Revistil lunar5 de informare tehnicti $i $tiintifie&, schimb de experientii gi opinii editatti de Asociatia Crescjltorilor de Albine din Rombnia Anul

LXXVl

COLEGKUL DE FtlEDAW A (redactor gef), PETRE MIHAI BACANU. SOAIN BODOLEA (redactor de rubric8) , ing. AUREL MALAIU. Ing. EUGEN MARZA. VICTOR NEAGU, blol. MIHAELA SERBAN, Ing. TRAIAN VOLCINSCHI.

W. ELSE1 T

Nr. 1

ianuarie 1992

CUPRINS 1 ZORICI E a r n : Cu credinw

2
4
1

10
11

13

15 19
. ...

21
26

30 31

in suflet la o s5rbStoare ce lntrA in traditie MBsaje $1 telegrame adresate apicultodlor rombni * * * Situatia actiuniior $i. documentat11101 pr,i- C 0 P e r t a I : vitoare la obtinerea unor evantaje penitru Iarna-i omdtu-i m h e Semne bune, nnul are... protecva apicultorilor + stimularea i productia a~icole (F o t o : Constantitin DINA T~RTA ELISE1 : Despre agricul+urS, albine $1 politic5 Coperta I V : nut&: arh. TUCUDEAN Gheorghe Dan : Din SmsernnBr~le Florin $TEFUREAC unui cursant zalos NICOLAIDE Ndcolae : Sti intretinern i n con.. n a a * ~r b mu m m w ditii cit rnai bune toate utilajele apicole PAIU Costache : Perspeative i n apiculturii -.- , POPESCU Vasile : Apicultura incotro ? MIHAILESCU Costinel : 0 metod5 simpla privind protectia stupilor PAPADOPOL Aurel : Apicultura - o indeletnicire cu ample rezonante istarico-etnografice in R o m b i a VOLCINSCHI %aim : ConsemnBd din apicultura landului Saxonia Inferioar5 - G ~ r m a n i a RUSU ion : 0 vizit5 in Republica Mddova VOLCINSCHI Traian : AniversBri basarnbene
:

HEDACTIA $I ADMINISTRA'$IA ASOCLATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DLN ROMANIA. Str. Iullus Fucik nr. 17, Bucuregti. sect. 5 Cod. 70231 Td. 11.47.60 ~ d e x11 POIL apfrom-r Cont W., 45@8014 B.A. S.A. sucursala municiplului Bucuregti.

.
H E l i

m I m m H m m W R P E . D . E P m a I

, ,

.
E

rn

La Editura APIMONDLA se afla in curs de aparipe, in limba ro- I mbnii, ,,Apicultura - vocatie + pasiune", i de m a i &E$LIU ~i Alexandru NISTOR din Republica Moldova. a l e &ca 200 pagini vor comstitui un foarte bun manual, indreptar, dar ~i o o g l i n a a apiculturii practicate de ciitre harnicele noastre rude de dincolo de Prut (apiculturs despre care nu prea mai ~ t i m nirnic, de la Begnescu Pncuace). Cartea este scnisli cu mult bun simt gospod&esc de catre doi oameni care trliiesc in realitatea stupinei $1 a hcipientei economii de &@. Ea aduce un plus romantic (dar) $i util, da, la ceea oe i s-a oferit I I in ultimii 40 de mi apicultorului de limb& r o d n 5 : aprecierea prdn rn rnijloace traditionale a timpului p m b u a d o w zi $i sfaturi ,,ecologiste6' din bstrini pentru fiecare lung a anului apicol. Editura intenpcmeaza si5 tip&reasc&un plus de exemplare, pentru cititorii de pe teritoriul t & ~ inoastre. i Spxe a putea aprecia acest tiraj suplimentar, ruggm pe eventualii interesau s&+i semnaleze'intmtia de a cumpiira cartea pe a h s a : Editura APZMONDZA, B - d ~ l F i c ~ u l u i l 42 a, sectorul 1, Bucureqti. Pretul aproximativ este de 150 lei.

.
,

O . I I I m m m . . m m o . m m . m

. I . . . . . ~ . . ~

CU CREDIITA 1 SUFLET LA 0 SARBATOARE 6E IHTRA INTRADITE

Eagenn ZORICI Seeretar t d l i c a1 A.C.A.

Anul acesta s-au implinit 22 de ani catedrei de Patrologie a Facultiitii d:, de cind in perioada 1 7 decembrie Teologie din cadrul Univ.ersitPtil apicultorii de pe toate meridianele Bucure~ti,preot Mircea Manole, se globului s5nbiitoresc ,,SCiptBmina inter- cretar a1 h a l t prea Fexicitului Teoctisl. Patriarh a1 Bisericii Ortodoxe Romgnc . national5 a apicultor~lui" Initiath de APIMONDIA incH din ~i diaconul A. Ionescu de la Biseric: anul 1969, aceastg s5rbgtoare mondi- Patriarhiei. Totodatg, au fost prezentate mesaa15 a apiculturii constituie un prilej je cu uriiri de bine din partea I.P.F. de afirmare a nobilei $i striivechii Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxc wupatii ca gi ocazia unor pledoarii pentru dezvoltarea albingritului ~i Romgne, Inalt Prea Sfintiei Sale Ioan popularizarea experientei practice care Robu, Arhiepiscop a1 Bisericii Roma $-a demonstrat valoarea prin rezdta- no-Catolice a Bucure~tilorqi a Inal, Prea Sfintiei Sale Cardinal dr. Alete concrete. In aceastii perioadii in toate organi- xandru Todea, Arhiepiscop gi Mitro zatiile Asociatiei a u avut loc numeroa- polit a1 Bisericii Romiine Unite cc se manifest&-i. Dar, ?n acest an, mani- Roma. Dupti citirea mesajelor, pHrintelc festiirile au cuprins qi s5rbiitorirea prof. dr. Stefan Alexe a prezentat coadoptsrii gi in tara noastrg a Sfinhlui Ambrozie ca ocrotitor a1 apiculturii municarea despre Sfintul Ambrozic a1 Milanului (Mediolanului) - sfin: $i apicultorilor. Desf+uratB in sala de festivitgti a a1 Bisericii Ecumenice. In continuare, asistenta a urmiiri: Institutului de apiculturi din Bucurevti, neinc5pitoare la ora incepe~ii cu mare interes comunicarea domnuslujbei religiose consacrat5 acestei lui inginer Adrian Siceanu, cercetiimanifestsri, festivitatea a reunit un tor qtiintific irr cadrul Institutului dc numar mare de apicultori, cadre de apiculbur8 - labora torul de amelioraconducere ale Asociatiei CrescMorilor re $i genetic& cu tema ,,Aspecte alc de Albine $i filialelor judetenc, cer- apiculturii din Iordania". Reuniunea apicultorilor ^In cadau; cetiitm-i din Institut, personal din Combinatul apicol precum si nume- acestei rnanifestgri scirb5toregti s-a rosi elevi qi cadre didactice ale glupu- constituit f K 5 Indoid5 oa un momen: lui ~ c o l a r apicol. important a1 activitiitii cresc5torilo~, Slujba religioasg a fost oficiatli de de albine din Municipiul Bucureqti gi Psrintele prof. dr. qtefan Alexe, ~ e f u l Sectorul aqricol Ilfov.

Asociatia cresccitorilor de alb&&.ia%n.Rem&ia se af16 la frumoasa virstci de activitate roanicd de aproape 120:4e ~)7La;&&le&i&rea aceasta de a f i aproape de albine, de a le cunoagte felul existentei $i mai c u seam6 rostuirea vietii lor de adevciratci familie, i n care domnegte rinduiala, ordinea, paza intregii comunitciti, aceastci indeletnicire este una dintre cele care 91 fnnobileazci pe tincir gi pe o m z^n general, foarte mult. Orice fel de muncci il onoreaza gi il apropie pe o m de Dumnezeu. Albinciritul ins6 constituie o adevciratci. $coal&, De aicz ,omul n u ,nunta.i>ad. %gi dobfladefle ekistentd,' ili ' .gl ' fnvatd foarte mult : ordine," piirictualftate; hdrnfcie; dqruire; pin6 la : sacri-icioll . etietii. Felut ..in care ae .pze&cir i organiaa?ea acestor' fifnte dupd legi numai de ele gtiute, este d e m n de toatci ,gdmiratia, $ i , toatci :UtentZa:'*'lXj dihtSt'&$a, : din ~ o r ipi116 Seara, $i nic2' noaptea 'cilbina n-are . . . ., .. . . , , . . : ,., . . .. . . . . .. ~cigazt ; i i . , i T i . ! . . . , (.,,,.;:. b:, .)'I : . . , Nu iutfxnpldtsr:, st~.@mo$ii n o g r i se indeletniceau cu aGbiniiritul i n , ass. .m&ipst~tci; z?iEif' k 6 ~ i . k 'Cdnslitzlia pentru ei bogb$ia nationals, potolipd. c u . acest pro-, dats . &?tea aes~tioasdr~~pentru i l k U 1 . anual pus . tot mal bpdscitcri,' popofillui rom&n din Principate, 1VIoldova $i Tara Romcineascci, de lmperiul Otom~n.,Pdmz5ztzll~ nostru binecuvintat de Dumnezeu - ca u n paradis cu tot felul de roade, a inlesnit gi a .proprigit cregterea albinelor. Nu numai - zonele de res g i dmpiej c i $6. cele deluroase cu livezi ncsfirgite gi chiar pcirtile puntoase au atras g i . atrug, 'al;.biriele prin abunden$iz florilor O n anotimpurile de varii. . . ... I .Acest@ fidite,latit d e p'ld$fhd@"$i atit de 'harnice, prin buia'tenia bietii ld< prin unitatea g(.dqrul hecizit n m a i 3 1 0 r de a transforma nectatul florilor- alese :. tot de ele - 'in alimentul cel m a i fin,@ m a i aducutor de .siincita<~,,.prin,mciiestr,in,, C P care ,364 ,h%to'&es'c faguri, ade.bdlriIte uzine pi labomtoare pefztru a f a b ~ i c a ceara, m i e g e : pi a&. ploduse -ca.nigte .adevdrdtl azhitecti - e @ . ,albinde, ' d u .W a s . * 'alentia mult.or 2ntelepti cercetcitori, scriitori, poeti, artisti g i teologi. . .. 'TI:,., . :Tb$i&'aflat"cte la ciceste vietiiti, iubitoare de flori, de cqmuniune, de li? nipbe mai;:alvs piltle de vietuire, t W f e l u 1 cum poate prospera v soNetate. ChiaF i n vorbirea obisnuitz celui iubitor d e muncd, punctual $2 osirduitor, i, se sptfne. cd este hamic"cd ' b' albinci. lar satului cu oameni gospodari, cu locuinte, gospo&jrii $i acareturi frumoase i se zice c6 se.hfdfigeaz6 ca m .stup"de'al&til. - " Dar rodul ostenelilor acestora,: c u m este cmra, .ajwrge s& fie foarte @&u'atd ' $t '?lbcesar la scivir$irea Sfintei Liturghii, $i a tuturor celorlalte slujbe bisericegti. Luminarea de ceai6'nu poate li@i d $ ' p e Sfintul Altar g i d i n fata Sfintelor icoane, n u poate lipsi d e pe mormintele celor decedati, ale eroilor, d i n m f n a celui ce pleat6 spre vegnicie. Eh, este simbolul luminii, credintei noastre gi a1 pcirtiipiei cu Dumneteu, cu toti cM vii $i cei adormiti in Domnul. L u m f n a ~ e ade cearii are, a$adar, 7~71.rol sfint ,i.n viata Cregtinului, care o. aduce la bisericci, o aprinde $i o dciruie~te drept jertfci a sa $i a celor pentru care el o oferci. IatG cit de importantii este preocuparea Asociati$i cresccitorilor de alhine de la noi qi cit de mult trebuie sprijinitd i n lucrarea d e rcispfndire g i d e ~ e f a e e r ea acestei indeletniciri. 0 temeinicci chezcigie pentru rGspEndirea -$icunoa$terea- scopului biflefcicdtora1 Asocidpei mondiale' APIPIONDIA o constituie $i alegerea ca ocrotitor a Sf.. Am- ,, brozie, episcopul Medivlanului $i unul din marii apcir6torl ai credintei cre~tine. Binecuvintind . Pnceputul promitdtor a1 Asociatiei, nddiijduiesc intr-o rodnit6 . . strciclanie la care sci participe slujitorii sfintelor altare de la m9niiatiri $i parohii, , p r e c u m $ itin'eretul t(irii noastre. . .. Implor ajutoml. 1uiDumnezeu a h p r a tuturor,
a
' '

"

'

,,A

. i

TEOCTIST PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

CATRE ASOCIATIA .CRESCATORILOR DE ALBINE . . DIN ROMANIA

. , - . Domnul Dumnezeu I-a luat pe, o m $i 1-a a$ezat in grgdina Edenului, en s-o I , lucreze $i s-o p5zeascli (Gen, 2, 15). Acaastci frazd Eapidarci din Cartea Genezei sintetizeazci raportul ontulud cu , nutura: acisasta d i n m m d n u trebuie numat lucrati, exploatatci, ct $i pfizit8, ocro; titd, respectatci. ,,. . ... . 'Nobila , ocupatie' de, apicultor .rcispunde pe deplin 'acestei. rfnduieli dumnezeie$ti: C i t i dragoste $i grijd, citd atentie delicatd ~i cftd rdbdare trebule sdp v d i deascci acela care, pentru a se folosi de munca minunatei insecte, trebuie s-o ?jute 'fa*,oii5eeie !' " " '. .. , ,..

MESAJ CATRE APICULTORII ROMANI

'

'

Albina, fnsd, il rdspldte$te TLU numai cu mierea ei - acest rezultat poate, uneori, din cauza z^mprejurdrilor potrivnice, sd fie sub a~tepta'ri- dar i n primul rind cu virtutile alese pe care albinhitul le dezvoltd - g i pe unele tocmai le-a.m pornenit. Aoeste virtuti, practicate apoi $i i n relatiile c u semenii, d n t o fmensii binefoeere p e n t m societate. De aceea s h t sigur cZ patronul ales de apicultori, mafele Episco?, de Milano, Ambrozie, ii binecuvfnteaz& din cer pe toti. 0 fac $i eu cu multd dragoste $1 le doresc, u n a n bun, plin d e satisfactii g i roade.
.

.:
.;.,:.,

..
.
,

. '."I'

.
.
<:..
)
'P

: . .:...
.

: r ...I.
.

IOAN ROBU Arhiepiscop de Bucurqti

* ,

.,

~ a m ~ ~ m i m m m m a m m a a m m. i c m ~ r ~ m ~ ~ ~ ~ ~ m ~ ~ a ~ a a a ~ m a a a m a a ~ a m a a ~ ~ m m m a a m m m a m ~ m ~ m ~ a a m m m m a m . ~. ; . ..I . . . .
1,

TELEGRAMA

CATRE ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA

A h afl&t eu buchrie despre manifestarea dumneavoastrci gi a m admirat gindul st 'fapta exprifiate $i infdptuitc 'bstiizi O n l@turd cu marea.figurd a trecutzllui - Sfiittul Ambrozie. Regret foarte mult & cctualele .imprejuriiri aflindu-mii i n afara graqitelor tiirii - n u Omi permit sci vd scriu $i sci vci transmit u n m e m j aga c u m a$ f i dorit dar vci asigur cd sint aldturi de dumneavoastrd $i c%nd Zmprejurdtile mci vor ajuth. voi fi n u numai cu u n gind scurt ci $i cu unul amplu $i profund exprimat aldtkri dC dumneavoastrii. bumuezeu sci vd binecuvinteze !

t
4.

.:,:

<

.:,

4.

-.

: ,

.. .

.,.

,,

.
.
q

ALEXANDRU CARDINAL TODEA Arhiepiscop gi Mitropolit a1 Bisericii RomSne Unite cu Roma .

Citeva precizliri utile in legbturb cu

SlTUATIA ACTIUNILOR $1 DOCUMENTATIILOR PRVITOARE LA OBTINEREA UNBR AVANTAJE PENTRU PROTECVA APICULTORILOR $1 S'PrlMULAREA PRODUCVEI APICOLE

! d e piy5, stimularea pmductiei apicole gi protectis apicultorilor capZitA valente ! !noi care trebuie sH inlocuiasc5 sau sH completeze inscrisurile din veci~ea legis- I latie cu elemente ce reclamii preverlcri tchnico-economice $i organizatorice po! rn trivit nevoilor de astAzi ale apicultorilor. Cele mai importante probleme pe care le reclam5 apicultorii pentru a [ practicn in condi(ii eorespunziitoarc aceart& milenarl indeletnirirc conslru la
urm2toarele :

In conditiile noi de dezvoltare a apiculturii potrivit cerintelor eoonomiei

I
1 . Asigurarea de vetre de stupine permanente pentru amplasarea familiilor de albine in perioadele In care acestea nu sint deplasate in pastoral in vedwea vaiorificgrii culesurilor. Aceasta problem5 a constituit o preocupare permanent5 care intr-o prim5 etapii trecutj a fost solutionatri cu sprijinu1 primiiriilor, inspectoratelor silvice, fostelor intreprinderi agricole d e stat $i fostelor cooperative agricole de productie F n baza intprventiei organizatiei noastre. Ulterior, in conditiile apliciirii prevederilor Legii fondului funciar rezolvarea atribuirii de vetre de stupin5 s-a putut realiza numai pe plan local prin inchirierea cle teren pe timp limitat. Pe miisura instituirii gi functioniirii Agentiei de Dezvoltare $i Organizare a Teyitoriului consideram c5 aceasti importan% doleant5 n crescgtorilor de albine, - in special a celor de la orave, - va f i rezolvat5 in mai bune conditii. (Pentru acest punct cn vi pentru urmiitoarele vedeli anexa). 2. Asig~rarea Pir5 plats de vetre temporare de stupinli in mnsivele melifere in scopul valorifif&rii culesurilor de nectar. Amplasarea stupilor E n mtlsivele melifere rte i1:teres repub1ic:;n pe terenuri agricolc nu a constituit o problem5 majora pinii in prezent. In schimb amnlasarea stupilor in nlasivele meliferc din p&duri (sr?lcim I, salcim 11, tei, flnete si zbur8toarc) a constitult o problem5 cu complicatii deos~bite generate d e organele- silvice. In numeroase cazuri reprezentantii acestor organc au solicil:!l importante sume de bani drept tase l~crceputepentru amplasarea stupilor in p5duri. Cu

B
toate intervent iile f5cute la nivelul Asociatiei $i a1 Ministerului Agriculturii $i Alimentatiei, aceast5 problem5 nu a fost solutionat5. Acum, dup5 schimbarea conducerii Ministerului Mediului (care administreazii $i phdurile), in urma unei noi intervenfii, apreciem c i problemele vor fi solutionate prin anularea taxelor solicitate pentru amplasarea stupilor in pastoral. 3. Producerea si ditozarea de material biologic, stupi, inventar apicol, faeuri artificiali. biostimulatori $i medicamente necesare organizgrii stupinelor. Producerea $i difuzarea de material biologic selectionat, a stupilor, inventarului apicol, a fagurilor artificiali, biostimulatorilor $i medicamentelor d e uz apicol constituie E n prezent o problem5 ce poate f i solutionat2 cu conditia ca pentru vlltor activitatea Combinatului apicol $i a Institutului de Apicultur5 sg fie corelatri cu nevoile reale ale productiei apicole din tara noastr8.
4. Aplicarea de trafsmente sanifsr-veterinare gratuite la albine in caz de epiaootii. Problema apliciirii de tratamente la albine este solutionat2 printr-o prevedere din Legea sanitar8-veterinars supusa spre aprobare Parlamentului tiirii in care se arat5 cil bolile infecto-contagioase cu caracter de epizootie sint supuse declargrii, tratamentul efectuindu-se grstuit prin unitstile sanitar-veterinare teritoriale. 5. Prevenirea intoxicgrii albinelor cu srrbstante insecte-f ungicide. In vederea prevenirii intoxicgrii albinelor cu substante insecto-fungicide a Lost reactualizat Ordinul comun a1 Ministeru-

iui Agriculturii $i Alimentatiei cu nr. 451 1987 care in prezent cu imbun5tltirile aduse a fost semnat d e Ministerul Agriculturii $i Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru administratia local5 $i este in curs de sernnare la Ministerul Mediului.
6. Reducerea costului carburantilor pentru practicarea stupHritului pastoral. Obtinerea d e subventii de la bugetul de stat prin repartizarea pentru agricultori prin filialele Asociatiei a unor cote de bnzinH $i motorin5 la pretul cantitiitilor cartelate in scopul transportului stupilor in pastoral,
7. Reducerea pretului la zahlrul folosit pentru furajarea albinelor. Obtinerea de subventii de la bucetul d e slat pentru finantarea cantitritilor- de zahir necesare furaisrii familiilor d e albine.
8. Scutirea d e impozit a veniturilor realieate din practicarea stup.iritului. Actiunea a fost realizaG prin elaborarea $i inaintarea documentatiei respective la Ministerul Finantelor care, cu scrisoarea nr 115029/1991 ne-a comunicat c l interventia Asociatiei a fost cuprinss E n proiectul Legii privind impozitul pe ale populatiei, elaveniturile agricole borat d e Ministerul Finantelor ~i inaintat spre dezbatere $i aprobare Parlamentului. 9. Sustinerea . apicultorilor incepiitori in Cracticarea stu~ilrituiui. robar area sprijinirii apicultorilor incepsitori pentru practicarea apiculturii prin inlesnirea aprovizionlrii cu prioritate prin magazinele asociatiei a acestora cu familii de albine selectionate, stupi $i utilaj apicol, faguri artificiali, biostimulatori, tellprecum $i asigurarea de asistent5 nicH gratuit5. Ca $i in cazul apicultorilor consacrati, pentru incep5tori nici o relatie cornerciali nu mai este conditiona3 de predarea unor produse apicole la $i schimb prin sistemul de contractiri achizitii.

ANEXA In scopul obtinerii unor avantaje, a protectiei apicultorilor $i stimullrii productiei apicole in cursul anului 1991 au fost redactate $i Pnaintate factorilor d e decizie o serie de documente dintre care amintim pe cele mai importante. In primu1 rind trebuie evidentiat documentul intitulat : ,,Ape1 cgtre toti cei care pot sprijink u;na dintre activitritile umane cu certe cfecte ecologice, economice gi sociale : Apicultura" - redactat de un colectiv condus de dl. ing. AUREL MALAIU viceprevedinte a1 asociatiei $i director a1 Instiiutului de Apiculturl. Acest ape1 a fost multiplicat $i distribuit la inceputul anului 1991 parlamentariIor romiini. Textul integral a fost publicat in n r 411991 a1 revistei noastre. Referitor la problemele enuntate in materialul anterior facem urmhtoarele sublinieri : La punctul 1 Dintre cele mai importante interventii mentionrim adresa nr. 2310 din 4 oct. 1900 catre Ministerul Agriculturii $i Alimentatiei 7i o alt.i?i adres5 catre domnii senatori Teiu Phunescu $i Ionel Gilea - Pre~edintea1 COmisiei pentru Agriculturl a Senatului. 8 La punctul 2 - Scrisoarea nr. 168 11 iunie 1991 adresatri Ministerului Silviculturii. lntrucit un Ordin a1 Ministrului Silviculturii (cu nr. 278 din 15 rnai 1991) prevedea perceperea unor taxe s-a revenit cu o altg adres5 la care nu S-a mai primit rlspuns. La punctul 3 - S-au dezbjtut toate aspectele legate de dimensionarea sortimental5 $i cantitativri a productiei pen-tru a se putea pune de acord necesitstile reale cu posibilitgtile concrete. De asemenea, s-au analizat $i negociat prebrile de achizitie a produselor apicole $i preturile d e vinzare cu amlnuntul ale fabricatelor Combinatului Apicol $i ale Institutului de Apiculturi.

La punctul 4 S-a intervenit in scris la Ministerul Agriculturii $i AIimentatiei previzindu-se in Legea sanitar veterinarl la Capitolul 11 articolele 1-40 gratuitatea tratamentelor bolilor infecto-contagioase cu caracter de epizootie care afecteazsi albinele. 0 L a Punctul 5 - S-a redactat de cPtre Asociatia Cresc5torilor de Albine Ordinul nr. 127 din 21 octombrie 1991, document semnat de : l'linisterul Agriculturii $i Alimentatiei cu nr. 45 din 21 octombrie 1991 ; Ministrul Transporturilor cu nr. 1786/T.B./1991 $i Departamentul pentru Adininistratia Local5 cu nr. 15/b f
(continuare in pag. 10)

Despre agriculturh albine vi politica

cu dl. ing. Victor SURDU

- pregedinte a1 Partldului Democrat Agrar

din Romhnia

I I I

Sint con~tient cd a publica tntr-o revistii apoliticd u n dialog cu u n lider : : de partid implicd in actuala elapd de pasionate $i pasionante lupte politice u n f : oarecare grad de risc. De aceea mdrturisesc cd in ce mii p r i v e ~ t e n u sint inca- : : drat polttic $i, cel putin pin6 ctnd dau la tipar acest text, nu mi-am cristalizat : i n calitate de ,,simplu cetdtean" votant o anume optiune pentru o formatzune : politicd nici pentru alegerile locale $i nici pentru cele generale. Pe dl. VICTOR : : SURDU, lider politic destul de controversat 1-am abordat dupd douii sau trei : momente de a$a zisi ,,predocunzentare~ cind ascultfndu-1 a m dobtndit convinge- f Tea cci u n aszl?zenea interlocutor are ceva de spus - fiind i n cuno~tintiide cauzii : - ~i despre albine, despre apicultori, despre apiculturd. flcela$i lucru I-as fi fdcut sau sint gata sd-1 fac cu oricare alt lider poli- f tic, zndzlerent dc culoarea sau pozitia lui sau a partidului respectiv fat6 de : puterea actuald, conditia esentiald a dialogului fiind aceea de abordare a pro- : R blematicii apiculturii chiar dacd dintr-o perspectivii fatalmente subiectivci. In cazul de fate, rog cititorul sd accepte ca E n dialog sci intervind citeodatii f ~i slementul politic. Penlru cd altfel n u se poate - sci convenim ca vina $6 : : fie Empdrfitci Entre cei doi convorbitori.
I

==

=..

. .
I

- A ~ a d a rcine sinteti domnula V l C T O R :URDU ? - Sint n5scut la 1 1 iulie 1947 i n comuna Tiucea, judetul Iavi (dec,i rac dup5 zodiac). i'rimi.i ani de ~ c o e l 5au i'nsemnat intii ::illnic i n perioada celor 4 clase 4 plus 1 k m dus F,ntors din sat spre comun5 $i -2ai apoi 8 plus 8 in conditii destul de I-rele. A m crescut in sat, tata avea o bucat5 <:e pgmint, vie, pomi, animale, cai $i 3 .tupi pentru nevoile familiei. Sint absol'.ent a1 Liceu1u.i internat 'di,n Iavi, liceu cu logate traditii care a dat peste 10 000 ab'olventi $i unde de curind a-a i n f i i n b t Lsociatia Internatistilor la care sint mem' r u fondator. Am absolvit Facultatea de :lorticultur5 din ALma Mater a Ia$ului ,iin Dealul Copoulu,i intr-o zon5 pitoreasc8 ,-e cuprinde Parcul expozitioi, Gr8dina :otanic5 $i faimosul tei a1 lui Eminescu. ' n Institutul Agronomic, in cadrul cgruia ;unctioneaz5 Facultatea de harticultur8, a lotivat fprimul ag'ronom $i economist aarar care a fondat la noi mivcarea agra;.itan5 modern5 - Ion Imescu de la Brad, qle care i,l considergm ca membru fondator 71 P.D.A.R. Mai sint $i altii ca de pildri .narii profesori Agnicola Cardav, Haralambie Vasiliu, Marin Drricea. f n timpul studentiei a m civtigat trei 3remii - nationale i n cercetarea stiintific5 ;i fiind printre pri'mii la absolvire i n

1970 m i s-a oferit $alnsa s5 lucrez in invit5mintul s u ~ e r i o rsau En cercetarea stiintific.5. A m preferat s5 plec i n agri&lt u r s din considerentul c5 m - a m inscris la agronomie c5 s5 practic a c e W meserie. A m lucrat i n primul an l a coo-perativa agricol5 din RiiducBneni, apoi i n urm8torii nou5 ani la cea din Grozevti. - Ati intrerupt deci orics legiiturd cu cercetarea ~tiintificd ? - Nioidecum ! In 1972 m - a m inscris la doctorat $i dup5 12 ani in 1984 mi-am sustinut teza obtinind titlul de doctor i n ~tiinte agricole. - Cu ce subiect ? - A m ales o tem5 din entomologia $i protectia plantelor - u n studiu complet despre genul Scotla - $i a m elaborat o lucrare care ored c5 a avut atunci u n oarecare rrisunet dacri v 5 spun c5 la sustinere a u fost prczcnti mni binc de 400 de speciali~ti $i cti intre metodele d e combatere a m utilizat feromonii. Bineinteles pe parcursul realiz&rii tezei a m avut experientc i n cimp, in laborator, lucrari de biologie a parazitului, dinantic5, morfologie, tratamente, combalere bialogic5 etc. - Din perioada activitiitii dumneavoastrd i n productia ce amintiri aveti ? - A fost greu dar a m avut $i satisfactii. La G r o z c ~ t ipgminturile erau inunda-

te de revgrsgrile Jijiei $i 'Prbkului de cite 4-5 ori pe an. Din 1971 pin6 ih 197576 a m avut numai necazuri. In fiecare a n r h i n e a m cu numai 200 de hectare neafectate de inundatii din cele 2 300-2 400 ha. Trebuia s& fie asiguratg o autosuficient5 ca s5 zic a$a pentru locuitorii comunei. Am preluat unitatea cu vreo 12 milloane de lei pierderi $i cind a m plecat - printr-un efort a1 nostru $i a1 statului bilantul indica 12 milioane beneficii. In acea perioads am intrat ink-un conflict cu oficialitfitiae de la Ia$i care insistau s5 se mute $i cele 4 sate de pe mallul drept a1 Pruitului astea adsugindu-se la alte vreo 11 sate care se mutaserh ~i care de fapt a u fost rase de pe suprafata p5mintului de furia apelor Prutului. Prin 1975 a m reuqit s5 lmgun exeoutarea unor lucrgri de hidroamelioratii astfel c5 treaba a inceput s?I meargg an de a n mai bine.

$tiu cd ati avut $i oarecari conflicte cu puterea ? - Da, unele mi le-am fdcut singur, altele au ajutat oltii s5 se contureze $i ca urmare am fost retrogradat la funct~ad e $ef de ferm5 la Schitu Duca. Aici am preluat o ferm?I cu pierderi, d a r in 3 an1 de zile a m adus-o la beneficii de citeva milloane. Sigur c5 $i la Rgducheni $i la Iavi $i la Schitu Duca am incercat sg-mi fac cit rnai bine meseria. Iaviul a luat . ~ titlul i de Erou a1 Muncii pentru rezultatele din agricu~ltur5 ...

este via@ ! Am avut unele nepl5ceri dar nu de fond. $i chiar dac5 s-a spus $i se rnai spune c5 am fost implicat Sntr-o serie de procese trebuie s5 v5 precizez c5 dacil am gresit ca $ef de unitate, la ificeput cu mai putin5 experientg, din dorinta de a inf5ptui s-au rnai strecurat in jurul nostru $i oamenl care emu pe ling5 lege. Instanta la vremea rdpectiv5 a avut grijl s5 analizeze cu mult5 atenfie cauzele $i pot s5 spu11 cg nu a m suferit nici un fel de prejudicii morale. Sigur c5 au ap5rut $i aspecte rnai putin placute a$a cum se intimpl5 sau se poate intimpla oricui legate de o anumi~fiinvidie care pin5 la un puact este fireasc5 dar pe mine, r5ut5tile altora m-au mobilizat rji a m considerat Sntotdeauna aceastg invidie ca un stimul generaltor de tensiune fecund5 ~i de aici concurenta. Unitatea $i cu personal am fost decorati de dou5 ori pentru rezultatele obtinute acolo impreun5 cu oamenii. h anul 1980 am fost promovat direetor la Directia agricolg, functie in care am rgmas 5 ani. Apoi s-a luat o hotgrire cle catre fostul partid cornunist ca in situatia de criz?I E n care se g5sea agricu'ltura s5 vinZ la judet cite un specialist agricol. Aceasta pe d e o parte pentru cj. agricultura mergea prost $ s-a i sperat c?I venind un om din productie s5 se rnai renunte la activism iar ge de alt5 parte trebuiau s 5 s e g5seascg tapi isp%itori nu dintre activ i ~ t i ipolitici ci dintre specialivti. Era la mod5 o asemenea politic5 de cadre cind se puneau pe seama speciali$tilor nerealiz5rile din domeniul agricol, ca de altfel $i din alte domenii, dar mai mult in agriculturi unde se investbani tot rnai putini $i se cmea mereu rnai mult.

- Ati avut - Da. aga

~i alte necazuri ?

- Nu cred cd cc-mi spuneti este revelator. $tim cu totii cd se mintea enorm, nstfel cd productiile raportate nu reflectau realitatea. Socotesc cd poate este rnai bine sii eziitdm pomentrea unor asemenea titluri eroicc triumfaliste... - Nu este chiar asa ! De$i la prima vedere s-ar p5rea c5 aveti dreptate trebuie ins5 s5 $titi c5 peste tot se practica un cuantum egal a1 minciunii. Astfel, dacj. in judetul Ia$i productia medie anua15 de griu la hectar era de 2.700 kg se rnai ad5ugau 3.000 $i la fel era in toat5 tara. Ori dac5 E n judetul Olt - s5 zicem se obtineau 4.700 kg grEu, se ad5ugau tot 3.000. De aici rewlth c5 cfortul agriculturii ie$cne era mult mai mare. S-a muncit mult, au fost $i lucr5ri importante de hidroamelioratii $i chiar edilitar gospod5r e ~ t... i
Domnule Surdu trebuie , sd fim cu totii de acord cd fn epoca istoricd pe care sper cd am incheiat-o, agricultura, zootehnia $i deci $i apicultura erau supuse unor presiuni aberante care probabil urma$ilor nostri E e vor pdrea de neimaginat. Ca sd finalizdm $i s6 ajungem la actualitate precizati vii rog E n citeva cuvinte cum ati ajuns pre~eclinte a1 Partidului Democrat Agrar din Romania. - Tn decembrie 1989 m-am aflat in Bucuregti. Am fost in toate ,.punctele calde" ale Revolutiei a$a c5 in primul guvern provizoriu am fost numit Ministru Secretar de Stat in Ministerul Agriculturii $i Alimetati~i.Apoi am infiinwt partidul nostru ~i la primul COnRreS am fost ales presedinte. Nu m5 consider in exclusivitate un om politic sint rnai degrab5 un specialist implicat in politic: ...

- Dar
cat ?

in apiculturci cum sfnteti impli-

- Sint de rnai multi ani membru Sn Asociatia Cresc5torilor de Albine din Fkxmhia. Niciodat5 nu am renuntat la stup5rit $i pot s5 v5 spun c5 datorit5 albinelor am avut mari satisfactii de ordin moral $i chiar de ordin material. Un foarte bun prieten - 1-a numit pe dl. dr.

Emilian Enciu, prepxlintele filialai jude:ene Ia$i a asociatiei stupari'lor rom3ni $i :,:eful Statiei zonele apicole din Poieni, m-a ajutat mult $i NU ezit s5 m&rtu5r,isesc -5 cea mai mare parte din apiculmtura pe ,?are o $tiu i-o datorez. Am inmultit mereu sOupina personal5 $i ast5zi sint proprietarul a 112 fami41iide albime. Pe ling5 miere am obtinut din stupin5 cear5, polen, propolis $i - atunci cind avca cgutare - apilannil. Din pficate in ultimi'i doi a d am avut 'nai putin timp pentru stupi ca $i pentru iiteratu,m apicoll. Chiar revista ,,RQMA,VIA APICOLAa pe care o apreciez nu : L m reu5it sEi o citesc numsr de numhr a$a cum a$ f i vrut. Ref erindu-m5 la Asociatia CrescEi~bri3or de Albine - am mai spus-o $i cu alte prilejuri - aceasta constituie un model de <~rgamizare bine articulat $i functional a unor proprietari individuali. Nu fac deloc .~pologiacolectivismului - de care sper c& am scripat definitiv - dar aceastl grupare profesicmal5 mi se pare exemplar5 gi :'egret c5 in nici un alt domeniju a1 zo,~tehnieinu avem o asemenea struabur5 ji cri probabil va rnai treee timp ping vor :>pare in domeniul crevterii animaldor zonrne noi de asociere ca in wride euro, x n e cu agrioulturh av.ans&&. Cred c5 datorit& capacitapi asociatiei de a realiza o coeziune structuml-funcfianal5 Zrttre cerce:area stiintificg, inv5t5mTntuil a ~ i c o lsi ac.ivitatile p~oductiv-com~rciale Line reprewntate in profilul teritoriului national ca ri datoritri recunoavterii pe plan mondial 1 meritelor organzatiei stuparilor romini. aceasta ,a putut rezista intr-un regim declarat net im@otriva propriet5tii panticulare. Sigur c5 actualmente peri0ad.a de branzit,ie spre economia de piat& - cu toamte necazurile ei - afecteaz5 . ~ apiculi tura dac5 ne gindim numai la cre~tarea ~~returi'lor unor materii prime $i materiale :I zahgrului, a transporturilor, a energiei. Dar siont convins c5, mult mai repede ca ,,ilk sectoare ale zootehniei, oregterea albinelor va cunoavte revinilmentul avteptat si dezvoltSinlle nonmle. In fond ,aici iaitiativa particdar5, inventivitaka, diversiPicnrea productiei nu sint ffinate. Traditie 5un5 exist5 iar costurile de productie pot C i mai u$or anmoniza'te cu veniturile. In ultima v,reme am cSl5torit mult in strriingtate ~i unele imagini din timpul ncestor c516torii mi se supr~apuneau cu cele de acasl. In Coreea de Sud sau in Tha,iilanda am v5zut pe sttrgzi o miware a Luturor asem5nfitoare cu a albinelor dintr-un stup sau de pe un fagure. Fiecare om sau vehicull se gr5beau s5 fac5 ceva, ma o aotivitate - desigur i~ntr-un scop anume -care impresiona. $i prin aceasta cred cri se eeplicP saltul economic intr-un timp record a1 acesbr t5ri.

Considerati cd in viitor la noi Qn tarti rolul apiculturii se va restringe ? In nici un oaz ! Am convingerea c% r U emlogic, social gi economic a1 albinelor va cxeqte. Se $tie c2 prin polenizare albina a preluat o sarcin& care in a entoalte vremuri era $i a insectelor & mofauna spontan5 polenizatoare. Acesteinsecte au disp&.ut treptat datorita chiimiz%Eii ~i mecanizirii agnicul%unii.Or dac2 accept&m c5 inc5 destull vrenle de aici fnainte .nu se va putea face agrioultur8 far5 chirniirare $i f 5r5 mecanizare (ex~perienb dtora demonstreazg cu prisoslng acest Zucru) cred c5 albim trebuie protejatfi iar apicdbfii~itrebuiesc ocrotiti. Sporurile cantitative $i cre$terile ditiative ale recoltelor de sexnine, l e g m e $i Lru& obtinute gratie polenizgrii dirijate ou albine justific5 pe dephie un p m g m cu bgtaie lung5 de protectie a albinelar $i de .mardare a m o r avantaje .propnietmilor de stupi care vin in aj,u'torul legumic~u8torilor, pomicultorilor, a1 agnicuhbrilor in general. Rolul social a1 apiculturii nu trebuie pri'vit n,umai ca o cale de ocupare tobail5 sau partial5 a fortei de munc5 d,bponibi15 ci ~i sub aspectul faloaselor in directia p5str5rii bunei s a r i de s&n%tatea celor care i$i petrec o p a r k dln timp in stupin5, in mijJocu1 naturii, $i m i ales a ce:lor care benefioiaz5 de medi.camentele apiterapeurtice, de bioenergizai~tele care gi-au doveditt de mult valoarea. In sf'ksit ralul ecologic a1 albinei este bine cunczscut $i in oricare tars civilimt5 - di'n Comunitatea European& s l zicem i,ar ceninb incurajgrii de critre guvernele ,respeotive a dezvoltgrii apicul turii nu mai este considerat5 o dorintB neglijabil5 sau un lux costisi,tor.

A$a cum bine ati remarcat, i n actuala perioad8 de tranzitie spre economia de piat6 apicultura .se confrunt6 cu unele greutiiti. Cred c6 pe unele le cunoa$te$i ... - Da, am auzit c& la un moment dat a existat intentia de a se percepe un impozit pe venitul rea1,izat din apiculturg ceea ce mi se pare absurd. Bine ch pin5 la urm5 s-a reusit elriminarea acestei prevederi ! Dar sint $i alte necamri ... Asupra unuia a$ vrea sd ne oprim. De$i s-a intervenit la Ministerul Silviculturii, anul trecut, pentru prima datii i n ultimii 50 sau 100 de ani, s-a perceput 0 tax6 pentru stupii pe care apicultorii i-au adus i n pdduri la masivele melifere. a t de nedreaptai este aceastd maisurai ? Se $tie de toaG lu'mea cfi noi a m mo$tenit o ecanomie dmastruaasri $i degenerat2i gi c 5 n-am avwt economie de piaw. Mii se pare ins5 neCixesc ca unii s5 exegereze in dorinta de a reaIiza cu orice pret ve-

nituri degenerZnd in contin'uare relatiile individ-societate. Dac5 pin& $i i8mp5r5teasa Maria Theresia la vxernea ei a dat o Patent5 prin care incuraja apicultura in provinciile romAne$ti din fostul Imperiu Austro-Ungar care se $tie c5 avea o administratie cu urn Dronunbat rol si caracter spoliate< - dac5 homni,i' novtri 'p5minteni octroteau stwvii din brani&ile domnesti si m5n5stire~tih e ce s5 vin5 acum unii cu asemenea mtisu.ri abuzive ? P5durea ofer5 alte surse de venituri care trebuie bine gospod5rite : vinatul, lemnul, fructele de p5dure, ~i~upercile, plmtele ' medicinale. Nectarul $i polenul oferit de vegetafia din perimetrele silvice constituie o resurs5 national& care nu intr5 in posesia aceluia care adimnistreaza o suparafat5 de p5dure $i nici m5car nu apartine proprietarului acelei suprafete. $i apoi dac5 particularul proprietw de stupi care cu atitea eforturi fizice $i b5nevti vine cu stupii in pgdure $i st5 ling& albine in conditii destul de lipsite de confort iar recolta pe care o q t e a p t 5 nu, este sigurg de ce s5-i mai pui o tax5 ? Dac5 n-ar veni el cu albinele sale cine a r valorifica nectarul ? Nu rnai vorbesc despre rolul pbtrririi echilibrutlui ecologic pe care albinele il au miunde s-ar afla. V5 promit sfi intervin in favoarea apicultorilar mai ales c5 un secrelar de stat de la silvicdtur5 este agrarian. Pentru cii am citit O n Programul P.D.A.R. u n capitol referitor la problemele silvicultur&i mi-ar place sii cred cii afirmafia dumneavoastrii nu este una de conjuncturii... . , Nici vorb5 ! Sintem $i sint interesat sil ^mcerc5m s& punem ordine in aceast5 problem5 ca si in altele legate direct sau indirect de dezvoltarea apicdturdi. Un concept a1 agrarienilor sun5 cam a$a : ,,S5 facem ca s5 dispar5 al nostru p5gubitor $i s5 apar& a1 msu competitiv $i cigtigiltor". Or pentru aceasta, pe ling5 c5 trebuie s5 ne lepild5m definitiv de concepfia colectivisth, este necesar sB incuraj5m initibativa particularullui, s5-i inlesnim acestuia manifestarea calit5tillor lui de bun gospodar. Consider cil in apicultw5 - unde crescgtorii de albine paticulari slnt maj ~ r i t a r i ~detinritori i ai patrimoniului national apical $i nu mai trebuie atribuite titluri d e proprietate sau restituiri de bunuri, - economia de piat5 poate ss-$i v5deasc5 rapid avantajele. Legat de aceasta am asistat ou totii neputincio~ila diminu' area efectivelor d,in zootehnie pentru c5 unele comisii de lichidare din fostele C.A.P.-mi $i asociatii intercooperatiste au inteles c5 e vorba de o liohiidare fidc5 a animalelor $i h foarte multe locmi a$a s-a $i intimplet. Apreciez c5 filialele judetene ale Asociatiei Crescgtorilor de Al-

bine puteau s5 se implice mai mult cind a fost vorba de desfiintarea unor stupinr dm fostele C.A.P.-uri, 1.A.S.-uri sau alc silmicu~lturii. Secretarii filialelor $i ceilalti salariati puteau influenta $i chiar determina ca familiile de albine, stupii, alte utilaje apicole s5 ajunga @ I acei oatmeni care indrggesc albinele $i $tiu s5 conducg o stupins. Stupii puteau fi atribuit. apicultorilor incepstori sau celor cmsacrat~ posesori ai unor stupine pe care doreau s t le dezvolte prin cumpflrare, restituire 'in compensatie, arendare, concesionare sau E n alt mod astfel ca harnicele $i atit de gingagele insecte s5 poat5 tr5i $i produce.

- Stimate domnule Surdu se spune c6 ,,politics este arta posibilului" $i fiirii Ondoialii cii aSa este. Eu cred cd politica este treciitoare ~i deci efemerii $i pus6 aliituri de apiculturii putem constata cci apicultura este vefnicd, - dovadii $i istoria multimilenarci a stupiiritului pe aceste meleaguri generos diiruite de Dumnezeu. Tot atit dc. adevcirat este cii fiirci o politic6 siiniitoasi. nu exist6 o economie sdniitoasii, de anvergurd, care sci garanteze proprietatea $; prosperltatea individului $i a natiunii. Apicultorii sint datori sii-$i apere interesele $i treptat sii determine manifestarea nnei constiinte apicole nationale ca premisd sigurii $i necesarii a propci$irii apiculturii. fDac5 judec5m aten.t este evident cF f iecare apicultor care i'ubqte albinele $i bbeinteles natura are in cugetul $i suble,tul lui u'n segment mai mic sau mei marc de con$tiint& apicd5 chiar dac5 interesul materia.1 este precump5nitor. Tin fond estc normal s5 fie aya. Legat de trecerea timpul'ui, d o r i n b men e s k ca atunci cilnd va suna ceasul s5 m5 retrag la stupina personal5 d,in comuna Schitu Duca unde am p5sbat casa $i unde este o biseric5 frumoas5 in a1 c5rui cimitir mi-am luat un loc de veci. In u~nul din satele comunei, h Dumitre~ti: G515tii - sat care conform schitei de sistematizare trebuia demolat - am donat pni,mul meu salariu de ministru secreb,! d e stat pentm constru'irea unei biserici a$ez.rea fiind lipsit5 d e l5ca$ d e cult. Deci sint cap de list5 a ctitori~lor gi m5 bucur ck fnndatia bisenicii a iesit acum d,i.n piimint. Sper c5 acolo va fi o icoan5 a Sfintului Ambrozie, ocroti'torul apicultorilor si proteotorul albinelor...

- Cum convorbirea noastrd are loc la s f i r ~ i t de a n ea a r trebui sii se incheie cu Ontrebarea: Ce vd doriti $i ce doriti cititorilor no$tri i n noul a n ? - Ca apicu1,tor doresc ca i.n anul ce vine productia stupilor s5 fie atit de mare En(continuare En p a g . 1 2 )

DIN

~NSEMNARILE UNUl CURSANT ZELOS

Gheorghe Dan TUCUDEAN

De l a lectori

,,Inpastoral mai vin cf'te unii care fac pe inspecorii. Inainte de toate cereti-le s 5 se legitimeze. Dac5 nu o pot face, le veti spune : - Dom'le vezi drumul Bla ? Poti s-o iei in sus sau in jos. Te rog s5 n u insivti pentru c5 voi fi nevoit s5-1 chem pe colegu', care a fost boxer la categoria mijlocie $i nici nu $tie multe". ,,Pofi s5 ai fericirea s5 a i cules, poti sli a i fericirea s5 n-ai cules. .. " ,,Dac5 umbli la stup spre sfirvitul culesulului $i pe vreme inchis5, poti s l fii foarte intepat" ,,In pastoral, acolo nu m5 duc cB stropesc, dincolo nu m5 duc nici de-a1 dracului cli-i soacri-mea !" ,,Prunas domestica - denumirea $tiintific5 a sticlei cu tlirie".
i b

,,- Domnilor, n'avem timp acum s5 pierdem vremea cu fleacuri de anul trecut".
D, la apicultori de ,,bineu Am h t r e b a t un apicultor ,,b&trine6 citi stupi sg-mi' cumptir, iar el mi-a rlispuns fix aga : ,,- Ai mai v5zu't matale bani zburind ?" ,,- Nu se consum& banane 24 ore Inainte de inspectarea stupilor, deoa.rece bananele contin o substant5 alarmantli pentru albine. Pentru mai multii sigur.ant5 eu nu m5ninc banane decit o singur5 datli pe an".
Dintr-o carte de vise
,

- ,,Miere de visezi - ve$ti rele .inseamng Albin5 - cfgtig, folos ; - intepindu-te - nenorocire ; - ucizind - pierdere de bmi".

SITUATIA ACTIUNILOR 81 DOCUMENTATIIIBR PRIVITOARE LA OBTINEREA UNOR AVANTAJE PENTRU PROTECTIA APICULTORILOR $1 STIMULAREA PRODUCTIEI APICOLE
(contfnuare d f n p.
3404 din 8 noiembrie 1991. Ordinul
5)

este inaintat la Ministerul Mediului (dl. Ministru Marcian Bleahu) pentrul ultima semnlitur5 ;
La punctul 6 - In prima decadg a lunii decembrie 1991 s-a inaintat la Ministerul Agriculturii $i Alimentatiei o not3 pentru emiterea unui Ordin a1 ministrului in care se prevada rezolvarea problemei carburantilor pentru apicultorii ce deplaseaz5 stupii in pastoral ; La punctul 7 - In aceewi not5 s-a cerut rezolvarea problemei zahgrului necesar furajlirii familiilor de albine in perioadele lipsite de cules din natur5 ; La punctul - s - inaintat ~ adress Ministerului Finantelor cu nr. 1691 1991 12 care s-a rgpuns cu adresa nr. 115029 din 28 martie 1991 precizindu-se

c5 paragraful referitor la scutirea de impozit a veniturilor realizate din practiCarea apiculturii a f0st inclus in proi?Ct~l Legii impozitului pe veniturile agricole ale populatiei, proiect inaintat Palamentului RomPniei. In plus, s-a redactat o noti3 a Asociatiei Cresc5torilor d e Albine din RomPia, noti semnatli d e Ministrul Agriculturii gi Alimentatiei in care se cere ca proiectul Legii ~ r i v i n d creqterea $i ameliorarea animalelor sli se stipuleze clar la Capitolul I, articolul 5 : ,,Veniturile realizate din crevterea viermilor de mgtase $i a albinelor sint Scutite de impozit"' La punctul 9 S-a hotgrit sprijinirea in continuare a apicultorilor ince~ 5 t o r ia$a cum se pmvede in enuntul din text111 Redactia

SA ~ N T R E T ~ N E M IN CONDlTlI C ~ TMA1 BUNE

TOATE UTILAJELE APICOLE
ing. Nicolae NICOLAIDE

Urmare liberalizarii preturilor, costul utilajelor apicole a crescut mult, ceea ce ne oblig5 s5 Entretinem in conditiuni cit mai bune intregul inventar apicol de care dispunem in scopul de a-i prelungi durata de utilizare. Nu mai trebuie demonstrat c5 utilizarea gi intretinerea corespunz5toare a stupilor gi intregului inventar apicol implicl cregteri mult mai reduse ale bugetului decit procurarea prin cump5rare a utilajului. Trebuie s5 tinem cont $i d e faptul c5 materialul lemnos ca $i cel metalic din care sint confectionate o serie d e utilaje (stupi, nuclee, cabane apicole, pavilioane, rame, centrifuge, tlvi de desc5p5cit etc.) este in general rezistent gi data curltirea, repararea, chituirea, vopsirea, depozitarea sint corespunz5tor efectuate durata d e folosire se prelungeste mult. De multe ori a m Entilnit stupine in care inventarul apicol, degi vechi - chiar mogtenit de la apicultori care le-au utilizat zece sau dou5zeci d e ani - era inc5 functional $i proprietarul i$i fiicea bine lreaba cu acest inventar. Prin expunerea lor la diversele ,internperii, ploaie, z5pad5., ar$i@ etc., stupii sint s u p u ~ i unui proces lent d e degradare. Pentru impiedicarea $i incetinirea acestui proces $i implicit pentru prelungirea duratei de folosire stupii vor trebui protejati anual dac5 este posibil prin acoperirea peretilor exteriori cu dou5 straturi de vopsea de ulei. In Iprealabil se vor chitui eventualele crlpgturi formate in lemn, chitul fiind apoi acoperit cu vopsea. Pe vatr5 stupii trebuie s5 fie agezati pe picioare sau suporti la o in5ltime de cel putin 15-20 cm de sol spre a se preintimpina astfel putrezirea fundurilor. Stupii goi $i cei din rezerv5 vor fi adlpostiti pin5 la folosirea E n magazia stupinei. 0 atentie deosebitii trebuie acordatP invelitorilor capacelor ; in cazul in care acestea sint din tab15 vor trebui gi ele protejate la exterior cu vopsea. Invelitorile din carton asfaltat trebuie controlate cu atentie ,spre a nu avea perforsri sau portiuni lips5 pe unde apa din precipitatii s l se poat5 scurge in interiorul stupului. Invelitorile din carton asfaltat pot fi intretinute prin asternerea pe suprafata acestora a unui amestec cald de smoalil

$i p5cur5 suprafata fiind apoi pudrat5 inainte de rlcire cu nisip cernut fn cadrul ateliel-ului apicol, de care trebuie s5 dispun5 orice stupin5, se vor efectua toate reparatiile curente ale intregului inventar apicol ce prezintii un grad avansat d e uzur5. Astfel, obiectele care necesit5 a fi reparate, vor l i aduse in atelier, unde in functie de stric5ciunea ce o prezint5, li se vor inlocui partile uzate, utilajele respective putind f i apoi redate in circuitul de productie. Dup5 efectuarea reparatiilor curente stupii vor fi dezinfectati, apoi vopsili la exterior $i astfel, in sezonul cald, se pot popula in continuare cu albine. Aceleagi mgsuri de conservare $i reparatii curente vor trebui dectuate gi in cazul nucleelor $i stupinelor preliminare. Un alt utilaj cu un pret de cost ridicat, absolut necesar in stupin5 este $i extractorul sau centrifuga. Dup5 fiecare folosire, aceasta trebuie spillat5 cu ap5 c&ldug, bine uscath de umezeala aderent5, iar angrenajele sale protejate cu vasel i n l industrials. La exterior in cazul in care extractorul nu este confectionat din otel inoxidabil, se recomandg de asemenea vopsirea acestuia cu vopsea d e ulei. 0 atentie deosebitl trebuie a c o r d a s $i piistrririi optime a materialului lemnos de rezervl de care dispune stupina (funduri d e stupi, podi$oare, nuclee, hrlnitoare, site d e ventilatie, corpuri de stupi, magazin e etc.) spre a se evita degradarea lui. fn acest scop, materialul lemnos de rezerv5 trebuie stivuit, ferit de ploi $i vinturi prea puternice, de actiunea direct; a razelor solare, cit $i de actiunea unor d5unatori (molii, goareci, carii d e lemn etc.). fn ceea ce privevte putregaiul acesta se caracterizeaz5 prin modiiicari ale lemnului provocate de ciuperci care duc in final la putrezire. Putregaiul poate fi rogu, produs de ciuperci care se h r b e s c cu celuloz5 $i alb, produs de ciuperci ce se hrlnesc cu legumink Lemnul contine in compozitia sa 18-40/o leguminl. Hrlnitoarele din lernn vor trebui parafinate spre a se evita scurgerea in interiorul stupului a siropului de zahlr. S e va acorda d e asemenea atentia necesarii intretinerii $i reparlrii cabanei api-

cole, a peretilor acesteia, a pardoselei, precum $i a invelitorii acoperi$ului. Pentru o mai bun5 protejarc a materialului lemnos se recornand5 de asemenea vopsirea cu vopsea de ulei a peretilor cabanei apicole ce se pot vopsi atit la exterior cit $i la interiorul ei. Nu trebuie neglijate nici reparatiile d e intretinere a remorcilor apicole, a p5rtilor de rulare de la pavilioanele apicole (cadrul, protapul, rotile, anvelopele, sistemele de frinare vi semnalizare). Se vor verifica cu grij5 aceste utilajc

si componentelc lor $i se va interveni atunci cind este cazul. Prin Intretinerea bun% a stupilor $i a intregului inventar apicol vom putea economisi importante sume de bani $i contribui astfel la rentabilizarea activit5tii apicole. Este d e subliniat c5 acum, fn sezonul rece trebuiesc efectuate toate lucrarile enumerate astfel c5 o data ce declanqarea sezonului activ in fiecare stupin% toate utilajele s5 fie pregstite pentru utilizarea lor cit mai profitabilii.

DESPRE APICULTURA, ALBINE 81 POLITICA

(conti7zuar~. din p e g .
9)

cit s5 devil? milionar a15turi de alti cEt mai m u l t ~ apicultor~ miilionari E n stupinele c5rora recoltele s5 dep5rjeascs avtept5rile. Sii fie un an bun $1 s5 reuvim s2 dspiq~rn toate necazurile de acum qi cele care vor vcni. Ca Lider de partid doresc s5 preg5tim alegeri locale vi generale civilizate. Recomand tuturor sii studieze programele politice ale partidelor gi s5-$i vada interesele judecind ce au f5cut partidele si liderii acesto~a in parlament, in mass media, in tar5 $i str5in5tate de la Revolutie pin5 acum. Eeste nevoie de aceast5 retrospectivri pentru ca fiecare s5 poat5 vota in cuno$tint5 de cauz5. Numai astfel voin putea fundamenta o structur5 democraticj echilibrat5 ce garanteaza c5 illiciodats interesele politice nu vor putea confisca la un moment dat interesele economice $i sociale ale unui grup sau altul. Dinamizarea vietii politice, economice, sociale $i culturale nu va fi posibil5 f5r5 o

democratie autentica, f5r5 garantarea prbprietstii, a drepturilor si liberthtilor individuale. Promovarea interesului individual si manifestgrile avantajelor economiei de piat5 vor fi posibile numai pornindu-se de la oriteriul valoric $i nu de la vmecheriile idbbne care alunec3 inevitabi'l in in$eliitorie. Doresc ca partidul a1 c3rui lider politic sint s% obtin5 rezultate bune in alegeri ca partid de centru ce nu va c 5 h niciodat5 in extremisme. Succesul nostru electoral il doresc suficient perYtru ca nici dreapta nlici stinga sh nu paat5 lua in parlament o decizie care s% n e pGgubeasc5 pe noi t e i cei din agriculturg. Urez un an nou fericit in pace $i bungstare tuturor apicultorilor $i le adresez traditionala urare ,,La multi ani !" - Vd multumesc.
A consemnat Elisei TARTA

V I N D rcmorcd ?IOU&, capacitate 70 stupi. Tel. : 923122924 ; 933141375

(1)
(2)

CAUT ASOCIATI pentru explorarea pietii muncii externe. Tel. : 936164051

V r N D Plutex special tnnobilat $i gata confectionat cu aplicarea direct6 pe sticld en 20 sec. f6rd sit necesite lipire, utilizarea sticlei pe ambele fete, rezistenp garantatd la min. 250 cicluri de dezlipire (500 cicluri de recoltare), durata operatiei de dezlipire 10 sec. pe fat& aderentd superioard a suprafetei In conditiile Cregterii puritdtii $i productiei de venln. Tel. : 90115.11.76 (3)

F2r5 preiudecgti despre

PERSPECTIVE f N -APICULTURA
Prof. COsTACHE PAIU Vicepregedinte a1 Asociatiei Cresofitorilor de Albine

lncd un a n apicol s-a incheiat $i d i n ximd n u poate depdgi cifra de 1.400 de mii de familii i n conditiile unui stupdrit paspiicate cu rezultate deosebit de slabe iar toral pe distante mari. Rentabilitatea stuapicultorii i$i pun o serie de intrebciri qi pinelor sciidea intrucft costurile de procautii, in experienta inainta$ilor $i a lor proprie, cauzele e~ecului. N u spre aceste ductie creyteau datoritd scumpirii transporturilor. l n conditiile de azi ale apiculcauze E m i indrept e u atentia pentru cd descifrarea lor este o problemd de $tiinfa turii bazatci pe proprietatea particulard, problema bazei melifere pentru plantele solului, de cunoagterea unor fenomene cosmicc $i lucrdri tehnice cu implicatii i n cultivate (rapitd, floarea-soarelul, coriandru) trebuie reconsideratd ; la fel gi pendezuoltarea plantelor : e o problem6 a oamenilor d e gtiintd din cadrul Ins@tutului tru pddurile de salcim, tei, ca $i pentru a r b u ~ t i imeliferi (murul, zmeurul) $i finede Cercetare $i Productie pentru Apicultele din zonele colinare $i montane. turd cdrora noi le cerem adeseori totul U n studiu asupra bazelor melifere i n fcirci sii tinem seam6 d e limitele cunoagterii $i de posibilitdtile tot mai restrinse ale noile conditii se impune iar sistemul informational cu relatia filiale-central6 ~i fortelor omului in fata tainelor naturii. invers a devenit de strictii necesitate. Ceea ce vreau sd se retina este un fapt constant $i anume : desfd$urarea u c t i v i t f i ~ i ~ U n a1 doilea parametru tine de pregdapicole in cadrul unor parametri care at1 tirea apicultorului, d e cunoa~terea$i apliriimas aceiagi cu adaptcirile de rigoare i n carea unor tehnologii avansate in domefunctie d e anumite stdri conjuncturale. niul exploatdrii stupinelor. Asociatia a tiAce$ti parametri sint : baza meliferd, teh- ptirit $i va continua s6 tipcireascd lucriiri nologia apicold, materialzil biologic zi rc- $i studii i n acest domeniu (voi cita dour latiile economice d e schimb i n cadrul co- ultima aparitie : ,,InZtiere $i practicd in mertului interior $i exterior. Activitatea apiculturd" de Eugen Marza $i Nicolae Asociatiei s-a integrat, pe baze stiintific Nicolaide) precum $i alte broguri sau cdrti fundamentate, i n a c e ~ t i parametri. care au ajuns la tndemfna apicultorilor h ceea ce p r i v e ~ t e baza meliferd s-a p r i ~magazinele apicole S-au tinut i n contin.uare cursuri apicole la filiale $i conprocedat la o identificare a ei, astfel cd $i sub raporlul suprafetelor, a1 soiului flosfdtuiri pentru schimburi de experientd. rilor $i a1 localizdrilor geografice situatia Deci n u se poate spune cd n u s-a fdcut este bine cunoscutd. Ceea ce n u s-a reugit tot ceea ce era necesar pentru perfectioin trecut $i trebuie realizat acum este a narea activitdtii apicultorilor. 1n plus, i n se determina capacitatea bazei melifere de anul care a trecut s-a pus un accent deoa suporta un anumit numdr de familii de sebit pe apicultorul profesionist, pe cel care $tie sii producd miere $i ceard $i cure albine. In trecut s-a insistat asupra acest u i aspect a1 problemei, fie #@is, fie diside-a lungul anilor a valorificat produse mulat pentru a se dovedi cd baza meliapicole prin Asociatie. $i totuyi nici ace$ferd n u este nalimitatd; se $tie cd atzinci tia n-au realizat producfii la nivelul m u n ceea ce conta era numdrul familiilor de cii depuse anul trecut $i nici la nivelul albine care trebuia sii inregistreze o cregexperientei pe care o au $i a cuno$tintelor tere anuald d e m i n i m u m 10%. Asocintia a tehnologice pe care le stdpinesc ; cei cu militat pentru ideea cre~terii$i intretinerii mai putine cuno$tinte au e$uat f i e parunor efective formate din familii puternitial, fie total. Nu este asta o bucurie pence, capabile sd valorifice baza meliferii. tru nimeni ; orice pierderi t n apiculturii Nimeni n u are nevoie de familii multe gi ne intristeazd pe toti ; sintem total Zmposlabe, neproductive $i u$or atacate de boli triva tinutei datd de paradigma : ,,sa moa$i ddundtori. rd $i capra vecinului". De altfel, capacitatea limitatd a bazei fn ingrijirea familiilor de albine intrli melifere nu este o idee n o u d ; o cunostea o serie de lucrdri care n u pot f i $i nici $i Dfmitrie Cantemir. Asociatia a fundan-au fost eludate : stimuldri de toamnd $i mentat-o qtiintific, pe baza analizelor da- primdvard, tratamente medicamentouse telor statistice ajungindu-se la concluzia, (cunoscute din materialele publicate fie in incd de acum 6-7 ani, cd Pnccircdtura mabro$ura ,,Bolile familiilor de albine", fie