Arta de a darui si de a primi flori

Desi se spune ca diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei, florile sunt unele dintre cele mai apreciate cadouri. Acestea simbolizeaza faptul ca persoana care le daruieste s-a gandit la femeia careia i le face cadou, incercand sa faca cea mai buna alegere in materie de culori, forma, mireasma, aranjament etc pentru a-i aduce zmbete si bucurie. Culoarea florilor este foarte importanta: cele rosii semnifica pasiune, cele galbene gelozie, cele albe puritate. In niciun caz, nu trebuie sa refuzati un buchet de flori ce vi se daruieste. De obicei, se ofer un numar impar de flori intr-un buchet, exceptie facand nmorm ntrile, cand buchetele si !erbele contin un numar par de flori. De obicei, in situatia unei aniversari, cadoul trebuie sa fie insotit de cel putin o floare. "ipul acesteia depinde de gusturi si imaginatie, dar pentru a evita cele # garoafe banale, va recomand sa daruiti flori de sezon $lalele, ghiocei, crini, crizanteme, frezii, trandafiri%. De asemenea, eu evit sa daruiesc cale $sunt asociate cu inmormantarile sau cu ghinionul%, garoafe$spre exemplu, in &ranta garoafele sunt folosite numai la !erbe%, si flori artificiale $denota prost gust%. In codul bunelor maniere scrie ca florile trebuie oferite fara ambalajul in care le-a pus vanzatoarea. 'unt total de acord cu asta, mai ales pentru ca tipla aceea transparenta in partea din fata este foarte (itsch-oasa, si acelasi lucru il pot spune despre panglicile si fundele colorate si incretite cu foarfeca. )n buchet simplu este foarte apreciat, mai ales ca iese in evidenta frumusetea florilor, nu culorile stridente ale ambala!ului. In acest sens, prerea mea este ca buchetul poate fi cel mult infasurat cu hartie creponata alba in !urul tulpinilor, fara sa se a!unga la nivelul florilor. Reguli si sfaturi - *u se ofera si nu se tin in casa flori artificiale, oricat de bine le-ar imita pe cele naturale. +ste de prost gust. - ,u putin efort si imaginaie, mai ales in anotimpurile calde, se pot oferi flori de camp sau flori rare, pentru a nu cumpara mereu aceleasi cinci garoafe mbobocite, banale si rigide. - "rebuie evitate florile prea mari sau prea pretentioase $cale, glasiole, ibis(us,

nuferi% pentru ca s-ar putea sa nu fie pe gustul gazdelor si se transporta greu. -ai degrab, asemenea flori se trimit printr-un comisionar. "oate florile sunt frumoase dar, in general, un om delicat prefera florile delicate, ca anemonele, lcrmioarele, violetele, ghioceii, macii, lalelele, brandusele, margaretele, gerbera, tufanele si multe altele. &iecare sezon are florile sale. 'a nu le ocolim de dragul originalitatii, cu gandul ca orhideele sunt mai distinse. *u sunt. - &lorile se ofera de catre domn, cu capetele spre gazda. )ltima va spune /,e frumoase sunt.0, in nici un caz /*u trebuia, sunt asa de scumpe.0. - 1a noi in tara exista obiceiul de a oferi flori in numar impar. 'e spune ca totul in aceasta lume are pereche, iar cea care le primeste completeaza buchetul In schimb, la ceremonii funebre se aduc flori in numar par. ,hiar si !erbele respecta aceasta regula. - Imediat ce am primit flori le asezam intr-un vas cu apa. ,and asteptam musafiri, vom avea la indemana, gata pregatite, vase de diferite marimi. - ,and oferim flori cu o anumita ocazie, rostim in acelasi timp si o formula de felicitare. Daca le ducem cand mergem intr-o vizita, nu vom spune nimic. In schimb, gazda va multumi, le va admira si in nici un caz nu va spune: /2ai, nu trebuia sa va deran!ati.0 sau /De ce ati dat atatia bani cand sunt atat de scumpe30 - Florile nu se refuza in nici o situatie . *u imitati gestul de prost gust al actritelor din dramoletele vzute la "2, care arunca la cos cu dispret superbul buchet primit de la un admirator indezirabil. &lorile n-au nici o vina, iar gestul este mitocanesc. 4 puteti face cand sunt vechi si ofilite, evident /revalorificate0 din casa oaspetelui, dar dupa plecarea acestuia. Ce si cum Daruim? Cum primim? Nu se fac daruri scumpe tot timpul,indiferent de situatia materiala, nu este de bun gust. ,adoul poate contine orice obiect folositor,doar trebuie sa avem tact. ,adoul trebuie bine g ndit, ambalat corespunzator, pentru a putea provoca bucurie celui care l primete, si a nu se uite de a se nlatura pretul nainte de a l ambala. Kitschuri este perfect normal atunci c nd cltorim sa cumpram suveniruri din aceea zona, dar de cel mai mule ori acestea sunt (itschuri, pe care le druim rudelor, prietenilor c nd ne ntoarcem din cltorie, ori le pstram pentru noi. *u este obligatoriu sa le folosim, le putem depozita. Cadourile nepotri ite ! nu putem drui drept cadou un obiect de prin casa, i sa avem i comentarii la adresa cadoului. Daca dorim sa ne artam recunotina fata de cineva ce ne-a a!utat vom alege cadoul cu mare gri!a. *u putem oferi o carte fr a avea nici cea mai mica idee de coninut, este nepoliticos. 4rice om are preferinele lui, i dac nu suntem siguri de ele ar trebui sa nu ncercam noi sa i gsim cadoul potrivit pentru ca ar fi cu siguran un eec.

Cadoul ideal cu putina perspicacitate si putina rabdare putem sa gasim un cadou ideal. 5n general ar trebui sa cumparam cadourile ce ne fac noua plcere, de bun gust. 4ri n cazul n care stim ce cadou i-ar dori bunica, fratele, o prietena, ncercm sa i cumprm obiectul de care are nevoie. 4 mare greeal. Dar care din pcate este destul de practicat n zilele noastre, este aceea de a drui bani sub forma de cadou. )nui membru apropiat, din familie i poi drui bani. Dar la alte ocazii nu se face acest lucru. Iata si o poveste cu un om care ajunge la poarta raiului si inainte de a intra in Rai il intreaba pe Sf. Petru daca e posibil sa vada si el cum si de ce sufera cei care au ajuns in Iad. Sf. Petru il ia cu el si deschizand o usa ii arata in acea uriasa incapere o masa intinsa pe care existau foarte multe feluri de mancare care mai de care mai apetisante si savuroase. La masa de o parte si de alta erau multi oameni care aveau linguri din lemn cu cozile foarte lungi si astfel ei nu puteau manca si de aceea sufereau. Dupa cele vazute omul nostru e luat in Rai si acolo intr-o incapere asemanatoare foarte mare exista de asemenea o masa intinsa cu multe feluri de mancare foarte bune si oamenii aveau de asemeni linguri din lemn cu cozi foarte lungi insa erau in culmea fericirii. azand acestea omul nostru il intreaba pe Sf. Petru cum de este posibil ca cei de aici sa fie fericiti. Sf. Petru ii raspunde! "cestia au invatat sa daruiasca# ei se hranesc unul pe celalalt.