Proiectarea i construcia unei pompe hidraulice Ram

Shuaibu Ndache MAHOMED

Departamentul de Inginerie Mecanica, Universitatea Federal de Tehnologie, Minna, Nigeria

shuaibu_mohammed@yahoo.com Abstract Proiectarea i fabricarea unui Ram om e hidrau!ice "Hydram# este efectuat$. Acesta este menit entru a ridica a a de !a o ad%ncime de &m sub su rafa'a cu nici o surs$ e(tern$ de ener)ie* a!te!e necesare. +a,at e desi)n-debitu! de .o!um /n 'ea.a de deri.ate a fost 0.1&23 4 56 -1 m 2 7 s "&.8 ! 7 min#* Puterea a fost 5.&82 9: ceea ce duce !a o eficien'$ de 18*2;. <ostu! tota! de fabricare a acestui hydram arat$ c$ om a este re!ati. ieftin$ dec%t om e!e e(istente. Cuvinte cheie Hydram* om e* debitu! de .o!um= Po>er= eficien'ei= ?a!.e @m u!se* ?a!.e de !i.rare. Introducere Pom a hidrau!ica Ram sau hydram este un dis o,iti. com !et automat care uti!i,ea,$ ener)ie /n a $ cur)$toare* cum ar fi de rim$.ar$* f!u( sau r%u entru a om a o arte din a a !a o /n$!'ime de mai sus c$ a sursei. <u un f!u( continuu de a a e hydram func'ionea,$ continuu cu nici o surs$ de ener)ie e(tern$. An hydram este o sim !$ unitate structura! format din dou$ $r'i /n micare. Acestea sunt su a a de im u!s "sau din deeuri su a $# i !i.rare ".erificare# su a $. Anitatea de asemenea* const$ dintr-o camera de aer i o su a $ de aer. Bunc'ionarea unui hydram se datorea,$ intermitent !a deschiderea cic!ic i c!onarea de !i.rare i .a!ori!e de deeuri. Cnchiderea .anei deeuri!or creea,$ o cretere de /na!t$ resiune /n conducta de unitate. O camera de aer este necesar entru a transforma intermitente om at f!u(uri!e de /na!t$ /ntr-un f!u( continuu de f!u(. Su a e!e de aer ermit aeru!ui /n hydram entru a /n!ocui aeru! absorbit de a $ din cau,a de /na!t$ resiune i de amestec /n camera de aer. Pom e sunt rintre ce!e mai .echi de maini. Acestea au fost uti!i,ate in E)i tu! antic* <hina* @ndia* Drecia i Roma. Ast$,i* om e sunt uti!i,ate ce! mai frec.ent a! doi!ea ti de echi ament industria!* du $ motoare e!ectrice "de !ucru* 5EEF#. Pom e!e au fost rima om e .i)oare i este interesant fa tu! c$ ce!e mai .echi cunoscut e(em !u* o om $ de fo!osit de )reci /n 266 /.Hr. /ncor orat un .as de aer. Ati!i,area acestui dis o,iti. a fost sus endat /n miG!ocu!-.%rste!e i a re/n.iat /n seco!u! 5F c%nd o traducere )erman$ a !ucr$rii )receti care descriu om a a fost ub!icat. <e!e mai .echi om a care urmea,$ s$ fie fo!osit a fost om a de mana. a.ansat mai mu!te om e au fost* totui* cunoscut entru romani* du $ cum arat$ for'a ci!indru dub!u om a acum conser.ate !a +ritish Museum* dar uti!i,area !or a fost a arent ierdut /n acest seco!* !a sf%ritu! @m eriu!ui Roman. Cn e oca roman$* om a cu iston a $rut entru rima dat$ "&16-6 +<#* i acest ti de om a a r$mas /n rinci a! uti!i,area de mai mu!te seco!e* o erate de m%n$* anima!e* a $ sau ener)ie eo!ian$* de ca!ificare mecanice de,.o!tat* i meta!e .enit mai mu!t /n fo!osin'$* dar factor !imitator cu toate aceste om e /n .%rst$ a fost re!ati. redus uterea de ieire* care este !i.rat de ei. <ea mai mare uterea de,.o!tat$ de mi!e .%nt sau roat$ de a $ au fost de ordinu! a 56 cai utere "<P#. Pom e cu iston* care sa ba,at e as ira'ie* ar utea ridica doar a $ cu u'in este 56 de metri. Performan'a de cunoscute ti uri de om e a continuat s$ fie /mbun$t$'it$* iar )ama !or de a !ica'ii e(tinse. Ana dintre aceste este om a erista!tica care a fost de,.o!tat /ntr-o om $ entru mani u!area namo!uri de )reutate s ecific$ mare e o ba,$ de cost eficient. Cn mod simi!ar* om a urubu! !ui Arhimede a fost de,.o!tat /n dimensiuni )i)ant entru ridicare de a a !a ina!timi!e mari. Este ra ortat c$ om a hidrau!ica berbec a fost construit de :hitehurst "5881#* care au o erat manua! rin deschiderea i /nchiderea robinetu!ui. Acest hydram a fost ca abi! s$ ridice a a !a o ina!time de 0.Em. Automat$ hydram a fost in.entat de Mont)o!fier /n 58EF entru creterea a $ /n fabrica de h%rtie s$u. Munca sa a fost /mbun$t$'it de c$tre Pierce "535F#* care a roiectat de aer sau su a $ sniffer entru a introduce aer /n camera de aer i acest hydram* care este de 266 mm /n diametru este ra ortat c$ au om at 5866!7min !a o /n$!'ime de 03m. Easton i Hames "53&6# au fost rimii care s$ roduc$ hydrams /n scar$ !ar)$ /n sco comercia!. berbeci !or au fost fo!osite entru a!imentarea cu a $ !a case de 'ar$ mare* ferme i comunit$'i!or s$teti. <a!.ert "5E18# a e.a!uat caracteristici!e de erforman'$ de berbec hidrau!ic. ?ariabi!e inde endente osibi!e de insta!a'ii hidrau!ice berbec au fost !uate /n considerare i cu anumite i ote,e num$ru! acestora sa redus cu aGutoru! arametri!or adimensiona! cum ar fi num$ru! Reyno!ds* num$ru! Broude* num$ru! Mach* ra ortu! de ca i coeficientu! de frecare f!uid. Numere!e Reyno!ds a fost cunoscut$ a fi eficient$ /n /n maini!e de dimensiuni ractice i c$ e(ist$ o )am$ /n care num$ru! Mach are

o inf!uen'$ redus$. Num$ru! Broude sa do.edit a fi criterii!e entru definirea osibi!itatea de func'ionare a berbec i de ieire berbec i eficien'a sunt de endente de ra ortu! de ca . Cn 5E15* Iro! J5K* a stabi!it c$ era osibi! s$ se ro)no,a com ortamentu! orice berbec hidrau!ic automat* cu condi'ia ca urm$toare!e ro riet$'i de !a o anumit$ insta!a'ie au fost determinate se arat. Pierderea de ca din cau,a su a $ im u!s su a $ coeficient aerodinamic de im u!s Pierderea de ca /n conducta de <a u!ui ierdut /n tim u! erioadei de /nt%r,iere. Potri.it <a!.ert "5EF6# dimensiunea conductei unitatea are o .a!oare !imita. Acest !ucru* e! a stabi!it rin a !icarea tehnicii ana!i,ei dimensiona!e. Parametrii re!e.an'i au fost ra ortu!ui ca * coeficientu! de frecare i numere!e de dimensiune cores un,$toare ce!or din Broude* Mach i Reyno!ds. Hidrau!ice Ram entru uti!i,are sat a fost de,.o!tat de ?@LA /n State!e Anite a!e Americii J&K . Ram a fost fo!osit doar entru a!imentarea cu a $ mici* cu .a!.a de im u!s fiind create entru a ac'iona e un mecanism de rim$.ar$* /n tim ce su a a de !i.rare este o su a $ trosni sim !u. O descriere )enera!$ a berbecu!ui hidrau!ic care a re,o!.at ce!e mai mu!te rob!eme de roiectare a fost rea!i,at$ de c$tre Mo!yneu( J2K . Analize de proiectare Factorii de proiectare Pom a de berbec const$ /n rinci a! din dou$ $r'i /n micare* i de !i.rare su a e im u!s. <onstruc'ie* /n rinci a! format din 'e.i* din roiectate dimensiuni adec.ate. Princi a!ii arametri care urmea,$ s$ fie !uate /n considerare /n roiectarea unui berbec hidrau!ic inc!udM Diferenta de ina!time dintre sursa de a a si om a de site-u! "numit toamna .ertica!#. Diferen'a de /n$!'ime dintre site-u! om $ i .o sea de de o,itare sau de uti!i,are "de .ia'$#. <antitatea "N# din debitu! dis onibi! de !a sursa. Oun)imea conductei de !a sursa entru a om a site-u! "numit drenuri 'ea.$#. <antitatea de a $ necesar$. Oun)imea conductei de !a situ! de stocare "denumit conducta de !i.rare# Determinarea de parametrii de proiectare pentru Hydram Din moment ce un hydram face u, de o rire brusc$ a f!u(u!ui /ntr-o conduct$ entru a crea un .a! de /na!t$ resiune* desc$rcarea de )estiune .o!umetrice din 'ea.a de dri.e-u! este dat deM "5# /n ca,u! /n care* N P debitu! .o!umetric rin conducta* r P ra,a 'e.ii* O P !un)imea 'e.ii i n P .ite,a de rota'ie. De asemenea* .ite,a de cur)ere a f!uidu!ui /n conducta de condus este dat de "&# /n ca,u! /n care* ? d P .ite,a de cur)ere f!uid i o d P su rafa'a de conducte. Cn sco u! de a stabi!i natura debitu!ui "adic$ dac$ !aminar sau turbu!ent#* a fost necesar s$ se determine num$ru! Reyno!ds dat de "2# /n ca,u! /n care* ? P .ite,a debitu!ui de f!uide* d P diametru! 'e.ii i P ?%sco,itatea cinematic$. Bactoru! de frecare f oate fi deri.at matematic entru f!u( !aminar* dar nu matematice !e)$tur$ sim !$ entru .aria'ia de f cu num$ru! Reyno!ds este dis onibi! de cur)ere turbu!enta. Cn !us* Ni9uradse et a!. a constatat c$ ru)o,itatea re!ati.$ a conductei "ra ortu! dintre dimensiunea im erfec'iuni de su rafa'$ cu diametru! interior a! conductei# afectea,$ .a!oarea f rea. Pentru 'e.i netede +!asius a su)erat c$ entru cur)ere turbu!enta "0# /n ca,u! /n care* f P factoru! de frecare a conductei i Re este num$ru! Reyno!ds. -:ersbach Bormu!a Darcy este ba,a de e.a!uare a ierderi!or /n ca entru f!u(u! de !ichid /n conducte i conducte i este dat de

"1# /n ca,u! /n care* ) P acce!era'ia )ra.ita'iona!$* O P !un)imea 'e.ii* .ite,a ? P f!uid i d P diametru! 'e.ii. ?ite,a de cur)ere a f!uidu!ui /n L-Gonc'iunea este dat de "F# unde N P este f!uid de desc$rcare de )estiune .o!umetric i A L P 'ea.$ (-arie a sec'iunii de !a Lintersec'ie. Pierdere ca urmare a e(tinderii brusc$ !a L-Gonc'iunea este e( rimat /n "8# A!te ierderi de ca * !a fe! ca /n fitin)uri sunt /n )enera! e( rimate ca "3# Deoarece ca u! "H# a contribuit !a acce!erarea a $ /n 'ea.a de condus* aceast$ acce!erare este dat$ de "E# ?a!oarea I i f oate fi )$sit$ de !a manua!e de referin'$ standard 7 manua!e. Cn ce!e din urm$ acest f!u( .a acce!erea,a suficient entru a /nce e s$ /nchid$ su a a de deeuri de acest !ucru se roduce atunci c%nd tra)e'i i resiunea /n a $ e)a! cu onderea .a!orii deeuri!or. Bor'a dra) dat$ de ecua'ia "56# Borta care acce!erea,a !ichidu! este dat de "55# Presiunea !a unct se ob'ine rin /m arte for'a B /n ecua'ia "55# rin ,ona A. "5&# Puterea necesar$ se oate 9 ca!cu!ate uti!i,%nd aceast$ e( resie "52# Eficien'a hydram este dat de "50# Rezultate Parametrii de roiectare ca!cu!ate entru om a hidrau!ic$ !a so! sunt efectuate e ba,a urm$toare!e s ecifica'ii de !i.rare i ca ete de a ro.i,ionare dintr-un manua! ub!icat e hidrau!ic entru om area a ei rin :ALL J0K . Labe!u! 5 re,int$ .a!ori!e arametri!or ca!cu!ate. Desi)n S ecificatiiM A ro.i,ionare Qefu! P 5*1 m <a de !i.rare P &.38m Labe!u! 5. Re,u!tate!e arametri!or ca!cu!ate Parametrii ?a!ori Dri.e diametru! conductei &1 mm Dri.e Oun)imea 'e.ii E6 mm ?ite,a de diafra)m$ EF batai 7 min debit /n unitatea de 'ea.$ &*2 ! 7 min ca ierderi!or tota!e /n sistemu! 55.85 4 56 -0 m de 8.& N ?i)oare ri.ind deeuri!e 2FF3 9N 7 m & su a $ 5.&82 9: Presiune !a su a a de deeuri 18*2;

Puterea de,.o!tat$ de hydram Pom a hidrau!ica eficien'$ Modul de operare i Evaluarea performantelor Principiul funcionrii Ener)ia necesar$ entru a face un !ift de a $ Ram !a o a!titudine mai mare .ine de !a a a care se /ncadrea,$ /n Gos din cau,a )ra.ita'iei. <a i /n toate ce!e!a!te dis o,iti.e a!imentate cu a $* dar s re deosebire de o roat$ de a $ sau turbinei* berbec fo!osete iner'ia de micare arte* mai de)rab$ dec%t resiunea a ei i o erea,$ /ntr-un cic!u ba,at e urm$toare!e sec.en'e. Secven I De a $ din f!u(u! sursa rin 'ea.a de antrenare "A#* /n cor u! om ei berbec* um !e-! i /nce e s$ iei rin deeuri sau Rim u!sR .a!.a "+#. Su a $ de re'inere "<# r$m%ne /n o,i'ii!e sa!e norma!e de /nchis at%t de ataat de rim$.ar$ i resiunea a ei /n re,er.or "D# i conducta de !i.rare "E# "f$r$ a $ /n re,er.or /nainte de a orni#. Oa acest unct de !ecare nu e(ist$ nici o resiune /n re,er.or "D# i nu a a este !i.rat$ rin intermediu! unei conducte de ieire "E# !a destina'ie re,er.or. A se .edea Bi)ura 5.

Figura 1. Hidraulic de ordine Ram I Secventa a II-

De a $ care intr$ /n om a rin conducta de antrenare "A# are .ite,a si resiunea fiind re)i,at din robinet deeuri "+#* du $ cum este i!ustrat /n fi)ura &.

Figura . Hidraulic de ordine Ram II Secven III A $ a o rit cur)e rin conducta de antrenare "A# ca o Rund$ de ocR* creat de R!o.itura de berbecR c$!$torete /na oi %n$ conducta conduce !a re,er.oru! de decantare. Su a a de deeuri "+# este /nchis. .o!umu!ui de aer din re,er.oru! sub resiune "D# continu$ e( ansiune a e)a!i,a resiunea* /m in)%nd o cantitate mic$ de a $ de !a conducta de !i.rare "E#. A se .edea i!ustra'ia /n Bi)ura 2. Secven IV Anda de oc atin)e re,er.or cau,%nd o Rsuf!areR entru a $ /n conducta de antrenare "A#. Su a a de deeuri "+# se deschide i a a din conducta de antrenare "A# se .ars$ /n om $ i din su a a de deeuri "+#. Su a $ de re'inere "<# r$m%ne /nchis$ %n$ c%nd .o!umu! de aer din re,er.oru! sub resiune "D#* sa stabi!i,at i a $ a o rit cur)e din tea.a de !i.rare "E#. Oa aceast$ sec.en'$ unctu! 5 /nce e este tot din nou.

Figura !. Hidraulic de ordine Ram III

Figura ". Hidraulic Ram #ecven$% I& Instalare @nsta!area unei om e hydram "a se .edea fi)ura 1# este de aa natur$ c$ cic!u! de func'ionare de inde de !un)imea conductei unitate. Se recomand$ ca om a ar trebui s$ fina!i,e,e un cic!u !a fiecare 5.1-& secunde. Dac$ un cic!u este fie rea ra id sau rea !ent de erforman'$ de ieire .a a.ea de suferit. Prea ra id$ a unui cic!u este un sim tom a! unei conducte de unitate fiind rea scurt sau su a a de deeuri care au ne.oie de mai mu!t$ )reutate. Prea mu!t tim a unui cic!u este cau,at$ de o unitate de 'ea.$ !un)$ e(cesi. sau at%t de mu!t )reutatea de e su a a de deeuri!e care co!oana de a a are un tim mai !un) entru a de $i* facandu-! entru a /nchide brusc. Acest !ucru creea,$ o mare resiune de moment Rciocan de a $R* care* !a r%ndu! .i)oare su a a de re'inere "<# entru a deschide ermit o mare resiune R u!sR de a $ entru a intra /n re,er.or de resiune "D#. ?o!umu! de aer din re,er.oru! sub resiune este com rimat ro.oac$ a a /nce e s$ cur)$ cur)e din tea.a de !i.rare "E# i /n ace!ai tim * s$ se /nchid$ robinetu! .erificare "<#* astfe! /nc%t s$ re.in$ f!u(u! in.ers. <a .o!umu! de aer /n re,er.oru! sub resiune "D# continu$ s$ se e(tind$* a a este fortat sa iasa din conducta de !i.rare "E# !a re,er.or.

Figura '. Un hidraulice Ram tipice de instalare Construirea de Hydram Cn roiectarea unui om a hidrau!ica berbec eficiente* de ba,$ deci,ia cea mai im !ic$ a!e)erea materia!e!or. Pe !%n)$ dis onibi!itatea i costu! !or* care sunt /ntotdeauna un moti. de rim$* materia!e sunt* de asemenea* a!ese e ba,a ro riet$'i!or !or. Materia!e care re!un)esc durata de .ia'$ a om e!or sunt /n mare m$sur$ adec.ate. !$ci de meta! )a!.ani,at i 'e.i au fost fo!osite entru construirea. Bi)ura F indic$ fabricate sistem de om e de hydram discutate /n studiu.

Figura (. Fa)ricate H*dram sistem de pompe Concluzie Studiu! de fa'$ este centrat /n .ederea de,.o!t$rii unei om e hidrau!ice berbec* care ar atenua con.enabi! rob!ema de a!imentarea cu a $ a o u!a'iei /n mas$. Cn mod idea!* combina'ii diferite de !i.rare i ca ete de a ro.i,ionare i a f!u(uri!or* !un)imea cursei i )reutatea a su a ei de im u!s* ra ortu! !un)ime 7 diametru! 'e.ii de unitate* .o!umu! camerei de aer i dimensiunea .anei snifter* etc s-au /ncercat s$ .in$ cu o dimensiune o tim$ a unui hydram om ei re,entate /n acest studiu. Referinte . Iro! H.* automate hidraulice de pompare, PRO<.@. ME<H.E 5E15* 5F0* .562. . <a!.ert ND* Ram hidraulice, END@NEER* 5EF8. J2K . Mo!yneu( B.* de ridicare hidraulice pentru alimentarea cu apa rival, mani u!area f!uide!or* 5EF6* . &80. J0K . :att S+* Manual pe hidraulice pentru pomparea apei, intermediar ub!icare tehno!o)ie* Oondra* 5E81.
J&K J5K