4iind ca!a il sa stra ata orice distanta5 sa vi7ite7e continente straine5 !e scurt sa se trans4ere acolo unde doreste. Aceasta 4acultate a!arent com!licata este 4oarte sim!la !entru un mag e:!erimentat. /a 4el cum un !ui isi !araseste cui ul5 tot asa magul isi !oate !arasi cor!ul 4i7ic mergand oriunde si au7ind5 va7and si simtind orice. Aceasta 4acultate nu 4oloseste !entru a-si satis4ace curio7itatea sau !entru a !erce!e mai clar ce se intam!la intr-un loc anume5 ci e destinata !entru inele oamenilor. 8u e:ista im!edimente5 tim!ul si s!atiul nu e:ista !entru s!irit5 magul !utand sa 7 oare in >urul lumii intr-o cli!a daca asa doreste. (es!artind cor!ul mental de cel 4i7ic magul va !utea sa mearga li er nu numai !e !laneta noastra5 ci sa se trans4ere cu cor!ul mental si-n alte s4ere5 totul tine de maturitate. Ast4el el va cunoaste tot universul5 iar in unele ca7uri va 4i ca!a il sa actione7e intr-o oarecare masura in unele s4ere. Ar tre ui sa 4ie mandria oricarui mag sa cunoasca tot universul5 macrocosmosul5 aceasta 4iind de 4a!t sco!ul calatoriei mentale sau s!irituale. 6e !ot s!une 4oarte multe lucruri teoretice des!re aceasta ca!acitate si lucrurile cone:e5 dar aceasta carte este un manual !entru !racticanti5 sa nu !ierdem tim!ul cu descrieri de e:!eriente5 !e care orice mag le va intre!rinde oricum. 6a trecem direct la !artea !ractica5 de7voltarea !roiectiei mentale5 care de 4a!t este !roiectia constiintei5 deci a s!iritului. 1 #re3atire pentru calatoria<proiectia !entala Este ine ca la ince!ut elevul sa 4aca niste e:!eriente !reliminarii5 sa ai a !arte de un antrenament !re!arator. @n e:ercitiu !reliminar 4oarte im!ortant este urmatorul: 6tai in asana ta o isnuita in 4ata unei oglin7i la o distanta su4icienta ca sa-ti ve7i tot cor!ul. (aca stai in 4ata unei oglin7i mari nu tre uie sa stai !rea de!arte5 in ca7ul unei oglin7i mai mici stai atat de de!arte incat sa te ve7i in intregime. )riveste la imaginea re4lectate !entru cateva momente5 inc3ide oc3ii si ve7i mental re4lectarea ta in oglinda. (aca !oti sa te ve7i 4oarte clar5 !oti continua. Tre uie sa !ractici acest e:!eriment !ana memore7i toate detaliile

+-

imaginii tale re4lectate. O atentie marita tre uie acordata ca!ului si 4etei. Cand reusesti sa-ti vi7uali7e7i la !e4ectie cor!ul5 trans4era-ti constiinta in el intr-o asa masura incat sa-l simti real. Trans4erul constiintei are ca sco! sa te invete sa-ti !erce!i cor!ul din !ers!ectiva cor!ului tau re4lectat. J (aca ai succes5 incearca sa ve7i acele o iecte ce se re4lecta in oglinda5 dar din !unct de vedere al imaginii tale din oglinda. Acest e:!eriment va 4i 4oarte di4icil la ince!ut5 ast4el este mai ine sa a!ele7i la imaginatia ta5 memorand toate o iectele ce se re4lecta in oglinda. In tim! vei reusi cu siguranta sa o servi totul5 du!a ce te-ai trans4erat in imaginea ta re4lectata5 asa distinct ca si cum ai vedea cu oc3ii 4i7ici. Cand si aceasta ca!acitate a devenit un o icei5 esti !regatit !entru !roiectia mentala. Elevul este serios atentionat sa nu incerce acest e:!eriment daca nu a 4acut toate e:!erimentele anterioare5 !entru ca detasarea sau des!artirea constiintei de cor!ul 4i7ic !oate cau7a deran>amente mentale in !ersoanele 4ragile. (in acest motiv avertismentul este a solut serios5 doar acei elevi care sta!anesc !er4ect toate e:ercitiile anterioare !ot !ractica acest e:!eriment 4ara 4rica de a-si distruge sanatatea 4i7ica sau mentala. " #ractica calatoriei<proiectiei !entale )entru e:!erimentul calatoriei mentale oglinda 4i7ica nu e necesara5 si vei lucra du!a cum urmea7a: 6tai in asana ta o isnuita si concentre7a-te !e s!irit. In tim! ce 4aci aceasta5 gandeste-te ca s!iritul tau e acela care vede5 aude si simte totul ne4iind limitat de tim! si s!atiu5 este ca!a il sa se miste !este tot ca si cum ar 4i inca conectat la cor!ul 4i7ic. Aceasta o!eratie tre uie 4acuta inainte de orice calatorie mentala. Cu cat este mai !ro4unda meditatia cu atat mai !uternica va 4i e:!erienta sen7oriala si increderea ca s!iritul tau este neretinut<nestan>enit 4iind ca!a il de a iesi din cor!ul tau 4i7ic la vointa iar re7ultatele nu vor intar7ia sa a!ara. (aca ai sen7atia interioara de li ertate si autodeterminare in urma acestei meditatii care necesita doar cateva momente5 cand ai a>uns deci in aceasta stare imaginea7a-te ca te scoli din cor!ul tau 4i7ic ca dintr-o gaoace 9coc3ilie<coa>a; si stai langa el. Tre uie sa stii cum sa-ti trans4eri constiinta in s!iritul tau intr-o asa maniera incat sa te simti 4i7ic langa cor!ul tau5 ca si cum ai iesit dintr-un 3alat<mantie. Acest lucru il vei 4ace cu a>utorul imaginatiei tale5 si oricum5 ti-ai imaginat mult tim! imaginea cor!ului tau re4lectat in oglinda5 deci nu ar tre ui sa 4ie !rea greu. Acum incearca sa te uiti la cor!ul tau ce sta in asana o isnuita5 ca si cum nu ar 4i deloc al tau. Incearca sa !ractici des aceasta constiinta a autodeterminarii si !roiectarii in a4ara5 4i:andu-ti atentia !e cor!ul 4i7ic alaturat. 6co!ul este sa ve7i toate detaliile cor!ului tau 4i7ic5 cum ar 4i e:!resia 4etei cu oc3ii inc3isi5 res!iratia calma si regulata5 3ainele5 scaunul !e care stai s.a.m.d. /a ince!ut totul se a7ea7a !e imaginatia ta5 cum am mai s!us inainte. (u!a un tim! nu va mai 4i nevoie sa-ti 4olosesti imaginatia. Indata ce simti cu siguranta ca stai constient langa tine si-ti !rivesti cor!ul5 urmatoarea sarcina va 4i sa e:amine7i mediul imediat incon>urator5 camera ta. Imaginatia te va a>uta si aici. Cand termini intotdeauna sa te intorci in cor!ul 4i7ic5 ca si cum ai iesi si intra intr-un 3alat. Tre7este-te imediat ce te-ai intors si veri4ica intai daca tot ce ti-ai imaginat cores!unde realitatii. Tre uie sa a>ungi la o asa maiestrie a imaginatiei ca mintea ta imaginara sa vada clar tot ce se a4la in camera5 ca si cum ai !rivi cu oc3ii 4i7ici. (aca ai o tinut un succes5 du!a e:ercitii nenumarate5 !oti trece mai de!arte.

+.

Trans4era-te langa cor!ul tau5 dar nu sta !e loc ci incearca5 asemenea unui co!il sa te !lim i in >ur !rin camera5 la 4el cum te-ai !lim a cu cor!ul tau 4i7ic. 6en7atia de li!sa de greutate si cea de in a4ara tim!ului si s!atiului5 te !ot tenta sa te misti intr-o maniera neo isnuita !entru cor!ul 4i7ic5 tentatie la care tre uie sa re7isti la ince!ut !entru a !ermite o se!arare !ro4unda a cor!ului mental. )entru asta considera-te legat5 conectat de !amant. (u!a mult tim! de !ractica !oti 4olosi legile !lanului mental. (aca !lim area !rin camera a 4ost un succes5 iesi !e usa5 la 4el cum ai 4ace cu cor!ul 4i7ic5 !as cu !as. )entru ince!ut e su4icient sa mergi in cealalta camera unde re!eta imaginarea o iectelor de acolo si indata ce ai revenit in cor!ul 4i7ic identi4ica aceste o iecte cu realitatea 4i7ica. (aca te !oti misca 4ara di4icultate in cor!ul tau mental si !oti !erce!e !rin el la 4el cum ai !erce!e cu oc3ii 4i7ici5 atunci !oti merge mai de!arte. )ractica duce la !er4ectiune2 tot secretul calatoriei mentale consta in e:ersarea continua. 8u !ot su linia indea>uns cat de im!ortante sunt aceste e:ercitii anterior !re7entate5 !entru ca ele sunt o eta!a !reliminara in se!ararea cor!ului astral de cor!ul 4i7ic5 asa numitul e:ta75 in tim!ul caruia atat s!iritul 9cor!ul mental; cat si su4letul 9cor!ul astral; sunt des!artite de tru!. Acest su iect va 4i tratat in detaliu in ca!itolul IP. (aca esti ca!a il sa te misti cu cor!ul mental s!iritual !rin toata casa5 asa cum te-ai de!lasa cu tru!ul5 incearca sa 4aci unele calatorii in e:teriorul casei. /a ince!ut !oti vi7ita vecinii5 !rietenii sau rudele care stau in vecinatate si !e care ii cunosti 4oarte ine. Cu conditia sa 4i o tinut anumita e:!erienta du!a cateva din aceste e:ercitii5 tre uie castigate alte im!resii5 nu doar cele ale o iectelor. Constiinta e dusa la asa indemanare in cursul acestor e:ercitii incat vei 4i ca!a il sa au7i5 sa ve7i si sa simti la 4el de ine ca si cum ai 4i acolo cu tru!ul. (ar acest 4el de re7ultate !ot 4i o tinute5 ineinteles5 doar !rin e:ercitii insistente in tim!ul voia>ului mental. (u-te si vi7itea7a-ti !rietenii5 ve7i ce 4ac acestia c3iar in acel moment. (e e:em!lu5 ve7i !ersoane care isi 4ac meseria de 7i cu 7i. /a ince!ut !oti 4ace asta cu a>utorul imaginatiei. Ca sa 4ii sigur ca imaginatia cores!unde realitatii5 tot ce tre uie sa 4aci este sa sa-ti imagine7i acea !ersoana ca 4ace un lucru di4erit5 contrar. (aca !oti sa-ti 4olosesti imaginatia usor5 in contradictie cu !erce!tia ta5 !oti 4i sigur ca nici o !erce!tie nu e adevarata5 e doar in imaginatie. /a ince!ut doar vei simti ca imaginatia cores!unde realitatii5 datorita 4a!tului ca simturile tale au 4ost de>a e:teriori7ate in mare masura de cor!. Mai tar7iu nu mai tre uie sa te gandesti asu!ra acestui lucru5 aceasta ca!acitate maturi7andu-se vei 4i ca!a il sa !erce!i corect5 indi4erent daca lucrurile va7ute5 au7ite sau simtite in cor!ul mental sunt reale sau doar imaginate. (u!a o !erioada indelungata aceasta ca!acitate va deveni 4amiliara magului si indi4erent unde-si va !roiecta cor!ul mental va !erce!e doar adevarul si ceea ce cores!unde !er4ect circumstantelor. (aca ai !rogresat !ana acolo incat te !oti !lim a !e distante lungi 4ara sa o osesti la 4el cum ai merge cu cor!ul 4i7ic5 doar atunci ai a>uns la un nivel la care sa te ocu!i de legile A4ara tim! si s!atiuB si nu inainte. /a 4el cum a 4ost s!eci4icat anterior se!ara-te de cor!ul 4i7ic si gandeste-te ca nu mai esti limitat de tim! si s!atiu. Meditea7a ca !oti 4i cu cor!ul mental oriunde doresti in momentul de 4ata. Cand a>ungi sa ai aceasta 4erma convingere !rin meditatie !ro4unda iti va 4i de a>uns sa cre7i ca de>a ai a>uns acolo si dorinta ti se va inde!lini imediat. In ca7ul distantelor mari vei o tine o indemanare satis4acatoare numai du!a o lunga !erioada de !ractica asidua. ?ininteles ca mai intai vei vi7ita doar locuri cunoscute de tine. 8umai cand esti convins ca !oti !erce!e totul cu simturile tale indi4erent unde te a4li cu cor!ul

+6

mental5 indi4erent de distanta sau !erioada 7ilei5 !oti vi7ita locuri total necunoscute !entru tine. In orice loc te a4li5 !erce!tiile vi7uale5 auditive sau de simt5 vor 4i la 4el ca in realitate. Tre uie sa !ractici mult tim! si cu multa ra dare inainte sa te !oti o isnui cu ast4el de im!resii straine. Ast4el5 4iind in cor!ul mental vei !utea vi7ita tarile tro!icale5 orase straine5 vei merge !este tot si vei vedea tot ceea ce iti doreste inima. (u!a multe e:ercitii vei o tine succese minunate. 6co!ul !roiectiei mentale nu e numai sa !erce!i tot ce se intam!la in acest moment !e !amant5 ci c3iar sa 4ii activ acolo. (e e:em!lu5 !oti nu doar sa ve7i o oala cu oc3ii tai mentali ci sa 4i ca!a il sa vindeci direct !ersoana olnava sau sa reali7e7i alte in4luente 4avora ile. Tot succesul si munca !e care le-ai o tinut cu elementarii vei !utea sa o 4aci direct !rin cor!ul tau mental. (aca te simti ca acasa in toata lumea 4i7ica !rin calatoriile mentale5 iar aceasta lume nu mai are ce sa-ti o4ere5 incearca sa vi7ite7i alte s4ere cu cor!ul tau mental5 contactand 4iintele de acolo si sa acumule7i cunostinte des!re care omul o isnuit nu are nici cea mai !alida idee. Ridicarea s!re alte s4ere este sim!la5 nu tre uie decat sa te concentre7i !e s4era !e care ai dori sa o vi7ite7i in cor!ul tau mental5 si vei simti ca esti ridicat vertical !rintr-un tunel. Tran7itia dintre lumea noastra 4i7ica si o alta s4era se intam!la la 4el de re!ede5 ca si cum ai 7 ura in >urul lumii intr-o cli!a. 8u tre uie sa s!un mai multe des!re acest su iect5 !entru ca 4iecare mag isi va 4ace !ro!ria e:!erienta in ce !riveste !roiectia mentala. /a ince!ut magul !oate simti o somnolenta invinci ila ce-l atrage5 aceasta somnolenta tre uie com atuta cu toata 4orta. Aceasta somnolenta este e:!licata de se!ararea cor!ului mental5 legaturile vitale intre cor!ul mental si cel astral sunt sla ite5 usurand trans4erul constiintei5 de unde sen7atia de somnolenta. Cand !roiectia cor!ului mental a devenit o c3estie de rutina5 somnolenta va dis!area. 6ta!anirea !roiectiei mentale descrisa aici este o !arte indis!ensa ila !entru !roiectia cor!ului astral. (etalii des!re aceasta !ractica vor 4i in ca!itolul IP al !re7entului curs.

+0

A8TRE8AME8T )6I$IC 1 Marea clipa a pre6entului Individul a>uns aici cu de7voltarea sa5 tre uie sa 4ie 4oarte atent la ceea ce gandeste. )uterea de concentrare o tinuta in ani de 7ile !rin e:ercitiile 4acute5 !oate crea cu usurime ganduri in a"asa5 ganduri asa de !uternice ca vor incerca sa se mani4este Ast4el individul tre uie sa ai a numai ganduri no ile si !ure si sa-si trans4orme !asiunile in calitati !o7itive. )ana acum magul ar tre ui sa a>unga la un asemenea nivel incat sa nu mai 4ie ca!a il de ganduri male4ice sau sa doreasca ceva rau altora. Magul tre uie sa 4ie un5 sa a>ute oamenii5 !rin vor e si 4a!te5 tre uie sa 4ie generos si sa actione7e discret. Tre uie sa 4ie li er de am itii5 mandrie sau laudarosenie. Toate aceste !asiuni se vor re4lecta in a"asa5 iar a"asa 4iind un !rinci!iu analog armoniei5 ea insasi va !une mari o stacole in calea magicianului care ii vor o!ri de7voltarea. Adu-ti aminte de nuvela lui ?ulEer % A=anoniB in care !a7itorul !ragului5 !rinci!iul a"asic5 are gri>a ca misterele sa nu 4ie relevate oamenilor nedemni. A"asa il va deran>a mental5 va ridica tot 4elul de indoieli5 sau il va 4ace !ri7onierul vicisitudinilor sau a g3inionului !entru a !rote>a misterele !rin orice mi>loace. Aceste mistere intotdeauna vor 4i ascunse !entru !ersoanele incom!etente5 c3iar daca sute de carti se vor !u lica !e aceasta tema. Adevaratul mag nu cunoaste ura im!otriva unei religii sau sectelor5 !entru ca stie ca orice religie este un sistem 4i: care are intentia de-a duce catre (-7eu5 si de aceea le va res!ecta !e toate. 6e stie ca orice religie a 4acut greseli5 dar magul nu le condamna !entru ca stie ca 4iecare dogma serveste la maturi7area s!irituala a credinciosilor. In cursul de7voltarii sale magul a>unge sa vada cu oc3ii sai mentali !rin orice idee5 actiune sau 4a!ta indi4erent daca sunt la trecut5 !re7ent sau viitor si e:ista !osi ilitatea sa 4ie tentat sa >udece si sa-si condamne semenii. *acand aceasta el ar actiona im!otriva legilor divine si ar crea di7armonie. @n ast4el de mag nu va 4i su4icient de matur incat sa inteleaga e:!erienta5 ast4el a"asa ii va intuneca clarvi7iunea iar Ma+a il va !acali. El tre uie sa reali7e7e ca inele si raul au dre!tul de a e:ista si 4iecare din ele are o misiune. @n mag !oate sa arate !artile sla e ale unei !ersoane doar daca !ersoana ii cere e:!res acest lucru5 dar si atunci va ras!unde cu delicatete si discretie. Adevaratul mag ia viata asa cum este2 el se ucura de momentele 4rumoase si incearca sa invete ceva din cele ne!lacute5 dar niciodata nu va 4i de7nada>duit. El este constient de sla iciunile sale si incearca sa le elimine. Ignora orice ganduri negative si le evita. Este su4icient sa-si recunoasca greselile si sa nu le mai re!ete. (in acest motiv este 4undamental gresit sa >elesti trecutul si sa-ti !langi de mila ca soarta ti-a 4acut una sau alta in trecut. (oar !ersoanele sla e se !lang tot tim!ul5 aste!tandu-se sa 4ie com!atimite. Magul stie 4oarte ine ca toate im!resiile din trecut !ot 4i animate !rin gandirea re!etata asu!ra lor5 ast4el creand motive noi !entru a!aritia di4icultatilor in viata. Acesta este motivul !entru care magul traieste cat este !osi il in !re7ent5 uitandu-se in trecut doar daca este nevoie. Isi limitea7a !lanurile de viitor la tre urile cel mai urgente si se !a7este de vise si 4ante7ii. 8u-si va risi!i a ilitatile castigate din greu si nu va !ermite su constientului sa-l 3andica!e7e. @n mag lucrea7a in sco!ul de7voltarii sale magice 4ara sa-si negli>e7e indatoririle materiale 7ilnice5 !e care le inde!lineste la 4el de meticulos ca cele din domeniul magic. Intotdeauna se va !rivi in oc3i5 sincer cu sine insusi. El tre uie sa 4ie modest si discret in ceea ce !riveste re7ultatele la care a a>uns. (in moment ce a"asa ignora tim!ul si s!atiul actionand intotdeauna in !re7ent5 !entru ca conce!tul de tim! de!inde de simturile noastre5 magul este s4atuit sa se ada!te7e cat mai mult !osi il !rinci!iului a"asic. El tre uie sa constienti7e7e cli!a !re7enta ca 4iind re!re7entativa5 marele moment al lui AC@M5 sa gandeasca si sa actione7e tinand cont de acest lucru. *acultatea de concentrare cu !rivire la elemente tine de ec3ili rul magic si este cel mai un standard ca sa ve7i daca elementele sunt in ec3ili ru in cor!ul astral5 si care din

+8

ele tre uie adus su control. (e e:em!lu daca elementul 4oc nu-i sta!anit ine de mag in astral5 va avea !ro leme in e:ercitiile de vi7uali7are5 in ca7ul aerului e:!erimentele acustice vor 4i mai di4icile5 !entru elementul a!a cele cu sen7atii si emotii5 iar in ca7ul !amantului controlul constientei. )roiectia mentala sau starile de transa vor 4i mai di4icile5 si in asemenea ca7uri este necesar sa se a:e7e mai ales !e acele e:ercitii de concentrare ce stimulea7a elementul care e in de4icit. 6a le !ractice !ermanent si !ro4und. @n semn sigur al ec3ili rului magic va 4i cand va !utea sa e:ecute toate ti!urile de concentrare: vi7uala5 auditiva5 tactila si de constienta2 toate in mod egal5 4ara sa ai a sentimentul ca unul sau altul il 4ace mai ine. A>uns la acest nivel se astea!ta ca magul sa 4ie ca!a il !entru minim '. minute sa se !oata concentra !e un simt sau altul 4ara interu!eri. Tre uie sa de!ui orice e4ort !entru reali7area alantei elementelor caci alt4el nu vei !utea !rogresa. Acum urmea7a !ro!riu-7is e:ercitiile !entru nivelul !si3ic. 8e vom ocu!a de ORul si O?-ul "a alistilor5 adica controlul 4luidului electric si magnetic.

2. Metode de controlare a 4luidul electric si magnetic " 1 Cele doua 4luide si ele!entele In concordanta cu ce s-a s!us in !artea teoretica5 sunt 2 4eluri de 4luide cu originea in cele - elemente: 4luidul electric si cel magnetic. Cel electric vine din !rinci!iul 4ocului5 cel magnetic din !rinci!iul a!ei. )rinci!iul aerului este mediator intre 4oc si a!a iar !rinci!iul !amantului este i!olar5 contine am ele 4luide si este electromagnetic5 electric in centru si magnentic la !eri4erie. In concordanta cu legile e:istente5 aceste 2 4luide actionea7a in toate s4erele: 4i7ica5 astrala5 mentala. Aceste 4luide sunt cau7a a tot ce e:ista. 6a ne ocu!am de cunoasterea si controlul acestor 2 4luide5 !entru ca ine sta!anite de mag5 acesta va reusi sa o tina orice5 4ie in s4era mentala5 astrala sau 4i7ica. E4ectul acestor 4luide de!inde de maturitatea magului si daca este su4icient de !uternic si a il sa !roduca o cau7a in s4era res!ectiva. E:ista 2 metode 4undamentale in mani!ularea am elor 4luide5 metoda inductiva si cea deductiva. Magul le va invata !e am ele in aceasta eta!a. 6a ne ocu!am de 4luidul electric !entru ince!ut. " " Controlul 4luidului electric 7 !etoda inductiva E:!erimentul !oate 4i 4acut stand ase7at sau in !icioare5 cum te simti mai ine. 6tai in asana ta o isnuita5 inc3ide oc3ii si gandeste-te la cor!ul tau ca 4iind gol5 a!oi imaginea7a-ti ca esti in mi>locul unei s4ere de 4oc mare cat tot universul. Tre uie sa-ti imagine7i elementul 4oc rosu5 4ier inte si stralucitor ca un soare. &ei simti caldura im!re>urul cor!ului imediat ce ince!i vi7uali7area5 deoarece ai invatat sen7atia in ca!itolul re4eritor la !roiectie. *acand acest e:!eriment tre uie sa simti e:!ansiunea 4ocului in interiorul cor!ului tau. Cu cat este mai intensa s4era universala de 4oc5 cu atat mai multa lumina intra in cor!ul tau !rin !orii !ielii din toate directiile2 tot cor!ul tau este um!lut cu lumina. Tre uie sa simti !resiunea luminii din interiorul tau5 sa te simti ca un alon um4lat cu lumina. )resiunea luminii tre ui sa o simti din e:terior s!re interior. In acest moment vei avea o sen7atie neo isnuita de !linatate ca si cum ai 4i gata sa e:!lode7i. Continua sa res!iri calm cand 4aci acest e:!eriment !entru ca !rin

++

acumularea dinamica de lumina vei 4i tentat sa-ti tii res!iratia iar acest lucru tre uie sa-l eviti. Indata ce ai !rodus o !uternica acumulare de lumina % o om a de lumina si cor!ul tau este gata sa e:!lode7e- vei simti in acel moment ca tot cor!ul si in s!ecial degetele5 au 4ost incarcate cu un !uternic curent electric. Tine minte ine aceasta im!resie5 !entru ca acesta e 4luidul electric des!re care am vor it. (aca ai reusit o ast4el de acumulare5 cu a>utorul imaginatiei !ermite elementului 4oc sa se di7olve incet ina!oi in univers5 !ana a iesit com!let a4ara. In acelasi tim! imaginea7a-ti ca lumina devine din ce in ce mai sla a5 !uterea de e:!ansiune se micsorea7a5 !ana cand totul in interiorul si e:teriorul tau sunt din nou la normalitate. Aici !rimul e:!eriment cel al metodei inductive !rivind 4luidul electric s-a s4arsit. Cand du!a cateva re!etitii !oti !roduce 4luidul electric 4ara di4icultate5 !oti im!rima dorinte in el. Tot ce tre uie sa 4aci este sa-ti imagine7i ca lumina acumulata in tine5 sau mai ine 7is5 4luidul electric continut in lumina5 reim!ros!atea7a si mareste toate !uterile active ale s!iritului5 su4letului si cor!ului tau. In acest 4el iti !oti am!li4ica toate ca!acitatile si calitatile din tine care tin de elementele 4oc si aer. Ai !osi ilitatea de e:em!lu sa-ti maresti vointa5 credinta si controlul elementului !ana la un nivel su!ranatural. Este im!osi il de descris in cateva cuvinte !uterea si taria o tinute !rin aceasta metoda. Te vei convinge singur !rin e:!erienta. In ca!itolele anterioare am s!us ca e 4oarte im!ortant sa-ti inno ile7i su4letul5 sa 4ie li er de !asiuni si sa incerci sa o tii un ec3ili ru magic. (aca o !ersoana nedrea!ta si !lina de !asiuni care nu a o tinut inca ec3ili rul magic va dori sa 4aca acest e:!eriment va reusi doar sa-si am!li4ice !asiunile si de7ec3ili rele. Ar 4i inca!a il sa-si controle7e im!ulsurile5 iar acestea ar deveni 4atale !entru el. *iecare isi va da seama ca aceste avertismente nu sunt doar un avertisment moral. O !ersoana ec3ili rata nu tre uie sa se teama5 din contra va avea oca7ia sa se ridice si sa-si reali7e7e cele mai inalte idealuri. " $ Controlul 4luidului !a3netic7 !etoda inductiva E:!erimentul cu acest 4luid este la 4el. 6tai in asana ta5 4iind gol !e dinauntru5 ca!a il sa atragi 4luidul magnetic. Inc3ide oc3ii5 imaginea7a-ti tot universul !lin de a!a si tu esti in centrul universului. Imediat vei !erce!e racoarea si ume7eala la !eri4eria cor!ului5 dar nu te !reocu!a !rea mult de acest lucru2 imaginea7a-ti cor!ul tau ca un urete uscat care suge !uterea magnetica din elementul universal a!a. Acest e:!eriment tre uie crescut !ana simti ca e:!lode7i5 similar unui alon um4lat la ma:im5 si tre uie sa 4ii sigur ca o acumulare mai mare este im!osi ila. Cand ai a>uns la ma:imul de incarcare cu !utere magnetica5 !ermite-i !rin imaginatie sa se di7olve gradual ina!oi in univers. (aca !rin e:!erimente 4recvente !oti deose i 4luidul electric de cel magnetic5 vei avea sansa la 4el ca la 4luidul electric5 sa-ti am!li4ici acele ca!acitati ce a!artin de elementele a!a si !amant5 cum ar 4i ca!acitatile mediumice5 clarsimtul5 !si3ometria5 citirea gandurilor5 scrierea mediumnica s.a. " % Controlul 4luidului electric7 !etoda deductiva 8u !oti lucra cu aceasta metoda inainte de-a sta!ani cele 2 metode anterioare. Metoda deductiva este similara celei inductive5 dar in modul o!us.

'00

Acumulea7a elementul 4oc din univers !rin res!iratie sau !rin !ori5 sau am ele si eventual adauga imaginatia5 la 4el cum ai 4acut la ins!irarea si acumularea elementelor. In tim! ce colecte7i elementul 4oc nu da !rea multa atentie caldurii5 caci o vei simti automat. Elementul acumulat va !roduce o enorma e:!ansiune si o iradiere !uternica a 4luidului electric din cor! s!re e:terior5 care va 4i simtit la nivelul !ielii5 ca si cum ai 4ace un tratament cu un a!arat avand o 4recventa electrica mare. Radiatia 4luidului electric va 4i din ce in ce mai !uternica si din ce in ce mai su tila !rin re!etitii 4recvente. )rin marirea acumularii elementului5 il !oti condensa intr-o asa masura incat sa 4ie va7ut si simtit si de oameni neantrenati. )oti mari aceasta 4orta ast4el incat sa !oti a!rinde o lam!a cu neon. 6e intelege ca aceste e:!erimente nu au acest sco! ci sunt doar !entru tine ca sa-ti intaresti convingerea. (ealt4el aceasta !utere este !entru sco!uri inalte si no ile. Cand ai atins nivelul ma:im de acumulare si radiatie a elementului 4oc5 di7olva-l im!reuna cu 4luidul electric in univers5 eli erea7a cor!ul de elemente si e:ercitiul s-a inc3eiat.

" & Controlul 4luidului !a3netic7 !etoda deductiva )rocesul de control al 4luidului magnetic este similar cu metoda deductiva la 4luidul electric5 cu di4erenta ca-n loc de 4oc vei 4olosi elementul a!a. Acumulea7a elementul a!a dinamic in cor!ul tau5 !e care-l !erce!i ca 4iind gol. )oti 4olosi res!iratia !rin !ori si !lamani sau !rin imaginatie. Cu toate ca vei simti ume7eala si racoarea de la ince!ut nu le da atentie5 concentrea7a-te asu!ra !ielii tale. /a ince!ut5 ca un e4ect al dinami7arii !uternice5 sen7atia 4luidului va !roduce un de 4el !arali7ie5 e4ect ce va dis!area cand ince!i sa te o isnuiesti cu 4luidul. Cand a>ungi la momentul ma:im de acumulare5 di7olva gradat elementul a!a si 4luidul magnetic ina!oi in univers. Acesta este 4inalul e:ercitiului. Tre uie sa sta!anesti toate cel - metode atat de ine incat sa 4ii ca!a il ca in cateva momente !rin imaginatie sa !roduci 4luidul electric sau magnetic. &ei reusi acest lucru du!a e:!erimente nenumarate. *ii 4oarte atent !entru ca controlul acestor 2 4luide este 4oarte im!ortant caci atunci cand vei sta!ani aceste 2 4luide orice lucru iti va 4i la indemana5 indi4erent de s4era in care vrei sa actione7i. /a ince!ut aceste e:!erimente se 4ac cu oc3ii inc3isi5 du!a un tim! cu ei desc3isi5 indi4erent in ce situatie vei 4i. E im!ortant de stiut ca in toate cele - metode magicianul e tentat sa-si tina res!iratia sau sa-si incoarde musc3ii5 lucruri care tre uie evitate. Aceste e:!erimente tre uie !racticate intr-o maniera calma si detasata si ast4el incat sa nu 4ie o servat de nimeni. Tre uie sa mai s!un ca metoda inductiva 4oloseste la diri>area !uterii din univers in interior 9in s!iritul5 su4letul si tru!ul sau; in tim! ce metoda deductiva e destinata sa trimita 4luidul din interior s!re e:terior. (aca ai o tinut e:!erienta in cel - metode !oti largi e:!erimentele in maniera urmatoare: Cand 4olosesti metoda inductiva5 mareste 4luidul electric !ana la ma:im si !ermite 4ocului e:terior sa se di7olve in vid2 tine cat de mult !oti tensiunea generata de 4luidul electric si elementul 4oc in cor!. Cand ai tinut 4luidul !entru o !erioada su4icienta di7olva-l gradat ina!oi in univers. )oti 4ace la 4el si cu 4luidul magnetic. 8u trece mai de!arte inainte ca aceste 2 metode sa le sta!anesti !er4ect. Metodele de control a 4luidului electric si magnetic sunt e:!erimente !reliminare5 si indata ce devii 4amiliar cu ele !oti trece la te3nica 4undamentala aceea de-a controla 4luidul electromagnetic5 !ractica !e care o voi descrie in continuare:

'0'

Considera ur!atoarea analo3ie8 capul> 3atul si pieptul apartin de 4luidul electric iar a2do!enul si picioarele de cel !a3netic Acu! sarcina !a3ului va 4i sa7si u!ple respectivele re3iuni cu 4luidul a4erent in !aniera descrisa anterior Tre2uie sa 4ii capa2il sa te incarci cu aceste 4luide intr7o !aniera dina!ica> unul dupa altul in cele " re3iuni ale corpului in asa 3rad incat sa ai sen6atia ca esti pe punctul de a e:ploda Dupa o perioada de e:peri!entare vei 4i capa2il sa !entii a!2ele 4luide in corp A=uns aici> vei condensa 4luidul electric in partea dreapta a pieptului> 4or!and o sco2itura in =urul ini!ii> dar sa nu incarci partea stan3a a pieptului deloc Cand ai ter!inat> retra3e 4luidul !a3netic acu!ulat din cele !ai =oase re3iuni ale corpului si in!a3a6inea6a7l prin partea stan3a a pieptului direct in !ana stan3a Acu! !ana stan3a a devenit !a3netica si are o puternica radiatie de racire #rocedea6a la 4el cu !ana dreapta> acu!uland 4luidul electric din re3iunile de sus ale corpului> prin 6ona dreapta a pieptului si condensea6a7l in !ana> care va deveni 4ier2inte si electrica #oti si!ti ener3ia calda si radianta in toata !ana dar !ai ales in de3ete Daca nu ai ce sa 4aci inca cu aceste puteri le di6olvi din !aini direct in univers Stapanind acest e:peri!ent la per4ectie> individul a a=uns !aestrul 4luidului electro!a3netic D stapaneste cele " puteri din univers prin care practic se poate o2tine orice Binecuvantate 4ie !ainile !a3netice si electrice ale !a3ului> pentru ca ele pot 4i o adevarata 2inecuvantare pentru o!enire@

A8TRE8AME8T@/ *I=IC 1 In4luenta !a3ica cu a=utorul ele!entelor (aca magul sta!aneste toate e:!erimentele de !ana acum ale nivelului 4i7ic5 a>uns aici nu va mai necesita un antrenament s!ecial. Ma voi limita doar la a da cateva instructiuni si s4aturi ce !ot deveni utile in ca!itolele urmatoare. @rmea7a o metoda de in4luentare !rin elemente5 !e care magul o !oate 4olosi !entru autoin4luentare sau in4luentarea altor !ersoane. In s!ecial tre uie mentionate urmatoarele - sisteme care !ot 4i !racticate cu succes in in4luentarea !ro!rie sau a altora. Cores!un7and elementelor5 aceste metode sunt: '. *oc % !rin com ustie2 2. Aer % !rin eva!orare2 ,. A!a % !rin amestecare2 -. )amant - !rin descom!unere. 6e !ot mentiona sute de metode si !osi ilitati de a !roduce ast4el de in4luente cu a>utorul elementelor5 iar o carte groasa !oate 4i scrisa doar !e aceasta tema. Ma voi limita la un e:em!lu !entru 4iecare element. Orice mag isi !oate im ogati !ractica !rin ela orarea de noi te3nici !entru sine. Aceste - metode in4luentea7a matrita astrala a lumii 4i7ice5 4acand ca elementele sasi e:ercite in4luenta c3iar daca magul le !une sa lucre7e indirect. 6a !resu!unem ca sco!ul este in4uentarea unui om5 atunci elementele 4i7ice vor actiona analog asu!ra legaturii dintre cor!ul astral si cel 4i7ic. @n mag ce sta!aneste elementele in toate !lanurile nu are deloc nevoie de aceste metode5 el isi !oate atinge sco!ul !rintr-o in4luentare directa la 4el de re!ede si de sigur. (ar din cand in cand si cel mai inalt mag va 4olosi !uterile mai mici !entru sim!lul motiv ca si !uterile mici ca si cele su!erioare ii sunt so ordonate si-l asculta. )e de alta !arte unii magi care au o insu4icienta maturitate s!irituala 4olosesc doar ast4el de metode ca sa-si inde!lineasca dorintele5 !entru ca aceste !uteri asculta or este de oricine le controlea7a. )ro a il cineva se va intre a ce sunt aceste !uteri in4erioare5 si cum !ot 4i 4olositeN (oua e:em!le vor servi !entru a ras!unde la aceasta intre are.

'02

6a !resu!unem ca un elev care nu-i inca avansat in magie5 cere a>utorul unui 4rate avansat !entru ca in ciuda e4orturilor sale nu !oate sta!ani o !asiune5 un o icei daunator sau i-ar lua !rea mult tim! sa 4aca acest lucru. *ratele su!erior are !osi ilitatea sa in4luente7e elementul cores!un7ator acelei !atimi5 reducand e4ectul negativ al elementului5 ast4el ca elevul !oate lu!ta im!otriva res!ectivei !ro leme 4ara mare e4ort. Al 2-lea e:em!lu: sa !resu!unem ca magul tratea7a o oala cronica cu a>utorul elementelor. Cateva tratamente directe nu sunt su4iciente iar re!etitiile 4recvente cer !rea mult tim!. In acest ca7 magul !oate 4olosi )uterile ca un 4actor a>utator. E:ista sute de asemenea ca7uri in care elementele din aceasta categorie ii !ot 4i de un real 4olos magicianului. El !oate 4olosi toate !uterile !e care le cunoaste. @n mag tre uie sa 4ie o !ersoana cu o integritate morala desavarsita5 mintea si motivele lui sa 4ie no ile5 mottoul sau 4iind: B)entru cel !ur5 toate lucrurile sunt !ure.B /ucrand cu cele - elemente magul dis!une de , categorii de activitati cu urmatoarele ti!uri de e4ecte: '. e4ect imediate2 2. e4ect limitat la o anumita !erioada de tim!2 ,. e4ect !ermanente5 a carui intensitate scade totusi tre!tat !ana la 7ero daca o!eratia nu-i reinoita. 1 1 In4luenta prin ele!entul Foc 9co!2ustie; *a rost de o ucata de 4lanela sau o sugativa de '0<'0cm 9-<- inc3;. In ca7 de urgenta si o ucata de 3artie normala este la 4el de una. @me7este-o intr-un condensator lic3id si las-o sa se usuce. Acum !une-o in 4ata ta si cu a>utorul imaginatiei !rin elementele materiale5 !roiectea7a in ea ceea ce doresti sa se intam!le. 8u uita de e4ectul in tim!: doresti un e4ect imediat5 limitat sau !ermanent. Cand ai incarcat 3artia cu dorinta ta da-i 4oc5 la 4ocul unei lumanari sau un 4oc in natura5 am ele sunt la 4el de une. In tim! ce arde gandeste-te ca !uterea este eli erata5 !rovocand inde!linirea dorintei de catre elementele 4i7ice grosiere. 6crumul ce ramane este ne4olositor din !unct de vedere magic si !oti sa-l arunci ca !e un scrum o isnuit. (aca 4aci acest e:!eriment !oti aran>a sa se intam!le in acelasi moment cand su iectul mananca sau ea ceva cald5 intra intr-o camera calda sau a>unge in contact cu o sursa de caldura. Aceasta !ractica iti o4era sansa sa acumule7i in 3artie elementul 4oc5 sa o incarci cu dorinta ta si sa o !roiecte7i in elementul 4oc universal sau in !rinci!iul a"asa5 !entru a o tine e4ectul. 6unt multe alte modalitati ce !ot 4i urrmate5 dar acest e:em!lu va 4i su4icient sa-i dea magului o indicatie in aceasta directie.

1 " In4luenta prin ele!entul Aer 9evaporare; )une !utina a!a intr-un vas mic de metal5 aduga cateva !icaturi dintr-un condensator 4luid ce cores!unde elementului aer. (aca nu-i dis!oni il un ast4el de condensator !oti 4olosi unul universal. Acum o!erea7a in aceeasi maniera ca in instructiunile date la elementul 4oc5 !rin !roiectarea dorintei in lic3id. Cand ai terminat !une vasul !e o 4lacara - nu tre uie 4olosita o !lita electrica % si !ermite-i a!ei im!regnate cu dorinta sa se eva!ore. In acest tim! concentrea7ate !e a ur5 vrand ca dorinta ta sa 4ie a sor ita de elementul aer5 cel ce-ti va inde!lini dorinta. Concentrea7a-te !ana ce se eva!ora si ultima !icatura de a!a5 in acest moment e:!erimentul luand s4arsit. Im!reuna cu im!reganrea dorintei5 !oti com ina ordinul ca !ersoana ce va 4i in4luentata5 !rin 4iecare res!iratie sa ins!ire !rinci!iul aer cu a>utorul caruia dorinta ince!e sa se reali7e7e. Acesta

'0,

este doar un e:em!lu5 4iecare mag !utand sa-si 4aca versiuni asemanatoare !ro!rii de in4luentare !rin elementul aer. 1 $ In4luentarea prin ele!entul Apa 9a!estec; Ia un vas si mergi la o a!a curgatoare. Incearca sa nu 4ii va7ut in tim! ce 4aci acest e:!eriment. @m!le vasul cu a!a si !une cateva !icaturi de condensator lic3id a!artinand elementului a!a. In ca7 de urgenta si un condensator universal este un. Acum 4a im!regnarea cu dorinta ta5 la 4el ca mai sus. Cand simti ca a!a este incarcata ine5 arunca e:tatic aceasta a!a in rau dand ordinele res!ective5 care vor 4i inde!linite de cele mai su tile !articule ale a!ei. (aca !ersoana ce va 4i in4luentata intra in contact cu elementul a!a5 intr-un 4el sau altul5 de e:em!lu: a!a de aut5 de s!alat5 de !loaie etc.5 elementul a!a il va in4luenta imediat. Acest e:em!lu este de-a>uns si avand aceasta a7a magul !oate crea alte metode individuale la 4el de e4iciente ca si aceasta.

1 % In4luenta prin ele!entul #a!ant 9desco!punere; /ucrul cu acest element se !oate 4ace in doua maniere di4erite: '. E:act la 4el ca la e:!erimentele anterioare5 luand a!a dintr-un rau sau a!a de !loaie 9a!a de la ro inet n-ar tre ui 4olosita; in care !ui cateva !icaturi dintr-un condensator lic3id a!artinand elementului !amant. )oti 4olosi si un condensator universal. (easmenea este !osi il sa lucre7i doar cu condensatorul 4ara sa-l dilue7ei in a!a5 aruncand lic3idul im!regnat in !amant si nu in a!a. Motivul este acela ca !amantul va a sor i lic3idul si ast4el elementul !amant va !roduce e4ectul dorit. 8u 4olosi !amantul !e unde merg alte !ersoane5 ci un loc i7olat in gradina sau !e un cam!. (aca nu ai aceste !osi ilitati in oras toarna lic3idul intr-un g3iveci de 4lori care are !amant nou. 2. Ia un mar5 o !ara5 sau mai ine un carto4 si 4a in el o gaura cu un cutit. Toarna in aceasta gaura !utin condensator 4luid a!artinand elementului !amant sau un condensator universal. Incarca carto4ul cu ce dorinta vrei si a!oi ingroa!a-l. *iecare mani!ulare !resu!une meditatie concentrata ca elementul !amant va !roduce e4ectul !e care-l doresti. /a aceasta serie a!artine deasemenea magia !rin sim!atie si !rin mumii5 asa numita trans!lantare. In aceste ca7uri nu se lucrea7a cu condensatori ci cu mumii. Acestea sunt constituite din !arti ale cor!ului: !ar5 ung3ii5 trans!iratie5 urina etc. 8u voi descrie aceste !ractici de magie in4erioara in detaliu5 !entru ca orice mag !oate sa-si com!una singur !racticile a4erente5 daca doreste sa le urme7e. Aceste 2 e:em!le cu elementul !amant sunt su4iciente !entru a arata in4luenta !rin acest element. @rmand aceste instructiuni5 magul !oate conce!e o varietate de metode5 iar intuitia sa il va g3ida sa 4aca numai lucruri corecte. )recum o servi din acest e:em!lu5 vointa antrenata a magului ramane 4actorul decisiv ce misca energia elementelor universale !entru inde!linirea dorintei cu a>utorul imaginatiei. )oti re!eta o o!eratie !ana o tii succesul dorit. Magul !oate 4ace aceste lucruri si !entru auto-in4luentare daca doreste. Mai e:ista inca un mod de in4luentare in care 4iintele a!artinand elementelor5 asa numitele salamandre5 7ane5 sirene si !itici 9s!iridusi;5 !ot inde!lini e4ectele cerute cu a>utorul elementelor. &oi !u lica 4elul in care !ot 4i invocate aceste 4iinte si 4elul in care sa 4ie 4acute vi7i ile si 4olositoare5 in a-2-a lucrare numita: B)ractica evocarii magiceB.

'0-

" Condensatorii 4lui6i Orice o iect !oate 4i in4luentat !rin 4luide5 indi4erent daca este incarcat electric5 magnetic5 cu elemente sau a"asa5 !rin vointa si imaginatie. In concordanta cu legile analogiei si !rin e:!erienta s-a va7ut ca nu orice o iect si lic3id sunt !otrivite !entru a acumula si a !astra !uterea !entru mult tim!. /a 4el cum electricitatea5 magnetismul si caldura au conductori uni si rai5 la 4el si !uterile su!erioare. Conductorii uni au o ca!acitate acumulatorie uriasa5 !entru ca !uterea acumulata in ei !oate 4i retinuta du!a vointa. In stiinta 3ermetica numim ast4el de acumulatori Acondensatori 4lui7iB. 6unt , gru!e !rinci!ale de condensatori 4lui7i: '. condensatori soli7i 2. condensatori lic3i7i ,. condensatori aeri4ormi (in !rima gru!a a!artin rasinile si metalele2 aurul intre metale ocu!a cea mai inalta trea!ta. Cele mai mici ucatele5 c3iar !articule atomice de aur asigura o !utere enorma de condensare oricarui lic3id. (in acest motiv se adauga in cantitati mici la orice condensator 4luid. Mai mult des!re acest su iect mai incolo. (in a-2-a gru!a 4ac !arte5 lacurile5 uleiurile5 tincturile si e:tractele din di4erite rasini !roduse din di4erite !lante. /a 4el cum aurul ocu!a !rimul loc !rintre su stantele solide 4iind analog soarelui5 dintre condensatorii lic3i7i sangele si s!erma umana au valoarea aurului. Cateodata !ot inlocui aurul com!let5 cateva !icaturi de sange sau s!erma !use intr-un lic3id ii vor o4eri o !utere acumulatoare e:celenta. In a-,-a gru!a intra toate ti!urile de 4umigatii5 mirosurile si emanatiile des!re care nu vom intra in detaliu !entru ca sunt mai !utin im!ortante !entru magia !ractica. &oi vor i doar des!re condensatorii de care ai nevoie in !ractica5 !entru ca daca voi vor i des!re toate ti!urile si !osi ilitatile lor im!reuna cu toate !ietrele !retioase si semi!retioase-de alt4el condensatori 4oarte uni5 s-ar a>unge la o carte groasa. E:ista doua 4eluri de !re!arare a condensatorilor 4lui7i. Ti!ul sim!lu 4acut dintr-o !lanta sau un material5 4oarte 4olositor !entru orice sco!. Al 2-lea ti! de condensatori 4lui7i5 cei com!usi5 sunt 4acuti din mai multe !lante sau materiale si au o !utere acumulatorie 4oarte mare. (in moment ce o cantitate mica de aur tre uie adaugata in orice condensator 4luid5 incearca sa-ti !rocuri clorura de aur solu ila. @n gram de clorura de aur se diluea7a la 20 de grame de a!a distilata. .-'0 !icaturi din aceasta tinctura sunt su4iciente !entru '00 grame condensator 4luid. )ersoanele cu e:!erienta de la orator !ot sa-si !roduca o tinctura de aur !rin electroli7a. Medicamentele 3omeo!ate !recum aurum chloratum si aurum muriaticum sunt cloruri de aur. Aurum metallicum este aur coloidal !rodus !rin electroli7a. (aca nu ai oca7ia sa !rocuri o tinctura de aur5 !oti sa o !re!ari singur in maniera alc3imistilor din vec3ime. Ia o ucata din cel mai un aur 9minim '- carate;. )regateste intr-un vas a!a distilata avand de '0 ori greutatea aurului. Incal7este ucata la 4lacara desc3isa !ana se incinge si arunca-l in a!a. Ai gri>a ca sarma sau unealta !e care o 4olosesti la tinerea aurului sa nu atinga a!a. Cel mai un e un carlig de sarma din care !oti sa arunci aurul in a!a2 ai gri>a sa nu te stro!esti. /asa a!a si aurul sa se raceasca si re!eta !rocedura de 0-'0 ori. Mai adauga a!a5 !entru ca o !arte se va eva!ora de 4iecare data cand racesti aurul. (e 4iecare data !articule mici de aur %coloide- sunt eli erate5 iar ast4el a!a devine saturata cu aur. Alc3imistii din vec3ime numeau a!a saturata in aceasta maniera5 sau orice alta esenta din !lante5 racita cu aurul inrosit Ac3intesenta de aur !rin metoda 4ier inteB5 !rodus ce-l 4oloseau in amestec cu alte !re!arate alc3imice. 8oi o vom 4olosi !entru condensatorii

'0.

4lui7i. A!a saturata cu aur tre uie 4iltrata si !astrata. (e o icei se !icura .-'0 !icaturi din aceasta tinctura in a!ro:imativ +0 de grame 9, uncii; de condensator 4luid. ?ucata de aur 4olosita in aceasta !re!arare tre uie curatata !entru a!licatii ulterioare. " 1 #re3atirea unui condensator si!plu Ia un !umn de 4lori de musetel5 !une intr-un vas a!a im!reuna cu musetelul si 4ier e-l !entru 20 de minute. /asa sa se raceasca5 avand un ca!ac !us5 a!oi strecoara decoctul. *ier e acest decoct din nou5 !ana a>unge la .0 de milimetri. /asa-l sa se raceasca si adauga o cantitate egala de alcool 9!entru o !astrare mai una;. )une '0 !icaturi din tinctura de aur. (aca 4olosesti condensatorul !entru tine !oti adauga o !icatura de sange sau s!erma5 daca e !osi il am ele. *iltrea7a din nou !re!aratul si tine-l intr-un loc racoros si intunecos5 gata !entru a 4i 4olosit. Condensatorul tre uie agitat de 4iecare data inainte de 4olosinta2 un ast4el de condensator este e4icient ani de 7ile. 6ticla tre uie tinuta inc3isa. In acelasi 4el !oti !regati cativa condensatori universali din: ceai c3ine7esc5 4lori de liliac 9cele al e sunt cele mai une;5 arnica montana5 4lori de salcam5 4run7e de !lo!5 matraguna. Orice condensator sim!lu !re!arat dintr-o !lanta este su4icient !entru a!licatii normale cum ar 4i in4luenta !rin elemente sau de7voltarea simturilor astrale cu a>utorul condensatorilor 4lui7i.

" " Crearea unui condensator 4luid co!pus Ca sa reali7e7i o acumulare 4oarte mare de !utere sau !entru inde!linirea sarcinilor care nu !roduc e4ecte doar in s4era mentala si astrala ci si-n cea 4i7ica5 de e:em!lu crearea elementarilor5 animarea !icturilor sau alte 4enomene de materiali7are5 vei 4olosi un condensator 4luid com!us 4ormat din urmatoarele e:tracte de !lante: Archangelica officinalis 9angelica;5 salvia officinalis 9salvie;5 4lori de tei5 coa>a de castravete5 sam uri de !e!ene gal en<verde5 4lori sau 4run7e de salcam5 4lori de musetel5 4lori sau 4run7e de liliac al 5 4lori sau scoarta de scortisoara5 4run7e de ur7ica5 4run7e de menta 9mentha piperita<i7ma;5 4run7e de !lo!5 4run7e sau 4lori de violete 9viola oddorata;5 4run7e sau scoarta de rac3ita 9salcie;5 tutun verde sau uscat. Trei 4eluri !rinci!ale de !re!arare sunt im!ortante de stiut. - )rimul si cel mai sim!lu: !une !arti egale din !lantele enumerate mai sus intr-o oala mare si 4ier e-le la 4oc mic !entru ,0 de minute. (u!a ce s-au racit 4iltrea7a si 4ier e-le din nou la 4oc mic5 !ana a>ung un concentrat gros. Acum adauga aceasi cantitate de alcool !lus cateva !icaturi din tinctura de aur5 !recum si s!erma si sange !ro!riu daca doresti. Agita-le ine si 4iltrea7a !re!aratul intr-o sticla inc3isa la culoare !e care o astu!i ine2 de!o7itea7a sticla intr-un loc intunecos si rece. - A-2-a metoda de !re!arare este urmatoarea: !une !lantele in !ro!ortii egale intr-un reci!ient din sticla si adauga alcool !ur !ana sunt aco!erite. /asa !re!aratul la macerat intr-un loc cald !entru 28 de 7ile. *iltrea7a-l si aduga tinctura de aur !lus AmumiaB ta de sange si s!erma. )une lic3idul intr-o sticla si !astrea7a-l !entru u7ul !ersonal. - @na din cele mai une variante este sa !re!ari 4iecare !lanta individual5 in a!a sau alcool 9cel mai un;. (u!a ce ai !re!arat se!arat 4iecare e:tract5 amestecale si adauga tinctura de aur. /a 4el se 4ac si cei !atru condensatori 4lui7i s!eciali destinati !entru in4luentarea !rin elemente. )lantele necesare sunt:

'06

)entru elementul 4oc: cea!a5 usturoi5 !i!er5 sam ure sau !ra4 de mustar. Acest condensator nu tre uie sa intre in contact cu cor!ul si in s!ecial cu oc3ii datorita sensi ilitatii acestora. - )entru elementul aer: 4run7e sau coa>a de aluna2 4ructe de ienu!ar5 4lori sau 4run7e de tranda4iri5 4run7e sau coa>a de cires. - )entru elementul apa: ova7 sau !aie de ova75 samanta de ra!ita5 na! sau gulie5 s4ecla de 7a3ar5 4lori sau 4run7e de u>or5 4run7e sau coa>a de cires. - )entru elementul pa!ant: radacina5 4run7e sau seminte de !atrun>el5 seminte de c3imen5 4lori de garoa4a5 4run7e de !atlagina si roinita 9melissa officinalis;. (in !unctul de vedere al unui om o isnuit retetele enumerate aici !ar ciudate5 iar din !unctul de vedere al unui 4armacist5 nonsens !ur. (ar aici nu ne interesea7a e4ectul 4armacologic ci e4ectul magic. Oc3ii e:!ertului care cunoaste semni4icatia secreta a !lantelor - care de alt4el sunt 4oarte misterioase5 va gasi legaturile corecte !rin meditatie !ro4unda. 6-ar !utea scrie sute de retete !e a7a analogiilor5 dar cele !re7entate aici ar tre ui sa 4ie su4iciente !entru mag. Toate retetele date isi au originea in !ractica si au dat re7ultatele scontate. Inainte de a termina su iectul condensatorilor 4lui7i5 vreau sa vor esc !utin des!re alt su iect alc3imic care este in legatura cu ce am s!us !ana acum5 anume ?Eli:irul7BietiiA. Asa numitul eli:ir de viata al alc3imistilor nu-i nimic altceva decat un condensator 4luid e:celent 4acut in analogie cu elementele si cele , nivele ale 4iintei umane si care a 4ost incarcat in concordanta cu acestea. Esentele sunt 4olosite !entru s4era mentala5 tincturile !entru s4era astrala iar sarurile si e:tractele !entru s4era 4i7ica materiala5 toate incarcate in maniera !otrivita. Eli:irele !roduse ast4el in4luentea7a toate cor!urile omului: 4i7ic5 astral5 mental. @n ast4el de eli:ir nu-i numai un remediu un ci si un e:celent regenerator dinamic. (eci5 eli:irele alc3imistilor nu sunt decat condensatori 4lui7i 4oarte uni. " $ #repararea unui condensator 4luid solid In urmatorul ca!itol voi descrie adevarata oglinda magica si lucrul cu ea. Il voi invata !e magician cum sa-si construiasca singur o ast4el de oglinda5 dar !entru a reusi aceasta are nevoie mai intai de un condensator solid 4ormat din 0 metale G alte trei ingrediente. Acestea sunt: o !arte !lum o !arte cositor o !arte 4ier o !arte aur o !arte arama<cu!ru o !arte alama o !arte argint o !arte rasina de aloe , !arti car une animal , !arti car une mineral.

0 metale

celelalte , ingrediente ale amestecului.

)artile sunt in 4unctie de volum si nu du!a greutate. Toate ingredientele tre uie sa 4ie trans4ormate in !ul ere. Metalele !ot 4i !ilite. Amesteca ine toate ingredientele !ana o tii un condensator 4luid.

'00

'lectrum Magicum al vec3ilor alc3imisti este un condensator 4luid su!er 5 com!us din: ,0 grame aur ,0 grame argint '. grame arama<cu!ru 6 grame cositor . grame !um , grame 4ier '. grame mercur (u!a cum ve7i5 amestecul contine toate metalele !lanetare5 iar din acest alia> magic se 4ac oglin7ile5 clo!otele si alte o iecte magice. Condensatorii soli7i !e care ii recomand sunt 4oarte uni5 dovedindu-si e4icacitatea de 4oarte multe ori. " % #repararea unei o3lin6i !a3ice cu a=utorul condensatorilor 4lui6i E:ista 2 4eluri de oglin7i magice: oglin7i concave si oglin7i !late5 normale. Cele normale !ot 4i 4olosite in am ele 4eluri5 tre uind insa sa 4ie aco!erite cu un amalgam de argint5 lac negru sau un condensator lic3id sau solid. )entru sco!urile magice cele mentionate !rimele sunt mai une si voi descrie crearea acestor oglin7i !rin cateva e:em!le sim!le. '. )entru oglinda creata in maniera cea mai sim!la5 cu a>utorul unui condensator5 e !otrivitea su!ra4ata oricarei oglin7i sau a unui vas< ol de sticla. )oti 4olosi un condensator lic3id sau solid. 2. Taie un cerc dintr-un carton cu diametrul 20-.0cm 98-20 inc3;5 de!inde cat de mare vrei sa 4ie oglinda ta. Taie acum un disc de aceeasi marime dintr-o sugativa sau 4iltru de 3artie !e care o ume7esti cu un condensator 4luid de mai multe ori5 !oti c3iar sa-l intin7i cu o !ensula sau un tam!on de um ac5 !ana ce sugativa este saturata si a!oi las-o sa se usuce. /i!este sugativa de discul de carton5 astea!ta !ana se usuca si oglinda este !regatita !entru 4olosinta. *iecare este ca!a il sa !regateasca o ast4el de oglinda. (aca nu-ti !lace 4orma circulara !oti alege una ovala sau de o 4orma ung3iulara. )oti !une oglinda intr-o rama5 daca vrei. Condensatorul 4olosit !oate sa 4ie unul sim!lu5 dar cel com!us este cel mai recomandat. ,. )rocedura celei de-a treia metode este la 4el ca la !unctul 2 anterior5 dar aici aco!eri su!ra4ata sugativei cu un strat su tire de lac incolor si intin7i !e toata su!ra4ata condensatorul solid. )oti 4olosi o sita 4ina. O oglinda care este gata de 4olosinta imediat du!a ce s-a uscat este cea mai una5 deoarece ea contine am ii condensatori 4lui7i si de aceea este in mod s!ecial 4olositoare !entru !ractica. -. )regatirea unei oglin7i concave sau cur ate nu e com!licata. *a rost de o sticla cur ata cum au ceasurile mari. @n vas de eva!orare e deasemenea un. Intinde cateva straturi de lac negru ce contine acetona5 !e e:teriorul oglin7ii2 se usuca 4oarte re!ede. (aca vrei sa o 4olosesti !entru clarvi7iunea o!tica va 4i su4icient sa inrame7i oglinda intr-o rama neagra si oglinda este gata de 4olosinta. (aca vrei sa 4olosesti si un condensator 4luid5 tre uie sa vo!sesti interiorul cu un lac incolor si sa intin7i condensatorul solid5 a!oi las-o sa se usuce si e gata de 4olosinta. .. (aca vrei sa reali7e7i o oglinda concava si nu !oti o tine o sticla concava5 !oti 4olosi lemn cio!lit sau o ucata de carton cu care !oti lucra usor du!a ce il inmoi5 sau !oti

'08

4olosi g3i!sul. C3i!sul tre uie inmuiat intr-un condensator 4luid lic3id ca sa-l !oti manevra. *a o oglinda5 dar cu gri>a sa nu a!ara cra!aturi2 daca acestea a!ar ince!e din nou. )ileste oglinda cu un smirglu 4in de 3artie ca sa nu ai e:crescente5 intinde !e su!ra4ata oglin7ii un strat de lac incolor !este care !ulveri7ea7a !rintr-o sita 4ina condensatorul si lasa sa se usuce. )oti aco!eri marginile si s!atele cu lac negru. Oglinda este gata. O ast4el de oglinda 4acuta-n casa este mai e4icienta magic decat una din sticla !entru ca contine 2 condensatori 4lui7i 4oarte e4icienti5 cel solid si cel lic3id. 6ingurul de7avanta> este ca e grea si se s!arge. (aca iti mai ramane din condensatorul 4luid du!a !re!ararea oglin7ii5 conserva-l !entru ca !oate 4i 4olosit in alte sco!uri5 cum ar 4i constructia unei 2a3/ete !a3ice: )oti sa o 4aci dintr-o creanga mai atrana de 2.-.0cm 9'2-20 inc3;. *a o gaura ingusta !rin toata creanga si um!le-o cu un condensator solid. 6igilea7a ca!etele cu un do! si incarc-o magic !entru di4erite o!eratii cum ar 4i actele de vointa5 trans4erul catre alte 4iinte5 e:orcisme etc. &oi scrie des!re aceste !ro leme !e larg in al 2-lea volum A)ractica evocarii magiceB.

JJ )entru ag3eta magica de o icei se 4oloseste lemnul de alun sau ste>ar 9n.t.;.

NIBE(0( IE

A8TRE8AME8T ME8TA/ In ca!itolul &II !rivind antrenamentul !si3ic5 am vor it des!re !ro lema clarvi7iunii. Acum vreau sa e:amine7 aceasta !ro lema mai de a!roa!e. In4ormatiile !u licate !rin diverse carti !ana-n acest moment n-au adus re7ultatele scontate la !ersoanele ce le-au !racticat. C3iar si !ersoanele mediumnice au o tinut un succes !artial5 ca mai devreme sau mai tar7iu sa il !iarda. (ar asemenea !ersoane deseori sunt lovite de oli cum ar 4i sla iciunea oc3ilor5 tul urari nervoase etc. Motivul !entru a!aritia acestor oli este acela ca clarvi7iunea nu se !roducea ca urmare a de7voltarii mentale si astrale5 ci 4ortat ast4el incat este unilaterala si mor ida. @rmand aceste instructiuni incom!lete se a>unge la re7ultate nenaturale si neutrali7area mor ida a unui element ceea ce da o su!ra-sen7itivitate a organului asociat. Ast4el nu este im!osi il ca !rin aceasta metoda a neutrali7arii elementului sa se o tina !erce!tii astrale si mentale5 dar re7ultatele de!ind de inteligenta s!irituala5 maturitatea si "arma !ersoanei in cau7a. 8eutrali7area elementelor !oate 4i im!artita in - categorii de a7a: '. 8eutrali7area !rinci!iului 4oc: din aceasta gru!a 4ac !arte e:!erimentele de clarvi7iune care se 4ac !rin 4i:are<4ocali7are5 !recum g3icitul in cristal5 !rivirea intrun !unct5 intr-o su!ra4ata lucioasa5 in cerneala neagra5 cu a>utorul oglin7ilor etc.2 2. 8eutrali7area elementului aer: din aceasta gru!a 4ac !arte e:!erimentele de clarvi7iune cu a>utorul 4umigatiilor5 in3alarea de va!ori narcotici5 ga7e etc.2

'0+

,. 8eutrali7area !rinci!iului apa: aici clarvi7iunea se declansea7a cu a>utorul narcoticelor si alcaloi7ilor cum sunt: o!iul5 3asisul5 soma si !eFotl5 su stante ce a>ung in sange !rin !rocesul digestiv2 -. 8eutrali7area !rinci!iului pa!ant: din aceasta categorie 4ac !arte toate !racticile ce !roduc un 4el de disociere sau 4ragmentare a constiintei !recum: dansul5 leganarea5 rotirea cor!ului sau a ca!ului etc. (in aceasta categorie mai 4ac !arte vi7iunile mor ide si nedorite ale !ersoanelor olnave mintal si toate ca7urile !atologice care au avut la a7a un anumit soc5 4uria si e!ui7area. 6e !ot s!une 4oarte multe des!re varietatea e:ercitiilor din 4iecare gru!a5 des!re !ericolele si de7avanta>ele lor. Aceasta descriere scurta este su4icienta !entru mag. Este evident ca neutrali7area unui element !roduce nu numai e4ecte 4i7ice negative asu!ra sanatatii ci intar7ie si de7voltarea s!irituala5 mai ales in ca7ul in care a 4ost !racticata !entru mult tim! si a devenit un o icei. ?a7andu-se !e aceste - categorii5 sce!ticul are oca7ia sa se convinga de e:istenta !uterilor su!erioare5 dar daca nu se !oate controla !e sine si nici elementele5 va devani >ucaria 4ortelor in4erioare. Iar odata ca7ut5 va 4i 4oarte greu sa urci din nou. (oar un !racticant ine antrenat cu o vointa 4erma5 care sta!aneste elementele si sia de7voltat simturile astrale !rin di4eritele e:ercitii !re7entate !ana acum5 isi !oate !ermite neutrali7area sau eliminarea tem!orara a unui element in el insusi 4ara sa-si raneasca cor!ul5 su4letul sau s!iritul. Adevaratul mag va resta ili imediat in el ec3ili rul elementelor cu a>utorul e:ercitiilor. Iar re7ultatele ce le o tine in domeniul clarvi7iunii sunt e4iciente !entru ca nu 4ace la intam!lare di4erite e:!erimente5 ci lucrea7a intentionat cu 4acultatile ce le-a o tinut simultan cu de7voltarea sa s!irituala si astrala. 1 #ractica clarvi6iunii cu o3linda !a3ica 6unt 2 4eluri de oglin7i: '.Oglin7ile o!tice5 care se 4ac dintr-o sticla concava avand o !arte aco!erita cu un amalgam de argint sau lac negru. /a oglinda concava5 e:teriorul este dat cu lac5 iar !artea concava interioara5 va 4i stralucitoare. 64erele de cristal deasemenea 4ac !arte din clasa oglin7ilor magice5 !ot 4i 4olosite si oglin7i din metal concav5 !e su!ra4ata carora s-a dat cu un lic3id colorat sau negru. A!a dintr-un a7in<!iscina5 deasemenea !oate servi ca o oglinda o!tica2 2.Al 2-lea ti! de oglin7i sunt cele !relucrate cu condensatori 4lui7i si au 4ost descrise anterior. (e la ince!ut5 magul tre uie sa stie ca nu oglinda da clarvi7iunea5 ci 4acultatile sale mentale si astrale de7voltate !rin e:ercitiile anterioare. Ast4el magul va !rivi oglinda magica ca o sim!la unealta. Acest 4a!t nu-l va 4ace !e mag sa nu lucre7e cu oglinda magica5 !entru ca oglinda !oate sa-i o4ere 4oarte multe !osi ilitati5 iar magul 4oloseste acest a>utor. Cel ce a lucrat cu toate e:ercitiile din acest curs !ractic5 nu va sta !asiv in 4ata oglin7ii sale magice o osindu-si nervii o!tici5 ci va o!era intr-o maniera di4erita care-i corecta din !unct de vedere magic. Inainte de a intra in detalii5 voi arata cateva din lucrurile ce !ot 4i 4acute cu oglinda magica2 '. Cand se lucrea7a cu imaginatia5 unde sunt im!licati nervii o!tici2 2. /a incarcarea cu !uteri si 4luide de orice gen2 ,. Ca o !oarta de trecere s!re orice alte !lanuri sau s4ere2 -. )entru a>utor in comunicarea cu !ersoane vii sau decedate2 .. Intrarea in contact cu !uterile5 s!iritele etc2 6. )entru radiotera!ie si im!regnarea camerei2 0. In4luentarea !ro!rie sau a altor !ersoane2 8. Ca rece!tor sau transmitator magic2 +. Ca a>utor in !rotectia im!otriva in4luentelor !ericuloase si nedorite2

''0

'0. Ca instrument !entru !roiectarea !uterilor dorite5 !o7elor5 !icturilor etc2 ''. Ca televi7or2 '2. Ca un a>utor !entru investigarea !re7entului5 trecutului si viitorului2 Toate !osi ilitatile nu !ot 4i citate5 dar !oti considera oglinda magica ca un a>utor universal un la toate. )ornind de la aceste '2 e:em!le magul intuitiv !oate crea noi a!licatii. E:ercitiu !reliminar: 6tai in asana la o distanta de '-2 m 9'-2 Far7i; de oglinda ta. Intensitatea luminii din camera nu contea7a. Ince!e !rin e:ercitii de vi7uali7are5 imaginea7a-ti ca ve7i di4erite o iecte !e su!ra4ata oglin7ii5 unul du!a altul5 la 4el de real ca si cum ar 4i 4i7ice. Tinand cont ca ai devenit sta!anul imaginatiei tale intre tim!5 acest e:ercitiu !reliminar nu-ti va 4i greu. Mentine imaginea o iectului !entru cateva minute si di7olva-l du!a aceea cu a>utorul imaginatiei. (aca ai anumite !ro leme cu imaginarea o iectelor5 !ractica mai intai imaginarea di4eritelor culori !e su!ra4ata oglin7ii si du!a aceea treci la o iecte. Cum am mai s!us imaginatia vi7uala este analogica elementului 4oc5 iar magul ce sta!aneste la !er4ectie elementul 4oc va avea cele mai une re7ultate cu oglinda magica. (u!a imaginatia o iectelor5 treci la imaginarea animalelor5 oamenilor2 la ince!ut !rietenii du!a acea straini de toate rasele2 ince!e cu ca!ul !e urma adaugi tot cor!ul. Cand !oti vedea !e su!ra4ata oglin7ii o 4iinta umana cunoscuta sau necunoscuta5 indi4erent de se:5 continua sa vi7uali7e7i case5 locuri5 !eisa>e etc.5 !ana vei o tine maiestria si aici. (oar acum esti !regatit din !unct de vedere magic sa lucre7i corect cu o oglinda magica. Acest e:!eriment !reliminar este 4oarte im!ortant doarece oc3ii mentali5 astrali si 4i7ici tre uie sa se acomode7e !rin acest e:!eriment de vi7uali7are5 !entru a !erce!e marimea si claritatea im!resiilor. Alt4el vei !erce!e doar imagini de4ormate. Cand 4aci acest e:!eriment !reliminar nu tre uie sa !ermiti nici unei imagini sa a!ara s!ontan5 lucru ce se !oate intam!la la !ersoanele mediumnice. (e la ince!ut tre uie sa alungi orice imagine nedorita ce a!are !e su!ra4ata oglin7ii5 indi4erent de cat de 4rumoase sau de 4antastice ar 4i. Toate lucrurile nedorite !e care le ve7i tin de 3alucinatii5 re4lectii ale lumii su constiente care a!ar ca sa-l insele !e mag si sa-i o!reasca !rogresul. *acand acest e:!eriment !reliminar vei vedea ca e:!erimentul de vi7uali7are va 4i cu atat mai usor cu cat oglinda este mai mare. " Incarcarea o3lin6ii !a3ice @rmatoarea eta!a !entru mag este sa devina 4amiliar cu incarcarea unei oglin7i. El tre uie sa 4ie ca!a il sa im!lemente7e orice dorinta !e su!ra4ata oglin7ii cu a>utorul imaginatiei5 !roiectand ceea ce doreste 4ie !rin el sau direct din univers5 sa acumule7e si sa di7olve aceasta !utere !rin imaginatie ina!oi in sursa !rimara. @rmatoarele incarcari tre uie 4acute: '. Cu toate cele - elemente !e rand2 2. Cu a"asa2 ,. Cu lumina2 -. Cu 4luidul electric2 .. Cu 4luidul magnetic2 Cand magul are o anumita maiestrie in incarcarea oglin7ilor5 !oate continua cu di4erite e:!erimente dintre care voi e:em!li4ica cateva. ,. (i4erite sarcini si !roiectii !rin oglinda magica

'''

$ 1 O3linda !a3ica ca o poarta de trecere catre toate planurile Cand 4aci acest e:!eriment 4ii sigur ca nu vei 4i deran>at. Asea7a-te con4orta il in 4ata oglin7ii si incarca-i su!ra4ata cu a"asa5 !e care o a sor i in cor! !rin res!iratia !lamanilor si a !orilor. )roiectia elementului a"asic !oate avea loc !rin maini sau direct5 via !le:ul solar. Acum uita de cor!ul tau si gandeste-te ca esti s!irit5 ca!a il sa ado!te orice 4orma si marime. Imaginea7a-ti cor!ul asa de mic incat e ca!a il sa treca !rin oglinda. *acand acest lucru cu imaginatia ta5 te vei gasi in !lanul astral. 6tai acolo un tim! si !riveste im!re>urimile 4ara sa-ti !ier7i constiinta sau sa adormi. A!oi intoarce-te !rin oglinda din nou si simte cum intunericul din !lanul astral te incon>oara. (u!a 4recvente re!etitii vei !erce!e lumina. &ei e:!erimenta o sen7atie ciudata ca si cum ai 4i in a4ara tim!ului si a s!atiului cu o sen7atie de li ertate. Acum esti in !lanul astral5 caruia i se s!une de o icei Alumea cealaltaB. (u!a e:ercitii re!etate vei intalni !ersoane decedate si alte 4iinte iar daca vrei sa te intalnesti cu o !ersoana decedata vei 4i conectat cu ea imediat. (u!a mai multe vi7ite in !lanul astral vei cunoaste toate legile ce 4unctionea7a acolo si vei cunoaste locul unde vei a>unge atunci cand iti vei !arasi cor!ul 4i7ic. Ast4el 4rica de moarte va dis!area odata !entru totdeauna. 6a !resu!unem 4iind in !lanul astral ca te concentre7i asu!ra !lanurilor mai inalte2 in scurt tim! vei !erce!e vi ratii mai 4ine5 o sen7atie de lumino7itate intensa te va cu!rinde5 ca si cum ai deveni mai eteric. Ast4el !oti intra in legatura cu 4iintele din aceste s4ere mai inalte. &ei o tine o cunoastere5 !erce!tie si e:!erienta !e care nici un muritor nu ti le !oate o4eri. Intotdeauna te vei intoarce in cor!ul tau 4i7ic cu aceste vi ratii s!irituale mai inalte care nu !ot 4i descrise in cuvinte. In ce s4ere vei !utea !atrunde de!inde intrutotul de sta!anirea elementelor5 !uritatea si maturitatea ta astrala si s!irituala5 de inno ilarea caracterului. 8u e:ista restrictii in ceea ce !riveste o tinerea de cunostinte inalte. (u!a cateva !roiectii in s4erele inalte5 !oti deasemenea intra in contact cu maretele 6!irite de /umina5 dar in acest ca7 oglinda nu-i incarcata cu a"asa ci cu lumina concentrata5 la 4el ca un soare. *ara indoiala cu a>utorul oglin7ii vei !utea vi7ita si s4erele in4erioare5 de e:em!lu cele ale elementelor si 4iintele de acolo. In acest ca7 incarci oglinda cu elementul cores!un7ator !lanului !e care doresti sa-l vi7ite7i. Trecand !rin oglinda5 tre uie sa ado!ti 4orma !lanului res!ectiv. (aca vrei sa vi7ite7i im!aratia gnomilor5 nu numai oglinda tre uie incarcata cu elementul !amant5 dar si !ro!riul s!irit tre uie trans4ormat !rin imaginatie5 in 4orma unui gnom si um!lut in totalitate cu elementul !amant. /a 4el !rocede7i si daca vrei sa vi7ite7i lumea s!iritelor aerului5 asa numitele 7ane 9sil4i;5 s!iritele a!ei care sunt ondine sau sirene5 si s!iritele 4ocului care se numesc salamandre. Aici e:!erientele !e care le !oti reali7a sunt asa de minunate si a undente ca o carte !oate 4i scrisa doar des!re acest su iect. *elul in care s!iritele di4eritelor elemente !ot 4i invocate sa co oare aici !e !amant si cum anume !ot 4i 4olosite !entru anumite sarcini5 voi descrie in al 2-lea volum intitulat: A)ractica evocarii magiceB. $ " O3linda !a3ica D ca le3atura intre persoanele vii si cele !oarte 6a !resu!unem ca doresti sa 4olosesti oglinda ca sa comunici cu un !rieten sau altcineva5 sau sa dai un ordin ca acea !ersoana sa-ti scrie sau sa vina in vi7ita. *a urmatoarea o!eratie:

''2

Incarca su!ra4ata oglin7ii cu a"asa5 meditea7a asu!ra 4a!tului ca !este tot intre tine5 oglinda si !rietenul tau este doar a"asa5 tim!ul si s!atiul nu mai e:ista. )astrea7a acest simtamant !rin meditatie !ro4unda si in acelasi tim! doreste-ti sa-l ve7i !e !rietenul tau in oglinda. In cateva momente vei avea o imagine !anoramica cu !rietenul tau in mi>loc5 va7and ce 4ace in momentul res!ectiv. In acest moment vei avea sen7atia ca stai langa el. (aca cunosti locul5 te vei convinge de adevarul a ceea ce ai va7ut in oglinda cu a>utorul calatoriei mentale. (aca magul a 4ost antrenat corect si simturile sale astrale de7voltate5 vi7iunea din oglinda va cores!unde 4a!telor reale !e care le !oate veri4ica !rin !roiectia mentala. Alt4el va tre ui sa re!eti e:!erimentul des5 !ana cand esti sigur ca ceea ce ve7i cores!unde realitatii5 care !oate 4i com!arata !rin investigatii !ersonale. (e e:em!lu daca ve7i ca !ersoana ce te interesea7a doarme5 cu a>utorul imaginatiei atrage s!iritul 9cor!ul mental;5 in oglinda ta si condensea7a-l !rin vointa in asa masura incat !ersoana res!ectiva c3iar sta in 4ata ta. (aca reusesti acest lucru da-i ordinul !e care-l doresti. Ordinul tre uie sa 4ie la im!erativ si la !re7ent5 la 4el ca la auto-sugestie5 !entru ca-i !osi il ca su constientul celeilalte !ersoane sa se o!una. 8ici un mag adevarat nu se va degrada dand ordine !entru sco!uri negative. In acest ca7 !rinci!iul a"asic se va ra7 una !e el. (easemenea este !osi il sa sta ilesti un contact astral cu alt mag5 care-i de acelasi nivel cu tine5 tot ce vor esti s!re oglinda va 4i au7it de colegul tau c3iar si la cele mai mari distante5 uneori asa de tare incat !oate 4i au7it clar de o !ersoana sen7itiva din a!ro!iere. )ersoanele decedate !ot 4i c3emate sa a!ara in oglinda ta in aceeasi maniera. In acest ca75 concentra7a-te !e a"asa si imaginea7a-ti !ersoana sau tre uie sa gandesti !ro4und ca ea va a!are. (aca vrei sa c3emi o !ersoana necunoscuta5 tre uie sa te concentre7i !e un o iect ce a a!artinut acesteia5 din !erioada cand era in viata2 ii !ronunti numele in a"asa si aste!ti intr-o stare de !ro4unda meditatie ca ea sa a!ara. Intr-o !erioada scurta 4iinta c3emata va a!are !e su!ra4ata oglin7ii5 magul !utand s!une ce doreste. /a ince!ut comunicarea cu !ersoane decedate va 4i ca si cum gandesti cu voce tare5 dar mai tar7iu vei !utea sa comunici cu ele daca doresti. Ai !osi ilitatea sa materiali7e7i res!ectiva !ersoana cu a>utorul elementului !amant5 ast4el ca !ersoana sa devina vi7i ila si oc3iului neantrenat. (e!inde de 4iecare individ cat de mult doreste sa se s!eciali7e7e in aceasta directie. (easemenea si alte 4iinte !ot 4i c3emate si condensate5 detalii des!re aceasta !ro lema se vor gasi in volumul 2 : A)ractica evocarii magiceB5 !entru ca e:ista anumite reguli de !ractica. $ $ O3linda !a3ica pentru contactarea entitatilor> puterilor etc &oi descrie aceasta metoda in a 2- a carte5 A)ractica evocarii magiceB. Aici voi s!une !entru curiosi doar atat: sa !resu!unem ca magul isi incarca oglinda cu a"asa5 trasea7a imaginar semnul entitatii !e su!ra4ata oglin7ii im!regnata cu elementul analog res!ectivei entitati 9caracterul si sim olul acesteia; ast4el ca el este ca!a il sa intre in contact a!ro!iat cu res!ectiva 4iinta sau !oate !ronunta numele entitatii in concordanta cu legile universului 94olosirea stiintei ,uabbalei;. Contactul ii va !ermite magului sa reali7e7e orice doreste tinand cont de natura entitatii invocate. Acelasi lucru se !oate s!une des!re toate 4iintele si !uterile e:istente.

'',

$ % O3linda !a3ica pentru auto7in4luentare sau in4luentarea altor persoane Orice oglinda magica este un a>utor e:celent !entru auto-in4luentare5 dar cele mai une re7ultate se o tin daca in com!o7itia oglin7ii se a4la si un condensator 4luid. E:ista atatea varietati de 4olosire incat este im!osi il sa le s!eci4icam !e toate. Aici voi cita doar cateva e:em!le !ractice. As!ira din oceanul universal de lumina atat de multa lumina incat sa te simti rosu-4ier inte ca un soare. Im!regnea7a aceasta lumina cu o dorinta5 de e:em!lu aceea ca lumina si radiatia ei sa !roduca intuitie5 ins!iratie sau orice alta 4acultate dorita ori ca!acitatea de a cunoaste un anumit adevar. /asa lumina sa iasa !rin mainile tale !e su!ra4ata oglin7ii si acumulea7a-o acolo !ana cand toata lumina a trecut din cor! in oglinda. (a acestei lumini 4orma unei mingi stralucitoare ce emite ra7e e:trem de !uternice. Re!eta incarcarea de cateva ori la intervale scurte !ana esti sigur ca oglinda a 4ost asa de !uternic incarcata incat emanatiile sale iti !entrea7a cor!ul5 su4letul si s!iritul eli erand in4luenta !e care ti-o doresti. )rin vointa si imaginatie com inate cu o credinta 4erma5 leaga lumina de su!ra4ata oglin7ii !entru atata tim! cat ai nevoie si cand ai terminat di7olva lumina ina!oi in univers. Tre uie sa 4ii 4erm convins de e4ectul si in4luenta luminii ast4el incat nici cea mai mica um ra de indoiala sa nu rasara in tine. Aceasta incredere de neclintit da !uterea dinamica a emanatiilor din lumina5 a>ungandu-se !ana la e4ecte 4i7ice. Acum cativa ani am incarcat c3iar eu o oglinda concava din sticla asa de !uternic incat s-a s!art in sute de ucatele5 4iind nevoit sa-mi !rocur o alta oglinda 4acuta din ste>ar. 6tai in 4ata oglin7ii tale si meditea7a asu!ra unui adevar ce vrei sa-l cunosti sau !ro lemelor ce vrei sa le re7olvi. (u!a ce termini meditatia inter!une !rinci!iul a"asic sau intra in transa si in scurt tim! !ro lema se va re7olva. In orice ca7 vei avea sur!ri7e !lacute lucrand in aceasta maniera5 mai tar7iu cu greu vei !utea medita 4ara a>utorul acestei !ractici. (aca tii oglinda incarcata5 tre uie sa o !rote>e7i de !rivirile altora. Cel mai ine este sa o tii invelita in matase5 matasea 4iind un i7olator 4oarte un. (easemenea !oti !roiecta in4luenta oglin7ii asu!ra !atului in care dormi5 !ermitandu-i sa lucre7e toata noa!tea5 in4luentandu-ti su constientul ca sa o tii re7ultatul dorit. *olosirea autosugestiei in acest ca7 este de un real a>utor5 intarind si gra ind !roducerea e4ectului. Este evident ca nu-ti vei de7volta doar a ilitatile si 4acultatile in aceasta maniera ci si su4letul si s!iritul tau vor 4i in4luentate in directia res!ectiva. (aca nu mai ai nevoie de in4luenta sau o alta sarcina !resu!une o incarcare di4erita5 !recum emanatia a"asei sau a unuia din elemente ori a 4luidului electric sau magnetic5 atunci tre uie sa descarci lumina din oglinda cu a>utorul imaginatiei si sa o trimiti ina!oi in univers. In aceeasi masura !oti in4luenta si alti oameni cu di4erenta ca !uterea cu care vei incarca oglinda o vei atrage direct din univers. Ast4el este !osi il sa reali7e7i tot 4elul de e:!erimente cum ar 4i 3i!no7a5 somnul magnetic5 stari mediumnice5 lucruri !e care magul le va gasi 4oarte naturale. In 4unctie de ce doresti iti vei aran>a si !racticile necesare. $ & O3linda !a3ica pentru incarcarea ca!erei si trata!entul oa!enilor 2olnavi O !rocedura similara este si in ca7ul incarcarii camerelor !rin oglinda magica. Incarca oglinda cu 4luidul cores!un7ator5 cum ar 4i lumina5 iomagnetismul5 a"asa etc.5 direct din univers asa de !uternic incat emanatiile se ras!andesc in

''-

camera c3iar din tim!ul incarcarii. Ast4el !oti iradia camera in care stai !entru 7ile5 c3iar luni ca sa o tii succes5 sanatate5 ins!iratie5 !ace etc. )oti 4ace si o intarire a incarcarii daca e nevoie5 !rin re!etarea !rocedurii. *oarte multe oli !ot 4i tratate ast4el cu conditia ca oglinda sa 4ie incarcata corect. (easemeni !oti !une o !ersoana olnava in 4ata oglin7ii si el sau ea se va simti mai ine in cateva minute5 de!inde de !uterea acumulata in oglinda. $ ' O3linda !a3ica ca e!itator si receptor Oglinda !oate sa 4ie 4olosita 4oarte e4icient si in acest ca72 !oti 4ace e:!erimente de animare a imaginilor si transmitere a sunetelor. 6imilar ca un rece!tor sau emitator radio !oti sa 4olosesti si oglinda. &oi descrie !e scurt 2 !ractici !e care magul le !oate 4ace 4ara e4ort5 daca a urmat cursul eta!a cu eta!a !ana la acest nivel. )rimul e:!eriment se re4era la animarea reci!roca a gandurilor sau imaginilor intre 2 magi a4lati la acelasi nivel de de7voltare. (istanta nu contea7a5 '0 sau '000 mile e acelasi lucru. Modul de comunicare varia7a5 !utand avea loc !rin ganduri5 !o7e si imagini5 litere5 cuvinte sau !ro!o7itii. )ractica ramane intotdeauna la 4el si se 4ace cu a>utorul !rinci!iului a"asic. @rmea7a descrierea oglin7ii ca emitator5 4ara ca !ersona care este in4luentata sa stie ceva des!re transmisie. /a ince!ut este avanta>os ca magicianul sa ai a o anumita rutina cu !artenerul sau5 care se !resu!une ca este la acelasi nivel de de7voltare sau cel !utin !oate lucra cu !rinci!iul a"asic. *i:ea7a e:act ora transmisiei si rece!tiei im!reuna cu !artenerul tau. Am ele !ot avea loc in acelasi tim!. )rima tre uie e:ersata !ractica transmisiei5 a!oi cea a rece!tiei : Emitatorul tre uie sa incarce oglinda cu a"asa si sa intre in transa cu a>utorul !rinci!iului a"asic. Cu a>utorul imaginatiei va elimina conce!tul de tim! si s!atiu dintre el si !artenerul sau5 ast4el avand sen7atia ca sta c3iar langa !artenerul sau. Mai tar7iu aceasta sen7atie va a!are automat5 la 4el ca la e:!erimentele anterioare. /a ince!ut transmite doar 4orme sim!le cum ar 4i triung3iuri sau cercuri im!reuna cu dorinta ca !artenerul tau sa le vada in oglinda sa. Rece!torul nu are altceva de 4acut decat sa-si incarce oglinda cu a"asa5 sa intre in transa cu a>utorul !rinci!iului a"asic si sa se concentre7e !e 4a!tul ca va !utea vedea clar tot ce-i trimite colegul sau. (aca am ii magi sunt la acelasi nivel de de7voltare5 imaginile !roiectate in oglinda de emitator vor 4i deasemenea va7ute in oglinda de catre rece!tor. Cand s-a terminat tim!ul alocat emisiei se sc3im a ordinea transmisiei ast4el incat emitatorul sa 4ie cel ce rece!tionea7a si se re!eta din nou acest e:!eriment de tele!atie5 invers. Intotdeauna este ine ca magul sa sta!aneasca atat transmisia cat si rece!tia. 8imeni nu tre uie sa 4ie descura>at de esecurile de la ince!ut5 daca vei e:ersa cu tenacitate5 succesul va veni du!a mai multe incercari. Indata ce reusesti sa !erce!i imagini sim!le5 treci la !o7e mai com!licate5 du!a aceea c3i!uri de !ersoane in viata5 locuri etc. la 4el ca atunci cand ai 4acut e:!erimentul !reliminar de imaginare cu oglinda. (aca reusesti aceste e:!eriente !oti sa treci la trans4erul ideilor 4ara imaginatie5 idei care se a4la doar la nivelul intelectului. 6a !resu!unem ca cineva a o tinut su4icienta e:!erienta ca transmitator si rece!tor5 atunci !oate incerca sa scrie cuvinte scurte !e su!ra4ata oglin7ii cu a>utorul imaginatiei5 cuvinte ce vor 4i vi7i ile in oglinda rece!torului. Cuvintele vor 4i urmate de !ro!o7itii iar in 4inal 4ra7e. A>ungand la acest nivel de trans4er vi7ual5 te !oti ocu!a de trans4erul acustic. )ronunta unul sau doua cuvinte s!re oglinda cu dorinta ca rece!torul sa le auda. Aici deasemenea rece!torul este in stare de transa aste!tand ca mesa>ul sa vina.

''.

/a ince!ut va avea sen7atia ca si cum ar 4i gandit cu voce tare5 dar de la un e:!eriment la altul va au7i distinct vocea celuilalt5 in 4inal la 4el de clar ca si cum ar vor i la tele4on. Mai tar7iu cand ai devenit 4amiliar cu emisia si rece!tia de cuvinte !oti incerca cu 4ra7e scurte5 !ana cand am ii !arteneri sunt ca!a ili sa transmita si sa rece!tione7e mesa>e intregi5 !rin antrenament constant. Multi ade!ti din Orient 4olosesc aceasta metoda de trimitere a mesa>elor unii catre altii. In Orient aceasta 4acultate este numita Amesa>e !e calea aeruluiB. Acest lucru tre uie inteles in mod sim olic5 din moment ce se !roduce cu a>utorul !rinci!iului a"asic. (easmenea si di4erite emotii !ot 4i transmise si rece!tionate. Aceasta !ro lema nu mai are nevoie de o descriere. (aca magul sta!aneste ca!acitatea de transmisie si totodata de rece!tie de la un !artener egal antrenat5 el !oate interce!ta dialogurile si imaginile transmise intre alti !racticanti !rin aceeasi metoda5 ca si cum s-ar racorda !e 4recventa unui !ost de radio5 acest lucru si in magie este denumit A!irateria-radioB. Acum voi descrie oglinda magica !entru trans4erul ideilor5 cuvintelor si imaginilor catre !ersoane care nu sunt antrenate magic5 !ersoane care nu au nici cea mai vaga idee des!re ast4el de lucruri sau de 4a!tul ca !ot 4i in4luentati in aceasta maniera. In acest ca7 magul tre uie sa-si e:!rime intentia catre oglinda incarcata cu a"asa5 cu comanda ca sa 4ie rece!tionata de !ersoana sau !ersoanele in cau7a. (aca magul !une intre el si !ersoana neantrenata !rinci!iul a"asic5 acea !ersoana va !erc!e mesa>ul in 4unctie de inteligenta sa. (aca cineva nu are su4icienta e:!erienta in ast4el de lucruri5 !ersoana careia ii este adresat mesa>ul va deveni nelinistita iar in cateva minute va simti nevoia sa se gandeasca intens catre mag. (u!a un tim! rece!torul va simti gandul ca si cum ar 4i al lui. (aca magul doreste sa se s!eciali7e in ast4el de o!eratii5 !oate emite si sugestia ca res!ectivele ganduri sunt de la el. E4ectul se va simti imediat sau in cursul transmisiei. (easemenea magul !oate intar7ia e4ectul s!eci4icand sa 4ie rece!tionat doar cand rece!torul este !regatit !entru el. Acest moment este de o icei cand acea !ersoana nu 4ace nimic care sa-i distraga atentia5 de o icei inainte de a adormi sau inainte de tre7ire. In acest ca7 magul se concentrea7a in oglinda !e ideea5 dorinta sau mesa>ul im!reuna cu comanda ca tot ceea ce ii transmite va !utea 4i !erce!ut de individ numai daca se a4la in starea de !regatire adecvata. Atata tim! cat mesa>ul nu a 4ost inca rece!tionat5 va ramane activ si li!it de su!ra4ata oglin7ii. Indata ce mesa>ul a 4ost trimis5 deci oglinda si-a inde!linit sco!ul - gandul sau mesa>ul a 4ost corect rece!tionat de !ersoana ce tre uie in4luentata5 atunci su!ra4ata oglin7ii devine !ura din nou. Magul se !oate ocu!a de tre urile sale 4ara sa se mai gandeasca la lucrarea Atele4onului 4ara 4irB5 iar oglinda va !roduce e4ectul automat5 !ana ce mesa>ul a 4ost rece!tionat intr-adevar. $ ) O3linda !a3ica ca e!itator de ra6e pentru incarcarea ca!erelor> trata!entul 2olnavilor etc Oglinda magica !oate 4i 4olosita si in aceasta directie5 iar in mainile unui mag talentat va 4i de un a>utor !retios in de7voltarea sa. )ractica incarcarii camerei este aceasta: (aca lucre7i intr-o camera ce vrei sa 4ie in4luentata doar !entru sco!uri !ro!rii5 4a incarcarea !rin intermediul !ro!riului cor!. (aca vor ene4icia si alte !ersoane 4a incarcarea atragand !uterea direct din univers.

''6

A soar e<atrage o imensa cantitate de lumina din univers5 4ie !rin tine sau direct din univers5 si a!oi o concentre7i !e su!ra4ata oglin7ii. Aceasta acumulare tre uie re!etata de mai multe ori !ana ce lumina ca!ata 4orma unei mingi sau disc ce emana o lumina stralucitoare in toata camera5 ca un ec !uternic. Re!etand 4recvent acest e:!eriment5 ar tre ui sa ve7i lumina radianta ca si cum ar 4i ra7e - trecand !rin cor!ul tau. )rin imaginatie si cu incredere trans4era dorinta ta in aceasta lumina5 si in acelasi tim! gandeste-te ca lumina devine din ce in ce mai mare cu 4iecare ora ce trece5 cu 4iecare 7i !uterea emisiva este din ce in ce mai !atrun7atoare si mai dinamica. *i:ea7a durata e4ectului !rin limitarea !uterii de emisie la anumite !erioade sau da-i comanda sa 4ie !ermanenta. Acum im!lementea7a sco!ul sau dorinta care vrei sa se inde!lineasca5 in aceasta lumina radianta. Cand ai terminat5 aran>ea7a oglinda in camera ta ast4el ca sa 4ii e:!us constant la radiatia ei. 8u te mai gandi la oglinda cand ai terminat de 4acut toate cele mentionate5 deoarece aceasta va 4unctiona automat in4luentandu-te sau in4luentand acele !ersoane !entru care ai !regatit-o. Aceasta metoda te va a>uta mult in tot ceea ce 4aci5 in e:ercitii5 cercetari sau meditatii si o !oti 4olosi 4recvent. (aca oglinda n-a 4ost incarcata doar !entru tine ci si !entru alte !ersoane sa 7icem !entru tratarea !ersoanelor olnave5 vei vedea ca !oti 4ace mult mai multe 4iind su in4luenta oglin7ii5 nu te vei mai simti o osit si orice !ersoana olnava ce va intra in camera sau va intra in contact direct cu oglinda va simti o usurare imediata. E4icienta de!inde de incarcarea oglin7ii. Ast4el magul nu doar o !ersoana !oti trata ci tot atatea !ersoane cate inca! in camera. Magneti7atorii !ro4esionisti sau cei ce se ocu!a cu tratarea olnavilor sau in4luentarea oamenilor5 vor gasi minunata s4era de activitate in aceasta metoda. )uterea emisiva deasemeni !oate 4i trimisa la orice distanta. 8u-i necesar sa su linie7 cat este de valoroasa oglinda in mainile magului si cate !osi ilitati ii o4era. Magul intele!t nu va a u7a niciodata de oglinda sa magica si nu o va de7onora !rin in4luente negative asu!ra oamenilor. $ + O3linda ca o unealta de protectie Oglinda magica !oate 4i 4olosita si ca o unealta de4ensiva sau !entru !rotectie. Im!regnarea !uterii emisive tre uie modi4icata ast4el ca ra7ele de lumina sa retina sau sa trimite ina!oi orice in4luenta nedorita. In oricare din ca7uri tre uie sa incarci oglinda sau camera cu a"asa im!rimand calitatile de intangi ilitate si im!enetra ilitate in ea. Orice acumulare a !rinci!iului a"asic este im!osi ila5 dar im!regnarea cu dorinte !entru o tinerea unui e4ect dinamic se !oate re!eta 4recvent. E la latitudinea magului sa-si construiasca mai multe oglin7i5 !entru sco!uri di4erite. (ar5 daca lucrea7a la distanta cu transmisia sau rece!tia ideilor5 nu tre uie sa-si i7ole7e camera cu a"asa !entru ca aceasta va loca toate o!eratiile de la distanta. Te3nica ecranarii de in4luente negative si i7olarea anumitor locruri se gaseste in a 2-a carte a mea5 A)ractica evocarii magiceB. In a4ara de 4olosirea oglin7ii !entru !rotectie5 e:ista si alte avanta>e !entru mag. El !oate 4olosi oglinda sa atraga orice 4luid cunoscut 9magnetic5 electric5 electromagnetic; si sa actione7e cu ele in o!eratiile sale5 totul de!inde de ceea ce doreste sa o tina. $ - O3linda !a3ica pentru proiectia puterilor> 4iintelor s a

''0

Oglinda magica !oate 4i 4olosita la condensarea oricarei 4orte din s4era mentala sau astrala5 in asa masura incat sa 4ie !erce!uta c3iar de o !ersoana neantrenata. Aceasta nu-i o !ro lema de sugestie sau imaginatie5 !entru ca toate gandurile si 4iintele !ot 4i condensate in oglinda cu !racticile descrise aici5 ast4el incat e !osi il sa le 4otogra4ie7i. Iata instructiunile !entru !ractica: 6u!ra4ata oglin7ii este incarcata cu elementul !amant concentrat5 !roiectat direct din univers. 8u 4a !roiectia !rin cor! !entru ca acest lucru !roduce !arali7ie. Cu cat este mai !uternica acumularea cu atat va 4i mai vi7i il o iectul sau 4iinta care doresti sa le !roiecte7i. Ast4el este mai ine sa re!eti acumularea elementului !amant de cateva ori. (aca doresti sa 4aci o imagine sau un elemental vi7i il unei !ersoane5 !rocedea7a in 4elul urmator: introdu !rinci!iul a"asic in ca!ul !ersoanei sau in tot cor!ul2 ordona a"asei sa actione7e doar !e durata e:!erimentului. Trans4era imaginea !e su!ra4ata oglin7ii cu asa o claritate ca si cum ar 4i reala. )astrea7a aceasta vi7uali7are. Cand !ersoana in4luentata cu a"asa va !rivi oglinda5 va vedea imaginile re!roduse ca intr-un 4ilm. )oti !roduce acelasi e4ect in aceeasi maniera cu orice elemental5 elementar sau 4antoma. (aca vrei sa c3emi o 4iinta din !lanul astral sau mental incarca s!atiul din >urul oglin7ii cu a"asa5 sau5 mai ine ar 4i sa um!li toata camera cu a"asa. Acest lucru nu ar 4i necesar daca ai avea in camera o a doua oglinda im!regnata cu a"asa. Toate !regatirile 4iind terminate5 intra in transa !rin as!irarea !rinci!iului a"asic in tine si c3eama 4iinta dorita. )ana cand cineva nu-i 4amiliar cu !racticile de evocare asa cum sunt descrise in al 2-lea volum5 tre uie sa se limite7e la c3emarea !ersoanei decedate din !lanul astral5 actiune ce se reali7ea7a cu a>utorul imaginatiei. )rin acumularea elementului !amant !e su!ra4ata oglin7ii5 imaginile si 4iintele !ot 4i materiali7ate ast4el incat sa 4ie va7ute si au7ite de o !ersoana neantrenata. Tot ce se vede nu-i o 3alucinatie5 !entru ca magul este ca!a il sa 4otogra4ie7e imaginile materiali7ate !rin elementul !amant. (ar tine minteK Imaginile condensate in acest mod au vi ratii mult mai inalte decat cele normale. Ast4el de 4otogra4ii tre uie 4acute cu cel mai scurt tim! de e:!unere2 cel !utin o e:!unere de '<'000 secunde. 8u contea7a daca-i 7i sau noa!te sau su!ra4ata oglin7ii e inc3isa la culoare. (ar daca vrei sa 4otogra4ie7i oglinda si 4undalul acesteia este nevoie de o oarecare lumina. Alt4el vei 4otogra4ia doar imaginea materiali7ata din oglinda. )laca 4otogra4ica este !re4era ila 4ilmului. Cand 4otogra4ie7i entitatile din !lanul mental5 tre uie sa 4olosesti un 4iltru al astru2 !entru restul 4iintelor si a decedatilor5 un 4iltru violet. )entru 4iintele 4ormate dintr-un singur element cum ar 4i 4iintele elementale5 4olosesti un 4iltru rosu-ru iniu. *otogra4iile cu 4enomenele magice din natura tre uie 4acute cu un 4iltru gal en. Culorile 4iltrelor sunt analoage !lanurilor res!ective. In !lus magul are !osi ilitatea sa arate trecutul5 !re7entul si viitorul unei !ersoane.

$ 15 O3linda !a3ica ca un televi6or )rin oglinda magica suntem ca!a ili sa o servam evenimentele ce se intam!la cu !ersoane cunoscute sau necunoscute5 indi4erent la ce distanta. Incarca oglinda cu !rinci!iul a"asa5 intra in transa cu a>utorul a"asei si concentrea7a-te !e !ersoana ale carei actiuni vrei sa le ve7i. Candeste-te la oglinda ca 4iind un telesco! gigant !rin care !oti o serva totul indi4erent de distanta. Magul va vedea imediat im!re>urimile din >urul !ersoanei in cau7a ca si cum s-ar uita la un 4ilm. /a ince!ut imaginea va 4i un !ic neclara dar !rin

''8

re!etitii va 4i 4oarte clara a!arand o sen7atie de vecinatate ca si cum ar 4i langa ea. C3iar si o distanta de '000 de mile nu contea7a. Ca sa veri4ici ca intr-adevar ceea ce ve7i este real5 imaginea7a-ti !ersoana 4acand o actiune di4erita. (aca reusesti cu claritate acest lucru !rin simturile astrale5 lucrurile !e care le-ai va7ut au 4ost 4alse iar e:ercitiul tre uie re!etat !ana a>ungi sa deose esti intre lucrurile adevarate si 3alucinatii. 6u tutela unui mag e:!erimentat si o !ersoana neantrenata !oate sa ia !arte la acest gen de televi7iune. Magii antrenati s!ecial in acest domeniu vor reusi daca doresc5 sa o tina si 4otogra4ii 4olosind un 4iltru rosu. (aca nu te interesea7a as!ectele 4i7ice !e care le o servi de la distanta5 ci caracterul si emotiile !ersoanei5 nu te concentra !e cor!ul 4i7ic al acesteia5 ci imaginea7a-ti numai cor!ul astral. (u!a o !erioada scurta vei vedea aura si caracteristicile acelei !ersoane in di4erite nuante de culori5 din care vei trage conclu7iile logice des!re caracterul si a ilitatile sale urmand legile analogiei. (aca vrei sa ve7i s!iritul !ersoanei in oglinda5 imaginea7a-ti ca cor!ul 4i7ic si astral nu sunt acolo. Imediat vor a!are imaginile care cores!und s!iritului !ersoanei res!ective5 si ast4el !oti urmari gandurile sale de la orice distanta. Cum !oti vedea din e:em!lele citate aici5 4acultatea de a citi gandurile altei !ersoane de la distanta5 !oate 4i reali7ata 4ara di4icultate5 totul de!inde de tine si de cat de de!arte vrei sa mergi. $ 11 O3linda !a3ica pentru investi3area trecutului> pre6entului si a viitorului Cand lucre7i cu oglinda una din cele mai di4icile sarcini este investigarea e:acta a trecutului5 !re7entului si a viitorului altor !ersoane. Este !osi il ca magul sa-si vada !ro!riul trecut si !re7ent ca un 4ilm5 dar va evita acest lucru. (ar daca nu se !oate sta!ani nu-i di4icil sa a4le ce-i re7erva viitorul. (ar aici este o !ro lema: in momentul in care isi !riveste viitorul in oglinda isi ani3ilea7a li erul ar itru. )oti 4ace o com!aratie cu un model<ti!ar ce tre uie sa se reali7e7e 4ara !osi ilitatea ca sa se !oata 4ace ceva !entru sau im!otriva lui. Este o alta !ro lema daca !rinci!iul A"asa in 4orma ei cea mai inalta5 sa o numim )rovidenta (ivina5 ar da un avertisment magului intr-un 4el sau altul5 des!re anumite !ericole5 4ara ca el sa ai a intentia sa vada sau sa invete ceva. Este evident ca cea mai stricta atentie tre uie acordata acestor ti!uri de avertismente 4ara e:ce!tie5 !entru ca ignorarea lor ar cau7a severe !re>udicii magului. A>uns aici5 magul ar tre ui sa distinga daca atentionarea vine de la o 4iinta indi4erent din ce !lan sau direct de la !rinci!iul a"asic. Oglinda magica este o unealta e:celenta !entru cercetarea trecutului5 !re7entului si viitorului unei !ro leme sau a unei !ersoane o isnuite sau orice l-ar interesa !e mag. Toate gandurile5 !erce!tiile5 emotiile si actiunile 4i7ice lasa o urma care este inregistrata in a"asa sau sursa !rimara5 ast4el magul !oate citi in a"asa ca si cum ar citi o carte desc3isa5 4ie !rin oglinda magica 4ie in stare de transa. Tot ce are de 4acut este sa se concentre7e !e oglinda cu a>utorul imaginatiei. /a ince!ut cand magul nu sta!aneste la !er4ectie aceasta metoda imaginile vor 4i incoerente si s!oradice. )rin re!etari 4recvente o imagine du!a alta vor a!are !e su!ra4ata oglin7ii in legatura corecta cu trecutul5 la 4el de clar ca si cum magul ar 4i 4ost de 4ata la evenimente. Magul !oate de7valui o intam!lare du!a alta5 ince!and din !re7ent ina!oi in co!ilarie si !ana in momentul nasterii. Este recomanda il sa te uiti in trecutul tau sau a altor !ersoane doar !ana la momentul nasterii2 este !osi il sa ve7i si incarnarule anterioare5 dar magul este atentionat sa nu o 4aca5 !entru ca orice investigare a viitorului sau a vietilor trecute5 a ta sau a altora5

''+

este un amestec in tre urile )rovidentei (ivine. Iar ast4el de curio7itati !ot naste consecinte !ericuloase. In !rimul rand va deveni imediat tot asa de atran cat a 4ost in toate vietile anterioare5 4a!t ce va da un sentiment de indi4erenta catre orice alta viata viitoare. In al doilea rand magul va 4i in intregime res!onsa il !entru toate greselile 4acute in vietile anterioare. 6ingurul avanta> ar 4i ca ar deveni constient de toata e:!erienta acumulata5 4a!t ce nu com!ensea7a de4el de7avanta>ele. (aca magul are un motiv realmente im!ortant ca sa a4le viitorul altei !ersoane5 tot ceea ce tre uie sa 4aca este sa intre in transa. Acest 4el de clarvi7iune5 unde magul !oate !erce!e !ro!riile !lanuri mentale5 astrale si 4i7ice ca si ale altora in maniera corecta5 este cel mai inalt nivel ce !oate 4i atins !rin lucrul cu oglinda magica. A>uns aici5 nu mai am ce sa s!un cu !rivire la oglinda magica5 iar magul va desco!eri !entru el si alte !ractici !ornind de la e:em!lele mentionate aici.

ANTRENAMENT #SIHIC

1 Separarea constienta a corpului astral de cel 4i6ic In acest ca!itol magul va invata cum sa-si se!are cor!ul astral de cel 4i7ic !rin antrenament constient si cum sa se duca unde doreste nu doar cu s!iritul ci si cu su4letul. Cum vei vedea !roiectia cor!ului astral este di4erita de cea mentala sau de transa indusa cu a"asa. 6tarea in care cor!ul astral si mental este se!arat de cel 4i7ic5 in ocultism se numeste e:ta7. Magul !er4ect !oate merge oriunde in cor!ul sau astral5 cu toate ca in ma>oritatea ca7urilor se va multumi cu !roiectia mentala sau o stare de transa. Ca o regula5 !roiectia cor!ului astral se 4ace doar cand este nevoie de e4ecte magice la nivel 4i7ic. Cand !roiecte7i cor!ul astral tre uie sa-ti iei anumite !recautii5 !entru ca in acest ca7 am ele legaturi dintre cor!ul mental5 astral si cel 4i7ic5 asa numitele matrite- mentala si astrala sunt sla ite de cor!ul 4i7ic. Cor!ul mental si astral ramane legat de cor!ul 4i7ic doar !rintr-un cordon su til si elastic ce straluceste ca argintul. In ca7ul in care in tim!ul !roiectiei astrale tru!ul este atins de o alta !ersoana5 indi4erent daca este antrenata in magie sau nu5 aceasta va duce la moartea cor!ului 4i7ic !rin ru!erea cordonului. Ast4el tre uie sa 4ii 4oarte5 4oarte atent inca de la ince!ut ca nimeni sa nu te atinga in tim! ce !ractici aceste lucruri. Cordonul cel su tire 9A4irul de argintB %n.t.; va 4i ru!t in ucatele5 4luidul electromagnetic 4iind mult mai !uternic in om. 8ici c3iar cordonul argintiu al unui mag antrenat nu ar re7ista acestui 4luid. E:amenul medical al !ersoanei decedate in aceasta maniera ar trage conclu7ia ca moartea a 4ost cau7ata !rin em olie sau datorita unor !ro leme de inima. In starea de e:ta75 cor!ul 4i7ic este intr-o stare similara mortii5 a!arent 4ara viata5 iar res!iratia si inima !ar ca s-au o!rit. @rmatorul !aragra4 iti va arata !artea !ractica. Moartea clinica este tot o stare de e:ta75 cau7ata de conditii !atologice in !ersoana in cau7a5 lucru ce !oate 4i usor e:!licat de mag. Tre uie s!us ca matrita mentala5 agentul de legatura dintre cor!ul mental si astral5 e tinut in 4unctiune !rin res!iratia normala care a!rovi7ionea7a vasele de sange cu cele - elemente si a"asa5 !rin !lamani. Cu totii stim ca nu e:ista viata 4ara res!iratie. Matrita astrala5 legatura dintre cor!ul astral si 4i7ic se !astrea7a !rin alimentarea cu 3rana si lic3ide. Magul devine acum constient de legaturile dintre mancare si res!iratie5 intelegand motivele !entru care am insistat !e e:ercitiile !rivind res!iratia constienta5 3ranirea ine ec3ili rata si constienti7ata5 lucruri tratate in !rimul nivel si care tre uie sa devina o isnuinte de viata. (aca vreo eta!a anterioara este negli>ata5 di7armoniile5 olile si alte !ro leme !ot usor sa a!ara. Multe deran>amente mentale si emotionale sunt cau7ate de iregularitati in aceste 2 as!ecte im!ortante. 6-a s!us de la ince!ut ca s!iritul5 su4letul si

'20

cor!ul tre uie de7voltate egal si reali7at ec3ili rul. (aca cor!ul 4i7ic nu-i ine ec3ili rat5 adica nu-i su4icient de !uternic si re7istent si nu are su4icienta re7erva de 4luid electromagnetic din alimente su stantiale5 ogate in minerale si vitamine5 ast4el incat sa ai e o elesticitate adecvata5 acest antrenament de !roducere a starii de e:ta7 il !oate im olnavi. Ast4el magul va 4i de acord ca orice metoda de antrenament ascetica5 care cere reducerea 3ranei este o 4orma e:trema si deci nesanatoasa. Multe metode orientale care cer ascetismul sunt limitate si !ericuloase5 indeose i !entru !ersoanele care nu-s native din India si a caror structura !si3ica nu-i o isnuita cu clima locala. (aca magul si-a de7voltat toate cele , as!ecte ale sale tinand de tru!5 su4let5 s!irit5 nu tre uie sa se teama de !osi ilitatea a!aritiei unor de7ec3ili re in s4era sa mentala5 astrala sau 4i7ica. In sc3im !ersoanele care nu au urmat cursul eta!a cu eta!a5 se !ot aste!ta la diverse de7ec3ili re. Ast4el magul nu va ince!e !ractica !roiectiei cor!ului astral decat atunci cand este sigur ca sta!aneste toate ca!itolele anterioare. In ca7ul !roiectiei mentale5 matrita astrala ramane in interiorul cor!ului legand cor!ul 4i7ic de cel astral5 dar in ca7ul !roiectiei astrale totul este scos din cor!ul 4i7ic5 ast4el incat 4ii de doua ori mai !recaut cand te vei ocu!a de acest su iect5 al antrenamentului e:tatic. )rocedura de !roiectie a cor!ului astral este destul de sim!la5 in s!ecial !entru magul care sta!aneste !roiectia mentala. Acestea sunt instructiunile: 6tai in asana ta o isnuita 9acest e:em!lu il !oti 4ace si stand intins; si !roiectea7a cor!ul mental. Trans4era-ti constiinta in cor!ul mental si !riveste-ti cor!ul 4i7ic. &ei avea sen7atia ca cor!ul tau 4i7ic doarme. Acum cu a>utorul imaginatiei gandeste-te ca cor!ul tau astral este tras in a4ara cor!ului 4i7ic !rin vointa5 la 4el cum ai 4acut cu cor!ul tau mental. Marimea cor!ului astral tre uie sa 4ie la 4el cu cea a cor!ului mental si 4i7ic. Acum uneste-te cu cor!ul tau astral intrand 9din mental; in el. *acand aceasta vei avea sen7atia ciudata5 de !arca cor!ul astral n-ar 4i al tau5 ast4el ca tre uie sa conecte7i constient matrita mentala cu cea astrala. Alt4el nu vei reusi sa simti cor!ul astral in imaginatia ta5 el 4iind continuu atras de cor!ul 4i7ic ca de un magnet. (aca !rivesti cor!ul 4i7ic in tim!ul acestui e:!eriment vei o serva diverse neregularitati in res!iratia ta. In momentul cand iti vei concentra gandirea ca sa te unesti cu cor!ul tau astral si sa res!iri regulat5 te vei gasi unit cu cor!ul tau astral. C3iar de la ince!utul unirii tale cu cor!ul astral - ca un s!irit langa cor!ul tau 4i7ic- nu urmari nimic in a4ara de res!iratie. Acest e:!eriment tre uie re!etat !ana esti o isnuit sa res!iri in cor!ul tau astral !e care l-ai scos din cor!ul tau 4i7ic si l-ai unit cu s!iritul. )recum ve7i5 res!iratia constienta in cor!ul astral !roduce se!ararea matritei astrale. (aca !rin !ractici re!etate res!iratia in cor!ul mental si cel astral au devenit 4amiliare5 !oti 4ace inca un !as: Cand ince!i sa res!iri in cor!ul astral5 cel 4i7ic se va o!ri din res!irat. )rin se!ararea cor!ului astral de cel 4i7ic5 cel din urma intra intr-o stare letargica5 4ata se al este la 4el ca a unui mort. (ar imediat ce vei inceta sa res!iri in a4ara tru!ului dorind sa o!resti e:!erimentul5 vei o serva cum cor!ul astral este atras ca un magnet in cor!ul 4i7ic care ince!e iar sa res!ire normal. (ar nu inainte sati trans4eri si cor!ul mental5 constienta in cor!ul 4i7ic5 ast4el incat cor!ul mental si cel astral sa-si reia !o7itia 4i7ica5 a!oi iti vei recu!era simturile si gradat te vei Aintoarce la viataB. Ceea ce numim moarte 4ace !arte din acelasi !roces cu di4erenta ca matrita astrala ce 4ace legatura dintre dintre cor!ul 4i7ic si cel astral este distrusa5 4ie !rintr-o oala mortala sau alta cau7a. Avand matrita distrusa5 cor!ul astral si cel mental vor 4i automat !roiectate din tru!5 cu sau 4ara vointa. In acest !roces res!iratia este trans4erata cor!ului astral 4ara ca acesta sa devina constient de ea. (in aceasta cau7a cei decedati la ince!ut nu reali7ea7a di4erenta dintre cor!ul astral si cel 4i7ic. Cradat vor a>unge sa inteleaga ca cor!ul

'2'

4i7ic nu le mai este de nici un 4olos iar cor!ul astral se su!une altor legi 9legile !rinci!iului a"asic;. Am scris des!re asta in ca!itolul anterior des!re !lanul astral. Ast4el !roiectia cor!ului astral este o imitare a !rocesului mortii. Acest lucru iti arata cat de a!roa!e te a!ro!ii de granita !e care o numim moarte in decursul acestor e:ercitii. (eci5 !rocedea7a cu ma:ima atentie si !recautieK (aca magul are un control !er4ect asu!ra !roiectiei cor!ului astral va constata ca: 9'; 4rica de moarte a dis!arut5 92; magul stie e:act cum va 4i !rocesul mortii sale si unde se va duce du!a ce va !arasi acest invelis muritor. (u!a e:!erimente 4recvente5 se!ararea cor!ului astral de cel 4i7ic si res!iratia in cor!ul astral va 4i o rutina si nu-i vei da !rea multa atentie iar in cor!ul astral vei avea aceleasi sen7atii ca-n cor!ul 4i7ic. (aca vrei sa te intorci in cor!ul 4i7ic5 tre uie sa-ti retii intentionat res!iratia in cor!ul astral5 ast4el ca el sa 4ie ca!a il sa se des!arta de cor!ul mental si sa-si reia 4orma in cor!ul 4i7ic. In momentul cand cor!ul astral s-a intors in 4orma 4i7ica tru!ul ince!e imediat sa res!ire5 ceea ce 4ace !osi ila aceasta revenire. Intotdeauna tre uie sa 4ii atent la aceasta !ro lema. *iind su!us unor legi di4erite5 cor!ul mental nu res!ira in acelasi ritm ca si cor!ul 4i7ic unit cu cel astral. (oar daca ai devenit o isnuit cu iesirea si intrarea cor!ului astral si mental in cel 4i7ic de cate ori doresti5 luand in considerare masurile de !recautie !rivind res!iratia5 doar atunci vei 4i ca!a il intr-adevar sa te retragi succesiv din cor!ul 4i7ic. /a ince!utul acestui e:ercitiu !reliminar5 nu te inde!arta !rea mult de cor!. Ast4el ai !osi ilitatea sa stai c3iar langa cor!ul tau 4i7ic sau sa ado!ti in astral !ostura de e:ercitiu 9asana tru!ului;. @n alt e:!eriment este sa nu-ti o servi doar cor!ul5 ci si tot ce-l incon>oara la 4el ca la !roiectia mentala. In 4ond este acelasi !roces ca la !roiectia mentala: va tre ui sa simti5 sa au7i si sa !erce!i 4iecare o iect5 cu di4erenta ca acum mintea este im racata intr-o ro a<mantie - in ca7ul nostru cor!ul astral- ceea ce !ermite un e4ect 4i7ic mai !regnant. 6a !resu!unem ca vi7ite7i !e cineva in cor!ul tau mental ca sa o servi o actiune ce !oate cau7a sen7atii astrale une sau rele5 insa nu le !oti !erce!e si nici simti in cor!ul tau mental5 si nici nu !oti 4i in4luentat. )e de alta !arte5 daca 4aci e:!erimentul in cor!ul tau astral vei simti si vei !erce!e totul ca si cum ai 4i cu cor!ul 4i7ic acolo. In continuare vei invata sa iesi gradat din cor!ul tau 4i7ic5 !as cu !as. /a ince!ut vei avea o sen7atie ca esti atras ina!oi in cor!ul tau 4i7ic de o 4orta invi7i ila intocmai cum magnetul atrage 4ierul. Acest lucru tre uie inteles !rin aceea ca legatura dintre cor!ul astral si cel 4i7ic este alimentata5 !astrata si tinuta in ec3ili ru de un 4luid 4oarte su til. E:!erimentul de !roiectie astrala este un act deli erat im!otriva legitatii elementelor din cor!ul tau5 !este care tre uie sa treci. Ast4el sa te misti in cor!ul astral cere un e4ort mai mare decat um latul in cor!ul mental. Acesta este motivul !entru care la ince!ut este mai ine sa 4aci doar cativa !asi si sa te intorci imediat. )entru ca !uterea de atragere magnetica te im!inge si te in4luentea7a constant5 ea va !rovoca di4erite sentimente in tine cum ar 4i 4rica de moarte s.a. Tre uie sa treci !este aceste sentimente si sa le sta!anesti oricand. (aca ai avansat !ana aici tre uie sa 4i ca!a il sa sta!anesti !er4ect tot ceea ce se !oate intam!la. Cu 4iecare nou e:!eriment du-te mai de!arte. Cu trecerea tim!ului vei 4i ca!a il sa aco!eri distante din ce in ce mai mari. Cu cat vei merge mai de!arte cu atat !uterea de atractie va scade. Mai tar7iu5 cand vei calatori 4oarte de!arte5 vei gasi ca e destul de di4icil sa te intorci in cor!ul 4i7ic. Aceasta este o !ro lema s!inoasa !entru mag5 mai ales daca um la !rin regiuni si !lanuri care-l 4ascinea7a atat de mult incat devine trist cand tre uie sa se intoarca in cor!ul sau. )recum ve7i magul tre uie sa-si controle7e sentimentele5 !entru ca imediat ce ince!i sa te o isnuiesti sa traiesti in cor!ul astral5 iti !oate !ieri c3e4ul de viata si sa nu doresti sa te mai intorci in cor!ul 4i7ic. )e mag il cu!rinde o dorinta ar7atoare sa distruga !rin 4orta 4irul vietii ce il leaga inca de cor!ul si de !lanul 4i7ic. Acest lucru este la 4el ca o sinucidere in cor!ul 4i7ic5 4iind o o4ensa la adresa

'22

)rovidentei (ivine si are consecinte "armice. 6i e c3iar de inteles aceasta tentatie mai ales du!a toate e:!erientele minunate din celelalte !lanuri in com!aratie cu lumea 4i7ica. *acand !rogrese in !roiectia cor!ului astral ast4el incat !oate stra ate orice distanta5 magul are !osi ilitatea sa 4oloseasca aceasta a ilitate in mai multe ca7uri. El se !oate trans4era cu cor!ul astral unde doreste. )oate trata oamenii olnavi !rin acumularea si condensarea 4luidului electric sau magnetic in cor!ul astral si trimitandu-le in !acient. Tratamentul cu a>utorul cor!ului astral este mult mai e4icient decat cel o tinut !rin !roiectia mentala sau trans4erul constiintei5 !entru ca 4luidul cu care lucrea7a magul va 4i e4icient numai in !lanul cores!ondent al !ersoanei olnava. Magul !oate 4ace o gramada de alte lucruri. 6e !oate materiali7a cu a>utorul elementului !amant !e care-l condensea7a in cor!ul sau astral !e !lan astral5 ast4el incat sa 4ie va7ut de un om o isnuit. Acest as!ect de!inde de durata antrenamentului si de ca!acitatea de acumulare a elementului !amant in cor!ul astral. (easemenea se !ot 4ace actiuni 4i7ice !rin cor!ul astral5 sa !roduci sunete !rin lovire sau sa in4luente7i mersul tre urilor de la nivelul 4i7ic. (e 4a!t nu e:ista limite !entru un mag si de!inde de el in ce linie se s!eciali7ea7a. In orice ca7 el stie cum sa !roduca toate aceste 4enomene2 de e:em!lu cum sa-si materiali7e7e doar o mana in tim! ce restul cor!ului ramane la nivelul astral. (aca este ca!a il sa accelere7e vi ratiile electronilor unui o iect cu a>utorul imaginatiei5 va reusi sa demateriali7e7e acel o iect5 de!inde de 4orta si de de7voltarea sa. Ast4el !oate 4ace sa dis!ara un o iect din 4ata oamenilor si sa-l trans4ere in !lanul astral. Ast4el magul va !utea trans!orta di4erite o iecte la orice distanta cu a>utorul cor!ului sau astral si sa le aduca ina!oi intregi. )entru un om o isnuit aceste lucruri sunt 4antasmagorii5 dar magul e:!erimentat cu usurinta va !roduce si alte 4enomene mult mai uimitoare5 4enomene !e care omul o isnuit le !oate cataloga dre!t miracole5 dar in adevaratul sens al cuvantului nu e:ista miracole. Magul recunoaste )uterile 6u!erioare si legile acestora si stie cum sa le 4oloseasca in ene4iciul omenirii. )ot 4i mentionate si alte a!licatii5 dar cele s!eci4icate !ana acum sunt su4iciente !entru cel ce cauta iluminarea. " I!pre3narea corpului astral cu cele #atru Calitati Divine Funda!entale Cand magul a a>uns la acest nivel de de7voltare5 va ince!e sa e:!rime conce!tele des!re (-7eu in idei concrete. Misticul 4iind antrenat doar !e o line5 Foginul !e alta etc.5 ei vad in (ivinitate nimic altceva decat ceva caruia i se inc3ina si o adora. Ade!tul intele!t care a luat in considerare cel - elemente in de7voltarea sa5 isi va re!re7enta conce!tul de (-7eu in - as!ecte tinand seama de legile universului: '. Atotputernicia 9Omni!otenta;> atri uita elementului 4oc2 2. Atotcunoasterea 9Omniscienta; si intelepciunea5 atri uita elementului aer2 ,. Iu2irea atotcuprin6atoare> atri uita elementului a!a2 -. Ne!urirea si o!nipre6enta> atri uita elementului !amant. /a acest nivel sarcina magului este sa medite7e asu!ra acestor - idei divine !e rand. Meditatia !ro4unda ii !ermite magului sa intre in e:ta75 direct cu una din virtutile divine de mai sus5 4u7ionand cu ea intr-o asa masura incat se simte direct virtutea in c3estiune. Tre uie sa e:!erimente7e toate virtutile atri uite lui (-7eu. Aran>amentul acestor e:ercitii este o !ro lema !ro!rie a 4iecarui mag2 e nevoie sa medite7i atata tim! asu!ra unei calitati divine5 !ana ce o simti ca 4ace !arte din tine. )oti 4ace aceasta meditatie si in tim!ul li er5 in asa maniera incat sa treci !rin toate virtutile intr-un singur e:ercitiu. Meditatia tre uie sa 4ie asa de !ro4unda5 !atrun7atoare si convingatoare incat cor!ul astral devine identic cu virtutile in cau7a.

'2,

Conce!tul magului des!re (-7eu este universal5 inclu7and toate virtutile divine5 in concordanta cu legile universale. Tre uie sa acor7i cea mai mare atentie acestei meditatii !entru ca ea este a solut necesara !entru reali7area unirii cu (-7eu. Cand magul este ca!a il sa-si 4aca o idee e:acta des!re aceste - virtuti du!a lungi meditatii5 a a>uns asa de de!arte incat !oate sa intre in legatura cu (umne7eu5 !ractica ce va 4i descrisa in ultimul ca!itol. Aceste meditatii !roduc un 4el de indumne7eire a s!iritului si su4letului magului5 si in 4inal si a cor!ului intr-un mod analog5 !ermitandu-i sa reali7e7e uniunea cu (-7eu care este suma si esenta acestui curs !ractic.

A8TRE8AME8T *I=IC )rin !ractica continua5 elevul a !arcurs o distanta mare a>ungand intr-un !unct in care nu mai este nevoie de un antrenament s!ecial al cor!ului 4i7ic. (e acum va tre ui sa-si am!li4ice !uterile o tinute si sa le 4oloseasca in di4erite moduri. Mai >os vor urma niste instructiuni !e care elevul le !oate urma 4ara e4ort5 totul de!inde insa de gradul de7voltarii sale. 1 Trata!entul 2olnavilor cu 4luidul electro!a3netic Este un lucru 4rumos si sacru sa a>uti lumea su4erinda5 iar magul este ca!a il sa inde!lineasca miracole in ceea ce !riveste tratamentul olnavilor5 la 4el cum multi s4inti au 4acut in trecut si inca mai 4ac in tim!urile noastre. 8ici unul dintre magneti7atori sau mediumii vindecatori nu va intelege eli erarea !uterii dinamice cores!un7and !rinci!iilor !rimare asa cum o intelege magul. 6e !resu!une aici ca magul cunoaste anatomia oculta a cor!ului cu !rivire la elemente2 ast4el5 orice in4luenta a olilor e mult mai usor de detectat si de tratat. Cu a>utorul a"asei si a oc3ilor sai clarva7atori5 magul va recunoaste imediat cau7a si radacinile olii5 !utand sa o in4luente7e direct la a7a. (aca cau7a olii se a4la in s4era mentala a !acientului5 magul inainte de toate tre uie sa in4luente7e mintea !acientului !entru a resta ili armonia. )recum am mai s!us5 s4era astrala !oate in4luenta doar !lanul astral5 la 4el cum s4era 4i7ica in4luentea7a numai !lanul 4i7ic. (e acest lucru tre uie mereu sa tii cont. Orice transmutare de la un !lan la altul se !oate 4ace doar !rin matritele cores!un7atoare5 sau !rintr-o legatura a unei !uteri mai su tile. @n gand niciodata nu !oate !roduce un e4ect 4i7ic sau vindeca o oala5 decat indirect. Candul ce are la a7a increderea si convingerea 4erma !oate cau7a vi ratii !uternice in s4era mentala5 ce !ot trece in cor!ul astral !rin matrita mentala. O in4luenta ca aceasta nu a>unge mai de!arte decat in su4letul !acientului. Acest lucru determina mintea acestuia sa se a:e7e !e !rocesul vindecarii5 !rin !roducerea vi ratiilor necesare vindecarii5 dar nimic mai mult. Evident ca se !oate 4ace o ameliorare la nivelul mental-astral2 !acientul singur la nivel mental va gra i !rocesul vindecarii5 dar aceasta in4luenta !entru o oala 4i7ica nu-i dea>uns5 in s!ecial daca !acientul este de>a sla it si ii li!sesc 4luidele necesare vindecarii. Ast4el succesul este unul nesemni4icativ5 iar vindecarea su iectiva. (in aceasta categorie de metode de vindecare 4ac !arte sugestia5 3i!no7a5 autosugestia5 vindecarea !rin credinta s.a.m.d. Magul nu va su estima aceste metode5 dar nici nu se va a7a !e ele5 le va 4olosi ca tem!orar5 ca ad>uvante. In nici un ca7 aceste metode nu-s asa de valoroase !recum sunt descrise in numeroase carti. Mult mai e4icienta este actiunea magului care are un sur!lus mare de energie vitala o tinuta !rin antrenamentele oculte si un stil de viata cores!un7ator. El nu are nevoie de

'2-

credinta !acientului sau sa 4oloseasca sugestia sau 3i!no7a. @n magneti7ator o isnuit incarca cu sur!lusul sau de energie cor!ul astral al olnavului c3iar im!otriva vointei lui5 si ast4el o tine o vindecare mai ra!ida !entru ca are un magnetism mai !uternic5 intarind matrita astrala a !acientului. Ast4el un magneti7ator !oate trata cu succes un co!il care nu !oate contri ui la vindecarea !ro!rie !rin imaginatie sau su constient. Magicianul in sc3im 5 !oate trata sute de !acienti 7ilnic 4ara ca energia sa vitala sa scada. El 4oloseste legile universale5 atingand direct organul in cau7a 4ara sa mai treaca !rin cor!ul astral cu matrita sa. (in acest motiv magul adevarat are o in4luenta mult mai !uternica decat toti vindecatorii cunoscuti !ana-n !re7ent. In anumite ca7uri !rocesul vindecarii se !etrece asa de ra!id ca !oate 4i !rivit ca miracol de catre medicina o4iciala. 8u intentione7 sa s!eci4ic anumite reguli generale adevaratului mag !entru tratamentul olnavilor5 !entru ca sunt sigur ca de>a si-a de7voltat !ro!riile metode !e a7a legilor invatate. Ma voi limita la a da anumite sugestii. Magul lucrea7a cu vointa si imaginatie si daca !acientul su4era de o sla iciune mentala sau deran>ament ii va resta ili armonia. Aici magul tre uie sa 4ie !e de de!lin constient de activitatea s!iritului sau5 ast4el ca nu cor!ul sau astral sau 4i7ic ci doar s!iritul sau sa e:ercite in4luenta. Toata atentia tre uie acordata s!iritului5 su4letul si cor!ul tre uie ignorate !entru a se am!li4ica e4ectul de la s!irit la s!irit. (e e:em!lu daca !acientul este in agonie sau intr-o stare de inconstienta5 magul il va !utea 4ace sa-si revina imediat. (aca cau7a este in cor!ul astral5 magul va lucra cu acumularea de energie vitala in care va !une dorinta vindecarii com!lete. El va aduce enegia direct din univers in cor!ul astral al !acientului 4ara sa o treaca !rin cor!ul sau. *acand acest lucru magul evita o descarcare a energiei !ro!rii sau amestecarea energiei sale cu cea a !acientului. In ca7ul unei oli 4i7ice5 a unui organ5 magul a!elea7a la elemente si la 4luidul electric si magnetic. (aca !acientul dis!une de o constitutie !uternica5 magul va lucra doar cu acele elemente care au o in4luenta !o7itiva asu!ra olii2 ast4el va com ate o 4e ra cu a>utorul elementului a!a. Elementul a!a va !roduce de la sine 4luidul electric si magnetic in 4unctie de necesitati2 deasemeni se !oate recomanda un anumit regim5 un anumit ti! de res!iratie5 !lante5 ai5 toate cores!un7and elementului in cau7a. (aca cor!ul !acientului este asa de sla it ca nu !oate acce!ta elementul si ast4el sa !roduca 4luidul necesar5 magul nu are alta sansa decat sa incarce organul olnav direct cu 4luid. Aici tre uie sa tii cont de anatomia oculta !rivind !olaritatile. Orice organ care inde!lineste o 4unctie a 4luidul magnetic nu va 4i incarcat niciodata cu 4luid electric. Organele care 4unctionea7a cu am ele 4luide5 acestea vor 4i introduse consecutiv. 6a !resu!unem ca vrea sa in4luente7e 7ona ca!ului5 va incarca 4runtea5 !artea stanga si interiorul5 creierul mare cu 4luid electric iar s!atele 9creierul mic; cu 4luidul magnetic. (aca magul lucrea7a !rin !ase de-asu!ra ca!ului olnavului5 lucru un de alt4el dar nu intr-atat de necesar5 va 4ace aceste actiuni tinand seama de 4luide. Cu !rivire la ca! va in4luenta 4runtea si !artea stanga cu mana drea!ta-electrica5 iar s!atele 9cea4a; si !artea drea!ta cu mana stanga-magnetica. @n mag 4oarte ine antrenat in !ractica vindecarii nu are nevoie sa dea din maini deasu!ra !acientului5 el !oate 4ace totul cu a>utorul imaginatiei sale su!erior de7voltate. El tre uie sa stie cum sa trimita 4luidul electric si magnetic cu a>utorul imaginatiei in cele mai mici organe si celule2 deasemnea sa !oata sa diri>e7e 4luidele direct in oc3i: 4luidul magnetic in interiorul oc3ilor5 iar cel electric in marginea glo ilor oculari. In acest 4el va !utea trata diverse !ro leme ale oc3ilor sau sa-i 4orti4ice5 !utand c3iar sa-i 4aca !e or i sa vada din nou5 daca or irea nu a 4ost cau7ata de un de4ect structural. )artile neutre ale cor!ului tre uie incarcate cu elementul a4erent regiunii res!ective sau cu energie vitala. Ar 4i un de7avanta> sa negli>e7i !artile neutre5

'2.

!entru ca emanatia 4luidelor le va in4luenta in mod indirect5 dar mai sla . In ca7ul in care oala a cu!rins tot cor!ul5 !recum !ro lemele de nervi5 sau oli ale sangelui5 4luidul electric tre uie trimis in toata !artea drea!ta a cor!ului iar cel magnetic in !artea stanga. (aca !acientul nu-i su4icient de rece!tiv du!a cateva sedinte susccesive cu am ele 4luide5 se !ot incarca regiunile cor!ului cu elementele a4erente. O acumulare e:trem de dinamica a elementelor intr-un cor! olnav tre uie evitata5 !entru ca !acientul nu va su!orta o ast4el de stimulare intensa. Tratamentul magic cel mai e4icient consta in in4luentarea succesiva a s!iritului5 su4letului si cor!ului !acientului. ?a7andu-se !e e:em!lele date si legile universale5 magul ar tre ui sa stie cum sa actione7e 4ara o sugestie !articulara. Ras!un7and la intre area daca un e:!ert5 un mag 4oarte ine !regatit !oate trata orice oala c3iar si cele incura ile5 se !oate s!une ca magul are !osi ilitatea sa vindece orice 4el de oili c3iar cele mai grave cu conditia ca nici un organ sa nu li!seasca. Inainte de-a interveni5 magul va citi in cartea destinului %A"asa - cat de de!arte i se !ermite sa intervina5 !entru ca unele oli tin de "arma !acientului. (ar daca magul simte un im!uls<intuitie de-a actiona ca sa trate7e sau sa vindece com!let5 va o tine adevarate miracole !ornind de la instructiunile date aici si tinand cont ineinteles de legile universale. Cei mai inalti ade!ti care au um lat !e acest !amant5 au 4acut vindecari miraculoase5 au inviat mortii etc.5 au !utut 4ace aceste lucruri tinand cont de legile universale5 de !uterile si 4luidele acestora2 aici nu a contat atat actul credintei5 4ie constient sau inconstient5 sau cuvantul viu al 1a alei5 totul de!in7and in s!ecial de de7voltarea com!leta a magului si cat de de!arte !oate a>unge cu vindecarile magice. " Incarcarea talis!anelor> a!uletelor si a 3e!elor Credinta in talismane si amulete vine din tim!uri imemoriale5 avand originea in 4etisism care inca se mai intalneste la rasele !rimite. Credinta in talismane si alte lucruri similare a su!ravietuit !ana-n 7ilele noastre5 dar in alta 4orma ca sa se ada!te7e stilului de viata modern. Toate inelele5 rosele5 mascotele5 !andativele etc. care se crede ca aduc noroc5 !ot 4i considerate talismane. A7i !ot 4i la moda !ietrele !retioase si semi!retioase 7odiacale5 maine altceva. (aca n-ar 4i ceva adevarat5 !oate c3iar magic5 credinta in talismane ar 4i dis!arut de mult. 6a cernem acum graul de neg3ina si sa ridicam valul deasu!ra !ro lemei. @n talisman5 amuleta5 sau !iatra 7odiacala are ca sco! intarirea credintei !osesorului. @itandu-se la talisman5 !urtatorul se in4luentea7a su constient !rin autosugestie in directia res!ectiva. 8u contea7a daca omul materialist sau savantul condamna ast4el de credinte5 etic3etandu-le ca su!erstitii. Magul intele!t stie adevarata valoare a acestor lucruri si nu se va multumi sa le !oarte doar !entru a-si mari credinta si increderea5 el va investiga legile ce stau la a7a secretelor talismanelor. El stie ca un talisman nu mai 4unctionea7a daca a trecut din mana unui credincios in mana unui necredincios sau sce!tic. Cu aceasta cunoastere5 magul merge si mai !ro4und in lucrurile ce tin de talismane. Inainte de-a trece la sinte7a5 sa s!eci4icam unele di4erente. @n talisman !entru mag nu-i nimic altceva decat o unealta5 ceva material in care isi !une 4orta5 4luidul etc. *orma si valoarea materiala nu contea7a !entru el5 nici 4rumusetea5 moda sau !restigiul o iectului nu-l interesea7a. Talismanul !entru mag este un ceva !rin care5 !roiectand anumite !uteri in el5 !oate !roduce di4erite e4ecte indi4erent daca !urtatorul crede sau nu in el. )antaclul !e de alta !arte5 este un o iect s!eci4ic5 un talisman in armonie cu !rinci!iile dorite. Magul tre uie sa 4ie atent la legile analogiei cand 4ace si incarca un

'26

!entaclu5 !e care-l va !re4era intotdeauna sim!lului talisman5 mai ales daca vrea sa comunice cu 4iintele din alte lumi5 4ie entitati une sau rele5 genii sau demoni. Amuleta este un lucru sacru5 !oate 4i si-un verset din ?i lie5 o Mantra- cuvant sau 4ra7a ce e:!rima veneratia catre o 7eitate5 scrise !e !ergament sau 3artie. )urtarea di4eritelor !lante magice cum ar 4i matraguna5 des!re care se crede ca are !utere !rotectoare5 intra tot in categoria amuletelor. Tot aici intra condensatorii 4lui7i in 4orma solida sau lic3ida5 sau 3artia sugativa im i ata cu acestia5 !ietrele incarcate si magnetii naturali sau c3iar arti4iciali. In 4inal mai vreau sa s!un ca !ietrele !retioase si semi!retioase sunt 4oarte uni condensatori 4lui7i si au 4ost 4olosite din trecutul cel mai inde!artat !entru !rotectie5 noroc5 succes sau vindecare. Astrologii au atri uit e4ecte s!eciale di4eritelor !ietre !e a7a culorilor sau materialului din care sunt alcatuite si le-au atri uit diverselor 7odii5 recomandand oamenilor sa !oarte una sau alta in 4unctie de 7odie. Insa magul stie ca aceste !ietre 7odiacale au un e4ect nesemni4icativ sau sunt inutile !entru cine nu crede in ele. Magul !oate tine cont de argumentele astrologiei5 dar nu este de!endent de ele in nici un ca7. (aca doreste5 el !oate incarca magic orice !iatra c3iar si cele ce !ar ne4avora ile din !unct de vedere astrologic si ast4el sa o tina orice re7ultat doreste5 indi4erent daca !ersoana crede in re7ultat sau nu2 4inalul va 4i cel dorit de magician si nu altul. Cum am terminat de vor it des!re di4erite talismane5 amulete5 !antacle si !ietre !retioase5 ma voi ocu!a acum de cateva metode de incarcare si voi s!eci4ica '0 4eluri: '. Incarcarea !rin vointa si imaginatie2 2. Incarcarea !rin acumularea de energie vitala si im!regnarea dorintei2 ,. Incarcarea !rin legarea de elementali5 elementari5 4iinte ce au de inde!linit o anumita misiune2 -. Incarcarea !rin ritualuri individuale sau traditionale2 .. Incarcarea !rin 4ormule magice5 mantre5 tantre etc.2 6. Incarcarea !rin acumularea elementelor2 0. Incarcarea !rin 4luidul electric si magnetic2 8. Incarcarea !rin acumulare de lumina2 +. Incarcarea !rin volte electromagnetice2 '0. Incarcarea !rin o!eratii de magie se:uala. *iecare metoda de incarcare are numeroase variante5 luandu-mi !rea mult tim! sa le descriu !e toate. Magul avansat va gasi !ro!ria metoda de incarcare a7andu-se !e intuitia sa. Aceste '0 metode servesc ca reguli de g3idare5 ast4el ca in continuare le voi descrie !e scurt. " D1 Incarcarea prin vointa si i!a3inatie Aceasta este cea mai sim!la si usoara metoda5 e4ectul de!inde de vointa si imaginatia magului. Orice talisman5 amuleta si !antaclu5 cu e:ce!tia amuletelor din 3artie si !ergament tre uie !uri4icate de 4luidul ce-l contin inainte de a 4i incarcate magic. Acest lucru se 4ace cel mai ine !rin magia a!ei. )une intr-un !a3ar a!a rece si !roas!ata5 a!oi !une talismanul in a!a. In acest tim! concentre7a-te !e 4a!tul ca a!a a soar e toate in4luentele negative. Mentine aceasta concentrare catva tim!. (u!a cateva minute de concentrare !ro4unda5 tre uie sa 4ii 4erm convins ca toate in4luentele negative au 4ost a sor ite de a!a si talismanul tau este li er de orice in4luenta. @suca talismanul si 4ii convins ca-i rece!tiv in4luentei tale. Tre uie sa 4aci aceasta !uri4icare la orice talisman care nu-i lic3id5 indi4erent cu ce metode vei alege sa-l incarci. Tine talismanul in mana si !rin imaginatie concentrea7a in el dorinta ta5 cu toata vointa si increderea. *i:ea7a tim!ul de lucru5 adica dorinta ta va 4unctiona

'20

!entru o !erioada anumita de tim! sau !entru totdeauna si daca e4ectul este limitat doar !entru o !ersoana sau !entru oricine !oarta talismanul. *oloseste 4orma tim!ului !re7ent2 imaginea7a-ti ca dorinta din el lucrea7a de>a. )oti sa-i maresti !uterea !rin incarcari re!etate5 acest lucru va 4ace !uterea emisiva a talismanului mai !atrun7atoare. In tim!ul concentrarii tale asu!ra dorintei5 trans4era si sentimentul ca e4icienta talismanului va ramane si c3iar va creste daca nu te gandesti la el2 !oti 4ace la 4el si daca talismanul este !entru altcineva. (aca ai incarcat talismanul cu toata stiinta ta si cu cea mai mare 4orta !osi ila5 talismanul este gata. "7" Incarcarea prin acu!ularea de ener3ie vitala si i!pre3narea cu dorinte Talismanul tre uie !uri4icat in maniera care s-a s!eci4icat la !unctul 2-'. (aca talismanul este !entru tine5 va tre ui sa 4aci acumularea energiei vitale in cor!ul tau 9ve7i ca!itolul ,;. (aca ai incarcat ine cor!ul tau cu energie vitala radianta5 transmite aceasta !utere !rin mana drea!ta in talisman5 condensea7-o acolo ast4el incat sa um!le tot talismanul5 amuleta sau !iatra care ai ales-o. Cand 4aci acest lucru5 tre uie sa-ti imagine7i ca talismanul a soar e energia vitala si o !astrea7a !entru cat tim! doresti. Tre uie sa ai credinta ca-n tim! ce 4olosesti talismanul !uterea lui nu va scadea5 a din contra va creste. Energia vitala condensata in talisman va a!are ca un soare stralucitor. Intelegi deci cat de de!arte tre uie sa a>ungi cu imaginatia. Trans4era dorinta !rivind e4icienta talismanului direct in tine in tim! ce acumule7i energia vitala. (urata e4ectului !oate 4i 4i:ata du!a aceea. E:!rima la !re7ent credinta ta ca talismanul este la ma:ima e4icienta imediat du!a incarcare. 8u !une mai multe dorinte intr-un talisman5 sau macar sa nu 4ie contradictorii. (ar cele mai e4iciente incarcari sunt cele ce se re7uma la o dorinta. In !lus intotodeauna sa e:!rimi dorinte din s4era de !osi ilitate2 evita incarcari 4antastice ce nu !ot 4i inde!linite. Aceste s4aturi se !otrivesc oricarui talisman indi4erent de metoda de incarcare. Cat de mare este 4orta e:!ansiva a unui talisman5 se !oate masura cu a>utorul unui !endul. (aca 4aci talismanul !entru altcineva5 4orta vitala ce-o acumule7i tre uie luata direct din univers si condensata in talisman. Toate celelalte instructiuni sunt la 4el. "7$ Incarcarea prin le3area ele!entalilor si a ele!entarilor Am s!us de>a cum se creea7a elementalii si elementarii in ca!itolele anterioare. ?ineinteles ca orice 4iinta de acest gen !oate 4i legata de un talisman. &ra>a !oate 4i 4acuta !rintr-un cuvant ales dinainte5 unul scurt5 un ritual s!ecial com!us sau un gest com inat cu imaginatia. &a 4i su4icient sa !ronunti cuvantul5 sa 4aci gestul sau ritualul si elementalul legat va eli era e4ectul dorit. Magul va cunoaste tim!ul cand este ca!a il sa lege un elemental de un talisman. Este evident ca el va 4olosi elementalii !entru a in4luenta s4era mentala iar elementarii !entru a in4luenta s4era astrala si 4i7ica. Entitati sau di4erite 4iinte !ot si ele sa 4ie legate de un talisman ca sa o tii anumite e4ecte5 si nu e:ista un mag de7voltat care sa nu !oata 4ace asemenea actiuni. El !oate sta ili contactul !rin comunicarea !asiva5 cu oglinda magica sau !rin inducerea transei in a"asa. 8u-i nevoie de alte in4ormatii aici5 magul ar tre ui sa stie ce are de 4acut. "7% Incarcarea prin ritualuri individuale sau traditionale Ritualuri individuale de incarcare:

'28

Aceste !ractici sunt !re4erate in s!ecial de magii orientali care sunt dotati cu o uluitoare ra dare5 care este indis!ensa ila in acest gen de incarcare. Magul oriental 4ace un semn ales de el deasu!ra talismanului sau cu el direct in aer5 cu a>utorul mainilor5 degetelor5 sau c3iar cu un deget. Cand 4ace acest lucru se concentrea7a !e e4ectul !e care doreste talismanul sa-l ai e. El va re!eta e:!erimentul in 4iecare 7i5 ast4el !roducand o AvoltaB asa de !uternica in a"asa incat dorinta este ca si im!linita. (aca !rin re!etari 4recvente volta din a"asa este su4icient de !uternica5 este su4icient sa 4aci ritualul sau gestul deasu!ra talismanului 4ara e4ort mental sau imaginativ5 !entru ca e4ectul sa se !roduca. @n mag 4amiliari7at cu stiinta Qa alaei va sti sa-si incarce ateria magica din a"asa de -62 de ori5 cores!un7and numarului Ra alistic -625 in sco!ul ca ritualul sau sa !roduca un e4ect automat. Aceasta incarcare se !ractica 4ara mare e4ort5 dar este 4oarte lunga si monotona5 iar un mag euro!ean greu va avea aceasta ra dare !entru a avea un re7ultat !e care-l !oate o tine mult mai re!ede5 cu una din metodele descrise aici. Incarcarea !rin ritualuri traditionale este mult mai usoara si sunt necesare doar cateva re!etitii !entru reali7area e4ectului5 acesta 4iind asa de !uternic incat 4ri7ea7a miraculosul. )ro lema aici este ca ast4el de ritualuri traditionale 4ac !arte din secretele lo>ilor5 sectelor etc.5 si nu le !ot revela aici. Este evident ca un mag antrenat in clarvi7iune ar !utea cu usurinta sa a4le aceste secrete5 dar intotdeauna e:ista !ericolul de a 4i desco!erit. Magii orientali isi !astrea7a ritualurile su >uramant de moarte si ar actiona 4ara mila im!otriva oricui ar indra7ni sa le intre uinte7e 4ara !ermisiune. Ast4el averti7e7 !e toti magii sa nu 4aca ast4el de lucruri. Acest gen de ritualuri de o icei se 4ac !rin gesturi5 semne secrete a!artinand di4eritelor 7eitati 9Is3ta (evatas;5 care se 4ac deasu!ra talismanului intr-o maniera similara cu cea de la ritualurile individuale. *ara indoiala o ast4el de incarcare are un e4ect e:traordinar5 !entru ca acest ritual este 4acut de sute de magi5 de la o generatie la alta. @n mem ru care-i declarat matur5 de o icei !rimeste un asemenea ritual ca un 4el de recunoastere a meritelor. O4erirea unui asemenea ritual reali7ea7a imediat contactul cu ateria a"asica cores!ondenta5 acest lucru in orient numindu-se Ankhur sau Abisheka. "7& Incarcarea prin 4or!ule !a3ice> !antre> tantre etc Acest gen de incarcari este unul din cele mai !uternice5 necesita multa cunoastere si multe !regatiri !e care le voi descrie in urmatoarele 2 carti des!re evocarea magica si Qa ala !ractica. Aici ma voi limita la o scurta descriere. )rimul gen de incarcare se reali7ea7a !rin re!etarea 4ormulei magice iar e4ectul este o tinut cu a>utorul entitatii alese !entru acest sco!. Incarcarea !rintr-o mantra se 4ace !rin imaginarea sau !ronuntarea unui cuvant<4ra7a ce e:!rima venerarea unei 7eitati5 intr-un talisman anume - Da!a #oga. Calitatile 7eitatii alese se materiali7ea7a !rin acest !rocedeu. Este a solut sigur ca se o tin re7ultate 4antastice in toate !lanurile cu aceasta metoda. Incarcarea !rin tantra nu-i nimic altceva decat 4olosirea corecta a cuvantului magic si anumite !uteri cosmice sunt anga>ate !rin 4olosirea literelor5 cuvintelor etc.5 !otrivite cu ritmul5 sunetul5 culoarea si calitatea cosmica. "7' Incarcarea prin acu!ularea ele!entelor Aceasta !osi ilitate o are orice mag ce a !arcurs antrenamentul magic !ana aici. 6a !resu!unem ca un mag doreste sa o tina un re7ultat !rintr-un anumit element5 atunci va incarca talismanul sau !antaclul cu elementul res!ectiv.

'2+

Incarcarea se 4ace e:act ca la metoda 2 !rin acumularea energiei vitale5 cu e:ce!tia 4a!tului ca acum este 4olosit elementul in cau7a in locul acestei energii. )entru u7ul !ersonal incarcarea se 4ace !rin !ro!riul cor!5 !entru alte !ersoane incarcarea se 4ace direct din univers. (aca un element este mai greu de sta!anit tre uie 4olosit elementul o!us. Multe lucruri se !ot 4ace cu a>utorul elementelor5 iar magul ce le sta!aneste !er4ect isi va !utea crea di4erite variante !entru el. "7) Incarcarea cu 4luidul electric sau !a3netic @na din cele mai !uternice incarcari este cea !rin 4olosirea 4luidului electric si a celui magnetic. (aca talismanul tre uie sa !rote>e7e ceva5 sa ecrane7e5 sa emita sau sa de7volte orice alt e4ect5 se va 4olosi 4luidul electric2 !entru a !roduce un e4ect de atractie5 sa atragi sim!atie5 noroc5 succes vei 4olosi 4luidul magnetic. Maniera de incarcare este identica cu cea descrisa anterior5 dar daca talismanul este !entru 4olosinta !ro!rie5 acumularea se 4ace in >umatatea cores!un7atoare a cor!ului5 nu in tot cor!ul. *luidul magnetic se acumulea7a dimamic in !artea stanga a cor!ului si !roiectata in talisman !rin mana stanga5 !e cand 4luidul electric il acumule7i in !artea drea!ta a cor!ului si !roiectia are loc !rin mana drea!ta. "7+ Incarcarea prin acu!ularea lu!inii )entru o tinerea e4ectelor su tile de ordin s!iritual5 cum ar 4i am!li4icarea di4eritelor !uteri oculte !recum intuitia5 ins!iratia etc.5 talismanul tre uie incarcat cu lumina condensata. Incarcarea se 4ace la 4el ca incarcarea cu energie vitala si im!regnarea dorintei5 limitarea e4ectului s.a.m.d. /umina condensata in talisman este ca un soare ce straluceste mai !uternic decat lumina 7ilei. Talismanul !entru u7ul !ro!riu se incarca cu lumina !rin !ro!riul tau cor!5 cel !entru alte !ersoane se incarca cu lumina atrasa direct din univers. In rest tre uie tinut cont de regulile si instructiunile o isnuite.

"7- Incarcarea cu volte electro!a3netice 6a diminue7i in4luentele "armice5 sa 4ii !rote>at de in4luentele din alte s4ere si sa mani!ule7i destinul !recum doresti5 !entru toate acestea un talisman este incarcat cu o volta5 !entru 4olosul !ersonal sau !entru altii. Acest gen de incarcare este numit Avolta>B si re!re7inta imitatia stricta a !rinci!iului a"asic si doar magul ce are cel mai inalt idealuniunea cu (-7eu5 ar tre ui sa 4oloseasca aceasta metoda5 4ara sa se im!ovare7e "armic !rin amestecarea in !lanul a"asic. )recum am mai s!us totul a 4ost creat !rin cele 2 4luide si cele - elemente. (u!a legile universale5 4luidul electric va 4i intotdeauna in centru. /a !eri4eria 4luidului electric unde acesta isi !ierde ca!acitatea de e:!ansiune5 4luidul magnetic ince!e sa lucre7e insa aici este cel mai sla . (istanta de la centru la !eri4eria 4luidului electric este la 4el ca aceea de la ince!utul 4luidului magnetic la !eri4erie unde !uterea lui atractiva este cea mai mare. Aceasta lege 4unctionea7a in toate lucrurile indi4erent de marime. Cand incarci un talisman cu o volta tre uie sa 4ii atent la legea de mai sus. (aca vrei sa incarci un talisman5 !antaclu etc.5 !entru tine cu o volta5 !rocesul are loc in 4elul urmator:

',0

In !arte drea!ta a cor!ului tau acumulea7a dinamic 4luidul electric cu toata !uterea ta5 !rin mana ta drea!ta si-n 4inal !rin degetele ei. )roiectea7a 4luidul electric acumulat intr-o !uternica scanteie electrica5 cu!rinde-o cu imaginatia ta si trimite-o e:act in centrul talismanului. Tre uie sa ve7i scanteia ca si cum ar 4i de un rosu 4ier inte. Acum 4a la 4el cu 4luidul magnetic5 !roiecte7a-l !rin degetele mainii stangi invaluind scanteia electrica5 in asa grad incat sa devina invi7i ila in imaginatia ta. Imaginea7a-ti 4luidul magnetic com!rimat ca avand culoarea al astra. (aca reusesti acest lucru5 doar o s4era al astra se vede5 care incon>oara talismanul. Ast4el volta este 4acuta5 4iind !regatita sa 4ie incarcata cu dorinta ta si limitarea in tim!. 6a !resu!unem ca mai tar7iu doresti sa maresti incarcarea5 lucru care !ro a il nu va 4i necesar5 atunci tot ceea ce tre uie sa 4aci este sa condense7i 4luidul magnetic5 iar 4luidul electric din interior va creste automat. O ast4el de volta are un e4ect magic !uternic5 !utand sc3im a c3iar si "arma5 du!a vointa. Magul care !oate 4ace aceste lucruri nu mai este su iectul "armei o isnuite ci doar al )rovidentei (ivine. Incarcarea unui talisman cu o volta !entru o alta !ersoana se 4ace la 4el dar 4luidele nu trec !rin cor! ci sunt atrase direct din univers. &olta>ul !entru alte !ersoane ar tre ui 4acut doar in cele mai dis!erate situatii 9 ene4ice;5 magul tre uie sa 4ie sigur ca !ersoana in cau7a este ins!irata de idealuri inalte5 urmarind sco!uri inalte5 dar este in4luentata de "arma. Oc3ii clarva7atori ai magului vor recunoaste 4a!tele iar intuitia sa ii va s!une cand sa actione7e si cand nu. In acest !unct magul va 4i res!onsa il !entru tot si toate. Toma necredinciosul va 4i 4oarte mirat de marele e4ect al unei ast4el de volte magice legate de un mic magnet5 ast4el incat s4era invaluie com!let magnetul.

"715 Incarcarea prin operatii de !a3ie se:uala Mai e:ista o !osi ilitate de incarcare5 su iect !e care il voi trata !e scurt. (in motive etice si morale nu voi descrie !ractica in detaliu. )rin meditatie magul !oate a4la totul des!re ea5 dar se va a tine sa o !ractice !entru ca are la dis!o7itie multe alte metode. (oar un mag cu un nivel etic inalt !oate indra7i sa 4oloseasca aceasta metoda5 deoarece !entru cel !ur toate sunt !ure. In mainile unui om imoral aceste !ractici ar 4ace mai mult rau decat ine iar marile !uteri ca cele ale iu irii nu tre uie 4olosite gresit. Ast4el voi comenta !e scurt !rinci!iile !e care se a7ea7a aceasta incarcare. Inainte de toate5 tre uie luate anumite !recautii5 4ara de care nu ar a!are succesul. Orice o!eratie de magie se:uala indi4erent de sco!5 este un act sacru5 o rugaciune !rin care este imitat actul creator al iu irii. Tot ce a 4ost creat in univers a 4ost 4acut !rin iu ire. Aceasta lege universala este 4undamentala in magia se:uala. Evident tre uie sa lucre7i cu o !artenera care are conce!tii asemanatoare si a trecut !rin acelasi antrenament magic. ?ar atul mag re!re7inta !rinci!iul activ5 in tim! ce !artenera sa care sta!aneste 4luidul electric si magnetic5 tre uie sa-si sc3im e !olaritatea ast4el incat sa ai e ca!ul magnetic si 7ona genitala electrica. )entru ar at este invers5 !olaritatea ca!ului sau este electrica iar cea genitala magnetica. Interactiunea dintre cei 2 !arteneri !roduce un !uternic e4ect i!olar care da nastere unui enorm e4ect. Inde!linind acest act al dragostei re7ultatul nu e numai o noua viata5 dar dorinta im!reuna cu e4ectul au si ince!ut sa lucre7e. Aici intra in o!eratie !olul su!erior cu cel in4erior5 magnetul tetra!olar2 sacrul #od-$e-&au%$e reali7ea7a misterul cel mai inalt5 acela al iu irii sau Creatia. Ce usor de degradat este acest act5 cel mai inalt lucru ce e:ista !e !amant2 6a 4olosesti acest lucru numai !entru satis4acerea !o4telor tru!esti te duce la condamnare.

','

Alungarea din Rai a lui Adam si Eva isi are aici cel mai inalt sim olism. Magul care indra7neste sa se a!ro!ie de cea mai inalta !ractica5 tre uie sa sta!aneasca atat su!eriorul cat si in4eriorul !entru a !utea sa trans4ere aceasta !utere in talismanul sau. 6a de7onore7i acest act sacru !rin dorinte carnale ar 4i sa re!eti soarta lui Adam si Eva5 carora nu li s-a mai !ermis sa se ucure de A4ructele )aradisuluiB. Magul intuitiv va intelege usor acest maret sim olism si va 4i de acord cu mine !entru 4a!tul ca !astre7 secretul asu!ra celui mai mare dintre mistere.

$ Reali6area dorintelor prin volte electro!a3netice in a*asa Am descris crearea unei volte !rin 4luidul electromagnetic in ca!itolul re4eritor la incarcarea talismanului. )rocesul este acelasi cu e:ce!tia 4a!tului ca s4era electromagnetica tre uie sa 4ie mai mare !entru o volta in a"asa. )ractica este urmatoarea: Acumulea7a 4luidul electric in !artea drea!ta a cor!ului cu toata 4orta !e care o ai5 a!oi !roiectea7a-l cu a>utorul imaginatiei in a4ara5 !rin !alma drea!ta5 4ormand in aer o minge de 4luid electric. )roiectia nu se 4ace !rin degete5 ci !rin !alma. Mingea tre uie sa 4ie de un rosu a!rins5 4iind tot mai dinamica !rin re!etitii 4recvente. Acest gen de acumulare si !roiectie tre uie 4acut !ana ce mingea a>unge la un metru in diametru. *a la 4el cu 4luidul magnetic5 !roiectandu-l !rin !artea stanga5 invaluie ila electrica strat cu strat5 !ana ce 4luidul magnetic acumulat a>unge la ' m 9' Fard; in diametru. *a acelasi lucru cu 4luidul magnetic5 !roiectand-ul !rin !alma stanga si in4asurand s4era electrica strat du!a strat5 !ana ce 4luidul magnetic acumulat atinge dimetrul de ' Fard<metru.&olta electromagntica este acum com!leta. Cand 4aci o ast4el de volta !entru o alta !ersoana 4luidul electric si magnetic tre uie luat direct din univers. (aca o ast4el de volta electromagnetica a 4ost 4acuta cu o !uternica convingere si credinta5 magul va im!regna aceasta volta- cel mai !uternic acumulator magic care e:ista % cu res!ectiva dorinta concentrata. )rin imaginatie va 4i:a dorinta in ea ca si durata e:istentei voltei5 iar a!oi magul cu a>utorul imaginatiei o va trimite in lumea cau7ala a a"asei. Aici intreru!i contactul cu volta ta5 nu te mai gandesti la ea5 o uiti5 te gandesti la altceva. &olta !re7entata aici e una din cele mai !uternice o!eratii !e care magul !oate sa o inde!lineasca in acest stadiu de de7voltare magica2 !ana acum a reusit sa se sta!aneasca !e sine si sa in4luente7e ene4ic alti oameni. Cau7a trans4erata cu volta sa in a"asa isi va 4ace e4ectul indi4erent de !lanul dorit5 4ie el astral5 mental sau 4i7ic. Cu siguranta magul va a!recia aceasta o!ortunitate si res!onsa ilitate ma>ora si va 4ace doar acte no ile !entru ene4iciul sau si al semenilor sai !entru care indra7neste sa 4aca aceasta o!eratie. Magul care a !asit !e aceasta cale grea !ana la acest nivel5 si-a ec3ili rat "arma !rin aceste e:ercitii di4icile care au 4ost mai mult decat ascetice5 !ana intr-atat ca nu il va mai in4luenta. Magul nu mai e su iectul in4luentei oar e a destinului5 el devine sta!anul soartei si doar )rovidenta (ivina in cele mai inalte as!ecte !oate sa-i in4luente7e vointa.

8I&E/@/ P

',2

A8TRE8AME8T ME8TA/ Inainte ca magul sa !ractice acest ultim nivel5 tre uie sa se uite ina!oi cu atentie sa 4ie sigur ca a reali7at tot ce a 4ost !redat !ana acum. (aca nu-i asa5 tre uia sa munceasca in domeniul vi7at si sa-si de7volte 4iecare 4acultate com!let. Orice gra a cu !rivire la de7voltarea magica este 4ara sens avand e4ecte negative mai tar7iu. )entru a 4i evitate de7ilu7iile5 ii recomand magului sa-si ia tim! su4icient ca sa lucre7e e4icient si sistematic. Tre uie sa inteleaga ca acest ca!itol P re!re7inta 4inalul de7voltarii sale magice cu !rivire la !rima carte de Tarot si ar tre ui sa 4ie !regatit !entru sarcinile magice su!erioare !e care le voi descrie in urmatoarele 2 carti: B)ractica evocarii magiceB si AC3eia adevaratei Qua ala3B. (aca e:ista de4iciente in de7voltare nu va 4i ca!a il sa controle7e !uterile su!erioare. 8u contea7a daca termini cursul cu cateva luni mai devreme sau mai tar7iu5 sco!ul 4inal este acelasi: !rogresul sigur catre inaltimile su tile5 cele !rivind cunoasterea lui (umne7eu. )rivind ina!oi magul isi va da seama ca a aco!erit o distanta destul de mare !e drumul s!re !er4ectiune5 c3iar mai mult decat !resu!une5 dar acesta este doar ince!utul ince!utului. Meditand asu!ra 4a!tului a cata e:!erienta si cunoastere mai tre uie sa o tina el se va inc3ina in s!irit 4ata de 4antana Intele!ciunii (ivine. 8u vor mai e:ista am itii sau mandrie5 ca sa nu mai s!unem nimic des!re calitatile negative ale inimii sale5 !entru ca cu cat !enetre7i mai !ro4und in misterele lui (-7eu cu atat mai umil si rece!tiv vei deveni. )rima sarcina a magului din acest ca!itol P este sa o tina cunoasterea des!re s4era elementelor. Cu cor!ul sau mental va vi7ita di4erite s4ere ale elementelor5 se va trans4era in regatul gnomilor- s!iritele !amantului5 du!a acea in regatul nim4elor a!ei. Tre uie sa cunoasca regatul s!iritelor aerului si-n 4inal in lumea salamandrelor5 asa numitul regat al 4ocului. )entru un !ro4an aceste lucruri sunt a eratii si le va !rivi ca !ovesti. (ar istoriile cu s!irite nu e:ista !entru adevaratul ade!t5 !entru ca ele sunt intelese ca un 4el de !ovesti sim olice ce ascund multe adevaruri !ro4unde. /a 4el este si cu gnomii5 nim4ele5 7anele si salamandrele. ?a7andu-se !e !ro!riile o servatii5 magul se va convinge de e:istenta lor. )e de alta !arte5 o !ersoana neantrenata5 cu simturile adormite este su!usa doar vi ratiilor lumii 4i7ice5 nu-si va !utea 4ace o re!re7entare mentala a altor lumi. Ma>oritatea oamenilor sunt asa de a sor iti de activitatea din lumea 4i7ica ca nu !ot !erce!e nimic mai su til sau mai inalt decat !lanul 4i7ic. Este cu totul alt4el !entru magul ce si-a de7voltat simturile constient5 el 4iind ca!a il sa !ercea!a mult mai multe si se !oate convinge !ractic de e:istenta !uterilor su!erioare5 diverselor !lanuri si 4iintele de acolo. &or ind !e sleau5 sco!ul acestui curs este acela ca individul sa a>unga sa !ercea!a si sa sta!aneasca nu doar lumea 4i7ica ci in acelasi tim! si s4erele inalte. (ar acum sa ne ocu!am de !ractica si sa vedem cum !utem a>unge in lumea elementelor. 1 Intalnirea cu Spiritele Ele!entelor. vi6itarea altor s4ere In ca!itolele anterioare am invatat ca e:ista o lume !o!ulata nu doar de energia elementului in sine ci si de 4iintele cores!un7atoare. Atunci care e di4erenta dintre o 4iinta umana si una elementalaN Omul este constituit si in4luentat de cele - elemente !recum si al .-lea element care le controlea7a5 !e cand o 4iinta elementala este 4acuta doar din energia !ura a elementului din care 4ace !arte. (u!a estimarile tim!ului nostru viata unei ast4el de 4iinte este mai lunga5 dar nu !oseda un s!irit nemuritor. Ca o regula5 la moarte o ast4el de 4iinta este di7olvata ina!oi in elementul din care 4ace !arte. 6a sarim !este detalii5 !entru ca magul va a4la totul !rin e:!erienta !ractica. El va 4ace acest lucru !rin !roiectia mentala. Magul va sti cum sa se trans4ere in regiunea elementelor si sa contacte7e 4iintele de acolo. Mai incolo va reusi si sa controle7e aceste 4iinte. In volumul urmator A )ractica evocarii magiceB voi arata cum !ot 4i c3emate aceste 4iinte in lumea noastra 4i7ica. Inainte

',,

de toate5 magul tre uie sa reali7e7e ca regatele elementelor nu au nimic comun cu lumea 4i7ica5 ast4el ca nu se !oate trans!orta acolo 4ara a 4i cali4icat sa o 4aca. )e de alta !arte o 4iinta elementala se !oate intelege doar cu o 4iinta asemantoare ei5 4a!t ce tre uie !rivit cu atentie. O !asare se !otriveste ine doar cu o alta !asare. In acelasi 4el o 4iinta elementala se !oate intelege doar cu o 4iinta de acelasi 4el5 deci constituita din acelasi element. (aca ar intra in contact cu o 4iinta umana5 ar tre ui sa ado!te o 4orma umana cu calitati umane. Aici intelegi de ce tre uia sa !ractici e:!erimente de !roiectie a constiintei in ca!itolele anterioare. I &i7itarea s4erei spiritelor pa!antului2 Cum am s!us5 un gnom nu va intelege niciodata o 4iinta umana si viceversa. (aca 4aci aceste lucruri ori magul tre uie sa devina gnom ori gnomul tre uie sa se trans4orme in om. Ast4el5 daca magul va dori sa intre in im!aratia gnomilor5 atunci va lua 4orma unui gnom. (aca nu reuseste sa-si imagine7e cum arata un gnom5 va tre ui sa-si 4oloseasca ca!acitatea clarvi7iunii in transa sau cu oglinda magica. El va vedea ca gnomii sunt s!irite mici5 similar cu !ovestile unde sunt descrisi s!iridusii. In general sunt !re7entati ca 4iind !itici cu ar a si scu4ie5 cu !ar lung5 oc3i stralucitori si !urtand sutane cu gluga. O imagine asemantoare va o tine magul in oglinda sa magica. (easemenea va o serva ca 4iecare s!irit !oarta un 4elinar sau un o iect ce 4ace lumina in im!aratia su terana. (aca magul s-a convins de 4orma unui gnom5 tre uie sa ado!te mental acea 4orma. Mai mult5 tre uie sa se identi4ice cu elementul !amant5 adica sa-si incarce 4orma cu acest element 4ara nici o acumulare. Acum magul tre uie sa-si imagine7e ca se scu4unda realmente in su teran5 in im!aratia !amantului. ?rusc va vedea ca totul este intunecat in >urul sau. Cu a>utorul imaginatiei va 4ace o lam!a cu care va ilumina intunericul din >urul sau. /a ince!ut nu va !erce!e !rea multe5 dar !rin re!etarea e:!erimentului oc3ii sai se vor o isnui cu lumina di4u7a si va reusi sa vada 4iinte care au aceeasi 4orma ca el5 si care doresc sa-l contacte7e. (u!a mai multe incercari va !erce!e s!iritele locului mai clar5 va reusi c3iar sa le vada la lucru. (ar 4ii atent sa nu ince!i sa vor esti tu !rimul cu eleK 8u !une nici o intre are inainte ca s!iritele sa ti se adrese7e mai intai. 6-ar !utea intam!la ca in cursul muncii lor magul sa vada vreun as!ect !e care ar 4i tentat sa-l critice. Il averti7e7 sa nu 4aca ast4el5 !entru ca s!iritele !amantului lar su!une in loc ca magul sa le aduca su control5 care e de 4a!t si sco!ul acestui e:!eriment. Intr-un ast4el de ca7 gnomii !rin trucurile lor magice l-ar tine ca!tiv !e mag cu a>utorul elementului5 trans4ormandu-l intr-un gnom5 inca!a il sa se intoarca in cor!ul sau. (u!a un tim! legatura dintre cor!ul mental si cel astral si 4i7ic s-ar ru!e5 ceea ce duce la moartea cor!ului 4i7ic. Intrun ast4el de ca7 diagnosticul medical ar 4i in4arct. Magul care si-a de7voltat autocontrolul !rin acest curs si tine cont de aceasta lege5 nu are de ce sa se teama. )e de alta !arte5 indata ce un gnom ince!e sa vor easca5 ei vad in mag o 4iinta su!erioara lor si vor incerca sa se im!rieteneasca cu el. Aceasta lege care iti inter7ice sa te adrese7i !rimul gnomilor 9si celorlalte Elementale; este vala ila doar la !rimele vi7ite2 mai tar7iu cand s!iritele s-au convins de su!erioritatea vointei si inteligentei magului5 se vor ucura de !re7enta sa devenindu-i cei mai 4ideli servitori. 6!iritele elementului !amant sunt cele mai a!ro!iate de om si le !lace sa-l serveasca5 mai ales daca-i recunosc su!erioritatea. &i7itele in regatul gnomilor se vor 4ace atata tim! cat inca mai e ceva nou de va7ut acolo. 6e !ot invata multe de la gnomi si nici o carte din lume nu !oate sa-ti revele7e secretele lumii su terane asa cum o 4ac gnomii. (e e:em!lu magul !oate a4la 4oarte multe des!re !uterile !lantelor si e4ectele lor5 !oate invata cum sa 4aca o vra>a cu o anumita !iatra5 !oate 4i in4ormat des!re comori ascunse si alte lucruri misterioase. &a 4i martor la tot ce se !etrece si e:ista su !amant: i7voare5 car une5 minereuri etc. Magul va !utea invata diverse trucuri magice ce !ot 4i 4acute cu elementul

',-

!amant. In tim! va o serva ca e:ista di4erite gru!uri de inteligente !rintre s!iritele !amntului. (e e:em!lu va intalni gnomi ca!a ili sa-i dea lectii de alc3imie. II Cand in 4inal magul se simte ca acasa in im!aratia gnomilor5 4acand toate lucrurile !e care aceste 4iinte au 4ost ca!a ile sa-l invete5 atunci e indre!tatit sa vi7ite7e regatul urmator5 cel al spiritelor apei sau nim4e. /a 4el se !oate uita in oglinda magica ca sa vada 4orma nim4elor si va vedea ca se aseamana cu oamenii. 8u e greu sa o servi ce 4orma si marime au. (e o icei s!iritele a!ei %nim4ele 9sau sirene<nicsi<naiade<ondine;5 sunt 4emei 4oarte atragatoare desi e:ista si s!irite de se: masculin 9tritoni;. )entru vi7itarea regatului a!ei nu e a solut necesara ado!tarea 4ormei unei nim4e 4eminine2 este la alegerea magului sa se trans4orme imaginativ intr-o sirena de gen masculin 9triton; sau una de gen 4eminin. Alegand sa 4ie 4eminin are unele avanta>e5 nu va 4i molestat asa tare de catre sirene5 deoarece acestea nu numai ca sunt 4ascinante si co!lesitor de 4rumoase5 dar deasemenea si 4oarte o ra7nice si se:F. (aca magul este !regatit mental im!regnandu-si s!iritul cu a!a5 se !oate trans4era intr-un lac5 mare sau ocean5 de!inde de !re4erinte5 in care se scu4unda !ana la 4undul a!ei. Aici la 4el ca-n im!aratia !amantului5 nu va intalni s!iritele a!ei din !rima incercare5 ci !rin re!etari numeroase si cu o dorinta !uternica de a comunica 4iintele de aici5 in 4inal le va atrage. /a ince!ut va vedea doar 4iinte de se: 4eminin care se misca in aceiasi maniera li era ca oamenii. Cu greu va intalni o sirena neatragatoare2 in ciuda 4a!tului ca toate sirenele sunt 4oarte 4rumoase5 s-ar !utea sa se intalneasca si cu cele mai inteligente5 asa-numitele lidere regale5 aici e:istand o 4oarte distincta constiinta de clasa. Magul va vedea ca aceste 4iinte nu dansea7a tot tim!ul cum se !resu!une5 ci 4ac si anumite tre uri. 8u 4oloseste la nimic sa mai vor esc des!re acest lucru5 magul se va convinge singur. Aici la 4el5 4unctionea7a regula de aur: niciodata nu te vei adresa tu !rimul5 tre uie sa aste!ti ca o sirena sa incea!a sa-ti vor easca5 intre andu-te ceva. (e la liderii inteligenti !oti invata totul des!re a!a5 ast4el ca ai !utea sa scrii carti intregi des!re acest su iect. &ei o tine in4ormatii des!re viata !estilor5 des!re viata !lantelor su acvatice5 des!re !ietrele ce se gasesc su a!a si ce alte o!eratii magice se !ot 4ace cu elementul a!a. (ar 4ii atent cu 4rumusetea acestor 4iinteK Magul este averti7at sa nu se indragosteasca ne uneste de o sirena si sa-si !iarda ec3ili rul. O ast4el de dragoste !oate 4i 4atala. Acest lucru nu inseamna ca nu te !oti distra cu sirenele. Tre uie sa tii minte 7icala: B(ragostea este legea5 dar dragostea su o vointa !uternicaB. O sirena este ca!a ila sa-l 4ascine7e !e mag !rin 4rumusetea5 sarmul si erotismul ei im atator incat acesta e in mare !ericol de a deveni de-al lor5 lucru ce ar duce ineinteles la moartea sa 4i7ica. Cati magi nu au 4ost distrusi !rintr-o ast4el de dragoste ne4ericitaK Ast4el magul intotdeauna va tre ui sa-si sta!aneasca !asiunile5 !entru ca aceasta lume a a!ei e cea mai atractiva dintre cele ale elementelor si daca va ceda !asiunilor sale5 va deveni !ri7onierul sirenelor !entru totdeauna. III. (aca !oti vi7ita regatul s!iritelor a!ei ori de cate ori doresti si daca ai invatat totul des!re magia a!ei5 te !oti ocu!a de regatul urmator5 cel al spiritelor aerului In contrast cu s!iritele a!ei carora le !lace sa vor easca cu oamenii5 s!iritele aerului 9sil4i<el4i<iele; sunt 4oarte timide si nesocia ile. /a 4el ca s!iritele a!ei au cor!uri 4rumoase si dragalase5 si desi se !ot vedea si 4iinte de gen masculin5 totusi ma>oritatea sunt de gen 4eminin. Aici magul nu tre uie sa ado!te o 4orma s!eci4ica s!iritelor aerului5 este dea>uns sa-si im!regne7e s!iritul cu elementul aer si sa se trans4ere imaginar in regiunea aerului5 dorind ca s!iritele aerului sa-l contacte7e. 8u tre uie sa-si !iarda ra darea daca nu il contactea7a de la !rimele incercari5 ci tre uie sa ai a dorinta constanta sa le intalneasca. /a ince!ut vei o serva ca 4iintele te evita5

',.

4a!t ce n-ar tre ui sa te descura>e7e. In 4inal vei vedea cele mai 4rumoase 4iinte cu un cor! eteric minunat5 usor si su!lu. Magul tre uie sa imite mental s!iritele aerului !rin miscari dintr-o !arte in alta ca si cum ar !luti !rin aer. 8u va mai 4i mult !ana acestea i se vor adresa si aici5 deasemenea magul este averti7at sa nu se adrese7e el !rimul5 caci daca o 4ace va avea aceeasi soarta rea care a 4ost descrisa anterior. (aca du!a mai multe incercari ai reusit sa sta ilesti contactul5 ele iti vor s!une totul des!re elementul aer. Te vor invata multe secrete si !ractici de care muritorul de rand nu are nici cea mai vaga idee. IB *iind !e de !lin o isnuit cu elementul aer si 4iintele sale5 sta!anind te3nicile magice ce te-au invatat5 !oti merge s!re regatul urmator5 cel al spiritelor 4ocului -salamandrele5 !e care acum va tre ui sa le contacte7i. Aceste 4iinte au unele a!ecte comune cu 4iintele umane5 dar !e de alta !arte sunt cam ciudate si ast4el este recomandat ca sa-ti 4aci mai intai o im!resie des!re aceste 4iinte cu a>utorul oglin7ii magice. &ei vedea ca s!iritele 4ocului au o 4ata mai mica decat oamenii si un gat 4oarte su tire si lung. Te vei trans4orma imaginar in 4orma unui s!irit al 4ocului5 incarcandu-te cu elementul 4oc !ur si vei !leca s!re s4era s!iritelor in craterul unui vulcan5 locul de re4erinta !entru asemenea s!irite. Magul va vedea ca s!iritele 4ocului sunt !este tot intr-o miscare continua5 4ara liniste5 neastam!arate ca natura elementului de care a!artin. /a 4el5 magul nu se va adresa !rimul acestor s!irite. Aici se gasesc di4erite categorii de inteligente5 iar cele mai inteligente sunt cele cu a!aritia e:terioara cea mai 4rumoasa. *iintele cu rangul cel mai inalt se aseamana cu oamenii si evident ca magul va incerca sa intre in contact cu cele mai inteligente dintre ele. (e la aceste 4iinte va invata tot ce doreste sa stie !rivind elementul 4oc. (aca magul e acum su4icient de 4amiliari7at cu s!iritele 4ocului si liderii acestora5 din crater5 ast4el ca l-au invatat tot ce dorea sa stie5 i se !ermite sa vi7ite7e 4iintele de 4oc ce traiesc in mi>locul !amantului5 care au o cunoastere mai !ro4unda. (oar cand a e!ui7at toate sursele !osi ile de in4ormatie des!re elementul 4oc5 magul se !oate considera sta!anul tuturor elementelor. &i7itand s4erele elementelor5 magul va cunoaste un lucru in !lus5 acela ca indi4erent de inteligenta si cunoasterea acestor s!irite5 ele sunt 4acute dintr-un singur element5 in tim! ce Omul re!re7inta cele - elemente !lus al cincilea5 a"asa- !rinci!iul lui (-7eu. Acum va intelege de ce ?i lia s!une ca Omul este cea mai !er4ecta dintre 4iinte5 creata du!a c3i!ul si asemanarea lui (-7eu. Acesta este motivul nemultumirii tuturor 4iintelor elementale cand vad nemurirea omului5 lucru de care toate sunt invidioase. Este de inteles de ce 4iecare 4iinta elementala cauta sa o tina nemurirea5 iar magul le !oate o4eri acest lucru. (ar nu-i ca7ul sa s!un aici cum !oate 4i 4acut acest lucru5 in sc3im a>uns aici cu de7voltarea s!irituala5 consider ca magul va sti intuitiv ce sa 4aca. Evident ca magul va trans4era toate e:!erientele intre!rinse din contactul cu aceste 4iinte in memoria sa5 in cor!ul sau 4i7ic5 4iind ca!a il sa 4oloseasca aceste cunostinte in !lanul 4i7ic. @n ast4el de mag va 4i ca!a il sa e:ecute cele mai 4enomenale acte de magie a naturii. " Contactul cu 3/idul spiritual. s4erele copacului *a22alist al vietii (u!a ce !rogresea7a in cunoasterea !ro4unda si sta!anirea !ractica a celor - ti!uri de 4iinte elementale5 magul !oate incerca sa intre in contact cu maestrul sau s!iritual5 asa numitul guru. Cum am mentionat anterior !rivind comunicarea !asiva cu lumea de dincolo5 )rovidenta (ivina a acordat 4iecarui Om un inger !a7itor sau genius 9g3id;5 ca sa-i diri>e7e de7voltarea mentala si sa-l !rote>e7e. Magul a intrat in contact cu acesta !entru !rima data !rin metoda !asiva5 dar !rin clarvi7iune el !oate sa-si vada ingerul5 4ie in transa sau in oglinda magica. )ana-n momentul de 4ata magul a !rogresat su4icient ca sa !oata

',6

sta ili in !lanul mental legatura cu ingerul sau genius-ul sau. Reali7area acestui lucru nu-i di4icila si e !osi il c3iar ca s!iritul !rotector<geniul sa se 4i 4acut de>a cunoscut in tim!ul e:ersarii de catre mag a calatoriei mentale. )ractica intrarii in legatura vi7i ila cu geniusul5 la acest nivel de de7voltare e sim!la: 6tai dre!t !e verticala si imaginea7a-te tras in sus in aer5 !rintr-un varte>. In loc sa a>ungi in lumea s!iritelor aerului5 te !oti imagina usor ca o !ana si ridicat deasu!ra !amantului. Acest as!ect tine de concentrarea 4iecarui individ. (u!a cateva incercari magul va vedea care-i metoda cea mai una !entru el. (aca magul se ridica mental5 se va urca din ce in ce mai sus !ana ce !amantul se vede ca o stea5 ru!and toate legaturile cu !amantul 9Terra; si !lutind in univers2 se concentrea7a !e ideea ca ingerul sa-i a!ara in 4ata sau sa 4ie atras catre acesta. (aca nu din !rima5 du!a cateva incercari g3idul5 ingerul !a7itor5 geniusul sau cum vrei sa-i s!ui5 va 4i vi7i il !entru mag. )rima intalnire va avea o im!resie !ro4unda asu!ra magului iar ince!and de acum are !osi ilitatea unui contact direct intre ei doi. )rimul lucru !e care-l va intre a va 4i cand5 cum si su ce conditii il !oate contacta ulterior. Orice elev tre uie sa asculte de instructiunile gurului sau. (e acum ingerul !reia g3idarea magului. (e indata ce a sta ilit contactul cu ingerul sau5 magul a intrat in ultima 4a7a a de7voltarii mentale5 si cum lumea 4i7ica nu mai are ce sa-i o4ere va vi7ita alte s4ere. &a reali7a asta in aceeasi maniera5 !rin urcare intocmai ca o sageata5 concentrandu-se asu!ra s4erei ce doreste sa o vi7ite7e5 si in 4unctie de vointa va 4i atras in acea s4era. Cum acolo nu e:ista !erce!tia tim!ului si s!atiului !entru s!iritul sau5 va !utea vi7ita orice s4era imediat5 4ie singur 4ie insotit de geniul sau. )otrivit co!acului "a alist al vietii5va vi7ita intai s4era /unii5 du!a aceea cea a lui Mercur5 a!oi &enus5 6oarele5 Marte5 Du!iter si-n 4inal s4era lui 6aturn. In toate s4erele va intalni 4iintele ce traiesc acolo5 4iinte de la care va invata legile si secretele lor. (aca magul a reusit sa vi7ite7e sistemul !lanetar si sa sta!aneasca 4ortele e:istente acolo5 antrenamentul mental s-a inc3eiat. El a a>uns sa 4ie un mag !er4ect5 el este un Frate al (u!inii5 un ade!t adevarat care a reusit multe dar inca nu totul. A8TRE8AME8T )6I$IC In !artea teoretica a acestui curs am vor it des!re notiunea de (-7eu5 iar magul care a 4acut !rogrese a!recia ile in de7voltarea sa !oate ince!e meditatia asu!ra conce!tului de (-7eu. Inainte de-a ince!e sa lucre7e cu e:!erimentele din acest ca!itol5 tre uie sa cercete7e daca sta!aneste !er4ect sau nu e:ercitiile descrise la nivelul !si3ic din toate ca!itolele anterioare5 daca a reali7at ec3ili rul magic si daca si-a inno ilat caracterul la asa un nivel ca (ivinitatea sa !oata trai in el. Multe religii vor esc des!re comuniunea !ractica cu (-7eu5 avand !uncte de vedere !ro!rii !rivind comuniunea cu (umne7eu5 care se !oate reali7a !rin rugaciuni5 adoratie sau aducand multumiri lui (-7eu. Magul care a !arcurs di4icila cale !ana aici5 nu-i multumit insa cu aceste a4irmatii. )entru mag (umne7eu este cel mai inalt5 cel mai adevarat si cel mai dre!t conce!t ce e:ista. (e aceea inca de la ince!utul initierii magul a 4ost invatat sa res!ecte legile universului si sa le o serve5 din moment ce conce!tia des!re (umne7eu e inter!retata !rin !risma acestor legitati. Indi4erent din ce gru! s!iritual 4ace !arte5 indi4erent de cre7ul si calea initierii sale5 magul tre uie sa res!ecte aceasta legitate universala in conce!tia lui des!re (-7eu. Magii crestinii il !ot adora !e (omnul Isus C3ristos ca !e cel mai inalt ideal5 cei de credinta udista !e (omnul ?udd3a etc.5 atri uindu-le cele - calitati 4undamentale sau as!ecte de a7a. Aceste calitati 4undamentale sunt: '.Atot!uternicia 9Omni!otenta;2 2.Atotcunoaterea si

',0

intele!ciunea 9Omniscienta;2 ,.Iu irea atotcu!rin7atoare sau caritatea<com!asiunea si -. 8emurirea. Magul nu-l va !rivi !e C3ristos 9sau ?udd3a; doar cu o singura calitate5 ci urmand legile universale ale analogiei cu cele - elemente5 el il va slavi ca cea mai inalta (ivinitate. Acelasi lucru se !oate s!une des!re credinciosii oricarei alte religii. )resu!unand ca magul lucrea7a corect du!a ce s-a maturi7at in magie5 el va sta ili aceste !rinci!ii cu calitatile de a7a ale elementelor5 iar aceste - as!ecte ale (ivinitatii vor re!re7enta ideea lui cea mai inalta des!re (-7eu. Conce!tul des!re (-7eul sau nu tre uie sa-l lege de nici o !ersoana vie sau moarta2 deasemenea !oate 4i e:!rimata intr-o maniera sim olica. *undamental vor ind5 este acelasi lucru daca magul se gandeste la C3ristos5 ?ud3a5 (evi5 la soare5 lumina5 sau 4lacara ca sim ol al (ivinitatii sale su!reme. Aici nu contea7a doar re!re7entarea imaginatiei5 ci mai ales calitatile im!regnate imaginatiei. In orice ca7 indi4erent de credinta religioasa sau de o ideologie5 imaginea des!re (-7eu tre uie sa 4ie cea mai inalta5 cea mai valoroasa si cea mai venerata din toate lucrurile5 deasu!ra careia nu e:ista nici un 4el de Asu!er (-7euB. 1 Co!unicarea constienta cu un Du!ne6eu personal Comunicarea cu (-7eu se !oate 4ace de catre magician in !atru moduri di4erite: '. Maniera mistica !asiva2 2. Maniera mistica activa2 ,. In mod concret2 -. In mod a stract2 Adevaratul mag ar tre ui sa le sta!aneasca !e toate iar !e viitor este la alegerea lui ce metoda va 4olosi !entru comuniunea !ermanenta. - Metoda mistica !asiva este un 4el de uniune cu (-7eu ce vine ca un !rivilegiu acordat maturitatii s4intilor5 caroara !rinci!iul divin li se arata cand acestia se a4la in e:ta7. Cum magul nu stie arata (-7eu5 mani4estarea va avea loc in 4unctie de credinta sa religioasa. )entru un crestin se !oate mani4esta su sim olul unui !orum el al re!re7entand 64antul (u35 !rin imaginea lui C3ristos sau !rintr-o cruce2 toate acestea insa sunt de im!ortanta secundara. Ideea de a7a sunt calitatile divinitatii ce se mani4esta in acea !ersoana. Cat de !uternica si !atrun7atoare va 4i mani4estarea lui (-7eu catre individ de!inde in intregime doar de maturitatea mentala si !si3ica a acestuia. Acest gen de mani4estare va a!are la toate !ersoanele la care a a!arut o stare de ru!tura5 disociere 4ata de cor!ul 4i7ic sau in e:ta75 o tinute !rin meditatii !ro4unde sau !rin rugaciuni. Toti misticii5 teoso4ii5 3a"ti-Foginii etc.5 vad in aceasta mani4estare a lui (-7eu o tinerea succesului in calea lor. Istoria o4era atatea ca7uri de mistici care au o tinut acest contact cu (-7eu5 incat consider ca nu este necesar sa mai adaug ceva. - Al 2-lea gen de revelatie este cea magica-activa5 s!eci4ica ma>oritatii magicienilor. Magul ine antrenat va incerca sa se a!ro!ie sau sa intre in contact cu 7eitatea aleasa !rin invocatie. Acest lucru !oate 4i !rivit deasemenea ca o 4orma de e:ta75 dar in contrast cu metoda !asiva5 acest 4el de comunicare se intam!la deli erat5 !as cu !as. In acest gen de comunicare5 s!iritul magului se ridica !ana la >umatatea drumului s!re (7eu5 si a!oi divinitatea va co ori !ana la >umatate de drum ca sa-l intalneasca. Invocatia divinitatii in maniera magica activa tine de teurgie sau o 4orma de magie inalta !e care magul are !ermisiunea sa o 4oloseasca doar cand a>unge la maturitatea necesara. Acest gen de invocatie este a solut individual !entru ca nu e:ista nici o metoda concreta. Invocatia lui (-7eu in 4orma !asiva sau activa se !oate 4ace in 2 4eluri5 in 4orma concreta sau a stracta. Invocatia concreta da o 4orma imaginii des!re (-7eu in tim! ce invocatia a stracta se a7ea7a !e imaginarea ideilor a stracte des!re cele - calitati divine 4undamentale. )ractica !osi ilei revelatii divine este 4oarte sim!la. 6a !resu!unem ca magul meditea7a in a"asa 9aceasta 4iind o stare de transa; des!re (-7eu si calitatile sale iar daca a!are sim olul care il re!re7inta !e (-7eu in decursul meditatiei5 !utem s!une ca a

',8

avut loc o revelatie mistica !asiva. (ar in momentul in care magul cu a>utorul imaginatiei sale5 4ie in interiorul sau e:teriorul sau5 invoca calitatile divinitatii5 indi4erent daca !riveste aceste calitati intr-o maniera concreta sau a stracta5 atunci totul se trans4orma intr-o invocatie magica activa a lui (-7eu. E !re4era il ca am ele metode5 atat cea concreta si cat si cea a stracta sa 4ie sta!anita de orice mag. @n e:ercitiu !reliminar 4oarte un !entru mani4estarea concreta a divinitatii este sa alegi o icoana5 o !o7a5 un sim ol al res!ectivei divinitati si sa o !ui in 4ata ta. Asea7a-te in asana ta o isnuita5 in 4ata o iectului. )riveste cu intensitate aceasta re!re7entare a divinitatii5 !ana ce imaginea iti a!are in s!atele oc3ilor inc3isi. In tim! ce contem!la res!ectiva 4igura magul 4ace un act de adoratie si du!a un tim! !rivind orice su!ra4ata al a5 magul va !utea vedea res!ectiva icoana5 !o7a sau sim ol. Aceasta vi7uali7are este un !reludiu e:celent5 !ermitandu-i magului ca imaginea lu (-7eu sa a!ara in 4ata sa. Acest e:ercitiu !reliminar tre uie re!etat !ana ce magul isi !oate imagina ca divinitatea sa este vie in orice tim!5 loc si in orice !o7itie5 4ara nici un e4ort. )e urma !oate com ina re!re7entarea imaginativa cu cele !atru calitati (ivine. /a ince!ut nu va reusi sa coordone7e toate calitatile 4undamentale cu re!re7entarea in imaginatia lui. )rin urmare se va concentra !e una singura5 una du!a alta. Concreti7area calitatilor divine in re!re7entarea din imaginatie este 4oarte im!ortanta si tre uie re!etata de multe ori !ana ce 7eitatea aleasa va 4i !erce!uta !rin cele - calitati 4undamentale. (aca magul reuseste acest lucru5 tre uie sa !riveasca o iectul adoratiei sale nu ca un o iect ci ca o 4iinta vie5 ce !oate actiona5 radiind cu o asa !utere ca si cum divinitatea ar sta vie si reala in 4ata sa. Aceasta este uniunea concreta cu (ivinitatea in a4ara 6inelui. Cu cat va re!eta mai des magul aceasta metoda cu atat mai !uternice vor 4i sen7atiile vi7uale si !erce!erea (ivinitatii in 4ata sa. Cand simte ca a !us tot ce stie des!re conce!tul de (-7eu in o iect sau !o7a5 imagine a adoratiei sale5 se !oate gandi ca (ivinitatea vie a!are in 4ata oc3ilor sai cu toata stralucirea celor - calitati de a7a intra si ii um!le cor!ul5 ocu!and locul su4letului sau. Acest lucru tre uie re!etat !ana ce magul simte cum (ivinitatea intra !uternic in el5 !ier7andu-si constiinta !ersonala2 sen7atia o tinuta este ca si cum ar 4i (ivinitatea imaginata. )rin re!etari 4recvente ale uniunii cu (ivinitatea5 magul ado!ta calitatile condensate in imaginatia sa5 si in acest moment nu 6inele sau actionea7a !rin el5 ci insasi (ivinitatea. Ast4el el e:!erimentea7a uniunea concreta cu (-7eu5 si acum nu constiinta5 su4letul sau s!iritul !ro!riu5 ci mani4estarea 6!iritului lui (-7eu vor este !rin gura lui. Aici magul se uneste cu (-7eu5 devine (-7eu !e tim!ul uniunii5 im!artasind toate calitatile (ivinitatii cu care este unit. Aceasta metoda concreta de uniune cu (-7eu este de cea mai mare im!ortanta in magia !ractica5 !entru ca magul tre uie sa 4ie ca!a il sa contacte7e orice 7eitate5 indi4erent de religie. Aceasta !ractica este indis!ensa ila in teurgie !recum si-n magia evocatoare5 4iind singura metoda !entru magician !entru a intra oricand in uniune cu o (ivinitate. Este evident ca in aceasta maniera magul se !oate uni cu (ivinitatea aleasa intr-o asa masura ca toate calitatile si !uterile !e care le are 7eitatea aleasa5 ii vor deveni !ro!rii si lui c3iar si du!a des!artirea in imaginatie de 7eitate. Ade!tii numesc aceste calitati (ivine5 ca!acitati sau !uteri magice ori siddhis. - (aca magul sta!aneste uniunea concreta cu (-7eu !oate trece la uniunea a stracta: /a ince!ut !oate lega conce!tia des!re (umne7eu de un conce!t au:iliar !recum 4ocul sau lumina5 dar mai tar7iu tre uie sa renunte5 !roiectand doar calitatile 4undamentale5 !rima oara in a4ara a!oi in interiorul !ro!riului 6ine. As!ectul calitatilor (ivine tre uie legat de organul asociat elementelor:

',+

omini!otenta este e:!erimentata la ca!5 iu irea la inima etc. )rin re!etari si identi4icari 4recvente cu ideea a stracta de (-7eu5 nu va mai 4i nevoie de re!arti7area calitatilor !e regiunile sau !artile cor!ului. @rmatorul !as este com inarea celor - calitati intr-una singura ce !ermite reali7area celei mai inalte conce!tii des!re (-7eu. )rin re!etari5 mani4estarea lui (-7eu devine asa de !ro4unda incat individul se simte (-7eu. Aceasta uniune cu (-7eu in tim!ul meditatiei tre uie sa 4ie asa de !ro4unda incat nu e:ista (-7eu in a4ara sau in interior2 su iectul si o iectul sunt unite intr-o asa masura ca nu e:ista nimic in a4ara lui AEu sunt (-7euB sau cum s!un &edele Indiene ATat tEam asiB 9acesta esti tu;. A>uns aici magul si-a com!letat de7voltarea magica in 4orma astrala si orice e:ercitiu ulterior va avea ca sco! a!ro4undarea acestei stari de dumne7eire. " Co!unicarea cu 6eii> inteli3entele divine> in3erii Cand magul a a>uns asa de de!arte in incarnarea lui (-7eu5 atunci !oate comunica cu orice 7eitate5 inteligenta si orice s!irit inalt divin5 4iind ca!a il sa lucre7e in orice s4era doreste nu ca magician ci ca (-7eu. A>uns aici antrenamentul !si3ic de la ultimul ca!itol sa inc3eiat. 8u mai am nimic de s!us magului in aceasta directie5 !entru ca a devenit una cu (-7eu si orice va s!une sau cere in tim!ul uniunii sale cu (-7eu5 va 4i la 4el ca si cum insusi (-7eu a s!us-o. Aici toate cele - calitati de a7a ale divinitatii 4ac !arte din el.

A8TRE8AME8T *I=IC 1 Bra/!a si S/a*ti Cel ce cunoaste si alte sisteme de initiere va gasi anumite !aralele cu acest sistem5 !entru ca toate caile ce conduc la adevar tre uie sa 4ie similare. Aici voi mentiona sistemul indian de #oga !rivind !uterea sar!elui5 care are !aralele cu sistemele de mistere Egi!tene. In 1undalini Foga elevul tre uie sa medite7e !e centrul Mulad3ara5 locali7at in coccis si sa 4aca di4erite e:ercitii de prana+ama res!iratorie. (aca !rivim cu atentie sim olismul !rimei c3a"re de >os5 vom vedea ca-n centrul ei este un !atrat gal en cu un triung3i rosu in el. In centru este un !3allus in >urul caruia este un sar!e incolacit de , ori si >umatate. C3a"ra Mulad3ara este !rima si cea mai grosiera 4iind re!re7entata de un ele4ant intr-un colt im!reuna cu 7eitatile atri uite. Aceasta descriere sim olica5 denumita /aFa-Foga in India5 este 4ara am iguitate si re!re7inta !rimul nivel din Foga. E:ista mai multe e:!licatii ale acestui sim ol5 dar cea corecta este ca !atratul re!re7inta !amantul5 triung3iul cele , lumi -materiala5 astrala si mentala5 !3allusul e !uterea generatoare sau imaginatia5 iar sar!ele calea catre cunoastere. Este stiut de catre elev ca !amantul este com!us din elemente iar acest lucru nu are nevoie de comentarii. #oginul in devenire tre uie la ince!ut sa sta!aneasca cele , lumi. )rin urmare c3a"ra Mulad3ara este doar o diagrama de initiere ce cores!unde !rimei carti de Tarot. Ast4el de e:!licatii neso4isticate nu s-ar 4i dat niciodata in India5 4iind la latitudinea elevului sa vada daca a terminat de7voltarea cu !rivire la !rima c3a"ra. (easemenea c3a"ra mulda3ra se mai numeste si centrul lui ?ra3ma5 !entru ca-n aceasta 4a7a Foginul il recunoaste !e ?ra3ma ca (-7eu in cea mai su tila mani4estare. ?ra3ma ca (ivinitate este etern5 universal5 indesci4ra il5 de nede4init5 constant si calm5 ast4el 4iind !rinci!iul !o7itiv. ?ra3ma nu creea7a de la el5 ci tot ceea ce a 4ost creat a 4ost 4acut de 63a"ti a sa5 !rinci!iul 4emeiesc. 63a"ti in centrul mulda3ra re!re7inta sar!ele incolacit in

'-0

>urul !3alusului -4olosirea energiei imaginatiei ca !utere creativa. 6e mai !ot s!une multe des!re acest centru5 dar magul e:!erimentat va 4i satis4acut cu aceste descrieri si va intelege ca e:ista !aralele mai mult sau mai !utin evidente intre di4erite religii si sistemele initiatice. Ast4el 63a"ti si energia sa 1undalini re!re7inta !uterea imaginatiei !e care magul tre uie sa o de7volte gradat. )rivind in urma asu!ra sistemului de de7voltare e:!us5 magul va vedea ca aceasta !utere creativa a !3allusului5 adica energia imaginatiei si de7voltarea acesteia5 a avut rolul !rinci!al in antrenamentul sau. Am inc3eiat nivelul 4i7ic in ca!itolul IP ast4el ca ma voi limita sa discut mai de!arte des!re anumite !uteri oculte. Cu toate ca magul nu tre uie sa le sta!aneasca !e toate5 el nu tre uie sa 4ie sur!rins de nimic5 si e ine sa ai a e:!licatia corecta !entru orice 4enomen ocult. 2. )uterile oculte " 1 Su3estia In ca!itolul des!re su constient am vor it des!re acest su iect descriind autosugestia. Acele instructiuni se !otrivesc si !entru sugestionarea oamenilor. Ce este necesar este ca 4ormula sa 4ie strict la modul !re7ent si la im!erativ. Magul va trans4era sugestia dorita in su constientul !ersoanei care nu are maturitatea mentala necesara. 6ugestia !oate 4i indusa cu voce tare sau !rin tele!atie. Este 4oarte usor !entru mag sa !ractice sugestia la distanta. Acest lucru il !oate 4ace in 2 4eluri5 4ie vi7ionand su iectul !rin vi7ita mentala cel mai ine cand acesta doarme5 sau anuland distanta dintre ei cu a>utorul a"asei. Evident ca orice sugestie la distanta se !oate 4ace si !rin oglinda magica. (easemeni sugestia !oate 4i limitata in tim!5 4acuta intr-un mod in care sa 4unctione7e intr-o anumita !erioada in viitor5 tim!ul ales ca sugestia sa 4unctione7e 4iind im!rimat in su constientul su iectului. " " Telepatia (omeniul tele!atiei este asemanator sugestiei. Este 4oarte usor ca un mag sa sugere7e ganduri altei !ersoane. 6ingurul lucru ce tre uie luat in considerare este ca nu transmite gandurile cor!ului sau su4letului ci direct s!ritului su iectului. El isi imaginea7a s!iritul su iectului caruia ii transmite gandurile5 omitand cor!ul 4i7ic si astral. Este in intregime la alegerea magului daca doreste ca gandurile sugerate sa 4ie !erce!ute ca venind de la el ori altcineva sau sa 4ie !erce!ute ca 4iind !ro!rii su iectului. )e langa ganduri se !ot transmite si emotii. Magul tre uie sa transmita doar ganduri si emotii no ile cu a>utorul ca!acitatilor magice. 6unt convins ca nici un adevarat mag nu s-ar degrada emitand ganduri si emotii >osnice. ?ineinteles se !ot sugera ganduri si im!otriva vointei !ersoanei in cau7a. 6ta!anind elementele magul !oate alunga gandurile curente ale su iectului5 in4luentandu-l !rin tele!atie cu ganduri de7ira ile lui. " $ Hipno6a Alt domeniu similar cu tele!atia si sugestia este cel al 3i!no7ei5 act !rin care o !ersoana este adormita intentionat si li!sita de li erul ar itru. (in !unct de vedere magic 3i!no7a nu-i recomandata si ar 4i mai ine ca magul sa nu se s!eciali7e7e in aceasta linie. Aceasta nu inseamna ca magul nu e ca!a il de a 3i!noti7a. )ractica este 4oarte sim!la: magul tre uie doar sa susu!ende 4unctiile s!iritului !rin vointa sa sau cu a>utorul 4luidului electromagnetic iar !ersoana va adormi imediat. Este mai !utin im!ortant daca magul

'-'

4oloseste aici sugestia sau tele!atia. /e !oate 4olosi !e am ele5 dar nu de!inde de ele. @n maestru al !uterilor nu are nevoie de ele5 deoarece c3iar in momentul !arali7arii vointei !ersoanei !rin imaginatia magului5 somnul sau inconstienta se va instala imediat iar acest lucru va desc3ide calea catre su constient 4acandu-l 4oarte rece!tiv la sugestii. Acest act de violenta5 de interventie a unei !ersoane in individualitatea altei !ersoane nu-i recomandat din !unct de vedere magic si magul nu va recurge la asemenea !ractici decat in ca7ul cand vrea sa dea sugestii !uternice de ti! no il si un. C3iar daca su iectul se roaga de mag sa 4ie 3i!noti7at5 !e cat !osi il ar tre ui sa evite acest lucru. Adevaratul mag intotdeauna se va a tine de la a satis4ace curio7itatea oamenilor !rin e:!erimente 3i!notice. In ca7 de mare !ericol magul !oate induce o stare 3i!notica de soc !rin !arali7area s!iritului o!onentului cu o !roiectie scurta de 4luid electromagnetic5 lucru care s!er ca nu se va intim!la in viata nici unui mag. 6-a demonstrat stiinti4ic ca si animalele !ot 4i 3i!noti7ate2 daca un mag doreste sa 4aca acest lucru va lovi !arte instinctiva din animal5 ast4el incat c3iar si cele mai mari animale ar !ica imediat. " % Hipno6a 4ac/irilor $i!no7a in masa indusa de 4ac3irii indieni si scamatori care au atatia admiratori5 nu-i deloc o !ro lema !entru mag. (e o icei 4ac3irii care 4ac ast4el de lucruri5 in general nu stiu de ce se intam!la aceste 4enomene5 acestea 4iind un secret al traditiei mostenit din generatie in generatie. 6a !resu!unem ca un loc este incarcat cu a"asa5 toti oamenii care stau acolo sunt inundati de !rinci!iul a"asic5 si acest !rinci!iu va 4i !redominant in toti cei de acolo. Orice idee !usa in a"asa se reali7ea7a5 !entru ca a"asa este ultima cau7a. )rin !risma acestei legi5 3i!no7a in masa a unui gru! de oameni ce stau in 4ata 4ac3irului !oate 4i inteleasa 4ara di4icultate. Magul !oate 4ace acelasi lucru. )rintr-un cuvant traditional sau 4ormula magica5 4ac3irul c3eama a"asa in camera trans4erand in ea ceea ce doreste audienta sa vada. )rin re!etarea acestui e:!eriment de mai multe ori acesta devine automat5 ast4el incat 4ac3irul nu mai tre uie sa a!lice nici imaginatia5 nici a"asa !entru ca s!ectatorii sa vada ce doreste acesta. Este su4icient sa !ronunte 4ormula a"asei iar !ersoanele sunt de>a vra>ite5 du!a aceea isi e:!rima dorinta !rintr-o !ro!o7itie scurta sau tantra5 cu voce sca7uta iar auditoriul va vedea ceea ce doreste 4ac3irul. *a!tul ca aceste 4ormule sunt incantatii sonore autentice este a solut incredi il5 din moment ce res!ectiva 4ormula este transmisa !rin traditie de la o generatie la alta tim! de sute de ani. 8ici c3iar !osesorul nu stie ce !uteri eli erea7a 4ormula res!ectiva. 6ingurul lucru !e care il stie e ca un lucru sau altul se va intam!la daca !ronunta o 4ormula5 si nu-si mai ate ca!ul de ce si cum 4unctionea7a aceste lucruri. Ast4el de acte sunt 4oarte admirate in s!ecial de oamenii sim!li care nu stiu nimic des!re legile magiei. In India ast4el de s!ectacole se 4ac in s!ecial !entru ani. 6a 4aci 4otogra4ii sau un 4ilm in tim!ul e:!erimentului ar 4i de7amagitor5 !entru ca nu ai inregistra nimic din ceea AvadB oamenii entu7iasmati5 ci doar !e 4ac3ir si !artenerul acestuia stand linistiti si 7am ind !oliticos. Acest e:!eriment a!arent miraculos este usor de e:!licat !rin legile magiei si este la alegerea individului sa 4aca sau c3iar sa se s!eciali7e7e in ast4el de lucruri. (ar !entru de7voltarea si inaltarea magului ast4el de e:!erimente sunt a solut inutile. Am mentionat aceasta o!eratie ca magul sa ai e o idee si sa inteleaga ce se intam!la din !unct de vedere magic. " & Citirea 3andurilor Multa !u licitate s-a 4acut des!re !ro lema citirii gandurilor. Iar magul !riveste aceasta ca!acitate ca o a!licatie in4erioara a de7voltarii sale mentale. Citirea gandurilor se !oate 4ace !rin imagini5 intuitie sau ins!iratie s.a.m.d.5 totul de!in7and de atitudinea

'-2

mentala a magului. 8u mai e nevoie sa su linie7 ca gandurile unei !ersoane !ot 4i citite si de la distanta5 in care ca7 magicianul lucrea7a in a"asa. Orice idee5 cuvant si actiune isi are modelul in a"asa5 !recum am s!us in ca!itolul des!re a"asa. (aca magul se concentrea7a !e s!iritul !ersoanei5 incarcandu-se cu a"asa5 !oate citi gandurile res!ectivei !ersoane iar daca doreste !oate sa citeasca si gandurile din trecut ale acesteia. (aca a o tinut o ca!acitate satis4acatoare in citirea gandurilor5 du!a lungi antrenamente va 4i ca!a il sa vada si cele mai ascunse ganduri ale individului. *ormarea gandurilor este un !roces intelectual sau imaginativ. Candurile generate de imaginatie sunt mai usor de citit. Citirea !er4ecta a gandurilor se !ote 4ace doar cand magul a o tinut controlul com!let asu!ra s!iritului sau si ast4el asu!ra lumii gandurilor sale. Aceasta este o conditie 4undamentala. Alt4el va 4i ca!a il sa citeasca doar !artial gandurile sau daca sunt numai e4ective. Citirea gandurilor nu este grea5 ea necesita contactul de la o minte la alta. Magul tre uie sa se simta !e sine ca s!irit si sa reali7e7e un contact !rin imaginatie cu s!iritul celeilalte !ersoane5 4ara sa dea atentie cor!ului si su4letului5 !entru a !utea ast4el sa citeasca toate gandurile !e care le doreste. " ' #si/o!etria )si3ometria este 4acultatea de a citi trecutul5 !re7entul si daca-i necesar si viitorul oricarui su iect<o iect5 investigand tot ce s-a intam!lat cu acela in !erioada de tim! dorita. Acesta a ilitate ce a!are ca urmare a de7voltarii simturilor astrale ar tre ui sa 4ie usor de inde!linit de catre magul ce a urmat cursul !ana aici5 de7voltandu-si simtul astral al va7ului5 au7ului si clarsimtului<sen7itivitatii. Tot ce tre uie este sa tina o iectul in mana sau in contact cu o !arte a cor!ului sau5 im!ortanta !entru investigatie. (aca vrea sa vada 4a!tele in imagini5 sa le investig3e7e vi7ual5 atunci va tre ui sa atinga cu o iectul 4runtea2 !entru im!resii auditive o iectul ar tre ui a!ro!iat de regiunea inimii5 iar !entru !erce!tii intuitive sau emotionale tre uie adus a!roa!e de !le:ului solar sau este de a>uns sa-l tii in mana. (u!a ce se concentrea7a !e ce vrea sa a4le5 intra in transa sau in a"asa5 acolo 4iind ca!a il sa citeasca evenimentele trecute5 din !re7ent si viitor5 cu oc3ii sau urec3ile sale mentale5 sau !rin clarsimt<sen7itivitate. Magul deasemenea !oate 4olosi si oglinda magica. Ast4el !oate vedea toate evenimentele !etrecute in >urul o iectelor antice5 ca intr-un 4ilm de cinema5 !utand invata tot ce are legatura cu o iectele in cau7a. Are !osi ilitatea de a vedea nu doar cine a trimis o scrisoare ci si gandurile !ersoanei in momentul trimiterii scrisorii. Intr-un cuvant5 magul !oate citi !rintre randurile oricarei scrisori. (e domeniul !si3ometriei tine si ca!acitatea de a comunica cu orice !ersoana ce a avutt o legatura cu un o iect5 !entru ca res!ectivul o iect indi4erent de natura sa5 intotdeauna re!re7inta o legatura dintre tru!ul5 su4letul si s!iritul magului si !ersoana in cau7a. *ara indoiala magul !oate citi gandurile de la cele mai mari distante5 cu a>utorul unui o iect. In acelasi tim! !oate a4la usor totul des!re latura su4leteasca a !ersoanei5 des!re calitatile caracterului si de7voltarea mentala a acesteia. )si3ogra4ia este o variatiune a !si3ometriei5 dar este de mai mica im!ortanta !entru mag. )rin o iectul de legatura5 !ersoana care a trimis o scrisoare !oate 4i va7uta in toate 4a7ele vietii5 si se !oate sta ili !rin intermediul o iectului<scrisorii5 o legatura !rin care !ersoana sa 4ie in4luentata mental5 astral si 4i7ic. (in aceasta descriere a devenit clar ca !si3ometria nu-i decat o varianta a clarvi7iunii5 de>a descrisa intr-unul din ca!itolele anterioare. " ) Su3estionarea !e!oriei

'-,

6e stie ca memoria este o ca!acitate intelectuala !e care o are orice om ale carui cinci simturi sunt intacte. (ar in acelasi tim! memoria este rece!torul gandurilor si a ideilor din lumea mentala si lumea a"asei. 8oi stim ca toate gandurile si ideile sunt trans4erate in a"asa5 iar memoria datorita calitatilor sale rece!toare le !oate c3ema ina!oi din a"asa si s4era mentala5 in !lanul constient. 6imtindu-se ca acasa in a"asa magul !oate in4luenta memoria intr-o maniera directa sau indirecta. Metoda directa este intarirea memoriei !rin elementul cores!un7ator sau 4luidul electromagnetic sau !rin in4luentarea su constientului cu a>utorul imaginatiei. /ucrand asu!ra memoriei5 magul daca doreste !oate sa sla easca anumite idei si im!resii din constient si ast4el din memorie cu a>utorul imaginatiei. Metoda indirecta de in4luentare a memoriei este sa 4aci acest lucru indirect cu a>utorul !rinci!iului a"asic. Magul vede gandurile 4iecaruia in a"asa !utand sa le sla easca intensitatea !rin imaginatie5 distrugand legatura dintre res!ectivele ganduri in a"asa si !ersoana in cau7a. )entru ca magul are !osi ilitatea sa lase 4ara memorie orice !ersoana in acest 4el5 este atentionat cu serio7itate sa nu 4oloseasca gresit acesta !utere. 8imeni din !ersoanele care as!ira la adevarata de7voltare etica nu va 4ace 4a!te din acestea. Magul cu siguranta va 4olosi aceasta ca!acitate doar cand vrea sa sla easca sau sa stearga o e:!erienta ne!lacuta care are un e4ect negativ asu!ra !ersoanei in cau7a. Magul va 4ace 4oarte ine daca va sterge o de7ilu7ie5 o tristete etc.5 de care !ersoana nu !oate trece. Magul !oate 4ace acest lucru si !e !ro!ria !ersoana5 daca a su4erit socuri mentale5 mari de7ilu7ii5 im!resii care ii revin o sedant in minte. Aceste im!resii nu-i vor mai intra niciodata in memorie daca au 4ost sterse in a"asa. Insa daca reuseste sa sta!aneasca aceste amintiri !rin vointa5 autosugestie sau alte metode nu-i nevoie de interventii drastice in a"asa ca aceste amintiri sa 4ie sterse. )ierderea !atologica a memoriei !oate 4i e:!licata !rin !arali7area tem!orara a legaturii cu lumea mentala sau cu a"asa. (ar aceasta stare este o de7armonie5 o oala5 un deran>ament mintal care a a!arut datorita unor cau7e cum ar 4i di4erite socuri5 traume !si3ice5 4i7ice s.a. " + (ucrul in a*asa /a 4el cum memoria !oate 4i in4luentata si anumite amintiri sterse cu a>utorul a"asei5 magul este ca!a il sa sc3im e anumite idei5 amintiri si c3iar anumite cau7e care sunt inregistrate in a"asa5 si sa a ata in4luenta ne4asta a destinului !ersonal sau al altora5 daca e:ista insa o motivatie corecta. 6a !resu!unem ca el sterge o cau7a !e care su iectul a creat-o5 atunci magul tre uie sa cree7e o alta cau7a in locul celei sterse5 care va avea un alt e4ect asu!ra destinului individului. Aceasta in4luenta in viata omului nu se !oate 4ace cu o motivatie 4rivola5 indi4erent ca e vor a de magician sau de o alta !ersoana. Magul !oate interveni in ast4el de lucruri doar daca-si asuma res!onsa ilitatea de!lina in 4ata )rovidentei (ivine. 6tergerea si crearea unei cau7e noi se 4ace cel mai ine !rintr-o volta electromagnetica. 6unt mai multe metode5 dar toate se a7ea7a !e vointa si imaginatie5 iar magul le !oate reali7a du!a li erul sau ar itru. *a!tul ca magul !oate sc3im a destine5 stergand cau7ele cu !acatele lor -!acate va7ute din !ers!eciva religioasa5 !entru ca !acatele nu-s decat vi7iunile morale ale religiilor- a 4ost aratat de (omnul nostru Isus C3ristos care a s!us: BCui iert Eu !acatele5 ii vor 4i !entru totdeauna iertate.B " - I!pre3narea la distanta a ca!erelor Am vor it de>a des!re incarcarea camerelor in care se a4la magul5 deasemenea am recomandat cateva elemente a>utatoare !recum oglinda magica com inata cu un condensator 4luid. @n 4a!t !e care nu l-am mentionat !ana acum este acela ca magul !oate incarca o camera si de la distanta. 6unt 2 4eluri de a 4ace acest lucru: in !rimul rand magul

'--

vi7itea7a cu s!iritul sau cu cor!ul sau astral5 4acand incarcarea dorita !rin imaginatia sa5 4olosind aceleasi instructiuni ca la ca!itolul !rivitor la incarcarea camerei. A 2-a !osi ilitate este legarea acestor camere cu cea in care sta magul5 cu a>utorul a"asei5 ast4el ca cele 2 camere devin una in a"asa. Ast4el5 !rin aceasta cone:iune cele mai mari distante !ot 4i ineinteles unite. Indi4erent cu ce-si incarca magul camera5 in4luenta va trece automat si-n cealalta camera5 indi4erent de distanta.

'-.

" 15 Mesa=e prin aer Acest gen de transmisie se 4oloseste mai ales in Orient cu !recadere in Ti et intre magi sau ade!ti. (aca distanta5 indi4erent cat de mare este ea !ana la o !ersoana sau camera5 a 4ost de!asita !rin !rinci!iul a"asic ast4el trecand de tim! si s!atiu5 o !ersoana comunicand in aceste conditii nu-i ca!a ila doar sa citeasca si sa transmita ganduri ci si sa !roduca si sa rece!tione7e mani4estari 4i7ice !rin trans4erul 4luidului electromagnetic intre cei 2 !oli care sunt de>a legati in a"asa. Ast4el o !ro!o7itie !ronuntata in camera magului se !oate au7i 4i7ic in camera care este legata !rin a"asa de cea a magului. (aca !ersoana din camera inde!artata ras!unde5 ea !oate 4i au7ita in camera magului5 ca si cum !ersoana ar 4i in aceeasi camera. Tre uie sa !roduci 4luidul electromagnetic la 4el cum a 4ost descris in ca!itolul des!re volta> dar aici nu-i dai 4orma unei mingi ci !e cea a camerei. Aceasta com inatie dintre a"asa si electromagnetism !ermite !ronuntarea cuvintelor5 !ro!o7itiilor si trans4erul lor la orice distanta. Aceste mesa>e !ot 4i au7ite si de !ersoane neinitiate sau antrenate in magie. Aceasta metoda !oate 4i concreti7ata !ana acolo incat sa !roduca c3iar e4ecte 4i7ice. Aici nu este atat de im!ortanta transmiterea gandurilor ci a cuvintelor 4i7ice5 4enomen cunoscut in stiinta ca emisie si rece!tie 4ara 4ir. Eterul in care se misca valurile vi rationale !roduse de cuvinte este !rinci!iul a"asa5 iar electricitatea necesara vine din 4luidul electromagnetic. Magul stie din e:!erienta ca tot ceea ce a reali7at stiinta in maniera 4i7ica5 indi4erent ca a 4olosit electricitatea5 magnetismul5 caldura etc.5 se !oate deasemenea reali7a si !rin magie . In aceasta maniera este !osi il sa transmiti cuvinte5 unde sonore si imagini. Imaginile materiali7ate !roduse de imaginatie intr-o ast4el de camera magica !ot 4i va7ute de oamenii de oriunde cu conditia sa 4ie !e Aaceeasi 4recventaB cu camera magului. (easemenea se !ot transmite sen7atii tactile5 mirosuri si alte lucruri asemanatoare5 !rin a"asa si 4luidul electromagnetic2 deasemenea !ot 4i transmise si e4ectele elementelor. Eterul 4i7ic inca mai are multe a!licatii iar viitorul ne va invata intr-o 7i nu numai sa transmitem sunete si imagini asa cum este televi7orul5 ci si alte di4erite a!licatii si !uteri 9comunicatiile mo ile5 .nternetul -n.t.;. Aici stiinta are un domeniu larg de activitate5 si sunt sigur ca va veni o 7i cand se vor !utea transmite si unde termice 9caldura; !rin eter. Magul !oate conce!e multe actiuni cu a>utorul eterului5 4iind ca!a il sa !una cunoasterea magica in armonie cu stiintele te3nice si cu c3imia. ?a7andu-se !e legile universale5 magul va 4i ca!a il sa 4aca cele mai mari inventii insa orice antici!atie ino!ortuna incalcand mersul evolutiei ar 4i 4atala !entru mag.

" 11 E:teriori6area Magul a invatat in acest curs cum sa-si scoata cor!ul mental si cel astral din cel 4i7ic5 deci acest su iect nu re!re7inta nimic nou !entru el. Ceea ce nu stie este 4a!tul ca nu tre uie sa !roiecte7e tot cor!ul mental sau astral ci !oate e:teriori7a sau deconecta di4erite !arti din cor!. Cor!ul mental si astral ne4iind limitate de tim! sau s!atiu5 magul va !utea sa-si trans4ere di4erite !arti din cor! la orice distanta asa cum reuseste sa-si se!are aceste !arti in a"asa cu a>utorul imaginatiei. (e e:em!lu va 4i ca!a il sa-si !roiecte7e un oc3i sau am ii intr-un anumit loc din care va !rimi im!resii ca si cum ar 4i acolo in cor!ul 4i7ic2 ast4el va economisi energie ne4iind o ligat sa-si trans4ere tot cor!ul mental. )oate 4ace la 4el cu urec3ile sale mentale sau astrale5 ast4el va !utea au7i orice5 de la orice distanta. /a ince!ut va 4ace acest lucru !rin imaginatie si cor!ul sau mental5 mai tar7iu va 4ace acest

'-6

lucru cu cor!ul sau astral. In aceasta maniera el va 4i ca!a il sa vada si sa auda orice !rin oc3ii si urec3ile sale !roiectate 4ara sa 4ie in stare de transa. Indata ce o tine o anumita maiestrie in !roiectia oc3ilor si urec3ilor5 !oate incerca sa-si !roiecte7e mainile si gradat c3iar !icioarele. /a ince!ut o va 4ace mental5 du!a aceea cu mainile sale astrale iar !rin condensarea ulterioara a elementului !amant le !oate c3iar materiali7a. Este evident ca se !oate 4ace cunoscut !rin aceste maini materiali7ate5 !utand !roduce di4erite sunete !rin ciocanituri. ?ineinteles ca se !ot 4ace o gramada de glume !roaste ast4el5 dar magul nu-si va risi!i tim!ul !retios !e ast4el de trucuri co!ilaroase. *acultatea de a scrie la distanta intre !ersoane vii se !oate 4ace !rin aceasta metoda. 6a !resu!unem ca un mag e:!erimentat isi e:teriori7ea7a mana mentala si astrala !rin imaginatie gandindu-se ca mana se a4la in alta !arte5 in 4ata unei 4oi de 3artie cu un creion !regatit. Cu mana sa astrala si mentala !oate detecta mana !artenerului si sa scrie !rin ea. Este !osi il sa a!ara c3iar scrisul corect al magului in acest e:!eriment. Ade!tii numesc acest gen de 4enomene Ascrisoarea la distanta intre !ersoane viiB. (aca magul a reusit sa-si e:teriori7e7e mainile si !icioarele !oate sa trans4ere si o iecte !rin aceeasi metoda2 mai incolo voi descrie 4elul in care !oti 4ace un o iect 4i7ic invi7i il. Magul va o serva ca nu !oate vedea sau au7i cu oc3ii sau urec3ile sale 4i7ice in tim! ce aceste organe sunt e:teriori7ate5 si nu va !erce!e nimic in >urul sau 9in cor!ul 4i7ic; in tim!ul acestei e:!eriente5 c3iar daca oc3ii 4i7ici sunt larg desc3isi. In ca7ul e:teriori7arii unui mem ru sa s!unem mana5 ea va ramane catale!tica5 4ara viata5 !ana cand mana mentala sau astrala este reconectata iarasi de mana 4i7ica.

" 1" Ma3ia de7a deveni invi6i2il In multe !ovesti se s!une cum vra>itorul s-a 4acut invi7i il5 sau ca e:ista un inel s!ecial !e care-l rasucesti in >urul degetului si devii invi7i il. Multe carti descriu di4erite talismane si !ietre care ar tre ui sa-l 4aca !e !osesor invi7i il5 dand deasemenea multe instructiuni in aceasta directie. (ar nimic din toate acestea nu este de incredere sau !ractica il. )e de alta !arte5 a7andu-ne !e legile universale !e care le-am invatat !ana acum5 vom incerca sa demonstram ca a te 4ace invi7i il este o realitate din !unct de vedere magic. Inainte de toate tre uie sa 4acem distinctia dintre invi7i ilitatea mentala< <s!irituala5 cea astrala sau !si3ica si cea 4i7ica. Invi7i ilitatea mentala nu are o valoare !rea mare5 dar este !osi il ca in viata sa a!ara situatii in care !oate 4i utila. 6a !resu!unem ca magul vrea sa se trans4ere mental sau astral intr-un loc si nu doreste sa 4ie !erce!ut de nici un 4el de 4iinte sau de simturile ascutite ale vreunei !ersoane5 in acest ca7 !oate 4olosi invi7i ilitatea mentala. (e e:em!lu un maestru care doreste sa vada ce 4ace elevul sau care si-a de7voltat de>a simturile2 maestrul va 4i langa disci!ol 4ara a 4i insa remarcat de catre acesta. In !lus magul !oate o serva sedintele asa numitilor magi negri cu sco!ul de a invata totul des!re actiunile lor5 la nevoie e:ercitand di4erite in4luente 4ara sa 4ie va7ut de acesti magi negri si 4iintele lor. E:ista multe alte oca7ii in viata unde invi7i ilitatea mentala sau astrala este inevenita. '. 6a devii invi7i il la nivel mental este 4oarte sim!lu si se reali7ea7a !rin um!lerea de la ca! la !icioare a cor!ului mental cu a"asa. Cor!ul mental va dis!area imediat din ra7a de vedere a oricarei 4iinte5 !entru ca a"asa este 4ara culoare si 4ara vi ratie. (aca s!iritul magului ar 4ace vreo actiune in s4era mentala5 aceasta ar 4i inregistrata in a"asa5 si-n ciuda 4a!tului de-a 4i invi7i il actiunile sale ar 4i gasite !rin clarvi7iune. Ca sa evite acest lucru magul indata ce s-a um!lut cu a"asa5 tre uie sa se in4asoare intr-o s4era neagra care sa

'-0

cu!rinda tot cor!ul sau mental. 8u contea7a daca aceasta invaluire este de 4orma unei s4ere sau a unui ou. 8u tre uie sa uite sa se i7ole7e total cu a"asa5 dedesu!tul !icioarelor !ana !este ca!. Inainte de-a merge undeva in aceasta stare de invi7i ilitate5 magul se va concentra !e ideea ca activitatea sa va 4i neutrali7ata de a"asa2 asta inseamna ca nu se va inregistra in a"asa5 nu vor e:ista deloc urme ale actiunilor sale. Aceasta concentrare este necesara !entru ca alt4el c3iar 4iind invi7i il5 cateva noi cau7e tot se !ot inregistra in a"asa. Magul este !e de !lin res!onsa il !entru 4iecare actiune a sa din s4era mentala c3iar daca-i invi7i il. (estinul nu-l mai atinge5 !entru ca sta!aneste a"asa5 controlea7a destinul sau. Ast4el el ras!unde doar in 4ata )rovidentei (ivine. (aca va 4olosi aceasta cunoastere !entru sco!uri marsave5 )rovidenta (ivina l-ar !ede!si si nu destinul sau. )rovidenta (ivina i-ar 4ace5 cum s-ar s!une un dus rece5 si va tre ui sa traiasca singur si uitat in univers. )osi ilitatea de a se a7a !e )rovidenta (ivina ar 4i !ierduta5 acest lucru acest lucru 4iind mai rau decat cel mai crunt lestem. Ast4el de mag este osandit !ieirii si oricine !oate reali7a ce inseamna acest lucru din !unct de vedere magic. 2. Invi7i ilitatea astrala si 4i7ica. (aca cineva este destul de e4icient in a deveni invi7i il in !roiectia mentala !oate 4olosi aceeasi !rocedura cu cor!ul sau astral. Aici la 4el5 !ractica consta in um!lerea cor!ului astral si mental cu a"asa. Celelalte masuri descrise mai sus sunt vala ile si aici. (in !unct de vedere magic este !osi il sa devii invi7i il si la nivelul 4i7ic5 dar aici invi7i ilitatea nu-i !rodusa !rin a"asa ci cu a>utorul luminii. @m!lerea cor!ului cu lumina tre uie sa 4ie in armonie cu intensitatea luminii e:istente in acel moment. (aca acumularea este mai !uternica decat cea necesara5 individul n-ar deveni invi7i il ci trans!arent si stralucitor similar ca un soare. Invi7i ilitatea 4i7ica este 4oarte di4icil de !rodus5 necesita ani de !ractica5 dar cei mai mari ade!ti o !ot 4ace corect. 6a !resu!unem ca magul a o tinut o mare maiestrie in a deveni invi7i il mental si astral5 c3iar si 4i7ic2 acum magul !oate sa 4aca sa dis!ara orice o iect 4i7ic. O alta cale de a 4ace acest lucru este !rin transmutarea o iectului din stare solida in 4orma astrala5 !rin imaginatie si cu a>utorul a"asei. O iectul dis!are rusc din cam!ul vi7ual al !ersoanei neantrenate din !unct de vedere magic. @n o iect 4i7ic trans4ormat intr-o 4orma astrala5 !oate 4i trans4erat la orice distanta de catre cor!ul astral al magului sau alta entitate astrala. Magul sau entitatea ce 4ace acest lucru va tre ui deasemenea sa trans4ere ina!oi o iectul din 4orma astrala in 4orma 4i7ica. Ast4el de trans4eruri de o iecte sunt reali7ate si de unii mediumi s!iritisti5 cu conditia sa nu 4ie vor a de sarlatani5 dar totusi sunt lucruri mai rare. Indi4erent de ce actiuni sunt ca!a ile inteligentele !lanetare si e:tra-!lanetare5 de ele este ca!a il si magul care cunoaste legile universale si a 4acut un !rogres mare in de7voltarea sa. Mai e:ista inca o metoda de a deveni invi7i il: deviatia simturilor !racticata !rin orice 4orma de 3i!no7a si sugestie in care entitatile !roduc vi ratii ale luminii ce cores!und luminii din cor!ul 4i7ic5 si ast4el o tinand invi7i ilitatea. Mai multe instructiuni re4eritoare la aceasta !ro lema vei gasi in a doua carte a mea5 A)ractica evocarii magiceB. " 1$ #ractica cu ele!entele Magul care doreste sa se s!eciali7e7e !e lucrul elementele are nenumarate !osi ilitati5 cu conditia sa 4i a>uns !ana acolo cu materiali7area elementelor ca au devenit o reala !utere 4i7ica. 6ta!anind !er4ect aceste !ro leme5 !oate 4ace condensarea elementului pa!ant in cor!5 incat !roduce invulnera ilitatea cor!ului sau5 similar cum 4ac 4ac3irii5 calugarii 63aolin etc. &a 4i ca!a il sa treaca cu o iecte ascutite !rin musc3ii cor!ul sau5

'-8

4ara sa simta cea mai mica durere sau sa !iarda o !icatura de sange si 4ara cicatrici. Insen7itivitatea 4ac3irilor la durere cand stau !e o scandura cu cuie este o tinuta !rintr-o intensiva autosugestie5 dar magul !oate o tine aceleasi re7ultate mult mai ra!id !rin elementul !amant. El este ca!a il sa vindece taieturi adanci5 !ro!rii sau la alte !ersoane5 direct !rin elementul !amant 4ara sa lase urme. O rana ce ar necesita interventia unui doctor c3irurg !oate 4i vindecata in cateva minute. Elementul !amant condensat in a4ara cor!ului5 ii !ermite sa materiali7e7e gandurile5 im!resiile sau 4iintele5 4ie decedate sau neincarnate5 intr-o asa masura incat !ot 4i va7ute de !ersoane neantrenate si c3iar 4otogra4iate. Magul are marele avanta> sa !oata !arali7a instantaneu !e oricine5 om sau animal5 c3iar !e dusmanul sau de moarte5 !rintr-o !roiectie e:trem de ra!ida a elementului !amant. Mai sunt diverse !osi ilitati de a 4olosi elementul !amant5 dar s!er ca aceste e:em!le sunt su4iciente !ana acum. Elementul apa !roiectat si condensat 4oarte !uternic in cor! ii !ermite magului sa re7iste la tem!eraturi ridicate 4ara ca cor!ul sau sa su4ere. )roiectat in maini ii !ermite magului sa tina car uni a!rinsi sau un 4ier inrosit 4ara sa se raneasca. Ar !utea c3iar sa stea 7am ind !e un rug ar7and 4ara sa !ateasca nimic. Aici !ot sa mentione7 !ovestea din ?i lie in care un tanar a 4ost aruncat in cu!torul a!rins si nu a !atit nimic. (es!re Ioan5 disci!olul 4avorit al (omnului nostru5 se s!une ca a 4ost aruncat intr-un ca7an cu ulei incins si nu a !atit nimic. Magul va !utea o serva ca toate aceste !ovesti legendare nu-s inventii ci c3iar au avut loc5 si ast4el de a!arente miracole se !ot 4ace !rin sta!anirea elementelor. Orice gen de 4oc5 indi4erent de marime5 !oate 4i stins !rin !roiectia condensata a elementului a!a. ?ineinteles magul !oate 4ace 4enomene a!roa!e miraculoase cu elementul aer intro maniera similara. Cu a>utorul elementului 4oc5 magul !oate sta in 4rigul cel mai mare5 daca acumulea7a acest element in el. /amasii din Ti et !ot !roduce o caldura enorm de mare in cor!ul lor !rin acumularea elementului 4oc5 ast4el ca !ot usca ra!id niste car!e ude in4asurate in >urul lor in toiul iernii. Acest e:!eriment este cunoscut ca AtumoB in Ti et. (easemeni orice material in4lama il !oate 4i a!rins !rin !roiectia e:terioara a elementului 4oc. ?i lia descrie un 4enomen similar cand un smoc3in a 4ost uscat de 4run7e de catre (omnul Isus C3ristos. El a 4olosit aceleasi legi5 4acand !roiectia !rintr-un cuvant magic din 1a ala5 ceea ce indirect a 4acut ca elementul 4oc sa-i inde!lineasca vointa. Cunoscand si reas!ectand legile universale im!reuna cu sta!anirea !er4ecta a elementelor5 magul !oate 4ace o 4oarte multe alte actiuni magice.

'-+

" 1% Feno!enul de levitatie /evitatia insemna a olirea legii gravitatiei. ?a7andu-se !e legile universale5 magul stie ca !uterea gravitatiei de!inde de atractia magnetica a !amantului. Cravitatia !ro!riului cor! !oate 4i eliminata !rin 2 cai. )rima5 !rin incarcarea constanta cu elementul Aer 9&a>u tattEa;5 calitatea de a7a a acestui element este o tinuta intr-o asa masura incat omul se simte usor ca o !ana si se !oate ridica si !luti in aer ca un alon. A 2-a metoda tine de stapanirea 4luidului electro!a3netic. )rin acumularea 4luidului magnetic in cor! in asa masura a densitatii incat sa ai e greutatea cor!ului5 e4ectul gravitatiei va 4i neutrali7at. In acest ca7 magul a ia va mai !utea atinge !amantul2 !oate merge si !e su!ra4ata a!ei indi4erent de adancimea ei. Condensand 4luidul magnetic din ce in ce mai mult5 se !oate ridica in aer !rin vointa5 si cu a>utorul elementului aer sau !rin !ro!riile miscari ale aerului !oate 4i dus in orice directie doreste. &ite7a cu care merge de!inde doar de vointa sa. Multi Fogini sta!anesc in mod remarca il 4enomenele de levitatie. C3iar in ?i lie citim ca (omnul nostru Isus C3ristos a mers !e su!ra4ata a!ei. Tinand seama de ce s-a s!us este evident ca o iectele si c3iar oamenii neantrenati !ot 4i trans!ortati !rin aceasta metoda5 daca magul doreste acest lucru. Acumularea 4luidului magnetic se !oate 4ace !rin imaginatia antrenata magic sau !rin alte !ractici cum ar 4i cele ce tin de Qua ala35 inter4erenta altor 4iinte5 4antome s.a.m.d. Eliminarea 4luidului electric din cor! si cresterea celui magnetic !oate avea loc si involuntar5 inconstient2 de e:em!lu la mediumi si somnam uli5 unde 4luidul electric este evacuat !rin transa si 4luidul magnetic este in crestere. /a somnam uli se !oate o serva ca se !ot catara !e !erete !recum o musca5 sau !ot merge !e aco!erisul casei5 !e un 4ir de sarma etc. 6u!raincarcarea magnetica a somnam ulilor tine si de 4a7ele lunii5 de aceea somnam ulismul mai este numit si Ane unia luniiB. Oricum aceasta stare este o di7armonie sau deran>ament al 4luidului electromagnetic5 si deci o stare !atologica de oala. O ast4el de !ersoana !oate 4i tratata doar !rin armoni7area 4luidului electric5 care tre uie marit in cor!. Acest sumar asu!ra 4enomenului levitatiei ar tre ui sa 4ie su4icient !entru mag in !re7ent5 desi se !oate trage conclu7ia din !aragra4ele de mai sus ca ar 4i !osi il sa !roduci totodata si e4ectul o!us5 acela de a mari ca!acitatea de atractie. Acest lucru !oate 4i 4acut !rin marirea 4luidului electric 9!olaritateK; in loc de cel magnetic. Aceasta e:!licatie este clara5 daca magul se uita la legile 4i7icii care s!un ca 2 !oli identici ai unui magnet se res!ing iar 2 !oli di4eriti se atag.

'.0

" 1& Feno!ene ale naturii Cu a>utorul elementelor si a 4luidului electromagnetic5 magul !oate !roduce 4enomenele naturii la o scara mai mare sau mai mica. )entru ast4el de lucruri magul va avea nevoie de un s!atiu mai larg in >urul sau ca sa !oata !roiecta si condensa !uterile necesare. )rin !roiectia elementului aer !oate in4luenta miscarea aerului si vantului2 !rin !roiectia elementului a!a !oate 4ace sa !loua5 sa ninga etc. )oate determina 4urtuni cu descarcari electrice cu 4luidul electromagnetic5 !roiectand volte electrice si magnetice in aer5 care in momentul in care se vor lovi vor !roduce 4ulgere. )rin concentrarea 4luidului magnetic5 !oate atrage elementul a!a de la cele mai mari distante5 4acand automat sa !loua in 4ata sa. Evident !oate o tine si e4ectul o!us5 o!rind !loaia nedorita !rin im!rastierea norilor. O 4urtuna !oate 4i adusa sau directionata in alta !arte5 !entru ca orice in4luenta este !osi ila asu!ra naturii !rin sta!anirea elementelor si a 4luidului electromagnetic. Acest gen de 4enomene este !racticat des de lamasii din Ti et. Ast4el !rin aceasta metoda ca si !rin altele5 magul stie si !oate sa !roduca di4erite 4enomene du!a un antrenament s!ecial5 la 4el ca lamasii din Ti et ce 4ac ast4el din lucruri !rin rituri5 evocari de 4iinte si Tantre. " 1' #uterea asupra vietii si !ortii Magul care sta!aneste !er4ect elementele si 4luidul electromagnetic5 deasemenea este sta!anul vietii si al mortii oricarei 4iinte umane. (ar niciodata nu-si va !ermite sa ameninte viata unui semen de-al sau cu toate ca stie cum sa induca o moarte magica. 6unt multe !osi ilitati !entru asta5 dar ma a tin de la a mentiona ast4el de te3nici5 ca sa nu-l duc !e mag in tentatie. @rmand legile universale un mag cu s!iritul iluminat si sta!an !este 4acultatile sale va !utea sa resuscite7e<invie !ersoane decedate recent. )rin e:!erienta sa mistica si cu simturile sale antrenate5 magul !oate vedea actiunea elementelor in cor!5 su4let si s!irit !recum si actiunea 4luidului electromagnetic2 mai mult5 magicianul !oate vedea verigile de legatura intre cor!ul 4i7ic5 astral si mental si stie ca toate acestea !ot 4i in4luentate du!a legile universale. &a 4i usor !entru mag sa re4aca cele doua legaturi dintre cor!uri5 !rin 4olosirea elementelor si a 4luidului electromagnetic. (aca nici un organ vital nu a 4ost distrus5 magul !oate readuce !e cineva la viata5 daca a 4ost destinat de )rovidenta (ivina sa 4aca acest lucru. (easemenea el !oate anula moartea oamenilor sau animalelor5 survenita in urma socurilor electrice 94ulgere si alte lucruri asemanatoare;. Tot ce are de 4acut in acest ca7 este sta ilirea legaturii cu s!iritul res!ectiv in a"asa si sa induca deli erat 4luidul electromagnetic intre s!iritul si su4letul res!ectiv ca sa re!are cone:iunea5 matricea mentala dintre ele. A!oi tre uie sa 4aca la 4el si intre cor!ul astral si cel 4i7ic re!arand matricea astrala dintre ele5 tot cu a>utorul elementelor si a 4luidul electromagnetic. Mortul revine imediat la viata !rin um!lerea cor!ului cu !rinci!iul luminii. Aceasta este o sinte7a a resuscitarii in maniera magica indusa !rin !uterea elementelor si a 4luidului electromagnetic5 indi4erent daca vointa sau altceva mai are un rol in asta. Este ine stiut ca marii ade!ti au 4acut ast4el de acte de reinviere. Inainte de-a termina ca!itolul P vreau sa su linie7 ca nu tre uie sta!anite toate 4acultatile magice descrise aici. Ca recunoastere si ascultare de legile s!irituale ce guvernea7a @niversul5 am dat magului cateva directii des!re cum sa reali7e7e ast4el de 4enomene a4late la granita cu miraculosul. (e!inde doar de mag cat de de!arte vrea sa mearga intr-una sau alta din disci!line. @n ade!t talentat !oate 4ace orice c3iar si 4enomene magice de-o am!loare mai mare5 !e care nu le-am descris aici5 doar urmand legile universale. Ast4el5 cursul com!let al instructiunilor des!re !rima carte de tarot- Magicianul5 a a>uns la 4inal. Oamenii care s-au 3otarat sa urme7e acest curs !ractic5 au aici oca7ia sa-si

'.'

com!lete7e de7voltarea. 8u cred ca e:ista o alta cale de a 4ace !racticile mai usor de inteles decat ast4el. (escrierea data aici cores!unde cunoasterii !redate doar in tem!lele misterelor si de7valuite doar unei elite atent selectate. Cel ce vrea re7ultate ra!ide va 4i de7amagit5 !entru ca uneori este nevoie de ani de !ractica sa a!ara re7ultatele. (ar acest lucru nu-l va 4ace !e elevul sincer sa a andone7e aceasta !atrundere in initiere. (in acest motiv !rima carte de tarot- Magicianul5 re!re7inta !oarta s!re adevarata initiere. )ersoanele care au 7am it ironic la adresa magiei au sansa sa-si sc3im e !arerea du!a ce citesc aceasta carte. 6unt asa de multe !areri gresite des!re magie si n-ar tre ui sa uiti ca lucrurile sunt !rea adeseori gresit inter!retate. Magia este cea mai di4icila cunoastere de !e !amant5 ce nu tre uie sta!anita doar teoretic ci inainte de toate !ractic. Este mult mai usor sa o tii cunoasterea intelectuala decat sa devii un Magician adevarat.

'.2

E!ilog Cum am s!us si in introducere5 aceasta carte nu este dedicata !entru o tinerea ogatiei si a gloriei5 ci sco!ul este studiul Omului ca microcosmos in relatie cu @niversul macrocosmic im!reuna cu legile lor. Ast4el vi7iunea cititorului asu!ra magiei se va sc3im a si s!er ca nu va mai 4i degradata intele!ciunea antica considerand-o vra>itorie sau alte asemenea lucruri asociate raului. Este evident ca 4iecare cititor va >udeca aceasta carte din !unctul sau de vedere. Individul strict materialist5 necredincios in cele religioase5 ce ignora 4enomenele su!ranaturale5 indu ita il va !rivi aceasta carte ca un non-sens !ur. 6arcina mea nu este sa convertesc sau sa sc3im ideile acestor oameni. Aceasta carte a 4ost scrisa e:clusiv !entru cei ce cauta Adevarul si Intele!ciunea su!rema5 lucruri !e care cu siguranta ca le vor gasi aici. (e multe ori semenii nostrii5 re!re7entantii di4eritelor curente si idei5 s-au contra7is si au incercat sa se convinga unii !e altii5 nutrind sentimente vindicative intre ei5 din motive de invidie !ro4esionala sau c3iar !entru avansarea cunoasterii. Adevaratul mag nu va uri sau va dis!retui !e nimeni5 va simti eventual numai mila !entru cei cu ast4el de credinte5 si ii va res!ecta !e toti oamenii care-l cauta !e (-7eu indi4erent de metoda. Este !acat ca teo7o4istii5 clerul5 s!iritistii etc.5 considera cu inversunare ca doar calea lor duce catre (umne7eu. Toti cei ce cauta uniunea cu (-7eu tre uie sa tina minte cuvintele lui Isus C3ristos5 marele Maestru al misticilor5 care a s!us: SBIu este-ti a!roa!ele ca !e tine insuti.B Aceasta !ro!o7itie ar tre ui sa 4ie sacra !entru oricine cauta iluminarea !e aceasta cale s!irituala. Multe din 4iintele care au !arasit lumea noastra 4i7ica si care nu au avut sansa ca !e aceasta !laneta sa o tina cunoasterea adevarata in s!irit s-au !lans in s4erele su!erioare ca nu au avut acces la cunoasterea re7ervata doar celor alesi. Ast4el misterele care au 4ost !a7ite tim! de mii de ani se revelea7a acum !as cu !as de )rovidenta (ivina !entru acei locuitori ai !amantului care cauta cu sinceritate Adevarul si Calea. Evident ene4iciile acestei cunoasteri nu vor a!are !este noa!te5 ci vor tre ui sa 4ie o tinute !rin munca grea si de!asirea multor greutati. O mare !arte de oameni5 daca nu ma>oritatea5 vor sa 4ie convinsi de adevarul legilor !entru a avea credinta5 si numai du!a aceea 3otarandu-se sa intre !e calea initierii. Magul onest isi da seama ca aceasta atitudine a omului este una gresita. El este convins ca omul tre uie educat si antrenat !entru credinta5 !rin initiere. )rin citirea acestei carti se !oate o tine desigur o anumita cunoastere intelectuala5 dar nu intele!ciunea. Cunoasterea !oate 4i o tinuta !rin trans4er de in4ormatie5 dar intele!ciunea vine din e:!erienta si recunoastere5 ultima de!in7and de maturitatea s!irituala a individului. Iar aceasta maturitate este data de de7voltarea s!irituala do andita !e calea initierii. Oricine a citit des!re Tarot !oate stie ca mai sunt 2' de carti numite Arcanele mari5 !e langa !rima carte ce sim oli7ea7a Magicianul in misterele egi!tene5 4iind a7a intregii intele!ciuni. *iecare din aceste carti cores!unde unui sistem initiatic. )e langa cele 22 de Arcane ma>ore5 mai sunt .6 de arcane minore5 care la randul lor semni4ica di4erite mistere minore5 4iecare din aceste carti necesitand o descriere se!arata. )rovidenta (ivina va decide ce si cat voi scrie si !u lica des!re 4iecare carte de Tarot. Intelegand in !ro4un7ime aceasta carte5 cititorul va a>unge la conclu7ia ca nu e:ista magie al a sau neagra. (e 4a!t nu e:ista di4erenta intre magie5 misticism sau alte stiinte de 4elul acesta. Cum am s!us la ince!ut orice stiinta nu-i nici una nici rea2 !oate 4i insa o amenintare sau un a>utor !entu oameni5 de!inde de cum o 4olosesc oamenii. Ideea e:istentei magiei negre este atri uita 4a!tului ca !ana acum oamenii o isnuiti nu au avut nici cea mai vaga idee ce este magia. In di4erite ca!itole am s!us si am re!etat ca aceasta stiinta su lima tre uie 4olosita doar !entru cele mai elevate sco!uri. In !lus am mentionat ca magul tre uie sa-si inno ile7e caracterul5 sa nu 4ie intreru!t din ascensiunea sa5 sau mai

'.,

grav sa decada. Inno ilarea caracterului merge mana un mana cu de7voltarea magica. Cel ce cauta doar !uterile oculte si sa se laude cu ele5 va lucra degea a iar caile )rovidentei (ivine ii vor 4i indesci4ra ile. Cel ce as!ira la !uteri oculte din motive neserioase va 4i a atut mai devreme sau mai tar7iu din calea sa5 4acultatile oculte ne4iind altceva decat o recom!ensa 9cadou5 3ar; ca re7ultat al de7voltarii sale si le o tine doar sa-si a>ute semenii. In consecinta !uterile oculte sunt re7ervate doar magului adevarat. Cel ce !aseste !e cararea initierii nu tre uie sa-si sc3im e ideologia si nici religia. Adevarata religie este de 4a!t doar !ractica instructiunilor date aici si orice religie !oate 4i !usa in armonie cu sistemul !re7entat. (ar inainte ca cineva sa intre !e aceasta A!oarta ingustaB va tre ui sa se intre e daca va !rivi adevarata initiere ca religia sa5 sarcina sa de o viata !e care intentionea7a sa o inde!lineasca indi4erent de o stacolele si di4icultatile care vor a!are5 dandu-si silinta neincetat 4ara sa se retraga niciodata de !e cale din momentul in care a calcat !e ea. Intradevar5 e nevoie de o re7istenta si ra dare enorma5 a!roa!e su!raumana5 o vointa tenace si ca!acitatea de a tine secretul desavarsit cu !rivire la !rogresele o tinute5 acestea sunt conditiile de a7a !entru asa numita Ainitiere in 3ermetismB sau calea adevaratului Ade!t. )entru toti cititorii5 doritori ai !er4ectiunii care au ales aceasta carte ca g3id5 eu va doresc sincer mari succese si inecuvantarile (ivine sa 4ie asu!ra voastra. Autorul 6*AR6IT

'.-