Stanciu Marius-Adrian Cls a XII-a A Persistenta Memoriei

Persistena memoriei
Salvador Dali
1931 ulei pe pnz Muzeul de Art Modern din New York Va trebui ntr-o zi s mi ntorc propriile ceasuri moi pentru ca acestea s mi arate ora memoriei absolute, care este ora adevrat i profetic.

Interpretari:
Persistena memoriei (La persistencia de la memoria) este cea mai faimoas capodoper a lui Salvador Dali, realizat n anul 1931, aparinnd suprarealismului, nfind un rm marin sumbru presrat cu ceasuri parc topite. Una dintre cele mai recognoscibile picturi ale sale, aceasta este reprezentativ pentru perioada n care a fost realizat i una dintre cele mai cunoscute i uor identificabile lucrri artistice din lume, iar despre cum pictorul catalan a fost inspirat s redea aceast imagine a timpului i a ceea ce reprezint el s-a vorbit aproape la fel de mult ca despre tablou n sine. Faptul c ceasurile din pictur se topesc arat scurgerea rapid a timpului, pictorul chiar insistnd pe acest lucru i pictnd astfel trei ceasuri, i nu unul singur, lucru ce amplific trecerea timpului, voind s accentueze frustrarea cauzat de faptul c timpul se scurge mpotriva voinei noastre. Acesta las n urm doar spaii, obiecte fr via, vlguite parc de viteza cu care zboar acest timp necrutor. Dali este entuziasmat de micarea suprarealist, n care vede posibilitatea manifestrii imaginaiei sale exuberante, unit cu o virtuozitate tehnic a desenului i culorii. Datorit comportamentului su, n 1934 este exclus din grupul artitilor suprarealiti, ceea ce nu-l mpiedic s se considere singurul artist capabil de a capta formele suprareale. Ca alternativ la automatismul psihic preconizat de Breton, Salvador Dal recurge la propriul su stil ca metod paranoico -critic, pe care o definete drept o metod spontan a cunoaterii iraionale care const n interpretarea critic a reveriilor delirante. Astfel, imaginile pe care pictorul ncearc s le fixeze pe pnz deriv din agitaia tulbure a incontientului (paranoia) i reuesc a cpta form numai datorit raionalizrii delirului (momentul critic). Din aceast metod au rezultat imagini de o extraordinar fantezie pn la stupefacie. Tehnica adoptat este aceea a picturii din Renatere, din care preia

doar exactitatea desenului i cromatismul, nu ns msura echilibrului formal. n picturile sale prevaleaz efecte iluzioniste i o complexitate tematic care amintesc empfaza i exuberana barocului iberic. Dali recurge la spaii largi, n care include o mare cantitate de elemente -oameni, animale, obiecte ntr-o combinaie iraional a raporturilor i deformare a realitii. Aa-zisul delir comestibil ncepe pe pmnt catalan, mai exact pe faleza Capului Creuse, locul n care Dali i petrece copilria i unde continu s mearg mpreun cu Gala, soia sa. Stncile din aceast zon aveau nenumrate forme, iar pescarii le denumeau dup aspectul lor: cmila, clugrul, femeia moart, capul de leu, etc. Influena mediului, mpreun cu arhitectura mediteraneean a lui Gaudi, ascuit i morbid n acelai timp, l-au fcut pe Dali s se gndeasc la opoziia formal, vital i erotic dintre dur i morbid pe care o red n tabloul Ceasurile moi. Povestea acestui tablou, pe care mai trziu Julien Levy l va numi Persistena memoriei, reprezint traseul ambivalent al personalitii lui Dali, care oscileaz permanent ntre masca exterioar dur, afiat n societate, i sensibilitatea interioar protejat de iubita Gala. Exist speculaii conform crora sursa de inspiraie a acestui tablou bizar a fost nsi Teoria Relativitii a lui Albert Einstein. Pictura ce se gsete la Muzeul de Art Modern din New York a introdus imaginea ceasului de buzunar moale, care se topete, ntr-un peisaj foarte sever, aceast imagine condensnd teoria lui Dali de moliciune i duritate. Dei unii au presupus c ceasurile moi simbolizeaz relativitatea spaiului i a timpului, Dali a afirmat c aceste ceasuri nu sunt inspirate de Teoria Relativitii, ci de percepia suprarealist a brnzei Camembert care se topete la soare: n ziua n care m-am hotrt s pictez ceasuri, le-am pictat moi. ntr-o sear m simeam obosit i m durea capul. Voiam s mergem la cinema cu civa prieteni, ns n ultimul moment am hotrt s rmn acas. Gala a ieit, iar eu m gndeam s m bag n pat. Dup cin mncasem camembert i imediat ce au plecat musafirii eu am mai rmas la mas, gndindu -m la problema filosofic a moliciunii acelui tip de brnz. M -am ridicat, m-am dus n atelier i, ca de obicei, am aprins lumina pentru a mai arunca o privire la tabloul la care lucram. tiam c atmosfera pe care am reuit s o redau n acel tablou trebuia s fie fundalul unei idei, dar nu tiam care. Voiam s sting lumina, cnd, dintr-odat, am vzut soluia. Am vzut dou ceasuri m oi,unul dintre ele atrnnd de creanga mslinului. n ciuda faptului c m durea capul ngrozitor, am nceput s pictez. Cnd s-a ntors Gala, dup dou ore, tabloul, care va deveni unul dintre cele mai faimoase, era gata. Totul a plecat de la influena mediului, de la o bucat de brnz descompus, de la un obiect comestibil, care devine metafora aspectului psihologic al timpului. Inspirat de relaia dintre vis i realitate , Dali numea Persistena memoriei o fotografie dintr-un vis, pictat de mn, la baza creia au stat viziunile avute n timpul halucinaiilor psihotice auto induse. Dali a reuit adesea s se plaseze chiar i n centrul celor mai sinistre viziuni: capul distorsionat din aceast pictur reine trsturile figurii artistului (se presupune c are forma unei pietre gsite de pictor pe plaj), iar stncile aurii de pe fundal evoc peisajul de coast din Catalonia natal. Un obiect inanimat transformat ntr-un cap uman e un exemplu de asociere subcontient pe care artistul a cutat s o exprime n opera s. n stnga jos se afl un ceas de buzunar din bronz, neafectat de cldura soarelui, ci atacat de un roi de furnici ce se ngrmdesc n mijloc, ca i cum s-ar hrni din suprafaa lucioas. Furnicile sunt o metafor a decderii, ca i n filmul Cinele andaluz. Furnicile nu sunt singurul simbol al distrugerii. Cum Dali cunotea teoriile relativitii enunate de Einstein, apare ipoteza c ceasurile

topite simbolizeaz distorsiunea timpului sub fora gravitaiei, ca o metafor pentru ameninarea rzboiului din anii 30. Copacul gola din stnga amintete de arborele lui Goya din gravurile Dezastrele rzboiului, n care apare nfipt un cap.

Daca Persistenta Memoriei ilustreaza o stare de visare, topirea si ceasurile distorsionate simbolizeaza trecerea iregulata a timpului pe care o experimentam atunci cand visam. V-ati trezit vreodata si v-ati asteptat sa fie tot noapte si ati fost surprins sa vedeti ca e deja dimineata? Exista multe modalitati de a interpreta Persistenta Memoriei Daca privim pictura din perspectiva unei stari de visare, ceasurile distorsionate nu au nici o putere in vis si se topesc din cauza asta. Scurgerea ceasurilor sugereaza irelevanta timpului atunci cand dormim. In alte cuvinte, cand suntem adormiti, sau inconstienti, timpul nu persista, ci doar memoriile. Distorsiunea timpului poate fi observata cu usurinta de catre oricine care a incercat vreodata sa se gandeasca la propriile vise. In Persistenta Memoriei Salvador Dali ilustreaza cat de redundant, irelevant si arbitrar este conceptul nostru despre timp in cadrul starii de visare . In prezent suntem din ce in ce mai grabiti si ocupati, incercand sa ne terminam treaba la timp. Multi apreciatori de arta dezbat daca aceste piese din tablu sunt ceasuri de perete sau de fapt ceasuri de buzunar, foarte populare in anii 20 & 30. Suprarealistii au luat in ras majoritatea lucrurilor pe care clasa mijlocie le lua in serios, iar asta include si importanta care o acordam lucrurilor precum ceasurilor de buzunar care marcheaza trecerea timpului.

Analiza Picturii (compozitie):

Nuanele de galben i albastru ce domin peisajul capt, sub pensula lui Dali, un aer sinistru, aproape bolnav. Provocnd conveniile, Dali plaseaz zona cea mai luminoas a tabloului n deprtare, pe linia coastei, un truc pentru a ndeprta privirea de la obiectele deformate din prim plan. Aceste tonuri dau impresia unei umbre puternice, care acapareaz partea de jos a pnzei. Aici se afl i acea form distorsionat asemntoare unei fete omeneti, de culoare palid, cu nuane de albastru, ca o bucat de carne moart, impresie ntrit i prin nuanele de ocru care o nconjoar. (este considerata a fi asemanatoare unui fetus)

Un alt detaliu spectaculos si nu foarte usor de remarcat la prima vedere, este modul in care Dali foloseste lumina ca sa isi comunice ideile despre aceasta pictura. Exista 2 pietre mici in nisip pe plaja din fundal. Piatra din stanga este in umbra, iar cea din dreapta este luminata. Atentie la faptul ca furnicile, cele trei ceasuri topite si obiectul care seaman cu un fetus sunt de asemenea in intuneric, pe cand muntii si apa sunt luminate de lumina soarelui. Aici putem vedea diferenta dintre lucrurile moi (incerte) si cele tari (certe). Am putea desena o diagonal intre zonele luminate si cele intunecate. Probabil imaginile distorsionate (moi) care sunt in intuneric reprezinta imagini din subconstient, iar muntele si apa, luminate, (tari) reprezinta constiinta. Pictura reuseste, astfel sa priveasca la constiinta ca si la lumina de la capatul tunelului din acest unghi.

Concluzie

Una dintre cele mai reprezentative creaii suprarealiste din toate timpurile, lucrarea de art Persistena memoriei, care avea s devin pentru Salvador Dali una din cele mai importante lucrri ale sale, dac nu chiar cea mai important, a creat intrigi i controverse n lumea anilor 30, 40, i chiar mult dup aceea, ocnd prin elementele sale excentrice i forma lor neobinuit , impresionnd prin tehnic i perspectiv i fascinnd iubitorii de art de pretutindeni.