luziile au durat numai o luna Octavian Paler Miercuri, 09 Mai 2007 In memoria lui Octavian Paler, "Romania libera"

publica in editia de fata unul dintre cele mai importante editoriale scrise de marele publicist. Comentariul a aparut in ziarul nostru pe 25 ianuarie 199 si a fost unul dintre primele semnale de alarma trase asupra pericolului confiscarii Revolutiei romane. Octavian Paler a fost redactor! sef al Romaniei libere in perioada 19" !19#$. In 1945, cand s-a format Guvernul Groza, aveam optsprezece ani si-mi era sila de politica. Imi traiam sfarsitul adolescentei, retras printre carti, fara sa intele prea !ine ce se petrecea. In ianuarie 1990, intele , din nefericire, ca povestea risca sa se repete, ca acestei mult prea incercate tari i se poate refuza din nou viitorul. "tunci, in 1945, ceea ce a decis a fost pumnul lui #isins$i. "cum al carui pumn a cazut in !alanta% & vom sti, pro!a!il, candva. Marti seara, o seara nea ra pentru mine, am fost tentat sa ma retra iarasi printre cartile mele. 'e rost are% mi-am zis. (umea aceasta nu e facuta pentru idealisti. )aca nu dau curs acestei tentatii, sau nu-i dau inca, e din pricina ca revolutia romana a spul!erat

si limitele sin uratatii mele. M-a scos in strada. M-a o!li at sa mer in *iata +niversitatii, sa ma rusinez de pre,udecatile mele, sa ma uit la tinerii care infruntau acolo loantele si sa ma intre!- cum am putut, )oamne, sa cred ca suntem un popor condamnat sa ra!de% 'um am putut sa cred ca tinerii din .omania n-au nici un ideal% )in pacate, am avut dreptate sa ma tem in ultimele saptamani de ceea ce se semnaliza din culise. Marti seara am avut confirmarea. "m urmarit consternat reporta,ul transmis de televiziune de la sedinta 'onsiliului /rontului 0alvarii 1ationale. 'onsternat nu numai de decizia /rontului de a se prezenta in ale eri, ci si de modul in care s-a adoptat aceasta decizie2 prin ridicare de maini, de parca era vor!a de o 3otarare oarecare. In plus, senzatia, e4trem de an oasanta, care ma urmarea, era ca totul avea ceva din aerul sedintelor fostului partid comunist. " fost pentru mine, marturisesc, seara spul!erarii iluziilor. "cum, in ce ma priveste, inclin sa cred ca actiunea de delapidare a revolutiei a iesit din culise, intrand in faza ei oficiala. si cui sa reprosez aceasta teri!ila dezama ire% "devarul e ca unii dintre liderii /rontului au declarat demult, inca de la 51 decem!rie, cand nici un partid nu

era inre istrat le al, ca /rontul intra in campanie electorala6 7 vina noastra, ca n-am fost atenti, ca ne-am lasat derutati de declaratiile altor lideri ai aceluiasi /ront, care ne asi urau 8 de ce oare% 8 ca nu vor sa candideze, ca intele caracterul provizoriu al 9miscarii9 din care fac parte. "m spus 9miscare9, deoarece asa sustin liderii ei, ca /rontul ar fi o miscare, dar ce temei are aceasta afirmatie% 0a-mi fie permis sa recapitulez. 'and primii mem!ri ai actualului 'onsiliu au urcat in !alconul fostului sediu al '' al *'. in seara zilei de 22 decem!rie, dictatura lui 'eausescu era do!orata. "stfel spus, dictatura a fost rasturnata fara participarea /rontului. " fost rasturnata de catre tara, de catre popor, iesit spontan pe strazi. (iderii de azi ai /rontului au fost c3emati, in vidul de putere creat, sa asi ure lic3idarea actiunilor de arier arda ale elementelor disperate, ramase fidele dictaturii do!orate, precum si estionarea tre!urilor pu!lice pana la ale eri, ca un uvern provizoriu. 1imeni nu !anuia atunci ca /rontul, improvizat in valtoarea evenimentelor, va pretinde dupa o luna ca este o miscare. 'e fel de miscare% (ista initiala a consiliului cuprindea mai putin de 20 de persoane. In ma,oritate, disidenti solitari, care nu se cunosteau intre ei. "poi, consiliul s-a e4tins. " a,uns sa cuprinda peste 140 de persoane. 'are au fost alese cum% &pinia pu!lica nu stie. *utem face doar ipoteze. & miscare presupune, cum arata orice dictionar, or anizarea unui mare numar de oameni in spri,inul unei idei, al unui scop comun. 'e idee comuna poate uni o formatie eclectica, 3i!rida, in care, simplificand, fosti disidenti stau alaturi de fosti privile iati ai fostului re im% 'omparatia cu /orumul )emocratic din 'e3oslovacia e lipsita de orice fundament. 'aci /orumul )emocratic din 'e3oslovacia a ,ucat un rol determinant inainte de rasturnarea structurilor totalitare, a fost motorul revolutiei de catifea, avand meritele si caracteristicile unei miscari autentice, care a luptat pentru o sc3im!are de esenta, nu a constituit rezultatul sc3im!arii. 'omparatia nu rezista si pro!a!il s-a apelat la ea in scopuri electorale, in dorinta de a crea aparentele unui alt en de le itimitate decat aceea de care se poate !ucura /rontul. 'a sa nu mai spun cat de uluitoare mi s-a parut comparatia cu 0olidaritatea poloneza6 &are se crede ca nu stim cum s-a format 0olidaritatea si ce rol a ,ucat ea mult inainte de a se a,un e la uvernul Mazo:iec$i% In fapt /rontul s-a an a,at in limite foarte !ine determinate sa-si asume rolul de administrator politic de tranzitie. (ucrurile s-au complicat a!ia dupa aceea, prin dero are de la declaratiile initiale. In aceasta perioada, /rontul a dat uneori semne de autoritarism, alteori de sla!iciune. +nele din actiunile sale au starnit sperante. "ltele au starnit confuzii. 74ista, ce-i drept, semne ca /rontul, depasindu-si le itimitatea limitata, pre ateste o succesiune a!uziva, preluand structuri si c3iar metode ale fostului partid comunist, dar cine ar fi crezut ca se va mer e atat de departe% *ana acum, n-am vor!it decat de in ri,orari. "cum ma stapaneste un sentiment de adanca frustrare. si ce frumoase perspective desc3isese .omaniei revolutia6 .evolutia noastra insan erata si pura. "m dat martiri in cateva zile pentru o istorie intrea a, dar n-am avut se pare norocul ca sacrificiul lor sa fie inteles si respectat de catre cei care vor o restauratie ori inala, caci aceasta e in esenta faimoasa cale ori inala de democratie, de care ni se vor!este de la o vreme- un fel de restauratie. si nu ma mir ca doamna )oina 'ornea a refuzat, dupa admira!ilul ei cura, in confruntarea cu dictatura, sa devina prizoniera unui simulacru de democratie, in care ravitatia ideolo iei ce a adus atatea nenorociri tarii pare sa ,oace un rol important. Ma intre! care va fi atitudinea celorlalti intelectuali marcanti din /ront, care s-au distins prin rectitudinea lor morala. #or accepta oare sa cautioneze, prin prezenta lor, o delapidare a revolutiei% 1-ar fi oare cazul ca politicienii de vocatie din /ront sau cei care au am!itia sa devina sa fie lasati sa-si asume sin uri aceasta ile itima le itimitate pe care si-a construit-o /rontul 0alvarii 1ationale, la adapostul euforiei noastre si al ri,ilor create de ea% "s putea fi intre!at- de ce am devenit, !rusc pesimist% )oar e4ista, in fata, ale erile. Iata de ce. Intai. &are nu e adevarat ca orice forta politica ar fi venit pe valul revolutionar ar fi a!ro at le ile facute de 'eausescu si ar fi actionat pentru redresarea tarii din dezastrul provocat de dictatura% si nu e oare adevarat ca /rontul 0alvarii 1ationale a transformat aceasta o!li atie, ce tinea de lo ica lucrurilor si de !unul simt, in capital electoral propriu% )eceausizarea nu e o initiativa a /rontului. 7 un imperativ al revolutiei si nu e cazul sa fie

asumata de nimeni. 0a fiu !ine inteles, nu ne munca desfasurata de /ront, nici n-o pun in discutie. *rotestez numai impotriva transformarii unei indatoriri incredintate de revolutie in capital electoral unilateral. "sa cum arata lucrurile acum, s-ar putea vor!i despre un parado4 straniu. Ma tem ca ale erile vor fi frauduloase c3iar daca voturile vor fi numarate corect. "ici se afla cauza principala a amaraciunii care m-a cuprins dupa lovitura de teatru de marti. 'aci /rontul 0alvarii 1ationale se afla practic in campanie electorala inca din zilele in care liderii sai ne asi urau ca n-au intentii politice de perspectiva. 7i si-au asi urat sansa sa devina populari, dand interviuri, vor!ind tarii despre munca lor, in timp ce !ietii lideri ai partidelor politice !eneficiaza doar de conditia plictisitoare de oratori care incearca disperati sa atra a atentia asupra platformelor lor politice. In aceasta ordine de idei, nu e oare revelator amanuntul ;dar e un amanunt%< ca directorul eneral al .adioteleviziunii este mem!ru al 'onsiliului /rontului si c3iar purtatorul de cuvant al /rontului% 'at de li!era e, asadar, .adioteleviziunea .omana li!era% *e scurt, fara sa fi avut alta le itimare decat pe aceea de a evita un vid de putere, /rontul 0alvarii 1ationale transforma din ce in ce mai mult mandatul sau provizoriu intr-un mi,loc fatis de a se instala la putere, in reunand accesul real al partidelor politice la dialo ul cu tara. )e altfel, faptul ca se ocupa de pro!leme de perspectiva nu e oare o dovada ca /rontul are o idee cel putin curioasa despre democratie si despre respectarea an a,amentelor sale initiale% 7l spune 9vrem9 sau 9nu vrem9, cu !ataie lun a , inainte de a lasa tara sa spuna 9ce vrea9 si 9ce nu vrea9. si parca aceasta practica ne aduce aminte de unele lucruri cunoscute. &are cand vom auzi ca in .omania va e4ista democratie de tip occidental, cand va face plopul mere si rac3ita micsunele% In al doilea rand, multi isi pun intre!area- =ine, !ine, daca nu /rontul, atunci cine% #oi incerca, poate, cu un alt prile, sa sc3itez cateva ipoteze. 'eea ce as vrea sa spun deocamdata este ca lumanarile care ard pe altarele martirilor nostri s-ar putea sa arda si pe mormantul revolutiei. si ca, daca alte cai sunt, pentru moment, nesi ure, calea pe care s-a an a,at /rontul este o prime,die si ura. "s vrea sa ma insel, dar ma tem ca ea risca sa duca la restaurarea, su! alte forme, a partidului unic, la pierderea, poate definitiva, a sanselor .omaniei de a deveni o tara cu adevarat democratica. &ricum, tineti minte seara de 25 ianuarie 1990. 0eara aceasta s-ar putea sa fie inceputul sfarsitului revolutiei romane. Iluziile au durat numai o luna. Editorialul a aparut in Romania libera la data de 25 ianuarie 1990