Sunteți pe pagina 1din 8

Nume Fatu Andrei Facultatea de Drept Anul 2 Centrul teritorial Piatra Neamt

Disciplina: Filosofie Tema: Platon. Dialogurile

Platon (427-347 i.e.n.). Numele adevarat a lui Platon este Aristokeles. A fost numit Platon datotita chipului sau viguros. escendent dintr-o familie no!ila - dupa mama inrudit cu "olon si dupa tata din neamul regesc al codri#ilor Platon primeste o educatie aleasa. $n tinerete s-a ocupat de poe#ie si pictura. %a varsta de 2& de ani' venind sa participe la un concurs de poe#ie l-a intalnit si l-a ascultat pe "ocrate. Puternic impresionat de intelepciunea acestuia' el se de#ice pentru totdeauna de poe#ie' devine elevul lui "ocrate si nu l-a mai parasit pana la moartea acestuia in anul 3((. )guduit adanc de moartea iu!itului sau invatator' Platon pleaca intr-un sir de calatorii. Platon se refugia#a o vreme la *egara' unde se !ucura de pre#enta lui +uclid' un alt elev al mentorului sau. A intreprins' apoi' mai multe calatorii la "iracu#a' in "icilia' in vederea aplicarii acolo a reformelor politice propuse de catre el' prin asa numite constitutii. ,onvingerea care l-a insotit toata viata' a fost aceea ca actiunea politica' respectiv deci#iile politice drepte' pot fi !a#ate numai pe o cunoastere profunda' adica pe filosofia autentica. in aceasta perspectiva tre!uie interpretata ma-ima sa politica. ori filosofii ar tre!ui sa fie regi' ori regii sa devina filosofi. Prima mare calatorie in afara /reciei *ici' intreprinsa in mod cert' este reali#ata de catre Platon la varsta de 4& de ani in $talia de "ud ("icilia)' numita in acea vreme /recia *are. ,u acest prile0 i-a cunoscut direct pe unii pitagoreici' precum Arch1tas din 2aren' care preda aici. %a curtea din "iracu#a a tiranului ion1sos cel 3atran l-a cunoscut si pe io' cumnatul acestuia' pe care a incercat sa-l castige pentru ideile sale de forma politica. e acest episod al vietii lui Platon se leaga una dintre putinile traditii indoielnicie referitoare la !iografia sa. se spune ca ion1sos cel 3atran l-a vandut pe Platon ca sclav in +gina' deoarece ii considera suparatoare pre#enta in "iracu#a. Prietinii ar fi fost aceia care l-ar fi cumparat si eli!erat din sclavie' dar acest lucru nu a putut sa impedice ca de#amagirea lui Platon sa fie foarte mare. *ulti comentatori ai !iografiei sale considera ca' desi e-ista multe indoieli legate de veridicitatea acestei intamplari' ea ar putea a-plica' totusi hotararea lui Platon de a se retrage din politica si de a deschide o scoala filosofica in Atena' cele!ra Academie. Numele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui 4eros Akademus' aflata in apropiere. 5rgani#area scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitagoreice' fiind !a#ata pe principiul ierarhiei. Activitatea sa in cadrul academiei nu a insemnat' insa' pentru Platon' o retragere definitiva din politica. "e pare ca unul dintre o!iectivele cele mai importante ale scolii sale' care va functiona aproape 6&&& de ani' a fost acela de a contri!ui la

pregatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea tre!urilor pu!lice. "e spune ca pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele. 7,ine nu e geometru nu poate intra aici7. Nici acest lucru nu poate fi certificat in mod a!solut8 este sigur' insa' ca matematica (geometria) a 0ucat un rol deose!it atat in structurarea planurilor de studii in Academie' cat si-n fundamentarea teoriei metafi#ice a lui Platon. Academia lui Platon va functiona pana in anul 92( e.n.' cand imparatul $ustinian a emis ordinul de inchidere' nu atit din motive ideologice - crestinismul devenise de mult timp religie oficiala in imperiu -' cat' se pare' din dorinta de a-si insusi averea considera!ila a acestui ase#amant cultural. *omentul inchiderii scolii este considerat a repre#enta linia de separare clara intre platonismul pagan si cel crestin. Platon intreprinde o a doua mare calatorie in "icilia la varsta de peste :& de ani' in timpul domniei lui ion1sos cel 2anar' urmasul celui 3atran. Acualul tiran parea sa fie e-trem de interesat de filosofie si de introducerea unor reforme politice in statul sau. Pro!a!il ca Platon a fost deose!it atras de perspectiva de a putea pune in practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. ar si de aceasta data' desi s-a dedicat cu toata fiinta acestui proiect' actiunea sa este sortita esecului' intrucat Platon este suspectat ca pregateste o rasturnare a puterii. Platon intreprinde ultima calatorie in $talia de sud peste 4 ani. +secul definitiv al proiectului sau de a pune in practica teoria sa despre stat il determina sa se dedice pana la moarte doar tre!urilor din cadrul Academiei. Platon s-a stins din viata in anul 347' la varsta de ;& de ani. ,um s-a format filosofia lui Platon< =ilosofia lui Platon n-a aparut pe teren gol' i-si trage seva din marile curente ale ideii ce se manifesta >n spiritualitatea /reciei. upa cum arata studiul' Platon este cunoscut lui 4eraclit' a eliatilor' pitagoricenilor si lui "ocrate >ntrucat i-a fost si elev. iogenes %aertios ne preci#ea#a ca Platon a >m!inat doctrinele lui 4eraclit' "ocrate si Pitagoricienilor. =ilosofia lui Platon nu este o suma a ideilor de pana atunci' nu este o sinte#a a marilor filosofi pentru ca Platon n-a fost egiptean' iar filosofia lui nu poate fi e-plicata numai prin traditie. ?n secolul @$@ Platon este cel mai mare nume a filosofiei. "e considera ca platonismul este o prelungire a institutiilor anterioare este o creatie neintrerupta si dramatica. *a0oritatea scrierilor se pre#intA su! forma unor dialoguri' un gen literar care a crescut din metoda *aieutica a lui "ocrate. A scris 2; B2( de dialoguri. ?n afara de acestea a scris multe scrisori si alte scrieri. e ce Platon a optat pentru forma de dialog <

+-ista 2 motive . era un mare admirator al dramei si a va#ut in dialog o forma dramatica de e-punere pedagogica a filosofiei sale el a va#ut in dialog posi!ilitatea de a a0unge la adevar pentru ca unul aduce niste argumente iar celalalt le rastoarna. e-a lungul istoriei s-a facut >ncercarea de a clasifica dialogurile. ,riteriul acceptat este criteriul varstei pe care o avea filosoful cand a scris. ialogurile se impart in . 6. dialoguri de tinerete. 4ipias minor B despre minciuna Al!iciade B despre natura omului ApArarea lui "ocrate B la noi >n tara Apolofia lui "ocrate +uthip1ron B despre evlavie %isis B despre prietenie *enon B despre virtute 2. dialoguri de maturitate "1mposion - !anchetul Phaidon B despre suflet Phaidros B despre dragoste Cepu!lica - statul 3. dialoguri de !atranete Parmenides 2imaios %egile "ofistul. Personificarile din dialoguri sunt oamenii si filosofii contemporani cu el sau filosofii care au trait >nainte' dar in aproape toate dialogurile nu lipseste ca persoana "ocrate. $n filosofie Platon merge pe urma vietii grecesti (4eraclit' Pitagora' Parmenides). $n acelasi timp el prelucrea#a natura' religia' mituri stravechi' cu a0utorul cArora i-si argumentea#a unele idei. %a >nceput foloseste ideile lui "ocrate dar trece repede la o constructie proprie. ialogul +uthiphron e cel prin care se desparte de "ocrate. e la "ocrate a preluat tehnica dialogurilor si predilectia pentru morala."u! titlurile dialogurilor de tinerete ne arata dimensiunea morala. $n dialogul +uthfron el incepe sa vor!eascA de filosofia unei esente pure .D5are pietatea nu e in orice >mpre0urare asemeni siesi la fel si impietatea nu e asemeni siesi avand mereu acelasi chip. atorita unui caracter unic faptele nelegioase sunt nelegi' iar cele pioase sunt pioaseD.Caspunsul la aceastA >ntre!are este dat de Platon prefigurand e-presia viitoarei sale doctrine a ideilor sau formelor. 5!servand ca faptele pioase au un caracter unic' acest caracter consta >n

aceea ca atat unele cat si celelalte duc la ideea in sine. $n *enon Platon conturea#a mai !ine cele 2 planuri ale filosofiei . 6. pe de o parte este filosofia ideilor >n sine 2. pe de alta parte sunt lucrurile sensi!ile pe care le percepem direct. Prin urmare la Platon e-istA 2 planuri . A. planul inteligi!ilului format din ideea >n sine (forme)' sau esente' prototipuri. 3. Planul sensi!ilului format din lucrurile percepute direct prin intermediul organelor de simt. $ntre aceste doua planuri Platon spune ca filosofia are un scop si anume raportul de participare' in sensul ca lucrurile participa la ideea de sine >n lucru. $n cele 2 planuri Platon vrea sa arate capacitatea omului de a!stracti#are' de a gandi universalul. $n acelasi timp el arata ca la !a#a filosofiei sta un principiu >ntemeietor si anume ideea in sine. $n dialogul "1mposion gasim prima definitie a ideei in sine (forma). +ste adevarat ca Platon se refera la ideea in sine de frumos dar daca lasam la o parte termenul frumos avem o definitie a ideii in sine. E+ vor!a de acel frumos catre care se >ndreptau mai >nainte toate straduintele noastre un frumos ce traieste de-a pururea' ce nu se naste si piere' nu creste si nu scade' ce nu e in sfera dintre privinta si frumos' ce nu se >nfatisea#a cu fata sau cu alte >ntruchipari trupesti' frumos ce nu-i cu stiinta' ce nu salasluieste in alta fiinta' pururea identic >n sine' ca fiind de un singur chip frumos in care se >mpartaseste tot ce-i frumos' fara ca prin aparenta o!iectul sa se micsore#e ori sa indure o cat de mica stir!ireD. in acest fragment reiese ca ideea in sine nu este altceva decat universalul >n sine' reiese ca ideea in sine este modelul antologic al tuturor lucrurilor sensi!ile' re#ultand deci ca toate lucrurile din ordinea fi#ica a filosofiei sunt adica e-ista. ,u privire la conceptul de participare Platon spune ca lucrurile sensi!ile participa la ideea in sine de lucru. Acest concept chiar Platon il va supune unei critice sensi!ile in dialogurile de !atranete. ialogul Phideon este cel mai filosofic' mai profund. %a prima vedere ni se pare ca Platon vor!este despre nemurirea sufletului. $n realitate el >ncearca sa legitime#e e-istenta inteligi!ilului' regimul de a fi al lucrurilor. Platon spune ca sufletul este nemuritor' foloseste rationamente. +ste o esenta pura' sufletul se >ntoarce' se >ntruchipea#A in alt om. in acest circuit re#ulta ca e-ista o lume a esentelor pure' o lume in sine si dovada o face sufletul prin te#a reamintirii. "ufletele vin dintr-o lume diferita de cea a corpurilor si tre!uie sa se >ntoarca acolo' deci e-ista o lume in sine. aca ne reamintim acum ceva >nseamna ca sufletul nostru a e-istat intr-un fel mai inainte de a fi aparut intr-o intruchipare omeneasca. (e-. Eva#and lemne' pietre si alte

lucruri egale in suflet' rasare ideea egalului in sine care este altceva decat lemnul' piatra si celelalte lucruri.Asta >nseamna ca sufletul i-si aminteste de ceea ce a va#ut in alta lume.D) Platon preci#ea#a ca in mintea noastra apare armonia in sine si nu lucrurile armonioase' pentru ca ne reamintim de esentele pure pe care le-a contemplat sufletul. Platon in dialogul Phiton si alte dialoguri ne pre#inta o vi#iune asupra lumii' numai ca isi da seama ca lucrurile participa la ideea in sine' ca lucrurile sunt altfel decat ideile. $deile sunt vesnice iar lucrurile trecatoare' lucrurile nu sunt identice cu sine' lucrurile sunt compuse' cunosc miscarea' prin urmare lumea lucrurilor sensi!ile este aprecierea ideilor in sine. $ncep astfel marile interogative platoniene. Platon traieste o drama cand isi vede opera reali#ata dar pusa su! semnul >ntre!arii. +l isi critica sistemul filosofic' este sever cu el. =ilosofia lui Platon s-a facut cu fiecare dialog. Platon avansea#a ipote#e' da raspunsuri' argumentea#a' verifica argumentele si asa cu fiecare dialog se creea#a filosofia sa. Platon incepe sa se intre!e cum participa lucrurile la ideea in sine' daca ideile sunt locali#ate' lucrul copia#a ideea de sine' se intrea!A daca lucrurile participa si reproduc formele. Aceste indoieli sunt pro!lemele care le ridica in fata filosofiei cu care a a0uns la o aforie. Aceasta intre!are face filosofia lui Platon autentica' sa fie pre#enta in toate scolile de filosofie contemporana. $deea scolii politice in ECepu!licaD . este vor!a de felul in care tre!uie organi#ata si condusa societatea. Punctul de plecare al unei organi#ari este dupa Platon natiunea' intemeiata pe principiul dreptatii. Platon considera ca formele de stat din timpul sau nu sunt !une si propune crearea unui stat ideal. Acesta poate fi initiat Echiar de un singur omD cu conditia ca acesta sA medite#e cat mai rational asupra principiului ce tre!uie sa stea la !a#a. $nitiatorul nu poate fi decat un filosof' iar acesta nu poate proveni decat din randurile aristocratiei. 5amenii sunt inegali de la natura' unii sunt dotati de natura cu >nsusiri psihice superioare altii sunt inferiori. 3ul!ul celor ce muncesc se caracteri#ea#a prin vulgaritatea dorintelor' felul greoi de a gFndi' saracie spirituala si morala. $n conclu#ie Platon cu filosofia sa repre#inta un moment e-trem de important net superior fata de filosofiile anterioare. Prin filosofia lui se dovedeste capacitatea de a!stracti#are si posi!ilitatea omului de a gandi universal' de a e-prima concepte si idei' se dega0a >ndemnul ca omul tre!uie sa aspire catre o lume a realitatii supreme. A ramas >ndemnul pentru posteritate de a se ridica prin contemplarea sufletului' la contemplarea ideilor e-terne' ca omul sa-si indrepte conduita sa pe calea intelepciunii. Prin aceste indemnuri filosofia lui Platon este actuala' nedogmatica prin faptul ca el singur revine la ce a sustinut inainte.

BIBLIOGRAFIE 6. $on ,raiovan' =ilosofia dreptului sau dreptul ca filosofie' +ditura Gniversul Huridic' 3ucuresti' 2&6&8 2. Petre *ares' =ilosofia dreptului' +ditura ,etatea de "caun' 2argoviste' 2&&;8 3. Nicolae ,ulic' $ntroducere in filosofie' Gniversul Huridic' 3ucuresti' 2&&78 4. /h. ,a#an' $ntroducere in filosofie' +ditura Gniversitara' 3ucuresti' 2&&:8 9. *ihai 3adescu' $ntroducere in filosofia dreptului' +ditura %umina %e-' 3ucuresti' 2&&38 :. Nicolae Popa' $on ogaru' /heorghe anisor' an ,laudiu anisor' =ilosofia dreptului. *arile curente' +ditura All 3eck' 2&&28 7. "tefan /eorgescu' =ilosofia dreptului. 5 istorie a ideilor din ultimii 29&& de ani' 3ucuresti' +ditura All 3eck' 2&&68