www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Zamolxe i Kogaionul
"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic ci o realitate a crei acceptare si !ntelegere !l ancoreaz !ntr"un spatiu geografic determinat !n contextul unor legi fizice. #ste vor$a de Muntele %ugu &'. '() m* din Masivul +arcu"%odeanu semn de ,otar convergent pentru cele trei provincii istorice- .anatul Ardealul si /ltenia care constituiau arealul spiritualittii si politicului geto"dacilor dar si a ceea ce avea s fie 0acia 1elix dup cucerirea de catre imperiu. 2ersona3ul Zalmoxis &denumire dat de 4erodot &565"5'7 i.d.,. * !n "8storii"* sau Zamolxis &dup 9tra$on &:; i.d.,. ")( d.,. * !n "%eografia"* pare a se regsi su$ aceast denumire de"a lungul secolelor !n formele de manifestare spiritual la geto"daci precum si la traci cu un specific aparte pentru teritoriile nord"dunrene prin persona3e cu rol de mari preoti care s"au identificat cu zeul suprem al crui nume l"au !mprumutat. 4erodot printele istoriei !l plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu 2itagora iar pentru a"i da o dimensiune peren adaug"...mi se pare !ns c el a trit cu multi ani !nainte de 2itagora"&8storii. 8<. (:*. 2ersona3ul Zalmoxis contemporan cu 2itagora era considerat un reformator pentru c el prin !nvtturile pe care le propovduia a adus "zalmoxianismul " mai aproape de puterea de !ntelegere a poporului popor care l"a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie" adic de a conduce a sftui. =n $aza afirmatiilor lui 4erodot cu privire la Zalmoxis despre care spune " legat de natura lui uman " c "fiind doar un muritor a fost ro$ !n 9amos ro$ul lui 2itagora" se pot formula c>teva idei" Cunosc>nd c 2itagora &cca 76? " 7?? i.d.,. * a fcut cltorii de studii !n 8udeea 2ersia 1enicia #gipt apoi 9parta si Creta se pare c l"ar fi !nt>lnit pe acel epopt !n zalmoxianism !n cltoria din #gipt unde conform lui 9tra$on deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii &preotii* de acolo. #ste posi$il ca 2itagora si epoptul !n zalmoxianism care va deveni un Zamolxis s se fi apropiat ca dascl"!nvtcel si nu neaprat ca stp>n"sclav. +re$uie su$liniat c si la epoptii !n zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente dac se au !n vedere cele scrise de @ucian de 9amosata !n "9citul sau oaspetele" unde este vor$a de +oxaris " figur legendar" care a vizitat Atena !n vremea lui 9olon &sec <88 i.d.,. * cu mult !naintea lui Anac,arsis. " 8nitierea va fi durat p>n la anul 7;) i.d.,. c>nd 2itagora emigreaz !n 8talia meridional la Crotona unde fundeaz o comunitate religioas si politic datorit creia cetatea o$tine suprematia !n regiune devenind un model ulterior si pentru +arent si 9iracuza. Aici este posi$il ca epoptul !n zalmoxianism devenit cola$orator apropiat lui 2itagora s se fi "!m$ogtit"&cf. 4erodot. 8<. (7* ca dup aceea "...s se !ntoarc !n patria lui unde a cldit o cas pentru adunarea $r$atilor !n care !i punea s $enc,etuiasc pe fruntasii trii !nvt>ndu"i..." &4erodot*. Ceea ce pare o certitudine !n relatia celor doi este faptul c getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice !nvtate !n #gipt si la 9amos la care se adaug initierea fcut de 2itagora !n matematic si filozofie. 4erodot su$liniaz- "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu 2itagora un !nsemnat g>nditor al acestora..." 2itagora i"a transmis getului " ca o premier pentru lumea sa " realitatea c matematica este o stiint demonstrativ iar numerele principiul rdcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s"a concentrat asupra numrului )? care aprea su$ forma unui triung,i cu laturile alctuite din patru unitti &tetraAtBs* 8n cosmologie 2itagora !i va fi transmis c numrul avea un rol esential el constituind partea rational a universului granita lui cu infinitul. . Ceea ce s"a pstrat din toate

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z acestea implantate de Zalmoxisul secolului <8 i.d.,. !n structura spiritual a geto"dacilor nord"dunreni ca form de g>ndire si conceptie independent de elementele filozofice si stiintifice a fost o profund religiozitate. +re$uie mentionat c !n acea perioad istoric c>nd noul Zalmoxis reforma religia geto"dacilor tul$urtor !n !ntreaga lume antic se !nt>mplau lucruri deose$ite decisive pentru istoria umanittii" @a .a$ilon !n timpul lui Ca$ucodonosor se construia &!ntre :?7"7': i.d.,. * zigguratul #temenaAi cunoscut ca "+urnul lui .a$el" !n mod cert si cu rol de o$servator astronomic. " +ria si crea filozoful c,inez @ao"+se &:?5"7;) i.d.,. * !ntemeietorul daoismului. " +ria si crea Zarat,ustra &7(("7'' i.d.,. * filozof si !ntemeietor al religiei iraniene. " +ria 9aABa"muni adic %aut,ama .udd,a &777"56: i.d.,. * !ntemeietorul $udismului. " +ria filozoful si moralistul Kon "1u "+z! &77) " 5D( i.d.,. * !ntemeietorul confucianismului. " 9e scriau cele mai vec,i prti ale .i$liei parte redactate !n sec. <8 i.d.,. " =n Capitoliul din Eoma se instala un sim$ol de origine etrusc "@upoaica" devenit sim$olul cettii #terne. / explicatie la aparitia aceastei incredi$ile liste de reformatori si reforme ar putea fi cele spuse de 0iodor din 9icilia &F"') d.,. *- "=ntr"adevr se povesteste la arieni c Zarat,ustra a fcut s se cread c o zeitate $un i"a dat legile !ntocmite de el. @a asa"numitii geti care se cred nemuritori Zamolxis sustine si el c a intrat !n legturi cu zeita 4estia iar la iudei Moise cu divinitatea creia !i spune 8a,ve..."&".i$lioteca istorica" ). (5. '. * 0up !ntoarcerea acas ZAM/@G# avea s construiasc amintita "cas" !n care"i aduna pe puternicii trii pun>ndu"i s "$enc,etuiasc" cert fiind vor$a de mese rituale !nvt>ndu"i c sunt nemuritori. Aceast "cas" tre$uie s se fi aflat !ntr"o zon accesi$il si frecventat. 4erodot specific legat de casa !n care marele preot fcea cunoscute !nvtturile sale !n "adunarea $r$atilor" c era o constructie cu caracter pu$lic si aminteste c noul Zamolxis a poruncit s i se construiasc apoi si o locuint su$pm>ntean> de uz personal !n care avea s triasc timp de trei ani fc>nd prorociri $azate pe semne ceresti si primind numele de zeu dup care s"a retras "petrec>ndu"si viata !ntr"o pester..." =ntre perioada de locuire !n acel centru unde era "casa $r$atilor" si retragere din textele lui 4erodot si 9tra$on se constat c a existat o perioad de locuire de trei ani !ntr"o locuint su$pm>ntean care a !nsemnat prorociri pe $az de semne ceresti ceea ce ne poate duce la concluzia c acea locuint ar fi putut fi un o$servator astronomic construit undeva !ntr"o zon favora$il o$servrii mersului astrelor si planetelor care nu putea fi dec>t un munte devenit o zon sacr. 0e"a lungul timpului au fost numeroase propuneri ale istoricilor !n legtur cu "zona sacr" sau "muntele sacru" !n mai tot lantul Carpatilor cum ar fi Muntii Climani &M. 9adoveanu* sau <f. /mul &C. 0ensusianu*. =mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului" muntele sf>nt" s"au ridicat o$iectii legate de faptul c muntele !n cauz tre$uia s fie neaprat "un munte ascuns" asa cum pretind vec,ile traditii. =n legtur cu localizarea Kogaionului &Cogaenum Kogaionon %ogaionul* tre$uie amintit c ma3oritatea istoricilor urm>nd pe Constantin si 4adrian 0aicoviciu susHin ideea c muntele "Kogaionon" al dacilor este 0ealul Muncelului & 0ealul %rdistei* din Muntii /rstiei cu complexul su de sanctuare. 8storici de seam ca C. C. %iurescu si 0inu C. %iurescu par a admite c Cog,eonul ar fi actualul munte %ugu $azat

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z !n principal pe existenta unei pesteri situat aproape de v>rf adus !n atentie de naturalistul Alexandru .orza !n anul )(5' dar si pe o similitudine de fonetism- Cog,eon Cog,en %ugu at>t pentru munte c>t si pentru apa care curge !n prea3ma lui &amintit de 9tra$on* Conform vec,ilor traditii o !nsusire a muntelui sacru tre$uia s fie aceea de a se ascunde privirilor dar nu !ntr"o $anal ceat care ar exclude ideea de supranatural. /r un asemenea fenomen real a fost descris- "...acest cel mai !nalt pisc al masivului %odeanu uneori se ascunde. 0ac vii din Eetezat spre apus si e senin si soarele strluceste !n sens avanta3os %ugu poate fi !nvluit !n ceat sau cine stie cum si !n ce fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul ca si cum muntele ar fi strveziu. Cu se !nt>mpl totdeauna aceasta poate destul de rar dar uneori muntele %ugu se ascunde. " &<ictor Kern$ac,""Muntele ascuns al lui Zamolxis" Eom>nia pitoreasc nr. DI)(D'*. =nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate !ntre "muntele sacru" si <f. %ugu tre$uie su$liniat c este vor$a de un fenomen optic de total refractie a luminii care se produce !n anumite conditii meteo. #l se datoreaz straturilor de aer cu densitti diferite care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon !n conditii de calm atmosferic local. 1enomenul de o deose$it complexitate poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce"l are "centrul de frig local" generat de prezenta a dou cldri glaciare !n imediata apropiere a v>rfului %ugu si a v>rfului Cracul 2esterii care modific densitatea stratului de aer si implicit indicele de refractie. Jn alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a ne$ulozittii &ceat nori* de pe versantul estic al celor dou v>rfuri su$ forma unui condens !n al$ia p>r>ului .ranului. 2e versantul vestic fenomenul determin precipitatii care alimenteaz p>r>ul 8zvorul %ugului. 8n aceste conditii mai ales deasupra versantului rsritean este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trstur de "sacralitate" dar mai ales versantului estic !i ofer conditii ce permit o$servarea cerului. Conex>nd cele de mai sus cu afirmatia lui 9tra$on legat de faptul c Zamolxis "!ntemeiat pe semne ceresti fcea prorociri. . " se pot avansa urmtoarele" =n perioada !n care Zamolxis "!i !nvta pe fruntasii trii" !n sec <8 i.d.,. !n zona paralelei 57 clima #uropei se rcise considera$il &dovad studiile de climatologie istoric pe $aza miscrilor g,etarului 1ernau* rezult>nd si o ne$ulozitate accentuat si de lung durat ceea ce ridica pro$leme !n privinta amplasrii unui o$servator astronomic. " Zamolxis a cutat un loc de unde !n ciuda conditiilor neprielnice s poat o$serva nesting,erit cerul. Acest loc a fost gsit era "o locuint su$pm>ntean" !n fapt o crevas natural !n apropierea v>rfului muntelui care a fost modificat pentru a o$tine un coridor din care se putea o$serva cerul !ntr"o anumit dec,idere ung,iular. " 0up ce lucrarea a fost terminat Zamolxis "dispare din mi3locul tracilor co$or>nd !n locuinta lui de su$ pm>nt. A trit acolo trei ani. +racii doreau mult s" ai$ 3elindu"l ca pe un mort. 8n al patrulea an el le"a aprut si astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare !nvtturile lui..."&4erodot. 8<. (7*. 0esi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort ca apoi s apar iar !n comunitate se pare c Zamolxis nu a urmrit o "re!nviere" care s !ntreasc !nvtturile lui despre nemurire ci cu totul altceva. 9copul autoizolrii de trei ani a fost o$servarea unui anumit fenomen ceresc considerat de o deose$it important. @ocuinta su$pm>ntean ca un o$servator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmrirea astrelor si ziua pentru c desi f>nt>narii se feresc s o spun se stie c din fundul f>nt>nilor ad>nci se poate vedea si ziua licrirea stelelor datorit reflexiei

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z razelor de lumin su$ un anumit ung,i de incident !n mediul dat. =n plus dac lumina soarelui n"ar "estompa" !n timpul zilei cerul atunci s"ar putea o$serva cum !n '5 de ore constelatiile zodiacului se perind una dup alta la o or si 3umtate deasupra orizontului. +erenul ales un "amfiteatru" cu "amplificare" natural datorit orografiei locului ar fi putut s fi fost incinta sacr unde dup reaparitie se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta !si fcea cunoscute !nvtturile si prorocirile pe $aza o$servatiilor astronomice. Eeferitor la aceste cunostiinte ele erau extrem de avansate pentru acea epoc iar 8ordanes &sec. <8 d.,. * istoric al gotilor atrage atentia c geto"dacii !n timpul regelui .ure$ista si a marelui preot 0eceneu cunosteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului cum creste si scade or$ita @unii cu c>t glo$ul de foc al 9oarelui !ntrece msura glo$ului pm>ntesc su$ ce nume si su$ ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec !n drumul lor cel repede de la r>s>rit la apus spre a se apropia sau deprta de polul ceresc eclipsele solare rotatia cerului regulile presta$ilite ale astrelor care se gr$esc s ating regiunea oriental si sunt duse !napoi !n regiunea occidental". #ste ceva nuF Amplasarea "o$servatorului astronomic" din %ugu semnalat pentru prima dat de Alexandru .orza &"9anctuarul 0acilor" 2u$licatiile 8nstitutului 9ocial .anat" Crisana +imisoara )(5'* permite o$servarea cerului pe o desc,idere de cca. ):? grade pe directa de la C# la 9. =n situatia dat !n perioada solstitiului de iarn se putea o$serva Constelatia %emenii care prin or$ita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de var permitea o$servarea culminatiei Constelatiei 9gettorului tot deasupra orizontului sudic ea av>nd or$ita cea mai 3oas dintre toate constelatiile zodiacului. =ntre or$itele celor dou constelatii se !nscriu or$itele celorlalte constelatii zodiacale. <>rful Cracul %ugului cu "o$servatorul astronomic" !si primeste astfel !nc o legitimitate. +re$uie su$liniat c la o !ncercare astzi de a se reconstitui "cerul" o$servat de Zamolxis ar aprea pro$leme ma3ore datorit procesiei ec,inoctiilor !n timpul celor peste '. 7?? de ani trecuti !n care punctul vernal si semnele zodiacului s"au deplasat !n sens retrograd cu cca. '6 de grade fat de constelatiile zodiacale. 8n ce priveste "o$servatorul" acesta este o crevas amena3at !n <f. Cracul %ugului dimensiunile fiind- lungime )?m ltime ' m !nltime '"; m coordonatele geografice fiind 57 ):K 75KK latitudine nordic si '' 5'K 55KK longitudine estic altitudinea fiind de de '. )7? m. Accesul nu este deloc facil muntele put>nd fi a$ordat dinspre vest dar mai ales dinspre est unde se gsesc si astzi st>nele care acum dou milenii si 3umtate "asigurau" pro$a$il pe cel de la "o$servator". Acolo se poate a3unge venind doar pe plaiuri pe creste dinspre &fapt semnificativ* 0epresiunea 4ateg <alea Liului sau <alea Cernei. 2iscul secundar al v>rfului %ugu " Cracul 2esterii " este alctuit din $locuri de granit dezagregate peisa3ul oferit de cliva3ul rocilor dizlocate si prvlite de climatul aspru de altitudine fiind spectaculos. Cu toat inaccesi$ilitatea muntelui si duritatea rocilor "pestera" sugereaz o munc titanic de amena3are intrarea amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei su$pm>ntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi care nu puteau avea dec>t o motivatie " o credint intens capa$il s mo$ilizeze energii spirituale si materiale la un !nalt nivel. . =n afar de acel "confort astronomic" necesar locul tre$uia s mai contin si unele sim$oluri ale marelui preot cum ar fi tring,iul dreptung,ic format de cele trei v>rfuri posi$ile elemente de triangulatie pentru msurtori ceresti. Considerat zeu reformator al religiei sau profet Zalmoxis !ntrupeaz geniul religios al daco"geHilor pentru c !n ultim instanH el reprezint

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z spiritualitatea auto,tonilor a acelor strmoi aproape mitici !nvini de romani. @iteratura !i atri$uie sensuri sim$olice de figur auroral a spaHiului mitic rom>nesc. =n poemul Memento mori #minescu !l prezint !n ipostaza de zeu rz$oinicMi Zamolxe cu uraganul cel $tr>n prin drum de nouri Mic caii lui de fulger i"a lui car. =nvem>ntat cu ,lamid al$ Zamolxe conduce otirea dac !mpotriva romanilorN portretul su este realizat !n replic la cel al lui ZeusCa o negur"argintie $ar$a lui flutur"n soare 2letele"n furtun"nflate al$e ard ca o ninsoare ColHuroasa lui coroan e ca fulger !mpietrit =mpletit cu stele al$astre. Esturnat !n car cu rune Cu"a lui m>n arat drumul la otirile"i $tr>ne Mi de dor de $tlie crunt e oc,iul strlucit. =n poemul O%emeniiP apare ca zeu al armoniei !nsoHit de lun i soare=n capul mesei ade Zamolxe zeul getic Ce lesne urc lumea cu umru"i atletic. =n dreapta lui su$ vlul de ceaH m>ndrul soare =n st>nga"i ade luna sfioas z>m$itoare.... +ot ca zeu suprem capa$il s readuc viaHa !n trupul !ng,eHat de moarte este !nfHiat i !n poemul 9trigoii. @ucian .laga scrie o dram !ntitulat Zamolxe !n care a$ordeaz pro$lema naterii religiilorN su$intitulat mit pg>n scrierea sa !l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c propvduiete credinHa !n Marele /r$N timp de apte ani triete !ntr"o peter din mi3locul pdurii. =ntre timp ideile lui se rsp>ndesc !n cetate. 9imHindu"se ameninHat de noua religie marele mag al dacilor ,otrte s"l transforme pe Zamolxe !n zeu. =i comand o statuie iar c>nd profetul se re>ntoarce !n postura de strin sl$ticit gsete lumea adunat la templu pentru a"i !nlHa statuia. Magul !i explic acest demers2oporul se rz$un fr s vrea fr s tie. Ai !ncercat s"l scapi de zei i azi !Hi ai i tu un c,ip de piatr printre eiQ 1urios pe manevra preotului !i distruge statuia st>rnind revolta mulHimii care !l ucide cu $ucHi din statuie. =n final lumea recunoate !n cel mort pe Zamolxe i realizeaz c prin moartea sa le"a fost redat 0umnezeul /r$. .laga sugereaz discret c !nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o 3ertfN de altfel !n singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care !i vestesc sacrificiul. 2utine referinte antice descriu nu intotdeauna la fel zeul suprem al daco" getilor Zamolxis prezentindu"l fie ca pe o divinitate ,tonica fie personificind cerul sau prin cumul de atri$uteRerou civilizator zeu mesianic invatator si 3udecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor aratindu"ne deci o divinitate totala.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce cu minima incertitudine ca Zamolxe a fost un erou national unul din acele persona3e ilustre pe care mitologia le numeste initiati ceea ce se intimpla de o$icei in epoca de formarea miturilor cind dupa disparitia sa eroul care a fost invatator si 3udecator al poporului su a fost transformat in zeu. 8zvoarele antice sint putine si incerte"astfel se spune ca un oarecare get numit Zamolxe a fost sclavul lui 2itagora. 0e la filosof a o$tinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti in timpul peregrinarii sale in #gipt. 8ntors in patrie Zamolxe a do$indit respectul cirmuitorilor si pe al poporului ca talmacitor al fenomenelor ceresti. 8n cele din urma a iz$utit sa"l convinga pe rege sa si"l faca asociat ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. @a inceput i s"a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor iar apoi l"au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si"a ales o anume pestera inaccesi$ila tuturor celorlalti si acolo isi petrecea viata intilnindu"se rar cu oamenii afara de rege si de dregatorii lui. Eegele cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor i"a dat tot spri3inul. Acest o$icei a dainuit pina in vremea noastraNdupa datina mereu se gasea un astfel de om care a3ungea sfetnicul regelui iar la geti acest om era c,iar numit zeu. 2ina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. Cumele lui este Kogaionon la fel ca al riului care cuege pe linga el. Apoi cind peste geti a a3uns sa domneasca .ure$ista impotriva caruia divinul Cezar s"a pregatit sa porneasca o expeditie aceasta cinste o tinea 0eceneu. 8ar practica pBt,agoreica de a se a$tine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" &9tra$on %eografia <88 ; 7* "0upa aceea am aflat de la ,elenii care locuiesc in 4ellespont si in 2ont ca acest Zamolxis ar fi trait in 9amos ca sclav al lui 2itagora fiul lui Mnesac,os. 0o$indind dupa aceea li$ertate ar fi strins multa $ogatie si astfel cu averea cistigata s"ar fi intors printre ai sai $ogat. 0eoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura acest Zamolxe intru"cit traise printre eleni indeose$i in prea3ma lui 2itagora omul cel mai intelept al 4elladei cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din +racia a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete cetatenilor de vazaN in timpul ospetelor ii invata ca nici el nici oaspetii sai nici urmasii lor nu vor muri vreodata ci numai se vor muta intr"un loc unde traind de"a pururi vor avea parte de toate $unatatile. 8n tot acest rastimp cit isi gazduia oaspetii vor$indu"le astfel poruncise sa i se faca o locuinta su$terana. Cind locuinta a fost gata el a disparut dintre traci co$orind in adincimea incaperilor su$terane unde a stat ascuns trei ani. +racii l"au regretat si l"au $ocit ca pe un mort. 0ar in al patrulea an a aparut iarasi dinaintea tracilor facindu"i astfel sa creada tot ce le spunea. 8ata ce istorisesc ,elenii ca ar fi facut. 8ntrucit il priveste pe Zamolxe ca si locuinta lui de su$ pamint eu nici nu tagaduiesc toate cite s"au spus nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de 2itagora. 0ar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile %etiei il parasesc" &4erodot 8storii 8< (7R(:* "@a fel este si acum cu descintecul nostru. @"am invatat acolo inarmata de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori. 8ar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din 4ellada sa spri3in ceea ce ziceau adineauri. 0ar a adaugat el Zamolxe care e regele nostru dovedeste ca un zeu ce este ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca oc,ii fara sa fi vindecat capul nici 9a tamaduim capul fara sa

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z tinem seama de trup cu atit mai mult nu tre$uie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul N pricina pentru care cele mai multe $oli nu se supun artei medicilor 4elladei este ca ei nesocotesc intregul pe care ar tre$ui sa"l ingri3easca iar daca acestui intreg nu"i merge $ine nu poate sa"i mearga $ine nici partii. " &2laton C,armides )7: dRe*R9ocrate intr"un dialog platonician. "ZamolxeRpretindea ca lui ii daduse legile 4estia" &0iodor din 9icilia* Zamolxe mai este amintit de Apulius de @ucian din 9amosata de #nea din %aza /rigene&Contra Celsum 888 75* 2orp,irius &';'";?5* 8am$lic,os 8ulian Apostatul 4esBc,ios din Alexandria Clement Alexandrinul&9tromateis < ');* 8ordanes &%etica < 5?* 8n plus 2laton il mai compara pe Zamolxe cu ,iper$oreul A$aris socotindu"i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. 0in reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get &4erodot* avea un raport cu un sistem de mistere initiatice&magia psi,omedicala"S2latonT si mitul unitatii trup"spiritSdivinitate" omenireT confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica * si de lipsa totala a t,anatofo$iei la geto"daci su$liniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano"solar este su$liniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice zeul era adorat pe virfuri de munte&Kogaion* de ritualul funerar&incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul* si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe care soli aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite se credea ca vor a3unge sus la zeu in cer nu ca um$re ci corporal&trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa 3ertfa trupul era ars pe rug* 4erodot ne arata si ritualul trimiterii solului"tot la al cincilea an ei &geto"dacii *trimit la Zamolxe un sol tras la sorti cu porunca sa"i faca cunoscute lucrurile de care de fiecare data au nevoie. 8ata cum il trimit pe sol. Jnii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite&cu virful in sus* iar altii apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu"l in sus il arunca in sulite. 0acaRstrapuns de sulite"""acesta moare getii socot ca zeul le este $inevoitor. 8ar daca nu moare aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si dupa invinuirile aduse trimit pe altul caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci cind tuna si fulgera trag cu sagetile in sus spre cer si ameninta divinitatea&care provoaca aceste fenomene* deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" &4erodot 8storii 8< (5* Multitudinea de aspecte ne pot a3uta sa construim un portet mitic astfel Zamolxe a fost - 0A8M/C %#+8C&4erodot* 8C8+8A+&9tra$on 8ordanes 4erodot* M#08C 2984/+#EA2#J+&2laton* @#%89@A+/E&0iodor din 9icilia* 2E/1#+&9tra$on* MAE# 2E#/+ 98 E#1/EMA+/E E#@8%8/9&4erodot 8ordanes 9tra$on* Z#J@ CAE2A+8C A@ C#MJE8E88&Al. .usuioceanu* Z#J +/+#M8C JE9&E. <ulcanescu* Z#J@"M/9 &C. 0ensusianu* 8n linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii-nemurirea ca atare&4erodot* sau imortalitatea sufletului&neexistind credinta celtica in metempsi,oza*Nvindecarea prin corelatia trup"spirit ceea ce indica omul integral&2laton*NascetismulRurmarind sa nu foloseasca nimic viu in ,ranaNpredicarea cura3ului cel putin la Atistai&9tra$on*Ncunoasterea astrelor&8ordanes*Nmorala dreptatii si a cinstei&4erodot* 0up unii scriitori Zamolxis a fost daimon getic &4erodot* sclav al lui 2Btagora &4erodot 9tra$on Celsus /rigene* !nHelept iniHiat &9tra$on

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 8ordanes* !nHelept prepitagoreic &4erodot* erou civilizator zeificat &4erodot 9tra$on* mag i medic psi,oterapeut sau rege a3uns zeu &2laton* legislator &0iodor din 9icilia* filosof savant &8ordanes* profet &9tra$on* reformator religios cultural i politic &4erodotN 8ordanes* mare preot al divinitHii daco" getice supreme &9tra$on* persona3 mort i !nviat &Celsus* divinitate feminin &9uidas* 4iper$oreu &Clemet Alexandrinul* 9aman &#. E. 0odds* zeu dBonisiac dup modelul 9a$azius &%. %. +ocilescu* zeu celest i atmosferic &<. 2>rvan* zeu uranian &M. #liade* zeu urano"solar evoluat dintr"un zeu ,tonic &4. 0aicoviciu* zeu ,tonic &8. 8. Eussu* divinitate iniHiatic &+. 4erseni* profet ,tonic naturist i iniHiatic al unui zeu suprem &E. 1lorescu* zeul carpatic al nemuririi &Al. .usuioceanu* zeu totemic !ntruc,ip>nd ursul &E. <ulcnescu* un zeu care reapare periodic &Al. 2opescu* Zeul"Mo &C. 0ensuianu E. <ulcnescu*. #ste cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celHi. / dat la 5&7* ani se sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pm>nt ci !n aer iar solul era ales !n urma unor teste. 0ac solul nu murea era !nvinuit i se trimitea alt sol. 0octrina zamolxian avea !n linii mari urmtoarele principii"nemurirea ca atare &sau numai imortalitatea sufletului*. "vindecarea prin corelatia trup"suflet "ascentismul "predicarea cura3ului mai ales la caste Atistailor ai cror mem$rii erau lipsiti de team "cunoasterea astrelor "morala dreptHii i a cinstei Conturul personalitHii marelui zeu dac este a$solut original !n panteonul antic european prin sistemul de mistere iniHiatice magia psi,omedical mitul unitHii spirit"trup respectiv divinitate"umanitate &confirmat de trimiterea ritual a solului !n cer* mitul unitHii astrale &confirmat de calendarul specific al dacilor* ca i a$senta total a t,anatofo$iei &confirmat de constiinta dacilor c iniHiati !ntre Zamolxe ei a3ung nemuritori cu adevrat*. Jrme ale cultului zamolxian se gsesc !n folclorul rom>nesc &MosiiN Caloianul* dar dintre toate cultele antice aceste s"a pretat cel mai mult la cretinare. Crestinismul ortodox a preluat odata cu enoriasii si ma3oritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu"se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut raz$oaiele religioase. 98M8@8+J08C8 Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai nici unul din urmasii acestora nu vor muri ci vor merge intr"un loc anume unde vor trai pururi si vor avea parte de toate $unataturile lumii" &1ontes 88 )( * 8sus Cristos invata "cel ce crede in mine c,iar de va muri va trai. #u le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata SUT dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" &#v. Matei '7 5:* M/9+#C8+/E88 9+#@#@/E 4erto<alus &aprox. :6; !.d.,* Cam la amurg in 3urul focului Artemis si suratele ei .atrini $ar$ati femei copii <eg,eaza in mila cerului

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z +ot intre$ind"o Artemis spune1ericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria 8n plaiurile cele sfinte 1ericiti cei ce pling ca aceia 8n dal$e ceruri se vor mingiia 1ericiti cei $linzi ca aceia <or mosteni intreg pamintul. 1ericiti acei ce flaminzesc 9i acei ce inseteaza de stiinta Ca aceia se vor satura 9i niciodat anu vor mai ra$da 1ericiti aceia care muncesc 2amintul facindu"l gradina Ca ei vor culege roadele 8n gradinile cerurilor 1ericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui 1ericiti cei curati in suflet Ca s"or ,rani doar cu lumina 1ericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor c,ema 1ericiti cei prigoniti pentru 0reptate ca a lor este cerul. 1ericiti veti fi voi initiati 8n @egamintul +ainic si Cou Ca voi veti $ea din Apa vie 9i veti gata renasterile 2rimind pe veci ca mostenire 1iecare cite o stea in dar <eg,ind 0ivina Einduire 8nvestiti cu glorie si darQ 4erto <alus OCartea 9ecretP 2E#08CA 0# 2# MJC+# A @J8 89J9 &aprox. ;? en. * <azind multimile 8sus 9"a suit in munte si asezindu"se Jcenicii lui au venit la el 9i desc,izindu"si gura 8i invata zicind1ericiti cei saraci cu du,ul Ca a lor este imparatia cerurilor 1ericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia 1ericiti cei $linzi ca aceia <or mosteni pamintul 1ericiti cei ce flaminzesc 9i inseteaza de dreptate Ca aceia se vor satura 1ericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui 1ericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe 0umnezeu

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 1ericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui 0"zeu se vor c,ema 1ericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor 1ericiti veti fi voi cind va vor ocari 9i va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra Mintind din pricina mea. .ucurati"va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste 8n ceruri ca asa am prigonit 2e proorocii cei dinainte de voi. Coul testamentN #vang,elia dupa Matei cap. 7 )R)' &scrisa aprox. sec ;en* Ciciodat adoratorii lui Zalmoxis n"au !nHeles s cedeze fr luptV afirma un istoric contemporan. Aceast credinH !n nde3dea existenHei rz$oinice vine din ad>ncul unui crez deose$it de alte popoare ale timpului. <asile 2>rvan !l surprinde esenHial !n %etica P...sufletul e nemuritor. +rupul e o !mpiedicare pentru suflet de a se $ucura de nemurire- de aceea el nu are nici un preH poftele lui nu tre$uie ascultate la rz$oi el tre$uie 3udecat fr prere de ru. /mul nu poate a3unge la nemurire dec>t curH>ndu"se de orice fel de patimi carnea vinul femeile sunt o murdrire a sufletului. 2rin ascez i monoteism dacii respectau precepte cretine !nainte de cretinism. V 2entru daci odiseea sf>ntului Andrei a venit !n !nt>mpinarea et,osului zalmoxist. / viziune a modelelor exemplare confirmat de 2orp,irios atunci c>nd relateaz c pe Zalmoxis daco"geHii P!l ador ca pe 4eraclesV. Ci se dezvalule astfel i un alt aspect al principiului zalmoxist care duce la existenHa unui cult al eroismului Pla cele mai rz$oinice populaHiiV " cum numea 2liniu cel +>nr pe strmoii notri. 8storiografia a dat numeroase valenHe timpului- ciclic spiral vertical. Mircea #liade vor$ea despre un timp al oamenilor cavernelor precum i de unul al grecilor ca un timp ciclic mitic al eternei re!ntoarcei. 2ierre C,aunu !n lucrarea sa 8storie i decadenH creioneaz un timp al verticalitHii consider>nd timpul iudeo"cretin timpul nostru contemporan. P0in traci s"au nscut rom>niiV spunea Mi,ai #minescu intuind esenHa etnic a poporului rom>n. Eom>nii au motenit de la daci ramura nordic a tracilor tipul i trsturile de suflet !ntru Zamolxis. Constantin .r>ncui sculptorul rom>n al universalitHii motenit a !nsufleHit !ntr"o $inecunoscut sculptur a sa PCuminHenia 2m>ntuluiV o trstur ingenu de $un simH !ncarnat din spiritul neamului nostru. 2opor cu ad>nci rdcini Hrneti !n spaHiul mioritic rom>nii au cultivat $unul simH smerenia $una vecintate. 2este ei de"a lungul istoriei au trecut toate invaziile $ar$are din spaHiul euro"asiatic. #i au ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullui. Aceast trinicie teluric izvorte din originea milenar de la !nceputul vieHii umane a strmoilor neamului rom>nesc pe aceste meleaguri carpato"danu$iano"pontice. 0in aceast experienH milenar s"a nscut !nHelepciunea PCuminHenia 2m>ntuluiV. <iaHa pe aceste meleaguri Pgur de raiV a fost supus permanentei incursiuni $ar$aro"satanice. 0aco"rom>nii s"au aprat rz$oit rsculat numai atunci c>nd Pa a3uns cuHitul la osV. / alt faHet a spiritului nostru o gsim !n acel weltansc,aung rz$oinic ,aiducesc Pa se face nemuritorV &4erodot*- care este sufletul zalmoxist su$ semnul lupului. @up "VdaosV" este numele de origine indo"european a dacilor

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z ca temelie a PCuminHeniei 2m>ntuluiV. 0e la daci rom>nii au motenit aceast sintez !ntre PcuminHenia pm>ntuluiV i spiritul tririi rz$oiniceV. /vidiu exilatul do la +omis a intuit aceast trire spiritual !n cele dou poeme din P+risteleV i P9crisori din 2ontV. 8at versunile din P+risteleV dacii- au glas aspruIc,ip sl$atic i sunt cea mai adevrat !ntruc,ipare a lui MarteI 2rul i $ar$a lor n"au fost tunse niciodatI Mna lor dreapt e totdeauna gata s !nfing cuHitul I pe care !l are legat la old orice $ar$ar. V =n P9crisori din 2ontV /vidiu spunea- P...un $tr>n care !nt>mpltor se afl !n acea adunare I rspunse vor$elor mele astfel I Mi noi $unule oaspe cunoatem numele prieteniei I noi care locuim departe de voi la 2ont i la 8struV. 2rin aceast motenire ancestral zalmoxist rom>nii s"au ridicat !ntotdeauna la lupt rzvrtire rz$oi de c>te ori fiinHa lor a fost agresat de factori externi. Astfel din ad>ncul metafizic at tririi rom>neti s"au nscut sim$oluri naHionale unice colectivitHi unite !n individualitate persona3e tragice prin destinul lor- .ure$ista 0ece$al %elu Mircea Mtefan Mi,ai 4orea +udor Avram 8ancu Antonescu. 9unt numai suflete din irul lung a8 eroilor neamului. Eom>nii au creat propriul lor timp cel al tririi telurice c,tonice ancestrale metafizice " +impul transcendenHei ce leag pe 2m>nt i !n Ceruri omul i neamul cu 0umnezeu !ntr"o trinitate a veniciei. 8isus ne"a relevat c neamurile se !nfHieaz !n faHa 0omnului neamurile ca o creaHie fireasc divin venic opuse contopirii cosmopolite federative. Jrm>nd linia individ"neam"0umnezeu unit prin forHa esenHial a iu$irii cretine avem a contopire a !mplinirii individului i neamului !ntr"o unitate insepara$il. =nvierea i misionarismul individului au conHinut numai atunci c>nd omul se 3ertfete pentru m>ntuirea sufletului neamului su. 8isus ne"a relevat puterea sacrificiului. 2entru neam sacrificiul eroului reprezint m>ntuirea sufletului colectiv. =n acest fel se explic sacriflciul individual al celui mai $un i frumos fiu al neamului pe altarul credinHei lui Zalmoxis &fapt consemnat de 4erodot* pentru victoria !n rz$oi " 1iinHa /mului pentru perenitatea fiinHei Ceamului !ntr"o sim$ioz indestructi$il. 2entru rom>ni urmaii dacilor mitul credinHa !n Zalmoxis !n Pa te face nemuritorV se su$stituie <ec,iului +estament devenind temelia !nHelegerii i tririi fireti a sensurilor Coului +estament. Edcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce druiete viaHa perpetu spiritualitHii noastre ortodoxe. 2ornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vec,ii daci putem descoperi ci ne$nuite ale sufletului strmoilor notri. 0acii sunt cel mai deose$it popor din spaHiul european i universal. / sintez unic de cultur i civilizaHie originar. #i sunt dup Cicolae 0ensuianu o$>ria pant,enonului grec scuar al zeilor. 0acii Pcum !i spun ei !nii i cum le zic i romaniiV &0io Cassius* au fost cu siguranH Pcei mai vite3i i mai drepHi dintre traciV &4erodot*. /riginea lor a nscut multe controverse dar datorit cercetrilor din ultimii ani !n special ale lui Cicolae Miulescu prin cartea O0acia " Wara ZeilorP s"au dezvelit multe secrete despre trecutul strmoilor notri. Cicolae Miulescu afirm c populaHia continentului nostru are la $az dou mari grupuri de europeni care av>nd aceleai rdcini de la omul erei glaciare s"au diferenHiat unul de cellalt p>n au format astfel dou mari familii !nrudite. Eamura nordic pe care o numim $altic " masurian &...* popoarele germanice i cele slave &U* cea de"a doua ramur ramura de sud era format din acea populaHie care s"a dezvoltat !n $azinele mai 3oase i a devenit ceea ce am numit noi carpato"dunrenii &carpato"istrieni*...V P0acii s"au nscut su$ semnul lupului al rz$oiu8ui !nca din timpuri imemora$ile legendare. P%rupul

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z carpato"dunrean dezvolt>ndu"se ca un prim nucleu !n Hara din urul munHilor &...* de unde cele mai frumoase r>uri se !ndreptau spre 0unre &8strul* care le aduna !n apele ei curgtoare dup ce a adoptat viaHa de tip pastoral a !nceput s se simt tot mai !ng,esuit !ntre dealurile nataleV &Cicolae Miulescu*. Aa cum grecii au prin 4omer legenda rz$oaielor +roiei Cicolae Miulescu vine cu teoria unui raz$oi un fel de %oterdamerung al dacilor susHin>nd o cucerire de ctre stramoii notri a su$continentului indian aduc>nd pentru aceast afirmaHie dovezi de asemnare !ntre lim$a dac i cea sanscrit. Cicolae Miulescu aeaz epopeea raz$oinic din Ma,a$,arata si EamaBana la originea spiritului rz$oinic al dacilor. 8on 4oraHiu Crian !n OCivilizaHia geto"dacilorP vor$ete despre influenHa micenian asupra caracteristicilor armelor de lupt dace !n epoca $ronzului. 0ar merg>nd pe linia teoretic care o impune Cicolae 0ensuianu !n P0acia preistoricV vom putea susHine c topoarele de lupt din tezaurul de la Wuflu sau sa$ia de la 2eriani " toate cu profunde caractere miceniene " dup 8. 4. Crian " pot fi considerate prin teoria lui Cicolae 0ensuianu ca originare din spaHiul carpato"dunrean. Jn model al mi3loacelor de lupt pe care micenienii vec,i greci il preiau de la daci. =n acest mod au preluat i orfismu8 sau sm>nHa filosofic a lui 2itagora. 0acii " !n semnul lupului " dup o ipotez a lui 8. 4. Crian !i trag denumirea Pdintr"un cuv>nt " daca " ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama cur$ armX specific a geto"dacilor numai c un asemenea cuv>nt nu este atestat !n texte literare sau inscripHii. Arma specific dacilor !n textele de lim$a latin se numete sica. V Mai degra$ exist o apropiere !ntre denumirea dacilor cu indo"europenismul Pd,auAosV ce !nseamn lup. 0eci aceast asemnare 3ustific apropierea pe care o face 8. 4. Crian c Plegtura !ntre numele dacilor prin lup sugereaz originea totemic ce ar putea fi susHinut i de stindardele !n form de cap de lup !nt>lnite pe Columna lui +raian sau pe ceramicV. @a daci religia se interfera intr"o sintez insepara$il cu doctrina militar. . 4erodot remarca dou lucruri la daci Pdac ar avea a singur conducere i s"ar !nHelege !ntre ei ar fi dup prerea mea de ne!nfr>nt i cu mult mai puternici dec>t toate seminHiile pm>ntuluiV i faptul c Pstp>nesc meteugul de a te face nemuritor. &...* i faptul c ei nu mor i c cel care piere se duce la ZalmoxisV. Cumai aceast credinH organic explic marile victorii ale dacilor !n luptele cu sciHii persanii macedonenii celHii sau romanii. 9unt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic 9tra$on pentru a surprinde str>nsa legtur !ntre cele trei elemente de rezistenH ale neamului dac- Zalmoxis rege armat. 9tra$on face urmtoarele referiri la .ure$ista P...a3ung>nd !n fruntea neamului su care era istovit de rz$oaie dese getul .ure$ista i"a !nlHat at>t de mult prin exerciHii a$Hinerea de la vin i ascultare faH de porunci !nc>t !n ultimii ani s"a fcut un stat puternic i a supus geHilor cea mai mare parte din populaHiile vecine. .a !nc a a3uns s fie temut i de romaniV. 0enumirea de geHi a fost dat dacilor de greci care aveau o$iceiul s dea denumiri diferite de numele pe care i"l ddeau popoarele siei. 0up 9tra$on dacii se numeau PdaoiV. 8ar a tradiHie consemnat de 4esBc,ios ne informeaz ca daos era numele frigian al lupului. 0up Mircea #liade dacii se numeau ei !nii mai demult PlupiV sau Pcei care sunt asemeni lupilor cei ce seaman cu lupiiV. +ot dup #liade numele lor etnic deriv foarte pro$a$il din iranianul Pda,oeV ce !nseamn PlupV. @upul !n antic,itate era sim$olul YfugaruluiV o ipotez suscepti$il de a explica numele dacilor scoate !n evidenH capacitatea de a se transforma !n lupi &...*. 8mitarea ritual a lupului caracterizeaz !ndeose$i initierile militare i prin urmare ale celor MXnner$unde confreriile secrete de rz$oiniciV &Mircea #liade*.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z #liade afirm c datorit eroismului i tenacitHii tineretului raz$oinic al unui tri$ epitetul lor ritual PlupiiV a devenit numele !ntregului tri$Q Mai departe #liade crede c Pepitetul acestor tineri imigranHi victorioi a fost acceptat de a$origenii invini i supui. Continu>nd putem afirma c numele lor de daci vine de la un grup de tineri rz$oinici rzvrtiHi purttori de sa$ie care la romani sunt cunoscuHi ca ,aiduci ce impun societHii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conductorul acestui grup a fost pro$a$il un t>nr cu numele de Zalmoxis care a druit dacilor un principiu religios ascetic monoteist monogam precum i credinHa !n nemurireN un principiu compati$il cu spiritul rz$oinic al oamenilor locului. 9"a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invinci$ile cu un rol ,otr>tor !n formarea statului dac centralizat al lui .ure$ista. Aceast credinH nate tipul de rege " zeu " conductor suprem al armatei. Eemarca$il este descoperirea !n anii Y7? ai secolului GG a unei inscripHii dat>nd din 3urul anului ;?? !nainte de 4ristos cu numele regelui dac ZalmodegeAos. Aceste nume ale regelui sintetizeaz funcHia politicp de rege cu cea spiritual !ntru Zalmoxis. Eegele dac devine sim$olul unui principiu spiritual i credinHei !n nemurire i vite3ie. / dat cu .ure$ista se produc mutaHii importante privind rolul regelui !n spiritualitatea dacic. Cu dou secole !nainte de .ure$ista dupa victoriile lui 0romic,aites !mpotriva lui @isima, datorit influenHelor negative ale coloniilor greceti de la 2ontul #uxin asupra moravurilor i credinHei dacilor se remarc o decdere a spiritului com$ativ din cadrul armatei dace al rz$oinicilor lupi. Aceast pervertire a credinHei tradiHionale dace s"a sf>rit odat cu .ure$ista. 2erioada o putem !ncadra cronologic !ntre '(? i 6? !nainte de 4ristos. =nc pe vremea lui 0romic,aites cel care l"a !nvins pe regele macedonian. 0iodor din 9icilia ne arat cum dacii i"au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese $ogate iar ei dei erau !nvingtori au pstrat atitudine rezervat i modest deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plcerilor ci de oameni ro$uti puternici capa$ili s !ndure foametea i setea s reziste durerilor fizice i s !nfrunte moartea cu neasemuit cura3. 0acii aa cum ne arat Lordanes dup victoria asupra generalului roman 1uscus Pi"au numit pe conductorii lor semizei adica PanziV i nu simpli oameni.V 2orp,irios relateaz c pe Zalmoxis dacii "!l adora ca pe 4eracles". /dat cu .ure$ista are loc o renatere a credinHei tradiHionale dace. .ure$ista cu a3utorul marelui preot 0eceneu repune !n drepturi vec,ea religie a lui Zalmoxis vec,ile rituri tradiHionale oarecum uitate i datorit rz$oaie$or intestine !ntre daci precum i a influenHei celHilor. =n vremea lui .ure$ista are loc o revoluHie a fondului auto,ton autentic. 9tra$on in %eografia arat c 0eceneu era P$r$at vr3itor care um$lase prin #gipt i !nvHase oarecare semne de proorocire ls>nd a se crede ca !i sunt cunoscute tainele divine. 0up c>tva timp era socotit c,iar zeu &U*. Ca dovad de c>t !l ascultau geHii e ca s"au lsat convini s"i st>rpeasc viile i s"i duc viaHa fr vinV. Eelatarea ne dovedete c Zalmoxis era un principiu o stare de spirit ascetic unificatoare creatoare de religie i stat. 0educem din text cum dacii !nltur influenHele orgiastice ale cultului lui 0Bonisos care contri$uiau la o scdere a com$ativitHii rz$oinice. =n acea perioad are loc o regenerare moral prin Zalmoxis. %rigore +ocilescu afirm c !n 0acia ar fi existat familia poligam. .ure$ista i 0eceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleeal soldatul dac. 9"a dus o lupt acut !mpotriva dezintegrrii i disoluHiei valorilor tradiHionale dace de sorginte zalmoxist. 2e 0eceneu !l interpretm ca pe un restaurator nu ca pe un creator de religie. /dat cu epoca lui .ure$ista regele pstreaz funcHia politic i militar dar pierde din prerogativele spirituale care trec !n

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z seama marelui preot 0eceneu care devine un fel de patriar, al dacilor " funcHia spiritual ce precede 2atriar,ia ortodox la rom>ni. =n 3urul anului 6? !nainte de 4ristos a avut loc o revigorare a spiritului raz$oinic al dacilor. /vidiu !l surprinde !n +ristele. 9pirit rz$oinic Zalmoxis persona3 consu$stanHial a druit 0aciei o religie compati$il cu sufletul rz$oinic al strmoilor notri. Zamolxis precede eroii notri naHionali Mircea Mi,ai 4orea +udor Avram 8ancu i $ine!nHeles i multi alHii. Aceti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al ,aiducului din acel ceva 3ertfit !ntru nemurirea lui Zamolxis. Cumeroase sunt reprezentrile clreHului pe plcuHele de argil de la @etniHa. #l este !m$rcat !n armur cu suliHa !n m>n atac>nd un urs ce st !naintea calului. Mi su$ cal este reprezentat un lup. Acest persona3 !l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis su$ c,ip de 9f>ntu %,eorg,e. 0acii s"au cretinat repede i datorit preceptelor $ui Zamolxismonoteism nemurire lumea de dincolo care au fcut din daci cretini !nainte de cretinism iar din Marele2reot un patriar, !nainte de patriar,ie. 2oporul rom>n urmaul dacilor a preluat matricea de la Zalmoxis !ntr"o treime mitic a spiritualitHii neamului sintetizat !n cio$anul din MioriHa care accept moartea cu senintatea unui dac a Meterului Manole ce"i sacrific cea mai drag fiinH pentru $iserica cretin sim$ol at temeliei i triniciei neamului rom>nesc. Cu !n ultimul r>nd Zalmoxis se regsete !n +oma Alimo ca spirit de dreptate revolt i neat>rnare cretin " un Zalmoxis ce revine azi !n sufletele noastre.