Numarul e I)Istoria

Folosita pentru prima oara de catre matematicianul Leonhard Euler in anul 1727 sau 1728 in manuscisul Meditatio in Experimenta explosione tormentorum nuper instituta (Meditatii asupra experimentelor facute recent privind tragerea cu tunul) , constanta e este una dintre cele mai repre entative constante in matematica ! "hiar daca este denumita #numarul lui Euler$ , aceasta a fost mentionata pentru prima oara de matematicianul scotian %ohn &apier , care este recunoscut pentru munca sa in aria logaritmilor ! "onstanta a fost descoperita insa de %aco' (ernoulli cand acesta a studiat pro'lema do'an ilor compuse (la un depo it dat , daca se capitali ea a la suma la care se plateste do'anda platile periodice care re ulta din do'anda si acestea sunt mai apoi luate in considerare ca parte din depo it si se plateste do'anda pentru intreaga suma) ! )pre exemplu , la un depo it in care este depusa initial o unitate monetara , a cate 1** de su'unitati,cu o do'anda de 2*+ pe an , dupa primul an , se vor capitali a alte 2* de su'unitati ,dupa al doilea an suma aflata in depo it se v,a ridica la 1-- de su'unitati monetare sau 1,-- unitati monetare! .nsa , daca do'anda nu se pcapitali ea a o singura data pe an , ci de mai multe ori , si suma de la care se calculea a do'anda creste , cuantumul do'an ii se apropie la un moment dat de o limita , cand intervalele la care do'anda se plateste devin foarte mici ! /stfel , daca se a0unge ca do'anda sa se platesca saptamanal (si suma la care se plateste do'anda de catre 'anca sa creasca si ea saptamanal) , adica de 12 de ori pe an , suma din depo it ( o unitate monetara initial) ar deveni la sfarsitul anului 2,232137 ! .ar daca do'anda s,ar plati ilnic , (adic ade 421 de ori ) , la sfarsitul anului , suma din depo it ar a0unge la 2,71-127 ! Limita la care se a0unge , pe masura ce frecventa de plata a do'an ii creste este de 2,7182818 (ceea ce v,a fi cunoscut mai tar iu drept numarul e) ! Mai general , daca un depo it la 'anca are initial o unitate monetara depusa in el si se ofera o do'anda anuala R , acesta v,a genera dupa t ani ,e^(R*T) profit , prin adaugarea do'an ilor !

II)Roluri in matematica
1)&umarul e este singurul numar real po itiv cu proprietatea ca

dar si cu proprietatea ca

2)&umarul e este limita

4)&umarul e este suma seriei

-)&umarul e este limita

1).n anali a matematica , functia exponentiala f(x)5e6x este unica deoarece este singura functie care este propria sa derivata , si deci si propria sa primitiva 7

si

2)&umere complexe &umarul e apare in formula lui Euler dar si in identitatea lui Euler (daca x58)

III)Reprezentari ale lui e

1)e poate fi repre entat ca limita

2)sau ca serie

IV)Cifrele lui e
9e,a lungul timpului , numarul de cifre calculate ale numarului e a crescut , datorita cresterii capacitatii de procesare a calculatoarelor dar si im'unatatirii algoritmilor utili ati !

iar aici pot fi gasite primele 2 milioane de cifre ale numarului !

V)In stiinta calculatoarelor

.nitial , in 2**- , cand compania :oogle a fost listata la 'ursa , repre entantii acesteia au anuntat ca vor sa stranga din van area de actiuni 2.718.281.828 de dolari , ceea ce inseamna e miliarde de
dolari .

Mai tarziu , compania a initiat o campanie de angajari neobisnuita , bazata de asemenea pe numarul e . Compania a lansat o campanie publicitara prin intermediul careia a

plasat reclame in Silicon Valley , Cambridge , Massachusetts , Seattle , ashington si !ustin , "e#as . $e aceste panouri era a%isat un lin& catre un 'ebsite unde era propusa o problema ( {first 10-digit prime found in consecutive digits of e}.com . $rezentarea unui algoritm care rezol)a problema propusa pe site conducea spre un al doilea lin& cu inca o problema . *aca si ce+a de+a doua problema era rezol)ata , urmatorul 'ebsite spre care utilizatorul era directionat era 'esite+ul ,oogle -abs unde . se cerea sa depuna un CV. !ici pot fi gasite cele doua pro'leme dar si re olvarea lor ;

VI)Bibliografie
http7<<num'ers!computation!free!fr<"onstants<E<e!html http7<<en!=i>ipedia!org<=i>i<&um'er?e http7<<===!mathsisfun!com<num'ers<e,eulers,num'er!html http7<<math=orld!=olfram!com<e!html http7<<===!npr!org<templates<stor@<stor@!phpAstor@.d54312174 http7<<apod!nasa!gov<htmltest<r0n?dig!html http7<<===!math!toronto!edu<mathnet<ans=ers<ereal!html