Alexandre Dumas Familia de'Medici

ALEXANDRE DUMAS

Capitolul I

Ramura vrstnic

Ce a ost m!re" #n lume a #ncercat s!$%i sporeasc! m!re"ia prin #nceputuri a&uloase' Atena s$a l!udat c! ar i ost #ntemeiat! de (ei"a Atena) Iuliu Ce(ar a pretins c! ar co&or# #n linie dreapt! din (ei"a *enus' A%a s$a #nt+mplat %i cu amilia de'Medici' Se (ice c! unul din str!mo%ii ei, pe nume A-erardo de'Medici, se .!sea #n Italia pe la s +r%itul secolului *III, #n suita lui Carol cel Mare/' Aceast! campanie a re.elui ranc a-ea, dup! cum se %tie, scopul de a$i #n-in.e pe &ar&arii care, la acea dat!, cotropeau Italia' A-erardo, pro-ocat de un uria% lom&ard, numit Mu.ello, a acceptat #n runtarea %i a ie%it #n-in.!tor' Dup! o&iceiul timpului, n$a mo%tenit ast el doar armele #n-insului, ci %i toate &unurile sale' De aici pro-in castelele, -ilele %i p!m+nturile pe care amilia de'Medici le$a posedat din -ec0ime #n "inutul lorentin ce poarta, de atunci, numele uria%ului' 1 lo-itur! a m!ciucii lui Mu.ello imprimase pe scutul lui A-erardo urma a %ase &um&i de ier' A-erardo a !cut din acestea em&lema sa' 2radi"ia nu spune cum aceste .!uri conca-e s$au trans ormat #n semis ere con-exe, dar a%a suna po-estea' 3n realitate, neamul de'Medici apare mereu m!re" %i popular din cele mai -ec0i ti$ mpuri' De$a lun.ul tuturor (&uciumurilor care au !cut s! se$n #nro%easc! de s+n.e al&ul crin al Repu&licii4, niciodat! amilia de'Medici nu %i$a sc0im&at numele sau &la(onul, ceea ce do-ede%te c! n$a ost niciodat! .0i&elina5' C+nd 2otila6 a cucerit Floren"a, de'Medici au p!r!sit ora%ul %i s$au re u.iat #n "inutul Mu.ello' Dup! ce Carol cel Mare a recl!dit Floren"a %i i$a dat o oarecare importan"! prin protec"ia sa, u.arii s$au re#ntors #n ora%' 3nt+i au locuit #n Forumul re.elui, care a ost numit mai t+r(iu Mercato *ecc0io 72+r.ul *ec0i8 %i care era, la
Carol cel Mare 7969$:/68 re.e al rancilor 79;:$:/68 %i #mp!rat al 1ccidentului 7:<<$:/68' 3n-in.!tor al lom&ar(ilor, de-ine st!p+n al nordului Italiei 79968' 4 Repu&lica se re er! la Floren"a' 5 =0i&elini mem&rii unei .rup!n politice din Italia care spri>inea pe #mp!ra"ii .ermani #mpotri-a puterii papale %i a .uel ilor 7sec' X?$X*8' 6 2otila sau @aduila re.e al ostro.o"ilor 7A6l$AA48 care %i$a extins domina"ia asupra Italiei de nord'
/

Familia de'Medici
acea -reme, cartierul no&ilimii' Brimele lor case %i primele lor turnuri au ost ridicate #n Bia"a Suc0iellinai, de>a numit! Bia"a de'Medici' 3n ceea ce pri-e%te &la(onul, acesta a r!mas mereu acela%i, dup! cum am spus mai sus' Du%manii lor sus"ineau c! era -or&a despre pilulele unuia dintre str!mo%ii de'Medici, care usese medic %i care, &ucur+ndu$se de o oarecare aim!, #%i luase numele %i &la(onul de la pro esia pe care o exercita, oricum ar i ost, nu exist! poate nici o alt! amilie din -reo "ar! a lumii care s! i ocupat #n istoria neamului s!u un loc mai important dec+t acela ocupat de amilia de'Medici #n istoria Floren"ei' 3ntr$ade-!r, ma.istratura suprem! iind creat! #n /4:4 %i .on alonieratulA cu (ece ani mai t+r(iu, un Ardin.o de'Medici de @uona-entura era de>a ma.istrat #n /4C/ %i .on alonier #n /4CA' Familia de'Medici a num!rat, printre mem&rii s!i, %ai(eci %i unu de ma.istra"i %i trei(eci %i cinci de .on alonieri' *re"i s! %ti"i ce se petrecea cu amilia de'Medici c!tre s +r%itul secolului XI*D S! au(im ce spune despre ea unul din cei mai ilu%tri ii ai s!i, Fuli.no di Conte' El se adresea(! urma%ilor s!i ast el, #ntr$un manuscris ce poarta ca dat! anul /59<E "i v mai rog s pstrai nu numai marea avere, dar i situaia nalt pe care strmoii notri au cucerit-o. Printre ei s-au numrat oameni de seam, dar iat c, n prezent, scade numrul celor ndrznei. Puterea noastr a fost att de mare nct oricrui om care se deosebea prin nsuirile sale i se spunea !"ti la fel de mare ca un de#$edici%. &udecata noastr era att de dreapt nct, ori de cte ori se vorbea despre un act de violen, se spunea !'ac unul dintre de#$edici ar fi fcut aa ceva, ce s-ar fi zis(% i orict de n declin ar fi, familia noastr este tot prima n ceea ce privete poziia, clienii i bogia. )ie ca 'omnul s o in mereu astfel* $ulumit lui 'umnezeu, n zilele n care scriu toate acestea, mai suntem nc vreo cincizeci de oameni de caracter din rasa noastr". Este ade-!rat c! Fuli.no di Conte de'Medici scria aceste r+nduri la -remea marii epoci a Repu&licii, adic! #ntre Farinata de U&erti; care a ost Coriolanul9 timpului s!u %i Bietro Capponi: , care a ost ScipioC al -remii sale' Lui Fuli.no di Conte, cunoscut pentru Memoriile sale, i$a urmat Sil-estre de'Medici, cunoscut pentru aptele sale' El se n!scuse imediat dup! moartea lui Dante' Copil iind, se >ucase la piciorul Campanilei lui =iottoF, care se #n!l"a semea"!, #i cunoscuse pe Betrarca %i pe @occaccioF care, la o di eren"! de un an unul de cel!lalt, porniser! s!$l #nt+lneasc! pe Dante' Fusese contemporan cu acel Coluccio Saluta"i, despre care *isconti spunea c! o sin.ur! scrisoare de$a sa era mai de temut dec+t o mie de ca-aleri lorentini' Asistase la acea stranie con>ura"ie a ciompilor care sc0im&ase totul #n Repu&lic!, ridic+nd tot ceea ce era umil %i co&or+nd tot ce era aristocrat' *!(use c!(+nd capetele lui Biero Al&i((i, Gacopo Sacc0etti, Donato @ar&adori, Cipriano Man.ioni, =io-anni Anselmi %i al lui Filippo Stro((i, str!&unicul acelui Stro((i care, peste dou! -eacuri, a-ea s! moar! pentru Repu&lic!' L$a -!(ut pe Mic0ele di Lando/< plec+nd #n exil, a au(it po-estindu$se #n ce el =io-anna di Napoli, du%mana lui, usese su.rumat! #n castelul de la Muro' Locuise #n permanen"! #n Floren"a, acest centru al politicii italiene, si, totu%i, reu%ise s! treac! prin toate acestea, !r! a pierde din popularitate, !r! a$%i pierde demnitatea #n r+ndurile no&ilimii' Breceptele lui Fuli.no di Conte, scrise !r! #ndoial! pentru sine, le$a urmat, a%adar, #ndeaproape) =io-anni de'Medici, a>un.+nd .on alonier, a constatat c!, #n mi>locul tul&ur!rilor, Casa de'Medici se
=on alonier titlu de ma.istrat suprem #n .u-ern' Farinata de U&erti c!petenie a Repu&licii Floren"a' 9 Coriolan .eneral roman, intrat #n le.end! 7sec' * #'?'8' : Bietro Capponi c!petenie a Repu&licii' C Scipio consul #n /69, adept al stoicismului %i al culturii =reciei' F A se -edea anexa' /< Mic0ele di Lando conduc!torul re-oltei ciompilor, din /59: 7ciompi H to"i me%te%u.arii, #n special d!r!citorii de l+n!8'
A ;

Alexandre Dumas
#nt!rise' =io-anni de'Medici a ost #ntr$ade-!r omul #n stare s! continue m!re"ia amiliei' Dac! desc0idem cea de a patra cane din Istoriile lorentine ale lui Mac0ia-e#li, care, dup! cum se %tie, nu e prea darnic cu laudele, iat! ce .!sim consemnat despre =io-anni de'MediciE IEl a ost milosti- #n toate) nu numai c! d!dea pomeni celor care i le cereau, ci -enea c0iar #n #nt+mpinarea ne-oilor celor ce nu cereau' 3i iu&ea cu aceea%i dra.oste pe to"i concet!"enii s!i, l!ud+ndu$i pe cei &uni %i pl+n.+ndu$i pe cei r!i' Nicic+nd nu a cerut -reo distinc"ie, dar le$a a-ut pe toate' Niciodat! nu se ducea nec0emat la palat, dar era c0emat pentru iecare pro&lem! important!, #%i aducea aminte de cei ne erici"i' Niciodat!, #n mi>locul unor >a uri .enerale, el nu %i$a !cut parte din a-utul Statului %i nu s$a atins de &unurile pu&lice dec+t pentru a le spori' A a&il cu ma.istra"ii, cerul #i d!duse #n"elepciune mai mult! dec+t elocin"!' De%i la prima -edere p!rea melancolic, de la primele cu-inte #%i ar!ta irea -oioas!I' S$a n!scut #n anul /5;<, a ost de dou! ori ales ma.istrat, o dat! .on alonier %i o dat! #n Consiliul de r!(&oi al Celor Jece, Ca am&asador pe l+n.! re.ele Un.ariei, Ladislau, pe l+n.! papa Alessandro al *$lea %i #n Repu&lica =eno-ei, el #%i -a duce misiunile la &un s +r%it %i mai mult, d+nd do-ad! de o mare pruden"! #n cele mai importante discu"ii, puterea %i presti.iul sau -or spori ne#ncetat, #n"elepciunea i$a ost recunoscut! mai ales cu prile>ul r!(&oiului #mpotri-a lui Filippo *isconti, c!ci el s$a opus acestei lupte, pre-estindu$i s +r%itul atal' C+nd e-enimentele i$au con irmat pre(icerile %i c+nd impo(itelor %i taxelor de>a existente a ost ne-oie s! li se adau.e #nc! un tri&ut, el l$a sta&ilit ast el #nc+t s! ie pl!tit de to"i, #n e.al! m!sur!, #n acest moment al -ie"ii sale se &ucura de o popularitate at+t de mare #nc+t ar i putut lua, oric+nd, puterea' Mul"i l$au %i s !tuit s$o ac!, dar el le$a r!spuns mereu acestor r!i s etnici c! nu dorea #n Repu&lic! alt! autoritate dec+t aceea pe care le.ea o acorda, #n mod e.al, at+t celorlal"i cet!"eni c+t %i lui =io-anm de'Medici a ost #ntru totul &inecu-+ntat de Dumne(eu, a a-ut$o ca so"ie pe Bic$carda @ucn, o emeie demn! de el %i care i$a d!ruit doi ii' Loren(o, supranumit mai t+r(iu cel @!tr+n %i Cosimo, supranumit B!rintele Batriei' =io-anm de'Medici a murit #n e&ruarie /64: %i a ost #nmorm+ntat #n &a(ilica San Loren(o K care data din secolul I* %i care usese incendiat! #n anul /6/9' Mai demult, enoria%ii se deciseser! s$o recl!deasc!, iar =io-anm, cel mai &o.at %i mai str!lucit dintre to"i, nemul"umit de planul mesc0in care #i usese pre(entat, l$a c0emat pe messer Filippo @runellesc0iF cel care -a de-eni nemuritor prin cupola domului de la Santa Maria del Fiore, ridicat! cu trei(eci de am mai t+r(iu =io-anm i$a comandat lui @runellesc0i, pe c0eltuiala sa, un monument m!re"' Ar0itectul a #nceput s! lucre(e, dar, oric+t de repede s$au des !%urat lucr!rile, &a(ilica nu a ost .ata la data la care =io-anm a murit' Funeraliile lui =io-anni i$au costat pe iii s!i trei mii de lorini // de aur) l$au condus pe ultimul drum dou!(eci %i opt de rude apropiate %i to"i am&asadorii di-erselor "!ri care se a lau pe atunci la Floren"a' Acum este momentul #n care #n ar&orele .enealo.ic al Medicilor se produce o desp!r"ire' Ramura .lorioas! a Repu&licii -a continua s! se ridice #mpreun! cu Cosimo, iul cel mai mare al lui =io-anni de'Medici %i #l -a da pe ducele Alessandro' Ramura ratelui me(in, Loren(o, #l -a da pe Cosimo I' Epoca de str!lucire a Repu&licii lorentine sosise' Artele #n loreau pretutindeni' @runellesc0iF ridica &iserici, DonatelloF #%i d!ltuia statuile, MasaccioF picta capelele, %i, #n ine, prosperitatea pu&lic!, mer.+nd m+n! #n m+n! cu pro.resul artelor, !cea ca 2oscana s! de-in! nu numai "inutul cel mai puternic al Italiei, dar %i cel mai ericit' Cosimo s$a n!scut, deci, su& auspicii a-ora&ile' Mo%tenind a-erea personal! a tat!lui s!u, el mo%tenise %i in luen"a acestuia #n tre&urile pu&lice' Bartidul cu care str!mo%ii s!i simpati(aser! %i pe care %i el inten"ionase s!$l spri>ine era cel al amiliei Al&erti' La el de prudent ca %i tat!l sau, dar mai erm dec+t el, Cosimo ac"iona cu mai mult! -i.oare, discursul s!u era mai li&er' Nu
//

Florin denumire a unor monede de aur %i de ar.int) a(i, unitate monetar! #n 1landa' F A se -edea anexa'

Familia de'Medici
ataca, dar nici nu lin.u%ea .u-ernul' Ltia ca, dac! ac"iona &ine, .u-ernul #l -a l!uda %i c!, dac! -a .re%i, #l -a &lama' Iar lauda %i &lamul erau pentru el de mare importan"!, c!ci &o.!"ia %i clien"ii s!i #i d!deau lui Cosimo o in luen"a asem!n!toare celei a unui persona> pu&lic' Nu era #nc! %e ul .u-ernului, dar era cen(orul s!u, ceea ce #nsemna, poate, mai mult' 1mul de la c+rma a acerilor din Floren"a era, pe atunci, Rinaldo de Al&i((i' Caracterul acestuia era di erit de al lui Cosimo' Rinaldo era ner!&d!tor %i or.olios, iar tot ceea ce r!(&!tea dincolo de masca de impar"ialitate a ri-alului s!u #l irita' 2inerii care #i st!teau al!turi mani estau %i ei aceea%i ner!&dare %i nu a%teptau dec+t primul prile> pentru a$l i(.oni pe Cosimo din ora%' Erau #ns! "inu"i #n r+u de m+na puternic! a celui ce #m&!tr+nise #n mi>locul (&uciumurilor Repu&licii %i #nc!run"ise #n mi>locul re-oltelor populareE Niccolo d'U((ano' Acesta era %e ul Repu&licii %i #i -!(use pe lorentini cum, s!tui de .u-ernarea s+n.eroas! a ciorapilor, se aliaser! cu cei care le$au promis o .u-ernare mai lini%tit!) dar %i ace%tia #%i dep!%iser! mandatul %i cet!"enii se #ndep!rtaser! de ei' 3n ceea ce #l pri-e%te pe Cosimo, c+nd a sim"it c! #mpotri-a lui s$au adunat norii #ntuneca"i ai nemul"umirii celorlal"i, nici n$a pri-it #nspre direc"ia de unde amenin"a urtuna, ci s$a concentrat mai departe asupra termin!rii capelei San Loren(o, a cl!dirii &isericii unei m!n!stiri dominicane, a unda"iilor palatului Riccardi''' Iar c+nd du%manii au trecut la atacuri desc0ise, Cosimo a p!r!sit Floren"a %i s$a re u.iat #n "inutul Mu.ello, unde a ridicat m!n!stirea San Francesco, -ilele somptuoase de la Care..i, Ca a..iolo, Fiesole %i 2re&&io' A #n iin"at un spital pentru s!rmanii pelerini la Ierusalim, apoi s$a #ntors la Floren"a pentru a -edea #n ce stadiu se a la rumosul s!u palat de pe *ia Lar.a' 2oate aceste cl!diri imense s$au ridicat #n acela%i timp, ocup+nd un num!r enorm de muncitori, me%teri %i ar0itec"i' A c0eltuit peste cinci sute de mii de scu(i /4, sum! a&uloas! pentru acea -reme, !r! ca el s! i s!r!cit ca urmare a pierderii acestor &ani, #n.0i"i"i de palate %i &iserici' Cosimo a ost mai &o.at dec+t mul"i re.i din epoca sa) tat!l s!u #i l!sase o mo%tenire de patru sau cinci milioane %i el, prin opera"ii &ancare, #%i m!rise patrimoniul de -reo (ece ori' A-ea, pe numele s!u sau al clien"ilor s!i, -reo %aispre(ece &!nci prin Europa, #n Floren"a a-ea la m+na lui o mul"ime de datornici, c!ci pun.a sa era desc0is! oricui' =enero(itatea lui era at+t de mare #nc+t, #n oc0ii unora, p!rea un calcul' Se spunea c0iar c! o&i%nuia s! plede(e #n a-oarea r!(&oiului pentru ca cet!"enii ruina"i s! ie ne-oi"i s! apele(e la el' A%a a !cut cu prile>ul mai multor r!(&oaie %i *arc0i a spus despre el ca, prin -irtu"ile lui e-idente %i prin -iciile lui ascunse, Cosimo a de-enit conduc!tor %i aproape prin" al unei repu&lici mai mult scla-e dec+t li&er!' 2re&uie s! #n"ele.em c+t de mare era in luen"a unui ast el de om care, ne.!sind ce s! mai c0eltuiasc! #n patria sa, a #ntemeiat la *ene"ia o &i&liotec! a c!lu.!rilor de la San =ior.io %i i$a #mprumutat trei sute de mii de scu(i lui ?enric al I*$lea, re.ele An.liei, care a recunoscut c!, .ra"ie acestei sume, a reu%it s!$%i redrese(e "ara' Cu c+t puterea lui Cosimo #n-!luia mai mult Floren"a ca #ntr$o plas! de aur, cu at+t sporea ura lui Rinaldo de Al&i((i, iar Niccolo d'U((ano s !tuia ca nimeni s! nu se atin.! de un om care de"inea o a-ere at+t de mare' Dar Niccolo d'U((ano a murit %i Rinaldo de Al&i((i, r!mas la conducerea partidului, nu mai a%tepta dec+t ca 0a(ardul s! dea Repu&licii o Si.noria/5 #n care parti(anii s!i s! ie ma>oritari' 3ntruc+t tra.erea la sor"i a ma.istra"ilor a-ea loc o dat! la trei luni, erau %anse de unu la paim ca norocul s!$i sur+d!' Nu a-ea de a%teptat dec+t %ase luni, cel mult un an' Bre-i(iunile lui Rinaldo de Al&i((i s$au #mplinit' =on alonier al inter-alului septem&rie$ octom&rie /655 a ost ales @ernardo =uada.ni, care #mpreun! cu al"i opt no&ili, to"i du%mani declara"i ai lui Cosimo, i$au asi.urat lui Rinaldo ma>oritatea' =uada.ni, c!ruia Rinaldo #i pl!tise datoriile, era #n #ntre.ime de-otat acestuia'

Scu(i monede rance(e -ec0i, din aur sau din ar.int' F A se -edea anexa' /5 Si.noria orm! de stat #n Italia 7sec' XI*$X*8'
/4

Alexandre Dumas
Intensitatea urii l$a #mpiedicat pe Rinaldo s! mai a%tepte' Si.ur de ma>oritate, l$a con-ocat la palat pe Cosimo de'Medici, #n (iua de 9 septem&rie /655' Brietenii lui Cosimo s$ au speriat %i l$au s !tuit s! u.! sau s!$%i #narme(e oamenii' Nici unul din aceste s aturi nu se potri-ea cu irea lui Cosimo' A luat o sum! mare #n aur, pe care a ascuns$o asupra sa %i s$ a pre(entat #n a"a Si.noriei' 3l a%tepta un tri&unal) a ost #n-inuit de deturnare de onduri, pe durata ultimului r!(&oi %i aceast! acu(a"ie #nsemna pedeapsa cu moartea' A ost arestat %i #nc0is #n turnul palatului' 3n acest turn, care mai exist! %i ast!(i, Cosimo a petrecut, !r! #ndoial!, cele mai .rele patru (ile ale -ie"ii sale' 3n tot acest timp nu a m+ncat %i nu a &!ut nimic, de team! s! nu ie otr!-it' 1&ser-+nd aceasta, pa(nicul a .ustat el mai #nt+i m+ncarea, pentru a$l con-in.e c! putea i lini%tit' *!(+nd c! pa(nicul #i ar!ta prietenie, Cosimo i$a trimis prin el o mie de lorini lui @ernardo =uada.ni, pentru ca acesta s! ceara exilarea lui %i nu execu"ia' Rinaldo de Al&i((i a con-ocat un alt tri&unal, care s! -in! #n spri>inul Si.noriei pentru >udecarea criminalului acu(at de #nalt! tr!dare %i de complot #mpotri-a statului' 2ri&unalul se dorea impar"ial, dar c+nd Si.noria con-oca poporul, acesta %tia dinainte #n ce scop era con-ocat' Se pre(entau, #n consecin"!, to"i cet!"enii ale c!ror opinii erau #n concordan"! cu scopul propus de Si.norie, iar opo(an"ii nu -eneau de teama de a nu i #ndep!rta"i prin or"!' A%a s$a #nt+mplat %i cu Cosimo) cei dou! sute de ale%i ai poporului au ost to"i parti(ani ai lui Rinaldo de Al&i((i' Rinaldo era si.ur c! a-ea s! se r!(&une' Cosimo a ost adus #n a"a tri&unalului %i =uada.ni l$a acu(at c! ar i pro-ocat pierderea r!(&oiului de c!tre lorentini, #ntruc+t de(-!luise proiectele Repu&licii lui Francesco S or(a, prietenul s!u' Dar, spre marea uimire a lui Rinaldo, =uada.ni a cerut exilul pentru Cosimo %i nu moartea' Cei o mie de lorini ai lui Cosimo useser! sem!na"i #ntr$un teren &un %i pro itul adus a ost c0iar -ia"a celui care #i in-estise' Cosimo a ost exilat -reme de (ece ani la *ene"ia' El a p!r!sit Floren"a #n noaptea (ilei de A octom&rie /655 #mpreun! cu amilia %i prietenii s!i apropia"i' A>un.+nd pe teritoriul *ene"iei, au ost #nt+mpina"i cu toate onorurile' Floren"a a primit cu mare nemul"umire proscrierea unuia din iii ei cei mai ilu%tri' F!r! Cosimo, capitala 2oscanei p!rea !r! inim!' @anii, acest s+n.e comercial al popoarelor, secaser! odat! cu plecarea lui' 2oate construc"iile splendide #ncepute de el au ost #ntrerupte' Lucr!torii r!ma%i !r! p+ine se adunau (ilnic #n a"a palatelor neterminate' Niciodat! Cosimo n$a ost mai pre"uit dec+t #n perioada de dup! plecarea lui' Fidel politicii sale, Cosimo le$a cerut de&itorilor s!i, cu erm! &l+nde"e dar !r! amenin"!ri, sumele pe care ei le datorau, moti-+ndu$le c! numai exilul #l o&li.a s! ac! aceasta' Dac! ar i r!mas la Floren"a %i %i$ar i condus a acerile de acolo, desi.ur, n$ar i ost ne-oit s! recur.! la aceasta m!sur!' Nemul"umirea cet!"enilor de&itori s$a al!turat celei a muncitorilor r!ma%i !r! lucru' La numai un an dup! exilarea lui Cosimo, nepopularitatea .u-ernului era la apo.eu' Li atunci, a%a cum se #nt+mpl! aproape mereu #n existen"a pro-iden"ial! a statelor, %ansa, care usese de partea lui Al&i((i cu un an #n urm!, a de-enit %ansa lui Cosimo de'Medici' 3n septem&rie$octom&rie /656, a ost ales .on alonier Nicola de Corso Dona"i %i al!turi de el au mai ost ale%i al"i opt no&ili, cunoscu"i ca parti(ani ai Medicilor' Floren"a a salutat cu &ucurie aceast! ale.ere' Rinaldo de Al&i((i a #n"eles ce #nsemna aceast! demonstra"ie popular!' Dup! o&icei, tre&uia ca trei (ile s! treac! de la numirea noilor ale%i p+n! la intrarea lor #n exerci"iu' Rinaldo de Al&i((i mai era st!p+n, deci, doar trei (ile' A -rut s! pro ite de ele pentru a con-oca un tri&unal care s! anule(e ale.erile' Dar c0iar %i parti(anii lui Rinaldo au #n"eles c+t de de-astatoare ar i putut i lupta #n care ar i curs prea mult din no&ilul s+n.e al Floren"ei, a%adar au #nt+mpinat planul amicului lor cu o mare indi eren"!' Lui Rinaldo nu i$a mai r!mas dec+t s! a%tepte' E-enimentele au sosit, prompte %i de ne#nl!turat, ca ul.erul' Imediat dup! ce si$a preluat unc"iile, Dona"i l$a #n-inuit pe predecesorul sau tot de deturnare de onduri, a%a

Familia de'Medici
cum %i acesta #l #n-inuise odinioar! pe Cosimo Rinaldo a ost con-ocat la palat, dar, #n loc s! urme(e exemplul lui Cosimo, #nto-!r!%it de Nicola @ardoni, de Ridol o Beru((i %i de cei c+"i-a dispu%i s!$I sus"in!, s$a dus #narmat #n Bia"a San Bolinari' Corso Dona"i nu se a%teptase la o con runtare armat! at+t de rapid! %i, nea-+nd #n ora% or"e su iciente pentru a se lupta cu re&elii, a #nceput s! duc! tratati-e cu ei' Ace%tia au !cut .re%eala de a ne.ocia, #n loc de a ocupa imediat palatul, #n timpul tratati-elor, .on alonierul i$a adus #n Floren"a pe to"i solda"ii r!sp+ndi"i prin #mpre>urimi' C+nd s$au sim"it destul de spri>ini"i, noii ale%i au con-ocat poporul #nc! o dat!' De data aceasta, prietenii Medicilor au !cut ceea ce nu cu mult timp #n urm! !cuser! prietenii Al&i((ilorE s$au dus cu to"ii la palat' Ei au -otat pentru i(.onirea lui Rinaldo de Al&i((i %i rec0emarea lui Cosimo' Rinaldo a #n"eles c! el %i ai s!i erau pierdu"i, ast el #nc+t s$a retras #ntunecat %i t!cut, dar !r! re(isten"! sau proteste' 1dat! cu el a c!(ut oli.ar0ia care smulsese Floren"a din m+inile #ns+n.erate ale ciompilor pentru a o urca pe culmi de .lorie %i de prosperitate' 2rei mem&ri ai amiliei Al&i((i, Maso de Al&i((i, Niccolo d'U((ano %i Rinaldo, se succedaser! la putere, timp de cinci(eci %i trei de ani, !r! a i #ncetat de a i simpli cet!"eni, #n"elepciunea lor calm! %i rece, inte.ritatea lor ereditar!, patriotismul lor de ne(druncinat au (!d!rnicit o >um!tate de -eac proiectele de a.resiune ale ducilor de Milano, ale re.elui din Napoli %i ale lui Filippo Maria *isconti' La Floren"a ca %i la Roma, -alul aducea -iitorii tirani ai patriei, #ntoarcerea lui Cosimo, este ade-!rat, a repre(entat -ictoria democra"iei asupra aristocra"iei, dar #n-in.!torul era, prin a-erea sa, cu mult deasupra celor care #l aleseser!, #ncep+nd cu re#ntoarcerea lui Cosimo, Floren"a, ce #%i apar"inuse ei #nse%i mereu, a-ea s! de-in! proprietatea unei amilii care, i(.onit! de trei ori, a re-enit de trei ori %i a adus ora%ului ro&ia #n lan"uri de aur, apoi de ar.int %i, #n inal, de ier' Cosimo a re-enit #n toiul unor s!r&!toriri astuoase, dar s$a pus imediat pe trea&!E ne.o", &!nci, construc"ii' A l!sat sus"in!torilor s!i .ri>a de a$l r!(&una' Li r!(&unarea a ost crud!' Antonio, iul lui =uada.ni, acela care #l sal-ase pentru o mie de lorini, a ost decapitat #mpreun! cu al"i patru prieteni ai s!i' Cosimo @ar&adori %i Janoli @el ratelli au ost prin%i la *ene"ia, pentru a i urca"i apoi pe e%a od, #n iecare (i se d!deau noi sentin"e de exil, mai &l+nde sau mai se-ere, dup! cum amiliile #n cau(! erau mai &o.ate sau mai s!race' Represaliile au ost at+t de numeroase, #nc+t un prieten i$a spus odat! lui Cosimo c! -a s +r%i prin a depopula ora%ul' Cosimo %i$a #ntors pri-irile de la un calcul de sc0im&uri &ancare, a pus m+na pe um!rul prietenului %i i$a r!spuns, cu un (+m&et impercepti&ilE Bre er s! p!stre( ora%ul cu mai pu"ini locuitori dec+t s!$l pierd' Cosimo a murit #n -ila sa de la Care..i, la l au.ust /6;6, #n -+rst! de %apte(eci %i cinci de ani, !r! ca imensa lui popularitate s! i sc!(ut, #n timpul s!u, artele %i %tiin"ele au !cut pa%i enormiE Donatello, @runellesc0i, Masaccio lucraser! su& oc0ii s!i %i Ia #ndemnul s!u) Constantinopolul a c!(ut parc! #nadins pentru a$i da prile>ul de a$i ad!posti la palatul Riccardi pe sa-an"ii .reci, care ri.eau de teama lui Ma0omed al II$lea %i care au adus cu ei mo%tenirea lui ?omer, Euripide %i Blaton' 3n ine, propria sa "ar! l$a #ncununat pe Cosimo cu acea aureol! care #n%eal! posteritatea %i l$a numit, pe patul s!u de moarte, B!rintele Batriei' Din cei doi ii pe care i$a a-ut de la contesa @ardi, so"ia sa, doar unul i$a supra-ie"uit' Biero nu mo%tenise de ia tat!l s!u dec+t spiritul comercial' EI s$a mul"umit, deci, s! sporeasc! a-u"ia amiliei, #ntre Cosimo B!rintele Batriei %i Loren(o Ma.ni icul, Biero a r!mas #n istorie su& numele de Biero =utosul' Biero a a-ut de la so"ia sa Lucre(ia 2orna&uoni doi ii, care, cu toate recomand!rile !cute de el de a i condus, pe ultimul lui drum, !r! ast, #n &iserica San Loren(o, le$au ridicat, lui %i unc0iului lor =io-anni, un morm+nt minunat' Ace%ti ii nu erau la -remea aceea dec+t doi copiiE Loren(o %i =iuliano' S!n!tatea %u&red! %i (.+rcenia lui Biero au ost atale Repu&licii' 2imp de cincispre(ece ani, dup! unii, sau %ase ani, dup! al"ii, c+t a ost succesorul tat!lui s!u #n runtea Repu&licii, Floren"a a #ncetat s! mai diri>e(e politica Italiei a%a cum !cuse p+n! atunci %i a co&or+t de pe primul loc pe al doilea' Sin.ura do-ad! de apreciere pe care Biero a primit$o din partea

Alexandre Dumas
celorlalte state ale Europei a ost, poate, scrisoarea de la Ludo-ic al XI$lea care #i permitea s! trans orme una din s erele de pe &la(onul Medicilor #n cele trei lori de crin ale Fran"ei' 3n timpul perioadei ce poate i ixata #ntre /6;6 %i /69<, cei care au .u-ernat Floren"a au ost Andrea di Ba((i, 2ommaso Soderini, Matteo Balmieri %i Lui.i =uicciardini' 3n ceea ce #l pri-e%te pe Biero, re"inut de &oal! %i de calculele lui &ancare #ntr$una din -ilele sale, el nu -enea la Floren"a dec+t cu prile>uri deose&ite %i pentru ca poporul s! nu$l uite cu totul' Sosea atunci purtat #ntr$o litier!, de unde saluta ca un re.e' La moartea lui, cei care .u-ernaser! #n timpul -ie"ii sale au ost si.uri c! -or p!stra puterea' Loren(o, iul cel mare al lui Biero, se n!scuse la l ianuarie /66C %i a-ea a&ia dou!(eci %i unu de ani) nu putea a-ea preten"ia de a$i in luen"a, imediat, pe ma.istra"ii care #m&!tr+niser! #n unc"iile pu&lice' 2ommaso Soderini, care usese recunoscut ca %e #n mod tacit, nu s$a temut de cei doi mo%tenitori %i le$a trimis ca am&asadori, la moartea lui Biero, doar ni%te simpli cet!"eni ai Floren"ei, care, de alt el, au ost primi"i cu at+ta modestie #nc+t nimeni nu s$a temut pentru -iitor' Li, #ntr$ade-!r, %ase sau %apte ani au trecut #n lini%te !r! ca Loren(o sau ratele s!u, ocupa"i cu des!-+r%irea studiilor %i cu colec"ionarea de statui antice %i de ta&louri ale scolii lorentine, s! i dat -reun semn care s!$i nelini%teasc! pe -ec0ii repu&licani' De 'Medici erau atotputernici, dar p!reau s! i.nore ei #n%i%i aceast! putere, de care nu a&u(au' Din timp #n timp, de 'Medici o ereau poporului s!r&!tori at+t de astuoase %i #ntr$un el care p!rea at+t de de(interesat, #nc+t popularitatea lor se p!stra ne%tir&it!' A&ia de-eniser! st!p+nii uria%ei a-eri l!sate de tat!l lor, c! s$a %i pre(entat o oca(ie pentru ca cei doi ra"i s! dea do-ad! de m!re"ia lor' 3n prim!-ara anului /69/, s$a anun"at c! ducele =alea((o/6, #mpreun! cu so"ia sa @ona de Sa-oia, duce de Milano, -a ace un pelerina> la Floren"a' S$a (-onit c! plecaser! cu un ast #nc! necunoscut p+n! atunciE dou!spre(ece litiere acoperite cu &aldac0ine aurite erau purtate pe spin!ri de cat+ri prin Apenini, pe potecile pe care nu puteau trece tr!surile' Litierele erau precedate de cinci(eci de iepe micu"e, pentru duces! %i emeile sale %i de cinci(eci de cai, pentru duce %i .arda sa' Brocesiunea era #nc0eiat! de cinci sute de antasini/A, de o sut! de solda"i %i de cinci(eci de spadasini' Cinci sute de -ale"i "ineau #n les! cinci sute de perec0i de c+ini de -+n!toare %i al"i dou!(eci %i cinci de -ale"i purtau pe &ra" dou!(eci %i cinci de %oimi, din aceia despre care ducele spunea c! nu i$ar da nici pe dou! sute de lorini de aur pentru iecare, #n s +r%it, o sum! uria%! de &ani constituia a-utul menit s! spri>ine etalarea puterii aceluia ce a-ea s! ie asasinat mi%ele%te #n &iserica San Am&ro..io din Milano' Repu&lica nu a -rut s! r!m+n! mai pre>os #n ceea ce pri-e%te m!re"ia primiriiE s$a 0ot!r+t ca #ntrea.a suit! a ducelui s! ie .!(duit! %i 0r!nit! pe c0eltuiala statului' Loren(o a cerut onoarea de a$l primi pe =alea((o ca oaspete #n palatul Riccardi' Acolo, luxul arti icial al ducelui milane( a ost eclipsat de ma.ni icen"a &ur.0e(ului lorentin' Loren(o nu a-ea 0ainele pline de aur %i de diamante ca ilustrul s!u musa ir, dar s!lile palatului s!u ad!posteau toate minunile artei antice %i moderne' Loren(o nu a-ea #n >urul lui curteni %i -ale"i, dar era #ncon>urat de o serie de oameni ilu%tri, de sa-an"i %i de arti%ti, a%a cum nici un re.e din -remea sa nu mai a-ea' Este -or&a despre Andrea Mante.na, Beru.ino, @ramante, Leonardo da *inci, Lascaris, Ermolao' Ducele de Milano a ost uluit de aceste comori %i a recunoscut c! se poate do&+ndi o m!re"ie mai str!lucitoare dec+t a sa' De%i n$a stat mult la Floren"a, a ost uimit de splendoarea ora%ului %i a -ie"ii sale' Loren(o a sim"it pl!cerea #ntre.ului ora% %i a #n"eles ca Floren"a era de -+n(are, ca o curte(an! %i c! putea i a lui, dac! -a i destul de &o.at pentru a o cump!ra' De atunci, Loren(o s$a dep!%it #n d!rnicie %i splendoareE #n iecare (i o erea o alt! s!r&!toare, care a-ea drept menire s! cu unde poporul #n mole%eal! %i s!$l ac! s! renun"e la o -ia"! acti-!, cum usese aceea dus! mai #nainte' Este ade-!rat c! lorentinii, o&osi"i de a aceri, a&andonau cu pl!cere m+inilor care #i distrau .u-ernarea Repu&licii, care de-enea
/6 /A

Cian =alea((o S ona 7/666$l69;8 mort asasinat' antasini militari ai in anteriei'

Familia de'Medici
tot mai str!in! politicii .enerale a Italiei, 2otul c!(use #ntr$o toropeal! neo&i%nuit!' Floren"a, ora%ul disputelor .!l!.ioase, al r!scoalelor populare, nu mai r!suna de stri.!te sau de amenin"!ri, ci doar de c+ntece de laud! %i de #ncura>are' Loren(o #i o er! ser&!ri, Loren(o #i c+nt! -ersuri, Loren(o #i or.ani(ea(! spectacole' Ce$i tre&uie mai mult Floren"eiD Ce ne-oie ar a-ea s! se o&oseasc! muncind, dac! de'Medici -e.0ea(! %i muncesc pentru eaD Dar mai existau c+"i-a care, mai mult din propriul interes dec+t din dra.oste pentru &inele pu&lic, nu pri-eau cu oc0i &uni ac"iunile lui Loren(o %i ale ratelui s!u' Ace%ti oameni erau cei din amilia Ba((i' S! pri-im #n urm! %i s! #mp!rt!%im cititorului de unde -enea ura ce a determinat conspira"ia despre care -a i -or&a #n cur+nd' 3n anul /4C/, poporul, o&osit de disensiunile #nc!p!"+nate ale no&ilimii, de re u(ul de a se supune >udec!"ii democrate, de -iolen"ele ei (ilnice, a dat, su& denumirea de =li 1rdinamenti di .iusti(ia, o 0ot!r+re care excludea pentru totdeauna de la accesul la #nalta ma.istratur! trei(eci %i %apte de amilii -estite ale Floren"ei' Mai mult, Si.noria a-ea dreptul de a ad!u.a %i alte amilii celor trei(eci %i %apte, ori de c+te ori ar i considerat acest lucru necesar' Mem&rii celor trei(eci %i %apte de amilii proscrise au ost denumi"i ma.na"i, titlu onora&il odinioar!, dar care a de-enit in amant cu aceast! oca(ie' Broscrierea dura de o sut! patru(eci %i trei de ani, c+nd, #n /656, Cosimo de'Medici, dup! ce$l i(.onise pe Rinaldo di Al&i((i din Floren"a, #mpreun! cu amiliile no&ile care .u-ernaser! cu el K a 0ot!r+t s!$%i m!reasc! num!rul sus"in!torilor, c0em+nd al!turi de ei %i c+te-a din amiliile proscrise, care au ost repuse #n drepturi' Brintre acestea a ost %i amilia Ba((i, Uit+nd c! a-eau o no&le"e de spad!, cei din amilia Ba((i au adoptat cu totul noua po(i"ie, desc0i(+nd %i ei o &anc!, de-enit! #n cur+nd una din cele mai -estite #n Italia' Ast el, amilia Ba((i, superioar! prin ran. amiliei de'Medici, i$a de-enit ri-al! %i #n domeniul &ancar' Cinci ani mai t+r(iu, Andrea di Ba((i, %e ul amiliei, a a>uns #n r+ndurile Si.noriei, de unde str!mo%ii lui useser! i(.oni"i de un secol %i >um!tate' Andrea di Ba((i a a-ut trei iiE unul din ei s$a #nsurat cu nepoata lui Cosimo %i a de-enit cumnatul lui Loren(o %i al lui =iuliano' At+ta -reme c+t a tr!it, &!tr+nul am&i"ios s$a purtat cu .inerele lui ca %i c+nd ar i ost propriul s!u iu, c!ci, -!(+nd c+t de mult se #m&o.!"ea amilia Ba((i, dorea ca ea s!$i ie aliat! %i prieten!' Familia de'Medici sporea %i #n num!r %i #n &o.!"ie, c!ci cei doi ra"i care se #nsuraser! a-eau, unul cinci copii, altul trei' Contrar politicii tat!lui s!u, Loren(o de'Medici s$a .+ndit c! era #n interesul lui de a se opune unei cre%teri mai mari a puterii %i a &o.!"iei amiliei Ba((i' 3n cur+nd s$a i-it o oca(ie de a aplica aceast! nou! politic!' =io-anni di Ba((i se #nsurase cu una din cele mai &o.ate mo%tenitoare ale Floren"ei, iica lui =io-anni @uonrromei' La moartea acestuia, Loren(o a dat o le.e prin care mo%tenitorii &!r&a"i erau pre era"i etelor' Noua le.e, aplicat! so"iei lui =io-anni di Ba((i, !cea ca aceasta s!$%i piard! mo%tenirea, care re-enea unor -eri #ndep!rta"i' Casa di Ba((i nu a ost lo-it! doar #n aceast! direc"ie' Existau #n amilie nou! &!r&a"i care a-eau %i -+rsta %i calit!"ile necesare pentru a de-eni ma.istra"i, dar to"i useser! #ndep!rta"i de Si.norie, cu excep"ia lui Gacopo, acela dintre iii lui Andrea care nu se #nsurase niciodat! %i care usese .on alonier #n anul /6;C, adic! pe -remea lui Biero =utosul' Un ast el de a&u( de putere l$a sup!rat #n a%a m!sur! pe Francesco di Ba((i, #nc+t el s$a exilat de &un!-oie la Roma, unde s$a ocupat de o sucursal! a &!ncii sale' Acolo, a de-enit &anc0erul papei Sixtus al I*$lea %i al iului s!u, =irolamo Riario, cei mai puternici du%mani pe care amilia de'Medici #i a-ea #n #ntrea.a Italie' Re(ultatul acestor trei du%m!nii reunite a ost o conspira"ie de elul aceleia care, cu doi ani #n urm!, adic! #n /69;, #l omor+se pe =alea((o S or(a #n catedrala din Milano' 1dat! 0ot!r+"i s! re(ol-e totul prin spad!, Francesco di Ba((i %i =irolamo Riario au pornit #n c!utare de complici' Unul din primii .!si"i a ost Francesco Sal-iati, ar0iepiscopul Bisei, pe care de'Medici nu doriser! s!$l -ad! ar0iepiscop din cau(a unor du%m!nii de

Alexandre Dumas
amilie' I$au .!sit apoi pe Carol de Montone, iul aimosului condotier/; @raccio, cel care usese .ata s! cucereasc! Siena, dac! de'Medici nu l$ar i oprit) =io-anni @attista Montesecco, %e ul (&irilor din ser-iciul Bapei) &!tr+nul Gacopo di Ba((i, care usese pe -remuri .on alonier) al"i doi Sal-iati, un rate %i un -!r de$ai ar0iepiscopului) Napoleone Fran(esi, @ernardo @andini, prieteni de-ota"i %i to-ar!%i de petrecere ai tinerilor Ba((i) #n ine, Ste ano @a.noni, episcop %i pro esor de lim&a latin! %i Antonio Ma ei, preot la *olterra %i scri& apostolic' Un sin.ur Ba((i, Renato, nepot al lui Gacopo %i iu al lui Biero, a re u(at s! intre #n complot %i s$a retras la "ar!, pentru a nu putea i #n-ino-!"it de complicitate' 2otul era con-enit %i mai r!m+nea doar ca Loren(o %i =iuliano s! se a le #mpreun!, #ntr$ un loc pu&lic, departe de prietenii lor' Bapa a sperat s! pricinuiasc! o ast el de oca(ie prin ridicarea la ran. de cardinal a nepotului contelui =irolamo, Ra aello Riario, care, #n -+rst! de optspre(ece ani, a&ia #%i terminase studiile la Bisa' Un ast el de e-eniment tre&uia s! ie prile>ul unor ser&!ri deose&ite, c!ci, de%i de'Medici erau du%manii Bapei #n sinea lor, ei p!strau ostentati- toate aparen"ele unei prietenii #ntre Repu&lic! %i S +ntul Scaun' Gacopo di Ba((i l$a in-itat, deci, pe proasp!tul cardinal la Floren"a, la un &anc0et, pe lista in-ita"ilor i.ur+nd %i Loren(o cu =iuliano' Asasinatul tre&uia s! ai&! loc la s +r%itul &anc0etului, dar Loren(o a -enit sin.ur' =iuliano, re"inut de o #nt+lnire amoroas!, #l ru.ase pe ratele s!u s!$l scu(e' A ost necesar s! se am+ne #ndeplinirea complotului' 1ca(ia urm!toare s$a pre(entat oarte cur+nd, c!ci Loren(o, nel!s+ndu$se mai pre>os de amilia Ba((i, l$a in-itat, la r+ndul s!u, pe cardinal la Fiesole %i #mpreun! cu el pe to"i cei care au asistat la &anc0etul dat de Gacopo, Dar %i de data aceasta =iuliano a lipsit, c!ci #l durea un picior' Complotul a tre&uit s! se am+ne din nou' 3n ine, totul a ost resta&ilit pentru 4; aprilie /69:, dup! cele consemnate de Mac0ia-elli' 3n diminea"a acelei (ile, care era de s!r&!toare, cardinalul Riario tre&uia s! asiste la slu>&!, la catedral! %i, #ntruc+t #i anun"ase de inten"ia sa pe Loren(o %i =iuliano, ace%tia nu puteau lipsi' 2o"i conspiratorii au ost pre-eni"i %i instrui"i, iecare #n-!"+nd pe de rost rolul pe care a-ea s!$I >oace #n aceast! tra.edie s+n.eroas!' Cei mai #n-er%una"i #mpotri-a Medicilor erau Francesco di Ba((i %i @ernardo @andini %i, deoarece erau %i cei mai puternici %i cei mai #ndem+natici, l$au cerut pentru ei pe =iuliano, c!ci se spunea c! acesta, iind mai %u&red, purta mereu, su& 0aine, o plato%!, ceea ce !cea ca uciderea lui s! ie mai di icil!' Le ul (&irilor ponti icali, =io-anni @attista Montesecco, care primise %i acceptase sarcina de a$l ucide pe Loren(o %i #n celelalte proiecte de asasinat, a l+nd c! de data aceasta complotul a-ea s! se execute #ntr$o &iseric!, a re u(at s! participe la un ast el de sacrile.iu iar! a a-ea, #nainte, o iertare din partea Bapei' Li cum nimeni nu se .+ndise s! o&"in! un act at+t de important, cu toate insisten"ele, Montesecco a re u(at' Misiunea de a$l omor# pe Loren(o le$a ost #ncredin"at! atunci lui Antonio *olterra %i lui Ste ano @a.noni care, I#n calitatea lor de preo"i K spune cu nai-itate Antonio =alii K a-eau mai pu"in respect pentru locurile s inteMI' Momentul ales pentru a ac"iona a ost acela #n care preotul -a ie%i din altar cu S intele Daruri' Dar, odat! cu moartea celor doi ra"i, nu era c+%ti.at totul' Era ne-oie ca Si.noria s! ie cucerit!, ca ma.istra"ii s! ie sili"i a accepta asasinatul imediat dup! #n !ptuirea lui' Aceast! sarcin! i$a re-enit ar0iepiscopului Sal-iati, care s$a dus la palat #mpreun! cu Gacopo @racciolini %i -reo trei(eci de conspiratori' A l!sat dou!(eci la intrarea principal! %i ace%tia, amesteca"i #n mul"imea care -enea %i pleca, urmau s! r!m+n! neo&ser-a"i p+n! #n momentul #n care, la un semnal, -or &loca u%a' Al"i (ece conspiratori au ost introdu%i #n palat, cu misiunea de a ac"iona %i ei la semnal, pentru a i al!turi de ar0iepiscop c+nd acesta a-ea s!$l areste(e pe .on alonierul Cesare Betrucci' Slu>&a di-in! #ncepuse %i, #nc! o dat!, prile>ul r!(&un!rii p!rea s! le scape conspiratorilor, c!ci -enise doar Loren(o' Francesco di Ba((i %i @ernardo @andini s$au 0ot!r+t s! mear.! dup! =iuliano' Drept pentru care s$au dus la el acas! %i l$au .!sit cu o iu&it!' De.ea&a a pretextat el durerea de picior, cei doi l$au con-ins c! nu era cu putin"a s!
/;

condotier conduc!tor al solda"ilor mercenari #n Italia'

Familia de'Medici
lipseasc! din catedral!, c!ci a&sen"a sa l$ar o ensa pe cardinal' Cu toate pri-irile imploratoare ale iu&itei sale, =iuliano s$a 0ot!r+t s!$i urme(e pe cei doi tineri' Li$a pus la centur! cu"itul de -+n!toare pe care #l purta de re.ul!, dar, cum -+r ul acestuia #i lo-ea piciorul &olna-, l$a scos %i l$a dat unui ser-itor' Atunci, Francesco di Ba((i %i$a trecut un &ra" #n >urul umerilor lui =iuliano, .est o&i%nuit #ntre prieteni %i a constatat c!, #n ciuda o&iceiului s!u, t+n!rul nu$%i mai pusese acum nici plato%a protectoare' S!rmanul =iuliano se o erea asasinilor s!i !r! arme %i !r! ap!rare' Cei trei tineri au p!truns #n &iseric! #n momentul citirii E-an.0eliei' =iuliano s$a dus s! #n.enunc0e(e al!turi de ratele s!u' Cei doi preo"i erau la postul lor %i, de asemenea, Francesco %i @ernardo' Au sc0im&at #ntre ei o pri-ire care spunea c! erau pre.!ti"i' Slu>&a a continuat' Lumea care umplea p+n! la re u( &iserica le d!dea prile>ul asasinilor s! stea c+t mai aproape de cei doi ra"i' De alt el, ace%tia erau oarte lini%ti"i %i se credeau la el de #n si.uran"! ca %i #n -ila lor de la Care..i' Breotul a ridicat ostia, #n acela%i timp, s$a au(it un stri.!t #n.ro(itor' =iuliano, lo-it #n piept de @ernardo @andini cu pumnalul, s$a ridicat plin de s+n.e %i s$a pr!&u%it dup! c+"i-a pa%i, #n mi>locul mul"imii #nlemnite' Francesco di Ba((i s$a n!pustit asupra lui %i l$a lo-it cu at+ta urie #nc+t s$a r!nit c0iar pe sine, ceea ce l$a #n-er%unat %i mai tare, ast el #nc+t #l mai lo-i #nc! de -reo c+te-a ori pe &ietul =iuliano, care nu mai era dec+t un cada-ru' Loren(o usese mai norocos dec+t ratele sau' C+nd a sim"it o m+n! pe um!rul s!u, s$a #ntors %i a -!(ut sclipind lama pumnalului din m+na lui Antonio *olterra' Instincti- s$a retras %i t!i%ul n$a !cut altce-a dec+t s!$i atin.! pu"in .+tul' S$a ridicat %i, sco"+ndu$%i spada, i$a c0emat #n a>utor pe cei doi scutieri ai s!i' La c0emarea st!p+nului lor, Andrea %i Loren(o Ca-alcanti s$au n!pustit cu spada #n m+n! #ntr$acolo, la care cei doi preo"i, -!(+ndu$se #n pericol, %i$au a(-+rlit armele %i au luat$o la u.!' La (.omotul pe care #l !cea Loren(o ap!r+ndu$sc, @ernardo @andini, ocupat tot cu =iuliano, %i$a ridicat capul %i a -!(ut ca -ictima principal! era pe cale de a le sc!pa' L$a p!r!sit pe cel mort pentru cel -iu %i s$a #ndreptat spre altar' Dar aici i$a t!iat calea Francesco Nori, pe care l$a r!nit mortal' 1ric+t de rapid a ost atacul, Loren(o a a-ut timp destul pentru a sc!pa de doi dintre du%mani' @ernardo s$a .!sit sin.ur #n ata a trei oameni' Francesco a -rut s!$i sar! #n a>utor, dar era r!nit %i nu s$a mai putut mi%ca' Boli(iano l$a #mpins pe Loren(o #n sacristie %i #mpreun! cu cei c+"i-a prieteni care erau al!turi de el au #ncuiat pe din!untru por"ile de &ron(' Antonio Ridol i, unul din cei mai de-ota"i prieteni ai lui Loren(o a supt rana de la .+tul t+n!rului de'Medici, de team! s! nu i ost otr!-it' *!(+nd c! totul era pierdut, @ernardo @andini l$a luat de &ra" pe Francesco di Ba((i %i l$a tras #n urma sa, pe c+t de repede #i era posi&il r!nitului s! mear.!' 3n &iseric! a-u atunci loc un moment de tul&urare,, u%or de #n"eles' 1 iciantul u.ise acoperind ostia %i to"i participan"ii la slu>&! se n!pustiser! #n pia"!, olosind toate ie%irile' *reo opt sau (ece parti(ani ai Medicilor se adunaser! #ntr$un col" %i, cu spada #n m+n!, s$au apropiat de sacristie, promi"+ndu$i s!$l conduc! la palat pe Loren(o, #n deplin! si.uran"!' Dar Loren(o nu s$a .r!&it s! r!spund! acestei in-ita"ii, suspect+nd un nou %iretlic al du%manilor pentru a$l ace s! cad! #n capcana din care tocmai sc!pase' Atunci Sismondi della Stu a a urcat pe scara care ducea la or.!, p+n! la o ereastr!, de unde a putut pri-i #n &iseric!' Era complet pustie, cu excep"ia prietenilor lui Loren(o care #l a%teptau la u%a sacristiei %i a trupului lui =iuliano, deasupra c!ruia 0o0otea o emeie at+t de palida #nc+t ar i putut p!rea %i ea un cada-ru, dac! pl+nsul nu i$ar i (.uduit pieptul' Sismondi della Stu a a co&or+t %i l$a in ormat pe Loren(o despre ceea ce -!(use' Atunci, acesta a ie%it si, #mpreun! cu prietenii s!i, a a>uns cu &ine #n palatul de pe *ia Lar.a' 3n momentul pre(ent!rii S intelor Daruri, clopotele sunaser! ca de o&icei' Acesta era semnalul a%teptat de cei de la palat' Ar0iepiscopul Sal-iati a intrat #n sala #n care se a la .on alonierul, spun+ndu$i c! ar a-ea s!$i comunice o -este secret! din partea Bapei' Acest .on alonier era Cesare Betrucci, acela%i care, cu opt ani #n urm!, usese surprins #ntr$o conspira"ie de c!tre Andrea Nardi' E-enimentul #l marcase at+t de puternic #nc+t

/<

Alexandre Dumas
r!m!sese de atunci #n permanent! alert!' De%i nimic nu se a lase despre aptele ce se petreceau #n catedral!, -!(+nd emo"ia de pe c0ipul ar0iepiscopului ce -enea spre el, #n loc s!$l a%tepte, Betrucci s$a n!pustit spre u%! K dar s$a ciocnit acolo de Gacopo @racdolini' =on alonierul, care era puternic %i cu o mare pre(en"! de spirit, l$a prins de p!r pe Gacopo, l$ a tr+ntit la p!m+nt %i a stri.at dup! a>utor' =!r(ile au ap!rut de #ndat! %i conspiratorii care au -rut s!$l sal-e(e pe @racciolini au ost respin%i' 2rei au ost uci%i, doi arunca"i pe ereastr! %i doar unul a luat$o la u.!' Cei care erau #n cancelarie au -rut s!$l a>ute pe ar0iepiscop, dar u%a pe care o tr!seser! #n urma lor a-ea o #ncuietoare cu un Imecanism secret de unc"ionare, pe care nu #l cuno%teau' Ast el, s$au -!(ut #n imposi&ilitate de a$i s!ri #n a>utor ar0iepiscopului, #n acest timp, Cesare Betrucci a a>uns tea !r p+n! #n sala #n care ma.istra"ii #%i "ineau audientele %i a dat alarma' Ace%tia s$au #narmat, iecare cu ce a .!sit la$ndem+n!' Datorit! -e%mintelor sale sacre, ar0iepiscopul a str!&!tut !r! piedici sala plin! de cada-re, unde @racciolini era "inut pri(onier' I$a !cut un semn c!$l -a eli&era' A co&or+t s!$i ia pe conspiratori de la poart!, dar tocmai atunci -enea spre ei un .rup de parti(ani ai Medicilor stri.+ndE BalieM BalieM/9' Sal-iati %i$a dat seama c! nu mai era -or&a de a$l scap! pe @racciolini, ci de a se sal-a pe sine' Lucrurile se in-ersaser! acum %i urm!ritorii de-eniser! cei urm!ri"i' Cei doi preo"i care reu%iser! s! u.a useser! prin%i %i uci%i de prietenii Medicilor' @ernardo @andini plecase din &iseric! #mpreun! cu Francesco di Ba((i, .ra- r!nit, a%a cum am spus' A>uns #n a"a casei sale, acesta din urma s$a sim"it #ntr$at+t de lipsit de putere #nc+t nu a mai putut s! mear.!, #n timp ce @ernardo o luase la u.!, Francesco s$a #ntins #n pat %i a a%teptat derularea e-enimentelor' 3n ciuda -+rstei sale #naintate, Gacopo a #ncercat s!$l #nlocuiasc! pe nepotul s!u) s$a urcat pe cal %i, #n runtea a peste o sut! de oameni, a #nceput s! .oneasc! prin ora% stri.+nd din toate puterileE ILi&ertateM Li&ertateMI Dar Floren"a nu mai r!spundea la aceast! c0emare, ca alt!dat!' Cei care nu %tiau #nc! ce se petrecuse #n catedral!, #i pri-eau cu uimire pe Gacopo %i pe oamenii s!i) cei care a laser! despre crim!, #l amenin"au %i c!utau s!$l urm!reasc!' Gacopo a -!(ut ceea ce conspiratorii -!d #ntotdeauna prea t+r(iuE st!p+nii nu -in dec+t atunci c+nd popoarele -or s! ie scla-e' A #n"eles c! nu a-ea de pierdut nici o clip! %i c! tre&uia s!$%i .!seasc! un ad!post' A !cut st+n.a$#mpre>ur cu trupa sa %i a ie%it din ora%' Loren(o n$a participat la urm!rire) s$a retras la el %i a l!sat poporul s! ac"ione(e' Loren(o a-ea dreptateE %i$ar i pierdut pentru totdeauna popularitatea dac! s$ar i r!(&unat sin.ur, mai ales #n elul #n care #l r!(&una poporul' 2+n!rul cardinal Riario, care %tiuse despre complot, dar nu %i despre elul #n care a-ea s! ie pus #n aplicare, ceruse spri>inul preo"ilor &isericii %i usese condus #ntr$o sacristie, -ecin! celei #n care se re u.iase Loren(o' Ar0iepiscopul Sal-iati, ratele s!u, -!rul sau %i Gacopo @racciolini, aresta"i #n palatul Si.noriei au ost sp+n(ura"i la erestre' Francesco di Ba((i, .!sit #n patul s!u dup! ce pierduse mult s+n.e, a ost t+r+t la palat #n 0uiduielile mul"imii pe care o pri-ea cu dispre"' F!r! s! i spus un sin.ur cu-+nt, a ost sp+n(urat al!turi de Sal-iati' =io-anni @attista Montesecco, cel ce re u(ase s!$l #n>un.0ie #ntr$o &iseric! pe Loren(o %i ast el, #ntruc+t-a, #l sal-ase, l!s+ndu$l pe m+inile celor doi preo"i, a ost decapitat' Renato di Ba((i, sin.urul din amilie care re u(ase s! intre #n conspira"ie %i care se retr!sese la "ar!, n$a putut s! se sal-e(eE a ost arestat %i sp+n(urat la o ereastr! a palatului' 3n ine, Gacopo di Ba((i, prins #mpreun! cu trupa sa #n Mun"ii Apenini, a ost readus la Floren"a %i, cu toat! suma uria%! pe care a o erit$o pentru a nu i ucis, a ost %i el sp+n(urat al!turi de Renato' Execu"iile au durat -reo cincispre(ece (ile' Lapte(eci de persoane au ost omor+te de popula"ie %i cada-rele lor t+r+te pe str!(i' Corpul lui Gacopo di Ba((i, care usese depus #n
Slo.anul palie8'
/9

amiliei

de'Medici,

dup!

stema

amiliei repre(entat! prin %apte s ere 7xette

//

Familia de'Medici
morm+ntul str!mo%ilor s!i, a ost scos de acolo su& pretextul c! cine-a #l au(ise &lestem+nd #n momentul mor"ii %i a ost #nmorm+ntat #n p!m+nt nes in"it, #n lun.ul unui (id' Dar nici acolo Gacopo nu %i$a .!sit odi0na, c!ci ni%te copii l$au scos %i l$au t+r+t, pe >um!tate descompus, pe str!(ile Floren"ei, apoi l$au aruncat #n lu-iul Arno' Mul"imea este pretutindeni la el, ie c! r!(&un! li&ertatea sau re.ii' Re-enindu$%i treptat din %oc, Loren(o %i$a adus aminte de emeia pe care o -!(use aplecat! deasupra trupului ratelui s!u' A dat ordin ca ea s! ie c!utat!' Cercet!rile au ost ane-oioase, c!ci emeia se retr!sese ca s! r!m+n! sin.ur! #n durerea ei' B+n! la urm!, a ost .!sit!' Loren(o i$a declarat c! a-ea s!$l ia #n .ri>a lui pe iul ei, pe care tocmai #l n!scuse' Acest copil a-ea s! de-in!, peste ani, papa Clement al *II$lea' Doi ani trecuser! de la aceast! nenorocire, c+nd, #ntr$o diminea"!, mul"imea a -!(ut un cada-ru sp+n(urat la una din erestrele palatului @ar.ello' Cada-rul era al lui @ernardo @andini' Acesta se re u.iase la Constantinopol, dar sultanul Ma0omed al II$lea i$l predase lui Loren(o, ca semn al dorin"ei de a a-ea pace cu Floren"a' Conspira"ia c!reia =iuliano i$a c!(ut -ictim! a ost sin.urul pericol care l$a amenin"at pe Loren(o #n #ntrea.a sa -ia"! %i tocmai acest lucru a !cut ca el s! ie %i mai #ndr!.it de popor' Bacea pe care a semnat$o #n A martie /6:< cu Ferrante, re.e #n Napoli, l$a dus #n culmea puterii sale' Lini%tit #n ceea ce pri-ea at+t interiorul c+t %i exteriorul Repu&licii, Loren(o s$a putut d!rui pasiunii sale pentru art!, r!spl!tindu$i pe arti%ti #ntotdeauna cu d!rnicie' Este ade-!rat ca a ost mai pu"in scrupulos dec+t &unicul s!u %i atunci c+nd nu mai a-ea &ani #n -istieria sa personal!, lua !r! remu%c!ri din cea a statului' La #ntoarcerea sa de la Napoli, mai ales, a ost ne-oit s! recur.! la aceast! solu"ie' C!l!toria lui usese asemeni aceleia a unui re.e %i nu a unui simplu cet!"ean particular, #n a ara c0eltuielilor pri-ind ec0ipa>ele %i suita, a cadourilor !cute arti%tilor %i sa-an"ilor, Loren(o mai #n(estrase %i o sut! de tinere ete care urmau s! se c!s!toreasc! #n timpul %ederii sale la Napoli' Restul -ie"ii lui Loren(o nu a mai ost tul&urat de alte e-enimente importante' La moartea lui Sixtus al I*$lea, du%manul s!u #ncr+ncenat, noul papa, Inocen"iu al *UI$lea, s$a .r!&it s! se declare prietenul Medicilor, ale.+nd$o drept so"ie a iului s!u, Francesc0etto CN&o, pe Maddalena, iica lui Loren(o' El i$a mai !cut o serie de promisiuni lui Loren(o, promisiuni pe care, dup! o&iceiul s!u, nu le$a "inut' Loren(o s$a preocupat de %tiin"e %i de arte, i$a adunat #n >urul s!u pe Boli(iano, Bico della Mirandola, Marcello Buici, Landino Scal icino, Andrea Mante.na, Beru.ino, Leonardo da *inci, San.allo, @ramante, =0irlanda>o precum %i pe t+n!rul Mic0elan.eloF'S! ad!u.!m c!, #n cei dou!(eci de ani c+t a .u-ernat Floren"a, Loren(o i$a -!(ut n!sc+ndu$se pe =ior.ione, ra @artolomeo, Ra ael, Se&astiano del Biom&o, Andrea del SartoF .lorii ale artei secolului ce se s +r%ea c+t %i a aceluia ce -enea, #n mi>locul acestei lumi de sa-an"i, poe"i %i arti%ti, retras la -ila sa de la Care..i, Loren(o a sim"it cum moartea se apropia, cu toate #n.ri>irile de ne#nc0ipuit ale medicului s!u, Biero Leoni da Spoletto, care do(a medicamentele nu numai dup! &oala c+t %i dup! &o.!"ia pacientului' Loren(o a #n.0i"it p+n! %i solu"ii de perle %i pietre pre"ioase, dar care nu l$au a>utat, #n momentul ultim, cu pu"in #nainte de a p!r!si aceast! lume, si$a dat seama c! sosise timpul s! se .+ndeasc! %i la -ia"a de dincolo %i, pentru a$%i nete(i calea spre cer, l$a c0emat pe dominicanul =irolamo Sa-onarolaF' Aceast! ale.ere era ciudat!E #n mi>locul corup"iei clerului, ra =irolamo Sa-onarola se p!strase pur %i auster) #n plin! aser-ire a patriei, =irolamo Sa-onarola #%i amintea de li&ertate' Loren(o era pe patul s!u de moarte, palid %i nemi%cat asemenea unei !pturi de marmur!, c+nd =irolamo Sa-onorala s$a apropiat de c!p!t+iul s!u' Loren(o se s +r%ea, dar c!lu.!rul, mistuit de posturi, -e.0e %i exta(, era mai palid dec+t el' Sa-onarola mai era %i pro etE el pre(isese sosirea rance(ilor #n Italia %i a-ea s!$i pre(ic! lui Carol al *II$lea c! -a trece mun"ii #napoi' Asemenea acelui pro et care, #nainte de asediul Ierusalimului, str!&!tuse ora%ul s +nt, stri.+nd timp de opt (ileE INenorocire IerusalimuluiMI

/4

Alexandre Dumas
%i a noua (iE INenorocire mieMI K lui Sa-onarola #i era dat s!$%i pre(ic! propria moarte' De mai multe ori se tre(ise din somn, -r!>it dinainte de l!c!rile ru.ului s!u' C!lu.!rul i$a cerut lui Loren(o un sin.ur lucru #n sc0im&ul iert!rii p!catelor saleE li&ertatea patriei' Loren(o a re u(at %i c!lu.!rul l$a p!r!sit, cu c0ipul #ndurerat/:' 1 clip! dup! aceasta, Loren(o a ost .!sit mort, #m&r!"i%+nd un cruci ix pe care$l smulsese de pe perete, ca %i c+nd ar i implorat Domnului iertarea pe care i$o re u(ase c!lu.!rul in lexi&il' Ast el a murit, l!s+nd Floren"ei o lupt! de trei(eci %i opt de ani #mpotri-a amiliei sale, cel pe care posteritatea a-ea sa$I numeasc! Loren(o Ma.ni icul' Li cum moartea sa a-ea s! aduc! multe nea>unsuri, cerul a trimis semne amenin"!toareE ul.erul a c!(ut deasupra cupolei unei &iserici c+nd Rodri.o @or.ia a ost ales Bap!' Biero a ost succesorul tat!lui s!u, un succesor prea ira- pentru mo%tenirea l!sat! de Loren(o' N!scut #n anul /69/, #n consecin"! doar de dou!(eci %i unu de ani, Biero era un t+n!r rumos, in luen"a&il #n loc s! ie &un, curtenitor #n loc s! ie adulator, risipitor #n loc s! ie darnic' 3n situa"ia #n care se .!sea Europa, ar i ost ne-oie, pentru a mer.e #nainte, de politica #n"eleapt! a lui Cosimo B!rintele Batriei sau de -oin"a puternic! a lui Cosimo I' Biero nu sem!na cu nici unul din ace%tia doi %i ast el s$a pierdut pe sine risc+nd s! piard! %i Italia' Istoricul =uicciardini spune c! Italia nu mai usese at+t de ericit!, de &o.at! %i de lini%tit! ca #n /6C4, din -remea #mp!ratului Au.ust, care adusese prop!%irea a o sut! dou!(eci de milioane de oameni' Domnea o pace aproape .eneral! #n acel an, /6C4' C!l!torul care co&ora din Alpii piemonte(i %i se #ndrepta spre *ene"ia prin Lom&ardia sau cel care mer.ea de la *ene"ia spre Roma #n lun.ul Adriaticei, c+t %i cel care se #ndrepta p+n! #n cap!tul Cala&riei K -edea pretutindeni c+mpii culti-ate, dealuri acoperite de -ii, ora%e &o.ate, cu mul"i locuitori care, dac! nu erau cu to"ii li&eri, cei pu"in erau erici"i' Ne.li>en"a %i in-idia Floren"ei nu !cuser! #nc! mla%tini din pie"ele Bisei, marc0i(ul de Mari.nan nu distrusese #nc! o sut! dou!(eci de sate doar pe teritoriul Sienei, r!(&oaiele dintre amiliile 1rsini %i Colonna nu sc0im&aser! #nc! "inuturile ertile ale Romei #n deserturi aride' 3n ceea ce #i pri-e%te pe "!ranii italieni, ei erau la acea -reme, !r! #ndoial!, cei mai erici"i din lume' 3n timp ce %er&ii din =ermania %i "!ranii rance(i 2r!iau sau r!sp+ndi"i %i aciua"i #n coli&e s!r!c!cioase sau #n.0esui"i ca ni%te animale #n sate mi(era&ile K italienii locuiau #n t+r.u%oare #mpre>muite de (iduri, cu -itele %i uneltele lor puse la ad!post de a.resori' Locuiau #n condi"ii &une, a-eau arme, o -istierie comun!, ma.istra"i ale%i' C+nd se luptau, %tiau c! ac aceasta pentru a$%i ap!ra c!minele %i patria' 1r!%enii nu erau mai pu"in erici"i, #n m+inile lor se a la comer"ul %i, de la un cap!t la altul, Italia era un &a(ar imens, #n 2oscana se a lau ateliere #n care erau prelucrate l+na, c+nepa, pieile, sul ul %i &itumul' Brodusele str!ine -eneau dinspre Marea Nea.r!, E.ipt, Spania sau Fran"a prin porturile din =eno-a, Bisa, Napoli %i *ene"ia' Aceste produse erau sc0im&ate pe unele indi.ene sau plecau mai departe, dar prelucrate, ast el #nc+t -aloarea lor se tripla sau se #mp!trea' For"a de munc! nu lipsea' @o.a"ii aduceau m!r urile, s!racii contri&uiau cu munca lor' No&ilii sc0im&au pe &ani produsul acestor asocieri' Bri-ind la recoltele &o.ate, la atelierele #n loritoare %i raport+ndu$le la popoarele s!race, &ar&are %i .rosolane din >ur, su-eranii Italiei #n"eleseser! c! nu era departe (iua #n care -or de-eni o prad! &un! pentru celelalte na"iuni, #n acest sens, #nc! din /6:<, Floren"a, Milano,
Dumas olose%te cele consemnate de Baci ico @urlamac0i, care nu a ost un martor impar"ial, ci c0iar un du%man eroce al Casei de'Medici %i un discipol #n l!c!rat al lui Sa-onarola' Bo0(iano a a irmat c!, dup! un sc0im& de -or&e lini%tit, ra =irolamo s$a ru.at #mpreun! cu muri&undul %i l$a &inecu-+ntat' Dup! moartea am+ndurora, a ap!rut %i s$a ampli icat le.enda unei con esiuni %i a unei a&sol-iri ne.ate 7n'tr' dup! Lui.i U.oGim8'
/:

/5

Familia de'Medici
Napoli %i Ferrara semnaser! #ntre ele un pact o ensi- %i de ensi- pentru a ace a"! pericolului, ie c! -enea din interior sau din exterior' Aceasta era situa"ia, c+nd Rodri.o @or.ia a ost ales pap! %i s$a urcat pe S +ntul Scaun su& numele de Alessandro al *I$lea' Cu prile>ul iec!rei ale.eri a unui nou pap!, o&iceiul era ca toate statele cre%tine s! trimit! la Roma c+te o am&asad! solemn!, pentru a re#nnoi, indi-idual, >ur!m+ntul de credin"! %i ascultare a"! de S +ntul B!rinte' Fiecare ora%$stat italian %i$a numit am&asadorii %i Floren"a i$a desemnat pe Biero de'Medici %i pe =entile, episcopul de Are((o' Fiecare din mesa.eri primise misiunea cu mare &ucurie' Era un prile> nimerit pentru ca Biero de'Medici s!$%i arate luxul, iar =entile, elocin"a' Biero i$a pus la lucru pe cei mai &uni croitori din Floren"a, ca s!$i ac! 0aine splendide, toate &rodate cu pietre pre"ioase' A-erea amiliei celei mai &o.ate #n perle, ru&ine %i diamante, se pres!rase p+n! %i pe 0ainele pa>ilor' Unul din ei, c0iar, purta la .+t un colier #n -aloare de o sut! de mii de duca"i' =entile #%i pre.!tise discursul %i am+ndoi a%teptau cu ner!&dare s! -ad! ce impresie -or ace' Dar atunci au a lat c! Lodo-ico S or(a -!(use #n ale.erea noului pap! nu numai prile>ul de a #nt!ri mai mult Li.a din /6:<, ci %i acela de a o ace s! apar! c+t mai unit!' 3n acest scop, el 0ot!r+se ca cei patru am&asadori s!$%i ac! apari"ia #n aceea%i (i, iar cel din Napoli s! ia cu-+ntul #n numele tuturor, a-+nd %i acordul lui Ferrante, re.ele din Napoli, Acest plan r!sturna #ns! cu totul ceea ce pl!nuiser! Biero %i =entile' Dac! cei patru am&asadori soseau #n ora% #n acela%i timp, ele.an"a %i &o.!"ia lui Biero de'Medici trec+nd pe str!(ile Romei s$ar i estompat #ntre ale celorlal"i' Dac! trimisul din Napoli lua cu-+ntul, discursul lui =entile era pierdut' Aceste interese personale au sc0im&at a"a peninsulei %i au adus cinci(eci de ani de r!(&oaie #n Italia %i pr!&u%irea li&ert!"ii lorentine' Iat! #n ce elE Biero %i =entile, ne-r+nd s! renun"e la e ectul pe care inten"ionau s!$l pro-oace, au o&"inut din partea re.elui Ferrante s!$%i retra.! cu-+ntul dat lui Lodo-ico S or(a' Acesta, care cuno%tea politica tiranic! a &!tr+nului re.e din Napoli, a luat drept cau(! a #nc!lc!rii cu-+ntului dat cu totul altce-a dec+t cau(a real!' A cre(ut c! Ferrante era pe cale de a constitui o alt! Li.!, #ndreptat! #mpotri-a lui) %i atunci Lodo-ico s$a retras din -ec0ea #n"ele.ere %i a ormat o nou! alian"! cu Bapa Alessandro al *I$lea, cu ducele ?ercule al III$lea din Ferrara %i cu Repu&lica *ene"ia' Aceast! alian"! tre&uia s! #ntre"in! o armat! de dou!(eci de mii de cai %i (ece mii de antasini, pentru p!strarea p!cii' La r+ndul s!u, Ferrante s$a speriat de aceast! Li.! %i n$a -!(ut dec+t un mi>loc de a$i ani0ila e ecteleE acela de a$i smul.e lui Lodo-ico S or(a re.en"a pe care o exercita #n numele nepotului s!u, re.en"! care, #n po ida tuturor u(an"elor, se prelun.ise de>a p+n! la -+rsta de dou!(eci %i doi de ani a prin"ului' Drept care, #n calitatea sa de tutore, Ferrante l$a incitat pe ducele de Milano s! predea puterea #n m+inile nepotului s!u' S or(a, care era un om 0ot!r+t %i care nu pre.eta de la nimic, cu o m+n! i$a o erit nepotului s!u o &!utur! otr!-it! %i cu cealalt! m+n! a semnat un tratat de alian"! cu Carol al *III$lea' 2ratatul su&linia c!E $ Re.ele Fran"ei -a #ncerca o cucerire a re.atului Napoli, asupra c!ruia cerea drepturile Casei de An>ou, u(urpat! de Casa de Ara.on) $ Ducele de Milano -a permite re.elui Fran"ei trecerea prin statul sau %i #i -a asi.ura o escort! de cinci sute de solda"i) $ Ducele de Milano -a permite re.elui Fran"ei s! ai&! la =ene-a c+te -ase -a dori) $ Ducele de Milano -a #mprumuta re.elui Fran"ei dou! sute de mii de duca"i, pl!ti&ili #n momentul plec!rii sale' Carol al *III$lea a promis %i elE

/6

Alexandre Dumas
$ S! apere autoritatea personal! a lui Lodo-ico S or(a asupra ducatului Milano #mpotri-a oricui ar atenta la dreptul s!u) $ S! men"in! la Asti, ora% apar"in+nd ducelui de 1rleans de pe urma mo%tenirii de la *alentina *isconti, &unica sa, dou! sute de solda"i rance(i, .ata oric+nd s! sar! #n a>utorul Casei S or(a) $ S!$i lase aliatului s!u principatul 2arento, de #ndat! ce Napoli -a i cucerit' La 4< octom&rie /6C6, =ian =alea((o murise %i Lodo-ico S or(a a ost proclamat duce de Milano' La l noiem&rie, Carol al *III$lea se a la #n a"a Sar(anei, cer+nd trecere %i .!(duire prin statele 2oscana %i Floren"a' Biero %i$a amintit c!, #ntr$o situa"ie relati- asem!n!toare, tat!l s!u Loren(o semnase cu re.ele Ferrante o #n"ele.ere a-ora&il! Floren"ei' S$a 0ot!r+t s! imite acest exemplu, a constituit o am&asad!, cu el #n runte %i s$a dus s!$l #nt+mpine pe re.ele Carol al *III$lea' Loren(o usese, #ns!, un om de .eniu, amiliari(at cu politica %i diploma"ia) Biero nu era dec+t un no-ice care nu cuno%tea des !%urarea acelui mare >oc de %a0 dup! care ac"ionea(! lumea' Fie din teama, ie din prostie, Biero a !cut .re%eli peste .re%eli' 2re&uie s! nu uit!m, totu%i, c! re.ele Fran"ei s$a purtat cu el a%a cum nu erau o&i%nui"i de'Medici' Carol al *III$lea l$a primit c!lare %i l$a #ntre&at, de sus, ca de la st!p+n la supus, cum de a-eau #ndr!(neala, el %i concet!"enii s!i, s! discute trecerea sa prin 2oscana' Biero de'Medici a r!spuns c! era -or&a despre -ec0i #n"ele.eri, despre consim"!m+ntul #nsu%i al re.elui Ludo-ic al XI$lea a"! de cele sta&ilite de>a #ntre Loren(o de'Medici %i re.ele Ferrante din Napoli' Blin de umilin"!, Biero a declarat c! nu "inea s! respecte #ntru totul aceste -ec0i #n"ele.eri %i c! era .ata s! ac! ceea ce dorea re.ele' Carol al *III$lea, care nu se a%tepta la o ast el de cedare, a cerut s!$i ie date ora%ul Sar(ana, precum %i c0eile ora%elor Bietra Santa, Bisa, Li&ra atta %i Li-orno' 3n ine, pentru a i si.uri de protec"ia re.al!, repu&lica lorentina s!$i #mprumute %i suma de dou! sute de mii de lorini' Biero de'Medici a ost de acord cu totul, de%i nu a-ea instruc"iuni care s!$l #mputerniceasc! #n acest sens' Atunci, Carol al *III$lea i$a ordonat s! #ncalece %i s! purcead! la remiterea ort!re"elor' Biero s$a supus %i armata rance(!, condus! de urma%ul lui Cosimo B!rintele Batriei %i al lui Loren(o Ma.ni icul, %i$a #nceput mar%ul trium al prin 2oscana' A>un.+nd la Lucea, Biero de'Medici a a lat c! toate concesiile pe care le !cuse re.elui Fran"ei nemul"umiser! Floren"a' El a cerut permisiunea lui Carol al *III$lea s!$l precead! la intrarea #n ora%, pretext+nd solicitarea #mprumutului de dou! sute de mii de lorini' Re.ele a-ea de>a #n st!p+nirea sa toate ora%ele pe care le r+-nise, ast el #nc+t n$a -!(ut nici un incon-enient #n acordarea acestei permisiuni unui om care p!rea at+t de de-otat cau(ei rance(e' El l$a anun"at pe Biero c! -a i %i el #n Floren"a, peste c+te-a (ile' Biero a plecat din Lucea %i a a>uns noaptea #n Floren"a, intr+nd #n palatul s!u de pe *ia Lar.a !r! ca nimeni s!$l i recunoscut' A doua (i diminea"!, la C noiem&rie /6C6, dup! ce s$a s !tuit cu prietenii %i rudele, care erau cu to"ii descura>a"i, Biero a -rut s! #ncerce o ultim! ac"iune %i s$a dus direct la palatul Si.noriei' Dar palatul era #nc0is %i #n pia"! l$a .!sit pe .on alonierul Gacopo Nerli, care #l a%tepta %i care l$a s !tuit s! nu mear.! mai departe ar!t+ndu$i$l pe ma.istratul Lucas Corsini, ce st!tea cu spada #n m+n! la una din por"i' Era o reac"ie clar! #mpotri-a puterii Medicilor' Biero s$a retras iar! a spune un cu-+nt, !r! a se ru.a, !r! a amenin"a, ca un copil c!ruia i se porunce%te s! plece %i care ascult! cuminte' S$a retras #n palatul de pe *ia Lar.a %i i$a scris cumnatului s!u Baolo 1rsini s!$i -in! #n a>utor, cu oamenii s!i' Scrisoarea iind interceptat!, Si.noria a -!(ut #n ea o tentati-! de re&eliune %i, din ericire pentru Biero, a citit$o cu .las tare #n pu&lic, c0em+nd cet!"enii la arme' A l+nd acestea, 1rsini a -enit #n .ra&! cu oameni #narma"i %i, #n runtea lor, i$a scos pe Biero %i pe =iuliano, ratele s!u, prin

/A

Familia de'Medici
Borta a San =allo' Cardinalul =io-anni, care a de-enit mai t+r(iu papa Leon al X$lea, mai r!(&oinic dec+t ra"ii s!i, a mai !cut o ultim! #ncercare de a aduna pe parti(anii Medicilor, stri.+ndE Baliei BalieM Dar aceste cu-inte, cu e ect ma.ic pe timpul lui Cosimo B!rintele Batriei %i al lui Loren(o Ma.ni icul, n$au mai a-ut nici un ecou' A>un.+nd pe strada Cal(a>oli, cardinalul &!t!ios a -!(ut c! era &locat! de mul"imea care #l amenin"a %i #l 0uiduia' D+ndu$si seama c! era prime>dios s! mear.! mai departe, s$a retras, dar poporul s$a luat dup! el' A-+nd un cal &un, =io-anni a c+%ti.at teren p+n! ce, #n a"a lui, a (!rit apropiindu$se o alt! trup! care urma, ine-ita&il, s!$l opreasc!' A s!rii de pe cal %i a intrat #ntr$o cas! a c!rei poart! era desc0is!' Din ericire, casa comunica cu o m!n!stire de ranciscani' Unul din c!lu.!ri i$a dat #m&r!c!mintea sa u.arului) ast el de.0i(at, =io-anni a putut p!r!si ora%ul ostil %i i$a re.!sit pe ra"ii s!i ascun%i #n Mun"ii Apenini De'Medici au ost proclama"i tr!d!tori ai patriei' Un decret i$a numit re&eli, le$a con iscat toate &unurile %i a promis cinci mii de duca"i aceluia care a-ea s!$i aduc! prin%i pe u.ari sau cel pu"in capetele lor' 2oate amiliile i(.onite odinioar!, la re-enirea din /656 a lui Cosimo %i dup! e%ecul conspira"iei amiliei Ba((i din /69:, s$au re#ntors acum #n Floren"a' =io-anni %i Loren(o de'Medici, iii lui Bier rancesco %i nepo"i ai celor alun.a"i, pentru a nu mai a-ea nimic comun cu ei %i$au repudiat numele de'Medici %i l$au luat pe cel de Bopolani' Li$au sc0im&at p+n! %i &la(onul, adopt+ndu$l pe cel al .uel ilor' Dup! aceste prime m!suri, au ost trimi%i am&asadori la Carol al *III$lea' Ace%ti am&asadori erau Biero Capponi, =io-anni Ca-alcanti, Bandol o Rucellai %i ra =irolamo Sa-onarola K acela care #i re u(ase ultima #mp!rt!%anie %i iertarea p!catelor lui Loren(o Ma.ni icul, pentru c! n$a -rut, cum #l ru.ase p!rintele, s! redea li&ertatea Floren"ei' Am&asadorii l$au .!sit pe Carol al *III$lea ocupat s! le redea independen"a celor din Bisa, care erau de opt(eci %i %apte de ani su& domina"ia Floren"ei' Cel care a -or&it #nt+i a ost Sa-onarolaE el a olosit acel ton de entu(iasm pro etic ce #l caracteri(a %i, de o&icei, producea un e ect at+t de puternic asupra auditorilor s!i' Dar Carol al *III$lea, care era mai pu"in ra inat %i care nu au(ise -or&indu$se despre ilustrul dominican, a ascultat promisiunile %i amenin"!rile acestuia ca pe o predic!, iar c+nd discursul s$a #nc0eiat, %i$a !cut semnul crucii %i a spus c! le -a aran>a pe toate la Floren"a, #ntr$ade-!r, la /9 noiem&rie, seara, re.ele s$a pre(entat la poarta San Friano, unde era a%teptat cu mic cu mare de #ntrea.a Floren"a' A .!sit toat! no&ilimea #n 0aine de s!r&!toare, clerul c+nt+nd imnuri %i mul"imea care, mereu a-id! de sc0im&are, credea c! -a a la #n c!derea Casei de'Medici ce-a din -ec0ea ei li&ertate' Carol al *III$lea era #nt+mpinat cu un &aldac0in de aur, su& care s$a oprit pentru a rosti c+te-a cu-inte e-a(i-e ca r!spuns la ur!rile lor de &un sosit' Apoi, lu+ndu$%i spada din m+inile scutierului s!u, a dat porunc! de intrare #n ora%ul pe care l$a str!&!tut aproape #n #ntre.ime, urmat de armat! %i de artilerie' S$a dus s! se instale(e #n palatul de pe *ia Lar.a' Florentinii cre(user! c! #nt+mpin! un oaspete, dar Carol al *III$lea, cu spada #n m+n!, le d!duse s! #n"elea.! c! -enea #n c0ip de cuceritor' A doua (i, c+nd s$a trecut la ne.ocieri, lucrurile s$au ar!tat mai clar' Si.noria dorea s! rati ice tratatul Medicilor, dar re.ele rance( a r!spuns c! tratatul nu mai era -ala&il #n urma c!derii celui care #l semnase' A mai declarat c! nu 0ot!r+se #nc! nimic cu pri-ire la Floren"a %i c! cei de la Si.norie nu a-eau dec+t s! -in! a doua (i pentru a a la dac! se -a r!(.+ndi sau nu cu pri-ire la #n"ele.erea #nc0eiat! cu de'Medici' R!spunsul era #n.ro(itor, dar lorentinii nu #%i uitaser! #nc! -ec0ile lor -irtu"i' Ca din #nt+mplare iecare din marile amilii #%i adunase #n >urul ei to"i slu>itorii %i prietenii, nu cu inten"ia de a #ncepe ostilit!"ile, ci cu 0ot!r+rea de a se ap!ra, dac! rance(ii a-eau s! atace, #nc! de la intrarea sa #n ora%, Carol al *III$lea usese cam mirat de or ota de pe str!(i %i de la toate erestrele caselor' Si.noria a dat noi ordine %i, #n noaptea de a%teptare #n care soarta Floren"ei urma s! se decid!, popula"ia ora%ului a mai crescut cu o treime'

/;

Alexandre Dumas
A doua (i, la ora con-enit!, deputa"ii s$au pre(entat la re.e' L$au .!sit a%e(at pe tron, cu capul acoperit %i a-+ndu$l la picioarele sale pe secretarul care "inea #n m+n! tratatul' Dup! ce iecare %i$a luat locul, secretarul a #nceput s! citeasc!, articol cu articol, condi"iile impuse de re.ele Fran"ei' A&ia #ncepuse, c! deputa"ii lorentini l$au %i #ntrerupt %i au #nceput s! proteste(e #ntr$un .las' 3ntruc+t discu"iile acestea #l o&oseau pe Carol al *III$lea, el a (isE Domnilor, dac! -e"i continua ast el, am s! pun s! sune trompeteleM La aceste cu-inte, Biero Capponi, care era secretar al Repu&licii, nemaiput+ndu$se st!p+ni, a smuls din m+inile secretarului re.elui capitularea ru%inoas! care le era propus!, a rupt$o #n &uc!"i %i a r!spunsE Ei &ine, Sire, pune"i s! -! sune trompetele' Noi -om pune s! se tra.! clopotele' A(-+rlind tratatul rupt, a ie%it urmat de to"i ceilal"i am&asadori, pentru a da ordinul care a-ea s! ac! din Floren"a un c+mp de lupt!' Acest r!spuns #ndr!(ne" a sal-at Repu&lica prin #ns!%i cute(an"a lui' Fie din team!, ie din .enero(itate, Carol al *III$lea l$a rec0emat pe Capponi' S$au de(&!tut alte condi"ii, care, acceptate %i semnate de cele dou! p!r"i, au ost comunicate la 4; noiem&rie, #n timpul slu>&ei de la catedrala Santa Maria del Fiore' Iat! care erau acele condi"iiE Si.noria se an.a>a s!$i pl!teasc! re.elui Fran"ei, cu titlu de contri&u"ie de r!(&oi, suma de o sut! dou!(eci de mii de lorini, #n trei rate) Si.noria se an.a>a s! ridice sec0estrul de pe &unurile amiliei de'Medici %i s! re-oce decretul care punea un pre" pe capul lor) Si.noria se an.a>a s!$i ierte pe locuitorii Bisei, dac! ace%tia a-eau s! se supun! din nou Floren"ei) 3n s +r%it, Si.noria recuno%tea drepturile ducelui de Milano asupra Sar(anei %i asupra ora%ului Bietra Santa' Re.ele Fran"ei se an.a>a s! restituie ort!re"ele care #i useser! remise de Biero de'Medici, de #ndat! ce a-ea s! cucereasc! re.atul Napoli %i a-ea s! #nc0eie o pace sau o #n"ele.ere de nea.resiune pentru doi ani' Beste dou! (ile, Carol al *III$lea a p!r!sit Floren"a %i a #naintat spre Roma, pe drumul Sienei' 3n aceast! perioad!, pro&a&il, i$a cerut lui Leonardo da *inci s!$i ac! portretul' Cele unspre(ece (ile pe care le petrecuse #n palatul de pe *ia Lar.a useser! #ndea>uns pentru a >e ui splendida colec"ie de ta&louri, statui, medalii adunate cu mare c0eltuial! de c!tre Cosimo %i Loren(o' Fiecare senior din suita re.elui luase ceea ce dorise, nu dup! -aloarea o&iectelor, ci dup! propriul capriciu' Ast el datorit! i.noran"ei curtenilor, au ost sal-ate multe lucruri pre"ioase' 3n ce #l pri-e%te pe Biero de'Medici, el %i$a re !cut restul -ie"ii care, de alt el, a ost de scurt!, #n #ncerc!ri de a re-eni la Floren"a, ie prin %iretlic, ie prin or"!, #ntr$o (i, s$a a lat c! a murit lamenta&il, a%a cum tr!iseE #n timpul unei tra-ers!ri a r+ului =ari.liano, pontonul pe care se a la s$a scu undat %i Biero de'Medici s$a #necat, #n urma lui, r!m+nea un iu, numit Loren(o, pe care #l a-usese cu so"ia sa Al onsina 1rsini' Acesta a ost Loren(o, duce de Ur&ino, al c!rui unic merit a ost acela de a i ost tat!l a dou! personalit!"i marcanteE al Caterinci de 'Medici, cele&r! ca autoarea nop"ii ne.re a istoriei Fran"ei, Noaptea S +ntului @artolomeu/C %i al lui Alessandro, cel care a #n!&u%it ultimele (-+cniri ale li&ert!"ii lorentine' Mai ad!u.a"i la acestea aptul c! doarme #ntr$un morm+nt sculptat de Mic0elan.elo' Statuia sa este mai cunoscut! dec+t el #nsu%i %i mul"i dintre cei care nu %tiu cine a ost s!rmanul %i la%ul duce de Ur&ino %tiu totul despre statuia numit! Bensiero' Exilul Medicilor a durat optspre(ece ani' 3n /A/4, ei s$au #ntors la Floren"a, readu%i de spanioli' Dar au ost primi"i nu ca ni%te prin"i, ci ca simpli cet!"eni'

/C

Noaptea S +ntului @artolomeu noapte #n care a a-ut loc masacrul 7insti.at de Caterina de'Medici8 #ntre catolici %i protestan"i 7a se -edea anexa8'

/9

Familia de'Medici
3nainte ca de'Medici s! se re#ntoarc!, -reo dou!(eci %i cinci sau trei(eci de parti(ani ai amiliei, uimi"i de .loria literar! a Ma.ni icului, #n cele dou! decenii de re-olu"ii %i tul&ur!ri care (.uduiser! Italia dup! moartea lui, !cuser! #n .r!dinile lui @ernardo Rucellai un el de academie %i -edeau #n succesorii lui Loren(o continuatorii .loriei sale' Ei au 0ot!r+t s! le dea acestora o putere mai mare c0iar dec+t aceea pe care o pierduser!' Brin urmare, #n runte cu @artolomeo *alori, Rucellai, Baolo *ettori, Francesco Al&i((i, 2orna&uoni %i *espucci, ei au p!truns #narma"i, #n diminea"a (ilei de 5/ au.ust, #n palatul Si.noriei, p+n! la apartamentul .on alonierului Soderini' L$au dus cu or"a p+n! la casa de pe c0eiul lu-iului Arno, a lui Baolo *ettori' Ltiindu$l la loc si.ur %i &ine p!(it, ei au con-ocat Si.noria, c!peteniile .uel ilor %i p!str!torii le.ilor, som+ndu$i pe to"i s! ie de acord cu #ndep!rtarea lui Soderini' Spre marea lor surpri(!, doar nou! din %apte(eci au -otat pentru' Atunci Baolo *ettori a ridicat -oceaE Cei care au -otat pentru men"inerea lui Soderini, au -otat pentru moartea sa) c!ci, dac! nu$l putem demite, #l -om ucide' La un al doilea tur de scrutin, s$a -otat #n unanimitate pentru demiterea lui Soderini' Beste dou! (ile, =iuliano de'Medici, ratele lui Biero, ne-olnicul .on alonier ce se #necase #n r+ul =ari.liano, s$a re#ntors #n Floren"a, rar! a mai a%tepta ca o sentin"! a noilor ma.istra"i s! anule(e decretul de i(.onire a amiliei' S$a instalat #n palatul amiliei Al&i((i' La su.estia lui, s$a pre(entat #n Si.norie o le.e nou!, prin care unc"ia de .on alonier dura doar un an, iar Marele Consiliu a-ea unc"ii mult reduse iindc! deasupra lui se #n iin"ase alt Consiliu' =ian&attista Ridol i, o rud! apropiat! a Medicilor, a ost ales .on alonier cu ma>oritate de -oturi' Cardinalul =io-anni, care a%teptase la Brato re(ultatul acestor demersuri, a intrat %i el #n Floren"a, la /6 septem&rie /A/4, #ncon>urat de antasini din @olo.na %i de solda"i %i nu #ncon>urat de preo"i %i c!lu.!ri' Cu aceast! .ard!, s$a instalat #n palatul de pe *ia Lar.a, primind timp de dou! (ile oma.iile supu%ilor s!i, a%a cum ar i !cut un su-eran' De a&ia #n cea de a treia (i, cardinalul =io-anni de'Medici s$a pre(entat la Si.norie, cu escorta sa' Si.noria nu a-usese #nc! timpul s!$%i reor.ani(e(e .!r(ile, ast el #nc+t solda"ii lui =io-anni au &locat nestin.0eri"i toate ie%irile' =iuliano a cerut Consiliului Si.noriei s! con-oace poporul' Acesta s$a pre(entat %i a !cut tot ce s$a dorit, #ntr$at+ta era de dornic de a ser-i' S$au a&olit toate le.ile de dup! /6C6, adic! de dup! exilarea lui Biero' =ian&attista Ridol i, care pe -remea lui Sa-onarola se ar!tase cam prea plin de (el pentru li&ertate, a ost silit s! a&dice din unc"ia de .on alonier, ceea ce a !cut la data de l noiem&rie' Ast el, .u-ernul lorentin a trecut de la un re.im constitu"ional %i de la li&ertatea repu&lican! la o oli.ar0ie #n.ust!' Acestea au ost Ilan"urile de ar.intI despre care am mai -or&it' Datorit! acestei re-olu"ii, ceilal"i de'Medici s$au #ntors cur+nd dup! iii lui Loren(o Ma.ni icul, =iuliano %i cardinalul =io-anni' Dintre repatria"ii de atunci amintim de Loren(o al II$lea, iul lui Biero, cel care se #necase #n r+ul =ari.liano, sin.urul descendent le.itim, al!turi de unc0ii s!i, al lui Cosimo B!rintele Batriei' S$au mai #ntorsE Alessandro, iul s!u &astard, care a de-enit duce de Floren"a) ?ippolito, &astardul lui =iuliano II, care a de-enit cardinal %i, #n ine, =iulio, ca-aler de R0odos, &astard al lui =iuliano, ratele Ma.ni icului, asasinat de c!tre BaO(i' El a-ea s! de-in! papa Clement al *II$lea' Beste %apte sau opt luni, puterea Medicilor s$a #nt!rit prin ale.erea lui Leon al X$lea #n tronul ponti ical' La a larea acestei -e%ti, =iuliano, ne.+nd ca #n a"a sa se desc0idea o carier! mai rumoas! %i, mai ales, mai si.ur! la curtea ratelui s!u, a l!sat #n m+inile nepotului s!u Loren(o .u-ernarea Floren"ei %i a plecat la Roma' Acolo, Leon al X$lea l$a !cut .on alonier, c!pitan .eneral al @isericii %i -icar al Modenei %i al Barmei' Aceasta nu era #nc! totulE =iuliano #ntindea de>a un &ra" spre ducatul Milano %i celalalt &ra" spre re.atul Napoli' 1 e&r! puternic! l$a lo-it #n momentul #n care, #n runtea armatei

/:

Alexandre Dumas
sale, se #ndrepta spre @aNard4< %i La Balice4/' A l!sat, cum spuneam, conducerea nepotului s!u Loren(o %i a cerut s! ie dus la m!n!stirea din Fiesole) a murit la /9 mai /A/;, #n -+rst! de dou!(eci %i %apte de ani, dup! o a.onie #ndelun.at! %i dureroas!' Cam cu un an #nainte de moartea sa, se c!s!torise cu m!tu%a din partea mamei a re.elui Francisc I, sora ducilor de Sa-oia, Fili&ert %i Carol' Nu a a-ut copii de la ea %i sin.urul s!u urma% a ost un iu &astard, ?ippolito' C+t pri-e%te ducatul de Nemours, pe care Francisc I i$l o erise cu prile>ul c!s!toriei, acesta a re-enit coroanei Fran"ei, la moartea lui =iuliano' Dra.ostea sa pentru art! a !cut din =iuliano un iu demn al lui Loren(o Ma.ni icul' C+t timp a stat la curtea din Ur&ino, Bietro @em&oF a !cut din el un specialist #n lim&a toscan!' La /: au.ust, Loren(o de'Medici, succesor al unc0iului s!u, a o&"inut ducatul de Ur&ino' Apar+ndu$%i acest domeniu, el a ost r!nit la cap, #n timpul asediului de la Mondol o' Floren"a, care l$a cre(ut mort, s$a &ucurat, dar c+nd, dup! patru(eci de (ile de con-alescen"! petrecute la Ancona, Loren(o a reap!rut, ora%ul s$a con-ins de -indecarea lui' S$a mai spus, dup! istoricul =io-io Cam&i, c! mul"i lorentini l$au cre(ut #n continuare mort pe Loren(o %i cel care le ap!ruse #n a"! era considerat un stri.oi #nsu le"it de demon' Dar cei care #i doreau moartea cu at+ta ardoare n$au a-ut mult de a%teptat' Ducele de Ur&ino se c!s!torise cu Madeleine de la 2our d'Au-er.ne %i era de>a atins de &oala pe care rance(ii le$au repro%at$o italienilor %i italienii rance(ilor' I$a transmis$o %i so"iei sale, iar emeia, sl!&it!, s$a stins la 45 aprilie /A/C, c+nd i$a dat na%tere Caterinei de'Medici, -iitoarea so"ie a lui ?enric al II$lea K cea care, #n sc0im&ul amiliei sale pe cale de a se stin.e, a-ea s! dea trei re.i Fran"ei %i o re.in! Spaniei' La cinci (ile de la na%terea iicei sale %i de la moartea so"iei sale, adic! la 4: aprilie /A/C, Loren(o a murit, la r+ndul s!u' Leon al X$lea, sin.urul descendent le.itim al lui Cosimo B!rintele Batriei, a -!(ut cum ramura -+rstnic! a amiliei de'Medici nu mai era repre(entat! dec+t de trei &astar(iE =iulio, care era de>a cardinal, ?ippolito %i Alessandro, care erau pe atunci doar doi copii de opt %i nou! ani' Din aceast! cau(!, la Floren"a se spunea cu -oce tare, c! tre&uia d!r+mat! casa #n care locuia cardinalul =iulio, #mpreun! cu cei doi nepo"i ai s!i, %i, #n locul r!mas, s! se ac! o pia"!, pe care s$o numeasc! IBia"a 2rei Cat+riI' Ca r!spuns la aceast! ironie, #n acela%i an, la // iunie /A/C, s$a n!scut un &!iat care a primit la &ote( numele de Cosimo %i care, peste dou!(eci de ani, a-ea s! adau.e numelui s!u %i cali icati-ul de cel Mare' Acest an a ost acela al marilor e-enimente' La %aispre(ece (ile dup! na%terea acestui copil, care a-ea s! ai&! o in luen"! at+t de mare asupra 2oscanei, a ost ales ca #mp!rat Carol Puintu#, dup! ce alesul de Saxa %i Francisc I au ost #ndep!rta"i' Floren"a, care nu putea citi #n -iitor ce nenorociri a-ea s!$i aduc! noul #mp!rat %i la ce supunere %i umilin"e o -a o&li.a &!iatul a&ia n!scut, se -edea sc!pat! de Casa de'Medici pentru totdeauna, -!(+ndu$l pe Leon al X$ lea pe tronul ponti ical %i %tiind c! neamul lui Cosimo B!rintele Batriei era aproape stins' Dar Bapa dispusese de>a ca 2oscana s!$i re-in! cardinalului =iulio, -!rul s!u' Loren(o nu murise #nc! la data la care =iulio -enise de la Roma pentru a$%i lua #n primire mo%tenirea' 2otu%i, lorentinii au c+%ti.at ce-a la moartea lui Loren(oE cardinalul =iulio a anun"at #n mod pu&lic ma.istra"ilor c! inten"ia lui nu era de a le reda li&ertatea pierdut!, ci de a respecta li&ertatea care le mai r!m!sese' Contrar o&iceiului celor ce -in la putere, el a !cut mai mult dec+t s!$%i "in! aceste promisiuni' =iulio a l!sat .u-ernul ora%ului s! ia o oarecare aparen"! repu&lican!, ceea ce i$a adus o mare popularitate' De #ndat! #ns! ce a a>uns pap!, su& numele de Clement al *II$lea, el %i$a c+%ti.at un renume cu mult mai str!lucit dec+t popularitatea de p+n! atunci' Moartea, #ns!, intrase #n amilie'
4<
4/

@aNard no&il r!(&oinic rance( 7/69;$lA468, cele&ru pentru r!(&oaiele din Italia' La Balice mare%al rance( 7/69<$lA4A8, participant la r!(&oaiele din Italia' F A se -edea anexa'

/C

Familia de'Medici
La 4/ noiem&rie /A4/, c+nd &u&uitul tunului de la castelul San An.elo anun"a c!derea re-oltatului Milano, Leon al X$lea s$a sim"it pe nea%teptate cu mult prea r!u pentru a putea i dus la *atican, din .r!dinile sale de la Miliana, unde se a la' Li$a adus aminte c!, #n a>un, @ernardo Malespina, pa0arnicul s!u, #i ser-ise un -in cu .ust ciudat, care #i !cuse r!u imediat ce$l &!use' Doctorii, alerta"i, i$au aplicat el %i el de antidoturi de otra-!, dar, desi.ur, era prea t+r(iu' Starea papei se a.ra-a %i la l decem&rie, dup! ce a a lat -estea cuceririi Barmei 7care usese at+t de mult timp dorin"a sa ar(!toare #nc+t spusese la un moment dat c! ar pl!ti$o %i cu propria sa -ia"!8, a murit la orele unspre(ece ale serii' A doua (i, #n (ori, pa0arnicul @ernardo Malespina a #ncercat s! ias! din Barma, "in+nd doi c+ini #n les!, ca %i c+nd s$ar i dus la -+n!toare' =!r(ilor li s$a p!rut ciudat ca, imediat dup! moartea papei, unul din cei mai intimi slu>itori ai s!i se .+ndea la o distrac"ie cum era -+n!toarea, ast el #nc+t l$au arestat %i l$au a(-+rlit #n #nc0isoare' De #ndat! ce a sosit la Barma, cardinalul =iulio de'Medici l$a %i eli&erat pe @ernardo Malespina, de team! 7spun, cu nai-itate, at+t Nardi #n Istoria lorentin! c+t %i Baris de =rassis #n Analele Ecle(iastice8 ca numele unui mare prin" s! nu ie amestecat #n crima pa0arnicului %i, de-enind cunoscut, s! nu aduc! noi du%mani puternici amiliei de'Medici' Leon al X$lea a domnit opt ani, opt luni %i nou!spre(ece (ile %i a l!sat descenden"a lui Cosimo redus! la trei &astar(i' Este ade-!rat c!, la optspre(ece luni de la moartea lui Leon al X$lea, unul din ace%ti trei &astar(i s$a urcat pe tronul ponti ical, nu su& numele de =iulio al II$lea, cum era de a%teptat, ci su& numele de Clement al *II$lea, El s$a .r!&it s!$%i asi.ure du%manii, anun"+ndu$%i inten"ia de a practica cea mai s +nt! -irtute re.al!' De$a&ia suit pe tron, unc0iul %i$a concentrat toat! aten"ia %i dra.ostea asupra celor doi nepo"i, Alessandro %i ?ippolito' De alt el, se (ice c!, de%i primul trecea drept iul lui Loren(o, ducele de Ur&ino, era, de apt, rodul unei iu&iri din tinere"e a cardinalului =iulio, de pe -remea #n care era doar ca-aler de R0odos' Noul pap! s$a str!duit ca s!$%i oloseasc! #ntrea.a in luen"! pentru a men"ine #ntr$o po(i"ie #nalt!, ca aceea pe care o ocupaser! de'Medici la Floren"a %i aceste r!m!%i"e nele.itime ale ramurii mai -+rstnice a amiliei' Din p!cate, acela pe care #l numise tutore al celor doi tineri %i pe care, de altminteri, #l numise %i %e pro-i(oriu al Repu&licii, Sil-io Basserini, cardinal de Cortone, nu a-ea nici o calitate care s!$i ac! pe lorentini s! uite resentimentele lor a"! de amilia de'Medici' Era a-ar %i imprudent, iar prin ac"iunile sale i$a #ndep!rtat %i pe ultimii, din cei %i a%a destul de pu"ini, care r!m!seser! de-ota"i Medicilor' Be de alt! parte, Clement al *II$lea a adoptat o politic! total contrar! celei pe care o practicase Leon al X$lea' 3n loc s! declare, ca predecesorul s!u, c! nu se -a sim"i lini%tit pe tron dec+t atunci c+nd rance(ii nu -or mai st!p+ni nici o palm! de p!m+nt #n Italia K el s$a aliat cu rance(ii' Aceasta a !cut ca Roma, nemul"umit!, s!$l #nc0id! pe pap! #n castelul Sant' An.elo %i s!$i opreasc! &rutal in luen"a, #ntre timp, lorentinii s$au re-oltat %i i$au alun.at, pentru a treia oar!, pe de'Medici' Aceasta s$a #nt+mplat #ns! a&ia #n mai /A49' Clement al *II$lea a sc!pat -+n(+nd %apte p!l!rii de cardinali, iar cu &anii %i$a pl!tit eli&erarea' A u.it din Roma, #m&r!cat cu 0ainele unui -alet %i s$a ascuns la 1r-ieto' Florentinii se considerau erici"i pe -iitor, -!(+ndu$l #n-in.!tor pe Carol al *$lea %i pe pap! u.ind' Dar ceea ce interesul a di-i(at poate i din nou apropiat, tot de interes' Carol al *$lea, ales #mp!rat #n /A/C, nu era #nc! #ncoronat de pap! %i aceast! solemnitate era deose&it de important! #n momentul sc0ismei lui Lut0er, pentru interesele re.elui catolic' S$a con-enit, deci, c! papa Clement al *II$lea #l -a #ncorona pe #mp!rat %i c! acesta #l -a pune #n runtea Floren"ei pe &astardul Alessandro, c!ruia Carol i$o d!dea de ne-ast! pe iica sa &astard!, Mar.areta de Austria, #n ceea ce #l pri-ea pe cel!lalt &astard, ?ippolito, Clement al *II$lea a-usese .ri>! de el, !c+ndu$l cardinal' Cele dou! #n"ele.eri au ost respectate cu stricte"eE Carol al *$lea a ost #ncoronat la @olo.na, #n 46 e&ruarie /A4A, (i du&lu ani-ersar!, c!ci era (iua lui de na%tere %i a -ictoriei

4<

Alexandre Dumas
sale la Ba-ia' Dup! un asediu cr+ncen asupra Floren"ei, #n 5/ iulie /A5/, ducele Alessandro a intrat #n -iitoarea capital! a marelui s!u ducat' Dup! cum am mai spus, Cosimo #nc!tu%ase Repu&lica cu lan"uri de aur, Loren(o, cu cele de ar.int, iar Alessandro i le -a pune pe cele de ier' Alessandro a-ea cam toate -iciile unui no&il al epocii sale %i prea pu"ine -irtu"i ale neamului s!u' Fiu al unei ar!&oaice, mo%tenise de la ea pasiunile ar(!toare) era constant #n ur! %i u%uratic #n dra.oste) a #ncercat s!$l asasine(e pe Biero Stro((i, l$a otr!-it pe -!rul s!u, cardinalul ?ippolito' Acesta usese, dup! spusele contemporanilor, un t+n!r rumos %i a.rea&il, cu o ire ericit!, .eneros %i li&eral ca Leon al X$lea, #n stare s!$i dea pe Ioc o rent! de patru mii de duca"i lui Francesco Maria Mol(a, no&il din Modena, priceput #n studiul marilor literaturi din .reaca, latin! %i toscan!' 3n timpul celor %ase ani de domnie a lui Alessandro, au a-ut loc multe conspira"ii #mpotri-a sa' Filippo Stro((i i$a dat o sum! mare de &ani unui rate dominican, care, se (icea, a-ea o mare in luen"! asupra #mp!ratului Carol al *$lea %i ar i putut s!$l con-in.! s! eli&ere(e Floren"a, =ian&attista CN&o, ar0iepiscop al Marsiliei, a #ncercat s! se oloseasc! de iu&irea lui Alessandro pentru sora sa, care, desp!r"ita de so", locuia la palatul Ba((i' A%adar, a -rut s!$l ucid! pe Alessandro, #ntr$o (i c+nd acesta -enea la palat s!$%i -ad! iu&ita' Se %tia c! Alessandro purta su& 0ain! o plato%! lun.a, ce$l ap!ra de lo-iturile de pumnal sau de spad!) atunci, CN&o s$a .+ndit s! umple cu pra de pu%c! o lad! din camera rumoasei %i s!$i dea oc' Dar nici aceast! conspira"ie %i nici altele nu au reu%it, cu excep"ia aceleia care a a-ut un sin.ur autor, ce a !cut totul, de la #nceput p+n! la s +r%it' Acest conspirator a ost Loren(o de'Medici, cel mai mare din ramura me(in! a amiliei K ramur! care se #ndep!rtase de trunc0iul ar&orelui .enealo.ic odat! cu Loren(o, ratele lui Cosimo B!rintele Batriei K %i care, #n de(-oltarea ei paralel! cu cea -+rstnic!, se desp!r"ise la r+ndul ei #n dou! #ncren.!turi' Loren(o se n!scuse la Floren"a, la 4A martie /A/6, a-+ndu$l drept tata pe Bier rancesco de'Me$dici 7de dou! ori nepot al lui Loren(o, rate al lui Cosimo8 %i drept mam! pe Naria Soderini, emeie de o #n"elepciune exemplar! %i de o pruden"! &ine cunoscut!' Loren(o a r!mas de timpuriu !r! tat! %i educa"ia lui s$a !cut su& supra-e.0erea mamei' A ie%it #ns! repede de su& aceast! tutel! eminin!, c!ci u%urin"a lui de a #n-!"a l$a a>utat s!$%i #nsu%easc! #n scurt! -reme cuno%tin"ele primite din partea mamei' A trecut apoi #n .ri>a lui Filippo Stro((i %i de atunci a #nceput s! se de(-olte caracterul s!u straniuE un amestec de (e lemea, nelini%te, dorin"e, #ndoial!, umilin"! %i dispre"' Nici cei mai &uni prieteni ai s!i nu l$au -!(ut de dou! ori su& acela%i c0ip, at+ta -reme c+t n$a a-ut #nc! nimic de ascuns' Fiind ama&il cu toat! lumea, nestim+nd pe nimeni, iu&ind tot ce era rumos, !r! deose&ire de sex, el era una din acele iin"e 0erma rodite pe care natura le produce #n epocile de decaden"!' Din timp #n timp, din acest compus de elemente etero.ene, "+%nea c+te o dorin"! ier&inte de nemurire, nea%teptat! la o iin"! at+t de ra.il!, aproape eminin!, precum a celui numit de to"i Loren(ino, Nici cei mai apropia"i nu$l -!(user! nicic+nd r+(+nd sau pl+n.+nd, ci doar lu+nd totul #n (e lemea sau &lestem+nd' Atunci, c0ipul s!u, mai mult .ra"ios dec+t rumos, de o&icei melancolic, lua o expresie in ernal!, care #l str!&!tea o clip! ca un ul.er %i #i #n.ro(ea pe to"i' La -+rsta de /A ani, el a ost iu&it #n mod straniu de papa Clement care l$a c0emat la Roma, dar pe care el a a-ut inten"ia, de mai multe ori, de a$l asasina' Apoi, la #ntoarcerea #n Floren"a, a #nceput s!$l curte(e pe ducele Alessandro, cu at+ta di&!cie %i umilin"!, #nc+t a de-enit, poate, sin.urul s!u prieten' Este ade-!rat c!, a-+ndu$I pe Loren(ino #n apropiere, Alessandro putea s! se lipseasc! de ceilal"i' Loren(ino era &un la toateE era &u onul s!u, -aletul, spionul %i amantul s!u' Doar atunci c+nd ducele Alessandro dorea s! ac! exerci"ii de scrim!, prietenul s!u de nedesp!r"it #l p!r!sea %i se culca #n c+te un pat moale, (ic+nd c! armurile #i ap!sau pieptul prea tare %i c! armele erau prea .rele pentru &ra"ul s!u' 3n timp ce Alessandro se lupta cu cei mai iscusi"i spadasini ai epocii, Loren(ino se >uca cu un cu"ita% ascu"it %i su&"ire, din cele ce au de o&icei emeile' Spunea c! aceea era spada lui %i c! nu dorea s! ai&! nicic+nd alta'

4/

Familia de'Medici
*!(+ndu$l at+t de moale, lipsit de -la.! %i de la%, curtenii au trans ormat diminuti-ul Loren(ino #n altul, mai ironicE Loren(accio' Ducele Alessandro a-ea o #ncredere oar&! #n Loren(accio, do-ada iind c!$l !cuse intermediarul tuturor a-enturilor sale amoroase' Indi erent de dorin"a lui Alessandro, ie c! era -or&a despre cine-a din lumea &una sau de oarte de >os, ie c! era o rumuse"e pro an! sau una ascuns! #ntr$o m!n!stire, ie c! era o t+n!r! ne-ino-at! sau -reo so"ie adulter! K Loren(accio se ocupa de toate %i i(&+ndea' Acest lucru a !cut ca #n Floren"a, dup! duce, el s! ie cel mai puternic %i cel mai detestat' La r+ndul sau, Loren(accio a-ea un om care #i era la el de de-otat pe c+t era el a"! de duce' Acest om era un anume Mic0ele del 2o-allaccino, un (&ir, un asasin pe care #l .ra"iase c+nd-a pentru un omor' El era supranumit Sco onconcolo, din cau(a &i(areriei sale' 1mul intrase #n ser-iciul lui Loren(accio dup! .ra"iere, !c+nd parte din suita sa %i #i r!m!sese pe -eci recunosc!tor' Li era at+t de de-otat #nc+t, #ntr$o (i, c+nd Loren(accio se pl+nsese c! un intri.ant oarecare #l deran>ea(!, Scoronconcolo i$a spusE ISt!p+ne, d!$mi doar numele intri.antului %i m+ine nu te -a mai deran>aI' Li cum Loren(accio s$a mai pl+ns o dat! de acela%i intri.ant, ser-itorul a insistatE I*reau s!$i %tiu numele %i, de$ar i c0iar un a-orit al ducelui, #l -oi ucideMI Iar c+nd Loren(accio s$a pl+ns a treia oara, asasinul a exclamatE INumele, numele luiM De$ar i %i ?ristos, tot l$as ucideMI Dar nici de data aceasta Loren(accio nu i$a spus nimic' Nu sosise #nc! -remea' #ntr$o diminea"!, ducele I$a c0emat la el pe Loren(accio mai de-reme dec+t de o&icei' Loren(accio a sosit imediat %i l$a .!sit pe duce #nc! #n pat' Cu o sear! #n urm!, -!(use o emeie oarte rumoas!, so"ia lui Leonardo =inori %i o dorea' De aceea #l c0emase pe Loren(accio %i conta pe el, cu at+t mai mult cu c+t emeia era c0iar m!tu%a lui' Loren(accio a ascultat propunerea cu aceea%i impasi&ilitate ca %i c+nd ar i ost -or&a de o str!in!, apoi i$a r!spuns lui Alessandro, ca de o&icei, c! &anul desc0ide toate por"ile' Alessandro i$a r!spuns amicului c! %tia el %i sin.ur unde #%i "inea a-u"ia %i c! n$a-ea dec+t s! ia ce$i tre&uia, apoi a plecat #n alt! camer!' Loren(accio a ie%it' Dar, #nainte de a ie%i, !r! ca cine-a sa$l -ad!, a ascuns su& 0ain! splendida plato%! de (ale care era pa-!(a de pre" a lui Alessandro %i, mai t+r(iu, a aruncat$o #ntr$un pu"' A doua (i, ducele l$a #ntre&at pe Loren(accio #n ce stadiu se .!sea cu misiunea sa, iar acesta i$a r!spuns c!, a-+nd de a ace cu o emeie cinstit!, lucrurile puteau s! #nt+r(ie' A ad!u.at, r+(+nd, c! Alessandro n$a-ea dec+t s! se distre(e, #ntre timp, cu c!lu.!ri"ele sale' 3ntr$ade-!r, ducele sedusese mai #nt+i stare"a unei m!n!stiri, apoi restul c!lu.!ri"elor %i #%i !cuse acolo un el de serai 2ot #n acea (i, Alessandro s$a pl+ns c! %i$a pierdut plato%a de (ale, care se a>ustase at+t de &ine pe corpul s!u #nc+t nici n$o mai sim"ea c+nd o purta Loren(accio l$a s !tuit s!$%i comande alta, dar ducele i$a r!spuns c! me%terul care o !cuse nu se mai a la la Floren"a %i c! nici un altul nu putea ace o lucrare at+t de &una C+te-a s!pt!m+ni au trecut ast el, ducele #ntre&+ndu$l mereu pe Loren(accio ce pro.rese !cuse pe l+n.! si.nora =mon, acesta, #ns!, am+n+ndu$l mereu, dorin"a lui Alessandro crescuse peste m!sur! #n diminea"a (ilei de ; ianuarie /A5;, Loren(accio l$a c0emat pe Scoronconcolo s! ia masa cu el, a%a cum !cea uneori, c+nd era &ine dispus Dup! ce au .olit #mpreun! c+te-a sticle, Loren(accio a (is S! ne #ntoarcem acum la du%manul acela de care "i$am tot -or&it' 2e$ai o erit, nu o dat!, s!$l lic0ide(i $ ei &ine, a sosit momentul Disear! te -ei duce #ntr$un loc unde -ei putea da lo-itura Mai e%ti la el de pornit s$o aciD Asasinul si$a re#nnoit promisiunea, #nto-!r!%ind$o cu >ur!minte nele.iuite, a%a cum ac oamenii de teapa lui #n ast el de oca(ii' Seara, st+nd la mas! cu ducele %i multe alte persoane, Loren(accio care st!tea, ca de o&icei, al!turi de Alessandro, i$a %optit Ia urec0e cum c!, #n ine, dup! multe insistente, rumoasa era dispus! s!$l primeasc!, dar cu condi"ia de a -eni sin.ur, #n camera lui Loren(accio' Era dispus! s! ac! aceasta pentru duce, p!str+nd #ns! toate aparen"ele -irtu"ii Loren(accio a ad!u.at c! era important ca nimeni s! nu$l -ad! intr+nd sau ie%ind, c!ci

44

Alexandre Dumas
si.nora =mon dorea ca secretul s! ie p!strat Alessandro era at+t de #nc+ntat #nc+t a promis orice' Atunci Loren(accio s$a dus pentru a pre.!ti totul, dup! cum spusese' Imediat dup! supeu, ducele s$a retras #n camera sa %i s$a #n !%urat #ntr$o rumoas! 0ain! de satin, c!ptu%it! cu (i&elin! i$a cerut -aletului s!u m!nu%ile S! -! dau m!nu%ile de r!(&oi sau pe cele de #nt+lniri amoroase l$a #ntre&at acela' A-ea, pe aceea%i mas!, m!nu%ile din (ale %i m!nu%ile par umate' D!$mi$le pe cele de #nt+lniri amoroase, a cerut ducele' Li -aletul i le$a dat pe cele par umate' Apoi a ie%it din palatul Medicilor cu o escort! de doar patru persoane, c!pitanul =iustimano de Cesena, unul din con iden"ii s!i, pe nume tot Alessandro %i dou! din .!r(ile sale, unul =iomo %i altul numit Un.urul' C+nd a a>uns la pia"a San Marco, i$a concediat pe =iustiniano, Alessandro %i =iomo, re"in+ndu$l doar pe poreclitul Un.urul, su& pretextul c! dorea s! ie sin.ur' Dup! aceea s$a #ntors la casa lui Loren(accio, palatul Soste.ni' I$a poruncit Un.urului s!$l a%tepte acolo p+n! #n (ori %i s! nu se mi%te, indi erent de ce ar au(i sau pe cine ar -edea intr+nd sau ie%ind din palat' Dac! p+n! ce se lumina de (iu! nu -a ie%i, Un.urul putea s! se #ntoarc! la palatul lui Alessandro' 1mul, care era o&i%nuit cu ast el de a-enturi, nici n$a mai a%teptat (orile, ci s$a #ntors de #ndat! la palatul ducelui, %tiindu$l pe acesta la ad!post, #n casa lui Loren(accio care #i era, doar, prieten' S$a culcat de #ndat! pe o saltea care era adus! #n lecare sear! #n camera ducelui %i a adormit' 3n acest timp, Alessandro urcase #n camera lui Loren(accio, unde ardea un oc mare %i #i a%tepta st!p+nul casei' El %i$a scos spada %i s$a a%e(at pe pat' Loren(accio a luat spada %i a r!sucit #n >urul ei centironul, ast el #nc+t s! ie .reu de mane-rat %i a pus$o la c!p!t+iul patului' I$a spus ducelui s! ai&! r!&dare, c!ci pleca s$o aduc! pe cea pe care o a%tepta' Loren(accio a #nc0is u%a #n urma lui %i cum aceast! u%! era cu arc, Alessandro a r!mas pri(onier !r! s!$%i dea seama' Loren(accio a-ea #nt+lnire #n col"ul str!(ii cu Scoronconcolo, care era Ia post' Blin de -eselie, Loren(accio l$a &!tut pe um!rE Frate, i$a (is, ceasul a sosit, #n camera mea este #nc0is cel de care "i$am -or&it' Mai e%ti 0ot!r+t s! m! scapi de elD S! mer.em, a ost sin.urul r!spuns al .orilei' Li am+ndoi s$au re#ntors #n cas!' A>un%i la >um!tatea sc!rii, Loren(accio s$a opritE S! nu iei #n seam! dac! &!r&atul acela este prieten cu ducele %i nu m! p!r!si su& nici un moti-' Be palier, Loren(accio s$a oprit din nouE Indi erent cine ar i, m! au(iD Indi erent cine ar i, a r!spuns ner!&d!tor Scoronconcolo' C0iar dac! ar i ducele #nsu%iM @ine, &ine, a murmurat Loren(accio, "in+ndu$%i sa&ia scoas! din teac!, ascuns! su& manta' A desc0is u%a #nceti%or %i a intrat urmat de (&ir' Alessandro era culcat #n pat, cu a"a Ia perete %i pro&a&il a"ipise' Loren(accio s$a apropiat de el %i l$a #ntre&atE IDomnule, dormi"iDI, apoi l$a lo-it cu at+ta putere #nc+t spada i$a str!puns pieptul' De%i primise o lo-itur! mortal!, ducele, care era puternic, a s!rit #n mi>locul camerei %i s$a #ndreptat spre u%a desc0is!, dar atunci Scoronconcolo l$a lo-it #n t+mpl!' Ducele s$a cl!tinat %i Loren(accio l$a tr+ntit #n pat, ap!s+ndu$l cu toata .reutatea trupului s!u' Alessandro, care nu scosese #nc! nici un cu-+nt, a stri.at dup! a>utor, la care Loren(accio i$ a &!.at pumnul #n .ur!' Instincti-, Alessandro a str+ns din"ii cu at+ta putere, #nc+t oasele m+inii lui Loren(accio au ost s !r+mate) a%adar a stri.at %i el, la r+ndul s!u' De%i pierdea s+n.e prin cele dou! r!ni, Alessandro a t!&!r+t pe ad-ersarul s!u, #ndoindu$l ca pe o trestie %i #ncerc+nd s!$l su.rume, #n i.+ndu$%i 0ot!r+t am+ndou! m+inile #n .+tul tr!d!torului' A urmat un moment de spaim!, c!ci cei doi erau at+t de str+ns #m&r!"i%a"i #nc+t (&irul nu$l putea lo-i pe unul !r! a$l lo-i %i pe cel!lalt' N$a putut dec+t s! s +%ie 0aina ducelui' Atunci si$a adus aminte c! a-ea asupra lui %i un cu"it' S$a n!pustit asupra celor doi care se luptau

45

Familia de'Medici
#n semio&scuritatea ocului din c!min %i a c!utat .ruma(ul lui Alessandro pentru a #n i.e cu"itul' *!(+nd c! nici a%a ducele nu se pr!&u%ea, at+ta a r!sucit cu"itul, c! aproape i$a desp!r"it capul de trup, dup! cum -a po-esti istoricul *arc0i' 3n ine, ducele a scos un ultim 0orc!it' Loren(accio %i Scoronconcolo s$au pri-it, speria"i c0iar %i ei de s+n.ele de pe 0aine %i de paloarea de pe c0ipurile lor' Cred c! a murit, a spus (&irul' Loren(accio l$a mai #mpuns de c+te-a ori cu spada, dar ducele #%i d!duse du0ul' A%adar, l$au luat am+ndoi, i$au pus pe pat %i l$au acoperit cu o cu-ertur!' =+ +ind %i sim"ind c! i se ace r!u, Loren(accio a desc0is o ereastr! pentru a respira, dar %i pentru a -edea dac! (.omotul pe care #l !cuser! nu tre(ise pe cine-a' Desi.ur c! -ecinii au(iser! ce-a, mai ales Maria Sal-iati, -!du-a lui =io-anni %i mama lui Cosimo, care se mirase de trop!iala ne#ncetat! de al!turi' Dar, din pre-edere pentru ceea ce a-ea s! se #nt+mple, Loren(accio !cuse nop"i de$a r+ndul un (.omot #n.ro(itor #n camera sa, "ip+nd %i #n>ur+nd, ast el #nc+t -ecinii se o&i%nuiser! cu aceste apuc!turi ale aceluia pe care #l considerau un smintit, a%a c! nici #n noaptea cu pricina nu l$au luat #n seama' Loren(accio %i Scoronconcolo au ie%it din camera pe care au #nc0is$o %i cu arcul %i cu c0eia' Loren(accio a luat to"i &anii pe care #i a-ea #n cas! %i #mpreun! cu (&irul %i cu #nc! un ser-itor, numit Freccia, au #nc!lecat pe cai %i nu s$au oprit p+n! la @olo.na' Acolo au !cut un popas doar pentru a &anda>a m+na (dro&it! lui Loren(accio, ale c!rei de.ete s$au sudat la loc, dar i$a r!mas pentru totdeauna o .roa(nic! cicatrice' De la @olo.na au mers mai departe, p+n! la *ene"ia, unde s$au dus la Filippo Stro((i, exilat de -reo patru sau cinci ani' Loren(accio i$a dat c0eia camerei sale %i i$a spusE Iat! c0eia camerei #n care (ace cada-rul ducelui Alessandro, ucis de mine' Filippo Stro((i, la #nceput nu cre(u un cu-+nt, dar c+nd Loren(accio i$a ar!tat 0ainele p!tate de s+n.e %i m+na mutilat!, a a-ut certitudinea aptului #mplinit' Atunci Filippo i$a s!rit de .+t numindu$l "+rutus,, al )lorenei" %i i$a cerut imediat m+na celor dou! surori ale sale, pentru cei doi ii ai lui' Ast el a ost asasinat Alessandro de'Medici, primul duce al Floren"ei %i ultimul descendent al lui Cosimo B!rintele Batriei' Clement al *II$lea murise #n anul /A56, iar cardinalul ?ippolito #n /A5A' Cu prile>ul acestui asasinat, s$a remarcat un lucru straniu %i anume, com&ina"ia atidic! a num!rului ;' Alessandro a ost asasinat #n anul /A5;, la -+rsta de dou!(eci %i %ase de ani, #n (iua de ; ianuarie, la ora ; diminea"a, cu ; r!ni, dup! o domnie de ; ani' Sosise diminea"a (ilei de duminic! %i, spre amia(!, =iomo %i Un.urul, -!(+nd ca ducele nu apare, au #nceput s! se #n.ri>ore(e' Au aler.at la cardinalul CN&o, m+na"i de &!nuial!' Cardinalul a trimis un om la episcop spre a a la, !r! a$i spune #n ce scop punea #ntre&area, dac! nu p!r!sise cine-a ora%ul #n timpul nop"ii' Episcopul r!spun(+nd c! Loren(accio de'Medici, cu doi din apropia"ii s!i, luase drumul @olo.nei, cardinalul n$a mai a-ut nici o #ndoial! cu pri-ire la asasinat, A l+ndu$se i(olat %i aproape !r! solda"i #ntr$un ora% #n care ducele era detestat #n .eneral K s$a temut de o mi%care popular!' El cuno%tea &ine aptul c!, dac! nu erau luate m!suri erme, poporul putea s! i(.oneasc!, ie numai a(-+rlind cu pietre, pe to"i cei care luaser! parte la tirania lui Alessandro' 3n consecin"!, !r! a mai desc0ide camera pentru a se con-in.e c! ducele era mort, cardinalul a scris la Bisa, lui Loren(o, ratele s!u, s! -in! cu c+"i oameni putea aduna) i$a scris %i lui Alessandro *itelli s! p!r!seasc! Cit! di Castello %i s! -in! #n .oan! la Floren"a, #mpreun! cu .arni(oana sa) acela%i lucru i l$a cerut %i lui Gacopo de'Medici, .u-ernator la Are((o' 3n acest timp %i pentru a #ndep!rta orice &!nuial!, a pus s! se arunce nisip #n a"a palatului %i c+nd, dup! o&icei, curtenii au -enit s! asiste la tre(irea ducelui, li s$a r!spuns c! acesta a petrecut noaptea #n petreceri, dormea #nc! %i a cerut s! nu ie tre(it' Jiua a trecut ast el, !r! ca nimeni s! &!nuiasc! ce-a' Seara, camera lui Loren(accio a ost desc0is! %i, dup! cum era de &!nuit,
@rutus om politic roman 7:A$64 3'?'8 prietenul lui Ce(ar, care, #mpreun! cu Cassms7D8 a !cut parte din conspira"ia care a dus la moartea #mp!ratului'
44

46

Alexandre Dumas
ducele a ost .!sit mort' 3n !%urat #ntr$un co-or, a ost dus #n sacristia capelei San Loren(o %i datorit! #ntunericului nimeni n$a -!(ut nimic, #n timpul nop"ii, trupele cerute de cardinal au intrat #n Floren"a pe mai multe por"i %i, ast el, el s$a -!(ut #n m!sur! s! ac! a"! oric!rui e-eniment' Era %i timpulE anun"ul mor"ii ducelui s$a r!sp+ndit #n ora% cu repe(iciunea cu care se r!sp+ndesc toate -e%tile #n.ro(itoare' Li, de%i -estea produsese o &ucurie pe care nimeni nu se str!duia s$o ascund!, totu%i ea nu a declan%at nici o reac"ie, c!ci de>a, p+n! atunci, o %tire asem!n!toare usese !cut! cunoscut! pentru a se do-edi als! de #ndat!' 1amenilor le era team! s! nu cad! #ntr$o capcan! #n care ar i putut s!$%i piard! li&ertatea sau c0iar -ia"a' C+nd s$a #nserat, #ns! %i cet!"enii au -!(ut c! -estea nu usese de(min"it!, au #nceput s! ias! prin pie"e' Form+nd .rupuri mai mult sau mai pu"in animate, oamenii au #nceput s! discute despre orma de .u-ern!m+nt care ar i &ine s! ie su&stituit! celei ce c!(use odat! cu ducele, despre cine ar i mai demn s! ie numit .on alonier' S$a discutat, apoi, despre cei care ar i tre&uit s! ie recompensa"i sau pedepsi"i, dup! cum useser! credincio%i Repu&licii sau tr!daser! idealurile de li&ertate' Li cum to"i sporo-!iau ast el, ra"ii dominicani de la San Marco s$au amestecat #n popor, spun+nd c! timpurile anun"ate de prea$ ericitul martir Sa-onarola sosiser! %i c!, acum, puteau i -eri icate pro e"iile sale' Floren"a a-ea s!$%i rec+%ti.e -ec0ea %i s +nta li&ertate %i toate a-orurile pe care le anun"ase martirul' Mul"i credeau, #ntr$ade-!r, ceea ce spuneau c!lu.!rii, al"ii se pre !ceau doar' 2oate acestea se petreceau #n timp ce cei patru(eci %i opt, c0ema"i la palatul Medici 7numit a(i palatul Riccardi8 de cardinalul CN&o, tre&uia s! 0ot!rasc! ce era de !cut' Mul"i din ei -!(u$ser! a.ita"ia poporului %i #mp!rt!%eau speran"ele acestuia, al"ii se temeau de emi.ran"ii din a ara cet!"ii %i, #n .eneral, p!rerile celor patru(eci %i opt erau at+t de #mp!r"ite, #nc+t nu ar i putut s! cad! de acord nicidecum, #n ine, unul din ei, Domenico Cani.iani, a cerut cu-+ntul %i c+nd s$a !cut lini%te, a propus ca #n locul ducelui Alessandro s! ie ales iul s!u natural, =iulio' La aceast! su.estie, iecare a #nceput s! r+d!, c!ci cel propus nu a-ea dec+t cinci ani %i era clar c! puterea urma s! ie remis! #n m+inile tutorelui, adic! ale cardinalului' Cu to"ii au cl!tinat din cap ne.ati-, ast el #nc+t cardinalul, -!(+nd e ectul nepl!cut al propunerii, a ost primul care i$a cerut s$o retra.!' Atunci a ost su.erat t+n!rul Cosimo de'Medici, acela care se n!scuse #n anul /A/C %i care a-ea %aptespre(ece ani' La aceast! propunere, r+setele au #ncetat ca prin armec %i to"i %i$au dat seama c!, pe l+n.! simpatia a"! de cel propus, mai era %i dreptul lui, c!ci Loren(accio u.ind, Cosimo de-enea ruda cea mai apropiat! a ducelui Alessandro %i, prin urmare, mo%tenitorul principatului' *!(+nd cu c+t! mul"umire usese primit numele lui Cosimo, Balia Rucellai, parti(an al lui Filippo Stro((i, nu a mai cute(at s! pun! #n discu"ie numele patronului s!u, dar a cerut s! nu se mear.! mai departe cu deli&er!rile, #ntruc+t mul"i dintre ilu%trii i(.oni"i ai Floren"ei erau a&sen"i' Acest ra"ionament a ost respins at+t de Francesco =uicciardini c+t %i de Francesco *ettori' 2otu%i, Balia Rucellai nu s$a dat &!tut %i a !cut ast el #nc+t %edin"a s! se termine !r! s! se i 0ot!r+t altce-a dec+t c! puterea a-ea s! ie #ncredin"at! cardinalului pentru trei (ile' Aceast! nere(ol-are care l!sa totul s! pluteasc! #n aer, nu a satis !cut pe nimeni %i poporul %i$a !cut au(it .lasulE IDac! nu %ti"i, nu -re"i sau nu pute"i s! -! #ndeplini"i unc"iile pu&lice K stri.au oamenii celor ce luaser! parte la deli&er!ri K c0ema"i$ne pe noi, c!ci noi -om %ti ce s! acem'I Floren"a era st!p+nit! de o mare nelini%te, un ream!t trecea de la un cap!t la altul al ora%ului, c+nd s$au au(it stri.!te de &ucurie %i mul"imea s$a #ndreptat spre poarta San =allo, #n #nt+mpinarea unui t+n!r rumos, care -enea c!lare urmat de o suit! numeroas! %i care a-ea o ast el de prestan"!, spune @enedetto *arc0i, #nc+t p!rea s! merite st!p+nirea' 2+n!rul acela era Cosimo de'Medici care, #n%tiin"at de prietenii s!i, plecase din palatul s!u de la 2re&&io, unde se a la, pentru a a(-+rli #n &alan"a #n care erau c+nt!rite tre&urile pu&lice, .reutatea pre(en"ei %i a popularit!"ii sale'

4A

Familia de'Medici
3ntr$ade-!r, Cosimo era mult iu&it, at+t pentru el c+t %i pentru &unicul s!u, c!ci acesta usese Loren(o, iul lui A-erardo %i ratele lui Cosimo B!rintele Batriei, iar tat!l s!u era aimosul c!pitan =io-anni de'Medici' Iat!, #n doua cu-inte, cine era acest ilustru condotierE Era iul unui alt =io-anni de'Medici %i al Caterinci, iica lui =alea((o, duce de Milano' 2at!l sau a murit t+n!r %i mama, r!mas! -!du-! #n anii tinere"ii, i$a sc0im&at numele de &ote( care era Lodo-ico, #n =io-anni, pentru ca so"ul ei mort s! retr!iasc! #n iu' Ea a a-ut temeri at+t de mari pentru acest iu iu&it %i erau interese at+t de mari ca ultimul mo%tenitor al acestei ramuri s! nu dispar!, #nc+t, pentru a$l eri de prime>dii, l$a #m&r!cat #n 0aine emeie%ti %i l$a ascuns #n m!n!stirea Annalena' La el a !cut %i 20etis45 pentru iul ei A0ile K dar nici (ei"a, nici emeia nu au putut #n%ela destinulE cei doi copii erau sorti"i s! de-in! eroi %i s! moar! tineri' C+nd &!iatul a #mplinit doispre(ece ani, n$a mai ost cu putin"! s! ie l!sat printre tinerele c!lu.!ri"e' Fiecare cu-+nt, iecare .est tr!da minciuna ascuns! su& 0ainele sale' S$ a #ntors la casa mamei, apoi a deprins me%te%u.ul armelor #n Lom&ardia, c+%ti.+nd de timpuriu renumele de Iin-inci&ilI' La scurt! -reme a ost !cut c!pitan al Repu&licii' S$a re#ntors #n Lom&ardia, cu unc"ia de c!pitan al Li.ii pentru re.ele Fran"ei, c+nd, #n apropiere de @or.o orte, a ost r!nit deasupra .enunc0iului, #n acela%i loc #n care mai usese r!nit %i #n alt! &!t!lie' Rana a ost at+t de .ra-!, #nc+t a tre&uit s! i se taie piciorul' Li cum era noapte, =io-anni nu a -rut ca altul dec+t el s! "in! tor"a care s!$i lumine(e pe c0irur.i, "in+nd$o p+n! la s +r%itul opera"iei, !r! ca m+na s!$i i tremurat' Dar ie c! rana a ost mortal!, ie c! opera"ia a ost prost !cut! K peste dou! (ile, =io-anni de'Medici a murit, #n -+rsta de dou!(eci %i nou! de ani' Aceast! moarte le$a adus o mare &ucurie .ermanilor %i spaniolilor, care se temeau de Medici' IB+n! la el K spune =uicciardini K in anteria italian! era nul! %i i.norat!' =io-anni de'Medici a or.ani(at$o %i a !cut$o cele&r!) a iu&it at+t de mult trupele sale #nc+t le$a l!sat mereu toat! prada, p!str+nd pentru el doar .loria'I Solda"ii #l iu&eau %i ei cu #n ocare %i$# numeau st!p+n sau tat!' La moartea sa, au ost cu to"ii #ndolia"i %i au >urat s! nu mai p!r!seasc! doliul niciodat!, >ur!m+nt pe care l$au "inut cu stricte"e, ast el #nc+t =io-anni de'Medici a r!mas cunoscut, de la acea -reme, ca =io-anni al 2rupelor Ne.re' Acestea erau recomand!rile cu care se pre(enta Cosimo la succesiunea lui Alessandro %i, de aceea, a ost #nt+mpinat cu mari demonstra"ii de &ucurie, a%a cum am mai spus' Boporul, #n r+ndul c!ruia se mai a lau o%ti solda"i care luptaser! #n 2rupele Ne.re ale tat!lui s!u, l$a condus pe Cosimo p+n! la palatul mamei sale, stri.+ndE I2r!iasc! CosimoMI A doua (i dup! ce Cosimo intrase #n ora% 7era #ntr$o mar"i8, cardinalul l$a c0emat la palat' Atunci, mama sa care nu$l a-ea dec+t pe el %i care #%i pierduse so"ul at+t de t+n!r, de%i a-ea o inim! mare %i no&il!, l$a ru.at pe iu s! r!m+n! al!turi de ea' Dar Cosimo a #ntrerupt$o, spun+nd' Cu c+t soarta acestui "inut ne ericit este mai .rea, cu c+t pericolele ce m! p+ndesc sunt mai mari, cu at+t mai mult tre&uie s! m! expun lor' Li ac aceasta cu .+ndul la tat!l meu, seniorul =io-anm, care nu a clipit nici #n a"a celor mai cr+ncene prime>dii, cu .+ndul la mama mea, iica lui Gacopo Sal-iati %i a Lucre(iei de'Medici, care mi$a spus #ntotdeauna c!, at+ta -reme c+t m! -oi teme %i$l -oi cinsti pe Dumne(eu, nu -oi a-ea altce-a de ce s! m! tem' Cu aceste cu-inte, si$a #m&r!"i%at mama %i a plecat pe >os' A&ia ie%it #n strad!, oamenii l$au #ncon>urat, l$au purtat #n trium , pe &ra"e, p+n! la palat' L$a .!sit acolo pe cardinal, care, de #ndat! ce l$a -!(ut, l$a tras #n dreptul unei erestre, l$a cople%it cu laude %i l$a #ntre&at dac!, #n ca(ul #n care a-ea s! ie ales duce, -a respecta patru lucruri %i anumeE l ' S! ac! dreptate #n mod e.al, at+t &o.a"ilor c+t %i s!racilor)
20etis cea mai rumoas! Nereid!' A a-ut de la Beleu un iu, A0ile' Bentru a$l ace in-ulnera&il, l$ a scu undat #n r+ul StNx, dar, "in+ndu$l de c!lc+i, aceast! parte a piciorului i$a r!mas descoperit! %i eroul a murit atins de o s!.eat! #n acel loc, sin.urul -ulnera&il'
45

4;

Alexandre Dumas
4' S! nu accepte niciodat! s! ridice autoritatea lui Carol al *$lea, 5' S! r!(&une moartea ducelui Alessandro) 6' S! se poarte cum se cu-ine cu seniorul =iulio %i seniora =iulia, copiii s!i' Cosimo a r!spuns c! cele patru cerin"e i se p!reau >uste %i c!, prin urmare, se an.a>a s! le respecte' Atunci cardinalul a intrat #n sala de consiliu rostind aceste doua -ersuri din *er.iliu, din care primul a de-enit, mai t+r(iu, de-i(a lui CosimoE "..Primo avulso, non deficit alter -ureus. et simili frondescit virga metallo."46 Alu(ia era -i(i&il!E o ma>oritate impun!toare a aplaudat %i, pe loc, s$au sta&ilit urm!toareleE /' Seniorul Cosimo, iul seniorului =io-anni de'Medici, este ales, nu ca duce, ci ca %e %i .u-ernator al Repu&licii) 4' Seniorul Cosimo -a tre&ui s!$%i lase un loc"iitor #n perioadele #n care -a lipsi din ora% %i acest loc"iitor -a i #ntotdeauna un lorentin %i nu un str!in) 5' Se -a pl!ti seniorului Cosimo suma de dou!spre(ece mii de lorini de aur 7sum! ce nu -a putea i m!rit! niciodat!8 pentru ser-iciile sale de %e %i .u-ernator al Repu&licii' S$au mai ales opt cet!"eni pentru a orma un consiliu cu care s! de(&at! tre&urile statului' Ace%ti opt cet!"eni au ostE Francisco =uicciardini, Matteo Niccollini, Ro&erto Accianoli, Matteo Stro((i, Francesco *ettori, =iuliano Capponi, =iacoppo =ian i.lia((i %i Ra aello de'Medici' Cosimo a acceptat toate cele de mai sus cu modestie %i poporul l$a primit pe Cosimo cu entu(iasm' La 4: e&ruarie /A59, a sosit un trimis al lui Carol al *$lea care a spus c! principatul ora%ului Floren"a apar"ine at+t seniorului Cosimo, #n calitatea sa de iu al lui =io-anni de'Medici, c+t %i succesorilor s!i le.itimi, a-+nd #n -edere c! era mo%tenitorul cel mai apropiat de r!posatul duce Alessandro' Iat! cum a #ncetat domnia ramurii -+rstnice a amiliei de'Medici %i cum s$a suit pe tron ramura me(in!'

Capitolul II

Ramura mezin

Ca %i #n ca(ul lui Cosimo s$a #nt+mplat ceea ce se #nt+mpl! cu to"i oamenii de .eniu pe care re-olu"ia #i aduce la putere, pe cea mai de >os treapt! a tronului, ei accept! condi"iile altora, pe cea mai #nalt! treapt!, ei sunt cei care impun condi"iile' Situa"ia aceasta, la intrarea lui #n arena politic!, era di icil! tre&uia s! lupte #n acela%i timp cu du%manul din interior %i cu cei din exterior' 2re&uia s! instaure(e o .u-ernare erm!, o putere unitar! %i o -oin"! dura&il! #n locul .u-ern!rilor !r! -la.! sau tiranice, #n locul tuturor puterilor contradictorii care se distruseser! #ntre ele, #n locul -oin"elor luctuante, #ntre aristocra"ie %i democra"ie, pe care nu se putea edi ica nimic trainic' Si, #n acela%i timp, tre&uia s! se p!stre(e li&ertatea tuturor, ast el #nc+t nici no&ilii, nici cet!"enii, nici arti(anii s! nu simt! m+na st!p+nului' 2re&uia o .u-ernare cu o m+n! de ier, #ntr$o m!nu%a de cati ea' Cosimo era, din toate punctele de -edere, omul potri-it pentru a duce la &un s +r%it o ast el de lucrare' Era ascuns ca Ludo-ic al XI$lea, pasionat ca ?enric al *III$lea, cura>os ca Francisc I, perse-erent precum Carol al *$lea, ma.ni ic ca Leon al X$lea K a-ea toate -iciile care ac ca -ia"a particular! s! ie #ntunecat! %i a-ea toate calit!"ile pentru ca -ia"a pu&lic! s! ie str!lucitoare' De aceea, amilia sa a ost ne ericit!, dar poporul a ost ericit' Iat! ce putem po-esti pri-ind latura #ntunecat!E Cosimo a a-ut cinci ii %i patru iice'
I'''Rup+nd una, nu lipsea alta, tot de aur) %i ramura #n run(ea de acela%i metal'I 7*ir.iliu, Eneida, *I, /65$l66 traducere de A' I' 1do&escu8'
46

49

Familia de'Medici
Fiii au ostE Franeesco, cel care a domnit dup! el) Fernando, care a domnit dup! Franeesco) Biero, =io-anni %i =arcias' Nu mai -or&esc despre un alt Biero, care nu a tr!it dec+t un an' Cele patru iice se numeau Maria, Lucre(ia, Isa&ella %i *ir.inia' S! spunem, pe scurt, #n ce el moartea a secerat aceast! amilie numeroas!, #n care %i$ a !cut intrarea -iolent, printr$un ratricid' =io-anni %i =arcias -+nau o dat! #n mun"i' =io-anni, care nu a-ea dec+t nou!spre(ece ani, era de>a cardinal) =arcias nu era altce-a dec+t a-oritul mamei sale, Eleonora de 2oledo' Restul cur"ii era la Bisa, unde Cosimo, ce instituise cu o luna #n urm! ordinul San Ste ano, -enise s! ie recunoscut drept mare maestru' Cei doi ra"i, ro%i de mult! -reme de o anumit! du%m!nie unul a"! de cel!lalt 7a lui =arcias #mpotri-a lui =io-anni, care era a-oritul tat!lui K %i a lui =io-anni a"! de =arcias, care era a-oritul mamei8, s$au luat la ceart! din cau(a unei c!prioare pe care iecare pretindea c! ar i ucis$o el' 3n toiul disputei, =arcias, pier(+ndu$%i cump!tul, l$a lo-it pe ratele s!u cu un cu"it de -+n!toare' =io-ani, r!nit la coaps!, a c!(ut, stri.+nd dup! a>utor' 1amenii din suita celor doi prin"i au sosit %i l$au .!sit pe =io-anni sin.ur, sc!ldat #ntr$o &alt! de s+n.e' L$au transportat la Li-orno, unde a sosit de.ra&! %i tat!l s!u' Acesta, a-+nd cuno%tin"e medicale, l$a #n.ri>it cu m+na lui, dar =io-anni a murit #n &ra"ele tat!lui s!u, la 4; noiem&rie /A;4, la cinci (ile dup! ce usese r!nit' Cosimo s$a re#ntors la Bisa !r! s! scoat! un cu-+nt %i nimic din cele #nt+mplate nu se putea citi pe masca de &ron( a c0ipului s!u' =arcias, #nsp!im+ntat, a>unsese #naintea lui %i se re u.iase #n apartamentul mamei sale, care #l "inea ascuns' Dup! c+te-a (ile, -!(+nd c! so"ul ei nu scoate o -or&a despre iul ucis, ca %i c+nd n$ar i existat niciodat!, ea l$a #ncura>at pe uci.a% s! se arunce la picioarele tat!lui s!u %i s! cear! iertare' Dar t+n!rul era #n.ro(it doar la .+ndul de a se a la #n a"a >udec!torului s!u) pentru a$i da cura>, mama sa i$a promis c!$i -a #nso"i' Cosimo st!tea .+nditor #ntr$unul din cele mai #ndep!rtate apartamente ale palatului' Fiul %i mama au intrat) la -ederea lor, Cosimo s$a ridicat' Fiul s$a a(-+rlit la picioarele sale, i$ a #m&r!"i%at .enunc0ii %i a cerut iertare, 0o0otind' Mama r!m!sese #n pra., cu &ra"ele #ntinse a ru.! spre so"ul ei' Cosimo %i$a scos pumnalul %i l$a lo-it pe =arcias, spun+nd' N$am ne-oie de un Cain #n amilia meaM Ne ericita mam! a -!(ut str!lucind lama pumnalului %i s$a repe(it spre Cosimo s!$l opreasc!, dar, la >um!tatea drumului, iul i s$a pr!&u%it #n &ra"e %i, r!nit de moarte, a stri.atE Mam!M mamaM 3n aceea%i (i, ; decem&rie /A;4, =arcias a murit' Din clipa #n care &!iatul %i$a dat du0ul, Eleonora de 2oledo, mama saE, s$a #ntins al!turi de el, a #nc0is oc0ii %i n$a mai -rut s!$i desc0id!) peste opt (ile a murit %i ea K de durere au (is unii, de oame, au (is al"ii' Cele trei cada-re au ost aduse noaptea, !r! ast, la Floren"a' S$a spus c! cei doi &!ie"i %i mama lor au ost -ictime ale aerului nes!n!tos al re.iunii Maremma' Numele de 2oledo era un nume care aducea nenorocire) iica lui don =arcias, na%ul acelei Eleonora de 2oledo despre care tocmai am -or&it, -enise de t+n!r! Ia curtea m!tu%ii sale %i acolo a #n lorit, su& soarele 2oscanei, ca una din acele lori rumoase care au !cut renumele Floren"ei' Se %optea la curte c! marele duce Cosimo s$ar i #ndr!.ostit de ea de cum o -!(use %i cum iu&irile lui Cosimo erau cunoscute, se mai spunea c! #i cump!rase cu aur sau #i speriase cu amenin"!ri pe slu>itorii tinerei %i ast el p!trunsese nestin.0erit #n camera ei, de unde nu mai ie%ise p+n! #n (ori' Re-enise #n nop"ile urm!toare %i adulterul !cu at+ta (ar-! #nc+t el a c!s!torit$o pe t+n!ra %i rumoasa amant! cu iul s!u, Biero' ?ot!r+rea a ost luat! !r! ca Biero s! ie consultat, dar c!s!toria a a-ut totu%i loc' Apoi, ie din cau(a (-onurilor care circulaser! despre rumoasa lui so"ie, ie din cau(a pl!cerii pe care Biero o .!sea #n compania &!ie"ilor tineri, noii c!s!tori"i erau tri%ti %i tr!iau

4:

Alexandre Dumas
desp!r"i"i, Eleonora era t+n!r!, rumoas! %i #i cur.ea prin -ine s+n.e spaniol, clocotitor' Ne.li>at! de so", ea s$a #ndr!.ostit de un >une pe nume Alessan$dro, iul cele&rului c!pitan lorentin Francesco =o.i, dar aceast! prim! iu&ire n$a a-ut sor"i de #mplinire' Bre-enit c! o le.!tur! #ntre el %i Eleonora putea s!$i aduc! acesteia multe neca(uri din partea so"ului, Alessandro s$a retras #ntr$o m!n!stire %i %i$a #n!&u%it dra.ostea' 3n timp ce el se ru.a #nc! pentru su letul Eleonorei, aceasta #l %i uitase' Interesul ei s$a #ndreptat spre un t+n!r ca-aler al ordinului San Ste ano, care, mai indiscret dec+t s!rmanul Ales$sandro, a l!sat s! se #n"elea.! c! era iu&it' Din acest moti- sau poate iindc! #l ucisese #ntr$un duel pe Francesco =inori, el a ost exilat pe insula El&a' Dar exilul n$a ucis iu&irea %i, neput+ndu$se -edea, cei doi #ndr!.osti"i #%i scriau' Una din epistole a a>uns #n m+inile marelui duce Francesco' Amantul a ost adus, #n secret, la #nc0isoarea @ar.cllo, unde #l a%teptau #ntr$o celul! un preot %i un c!l!u' Breotul l$a spo-edit, apoi c!l!ul l$a su.rumat' A doua (i, Eleonora a a lat -estea c0iar din .ura cumnatului ei' Bl+n.ea moartea iu&itului de unspre(ece (ile, iindu$i mai ales team! pentru ea #ns!%i, c+nd, #n (iua de /< iulie, a primit porunc! de a se pre(enta la palatul Ca o..iolo unde locuia, de un timp, so"ul ei' Din acea clip!, a &!nuit c! totul se s +r%ise #n ceea ce o pri-e%te, dar a 0ot!r+t s! se duc!, totu%i, c!ci n$a-ea nici unde s! se re u.ie(e, nici cui s! cear! spri>in' A cerut r!.a( o (i, apoi a stat l+n.! lea.!nul iului ei Cosimo %i a pl+ns' Bre.!tirile de plecare au "inut o &un! parte din (i, ast el #nc+t Eleonora nu a plecat dec+t dup!$amia(a' A a>uns spre sear! la Ca o..iolo, unde, spre marea ei uimire, a .!sit casa pustie' *i(itiul a des0!mat caii %i, #n timp ce slu>itorii desc!rcau &a.a>ele, Eleonora de 2oledo a intrat sin.ura #n rumoasa -il!, care, neluminat!, i s$a p!rut trist! %i #ntunecat! ca un morm+nt' A urcat scara #n t!cere, ca o um&r! %i s$a #ndreptat spre camera ei' A>un.+nd #n pra., a -!(ut cum din spatele unei draperii s$a ridicat un &ra" cu un pumnal) s$a sim"it lo-it!, a stri.at %i a c!(ut' Murise' Biero o asasinase cu m+na lui, nel!s+nd altuia .ri>a de a$l r!(&una' *!(+nd$o nemi%cat!, #ntr$o &alt! de s+n.e, el a ie%it din spatele draperiei, a c!(ut #n .enunc0i l+n.! cada-ru %i, ridic+nd la cer m+inile #ns+n.erate, a cerut lui Dumne(eu iertare pentru crima pe care tocmai o #n !ptuise %i a >urat, spre expierea p!catului, s! nu se mai #nsoare niciodat!' Gur!m+ntul era ciudat, c!ci pentru unul care nu mani estase niciodat! -reun interes a"! de emei, pedeapsa pe care %i$o aplica nu era prea aspr!' Apoi c!l!ul a de-enit ciocluE a pus corpul #ntr$un sicriu .ata pre.!tit, l$a #nc0is %i l$a trimis la Floren"a' Eleonora a ost #n.ropat! noaptea, #n secret, #n capela &isericii San Loren(o' De alt el, Biero nici m!car nu %i$a "inut >ur!m+ntul, #n /AC5, Ia %aptespre(ece ani dup! asasinat, el s$a c!s!torit cu @eatrix de Mennesser' S!$i l!s!m acum deoparte pe &!r&a"ii la care -om re-eni mai t+r(iu, o&li.a"i de otr!-irea lui Francesco %i @ianca Capello %i s! -edem ce s$a #nt+mplat cu etele lui Cosimo' Maria, cea mai mare, era, la %aptespre(ece ani, ,,una din cele mai rumoase lori ale prim!-erii Floren"eiI, cum a spus S0aQespeare despre Gulieta' 2+n!rul pa> Malatesti al marelui duce Cosimo s$a #ndr!.ostit de ea' @iata copil! l$a iu&it %i ea, cu acea prim! iu&ire ce nu %tie s! re u(e nimic' Un spaniol &!tr+n i$a surprins pe cei doi #ndr!.osti"i %i i$a raportat lui Cosimo ce -!(use' Maria a murit otr!-it! la -+rsta de %aptespre(ece ani %i Malatesti a ost a(-+rlit #n #nc0isoare' Dup! -reo (ece ani a reu%it s! e-ade(e %i s$a dus #n insula Candia, unde tat!l s!u comanda trupe -ene"iene' Dou! luni mai t+r(iu, a ost .!sit #ntr$o diminea"! asasinat la col"ul unei str!(i' Cea de a doua iic! a ost Lucre(ia' La nou!spre(ece ani s$a c!s!torit cu ducele de Ferrara' 3ntr$o (i, la curtea din 2oscana a sosit un mesa.er care a anun"at c! t+n!ra prin"es! murise su&it' La curte s$a spus c! a murit ca urmare a unei e&re mari' 3n popor s$a -or&it c! ar i ost ucis! de so", #ntr$un moment de .elo(ie oar&a' Isa&ella a ost cea de a treia iic! %i cea mai iu&ita de tat!l ei'

4C

Familia de'Medici
3ntr$o (i #n care *asari, ascuns de sc0el!rie, picta pla onul unei s!li din Bala((o *ecc0io, a -!(ut$o pe Isa&ella intr+nd #n sal!' Era spre amia(!, aerul era #ncins %i, nea-+nd idee c! nu era sin.ur!, ea s$a culcat pe un di-an, a tras perdelele %i a adormit' La scurt! -reme, #n aceea%i #nc!pere a intrat Cosimo' S$a apropiat u%or de di-an, a tras perdelele %i %i$a pri-it ata dormind' Su& pri-irile lui, ata a tres!rit %i de%tept+ndu$se, cu d+nsul #n a"!, a dat un mic stri.!t de surpri(!' *asari era #ncol"it %i s$a sim"it #n mare pericol' N$a-ea cum s! ias! din #nc!pere !r! s!R%i piard! -ia"a' Cosimo %i$a amintit ca #n acea sal! picta *asari' Li$a ridicat pri-irile spre ta-an, a -!(ut sc0el!ria' I$a -enit o idee' A urcat #nceti%or pe scar! %i a a>uns pe plat orm!, unde l$a -!(ut pe *asari care, cu a"a la perete, se pre !cea c! doarme ad+nc' Cosimo a #naintat spre el, a scos pumnalul %i, apropiindu$l #ncet de pieptul pictorului, a -rut s! -ad! dac! acesta dormea #ntr$ade-!r sau se pre !cea' *asari, cu #n"elepciunea omului ata #n at! cu moartea n$a !cut nici o mi%care, respira"ia sa a r!mas calm! %i e.al!' Cosimo, con-ins c! pictorul s!u a-orit dormea, %i$a ascuns pumnalul %i a co&or+t de pe sc0ela' *asari a plecat la ora la care pleca de o&icei %i a re-enit a doua (i, tot la ora sa o&i%nuit!' Acest s+n.e rece l$a sal-at' Dac! ar i u.it, ar i ost pierdut' 1riunde s$ar i dus, pumnalul sau otr!-urile Medicilor l$ar i .!sit' Acestea se petreceau prin anul /AA9' Anul urm!tor, #ntruc+t Isa&ella #mplinea %aispre(ece ani, tre&uia s! se m!rite' Dintre preten$den"ii la m+na sa, Cosimo l$a ales pe Baolo =iordano 1rsini, duce de @racciano) una din condi"iile c!s!toriei a ost, se (ice, ca Isa&ella s! petreac! cel pu"in %ase luni din an #n 2oscana' C!s!toria a ost rece %i -i(i&il impus!' Nu se %tia cum s! se explice indi eren"a unui so" t+n!r a"! de o emeie at+t de t+n!r! %i de rumoas!' =urile rele -or&eau despre in idelitatea Isa&ellei, dar prea &ine nu se %tia nimic, #n ine, oricare ar i ost moti-ele, r!ceala #ntre so"i exista %i Baolo =iordano 1rsini petrecea mai tot anul la Roma, l!s+ndu$%i so"ia la curtea din 2oscana' 2+n!r!, rumoas!, pasional!, #n mi>locul uneia din cele mai .alante cur"i ale lumii, Isa&ella a !cut s! ie uitat! -ina ei ini"ial!, iind acu(at! de multe altele' 2otu%i, Baolo =iordano 1rsini t!cea, c!ci at+ta -reme c+t tr!ia Cosimo, el nu se putea r!(&una pe iica lui mult iu&it!' Cosimo a murit a&ia #n anul /A96' Baolo =iordano 1rsini #%i l!sase so"ia, #n .ri>a unei rude #ntruc+t-a apropiate, 2roilo 1rsini %i, de la o -reme, acel pa(nic al onoarei sale, #i scria c! Isa&ella a-ea purt!ri corecte, a%a cum se cu-enea unei doamne #n situa"ia ei' Baolo =iordano aproape c! renun"ase la proiectele sale de r!(&unare c+nd, #ntr$o ceart! particular! %i !r! martori, 2roilo 1rsini l$a ucis pe Lelio 2orello, pa> al marelui duce Francesco, ceea ce l$a o&li.at s! u.!' Atunci s$a a lat de ce 2roilo #l ucisese pe LelioE erau am+ndoi aman"ii Isa&ellei %i 2roilo dorea s! r!m+n! !r! ri-al' Baolo =iordano, la r+ndu$i, a a lat despre du&la tr!dareE a rudei sale %i a so"iei' A plecat imediat spre Floren"a %i a a>uns acolo tocmai c+nd Isa&ella 7care se temea de o moarte ca aceea a cumnatei sale Eleonora de 2oledo, asasinat! cu numai cinci (ile #n urm!8 se pre.!tea s! p!r!seasc! 2oscana %i s! u.! la Caterina de'Medici, re.ina Fran"ei' Sosirea ne$a%teptat! a lui 1rsini i$a stricat planurile' La prima #ntre-edere, Isa&ella s$a lini%titE so"ul ei p!rea s! i -enit nu ca un >udec!tor, ci ca un -ino-at' El i$a m!rturisit c! .re%ise %i c! era dornic s! duc! o -ia"! mai ericit! %i mai calm!, iar pentru aceasta tre&uia s!$%i ierte reciproc .re%elile, #n situa"ia #n care se a la, acest t+r. i s$a p!rut mult prea a-anta>os Isa&ellei, ca s!$i treac! prin minte s!$l re u(e' 3n (iua urm!toare, /; iulie /A9;, 1rsini a in-itat$o pe so"ia sa la o -+n!toare, pe una din propriet!"ile sale' Isa&ella a acceptat %i a sosit, #mpreun! cu #nso"itoarele ei' So"ul i$a o erit o perec0e de o.ari splendi(i, #ndemn+nd$o s!$i oloseasc! la -+n!toarea de a doua (i' Apoi s$ au a%e(at la mas!' 1rsini a ost mai -esel ca niciodat!, cople%ind$o pe so"ia sa cu aten"ii, ca un ade-!rat #ndr!.ostit' 1ric+t era Isa&ella de o&i%nuit! s! -ad! #n >urul ei oameni pre !cu"i, a c!(ut #n

5<

Alexandre Dumas
capcan!' 2otu%i, c+nd, dup! mas!, so"ul ei a in-itat$o pentru prima oar! la el #n camer!, a ost cuprins! de risoane %i s$a !cut palid!, #ntorc+ndu$se spre doamna ei de onoare, a #ntre&at$oE S! m! duc sau s! nu m! ducD La -ocea so"ului s!u, care se #ntorsese s! o c0eme, s$a sim"it #ncura>at! %i l$a urmat' 3n camer!, nu -!(u nimic nelini%titorE so"ul ei a-ea c0ipul lui o&i%nuit %i, sin.ur cu ea, a p!rut mai tandru' Isa&ella, #n%elat! de aceste aparen"e, s$a o erit m+n.+ierilor lui' Atunci c+nd n$a mai ost #n stare s! opun! -reo re(isten"!, 1rsini a scos de su& pern! un %trean. pe care i l$a trecut #n >urul .+tului %i, #nainte ca Isa&ella s! i apucat s! "ipe, a su.rumat$o' Acesta a ost s +r%itul Isa&ellei' R!m!sese *ir.inia, cea de a patra at!' Ea a ost dat! de so"ie lui Cesare d'Este, duce de Modena, Iat! tot ceea ce se %tie despre ea' F!r! #ndoial! c! a a-ut o soart! mai &un! dec+t aceea a surorilor ei' Istoria nu$i uit! dec+t pe cei erici"i' Aceasta a ost latura sum&r! a -ie"ii lui Cosimo' S$o -edem acuma pe cea str!lucitoare' Cosimo a ost unul din cei mai #n-!"a"i oameni ai -remii sale' 3n a ar! de aceasta, ne spune @accio @aldini, cuno%tea o sumedenie de plante de leac, %tia locul #n care cresc, timpul #n care se de(-olt!, #n loresc, ac ructe, le %tia calit!"ile t!m!duitoare, at+t pentru r!nile oamenilor c+t %i pentru cele ale animalelor, #ntruc+t mai era %i un c0imist excelent, din plantele cunoscute &ine de el, !cea %i siropuri, esen"e, uleiuri, medicamente, &alsamuri, pe care le #mp!r"ea cu d!rnicie tuturor celor care a-eau ne-oie, ie c! erau &o.a"i sau s!raci, toscani sau cet!"eni str!ini, ie c! locuiau #n Floren"a sau #n alt! parte a Europei' Cosimo iu&ea %i prote>a artele, #n anul /A6/, a pus temeliile Academiei lorentine, pe care o numea mult iu&ita %i prea ericita sa Academie' Acolo se citea din Dante %i Betrarca) Ia #nceput %edin"ele a-eau Ioc #n palatul de pe *ia Lar.a, apoi Academiei i s$a dat marea sal! din Bala((o *ecc0io, care nu mai era olosit!' Uni-ersitatea din Bisa, prote>at! de Loren(o de'Medici, a-usese c+nd-a o anumit! str!lucire dar, a&andonat! de urma%ii Ma.ni icului, usese #nc0is!' Cosimo a redesc0is$o, i$a acordat mari pri-ile.ii pentru a$i asi.ura existen"a %i a mai #n iin"at, pe l+n.! ea, un cole.iu #n care s! ie educa"i, pe c0eltuiala sa, patru(eci de tineri s!raci, dar do-edind aplecare spre studiu' Cosimo a pus la dispo(i"ia sa-an"ilor toate manuscrisele %i c!r"ile @i&liotecii Loren(iene pe care papa Clement al *II$Iea #ncepuse s! le a%e(e #n ordine' Cosimo a asi.urat, dintr$un ond special, existen"a uni-ersit!"ilor din Floren"a %i din Siena' A desc0is o imprimerie %i l$a c0emat din =ermania pe Loren(o 2orentino, care a scos c+te-a edi"ii splendide ce #i poart! numele' I$a .!(duit pe Baolo Go-e, care era pri&ea. %i pe Scipio Ammonato 7cel *ec0i8, care era proscris' Cel dint+i a murit la curtea sa %i Cosimo a comandat pentru el o statuie, a%e(at! deasupra morm+ntului' Cosirno dorea ca iecare s! scrie li&er, dup! .ustul, p!rerile %i puterile sale %i i$a #ncura>at pe @eno((o *arc0i, Filippo Nerli, *incente @or.0ini %i pe at+"ia al"ii' Din -olumele care i$au ost dedicate de istoricii, poe"ii %i sa-an"ii -remii, s$ar putea ace o #ntrea.! &i&liotec!' 3n ine, a mai o&"inut ca Decameronul lui @occaccio, inter(is de Conciliul de la 2rento, s! ie re-i(uit' Bapa Bius al *$lea a murit #n timp ce lucra la el %i i$a urmat =re.orio al XIII$lea, care %i$a dat acceptul pentru pu&licare' Frumoasa edi"ie din /A95 a Decameronului este re(ultatul cen(urii ponti icale' Cosimo a mai urm!rit aceea%i restituire %i pentru operele lui Mac0ia-elli, dar moartea sa a sur-enit #nainte ca s! i o&"inut ceea ce dorea' Cosimo era #ndr!.ostit de art! %i un pasionat colec"ionar) %i n$a ost -ina lui dac! a tr!it #n epoca #n care to"i din str!lucitoarea pleiad! care luminase domniile lui Iuliu al II$lea %i Leon al X$lea se s +r%iser!, cu excep"ia lui Mic0elan.elo' Cosimo a !cut tot ce a putut pentru a$l a-ea la curtea saE i$a trimis un cardinal pentru a$l con-in.e, i$a o erit suma de &ani pe care artistul ar i cerut$o, titlul de senator sau orice

5/

Familia de'Medici
alt! unc"ie din Floren"a' Dar papa Baul al III$lea #l "inea pe Mic0elan.elo numai pentru el %i nu dorea s!$l lase s! plece' Neput+ndu$l a-ea pe uria%ul .eniu lorentin, Cosimo a adunat tot ceea ce a .!sit mai -alorosE in.inerul s!u Ammanato a construit, dup! planurile lui Mic0elan.elo, rumosul pod Santa 2rinit+ %i i$a cioplit #n marmur! Neptunul din pia"a marelui duce' I$a comandat lui @accio @andinelli un ?ercule, statuia papei Leon al X$lea, statuia papei Clement al *II$lea, statuia ducelui Alessandro, a lui =io-anni de'Medici, tat!l s!u %i propria sa statuie' Cosimo l$a rec0emat din Fran"a pe @en-enuto Cellini, pentru a$%i turna Ber seul #n &ron(, pentru a$i %le ui pietre de a.at! %i pentru a$i .ra-a medalii din aur' @en-enuto Cellini #nsu%i po-este%te cum, #ntruc+t se .!siser! #n #mpre>urimile ora%ului Are((o o mul"ime de i.urine de &ron( la care le lipsea sau capul, sau c+te un &ra", sau c+te un picior, Cosimo le cur!"a de ru.in! cu m+na lui, plin de .ri>!, #ntr$o (i, Cellini l$a .!sit pe Cosimo #narmat cu ciocane %i oar eci, iar acesta l$a ru.at s! cioc!neasc! una din piese, #n timp ce el o cur!"a pe alta, ast el #nc+t nu p!reau un su-eran %i un artist, ci doi arti(ani care lucrau cot la cot la aceea%i mas!' Dup! multe cercet!ri #n domeniul c0imiei, Cosimo a re.!sit, #mpreun! cu Francesco Ferrucci din Fiesole, arta de a %le ui por irul, uitat! din -remea romanilor' A pro itat imediat de aceasta pentru a ace rumosul &a(in al +nt+nii din palatul Bitti %i statuia Gusti"iei din pia"a Santa 2rinita, amplasat! pe coloana de .ranit pe care i$o d!duse papa Bius al I*$lea c0iar #n locul unde se a la c+nd a a lat despre -ictoria c!pitanilor s!i asupra lui Biero Stro((i' El l$a .!(duit %i l$a olosit pe Gean de @oulo.ne, care a de-enit mai t+r(iu ar0itectul iului s!u Francesco' Cosimo s$a ocupat de @ernardo @uontalenti pe care i l$a dat ca pro esor de desen t+n!rului mare duce' A #ncredin"at ar0itectului 2n&olo7D8 #ntre"inerea cl!dirilor sale %i a .r!dinilor de la Castello' A cump!rat palatul Bitti c!ruia i$a l!sat numele, dar #n interiorul c!ruia a !cut o rumoas! curte' L$a c0emat pe =ior.io *asari, ar0itect, pictor %i istoric, c!ruia i$a comandat o istorie a artelor, l$a pus s! picte(e #n Bala((o *ecc0io %i s! construiasc! coridorul care lea.! Balatul Bitti cu Bala((o *ecc0io, precum %i aimoasa .alerie U i((i 7destinat! ini"ial s! cuprind! #ntr$ un sin.ur loc di eritele tri&unale ale ma.istra"ilor, risipite prin tot ora%ul8' Aceast! cl!dire i$a pl!cut at+t de mult lui Bi.natelli, pe -remea #n care nu era dec+t nun"iu 4A la Floren"a, #nc+t atunci c+nd a de-enit pap!, su& numele de Inocen"iu al XII$lea, a cerut ca la Roma s! se ridice Curia Innocen(iana dup! acela%i model' 3n ine, Cosimo a adus #n -ec0iul palat de pe *ia Lar.a, #n Bala((o *ecc0io %i #n Balatul Bitti, toate ta&lourile pe care a putut s! le adune' Acestea erau, #n mare parte, comorile adunate de Cosimo B!rintele Batriei, de Loren(o Ma.ni icul %i de ducele Alessandro %i care useser! #mpr!%tiate %i >e uite de dou! ori' Brima dat!, cu prile>ul trecerii prin Floren"a a lui Carol al *III$lea, a doua oar!, cu prile>ul asasin!rii ducelui de c!tre Loren(accio Ast el, partea tene&roas! a -ie"ii su-eranului a de-enit ne#nsemnat! #n a"a str!lucirii protectorului artelor, %tiin"elor %i literelor' 2re&uie s! remarc!m aptul c! printre contemporanii lui Cosimo au ost ?enric al *III$ lea, Filip al II$lea, Carol al IX$lea, C0ristian al II$lea, Baul al III$lea' Cosimo a murit la 4/ aprilie /A96, l!s+nd tronul iului s!u Francesco I, pe care #l asociase la putere de c+"i-a ani' De apt, #i nete(ise &ine calea %i nici Ludo-ic al XI*$lea n$a .!sit un drum mai &ine nete(it de c!tre Ric0elieu dec+t noul mare duce' Acesta -enea pe un

nun"iu 7sau nun"iu apostolic8 prelat #ns!rcinat cu repre(entarea papei, pe l+n.! un .u-ern str!in'
4A

54

Alexandre Dumas
loc &ine consolidat de omul de .eniu care murise la cinci(eci %i patru de ani, dup! o domnie de trei(eci %i opt de ani' Brimii (ece ani ai .u-ern!rii lui Cosimo au trecut #n str!dania de a domoli -ec0ea urtun! lorentin!, care ridica -alurile populare, ori de c+te ori adia o &oare ira-! de li&ertate' C0iar #n anul -enirii sale la putere, el d!duse o le.e care o&li.a pe iecare cet!"ean s! lumine(e noaptea #n a"a casei sale %i inter(icea s! se ias! dup! mie(ul nop"ii pe str!(ile Floren"ei !r! un permis special' Alt! le.e, care a urmat celei de mai sus, a ost aceea care inter(icea ca #n ca( de r!(meri"! s! se ias! din cas!' 3nc!lcarea acestor le.i era pedepsit! cu amen(i importante' 1 a treia le.e, #mpotri-a uci.a%ilor, #l punea pe -ino-at #n a ara tuturor celorlalte le.i %i acorda o recompens! celui care l$ar i ucis pe asasin' Acesta, dac! sc!pa de moartea pu&lic! sau de cea secret!, era condamnat s! nu se mai #ntoarc! niciodat! #n patrie, cu excep"ia ca(ului #n care ar i ucis la r+ndul s!u, #n olosul Floren"ei, un re&el sau un exilat periculos, #n acest ca(, por"ile Repu&licii i se desc0ideau iar!%i' Nu era de a>uns s! pedepse%ti r!(meri"a sau uciderea unui om, ci era necesar ca acestea s! ie pre-enite' Cosimo a #mp!r"it ora%ul 7pe care #l de(armase printr$o le.e precedent!8 #n cinci(eci de cartiere' Fiecare cartier a-ea un denun"!tor o icial, sc0im&at #n iecare an %i tras la sor"i dintre cei mai &uni spioni' Nu a-eau un salariu ix, dar erau recompensa"i propor"ional cu ser-iciile aduse' Dup! politic!, a urmat reli.ia) dup! supunerea at! de marele duce, respectul a"! de Dumne(eu' S$a dat o le.e care condamna pe orice &las emitor s! ai&! lim&a str!puns! cu un cui' Francesco I a .!sit Floren"a calm!) ort!rea"a de la San Miniato o "inea #n r+u' Ca-alerii ordinului San Ste ano 7#n iin"at de Cosimo8 i(.oniser! de pe coastele toscane corsarii turci %i &ar&ari' Cosimo orti icase ora%ele Li-orno %i Borto Ferraio' 2o"i cei alun.a"i din Floren"a erau o&osi"i de exil, Loren(accio 7@ntlusul lor8 usese asasinat la *ene"ia de c!tre @e&o %i Riccio da *olterra, iar Filippo Stro((i 7Catonul4; lor8 #%i luase -ia"a #n #nc0isoare' 3n ceea ce pri-e%te comer"ul lorentin, din s!rac %i ruinat cum a>unsese, Cosimo l$a re !cut str!lucitor %i &o.at' C+nd s$a urcat pe tron, nu a .!sit #n Floren"a nici ateliere de sticl!, nici manu acturi de lum+n!ri' Cu prile>ul c!s!toriei sale cu Eleonora de 2oledo, a ost ne-oit s! comande la Napoli toat! ar.int!ria' Batria lui @en-enuto Cellini nu mai a-ea speciali%ti #n topirea metalelor, nici arti%ti pentru a le ci(ela' B+n! %i arta "esutului 7aceast! -ec0e surs! de &o.!"ie a lorentinilor8 c!(use at+t de >os #nc+t nu mai existau dec+t -reo %ai(eci de ateliere' Beste -reo (ece ani, atelierele dep!%iser! suta' 3n po ida le.ilor se-ere, pe care le$a promul.at #nc! de la #nceputul domniei sale, murind Cosimo, el a l!sat poporul mai ata%at de Casa de'Medici dec+t s$ar i putut &!nui' Nimeni nu putea uita cum, #n timpul oametei din /AA<$/AA/, Cosimo 0r!nise pe spe(ele lui p+n! la o mie de s!raci pe (i' Aceast! .enero(itate nu l$a #mpiedicat s!$i lase iului s!u o a-ere imens! at+t #n lin.ouri de aur %i de ar.int, c+t %i #n pia%tri49 %i lorini' 3ntrea.a administra"ie era &ine pus! pe roate %i pre.!tit! s! mai unc"ione(e a%a mul"i ani, ast el #nc+t Francesco, a>un.+nd pe tron, nu a a-ut s! se ocupe dec+t de pl!ceri %i de amoruri, #n a ar! de Camilla Marielli, amanta tat!lui sau pe care a a(-+rlit$o #n #nc0isoare, de cumnata lui, Eleonora de 2oledo, cu a c!rei asasinare a ost de acord, de sora sa Isa&ella, a c!rei su.rumare a tolerat$o %i de =irolamo, care din ordinul s!u a ost asasinat cu un pumnal otr!-it K domnia lui Francesco a ost destul de lini%tita' 1 #nt+mplare nea%teptat! a !cut din -ia"a sa un lun. roman' 3ntr$o (i, #n care Francesco trecea c!lare prin pia"a San Marco, o loare a c!(ut #n a"a sa' Li$a ridicat pri-irile %i a (!rit, #n spatele unei perdele ridicate, c0ipul &lond %i ermec!tor
Calo 7456$l6C 3'?8 roman, om de stat' Unul din primii mari scriitori de lim&! latin!' A ost sim&olul politicii conser-atoare' 49 piastru unitate monetar! #n multe "!ri, a c!rei -aloare a -ariat #n timp'
4;

55

Familia de'Medici
al unei ete de %aptespre(ece sau optspre(ece ani' C0ipul a disp!rut, dar nu at+t de repede ca prin"ul s! nu i ost i(&it de rumuse"ea etei' Francesco nu a-ea nici el pe$atunci dec+t -reo dou!(eci %i doi de aniE -+rsta iu&irilor su&ite %i a pasiunilor ier&in"i' El n$a -rut s! -ad! o simpl! #nt+mplare #n loarea c!(ut! la picioarele saleE era rumos, r!s !"at de emeile de la curte %i a ost con-ins c! loarea c!(ut! era o pro-ocare de care tre&uia s! pro ite' 3n (iua urm!toare, la aceea%i or!, Francesco a trecut din nou, dar perdeaua era tras! %i t+n!rului i s$a p!rut c! #n spatele ei sc!p!rau doi oc0i ne.ri' A trecut %i #n (ilele urm!toare, dar perdeaua r!m+nea #n permanen"! tras!' Atunci, Francesco l$a pus pe unul din -ale"ii s!i s! a le cine locuia #n casa cu pricina' *aletul a spus c! #n cas! locuiau doi so"i &!tr+ni, pe nume @ona-entura, care, de c+t!-a -reme, .!(duiau o t+n!ra %i un t+n!r' Nimeni nu %tia daca erau rate %i sor! sau so" %i so"ie, dup! cum nici numele lor nu le era cunoscut' Francesco %i$a dat seama c! nu putea scoate mai mult de la -aletul s!u %i a #n"eles c! tre&uie s! se adrese(e altcui-a' Aceast! alta persoan! a ost un mare senior, pe >um!tate spaniol %i pe >um!tate napolitan, care se numea don Fa&io Ara(ola, marc0i( de Mont Dra.one' Brin"ul i$a c0emat la el, i$a m!rturisit c! de o s!pt!m+n! se #ndr!.ostise ne&une%te %i i$a spus unde locuia cea pe care o iu&ea' I$a cerut s!$i acilite(e o #nt+lnire cu d+nsa' Mont Dra.one i$a cerut cincispre(ece (ile, pe care le considera a&solut necesare' Francesco a ost de acord cu Mont Dra.one, care #i usese pro esor %i s$a an.a>at s! nu #ntreprind! nimic pentru a o -edea pe rumoasa necunoscut! p+n! la s +r%itul acestui termen' Mont Dra.one s$a dus .+nditor acas! %i i$a po-estit ne-estei sale ce$i ceruse prin"ul, totodat! i$a dat s! #n"elea.! ce pro it puteau s! scoat! din aceast! a acere' S$au s !tuit, apoi i$a cerut so"iei s! p!trund! #n casa cu pricina %i s! #ncerce s! se #mprieteneasc! cu &!tr+na @ona-entura' C0iar a doua (i, marc0i(a s$a dus de-reme, dis$de$diminea"! %i s$a postat #ntr$un col" al pie"ei San Marco' Be la ora opt, &!tr+na @ona-entura a ie%it, cu un co% su& &ra", spre a mer.e, desi.ur, la pia"!' Mont Dra.one a urm!rit$o cu tr!sura %i, la un moment dat, a trecut at+t de aproape de &!tr+n!, #nc+t aceasta s$a speriat, a c!(ut %i a #nceput s! "ipe' Marc0i(a s$a dat >os din tr!sur!, a pretins c! &!tr+na usese lo-it! din cau(a ei, a p!rut disperat! c! usese cau(a accidentului %i a silit$o pe &!tr+n! s! urce #n tr!sur!) a condus$o acas!, a intrat odat! cu ea #n locuin"!, o erindu$i tot elul de ser-icii' Cei doi &!tr+ni erau uimi"i c! o doamn! din cea mai #nalt! societate se ar!ta a i, totodat!, at+t de &un!' 3n (iua urm!toare, marc0i(a a re-enit pentru a cere -e%ti despre cea pe care usese .ata s! o stri-easc! #n diminea"a trecut!' De data aceasta a stat mai mult %i a spus, ca din #nt+mplare, c! so"ul ei era pro esorul t+n!rului prin" Francesco' Cei doi &!tr+ni au sc0im&at o pri-ire care n$a sc!pat marc0i(ei' La plecare, aceasta a promis s! se #ntoarc!' Li a re-enit, #ntr$ade-!r, a doua (i' Marc0i(ul a lase #ntre timp c! cei doi @ona-entura a-eau un iu la *ene"ia %i c! acest iu, acu(at de a i r!pit o at! dintr$o amilie de -a(!, usese sur.0iunit din Repu&lic!' Nu mai #nc!pea #ndoial! c! t+n!ra ce l!sase loarea s! cad!, rumoasa necunoscut! ascuns! cu at+ta .ri>!, nu era alta dec+t no&ila din *ene"ia' 3n timp ce -or&ea, marc0i(a a #ntre&at$o pe &!tr+na @ona-entura dac! a-ea -e%ti de la iul ei, Biero' @iata emeie s$a !cut palid! %i a #ntre&atE Deci, %ti"i totulD Marc0i(a Mont Dra.one i$a r!spuns c! nu %tia nimic, dar c! era #n m!sur! s$o a>ute pe l+n.! prin"ul Francesco' Atunci, &!tr+na @ona-entura i$a spus marc0i(ei o po-este at+t de stranie, #nc+t ar i p!rut de necre(ut dac! po-estitoarea nu ar i ost de o &un!$credin"! e-ident!' Iat! m!rturisirea eiE Cu optspre(ece luni #n urm!, Biero @ona-entura plecase s!$%i #ncerce norocul la *ene"ia' Acolo, datorit! unc0iului s!u, @attista @ona-entura, a intrat casier la o &anc! a

56

Alexandre Dumas
amiliei Sal-iati, una dintre cele mai &une %i &o.ate &!nci ale Serenissimei Repu&lici' @anca se a la #n a"a palatului lui @artolomeo Cappello, un .entilom -ene"ian no&il %i stimat' Acest .entilom a-ea o iic! minunat de rumoas!, pe nume @ianca' 3nt+mplarea a !cut ca mansarda #n care locuia Biero s! dea spre camera @ianc!i %i ca t+n!ra at!, curioas! %i imprudent!, a%a cum e%ti la cincispre(ece ani, s! nu$%i i "inut ereastra #nc0is!' De ce rumoasa %i m+ndra mo%tenitoare a no&ililor Cappello s$a #ndr!.ostit de s!rmanul @ona-entura K acesta este un mister al inimii, sim"it de inim! %i neput+nd i explicat de ra"iune' Fie c! l$a luat drept un Sal-iati, ie c! i$a cunoscut condi"ia umil!, apt este c! @ianca l$a iu&it cu acea iu&ire #n l!c!rat! a Gulietei, care, -!(+ndu$l pe Romeo, a spusE I*oi i a lui sau a morm+ntului'I @ianca a ost a lui Biero' Nu exista nici o posi&ilitate pentru ca @ona-entura s! p!trund! #n palatul Cappello, care era p!(it ca o ort!rea"! sau ca un 0arem' @ianca a ost cea care a -enit la el' 3n iecare noapte, ie%ea din camera ei, co&ora descul"! scara, desc0idea u%a, tra-ersa strada ca o um&r! %i #%i #nt+lnea amantul #n mansarda lui' Cu o or! #nainte de i-irea (orilor, se #ntorcea la palat, pe u%a pe care o l!sa #ntredesc0is!' Aceasta a durat c+te-a luni, p+n! #n diminea"a #n care tinerii #ndr!.osti"i n$au calculat prea &ine ora plec!rii %i un &rutar, -enit s! #ntre&e la ce or! s! aduc! p+inea la palatul Cappello, a tras poarta dup! el' =!sind poarta #nc0is!, @ianca %i$a dat scama c!, dac! stri.a pe cine-a, era pierdut!' Atunci a luat cu mare repe(iciune o 0ot!r+re' S$a re#ntors la amantul ei, spun+ndu$i c! erau am+ndoi pierdu"i dac! nu u.eau pe loc' @ona-entura, care cuno%tea or.oliul amiliei Cappello, a #n"eles pericolul' S$a #m&r!cat #n .oan!, a luat pu"inii &ani pe care #i a-ea, a co&or+t cu @ianca, a c0emat o .ondol! %i s$au dus la podestat4: pentru a cere un permis de ie%ire din port A pretextat c! tre&uie s! mear.! ur.ent la Ferrara, pentru o a acere important! a &!ncii Sal-iati %i podestatul, care #l cuno%tea, nu a a-ut nici o &!nuial! @ona-entura s$a re#ntors plin de -eselie al!turi de @ianca, ce$l a%tepta #n ca&ina .ondolei C+nd au trecut prin dreptul &isericii San =ior.io, orolo.iul a &!tut ora cinci a dimine"ii Era luna decem&rie, mai a-eau o or! de noapte %i nu le tre&uia mai mult pentru a i pe drumul Ferrarei #nc! patru ore a-eau s! se scur.! p+n! ce dispari"ia @ianc!i -a i descoperit! C+nd -or #ncepe s$o caute, ci a-eau s! ie de>a departe #ntr$ade-!r, au trecut de Bio-e.a %i au a>uns la C0io((a Acolo, Biero l$a concediat pe .ondolier, a luat o &arc! mai comod!, a ie%it !r! di icultate din port %i a a>uns seara la Ferrara Cei doi #ndr!.osti"i erau sal-a"i' C0iar presupun+nd c! ar i ost urm!ri"i, nimeni nu i$ar i c!utat #n ora%ul care tocmai era #ntr$o disput! aprins! cu *ene"ia, pentru ni%te teritorii' S$au odi0nit #n timpul nop"ii la Ferrara, apoi au plecat #n (ori %i peste patru (ile au sosit la Floren"a, !r! nici un incident S$au pre(entat imediat la &!tr+nii @ona-entura care, de%i n$a-eau ne-oie de c0eltuieli #n plus, i$au primit a%a cum p!rin"ii #%i primesc copiii Au concediat ser-itoarea %i mama a preluat toat! .ospod!ria Din putina a.oniseal! d lui Biero, @ianca %i$a luat m!tase %i ir de aur %i de ar.int, pentru a &roda Biero %i$a procurat o munc! de copiere de acte pe care putea s$o ac! #n cas!, !r! a i o&li.at s! ias! #n ora% Beste c+te-a (ile, un preot, amic al amiliei, i$a c!s!torit' @ianca nu se #n%elase toat! politia *ene"iei era pe urmele lor @artolomeo Cappello, care nu numai prin el #nsu%i, dar %i prin cea de a doua sa so"ie 7mama -itre.! a @ianc!i8, a-ea un ran. de prim ordin #n Repu&lic!, a cerut s! se ac! dreptate #n r!pirea iicei sale A ost arestat s!rmanul @attista @ona-entura, ca %i c+nd el ar i ost r!spun(!tor de aptele nepotului s!u %i a ost condamnat la plata unei amen(i importante Au ost trimi%i (&iri #n c!utarea aman"ilor, cu promisiunea unei recompense de cinci sute de duca"i4C aceluia care a-ea s!$l aduc! mort pe @ona-entura %i de o mie de duca"i aceluia care a-ea s!$l aduc! -iu' Iat! cum st!teau lucrurile c+nd @ianca l!sase s!$i cad! loarea, din .re%eal!, la picioarele prin"ului %i c+nd marc0i(a se in iltrase #n casa Brotec"ia pontului le era oarte necesar! %i marc0i(a a -!(ut imediat c+te oloase putea ea s! tra.! din aceast! situa"ie' Ea
4:

podestat prim ma.istrat al anumitor ora%e ale Italiei secolelor XIII %i XI*'

ducat $ moned! de aur sau ar.int 7italian! la on.me8 care a circulat #n mai multe "!ri din Europa'
4C

5A

Familia de'Medici
s$a ar!tat oarte #nduio%at! de ne ericirile rumoasei @ianca %i a #ntre&at dac! n$o putea -edea pe at!' Nu i se putea re u(a nimic so"iei unui a-orit al prin"ului si, deci, @ianca a ost c0emat! De la prima -edere marc0i(a a 0ot!r+t c! cea pe care o a-ea #n at! a-ea s! ie amanta prin"ului' Brin urmare, i$a spus tot elul de dr!.!l!%enii tinerei, in-it+nd$o s!$i ac! %i ea o -i(it!, dar @ianca i$a r!spuns c! era cu neputin"! s! ias! din cas! de team! de a nu i recunoscut! Be de alt! parte, no&il! %i or.olioas! -ene"ian!, nu$i !cea pl!cere s! se pre(inte s!r!c!cios #m&r!cat! #ntr$un palat care a-ea s! i$l aminteasc! pe cel al tat!lui ei Marc0i(a a (+m&it la aceste ar.umente %i a doua (i a trimis tr!sura ei, cu o roc0ie rumoas! pentru @ianca A mai trimis %i o scrisoare #n care #i spunea c! so"ul ei era dispus s!$i ac! rost lui Biero de un permis de li&er! trecere, dar c! dorea s$o -ad! pe cea de care so"ia sa se interesa at+t de mult %i mai dorea s! a le, c0iar din .ura ei, po-estea a-enturilor sale, &!tr+na @ona-entura era %i ea in-itat! cu nora sa' @ianca dorea mult s$o -i(ite(e pe marc0i(!' *ia"a pe care o ducea i se p!rea ap!s!toare, a"! de aceea pe care o dusese #n palatul tat!lui ei' Boate c! #n su letul ei ar(!tor palpita %i acea dorin"! de necunoscut care, pentru &!r&a"i este i(-orul aptelor mari, iar pentru emei este i(-orul marilor .re%eli' @ianca s$a #m&r!cat cu 0ainele rumoase trimise, s$a pri-it #ntr$o o.lind! %i %i$a dat seama c! era de o mie de ori mai rumoas! dec+t #n roc0ia s!r!c!cioas! dinainte' Din acea clip!, a ost pierdut!, iica E-ei mu%case din m!r' Cele dou! emei s$au urcat #n tr!sur! %i s$au dus la palatul Mont Dra.one Marc0i(a le a%tepta #ntr$un salona% %i a trimis imediat un -alet s!$l aduc! pe so"ul ei *aletul s$a #ntors spun+nd c! domnul nu putea -eni, #ntruc+t era a%teptat de prin" Marc0i(a i$a poruncit -aletului s!$i preci(e(e so"ului ei c! persoanele sosite la ea #n -i(it! erau @ianca Cappello %i soacra ei' C+te-a momente mai t+r(iu, Mont Dra.one a ap!rut' Marc0i(ul a ost impresionat de rumuse"ea @ianc!i #ntruc+t aceasta, la anii ei ra.e(i, era cu$ade-!rat o minune' @ianca a -rut s!$i po-esteasc! marc0i(ului ceea ce soacra ei #i po-estise de>a marc0i(ei, dar de la primele ei cu-inte, Mont Dra.one a #ntrerupt$o, (ic+ndu$i c! el credea tot ceea ce i$ar spune, #ntruc+t o .ur! at+t de ermec!toare ca a ei n$ar i putut min"i, iar oc0i at+t de rumo%i nu puteau #n%ela' I$a promis @ianc!i s! -or&easc! t+n!rului prin" cu prima oca(ie %i s! o&"in! un permis de li&er! trecere pentru Biero' Dup! multe alte complimente marc0i(ul s$a retras, u.ind apoi la prin" s!$i spun! c! @ianca se a la la el acas!' @!tr+na @ona-entura %i @ianca, emo"ionate de primirea !cut!, de promisiunile au(ite, au mul"umit din su let %i au #ncercat s! plece, dar marc0i(a le$a re"inut protest+nd c!, dac! ar i plecat atunci, aceasta #nsemna c! nu -eniser! dec+t pentru so"ul ei %i nu pentru ea' Acest ar.ument le$a con-ins pe -i(itatoare' La un moment dat, marc0i(a a luat$o de m+n! pe @ianca %i i$a spusE 2re&uie s!$mi -e(i casa cu am!nun"ime %i s!$mi spui, apoi, dac! se apropie de splendoarea palatelor din *ene"ia' Mama ne -a a%tepta aici, c!ci o .oan! prin toate s!lile ar o&osi$o' Ne #ntoarcem cur+ndM Cele dou! emei au ie%it, ca dou! &une prietene %i &!tr+na @ona-entura a mul"umit cerului pentru ericirea nesperat! care d!duse peste ele' Marc0i(a %i @ianca au tra-ersat o mul"ime de #nc!peri, una mai &o.at! dec+t alta %i s$ au oprit #ntr$un salona% #nc+nt!tor, ale c!rui erestre d!deau spre o .r!din! plin! de lori' St!p+na casei a scos dintr$un dulap o caset! plin! de &i>uteriiE diademe, coliere, inele, cercei, toate din diamante %i sa ire' S$a distrat s$o #mpodo&easc! pe @ianca %i aceasta, ca o copil! -anitoas! ce era, s$a l!sat #n -oia m+inilor marc0i(ei' M! duc s!$"i aduc ni%te roc0ii -ene"iene, i$a spus doamna de Mont Dra.one' A%teapt!$m! aici'

5;

Alexandre Dumas
@ianca a r!mas sin.ur!, !r! nici o &!nuial!' A mai pro&at c+te-a &i>uterii, pri-indu$se #ntr$o o.lind! imens!' Deodat! a -!(ut #n o.lind!, un &!r&atE era t+n!rul prin"' D+nsa a "ipat, speriat! %i a -rut s! u.! spre u%!, dar Francesco a oprit$o' Atunci, @ianca %i$a dat scama de ceea ce se petrecea %i, #n.enunc0ind a spusE Seniore, dac! Dumne(eu a -oit s! m! #ndep!rte( de p!rin"ii mei, care nu m! mai pot ap!ra, a -oit s!$mi pierd po(i"ia, a-erea %i patria, dac! nu$mi mai r!m+ne dec+t onoarea, o las spre ap!rare #n .ri>a alte"ei -oastre' Nu -! teme"i, doamn! K a (is Francesco, ridic+nd$o K n$am -enit aici cu inten"ii la%e, ci atras de situa"ia #n care -! a la"i Bot s! -! a>utD Bri-i"i$m! ca pe un protector %i ca pe un rate %i #n aceast! du&l! calitate cere"i$ mi orice, c!ci -e"i o&"ine tot ce st! #n puterea unui &!r&at, a unui prin" sau a unui re.e de a o eri' Bentru a nu o speria pe @ianca mai mult, el s$a #nclinat #n a"a ei, plin de respect %i a plecat, 2+n!ra ata era #nc! (!p!cit! de aceast! #nt+lnire c+nd s$a #napoiat marc0i(a' Aceasta a .asit$o palid! %i cuprins! de un tremur, neput+nd murmura altce-a dec+tE Brin"ulM prin"ulM Marc0i(a a (+m&it' A0, prin"ul a ost aiciD a #ntre&at' S! nu i mirat!, el -ine adeseori pentru a se s !tui cu so"ul meu #n pro&leme de stat' Intr! pe aceast! u%! secret!, pentru a nu i -!(ut' Ne.!sindu$l pe Mont Dra.one, te$a #nt+lnit, #n sc0im&, pe tine) cu at+t mai &ine, c!ci, cunosc+ndu$te, te -a putea a>uta mai mult' @ianca s$a uitat la marc0i(! cu o pri-ire trista %i pro und!, care p!rea s! p!trund! p+n! la cele mai secrete .+nduri' Apoi acoperindu$%i a"a cu m+inile, a rostitE *ai, doamn!, m! -e"i #mpin.e la pier(anieM Iau dinainte p!catul asupra mea, a r!spuns marc0i(a #m&r!"i%+nd$o %i s!rut+nd$o pe runte' @ianca a tres!rit, ca %i c+nd ar i sim"it #n >urul ei str+nsoarea unui %arpe' 2+n!ra s$a #ntors #n casa mi(er! din pia"a San Marco %i s!r!cia cu care, aparent, se o&i%nuise, i s$a p!rut deodat! .reu de #ndurat' Blecase de la palatul Mont Dra.one 0ot!r+t! s!$i spun! totul so"ului ei, dar nu i$a spus nimic' Beste opt (ile, Biero @ona-entura nu mai a-ea de ce s! se team!, dar nici @ianca nu mai a-ea nimic de pierdut' Brin"ul a .!sit o mie de mi>loace pentru a -eni #n spri>inul s!rmanei amilii' Be Biero l$a !cut -alet, ceea ce nu l$a mirat, c!ci #n a ar! de #nt+lnirile dintre so"ia sa %i prin", el cuno%tea totul despre in luen"a lui Mont Dra.one asupra lui Francesco' @ietul om #nc! mai credea #n &inele pe care cine-a putea s!$l ac! #n mod de(interesatM 1 mare durere o a%tepta pe @ianca' 2+n!rul mare duce a-ea dou!(eci %i trei de ani %i, #nc! #nainte de sosirea ei la Floren"a, c!s!toria lui cu Ioana de Austria usese 0ot!r+t!' Data c!s!toriei sosise %i prin"ul tre&uia s! se supun! le.ilor politicii' De alt el, pe atunci, Cosimo mai tr!ia %i tot ceea ce el 0ot!r+se era implaca&il ca destinul' ?ot!r+se c!s!toria iului s!u cu Ioana de AustriaE c!s!toria a a-ut loc' Francesco a consolat$o pe @ianca cum a putut, asi.ur+nd$o c! dac! titlul de mare duces! -a i al alteia, iu&irea lui #i -a apar"ine pentru totdeauna' @ianca era am&i"ioas!E a sim"it pentru prima dat! c! nu se putea mul"umi doar cu iu&irea unui prin", ea, care se mul"umise cu dra.ostea unui simplu unc"ionar de &anc!' A trecut #ns! su& t!cere acest sim"!m+nt, #ncep+nd s! %tie a se pre ace' Francesco %i$a "inut promisiunea, c!ci #n timp ce Biero era re"inut la palat de unc"ia lui de -alet, prin"ul se #nt+lnea aproape noapte de noapte cu @ianca, la palatul Mont Dra.one' Despre aceste #nt+lniri ale iului s!u a a lat %i Cosimo, care i$a scris, la 4A e&ruarie /A;C, ast elE

59

Familia de'Medici
"Plimbrile solitare i nocturne pe strzile )lorenei nu sunt bune nici pentru onoare, nici pentru siguran, mai ales atunci cnd ele devin un obicei. /u pot spune la ce rezultate proaste poate duce o astfel de purtare." Francesco %i$a (is, desi.ur, c! tat!l s!u a-ea dreptate, c!ci, la c+te-a s!pt!m+ni dup! c!s!toria sa, !r! a se mai ascunde, a pre.!tit pentru @ianca un palat #nc+nt!tor, pe *ia Ma..io' R!m+nea @ona-enturaE pro&lema cu el s$a re(ol-at mult mai u%or, c!ci a-ea %i el o iu&it! #n ora%' Atmos era de la curte #l !cuse pe Biero #n.+m at %i o&ra(nic' Sus"inut de t+n!rul prin", care #i tot d!dea &ani, Biero #%i petrecea (ilele distr+ndu$se %i nop"ile depra-+ndu$se' S$a #ndr!.ostit de una din primele doamne ale Floren"ei, al c!rei nume ne este necunoscut dar al c!rei c0ip poate i -!(ut #n capela amiliei Ca-alcanti, repre(ent+nd$o pe Maddalena' Rudele doamnei nu .!seau scandalos ca ea s! ai&! un amant, dar nu le pl!cea un amant de condi"ie at+t de modest! %i ast el s$au opus amorului lui @ona-entura' Acesta se o&i%nuise s! nu ie contra(is %i, lu+ndu$se la 0ar"! cu un nepot al doamnei, i$a amenin"at c! #l -a ucide, dac! se -a mai amesteca #n tre&uri care nu #l pri-eau' Nepotul, care nu dorea s! se #n runte cu un om de condi"ie at+t de -ul.ar!, dar %tiind c! era prote>atul ducelui Francesco, a !cut o pl+n.ere la Cosimo' Acesta l$a ascultat, plin de calmul %i r!ceala lui o&i%nuite %i i$a !cut un semn reclamantului s! se retra.!' Beste opt (ile, pe c+nd se #ntorcea noaptea acas!, Biero @ona-entura a ost atacat de ni%te oameni #narma"i' A ost .!sit mort, diminea"a, #ntr$o und!tur! din apropierea podului Santa 2rinita, 2recuse mult! -reme de c+nd iu&irea de tinere"e a celor doi u.ari din *ene"ia se stinsese' @ianca s$a consolat repede cu moartea ui Biero sau, dac! l$a re.retat #n ad+ncul inimii ei, n$a l!sat s! se -ad! nimic' Ea %tia c+t! ne-oie a-ea Francesco de un c0ip (+m&itor, dup! timpul lun. %i o&ositor pe care #l petrecea al!turi de tat!l s!u, cu pro&lemele conducerii cet!"ii' 2+n!rul mare duce nu$%i iu&ea so"ia' Brin"esa Ioana era oarte rumoas!, dar a-ea un temperament di erit de al so"ului ei' Crescut! la curtea se-er! a Austriei, cu educa"ia pioas! a prin"eselor .ermane, ea a constatat cu .roa(! mora-urile slo&ode ale ora%elor italiene %i nu a putut #n"ele.e &ucuriile ne&une %i pl!cerile iar! s +r%it care sunt o necesitate -ital! pentru inimile meridionale' Francesco n$a a-ut deci, nici un o&stacol #n a$%i "ine !.!duin"a a"! de @ianca' Rela"iile sale cu so"ia se limitaser! la datorie %i, de apt, @ianca sin.ur! era marea duces! a 2oscanei' Ioana se pl+n.ea #n permanen"! %i nemul"umirile ei, #n loc s!$l apropie pe so", #l #ndep!rtau mai mult' Ducesa s$a pl+ns %i lui Cosimo, care a-usese de repro%at celor doua so"ii ale sale mult mai multe ast el de p!cate' El s$a mul"umit s! r!spund! nurorii sale c! nu tre&uie s! cread! tot ceea ce se spunea %i c!, de alt el, tinere"ea a-ea drumul ei, dar #n mod cert iul s!u nu se -a purta niciodat! r!u cu ea' So"ia ne.li>at! n$a ost mul"umit!, ire%te, cu un ast el de r!spuns' Ar i pre erat ca so"ul ei s! se poarte r!u cu ea, dar s$o iu&easc!' Dorin"ele de r!(&unare s$au adunat, treptat, #n inima ei' Ioana de Austria a murit dup! o na%tere, l!s+ndu$i so"ului ei trei iice %i un iu' 3nainte de a muri, l$a c0emat pe Francesco la c!p!t+iul s!u) ducele a i(&ucnit #n lacrimi %i atunci, pri-indu$l cu oc0ii str!lucind de ultimele l!c!ri ale iu&irii care o de-orase, i$a spusE Nu mai am nici o sc!pare, de alt el, sunt &ucuroas! c! mor #"i las #n .ri>! pe copiii mei %i pe to"i cei care m$au urmat plec+nd de la curtea tat!lui meu #n ceea ce te pri-e%te, #n numele cerului, poart!$te mai cre%tine%te dec+t p+n! acum %i nu uita niciodat! c! eu am ost sin.ura ta so"ie #n ata lui Dumne(eu %i a oamenilor %i c! te$am iu&it din tot su letul' Dup! aceste cu-inte, %i$a #m&r!"i%at %i %i$a &inecu-+ntat copiii %i !c+nd un ultim e ort pentru a$%i apropia &u(ele de cele ale so"ului ei, a murit cu &ra"ele petrecute #n >urul .+tului lui' Aceasta s$a petrecut la /< aprilie /A9:' Aceast! moarte l$a impresionat mult pe Francesco' Brimul lui impuls a ost s! urme(e ultimele dorin"e ale so"iei sale %i a plecat din Floren"a, #nc0i(+ndu$se #ntr$unul din palatele pe care le de"inea' Dar trecerea de la -ia"a lui anterioar! la cea nou! a ost prea &rusc!' ?ot!r+rea lui n$a putut i de lun.! durat!' Scrisorile @ianc!i i$au (druncinat proiectele de

5:

Alexandre Dumas
retra.ere din lume, iar pre(en"a ei a !cut restul de$ndat! ce a re-!(ut$o, ea %i$a reluat in luen"a asupra lui' 2otu%i, con%tiin"a #l c0inuia A consultat un preot #n care a-ea #ncredere %i acesta i$a dat solu"ia ideal! pentru a$i lini%ti scrupulele aceea de a se c!s!tori cu @ianca, #ntr$ade-!r, #n /: iunie /A9C, adic! a&ia dup! cincispre(ece luni de la moartea Ioanei de Austria, Francesco s$a c!s!torit, #n secret, #n capela Balatului Bitti, cu aceea pe care >urase s! n$o mai re-ad!' Cosimo murise de cinci ani' Bentru marele duce aceast! c!s!torie a ost un prile> de desprindere a poporului de el %i de discordie #n amilia sa' Cu to"ii o #ndr!.iser! din mil! pe t+n!ra prin"es! .erman! asupra c!reia, #n mi>locul uneia dm cele mai corupte cur"i ale lumii, nici o calomnie nu a-usese -reun e ect' Cu to"ii -!(user! cum &iata loare a nordului p!lise %i se r+nsese su& un soare prea puternic pentru ca %i deasupra morm+ntului ei curseser! multe lacrimi t!cute %i pline de re.ret' Uitarea %i #nc!lcarea >ur!m+ntului de c!tre Francesco a ap!rut poporului ca un sacrile.iu' 2ot pe acea -reme, pentru reali(area am&i"iilor sale, cardinalul Fernando nu -edea #ntre el %i tron dec+t un copil sl!&!no. %i de&il, care a %i murit #n -+rst! de patru sau cinci ani' Aceast! moarte l$a descura>at, dar a tre(it am&i"iile @ianc!i, care ceruse s! ie recunoscut! pu&lic ca mare duces!, la l septem&rie /A9C %i care dorea s! dea, cu orice pre", un mo%tenitor coroanei' 1 e-reic!, ce nu o p!r!sea aproape niciodat! pe @ianca, %i$a dat toat! osteneala cu desc+ntece, iltre %i &lesteme, !r! nici un re(ultat @ianca s$a 0ot!r+t s! ia .ata !cut mo%tenitorul pe care nu$l putea na%te ea' Ast el, la #nceputul anului /A9;, adic! la treispre(ece ani dup! #nceputul le.!turii ei cu ducele, a pretins c! pre(int! toate simptomele ire%ti ale unei sarcini' Francesco, #n culmea &ucuriei, nu s$a #ndoit nici o clip! de ade-!rul simptomelor %i a #mp!rt!%it tuturor &ucuria sa' *reme de nou! luni, @ianca a >ucat comedia, mim+nd indispo(i"ii aproape permanente, st+nd #n pat s!pt!m+ni #ntre.i, ast el #nc+t p+n! %i cei mai increduli au ost con-in%i' Noaptea de 4C au.ust a ost aleas! pentru na%tere' Din (ori, @ianca s$a pre !cut c! a-ea dureri %i Francesco a -enit imediat l+n.! ea, nedorind s$o lase sin.ur! #n c0inurile acerii' @ianca a mimat su erin"ele p+n! spre ora trei diminea"a, or! la care prin"ul a ost s !tuit s! mear.! s! se odi0neasc! pu"in' Se #n"ele.e c! a&ia r!mas! sin.ur!, @ianca a n!scut, ire%te, un &!iat' Francesco a ost anun"at imediat' Copilul a ost numit Antonio, @ianca atri&uind s +ntului cu acest nume a-oarea pe care o o&"inuse din ceruri' Iat! cum, mai apoi, s$a de(-!luit aceast! tainaE toat! intri.a usese condus! de o .u-ernant! din @olo.na' @ianca, #ncep+nd s$o &!nuiasc! c! ar putea -or&i, i$a dat o sum! mare de &ani %i a trimis$o acas!' Be drum, .u-ernanta a ost atacat!, r!nit!, dar !r! a i omor+t! pe loc' Dus! la @olo.na ea a mai putut spune c! uci.a%ii nu useser! 0o"i, ci solda"i lorentini, c! marea duces! nu usese #ns!rcinat! niciodat! %i c! mo%tenitorul tronului era iul unei am!r+te care usese adus! #n ascuns Ia palat %i care primise o mie de duca"i' =u-ernanta se sim"ise datoare s! m!rturiseasc! acest ade-!r, #n momentul #n care s +r%itul i se apropia' Aceast! declara"ie a ei a ost trimis! la Roma, cardinalului Fernando, care %i$a propus s$o oloseasc! #n a-oarea sa' C+nd cardinalul i$a de(-!luit aptele @ianc!i lui Francesco, acesta n$a -rut s! cread! %i de atunci, #ntre cei doi ra"i a inter-enit o r!ceal!' Ei au sc0im&at scrisori amare, s$a -or&it c0iar despre o de(min"ire pu&lic! pe care cardinalul ar i tre&uit s$o ac!' @ianca %i$a dat seama c! era pierdut!, dac! po-estea a-ea s! de-in! pu&lic! %i s$a 0ot!r+t s!$i #mpace pe cei doi ra"i, #nsu%i cardinalul i$a dat acest prile>' Fernando era risipitor %i neput+nd tr!i din -eniturile sale, a%a cum credea c! se cu-enea ran.ului s!u, #i ceruse de mai multe ori &ani, #n a-ans, ratelui s!u' At+ta -reme c+t cei doi ra"i au ost #n rela"ii &une, Francesco i$a trimis a-ansurile !r! a spune o -or&!' Dup! ce a i(&ucnit cearta, Fernando l$a re u(at cu &rutalitate, ast el #nc+t cardinalul se .!sea la Roma, oarte str+mtorat' Atunci a primit o scrisoare din partea @ianc!i, #n care #i propunea

5C

Familia de'Medici
ca ea s! ie mediatoarea con lictului, cer+ndu$i cardinalului promisiunea c! -a -eni s!$i -ad! #n toamn!' Cardinalul, care a-ea ne-oie de &ani, a promis orice' @ianca, ce n$a-ea dec+t s! cear! pentru a o&"ine, i$a trimis cardinalului du&lul sumei cerute' 3n toamn!, cardinalul a sosit' Marca duces! %i so"ul ei erau la -ila lor de la Bo..io Ca>ano' Cardinalul s$a dus acolo %i a ost primit de rate %i de cumnat!, ca %i c+nd nici un nor n$ar i um&rit -reodat! &unele lor rela"ii' @ianca mersese at+t de departe #nc+t se in ormase care erau m+nc!rurile pre erate ale cardinalului %i a a lat c!$i pl!cea o anume pl!cint!, pe care %tia c0iar ca s$o ac! oarte &ine' 1ra cinci a sosit' Cei trei erau sin.uri la mas!) era o cina de amilie %i de aceea a ost oarte -esel!' @ianca l$a ser-it pe cardinal, cu m+na ei %i acesta m+nca plin de #ncredere %i &un! dispo(i"ie' Femando a-ea la de.et un inel oarte rumos cu un opal) era un dar de la tat!l s!u, Cosimo' Acest opal, datorit! unei anumite trat!ri c0imice c!reia #i usese supus, a-ea proprietatea de a se #nne.ri, ori de c+te ori se apropia de ce-a otr!-it' 1palul r!m+nea limpede %i str!lucitor, cina se des !%ura #n continuare, cardinalul m+nca plin de -eselie' A sosit %i desertul, pl!cinta a-orit! a cardinalului' Cu toate protestele @ianc!i, Francesco a spus c! ea !cuse pl!cinta, tocmai pentru c! %tia c+t de mult #i pl!cea cumnatului ei' Fernando s$a #nclinat #n a"a @ianc!i, i$a l!udat dr!.!l!%enia, dar s$a declarat de(olat c! nu mai putea m+ncaE nu$i mai era oame' Fernando apropiase opalul de pl!cint! %i opalul se #nne.rise' Ei &ine, a (is Francesco, dac! nu -rei s! .u%ti din pl!cinta ta a-orit!, o -oi m+nca eu' Li %i$a pus #n ar urie un s ert de pr!>itur!' @ianca era prins! #n propria ei capcan!E daca #l oprea pe so"ul ei %i$i m!rturisea totul, era pierdut!' Dac! #l l!sa s! m!n+nce %i murea, era de asemenea pierdut!, c!ci %tia c+t de mult o ura Fernando' Cu 0ot!r+rea de care a dat do-ad! #ntotdeauna, %i$a ser-it %i ea o &ucat! pe care a m+ncat$o' 3n (iua urm!toare, @ianca %i Francesco muriser!' Cardinalul Fernando a anun"at la Floren"a c! ratele %i cumnata sa pieriser! din cau(a unui aer -!t!m!tor care &+ntuia prin (on!, %i$a a(-+rlit c+t colo p!l!ria de cardinal %i s$a urcat pe tron' Francesco a ost un &iet prin" !r! minte %i !r! cura>' Mo%tenise de la tat!l s!u dra.ostea pentru c0imie %i timpul pe care nu$l petrecea #n pl!ceri, #l petrecea #n la&orator' Acolo discuta cu mini%trii s!i pro&lemele statului, #n timp ce in-enta c+te un procedeu de topire a unor cristale sau de a&ricare a unui por"elan aproape la el de rumos ca %i cel c0ine(esc sau >apone(' Mai in-entase %i &om&e, precum %i modul de a le ace s! explode(e la timpul dorit' El a transmis acest secret lui Filip al II$lea %i lui don Guan de Austria, care s$au temut, #ns!, s! se oloseasc! de el' 2ot Francesco a introdus #n Floren"a arta incrusta"iilor #n pietre dure %i a con ec"ionat mese pe care le$a o erit prietenilor s!i' Se pricepea s! monte(e &i>uterii, 7#n stilul lui @en-enuto Cellini de la care luase lec"ii #n tinere"e8 imit+nd pietrele -erita&ile %i #nlocuindu$le cu unele alse' La el ca %i tat!l s!u, datorit! unor cuno%tin"e temeinice de &otanic!, %tia s! pre.!teasc! &alsamuri, esen"e, uleiuri, otr!-uri %i antidoturi de otr!-uri' 3n ceea ce pri-e%te artele, Francesco apar"inea unei epoci #n care orice prin" era dator s! ie un &un cunosc!tor' B+n! la -+rsta de dou!(eci %i trei de ani !cuse c0iar pro.rese rapide #n arta desenului' Fra I.nacio Dante #i d!duse no"iuni de cosmo.ra ie) Biero *ettori #l #n-!"ase .reaca %i latina, #ndea>uns de &ine spre a le -or&i curent) #n ine, =io-anni din @olo.na, dup! ce #i d!duse lec"ii serioase de desen, de-enise ar0itectul s!u a-orit %i proiectase pentru el palatul %i .r!dinile de la Bratolino' 1 statuie uria%!, care mai poate i -!(ut! %i a(i acolo, este o mostr! a decaden"ei .ustului epociiE c+nd apar colo%ii, arta pleac!' Colosul din R0odos, colosul lui Nero %i colosul de la Bratolino apar"in celor trei epoci ale decaden"ei arteiE .reac!, roman! %i toscan!'

6<

Alexandre Dumas
Francesco a continuat lucr!rile la .aleria U i((i #nceput! de tat!l s!u %i i$a ad!u.at, dup! desenele lui @uontalenti, acea rumoas! sal! a tri&unei, pe care *enus a amiliei de'Medici, *enus a lui 2i(ian %i portretul Fornarinei au sc0im&at$o #ntr$un ade-!rat sanctuar' Daca Francesco ar i murit sin.ur, poate ar i ost re.retat de lorentinii care %i$ar i adus aminte de aptele &une din tinere"ea sa) dar a murit #n acela%i timp cu @ianca %i datorit! acestui apt moartea lui a ost o ade-!rat! s!r&!toare' C+t despre Antonio, nici n$a mai ost -or&a despre el ca mo%tenitor al coroaneiE &ietul copil, care nu ceruse s! ie ceea ce usese !cut, a tras ponoasele am&i"iei mamei sale' I s$a propus s!$%i p!stre(e ran.ul, #n sc0im& s! renun"e la orice preten"ie la tron %i s! intre #n ordinul Crucii de Malta5<' A murit #n -+rst! de dou!(eci %i unu de ani, ca urmare a unei -ie"i destr!&!late' Am omis s! spunem c! marele duce Francesco a ost %i tat!l aimoasei Maria de'Medici, care a de-enit so"ia lui ?enric al I*$lea %i mama lui Ludo-ic al XIII$lea, &unica pe linie matern!, deci, a amiliei 1rleans' Domnia lui Fernando a ost lini%tit!' Florentinii de-eneau tot mai ascult!tori %i resturile opo(i"iei repu&licane, .reu lo-ite de Cosimo, a.oni(ante #n -remea lui Francesco, s$au stins su& Fernando' Sin.urele lui expedi"ii r!(&oinice au ost luarea castelului I , incendierea c+tor-a -ase ale corsarilor #n portul Al.er %i asediul Ciprului, #n #ndelun.ata lui domnie, de dou!(eci %i unu de ani, a a-ut tot timpul s! se ocupe de a.ricultur!, comer" %i art!' 3n pri-in"a a.riculturii, el a ost primul care a #nceput lucr!rile de asanare a (onei ml!%tinoase Maremma' Dup! o oamete %i o epidemie, el a atacat rontal acest du%man -ec0i al 2oscanei, care, #n iecare -ar!, #%i trimitea miasmele uci.!toare prin "ar!' Sumele uria%e adunate de predecesorii s!i au ost puse #n >oc pentru aceast! lucrare m!rea"!, la care au ost c0ema"i s! cola&ore(e mul"i cet!"eni' S$au pu&licat noi le.i a.rare %i noile p!m+nturi din re.iune au ost date acelora care trudiser! s! le scoat! de su& ap!' 3n timp ce asana Maremma, Fernando iri.a teritoriile din Fucecc0io %i Bistoia, de-ia .ura de -!rsare a lu-iului Arno %i ridica acele apeducte admirate %i a(i, care, cu apa lor proasp!t!, au adus salu&ritatea #n Bisa' 3n ceea ce pri-e%te comer"ul, Fernando s$a ocupat mai ales de Li-orno) acest ora%, pe care amilia de'Medici #l considerase mereu de mare importan"!, usese prote>at %i m!rit succesi- de Clement al *II$lea, ducele Alessandro %i marele duce Cosimo' Acesta din urm! a pl!nuit lucr!ri demne de -ec0ii romani pentru ad+ncirea portului dar, din p!cate, moartea l$ a surprins c0iar pe c+nd a&ia #ncepuse construc"iile' Lipsa de ori(ont, lenea %i (.+rcenia lui Francesco au !cut ca portul s! r!m+n! #n starea #n care #l l!sase Cosimo' Fernando a reluat opera tat!lui s!u %i a 0ot!r+t s! ac! din Li-orno nu numai un &astion de r!(&oi, ci %i o pia"a de des acere care a-ea s!$%i ai&! antrepo(itele la Bisa' 2oate lucr!rile au ost conduse cu o st!ruin"! admira&il! %i, #nc! din -remea lui Fernando, Li-orno a #nceput s! ie o cetate comercial!, iar a(i a de-enit una din re.inele Mediteranei' 3n domeniul artelor, Fernando a ost succesorul demn al tat!lui s!uE sa-ant %i om de litere el #nsu%i, a prote>at %tiin"ele %i literatura nu numai cu &anii s!i, dar %i cu priceperea sa 7modul cel mai si.ur pentru a duce la #n lorirea lor8' La Roma, pe -remea #n care era doar cardinal, #n iin"ase propria sa tipo.ra ie de lim&i orientale %i #l trimisese pe @attista *acc0etti #n E.ipt, #n Etiopia %i #n Bersia, pentru a c!uta manuscrisele pre"ioase ale 1rientului K piese ce constituie %i ast!(i #n &i&lioteca de'Medici una din cele mai aimoase colec"ii din lume' 1stilio Ricci, care a ost primul pro esor de matematic! al cele&rului =alilei, a o&"inut pentru marele s!u discipol catedra de Ia Bisa, pe care a !cut$o -estit! #ntre /A:C %i /AC4' 3n urma in-idiei cole.ilor %i a ne#n"ele.erilor cu =io-anni de'Medici, =alilei a ost ne-oit s! se exile(e la Bado-a, unde a ost recomandat de marele duce' A ost rec0emat #n 2oscana, #n anul /;<:' Brimele mu(ee de &otanic! %i %tiin"e ale naturii datea(! din aceast! perioad!' Mu(eul din Bisa, de care s$a ocupat personal Fernando, a de-enit un model pentru toate celelalte'

5<

Crucea de Malta ordin ondat #n /<9<, Sa Ierusalim %i care se ocupa, ini"ial, de opere canta&ile'

6/

Familia de'Medici
Mu(ica, mai ales cea dramatic!, a datorat mult %i ea lui Fernando' Basionat, ca to"i cei din amilia de'Medici, de repre(enta"iile teatrale pe care Ma.ni icul le introdusese #n 2oscana su& %i care, pe -remea lui Cosimo 7%i datorit! lui Mac0ia-elli8, s$au ridicat Ia ran.ul de comedii sau de drame, Fernando a cerut ar0itec"ilor =io-anni din @olo.na %i @uontalenti s!$i ridice un teatru cu o scen! #n care s$au olosit toate secretele mecanicii' Marele duce %i$a amintit de tra.ediile antice, cu acele coruri care repre(entau poporul %i c+ntau o melodie continu!, acompaniind dialo.ul sau monolo.ul' A -rut s! se ac! ast el de spectacole %i #n teatrul s!u %i a%a s$a a>uns la na%terea operei, cu un recitati-, arii, duo$uri %i coruri' Brima #ncercare de montare a unei lucr!ri de acest .en a a-ut loc #n /AC6' A ost Dap0ne, oper! pastoral! de 1tta-io Rinuccini' Urm!toarea oper! a ost Euridice, a aceluia%i autor %i s$a interpretat cu prile>ul c!s!toriei re.inei Maria de'Medici' Acest spectacol a st+rnit un ast el de entu(iasm %i curio(itate #nc+t a ost tip!rit! partitura, cu o pre a"! de Gacopo Beri, cu po-estea poemului %i c0iar po-estea iec!rui actor' Repre(enta"ia a a-ut un asemenea r!sunet #nc+t to"i su-eranii au dorit s! ai&! mu(icieni ca ai 2oscanei' Li #ntruc+t Fernando #ntre"inea aproape trei sute de mu(icieni, a trimis c+"i-a din ei, la cererile lui ?enric al I*$lea %i Filip al III$lea, la cur"ile Fran"ei %i ale Spaniei' Fernando a !cut tot ce a putut pentru a opri arta picturii %i a sculpturii de a co&or# panta decaden"ei' La #ndemnul lui, @uontalenti a desc0is %coli, s$au restaurat &iserici, s$au cump!rat din 1rient cele mai rumoase marmure %i pietre pre"ioase, s$a ridicat statuia #n &ron( a lui Cosimo I' C+nd aceast! statuie a ost expus! pri-irilor pu&licului, #n pia"a din a"a lui Bala((o *ecc0io ea a suscitat un ast el de entu(iasm #nc+t ?enric al I*$lea, in-idios, %i$a dorit una de acela%i artist, pe care s$o instale(e pe Bont Neu 5/ care a&ia se construise' Fernando a sc0im&at destina"ia .aleriei U i((i, ond+nd un mu(eu %i transport+nd acolo tot ceea ce adunase #n timpul c+t usese cardinal la Roma' La el ca tat!l %i ratele s!u, nici Femando nu a tr!it p+n! la ad+nci &!tr+ne"i' 2at!l lui a murit #n plin! putere %i temut, ratele a murit dispre"uit, dar pe Fernando l$au re.retat cu to"ii, c!ci d!rnicia, &un!tatea, sim"ul drept!"ii !cuser! din el un prin" iu&it %i respectat' De$a lun.ul #ntre.ii sale domnii nu a a-ut de ce s! se team! pentru -ia"a sau puterea sa' Cosimo al II$lea, cel mai mare din cei nou! copii pe care i$a a-ut de la C0ristine din casa de Lorena, i$a succedat' Cosimo al II$lea a mo%tenit de la tat!l s!u cele trei -irtu"i care, #ntrunite de un su-eran, ac din el ericirea poporuluiE .enero(itatea, >usti"ia %i clemen"a' Este ade-!rat c! aceste #nsu%iri au ost, la el, mai mult re(ultatul unei iri oarte &une dec+t al unei idei #nalte' Cosimo al II$lea a a-ut o mare admira"ie pentru tat!l s!u %i l$a imitat #n toate' A !cut tot ce a putut dar, ca orice imitator ce c!lca pe urmele altcui-a, nu a a>uns at+t de sus, pe c+t ar i dorit' Domnia lui Cosimo al II$lea a ost, ca %i aceea a tat!lui s!u, o perioad! de ericire %i de lini%te pentru popor, de%i era e-ident c! noua ramur! a amiliei de'Medici d!duse maximul din -i.oarea sa pentru a$l (!misli pe Cosimo I %i c! de acum sl!&ea treptat' 2imp de opt ani, c+t a stat pe tron Cosimo al II$lea, totul a ost o copie palida a domniei de dou!(eci %i unu de ani a tat!lui s!u' A continuat lucr!rile de la Li-omo, a #ncura>at %tiin"ele %i artele, a asanat mla%tinile din re.iunea Maremma, le$a trimis lui ?enric al I*$lea %i lui Filip al III$lea statuile comandate lui =io-anni din @olo.na' L$a trimis pe Constan(o dei Se-i, pictor, in.iner %i ar0itect, #n #ndep!rtata Bersie, la cererea re.elui de acolo' Asemenea &unicului Cosimo I %i tat!lui s!u, Fernando, Cosimo al II$lea a !cut tot ce i$a stat #n puteri pentru a spri>ini artele' El #nsu%i desena cu #ndem+nare, dar aprecia #n mod deose&it pictura, sculptura %i ar0itectura' De c+te ori trecea prin a"a unor monumente sau statui aparte, cerea ca tr!sura s! #ncetineasc!, pentru a le putea admira mai &ine' Biero 2!cea, ele- al lui =io-anni din @olo.na, era la mare pre" la curte, asemenea %i ar0itectul =iulio Bari.i' Simpatia lui cea mare o re-!rsa asupra pictorilor %i i$a ad!postit la curte pe Ci.oli, Domenico Bassi.nani, Allori, Rosselli ale c!ror opere au ost expuse la U i((i' I$a #ncura>at, de
5/

Bont Neu unul din podurile peste Sena, #n Baris'

64

Alexandre Dumas
asemenea, pe .ra-orul GacTues Callot, pe =aspar Mola, specialist #n a &ate mone(i, pe Antelli, renumit pentru minunatele sale incrusta"ii #n pietre dure' De-i(a lui Cosimo al II$lea a ost o cunun! de lauri cu cu-inteleE /on 0uvat e1 facili54' Cu toate str!daniile sale, tot ce s$a reali(at #n art! su& domnia sa, au ost opere ale unor arti%ti de ran. secund' Sin.ura descoperire mai important! din -remea sa a ost cea !cut! de c!tre =alilei a sateli"ilor lui Gupiter, c!rora sa-antul, #n c0ip de recuno%tin"! a"! de rec0emarea sa #n 2oscana, le$a dat numele de Istelele amiliei de'MediciI' De>a su erind de &oala ereditar! a Medicilor, ce a-ea s!$i aduc! s +r%itul, Cosimo al II$ lea a cerut s! pun! prima piatr! la aripa nou! pe care o ridica la palatul Bitti' I s$a adus piatra #n camera sa, a ost &inecu-+ntat! #n pre(en"a sa, apoi &olna-ul a acoperit$o cu mortar, olosind o mistrie de ar.int' Biatra a ost pus! la temelia cl!dirii, #mpreun! cu o caset! plin! de medalii %i mone(i cu e i.ia muri&undului' A&ia s$a ridicat (idul de deasupra lor %i &unul Cosimo al II$lea a murit, la trei(eci %i doi de ani, mult re.retat de to"i' Cosimo al II$lea a l!sat #n urma sa cinci ii %i dou! iice' Cel mai mare i$a succedat su& numele de Fernando al II$lea, dar cum nu a-ea dec+t unspre(ece ani, i s$au dat ca re.ente &unica, marea duces! C0ristine de Lorraine %i mama, ar0iducesa Maria$Ma.dalena de Austria' Din Casa de'Medici mai erau cardinalul Carlo, prin"ul Loren(o, prin"esa Claudia %i prin"esa Maddalena, ra"i %i surori ai lui Cosimo I, c+t %i don Guan, iul s!u %i don Antonio, presupusul iu al lui Francesco %i al @ianc!i, care a murit t+n!r' Brima .ri>! a lui Fernando al II$lea, dup! ce a #mplinit optspre(ece ani %i a ie%it ast el de su& tutel!, a ost s! mear.! la Roma si, ca un &un prin" cre%tin, s!$l recunoasc! pe Ur&an al *III$lea55 ca %e al &isericii catolice' S$a dus %i #n =ermania, spre a cere &inecu-+ntarea unc0iului dinspre mam!, Ferdinand al II$lea' S$a #ntors atunci, spre a$%i .u-erna "inutul' Nu era .reu s!$i conduci pe toscani, la acea -remeE cetatea tur&ulent! a lui Farinata de.li U&erti %i a lui Rinaldo di Al&i((i 56 disp!ruse la el ca acele ora%e acoperite de cenu%! deasupra c!rora se cl!desc altele, !r! ca din ad+ncuri s! se mai aud! -reun o tat' 3ncep+nd cu Fernando I, 2oscana n$a a-ut, propriu$(is, o istorie' Lun.a domnie a marelui duce Fernando al II$lea a trecut cu str!dania de a men"ine pacea #n propriile state, dar %i #n cele -ecine' A ost un scut #ntre con lictele di eri"ilor prin"i, s$a luptat s! p!stre(e statele ducelui de Barma, a prote>at repu&lica de la Lucea #mpotri-a atentatelor lui Ur&an al *III$lea %i ale nepo"ilor s!i, a #ncercat s!$l reconcilie(e pe ducele Farnese cu papa, #n ine, a ost mediator #ntre Alessandro al *II$lea %i Ludo-ic al XI*$lea, Ast el, dac! uneori s$a pre.!tit de r!(&oi, aceasta a ost doar iindc! dorea pacea %i #n acest scop a #n-iorat marina, %i$a antrenat trupele %i a terminat orti ica"iile de la Li-orno %i Borto Ferraio' 2ot restul timpului l$a dedicat %tiin"elor, literelor %i artelor' =alileo este maestrul s!u, Carlo Da"i este oracolul s!u, =io-anni de San =io-anni %i Biero di Cortone sunt a-ori"ii s!i, emulul sau este cardinalul Leopold' C0eam! de pretutindeni sa-an"i, oameni de litere %i pictori' Li nu este -ina celor doi ra"i care domnesc #mpreun!, s$ar putea (ice, dac! Italia #ncepe s! se epui(e(e iind #m&!tr+nit! %i dac! celelalte state r!spund prea pu"in c0em!rilor, iind #nc! prea tinere' Iat! ceea ce au !cut pentru %tiin"e Femando %i LeopoldE Au #ntemeiat Academia del Cimento, l$au #m&o.!"it pe E-an.elista 2orricelli, succesorul lui =alilei %i i$au dat un lan" de aur cu o medalie pe care au .ra-atE 2irtutis Praemia5A, l$au a>utat s!$%i tip!reasc! opera pe =ianalonso @orelli) l$au !cut pe Francesco Redi medicul lor personal) au acordat stipendii multor oameni de %tiin"!, pentru ca ace%tia s!$%i poat! reali(a cercet!rile %i studiile !r! a a-ea .ri>a traiului cotidian, #n ine, au #n iin"at con.rese ale sa-an"ilor la Bisa %i la Siena, ast el #nc+t 2oscana, neput+nd >uca dec+t un rol secundar #n politica european!, s! de-in!, #n sc0im&, capitala %tiin"i ic! a lumii'
54
55 56 5A

Des !tarea nu e la #ndem+n! 7latin!8' Ur&an al *III$lea lorentin, din amilia @ar&enm' Repre(entan"i ai unor amilii du%mane ale Casei de'Medici' Cel mai merituos 7latin!8'

65

Familia de'Medici
Iat! c+te-a exemple din ceea ce au !cut pentru litereE I$au admis printre apropia"i pe =a&riello C0ia&rera, @enedetto Fioretti, autorul lucr!rii Bro.in$nasmi poetici, Alessandro Adimari, autorul para ra(!rii 1delor lui Bindar, =irolamo @ar$tolomei, autorul poemului Atnerica, Francesco Ro-ai, autorul unui -olum de Can(oni, Loren(o Lippi, autorul -olumului Malmantile' 3n ine, pe Antonio Relatesti, =iaccomo =addi, Loren(o Banciatic0i, Leopold i$a !cut %am&elanii s!i' Be Loren(o Francesc0i %i pe Carlo Stro((i, Fernando i$a !cut senatori %i alc!tuiau societatea o&i%nuit! a celor doi prin"i, c!ci #i c0emau adeseori la mas! pentru ca Is!$%i 0r!neasc! at+t trupul c+t %i spiritulI, dup! cum spuneau ei' Aceasta l$a !cut pe Lodo-ico Rucellai s! (ic! #n discursul une&ru "inut la moartea lui FernandoE IA ost ce-a cu ade-!rat minunat s! -e(i cercul poe"ilor, care, la masa lui, #l #ncon>ura ca o coroan! splendid!' Li nu era mai pu"in minunat s!$l -e(i printre ace%ti oameni de .eniu, str!lucind prin memorie, limpe(ime a spiritului %i promptitudine a >udec!"ii, ridic+ndu$se, #n toiul discu"iilor #nalte, la ni-elul su&limului, urm!rind calculele cele mai a&stracte, lumin+nd cu ra(ele puternice ale experien"ei ad+ncul su letului pierdut sau #ntunecat de at+tea p!reri alse sau #ndoieli'I Iat! ce au !cut ra"ii pentru arteE Au ridicat statuia ec-estr! a marelui duce Fernando I, #nceput! de =io-anni din @olo.na %i terminat! de ele-ul s!u, Biero 2!cea' 2ot acestuia i s$a comandat o statuie a lui Filip al I*$ lea, re.e al Spaniei, pe care au trimis$o ca dar acestui prin"' Le$au cerut lucr!ri lui Curradi, Rosselli, @alassi, pentru .aleria U i((i, au comandat rescele de la parterul palatului Bitti' Au cump!rat din multe ora%e, peste dou! sute de autoportrete ale unor pictori %i au #nceput, ast el, o colec"ie ori.inal!, pe care Floren"a e sin.ura din lume ce o are' 3n ine, au cump!rat la @olo.na, Roma, *ene"ia, c+te statui antice au putut .!si, c+t %i ta&louri moderne, printre care capodopera ce se a l! #n sala 2ri&uneiE *enus a lui 2i(ian' Si, #ntruc+t aproape c! domniser! #mpreun!, am+ndoi au murit aproape #n acela%i timp %i cam la aceea%i -+rst!E marele duce Fernando #n /;9<, la %ai(eci de ani %i cardinalul Leopold #n /;9A, la cinci(eci %i opt de ani' Cosimo al III$lea i$a succedat lui Fernando al II$leaE era -remea domniilor lun.i' A sa a durat cinci(eci %i trei de ani, adic! aproape tot at+t c+t aceea a lui Ludo-ic al XI*$lea, Re.ele Soare' Aceasta este marea epoc! a dec!derii amiliei de'Medici) ar&orele -i.uros al lui Cosimo, care d!duse unspre(ece urma%i, se usuc!, din lips! de se-!' 3ncep+nd cu domnia lui Cosimo al III$lea, se pare c! Dumne(eu a 0ot!r+t stin.erea rasei de'Medici' Nu mai exist! amenin"area m+niei populare, ci doar aceea a urtunilor interne %i personale, care o (.uduie %i o de(r!d!cinea(!' 1 atalitate pare s!$i lo-easc!, unul dup! altulE &!r&a"ii sunt neputincio%i %i emeile sterpe' Cosimo al III$lea s$a c!s!torit cu Mar.areta$Lui(a de 1rleans' El usese crescut de mama sa, *ittoria della Ro-era, care era at+t de nelini%tit!, &!nuitoare %i supersti"ioas!, pe c+t era Fernando al II$lea de a a&il, cinstit %i direct' Cosimo al III$lea a a-ut toate de ectele mamei %i prea pu"in din calit!"ile tat!lui' Din indolen"a sa &inecunoscut!, Fernando, care nici nu mai tr!ia cu Mar.areta$Lui(a, i$a l!sat acesteia #n #ntre.ime .ri>a iului lor' *iitorul mare duce a ost crescut #n sin.ur!tate %i contempla"ie %i 7datorit! lui *olumnio @andinelli din Siena, preceptorul s!u8 a primit mai de.ra&! o educa"ie de teolo. dec+t de prin"' C+nd se lo.odise, Mar.areta$Lui(a de 1rleans era o t+n!r! -esel! %i rumoas!, de -reo paispre(ece$cincispre(ece ani, din amilia @ur&onilor, #mprosp!tat! de ?ernie al I*$lea, a c!rui nepoat! era' Crescuse #n mi>locul a.ita"iilor a dou! r!(&oaie ci-ile %i tot ceea ce #ncon>urase lea.!nul ei, no&ilime %i popor, a ost st!p+nit de puterea tinereasc! tipic! statelor #n ascensiune' Aceast! c!s!torie a ost dorit! de marele duce Fernando, iar =aston, tat!l lo.odnicei, a ost de acord, cu mare &ucurie' Dup! cum spunea el, !cea de>a parte din Casa de'Medici, #ntruc+t su erea %i el de .ut!5;'
.uta &oal! ereditar! 7de la Cosimo B!rintele Batriei8 a celor dou! ramuri ale amiliei de'Medici' Boate c! n$a ost nici un mem&ru al ei care, dep!%ind -+rsta de patru(eci de ani, s! nu i su erit de .ut!'
5;

66

Alexandre Dumas
Domni%oara de Montpensier a -enit cu sora ei p+n! la Marsilia' Acolo aceasta era a%teptat! de prin"ul Matteo, cu .alere toscane, si, dup! primirea cadourilor de lo.odn! %i dup! s!r&!torile de adio, t+n!ra s$a suit pe -asul principal iar peste trei (ile de na-i.are lini%tit!, a de&arcat la Li-orno unde a #nt+mpinat$o, su& arcuri de trium ridicate tot la o sut! de pa%i distan"!, ducesa de Barma cu un corte.iu numeros' 2+n!ra prin"es! %i$a c!utat (adarnic lo.odnicul #n mul"ime Cosimo usese ne-oit s! r!m+n! la Floren"a, tocmai und &olna- de po>ar' Mar.areta$Lui(a de 1rleans a continuat sin.ur! drumul spre Bisa %i a intrat #n acest ora% #n mi>locul lorilor %i al ocurilor de arti icii' Apoi, #n ine, s$a #nt+lnit cu marea duces! %i cu t+n!rul prin", care -eneau spre ea urma"i de marele duce %i de cardinalii Leopold %i =iancarlo #nt+lnirea a ost o ade-!rat! reuniune de amilie, plin! de amintiri din trecut, de &ucurii pentru pre(ent %i de speran"e pentru -iitor C!s!toria, care a-ea s! se destrame #ntr$ un el straniu, s$a cele&rat su& cele mai ericite auspicii' Dar nu se scurseser! nici dou! luni %i prin"esa #ncepuse s! mani este o ciudat! r!ceal! at! de t+n!rul ei so" Aceasta se datora aptului c!, la curtea Fran"ei, ea se #ndr!.ostise de C0arles de Lorrame, care era un prin" rumos %i no&il, dar cu totul lipsit de a-ere Cei doi tineri m!rturisiser! dra.ostea lor ducesei de 1rleans, dar aceasta era un rea(im cu mult prea %u&red at! de sl!&iciunea so"ului ei, =aston %i at! de 0ot!r+rea lui Ludo-ic al XI*$lea 1dat! sta&ilit! c!s!toria, era o&li.atoriu s! ai&! loc Cosimo a tre&uit s! #ndure neca(ul tuturor ilu(iilor de ericire pe care le pierduse so"ia sa' Masca de -eselie pe care or.oliul o a%e(ase pe c0ipul lo.odnicei a c!(ut repede si, oarte cur+nd, ea a #nceput s!$i urasc! pe italieni %i #ntrea.a Italie, r+(+nd de o&iceiuri, dispre"uind stilul de -ia"!, nelu+nd #n seam! con-enien"ele Nu a-ea prieteni dec+t printre cei care -eniser! cu ea din Fran"a %i care #i -or&eau #n lim&a sa matern! De alt el, Cosimo nu era cel mai potri-it pentru a$si aduce so"ia la sentimente mai &une Ascet, dispre"uitor, tru a%, nu cuno%tea acele cu-inte dulci care stin. ura %i ac ca dra.ostea s!$i ia locul' A%a und situa"ia, prin"ul C0arles de Lorraine a sosit la Floren"a' Aceasta se #nt+mpla prin e&ruarie /;;4 De(.ustul tinerei ducese at! de so" a sporit #n pre(enta celui pe care #l iu&ea cu$ade-!rat K dar cum nimeni nu cuno%tea aceast! iu&ire, nici m!car Cosimo, nimeni n$a a-ut nici o &!nuial! Mai mult, spre s +r%itul anului, ducesa a declarat c! era #ns!rcinat! %i o mare -eselie a urmat triste"ii mo0or+te de la curtea toscan!, triste"e care se instaurase odat! cu -enirea Mar.aretei$Lui(a de 1rleans' Antipatia a"! de so" era tot mai accentuat! %i, la pl+n.erile iului s!u, Fernando a r!spuns c! aptul se datora, desi.ur, st!rii #n care era' Li de%i rela"iile s$au #nr!ut!"it dup! plecarea lui C0arles de Lorraine, Cosimo a a-ut r!&dare, #n C au.ust /;;5 prin"esa a dat na%tere, #n cele mai &une condi"ii, unui iu care s$a numit Fernando, dup! &unicul s!u' Dup! cum se poate &!nui, &ucuria a ost mare, dar repede stins! de disensiunile dintre cei doi so"i' B+n! la urm!, marele duce a atri&uit toate certurile in luen"ei #nso"itoarelor din Fran"a pe care prin"esa Mar.areta$Lui(a le adusese cu ea %i le$a trimis pe toate #napoi, #nc!rcate de cadouri, pentru a le domoli sup!rarea' Acest apt a #n uriat$o peste m!sur! pe prin"es! %i durerea ei s$a trans ormat #n de(n!de>de' Ruptura dintre so"i a de-enit e-ident! %i pu&lic!' Bentru a$%i #nsenina iul, Fernando l$a s !tuit s! ac! o c!l!torie #n Lom&ardia %i i$a scris lui Ludo-ic al XI*$lea' De aproape, ca %i de departe, Ludo-ic al XI*$lea a-ea o&iceiul s! ie ascultat' El a ordonat so"iei re&ele s! se supun! %i, #n aparen"!, ea a ascultat porunca' Spre s +r%itul anului /;;;, %i$a anun"at #n mod o icial o nou! sarcin!, #n acela%i timp s$a -or&it despre o le.!tur! cu un rance( din clasa de >os %i s$a r!sp+ndit (-onul c! prin"esa dorea s! u.! cu el' 3n urma acestui (-on, ea a ost supra-e.0eat! #ndeaproape %i a ost surprins, la scurt! -reme, un plan de e-adare' De.0i(at! #n "i.anc!, prin"esa tre&uia s! u.! #n mi>locul unei %atre' Un ast el de plan l$a uimit pe marele duce, mai ales iindc! prin"esa era #ns!rcinat! de -reo patru luni' Ba(a #n >urul ei a de-enit %i mai se-er! %i atunci o dorin"! ciudat! pentru o mam! a pus st!p+nire pe eaE a -rut s! a-orte(e, #nt+i, a #nceput s! c!l!reasc! cei mai

6A

Familia de'Medici
n!r!-a%i cai %i, c+nd acest lucru i s$a inter(is, a mers pe >os, prin c+mpuri de cur+nd arate, mai mult de %apte le.0e59 pe (i' C+nd toate mi>loacele de a sc!pa de sarcin! au ost epui(ate, ura ei s$a #ntors spre ea #ns!%i %i n$a mai -rut s! m!n+nce' A ost ne-oie de prudenta %i de &l+nde"ea marelui duce Fernando pentru ca ea s! a>un.! Ia termenul sarcinii %i s! o aduc! pe lume pe prin"esa Ana$Maria Lui(a' Apoi, marele duce a olosit o metod! care de>a #i reu%iseE o nou! c!l!torie %i o nou! scrisoare c!tre Re.ele Soare' Brin urmare, #n luna octom&rie, c+nd s$a asi.urat c! repulsia so"iei a"! de el era aceea%i, a plecat inco.nito #n =ermania %i 1landa' A -i(itat Inns&rucQ, a co&or+t pe Rin, i$a uimit pe sa-an"ii olande(i %i .ermani cu lim&a latin! per ect! pe care o -or&ea, a #nt+lnit$o Ia ?am&ur. pe re.ina Cristina a Suediei %i a re-enit #n 2oscana, unde to"i, cu excep"ia marii ducese, so"ia sa, l$au primit &ine' A plecat din nou, #n Spania %i Bortu.alia, An.lia %i Fran"a' A petrecut un an departe de Floren"a %i nu s$a #ntors dec+t c0emat ur.ent pentru c! tat!l s!u intrase #n a.onie %i urma s! se urce pe tron, #n locul s!u' De data aceasta, dep!rtarea %i poruncile lui Ludo-ic al XI*$lea %i$au produs e ectul %i #ntre so"i a a-ut loc o tandr! #nt+lnire' La 46 mai /;9/, ani-ersarea (ilei #n care Cosimo al III$lea se urcase pe tron, prin"esa a n!scut un al doilea iu, care a primit numele de =io-anni =aston, dup! &unicul din partea mamei' Dar disensiunile s$au reluat' Cosimo, a-+nd doi ii %i !r! teama c! rasa i se -a stin.e, lipsit de speran"a ca marea ducesa s! re-in! la sentimente mai &une a"! de el, plictisit de ea 7dup! cum %i ea se plictisise de mult de elM8, i$a permis s! se re#ntoarc! #n Fran"a, cu condi"ia de a se retra.e la o m!n!stire aleas! de d+nsul, dar cu care ducesa a ost imediat de acordE aceea din Montmartre, unde stare"! era Madeleine de =uise' La /6 iunie /;9;, marea duces! a p!r!sit pentru totdeauna 2oscana %i, a&ia sosit! #n Fran"a, a declarat c! so"ul a .onit$o %i c! nu se consider! o&li.at! s!$%i "in! promisiunea de a intra la m!n!stire' Din toat! aceast! po-este, cel mai r!u a ie%it Cosimo, dispre"uit pentru sl!&iciunea %i or.oliul s!u' Cu #ncepere din acest moment, totul se #ntoarce, parc!, #mpotri-a lui Cosimo, #ntr$un el atal' Este e-ident c! un &lestem apas! asupra casei de'Medici %i c! aceasta -a i #n-ins!' A&ia ie%it din adolescen"!, iul lui, Femando, este c!s!torit cu *iolanta de @a-aria, prin"es! -irtuoas!, dar stearp!' Imposi&ilitatea de a a-ea urma%i a ost pretextul pentru ca Femando s! se dedice unei -ie"i destr!&!late, c!reia #i cade repede prad!' Cunoscut! iind sterilitatea *iolantei, Cosimo s$a .r!&it s!$l lo.odeasc! pe cel de al doilea iu cu prin"esa Ana$Maria de Saxa$Lauen&ur.' 2+n!rul pleac! spre Diisseldor , unde tre&uia s! ai&! loc c!s!toria %i acolo, spre marea sa de(ilu(ie, #n locul unei emei sua-e, .ra"ioase %i ele.ante, ca aceea pe care o -isa, .!se%te un el de ama(oan!, cu -oce %i purt!ri aspre, o&i%nuit! s! tr!iasc! #n p!durile pra.0e(e %i #n pustiet!"ile @oemici, nea-+nd alte pl!ceri dec+t c!l!ria %i -+n!toarea' Ea #%i petrecea cea mai mare parte a timpului prin .ra>duri, -or&ind cu animalele' N$are nici o importan"!, =io-anni =aston este &un, .usturile lui nu au #nsemn!tate, dac! este -or&a de interesele t!rii' Se sacri ic! %i o ia #n c!s!torie pe noua Antiope5:' Dar aceasta, lu+nd &l+nde"ea lui drept sl!&iciune %i curtoa(ia lui drept umilin"! K #l pri-e%te ca iind mult su& ni-elul ei %i #l dispre"uie%te' M+ndra prin"es! &a-are(! re u(! s! se supun! %i c!s!toria de-ine un prile> de discu"ii %i de(&in!ri' Re-oltat c!, din dorin"a de ascultare, a>unsese un scla- al ne-estei sale, t+n!rul s$a a(-+rlit #ntr$o -ia"a des r+nat!, pier(+ndu$%i a-erea %i s!n!tatea' 3n scurt! -reme, Cosimo -a i #ncuno%tin"at de doctori c! starea #n care se a la =io-anni =aston #l #mpiedica s! mai dea, -reodat!, un mo%tenitor coroanei' Atunci, ne ericitul Cosimo %i$a #ntors pri-irile spre ratele s!u, cardinalul Francesco Maria, care nu a-ea dec+t patru(eci %i opt de ani %i care se a la, deci, #n puterea -+rsteiE acesta -a ace ca ramura amiliei de'Medici s! re#n-er(easc!' Francesco Maria renun"! la onorurile ecle(iastice, consimte s! se c!s!toreasc! %i, oarte cur+nd, a ost cele&rat!
59 5:

o le.0e unitate de m!sur! -ariind #ntre 6 %i A,A Qm' Antiope re.ina ama(oanelor, #n mitolo.ia .reac!'

6;

Alexandre Dumas
lo.odna sa cu prin"esa Eleonora de =on(a.a' @ucuria reapare o clip! #n amilie, dar aceasta era de mult condamnat!' Re u(ul -reunei intimit!"i con>u.ale, impus de prin"es! #n primele (ile de dup! c!s!torie, considerat la #nceput ca o do-ad! a pudorii, s$a prelun.it dincolo de termenele admisi&ile' Francesco Maria %i$a dat seama c! so"ia sa era 0ot!r+t! s! #mplineasc! doar o&li.a"iile exterioare ale c!s!toriei' El a olosit autoritatea patern!, a recurs la a>utorul preo"ilor, s$a ru.at, a amenin"at K totul a ost inutil' Li #n timp ce Fernando depl+n.e sterilitatea prin natur! a so"iei sale, Francesco Maria #i scrie ratelui s!u spre a$i anun"a sterilitatea -oit! a so"iei lui' Cosimo %i$a plecat capul c!runt, a recunoscut -oin"a lui Dumne(eu care porunce%te ca %i cele mai m!re"e lucruri omene%ti s! ai&! un s +r%it %i a #ncercat s! redea Floren"ei -ec0ea ei li&ertate' A .!sit spri>in din partea 1landei %i a An.liei, dar piedici mai ales #n 2oscana' Fiul ereditar al lui Cosimo se s +r%e%te, urmat de Francesco Maria' Apoi Cosimo #nsu%i moare, la 4/ octom&rie /945, dup! ce asistase la unerariile propriei sale rase' 2ot ce se cl!tinase su& domnia lui Fernando al II$lea, s$a pr!&u%it su& Cosimo al III$lea' 3nc!p!"+nat, supersti"ios %i risipitor, acest mare duce %i$a #ndep!rtat poporul din or.oliu, #n urma a-anta>elor date clerului, a impo(itelor exa.erate' Su& Cosimo al III$lea to"i au de-enit -enaliE cine a-ea &ani, cump!ra pri-ile.ii) cine a-ea &ani, cump!ra ceea ce amilia de'Medici nu -+nduse niciodat!E dreptatea' Artele au ost supuse %i ele in luen"ei caracterului lui Cosimo al III$lea' Bentru el, %tiin"ele, literatura, pictura, existau doar #n m!sura #n care #i latau imensul or.oliu %i -anitatea' De aceea, su& domnia sa, nu s$a creat nimic m!re"' Sin.urul lucru &un a ost c!, la #ndemnul lui Baolo Falconien %i Loren(o Ma.alotti, a dispus s! se continue la .aleria U i((i opera tat!lui %i a unc0iului s!u' Brin urmare, a mai ad!u.at colec"iei toate ta&lourile %i medaliile mo%tenite de la ducii de Ur&ino %i de la Casa Ro-ere' Sa-an"ii din timpul domniei lui Cosimo al III$lea au ostE Fi(icianul Ma.alotti, anatomistul @ellini, matematicianul *i-iani, medicul Redi, anticarul Noris %i &i&liomanul5C $ Ma.lia&ec0i' 1amenii de litere au ostE B!rintele @andieri, doctorul Antonio Coc0i %i poetul senator Filicaia' Bictorii au ostE Domenico =aliani, Biero Dandini, 2ommaso Red>' 3n ine, sculptorii au ostE Maximiliano Soldani, Fo.ini %i Marcellini' Din to"i cei enumera"i mai sus, poate doar Filicaia a p!strat o oarecare cele&ritate %i aceasta s$a datorat c+ntecului unerar prin care a pl+ns pr!&u%irea Italiei' Marele duce Cosimo a a-ut ca &la(on o cora&ie pe mare, c!l!u(it! de stelele amiliei de'Medici %i purt+nd inscrip"ia 3erta )ulgent 4idera6<' Este ciudat c! aceast! de-i(! a ost aleas! c0iar #n momentul #n care stelele erau pe cale de a se stin.e %i cora&ia era .ata s! se scu unde' 2oscanii au -!(ut cu oarecare team! cum =io-anni =aston a a>uns Ia putere' Destr!&!l!rile prin"ului, de%i ascunse #n s!lile de >os ale Balatului Bitti, erau cunoscute %i dincolo de (iduri' Se -or&ea despre or.ii monstruoase, iar prin"ul a-ea o turm! de curte(ane %i de I a-ori"iI aduna"i din clasele cele mai de >os' Cu to"ii a-eau un salariu ix, dar acesta putea i m!rit sau mic%orat dup! calitatea pl!cerilor pe care ei Ie o ereau' Femeile erau numite ruspante, iar &!r&a"ii ruspanti' Scrierile -remii consemnea(!, #n stilul cinic al epocii, miile de episoade ale saturnaliilor despre care ai i (is c! sunt capriciile or"ei, de%i nu erau dec+t destr!&!l!rile epui(!rii' C+nd s$a urcat pe tron =io-anni =aston, totul era mort #n >urul lui %i el #nsu%i era muri&und' 2otu%i, a%a dup! cum o !clie #%i re.!se%te #ntrea.a str!lucire #nainte de a se stin.e, prin"ul %i$a concentrat toat! puterea pentru a corecta ce-a din .re%elile tat!lui s!uE i$ a .onit de la curte pe to"i -+n(!torii de posturi %i pe spioni' A a&olit pedeapsa cu moartea, oarte rec-ent! pe -remea tat!lui s!u, dar de care sc!pau to"i cei cu &ani' Nea-+nd urma%i, el a !cut tot ce a putut pentru ca 2oscana s!$%i alea.! un succesor din s+nul ei %i s! se sustra.!, ast el, triplei domina"ii exterioare a Fran"ei, a Spaniei %i a Austriei' Dar, #nc! pe
5C 6<

&i&lioman colec"ionar de c!r"i #mp!timit' Astrele str!lucesc totdeauna 7latin!8'

69

Familia de'Medici
c+nd era #n -ia"! %i nesocotindu$l cu totul pe =io-anni =aston, i$a ost dat ca succesor prin"ul don Carlos, iul mai mare al lui Filip al *$lea, re.ele Spaniei, care, prin &unica sa, Maria de'Medici, p!rea s! ai&! drepturi depline la tronul 2oscanei' La 44 octom&rie /95/, =io-anni =aston a primit de la #mp!rat o scrisoare care #i anun"a ale.erea prin"ului spaniol ca succesor %i prin care era numit tutore' =io-anni =aston a mototolit scrisoarea %i a a(-+rlit$o c+t colo, murmur+ndE Da, da, #mi ac 0at+rul de a m! numi tutore, dar se poart! cu mine ca %i c+nd a% i eu #nsumi su& tutela lor' 1ric+t a su erit =io-anni =aston, a tre&uit s! se supun!' Li$a plecat capul %i %i$a a%teptat succesorul, care a sosit #n portul Li-orao, la 49 decem&rie /95/' =io-anni =aston l$a primit pe t+n!rul -iitor mare duce la palatul Bitti %i !r! a se ridica din pat, mai mult pentru a se scuti de protocol dec+t din su erin"! real!' Don Carlos era un t+n!r de %aispre(ece ani, rumos ca un @our&on, .eneros ca un de'Medici, desc0is ca un descendent al lui ?enric al I*$lea' =io-anni =aston, pe care nimeni nu$l mai iu&ea de mult %i care nu mai a-ea pe nimeni s! iu&easc!, l$a #ndr!.it repede pe copilul pe care ini"ial #l respinsese' Atunci c+nd acesta a ost c0emat #n Re.atul celor Dou! Sicilii, =io-anni =aston l$a -!(ut plec+nd, cu oc0ii plini de lacrimi de durere' Succesorul lui don Carlos a ost prin"ul Francisc de Lorraine' Marele ducat al 2oscanei #i era o erit ca o compensa"ie pentru pierderea statelor sale, de initi- ata%ate Fran"ei' =io-anni =aston nici nu usese consultat cu pri-ire la aceast! ale.ere a succesorului, #ntr$ at+t de pu"in mai -alora #n oc0ii celorlal"i' Si, de apt, el era doar un muri&und' Jdro&it de su erin"! %i de umilin"e, nu mai putea um&la %i era purtat pe &ra"e, #ntr$un scaun, dintr$o camer! #n alta' Cu c+te-a (ile #nainte de a muri, =io-anni =aston s$a sim"it mai &ine %i or"ele au p!rut s!$i re-in!, tocmai #n momentul #n care, de apt, #l p!r!seau' Brin"ul s$a ar!tat la erestrele Balatului Bitti %i lumea, care se aduna (ilnic #n pia"! pentru a a-ea -e%ti despre s!n!tatea lui, l$a aclamat' Aceast! mani estare de simpatie a ost un &alsam pentru inima de(n!d!>duit! a s!rmanului muri&und' El a a(-+rlit spre cei aduna"i su& erestrele sale, .al&eni %i ar.in"i, dar mini%trii s!i i$au inter(is aceast! risip! ne&uneasc!' Atunci, #n uriindu$ i, =io-anni =aston a anun"at c! -a cump!ra orice i se -a aduce spre -+n(are' Brin urmare, o pia"! ciudat!, un &+lci nemai-!(ut s$a instalat #n no&ila pia"! Bitti' Diminea"a, =io-anni =aston urca cu mare .reutate scara ce ducea la erestrele palatului %i cump!ra, pl!tind #n aur, tot ceea ce i se aduceaE ta&louri, medalii, o&iecte de art!, c!r"i, mo&ile' Acesta a ost un procedeu .+ndit de el pentru a da #napoi poporului ce-a din ceea ce tat!l sau #i smulsese prin d!ri exa.erate, #n ine, la : iulie /959, el n$a mai ap!rut la ereastra$i &inecunoscut! %i, a doua (i, a ost anun"at! moartea sa' Cu ultimul lui suspin s$a stins marea amilie de'Medici, ale c!rei -icii au "inut de timpuri, dar ale c!rei -irtu"i au s idat -remurile' Francisc I al Ra-ennei a de-enit marele duce al 2oscanei' 3n mi>locul tuturor neca(urilor de amilie %i al tracas!rilor politice care i$au m!cinat -ia"a, =io-anni =aston .!sise c+te-a momente pentru a se .+ndi %i Ia art!' El a depus la .aleriile U i((i o colec"ie de peste trei sute de pietre pre"ioase, minunat lucrate %i a a-ut ideea acelei super&e lucr!ri, care a ost #nc0eiat! #n anul /9;4, su& titlul de Museum lorcntinum %i care a ost dedicat! succesorului s!u' Boate ap!rea ciudat c! am (!&o-it at+t de mult asupra istoriei unei amilii' Dar tre&uie s! spunem c! arta s$a #n!l"at %i s$a pr!&u%it #mpreun! cu aceast! amilie, urm+nd perioadele ei de lumin! %i de um&r!' Ast el, odat! cu ascensiunea lui A-erardo @icci de'Medici, =io-anni @icci de'Medici %i Cosirao B!rintele Batriei, se ridic! %i arta lui Cima&ue, =iotto %i Masaccio' Cu Loren(o Ma.ni icul, arta #%i reia a-+ntulE apar Leonardo da *inci, Mic0elan.elo, 2i(ian, Ra ael %i Andrea del Sarto' 3n -remea lui Leon al X$lea, tot ceea ce promitea se #mpline%te, tot ce era loare de-ine ruct' Su& Cosimo I, a>uns #n culmea puterii, arta atin.e apo.eul dup! care, arta #mpreun! cu de'Medici, nemaiput+nd urca, #ncep s! co&oare' Familia de'Medici co&oar!

6:

Alexandre Dumas
cu Fernando I, Cosimo al II$lea %i Fernando al II$lea) arta co&oar! cu *asari, @arroccio, Allori, Rossclli' Apoi se pr!&u%esc #mpreun!, amilia de'Medici cu Cosimo al III$lea %i =io-anni =aston, arta cu =a&&iani %i Dandini' Dar ie ca cei din amilia de'Medici s! doarm! lini%ti"i #n mormintele or de marmur! %i de por ir, c!ci au !cut pentru .loria lumii mai mult dec+t oricare prin", re.e sau #mp!rat de dinaintea lor sau de dup! eiM

Capitolul III

Cronologie i concordane

Se na%te, la Floren"a, Dante Ali.0ieri, scriitor italian cu mare rol politic #n ora%ul s!u natal' Autorul Di-inei Comedii' Moare la Ra-enna #n /54/' Se na%te =iotto di @ondone, pictor %i ar0itect italian' Moare #n /559, la Floren"a' Cea de a *III$a Cruciad!' 3ncepe ridicarea catedralei Santa Croce din Floren"a' =uel ii iau puterea la Floren"a' Se na%te, la Are((o, Francesco Betrarca, poet si umanist italian' Moare #n /596, la Arca' Sediul papilor este la A-i.non' Se na%te =io-anni @occaccio, primul mare pro(ator al Italiei' Autorul Decameronului' Moare #n /59A, la Certaldo' =iotto pictea(! resca de la capela @ardi, din Floren"a' /55< Andrea Bisano ridic! poarta de sud a @aptisterului din Floren"a' /559 =iotto #ncepe construc"ia Campanilei din Floren"a' /56A Falimentul &!ncilor @ardi %i Beru((i din Roren"a' /5A<$l5AA R!(&oiul #ntre =eno-a %i *ene"ia' /5A6 Apare Noua Li.! lom&ard!' /5;< Se na%te =io-anni @icci de'Medici' iul &anc0erului A-erardo @icci de'Medici' /5;A Andrea da Firen(e pictea(! rescele de la Santa Mana No-ella din Floren"a' /5;6$l5:< Domnia re.elui Carol al *$lea, cel #n"elept, #n Fran"a /599 Se na%te Filippo @runellesc0i, ar0itect italian, marele ini"iator al Rena%terii' Moare #n /66;, la Floren"a' /59: Este ales pap! Ur&an al *I$lea 7/5:C8' 3nceputul Marii Sc0isme #n &iserica catolic!' /59: Se na%te, la Floren"a, Loren(o =0i&erti, sculptor, pictor, ar0itect, .iu-aer.iu italian' Moare #n /6AA' /5:<$l644 Domnia re.elui Carol al *I$lea, #n Fran"a' /5:4 Deteriorarea re.imului democratic la Floren"a' A-erardo de'Medici #%i consolidea(! in luen"a #n ora%' /5:; Se na%te Donatello 7Donato di @eito @ardi8, sculptor italian' Moare #n /6;;' /5:C Se na%te la Floren"a Cosimo de'Medici, iul lui =io-anni, conduc!torul Floren"ei cu #ncepere din /656' Supranumit B!rintele Batriei' /5:C Este ales pap! @oni aciu al IX$lea 7/6<68' /5C< =io-anni de'Medici de-ine %e ul opo(i"iei a"! de amilia Al&i((i, la Floren"a' /6<< Se na%te =uten&er. 7Go0annes =en leis08, tipo.ra .erman care pune la punct ma%ina de imprimat cu caractere mo&ile' Moare #n /6;:' /6</ Se na%te Masaccio 72ommaso di San =io-anii8 pictor italian, e.alul lui @runellesc0i %i Donatello #n m!iestrie' Moare #n /64:' /6</$l6<A =0i&erti lucrea(! &asorelie urile por"ilor @aptistenului din Floren"a

6C

Familia de'Medici
/6<6 Este ales pap! Inocen"iu al *II$lea 7/6<;8 /6<; Florentinii cuceresc Bisa %i o&"in acces direct la mare' /6<; Se na%te Leon @attista Al&erti, umanist %i ar0itect italian' Moare #n /694' /6<; Se na%te Filippo IGppi, pictor italian Moare #n /6;C' /6<; Este ales pap! =re.ono al XII$lea 7/6/A8 /6/; Se na%te la Floren"a Biero de'Medici 7Biero =ittoUl8, iul cel mai marc al lui Cosimo' Moare #n /6;C' /6/; Se na%te Biero della Francesca, pictor italian, cel mai repre(entati- artist din Puatirocento' Moare #n /6C4' /6/;$l64A Se ridic! Bro e"ii lui Donatello, pe Campanila'de la Floren"a /6/9 Este ales pap! Martin al *$lea 7/65/8 /64< Se na%te Andrea del Sarto, pictor italian' Moare la Floren"a, #n /6A9' /64l$l646 @runellesc0i ridic! Domul din Floren"a /64/ =io-anni de'Medici, iul lui A-erardo, preia unc"ia de ma.istrat municipal /644 Domnia lui Carol al *II$lea 7p+n! #n /6;/8, iul lui Carol al *I$lea, #n Fran"a' /64A Li.a dintre *ene"ia, Floren"a %i papa #mpotri-a ducatului Milano' /6// Se na%te Andrea Mante.na, pictor %i .ra-or italian' Moare #n /A<;' /65/ Se na%te Ferrante, re.e #n Napoli Moare #n /6C6 /65/ Este ales pap! Eu.enio al I*$lea 7/6/98 /654 Se na%te Lui.i Buici, poet %i umanist Moare #n /6:6 /6// Blecarea #n exil a lui Cosimo de'Medici' /656 Re#ntoarcerea lui Cosimo de'Medici, care preia puterea' Este #nceputul domi$ na"iei amiliei de'Medici la Floren"a' /6/9 /6A4 Mic0elo((o ridic! la Floren"a &iserica San Marco' /66< @runellesc0i #ncepe construc"ia palatului Riccardi, al Medicilor, la Floren"a /665 Se na%te =iuliano San.allo, primul dintr$o amilie de ar0itec"i 7mort #n /A/;8 care i$a mai dat pe Antonio San.allo, ratele lui 7/66A$lA568 %i pe Antonio San.alio cel t+n!r, nepotul primilor doi 7/6:6$/A6;8 /666 Se na%te @ramante 7Donato d An.e08, ar0itect italian, mort #n /A/6' /66A Se na%te Sandro @otticelli, renumit pictor italian' Moare #n /A/<' /669 Este ales pap! Nicolae al *$lea 7/6AA8' /66: Se na%te Beru.ino 7Bsetro *annucci8, pictor italian' Moare #n /A45' /66C Se na%te =0irlanda>o 7Domenico @i.ordi8, pictor italian, -estit pentru atelierul s!u din Floren"a' Moare #n /6C6' /66C l ianuarie' Se na%te la Floren"a, #n palatul de pe *ia Lar.a, Loren(o de'Medici, iul lui Biero de'Medici %i al Lucre(iei 2orna&uoni, r!mas #n istorie su& numele de Loren(o Ma.ni icul' /6A< Se tip!re%te prima carte #n EuropaE @i&lia cu 64 de r+nduri 7#ntruc+t iecare pa.in! a-ea 64 de r+nduri8' /6A4 Se na%te Leonardo da *inci, pictor, sculptor, ar0itect, in.iner, scriitor italian, autorul =iocondd' Moare #n Fran"a, #n /A/C' /6A4 Se na%te Lodo-ico S or(a, (is Maurul, duce de Milano 7/6C6$lA<<8' Moare dup! : ani de capti-itate #n Fran"a, #n /A<:' /6A4 Se na%te =irolamo di Sa-onarola, dominican, predicator' St!p+ne%te Floren"a #ntre /6C6$l6C9, dup! care papa Alessandro al *I$lea #l excomunic!' Este ars pe ru., la Floren"a, #n /6C:' /6A5 C!derea Constantinopolului #n m+inile turcilor care au !cut din capitala impe$ riului &i(antin propria lor capital! /6A6 Se na%te Boli(iano 7An.elo Am&ro.im8, umanist italian' Moare #n /6C6' /6AA Este ales pap! Calist al II$lea 7/6A:8' /6A: Este ales pap! Bius al II$lea 7/6;68' /6AC$l6;5 @eno((o =o((oli pictea(! capela amiliei de'Medici'

A<

Alexandre Dumas
/6;/ Domnia lui Ludo-ic al XI$lea 7p+n! #n /6:58 #n Fran"a, iul lui Carol al *III$lea' /6;5 Se na%te Bico della Mirandola, umanist, scriitor italian care se de(-olt! #n mediul neo$platonician de la curtea lui Loren(o de'Medici' Moare #n /6C6' /6;C /69< /69/ /69/ Este ales pap! Baul al II$lea 7/69/8' Moare, la -ila sa de la Care..i, Cosimo I de'Medici, supranumit B!rintele Batriei' Se na%te Niccolo Mac0ia-elli, om politic, scriitor %i ilo(o italian, autorul Brincipelui %i al Istoriilor lorentine' Moare #n /A49' Moare Biero de'Medici' Al&erti termin! a"ada &isericii Santa Maria No-e#Ga din Floren"a' Se na%te Bietro @em&o, cardinal %i umanist italian, secretarul lui Leon al X$lea' Moare #n /A69' Este ales pap! Sixtus al I*$lea' Moare #n /6:6' Se na%te Biero de'Medici, primul iu al lui Loren(o %i al Clarisei d'1rsini, poreclit Nenorocosul' Succesorul lui Loren(o' Bapa Sixtus al I*$lea con irm! pri-ile.iile &ancare ale amiliei de'Medici %i #i #ncre$ din"ea(! perceperea -eniturilor papale' Familia Ba((i de-ine I&anc0erulI Floren"ei, unc"ie ocupat! p+n! atunci de amilia de'Medici' Se na%te Mic0elan.elo @uonarroti, sculptor, pictor, ar0itect %i poet' Moare #n /A;6' Loren(o de'Medici #%i #nsu%e%te &unurile amiliei Ba((i' Se na%te =ior.ione 7=ior.io di Castel ranco8, pictor italian' Moare #n /A/<' Con>ura"ia amiliei Ba((i #mpotri-a amiliei de'Medici' Este ucis =iuliano de'Medici, ratele mai mic al lui Loren(o' /69: Excomunicarea lui Loren(o de'Medici de c!tre papa Sixtus al V$lea' /6:< 3n iin"area la Floren"a a Consiliului celor Lapte(eci, prin intermediul c!ruia Loren(o de'Medici exercit! o conducere despotic!' /6:5 Domnia lui Carol al *III$lea 7p+n! #n /6C:8 #n Fran"a, iul lui Ludo-ic al XI$lea' /6:5 Se na%te Martin Lut0er, teolo. %i re ormator .erman' Moare #n /A6;' Bunctul de plecare al Re ormei se consider! #n /A/9' /6:5 Se na%te Ra ael 7Ra aello San(io8, pictor italian' Moare #n /A4<' /6:6 Este ales pap! Inocen"iu al *III$lea 7/6C48' /6:A Se na%te Se&astiano deM Biom&o, pictor italian, prieten cu Mic0elan.elo' Moare #n /A69' /6:; =0irlanda>o execut! 7p+n! #n /6C;8 decorarea unei p!r"i din Santa Mana No-ella din Floren"a, /6:C Se na%te 2i(iano *ecellio, pictor italian' Moare #n /A9;' /6C4 Se na%te Loren(o al II$lea de'Medici, duce de Ur&ino, iul lui Biero de'Medici, nepot al Ma.ni icului %i tat! al Caterinci de'Medici, re.in! a Fran"ei' Moare #n /A/C' /6C4 Moartea, la Care..i, a lui Loren(o de'Medici, Ma.ni icul' /6C4 Este ales pap! Alessandro al *I$lea de @or.ia 7/A<58' /6C4 Descoperirea Americii de c!tre Cristo or Colum&' /6C6 I(.onirea lui Biero de'Medici din Floren"a' Blecarea #ntre.ii amilii de'Medici #n exil, i(.onit! de Sa-oriarola /6C: Domnia lui Ludo-ic al XII$lea #n Fran"a, p+n! #n /A/A' /A<5 Este ales pap! Bius al III$lea' /A<5 Este ales pap! =mlio al D$lea 7/A/58' /A/< Se na%te Alessandro de'Medici, iu &astard al lui Loren(o al II$lea de'Medici' /A// Se na%te =ior.io *asari, pictor, ar0itect, istoric de art!' Moare la Floren"a #n /A96' /A/4 Readucerea amiliei de'Medici la Floren"a, dup! /: ani de exil' /A/4 Este ales pap! Leon al X$lea, care !cea parte din amilia de'Medici 7/A4/8'

A/

Familia de'Medici
/A/A Domnia lui Francisc I, #n Fran"a 7p+n! #n /A698' /A/C Se na%te Cosimo I de'Medici 7Cel Mare8 din ramura me(in!' /A/C Se na%te la Floren"a, Caterina de'Medici, -iitoarea so"ie a ui ?enric al II$lea, re.ele Fran"ei' Moare #n /A:C' /A/C Carol I este ales #mp!rat al IS +ntului imperiu roman de na"iune .erman!I, su& numele de Carol al *$lea 7Carol Puintul8' /A44 Este ales pap! Adrian al *I$lea 7/A458 /A45 Este ales pap! Clement al *III$lea, din amilia de'Medici 7/A568' /A49 R!scoala din Floren"a #mpotri-a casei de'Medici' Cea de a treia i(.onire a amili$ei' /A4C Bacea de Ia Cam&rai' Re.ele Francisc I al Fran"ei renun"! la preten"iile asupra Italiei' *ene"ia restituie Ra-enna, Floren"a este constr+ns! s! accepte re#ntoarcerea lui Alessandro de'Medici' /A56 Este ales pap! Baul al III$lea 7/A6C8' /A5; Asasinarea lui Alessandro de'Medici, ultimul descendent direct al lui Cosimo B!$ rintele Batriei /A6< Se na%te Francesco I de'Medici, iul cel mare al lui Cosimo I %i succesorul sau' Moare #n /A:9 /A69 Domnia re.elui ?enric al II$lea al Fran"ei 7p+n! #n /AAC8 %i a Caterinei de'Medici' /A6C Se na%te Fernando I de'Medici, al doilea iu al lui Cosimo I' 3i succede ratelui sau #n /A:9' Moare #n /;<C' /AAC Domnia lui Francisc al II$lea 7p+n! #n /A;<8, iul Caterinei de'Medici' /A;< Domnia lui Carol al IX$lea 7p+n! #n /A968, iul Caterinei de'Medici, #n Fran"a' /A;; Este ales pap! Bius al *$lea 7/A948' /A;C Cosimo I de'Medici cucere%te Siena %i prime%te de la papa Bius al *$lea titlul de mare duce al 2oscanei' Este constituit marele ducat al 2oscanei' /A94 Este ales pap! =re.orio al XIII$lea 7/A:A8' /A94 Noaptea de 45$46 au.ust, r!mas! #n istorie su& numele de Noaptea S +ntului @artolomeu, a masacrului protestan"ilor executa"i #n Baris %i #n pro-incii, la insti.area Caterinci de'Medici) aproximati- 5<<< de -ictime) cele&rat! ca o -ictorie a catolicismului de Filip al II$lea al Spaniei %i de papa =re.orio al XIII$lea' /A95 Se na%te la Floren"a Maria de'Medici, iica marelui duce al 2oscanei Fernando I de'Medici' /A96 Domnia lui ?ernie al III$lea 7p+n! #n /A:C8, #n Fran"a' /A:4 Bapa =re.orio ai XIII$lea introduce calendarul .re.orian' /A:A Este ales pap! Sixtus al *$lea 7/AC48' /A:9$l;<C C+rmuirea lui Fernando I de'Medici, mare duce al 2oscanei, repre(int! o de(-oltare a economiei %i ad!postirea #n 2oscana a maurilor expul(a"i din Spania' /A:C Se na%te Cosimo al II$lea de'Medici, iu %i succesor al lui Fernando I' Moare #n /;4/' /A:C Se urc! pe tronul Fran"ei ?enric al I*$lea 7p+n! #n /;/<8' /AC< Este ales pap! Clement al *III$lea 7/;<A8' /;<< Arderea pe ru. din ordinul Inc0i(i"iei a ilo(o ului panteist =iordano @runo' /;<< C!s!toria M!riei de'Medici cu ?enric al I*$lea' Re.ele Fran"ei' /;<A Este ales pap! Baul al *$lea 7/;4/8' /;/< Se na%te Fernando al II$lea de'Medici, iu %i succesor al lui Cosimo al II$lea' Moare #n /;9<' /;/< Re.ele Ludo-ic al XIII$lea a>un.e pe tronul Fran"ei 7p+n! #n /;658 Este iul Mariei de'Medici, care a ost %i re.ent! dup! asasinarea lui ?enric al I*$lea' /;4/ Este ales pap! =re.orio al X*$lea 7/;458' /;45 Este ales pap! Ur&an al *III$lea 7/;668'

A4

Alexandre Dumas
/;5/ I(.onirea din Fran"a a M!riei de'Medici' /;65 Se urc! pe tronul Fran"ei Ludo-ic al XI*$lea, Re.ele Soare 7p+n! #n /9/A8' /;66 Este ales pap! Inocen"iu al X$lea 7/;AA8' /;AA Se na%te Cosimo al III$lea de'Medici, iul lui Fernando al II$lea %i succesorul s!u' Moare #n /945' /;AA$l95A Se succed ponti icatele luiE Alessandro al *II$lea, Clement al XX$lea, Clement al X$lea, Inocen"iu al XI$lea, Alessandro al *III$lea, @enito al X$lea %i Clement al XII$ lea' /;9/ Se na%te =io-anni =aston de'Medici, succesorul lui Cosimo al III$lea %i ultimul de'Medici din ramura me(in!' Moare #n /959' /95A Bacea de la *iena' 2oscana este dat! ducelui Fran( Step0en de Lot0arin.ia'

FFF ALEXANDRE DUMAS FAMILIA DE'MEDICI @UCUREL2I 4<<6 2raducere %i noteE Liana =om&osiu 4<<6 BRIE2ENII CWRXII CB$A:$69 @UCUREL2I IS@N C95$A95$4/:$l

FFF

1 ormatare unitar! !cut! de @lanQCd' Bentru a i e-iden"iat! de alte ormat!ri, iecare -olum -a purta pe l+n.! numele i%ierului %i men"iuneaE Y-' @lanQCdS' 3n aceea%i ormatare unitar! -e"i mai putea citiE Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Alexandre Dumas $ Ca-alerul Re.inei Y-' @lanQCdS Dumas $ Cei Batru(eci %i Cinci -ol'/ Y-' @lanQCdS Dumas $ Cei Batru(eci %i Cinci -ol'4 Y-' @lanQCdS Dumas $ Cei trei mu%c0etari Y-' @lanQCdS Dumas $ Contele de Monte$Cristo -ol'/ Y-' @lanQCdS Dumas $ Contele de Monte$Cristo -ol'4 Y-' @lanQCdS Dumas $ Contele de Monte$Cristo -ol'5 Y-' @lanQCdS Dumas $ Dup! dou!(eci de ani Y-' @lanQCdS Dumas $ Familia de'Medici Y-' @lanQCdS Dumas $ Laleaua nea.r! Y-' @lanQCdS Dumas $ Marc0i(a de @rin-illiers Y-' @lanQCdS Dumas $ Masca de ier Y-' @lanQCdS Dumas $ M+n! de mort Y-' @lanQCdS Dumas $ 1tra-a %i pumnalul amiliei @or.ia Y-' @lanQCdS Dumas $ Ro&in ?ood Y-' @lanQCdS Dumas $ *icontele de @ra.elonne -ol'/ Y-' @lanQCdS Dumas $ *icontele de @ra.elonne -ol'4 Y-' @lanQCdS Dumas $ *icontele de @ra.elonne -ol'5 Y-' @lanQCdS Dumas $ *icontele de @ra.elonne -ol'6 Y-' @lanQCdS Dumas$ iul $ Dama cu camelii Y-' @lanQCdS

A5

Familia de'Medici

3n pre.!tireE Alexandre Dumas Z Cele dou! Diane Y-' @lanQCdS

Aten"ieE Bentru a -! deplasa mai u%or prin e$&ooQ, plasa"i cursorul mouse$ului #n Cuprins e$&ooQ pe un anumit capitol, apoi ap!sa"i tasta ctrl apoi clicQ$st+n.a'

Cuprins e[&ooQ Familia de'MediciE

Cuprins e[&ooQ Familia de'MediciE'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' A6

A6