Sunteți pe pagina 1din 18

2.PROPRIETATI REOLOGICE ALE LICHIDELOR ALIMENTARE 2.1.

Consideratii generale
Reologia este stiinta care se ocupa cu studiul curgerii si deformarii n timp a corpurilor sub actiunea fortelor aplicate asupra lor. Ocupndu-se cu studiul solicitarilor si a raspunsului corpurilor la solicitari, reologia stabileste modele matematice care formuleaza functia de raspuns a unui corp supus acestor solicitari. Termenii generali calitativi folositi pentru a descrie proprietile reologice sunt vascoelastic, newtonian, ne- ewtonian, ti!otrop "i dilatant# parametrii cantitativi utilizati sunt viscozitatea, elasticitatea, viteza de forfecare, tulpina de forfecare "i tensiunea de forfecare. $ea mai larg vedere a reologiei lic%idului este obinut prin utilizarea flu!ului oscilatoriu la o frecven selectat deoarece atat vscozitatea cat "i elasticitatea sunt revelate# flu! constant dezvluind numai proprieti vscoase. &e asemenea este important sa se cunoasca conceptul de microstructura a unui lic%id din moment ce acesta sta la baza proprietatilor reologige. 'n lic%id cu structura izotropica are o aran(are perfecta a moleculelor din structura# in lic%idul anizotropic, structura are o orientare preferential directionala. Organizarea structurala a elementelor determina modul in care lic%idul curge iar organizarea microstructurala este influentata de ) factori de curgere distincti* +. 'n lic%id aflat in repaus este izotrop. ,. -ic%idele care curg pot deveni anizotrope. ). $urgerea indusa se decompune anizotropic atunci cand curgerea este oprita. Factorul 1:Un lichid in repaus este nu mediu izotrop fara orientare globala preferentiala a microstructurii.

3ig.,.+ Seciuni sferice de dou tipuri de particule n suspensie ntr un lichid45

.articulele anizotrope /sau macromolecule0, ntr-un lic%id se pot aglomera pentru a forma grupuri mai mari anizotrope, dar n general n cazul n care orientrile lor sunt aleatoare, lic%idul rmne izotrop. 1!emple de particule anizotrope sunt plci de bentonit, celulele ro"ii din snge, virusul tutunului mozaic, macromolecule biologice /acid %ialuronic, colagen, &e!tran, etc0, "i lanuri de polimeri sintetici. 2tt particulele de tip ti(a cat "i particulele de tip spirala sunt orientate aleatoriu in tot volumul, astfel nct suspendrile sunt izotrope.

Factorul 2 .Curgerea induce o structura globala anizotropica

3ig.,.,. $ichidul anizotrop45 3ig.,.). "iagrama rela#arii fluidului45

3orele de forfecare din cauza flu!ului, provoaca o reorganizare total anizotropa a microstructurii lic%idului. 2ctivitatea desf"urat n producerea structurii anizotrope care nsoeste flu!ul este de dou tipuri* o energie recuperabil asociat cu formarea structurii, care se identifica cu elasticitatea, "i o energie pierduta, disipata n formarea structurii "i alunecarii, care este asociata cu viscozitatea. 6n general, anizotropia este ma(orata cu rata de curgere "i cre"terea de nsoire a forele de forfecare. 3lu!ul are efectul aplicrii tensiunii si compresiunii la seciunea sferica din figura +. Rezultatul este o aliniere de ti(e "i o ntindere "i aliniere a particulelor spirala , astfel nct lic%idul devine acum anizotrop. Factorul !."escompunerea anizotropa atunci cand curgerea este oprita 7odificarea microstructurii nu este instantanee ci este nevoie de un timp finit. Timpul de rela!are este o msur a ratei la care structura se sc%imba ca rspuns la sc%imbarea flu!ului. 2stfel, cu sc%imbarea debitului, gradul de anizotropie se modifica cu timpul "i viteza curgerii. 2tunci cnd se ntoarce la starea repaus, lic%idul se rela!eaz pana la starea iniial izotropa. 3ora de reorientare a condiiei izotrope a elementelor microstructurale se datoreaz mi"carii browniene, n timp ce recuperarea forma de elemente fle!ibile microstructurala este a(utat de izvoare interne. $u cat structura locala e mai marre cu atat timpul de rela!are e mai lung 2tunci cnd flu!ul este oprit brusc, anizotropia iniial ncepe descompunerea pana la limita izotropica finala. 2nizotropia va scdea ntr-un mod determinat de tipul de particule n suspensie. 8cdere e tratata ca o funcie e!ponenial de timp, o rela!are aparent este definit ca fiind timpul necesar ca anizotropia iniial sa se reduca cu un factor de + 9 e : ;.)<=>. Reologia produselor alimentare este stiinta care se ocupa cu studiul deformatiilor si curgerii materiilor prime, produsele intermediare si produselor finite n industria alimentara. Reologia accepta drept modele limita corpurile cu proprietati unitare, adica cele a caror comportare este descrisa cu a(utorul legilor liniare. 8olidul perfect elastic /?oo@e0, solidul perfect plastic /8t. Aenant0 si fluidul pur vscos / ewton0 sunt corpurile reologice particulare. Oricare ar fi liniile de studiu ale reologiei, ea poate fi analizat sub urmtoarele aspecte* - reologia e#perimental B caracterizat prin determinarea calitativ "i cantitativ a principalelor caracteristici ale -t, de amplitudine "i frecven diferit.-elasticitii, plasticitii "i vscozitii n conte!tul - reologia teoretic B ce constituie o punte de legtur ntre elasticitate "i %idrodinamic "i care s-a dezvoltat pe dou direcii* reologie liniar "i reologie neliniar. - reologia fenomenologic B se mparte n micro "i macroreologie. 7acroreologia consider materialele omogene, izotrope "i lipsite de structura intern. 7icroreologia ine seama de structura specific "i deduce

proprietile

reologice

ale

materialelor

din

comportarea

constituenilor

structurali.

2.2.Vs o!itatea
%&scozitatea este rezistena la curgere pe care o opune un fluid /lic%id sau gaz0, datorit frecrilor dintre straturile interne de fluid. Reciproca vascozitatii este fluiditatea, o masura a debitului. 7elasa, de e!emplu, are o vascozitatea mai mare decat apa. &eoarece o parte a fluidului este fortata sa se miste, desfasoara intr-o oarecare masura parti adiacente, astfel vascozitatea poate fi vazuta ca o frecare interna a moleculelor, aceasta frecare se opune dezvoltarii vitezelor in masa fluidului. Aiscozitatea este un factor ma(or n determinarea forele care trebuie s fie dep"ite atunci cnd se folosesc lic%ide n lubrifiere "i cand sunt transportate prin conducte. 2ceata controleaz flu!ul de lic%id n procese, cum ar fi pulverizarea, turnare prin in(ecie. Aascozitatea se imparte in * Aascozitatea dinamica Aascozitatea cinematica Aascozitatea aparenta Ascometria produselor ne ewtoniene este o componenta importanta a calitatii produselor fluide si semi-fluide, mai ales cnd se urmareste amestecul acestora sau transportul produselor cu a(utorul pompelor. .lasticitatea si pseudo-plasticitatea sunt caracteristici urmarite n procesele te%nologice de obtinerea untului, margarinei, maionezei, pastei de tomate sau altor produse de natura similara. 2ceste produse trebuie sa prezinte capacitatea de a fi usor ntinse n strat subtire /termen sinonim B a fi tartinabil0 si apoi sa nu-si modifice forma dect sub actiunea fireasca a gravitatiei.

2.".Ti#$ri de %l$ide
&ac vscozitatea nu depinde de viteza de deformare fluidul se nume"te newtonian. 2pa, uleiurile minerale pure "i alte lic%ide larg utilizate n te%nic satisfac aceast condiie. umeroase lic%ide funcionale, ndeosebi cele sintetice conin aditivi cu greuti moleculare mari, care confer un caracter nenewtonian comportrii vscoase /fig.,.C.0.

3ig.,.C. Caracteristicile curgerii 'i curbele de (ariaie a (&scozitii45

2.".1.&l$ide ne'toniene

8unt denumite %l$ide ne'toniene acele fluide care prezint, n curgere laminar, izoterm-staionar, o proporionalitate ntre tensiunea tangenial i viteza de deformare /gradientul vitezei0 .O ecuaie simpl pentru a descrie comportamentul fluid newtonian este*

'nde,

2ceasta nseamn ca fluid continu s curg, indiferent de forele care acioneaz asupra lui. &e e!emplu, apa este un fluid newtonian, deoarece continu s e!emplifice proprietile fluidelor, indiferent de cat de repede este agitat sau mi!at. 2lte e!emple pot fi soluii apoase, emulsiile. Dn contrast cu acest lucru este fluidul non-newtonian, n care amestecarea poate lsa fie o EgaurE /care, treptat, se umple de-a lungul timpului - acest comportament este vzut n materiale, cum ar fi budinca sau, ntr-o msur mai puin riguroase, nisipul0, sau urca pe ti(a agitatoare /efectul Feissenberg0 din cauza tensiunii de subtiere, scderea n vscozitatea determinnd-o s curg mai mult /acest lucru este vzut n vopselele care nu curg, care se curata cu u"urin de pe pensula, dar devin mai vscoase atunci cnd sunt pe perei0. .entru un fluid newtonian, viscozitate, prin definiie, depinde numai de temperatur "i presiune /"i, de asemenea, de compoziia c%imic a fluidului n cazul n care lic%idul nu este o substan pur0 si nu de forele care acioneaz asupra lui. &aca fluidul este gaz, vascozitatea acestuia creste odata cu cresterea temperaturii# deci sub influenta temperaturii lic%idele curg mai usor, iar gazele curg anevoios. 2.".2.&l$ide ne(ne'toniene &aca fluidul nu respecta aceste relatii de mai sus se numeste ne(ne'tonian. &in aceasta categorie fac parte solutii de polimeri, polimeti topiti, multe suspensii solide si fluide vascoase. 'n fluid ne-newtonian este un fluid ale carui proprietati de curgere difera de cele ale fluidelor newtoniene. 3luidele nenewtoniene sunt material ale cror rezisten la curgere se sc%imb odat cu modificarea vitezei de aplicare a forei de forfecare , fapt pentru care curgerea lor este neuniform .6n categoria fluidelor nenewtoniene intr fluidele ale cror component la curgere este caracterizat prin proprietatea de consisten /pseudovscozitate0. $omportarea reologic a fluidelor nenewtoniene se datoreaz modificrii structurii interne/dispunerea reciproc a particulelor0 n raport cu starea de tensiune.6n general, concentraia ridicat "i temperatura sczut sunt cauze care induc comportarea nenewtonian a fluidelor. 3luidele alimentare cu comportament nenewtonian sunt amestecuri neomogene dintre doua sau mai multe fluide nemiscibile sau dintre un fluid "i particule solide fine. 6n funcie de comportarea reologic, fluidele nenewtoniene sunt mparite n trei grupe* 3luide cu caracteristici reologice independente de timp/fluide pseudovscoase, dilatante, plastic Ging%am sau plastic reale0 # 3luide cu carasteristici reologice dependente de timp /fluide ti!otropice sau reoipectice0 3luide vscoelastice /fluide cu deformare elastic ntarziat "i fluide cu curgere vscoasa cu fenomen de rela!are0.

3luidele nenewtoniene cu caracteristici reologice independente de timp cuprind patru categorii distinct de fluide* pseudovscoase,dilatante,plastic Ging%am sau plastic reale.

3ig.,.H.)eogramele fluidelor ne ne*toniene dependente de timp45 2.".".&l$ide #se$do)s oase 3luidele pseudovscoase se caracterizeaz prin faptul c devin din ce n ce mai moi pe msura ce efortul unitar tangenial cre"te, vscozitatea scznd cu cre"terea vitezei de deformare. $omportarea reologic a fluidelor pseudovscoase se datoreaz faptului c o vitez de deformare mai mare deformeaz particulele sau le rearan(eaz pe direcia de curgere, rezultnd astfel o rezisten la curgere mai redus decat cea a fluidelor newtoniene cu caracteristici identice iniiale, si n consecin "i o consisten mai redusa. 2.".*.&l$ide dilatante 3luidele dilatante prezint urmtarele caracteristici specific* .entru tensiuni reduse /viteze reduse de curgere0 se comport ca un fluid newtonian, devanind din ce n ce mai dure, curgnd mai greu pe msura ce cre"te efortul unitar tangenial# $onsistena lo r cre"te rapid odat cu mrirea vitezei de deformare.8e produce o ngro"are a fluidului. -a un moment dat , pentru o anumit valoare a efortului unitar tangenial curgerea nu mai este posibil.

$auzele comportamentului dilatant sunt urmtoarele* -a viteze mici de deformaie mediul fluid/solventul0 acioneaz ca un lubrifiant nte particulele coninute, meninnd la valori constant forele de frecare "i deci consistena. -a amplificarea starii de solicitare, deci odata cu cre"terea vitezei de deformaie , n masa de fluid particulele se deplaseaz rapid "i se stn(enesc reciproc, astfel c solventul nu reu"e"te s umple rapid golurile dintre particule, se produce o ndesare a particulelor , fapt ce conduce la cre"terea consistenei/rigidizare progresiv a amestecului0. 2.".+. &l$idele )s o#lasti e 3luidele vscoplastice /fluide Geing%am0 posed n repaus o structura spaial asemnatoare corpurilor solide.1le ncep s curg numai dup ce efortul unitar tangenial dep"e"te o anumit valoare I; denumit tensiune de prag, care reprezint efortul minim pentru pierderea formei. 3luidul Geing%am este considerat ca un corp vascoplastic, deoarece n comportarea lui intervin fenomene de vscozitae "i de plasticitate .&eformarea fluidului Geing%am se nume"te curgere vscoplastic sau curgere plastic de tip Geing%am.

3ig.,.<.Fluidul +ingham45 2.".,.&l$ide #se$do#lasti e 3luidele pseudoplastice au o comportare intermediar, cuprins intre fluidele pseudovscoase "i fluidele vscoplastice Geing%am.-a nceput , pentru iniializarea curgerii au nevoie de un efort unitar tangenial I; iar pe masur ce starea de tensiuni din masa fluidului se dezvolt, ele devin din ce in ce mai moi , adic consistena lor se mic"oreaz cu cre"terea vitezei de deformare.&up anularea efortului care produce starea de tensiuni, fluidele pseudoplastice se rigidizeaz. 3luidele nenewtoniene cu caracteristici reologice dependente de timp prezint urmatoarele caracteristici* $onsistena este dependen de valoarea solicitrii mecanice aplicate# $onsistena se modific odat cu durata de aplicare a efortului.

Tabelul ,.+. ,ipuri de fluide ne ne*toniene

Ti# de %l$id
8olidul plastic

Co-#orta-ent
.erfect plastic .lasticul Gig%am Randament pseudoplastic Randament dilatant .seudoplastic sau Jtensiune de subtiereK &ilatant sau Jtensiune de ingrosare K 7aterialul ma!well 3luidul OldroLd-G

Cara teristi i
3orta nu rezulta in contrar cu tensiunea 1fortul tangential induce curgerea fluidului .seudaplastice peste un anumit prag al tensiunii de forfecare &ilatante peste anumite praguri ale tensiunii de forfecare Aascozitatea aparenta scade cu efortul tangential Aascozitatea aparenta creste cu efortul tangential $ombinatia liniara Jin serieK a efectelor elastice si vascoase $ombinatie liniara al comportamentului newtoniana si ma!well $ombinatie liniara JparalelaK a efectelor elastice si vascoase 7aterialul revine la forma bine definita de repaus Aascozitatea aparenta creste cu durata tensiunii Aascozitatea aparenta scade cu durata tensiunii Tensiunea depinde de forta normala si forta de forfecare si de presiunea aplicata

E.e-#le
7etale conductoare oroi, unii coloizi

'nii coloizii, lut, lapte, gelatina, sange 8olutii concentrate de za%ar in apa, suspensii de amidon de orez si porumb 7etale, materiale compozite

3luide OstwaldBde Faele

Aascoelastic/avand atat proprietati vascoase cat si elastice0 Aascozitate dependenta de timp

7aterialul Melvin eelastic Reopectic Ti!otropic

Gitum, aluat, nLlon

-ubrifianti Metc%up, sortimente de miere 8ange, crema

3luide newtoniene genealizate

2."./.&l$ide ti.otro#i e Ti!otropia este proprietatea pe care o au soluiile "i suspensiile de a deveni fluide cnd sunt agitate "i de a se geliza cnd sunt n repaus. 7ediile ti!otropice conin particule asimetrice care formeaz prin punctele de contact o reea structural tridimensional, care prezint un grad de rigiditate ridicat.&ac fora aplicat din e!terior depa"e"te o anumit valoare de prag, structura se distruge prin ruperea contactului dintre particule, particulele alinindu-se pe direcia de curgere, opunnd o rezisten mai mic la curgere. &up incetarea aciunii, structura se reface mai mult sau mai puin lent, prin regruparea particulelor asimetrice ca urmare a mi"crii browniene.Timpul de refacere este caracteristic fiecrui corp cu proprieti ti!otrope, refacerea structurii poate avea loc aproape instantaneu sau dureaz ore. 3luidele ti!otrope se caracterizeaz prin faptul c efortul unitar cre"te cu gradientul vitezei de deformare, dup caracteristica unui corp plastic sau pseudoplastic, consistena lor scznd cu cre"terea vitezei de deformare, vscozitatea fiind minim n varful curbei de %isterezis. &ac n punctul de minim al vscozitii, gradientul de vitez este meninut /solicitare cu o vitez de deformare constant n timp0, efortul unitar va scdea brusc, ca efect al ruperii legturilor dintre particule, capacitatea de curgere crescnd cu timpul de aplicaie a aciunii mecanice. $omportarea ti!otropa este caracteristica unor fluide cum ar fi* suspensii de amidon- paste de aglutinanti- late#uri- solutii de gelatina- suspensii de celuloza- albus de ou- grasimi - unt- solutii de polimeri , etc. 2.".0.&l$ide reo#e ti e Reope!ia este proprietatea pe care o au soluii "i suspensiile de a deveni mai rigide /cre"te consistena0 cnd asupra lor acioneaz eforturi unitare tangeniale cresctoare, consistena lor crescnd cu cre"terea vitezei de deformare, conducnd la scderea capacitii de curgere a mediului fluid. 7eninerea constant a valorilor gradientului vitezei de deformaie produce o cre"tere n timp a consistenei, ca urmare a a"ezrii particulelor ntr-o reea mai compact. 3enomenul se e!plic prin formarea unor legturi directe ntre particulele sistemului ca urmare a unei aciuni deformatoare rapide..articulele se a"eaz ntr-o reea mai compact care ofer corpului o rigiditate mai ridicat. -a ncetarea aciunii forei e!terioare, ca urmare a mi"crii browniene, structura corpului se reface in timp, tria legturilor interne fiind caracterizat de valoarea tau ; a efortului unitar de prag. $omportarea reope!ica a fost evidentiata la* suspensii apoase de argila- de gipspamanturi bentonitice , etc.

3ig.,.=.)eogramele fluidelor ne ne*toniene45

2./.M1s$rarea )s o!it12ii
Ascozitatea se msoar cu a(utorul aparatelor numite vscozimetre. Tabel ,.+. D$#1 -1ri-ea -1s$rat1 (&scozimetre pentru msurarea (&scozitii cinematice ,ipuri de (ascozimetre D$#1 %or-a onstr$ ti)1 -(&scozimetre cu corp rotitor 2cestea determin viscozitatea dinamic. 1le pot determina viscozitatea unui fluid fr a avea nevoie de un fluid de comparatie. 8unt folosite ca etaloane -(ascozimetrul .ngler 2cesta determin viscozitatea cinematic, prin compararea cu un fluid etalon, la curgerea printr-un orificiu. .rincipiul este asemntor viscozimetrelor cu capilar, iar valorile msurate se e!prim n grade .ngler /N10. (&scozimetre cu tub capilar (&scozimetre pentru msurarea (&scozitii dinamice 2cestea determin viscozitatea cinematic, prin compararea cu un fluid etalon. 8unt foarte precise, se folosesc n laboratoare, -(&scozimetre cu corp cztor/bila0 (&scozimetre pentru msurarea (&scozitii con(enionale 2cestea determin tot viscozitatea cinematic, ns necesit etalonare. 8e folosesc n te%nic. (&scozimetre rotametrice (&scozimetre (ibratoare 2cestea determin tot viscozitatea dinamic, dar au nevoie de o etalonare cu un fluid de comparaie. (&scozimetre mecanice Vas o!i-etr$ ( Model DV(III 3LTRA

3ig.,.>.%ascozimetru 1odel "% 222 U$,)3 45 2plicatii 4eria LV ( Vas o!itate s a!$ta 2dezivi /pe baza de solventi0, lic%ide biologice, c%imicale, cosmetice, produse lactate, ceruri fierbinti, cerneluri, sucuri, late!,uleiuri, vopsele , produse farmaceutice, solutii de polimeri, solutii de cauciuc, solventi. 4eria RV ( Vas o!itate -edie 2dezivi,asfalt, paste ceramice, produse lactate, produse alimentare, miere, gume. $erneluri, solutii organice, vopsele, pasta %artie, solutii de mase plastice, cleiuri,solutii deacoperire, pasta de dinti, lacuri, emailuri. 4eria HA5H6 ( Vaso!itate -are 2sfalt, ciocolata, rasini, geluri, cerneluri, melasa, paste, unt de ara%ide, c%it, materiale etansare, gudroane.

Vas o!i-etr$ ( Model T

3ig.,.O.%ascozimetru model , 45 Aascozimetru standard, electronic, cu citire pe cadran - Operare silentioasa Do-enii de )as o!itate -A B vascozitate mica - adezivi, fluide biologice, cosmetice, produse lactate, ceara fierbinte, cerneluri, sucuri, vopsele, farmaceutice, solutii de polimeri, solutii de cauciuc, solventi RA - vascozitate medie - cu aplicatii in* adezivi,asfalt, produse lactate, industria alimentara, creme, gume, cleiuri, pasta de dinti, organosoli, vopsele,pasta de %artie, etc.

?29?G - vascozitate mare - asfalt , ciocolata, geluri, vopsele, melasa, paste, unt de ara%ide, gudroane etc Vas o!i-etr$ rotational -odel RP1(RP2 7odele R.+ si R., sunt viscometre rotative utilizate la determinarea rapida a viscozitatii, conform cerintelor specificate in normele D8O ,HHH si alte norme 28T7. 2cest instrument permite masurarea precisa a cuplului digital iar rezultatele masuratorilor de viscozitate sunt +;;P compatibile cu metoda Groo@field. 8pecificatii te%nice * Aiteza ;.), ;.H, ;.<, +, +.H, ,, ,.H, ), C, H, <,+;, +,, ,;, );, H;, <;,+;;, ,;; r.p.m. 2curatete ;.H P din valoarea totala &omeniu * ) - ,.;;;.;;; m.as Vas o!i-etr$ on)entional Engler $ a%isare digitala Des riere si -od$l de $tili!are

3ig.,.++. %ascozimetrul .ngler digital45

1ste un instrument destinat determinarii vascozitatii specifice a gudroanelor si produselor rezultate din acestea# folosit pentru a compara vascozitatea specifica a substantelor uleioase si bituminoase cu vascozitatea apei, avand o afisare digitala a temperaturii 2paratul consta dintr-un vas interior incon(urat de o manta in care se gaseste apa /pentru reglare termica0. Aascozimetrul include regulator termic si un dispozitiv de agitare. Dn vasul interior se introduce apa, se porneste agitatorul si incalzirea, se ridica ti(a care acopera orificiul de curgere si se masoara timpul in care curge cantitatea de apa introdusa.8e introduce acelasi volum din lic%idul a carui vascozitate specifica se doreste a fi determinata, si se procedeaza similar.3acandu-se raportul dintre cele doua valori obtinute pentru timpul de curgere /timpul de curgere al uleiului 9 timpul de curgere al apei0 se obtine vascozitatea in grade 1ngler. $omponente* - baie de apa ec%ipata cu un termoregulator digital de inalta precizie, - agitator electric, - dispozitiv de racire si balon 1ngler. Vas o!i-etr$l Engler de la7orator 7surarea vscozitii cu vscozimetrul 1ngler se bazeaz pe dependena dintre debit "i diferena de presiune la scurgerea unui lic%id n regim laminar printr-un tub cilindric scurt. 2paratul d indicaii suficient de precise la vscoziti mai mari de +,+H Q1. Ascozimetrul 1ngler se compune dintr-un vas cilindric + de care este prins rezervorul , coninnd lic%idul a crui vscozitate se msoar. 6n spaiul dintre cele dou rezervoare se pune un lic%id de nclzire /ap sau ulei, n funcie de temperatura T a determinrii0, avnd "i rolul de a menine constant temperatura n rezervorul , n timpul msurrii. 2gitatorul ) "i termometrul H permit uniformizarea "i msurarea temperaturii apei. 6nclzirea vscozimetrului se face fie cu a(utorul unor rezistene electrice aflate n interiorul vasului + , fie din e!terior, cu un arztor cu gaze. 8curgerea lic%idului din rezervorul , se face prin tubul calibrat <, care traverseaz fundul rezervorului +. Rezervorul , se nc%ide cu capacul =, prevzut cu orificii pentru termometrul > "i ti(a obturatoare O. Aolumul de lic%id se msoar cu un balon calibrat +;, avnd pe poriunea ngustat un reper delimitnd volumul de ,;; cm). 6n interiorul rezervorului , sunt trei repere care indic nivelul de la care se ncepe cronometrarea. Aasul + se spri(in pe picioare prevzute cu "uruburi de aducere la orizontal.

3ig.,.+).%ascozimetrul 4oppler45

3ig.,.+,.%&scozimetrul .ngler45

Vas o!i-etr$ $ 7ila a!atoare Ho##ler Tradiionalul viscozimetru ?22M1 cu bil cztoare, binecunoscut ca viscozimetru ?Rppler poate msura viscozitatea lic%idelor ewtoniene transparente "i a gazelor. S Aiscozimetru cu bile se bazeaza pe principiul ?oppler cu un corp cazator 9 cu bil cztoare, folosit pentru masurarea precisa a viscozitatii dinamice a fluidelor newtoniene transparente cu vascozitate (oasa si viscozitatii dinamice a gazelor. S 8e determina viscozitatea dinamica a lic%idelor pe baza vitezei de parcurgere a tubului

gradat de catre bilele etalon. S 8e poate folosi in aplicatii industriale, in controlul calitatii sau in cercetarari.

3ig.,.+C. %ascozimetrul )heotest45 Aiscozimetrul cu bila cazatoare cuprinde - < bile - termometru B+o$T.,<o$ /diviziune de ;,+o$0 - unealta de curatare# - set de calibrare - manual de operare $aracteristici te%nice* - vscozitate * ;,H - +;H m.a-s /c.0 - temperatura * -,;o$ pana la U+,;o$ - reproductibilitate* V;.H P - repetabilitate* V+P Vas o!i-etr$l R8eotest Des rierea a#arat$l$i Ascozimetrul de rotaie R%eotest-, se compune din* B vscozimetrul propriu-zis /fig.,.+H0 B aparatul de msur /fig.,.+<.0. Ascozimetrul este format din* partea de antrenare, dispozitivul de msur, sistemul de cilindri coa!iali /$ouette0. 8istemul de antrenare cuprinde un picior /+0, motorul sincron /,0, cutia de viteze cu +, trepte /)0 "i puntea de antrenare /C0. $u a(utorul cutiei de viteze se poate alege o anumit vitez de rotaie, viteze ce difer ntre ele printr-un factor ). 2legerea vitezei de

rotaie se face prin rotirea prg%iei /<0, fiecrei poziii a prg%iei corespunzndu-i o vitez, a crei treapt este indicat de scala /=0. 6n piciorul /+0 se afl un buton />0 care permite sc%imbarea turaiei din domeniul a n domeniul b. 8istemul de msur este un dispozitiv sc%imbtor de moment mecano-electric, bazat pe rotaia relativ a a!ului de msur /O0, cuplat cu a!ul de antrenare /+;0. 'n dinamometru /++0 legat n punte cu un poteniometru /+,0 msoar rotaia relativ, astfel nct semnalul obinut este proporional cu momentul care acioneaz asupra a!ului. $omutarea poziiilor D, DD ale dinamometrului permite sc%imbarea tensiunilor mecanice de apro!imativ +; ori, astfel c fr a sc%imba domeniul de msur, se modific mult tensiunile. $omutarea se poate face n timpul funcionrii aparatului. 8istemul cilindrilor se compune din* B cilindrul interior, rotitor /+C0 B cilindrul e!terior, fi!, n care se pune substana de lucru /+H0 B camera de termostatare /acumulator ?oppler0 /+<0.

3ig.,.+H.Schema (ascozimetrului )heotest45

3ig.,.+<. 3parat de masura45 +. .icior ,. 7otor ). $utia de viteze C. .untea de antrenare H. &ispozitiv de msur <. 7aneta cutiei de viteze =. 8cala cutiei de viteze >. 8c%imbtor de turaie a, b O. 2! de msur +;. 2! de antrenare

++. &inamometru +,. .oteniometru +). 8c%imbtor domeniu dinamometrului D, DD +C. $ilindru interior, de msur Vas o!i-etr$l Ost'aldt

+H. $ilindru e!terior, fi! +<. 2cumulator ?oppler /camer de termostatare0

-1W1 &2 8 : suport R : rezervor mare 1 : rezervor mic m, n : repere semnificative 3 : tub de cauciuc tub de aspiratie $ : tub capilar

1l este compus dintr-un tub n form de ' a crui ramur mai larg 2G se termin n partea nferioar cu un rezervor sferic R. $ealalt ramur const dintr-un tub capilar $, un rezervor sferic mai mic 1 "i un tub de cauciuc 3. -a intrarea "i ie"irea din rezervorul 1 sunt marcate dou repere m "i n, care delimiteaz un volum bine definit. Ascozimetrul trebuie s stea n poziie perfect vertical. .entru efectuarea determinarii vascozitatii e nevoie de o pomp de aspiraie /care se poate ata"a la tubul de cauciuc 3 "i un cronometru.