2.1 Cerintele Beneficiarului FG (Caiet de Sarcini) - CL3 - Rev3

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA
CL3: Constructie statie sortare si statie MBT Vadeni

Page 1 of 411
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

LISTA DOCUMENTELOR

Volumul 0 Date privind procedura de atribuire

Volumul 1 Date referitoare la Contract

Volumul 2 Cerintele Beneficiarului (Caietul de sarcini)

Volumul 3 Planse si desene (Caietul de sarcini)

Volumul 4 Liste (Caietul de sarcini)

Volumul 5 Informaii incluse n Contract (Caietul de sarcini)

Volumul 6 Informaii care nu sunt incluse n Contract


Page 2 of 411

VOLUM 2 / 6 CERINTELE BENEFICIARULUI
(CAIETUL DE SARCINI)

Data: Iunie 2013


Page 3 of 411

CUPRINS

0 GLOSAR ................................................................................................................................................................. 11
1 TARA BENEFICIARULUI ....................................................................................................................................... 12
2 BENEFICIARUL ...................................................................................................................................................... 12
3 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARII ............................................................................................................ 12
4 ACTIVITATI ............................................................................................................................................................. 14
4.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 14
4.2 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARILOR SI FURNITURILOR ............................. 14
4.3 PROIECTUL SI DOCUMENTATIA ................................................................................ 14
4.4 REALIZAREA LUCRARILOR SI SERVICIILOR DE CONSTRUIRE A INVESTITIEI .... 15
5 RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI ............................................................................................. 17
6 SANTIERUL ............................................................................................................................................................ 18
6.1 ASIGURAREA SANTIERULUI N TIMPUL LUCRRILOR ........................................... 18
6.2 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI ............................................................. 18
6.3 PLCUELE DE IDENTIFICARE .................................................................................. 18
6.4 PROTECIA MEDIULUI N TIMPUL LUCRRILOR ..................................................... 18
6.5 CONSTRUCIILE PROVIZORII .................................................................................... 19
6.6 DEPOZITAREA TEMPORAR A MATERIALELOR ..................................................... 19
7 CONFORMITATEA DOCUMENTAIEI DE PROIECTARE CU LEGISLAIA ...................................................... 19
7.1 PROIECTUL TEHNIC SI DETALIILE DE EXECUTIE ................................................... 19
7.2 DOCUMENTAIA CONFORM CU EXECUIA ........................................................... 20
7.3 MANUALELE DE FUNCIONARE I NTREINERE ................................................... 20
8 INFORMATII GENERALE SI IPOTEZE DE PROIECTARE .................................................................................. 20
8.1 AMPLASAREA INVESTITIEI ......................................................................................... 20
8.1.1 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR .................................................................................. 20
8.1.2 TOPOGRAFIA ACTUALA ................................................................................................ 20
8.1.3 CONDITII GEOTEHNICE SI HIDROGEOLOGICE ........................................................... 21
8.1.4 DATE CLIMATICE ........................................................................................................... 22
8.1.5 ALTE INFORMATII .......................................................................................................... 22
8.1.6 ACCESUL PE AMPLASAMENT ....................................................................................... 25
8.1.7 ZONA DE AMENAJARI .................................................................................................... 25
8.1.8 DESCRIEREA INVESTITIEI............................................................................................. 25
8.2 FURNIZAREA DE UTILITATI ........................................................................................ 26
8.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 26
8.2.2 ALIMENTARE CU APA .................................................................................................... 27
8.2.3 CANALIZARE MENAJERA .............................................................................................. 27
8.2.4 CANALIZARE PLUVIALA ................................................................................................. 27
8.2.5 DRENAREA, COLECTAREA SI TRATAREA APEI UZATE REZIDUALE ........................ 27
8.2.6 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA ...................................................................... 27


Page 4 of 411

8.2.7 INSTALATII ELECTRICE ................................................................................................. 28
9 PARAMETRII GENERALI DE PROIECTARE ........................................................................................................ 29
9.1 DESCRIEREA DATELOR DE BAZA ............................................................................. 29
9.2 CANTITATEA DE DESEURI SI COMPOZITIA LOR ..................................................... 29
9.3 CAPACITATEA INSTALAIEI ....................................................................................... 32
9.3.1 STATIA DE SORTARE VADENI ...................................................................................... 32
9.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA VADENI .................................................. 33
9.4 CERINELE TEHNOLOGICE I DE MEDIU ................................................................ 33
9.5 PRINCIPALELE DATE DE PROIECTARE .................................................................... 34
9.5.1 STATIA DE SORTARE .................................................................................................... 34
9.5.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA ................................................................ 34
10 DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ....................................................................................................... 35
10.1 STATIE DE SORTARE .................................................................................................. 35
10.1.1 INTRODUCERE SI CONCEPT ........................................................................................ 35
10.1.2 GRADUL DE AUTOMATIZARE ....................................................................................... 36
10.1.3 BILANT MASIC ................................................................................................................ 36
10.1.4 STRUCTURA CONSTRUCTIVA ...................................................................................... 36
10.2 STATIE DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA............................................................. 37
10.2.1 INTRODUCERE SI CONCEPT ........................................................................................ 37
10.2.2 BILANT MASIC ................................................................................................................ 37
10.2.3 DESCRIERE TEHNOLOGICA ......................................................................................... 38
11 DESCRIEREA COMPONENTELOR SI CERINTE GENERALE ........................................................................... 38
11.1 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI DE SORTARE ................................... 38
11.2 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI MBT ................................................... 41
11.3 NECESARUL DE ECHIPAMENTE DE TRANSPORT SI DOTARI ................................ 42
12 LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE .................................................................................................................... 42
12.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 42
12.2 LUCRARILE DE TERASAMENTE ................................................................................ 42
12.3 CLADIRILE (CONSTRUCTII / HALE) ............................................................................ 43
12.4 OBIECTE AUXILIARE: .................................................................................................. 44
12.4.1 CLADIREA ADMINISTRATIVA ........................................................................................ 44
12.4.2 CANTAR RUTIER ............................................................................................................ 44
12.4.3 STATIE MOBILA DE CARBURANTI ................................................................................ 44
12.4.4 DRUMURILE SI SPATIILE ............................................................................................... 44
12.4.5 COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TERENULUI ............................................................. 45
13 CERINTE TEHNICE ............................................................................................................................................... 45
13.1 INTRODUCERE ............................................................................................................ 45
13.2 STANDARDE DE PROIECTARE .................................................................................. 45
13.3 AVIZE SI ACORDURI .................................................................................................... 46
13.4 PIESELE DESENATE ALE PROIECTULUI IN DOSARUL DE LICITATIE .................... 46
13.5 CONDITII CLIMATERICE .............................................................................................. 46


Page 5 of 411

13.6 RESTRICTII ................................................................................................................... 46
13.7 POLITICI DE PROIECTARE ......................................................................................... 46
14 SISTEME DE APA .................................................................................................................................................. 47
15 ALTE CERINTE ...................................................................................................................................................... 47
15.1 SIGURANA TEHNOLOGIEI ........................................................................................ 47
15.2 PROTECIA LA ZGOMOT ............................................................................................ 48
15.3 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA
INCENDIILOR ........................................................................................................................... 48
15.3.1 ACTE NORMATIVE ......................................................................................................... 49
16 GARANII GENERALE .......................................................................................................................................... 53
16.1 PERIOADA DE GARANIE ........................................................................................... 53
16.2 DURATA DE VIA A UTILAJELOR I A CLDIRILOR .............................................. 53
16.3 GARANIILE GENERALE PENTRU FIECARE ARTICOL ............................................ 53
16.3.1 STATIA DE SORTARE VADENI ...................................................................................... 53
16.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO BIOLOGICA VADENI ............................................... 53
17 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE CONSTRUCTII .......................................................................................... 54
17.1 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE ................................................ 54
17.1.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ..................................................................... 54
17.1.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ............................................................................. 61
17.2 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI .......................................................... 84
17.2.1 STRATURI DE FORMA ................................................................................................... 84
17.2.2 FUNDATII DIN BALAST .................................................................................................. 96
17.2.3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................... 98
17.2.4 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI ............................................................................ 98
17.2.5 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL ................ 102
17.2.6 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA ........ 110
17.2.7 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ................................................................. 118
17.2.8 PODETE ........................................................................................................................ 134
17.2.9 MARCAJE ...................................................................................................................... 154
17.2.10 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 156
17.2.11 SEMNALIZARE VERTICALA ........................................................................................ 157
17.2.12 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI
PIETONAL).................................................................................................................................. 163
17.2.13 PLANTATII RUTIERE .................................................................................................... 166
17.3 STRUCTURA DIN BETON .......................................................................................... 172
17.3.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 172
17.3.2 CERINTE DE BAZA ....................................................................................................... 174
17.4 STRUCTURA METALICA ........................................................................................... 204
17.4.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 204
17.4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 204
17.4.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR ............................ 205
17.4.4 VERIFICAREA CALITATII .............................................................................................. 205
17.4.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA ............................................................... 205
17.4.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ..................... 206


Page 6 of 411

17.4.7 PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE .................................................................... 206
17.4.8 SUDARE ........................................................................................................................ 206
17.4.9 FABRICATIE .................................................................................................................. 208
17.4.10 MONTAJ ........................................................................................................................ 209
17.4.11 DISPOZITIVE DE FIXARE ............................................................................................. 209
17.4.12 PREGTIREA SUPRAFEEI ......................................................................................... 209
17.4.13 MONTAREA STALPILOR METALICI ............................................................................. 209
17.4.14 MONTAREA FERMELOR METALICE ........................................................................... 209
17.4.15 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .................................................................... 210
17.4.16 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 210
17.4.17 TOLERANTE .................................................................................................................. 211
17.4.18 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR ........................................................... 212
17.4.19 CONDITII DE EXPLOATARE ......................................................................................... 212
17.5 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA................................................ 213
17.5.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 213
17.5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 213
17.5.3 PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU ............................................... 215
17.6 LUCRARI DE TENCUIELI ........................................................................................... 215
17.6.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 215
17.6.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE ..................................................................................................... 216
17.6.3 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ..................... 217
17.6.4 OPERATIUNI PREGATITOARE .................................................................................... 217
17.6.5 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT .......................................... 218
17.6.6 EXECUTIA AMORSARII ................................................................................................ 218
17.6.7 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA ................................................................................ 218
17.6.8 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL ............................................................................. 218
17.6.9 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ................................................................ 219
17.6.10 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR .......................................... 220
17.6.11 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR ........................................... 220
17.6.12 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR ....................................................... 220
17.6.13 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR .............................. 221
17.7 ZUGRAVELI ................................................................................................................ 221
17.7.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ................................................................. 221
17.7.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................. 222
17.7.3 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ................................................................ 224
17.8 LUCRARI DE PARDOSELI ......................................................................................... 225
17.8.1 ALCATUIREA PARDOSELILOR .................................................................................... 225
17.8.2 ABATERI ADMISIBILE ................................................................................................... 225
17.8.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ................................................................. 225
17.8.4 TRANSPORT SI DEPOZITARE ..................................................................................... 226
17.8.5 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ............................................. 227
17.8.6 EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ ....................................................................... 229
17.8.7 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 239
17.9 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC .......................................................................... 240
17.9.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ................................................................ 240


Page 7 of 411

17.9.2 LIVRARE SI TRANSPORT ............................................................................................ 241
17.9.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 241
17.10 IZOLATII ...................................................................................................................... 248
17.10.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 248
17.10.2 MATERIALE SI STANDARDE ........................................................................................ 248
17.10.3 EXECUIA LUCRRILOR ............................................................................................. 249
17.10.4 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE ...................................... 249
17.11 PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI SIGURANTA MUNCI IN TIMPUL
LUCRARILOR ......................................................................................................................... 250
17.12 PROTEJAREA PROPRIETATILOR PUBLICE SI PRIVATE ....................................... 251
17.13 LIMITELE DE SARCINA PE OSIA VEHICULELOR .................................................... 251
17.14 PROTECTIA SI INTRETINEREA LUCRARILOR ........................................................ 251
18 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII SANITARE ........................................................................... 251
18.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ........................................................ 251
18.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ................................................................................. 252
18.3 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ....................... 253
18.4 EXECUTIA LUCRARILOR .......................................................................................... 254
18.5 INSTALATII SANITARE INTERIOARE ....................................................................... 255
18.6 SUDURA CAP LA CAP CU REZISTEN .................................................................. 257
18.6.1 SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANOANE, COLIERE DE PRIZ) 257
18.6.2 MBINAREA CU FLANE .............................................................................................. 257
18.6.3 ARMATURI .................................................................................................................... 257
18.7 INSTALATIILE DE CANALIZARE ............................................................................... 258
18.8 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR ...................................................................... 259
18.9 TESTE SI VERIFICARI ............................................................................................... 260
18.10 ABATERI ADMISIBILE ................................................................................................ 260
18.11 VERIFICARI ................................................................................................................ 260
19 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII TERMICE ............................................................................. 260
19.3 VERIFICAREA MATERIALELOR ................................................................................ 262
19.4 DEPOZITARE SI MANIPULARE ................................................................................. 263
19.5 PROBE ........................................................................................................................ 263
19.5.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE ........................................................................... 264
19.5.2 PROBA LA RECE .......................................................................................................... 265
19.5.3 PROBA LA CALD ........................................................................................................... 265
19.5.4 PROBA DE EFICACITATE ............................................................................................ 266
19.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII .............................................................................. 268
20 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII VENTILATIE ........................................................................ 268


Page 8 of 411

20.3 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE .......................................................... 270
20.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ........... 271
20.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE............................................................... 272
20.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE ........................................ 272
20.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ ......................................................................... 274
20.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE .................................................................. 274
20.4.5 MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE ................................................... 275
20.4.6 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE .................................................................. 275
20.4.7 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE ......................... 276
20.4.8 MONTAREA FILTRELOR .............................................................................................. 276
20.5 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR ........................... 276
20.6 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .................................................... 277
20.7 VERIFICAREA INSTALATIEI ...................................................................................... 277
20.8 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI ............................................ 278
20.9 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI ............................................................... 279
20.10 REGLAREA INSTALATIEI .......................................................................................... 280
20.11 PROBAREA INSTALATIEI .......................................................................................... 280
20.12 PREVEDERI FINALE .................................................................................................. 281
20.13 NORME DE PROTECTIA MUNCII .............................................................................. 282
20.14 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ............................................................... 283
21 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE ......................................................................... 284
21.1 INSTALATII ELECTRICE ............................................................................................ 284
21.1.1 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ............................................................................. 286
21.1.2 VERIFICARI SI PROBE ................................................................................................. 287
21.1.3 INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE ....................................... 298
21.1.4 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE ................................................... 299
21.1.5 INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE ........................................................ 299
21.1.6 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI ........................................... 299
21.1.7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE .............................................. 303
21.1.8 INSTALATII APARENTE ................................................................................................ 304
21.1.9 MONTAREA APARENTA A CABLURILOR .................................................................... 305
21.1.10 ELEMENTE COMPONENTE ......................................................................................... 318
21.1.11 CABLURI SI CONDUCTOARE ...................................................................................... 319
21.1.12 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI ......................................................................... 321
21.2 INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI .......................................................... 324
22 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE ............................................... 331
22.1 GENERALITATI ........................................................................................................... 331
22.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ........................................................ 332
22.3 LUCRARI DE TERASAMENTE ................................................................................... 333
22.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR ................................................... 333


Page 9 of 411

22.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE ..................................................... 336
22.5.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE ......................................... 336
22.6 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ............................................ 337
22.7 HIDROIZOLATII .......................................................................................................... 337
22.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE ........... 340
22.9 MONTAREA CONDUCTELOR ................................................................................... 343
22.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE ........................................................ 344
22.11 PROBE ........................................................................................................................ 344
23 ALTE CERINTE - EXECUTIA LUCRARILOR ...................................................................................................... 348
23.1.1 MATERIALE ................................................................................................................... 348
23.1.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ .................................................................... 350
23.1.3 PERSONAL.................................................................................................................... 351
23.1.4 UTILAJE SI AUTO ......................................................................................................... 351
24 ECHIPAMENTE MECANICE. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE ................................................................ 352
24.1 GENERALITATI ........................................................................................................... 352
24.1.1 UNITATI DE MASURA ................................................................................................... 354
24.1.2 STANDARDE ................................................................................................................. 356
24.1.3 DURATA DE VIATA ....................................................................................................... 356
24.1.4 REDUNDANTA .............................................................................................................. 356
24.1.5 ETICHETE ..................................................................................................................... 356
24.1.6 AMBALARE.................................................................................................................... 357
24.1.7 AMBALAREA TEVILOR ................................................................................................. 359
24.1.8 MANIPULARE, TRANSPORT ........................................................................................ 359
24.1.9 INTRETINERE, REPARATII .......................................................................................... 360
24.1.10 UNGERE ........................................................................................................................ 361
24.1.11 PIESE IN MISCARE ....................................................................................................... 361
24.1.12 PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII ........................................................................ 362
24.1.13 DOCUMENTATIE .......................................................................................................... 362
24.1.14 NIVEL DE ZGOMOT SI VIBRATII .................................................................................. 364
24.1.15 LUBRIFIANTI ................................................................................................................. 364
24.1.16 PIESE DE SCHIMB ........................................................................................................ 365
24.2 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI
ECHIPAMENTELOR ............................................................................................................... 368
24.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 368
24.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE ....................................................................................... 368
24.2.3 PREPARAREA SUPRAFETELOR IN VEDEREA APLICARII ACOPERIRILOR DE
PROTECTIE ................................................................................................................................ 369
24.2.4 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN VOPSIRE ..................................... 369
24.2.5 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN ZINCARE TERMICA ..................... 372
24.2.6 PROTECTIA CATODICA ............................................................................................... 373
24.3 CONSTRUCTII METALICE ......................................................................................... 373
24.3.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 373
24.3.2 STANDARDE ................................................................................................................. 374
24.3.3 ORGANE DE ASAMBLARE ........................................................................................... 378


Page 10 of 411

24.3.4 SUDAREA OTELURILOR CARBON .............................................................................. 381
24.3.5 SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE ....................................................................... 383
24.3.6 ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL ............................................................ 386
24.3.7 ARMATURI PE CONDUCTE.......................................................................................... 387
24.3.8 INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE .......................................................... 390
24.3.9 POMPE .......................................................................................................................... 393
25 DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER ..................................................................................................... 399
25.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI SI DOCUMENTELE DE
CONSTRUCTIE AFERENTE .................................................................................................. 399
25.2 AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE .............................................................................. 400
25.3 ACTELE SI INREGISTRARILE ELABORATE IN TIMPUL CONSTRUCTIEI .............. 401
25.4 DOCUMENTATIA REFERITOARE LA CALITATE ...................................................... 401
25.5 DOCUMENTATIA POST-EXECUTIE .......................................................................... 402
25.6 ALTE DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER ................................................... 403
25.7 PASTRAREA DOCUMENTELOR REFERITOARE LA CONSTRUCTIE .................... 404
26 ACCEPTAREA SI PREDAREA PENTRU EXPLOATARE .................................................................................. 405
26.1 APROBAREA DOCUMENTAIEI PROIECTULUI ...................................................... 405
26.2 APROBAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCIE ..................................................... 405
26.2.1 APROBAREA LUCRRILOR TEMPORARE, DE SUSINERE I ACOPERITE ........... 405
26.2.2 APROBAREA LUCRRILOR ......................................................................................... 405
26.2.3 CONTROLUL CALITII ............................................................................................... 405
26.3 TESTAREA PE AMPLASAMENT ................................................................................ 406
26.3.1 ELEMENTE GENERALE ............................................................................................... 406
26.3.2 INSPECTAREA TESTARILOR SI RESPINGEREA ECHIPAMENTELOR (ELEMENTE
GENERALE) ................................................................................................................................ 406
26.3.3 TEST INAINTE DE DAREA IN FOLOSINTA (ECHIPAMENTE) ..................................... 407
26.3.4 TESTARE (GENERALITATI).......................................................................................... 408
26.4 PROCEDURI DE TESTARE SI DARE IN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR
MEICA 408
26.4.2 VERIFICARI INAINTE DE DAREA IN EXPLOATARE VERIFICARI ALE
ECHIPAMENTELOR MECANO-ELECTRICE .............................................................................. 408
26.4.3 ECHIPAMENTUL ELECTRIC......................................................................................... 409
26.5 DARE IN EXPLOATARE, TESTARE SI PERIOADA DE PROBA A FUNCTIONARII . 410
26.5.2 TRAINING INAINTE DE OPERAREA NOILOR OBIECTIVE .......................................... 410
26.5.3 FUNCTIONAREA IN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA (3 LUNI) .................................. 410
26.5.4 TESTARE FINALA ......................................................................................................... 410
26.5.5 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 411


Page 11 of 411

0 GLOSAR
Abreviere Definiie
cf. conform / n conformitate
aprox. aproximativ
BoQ deviz (ofert)
C grade Celsius
cap. capitol
MSB material stabilizat biologic
CO
2
Dioxid de carbon
ACC Asigurarea calitii construciei
dB(A) Decibel
PND perioad de notificare a defeciunilor
PUD Planul urbanistic de detaliu
AIM Evaluarea impactului de mediu
ex. De exemplu
CA Cerinele beneficiarului
FIDIC Federaia internaional a inginerilor consultani
HDPE Polietilen de mare densitate
Hz Hertz
PSS Plan de securitate i sntate
Incl. Inclusiv
ISO Organizaia internaional de standardizare
kg Kilogram
kW Kilowatt
kV Kilovolt
kN/m Kilonewton pe metru ptrat
Max. Maxim
FCM funcionare la capacitate maxim
Min. Minim
m/s Metri pe secund
DMS Deeuri municipale solide
Nr. Numr
PE Polietilen
PVC Policlorur de vinil
PAC Plan de asigurare a calitii
Buc. buci
EIP Echipament individual de protecie
LNR legile naionale relevante
Sec. Seciune
t Tone
t/a Tone pe an
t/d Tone pe zi
t/h Tone pe or
t/m
3
Tone pe metru cub
Vol. Volum


Page 12 of 411

1 TARA BENEFICIARULUI
ROMNIA
2 BENEFICIARUL
CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
Piata Independentei nr.1, Mun. Braila, Judet Braila.
3 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARII
Domeniul de aplicare al Contractului l reprezint proiectarea i construirea unei statii de
sortare/instalaiei de tratare mecano-biologic (instalaie MBT) denumita in continuare
investitie, inclusiv tot restul echipamentelor necesare, utilaje mobile i containere, incluznd
toate structurile provizorii necesare pentru desfurarea antierului, n conformitate cu
amenajarea teritorial i condiiile de construire, construcia fcndu-se pe baza proiectului
tehnic si detaliilor de executie aprobat. Cantitile dimensionate sunt de 30.000 tone/an de
deseuri reciclabile pentru statia de sortare si 26.000 tone/an deseuri reziduale si deseuri
verzi
1
pentru statia MBT.
Deeurile solide municipale reziduale vor fi tratate pentru:
- a recupera materiale reciclabile ca hrtia, sticla, plasticul i metalele, cu un grad ridicat
de curenie (not: pentru fiecare caz n parte trebuie s se decid care material
reciclabil va fi recuperat, n funcie de circumstanele locale existente i de condiiile-
cadru);
- pentru a produce material stabilizat biologic (MSB), care
o ca cerin minim, s poat fi folosit ca material de sigilare a depozitelor
ecologice de deeuri
o sau, opional, s poat fi folosit pentru conservarea peisajului sau amenajarea
spaiilor verzi, avnd ca rezultat producerea unei cantiti minime de deeuri
duse la depozitele ecologice, lucru care respect cerinele naionale i
europene privind eliminarea deeurilor n depozitele ecologice
Se prevede c deeurile livrate vor fi colectate din:
- gospodrii
- Companii comerciale care produc deeuri asimilate deeurilor solide municipale
- deeuri comerciale i industriale de la companii,
Investitia proiectat, construit i predat n stare de funcionare va respecta cerinele
beneficiarului specificate n acest caiet de sarcini, amenajarea teritorial i condiiile de
construire conform legislatiei in domeniul construciilor, cerinele procedurale ale Uniunii
Europene prevzute, standardele naionale stabilite n legile naionale relevante i legislaia
de protecie a mediului.
Produsul final ateptat va fi:
- documentatiile pentru obtinerea tuturor avizelor/ acordurilor si a autorizatiei de
construire

1
Cantitile dimensionate reprezint cantitile pe baza crora contractantul va pregti proiectul de
execuie pentru investitie i o va construi.


Page 13 of 411

- proiectului tehnic si a detaliilor de executie in conformitate cu legislatia in vigoare
- Construirea investitiei,
- Predarea investitiei (utilaje, sisteme biologice i alte echipamente) i a utilajelor
mobile, asamblarea, punerea n funciune, testarea, funcionarea de prob i
acceptarea i aprobarea instalaiei,
- predarea tuturor documentelor conform cerintelor angajatorului pentru funcionarea
corect a investitiei
In cadrul Contractului de lucrari 3 Constructie statie sortare si statie MBT Vadeni se
vor proiecta si construi urmatoarele obiecte de investitie:

- Statie de sortare deseuri reciclabile, cu capacitatea de 30.000 t/an;
- Statie de tratare mecano-biologica (MBT) a deseurilor reziduale si verzi, cu
capacitatea de 26.000 t/an (compusa din zona de pretratare, zona de biostabilizare
deseuri si zona de maturare material biostabilizat);
- Cladire administrativa;
- Cantar rutier;
- Zona amplasare deseuri voluminoase;
- Spatiu pentru DEEE si containere deseuri periculoase;
- Sistem de alimentare cu apa potabila / tehnologica a tuturor obiectelor din incinta
inclusiv reteaua de incediu; Gospodaria de apa cuprinzand forajul, statia de tratare si
clorinare in vederea potabilizarii, pompare, rezervor de inmagazinare;
- Sistem de canalizare ape uzate a tuturor obiectelor din incinta inclusiv statie de
epurare ape uzate;
- Sistem de canalizare ape pluviale inclusiv separator de hidrocarburi prevazut cu filtru
de coalescenta si bazin de retentie si evaporatie ape pluviale;
- Statie mobila de carburanti;
- Drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari;
- Drum de acces la amplasamentul studiat;
- Retelele electrice din incinta, inclusiv retelele de iluminat exterior si grupul
electrogen, racordul electric la reteaua electrica nationala de distributie si postul de
transformare;
- Instalatii de incalzire, ventilare climatizare aferente cladirii administrative, statiei de
sortare si a statiei MBT;
- Imprejmuire si poarta de acces prevazuta cu bariere;
- Perdea vegetala de protectie si amenajare zona verde;
- Dotari;
- Orce alte lucrari neenumerate mai sus considerate necesare pentru buna fuctionare
a Statiei de sortare si a statiei MBT.


Page 14 of 411

4 ACTIVITATI
4.1 GENERALITATI
Activitile de realizat conform acestor specificaii se refer la proiectarea, construirea,
fabricarea, testarea, furnizarea, instalarea, punerea n funciune, funcionarea de prob,
testele de recepie i acceptare, garania de bun execuie, instruirea etc. referitoare la
investitie, ce sunt descrise n prezentul document.
n aceast documentaie de atribuire a contractului de achiziie public pentru realizarea
sarcinii, se furnizeaz datele din studiul de fezabilitate aprobat pentru investitie. Participantul
la licitaie trebuie s depun o ofert pentru investitie, respectnd toate cerinele,
reglementrile i intele din prezentul caiet de sarcini si legislatiei in vigoare.
Toate costurile legate de acordurile i aprobrile de ctre autoritile competente ale
proiectului de execuie pregtit de Antreprenor, inclusiv toate modificrile substaniale
admisibile, ce respect legile nationale relevante, aduse studiului de fezabilitate aprobat,
urmeaz a fi suportate de ctre Antreprenor.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de execuie cu condiiile stipulate n avize
si acordurile obtinute si in studiul de fezabilitate aprobat.
4.2 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARILOR SI FURNITURILOR
Antreprenorul va furniza toat manopera, materialele, dotrile, utilajele si echipamentele
instalaiei, fie ele de natur provizorie sau permanent, pentru a realiza lucrrile necesare
pentru proiectarea i construirea investitiei.
4.3 PROIECTUL SI DOCUMENTATIA
Pregtirea ntregii documentaii a proiectului tehnic si a detaliilor de executie, inclusiv a
documentatiei necesare obtinerii tuturor acordurilor i autorizaiilor necesare, n conformitate
cu legislaia i reglementrile naionale, incluznd i modificrile ulterioare.
Proiectul tehnic si detaliile de executie
Proiectul tehnic pe baza caruia se face execuia trebuie pregtit pe baza normelor i
standardelor naionale i trebuie s se obin acordurile, avizele i autorizaiile necesare de
la autoritile competente.
Proiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "Instruciuni de
aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum
i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i
lucrri de intervenii" si va fi verificat pentru cerinele de calitate de specialiti atestai de
Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor. Toate activitatile ce privesc
verificarea Proiectelor tehnice inclusiv plata serviciilor de verificare fac parte din obligatiile
contractuale ale Antreprenorului.
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia Tehnica
pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si
va fi verificata pentru pentru cerinele de calitate de specialiti verificatori de proiecte
atestai. Toate activitatile ce privesc verificarea Documentatiei Tehnice pentru Autorizarea
Constructiei (D.T.A.C.) inclusiv plata serviciilor de verificare, fac parte din obligatiile
contractuale ale Antreprenorului.
Antreprenorul poate realiza studii suplimentare inginereti i geologice pentru a aduna toate
informaiile necesare pentru pregtirea proiectului de execuie n cadrul domeniului de
aplicare al contractului, dac acesta a decis c datele disponibile sunt insuficiente.


Page 15 of 411

Documentaia conform cu execuia
n timpul construciei, Antreprenorul pregtete documentaia conform cu execuia, conform
domeniului de aplicare i coninutului, respectnd cerinele din legislaia naional.
4.4 REALIZAREA LUCRARILOR SI SERVICIILOR DE CONSTRUIRE A INVESTITIEI
Execuia lucrrilor de construcii i instalaii, incluznd:
nivelarea i profilarea terenului i defrisarea terenului din zona desemnat pentru
construcie, cu scopul necesar al realizrii operaiunilor
pregtirea structurilor provizorii, cum ar fi cile de acces, instalaiile de pe antier i
tot restul conexiunilor necesare i a biroului de pe antier al inginerului, cu toate
dotrile necesare.
ncrcarea surplusului de pmnt excavat i transportarea acestuia pn n locul
stabilit n proiect pentru depozitare.
construirea halelor de tratare, inclusiv a zonelor de depozitare temporar a deeurilor
i a materialului reciclat i a altor posibile amenajri pentru construcie, care pot fi
necesare n baza proiectului pregtit i a tehnologiei implementate
construirea instalaiilor pentru personalul care opereaz instalaiile i echipamentele
din interiorul halelor
amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de garduri, drumuri, curi, pavaje, spaii
verzi etc.
furnizarea de ap, evacuarea apelor de canalizare i din instalaiile tehnologice,
precum i a apelor pluviale, inclusiv asigurarea volumelor necesare de depozitare
temporar
furnizarea de cldur
instalarea sistemului de ventilaie
furnizarea de electricitate i iluminatul zonei, precum i instalaia paratrsnet
Instalarea sistemului de telefonie intern fix i/ sau fr fir
Livrarea i asamblarea liniilor de producie complete ale investitiei care s respecte
cerinele beneficiarului.
Livrarea restului de utilaje i echipamente necesare pentru funcionarea corect a
investitiei n conformitate cu cerinele beneficiarului.
Lucrri de constructii civile
Lucrrile de constructii civile pentru investitie vor cuprinde toate lucrrile necesare pentru
construirea cldirilor i a instalaiilor, fr a avea caracter limitativ:
excavarea i pregtirea terenului,
fundatii
cldiri finisajele interioare
mobilarea i echipamentele interioare,
amenajarea finala a terenului (peisagistica, spaiile verzi...)
Lucrri mecanice i electrice
Antreprenorul, va livra pe antier echipamentele, va face executia finala, va realizara teste
la faa locului, va pune n funciune.
Lucarile incluse pot fi de exemplu:
sistemele de transport precum transportoarele cu band etc.
pompele cu motoare i dispozitive auxiliare
conductele, valvele i echipamentele asociate


Page 16 of 411

izolaia
instalaiile mpotriva incendiilor i rezervoarele, rezervoarele cu ap refolosit
hala de recepie, hala de tratare mecanic, halele de compostare, hala pentru
combustibilul alternativ, halele post-compostare, halele de rafinare i de depozitare
temporar a produselor, podul-bascul pentru cntrire, nelimitndu-se la structura de
oel, toate platformele, scrile metalice, platformele, planeele din beton, perei din
crmid finisai cu mortar i var, acoperi i structura de susinere din oel pentru
placaje i acoperiuri (elemente de amenajare spaii, dup cum este cazul)
Sistemul de ventilaie complet mecanizat al ntregii staii, incluznd camerele de
control i ale personalului, cu toalete i cldiri auxiliare, camera compresorului,
camerele pompelor, atelierul i depozitul, avnd ventilatoare, conducte, amortizoare i
elemente de absorbie a zgomotului
sistemele de pretratare a apei uzate
instalaiile de tratare a aerului uzat, cu ventilatoare, conducte, sisteme de filtrare i de
tratare a aerului,
macaralele i elevatoarele, inclusiv macaraua din atelier, tot restul macaralelor i
elevatoarelor menionate sau necesare pentru ntreinerea echipamentelor
transformatoarele i transformatoarele auxiliare
comutatoarele de voltaj
Sistemul DC (rectificator i baterii), instalare surse nentreruptibile
mpmntarea i instalaia paratrsnet, sistemele de iluminat, prizele industriale,
cablurile, structurile de susinere a cablurilor, sistemele de detectare a incendiilor i
alte instalaii electrice diverse
seturile (agregate) de generatoare de urgen diesel
echipamentul complet de funcionare i control pentru sistemele principale
sistemul complet interior i exterior de protecie mpotriva incendiilor, incluznd
furnizarea i instalarea de tuuri de stropire, tambure pentru furtun, hidrani, alarme
automate i manuale, extinctoare i generatoare de spum, monitorizarea buncrului
de deeuri, ntregul sistem de monitorizare i de protecie mpotriva incendiilor,
rezervoare mpotriva incendiilor, staii de pompare mpotriva incendiilor etc.
sistemele complete de aer condiionat ale cldirilor, incluznd ncperile cu aparatajele
de comutare, atelierul electric i orice alt camer care necesit aer condiionat
echipamentele pentru toate procesele din atelier i echipamentele din spaiul de
depozitare temporar
Antreprenorul trebuie s asigure o echip de supraveghere format din experii calificai
corespunztor pe toat perioada de notificare a defeciunilor, pn la emiterea procesului
verbal de recepie final.
Antreprenorul trebuie s se asigure c toi productorii de echipamente individuale care vor
fi responsabili de repararea i ntreinerea echipamentelor proprii dup recepia final a
instalaiei sunt reprezentai corespunztor.
n timpul instalrii, punerii n funciune i nainte de procesului verbal de recepie la
terminarea lucrrilor, personalul beneficiarului care se va ocupa de operarea instalaiei va fi
instruit de ctre Antreprenor. n plus, operarea acesteia din timpul PND i din timpul testelor
de recepie va fi monitorizat/ supravegheat de ctre Antreprenor i, n cazul oricrei
probleme, personalul beneficiarului va fi instruit i calificat suplimentar de ctre Antreprenor.
Instruciunile, instruirea profesionala si Manualele de Operare si Intretinere vor fi predate n
limba romn.


Page 17 of 411

Antreprenorul va realiza un program de instruire i calificare, pentru a instrui personalul
beneficiarului n vederea operrii i ntreinerii instalaiei, cu activitile lor n timpul lucrrilor,
i pentru a familiariza personalul cu echipamentul furnizat de ctre Antreprenor.
Antreprenorul va pune la dispoziie, n scopul instruirii, dotrile pentru instruire i toate
informaiile necesare pentru desfurarea n condiii de eficacitate a programului de instruire.
Antreprenorul va instrui i califica cursanii astfel nct operarea, ntreinerea i, dac este
necesar, reparaiile sistemului s fie gestionate n totalitate de ctre personalul respectiv.
Antreprenorul va pune la dispoziie toate notele, manualele, planele necesare, materialele
ajuttoare pentru instruire etc., pentru a completa manualele de construire, operare i
ntreinere i pentru a permite personalului de operare i ntreinere s opereze i s
ntrein instalaia ntr-un mod eficient.
Servicii
Pornirea, testarea, punerea n funciune i funcionarea de prob (de siguran n
exploatare) ale instalaiei pentru o funcionare normal, inclusiv garania predrii ntregii
documentaii corespunztoare impuse prin legislaia naional privind construciile,
pentru ca beneficiarul s obin autorizaia de funcionare.
Instruirea personalului beneficiarului pentru operarea instalaiei trebuie s aib loc n
timpul perioadei de pornire i a testelor de recepie. Fiecare membru instruit al
personalului va primi un certificat corespunztor de la Antreprenor care s confirme
instruirea adecvat a acestuia.
Consumabile
Antreprenorul va furniza n cadrul acestui contract toate consumabilele necesare pn la
emiterea procesului verbal de recepie finala a lucrrilor pentru ntreaga instalaiepentru
toate echipamentele furnizate de ctre acesta n cadrul prezentului contract. Antreprenorul
va trimite spre aprobare Inginerului, pn la nceperea perioadei de testri, un tabel complet
cu toate consumabilele necesare, indicnd toate locurile n care aceste consumabile sunt
necesare, tipul consumabilului i cantitatea pentru o reumplere/ un schimb.
Echipamente speciale
Antreprenorul va asigura toate uneltele speciale necesare pentru demontarea, ntreinerea,
instalarea i reglarea echipamentelor furnizate. Instrumentele i echipamentele pentru
inspeciile i msurtorile majore vor fi de asemenea incluse.
Antreprenorul prezint Inginerului spre aprobare o list cu articolele i o descriere a tuturor
uneltelor necesare, a dispozitivelor auxiliare, a echipamentului de depozitare etc.
Antreprenorul va oferi beneficiarului, odat cu fiecare articol de echipament special furnizat,
catalogul cu instruciuni ale productorului n limba naional.
5 RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI
Toate lucrrile ntreprinse, inclusiv proiectele pregtite, activitile finalizate, materialele,
uneltele i echipamentele livrate n cadrul prezentului contract trebuie s respecte cerinele
din caietul de sarcini.
Ofertantul, pe baza cunotinelor i experienei sale, ar trebui s includ i elemente
suplimentare ale instalaiei, echipamentelor i operaiunilor, ce nu sunt enumerate n
cerinele beneficiarului, dar sunt relevante i necesare pentru asigurarea unei funcionri
corespunztoare a investitiei, pentru eficiena acesteia i pentru ndeplinirea condiiilor de
garanie. Soluiile prezentate n ofert vor garanta atingerea obiectivelor investitiei.
Proprietile materialelor i elementelor construciilor, utilajelor i echipamentelor vor
respecta i se vor nscrie n datele descrise n cerinele tehnice.


Page 18 of 411

6 SANTIERUL
6.1 ASIGURAREA SANTIERULUI N TIMPUL LUCRRILOR
Antreprenorul este obligat s asigure i s menin sigurana pe antier i n afara zonei de
construcie pe perioada lucrrilor din cadrul prezentului contract, acordnd o atenie
special:
A) asigurrii unor condiii corespunztoare de lucru n siguran pentru persoanele
ce ntreprind activiti ce au legtur cu construcia i asigurrii proprietilor
folosite pentru realizarea acestor lucrri
B) asigurrii zonei antierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate
C) instalrii unor indicatoare corespunztoare cu informaii, ex. panouri cu informaii
i plci de dare n folosin.
Antreprenorul lucrarilor va asigura pentru Consultantul de Supervizare, in zona santierelor,
cate un birou de minimum 30 mp, utilat cu mobilierul si echipamentele necesare desfasurarii
normale a activitatii de supervizare (calculator, imprimanta, telefon, fax, xerox, acces la
internet) precum si acces la un laborator autorizat pentru efectuarea analizalor cerute prin
caietul de sarcini al licitatiei de mai sus.
Contractorul va suporta toate cheltuielile aferente utilitatilor si facilitatilor acordate Inginerului
in cadrul santierului.
Contractorul va asigura pentru biroul Consultantului de Supervizare legarea la utilitati
(alimentare cu apa potabila, canalizare, alimentare cu energie electrica etc.) in masura in
care acest lucru este posibil.
6.2 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI
Antreprenorul trebuie s asigure panourile cu informatii relevante n timpul lucrrilor de
construcii n conformitate cu cerinele de publicitate i informare pentru proiecte, finanare
de Comunitatea European In acelasi timp Antreprenorul trebuie sa se asigure ca panoul de
identificare al investitiei respecta Ordinul Ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului
nr.63/N din 11 august 1998.
Antreprenorul trebui s pun un semn permanent de informare conform cu cerinele de
publicitate i informare.
Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Norm metodologic
din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor
metodologice privind autorizarea executarii lucrrilor de construcii prin Ordinul 1867/16-07-
2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de
investitie.
6.3 PLCUELE DE IDENTIFICARE
Echipamentele trebuie s fie furnizate cu plcue cu date de identificare sau alte elemente
descriptive permanente, necesare pentru identificarea echipamentului i operarea sa n
condiii de siguran.
6.4 PROTECIA MEDIULUI N TIMPUL LUCRRILOR
Antreprenorul, pe perioada construciei, va asigura condiiile corespunztoare pentru
pstrarea mediului nconjurtor, pe antier, acordnd o atenie special:
- limitrii emisiilor de zgomot
- limitrii emisiilor de substane periculoase n atmosfer
- prevenirii polurii sau contaminrii apelor subterane


Page 19 of 411

- protejrii spaiilor verzi.
Dac exist copaci i arbuti, acetia vor fi ndeprtai sau nlocuii n conformitate cu studiul
pregtit pentru spaiile verzi de pe amplasamentul antierului.
6.5 CONSTRUCIILE PROVIZORII
nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va prezenta Inginerului spre aprobare, planul
pentru amplasarea:
- biroului Antreprenorului i al Inginerului pe antier
- magaziilor i curilor de depozitare temporar ale Antreprenorului
- vehiculelor i flotei de echipamente
- altor instalaii temporare necesare pentru realizarea lucrrilor incluse n prezentul
contract
- panourilor cu informaii n conformitate cu LNR i, dac este cazul, cu
reglementrile Uniunii Europene pentru proiecte finanate prin Fondul xxx
Antreprenorul trebuie s ntocmeasc documentaia tehnic de execuie, conform tuturor
normelor si normativelor tehnice in vigoare, precum si a actelor normative.
6.6 DEPOZITAREA TEMPORAR A MATERIALELOR
Toate materialele vor fi depozitate astfel nct s se garanteze protecia lor mpotriva
furturilor, avariilor.
7 CONFORMITATEA DOCUMENTAIEI DE PROIECTARE CU
LEGISLAIA
Proiectul tehnic si detaliile de executie vor fi pregtite n conformitate cu legislaia naional.
Antreprenorul este responsabil de:
Pregtirea proiectului de execuie n conformitate cu acordurile descrise n Planul
Urbanistic de Detaliu (PUD), cu standardele i legislaia naional n vigoare, inclusiv
legile nationale relevante, cu acordul de protecia mediului (EPA), cu acordul de
gestiune a deeurilor (AGD) etc.
Pregatirea documentatiei necesara obtinerii autorizaiilor necesare, n conformitate
cu standardele i legislaia naional n vigoare;
Asistenta tehnica a proiectantului in perioada de executie a investiei
7.1 PROIECTUL TEHNIC SI DETALIILE DE EXECUTIE
Proiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "Instruciuni de
aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum
i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i
lucrri de intervenii" si va fi verificat pentru cerinele de calitate de specialiti atestai de
Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor.
pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si
va fi verificata pentru pentru cerinele de calitate de specialiti verificatori de proiecte
atestai.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de execuie cu recomandrile din raportul
privind impactul asupra mediului si autorizatia de construire obtinuta


Page 20 of 411

Detaliile de executie:
detaliaza soluiile tehnice ale proiectului tehnic astfel nct s asigure posibilitatea
de implementare a tuturor lucrrilor de construcie i montaj (LCM), precum livrarea
i asamblarea echipamentelor i instalaiilor tehnologice din proiect;
Asigur conformitatea deciziilor din proiect cu cerinele privind construciile din legile
nationale relevante.
Prile proiectului tehnic pe baza caruia se vor executa lucrarile vor respecta cerintele
Ordinul 863/02.07.2008 si va include:
- Plane i detalii de execuie
- Memorii tehnice pe specialitati ce ilustreaz soluiile propuse n proiect i, n
ataament, att documentele emise n legtur cu proiectul, ct i datele iniiale;
- Breviare de calcul ce descriu motivele pentru soluiile din proiect.
Devizul i estimrile de cost sunt ataate la breviarele de calcul sau formeaz o parte
separat din documentaia fielor tehnice.
7.2 DOCUMENTAIA CONFORM CU EXECUIA
n domeniul de aplicare al documentaiei conforme cu execuia, se includ toate modificrile
aprobate fcute n timpul lucrrilor de construcii i documentaia complet n conformitate
cu legislaia naional.
Documentaia conform cu execuia va fi pregtit de ctre Antreprenor i prezentat n
limba naional n trei (3) exemplare, nu mai trziu de 14 zile nainte de ntlnirea cu membrii
comisiei de acceptare.
7.3 MANUALELE DE FUNCIONARE I NTREINERE
Manualele finale de funcionare i ntreinere vor fi pregtite i predate Inginerului n sase (6)
exemplare nu mai trziu de 4 sptmni nainte de data ntlnirii cu comisia de receptie.
Manualele cu instruciuni pentru fiecare element al instalaiei vor include, de asemenea,
instruciuni colective, care se vor referi n special la operaiunile specifice functionarii.
Aceste manuale, pe lng descrierile obinuite referitoare la funcii i operaiuni, vor include
i situaii de urgen i depanare, msuri de siguran i mpotriva incendiilor, precum i
orice posibile consecine.
8 INFORMATII GENERALE SI IPOTEZE DE PROIECTARE
8.1 AMPLASAREA INVESTITIEI
8.1.1 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR
Terenul pe care vor fi construite statia de sortare si statia MBT Vadeni se afla la o distanta
de 1,4 km de zona rezidentiala a comunei Silistea, la 7,5 km de municipiul Braila si la 0,3 km
de depozitul Muchea.
Terenul se afla in extravilanul localitatii Vadeni, pe domeniul public la comunei Vadeni si
este pus la dispozitia CJ Braila prin HCL nr. 79 / 31.10.2009.
Accesul se face din drumul judetean DJ 202, Braila Muchea.
8.1.2 TOPOGRAFIA ACTUALA
Terenul pe care va fi amplasata viitoarea statie de sortare si de MBT prezinta o suprafata de
cca. 2,5 ha, este liber de orice sarcini, aproximativ plan si orizontal si fara accidente de
ordin morfologic in apropirea sa.


Page 21 of 411

8.1.3 CONDITII GEOTEHNICE SI HIDROGEOLOGICE
Date Geologice
Din punct de vedere geologic regiunea cercetata apartine Platformei Moesice. Peste
depozitele fundamentului si cele de cuvertura se afla depozite Cuaternare, reprezentate prin
loessuri ce apartin Holocenului inferior.
Depozitele Cuaternare, de varsta Holocen inferior, sunt reprezentate prin loessurile ce
acopera campia Brailei. Aceste depozite au un caracter prafos nisipos, sunt macroporice, de
culoare galbuie si au origine deluviala-proluviala. In partea de N a campiei Brailei, ele devin
din ce in ce mai nisipoase.
Date Geomorfologice
Din punct de vedere al apartenentei la o anumita entitate geomorfologica amplasamentul
investigat apartine Campului Viziru, subunitate a Campiei Brailei.
Campia Brailei (Baraganul de nord) este delimitata de luncile Dunarii, Calmatuiului, Buzaului
si Siretului. In nord-vest, spre Buzau, e ceva mai inalta atingand 40 50 m, iar in est numai
22 24 m.
Campul Viziru se afla la est de valea Ianca si domina cu cca 10 m lunca Dunarii. Inclina usor
spre nord (20 24 m in sud si 14 16 m la Braila), avand o inaltare brusca in nisipurile de la
nord de Braila (33 m); de asemenea, se observa o usoara inclinare catre valea Iancai. Vaile
scurte care fragmenteaza fruntea terasei sunt numite, la Braila, vaduri.
Cota terenului in amplasamentul viitorului depozit de deseuri se incadreaza in intervalul 27 -
29 m.
Date Geotehnice
Cercetarea geotehnica se stabileste tinand cont de normativul NP 074/2007, conform caruia
s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria geotehnica 2 asociata unui risc
geotehnic moderat (10 puncte).
Categoria geotehnica de risc a fost estimata tinand cont de urmatorii factori:
factori legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa
subterana;
factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.
Factori privind calculul categoriei geotehnice
Factori avuti in vedere Descriere Punctaj
Conditii de teren Terenuri medii 3
Apa subterana Fara epuismente 1
Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta Normala 3
Vecinatati Fara riscuri 1
Risc seismic a
g
= 0.24g 2
Categoria geotehnica 2 include tipuri conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore
sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite ori exceptional de dificile.
Lucrarile din categoria geotehnica 2 impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de
calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale. In schimb pot fi
utilizate metode de rutina pentru incercarile de laborator si de teren si pentru proiectarea si
executia lucrarilor.


Page 22 of 411

In continuare se prezinta o descriere a stratificatiei interceptata in forajele executate:
Forajul F1 (cota 28.5 m):
0.00 0.60 m: umplutura din praf nisipos cafeniu, in amestec cu deseuri menajere;
0.60 8.00 m: praf nisipos cafeniu-galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare, sensibil la
umezire;
Forajul F2 (cota 27.2 m):
0.00 0.70 m: umplutura din praf nisipos cafeniu, in amestec cu deseuri menajere;
0.70 8.00 m: praf nisipos cafeniu-galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare, sensibil la
umezire;
Nivel hidrostatic nu a fost incerceptat in lucrarile de foraj.
8.1.4 DATE CLIMATICE
Zona cercetata apartine sectorului cu clima continentala. Regimul climatic general se
caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad mai ales sub
forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de
frecvente perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati stratului de zapada.
Temperatura aerului. Mediile anuale ale temperaturii aerului variaza in jurul valorii de 10C.
Mediile lunii celei mai calde, iulie, inregistreaza 22C. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie,
coboara pana la -3.5 C . Numarul mediu al zilelor de inghet este de circa 110.
Precipitatii. Cantitatile medii anuale sunt de circa 500 mm; cantitatile medii cele mai mari cad
in iulie, circa 55 mm, iar cantitatile medii cele mai mici cad in ianuarie, circa 25 mm. Durata
medie anuala a stratului de zapada oscileaza in jurul valorii de 40 zile. Grosimile medii
decadale ating valori maxime de cca 8 cm.
8.1.5 ALTE INFORMATII
Adancimea de inghet
Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054/77, este de 80-90
cm.


Page 23 of 411

Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet
Date Seismice
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93,
perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 8
1
, cu perioada de revenire de
50 de ani.

Zonarea seismica a teritoriului Romaniei


Page 24 of 411

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului
pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este
a
g
= 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.00 sec .

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare a
g
pentru cutremure

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de
raspuns


Page 25 of 411

8.1.6 ACCESUL PE AMPLASAMENT
Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 202 Braila Muchea, insa
pentru a ajunge la amplasamentul statiei de sortare si statiei MBT de la DJ 202 se circula pe
un drum de pietris. Pentru ca accesul echipamentelor de transport la amplasamentul studiat
sa fie facil, s-a prevazut amenajarea acestui drum pe o lungime estimativa de aprox. 500 m.
8.1.7 ZONA DE AMENAJARI
Statia de sortare a deseurilor va fi adapostita de o hala alcatuita din 3 zone astfel:
- Platforma de receptie hala tip sopron (fara inchideri laterale) pentru receptia deseurilor
reciclabile;
- Hala inchisa destinata sortarii deseurilor;
- Platforma de stocare/expeditie tip sopron (fara pereti laterali) pentru depozitare
baloti/expediere si stocare refuz de sortare.
Cu titlu informativ, statia de sortare deseuri reciclabile va ocupa in plan o suprafata de
aproximativ 2.900 mp.
Constructiile/halele statiei MBT vor fi urmatoarele:
- hala de tratare mecanica;
- constructiile/incintele de tratare biologica, pentru etapa de descompunere;
- hala de maturare.
Cu titlu informativ, statia de MBT va ocupa in plan o suprafata de aproximativ 3.900 mp.
Cladirea administrativa va fi o constructie care va deservi tot amplasamentul. Cladirea
administrativa se va amplasa in zona intrarii in amplasament, in paralel cu cantarul rutier.
Cu titlu informativ, cladirea administrativa va ocupa in plan o suprafata de aproximativ 190
mp.
8.1.8 DESCRIEREA INVESTITIEI
Prezentele specificatii tehnice acopera cerintele minime privind proiectarea, furnizarea,
instalarea, darea in exploatare, testarea si punerea in functiune a tuturor elementelor
contractului denumit Pachetul de Achizitie pentru Judetul Braila Contract 3: Constructie
statie sortare si statie MBT Vadeni din cadrul proiectului Sistem de Management Integrat
al Deseurilor in Judetul Braila.
Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologica Vadeni din cadrul contractului de
lucrari CL 3 - Constructie statie sortare si statie MBT Vadeni, cuprinde toate constructiile si
instalatiile necesare pentru realizarea obiectivelor mentionate.
Antreprenorul trebuie sa efectueze toate activitatile ingineresti in conformitate cu prevederile
Contractului, specificatiilor si standardelor.
Antreprenorul trebuie sa efectueze si activitatile de proiectare in conformitate cu
instructiunile generale din paragrafele urmatoare.
Sunt cuprinse urmatoarele lucrari:
Statie de sortare si statie de tratare mecano- biologica Vadeni :
Terasamente;
Platforma betonata inclusiv parcare si zona de amplasare a containerelor deseurilor
DEE, periculoase si voluminoase;
Zone pre/post sortare deseu tip sopron cu pereti exteriori de beton;
Hala sortare deseu;


Page 26 of 411

Hala pretratare deseu tip sopron cu perete exterior;
Zona de descompunere;
Zona de maturare;
Retelele electrice din incinta, inclusiv retelele de iluminat exterior si grupul
electrogen, racordul electric la reteaua electrica nationala de distributie si postul de
transformare;
Instalatii de incalzire, ventilare climatizare aferente cladirii administrative, statiei de
sortare si a statiei MBT
Retea canalizare ape reziduale;
Camine canalizare ape reziduale;
Guri de scurgere amplasate in interiorul cladirilor;
Retea canalizare ape pluviale si separator de hidrocarburi;
Camine ape pluviale;
Bazin de retentie si evaporatie ape pluviale;
Retea alimentare apa;
Gospodarie de apa;
Retea canalizare levigat;
Camine levigat;
Guri de scurgere amplasate in interiorul cladirilor;
Statie de epurare ape uzate;
Cladire administrativa;
Retea de canalizare menajera;
Camine canalizare ape menajere;
Statie mobila de carburanti;
Cantar rutier;
Imprejmuire si poarta acces prevazuta cu bariere;
Drum de acces la amplasamentul statiei de sortare si a statiei de MBT;
Utilaje si echipamente tehnologice;
Utilaje si echipamente de transport;
Dotari;
Altele.
8.2 FURNIZAREA DE UTILITATI
8.2.1 GENERALITATI
Sunt prevazute a fi proiectate si construite toate infrastructurile necesare functionarii
procesului tehnologic si a intregilor activitati desfasurate in cadrul amplasamentului . Astfel
sunt prevazute alimentarea cu apa, canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare cu
energie electrica in incinta, drenarea si colectarea levigatului si a apelor reziduale.


Page 27 of 411

8.2.2 ALIMENTARE CU APA
Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate obiectele
din cadrul investitiilor propuse, in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru
nevoile sanitare.
Astfel se va asigura alimentarea cu apa pentru:
- Cladire administrativapentru grupurile sanitare;
- Statia de MBT consumuri tehnologice;
- Statia de sortare spalatoarele de pardoseala.
Gospodaria de apa va cuprinde: foraj, statie de tratare, clorare, pompare, rezervor de
inmagazinare.
Avand in vedere ca solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si statiei de MBT
Vadeni va intra in grija Antreprenorului, debitele de apa necesare pentru buna functionare a
instalatiilor si gospodaria de apa vor fi determinate de Antreprenor.
8.2.3 CANALIZARE MENAJERA
Apele uzate provenite de la cladirea administrativa de la grupurile sanitare aferente acesteia
vor fi colectate si epurate prin intermediul statiei de epurare.
8.2.4 CANALIZARE PLUVIALA
Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul
retelei de colectare a apelor pluviale. Apele colectate vor fi directionate catre un separator
de hidrocarburi unde vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie si evaporatie ape
pluviale.
Din bazinul de retentie, apele pluviale vor fi pompate in reteaua de alimentare hidranti, fiind
folosite la irigarea spatiilor verzi si a perdelei vegetale.
Intrucat solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si statiei MBTintra in grija
Antreprenorului, in consecinta detaliile tehnice privind reteaua de canalizare ape pluviale,
separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie ape pluviale vor fi stabilite de catre acesta.
8.2.5 DRENAREA, COLECTAREA SI TRATAREA APEI UZATE REZIDUALE
Levigatul colectat de la zona de tratare biologica, precum si apele uzate tehnologice
rezultate din spalarea platformelor de la statia de sortare si de la zona pretratare deseuri vor
fi colectate prin intermediul retelei de colectare levigat si epurate in statia de epurare.
Apele epurate ce ies din statia de epurare trebuie sa respecte NTPA 001/2005 privind
stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuarea in receptorii naturali. Apele epurate vor fi stocate in bazinul de retentie si
evaporatie ape pluviale de pe amplasament.
Intrucat solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si a statiei MBT intra in grija
Antreprenorului, in consecinta detaliile tehnice privind realizarea retelei de colectare
levigat/ape reziduale si a statiei de epurare vor fi stabilite de catre acesta.
8.2.6 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
Lucrarile de alimentare cu energie electrica de proiectare si executie a obiectivului
Constructie statie sortare si statie MBT Vadeni, se vor executa de catre Antreprenor si
vor face parte din prezentul contract de lucrari.


Page 28 of 411

Alimentarea cu energie electrica, partea de medie tensiune, racordul de medie tensiune si
postul de transformare (anvelopa complet echipata), il va intocmi un operator autorizatat
A.N.R.E. si agrementat pentru astfel de lucrari.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza printr-un post de transformare de tip
prefabricat in anvelopa de beton 20/0,4 kV, amplasat in incinta obiectivului de investitie, la
limita de proprietate. Postul de transformare trebuie sa fie dimensionat astfel incat sa
raspunda cerintelor energetice pentru toti consumatorii si receptoarele electrice prevazute in
cadrul prezentului contract de lucrari. In postul de transformare se va prevedea in proiectul
de alimentare cu energie electrica la nivelul tabloului de distributie joasa tensiune (TDJT)
compensarea factorului de putere prin intermediul unei baterii de condensatoare, automatiza
in trepte 0,4 kV.
Lucrarile de alimentare cu energie electrica se vor executa in concordanta cu operatiunile
descrise in cadrul studiului de solutie si a avizului tehnic de racordare (ATR) emis de catre
operatorul zonal de distributie a energiei electrice.
8.2.7 INSTALATII ELECTRICE
Instalatii electrice interioare
Sistemele de iluminat adoptate vor fi in concordanta cu destinatiile fiecarei cladiri, tinand
seama de caracteristicele constructive si tipurile de activitati desfasurate. Conditiile de
amplasare si nivelele de iluminare vor respecta prevederile normativului I7/2011. De
asemenea caracteristicile luminotehnice trebuiesc corelate cu conditiile generale de confort
precum si de functionalitate, proprii fiecarei incaperi.
Tipul si caracteristicile tehnice ale corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor,
intrerupatoarelor, comutatoarelor trebuie sa tina cont de asemenea de specificul spatiilor
deservite.
Pentru circuitele de prize se vor instala prize simple sau duble, toate cu contact de protectie,
cu o putere instalata de maxim 2.000 W per circuit, in conformitate cu cu prevederile
normativului I7/2011. In spatiile cu conditii speciale de lucru se vor prevedea circuite de prize
la tensiune redusa nepericuloasa.
Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu conductori de cupru tip FY protejate in tuburi
tip IPEY, sau cu cabluri tip CYY montate ingropat in tencuiala sau pozate aparent pe poduri
de cabluri in zonele unde se instaleaza plafon fals sau in interiorul constructiilor tip hale ce
adapostesc utilaje si echipamente tehnologice.
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea
conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform
prevederilor I7-2011 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a receptoarelor de energie electrica se
utilizeaza platbanda din otel zincat. Centura interioara de legare la pamant se realizeaza din
platbanda din otel zincat si se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte
prin intermediul unor piese de separatie.
Instalatii electrice exterioare
Distributia energiei electrice se va face in sistem radial (de la un tablou general se
alimenteaza tablourile secundare sau receptoarele electrice prin coloane individuale).
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale si secundare se vor realiza din cabluri
CYABY montate ingropat in santuri, iar pe portiunile unde acestea traverseaza cai de acces
sau alei, se vor proteja in tevi metalice sau de PVC-G.
Pentru iluminatul cailor de acces din interiorul incintelor vor fi prevazute circuite de iluminat
exterior. Aceste circuite vor avea posibilitatea actionarii manuale direct din tabloul electric


Page 29 of 411

sau in mod automat prin intermediul unui intrerupator crepuscular comandat de o fotocelula.
Stalpii de iluminat exterior vor fi metalici si echipati cu lampi cu vapori de sodiu. Corpurile de
iluminat vor avea un grad de protectie IP66 si indicele de rezistenta la socuri mecanice IK08.
Stalpii de iluminat exterior se vor monta pe fundatii de beton si vor fi echipati cu cutie de
conexiune echipata cu conectori si disjunctor automat. Corpul de iluminat se va monta pe
stalp prin intermediul unui dispozitiv de sustinere. Fiecare stalp se va lega la priza de
pamant pentru instalatiile electrice de joasa tensiune,avand rezistenta de dispersie de
maximum 4 Ohmi.
Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura
principala, prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a
tuturor partilor metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar
putea ajunge sub tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice
ale echipamentelor electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)
Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei de protectie, a partilor metalice, a
tablourilor electrice si a stalpilor pentru iluminatul exterior.
Priza de pamant artificiala se va executa din platbanda din otel zincat ,montata ingropat si
electrozi din teava otel zincat. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant nu va depasi
valorile maxime admisibile specificate in normativul I7-2011 si STAS 12604/5-90.
Tablouri electrice si automatizare
Se prevede un sistem modern privind tablourile electrice de comanda si un sistem integrat
de automatizare amplasat intr-o singura incapere.
Ca o regula generala, toate unitatile de control si automatizare vor fi amplasate centralizat si
nu distribuite la obiectele din incinta.
9 PARAMETRII GENERALI DE PROIECTARE
9.1 DESCRIEREA DATELOR DE BAZA
Generalitati
Investitiile propuse prin proiectul Sistem de management integrat al deseurilor in judetul
Braila sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:
- Imbunatatirea sistemului de colectare selectiva in zona urbana si extinderea acestuia
in zona rurala a judetului Braila;
- Imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport;
- Optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor;
- Depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.
9.2 CANTITATEA DE DESEURI SI COMPOZITIA LOR
In conformitate cu Tratatul de Aderare al Romaniei la UE si a obiectivelor/tintelor impuse prin
SNGD, PNGD, PRGD, PJGD, POS Mediu, judetul Braila trebuie sa respecte procentele si
cantitatile stabilite cu privire la tintele de reciclare si recuperare a deseurilor de amabalaje.
Scopul prezentului proiect este acela de a analiza si stabili un set de masuri care sa
conduca treptat la un standard de viata ridicat al populatiei din judetul Braila, precum si la un
mediu mai putin poluat. In acest sens, obiectivele generale ale proiectui sunt urmatoarele:
Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Braila, vizand, in
principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.


Page 30 of 411

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor in judetul Braila,
prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone
poluate din judet.
In ceea ce priveste componenta de sortare a sistemului de management integrat al
deseurilor, obiectivul specific, a carui indeplinire va duce la realizarea obiectivelor generale
mentionate mai sus, este atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor,
stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar
referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si
valorificare a deseurilor.
Masurile prin care vor fi atinse aceste obiective vizeaza investitii pentru implementarea
sistemului de colectare selectiva a deseurilor la nivelul intregului judet, constructia unor
facilitati pentru sortarea deseurilor si campanii de constientizare a populatiei asupra
necesitatii si beneficiilor colectarii selective, reciclarii si valorificarii deseurilor.
Tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje din judetul Braila sunt prezentate
in tabelul urmator:
Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Braila, pentru anul 2013
Cantitati din deseuri de ambalaje
ce trebuie reciclate
UM An 2013
Hartie si carton tone/an 3.934
Sticla tone/an 2.094
Plastic tone/an 1.431
Metal tone/an 643
Lemn tone/an 491
Total tinta reciclare tone/an 11.996
Total tinta valorificare tone/an 13.087

In continuare sunt prezentate cantitatile de deseuri reciclabile care se estimeaza ca vor fi
valorificate in judetul Braila:
Deseuri ce vor fi valorificate in judetul Braila, in perioada 2013 2038
2013 2018 2023 2028 2033 2038
Reciclabile rezultate din statiile de sortare construite prin proiect (Ianca si Vadeni)
Hartie si carton tone/an 11.289 12.993 13.016 13.110 12.935 12.479
Sticla tone/an 3.177 3.224 3.241 3.282 3.247 3.133
Metal tone/an 2.394 1.767 1.774 1.793 1.772 1.710
Plastic tone/an 10.640 12.204 12.228 12.321 12.158 11.729
Lemn din voluminoase tone/an 458 589 599 617 616 594
TOTAL tone/an 27.959 30.777 30.859 31.124 30.728 29.644
Reciclabile rezultate din proiectele PHARE - Insuratei si Faurei
Proiect Insuratei tone/an 663 749 762 785 783 756
Hartie tone/an 243 283 288 297 296 286


Page 31 of 411

2013 2018 2023 2028 2033 2038
Sticla tone/an 70 72 73 76 75 73
Metal tone/an 54 38 39 40 40 39
Plastic tone/an 226 266 271 279 278 269
Lemn tone/an 70 89 91 93 93 90
Proiect Faurei tone/an 355 403 410 422 422 407
Hartie tone/an 131 153 156 161 160 155
Sticla tone/an 37 38 39 40 40 39
Metal tone/an 28 19 20 20 20 20
Plastic tone/an 121 144 146 151 150 145
Lemn tone/an 37 48 49 50 50 48

La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor
biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la
35% pana in 2016. Cantitatea totala de deseuri biodegradabile inregistrata in Braila in anul
1995 a fost estimata pe baza cantitatii totale de deseu biodegradabil, inregistrata la nivel
national si pe baza populatiei judetului Braila, rezultand aproximativ 82.000 de tone de
deseu biodegradabil in judetul Braila, in anul 1995. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri
biodegradabile depozitate din judetul Braila, aceasta trebuie sa fie de maxim 41.382 tone in
2013, ceea ce inseamna ca aproximativ 35.000 tone de deseuri biodegradabile vor trebui
deviate de la depozitare. Pentru anul 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile ce vor
trebui deviate de la depozit este de aproximativ 47.000 tone.
Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea
deseurilor din hartie si carton si prin tratarea prin biostabilizare aeroba a fractiei organice a
deseurilor municipale.
Sistemul de management integrat al deseurilor din judetul Braila trebuie sa asigure o
capacitate de tratare mecano-biologica de 26.000 tone/an, pentru a se putea atinge tinta
privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare, aferenta anului 2013.
In mod asemanator, tinta privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare
aferenta anului 2016 va fi atinsa prin reciclarea si valorificarea a 13.399 tone hartie/carton
(fiind incluse si outputurile rezultate din proiectele PHARE de la Insuratei si Faurei), prin
reciclarea si valorificarea a 951 tone lemn precum si prin compostarea deseurilor:
in sistem centralizat: 45.000 tone in facilitatea MBT de la Vadeni si 924 in statia
de compostare de la Insuratei construita prin proiectul PHARE;
compostarea individuala in gospodariile rurale a 50% din deseurile menajere
biodegradabile: 4.242 tone/an.
Avand in vedere capacitatea proiectata a statiei MBT de la Vadeni de 26.000 tone, vor fi
necesare investitii suplimentare realizate in anul 2015 pentru a mari capacitatea de
prelucrare la 45.000 tone.
Conform estimarilor privind cantitatea de deseuri biodegradabile colectata in pubela
reziduala in zona 1, vor exista suficiente cantitati colectate pentru functionarea statiei MBT la
capacitate maxima, respectiv 45.000 tone.
Devierea de la depozitare a deseurilor biodegradabile pentru atingerea tintei in judetul Braila


Page 32 of 411

Deseuri Biodegradabile UM An 2013
TOTAL biodegradabil generat tone/an 76.121
Organic (100% biodegradabil) tone/an 54.367
Hartie si carton (100% biodegradabil) tone/an 13.790
Lemn (100% biodegradabil) tone/an 3.552
Textile (50% biodegradabil) tone/an 1.355
Altele - similar deseu mixt asimilabil tone/an 3.057
Maxim biodegradabil ce poate fi depozitat tone/an 41.382
Biodegradabil necesar a fi redirectionat tone/an 34.739
Hartie ce va fi reciclata (incl. prin proiectele PHARE
Insuratei si Faurei)
tone/an 11.663
Lemn ce va fi reciclat tone/an 825
Compostare individuala tone/an 4.750
Compostare Insuratei proiect PHARE tone/an 967
Capacitate necesara tratare in facilitati TMB centralizate tone/an 16.534

Pe baza datelor de mai sus rezulta urmatoarele:
capacitatea statiei de sortare Vadeni, aferenta prezentei documentatii, este de 30.000
tone/an, doua linii de sortare intr-un singur schimb pe zi, de 8 ore, numar de zile de
functionare de 260 zile/an;
capacitatea statiei de tratare mecano-biologica Vadeni, aferenta prezentei
documentatii, este de 26.000 tone/an, intr-un singur schimb pe zi, de 6 ore numar de
zile de functionare 312 zile/an;
Cnd se aleg echipamentele i dispozitivele aferente investitiei, trebuie s se ia n
considerare faptul c att cantitatea, ct i compoziia materiei prime pot varia considerabil
pe parcursul anului.
9.3 CAPACITATEA INSTALAIEI
9.3.1 STATIA DE SORTARE VADENI
Pentru a proiecta statia de sortare este necesar s pornim de la urmtoarele premise:
Capacitatea total a instalaiei 30.000 tone deseuri reciclabile/an
Numar linii de sortare 2
Numrul de zile lucrtoare pe saptamana 5 zile
Numarul de zile operationale pe an 260 zile


Page 33 of 411

Numrul de schimburi n 24 de ore 1 schimb
Timpul de lucru pe schimb 8 ore (din care o ora se face curatenie)
Instalaia i echipamentul tehnologic al statiei de sortare, ar trebui selectate i livrare doar
dac au parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacitii specificate i a parametrilor
tehnologici.
9.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA VADENI
Pentru a proiecta statia de tratare mecano-biologica este necesar s pornim de la
urmtoarele premise:
Capacitatea total a instalaiei 26.000 tone deseuri reziduale si verzi/an
Numrul de zile lucrtoare pe saptamana 6 zile
Numarul de zile operationale pe an 312 zile
Numrul de schimburi n 24 de ore 1 schimb
Timpul de lucru pe schimb 6 ore
Instalaia i echipamentul tehnologic al statiei de tratare mecano-biologica, ar trebui
selectate i livrare doar dac au parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacitii
specificate i a parametrilor tehnologici.
9.4 CERINELE TEHNOLOGICE I DE MEDIU
Instalaiile aferente investitiei care urmeaz a fi construite i predate ar trebui s garanteze
tratarea/sortarea deeurilor municipale n fracii de preferin comercializabile. Cantitatea de
deeuri reziduale ce este direcionat spre depozitul ecologic trebuie s fie ct mai mic
posibil.
Sarcinile de baz ale instalaiilor vor include:
- O cantitate maxim de materiale reciclate ce pot fi refolosite n alte domenii,
- Separarea i minimizarea cantitii de deeuri prevzute a fi depozitat n depozitul
ecologic i in funcie de cerinele individuale, aceasta s-ar putea realiza prin
o Descompunerea maxim a materiei organice n sectorul de tratare biologic,
care s poat fi folosit de ex. la sigilarea depozitelor sau
o Bio-uscarea pentru stabilizare i uscarea materiei organice, care s fie
utilizat drept combustibil alternativ.
Se impune ca instalaia care urmeaz s fie construit i predat s permit implementarea
obiectivelor menionate anterior, respectnd n acelai timp urmtoarele principii:
- Instalaia s fie caracterizat printr-un consum sczut de energie.
- Terenul disponibil pentru realizarea investiiei, precum i dimensiunile cldirilor
tehnologice nu pot depi suprafaa terenului i parametrii construciilor specificai
n planul urbanistic de detaliu (PUD) aprobat.
- Cheltuielile de funcionare trebuie s fie ct mai mici posibile


Page 34 of 411

- Instalaia trebuie s respecte cerinele de reducere a emisiilor i condiiile stipulate
n legislaia de protecie a mediului
- Impactul asupra mediului al funcionrii instalaiei nu poate depi nivelurile
stabilite drept acceptabile prin reglementrile aplicabile n Romnia i n Uniunea
European.
- Instalaia trebuie s asigure o eficien maxim.
9.5 PRINCIPALELE DATE DE PROIECTARE
9.5.1 STATIA DE SORTARE
Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de 30.000 tone/an (un schimb de 8 ore)
pentru anul de calcul 2013, rezulta o incarcare zilnica de aproximativ 115 tone rezultand
astfel necesitatea a doua linii de sortare.
Deseurile de sticla colectate prin intermediul containerelor prevazute pentru colectarea strict
a acestei fractii vor fi transportate catre statia de sortare Vadeni si stocate temporar pentru
preluarea/valorificarea acestora de catre societatile reciclatoare.
S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, perioadele necesare pentru reparatii
sau intretinere si intreruperile de lucru din motive de vreme defavorabila pentru transportul
deseurilor.
Date tehnice principale
Statia de sortare de la Vadeni
Capacitate 30.000 tone/an
Fractii recuperate hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla
Reciclabile (t/an)
Hartie si carton 9.741
Sticla 2.804
Metal 2.145
Plastic 9.117
Lemn din voluminoase 440
Refuz sortare (tone/an) 5.402 tone
Tehnologia de sortare
Instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare - toate fractiile, in
afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu
ajutorul magnetilor.
Nr linii de sortare 2
Nr. zile functionare /an 260
Nr. schimburi de lucru 1 schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie

9.5.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
Statia de tratare mecano-biologica Vadeni va avea o capacitate de 26.000 tone procesate
pe an. Statia va prelucra deseurile colectate in pubela reziduala provenita de la populatie,
agenti economici, institutii si deseurile biodegradabile din piete, parcuri si gradini.


Page 35 of 411

Avand in vedere tintele ce trebuie atinse la nivelul anului 2013, pentru judetul Braila rezulta
urmatorii parametri de proiectare pentru tratarea deseurilor:
Parametri de proiectare pentru MBT
Parametru Valoare
Capacitatea statiei MBT 26.000 to/an
Intrari
Deseu rezidual - 22.396 tone/an
Deseu valorificabil 3.604 tone/an (deseu verde+fractia
organica a deseurlor din piete)
Refuz 8.959 tone/an
Deseu pentru tratare biologica
17.041 tone, dintre care:
13.438 tone deseu rezidual
3.604 tone deseu valorificabil
Iesiri
Material biostabilizat: 6.719 tone/an
Compost valorificabil: 1.802 tone/an

10 DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
10.1 STATIE DE SORTARE
10.1.1 INTRODUCERE SI CONCEPT
Statie de sortare a deseurilor va fi alcatuita din 3 zone astfel:
- Platforma de receptie hala tip sopron deschisa (cu pereti laterali din beton armat h = 2
m) pentru receptia deseurilor reciclabile;
- Hala inchisa destinata sortarii deseurilor;
- Platforma de stocare/expeditie tip sopron deschisa (cu pereti laterali din beton armat h
= 2 m) pentru depozitare baloti/expediere si stocare refuz de sortare.
Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla.
Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu
ajutorul magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice,
precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.
Deseurile de sticla colectate prin intermediul containerelor prevazute pentru colectarea strict
a acestei fractii vor fi transportate catre statia de sortare si stocate temporar pentru
preluarea/valorificarea acestora de catre societatile reciclatoare.
Functii de baza ale statiei de sortare:
preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si fractie uscata;
selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;
sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
colectarea refuzului de sortare;
prelucrarea pentru transport a fractiilor sortate;
stocarea temporara a fractiilor sortate si a refuzurilor.


Page 36 of 411

10.1.2 GRADUL DE AUTOMATIZARE
Instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare,
transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial
manual:
- alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec
alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare
granulometrica);
- se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;
- se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase
(banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in
container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)
- transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu
containere impinse de oameni;
- se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-
automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si
masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri,
etc.);
- transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se
realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;
- transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat

10.1.3 BILANT MASIC
n urma procesului tehnologic trebuie sa rezulte urmatoarele fractii recuperate:
- Hartie /carton;
- Plastic;
- Metale feroase;
- Sticla;
- Lemn.
Date tehnice principale pentru statia de sortare sunt prezentate la capitolul 9.5.1.
10.1.4 STRUCTURA CONSTRUCTIVA
1. Platforma de descarcare: va fi o constructie de tip sopron si va avea pereti laterali din
beton armat h = 2 m.
Conform schemei de management, deseurile reciclabile vor fi transportate cu autospeciale
de colectare din zona de deservire.
Platforma de descarcare a deseurilor va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor
reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie
sa fie din beton rutier pentru trafic greu. Se vor achizitiona echipamente corespunzatoare
pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare
presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic pentru evacuarea apelor uzate.
Platforma de descarcare va fi o constructie de tip sopron cu o suprafata estimata de 1.500
mp.
2. Hala de sortare: va fi o constructie prevazuta cu inchideri laterale.
Pardoseala halei de sortare va fi realizata din beton rutier prevazuta cu sifoane de
pardoaseala sau guri de scurgere pentru evacuarea apelor uzate. Se vor prevedea


Page 37 of 411

spalatoare cu jet de mare presiune (racordate la instalatia interioara de alimentare cu apa) in
vederea igienizarii periodice a zonelor de lucru.
Hala de sortare va asigura o inaltime libera de minim 6 m. Vor fi prevazute ferestre si
luminatoare pentru a folosi lumina diurna.
Cladirea va fi prevazuta cu toate instalatiile interioare electrice de iluminat si alimentare cu
energie electrica a receptoarelor de forta, racorduri de alimentare cu apa pentru spalatoarele
de inalta presiune. Vor fi prevazute usi de acces pentru utilaje cu usi de acces pietonal
inclus.
Suprafata estimata a halei este de cca. 900 mp.
3. Platforma de stocare/expeditie pentru depozitare baloti/expediere si stocare refuz
de sortare: va fi prevazuta ca anexa a halei de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in
bune conditii a balotilor de materii sortate in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si
va permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare a balotilor. Platforma de stocare
materii si materiale reciclabile va fi acoperita si va avea pereti laterali din beton armat h = 2
m.
Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu
ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar
metalic. Suprafata estimata a halei este de cca. 500 mp.
n instalaia aferenta investitiei vor fi tratate deseurile reciclabile.
10.2 STATIE DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
10.2.1 INTRODUCERE SI CONCEPT
Statia Tratare Mecano-Biologica este formata din urmatoarele componente:
zona de pretratare mecanica;
zona de biostabilizare;
zona de maturare.
10.2.2 BILANT MASIC
Statia de tratare mecano-biologica a deseurilor reziduale si verzi Vadeni va avea o
capacitate de 26.000 tone procesate pe an. Statia va prelucra deseurile colectate in pubela
reziduala de la populatie, agenti economici si institutii impreuna cu deseurile verzi (din
parcuri, gradini). Dupa intrarea in statie, datorita faptului ca in pubela de deseuri reziduale se
mai afla si alte deseuri decat cele biodegradabile, rezulta un refuz de sortare in cantitate de
8.959 to/an.
Caracteristici principale ale statiei de tratare mecano-biologica
Parametru Statia MBT Vadeni
Capacitate (t/an) 26.000 tone
Intrari
Deseu rezidual - 22.396 tone/an
Deseu valorificabil 3.604 tone/an
(deseu verde+fractia organica a deseurlor din piete)
Refuz MBT 8.959 tone/an
Deseu tratat
17.041 tone, dintre care: 13.438 tone deseu rezidual
3.604 tone deseu valorificabil
Iesiri Material biostabilizat: 6.719 tone/an


Page 38 of 411

Compost valorificabil: 1.802 tone/an
10.2.3 DESCRIERE TEHNOLOGICA
Metoda de tratare mecano-biologica (TMB) este un sistem de procesare a deseurilor care
implica atat procese mecanice, cat si biologice.
Asadar procesul de tratare mecano biologica a deseurilor va consta in doua faze:
pre-tratare mecanica;
biostabilizarea materialului biodegradabil intr-o treapta biologica compusa din
faza de descompunere aeroba si faza de maturare.
Pre-tratarea mecanica:
Aceasta etapa reprezinta intregul set de activitati necesare pentru pregatirea deseurilor
pentru stabilizarea biologica.
Scopul etapei de pre-tratare mecanica este acela de a indeparta deseurile ce nu pot fi
biostabilizate din masa de deseuri. Astfel in zona de biostabilizare aeroba vor ajunge doar
deseurile biodegradabile.
Tratarea biologica
In statia MBT Vadeni, este prevazut un proces de biostabilizare aeroba in 2 etape:
o prima etapa de descompunere aeroba intensiva cu insuflare de aer in masa de
deseuri, in spatii inchise;
o a doua etapa de maturare intr-o zona betonata si acoperita.
11 DESCRIEREA COMPONENTELOR SI CERINTE GENERALE
11.1 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI DE SORTARE
Statia de sortare se va compune din urmatoarele echipamente:
1) Buncarul de alimentare
Are forma unei cuve cu pereti inclinati. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe
toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda
elevatoare de alimentare.
2) Banda de alimentare
Are rolul de a transporta deseurile incarcate prin impingere in buncarul de alimentare de pe
platforma de descarcare a deseului reciclabil brut la desfacatorul de saci ce alimenteaza
banda de sortare.
Banda de alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite
functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota (fata de platforma de
descarcare din statia de sortare) snecului buncarului de alimentare la cota spargatorului de
saci. Dozarea materialului reciclabil brut alimentat se realizeaza prin reglarea vitezei de
inaintare a snecului din buncarul de alimentare.
Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in
vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport.
Capacitatea de deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2 4 to/h pentru 4 to/h sarcina
nominala .


Page 39 of 411

Banda transportoare de alimentare deseuri trebuie s respecte urmtoarele cerinte
generale:
- Latimea benzii: maxim 1000 mm;
- Puterea motorului: maxim 4 kW
3) Desfacatorul de saci
Este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi rotativi cu turatii diferite,
prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara. Desfacatorul de saci are rolul
de a sparge sacii in care s-a efectuat precolectarea selectiva a fractiei uscate la populatie si
a face o decompactare a deseului dupa compactarea din masinile de colecta. Motorul de
antrenare electric nu trebuie sa depaseasca 12 kW.
4) Banda de sortare
Este o banda transportoare orizontala din polimer armat neted, rezistenta la hidrocarburi,
montata pe o structura matalica de rezistenta ce contine doua pasarele laterale cu
balustrada, de-a lungul carora se vor plasa posturile de deservire pentru operatorii care
sorteaza un anumit tip de deseu reciclabil.
Banda va fi prevazuta cu urmatoarele posturi de lucru, asezate cate doua, fata in fata:
sortator PET;
sortator hartie;
sortator carton;
sortator sticla;
sortator material plastic;
sortator lemn si/sau ambalaje compozite.
Fiecare operator va avea ca zona de lucru doi metri din lungimea benzii. Posturile ce
deservesc aceeasi fractie nu vor fi amplasate fata in fata pentru ca operatorii sa nu se
incomodeze reciproc in procesul de selectare. Pentru a putea lucra ergonomic, inaltimea de
montaj a benzii de transport va fi de 1200 mm fata de platforma unde stau in picioare cei ce
o deservesc.
Langa fiecare post de lucru, se va monta un sistem de ghena din tabla ce va fi prevazuta cu
o palnie la partea superioara. Palnia va avea deschiderea de 700 x 700 mm. Palnia se va
racorda la o tubulatura verticala ce va ghida prin cadere gravitationala deseul selectat in
containerul de colectare ce va fi amplasat sub fiecare post de lucru.
Puterea electrica instalata nu trebuie sa depaseasca 6 kW.
5) Cabina de sortare
Este realizata din panouri sandwich pe un cadru de constructie metalica, ce trebuie sa aiba
o buna izolatie termica intre exteriorul si interiorul cabinei. Vor fi prevazute pe zonele laterale
ale cabinei ferestre, necesare pentru a asigura o buna iluminare naturala precum si o
supraveghere a procesului de sortare. De asemenea vor fi prevazute usi de acces, iar
podeaua cabinei va fi din tabla striata. Va fi prevazuta cu iluminat si sistem de ventilare si
climatizare si cu instalatie de exhaustare a aerului viciat
Deseurile se vor colecta in containere de 1,1 mc pentru materiale sortate, amplasate sub
cabina de sortare.
Putere instalata a cabinei de sortare nu trebuie sa depaseasca 18,5 kW.


Page 40 of 411

6) Sistemul de absortie praf si impuritati din deseuri
Este amplasat pe banda de sortare, in marginea ei avand in componenta o tubulatura de
absortie, care acopera banda, un ventilator, un filtru de aer si impuritati.
7) Panoul electric
Este prevazut cu sisteme de comanda pentru reglarea vitezei de deplasare a benzii de
alimentare si a benzii de sortare si cu sisteme de avertizare, respectand toate normele UE.
Toate utilajele vor dispune de un tablou propriu de comanda, iar pentru comanda generala
a statiei va fi prevazut un tablou de comanda si automatizare.
Functii de automatizare:
modificarea vitezei benzilor transportoare cu asigurarea corelarii intre banda de
alimentare si cea de sortare;
posibilitatea de oprire/pornire a utilajelor de la panou sau de la un post de conducere
la distanta (calculator de comanda);
evidenta cantitatilor de deseuri balotate pe tipuri de materiale;
comanda ventilatoarelor si a instalatiei de climatizare;
afisare schema sinoptica pe ecranul postului de conducere de la distanta.
8) Containerele de colectare
Materialul selectat se colecteaza in containere de 1,1 m
3
cu roti pivotante. Pentru
containerele destinate colectarii metalului si sticlei se limiteaza umplerea la 500 kg; pentru
celelalte fractii nu se pune problema limitarii gradului de umplere (nu se depaseste valoarea
de 500 kg/container la umplerea 100 %). Considerand ponderea medie a fractiilor in deseul
uscat si descarcarea continua a fractiilor selectate, fiecare post fiind deservit de doua
containere, unul in proces de umplere si unul la instalatia de balotare-legare. Containerele
pline vor fi transportate prin impingere deoarece sunt prevazute cu roti iar pardoseala statiei
de sortare este din beton cu finisaj de beton autonivelant. Transportul de la banda de
selectare la zona de stocare temporara si livrare nu comporta deplasarea pe verticala a
containerelor.
9) Banda de deferare
Se va prevedea la inceputul benzii de selectare. Este o banda transversala prevazuta cu
magneti permanenti sau cu electromagneti. Separarea metalelor feroase si descarcarea
acestora in containerul de sortare se face automat.
10) Sistemul de separare neferoase
Va fi de tip gravitational-inertial cu curent Eddy si se va instala la finele benzii de sortare; se
instaleaza separat sau integrat in rola de capat a benzii de sortare si determina traiectorii
diferite intre neferoasele din refuzul de sortare si restul materiilor din refuz; se colecteaza
separat, pe guri de ghena diferite, neferoasele care se deverseaza in container de colectare
si refuzul final de sortare care se deverseaza direct intr-un buncar.
Puterea electrica instalata nu trebuie sa depaseasca 2,5 kW.
11) Presa de balotare orizontala
Utilaj de compactare cu legare a fractiilor de deseu selectate. Balotarea se face in vederea
livrarii la reciclator a fractiilor selectate. Presa este prevazuta cu o palnie de incarcare a


Page 41 of 411

buncarului de material. Descarcarea containerelor cu role de 1,1 mc se face prin ridicarea si
deversare semiautomata de tip electro-hidraulic cu comnda manuala. Dupa incarcarea
buncarului se inchide capacul palniei de alimentare. Prin inchiderea buncarului de material
se deszavoreste sistemul de actionare al presei hidraulice cu lama si procesul porneste
automat. Dupa atingerea compactarii maxime in mod automat sistemul leaga balotul de
material compactat si permite preluarea mecanica a acestuia. Balotii vor avea dimensiunea
aproximativa 1,0 x 1,0 x 1,0 m cu masa intre 700 si 1000 kg, functie de lungimea reglata si
de material.
Puterea electrica instalata a presei de balotat nu trebuie sa depaseasca 25 kW.
12) Maruntitorul de sticla
Are rolul de a sfarama sticla pentru a face o incarcare mai buna a containerului de sticla
amestecata si de a face eficient transportul.
13) Perforator de PET-uri
Are rolul de a ajuta procesul de compactare prin eliminarea aerului din recipientele de tip
PET.
Puterea electrica instalata nu trebuie sa depaseasca 4,5 kW.

11.2 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI MBT
Pre-tratarea mecanica include:
a) buncar de receptie pentru preluarea deseurilor descarcate din masinile de colecta;
b) utilaj de rupere a pungilor si sacilor;
c) ciur rotativ pentru separarea deseurilor in fractii:
- fractia < 5 mm care se transporta la depozitul Muchea
- fractia >5 mm si < 50 mm care este dirijata la sectia de fermentare
- fractia >50 mm care este dirijata catre mijloacele de transport pentru evacure la
depozitul Muchea
d) benzi transportoare pentru:
- preluarea deseurilor din buncarul de receptie si transportarea acestora la ciur;
- preluarea deseurilor > 50 mm de la ciur si dirijarea catre mijoacele de transport;
- preluarea deseurilor < 5 mm de la ciur si dirijarea catre mijloacele de transport;
- preluarea deseurilor trecute prin ochiurile de 50 mm ale ciurului si dirijarea catre
biocelule pentru fermentare;
e) separatoare magnetice cu banda pentru separarea deseurilor metalice feroase;
f) moara pentru maruntire deseuri; grosiere;
g) moara pentru finisare compost;
h) ciur vibrator pentru sortare compost fin.
Fermentarea accelerata:


Page 42 of 411

Se prevede realizarea fermentarii accelerate in hala de fermentare unde sunt prevazute
masuri pentru crearea conditiilor de mediu pentru accelerarea fazei termofile a procesului de
fermentare, respectiv:
- instalatii de insuflare a aerului pentru asigurarea oxigenului necesar;
- instalatii de apa pentru stropirea deseurilor pentru asigurarea umiditatii optime de
fermentare;
- pentru omogenizarea deseurilor supuse fermentarii, s-a avut in vedere o buna
omogenizare a straturilor la umplerea celulelor si o continuare a procesului in spatiile
destinate maturarii, atat pentru deseurile biostabilizate, care vor continua procesul de
maturare chiar in depozit unde vor fi valorificate pentru acopeririea zilnica a
deseurilor, cat si pentru compostarea deseurilor verzi, care au prevazute platforme
pentru maturare si depozitare.
Platforma de compostare deseuri verzi este prevazuta pentru prepararea compostului fin,
solicitat in culturile legumicole, in floricultura. Compostul fin va fi obtinut din compost brut,
care se foloseste in general la culturile de cereale.
Dupa tratarea deseurilor verzi, materialul rezultat va fi supus maturarii in cadrul platformei
special amenajate in statia MBT Vadeni. Compostarea deseului verde va fi de tip aerob, atat
in faza tratarii in cadrul biocelulei cat si in faza ulterioara de maturare.

11.3 NECESARUL DE ECHIPAMENTE DE TRANSPORT SI DOTARI
Statia de sortare si statia de MBT Vadeni vor fi dotate cu urmatoarele elemente:
- Camion transport containere intern statie si lung curier;
- Incarcator frontal pe pneuri, pentru manipulare deseuri, dotat cu cupa si greifer;
- Tractor de manipulare baloti cu furca elevatoare: tractor special de manevra dotat cu
sistem specializat de apucare si manevrare a balotilor. Sistemul poate fi de tip furca
elevatoare pentru cazul balotarii pe sistem transpalet sau cu gheare de apucare tip
greifer sau cu padele de apucare laterala si sistem de ridicare;
- Containere 18 mc pentru deseuri voluminoase;
- Trusa de scule;
- Spalatoare cu jet;
- Elemente de birotica (calculator, imprimanta, fax inclusiv licente software).
12 LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE
12.1 GENERALITATI
Pentru amplasamentul propus se prevede s fie proiectate i construite infrastructurile
necesare functionarii procesului tehnologic. In cadrul amplasamentului sunt propuse
constructii si hale descrise mai jos.
12.2 LUCRARILE DE TERASAMENTE
Acest subcapitol este tratat in amanunt la capitolul CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE
TERASAMENTE.


Page 43 of 411

12.3 CLADIRILE (CONSTRUCTII / HALE)
a) Constructiile/halele statiei de sortare vor fi urmatoarele:
- Platforma de descarcare: Conform schemei de management, deseurile reciclabile
vor fi transportate cu autospeciale de colectare din zona de deservire.
Platforma de descarcare va fi o constructie de tip sopron cu o suprafata estimata de aprox.
1.500 mp.
- Hala de sortare: va fi o constructie prevazuta cu inchideri laterale.
Pardoseala halei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant pentru a
permite deplasarea cu usurinta a containerelor cu roti in care se colecteaza fractiile
selectate.
Hala de sortare va fi prevazuta cu o acoperire de tip multistrat ce va asigura o inaltime libera
minima de 6 m. Hala va fi prevazuta cu ferestre si luminatoare pentru a folosi lumina diurna.
Cladirea va fi prevazuta cu toate instalatiile interioare electrice de iluminat si alimentare cu
energie electrica a receptoarelor de forta, racorduri de alimentare cu apa pentru spalatoarele
de inalta presiune. Vor fi prevazute usi de acces pentru utilaje cu usi de acces pietonal
inclus.
Suprafata estimata a halei este de aproximativ 900 mp.
- Platforma de stocare/expeditie pentru depozitare baloti/expediere si stocare
refuz de sortare:
Va fi prevazuta ca anexa a halei de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune
conditii a balotilor de materii sortate in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va
permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare a balotilor. Platforma de stocare
materii si materiale reciclabile va fi acoperita si va avea pereti laterali din beton armat h = 2
m.
Platforma pe care se construieste hala de prelucrare a refuzului de sortare va fi acoperita si
va avea pereti laterali din beton armat h = 2 m.
Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu
ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar
metalic.
Suprafata estimata a halei este de cca. 500 mp.
b) Constructiile/halele statiei MBT vor fi urmatoarele:
- Zona de pre-tratare mecanica va fi o constructie fara inchideri laterale (tip sopron)
doar ziduri de beton h= 2m. Hala de tratare mecanica va fi o constructie ce va include
utilajele si echipamentele aferente (suprafata aproximativa a halei de tratare mecanica este
de aproximativ 1.400 mp).
- Zona de tratare biologica (descompunere aeroba)
Facilitatile aferente tratarii biologice sunt racordate dupa caz la reteaua de alimentare cu apa
si canalizare levigat.
Levigatul produs in procesul de tratare biologica este colectat si epurat in statia de epurare
ape uzate.
- Zona de maturare va fi pozitionata in apropierea zonei de tratare biologica pentru a
reduce la minim distantele de acoperire/transport ale incarcatoarelor frontale.


Page 44 of 411

12.4 OBIECTE AUXILIARE:
12.4.1 CLADIREA ADMINISTRATIVA
Cladirea administrativa va deservi intregul amplasament si va cuprinde birouri, laborator,
vestiare, grupuri sanitare si spatii tehnice.
Se vor prevedea urmatoarele spatii:
camera control;
3 birouri dotate cu calculatoare, imprimante, fax;
secretariat, arhiva, anexe;
grup sanitar pentru personal administrativ (o cabina WC la barbati si 2 cabine WC la
femei);
grup sanitar pentru personal productiv (2 cabine WC la barbati si 2 cabine WC la femei);
vestiare pentru personal productiv avand fiecare cate 2 cabine de dus si cate o cabina
WC;
centrala termica
12.4.2 CANTAR RUTIER
La intrarea in incinta este prevazut un cantar rutier pentru autocamioane, stabilindu-se astfel
cantitatea de deseuri ce este procesata in interiorul statiei.
Cantarul rutier va avea capacitatea maxima de cantarire de 60 tone.
Echipamentul va fi de tip platforma metalica confectionata din tabla striata, montat
suprateran.
12.4.3 STATIE MOBILA DE CARBURANTI
In incinta va fi prevazuta o statie de alimentare cu carburant (motorina) a utilajelor ce vor
deservi zona tehnica statiei de sortare si a statiei MBT.
Aceasta va fi mobila, avand urmatoarele caracteristici:
- Pistol de alimentare prevazut cu clapet de siguranta;
- Senzor de nivel intern;
- Senzor scurgere combustibil;
- Afisaj digital;
- Supapa de egalizare presiune interna la umplere si golire;
- Senzor scurgere combustibil;
- Capac etans de inspectie;
- Sistem de impamantare.
12.4.4 DRUMURILE SI SPATIILE
Pentru amplasamentul propus, platformele se vor proiectate astfel incat sa se asigure
realizarea fluxului tehnologic al masinilor ce transporta deseurile nepericuloase in cadrul
zonei de receptie si in zona tehnica.
Drumurile de acces din interiorul statiei vor fi asigurate in conformitate cu planul final de
situatie si imbunatatirile privind securitatea statiei. Drumurile vor fi prevazute cu scurgeri
pluviale adecvate conectate la sistemul de canalizare local al statiei.


Page 45 of 411

Se vor face si imbunatatiri generale privind securitatea statiei si anume un gard din panouri
din plasa de sarma, cu sarma ghimpata in partea de sus, pentru a preveni intrarea
persoanelor straine atunci cand in statie nu este personal permanent.
12.4.5 COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TERENULUI
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) se va stabili in functie de suprafele construite de
pe amplasamentul propus.
13 CERINTE TEHNICE
13.1 INTRODUCERE
Prezentele specificatii tehnice acopera cerintele minime privind proiectarea, furnizarea,
instalarea, darea in exploatare, testarea si punerea in functiune a tuturor elementelor
contractului denumit Pachetul de Achizitie pentru Judetul Braila Contract 3: Constructie
statie sortare si statie MBT Vadeni din cadrul proiectului Sistem de Management Integrat
al Deseurilor in Judetul Braila.
Angajatorul, atunci cand evalueaza ofertele va atribui contractul pe baza unei analize
economice generale a ofertelor, incluzand orice impact asupra abilitatii angajatorului de a
asigura un management eficient din punct de vedere al costurilor, pentru contractele de
lucrari achizitionate.
13.2 STANDARDE DE PROIECTARE
Cota de Referinta a Contractului (CRC) este aceeasi cu Cota de Referinta Nationala si se
refera la cota Marii Negre.
Toate desenele mentionate in acest document sunt numai in scopul licitatiei si prezinta
proiectarea conceptuala. Antreprenorul trebuie sa pregateasca proiectarea necesara,
inclusiv calculele, desenele detaliate si manualele de instructiuni in conformitate cu
Specificatiile. Desenele detaliate trebuie sa includa, dar sa nu se limiteze la proiectarea
lucrarilor mecanice, electrice, a instrumentatiei si a tuturor lucrarilor civile, pe baza
incarcarilor corecte si conditiilor locatiei. Toata proiectarea trebuie efectuata pe baza celor
mai noi metode relevante practicate si a codurilor internationale de proiectare aplicabile.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului proiectarea detaliata cu cel putin sase
saptamani inainte de inceperea lucrarilor aferente. Documentele de proiectare prezentate
vor include, dar nu se vor limita la, desene si calcule suficiente pentru a permite Inginerului
sa verifice faptul ca proiectarea este in conformitate cu specificatiile si este potrivita scopului
urmarit.
Nici un desen nu va fi depus spre aprobare inainte ca acesta sa fie verificat de catre un
specialist calificat. Este de asemenea necesar ca aceste desene sa fie verificate pe baza
legislatiei romanesti, si anume Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Daca proiectarea detaliata nu va fi acceptabila pentru Inginer, Antreprenorul va re-depune
documentele de proiectare, inclusiv detaliile ulterioare pe care Inginerul le-ar putea solicita,
pana in momentul in care Inginerul va fi multumit de calitatea acestora. Situatia in care
Inginerul nu va putea aproba un proiect care a fost considerat nesatisfacator si care trebuie
modificat nu va constitui un motiv pentru acordarea unei extinderi a termenului de finalizare.
Antreprenorul nu va incepe lucrarile la un anume element de lucrari fara a avea aprobarea
scrisa a Inginerului privind proiectarea, iar aceasta aprobare nu trebuie refuzata fara motive
rezonabile de catre Inginer. O astfel de aprobare nu trebuie sa-l degreveze pe Antreprenor
de nici una dintre obligatiile sale privind proiectarea, mentionate in termenii contractuali.


Page 46 of 411

Companiile producatoare sau de asamblare a echipamentelor mecanice si electrice trebuie
sa fie certificate conform ISO 9001 sau conform altor standarde echivalente, astfel incat sa
fie agreate de catre Inginer. Toate bunurile importate vor avea agrementele necesare asa
cum au fost ele emise de catre ministerele abilitate din Romania, inainte ca aceste
echipamente sa fie folosite in scopul contractului. Antreprenorul va trebui sa obtina astfel de
certificate si aprobari inainte de a importa orice materiale si echipamente din strainatate.
Orice intarziere sau esec in obtinerea unor astfel de aprobari nu va constitui motive pentru
acordarea unei extinderi a termenului de finalizare. Antreprenorul nu va primi permisiunea
din partea Inginerului de a instala sau folosi astfel de materiale sau echipamente in scopul
contractului in lipsa certificatelor si aprobarilor necesare.
Intregul echipament trebuie sa fie in conformitate cu Specificatiile tehnice generale; daca
apar discrepante, vor prima detaliile continute de prezentul document, Cerintele
Angajatorului.
13.3 AVIZE SI ACORDURI
In timpul elaborarii proiectarii, Antreprenorul trebuie s intocmeasca documentatiile pentru
obtinerea avizelor si acordurilor conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Ca minime cerinte, Antreprenorul va trebui s pregateasca documentatiile in vederea
obtinerii din nou a tuturor avizelor i autorizaiilor solicitate prin Certificatul de Urbanism.

13.4 PIESELE DESENATE ALE PROIECTULUI IN DOSARUL DE LICITATIE
Desenele proiectului inclus in dosarul de licitatie privind situatia existenta si propunerile
preliminare ale Angajatorului sunt prezentate in Volumul 3 si sunt urmatoarele:
Nr.
Crt.
Codul Plansei Titlul plansei: Scara: Revizia:
1. SV PG 001 Plan de incadrare in zona 1:50.000 0
2. SV PS 001 Plan de situatie 1:500 0
13.5 CONDITII CLIMATERICE
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca lucrarile pe care le realizeaza sunt adecvate pentru
toate conditiile climaterice din zona.
13.6 RESTRICTII
Nu exista restrictii particulare pentru amplasament.
13.7 POLITICI DE PROIECTARE
Deviatiile de la specificari si standarde nu vor fi premise fara o aprobare scrisa in prealabil a
Inginerului.
Antreprenorul se va asigura ca toate materialele folosite in procesul de constructie sunt
adecvate si sunt conforme cu toate standardele romanesti si Europene relevante.
Antreprenorul se va asigura ca toate facilitatile sunt functionale si constructia, operarea si
intretinerea lucrarilor poate fi realizata in siguranta si in mod eficient.
Antreprenorul este responsabil in a asigura faptul ca toti subantreprenorii indeplinesc
cerintele, specificatiile si standardele contractului.
Proiectarea Antreprenorului trebuie sa asigure siguranta personalului si a echipamentului in
timpul operarii si intretinerii, in special demarare in siguranta, operare si inchidere in


Page 47 of 411

siguranta a unei parti sau a tuturor lucrarilor in orice moment si in orice conditie. Inchiderea
in siguranta include de asemenea acele caracteristici necesare pentru a asigura mentinerea
conditiilor de siguranta dupa inchiderea efectiva a unei parti din lucrari sau a tuturor
lucrarilor.
Antreprenorul trebuie sa asigure utilizarea economica a tuturor utilitatilor.
Echipamentele si materialele trebuie sa fie proiectate intr-o astfel de maniera incat varietatea
producatorilor si a tipurilor sa minimizeze investitiile de capital pentru procurarea partilor
componente.
14 SISTEME DE APA
In cadrul amplasamentului reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a
utilitatilor pentru toate cladirile din cadrul investitiilor propuse, in scopul asigurarii necesarului
de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare. Gospodaria de apa care va cuprinde: foraj,
statie de tratare, clorare, pompare, rezervor de inmagazinare.
Asa cum s-a precizat anterior solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si a statiei
de tratare mecano-biologica va intra in grija Antreprenorului, debitele de apa necesare
pentru buna functionare a statiilor si gospodaria de apa vor fi determinate de Antreprenor. In
consecinta, detaliile tehnice privind realizarea obiectelor sistemului de alimentare cu apa vor
fi stabilite tot de catre Antreprenor.
15 ALTE CERINTE
15.1 SIGURANA TEHNOLOGIEI
Toate activitatile trebuie realizate strict n conformitate cu actuala Legislaie de Sntate i
Siguran din cadrul Uniunii Europene i cu Legislaia din Romnia, in functie de care este
cea mai strict.
Se atrage atentia Antreprenorului la numrul de pericole care pot fi ntlnite n derularea
lucrrilor i care pot afecta sntatea i sigurana lucrtorilor, angajailor Beneficiarului i
publicului general.
Prioritar nceperii unei activiti periculoase, Antreprenorul va trimite o Declaraie de
Siguran catre Inginer pentru aprobare.
Toi lucratorii vor fi pregtii corespunztor nainte de nceperea lucrrii i vor fi
supravegheai adecvat n timpul muncii.
Utilajele i echipamentele urmeaz sa fie adecvate pentru obiectivul lor i inspectate/testate
corespunztor nainte de punerea n funciune. Antreprenorul va desemna un ofier pentru
prevenirea accidentelor la antier, responsabil pentru meninerea siguranei i proteciei
mpotriva accidentelor. Aceast persoan va fi calificat pentru aceast responsabilitate, i
va avea autoritatea de a emite instruciuni i de a lua msuri pentru a preveni accidente.
Antreprenorul va trimite Inginerului detalii despre orice accident ct mai curnd posibil de la
momentul producerii lui. Antreprenorul va menine nregistrri ale acestora i va realiza
rapoarte despre sntatea, sigurana i bunstarea persoanelor i pagubelor aduse
proprietii, pe care Inginerul n mod rezonabil le poate solicita.
Antreprenorul va asigura c utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele:
- Sunt n concordan cu tipul i scopul lucrrii la care sunt folosite, si sunt manevrate
de operatori competeni i experimentai,
- Sunt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor.


Page 48 of 411

Inginerul va cere Antreprenorului s concedieze (sau s ia msuri pentru a fi concediat)
orice persoan angajat la Lucrri care persist n orice comportare ce este duntoare
siguranei, sntii sau proteciei mediului.
Se vor avea n vedere aciuni i msuri adecvate n cazuri de urgena, incluznd:
echipament de prim ajutor (pansamente etc.);
persoan(e) pregtit(e) s acorde primul ajutor;
comunicarea cu, i transportul la cel mai apropiat spital de urgen;
echipament de monitorizare
echipament de salvare
echipament mpotriva incendiilor
sisteme de comunicatie cu cea mai apropiat brigad de pompieri
Va fi disponibil echipamentul pentru protecia personal i folosit de muncitori cnd este
cazul, incluznd:
Cti de protecie;
ochelari pentru protejarea ochilor;
casti pentru protejarea urechilor (auzului);
echipamente de protejare a minilor;
echipamente de protejare a picioarelor.
Alte faciliti minimale:
ap de but;
toalete;
chiuvete cu ap cald, spun i prosoape;
zon curat/uscat/cald echipat cu mese i scaune unde se poate servi masa.
15.2 PROTECIA LA ZGOMOT
Se vor avea in vedere standardele pentru nivelul sunetului la locul de munca stipulate in
regulamentele pentru siguranta industriala.
Toate instalatiile si echipamentele vor fi proiectate in relatie cu caracteristicile de emitere a
zgomotului, astfel incat sa nu se auda zgomote ascutite.
Se va asigura atenuarea zgomotului, acolo unde tehnic este posibil, luand-se masuri la
sursa de zgomot. Un rol secundar il vor avea si masurile de atenuare a zgomotului
propagat. Acest lucru se va realiza printr-un concept corespunzator pentru parametrii
instalatiei, cat si detalii de proiectare a nivelului de zgomot scazut.
15.3 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA
INCENDIILOR
Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea
muncii, prevenirea si stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la
dispozitie la toate santierele deschise cat si in locatia organizarii de santier cele prevazute in
aceasta legislatie. Antreprenorul va urmari actualizarea continua a tuturor procedurilor legate
de SSM si PSI in conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice
moment documentele sale privind aceasta sa fie corect intocmite.
In subcapitolele urmatoare sunt enumerate cateva din cele mai importante prevederi in acest
sens, lista ne fiind restrictiva. Acest capitol se va citi impreuna cu toate capitolele de
specialitate la care se prevad lucrari/masuri speciale legate de SSM si PSI.


Page 49 of 411

15.3.1 ACTE NORMATIVE
LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Norm metodologic din
11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.
319/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si
completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, nr.661 din
27.09.2010.Cuprinde:Dispozitii generale; Doomeniu de aplicare ;Obligatiile
angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea,
cercetarea, inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri;
Infractiuni; Contraventii; Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu;
Dispozitii finale.
HOTRRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006
cu modificarile si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul
Oficial, Partea I NR.661 DIN 27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.
319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca;Servicii de prevenire si protectie;Organizarea si
functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc
ridicat si specific; Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea,
declararea si raportarea bolilor profesionale; Avizarea documentatiilor cu caracter
tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Anexe.
HOTRRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie
2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare
sau mobile ; Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului
de risc la locurile de munca.
HOTRRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380
din 03/05/2006
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor
la riscurile generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor
impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi
generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.
HOTRRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august
2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate
la locul de munc. Prezenta Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de
avertizare, semnalul de obligativitate, semnalul de salvare sau de prim ajutor,
semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de securitate, semnale
luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala, gest-semal-miscare si pozitia
bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.
HOTRRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006
privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a
posturilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate si sanatate oferite
lucratorilor, in special in ceea ce priveste eventualele riscuri pentru vedere, probleme
fizice si solicitare mentala.
HOTRRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr.
722/august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea
de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc. Prin


Page 50 of 411

echipament individual de protectie se intelege orice echipament destinat sa fie purtat
sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice
element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
HOTRRE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737
din 29/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii
lucrtorilor din industria extractiv de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este
intocmit si tinut la zi un document referitror la securitate si sanatate care indeplineste
cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea 319/2006.
713/august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de
afeciuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin manipularea manuala a
maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul
sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor
ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare.
737/august 2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia
sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor
explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si /sau organizatorice
corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii
atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea
aprinderii atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in
vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.
739/august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc. Prezenta hotarare stabileste: stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile
electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea si prevenirea incendiilor;
ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi; iluminatul
natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si
luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si
transportoare; incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru
imbracaminte; dusuri, chiuvete, cabine de wc-uri etc.
HOTRRE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
762 din 07/09/2006privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de
expunerea la ageni biologici n munc.Prevederile prezentei hotarari se aplica
pentru toate activitatile in care lucratorii datorita activitatii profesionale ,sunt expusi
sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
757 din 06/09/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate
pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni
cancerigeni sau mutageni la locul de munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca
periodic evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la orice modificare a conditiilor de
munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la agenti cancerigeni sau
mutageni.


Page 51 of 411

769 din 11/09/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice.Prezenta
hotararese refera la riscurile pentru sanatatea lucratorilor datorate efectelor
recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulatia
curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de contact.
HOTRRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006
privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre
lucrtori a echipamentelor de munc. Angajatorul este obligat sa ia masurile
necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile
de instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si inainte de prima
punere in functiune si a unei verificari dupa montare intr-un loc de munca nou sau pe
un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in conformitate cu legislatia
si /sau practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei
functionari a acestor echipamente de munca.
HOTRRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 845 din 13/10/2006 Privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n
munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de prezena
agenilor chimici.Cerintele minime de securitate si sanatate in munca prevazute de
prezenta hotarare se aplica in cazul in care agentii chimici periculosi sunt prezenti
sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea prevederilor privind masurile de
protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor chimici.
HOTRRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 81 din 30/01/2006privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii. Prezenta hotarare stabileste
cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si
securitatea la care apar sau pot sa apara datorita expunerii la vibratii mecanice si se
aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii sunt sau este posibil sa fie expusi la
riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.
HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii
lucratorilor. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea
sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate , pentru prevenirea
imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de agenti nocivi, chimici, fizici,
fizico chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a
suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de
medicina a muncii.
HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerinele minime de securitate i
sntate n munc referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de
radiaiile optice artificiale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din
25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se aplica activitatilor in care lucratorii sunt
expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la riscuri generate de radiatiile
optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea lucratorilor,
generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale
HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecia tinerilor la locul de munc
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei
hotarari au drept scop asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii
economice,oricarei munci susceptibile sa dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii


Page 52 of 411

lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa pericliteze educatia acestora si se
aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au incheiat un contract
individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.
ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale din 14/06/2010
pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie
i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n
domeniul securitii i sntii n munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de
munc Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 21/06/2010
ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei din 03/01/2007
privind aprobarea Formularului pentru nregistrarea accidentului de munc FIAM
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007. Prezentul ordin aproba
modelul formularului pentru inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei
pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii temporare de munca.
LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, republicata in 2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli
profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari
sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice pri care se asigura
protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca
si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolii profesionale.
LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in
M.Oficial nr. 633/iulie/2006 cu Rectificarea publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr.
788 din 18/09/2006.
O.U.G. nr. 70/2009 publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din
29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva
incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor;
Serviciile de urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.
ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor publicat in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007.
Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de aparare impotriva incendiilor;Structuri cu
atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de autoritate, documente specifice si
evidente privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea activitatii de aparare
impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei esentialesecuritate la
incendiu; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii
incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu;
Instalatii aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii
incendiului la constructiile invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitaea fortelor de
interventie; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor,
instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea
lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea
cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte
unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a
incendiilor in spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil;
Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea
si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu; Contolul
respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii finale;Anexe.
HOTRRE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005
privind stabilirea cerinelor eseniale de securitate ale explozivilor de uz civil i a


Page 53 of 411

condiiilor pentru introducerea lor pe pia actualizat cu Hotrrea nr. 1401/2010
publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 18/01/2011;
16 GARANII GENERALE
16.1 PERIOADA DE GARANIE
Perioada de garanie pentru lucrri civile i de construcie este de 12 luni de la receptia la
terminarea lucrarilor.
Pentru toate utilajele, piesele mobile si alte echipamente, perioada de garantie aferenta va fi
specificata de catre producatorul acestora.
16.2 DURATA DE VIA A UTILAJELOR I A CLDIRILOR
Termenii garaniei vor fi conformi cu condiiile din acordul contractual.
Durata de viata a lucrri civile i de construcie este de 40 ani.
Durata de viata a utilajelor, pieselor mobile si alte echipamente va fi de 12 ani.
Aceste perioade de garanie trebuie asigurate printr-un sistem corespunztor de ntreinere.
16.3 GARANIILE GENERALE PENTRU FIECARE ARTICOL
16.3.1 STATIA DE SORTARE VADENI
Utilajele si echipamentele care alcatuiesc statia de sortare Vadeni sunt cele cuprinse in lista
de cantitati precum si orice alte echipamente sau utilaje nedescrise dar considerate
necesare pentru finalizarea lucrarilor. Ele trebuie sa asigure functionarea in conditii normale,
respectand urmatoarele cerinte:
Capacitatea total a instalaiei: 30.000 tone deseuri reciclabile/an;
Refuz statie de sortare: maxim 15%
Numrul de zile lucrtoare din timpul anului: 260 zile;
Numrul de schimburi n 24 de ore: 1 schimb;
Timpul de lucru pe schimb: 8 ore(din care 1 ora se face curatenie).
Instalaia i echipamentul tehnologic al statiei de sortare, vor trebui selectate i livrare doar
dac au parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacitii specificate i a parametrilor
tehnologici, conform datelor de mai sus.
Alte garanii i cerine suplimentare sunt enumerate n capitolele corespunztoare.
16.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO BIOLOGICA VADENI
Utilajele si echipamentele care alcatuiesc statia de tratare mecano-biologica Vadeni sunt
cele cuprinse in lista de cantitati precum si orice alte echipamente sau utilaje nedescrise dar
considerate necesare pentru finalizarea lucrarilor. Ele trebuie sa asigure functionarea in
conditii normale, respectand urmatoarele cerinte:
Capacitatea total a instalaiei: 26.000 tone deseuri reziduale si verzi/an;
Intrari statie: Deseu rezidual - 22.396 tone/an, Deseu valorificabil 3.604 tone/an
(deseu verde+fractia organica a deseurilor din piete)


Page 54 of 411

Iesiri statie: Material biostabilizat: 6.719 tone/an, Compost valorificabil: 1.802 tone/an
Numrul de zile lucrtoare din timpul anului: 312 zile;
Numrul de schimburi n 24 de ore: 1 schimburi;
Timpul de lucru pe schimb: 6 ore.

Instalaia i echipamentul tehnologic al statiei de tratare mecano-biologica, vor trebui
selectate i livrare doar dac au parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacitii
specificate i a parametrilor tehnologici, conform datelor de mai sus.
Alte garanii i cerine suplimentare sunt enumerate n capitolele corespunztoare.
17 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE CONSTRUCTII
17.1 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE
17.1.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de terasamente. La
orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile
standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa
faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor
Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare
pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitate cu toate
reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate cere
intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise in
prezentul caiet de sarcini.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente
Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial
nr. 307/9mai 2007
STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si
geotehnica a terenului de fundare
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agricole
STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate


Page 55 of 411

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor
P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamanturi sensibile la umezire;
NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe
pamanturi cu contractii mari;
C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice;
C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice
MATERIALE
SOLURI SI ROCI
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren de
fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel:
"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu
unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu
pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in
sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale
medii de cel mult 150mm.
"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafa ce ofera conditii pentru
cresterea plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor
planta sau sadi.
LUCRARI DE UMPLUTURA
Definitii:
"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt
aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.
"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:
Materiale perisabile;
Materiale care provin din zone mlastinoase;
Busteni, butuci, noroi sau namol;
Materiale susceptibile la combustie spontana;
Materiale in stare inghetata;
Argila;
Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;
Materiale definite ca necorespunztoare de ctre Inginer;
Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului
inmultita cu 1,1.
EXECUTAREA LUCRARILOR


Page 56 of 411

TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in
concordanta cu proiectul. Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor
si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.
LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
defrisare;
indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea stratului vegetal;
uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor
de terasamente.
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile,
asigurand si transportul acestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa
cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecte formalitatiile legale privind indepartarea
vegetatiei.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii
acestuia va fistocat in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.
LUCRARI DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului
de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
Teren slab coeziv: 0.75m
Teren mijlociu: 1.25m
Teren tare si foarte tare: 2.00m
Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
Nisip, balast: 2:3;
Nisip argilos: 1:1;
Argila nisipoasa: 4:3;
Argila: 3:2;
Roca: 6:1;
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este cazul
va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n aceste zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operaiunile de
umpluturi i compactri; costurile cu manopera, materialele i utilajele folosite n acest scop
vor fi prevzute n preurile unitare ale Antreprenorului.
La nceperea lucrrilor de spturi, Inginerul va verifica ncheierea i buna execuie a
lucrrilor pregtitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual fiind
folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de


Page 57 of 411

vedere tehnicoeconomic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n vedere
urmtoarele aspecte:
mentinerea stabilitatii naturale a terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu
periclita construciile nvecinate;
cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat dup
executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm decat cota
final, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub
talpa de fundaie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului, fundul
spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona
excavat;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop
sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferena s fie
executat manual;
pe parcursul execuiei, Antreprenorul are obligaia de a solicita prezenta geotehnicianului pe
antier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare
corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal de verificarea naturii
terenului de fundare;
n cazul apariiei pe fundul gropii, a unor crpturi n teren, Antreprenorul va informa
Inginerul, iar msurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul
Inginerului;
n cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lsat s
se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza terenul
de fundare de catre Geotehnician, si apoi se poate ncepe turnarea betonului de egalizare.
Cheltuielile suplimentare datorate schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a
conditiilor meteo sunt in sarcina antreprenorului.
CONDITII PENTRU SANTIER
Antreprenorul:
Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe
baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer,
Proiectant si Antreprenor.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si
tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL
Antreprenorul:
Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilit de
Inginer. Va excava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevd
plantri i va pstra materialul excavat pentru reutilizare;
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat
de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
mpratierea i nivelarea unui strat de pmnt vegetal n grosime uzual de 10cm sau pn
la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbuti i iarba.
EXECUTAREA FUNDATIEI


Page 58 of 411

Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul
va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaiilor n cazul prbuirilor
locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face
umpluturi/compactri cu material corespunztor de umplutur sau cu beton de completare,
n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor implica
modificri asupra volumului net de lucrri.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele
admise, conform STAS 9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor
civile, industriale si agricole".
STRATUL PORTANT
Dac la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anuna
Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant
necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar
golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.
EVACUAREA APEI
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest
scop va lua urmatoarele masuri:
drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea
lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2).
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a
apei. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform
indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale
subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.
ELIMINAREA MATERIALELOR
Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate
din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier
pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in care
acesta corespunde acestui scop).
Dac sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi informai att
Proiectantul ct i Inginerul, Autoritile competente i se vor obine instruciuni de la acetia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri
imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform
legii.
LUCRARI DE UMPLUTURA
Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate
20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de


Page 59 of 411

deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei
lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din
densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS
1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de
umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele
coezive.
LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in
caietul de sarcini.
EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel
incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de
turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma
gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare ,
buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se
de resturile de pamant.
TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe
sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)
- 5 90
-10 60
-15 50
EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau
mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de
realizare
Temperatura masurata in timpul
Saparea, transportul asternerea in
umplutura si compactarea
pamantului neinghetat.
+1C
executiei proceselor
descrise
Saparea pamantului pentru
asezarea in umplutura, din zone in
care terenul nu este inghetat.
+1C Durata de sapare
Asezarea pamantului de umplutura
pe teren sau pe stratul inferior
neinghetat
+1C
In momentul asternerii
stratului


Page 60 of 411

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste
luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin
umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de
teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de
lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se
va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de
ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR
Inaintea nceperii spturilor trebuie fcute urmtoarele verificri:
Existena PV predare primire - amplasament i a bornelor de reper, cu
menionarea i posibil pstrarea eventualelor trasee ingropate;
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina
informatii referitoare la:
o stratificatia terenului;
o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
o cota apelor subterane;
o cota apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
planul general de fundatii;
planul de sapaturi (umpluturi);
detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte,
dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.
MATERIALE DE UMPLUTURA
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului /
Inginerului Geotehnician. Fiecare prob de pmnt coeziv granulat va cntri 25kg ct i
probele de pmnt necoeziv format din pietri grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:
Tipului de materiale de umplutura aprobate;
Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse
compactarii.
LUCRARI DE COMPACTERE
Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare
la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata
o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard
Proctor.
ABATERI ADMISE


Page 61 of 411

Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;
Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;
Abateri dimensionale ale elementelor.
In plan orizontal:
o inaltimi pana la 2 m: 20 mm;
o pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;
nclinarea fata de vertical a muchiilor:
pentru 1 m: 3 mm;
pentru toata inaltimea: 16 mm;
Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:
pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;
in jurul fundaiilor i subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;
in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;
17.1.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI
GENERALITATI
Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde
si normative in vigoare, la data executiei, in msura in care completeaza si nu contravin
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea,
incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente
aferente drumului.
In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:


Page 62 of 411

In rambleu sau umplutura;
In debleu sau sapatura;
In profil mixt;
Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare,
si pregatitoare
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamanturilor cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
MATERIALE
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari
de drum.


Page 63 of 411

In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare uscata
compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se
vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate cu var, zgura,
stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului .
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe
toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si
vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai
mare de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi
organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..)
Tabel 1a
Denumirea si
caracteristicile
principalelor
tipuri de
pamanturi
Simbol
Granulozitate Continut in parti
fine in % din masa totala pentru:

Coefici
ent de
neuni-
formitat
e Un
Indice de
plasticitate
Ip pentru
fractiunea
sub 0,5
mm
Umflare
libera
UL%
Calitate
ca
material
pentru
terasam
ente
|<0,00
5 mm
|<0,05
mm
|<0,25 mm
Pamanturi
necoezive
grosiere
(fractiunea
mai mare de
2 mm
reprezinta mai
mult de 50%
din masa)
Blocuri,
bolovanis,
pietris
cu foarte putine
parti fine,
neuniforme
(granulozitate
continua);
insensibile la
inghet-dezghet si
la variatiile de
umiditate
1a
<1 <10 <20
> 5
0 -
foarte
buna
idem 1a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
1b s 5
foarte
buna
Pamanturi
necoezive
medii si fine
(fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta mai
mult de 50%
din masa)
Nisip cu
pietris, nisip
mare, mijlociu
sau fin
cu parti fine,
neuniforme
(granulozitate
continua);
sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
2a
<6 <20 <40

> 5
s10 -
foarte
buna
idem 2a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
2b

s 5
buna
Pamanturi
necoezive
medii si fine
(fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta mai
mult de 50%
cu multe parti
fine; foarte
sensibile la
inghet-dezghet ,
fractiunea fina
prezinta umflare
libera (respectiv
contractie) redusa
3a >6 >20 >40 - >10 s40
mediocr
a


Page 64 of 411

Denumirea si
caracteristicile
principalelor
tipuri de
pamanturi
Simbol
Granulozitate Continut in parti
fine in % din masa totala pentru:

Coefici
ent de
neuni-
formitat
e Un
Indice de
plasticitate
Ip pentru
fractiunea
sub 0,5
mm
Umflare
libera
UL%
Calitate
ca
material
pentru
terasam
ente
|<0,00
5 mm
|<0,05
mm
|<0,25 mm
din masa), cu
liant constituit
din pamanturi
coezive.
Nisip cu
pietris, nisip
mare, mijlociu
sau fin, cu
liant prafos
sau argilos
idem 3a, dar
fractiunea fina
prezinta umflare
libera medie sau
mare
3b >40
mediocr
a

Tabel 1b
Denumirea si caracteristicile
principalelor tipuri de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Conform
nomogramei Casagrande
Indice de
plasticitate Ip
pentru
fractiunea sub
0,5 mm
Umflar
e
libera
UL%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
4.Pamanturi
coezive: nisip
prafos, praf
nisipos, nisip
argilos, praf,
praf argilos-
nisipos, praf
argilos, argila
prafoasa
nisipoasa,
argila
nisipoasa,
argila
prafoasa,
argila
prafoasa,
argila, argila
grasa
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4a <10 <40 mediocra
anorganice, cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4b <35 <70 mediocra
organice,
(MO>5%)* cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4c
7
0

s10 <40 mediocra
6
0

4
d

anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
mare, sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4d
5
0

>35 >70 rea
4
0

4
a

organice,
(MO>5%)* cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
dezghet
4e
3
0

4
b

<35 <75 rea
2
0

4
f

1
0

4
c

4
e

organice,
(MO>5%)* cu
compresibilitate
4f
0

1
0

2
0

3
0

4
0

5
0

6
0

7
0

8
0

9
0

1
0
0

- >40 foarte rea


Page 65 of 411

Denumirea si caracteristicile
principalelor tipuri de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Conform
nomogramei Casagrande
Indice de
plasticitate Ip
pentru
fractiunea sub
0,5 mm
Umflar
e
libera
UL%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
mare si umflare
libera medie sau
mare, foarte
dezghet
axa x = limita de curgere Wc%
axa y = indicele de plasticitate Ip
Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu
var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand
pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de
separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
WL - limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este
rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0.75%),
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.
VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare
conform STAS


Page 66 of 411

Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate
In functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi
mai mica decat o incercare la
5.000 m
3
.
1913/5-85
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima 1913/3-76
4 Coeficient de neuniformitate 13450:2003
5 Caracteristicile de compactare
Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din spatele zidurilor
si pamanturile folosite la
protectia rambleurilor, o
incercare la fiecare 1.000m3
1913/13-83
6 Umflare libera 1913/12-88
7 Sensibilitate la inghet-dezghet
O incercare la fiecare:
- 2.000 m3 pamant pentru
rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
1709/3-90
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR.
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi
prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este
insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara
zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceConstanta reperi ca si pichetii din pichetajul initial.


Page 67 of 411

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului,
cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora .
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca
este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2
m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.


Page 68 of 411

Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si
evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi,
in cadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii
pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de
corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de incepere a lucrarilor.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si


Page 69 of 411

analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina
Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere
a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul
drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului
si groapa de imprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior
si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii
de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut
dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile
rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va
fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie
sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este
necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte
conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de
a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.


Page 70 of 411

EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor
si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
1.0 : 1.5
Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleurilor
1.0 : 1.5 1.0 : 1.0
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu
stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea
de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala
sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.


Page 71 of 411

Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii
sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a
lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte
cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm
Variabil in functie de natura
rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in
apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI


Page 72 of 411

Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in
sectoarele de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris
pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%
spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta
se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de
30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.
EXECUTIA RAMBLEURILOR
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in Jurnalul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau
la propunerea Antreprenorului.
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima
impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a
benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce


Page 73 of 411

umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru
a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.
Tabel 5
ZONELE DIN TERASAMENTE LA
CARE SE PERSCRIE GRADUL DE
COMPACTARE
PAMANTURI
NECOEZIVE COEZIVE
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub
un rambleu cu inaltimea h s 2.00 m
h > 2.00 m

100
95

95
92

97
92

93
90
b. In corpul rambleurilor la adancimea
(h) sub patul drumului: h s 0.50 m
0.5 < h s 2.00 m
h > 2.00 m

100
100
95

100
97
92

100
97
92

100
94
90
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm
sub patul drumului
100 100 100 100

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare
de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul
5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment
si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
VERIFICARI SI TESTE
CONTROLUL COMPACTARII
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;


Page 74 of 411

frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
DENUMIREA INCERCARII
FRECVENTA MINIMALA A
INCERCARILOR
OBSERVATII
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m
3
pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de
apa
1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de
compactare
3 la 250ml de platforma pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
PROFILE SI TALUZE
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 7.
Tabel 7
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU
H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la
maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale
vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1.31.5.


Page 75 of 411

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
5
o
10
o
15
o

b) Coeziunea materialului Kpa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
platforma fara strat de forma +/- 3 cm
platforma cu strat de forma +/- 5 cm
taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:
asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de
imprumut cu un grad de umiditate convenabil;
un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in
exces prin evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu
exces de apa..
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa


Page 76 of 411

depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos, vezi tabel.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (Us 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA
(culei, aripi, ziduri de sprijin)
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.


Page 77 of 411

PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.10 m, pe intreaga latimea
la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE
RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.


Page 78 of 411

Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa
compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare
controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se
obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor
fi inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE
SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor
de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia
materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea
integritatii lucrarilor de arta.


Page 79 of 411

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat
fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa
se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa
nu provoace inzapezirea drumului.


Page 80 of 411

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de
a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera
cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
UTILAJE TERASIERE
LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE
(Cazul strazilor in general)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi
sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si
sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita
eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi utilaje de mare
capacitate .
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi
compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de
generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze


Page 81 of 411

siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen
scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura
accesul cetatenilor la proprietati.
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi
parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles
semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
Posibilitatile de lucru ale utilajelor
- Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
- Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
- Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta
de transport
- Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
- Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp
INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In perioada de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare
toate zonele identificate cu tasari sau alte defecte datorate executiei lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este raspunzator.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
VERIFICAREA TASARII AXULUI SI AMPRIZEI DRUMULUI SI A TUTUROR CELORLALTI
REPERI DE TASARE.


Page 82 of 411

Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de
+/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
VERIFICAREA COMPACTARII UMPLUTURILOR
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm
3

conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI DRUMULUI
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD 31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din
numarul punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform SR EN ISO 14688-2:2005
Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm


Page 83 of 411

Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila
450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,
Antreprenorul va putea folosi alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914-84,
frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmato
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie
ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de
sarcini speciale si a proiectului de executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;


Page 84 of 411

nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HGR 273/94.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

17.2 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI
17.2.1 STRATURI DE FORMA
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-
84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere,
situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Prezentul capitol se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
A. Materiale necoezive
pamanturi necoezive;
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10 cm.
B. Materiale coezive
pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83);
pamanturi coezive tratate cu var;
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile tehnice.


Page 85 of 411

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si
aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca
lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie,
etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui
stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min
10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o
grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3.5 - 4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12% pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.
MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA.
PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform SR EN ISO 14688-2:2005 in functie de compozitia
granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
Loess cu fractiunea: 0.01 ... 0.1 mm > 60% si greutatea volumica de
12-16 KN/mc
Pamant loessoid cu fractiunea 0.01 ... 0.1 mm < 60%.


Page 86 of 411

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.
Pamanturi coezive si slab coezive
Tabel 1
Nr.
Crt

DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA

I.P.
Argila %
< 0.005
mm
Praf %
0.005...0.05mm
Nisip %
0.05...2
mm
1 2 3 4 5 6
1 Foarte

coezive
Argila groasa < 60 variabil variabil > 35
2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
3
Coezive
Argila prafoasa 35...50 > decat argila
< decat
praf
15...35
4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35
5
Argila praf
nisipoasa
30...35 > decat argila > 30 15...25
6
Slab
coezive
Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25
7
Praf argilos
nisipos
15...30 > decat nisip > 30 5...20
8 Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15
9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip
> decat
praf
5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip
> decat
praf
0...10

Pamanturi necoezive
Tabel 2
DENUMIRE PMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderent a fragmentului
solid - mm
Bolovnis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
70...200
20...70
2...20
0.5...2
0.25...0.5
0.05...0.25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele
granulare aluvionare.


Page 87 of 411

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr. 3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in
stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
100 mm
continua

60%
7
3%

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de 5%.
VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000;
var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1:2003.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a
calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4

CARACTERISTICI
Var nestins
macinat
Var pentru constructii
Metoda de
incercare
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Tipuri de var
CL
90
CL
80
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu
(CaO + MgO) totali, % min
90 80 90 80 90 80
SR EN
196-
22:2006
Oxid de magneziu (MgO), %
max
s101
Dioxid de carbon (CO2), %
max
5 4 7 4 7
Trioxid de sulf (SO2)3; % max 2


Page 88 of 411

CARACTERISTICI
Var nestins
macinat
Var pentru constructii
Metoda de
incercare
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Tipuri de var
CL
90
CL
80
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Durata de stingere determinata
pe probe luate in timpul
incarcarii lotului, (t
u
), minute
<15 <15 -
SR EN
459-2:2003
Temperatura finala de stingere
determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului (T
max
)
C
>60 >50 >60 >50 - -
Finetea de macinare, rest pe
sitele
- 0,09 %
- 0,20 %

s7
s2

s7
s2
Densitate aparenta, kg/dm
3
- - 0.3...0.6
Randament in pasta, dm
3
/10
kg
- - >26
Apa libera, % - - s2

1) Vezi tabelul 1 din SR EN 459-1:2003
2) La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct.2)
3) La var pentru constructii (SR EN 459-1:2003, pct.4.4).
APA
Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
SR EN 1008:2003.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 5.
Tabel 5
Material
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
Pamanturi Compozitia granulometrica
In functie de
heterogenitatea
- 1913/5-75


Page 89 of 411

Material
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
coezive
Indice de plasticitate
pamantului insa cel
putin o incercare la
1000 mc
1913/4-86
Continutul de substante
organice si humus
La schimbarea
sursei de
aprovizionare
-
SR EN ISO
14688-2:2005
Umiditate -
O proba pe
schimb
1913/1-82
Pamanturi
necoezive,
deseuri
cariera
Compozitia granulometrica
O proba la fiecare lot
aprovizionat
-

SR EN
13450:2003
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta
in stare uscata

O proba la fiecare
furnizor

-
Coeficient de gelivitate pe
piatra
Din buletinul de la
furnizor
-
Umiditate -
O proba pe
schimb
4606-80
Pamanturi
necoezive
material
pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica
O proba pe fiecare
lot aprovizionat
-

-

SR EN
13450:2003

Echivalentul de nisip
Umiditate -
O proba pe
schimb
4606-80
Var
Examinarea datelor inscrise
in cartificatul de calitate

La fiecare lot
aprovizionat
-
Finetea
La fiecare lot
aprovizionat si la
expirarea termenului
de garantie
-

-
-

Densitatea aparenta a varului
hidratat in pulbere
SR EN
459-2:2003
Durata de stingere
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu


Page 90 of 411

var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4.0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98%
pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95% in
toate punctele de masurare.
Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson
experimental de min. 30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:
grosimea optima de compactare;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare ;
numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel
putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele de masurare.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC


Page 91 of 411

Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;
echivalentul de nisip EN > 30%;
granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;
umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83;
continutul in elemente moi si gelive, max 5%;
sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 6
Domenii de
granulozitate
Limita
Treceri prin site sau ciururi in % din masa
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2:1998 (Tabelul 2)
0.063 0.16 0.5 2 6.3 16 25 63
0 - 63
min

max
6

12
8

20
12

28
18

43
31

67
53

98
65

100
100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare
conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de
inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime
de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de
masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz.


Page 92 of 411

In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu
placa vibratoare.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4% raportat la masa
pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii Inginerului consultant.
Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W
opt
determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului
umed.
Valorile date in tabelul nr. 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 7
Denumirea pamanturilor Umiditatea pamantului
Dozaj in % din masa
var
bulgari
var nestins
macinat
var hidratat
pulbere
Pamanturi foarte coezive
si coezive
De la W
opt
+ 4...7%
pana la W
opt
+ 12...15%
4 4 -
Sub W
opt
+ 4...7% 3 3 4
Pamanturi slab coezive
De la W
opt
+ 4...7%
pana la W
opt
+ 12...15%
3 3 -
Sub W
opt
+ 4...7% 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de
mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare W
opt
+10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2%
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului consultant.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau
mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;


Page 93 of 411

umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare;
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.
La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor
utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de
experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
daca:
Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca
2-3 treceri pentru omogenizare;
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare de executie;
Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 8...28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer,
se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98%
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13-83 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in
toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se
repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,
prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8
Tabel 8


Page 94 of 411

Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa minima
Metoda de
verificare
conform STAS
Tipul stratului de forma
care se verifica
A B C D
1 2 3 4 5 6 7
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori de cate
ori este necesar
1913/1-82 x
Umiditatea pamantului dupa
imprastiere
ori este necesar
1913/1-82 x x
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
ori este necesar
1913/1-82 x x
Granulozitatea amestecului de
pamant cu material granular
cel putin 3 probe la
1000 mc
1913/5-85 x x
Dozajul de var
ori este necesar
- x
Umiditatea amestecului de var si
pamant
zilnic 1913/1-82 x
Gradul de sfaramare al pamantului
dupa amestecare cu var si
omogenizare a amestecului
in cel putin doua
puncte la 1000 mp
10473/2-86 x
Gradul de compactare al stratului de
forma
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2-86
1913/15-85
x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii
stratului de forma
prin sondaj cel
putin unul la 200 ml
- x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta
de 14 zile a pamantului stabilizat
in cel putin doua
serii a trei epruvete
la 1500 mp
10473/2-86

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei
acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului


Page 95 of 411

pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii ( d
adm
0.01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din
punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie
este sub 40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu
placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a acestuia.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de reeceptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.


Page 96 of 411

RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
17.2.2 FUNDATII DIN BALAST
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din
sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice
care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul proprietarului acestor drumuri.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si
30 cm.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Antreprenorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. Antreprenorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere
ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;


Page 97 of 411

intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si
rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optim Fundatii rutiere
Completarea
sistemului rutier la
inghet dezghet
Strat de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02 mm max 3 max 3 max 3
Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate
Conform fig.2
SR 662:2002
Conform fig.2
SR 662:2002
Conform fig.2 SR
662:2002
Coeficient de neuniformitate
(Un), min
- 15 15
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max.
30 50 50
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal inainte de realizarea stratului de fundatie
se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul 2.


Page 98 of 411

Tabel 2
Nr.
crt
Actiunea,procedeul de
verificare sau
caracteristici ce se
verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform
STAS
La aprovizionare
La locul de punere in
opera
1
Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat

-

-
2
Determinarea
granulometrica
aprovizionat pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru
fiecare sort)

-

4606-80
3 Umiditate -
O proba pe schimb (si
sort) si ori de cite ori se
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
4606-80
4
Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles
(LA)
aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort)
-
SR EN
13450:2003
17.2.3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.

P.M.
= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
W
opt

P.M.
= umiditate optima de compactare, exprimata in %.
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef
= greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm
3

W
ef
= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

du ef.

gc = ------------------ x 100

du max.PM

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.
17.2.4 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
MASURI PRELIMINARE


Page 99 of 411

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15
cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor
de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.


Page 100 of 411

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile
de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din
nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.
CONTROLUL CALITATII
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor
cu parghie - indicativ CD 31-2002.
Tabel 3

Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata
Fiecare studiu de compozitie
pentru balast optimal
1913/13-83
2
Determinarea umiditatii de
compactare
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
1913/1-82
3
Determinarea grosimii stratului
compact
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
in stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete
< 2.000 mp si minim 5 puncte
pentru suprafete > 2.000 mp de
1913/15-75


Page 101 of 411

Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
strat
6
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante
de max 20 m unul de altul
pentru fiecare banda cu latime
de 4,0 m
Normativ
CD 31-2002
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara
la fiecare 25 m sau in profilele din proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.
CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min. 98%, pentru cel putin 93% din punctele
masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din punctele masurate si
min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Grosimea stratului
de fundatie din
balast h, cm
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de
forma
Pamanturi de tip: (conform SR EN ISO 14688-2:2005)
Nisip prafos;
Nisip argilos
Praf nisipos;
Praf argilos; Praf
Argila;
Argila nisipoasa;
Argila prafoasa
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292


Page 102 of 411

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
17.2.5 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau
piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care
trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat.
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa
cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.


Page 103 of 411

MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza piatra sparta amestec optimal 0-
63mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optimal
SORT 0-63
Continut de fractiuni, %
Sub 0.02 mm max 3
Sub 0.2 mm 4-10
0-1 mm 12-22
0-4 mm 26-28
0-8 mm 35-50
0-16 mm 48-65
0-25 mm 60-75
0-50 mm 85-92
0-63 mm 100
Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662:2002
Coeficient de neuniformitate (Un), min. -
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30
NISIP - CONDITII DE ADMISIBILITATE
Tabel 2
Caracteristici
Domenii de utilizare:
Strat izolant
Macadam
Umplerea
golurilor dupa
impanare
Protectie
Conditii de admisibilitate
Sort 0-4 0-4 4-8*
Granulozitate:
continut de fractiuni sub 0.1 mm. max;
14 - -


Page 104 of 411

continut de fractiuni sub 0.02 mm % -
............ - strat de baza - 5...15 max 5
- imbracaminte - 15...30 -
conditii de filtru invers* 5 pd15<d15f<5d58p - -
Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6x10-3 - -
* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de
15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru
(f).
PIATRA SPARTA-CONDITII DE ADMISIBILITATE
Tabel 3.
Sort /Caracteristici
Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
0-8 (16) 8-16 16-25 (31) 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior (d
max
)
- trec prin ciurul inferior (d
min
), %
max.
5 5 5 5
- 10 10 10
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare,
%,max.
- 10 10 -
Forma granulelor:
- coeficient de forma,%, max.
- 35 35 35
Continut de impuritati:
- corpuri straine,%,max.
1 1 1
- fractiuni sub 0.1 mm,%,max. - 3 Nu este cazul
Uzura cu masina Los Angeles, %,
max.
- 30
Corespunzator
clasei rocii conform
SR 662:2002
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
), 5
cicluri, %, max.
- 6 3
Nu este
cazul

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii
agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;


Page 105 of 411

- Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR
Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie se face de catre
antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.
Tabelul 4.
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conf. STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul
de calitate sau certificatul de garantie
La fiecare lot aprovizionat - -
Corpuri straine:
- argila bucati;
- argila aderenta;
- continutul de carbune
In comparatie in care se
observa prezenta lor
Ori de cate ori apar
factori de
impurificare
4606-80
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500 m
3

pentru fiecare sort si
fiecare sursa
- 4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru piatra
sparta
O proba la max. 500 T
pentru fiecare sort si
fiecare sursa.
- 4606-80
O proba la max. 500 m
3

pentru fiecare sursa
-
SR EN
13450:2005
Umiditate -
O proba pe schimb
si sort si ori de cate
ori se observa o
schimbare cauzata
de cond. meteo
4606-80
Rezistenta la sfaramare prin compresiune
pe piatra sparta in stare saturata la
presiune normala.
O proba la 500 m
3
pentru
fiecare sort de piatra
sparta si sursa
-
SR EN
13450:2005
Uzura cu masina tip Los Angeles
O proba la 500 m
3
pentru
fiecare sort si fiecare
sursa
-
SR EN
13450:2005
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.


Page 106 of 411

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.
= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
W
opt. P.M.
= umiditatea optima de compactare, exprimata in %
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef.
= greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm
3
;
W
ef.
= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare g
c
:
100 g
PM max du
duef
c

=
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat mai
sus.
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a stratului de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE


Page 107 of 411

In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate
in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).
Tabel 5
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de
punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercarea proctor modificata - 1913/13-83
2
Determinarea umiditatii de
compactare
Minim 3 probe la o suprafata
de 2000 m2 de strat
4606-80
3
Determinarea grosimii startului
compactat
Minim 3 probe la o suprafata
de 2000 m2 de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatiide
compactareQ/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumetrice
pe teren
Minim 3 puncte pentru
suprafete <2000m2 si minim
5 puncte pentru suprafete
>2000m2 de strat
1913/115-75
12288-85
6
Verificarea compactarii prin incercarea
cu p.s. in fata compresorului
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000 m2
179-95
7
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
In cate doua puncte situate
in profiluri transversale la
distante de max 20 m unul
de altul pentru fiecare banda
cu latimea de 4.0 m
Normativ
CD 31-2002
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterile limita la grosime pot fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m
2
suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.


Page 108 of 411

Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-
III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m. lungime astfel;
In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de 9 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in
proiect si nu pot fi mai mari de 5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
RECEPTIE FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din
CONTROLUL PUNERII IN OPERA
CONTROLUL COMPACTARII
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;


Page 109 of 411

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
CONTROLUL DENIVELARILOR
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la
- verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal,
verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facindu-se la distanta de maxim
50 m.
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei.
- Rugozitatea stratului de uzura. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin
masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN
13036-1:2010.
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de
control
Frecventa controlului
A B C


Page 110 of 411

Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de
control
Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X
La inceputul executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X
O carota la fiecare 250
ml drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
X X
In fiecare zi la sfarsit de
santier
Reglarea nivelmentului X
In fiecare punct indicat
de Inginer
Controlul denivelarilor x
In fiecare punct indicat
de Inginer

A incercari preliminare de informare;
B controlul calitatii;
C controlul de receptie.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG
273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in
doua etape la terminarea lucrarilor finala, la expirarea perioadei de garantie)
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
17.2.6 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
Prezentul capitol se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de
suprafata si anume:
santuri la marginea platformei
santuri de garda
rigole la marginea platformei


Page 111 of 411

rigole la bordura trotuarului
rigole de acostament
casiuri
lucrari de canalizare
canale de evacuare
puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
podurile si podetele
lucrari de amenajare si corectare a torentilor
lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
MATERIALE
MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri
de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
ciment fara adaos tip I conform SR EN 197-1:2002
ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR EN 197-1:2002
ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011:96
Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare
saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Nr.
crt.
Conditiile de executie sau
caracteristicile elementelor
Clasa
betonului
Tipul de
beton
Tipul de ciment
I 42.5
42.5 R
IIA 32.5
32.5 R
IIB 32.5
32.5 R
H II/A-S
32.5
1
Elemente sau constructii cu
gropi mai mici de 1.5 m
C 12/15
C16/20-
C25/30
Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat


Page 112 of 411

2
Elemente sau constr.masive
avind gros. egala sau mai
mare de 1.5 m
C 12/15

Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat
3
Elemente de constructii din
betoane superioare
C 30/37 Armat utilizat utilizat utilizat
Tabel 2
Nr.
crt.
Tipul de mortar Tipul de ciment
Indicat a se utiliza
1
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca
50
III A 32.5
2 Idem de marca 100 IV A 32.5; 32.5R
3
Mortare de completarea rosturilor dintre
elementele prefabricate
II A 32.5; 32.5R
II B 32.5; 32.5R

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm
2

Rezistenta initiala
Rezistenta standard
28 zile
2 zile 7 zile
32.5 - > 16
> 32.5 s 52.5
32.5 R > 10 -
42.5 > 10 -
> 42.5 s 62.5
42.5 R > 20 -
52.5 > 20 -
> 52.5 -
52.5 R > 30 -

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre
producator.


Page 113 of 411

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 23.
Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane - 0-31 sau 0-71 mm
agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatra sparta - 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel nr.4
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza
(mm)
Stabilitate
(mm)
32.5
> 60 s 10
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
> 60 s 10
52.5 R

Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii
Nisip natural sau de
concasaj
Pietris sau piatra
sparta
Corpuri straine resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit


Page 114 of 411

pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Mica, % max 1% -
Carbune, % max 0.5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena
Argila in bucati %, max 1% 0.25
Parti levigabile %, max 2% 1
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip
si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitatea aparenta, kg/mc, min 1800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max 40
- pietris, % max 45
- piatra sparta, % max 55
Rezistent la strivire %
- in stare saturata, min 60
- in stare uscata, max 15
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0.80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi,
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min
90
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea
procentuala fata de masa initiala, % max
10

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca 1.5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 8.
Tabel 7


Page 115 of 411

Sortul de nisip
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:
0.2 0.5 1 2 3.15 7.0
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -

Tabel 8
Balastul pentru betoane
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:
3.15 5 16 20 D max
0-31 min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - 100
0-71 min 10 - 35 - 80
max 30 - 65 - 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 19.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max 4
Sulfati gr. SO42 / litru max 2
Substante organice max 0.5
Cloruri gr. CL/litru max 0.5
Azotati gr. NO3/dm
3
max 0.5
Magneziu gr. Mg2/dm
3
max 0.5
Materii in suspensie gr max 3

OTEL BETON


Page 116 of 411

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu
profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI
Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0.09 mm de max 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp
min
Rezistenta la inghet-dezghet:
80
-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma
Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra
sau o pana
Inaltimea, mm 140180
Dimensiunile bazei, mm lungime
- latime
Egala sau mai mare ca inaltimea
80150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %
max
15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.


Page 117 of 411

Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de 1 dimensiunea celei mai mari.
BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI
CASIURI
Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
SR EN 1340:2004 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tip marimea
Latimea
6
o
+/-2
Inaltimea
4+/-5
Lungimea
1+/-5
Observatii
A
B

I
P
A2
B3

I
P
200
100

300
600
300
170

300
300
1000;330
750;500

600
400
Utilizat la trotuare
Utilizat la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc
Utilizate la intrari
Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm
Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul
21
Tabel 21
Caracteristici mecanice Conditii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru
tipurile A si B N/mm
2

4

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si
500 mm (N/mm
2
)
3
Rezistenta la uzura mm max 1.3
Rezistenta la inghet dezghet
La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sub stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22
Tabel 22
Denumirea defectului Conditii de admisibilitate
Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de
2 mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri, mm max
Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit
la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si
adancime de max 2 mm
Crapaturi Nu se admit


Page 118 of 411

Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-
79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
carcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu
elemente prefabricate din beton de tip agregat de inginer, fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
17.2.7 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind
din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu
care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini
speciale.
Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.
Incercari preliminare si inainte de utilizarea materialelor
Tabel 23
Materialul
Incercari sau caracteristici care
se verifica
Metode
conform
STAS
Frecventa incercarilor
Incercare de informare
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
- La fiecare lot -
Stabilitatea
SR EN
196-
3+A1:2009
O determinare la fiecare
lot aprovizionat, dar nu
mai putin de 100t pe o
proba medie
-
Tipul de priza
SR EN
196-
3+A1:2009
-
Rezistente mecanice la 2 zile
Rezistente mecanice la 28 zile
SR EN
196-1:2006
O proba la 100t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
-


Page 119 of 411

Materialul
se verifica
Metode
conform
STAS
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Starea de conservare numai daca
s-a depasit termenul de depozitare
sau au intarziat factorii de alterare
SR EN
196-1:2006
-
Doua
determinari pe
siloz sus si jos
Agregate
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabila 4606-80 -
O determianre
pe lot de 100
mc
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in bucati,
argila, aderenti, continut de
carburanti, mica
4606-80 -
O determianre
pe lot de 100
mc
Granulozitatea sorturilor 4606-80
O determianre
pe lot de 100
mc
SR EN
13450:2003
Odeterminare pentru
fiecare sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina tip
Los Angeles
SR EN
13450:2003
O determinare la max
300 mc pentru fiecare
sort si sursa
-
Piatra bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la compresiune a rocii
pe epruvete in stare uscata
SR EN
1936:2007
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la inghet-dezghet
SR EN
1936:2007
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Bolovani
pentru
pereuri si
zizidarii
Examinarea abaterilor din
certificatul de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune
SR EN
13450:2003
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina
Deval
SR EN
13450:2003
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Apa Analiza
SR EN
1008:2003
Pentru apa potabila nu
este cazul
Pentru apa care nu
provine din reteaua
publica de apa potabila
o analiza pentru fiecare
sursa
De cate ori se
schimba sursa
sau cand apar
conditii de
poluare
Otel beton
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare cantitate
aprovizionata
-
Material
dreenant
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-


Page 120 of 411

Materialul
se verifica
Metode
conform
STAS
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
SR EN
13450:2003
O determinare pentru
fiecare sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Granulometrie 4606-80
O proba pentru fiecare
sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Tuburi PVC
sau PE
pentru
drenuri

de calitate

-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Suprafata activa -
Trei determinari la
fiecare lot aprovizionat

-
Tuburi din
beton
pentru
canalizare
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni (diam si grosimi)
ecarturi
SR EN
1916:2003
Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 100 ml si
O determianre
pe lot de 100
mc
Examinarea vizuala a suprafetelor
interioare
SR EN
1916:2003
La fiecare lot
aprovizionat
-
Borduri din
beton
pentru
trotuare
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni
SR EN
1340:2004
mare de 500 ml si
O incercare pe
fiecare lot de
500 mc
Rezistenta la incovoiere
SR EN
1340:2004
mare de 500 ml si
O incercare pe
fiecare lot de
500 mc

MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
Executarea sapaturilor


Page 121 of 411

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea
taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia
taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul
de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15
cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu
va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Compozitia si utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand
compozitia conform C 17-82
mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra
sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia
conform C 17-82.
Prepararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se
adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa
strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana,
sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca
mortar pentru protectii, s.a. delegatul Beneficiarului poate sa accepte si alte considerente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
Clasificarea si utilizarea betoanelor


Page 122 of 411

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
Clasa
betonului
Destinatia betonului
Rezistenta caracteristica
RbK N/mm (cil/cub)
Cantitatea minima
de ciment mc
C2,8/ 3,5
C 4/5
C 6/7,5
C 8/10
C 12/15
C 16/20
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
Beton in fundatii sau elevatii
Beton simplu in elevatii si
beton slab armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
2.8/3.5
4/5
6/7.5
8/10.0
12/15.0
16/20.0
115
150
180
240
300
350

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca
caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in
greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre antreprenor:
fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-
un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de
betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99 luand in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28

Tabel 25
Nr
crt
Tipul de elemente de beton
Mijloc de
transport
Lucrabiliditate
Notari
Tasare
cm
1
Fundatii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive
Basculante T2 3+/-1
2
Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi
pereti
Autoagitator T3 8+/-2
3
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu
sectiuni reduse
idem T4 12+/-2


Page 123 of 411

Tabel 26
Clasa betonului
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
T2 T3 T4
C 8/10
C 8/10 C 20/25
160
170
170
185
-
220

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
pentru fiecare sort de agregate +/-3%
pentru ansamblu de agregate +/-2%
pentru ciment +/-2%
pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in
momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul
27.
Tabel 27
Varsta
Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5
7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8
28 zile 18 23.5 29 32.0
COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara
sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de
+/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa
prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
OTEL DE ARMATURA
Fasonarea si montarea armaturilor
Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraje.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.


Page 124 of 411

Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul
acestuia inainte de betonate. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
BETON
Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei. Constituientii vor fi introdusi in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni
cimentul
nisipul
agregatele cu cele mai mici dimensiuni
apa
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
malaxor cu axa verticala 10 rotiri
malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o
data pe zi. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului
inainte de executie.
Punerea in opera a betonului
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi
pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat
din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi
pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea
prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinand seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care
turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si
procedeelor care previn degradarile de inghet.


Page 125 of 411

Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura
de cel putin +10o timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul
caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni
elementare vor fi luate in acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C
utilizarea apei reci
evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C,
Inginerul va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
Incercarea si controlul betonului
In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment,
sa ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de
fiecare data cand Inginerul o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea
urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele de 7 si 28 de zile.
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de
betoane conf. NE 012/99.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care
dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau
consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o
refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre
0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea
de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar.
Tolerantele la lucrarile executate din beton. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata
intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie
de aceasta dimensiune in tabelul nr. 28


Page 126 of 411

Tabel 28
Dimensiuni in mm Tolerante in cm
0.10
0.20
0.50
1.00
2.00
5.00
0.5
0.7
1
2
2
3

Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de
inaltimea si natura acestui element de tabelul 29.
Tabel 29
Inaltimea in mm
Tolerante in cm
a b c
1
2
3
5
10
1.5
2
2.2
2.6
3.3
1.8
2.3
2.7
3.2
4
2.3
2.9
3.3
4
5
Nota:
tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de
lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea
mai mare dintre valorile:
1/300
un centimetru
ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
Zidarii din piatra bruta sau bolovani
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme
de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis
sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu
aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile
infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra
sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe
o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.


Page 127 of 411

Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face
pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria
si netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul
va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm
grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
Prescriptii generale de amenajare
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei,
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor
si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
0.25% in teren natural
0.1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 30.
Tabel 30
Denumiera principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0.5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
nisipuri prafoase si argiloase
nisipuri argiloase nisipoase
argile prafoase si nisipoase

1
2
3
Pamanturi necoezive grosiere:
pietris (2-20 mm)

3


Page 128 of 411

bolovanis (20-200 mm)
blocuri (peste 200 mm)
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
nisip fainos si fin (0,050,25 mm)
nisip mijlociu mare (0,042,00 mm)
nisip cu pietris

0.5
1
2

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum
5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7.5
- C 8/10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau
pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10
15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul
32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3 5.00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5.00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5.00 m de muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1.50-2.00 m, banda de
teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre
prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de
scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare
a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
Executia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.


Page 129 of 411

Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se
deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele
vecine.
Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1.5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul
pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip de sub aceasta.
Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se
piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
Executia pereului in mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care
se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate.
Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat
cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
Pereul din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.


Page 130 of 411

CANALIZAREA
DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o
cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin,
nisip sau balast.
Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este
executat cu mortar pe loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm,
in straturi succesive de 0.20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si
va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7.5. Pe ultimii 20
cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE


Page 131 of 411

Montarea bordurilor
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0.20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal).
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand
lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10
cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat
sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
INCERCARI SI CONTROALE
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la:
- Incercari preliminare de informare Aceste incercari care cuprind studii de compozitie
a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii
betoanelor.
- Incerceri de control de calitate Incercarile de control de calitate sunt efectuate in
cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 32 completat cu
dispozitiile caietului de sarcini speciale.
- Incercari de control de receptie. Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la
sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a
lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 32, completate prin dispozitiile caietului de
sarcini speciale.
Tabel 32
Denumirea lucrarii Natura incercarii
Categoria de
control
Frecventa
A B C
Betoane > C 8/10
Studiul compozitiei
Incercari la compresiune
Incercari la intindere
*
*
*
*
*
*

*
*
Pentru betoane de clasa >
C 8/10
Pe parti de lucrari
Betoane < C 8/10
Incercare la compresiune
Incercare de plasticitate

*
*

Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
Cofraje
Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
*
Inaintea betonarii fiecarui
element


Page 132 of 411

Denumirea lucrarii Natura incercarii
Categoria de
control
Frecventa
A B C
Armatura
Controlul pozitiei
armaturilor
*
Inaintea betonarii fiecarui
element
Lucrarile executate
din beton sau zidarie
din piatra bruta sau
bolovani
Controlul dimensiunilor si
incadrarii in tolerante
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute

*

*
La fiecare lucrare

La fiecare lucrare
Lucrari de protejare
a santurilor rigolelor
si casiurilor
Amplasamentul lucrarilor
Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
Profil longit. sectiunea si
grosimea protejarii

*
*

*
*
*

*
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare

La fiecare lucrare
Drenuri transversale
de acostament
Amplasamentul si
inclinarea
Dimensiunile
Posibilitatea de scurgere
in sant

*

*
*

La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale
Amplasament
Cotele radierului
Realizarea corecta a
filtrului
Amplasarea camerelor de
vizitare
Controlul functionarii

*
*
*

*

*
*

*

*

La fiecare lucrare
Canalizare
Amplasament
Cotele radierului
Pozarea corecta a
tuburilor si realizarea
imbinarii intre ele
umpluturii
Asezarea si executia
corecta a gurilor de
scurgere si a caminelor
de vizitare
Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
Controlul functionarii

*
*
*

*

*

*

*
*

*

*

La fiecare lucrare
Borduri de trotuar
Amplasament
fundatiei
Respectarea cotelor
*
*
*

*
*

*

La fiecare lucrare

A: incercari preliminare de informare
B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie


Page 133 of 411

RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita
sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt
lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
Pentru drenuri
tasarea si amplasarea caminelor
executarea sapaturii la cota
realizarea radierului si pozarea tubului drenant
la realizarea umpluturii

Pentru canalizare
tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
executarea sapaturii, la canal si camine
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
trasare
executia sapaturilor la cote
executarea cofrajului
montarea armaturii
Drenuri transversale de acostament
la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale si a proiectului de executie
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate


Page 134 of 411

daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
In cursul executiei de catre organele de control (Beneficiar, Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
17.2.8 PODETE
Piesele principale pe baza carora Antreprenorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de
sarcini. De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se
precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate
face dect cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare .
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau
egala cu 5,00 m. Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in
conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si
podetelor.
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre
coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare
cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS 1545-
89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 Poduri de sosea.
Convoaie tip si clase de incarcare.
Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete
deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei
la o adncime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din
elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al
exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de
proiectare si se aproba de catre beneficiar.


Page 135 of 411

Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi
reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare,
descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier,
acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor
aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face
pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu
Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri, indicativ P 19-2003.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a
podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol sunt redate si in subcapitolele
referitoare strict la acestea.
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale,
pamnturi sensibile la umezire, pamnturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini
speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu
este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va
elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii
beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei
studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pnzei subterane, gradul de
agresivitate naturala sau artificiala.
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine :
masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale
acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor
deplasari orizontale;
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;
compozitia si caracteristicile betoanelor;


Page 136 of 411

procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in
timpul sapaturilor pna la cota propusa, tinnd seama de tolerantele ce se vor aproba de
Inginer.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in
tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
Inginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba
inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate
in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor plnii prin metoda Contractor
astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.
INFRASTRUCTURI - CULEE
(radiere, elevatii, ziduri intoarse)
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face dect pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facnd obiectul prezentei
documentatii tehnice.
Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77
Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS
6054.-
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta
dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice
nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul
pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si
sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor
antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.


Page 137 of 411

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face dect pe baza de proiect.
Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta
sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adncime, cel putin adncimea
de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar
sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu
spatii limitate pentru racordari.
In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
MATERIALE
Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai
jos:
Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012;
nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
pietrisul- se va folosi pietris de ru 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se
va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimenturi:
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si
criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie
consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar
separat, avnd-se in vedere si starea de conservare.
Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de
beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 si
STAS 6482/1,2,3,4.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE
012-99;


Page 138 of 411

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
STAS 438/1;
OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive
Srma trasa neteda pentru
beton armat STAS 438/2
STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive; armaturile de rezistenta
numai sub forma de plase sau carcase
sudate
Plase sudate pentru beton
armat STAS 438/3
STPB
Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa
cel putin C 12/15
STAS 438/1 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 16/20
Armaturi pretensionate
srme netede STAS 6482/2
srme amprentate STAS
6482/3 toroane
SBP I si SBP II
SBPA I si SBPA II

TBP
Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 25/30

Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate
emis de producator
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS
6482, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de
specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al unui institut de specialitate.
Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va
respecta prevederile normativului NE 012.
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructuri si anume:
grinzi simplu rezemate din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente
tip cornisa pentru parapeti);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate si daca respecta conditiile prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat indicativ NE 012.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile
de executie ale suprastructurii.
Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.


Page 139 of 411

Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si
modul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi
totale).Planurile vor contine explicit :
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea)
tolerantele de pozitionare
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul
NE 012 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet
de sarcini.
Lucrari provizorii.
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate
se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la
elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca
rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6
Schele, esafodaje si cintre.
Cofraje. Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale,
cornisa de trotuare, parapeti, etc.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile din normativul NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de ru sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume :
0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm)


Page 140 of 411

criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe
agregate
CIMENT
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate inct stocul rezultat sa fie
consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea
acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat.
Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.
ARMATURI
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2 Srma trasa pentru beton armat si sa
fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din normativul NE 012.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de
ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere tehnica, alungirea realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.)
in conditiile precizate de normativul NE 012.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din
capitolul 8.
BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se
materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente
si a betonului.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este
rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu
latura de 150 mm..
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si
marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta
ale infrastructurilor si suprastructurilor.


Page 141 of 411

Clasa Marca Recomandari privind clasele minime de betone
betonului betonului Infrastructura
STAS 10111/1
Suprastructura
STAS 10111/1
1 2 3 4
C 2,8/3,5 B 50 Beton de egalizare si umplutura
C 4/5 B 75 Betoane de panta

C 6/7,5

B 100
Fundatii masive din beton simplu,
la sferturi de con, ziduri de sprijin,
aripi in teren fara apa subterana

C 8/10

B 150
Idem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat
la podete, aripi, ziduri de sprijin,
pile si culei de poduri
- elevatii masive de beton simplu
la podete, aripi, ziduri de sprijin,
pile si culei, inclusiv ziduri de
sprijin si ziduri de garda
Elemente masive din
beton simplu si beton
armat

C 12/15

B 200
Elevatii din beton armat, beton de
fata vazuta, cuzineti si panouri din
beton armat
Suprastructuri si podete
tubulare din beton
armat monolit

C 16/20

B 250
Suprastructuri si podete
tubulare din beton
armat prefabricat
C 18/22,5
C 25/30
C 28/35
C 32/40
C 40/50
C 50/60
B 300
B 400
B 450
B 500
B 600
B 700

Suprastructuri din beton
precomprimat

Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de
expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE
012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in
contact cu ape subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii
speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
gradul de impermeabilitate;;
tipul de ciment
dozajul minim de ciment;
valoarea maxima a raportului A/C;
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului.


Page 142 of 411

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunznd in toate colturile si nelasnd locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor
obisnuite si 1/2 ora cnd se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cnd betonul proaspat
are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba
agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa
in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate
dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adncime .
ELEMENTE PREFABRICATE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, att grinzile ct si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin
care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de
modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului att in ceea
ce priveste asigurarea amplasamentului ct si a lungimii de rezemare si a contactului cu
suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul
de poza vor fi bine curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa din abundenta sau
suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din
normativul NE 012.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deterioararea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600, STAS 7009 si SR EN 13369.
Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se
vor incadra in prevederile normativului NE 012.
EXECUTIA LUCRARILOR


Page 143 of 411

LUCRARI PREGATITOARE SCHELE SI ESAFODAJE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :
esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si
materialelor;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule,
etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de
catre beneficiar.
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni :
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs
de priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor
stabilitate si a elementelor pe care sprijina;
sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, decofrare, demontare;
tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a
betonului sub efectul contractiei si precomprimarii.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor
Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii. Calitatea materialelor, materialelor de inventar si
materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii att cnd se folosesc produse noi ct si cnd se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi.
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.


Page 144 of 411

Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest
din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.

Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
Prescriptii complementare privind esafodajele. Proiectul esafodajelor ct si montajul
acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se
admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare
cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
COFRAJE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ att cofrajele
propriu zise ct si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii,
care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel
alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012.
sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele
de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere
a apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice :
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse;


Page 145 of 411

sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a
muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia
pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,
in conformitate cu prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin
in contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cnd
aceasta este inscrisa in proiect.
Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi
revizuite si reparate. Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul
beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea se
face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer)
tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se
folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact
cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel :
preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul
intaririi. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere,
astfel inct sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel inct sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
ARMATURI
CONTROLUL CALITATII
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a
calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii
lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul pentru beton
precomprimate sub forma de srma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de


Page 146 of 411

2,00 m. Fiecare colac de srma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele
numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul
de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul
de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor
determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni
la care se rupe srma. Aceste caracteristici se determina pe cte o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Srmele care prezinta corodari pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fascicolelor.
Cablele de srma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de srma inainte de a fi
puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in
STAS 6482 si normativul C 56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii
se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta
din:
constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinnd seama de reglementarile din normativul NE
012, anexa III.1;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.
TRANSPORT SI DEPOZITARE
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu
prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de
coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie
deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a
se preveni :
zgrierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea, suprafetelor cu pamnt, materii grase, praf etc.
contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau
incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel inct sa se evite contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de srma pentru beton precomprimat
tinnd seama de agresivitatea mediului.
De asemenea depozitarea se va face astfel inct sa asigure posibilitati de identificare usoara
a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate ct mai drept iar
eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.
CONFECTIONAREA ARMATURILOR
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat


Page 147 of 411

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
tinnd seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita
reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, prin frecare cu perii de srma in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la
taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima
nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se evite
confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pna in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile
constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS
10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a
se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra
respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se
vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost
influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la
tractiune, indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare
in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate dect pe
baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil
caracteristicile fizico-mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe ct posibil din
acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramnnd deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 Incercarea la
tractiune a otelului, a srmei si a produselor din srma pentru beton precomprimat


Page 148 of 411

in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse
in STAS 10111/2, cap. 7.9.
BETOANE
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din
normativul NE 012, si prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799.
MATERIALELE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hrtie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate
sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in
stive, lasndu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrnd imprejurul lor in
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. In
fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator
pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton
si beton armat dect dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile
din normativ NE 012.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.
AGREGATE


Page 149 of 411

Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc
se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avnd 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3)
cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25 mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avnd
inaltimea corespunzatoare inct sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de
consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un
spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
la aprovizionare conform anexa VI.1;
inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.
APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa,
dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau
aflate in medii agresive
obtinerii unor betoane de rezistenta superioara
imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
reglarii procesului de intarire, intrziere sau accelerare in functie de cerintele
tehnologice
cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul
NE 012. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite
numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de
specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.
Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu
una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt
conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o
comisie acceptata de beneficiar.


Page 150 of 411

Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt
subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul
beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si
obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1
NE 012.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in
conformitate cu anexa 1.4 - NE 012.
Stabilirea compozitiei se va face :
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite
de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile
de betoane se vor aproba de Inginer.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate,
aditivi sau adaosuri altele dect cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE
012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare
de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul
beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cntarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite :
3% la agregate;
5% pentru aditivi;
2% pentru ciment si apa;
3% pentru cenusa de termocentrala;
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii
tehnice a utilajului respectiv, dar incepnd cu sortul de agragate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in
perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de
o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet.


Page 151 of 411

Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si
modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din
normativul NE 012.
Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urmatoarelor conditii :
compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa
egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare ;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la
montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau
infiltratii, astfel inct acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata
transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare;
daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;
inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime
max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de
suprafata de tip placa;


Page 152 of 411

betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avnd capatul inferior la max. 1,5 m de
zona ce se betoneaza;
betonul se va raspndi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm inaltime;
se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor
in consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in
timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire prevazuta in proiect;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor
acestora, lundu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau caderi;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine, astfel rezemate inct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu pna la rosturile de lucru prevazute in proiect;
in cazul cnd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul
beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in
cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de
curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pna la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa,
grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la
compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel
ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cnd rosturile de lucru nu pot fi
evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se
va asigura mentinerea umiditatii betonului protejnd suprafetele libere prin:
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12C.


Page 153 of 411

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, att timp ct prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea
termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012.
Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra
in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta
urmatoarele prevederi pentru :
betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona
litoralului Marii Negre;
turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale
elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Refacerea lucrarilor cu defecte
In cazul cnd o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul
propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea
unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Fisurile deschise care pot compromite att aspectul ct si durabilitatea structurii se
colmateaza prin injectie.


Page 154 of 411

La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a
structurii.
17.2.9 MARCAJE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate
cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea
rutiera.
MATERIALE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;
Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara
solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute
manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de
minimum 18 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada
de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura
Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-
plastic.
Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu
BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul
si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru:
separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
delimitarea benzilor;
delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla continua;
linie discontinua simpla sau dubla;
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie
singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.


Page 155 of 411

Marcaje de delimitare a benzilor
linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
Marcaje de delimitare a partii carosabile.
Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a
curbelor periculoase ;
Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de
benzile principale de circulatie.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde
sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda.
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a
curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul
ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
Marcaje transversale
de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie
asigurata vizibilitatea in intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de
40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona
respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o
linie continua realizate .
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
- transversala pe axa sau marginea caii;
- inclinata fata de aza sau marginea caii;
- paralela cu axa sau marcinea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
Lucrarea de aplicare a marcajelor poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele
operatiuni preliminare:
- Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a
drumurilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
- Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de
circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.


Page 156 of 411

- S-a obtinut aprobarea Inginerului.
- Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
o Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata
transversala va fi curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte
mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica
un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform
instructiunilor fabricantului;
o Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat
marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
o Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele
curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi
aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare. Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului,
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic. Amorsa si vopseaua vor fi aplicate
conform instructiunilor producatorului.
TESTE
In vederea aplicarii marcajelor se vor efectua urmatoarele:
- Testare care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
- Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
- Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
17.2.10 RECEPTIA LUCRARILOR
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .


Page 157 of 411

RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie
la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
17.2.11 SEMNALIZARE VERTICALA
GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari,
folosite la semnalizarea rutiera.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si
alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru
semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia Nationala a Drumurilor.
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective aflate in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata
de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel inct sa se realizeze cu precizie formele
si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in
forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avnd
conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avnd latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se
executa din profile speciale.
Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:
Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romnesti)
Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN)
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor si
sistemul de prindere pe stlpi. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri. Folia
reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa
cum urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la


Page 158 of 411

temperatura de aproximativ 25oC;
inlaturarea urmelor de praf cu o crpa moale curata si stergerea cu o crpa inmuiata
in alcool;
dupa zvntare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe
celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile
trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cnd se foloseste folie cu adeziv la presiune
sau "la cald" atunci cnd se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin
imprimare cu metoda serigrafica.
In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura
incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20oC si 25oC. Inainte de aplicare att folia ct si
indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25 gr C.
Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de
preferinta orizontal cu folia in sus.
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Avertizare, reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul "Cedeaza trecerea"
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
d) Indicator de forma patrata
latura= 650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator "Curba periculoasa"


Page 159 of 411

lungime = 1200
latimea = 650
Indicator "Trecere la nivel cu CF"
lungime = 1000
latimea = 300
Indicatoare de orientare (si informare)
Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si
2,5.

In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua
in consideratie la licitatie.
Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stnga"
lungime = 650
latime = 500
Indicator "Identificarea drumurilor"
lungime = 550
latime = 330
Indicator "Deschis traficului international"
lungime = 550
latime = 330
Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor"
lungime = 650
latime = 500
Indicator "Sens unic"
lungime = 1200
latime = 330

Indicatoare "Autostrada"
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" , "Restaurant"
,"Bufet sau Cofetarie" , "Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru
camping si caravane", "Cabana pentru turisti", "Parcarea".
lungime = 650
latime = 500
Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala"


Page 160 of 411

lungime = 450
latime = 200

"Indicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata"
lungime = 600
latime = 200
"Directia drumului cu prioritate"
lungime = 600
latime = 600
METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
Generalitati
Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa 2.
Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla, incluse in
interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara neteda.Foliile
retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi utilizat prin
aplicare la cald sau prin presiune usoara.
Foliile care apartin clasei a 2-a detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt
constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o
suprafata plana la exterior.
Clasificarea vizuala. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate astfel de
catre producatorul lor. Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu
pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de
retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de
identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd suprafata foliei reflectorizante
este iluminata perpendicular.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe
baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii
retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
Folii retroreflectorizante. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii
indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si
interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:
Pregatirea mostrelor. Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe
placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate
asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie
sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de
folie retro-reflectorizanta.
Conditionarea mostrelor. Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si
clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23oC 2oC si 50 RH + 5%.


Page 161 of 411

Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a
trei mostre testate in conditii asemanatoare.
Analize fotometrice - Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii
pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R
se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din
aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala
si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul incident.
Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54
Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856oK).
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite
puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile
retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite, destinate semnelor de trafic, sunt
date in tabelul A
Culoare. Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avnd dimensiunile de 5x5
cm, aplicate pe placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry,
1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata
de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din
coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931.
Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise in,
iar pentru foliile retroreflexive in utilizare.
Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu
nehasurat, pe cnd aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat.
Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin
jupuire neputnd fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avnd dimensiunile de 10x15 cm, conditionate
conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa
ramna prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu
mna. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de adeziune a foliei este
considerat corespunzator.
Teste de verificare a rezistentei la mediu
Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a unei
solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata.
Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min.
doua cicluri de cte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la
temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi
spalate cu apa distilata si uscate cu o psla in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate din
materiale clasa 1 si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc., iar


Page 162 of 411

coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A
si Tabel B.
Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite
zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este
permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse din
atmosfera.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu crpa moale sau burete si apoi se spala
cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33o si unghi = 5o, nu trebuie
sa fie mai mic dect valorile inscrise in Tabel A astfel:
Materiale clasa 1: 50%
Materiale clasa 2: 80%
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat,
iar factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici dect factorii prescrisi
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se
simuleaza in laborator.
Mostrele de testat avnd dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga
suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa
cade pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie
pastreaza minim 90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A,
determinat la unghi = 0,33o si unghi = 5o.
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
CONFECTIONARE
Stlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza
dupa cum urmeaza:
Pentru stlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru
cele in forma de patrat sau dreptunghi avnd latura cea mai mica sub 1,0 m, se
foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3
mm
Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se
foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata
panoului, pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se
vopsesc in culoare gri.
CONTROLUL CALITATII PANOURILOR


Page 163 of 411

Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante..
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent in
domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei.
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinznd
toate testele ce se vor efectua in uzina.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe
care le doreste.
CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca sarcina:
receptia marfii
verificarea marfii la sosirea acesteia
controlul testelor furnizate odata cu panourile
respectarea programului de livrare prevazut.
17.2.12 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI
PIETONAL)
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a dispozitivelor de
protectie la drumuri ( parapete directional si parapet de siguranta pentru pietoni) pentru
sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri conform standardelor in vigoare SR EN 1317,1,2.
Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al
sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma
drumului si pentru ghidarea optica a acestora.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta
in domeniu, agreati de Inginer.
La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca
sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, etc.- sunt
redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
Dispozitive de protectie a vehiculelor
Extremitati /racordari
Parapete de siguranta ;
Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta;
Atenuatori de soc;
Paturi de oprire;


Page 164 of 411

Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare
sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 ; STAS
1948/1-91 .
Descrierea detaliata a parapetelui de siguranta si specificatiile lui de proiectare sunt conform
detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 si SR 1948/2
Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului 1.
Tabel 1
Elemente
geometrice
Inaltimea caii, h,
deasupra
obstacolului
Drumuri grupa I Drumuri grupa II
Parapete de tip
semigreu greu
foarte
greu
semigreu greu
Aliniamente,
interiorul curbelor
de orice raza si
exteriorul curbelor
cu raza R>250m
h s 2 x - - x -
2 < h s4 - x - x -
h > 4 - - x - x
Exteriorul curbelor
cu raza Rs250m
h s 2 - x - x -
h > 2 - - x - x

Grupa 1 contine : drumurile publice de clasa I, II si III;
Grupa II contine : drumurile publice de clasa IV si V;
In cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50kN reprezinta min. 15% din traficul de
perspectiva, se prevad parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu.
MATERIALE
Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si
foarte greu conform proiectului de executie.
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau
ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si
sunt compuse din:
- Lisa din tabla ambutisata;
- Etrier din profil metalic ambutisat;
- Amortizor de soc din tabla neagra;
- Stalpi metalici IE10;
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena
din elemente metalice , protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa
permita refacerea periodica a protectiei tuturor suprafetelor si anume :
Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Stalpi din teava rotunda;
Zabrelute din teava, platbanda;
Placute pentru prindere stalpi;


Page 165 of 411

Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;
Ancore di OB37 filetata la capete ;
Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente
constructive de forme si dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor
impactului accidental al vehiculelor usoare, in conformitate cu standardele de referinta SR
EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobarea Inginerului.
AMPLASARE
Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri:
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii
acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
Elementele geometrice ale traseului;
Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
Impadurirea terenului inconjurator;
Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
Vecinatatea unor ape;
Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
In unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare
dintre capete, lungimile prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie
montate parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevad parapete
continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele
situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se
prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidarela distante prevazute in
STAS 1948/2 si in proiect.
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de
executie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de :
Clasa tehnica a drumului;
Elementeel geometrice ale drumului;
Elementele sectiunii Transversale a podului;
Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Alte conditii locale.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea conformitatii instalarii
Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor
trebuie sa se verifice urmatoarele aspecte de conformitate;
Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa
cum este prevazut in proiectul de executie;
Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie;
Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale
dispozitivelor de protectie la drumuri;
Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.


Page 166 of 411

Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele
de performanta si criteriile de acceptare din SR EN 1317/2,2,3 .
RECEPTIA LUCRARILOR
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .
RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie
la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
17.2.13 PLANTATII RUTIERE
GENERALITATI
Prezentul capitol stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca Plantatiile rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in scopul indeplinirii
de catre acestea a unui complex de functiuni cu predominarea celor tehnice, rutiere,
ecologice si peisagere.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta
in domeniu, agreati de Inginer.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in
zilele cand se fac plantarile.
La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate
conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
MATERIALE
Specii de arbori. Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de:
conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic;
scopul pentru care se realizeaza plantarile;
longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup;


Page 167 of 411

alte conditii;
exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol;
tipul sistemului radicular;
variatiile de micro climat;
rezistenta la poluare (noxe datorate gazelor de esapament, fondanti chimici folositi la
combaterea ghetii; constrangeri legate de locul plantarii (aliniament, curbe, parcari,
perdele de protectie); intretinere fara costuri mari.
Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in
tabelul nr. 1.
Tabel nr.1
Nr.
crt
Locul plantarii Denumire arbore
Caractere morfologice
Forma coroana Talie
Culoare
varatoamna
1. Aliniamente drum
-nuc
-ornamental
-Globos
-Tufa
-mijlocie
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-rosiatic
2. Parcari
-cires de
productie
-pin negru
- salcioara
-Globos
-Piramidal
-Globos
-mica
-mare
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-verde
-verde-galbui
3.
Consolidare rampe
poduri si pasaje
-salcioara
-amorfa
-Globos
-Globos
-mijlocie
-mijlocie
-verde-galbui
-verde -galbui
4. Perdele penetrante
-pin negru
-salcioara
-Piramidal
-Globos
-mare
-mijlocie
-verde-galbui
-verde-galbui

Materialul saditor si tutorii
Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta,
cu respectarea conditiilor de asigurare si depozitare conform Cap.2, pct.2.3 din prezentul
Caiet de Sarcini.
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aprovizioneaza si tutorii necesari,
confectionati din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal asa cum este prevazut la
art.11
Conditii tehnice la livrare
Livrarea puietilor si a tutorilor se face in conformitate cu prevederile stipulate in Tabelul 2 si
dupa agreerea acestora de catre Inginer.
Tabel nr.2
Nr.
Crt.
Tipul de arbore,
arbust
Inaltimea
minima
Starea de
sanatate
radacini-
coroana
Mod de livrare
Mod de depozitare
intermediara
1. nuc 250-350 buna
Certificat fito-
sanitar si de
productie
Conform Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2.7.
2.
cires de
productie
125-225 buna
Certificat fito-
sanitar si de
Conform Instructie
AND 561-2001,


Page 168 of 411

productie pct.6.2.7.
3. salcioara 125-275 buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2.7.
4. amorfa 80-200 buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2.7.
5. pin negru 80-250 buna
Certificat fito-
sanitar si de
productie
Conform Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2.7.
6. ornamental tufa buna
Certificat fito
sanitar si de
productie
Conform Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2.7.
EXECUTAREA PLANTARILOR
Aceste faze sunt urmatoarele:
pregatirea terenului si a solului fertil;
alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate;
pichetarea gropilor;
saparea gropilor;
asigurarea de material saditor;
ambalarea si transportul materialului saditor;
stratificarea materialului saditor;
aprovizionarea cu tutori;
pregatirea materialului saditor pentru plantare;
taierea pentru formarea coroanei.
Pregatirea terenului
Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor,
strangerea si indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu
pamant vegetal (daca este cazul).
Alegerea speciilor pentru plantare
La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile proiectului
si prezentului Caiet de Sarcini.

Pichetarea gropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie,
pozitionarea locului prin baterea tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute
cu sapa sau cazma.

Saparea gropilor
Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.
Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru
groapa respectiva.
Saparea gropilor se va face mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:


Page 169 of 411

Saparea mecanica:
pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m;
pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;

Saparea manuala gropile au sectiune patrata:
pentru arbori, 0.50 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m;
pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.
Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi.
La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel
rezultat din restul sapaturii va fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii
(functie de natura materialelor separate).
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul
gropii si in zona radacinilor (la plantare).
O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele
insectelor vatamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite.
Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare.

Asigurarea materialului saditor
Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile
inainte de plantare; imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile de la
art.10 pana ce va fi transportat la locul de plantare.
Ambalarea si transportul materialului saditor
Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator.
Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar
numarul de puieti se va stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea unui
ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu depaseasca 50 kg.
Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc,
rezistenta la intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si
varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc), categorie, STAS 5971-2004; un al doilea
exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti, atat pe calea
ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al materialului saditor si
certificatul fitosanitar, eliberat de organele competente.
Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii.

Depozitarea provizorie a materialului saditor
Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o
durata scurta de timp cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare.
Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu
radacini voluminoase se aseaza cate unul.
Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin
inclinata, iar radacinile puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-15
cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini,
daca este uscat va fi umezit cu apa.


Page 170 of 411

Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite
amplasate in locuri umbrite, ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea,
uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau roaderea de catre animale.
Aprovizionarea cu tutori. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si
aprovizionarea cu tutorii necesari.
Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de
4-8 cm, iar lungimea se stabileste astfel:
0.20 cm partea care se infinge in pamant;
0.80 m adancimea gropilor;
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului
sistematizat pana la prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara
coroana), aceasta parte este de cel putin 1.80 m.
In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore
ingropata in pamant, se va unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a
fost fiert timp de o ora.

Pregatirea materialului saditor. Aceasta consta in urmatoarele operatii:
Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de
uscaciune, de ger sau au radacinile vatamate.
Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si
scurtandu-se cele ce depasesc dimensiunile gropii.
Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si
apa, care trebuie sa fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire
a radacinilor.
Taierile pentru formarea coroanei

Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea. Operatia de taiere se
va executa in felul urmator:
se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc
aproape si la distante cat mai egale, unele de altele;
se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea
sa se faca deasupra unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la
punctul de insertie;
In cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m,
scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului
se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de taiere a ramurilor de baza ale
coroanei.
La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei.
La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va
reduce proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si
necesarul de hrana al coroanei.
Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice
de plantare, dupa cum urmeaza.
Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la o
adancime de cel putin 20 cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia prevazuta
pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin planul de
plantare la celelalte plantatii.


Page 171 of 411

Groapa se umple pana la o adancime de 1/3 1/2 din adancimea ei, in functie de lungimea
radacinilor puietului ce se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul tutorelui se va
tasa bine prin calcare cu piciorul.
Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza in
groapa pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai mare
decat aceea la care a fost plantat in pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula salciile si
plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu pamant pana la circa 20 cm cm
deasupra coletului.
Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului.
Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit, fara
a se lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul.
Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua mici
palnii (ligheane) cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm.
Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca
solul sa nu fie inghetat. La plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat,
fiecare puiet se uda cu 10-20 l de apa.
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta,
se recomanda folosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu
cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin 10 l apa pentru fiecare arbust si
20 l apa pentru fiecare arbore.
Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.
Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de 8 de capatul
superior al tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nivelul coroanei.
Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi
de vite vor fi protejate impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si
prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se face prin ingradire,
formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre ei
cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea
inaltimii lor.
La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si
tutorii se varuiesc pana la inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna
conservare.
Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la
reanceperea lucrarilor de plantare.
Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza
prin:
verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor;
verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, varietate
si categorie, si anume: varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara
si autenticitatea speciei, cf. STAS 5971-2004;
cantitatea livrata conform comenzii.
Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;


Page 172 of 411

17.3 STRUCTURA DIN BETON
17.3.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrrile de executare a elementelor din
beton si beton armat.
Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau
precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele NE
012-2/2010 si prevederile STAS 1799-92 si CP 012/1-2007(pentru capitolul de alegere si
producerea betonului).
Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia
conform CP 012/1-2007.
Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:
Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului,
relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta
data a betonului.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruvet
cilindru sau cub, conform tabel 7 din CP 012/1-2007.
Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc
compozitia betonului si alegerea materialelor.
Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu CP 012/1-2007 (in
mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic
agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele
minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate in CP 012/1-2007
tabelul 1. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi cod in
tabelele F1.1 si F1.2.
Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator
si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu
contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea
armaturii.
Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:
-sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
-sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii;
-sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate);
-sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa
se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite
in amestec, sa nu intre in segregare .
Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si
protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si
pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta


Page 173 of 411

proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului(pentru constructiile
purtatoare de apa).
In CP 012/1 - 2007 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar
betonului, functie de clasa de expunere.
Normativul P73-78 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de
impermeabilitate:
Adancimea limita de patrundere a apei
(mm)
Presiunea apei (bar)
100 mm 200mm
Gradul de impermeabilitate
P 4

P 4

4
P 8

P 8

8
P 12

P 12

12

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de
numarul de cicluri de inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta:
Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet- dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150

STANDARDE SI NORME DE REFERINTA
NE 012 2/2010
Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat-Partea 2-Executarea
lucrarilor de beton
CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului
STAS
438/2-91
Produse din otel pentru armarea betonului. Srma rotunda
trefilat
C 41 86
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
glisante.
C 162 73

Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor
plane pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la
cladiri
C 11 74
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraj.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a
instalatiilor aferente.


Page 174 of 411

C 156 89
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89.
Elemente prefabricate, din beton, beton armat si beton
precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C 149 87
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton si beton armat.
C 16 84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente.
SR EN 1008-2003 Apa pentru betoane si mortare
SREN 12620/2008
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
SREN 13055-1/2004 Agregate naturale pentru betoane si mortare
STAS1799-92 a se
vedea si SR EN
206-1:2002 i SR
EN 1504-1:2002
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si
frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate
executarii lucrarilor de constructii.
STAS
4606-80
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor beton.
STAS
10493-76

Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii
si deplasarii constructiilor si terenurilor
SR EN 197/1-2002 Ciment Portland (tip I)
17.3.2 CERINTE DE BAZA
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
amestecul de beton proiectat la statie de producator i controlat de un laborator
autorizat; supus aprobarii Proiectantului/Inginerului;
amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) i
controlat de un laborator autorizat.
Amestecul de beton proiectat:
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului
caiet de sarcini si Codului CP 012/1-2007.
In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia
betonului:
clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de
sarcini);


Page 175 of 411

consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)
Amestecul de beton prescris:
n proiect se specific urmtoarele date de baz n concordan cu standardele i
reglementrile tehnice n vigoare, menionate mai sus la capitoul 3.3:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de
expunere, stabileste conform CP 012/1-2007 (anexei F si tabelelor F1.1 si F1.2.). Dozajele
minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16
mm dozajele se sporesc cu 10%.
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect.
Antreprenor, in urmatoarele cazuri:
Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu
este prevazut prin proiect;
Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau
friguros);
Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate,
rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de
transport.
Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in
conformitate cu prevederile tabelului 3 din CP 012/1-2007, astfel incat betonul sa poata fi
transportat si pus in opera in conditii optime.
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
Pentru betonul proaspat:
Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform tabelelor 4,5,6
din CP012/1-2007 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE,
grad de compactare si raspandire;
Continutul de aer poate fi determinat conform SR EN 12350-7/2009 si ASTMC173
folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune.
Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN
12350-6.
Pentru betonul intarit:


Page 176 of 411

REZISTENTA LA COMPRESIUNE Clasa betonului este definita pe baza
rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in
N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150
mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din
rezultate.
clasa
C
4/5
C
8/10
C
12/15
C
16/20
C
20/25
C
25/30
C
30/37
C
35/45
C
40/50
C
45/55
C
50/60
fck
cil
4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck
cub
5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60

Pentru a determina clasa betonului, se folosesc epruvete confectionate in tipare conform
SR EN12390-7 /2009.
In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade
stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei
betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi
testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari
nedistructive pe structura.
Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu SR EN 12390-
7/2009 si clasificata astfel:
Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mica de 2000
kg/mc
Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii
uscate (105C) mai mare de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;
Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de
2500 kg/m3.
MATERIALE
BETOANE DE CIMENT
CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea
sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala
normala, conform conditiilor tehnice din SR EN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40),
SR3011,STAS 10092,SR 7055 si SR EN 206-1. Caracterizarea acestuia, precum si
domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate tabelele F2.1, F2.2, F2.3, F2.4 din CP 012/1-
2007.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
n cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct ctre productorul de
beton. n cazul betoanelor preparate n antier, livrarea cimentului se va face la depozitul
antierului.


Page 177 of 411

In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,
aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in
care se mentioneaza:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
numarul avizului de utilizare dat de laborator;
garantarea respectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv
prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special
amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la
producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea
cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In
cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala
va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de
depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii,
pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul
si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de
depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul
ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi
intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a
rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale
statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce
urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al
cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea
sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia
prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe
intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Controlul calitatii cimentului. Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform punctului SR EN 197-1,SR 3011,SR
7055,STAS 10092 si SR En 206-1.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului este prezentat in SR EN 197-1,SR 3011,SR
7055,STAS 10092 si SR En 206-1.
AGREGATE NATURALE


Page 178 of 411

Conditii tehnice. Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre
2001- 2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite
din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor. Conditii tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca agregatele sunt indicate in SR EN 12620, SR EN 13055-1 si SR EN 13242.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului i/sau
Inginerului. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze functie de
dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata conform anexei L graficele
L1,L2,L3,L4,L5 din CP 012/1-2007 .
Depozitare
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul
unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau
folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme
balastate.
Metodele de incercare sunt reglementate in SR EN 12620 si SR EN 13055-1. In cazul in
care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate se va refuza lotul.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in
acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri
sau a betonului pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;
imbunatatirea impermeabilitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in tabelul 2a di CP 012/1 -
2007. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in
care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este
admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia


Page 179 of 411

(lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a
realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa
10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri
active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in
considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului
sau sa provoace corodarea armaturii.
Aptitudinea generala de utilizare este conform CP 012/1-2007, SR EN 12620, SR EN 12878,
SR EN 450,SR EN 13263.
PREPARAREA BETONULUI
BETON PREPARAT PE SANTIER SI BETON GATA PREPARAT
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele
necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de
dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin
buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din CP
012/1-2007 tabel20.
In cazul in care betonul este livrat de la staii, Antreprenorul s verifice la producator buna
functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul
livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile
necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a
controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea
livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului
de catre Antreprenor/Inginer
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinelor, Antreprenorul vor colabora
cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari,
care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari
specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator
independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si
controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.
PREPARAREA BETONULUI PENTRU TORCRETARE
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland
sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN197-1-2002.
Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul
de Practica CP 012/1-2007. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si
agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;
Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm.
Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va
fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de
575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clas 42.5.


Page 180 of 411

Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele
STAS-ului SR EN 1008.
Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru
torcretare.
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se
va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena
amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa
fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp
pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora,
precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul
autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele
planului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la
inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai
mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare,
transport, punere in opera si tratare a betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
ARMATURI
CONDITII TEHNICE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatii tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton si sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS
438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60).
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent
minim de armare;
PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru
armaturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis
de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de
calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea
fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista
dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator i mpreun cu acordul scris al
Proiectantului/Inginerului. Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt
specificate SE EN 1992-1-1, capitolul 8.
LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este
obligata sa transmita certificate de garantiecorespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:


Page 181 of 411

denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinante privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va
contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
viza CTC.
Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va
contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate
si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta
armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si
dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
CONTROLUL CALITATII
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-2/2010 Armarea betonului. Pentru
fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform
prevederilor acestui Cod, si anume:
examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si
compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece;
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere).
CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE
Plasele sudate acoperite de rugin vor fi curate, se va ndeprta stratul de oxid de fier cu
perii de srm. Dup ndeprtarea stratului de rugin, descreterea seciunii armturii
rezultat trebuie s nu depeasc toleranele prevzute n standarde.
TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru
elementele din beton armat prevazute in SR EN 1992-1-1 coroborat cu NORMATIV P 100-


Page 182 of 411

1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri referitor
la urmatoarele:
ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;
prevederi suplimentare pentru stalpi;
prevederi suplimentare pentru grinzi;
prevederi suplimentare pentru placi.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de
aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita
reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect. Armaturile care se
fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza
a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci
sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a
se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. Fasonarea
ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de
indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii,
cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10

C.
Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in
capitolele 8 si 9 ale Codului NE 012-2/2010.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si
acceptarea de catre Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau
partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute
rosturi de turnare.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii
si compactarii betonului prin:
crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a
grinzilor, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care
se descarca betonul, la intervale de max. 3 m;


Page 183 of 411

crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 xdiametrul barei
celei mai groase, si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se
toarna betonul, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa
inainte de ultima etapa de betonare;
se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul
respectiv, prevazute in proiect.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestei pozitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In
acest sens se vor prevedea:
cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural;
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru > 12
mm), si cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru
< 12 mm);
cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de
grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.
Este interzisa folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor
intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in
pozitie a armaturilor de la partea superioara a plcilor se vor folosi capre din otel-beton
sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maximum
un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. In cazul
armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar
astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi
inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara. Praznurile si piesele
metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in
timpul turnarii betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de
ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de
preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu
prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina,
zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice
adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton.
LEGAREA ARMATURILOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma
neagra (STAS 889 - 80) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu
sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm diametru. Retelele de armaturi din plci
si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din
plcile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. La grinzi si stalpi vor fi legate toate
incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din
doua in doua bare.
INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de
regula), sau suprapunere si sudura, respectand reglementarile din SR EN 1992-1-1, privind
sudarea barelor din otel beton. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea


Page 184 of 411

manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de
executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii
conform prescriptiilor tehnice specifice (C150-99). Nu se permite folosirea sudurii la
innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica
(sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile
plaselor sudate executate industrial.
TOLERANTE ADMISIBILE
Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in capitolul 14 al normativului
NE 012-2/2010.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii
si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze
un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN
1992-1-1.
Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din
materiale plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau
lemn.
Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate,
elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate
prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. Pentru
elementele executate monolit pe santier si
incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este
de:
pentru placi si pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin
egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand;
pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm;
pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau
pentru fetele turnate in cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe
fata care vine in contact direct cu pamantul.(categoria IV). In cazul betoanelor de
clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru categoriile de
expunere II, III, IV.Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor
longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu
1.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de
acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de
acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si
se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor
determinate conform conditiilor specificate anterior.
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea
armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la
Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit proiectul.
INNADIREA PRIN SUDARE A BARELOR
Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91
cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita
de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie
remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%. Sudarea se va putea efectua numai pentru


Page 185 of 411

temperaturi mai mari de 0C. Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0 C sunt permise
innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 C).
Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului
tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica
sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele
de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai
mici de +5C, sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in
materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri
lente. Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice,
sau cu flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele
barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic
pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se
sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de
personal calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea
parametrilor de sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in
functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din
reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in
perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea
nominala, luandu-se masuri pentruinlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu
vor indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si
dispozitive de reglare fina a curentului de sudare.
COFRAJE SI SUSTINERI
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-seinscrierea in abaterile
admisibile precizate in capitolul 7 din Codul NE 012-2/2010.
sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de
executie.
sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a
nu afecta capacitatea sa portanta.
sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura
realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice
specifice.
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
(agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului,
iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie
sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice
usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie
a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau
agrementelor. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal
sau produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespundareglementarilor


Page 186 of 411

specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in
cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat. Cofrajele,
sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghidul
pentru proiectare si utilizarea cofrajelor. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor
se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire,
putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele
care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia
armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este
inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite
deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
REGULI GENERALE PENTRU BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al
Antreprenorului sau a Inginerului. Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la
betonare conform normativului NE 012-2/2010, capitolul 11. Betonul va fi turnat imediat ce a
fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea
consistentei betonului.
Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de
turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura.
Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in
cofraje.
Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va
fi interzisa.
Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui
aditiv superplastifiant, conform prevederilor din CP012/1-2007.
Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in
cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (fundatii, grinzi, plci, etc).
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se
betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Plcilor


Page 187 of 411

in consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
vibratorului pe armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat..
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in
procedura de executie.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si
respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.
In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele
betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa 24 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de
temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura
peste 20
C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).

PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile
urmatoare:
Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauza de catre Antreprenor si
acceptarea acesteia de catre Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de
executie si de control a calitatii, tinand seama de cerintele impuse prin proiect, de
posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 012-
2/2010 si CP 012/1-2007.
In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt
aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri,
armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie.
Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului, in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu
contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o
perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de


Page 188 of 411

catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul
Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei;
in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura -
dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima
prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu
trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:
statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
sursei sumplimentare de energie electrica;
materialele pentru protejarea betonului;
vibratori aditionali, echipamente de compactare;
conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente,
ger, furtuna, etc.). Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Sunt asigurate
conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor
prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stabilit
locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice
stabilite si sunt refuzate. In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus
mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal
de control al calitatii lucrarilor respectiv faza determinanta armare elemente-de catre:
Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
Proiectantul lucrarii
Diriginte de Santier (reprezentantul beneficiarului)
Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in
cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data
aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si
neconservate, etc.);
betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor
pentru transportul local si compactare a betonului.
BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Fundatii
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare,
conform proiectului.
Elemente Verticale


Page 189 of 411

La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu
inaltimea de maximum 3.00 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului, daca vibrarea betonului nu este stanjenita
de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o
consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de
30 cm.
Grinzi si stalpi
La betonarea grinzilor si plcilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare:
Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea plcii si
turnarea ulterioara a acesteia, numai in cazuri exceptionale (suprafete foarte mari
de plansee - sute, mii de mp);
La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m,
pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit
planeitatea placii de planseu.
COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va
avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie
compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Compactarea manuala
Se admite compactarea manuala (cu vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor),
cu aprobarea Inginerului, n urmtoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor
sectiunii sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric,
etc.), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare
unui rost.
Compactarea mecanica
In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee
de vibrare:
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
Vibrarea interna
Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si
aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea
capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in
functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia)
printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si
desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si
maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta


Page 190 of 411

intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m,
reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea
stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului
vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm
pana la 150 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Vibrarea externa
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la
elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care
este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor
compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin
marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi
elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor
compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata
Se va utiliza la compactarea plcilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta
betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20
mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se
va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se
compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa
fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de
consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute in paragraful anterior se
stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a
elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale plcilor vibrante trebuie sa fie
astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia
precedenta.
LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE
BETOANE TURNATE PRIN POMPARE
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate,
amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim
tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din
diametrul conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod
curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor
de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor
incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La
punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri:
Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in
conducte;
Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m
Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm
Betonul sa fie compactat prin vibrare.
Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date
in codul NE 012-2/2010 si CP 012/1-2007.


Page 191 of 411

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS
Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura
aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si
la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. Zi friguroasa se numeste ziua in
care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5C si nu are tendinte de urcare.
Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este
Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile
respective. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in
continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84:
Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor
in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce
rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale
termoizolante. La executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace
mecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Aplicarea
substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila a
suprafetei cofrajului; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a
cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului,
si anume:
pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe
terenul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal;
pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se
vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub
adancimea de inghet , pe fundatii existente.
Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat.
Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin
zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei
rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista certitudinea ca
aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu
ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La
prepararea betonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti
sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este
interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5 C. Agregatele nu
trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive.
La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu
date privind:
Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor;
Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;
Durata totala de malaxare;
Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura
betonului la locul de punere in opera.
La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se
vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin:
protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare
cu folii de polietilena sau prelate;
reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana
la aducerea la locul de punere in opera;


Page 192 of 411

protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul
masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare
mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C
16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si
intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera
trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele
termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza
impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer
stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi
afisate obligatoriu:
Temperatura betonului la livrare;
Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84);
Modul de protejare a betonului dupa turnare;
Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.
Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-2/2010.
Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton
pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie.
ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau
prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o
rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate
necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu
consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de
lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in
timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:
La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va
face in regiunea de moment minim;
In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru
se lasa la 30 - 50mm sub nivelul inferior al plcii;
La plci, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea plcii;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va
face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia
nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea
grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la
plci si pereti, perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:


Page 193 of 411

Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub
presiune, se spala cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de
ciment aparuta pe suprafata rostului, in urma vibrarii betonului);
Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa
absoarba apa, dupa regula beton saturat dar cu suprafata zvntat .
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul
rosturilor netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor
defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.
DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta.
Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost
supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele de constructii pot fi
decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a putea prelua integral
sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie
deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina
prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate
decofrara:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta
de minimum 2,5 N/mm
2
, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie
deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de +5
0
C si respectiv o zi pentru
o temperatura de +15
0
C).
cofrajele fetelor inferioare ale plcilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau
remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata
de clasa pentru elementele cu deschideri de maxim 6.00 m. Si 85% pentru
elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face
prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in
conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor din SR EN 12350-1. In cazul in
care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari
nedistructive.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:
Raport A/C Clasa cimentului
Rapida < 0.5 42.5 R 52.5 R
Medie
0.5 ... 0.6
< 0.5
42.5 R
32.5 R 42.5 R
Lenta Restul cazurilor Restul cazurilor

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale:
Viteza de dezvoltarea a
rezistentei betonului
Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu
(C)
+5C +10C +15C
Lenta 2zile 1 zile 1 zile
Medie 2 zile 1 zi 1 zi


Page 194 of 411

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea
popilor de siguranta:
Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Lenta Medie
Temperatura mediului (C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschiderea >6.00m 10 8 6 6 5 4

Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta:
Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta medie
Temperatura mediului (C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschiderea cuprinsa intre 6.00m si
12.00m
21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschiderea >12.00mm 36 28 18 28 21 14

Observatii:
Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face
pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins
rezistentele minime indicate in NE 012-2/2010.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se
recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ
durata inghetului.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
Desfurarea operatiei va fi supravegheat direct de ctre Antreprenor i n prezena
Inginerului. Inginerul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte
de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate,
se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere
sau consolidare;
Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri;
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor.
In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare
se vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:


Page 195 of 411

La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul
acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre
popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3.00 m;
La plci se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop
la 12 m
2
de placa;
Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul
care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei
parti de constructie se va proceda, de catre Antreprenor, Inginer si de catre Proiectant (daca
acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de
rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea
lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri,
inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va
face numai cu instiintarea si acordul Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din
instructiunile tehnice C 149-87.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului,
conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a
structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o
masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si
vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei
beton armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului:
Dezvoltarea rezistentei betonului rapida medie lenta
Temperatura betonului in timpul tratarii (C.)
Conditii de mediu in timpul tratarii: 5 10 15 5 10 15 5 10 15
Elemente expuse indirect razelor solare,
sau la umiditate sub 80%
2 2 1 3 3 2 4 4 2


Page 196 of 411

Elemente expuse razelor solare sau
vantuluicu viteza medie, umiditate peste
50%
4 3 2 6 4 3 8 5 4
Elemente expuse la razele intense ale
soarelui sau la o viteza mare a vantului sau
la o umiditate sub 50%
4 3 2 8 6 5 10 8 5
In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland)
si pentru temperaturi de 5, 10 15 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de
temperatura betonului. De exemplu la 30C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din
durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a
timpului de tratare.
In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere pentru a
asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea
timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu
prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a
capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe
dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar
imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie
antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat
suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste
conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in
care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50
o
C) nu se va proceda la stropirea cu
apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu
reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu
prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul
antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din
precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin
7 zile.
EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE
La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului
C130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de
folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer
comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este
necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. Se vor
inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta
va fi curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicarea
mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi
perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5
m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare
se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor
lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. Straturile de beton /
mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar suficient
de puncte (min.4 pe m
2
) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica
torcretarea. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din
doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de
intarire de 2 ore. Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de
zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren
si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care


Page 197 of 411

lucreaz fr ulei. Dupa curatarea gaurii se aplic o amors de rin epoxidic, dup care
se introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :
se decoperteaz tencuiala existent
se curt suprafaa peretelui prin frecare cu perii de srm
se adncesc rosturile zidriei pe cca. 1,5-2cm
se sufl cu aer comprimat i se spal cu jet de ap
se dispun plasele de armtur
plasele de armtur se susin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp )
n guri date n rosturile zidriei (n cazul placrii pe ambele fee agrafele
traverseaz zidria, altfel ele pot fi ancorate n grosimea zidriei, min 28cm)
se aplic mortarul prin torcretare
CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE
GENERALITATI
Reglementarile din Codul NE 012-2/2010 prevad masurile obligatorii minime necesare
controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si
deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice
specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.
SISTEME DE CONTROL
Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau
de activitate; acest control este exercitat:
din initiativa proprie (proceduri interne de control);
in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie
independenta, la cererea Beneficiarului.
Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent
de aceasta. Controlul extern poate consta din:
verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de
control extern);
procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a
productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este
in general o parte din controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente
autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii
conform HG 728/94.
Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori
in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin
programe de control ale factorilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se
adopta in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile sunt specificate in
Codul NE 012-2/2010 si CP 012/1- 2007. Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza
Legea 123/2007 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G.
766/97completat cu HG 1231/2008.

CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE, PRODUCEREA BETONULUI
Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in
sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili


Page 198 of 411

tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele
cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal)
pentru realizarea inspectiilor si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului
de executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau
in alte tipuri de documente. Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste
transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc, trebuie
consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Procedurile de control ale
procesului de executie / productie a betonului intocmite de Antreprenor vor fi verificate de
Inginer i/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si
determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a betonului pot
fi luate in considerare la recepie, pentru controlul de conformitate. Verificarea calitatii
materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile din Codul NE
012-2/2010 si CP 012/1-2007 respectand si urmatoarele:
nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului
verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare
ascunsa;
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si
daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare;
daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor
stabili si consemna masurile necesare de remediere.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces
verbal.
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE DECOFRARE
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate,
astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de
prevederile capitolului 11 din NE 012-2/2010.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi. La terminarea executarii cofrajelor se
va verifica:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care
urmeaza a se betona;
pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la
nivelele inferioare;
pozitia golurilor.

CONTROLUL CALITATII MONTARII ARMATURILOR
La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii;


Page 199 of 411

Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
Calitatea sudurilor;
Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia;
Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si
teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. Innadirile sudate se vor poansona si
verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu
sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.

CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE BETONARE
Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte esentiale:
geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata
cofrajelor in contact cu betonul;
stabilitatea cofrajelor;
integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
tratarea suprafetelor cofrajelor;
curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;
dimensiunea distantierilor;
conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare
functie de consistenta specificata a betonului;
receptionarea calitativa a betonului;
rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
asigurarea unui personal instruit;
asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.
In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea
unui control operativ si adoptarea unor masuri conform CP 012/1-2007 si NE 012-2/2010,
urmarindu-se:
evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare
proaspata nu indeplinesc conditiile impuse;
adoptarea de masuri operative la statia productoare de betoane pentru
corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare;
Controlul in timpul transportului, compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
distributia uniforma a betonului in cofraj;
compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;


Page 200 of 411

inaltimea maxima de cadere a betonului;
viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;
durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului;
masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
tratarea rosturilor inainte de turnare;
metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si
evolutia rezistentei;
evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau
vibratii asupra betonului proaspat.
In anexa X, din NE 012-2/2010 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in
diferite etape ale executiei. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de
concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor din CP 012/1-
2007), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei,prezentate in buletinul
emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau
incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul
aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat
intre Proiectant, Beneficiar/Inginer si Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de
calitate se vor analiza de Proiectant/Inginer masurile ce se impun. In cursul betonarii
elementelor de constructii se va verifica daca:
Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-
a depasit durata admisa de transport;
Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform
prevederilor din Codul NE 012-2/2010;
Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor,
dimensiunilor si formei cofrajelor;
Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale
betonului proaspat;
In condica de betoane se vor consemna:
seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
locul unde a fost pus in lucrare;
ora inceperii si terminarii betonarii;
probele de beton prelevate;
masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea.
In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este
obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor
anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile
acestor verificari se inscriu in condica de betoane.
CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DIN BETON SI BETON ARMAT


Page 201 of 411

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton
necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,etc.);
Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate;
Distanta intre diferitele elemente;
Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelul imediat inferior;
Pozitia golurilor;
Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul
verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect. La consemnarea constatarilor se
va tine seama de prevederile capitolului 15 si respectiv, anexelor C, D si H, din NE 012-
2/2010.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TORCRETARE
Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele anexei G din Codul de
Practica NE 012-2/2010. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi
verificata prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate.
Mortarul torcretat va fi evaluat vizual de Antreprenor si Inginer.
ABATERI ADMISE
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa D a
Codului NE 012-2/2010 si in Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat.
Abateri maxime la armaturi (in mm)
Element
Dista
nte
intre
bare
Grosime strat
de acoperire
Lun
g.
<1
m
Lun
g.1-
10m
Lun
g.
>10
m
L
petrecere
inadiri
pozitie
inadire
Obs
Fundatii 10 10 5 20 30 3d 50 C28-83
Pereti 5 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Stalpi 3 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Grinzi 3 3 5 20 30 3d 50 C28-83
Placi 5 2 5 20 30 3d 50 C28-83
Intre
etrieri
10 - 5 20 30 3d 50 C28-83

Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele
montate sunt prevazute in C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in capitolul 7
al Codului NE 012-2/2010.


Page 202 of 411

Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat
COFRAJ
ELEMENT DUPA DECOFRARE
Inclinare suprafata fata de:
Sectiune:
Verticala
Orizontal
a
Element
dimens. de
referinta
abat
(mm)
inclinar
e
cofraj
dupa
decofrare
1m
1m
total
1m
1m
tot
al
Fundatii
Lungime
Latime
Inaltime
15
6
10
3
mm/m
15mm
(total
20 mm <2m
20mm >2m

30mm
3 16 5 20
Pereti
Lungime
Latime
Grosime
10

3

<3m 16mm
3-6m 20mm
>3m. 25mm

<10cm.3m
m
>10cm.5m
m
3 16
Stalpi
Inaltime

Dimensiune
sectiune
10

3

<3m 16mm
3-6m 20mm
>3m 25
mm
<50cm
5mm
>50cm
8mm
3 16 20
Grinzi
Lungime

Dimensiune
sectiune
10
3
2
mm/m
idem
5 10
Placi
Lungime

(Latime)

Grosime
10

10

3
10 mm
(total)
<3m 16mm

3-6m 20mm

>3m 25mm
>10cm
5mm

10

Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras
din normativul C 56- 85 cu completari):
pentru lungime: 4 mm;


Page 203 of 411

pentru latime: 3 mm;
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat
dupa decofrare sunt date in capitolul 7, din Codul NE 012-2/2010. Abaterile fata de
dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton
armat sunt date anexa D, din Codul NE 012-2/2010.
DEFECTE ADMISIBILE
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si
beton armat:
Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand
adancimea de maximum 1 cm, suprafata de maximum 400 cm2 defect, iar
totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei
elementului pe care sunt situate;
Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand
adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea
maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum
5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul
verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod
obligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor
stabilite de Proiectant / Inginer i/sau expert dupa caz.
RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON
Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de
constructie, conform Normativului C 56 85 , Anexa I.1. Aceasta receptie are la baza
examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior.
Suplimentar, se vor verifica:
Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare
pentru materialele livrate;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele,
armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus
in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele
determinante;
Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care
betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii;
Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau
exterior.
Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri
prevazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei;
Consemnarile din condica de betoane;
Buletinul privind calitatea betoanelor;
Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
Pozitia golurilor prevazute in proiect;
Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi,
pereti) consemnandu-se eventualele dezaxari;


Page 204 of 411

Incadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85,
Anexa I.Ide la punctul III.14.;
Orice alta verificare care se considera necesara.
In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre
Proiectant / Inginer, Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/Inginerului buletine de analiza
pe beton intarit prin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de
incercari se face de catre Proiectant/ Inginer. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la
receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre
Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie daca structura in
cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in
executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se
va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul,
tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Beneficiar/Inginer
sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de
rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de
rezistenta. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia
definitiva a structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va
aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la
statia de betoane. In urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare
imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
17.4 STRUCTURA METALICA
17.4.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a
elementelor si structurilor metalice.
17.4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 505/2-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
EN 10025/2004 Otel laminat la cald. Otel U.
STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari
in constructii. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi
pentru structuri din otel. Specificatii de executie
SR EN ISO 4014/2003 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B
STAS 5540/6 -77 Testarea imbinarilor
C 150 -99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a
instalatiilor aferente.
SR ISO 4016 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial
SR ISO 4032 Piulita hexagonala tip A si B
SR NE ISO 9013 Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si tolerantele de
dimensiune pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara
oxiacetilenica)
SR EN 10021 Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare.


Page 205 of 411

17.4.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
Dimensiunile si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca
conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: Conditii generale tehnice", SR EN 10021 "Oteluri
si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald.
Otel U", STAS 424 " Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale", STAS 505/2-86 "Otel
laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Sudarea metalelor. Electrozii
inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. STAS
1125-2 "Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate.
Conditii tehnice." Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca
cerintele SR ISO 4032 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4032
"Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de
precizie trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate
grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu
cap hexagonal. Clase de executie A si B". La executie se vor folosi, atat dimensional cat si
calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau
dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului/Inginerului si se
vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de
furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile
mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi
corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de asemenea insotit de certificatele
de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Antreprenor functie de
procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc
limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.
17.4.4 VERIFICAREA CALITATII
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007,
STAS 767/0-88 si C150-99, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se
documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar. Inainte de executie materialele vor fi
verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat.
Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:
identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor
prezenta derogarile avizate de factori autorizati;
starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele
indicate pe desenele de executie sau mentionate;
Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control
adecvate scopului si gradului de precizie cerut;
Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de
material, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele
admise de standardele de produse. In lipsa acestor certificate Antreprenorul
trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa
intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.
17.4.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA
Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in
conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea
elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea
producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi
transportat in lazi rezistente.


Page 206 of 411

17.4.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de
lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va
asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii
acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta
Proiectantului/Inginerului pentru a fi avizate si introduse in documentatie.
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane,
balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor
folosite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese verbale.
Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante
la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si
agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."
Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre
constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de
sarcini.
17.4.7 PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE
Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii
tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi
imbinate. Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele
superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea
materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit
remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a
tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se
face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul
decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte
muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25m.
17.4.8 SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate, functie de grosimea
materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia tehnica pentru
asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si
trebuie sa cuprinda:
pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si
executia rosturilor;
tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare,
utilaje si dispozitive de lucru;
programul de control calitativ;
indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea
pentru transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.
LUCRARI DE SUDARE SI ASAMBLARE LA TEMPERATURI SCAZUTE
La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 84:
Etape/Procese
tehnologice

Proces tehnologic/conditii
Temperatura
C
Durata
Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite,
pe suporti de lemn, amplasati pe platforme
din pietris compactat, amenajate pe teren
uscat.


Page 207 of 411

Etape/Procese
tehnologice

Proces tehnologic/conditii
Temperatura
C
Durata
Depozitarea Materialele de imbinare suruburi, piulite,
saibe, nituri ambalate pe categorii si
dimensiuni in depozite inchise si uscate.

Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite
in suplimentar in folii de polietilena, asezate
pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata
de pardoseala.

Montarea Curatirea de rugina si uscarea portiunilor
destinate imbinarilor -10C
Durata
de
executie
Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea
pe calaje si asamblarea provizorie. -10C
Durata
de
executie
Montarea Executarea imbinarilor fara sudura
-10C
Durata
de
executie
Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate -10C 2 zile
Vopsirea Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate
in incaperi incalzite
+10C 1 zi

Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale
(accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra
intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric
vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea
lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:

Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se
vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu
depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
- 1
Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de
sudura:
- piese cu grosimi pana la 25 mm
- piese cu grosimi peste 25 mm
Conform
normelor
furnizorilor

Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de
racirea zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou,
temperatura celui precedent nu trebuie sa fie mai mica
de:
100 150C
150 500C
Inainte de
inceperea
sudurii
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se
vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu
depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
200 C
Durata de
executie


Page 208 of 411

Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de
aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de
prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda prevederilor C 150
"Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante
dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)"
STAS 10564-2/81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ".
Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor
imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura,
compozitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va
fi nivelul C. Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de
deformari ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care
sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate
se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va trece la
executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa
corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura,
pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie
la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura
se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare, functie de calitatea materialelor
imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calitatea ceruta prin clasa de
calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in
documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile
prescrise pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in
lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de
50mm, Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea
caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza.
Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5
o
C. In cazul
executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a
sudorului de vant, ploaie si zapada.
17.4.9 FABRICATIE
Generaliti
Tot oelul structural trebuie fabricat n conformitate cu STAS 500/2 "Oeluri de uz general
pentru construcii. Condiii generale tehnice, SR EN 10021 "Oeluri i produse siderurgice.
Condiii tehnice generale de livrare" n afar de cazul n care se specific altfel. nainte de a
fi livrat pe antier, fiecare pies de oel prelucrat trebuie marcat distinct n conformitate
cu desenul de montaj. nceperea fabricrii pieselor de oel trebuie fcut cu un anun scris
prealabil de o sptmn.
Elemente de rezemare
Plcile de reazem ale stlpilor i grinzilor, prin care se face transmiterea efortului de
compresiune, se realizeaz astfel nct feele de mbinare s fie n contact perfect, cu
excepia unor zone mici, care nu trebuie s depeasc 20% din suprafaa total, n care
caz spaiul ntre dou piese nu trebuie s depeasc 0,15mm.
Fabricaie - placute de rigidizare - debavurare, mbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
se vor tia i se vor poliza plcutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor
ce se vor suda;
se vor ndeprta toate bavurile i muchiile ascuite;


Page 209 of 411

se va folosi o vopsea contrastant i compatibil pentru a marca oelul cruia i s-a
fcut tratament anticoroziv, nainte de a fi livrat pe antier
nu se executa alte mbinri dect cele din planurile de detalii
17.4.10 MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor
componente. Montajul se va executa conform planselor de executie. Intreprinderea care
monteaza structura metalica va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS 767/0-88):
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicat ce se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj;
metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj;
tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in
vigoare;
programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si
protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS
767/0-88 si C 150-84.
17.4.11 DISPOZITIVE DE FIXARE
Bolurile hexagonale, uruburi i piulie brute trebuie s satisfac cerinele SR ISO 4016
"uruburi cu cap hexagonal parial filetate grad C"; ISO 4033 "Piulie hexagonale stil 2 grad
A i B. Bolurile hexagonale, uruburi i piulie de precizie. Bolurile hexagonale, uruburi i
piulie de precizie trebuie s satisfac cerinele SREN ISO 4014/2003"uruburi cu cap
hexagonal parial filetate grad A i B " i ISO 4033 "Piulie hexagonale stil 2 grad A i B.
17.4.12 PREGTIREA SUPRAFEEI
Decaparea i perierea cu peria de srm. Se nltura prin dltuire, decapare i perierea cu
peria de srm, de pe suprafeele de oel, rugina i cojile izolate, zgura de sudur i stropii.
Se curaa crpturile. Se ndeprteaza uleiul, grsimile i murdria.
17.4.13 MONTAREA STALPILOR METALICI
Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj.
se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.
se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii.
se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza
stalpul.
se executa imbinarea conform proiectului.
se desprinde stalpul din macara.
17.4.14 MONTAREA FERMELOR METALICE
Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:


Page 210 of 411

Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii;
se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate;
se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului;
se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor;
se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice;
se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la
locul si inaltimea de montaj;
se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si
fisei tehnologice;
se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta
deformatie perpendiculara pe planul ei;
se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.
17.4.15 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de
depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune.
Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de Inginer. Grundul
protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de aplicare a
grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face
conform instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite
pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care
scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele
(accesoriiile). Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de
vaselina sau unsoare minerala.
17.4.16 CONTROLUL CALITATII
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767-2-78 "Constructii civile, industriale
si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru:
conditii de calitate;
controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura;
remedierea defectelor de sudura;
controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare;
controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;
controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.
Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - "Normativ privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS
767-2 "Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la
constructii din otel. Prescriptii de executie".
Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema
urmatoare:


Page 211 of 411

Obiective de
verificat Tipul
imbinarii
Conformitatea verificarii cu clasa de calitate
Verificare conform
Normativelor
Sudura cap la
cap
- clasa de calitate C2
- controlul cu lichide penetrante si controlul
cu pulberi magnetice 100%
STAS 5540 "Incercari ale
imbinarilor"
Sudura de colt
- controlul cu radiatii penetrante
- 10% pentru clasa C2-nuexista defecte
- 100% pentru clasa C2-dupa remedieri
STAS 5976/1 "Incercari
ale imbinarilor sudate in
colt"
STAS 6606"Defectoscopie
cu radiatii penetrante.
Controlul imbinarilor
sudate prin topire
Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii:
toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata,
corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la cerere o
copie a cerificatului de aptitudini;
daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare
probe in conformitate cu STAS 9523/1-1974 "Examinarea si autorizarea sudorilor"
privind aptitudinile sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate.
unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si
verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR;
autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2ani de la verificarea
calificarii sudorului in conditiile STAS 9532/1 "Examinarea si autorizarea sudorilor".
Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se
constata absenta urmatoarelor defecte:
- crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente;
- incluziuni de zgura;
- porozitate;
- lipsa lipirii la marginea sudurii;
- unghi interior;
- profil concav al sudurii;
- cordon de sudura excesiv de convex;
- o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate;
- lipsa alinierii intre componentele imbinarii;
- lipsa de penetrare a radacinii sudurii;
- un cordon de penetrare excesiv.
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a
de calitate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate
dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
17.4.17 TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.


Page 212 of 411

Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra
fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:
pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel
mai apropiat, 5mm;
pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai
apropiata, 5mm.
Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele:
Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate
fata de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau
1:500 fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul
cand in desene se prevede altfel.
Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica
de 1:500.
Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din
lungimea elementelor.
Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu
trebuie sa depaseasca 1:1000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai
mica dintre cele doua.
17.4.18 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR
Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul
are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte:
buletine de control CTC pentru piese si subansamble;
buletine de calitate pentru materiale;
procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor;
buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca
este cazul).
Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta
reprezentantului Beneficiarului, a Proiectantului si a Inginerului. Eventualele neconcordante
sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.
17.4.19 CONDITII DE EXPLOATARE
Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor
inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va
modifica structura constructiva.
Beneficiarul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In
afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei
metalice astfel:
in primele 6 luni de la darea in exploatare (Inspectii periodice);
in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si
apoi se trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face
numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu
respectarea Legiii 123/2007 privind calitatea in constructii.


Page 213 of 411

17.5 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA
17.5.1 GENERALITATI
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau
completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este
suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este
necesar acordul in scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru
intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate
pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului.
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate n proiect.
Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant
i Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include
rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata
si inregistrata de el.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor
urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare
a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga
durata de functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare,
conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice
care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.
OPERATIUNI PREMERGATOARE
Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului
tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM.
Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este
cazul, si se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate
(vizibile si noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate
sculele, utilajele si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu
Standardele ISO.
17.5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari, Lista cu
Standardele romanesti. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor
folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.
Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare.
Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante
periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si
depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor
Caiete de Sarcini.


Page 214 of 411

Lucrarile de arhitectura trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa
si partea desenata- si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:
Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile
si completarile ulterioare
Legea nr. 261/2009 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 214/2008
pentru modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executrii lucrrilor de construcii
Ordin nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii
Ordin nr. 1867/2010 pentru completarea Ordinului nr. 839/2009 pentru aprobarea
Normelor de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de construcii
Legea nr. 10/1995
privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile
ulterioare
HG nr. 272/1994
pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii
in constructii
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora
Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si
completarile ulterioare
C 107/0-2002
Normativ pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice
de cldiri, indicativ (revizuire C107/1982).
C 107-2005
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie
ale cldirilor.
Ord.MLPTL
nr.1576/2002
Normativ privind siguranta in exploatare indicativ NP068/2002
Ord.MLPTL
nr.607/2003
Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din
materiale bituminoase la lucrrile de construcii NP 04002
MAI-Ordin
nr.3/06.01.2011
Norme metodologice din 06.01.2011 privind avizarea si autorizarea
privind securitatea la incendiu si protectia civila- Mon.Of.partea I
nr.36/14.01.2011
MAI-Ordin nr.262/2010 Dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii si
constructii pentru birouri. Mon.Of.partea I nr.831/13.12.2010
C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul
constructiilor nr. 9/1994
P118-99 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor
Legea nr. 307/2004 privind apararea impotriva incendiilor
NE 002-97 Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii
oamenilor, a refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a
constructiilor. 47/N/03.03.97


Page 215 of 411

17.5.3 PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU
La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii,
aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.110/77 si 39/1977 si cu
celelalte prescriptii din normativele mentionate la conditiile generale, respectiv :
Legea protectiei muncii nr.319/2006
HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii protectiei muncii 319/2006
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind securitatea la incendiu in
timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994.
17.6 LUCRARI DE TENCUIELI
17.6.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a
tencuielilor descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa pozitia lor in constructii:
- Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
- Tencuieli exterioare pe fatade.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
- Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si
tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se
executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);
- Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat
turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile
pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute:
- Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau
tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit
in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu
nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor
sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru
hidroizolatii.
- Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in
care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop,
coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau
spalati cu apa.


Page 216 of 411

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator
necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din
proiect.
- Tencuieli subiri
Aplicarea tencuielilor subiri se face numai dup uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub form de stropi. Pe
parcursul executrii lucrrilor de tencuire se va urmri ca n corpurile mari (la faade),
tencuielile s se execute cu aceeai arj de material pentru a nu se produce diferene de
nuan suprtoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dup controlul i pregtirea
prealabil a suprafeelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea
lor.
Lucrrile se vor executa cu asigurarea condiiilor de temperatur i umiditate pentru a nu se
afecta calitatea lucrrilor, n special n cazul tencuielilor exterioare:
condiii de iarn: tmin = +10C;
condiii de var: t = +10C +30C;
umiditate 65%
Controlul calitii stratului suport i pregtirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se
asigura:
uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare;
limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i desprinderile ulterioare ale
materialului.
17.6.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
Var hidrat in pulberi pentru constructii
Var pasta
Ciment
Ipsos de constructii
Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
nisip provenit din concasarea rocilor naturale
nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-
se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.
Aditivi
Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant.
Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de
intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp
friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu


Page 217 of 411

concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in
proportie de 3% fata de masa cimentului.
Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social
culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta
pana la 8cm la careul etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi
compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa
scada de la suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu
adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie
utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor,
pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
17.6.3 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este
insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa
corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru sprit:
- aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
17.6.4 OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate
un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la
zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate,
pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;
terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara
ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;
suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba
plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe
care se aplica;
suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si
planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii
respective prin caietele de sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar
suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;


Page 218 of 411

verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau
a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de
instalatii tamplarie)
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti
metalici, coltari;
17.6.5 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o
latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale
(la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor
executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
17.6.6 EXECUTIA AMORSARII
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care
se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin
stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie
1:0.25:3 (ciment, var, nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu
aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
17.6.7 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de
la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca
suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda
cu apa in prealabil executarii grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la
inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m
se vor executa de pe platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind
compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de
marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si
se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara
asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se
va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie
uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
17.6.8 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului,
insa cu nisip fin de pana la 1 mm.


Page 219 of 411

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a
mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu
drisca.
Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru
grund, cu nisip de 0-1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului
cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza
prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin
15 zile de la executia zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa
numai din pasta de ciment.
Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice
sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de
+5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru
executarea lucrarilor pe timp friguros indicativ C 16-79.
17.6.9 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate
de Beneficiar si Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si
receptionarea lucrarilor ascunse.
Inainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul Inginerului
privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in
proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Antreprenorul si Inginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva
inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia
tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si
Inginerului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea
buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:
- rezistentei mortarului;
- numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un
sondaj la fiecare 200 m;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari
ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma
muchiilor intrande si iesinde.
Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri,
impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale.


Page 220 of 411

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si
usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in
desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.
Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate
locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite
cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor
etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime,
in orice directie pe suprafata tencuita.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si
se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje
in locuri mai putin vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu
un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si
necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.
17.6.10 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR
existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la
antreprenor;
daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta
procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);
daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt
insotite de certificate de calitate.
17.6.11 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR
se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;
daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;
daca se respecta grosimea stratului de mortar;
daca se respecta procedura tehnica de executie;
se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;
daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;
aderenta cu stratul support este corespunzatoare.
17.6.12 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR
verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce
depasesc limitele admisibile;
Inginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca
procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul
de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si
profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;
verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
verificarea grosimii straturilor de mortar;


Page 221 of 411

17.6.13 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR
Defecte Tencuieli brute
Tencuieli
driscuite
Tencuieli gletuite
Umflaturi, ciupituri,
denivelari, fisuri lipsuri in
jurul ferestrelor, in spatele
radiatoarelor si tevilor
impuscaturi de var nestins
urme vizibile de reparati
locale
Maxim 3 cm la
fiecare m.
Nu se admit Nu se admit
Zgrunturi mari (pana la 3
mm), basicari sau
zgarieturi in
adancime (pana la 3 mm)
in driscuiala stratului de
acoperire.
Maxim 2 la m. Nu se admit Nu se admit
Neregularitati ale planeitatii
suprafetelor tencuite pe
orice directie (la verificarea
facuta cu un dreptar de 2
m lungime).
Nu se verifica
Max. 2
neregularitati/m
2 in orice
directie, avand
adancimea
pana la 2 mm.
Max. 2 neregularitati/m
in orice directie, avand
adancimea sau inaltimea
pana la 1 mm.
Abateri la verticala a
tencuielilor peretilor.
Max. cele
admise pentru
elemente suport.
Pana la 1 mm /
m si max. 3 mm
pe toata
inaltimea
ncaperii.
Pana la 1 mm / m si max.
2 mm pe
toata inaltimea incaperii.
Abaterile de la verticala si
orizontala a muchiilor
intrande si iesinde
racordarea tamplariilor cu
spaletii, glafturile
ferestrelor, racordarea
peretilor cu avanul.
Max. cele
admise pt.
Suportul
elementelor.
Pana la 1 mm /
m si max. 3 mm
de element.
Pana la 1 mm / m si max.
2 mm pe toata inaltimea
sau lungimea
elementului.
Abaterile de raza la
suprafete curbe.
Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.
17.7 ZUGRAVELI
17.7.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale sunt:
vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;
vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;
chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor in vigoare.


Page 222 of 411

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala.
Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind
inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-
se ca temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C.
17.7.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
PREGATIREA SUPRAFETELOR
SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede,fr
desprinderi i fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala
sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.
Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc cu
past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire: preparat
n volume (2 pri ipsos la 1 parte ap) n cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se
prepar past ipsos-var, 1 parte 1 i 1 parte lapte de var folosit n cel mult 20 minute de la
preparare.
Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus n jos, i se
cur cu perii sau bidinele curate i uscate.
SUPRAFETE METALICE
Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de srm,
spacluri de oel, hrtie sticlat sau soluii decapante, etc.). Petele de grsime se terg de
grsime cu solveni, exclusiv petrol lampant i benzin auto.
Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor
vopselelor de ulei.
EXECUTIA LUCRARILOR
Zugrveli i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile
din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n mediu
ambiant, de cel puin +5C.;n cazul zugrvelilor, regim de temperatur ce se va ine n tot
timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii, dup
executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de cea i nici la un
interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari mare.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va
verifica dac suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8%
suprafeele gletuite. n condiii de umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura +15-
20C, acestea se obin n 30 zile de la tencuire i 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verific
prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea i cu o soluie
fenolftalein 1%, ce se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet
sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%).
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se vopsete nu trebuie s
fie mai mare de 6C, pentru evitarea condensrii vaporilor.


Page 223 of 411

Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi
numai pe baz de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor
n limitele standardelor i normelor de fabricaie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a
vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n
ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei i tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu
glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine:
n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei
acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de
vopsea lavabila i un volum egal de ap i se omogenizeaz.
Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de
uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea
diluat cu ap n proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub
presiune; nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup
lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizat .
Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special de ctre Inginer (dirigintele de
lucrare):
ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i normelor
interne de fabricaie;
respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier;
corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea;
Lucrrile executate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite
necorespunztoare se vor reface sau remedia;
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor
complet.
Vopsirea tamplariei din metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare
dupa cum urmeaza:
aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;
verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a
aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei
lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.


Page 224 of 411

Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici
de aer.
17.7.3 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI
Se vor verifica urmatoarele:
Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru
stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.);
Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in
documentele prezentate de constructor;
Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in
conformitate cu normele si cu cerintele Beneficiarului;
Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile
(invelitori, streasini).
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:
Daca este respectata procedura tehnica de executie;
Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale
produselor utilizate;
Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau
inghetarii;
Aspectul zugravelilor;
Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;
Aspectul zugravelilor;
Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);
Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara
cu palma de perete;
Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un
dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal
Trebuie verificate urmatoarele:
Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe
toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum
este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi
sau fisuri);
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca
accesoriile (silduri, drucare, cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele
dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri
si separatii.
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR


Page 225 of 411

La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea
lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar
cu o frecventa de 1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate
foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
17.8 LUCRARI DE PARDOSELI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit,
pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport,
placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
17.8.1 ALCATUIREA PARDOSELILOR
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
Stratul suport va fi din mortar M100T.
Stratul de uzura va asigura:
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
17.8.2 ABATERI ADMISIBILE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid
(sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu
prevederile Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor,
C 56/85, capitolul 8 Pardoseli.
17.8.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
- apa pentru constructii, conform SR EN 1008/2003
- Nisip conform SR EN 12620/2003;
- Ciment Portland, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
- Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
- Agregate Naturale, conform cu SR EN 12620/2003;
-


Page 226 of 411

Placi ceramice glazurate;
- Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru
laboratoare);
- Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe
carton;
Placari sintetice continue pentru pardoseli;
- Finisaje din PVC in special pentru salile de sport.
Accesorii
- Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca
strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
- Folie PE ca bariera pentru vapori;
- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 80
- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-84
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84
- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
- Oxizi de vopsire
- Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
- Adeziv pentru pardoselile din salile de sport
- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
- Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
- ceara pentru parchet, conform NII 1564 69.
- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
- Rosturi de separare metalice;
- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje
pentru pardoseli;
Echipamente
- Masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si
normelor tehnice folosite in constructii .
17.8.4 TRANSPORT SI DEPOZITARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se
constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure
ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in
vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:


Page 227 of 411

Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obinuite de transport,
acoperite, uscate, curate i nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitarea se
face n locuri uscate i acoperite, la temperaturi cuprinse ntre + 5C+35C,
ferite de aciunea luminii solare directe, n poziie vertical.
Transportul i depozitarea bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu
respectarea dispoziiilor privind transportul i depozitarea materialelor inflamabile,
ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paz contra
incendiilor, temperatura de depozitare va fi ntre + 15C i + 20C.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoas se va depozita n magazii acoperite, la
temperatura de + 5 C + 35 C. Dac se vor desface ambalajele i materialul
nu se va consuma n ntregime, acesta trebuie legat (nchis) imediat. Termenul de
garanie este de 3 luni de la data fabricaiei.
Piatra de mozaic se va contracta, livrat n saci de 50 Kg, pe sortimente i culori
diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40
Kg/buc.). Depozitarea se face n spaii acoperite.
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta i manipula cu respectarea
prevederilor n vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele
corozive. Transportul se va face n ambalaje de sticl sau material plastic, care
vor fi nchise cu dopuri de sticl sau de plastic.
Ambalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferite
de razele solare.
Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita n
magazii uscate.
Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de aciunea umezelii,
ngheului i de amestecul cu corpuri strine, att n timpul transportului (ce se
face n saci), ct i n timpul depozitrii, ce se face pe sorturi, n magazii sau
soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica
tehnologia de execuie conforme cu fia productorului.
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii.
17.8.5 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
REGULI GENERALE
In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli,
care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a mijlocului
grosimii foii uii n poziie nchisa
Pardoselile vor fi plane, orizontal i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o
ncpere n alta. Fac excepie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect.
Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului
precedent i constatarea de catre Inginer c acesta a fost bine executat.
La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre
straturi.
LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI


Page 228 of 411

Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli
(canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea
probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de
construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala.
Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului,
adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment.
Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau
ndoite.
Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor fi
acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii sanitare sau
de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru a se
exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardoseala.
Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu
ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de
ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii.
Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip
de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus pardoseala.
EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din exploatare
s nu se taseze, provocnd degradarea mbrcminii pardoselii. In cazul sapelor
autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si
indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare M100T, aplicat direct pe suprafaa
respectiv.
Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei unde apar
neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin
spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd
acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceast ap de egalizare care se
va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de
ciment marca M 100 T, avnd consistena de 5 cm (la testul standard cu con) pentru
pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine curat i
udat.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafaa respectiv i se
va nivela cu dreptarul tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment sau pe ipci de ghidaj,
fixate n prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea uoar cu
ciocanul de zidar trebuie s prezinte un sunet plin.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:
suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n
relief sau adncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde
cu sgeta maxim de 1 mm.


Page 229 of 411

pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din
poliuretan sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini
astfel incat sa nu apara punti fonice.
In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se vor lua
msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorata
sau murdrita spre a nu se mpiedica aderena gletului sau adezivului pe suprafaa stratului
suport.
De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment
de aciunea urmtoarelor substane agresive care le pot ataca sau distruge:
acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid
lactic, acid formic, etc);
alcalii i leii;
produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc.);
produse zaharoase;
sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.);
substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai, azotii
etc.);
uleiuri vegetale.
17.8.6 EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ
Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaz.
PARDOSELI DIN PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante detrafic
intens.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC este alctuit din:
apa de egalizare a planeului, realizat din mortar de ciment M 100 T;
sapa autonivelanta;
mbrcminte alctuit din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli
polivinilice, montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste
apa de egalizare;
plintele vor fi executate din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe
pardoseala;
Pardoselile cu mbrcminte aplicat prin lipire se vor executa cu etanarea rosturilor prin
sudur cu nur din PVC plastifiat.
Executarea finisarilor pardoselilor
Materiale utilizate
Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
Adezivi-conform SR EN 1372/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt.
imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la desprindere si SR EN


Page 230 of 411

1373/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt. imbracaminte de
pardoseala si tapete.Incercarea la forfecare ;
Snur plastifiant :
Sapa autonivelanta ;
Cuie din srm de oel conform STAS 2111/90;
Nisip, conform SR EN 12620/2003;
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :
Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile
Grosime mm 2,5 3
Rezistenta la foc - Neinflamabil , clasa C1
Grad de gelifiere - Fara fisuri sau crapaturi
Absorbtia la apa mg/cm 1,4 1,7
Rezistenta la uzura g/cm 0,0003 0,0005
Rezistenta la tractiune
- longitudinal
- transversal
N/mm
7,3 7,7
7,1 7,3

Elasticitatea mm 0,7 0,8
Rezistenta la compresiune mm 0,8 0,9
Duritatea Grade 70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din
PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din
ciment;
plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;
Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In
incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la
pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In ncperile n care urmeaz s se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte de
montarea mbrcminii, un regim climatic cu temperatura de cel puin + 16oC i umiditatea
relativ a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va menine n tot timpul executrii mbrcminii pardoselii i cel puin 30 zile
dup terminarea acestei operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare
normal a ncperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, n cazul lipirii covorului sau
dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie s depeasc 3 % (n procente de
greutate). Msurarea exact a umiditii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de
masura omologate.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:


Page 231 of 411

cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (circa 2 x 5 cm) din
suprafaa stratului suport, o soluie de fenolftalein n alcool, n concentraie de 1
%, dac poriunea respectiv se coloreaz n violet sau n roz intens, stratul
suport are o umiditate mai mare de 3 %;
Suprafaa stratului suport din mortar se va rzui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
nlturarea eventualelor resturi de mortar i de material provenit din zugrveli. In cazul cnd
dup aceast operaie rmn bavuri sau urme n relief, acestea se vor ndeprta cu o piatr
abraziv. Praful se va nltura, cu mtura, din ntreaga ncpere, acordndu-se o atenie
deosebit colurilor intrnde. Pentru ndeprtarea complet a prafului se va cura apoi
suprafaa cu o perie cu prul scurt.
Din acest moment ncperea n care se lucreaz se nchide, interzicndu-se accesul
persoanelor strine, iar muncitorii care execut lucrrile vor purta nclminte curat cu
talp moale; este interzis folosirea acestei nclmini n afara ncperilor respective.
Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregulariti frecvente, ntreaga suprafa,
dup frecarea cu piatr abraziv, se va corecta printr-o gletuire subire (maximum 1,5 mm
grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficient o chituire local.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n
prealabil, cu respectarea urmtoarelor criterii:
fiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile
dintre ele orientate n direcia de circulaie maxim i dac este posibil i n
direcia principalei surse de lumin natural;
rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde ua nu trebuie s cad n
dreptul golului uii;
dac n cele dou ncperi alturate se monteaz acelai tip de covor cu fia nu
se va ntrerupe n dreptul uii; cnd n dou ncperi alturate fiile cu culori
diferite sau la racordarea cu o pardoseal de alt natur, atunci rostul dintre
fiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor dou tipuri de pardoseli se
va plasa la mijlocul grosimii foii uii;
se va urmri repartizarea cea mai economic a fiilor de covor n ncperea cu
minimum de rosturi i de fii mai nguste de 50 cm;
Covorul va fi adus n ncperile n care va fi montat, se va derula sulul i se va
tia n fii, cu 23 cm mai lungi dect dimensiunea respectiv a ncperii.
Pentru valorificarea capetelor de material, rmase dup tierea fiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fie s se realizeze din dou pri, nu mai mult de una pentru o
ncpere. Fia nndit se va amplasa lng perete, de preferin opus uii sau ferestrei i
cu rostul de nndire ntr-o poziie ct mai puin expus circulaiei.
Fiile tiate se vor aeza n poziiile de montare i se vor lsa desfurate timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare i n acelai timp pentru eliminarea tensiunilor interne
aprute n material datorit ederii n sol a covorului.
Dup aclimatizare, fiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fa de
profilul peretelui;
La nie, radiatoare, sobe, palei de ui, n dreptul evilor de instalaii etc, fiile covor se vor
tia i ajusta dup conturul respectiv, utiliznd un cuit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv


Page 232 of 411

Inainte de aplicarea adezivului, att suprafaa stratului suport, ct i capetele fiilor de
covor, se vor cura bine de praf, cu ajutorul unor perii i al unei crpe. De asemenea, se va
cura bine nclmintea muncitorilor i nu se va circula cu ea n afara ncperilor n care se
lucreaz.
Fiile de covor curate, vor fi aezate din nou (nelipite) n poziie de montaj, cu margini
longitudinale petrecute pe o lime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fie aezat se apuc
unul din capetele fiilor i se aeaz peste captul opus, astfel ca cele dou jumti ale
fiecrei fii s se suprapun, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecrei bucle astfel
formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va ncepe cu fia de covor de lng peretele cel mai apropiat de
ua de acces din ncpere.
Se va aplica cte un strat adeziv, de ctre doi muncitori, concomitent, att pe jumtile
fiilor de covor ntoarse ct i suprafaa stratului suport care a rmas astfel neacoperit;
de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fiilor de covor ct i a marginilor
nnditurilor se va lsa cte o zon de cca 5 cm lime, neuns de adeziv, pentru a
mpiedica, n aceast faz, lipirea covorului n dreptul marginilor.
La poriunile curbe din dreptul buclelor formate de fiilor de covor, pentru a putea urmri
curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larg a unei buci dreptunghiulare de
covor PVC tiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct i pe spatele fiilor de covor din PVC se va
face cu ajutorul unui paclu dinat, care se va trage n contact cu suprafaa pe care se aplic
adezivul, astfel ca n urma lui s rmn numai cantitatea de adeziv care trece printre dini;
paclul se va ine nclinat fa de direcia de ntindere a adezivului n aa fel ca excesul de
adeziv s se preling pe lng marginea spaclului, spre partea nc neuns cu adeziv.
Adezivul se va aplica n strat subire i ct mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi) de
adeziv. Cantitatea total de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adic cte circa 0,350 Kg/mp,
att pentru stratul suport ct i pentru fia de covor.
Circulaia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fiile de
covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aeza pe stratul
suport.
Lipirea covorului se va face dup 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp
necesar pentru zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaz n funcie de
umiditate i gradul de ventilaie a ncperii.
O indicaie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obine prin aplicarea degetului uscat
pe stratul de adeziv; se consider c lipirea se face numai atunci cnd degetul nu mai este
murdrit i se simte o oarecare aderen.
Jumtate de fii de covor care au fost unse se vor aeza peste suprafeele respective ale
stratului suport, care i ele au fost unse. Aceast aezare s se fac dintr-o dat, exact pe
locul indicat, deoarece deplasrile ulterioare ale fiilor de covor nu mai pot fi fcute fr a
provoca deteriorri ale adezivului.
Aceast aezare a fiilor de covor prin lipire se va face pe poriuni mici i n mod succesiv
pentru a evita prinderea de aer sub fia de material. Antreprenorul va presa manual fiecre
fie n parte; operaia de presare se va face de la mijlocul fiei de covor ctre marginile ei
i din axul fiei de covor ctre marginile sale.
In cazul folosirii cuitului pentru croit, sub poriunea de suprapunere a fiilor de covor se vor
aeza nite benzi (straifuri) din aceleai materiale, cu o lime de cca 5 cm care vor fi
plasate cu faa n jos; aceste benzi au rolul s mpiedice lipirea fiilor cu adezivul din
dreptul rostului i s ajute la tierea ulterioar a covorului.


Page 233 of 411

Dup lipirea tuturor fiilor de covor pe fiecare jumtate de camer, pardoseala se va presa
cu un rulou metalic (cu mner lung), avnd greutatea de 2530 Kg, lungimea de 4050 cm
i diametrul de 1215 cm; ruloul este mbrcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc
moale, avnd grosimea de 1,52 cm (pentru lipirea covorului).
In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna prin
intermediul unei crpe.
Eventualele urme de adeziv rmase pe suprafaa covorului se vor ndeprta imediat, dup
fiecare operaie de lipire, prin frecare cu o crp aspr i uscat, dac curarea nu se face
imediat, suprafaa covorului va rmne ptat.
Lipirea fiilor de covor n cea de-a doua jumtate a ncperii se va face conform
instructiunilor artate mai sus.
Dup minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fiilor de covor
rmase nelipite, se vor tia i lipi.
Tierea se va face ncepnd din apropierea unui perete i se va executa prin tragere,
avndu-se grij ca platbanda de ghidare s fie permanent n contact cu muchia covorului. La
capetele covorului dinspre perei, la care nu ajunge lama cuitului de mai sus, tierea se va
face cu ajutorul cuitului pentru croit.
Dup tiere se vor nltura traifurile, se vor ridica (rsfrnge) marginile fiilor, se va cura
bine din nou suprafaa stratului suport i se va aplica adezivul cu grij, att pe stratul suport
i pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pn la linia de ntlnire covor strat suport pentru a nu
se produce aglomerri de adeziv.
Cu ajutorul unor distaniere de lemn se vor menine rsfrnte marginile covorului timp de
2040 minute, necesar evaporrii excesului de solvent, dup care se vor aplica pe stratul
suport i se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de
circa 20 cm lungime sau n lipsa acestora, cu partea lat a unui ciocan de 5001000 gr.
Dup lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaa pardoselii se va cura de toate
urmele de adeziv nou aprute.
In cazul ncperilor pentru care fiile de covor necesare rezult mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului i lipirea covorului se va face ntr-o singur etap pe ntreaga suprafa
a pardoselii; fiile aezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica i
depozita ntr-o ncpere alturat cu faa n jos i peste hrtii curate, pentru a se putea
aplica adezivul pe ntreaga suprafa a stratului suport i a fiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de tiere a marginilor longitudinale, precum i modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleai ca i la lipirea covorului pe jumti de ncpere.
Montarea plintelor
Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor
producatorului.
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
Suprafaa pardoselii din PVC i a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va cura de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crp aspr i uscat. In timpul acestei
operaii se vor ine ferestrele deschise.
Pentru ndeprtarea prafului se va terge suprafaa pardoselii din PVC cu o crp moale,
umed i bine stoars, dup 15 minute se va aplica pe suprafaa pardoselii din PVC un strat
subire i uniform din cear. Ceara se va lsa s se usuce timp de circa 60 minute, dup


Page 234 of 411

care cu o alt crp moale, curat i uscat, se va freca uor suprafaa pardoselii din pvc
pn la lustruirea complet; n cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil,
dispersie apoas, aceast operaie se va efectua dup minimum 16 ore de la lipire.
Curarea i ndeprtarea prafului se va face numai dup ce se constat lipsa solvenilor
inflamabili, ntruct exist pericolul formrii electricitii statice i deci posibilitatea producerii
unor incendii.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executrii lucrrilor Antreprenorul si Inginerul vor verifica n mod special
respectarea urmtoarelor condiii:
covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa, iar la ciocnirea uoar cu un ciocan
de zidar s prezinte un sunet plin, nu se admit coluri i margini nelipite sau
umflturi;
fiile din PVC trebuie s fie bine alturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5
mm lime la covor i mai mari de 0,4 mm lime la dale i nici denivelri la
rosturi;
suprafaa pardoselii trebuie s fie complet plat i neted, nu se admit poriuni n
relief sau adncituri;
suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete;
racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, obiectele fixate pe stratul
suport, etc trebuie s fie bine psuite la croire.
PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA
Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea
pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic,
va fi:
La ciment sclivisit:
- stratul suport format din mortar M 100T, simplu sau armat conform prevederilor
proiectului;
- mbrcmintea de minim 30 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la
m3 nisip;
- plinte cu margini drepte sau rotunde.
La mozaic turnat in-situ i gresie ceramic:
- ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramic.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit
Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mic de 0,8
pe umplutur) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distan n ambele
sensuri se va controla nivelul fa de linia de vagris (nivel) prin fii de beton B 100
executate la distane sub 2 m. Betonul turnat ntre fii se va nivela cu dreptarul rezemat pe


Page 235 of 411

fiile de ghidaj; n ncperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante
de 1 pn la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se recomand s se execute imediat dup
turnarea stratului suport dup terminarea prizei betonului, ns nainte de ntrirea acestuia,
spre a asigura o bun legtur ntre mbrcmintea i stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de
ciment de circa 20 mm grosime, cu faa sclivisit (neted sau rolat cu ajutorul unei perii cu
dini).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La nceput se
va amesteca nisipul uscat i cimentul pn la obinerea unui amestec omogen i de culoare
uniform. Cantitatea de ap, care se va introduce ulterior, trebuie s dea un mortar care s
se ntind, uor cu mistria, fr s fie ns prea fluid. Mortarul de ciment se a prepara n
cantitile strict necesare care pot fi puse n lucrare nainte de nceperea prizei.
Dac n ncperile unde se execut pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor
prevedea pante de 11,5 % spre punctele care colecteaz aceste scurgeri. Inainte de
aplicarea mbrcminii din mortar de ciment sclivisit, suprafaa stratului suport rigid din
beton sau a planeului de beton armat va fi curat de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete
de grsime, uleiuri i se va uda din abuden cu ap.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicat n proiect se va face prin
turare ntre ipci de reper (martor).
Faa vzut sclivisit se va obine prin baterea mortarului de ciment proaspt aternut cu
mistria (pn la apariia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaa stratului de mortar de
ciment, nainte de nceperea prizei, a unei cantiti de ciment i sclivisirea acestuia prin
trecere cu mistria.
In cazul suprafeelor rolate se va trece rola cu dini pe suprafaa mbrcminii din mortar de
ciment, imediat dup sclivisirea ei.
Dup executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorit aciunii soarelui i curenilor
puternici de aer, mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dup terminarea
prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu ap timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocat de contracii, la suprafeele mari cu mbrcmini din
mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale i transversale. Dac proiectul
nu prevede distanele dintre rosturi, atunci mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se va
executa n panouri cu laturile de 2,02,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poz clasa
C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lsa rosturile la turnare la suprafeele de max. la 2-
2,5 m distan n ambele sensuri; se va controla nivelul fa de linia de vagriz prin ipci de
repere aezate la 1,5 2 m, n intervalul dintre ipci se va turna i ndesa mortar care se va
nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot ipcile, iar golurile se umplu cu acelai mortar,
suprafaa fiind rugoas, se recomand ca mbrcmintea de mozaic turnat s se execute
imediat dup terminarea prizei mortarului de ap, ns nainte de ntrirea acestuia.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatr
de mozaic, de mrirea i la culoarea comandat cum se specifica in proiect.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa cu piatr de mozaic cu granulozitate
continu sau discontinu, de aceeai provenien i culoare sau de provenien i culori


Page 236 of 411

diferite. Cnd se va folosi piatra de mozaic de provenien diferite, rezistena la uzur a
acestora trebuie s fie egal.
Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatr de mozaic. Pentru coloarea stratului
de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot aduga colorani minerali sau cimenturi
colorate n proporie de cel mult 5 % din greutatea cimentului. Cnd pentru colorare sunt
necesare cantiti mai mari de colorani minerali (pn la 15% din greutatea cimentului), se
vor face ncercri prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care s nu conduc la
scderea rezistenelor mortarului de ciment cu piatr de mozaic. Prepararea mortarului de
ciment cu piatr de mozaic se va face amestecnd nti bine, n stare uscat, cimentul i
colorantul, amestec care apoi se rstoarn peste piatra de mozaic aezat n prealabil pe o
platform, dup care se amestec bine cu lopata, pentru a se asigura rspndirea uniform
a granulelor de mozaic n mas. Apoi se va aduga apa necesar pn se va obine un
mortar care s se ntind uor, fr a fi prea fluid.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa plane i orizontale. In ncperi prevzute cu
sifoane de pardoseal sau cu guri de evacuare, mbrcminile din mozaic turnat se vor
executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de scurgere.
Dup ntinderea mortarului de ciment de poz, se va turna tot ntre ipci de reper, mortarul
de ciment cu piatr de mozaic ntr-un strat standard de 15 mm grosime.
Stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se va ntinde cu mistria i nivela cu
dreptarul, dup care se va compacta cu dosul mistriei grele pn va apare laptele de ciment
la suprafa. Se vor scoate ipcile de ciment cu piatr de mozaic, dup care stratul se va
ndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La ntinderea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic se va urmri distribuia uniform a pietrei de mozaic ca desime i mrime a
granulelor.
Imbrcminile din mozaic turnat se pot executa ntr-o singur culoare sau cu desene
(carouri, figuri) n mai multe culori, n conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuanei culorii i a mrimii i uniformitii mozaicului se vor efectua
ncercri preliminare.
Cimentul obinuit se utilizeaz mpreun cu coloranii minerali pentru obinerea culorilor:
rou, negru i cenuiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde i albastru.
La mbrcminile cu desene, acestea se vor obine folosind abloane din ipci sau tabl de
forma desenului cerut. In interiorul acestor abloane se va turna stratul de mortar din ciment
cu piatra de mozaic de alt culoare pe locurile din suprafaa mbrcminii rmase
neumplute cu mortar.
Dup turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic i terminarea prizei, pentru
a se evita fisurarea datorit uscrii prea rapide din cauza curenilor de aer sau a aciunii
soarelui (cnd mbrcmintea din mozaic turnat se execut la exterior terase, balcoane),
mbrcmintea din mozaic turnat se va proteja n primele zile de la turnare prin acoperire cu
rogojini, saci de hrtie sau rumegu de brad n grosime de 2040 mm), care se vor uda
periodic cu apa, asigurndu-se la suprafaa pardoselii o stare de umiditate care se va
menine pn la frecarea mbrcminii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata
imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeai compoziie, dar avnd o
alt culoare dect cmpul mbrcminii.
Finisarea suprafeei mbrcminilor din mozaic turnat se va face prin frecare, lefuire,
ceruire i eventual lustruire sau prin buciardare, cnd aceast operaie este prevzut n
graficul pentru finisaje al proiectului.


Page 237 of 411

Predarea se va face n mod obligatoriu dup 46 zile de la turnarea mortarului de ciment cu
piatr de mozaic, dup ce acesta a cptat o rezisten suficient pentru a nu disloca piatra
de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dup care se va putea executa operaia de
frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe mbrcmintea de pardoseal
respectiv.
Frecarea se face cu maina de frecat sau manual, cu piatr abraziv, prin frecare se nltur
poghia de ciment aderent pe faa mozaicului i granula de mozaic devine aparent
totodat se corecteaz micile denivelri, nlturndu-se toate asperitile de pe faa
mozaicului. In tot timpul frecrii, suprafaa mbrcminii din mozaic turnat se menine
umed. A doua frecare, denumit lefuire, se va face cu o piatr abraziv cu granulaie fin,
pn la netezirea perfect, udndu-se suprafaa pardoselii continuu cu ap.
In timpul frecrii, mai ales cu maina, se va avea n vedere c operaia de frecare s se fac
n mod uniform pe ntreaga suprafa a pardoselii, astfel nct o poriune s nu fie frecat
mai mult dect cealalt.
Dup ce mbrcmintea din mozaic turnat este lefuit supfrafaa se va cura de pasta
rezultat de la frecare (lefuire cu rumegu uscat, care se va mtura sau prin alte procedee,
apoi se va spla suprafaa cu ap curat i se va lsa s se usuce dup care se va cerui cu
cear de parchet i se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de mcri (oxalat, acid de potasiu), cu
ajutorul unei buci de psl.
In ncperi cu suprafaa pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se prentmpina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna n panouri cu suprafee de maximum 2
m2, desprite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de
ciment cu piatr de mozaic cu aceeai compoziie, dar de culoare diferit. In locul benzilor
de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot folosi baghete de sticl aezate pe muchie,
cu faa superioar la nivelul mbrcminii de pardoseal.
In cazul mortarelor de ciment cu piatr de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adaug i
1525 % ciment obinuit (n volume fa de cimentul alb) pentru a se evita apariia fisurilor
datorit contraciilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din beton
sau pe un planeu de beton armat.
Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planeul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de
300350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe
sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie
ceramic se vor menine n ap timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de pardoseal
mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz cu restul
suprafeei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat ct i
conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora
independent.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct
pe planeul de beton din elemente prefabricate care i-au consumat deformaiile sau pe
planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare.
Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil
preumezire a plcii de beton.


Page 238 of 411

In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi
suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a
aderenei hrtie, folie de polietilen, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de
tipul Pa 35 i nisip 03 mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n
amestec cu 1 parte ciment la 3,54 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid
(P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara
la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas, factorul
ap ciment fiind de maximum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput
plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu
rosturi de 23 mm ntre plcile din gresie ceramic.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii
muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se
scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei
cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de
pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz,
prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s
ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei.
Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi
ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre bine n
rosturi, hidratnd i mortarul de poz.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n
intervalul de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va
umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 ore.
Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va
face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de
ciment i prin mturarea rumeguului.
Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curarea
cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui.
Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect
cum este indicat de Proiectant si Inginer.
La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii de
510 mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp
sau 6m, funcie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La mbrcminile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm
nlime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele i n condiiile tehnice indicate la
aceste mbrcmini.
La mbrcminile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau
vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe
perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n condiiile
tehnice indicate in paragrafele privind mbrcminile din mozaic turnat (vezi mai sus).
Inlimea scafelor sau plintelor va fi de 100150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit
nct s depeasc faa tencuielii de 58 mm.


Page 239 of 411

La mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri
speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si
pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 58 mm.
In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie
sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.
Conditii tehnice de calitate
In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turnat monolit se vor face
urmtoarele verificri:
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n
betonier pn la terminarea punerii betonului n oper), acest interval de timp nu
trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or i jumtate pe vreme
rcoroas.
Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metoda trasrii cu
trunchiul de con avnd nlimea de 30 cm.
Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute n STAS
2560/3-84.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, Inginerul va da dispoziii de antier
pentru remediere sau refacere.
17.8.7 CONTROLUL CALITATII
VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa
pentru stratul suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea
si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie
verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine
compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate
marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub
pardoseli pentru a se asigura protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI
Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand
consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;


Page 240 of 411

- se respecta procedura tehnica de executie;
- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si
pantele sapei executate;
- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un
laborator autorizat;
- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi
longitudinale si transversale;
- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul
si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea
cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;
- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta
instructiunile producatorului pentru montaj.
VERIFICAREA LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI
Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
17.9 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice privind lucrrile de montaj la tmplria din
PVC/Aluminiu/ ce va fi livrat pe antier de ctre productor.
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta
nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul i desene detaliate la
scar. Producia poate incepe numai dupa verificarea pe teren i aprobarea acestora.
Tmplria nu trebuie s produc zgomot sau vibraii audibile ca urmare a vntului, curenilor
de aer sau traficului auto.
17.9.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.
MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI PVC PENTRU USI SI
FERESTRE
Feronerie:
Fabricat din oel inoxidabil conform cu cerinele RAL RG 607/3-1995 Asigurarea
calitii feroneriei batante i oscilobatante
Uile de acces cu funciune de evacuare n caz de incendiu vor fi prevzute cu
dispozitive anti-panic la interior i vor fi obligatoriu cu deschidere ctre exterior.
Incuietori:
Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau
aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor
fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.


Page 241 of 411

Geam termoizolator
Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda
Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E c dispune de dotarea necesar
procesrii acestui tip de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm
distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana
la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la
30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter
trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa
pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm.
Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-
al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.
17.9.2 LIVRARE SI TRANSPORT
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va
evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda
utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie
evitat.
n cazul suprafeelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit mai mare de 50g, se
vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mpotriva intemperiilor.
Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza
numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria/geamul s nu
sufere deformri care ar putea s strice sau s impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele
abrazive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte
materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de
solventi se vor evita.
Tmplria asamblat (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de
certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv
Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel.
17.9.3 EXECUTIA LUCRARILOR
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie
dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere
pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat.
Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul
trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi
montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca
model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin
ferestre dupa montarea lor.


Page 242 of 411

LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI
Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren,
vopsea protectiva).
Montarea garniturilor - mbinare cap la cap cu evitarea ntinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi
autoperforante la 40 cm.
Sudarea profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu
va prezenta pori sau culoare gri-glbuie.
Tamplaria se livreaza pe santier asamblata, iar montarea se executa in santier.
ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Dup ce structura de baz a fost terminat:
Antreprenorul trebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, dimensiunile
rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea
la recepia materialelor;
Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa, va
observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul
care, in urma consultarii Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul execuiei:
Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri
Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.
Verificarea dup montaj:
se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i
perete cu spum poliuretanic, etanarea cu silicon.
verificarea aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii
feroneriei, a montrii geamului, a funcionalitii ferestrelor;
mnerele uilor vor fi instalate conform proiectului. Mnerele verticale tip bar vor
amplasate la distan mai mare de 8cm una de alta.
Abateri admise:
Deformatia maxima:
- n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
Limite de toleran pe verticala la tmplria instalat:
- Cadru ferestre: 2 mm/m
- Cadru usi: 1 mm/m
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice privind lucrrile de montaj ale tmplriei
interioare din lemn ui vitrate, cat si usi metalice pantru interior.
Elemente componente:


Page 243 of 411

Tocuri metalice;
Partiii vitrate: normale, rezistente la foc i etane la fum;
Ui interioare metalice: normale i respectiv rezistente la foc;
Baghete de fixare pentru geamuri;
Elemente de suspendare si nchidere.
MATERIALE
Ui metalice(nerezistente la foc)
- Foaie de u din tabl de oel galvanizat profilat/cutat rigidizat cu
profile din oel galvanizat, grosimea finit de 45 mm;
- Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din oel galvanizat, cu
mbinri sudate la coluri i dispozitive de fixare rezistente, praguri
metalice (drepte sau etane);
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie ilduri, mnere, balamale,
cilindru pentru incuietoari speciale, dim oel placat cu crom;
- Finisaj : grund anticoroziv
Ui metalice rezistente la foc (F60 i F90)
- La fel ca la punctul a) dar foaia de u este umplut cu MDF, balamale
galvanizate cu sistem de securitate, dispozitiv de auto nchidere
(amortizor), etanare cu garnituri rezistente la foc;
- Opional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
- Dispozitiv antipanic la uile de evacuare n caz de incendiu.
- Rostul dintre toc i perete s fie astupat numai cu materiale rezistente la
foc, conform specificaiilor productorului sau cele specifice rezistenei
la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru etanarea
acestui rost;
CONTROLUL CALITATII
Verificarea calitii se va face pe faze:
Verificarea la livrare
Verificarea nainte de punerea n oper
Verificarea la recepia preliminar
Se vor verifica:
existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice;
corespondena cu prevederile proiectului;
existena i calitatea acesoriilor de prindere;
verificarea n urma depozitrii / manipulrii cu privire la deteriorri.
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Tmplria se livreaz ncheiat, pregtit pentru finisare sau gata finisat conform tabelelor
de tmplrie, nsoit de certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de
productorul respectiv.


Page 244 of 411

Livrarea se receptioneaz conform STAS 799 86. efii echipelor de montaj vor participa la
recepia tmplriei i a accesoriilor.
Transportul i manipularea se vor executa manual.
Tmplria trebuie depozitat n spaii protejate mpotriva intemperiilor, n spaii nclzite cu o
temperatur i umiditate constant. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.
Depozitarea se va face astfel nct tmplria s nu sufere deformri care ar putea s strice
sau s mpiedice utilizarea. Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor.
Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel.
nainte de montaj, cu cel puin 24 h, tmplria de lemn se va depozita n zona de lucru
pentru a se realiza aclimatizarea.
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE
Urmtoarele precizri sunt valabile pentru ui ui metalice care nu sunt rezistente la foc. n
cazul uilor rezistente la foc se vor urma prescripiile productorului i/sau cele specifice
acestor tipuri de ui.
Operatiuni pregtitoare de lucrri ce trebuie a fi terminate nainte de nceperea montajuIui
tmplriei:
materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
fixarea praznurilor pentru tmplrie si cele pentru finisarea paleilor i glafului;
terminarea tencuielilor n zonele adiacente golurilor precum i a pardoselilor i
plafoanelor; mbrcarea n folie din plastic a tocurilor i marcarea pe acestea a
punctelor corespunztoare marcate pe conturul golului, naltime, adncime,
verticalitate, centrare.
Pozarea i echiparea tmplriei:
fiecare toc este adus n poziie si fixat n prima faz prin pene la coluri i la
interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate n prealabil cu carbolineum sau
ulei mineral;
fixarea definitiv a tocurilor i praiuirea interioar pentru mpiedicarea deformrii
pn la momentul ntririi spumei poliuretanice;
injectarea cu spum izolant a spaiilor rmase libere ntre toc i gol
completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice
executarea finisajelor la palei si glafuri;
nlaturarea proteciei din folie de plastic;
retuuri si completri;
nchiderea tmplriei n goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de
chituri simple sau tiocolice
Toate uile care atunci cnd sunt deschise pot cauza deteriorri ale pereilor adiaceni,
radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevzute cu opritori ce se monteaz n
pardoseal.
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Se vor verifica:
existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice;
verticalitatea tocurilor i cptuelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;


Page 245 of 411

abaterile de la planeitatea foilor de ui sau cercevele mai lungi de 1,5 m s fie
mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant (3 8 mm);
potrivirea corect a foilor de ui (luft) precum i a cercevelelor pe tocuri, pe toat
lungimea falului respectiv; abaterea este de 2 mm;
ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minim 3,5
cm;
accesoriile metalice s fie bine montate i s funcioneze perfect;
balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate la aceeai nlime (nlime
constant) de la pardoseal, pentru fiecare n parte;
TAMPLARIE DIN LEMN
Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea
mai buna metoda posibila si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului.
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este
necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.
Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori
inaltimea elemntului cel mai mare.
Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de
lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.
In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat
cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element
structural nu va fi taiate fara directionarea lor.
Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe
aceeasi deschidere.
La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi
grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.
ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN
Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si
constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de
preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac
alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si
a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.
Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.
Pentru tamplaria din lemn, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu
vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi aglomerate cu
placare din rasini de melamina sau lemn masiv (furniruit sau lacuit).
Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap la
cap ori de cate ori este posibil. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu
capacitatea de incarcare adecvata pentru scopul propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu
trebuie sa aiba bariere, dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea
poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor joase).
Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si usor de gasit in
Romania. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se
asteapta sa fie disponibila si in viitor.


Page 246 of 411

CONTROLUL CALITATII
Toate elementele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.
Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa
fie in concordanta cu:
Continutul maxim de umiditate max.19%;
Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu STAS
1928-90 si 1949-86 pentru orice sortiment;
Originea cherestelei
Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna .
Tratamente de conservare
Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu
cerintele aplicate conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu
normele romanesti de sanatate si siguranta.
Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor
intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie
aprobate de Inginer si de producatorul sistemului de acoperis.
Produse de ignifugare
Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge
conform standardelor in vigoare.
ABATERI ADMISIBILE
Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie
cuprinse in urmatoarele limite:
pentru lungimi > 500 mm : 0,1 %
pentru lungimi < 500 mm : 0,5 mm
pentru latimi > 200 mm : 0,2 %
pentru latimi < 200 mm : 0,2 mm
pentru grosimi : 0,2 mm.
DEFORMARI
Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.
FORMA DREPTUNGHIULARA
Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.
BOMBARE
Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare.
INDOIRE
Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la
livrare.
Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la
livrare.
Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face
comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.


Page 247 of 411

MARGINI DREPTE
Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm.
Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.
PRELUCRARE
Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat
sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usoara.
Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare
ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.
DURITATE SI UZURA
Duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534-2000 pentru produsele din lemn si cele
pe baza de lemn. Uzura se va masura confrom pr ENV 13696. Valorile necesare pentru
duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi mentionate in proiectele tehnice.
FORTA MECANICA
In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile,
dulapurile, rafturile pentru carti din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in
conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se
pot testa in concordanta cu:
EN 408-1995 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn,
EN 789-2004 si EN 1058-1998 pentru produsele pe baza de lemn.
Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari
Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942-1996
Element
Clasa EN 942
Contractie
Abatere a
texturii
lemnului
Imbinare coada de
randunica
Finisaj
transparent
Finisaj
Opac
Margine J30 J40
Nu se
permite
20 mm/m
4 pe metru, nu se permite
cu finisaj transparent
Partea
orizontala a
scarii
J10
J30 2 mm/m
Se permite, daca este
laminat
Partea
verticala
20 mm/m Nu se permite
Coloana a
unei scari
in spirala
J30 J40 20 mm/m
4 pe metru, daca este
laminat
Mana
curenta J10
J30 2 mm/m
Nu se permite
Balustrada J10 2 mm/m
Protectie J30 J30 20 mm/m 4 pe metru
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI
Trebuie sa verifice :
Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de tamplarie


Page 248 of 411

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii
lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat );
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie;
Corespondenta sectiunilor tamplariei cu prevederile proiectului;
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA
Trebuie sa verifice:
Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in
documentele de calitate;
Respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE MONTAJ A TAMPLARIEI
Trebuie sa verifice:
Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
Existenta agrementelor tehnice;
Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile
elementelor , distanta dintre elemente, aspectul visual al elementelor;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari
ascunse intocmite pentru aceasta lucrare.
17.10 IZOLATII
17.10.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a
unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a
apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de
constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale
materialelor care compun constructiile .
Capitolele inrudite:
Reabilitare termica;
Lucrari de tinichigerie
17.10.2 MATERIALE SI STANDARDE
MATERIALE
Materiale cu membrane gudronate:
Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS 7064-78;
Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76;
Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-1991;
Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
(SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85;


Page 249 of 411

(CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.
Materiale auxiliare:
Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane
hidroizolante.
LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.
Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le
deteriora, pe distante cat mai scurte.
Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi
ferite de lovituri.
La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
17.10.3 EXECUIA LUCRRILOR
LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE
La lucrarile de hidroizolatii se vorfolosi membranele hidroizolante.
La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.
LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se
respecte prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale detaliilor
respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei
verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de
executie ale proiectului.
17.10.4 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe
etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate
urmatoarele:
calitatea suportului rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute
conform normelor in vigoare;
calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);
calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a
celorlalte lucrari de constructii aferente;
strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;
VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat
suport);
Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5
mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;


Page 250 of 411

Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor,
peste termoizolatiile noi;
Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra
in componenta hidroizolatiilor;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;
Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii
acestuia;
Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor
cu mortar de ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de
mortar special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a
stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii
de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin
carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:
lipirea corecta a foilor;
latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se
admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);
respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel
cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm
sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;
racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata
de elementele de constructie;
realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi,
copertine, sau tuburi;
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante
pana la 7 % inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ;
Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de
apa fiind de 3,6 cm ;
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor
de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune
maxima.
17.11 PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI SIGURANTA MUNCI IN
TIMPUL LUCRARILOR
Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea
muncii, prevenirea si stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la
dispozitie la toate santierele deschise cat si in locatia organizarii de santier cele prevazute in
aceasta legislatie. Antreprenorul va urmari actualizarea continua a tuturor procedurilor legate
de SSM si PSI in conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice
moment documentele sale privind aceasta sa fie corect intocmite.


Page 251 of 411

17.12 PROTEJAREA PROPRIETATILOR PUBLICE SI PRIVATE
Antreprenorul nu isi poate extinde organizarea de santier sau activitatile in afara limitelor
amplasamentului, pe terenurile aflate in proprietate publica sau privata, fara aprobarea
scrisa a administratorilor / proprietarilor acestora.
17.13 LIMITELE DE SARCINA PE OSIA VEHICULELOR
Antreprenorul are obligatia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica
cu sau sunt pe traseul santierului. Antreprenorul este obligat sa utilizeze numai mijloace de
transport si utilaje in conformitate cu codul rutier si sa respecte limitele de greutate maxime
admise de transport pe drumurile publice. Transportul deseurilor pe drumurile publice se
supune reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina
Antreprenorului.
17.14 PROTECTIA SI INTRETINEREA LUCRARILOR
Antreprenorul se va asigura ca toate materialele folosite in procesul de constructie sunt
adecvate si sunt conforme cu toate standardele romanesti si Europene relevante.
Antreprenorul se va asigura ca toate facilitatile sunt functionale si constructia, operarea si
intretinerea lucrarilor poate fi realizata in siguranta si in mod eficient.
18 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII SANITARE
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile sanitare noi.
Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.
18.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii proiectare.
SR 1343/1-06 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
rurale.
STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare.
SR 1846/1-06 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor
de ape uzate de canalizare.
SR 1846/2-07 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor
de ape meteorice.
NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor.
NP003/96 Normativ pentru proiectarea,executia si exploatarea instalatiilor
tehnico- sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena.
NTPA 002/97 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor.
C 42/85 Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de
instalatii.


Page 252 of 411

STAS 1504/85 Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare,
armaturilor si accesoriilor.

STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4165/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine
de vizitare
STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei
STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet.
Dimensiuni principale.
STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale.
STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale,
cabluri.
STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si
canalizare
Legea 10/1995 Calitatea in constructii
H.G.R. 766/1997 Hotarre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii.
H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente
acestora.
P118/99 Normativ privind siguranta la foc
Legea nr. 307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor
C300-1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente
18.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE
Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda se folosesc tevi din PEHD, polipropilena,
obiecte sanitare, armaturi si alte echipamente sanitare.
Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara se folosesc tuburi, coturi si ramificatii in
polipropilena, si conducte PVC KG pentru tronsoane montate in exterior .
Cerinte minime pentru materiale:
Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.


Page 253 of 411

Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana
la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe
filetate pentru asamblarea cu tevi de polipropilena (D20mm 63mm) si robinete
cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2").
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de
serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
- coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate
pe obiecte de portelan sau M.P.)
- drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de
consum montate in perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele
de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat
AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord
olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat.
Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si
piese de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare avnd inel de cauciuc
pentru etanarea mbinrii i cu respectarea strict a instruciunilor
productorului.
Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan
sanitar vitrificat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara
porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte.
In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare
trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea
produselor furnizate.
Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni
si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material.
Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia
termoizolatiei se va face cu folie de material plastic.
Conducta de alimentare cu ap potabil va fi din eav de polietilen de nalt
densitate PEHD-80, SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, avnd 90 x 5,1 mm
.
Principalele caracteristici ale PEHD sunt :
Densitate..- 945 960 kg/m;
Limita de curgere.- 20 23 N/mm;
Alungirea la rupere .- > 600 %
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj .- 1200 N/mm;
Coeficientul de dilatare linear .- 0,14 mm/m;
Coeficientul de conductibilitate termic la 20C..- 0,4 W/mK;
Rezistena minim echivalent (MRS) .- 8,0 MPa.
18.3 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Toate materialele aprovizionate trebuie s fie nsoite de Certificatul de calitate i agremente
tehnice respectiv Declaraie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD
si PVC trebuie s se ncadreze , in ceea ce priveste rezistena i condiiile de montaj, n
prevederile normativului I 1 / 78.


Page 254 of 411

Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare
gravitationala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse
incercarilor:
de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de
certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea ctorva manevre de inchidere
deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaz ordonat pentru transport/depozitare trebuie
prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorrii la extremiti (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub n parte sau cu dispozitive pentru
mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea
se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricror deteriorri. Depozitarea se va face n
locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solar direct, n locuri ferite de
umezeal. Stivuirea se va face pe suprafee orizontale i uniforme.
Tuburile nu trebuie depozitate la o nlime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor
deformri n timp.
La temperaturi joase operaiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grij
maxim innd cont de proprietile/comportarea materialelor n aceste condiii climaterice.
18.4 EXECUTIA LUCRARILOR
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor
de canalizare ;
Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
n reelele instalaiilor interioare de ap, comune pentru incendiu i consum menajer se vor
folosi numai evi din OL Zn,
n cazul n care se folosesc reele separate pentru incendiu fa de alte reele pentru care se
utilizeaz materiale plastice, acestea se vor separa din exteriorul cldirii. n cminul de
ramificaie pe conducta din material plastic se prevede un organ de nchidere care se va
nchide n caz de incediu.
n aceast din urm situaie instalaiile interioare de ap de consum se pot executa din
PEHD dar instalaiile interioare de incediu se execut din eav de OL Zn cu diametrul de 2.
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad
tevi zincate in conformitate cu prevederile I9-1995. La montarea conductelor zincate,
imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati trebuie
executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si
canalizare prevazute in proiect.


Page 255 of 411

La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice,
electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de
rezistenta pe care Antreprenorul are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare dupa aprobarea de catre Inginer
cu masuri speciale de mentinerea rezistentei structurii
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se vor monta piesele de curatire.
18.5 INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Dezafectarea instalaiilor sanitare interioare existente. Vor fi dezafectate numai acele
instalatii prevazute in proiect a se dezafecta. Se va prezenta modul de evacuare a
materialelor dezafectate.
Montarea conductelor de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din
tuburi de polietilena de inalta densitate si polipropilena pentru alimentare cu apa.
Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In portiunile
in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari.
Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe
un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de
conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor,
precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.
Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:
Referinta Distante minime(cm)
Intre conturul conductelor neizolate 3
Intre conturul conductei neizolate si constructia finita 3
Intre fetele exterioare a conductelor izolate 4
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4
Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa
armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor
instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7, respectiv I.6.
Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, in conformitate cu prevederile
proiectului
ee pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor de catre Inginer.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare
fara modificarea geometriei traseului.
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)
Diametrul nominal Conducte neizolate Conducte izolate (m)


Page 256 of 411

(m)
3/8" - 1/2" 3,3 2,0
3/4" - 1" 4,2 3,0
1.1/4" - 1.1/2" 5.1 4.0
2" - 2.1/2" 6.1 5.1
3" 6.7 5.7
4" sau peste 7.5 6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de
directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza
(I.9/1994):
Diametrul nominal
Distanta intre suportii
ficsi. Temperatura
40C(m)
Distanta intre suportii
ficsi. Temperatura
60C(m)
3/4" - 1.1/4"" 100 90
2" 115 100
2.1/2" 125 110
3" 135 120
4" 150 130
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor tip . Se pot utiliza suporti propusi de
Antreprenor cu conditia acceptarii lor de catre Inginer.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se
realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile
necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate.
mbinarea conductelor i racordurilor de PEHD
mbinarea conductelor PEHD se va face prin sudur sau cu flane in functie de
recomandarile producatorului.
Sudura se poate executa n dou moduri:
cap la cap cu disc (oglind) cu rezisten, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (manoane, coliere de
priz).
Factorii care condiioneaz realizarea sudurii i rezistena la presiunea interioar sunt:
temperatura exterioar care poate influena sudura, prin timpul de sudur, pentru
cazul temperaturilor > 5C sau n cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea
unei protecii (cort, prelat sau folie de plastic) care trebuie s acopere maina de
sudur i sudorul i care va fi ncalzit cu ajutorul unui generator de aer cald,
pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
n caz de temperaturi > 40 45 C i expunere direct la razele soarelui,
protecia locului de munc prin acoperire, n scopul obinerii unei temperaturi
uniforme pe tot conturul tubului, iar n msura n care este posibil, extremitile


Page 257 of 411

opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce ct mai mult posibil
rcirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer, vntului;
compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie
cuprins ntre 0,4 0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelai tip de polietilen PE 80, etc.;
sudorii vor fi instruii de productori sau atestai de institutii autorizate;
respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafeelor) i timp,
precum i timpul de rcire nainte de ndeprtarea clemelor de fixare ale
dispozitivului de poziionare.
La efectuarea mbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere
axial a conductelor i se vor cura bine capetele conductelor de impuriti.
18.6 SUDURA CAP LA CAP CU REZISTEN
Procedeul const din pregtirea i apoi nclzirea pieselor de asamblat (conduct/conduct,
conduct/racord, racord/racord) n zona de sudur la temperatura necesar i din aplicarea
asupra acestora a unei presiuni necesare, sudura realizndu-se omogen, fr aport
suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie s se fac n condiiile verificrii temperaturii de sudare
i prin utilizarea aparatelor de sudur, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De
regul, factorul de sudur este egal cu 1.
18.6.1 SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANOANE, COLIERE DE
PRIZ)
Procedeul const din pregtirea i apoi electrosudarea pieselor (manoane, coliere de priz)
pe tub, cu ajutorul rezistenelor ncorporate n piese. De regul, factorul de sudur este > 1.
n cazul acestui procedeu, condiiile mediului i pregtirea, sunt mai importante dect
aparatul de sudur.
18.6.2 MBINAREA CU FLANE
La mbinarea cu flane, prin intermediul adaptorului de flane, (gt) se va avea n vedere
corelarea flanelor metalice adiionale cu cele ale robinetelor, dup standardele ISO, n
funcie de presiune. Procedeul de mbinare cu flane este cel clasic, folosindu-se uruburi i
piulie din oel cadmiat i garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat
18.6.3 ARMATURI
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
de golire
de retinere
de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Se vor monta armturi de golire n toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte
cu cep, STAS 1602, corp din alam turnat AMT 1 i mufa filetat pentru racordarea la evi
de oel la un capt i racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la cellalt capt.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lan pentru protecia racordului
pentru portfurtun.


Page 258 of 411

Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile
usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare i accesoriile acestora se pot monta numai dup ce s-au efectuat proble
de presiune ale reelelor de distribuie apei reci i calde ce consum i dup ce s-au terminat
lucrrile de finisare din ncperi, pentru a se evita degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; nlimea
de montaj prevzut n proiect se msoar de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor
sanitare se va face prin intermediul consolelor, uruburilor cu dibluri, dup caz.
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se
verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce
vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul
se umple cu ciment alb. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din
cauciuc.
Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea.
Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de
pamant, ipsos etc.
18.7 INSTALATIILE DE CANALIZARE
Conducte de canalizare
Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate in vigoare printre care se mentioneaza
STAS 1515/87.
La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor
respecta urmatoarele:
reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45;
se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90;
se vor evita traseele pe sub utilaje.
La conducte se vor monta sustineri astfel:
la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de
traseu;
Pentru conducte de canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate omologate sau cele
propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse
aprobarii inginerului.
Scurgerea i colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaz prin conducte i piese PEHD mbinate cu mufe cu
electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaz prin
receptoare de teras din Ol inox cu folie de contact.


Page 259 of 411

Curatire si verificare
Se vor prevedea piese de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile
pentru curatire, precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:
Diametrul nominal (Dn)
Distanta intre piesele de
curatire, ape conventional
curate
Distanta intre piesele de
curatire, ape uzate menajere
50-70 15 6
100 20 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra
ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect.
Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala.
Scurgeri de la pardoseli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la
curatenie in pozitiile prevazute in proiect, dupa cum urmeaza:
in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si
instructiunile furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canalizare
Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute
prin proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi
nivel sau nivele diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
ventilare secundara:
- separata pana deasupra invelitorii,
- prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
- prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un
unghi ascutit cu varful iin jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat,
asamblate si montate conform I.1 sau din fonta de scurgere.
18.8 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii
zgomotelor si anume:
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla
0,3 - 0,8mm),
Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor
hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton
etc.).
Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate
reglementarile tehnice la care se refera acesta.


Page 260 of 411

18.9 TESTE SI VERIFICARI
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
Incercarea de etanseitate la rece;
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;
Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si
rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la
obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri.
Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.
Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite
scaderea presiunii.
Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare.
Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum.
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:
Incercarea de etanseitate
Incercarea la functionare
Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.
Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pna la nivelul de
refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare,
verificndu-se conditiile de scurgere.
18.10 ABATERI ADMISIBILE
La instalatiile sanitare nu se admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici
scurgeri de apa la canalizare.
18.11 VERIFICARI
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform
proiectului
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform
proiectului.
Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si
obiectelor sanitare
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic
general al instalatiilor sanitare.

19 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII TERMICE
STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii.
STAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni.
STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate.


Page 261 of 411

STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.
STAS 564 -86 Otel laminat la cald.
STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de
incalzire centrala cu apa avand
temperatura maxima de 115C.
EN 1057 evi de cupru pentru instalaii.
STAS 11754 Armaturi industriale din otel. Supape de siguranta cu arc. Tipuri,
diametre nominale si presiuni nominale.
I13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala.
STAS 1733 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane.
Dimensiuni.
STAS 7277 Garnituri din cauciuc de uz general nerezistente la produse petroliere.
STAS 4377 Compensatoare de dilatare. Compensatoareplane in forma de U, L, Z.
Prescriptii de calcul.
STAS 9154/80 Armaturi pentru instalatii sanitare si de incalzire centrala. Conditii
tehnice generale de calitate.
NP 058 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala.
NP 059 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala.
SR EN 15287-1:2008 Couri i canale de fum pentru focare obinuite la construcii civile.
Prescripii generale
GP 051 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a centralelor termice
mici.
STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si
presiuni de lucru maxime admisibile.
STAS 1181 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii
tehnice de calitate.
I25 Instructiuni tehnice pentru efectuarea probelor hidraulice si
pneumatice la recipiente.
I12 Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conducte.
NGPM Norme generale de protectia muncii.
STAS 8420 Termometre tehnice cu rezistenta.
STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
STAS 8558 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii
materialelor de constructii.
STAS 6647 Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente rezistente la foc
pentru protectia golurilor din pereti si plansee.
P 118 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente acestora.


Page 262 of 411

GP 063 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si
sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti din constructii in
caz de incendiu.
I36 Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte
termice.
C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor
la elementele de instalatii.
STAS 6156 /86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale.
P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative.
C 125 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonic
si a tratamentelor acustice la cladiri.
STAS 12025 /1-81 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor
de cladire, limite admisibile.
Principalele materiale utilizate sunt:
tevi de otel pentru distributie si coloane;
tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane;
piese de legatura intre cupru si otel;
fitinguri, robineti;
radiatoare din tabla de otel;
termoizolatie pentru conducte;
echipamentele centralei termice;
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea
caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale
producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de
incalzire.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul
respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in
exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor
emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele recomandate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si
conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).
19.3 VERIFICAREA MATERIALELOR
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund
cerintelor proiectului.


Page 263 of 411

Antreprenorul se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre personalul
specializat propriu.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu vizual
pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari
sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate
sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si
materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse
controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se
verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala
(BRML).
19.4 DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile
furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe
durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau
balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de securitatea
muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se
depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri,
aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice
precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii
muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor
casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate,
etc.)
19.5 PROBE
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate.
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13.
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din
punct de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele
care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate
va fi a personalului de executie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta
calitatea de catre laboratoare autorizate.
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea
eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire,
vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile
estetice si organizatorice.


Page 264 of 411

Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi instruit in prealabil,
conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de
asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa
prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si
punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31
ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie
autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale
ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.
19.5.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor
instalatiei si consta in umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.
Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt
conectate toate echipamentele aferente instalatiei termice, centralei termice, retelele de
conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform
presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se
va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente
la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie
termica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee
sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei. Proba
se face cand temperatura aerului este mai mare de +5C.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de
executie al instalatiei astfel:
o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la
instalatiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;
dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care
se mascheaza sub finisaje deosebite;
presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se
inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti,
plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase);
la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint
supuse prevederii acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei
sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate
controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub
presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de
precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei,
manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri,
crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.


Page 265 of 411

In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se
procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul
verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus
solutii antiinghet.
19.5.2 PROBA LA RECE
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea
elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala
a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la
arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de
presiune trebuie sa fie de 6 bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual.
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la
presiune, cu ajutorul unui manometru.
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de
presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi,
pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.
19.5.3 PROBA LA CALD
Probele la cald se vor face conform Normativului I13 pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste probe se
regleaza si instalatia.
Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim.
Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de ncalzire se
ncalzesc uniform si nu se constata pierderi.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor.
Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-
contractare si la circulatia apei in instalatiile de incalzire.
Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la
cea mai ridicata temperatura de regim (90C).
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-
contractare si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a
instalatiei.
Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea
completa a cladirii.
Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5C.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se
constata eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii
si se va verifica, de asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei.
Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda
la remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei
este obligatorie.


Page 266 of 411

Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate n procese verbale, semnate att de
executant ct si de beneficiar, n care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele
nregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele operatii de remediere care s-au
efectuat.
19.5.4 PROBA DE EFICACITATE
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in
incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in
functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai
concludenta, se va alege o perioada rece, cand temperaturile exterioare in momentul
efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0C si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu
varieze cu mai mult de 3C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile
precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se
incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei,
agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2C. pe
timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa
fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si
intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in
mijlocul incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o
deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de
maximum 100 m
2
, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se
face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii
si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si
uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa
soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare si anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5C;
pentru temperaturi interioare 1/5C;
pentru temperaturile agentului termic 1/2C.
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi
ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de
asemenea, alte camere dupa apreciere;
la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;
la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din
ele.
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare
nivel.
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac
pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in
conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.


Page 267 of 411

Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului
interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile
civile si de la -1C pina la +2C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface
prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al
instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului
gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului
cazanului;
pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei
termomecanice si de automatizare adoptate;
pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor
de expansiune.
In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in
punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
functionarea termostatelor;
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea
informatii corecte;
functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate
regimurile prevazute (nominale, reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
tirajul;
etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum;
functionarea accesoriilor de reglare si siguranta.
La instalatiile de combustibil se verifica:
oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii
presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;
oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii;
asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte;
oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita
a agentului termic.
Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari
de :
rezistenta;
etanseitate.
Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta
de presiune a conductelor.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:
de etanseitate la presiune la rece
de functionare la apa rece si calda.
Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.


Page 268 of 411

19.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:
Norme generale de protectia muncii - NGPM-96
Normativul privind exploatarea instalatiilor de ncalzire centrala I13/1
In toate etapele cuprinse n operatiile de executie ale instalatiilor de ncalzire, vor fi
respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
siguranta n exploatare;
igiena si sanatatea oamenilor;
protectia mpotriva zgomotului;
siguranta la foc.
Verificarile, probele si ncercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de ncalzire vor
fi efectuate respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare pentru
fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de ntreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa
asigure:
luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate
a muncii;
realizarea instructajului de protectie a muncii a ntregului personal de executie la
cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia n fisele individuale sau alte
formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
controlul aplicarii si respectarii de catre ntreg personalul a normelor si
instructiunilor specifice;
verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor
de la normele n vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate n fisele de
instructaj individuale.
Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase se ngradesc si se avertizeaza,
interzicndu-se accesul altor persoane dect celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator
noilor conditii de lucru.
Instructajul va avea n vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente n scopul
evitarii producerii unor accidente.
Masurile de protectia muncii indicate n prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmnd
a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

20 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII VENTILATIE
STAS 4369 /81 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie.
STAS 6648/1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din
exterior. Prescriptii fundamentale.
STAS 6648/2 -82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori.


Page 269 of 411

STAS 10750 -88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si
tipizare.
STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a
bateriilor de racire cu apa.
STAS 12795-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de
sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire.
STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni.
STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale
din otel cu rezistenta la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni.
STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi
neegale. Dimensiuni.
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile
civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare
acustica.
I 13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
central
P 118 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului
C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
instalatii si constructii aferente
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatiile aferente
SR 6724 Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Prescriptii de
proiectare.
GP 063 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si
sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti din constructii in
caz de incendiu.
C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor
la elementele de instalatii.
GT 021 Ghid privind metode si tehnici de reducere a zgomotelor si vibratiilor
produse de echipamentele instalatiilor de ventilare si climatizare in
constructii.
P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative.
C 125 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica
si a tratamentelor acustice la cladiri.
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele
norme si prescriptii tehnice in vigoare:
Normativul I 5
Normativul I 13
Normativul I 9
Obligatiile si directivele ce decurg din:


Page 270 of 411

- Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-
88; PE924/E-35; C4-77; C56-85; I25-72; HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea
caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale
producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul
respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in
exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici;
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ;
Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor;
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor
emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor Inspectiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) vor trebui sa
corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale
Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML)trebuie sa fie insotite de certificatul de
atestare.
Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt :
Tabla zincat obinut prin laminare din OL 34 i zincat la cald. Grosimea
stratului de zinc trebuie s corespund unei cantiti depuse de minim 350 g/mp
pe ambele fee.
Profile din otel pentru sustineri si flanse
Saltele din vat mineral cu coeficient de conductivitate termic 0,065 kcal/mp h
grd, higroscopicitate max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie s depeasc 2 %. Se
folosesc la izolarea canalelor de aer i a pieselor speciale.
Band de oel 20x2 mm (STAS 1945-90), folosite la inelele antiglisante i
antitasante pentru susinerea termoizolaiei.
Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la mbinarea tubulaturii
prin flane pentru asigurarea unui etaneiti corespunztoare.
20.3 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu
mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor,
vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor.
Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare
organizate in acest scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si
stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe
durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop,
cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii.


Page 271 of 411

Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se
depoziteaza in magazii inchise.
Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice
asezarea foilor de tabla direct pe pamant.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si
in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau
usor deformabile.
20.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in
tabelul de mai jos:
Diametrul sau latura
mare a canalului
(dimensiuni nominale)
(mm)
ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm)
Canale
din tabla
Canale din
zidarie de
caramida sau
beton
Canale din Plci
de materiale
plastice
Canale din
Plci de fibre
minerale
100-250 2 5 3 4
280-500 3 6 4 5
500-1000 5 8 6 7
1120-1400 8 12 10 -
1600-2000 10 15 12 -
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele
admise se vor stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla
trebuie sa respecte dimensiunile standardizate.
Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5 ;
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor
drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:
prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv;
prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de
1.5 mm sau mai mare;
prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt,
precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu.
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:
pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:
- falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv;
- falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari;
- falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea
conductelor cu sectiune rectangulara.
pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:


Page 272 of 411

- falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau
sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe
doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de
10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm;
- falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea
conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm;
- falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara
ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi
presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm
pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si
respectiv 15 mm.
Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan
perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori
grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos.
Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea
tablelor asamblate.
Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de
tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu
lungime maxima posibila.
Nu se admit deformri vizibile la pereii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se
admit abateri vizibile de la forma circular a seciunilor. La canalele regtangulare nu se admit
laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte.
20.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE
Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de
presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate
prin presare sau prin alte sisteme agrementate.
Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale
prin nituri.
La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.
Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.
20.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a
pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite
sau prin alte tehnologii agrementate.
Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace
mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:
la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se
gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare
la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie
solicitata la sarcini admisibile.
Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de
tabla.


Page 273 of 411

La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare
transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250
mm.
Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara
a canalului sa fie cit mai neteda.
Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa,
partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor,
dupa cum urmeaza:
la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90
la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20
mm pe fiecare din laturile verticale adiacente.
Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare
din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si
se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.
Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare
adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).
Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a
pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer
proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele
din aer au forma granulara.
Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la
tubulatura flexibila, etc)
la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre,
aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele
tehnologice
la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc
- la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C
- in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse,
pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu
cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a
realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer,
precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm.
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor
stabili in functie de dimensiunile canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie
perpendicular pe axa canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si
confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4
mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor
vehiculate si de gradul de etanseitate necesar.


Page 274 of 411

Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul
canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea
acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin
flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.
20.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ
La montarea instalaiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5.
Construcia cldirii trebuie s permit introducerea aparatelor i tubulaturii; trebuie s fie
practicate toate golurile n fundaii, perei, planee prevzute n proiect. Dac unele goluri
lipsesc, spargerile care trebuie efectuate se vor face de ctre antreprenor numai cu avizul
Inginerului.
Introducerea n centralele de ventilare a apratelor i mainilor care se monteaz pe
postamente, fundaii, console platforme, etc. se va face numai dup executarea acestora i
ntrirea betonului.
Pentru realizarea unui montaj corect este necesar trasarea i nsemnarea tuturor
elementelor componente.
20.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara
sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2
- 3 mm pe 1 m inaltime.
Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru,
numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind
forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile
longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta
a tronsoanelor consecutive.
La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla
astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele
orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel:
Diametrul sau latura canalului
rectangular(mm)
Distanta maxima de sustinere
sub 400 3
peste 400 4
NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate,
distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic.
Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.


Page 275 of 411

20.4.5 MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE
nainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor nscrise pe plcuele
de identificare datele proiectului, controlul exterior generat al strii agregatului, existenei
vaselinei de ungere n casetele rulmenilor , starea izolaiei motoarelor electrice.
naiante de fixarea definitiv pe poziie se va regla orizontalitatea aezrii ventilatorului i
motorului.
Pentru asigurarea condiiilor normale de funcionare a unui ventilator se vor lua urmtoarele
msuri:
legarea la pmnt a motorului electric:
verificarea legturilor din cutia de borne a motorului electric astfel nct sensul de
nvrtire a rotorului ventilatorului s fie corect.
Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe
console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de
plansee.
La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la
sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.
Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe
sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii
vibratiilor in intreaga cladire.
Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de
constructie ale cladirii.
Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau
caldurii.
20.4.6 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o
functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor
respecta urmatoarele masuri:
axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale,
flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer;
sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc
sau pisla de 3-5 mm grosime;
sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se
intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin
patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor
un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer
daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de
acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer
sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta
avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului
ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau
zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.


Page 276 of 411

20.4.7 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE
Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea
tehnica a produsului . Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca
indeplinesc conditiile de siguranta la foc in privinta partilor componente.
Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata:
starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator);
starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele
tevilor;
starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor;
rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama;
starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane.
Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si
legaturile la instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de
constructie pe care sint fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta.
Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier,
prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura.
Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de
joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit,
fata de racordurile olandeze, o manipulare mai usoara la montare si demontare.
Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa
nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului
incalzitor.
Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului.
Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj
etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului.
Pozitia de montaj a bateriei va fi in toate cazurile cea indicata de fabrica producatoare.
20.4.8 MONTAREA FILTRELOR
Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile producatorului.
La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg
perimetrul filtrului.
Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea
prafului, etanseitatea partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.
20.5 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de
izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se
aseaza. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile,
forma, duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau indicate de firmele
furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul,
situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin
constructie.


Page 277 of 411

burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu
elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
20.6 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile
de ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop
verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului,
performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei
functionari corecte.
Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care
vor fi efectuate in urmatoarea ordine:
lucrari pregatitoare;
verificarea instalatiei;
punerea in functiune a instalatiei;
reglarea instalatiei;
probarea echipamentului din instalatie;
verificarea eficacitatii globale.
20.7 VERIFICAREA INSTALATIEI
Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la:
corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in
vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5;
corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in
proiect.
Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile
enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din
proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la:
ventilatoare;
pompe;
filtre de aer;
baterii de incalzire si de racire;
camere de umidificare;
aparate de conditionare;
corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata;
calitatea executiei;
functionarea elementelor componente;
alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific;
conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;
conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai
indelungate;
conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in
proiect;
conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.
VERIFICAREA INSTALATIEI IN DETALIU


Page 278 of 411

Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor
dispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor;
Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se
va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute
in proiect;
Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile;
Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj,
tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii;
Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea,
fixarea, turatia si punerea la pamint;
Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer,
dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale;
Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile
de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale;
Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea;
Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;
Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul,
dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de
ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si
pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect);
Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul,
dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de
reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect);
Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si
fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor
de reglare (daca au fost prevazute in proiect);
Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de
racordare la tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare
al prafului colectat, fixarea;
Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra
patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;
Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor,
modul de actionare asupra elementelor instalatiei;
Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis
de unitatea metrologica respectiva.
20.8 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI
Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei
(conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de
ventilare-climatizare).
Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate:
conductele de aer, in interior;
plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer;
camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec;
rigolele, canalele de scurgere, sistemele si elementele de golire;
elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in
interiorul carcaselor ventilatoarelor);


Page 279 of 411

bateriile de incalzire si de racire;
tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire;
bazinele camerelor de umidificare;
camerele de umidificare;
separatoarele de picaturi;
clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare;
gurile de ventilare;
elementele sensibile ale traductoarelor.
La verificarea calitatii executiei se va observa daca:
dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;
nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau
convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari;
suruburile sint strinse suficient;
garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer;
ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii
canalelor.
Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca
exista curburi sau sageti ale traseelor drepte.
Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al
condensului.
Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor.
Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.
Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor.
Verificarea, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura.
Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea
modului in care isi indeplinesc functiunea.
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de
apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul
principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din
gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea
diferi cu cel mult 15%).
Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a
aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii
instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune.
Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de
montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare
(platforme, postamente, goluri).
20.9 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI
Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:
pornirea in sarcina redusa;
pornirea in sarcina normala;


Page 280 of 411

functionarea de proba.
Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a
altui organ de reglare, montat pe ventilator.
Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni
excesive.
Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect.
Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-
se:
lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de
transmisie;
curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie;
lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie;
lipsa unei incalziri anormale a motorului electric;
lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere;
lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor;
la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita
supraincalzirea acestuia.
Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.
20.10 REGLAREA INSTALATIEI
Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar,
astfel incit:
dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure
debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare;
dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al
instalatiei indicat in proiect;
organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-
climatizare cu energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii
inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.).
20.11 PROBAREA INSTALATIEI
Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin
masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si
anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de
praf.
De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si
dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de
specificul instalatiei.
La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul
de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de
reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si
cel prevazut in proiect se admite o diferenta de 5% 10% din debitul prevazut in proiect.


Page 281 of 411

In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este
mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri:
modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu
acordul scris a acesteia;
modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare
corespunzatoare;
modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al
Beneficiarului instalatiei si al proiectantului.
Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer),
nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile
certificate de intreprinderea producatoare.
La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care
definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare
existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect,
corespunzatoare regimului nominal de functionare.
La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare
curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit
rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie.
In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in
proiect, se va masura si gradul de retinere al prafului.
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
20.12 PREVEDERI FINALE
Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de
ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive
mecanice sau electrice de avertizare.
Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor
atmosferice si a vietuitoarelor.
Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia
persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor
instalatiei.
In acest scop:
Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati
care pot provoca raniri;
Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime
admise de NRPM;
Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile
de a fi emise, smulse sau linse;
Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.
In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia
lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:
instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;
prescriptiile politiei sanitare din zona;


Page 282 of 411

prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru
depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care
face parte instalatorul.
Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie,
solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp)
de catre Antreprenor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor
activitati.
Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii
santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de
calculatie pe baza ofertei principale.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi
inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se
vor consemna in scris.
20.13 NORME DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:
Normativul privind exploatarea instalatiilor de ncalzire centrala I13/1
In toate etapele cuprinse n operatiile de executie ale instalatiilor de ncalzire, vor fi
respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
siguranta n exploatare;
igiena si sanatatea oamenilor;
protectia mpotriva zgomotului;
siguranta la foc.
Verificarile, probele si ncercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de ncalzire vor
fi efectuate respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare pentru
fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de ntreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa
asigure:
luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate
a muncii;
realizarea instructajului de protectie a muncii a ntregului personal de executie la
cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia n fisele individuale sau alte
formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
controlul aplicarii si respectarii de catre ntreg personalul a normelor si
instructiunilor specifice;
verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor
de la normele n vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate n fisele de
instructaj individuale.
Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase se ngradesc si se avertizeaza,
interzicndu-se accesul altor persoane dect celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator
noilor conditii de lucru.


Page 283 of 411

Instructajul va avea n vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente n scopul
evitarii producerii unor accidente.
Masurile de protectia muncii indicate n prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmnd
a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
20.14 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
Norme PSI:
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la
actiunea focului P118/93.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ncalzire - I13/2002.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu
mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si
personalului care executa aceste instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta n organizarea
acesteia att la nivelul central al unitatii care executa, ct si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic n timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare
conform prevederilor SR ISO 3864-1. In vederea interventiei n caz de incendiu vor fi
organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a
serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti
stingerea incendiilor (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire
si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora), precum si alte normative n vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice,
topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care
realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor n cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare
vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi mpiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel nct sa se evite riscul producerii de incendii sau
explozii si cu permis de lucru cu fos deschis.
Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile n care se realizeaza sudurile vor fi mprejmuite cu panouri rezistente la foc
evacundu-se materialele combustibile si interzicndu-se accesul altor persoane dect cele
care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate n spatii ventilate si la distante de minim 10 m
de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de
substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de
oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., n stare perfecta care sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie.


Page 284 of 411

Spatiile n care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator
fara recircularea aerului.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.
Aceste zone vor fi mprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau
unelte care pot produce scntei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi
limitata la strictul necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vntului astfel nct
vaporii substantelor sa nu fie ndreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis n zonele unde se executa izolatii sau operatii
cu substante inflamabile.
Masuri PSI:
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari n caz de
incendiu.
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi
completate n timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.

21 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE
21.1 INSTALATII ELECTRICE
I 7 - 11 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 Vca si 1500 Vca;
I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare
de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;
P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor;
NTE 007 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;
PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice;
PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
industriali si similari;
PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la
iluminatul artificial si in utilizari casnice;
PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;
NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea
instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie;


Page 285 of 411

NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial
in cladiri;
C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente;
STAS 2612 -87- Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise;
STAS 3184/3 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana
la 250 Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate.
STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;
SR EN 60529 - Grade de protectie asigurate prin carcase;
STAS 7656 - Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii ;
STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice;
SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie;
SR HD 60364-5-559:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat;
SR HD 60364-7-703:2005 Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii
pentru instalatii sau amplasamente speciale;
SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si
montarea echipamentelor electrice.Reguli generale;
SR HD 60364-5-54:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-
54:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la
pamant,conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare;
SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii...Partea 5-
53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si
comanda;
SR CEI 61200-52:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice.Sisteme de pozare;
SR CEI 61200-53:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice.Aparataj;
SR HD 60364-6 :2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare;
SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004Corpuri de iluminat.Partea2-22:Conditii
speciale.Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranta;
SR EN 60598-1:2005Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si
incercari;
SR EN 60598-2-3:2004Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri
de iluminat pentru iluminatul public;
SR EN 50110Exploatarea instalatiilor electrice;
SR CEI 60050(461)+A1:1996Vocabular electrotehnic international.Capitolul
461:Cabluri electrice;
SR CEI 60050-845:2005Vocabular electrotehnic international.Capitolul
845:Iluminat;
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;


Page 286 of 411

C300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
HGnr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora;
Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice NSPM 2002;
STAS 4102/85 - Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie ;
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului
normativ.
In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala .Tuburile de
protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta
deteriorari ale izolatiei vor fi respinse.
Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de
conformitate sau vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in
constructii.
Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a
Inginerului.
La receptia lucrarilor se vor respecta:
C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora
21.1.1 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI
Inainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga
documentatie si de a sesiza Inginerul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante
constatate in proiect, in vederea solutionarii.
Se considera ca, Antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste
detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Materialele si
echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru
pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor
electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa,
lovire.
Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta
cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si
Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei".
Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe
cheltuiala lui.
Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.
Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor
mecanice.
Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si bine ventilate.
Documente tehnice


Page 287 of 411

Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in
lucrare, Antreprenorul va transmite Inginerului si Proiectantului, spre aprobare, cate o fisa
tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-
functionale, dimensiunile de gabarit, etc.
Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in
fisiere la sediul Antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile
implicate.
21.1.2 VERIFICARI SI PROBE
In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru
a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea
instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul.
Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale
instalatiilor, asa cum o cer Inginerul sau Proiectantul, pentru a se permite asigurarea
desfasurarii lucrarilor de constructii.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul
tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului QA al intreprinderii
de executie.
Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform
instructiunilor pentru lucrari ascunse.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc).
Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor.
Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce
urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic,
vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit
pentru motoare.
Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip,
dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare,
buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea
prevazute in proiectul respectiv.
Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea
lor.
Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de
materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu
sublerul, metrul.
Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din
proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase
sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.
Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata
neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe
teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat Antreprenor
si aprobat de Inginer.
Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse
si nu vor fi puse in opera.


Page 288 of 411

Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de
montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni
neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi
respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de
material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a
calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul
(ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul
cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor
cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta
nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care
prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-
circuitate intre faze.
Pozarea cablurilor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii
de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inainte de a incepe montarea
elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de
masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei
corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice.
La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca:
lungimea traseului este cea mai scurta posibila;
au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii,
inclusiv cele pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi
evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie;
au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul
exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor
corozivi etc);
au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de
pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice
(de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de
ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe
elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac
conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate.
La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va
verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in
vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata.
La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere,
poduri, stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc,
daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect
si din prescriptiile tehnice.
La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales
este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc,
daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la
pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in
vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in
incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele
admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul).


Page 289 of 411

La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc,
pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde
prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De
asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele
metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice.
In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate,
nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou
alese sunt verificate si gasite satisfacatoare.
La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in
cofraje, se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a
tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a
efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au
iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu
s-a schimbat etc.
Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic
al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile
necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si
calitatii.
Verificari de efectuat pe faze de lucrari
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care
pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea
Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale.
In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a
energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi
efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta Inginerului.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului.
Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor
sintetiza intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte Cartea
constructiei
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in
tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc).
La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor,
santurilor etc.
La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la
sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori,
etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele
conducte (de faze, de protectie etc). Sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda
prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la
cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile
din prescriptiile tehnice in vigoare.
Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor,
cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform
prescriptiilor.


Page 290 of 411

Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se
constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute.
Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5
atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea
rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele,
vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si
proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si
pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu
lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel
putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.
Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand
toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu
toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al
inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In
timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant.
Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate
receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele
montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi.
Toate circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea
remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective.
Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea
receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare:
Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat
sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit;
Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din
prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu
are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in
proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de
pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de
dispersie. Atunci cand valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala
cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare.
Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica.
Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice,
respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a
instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare.
Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra
tensiunilor periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe
(naturala + artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie;
daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii
impuse in prescriptia tehnica de specialitate;
dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand
continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie;


Page 291 of 411

se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica
continuitatea electrica a ansamblului.
Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in
prescriptia tehnica respectiva, ea va fi respinsa.
Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.
La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla
vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele:
modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei,
conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;
modul si calitatea executarii legaturilor;
existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in
proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru
remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
La instalarea :
- cablurilor electrice i a tuburilor de protecie, se vor respecta condiiile din
normativele NTE 007/08/00 i NP-I7-2011 ;
- corpurilor de iluminat, se vor respecta condiiile din normativul NP-I7-2011.
Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie
care va fi numita si isi va exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a
receptiei obiectelor de investitii.
TESTE ELECTRICE GENERALITATI
Pe timpul excecutiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de
montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte.
a) Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate
verificarile (exceptand verificarea finala):
Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute.
Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se
vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Antreprenorului.
b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conforme sectiunilor din standardele aprobate
privind probele,. Probele vor include dar nu se vor limita la:
Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau
ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare;
Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti
curent continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de
test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm;
Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor;
Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;
Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa
finalizarea verificarii circuitelor secundare;


Page 292 of 411

Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;
Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator
pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului;
Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu
instructiunile producatorului;
Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare;
Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate
dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de
nerespectarea secventei fazelor );
Test functional/operational pentru toate echipamentele;
Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.
Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va
face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida. c)
testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric.
d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite
inainte.
e) Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale
suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate.
f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in
rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea
necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime.
g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie
sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de
Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal
numit de Beneficiar sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului.
h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului.
VERIFICARI PRELIMINARE
Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se
mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura
functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung
echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se
usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine
adecvata si constanta rezistenta izolatiei.
Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate
necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului.
Teste demonstrative se vor face pentru:
echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat;
fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;
existenta proiectului si a detaliilor de excutie;
verificarea terminarii etapelor executate anterior (PV receptie lucrare anterioara);
toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit
degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea
materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau
spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ;


Page 293 of 411

existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in
documentatia constructorului;
daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii
10/1995;
verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca
lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect
si prescriptiilor tehnice;
existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe
santier ;
la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului
de verificare emis de organele de metrologie;
daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor
instalatii, precum si pana la elementele de constructie;
daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in
timpul executarii;
daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa
executarea de trasee ale instalatiei electrice;
daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune,
din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii;
verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a
echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;
existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ;
daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;
daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si
reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;
existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice;
daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa
tensiune si a motoarelor de joasa tensiune;
nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara
avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.
VERIFICARI SI PROBE PENTRU TABLOURI ELECTRICE
Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect.
Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea
scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu
acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior
al aparatelor, echipamentelor etc.
Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in
proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de
protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de
daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi
remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii,
inainte de a fi introduse in lucrarile respective.
Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995;
Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5:


Page 294 of 411

verificarea realizarii corecte ale circuitelor;
verificarea aparatelor din componenta echipamentului;
verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor;
incercarea cu tensiune marita a circuitelor;
probe functionare;
INCERCARI SI PROBE LA CIRCUITE IN CABLU SAU CONDUCTOARE
Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de
montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni
neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi
respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de
material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a
calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul
(ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul
cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor
cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta
nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care
prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-
circuitate intre faze.
Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.
verificare la continuitate si identificare faze;
verificarea rezistentei de izolatie;
verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
INCERCARI SI PROBE PENTRU LEGAREA LA PAMANT
Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:
masurarea rezistentei de dispersie;
verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant;
masurarea rezistivitatii solului;
verificarea tensiunilor de atingere si de pas;
masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu
prizele de pamant legate la acesta.
verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate
cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane.
Verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);
se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a
ansamblului.
Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:
verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a
instalatiei si care consta din:
verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;


Page 295 of 411

verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.
Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din:
verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile
electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou
cat si la corpurile de iluminat;
verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.
Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a
instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde:
masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);
se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de
pamant cu centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza
cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect.
Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI
In timpul executiei se va verifica:
Modul de realizare a bransamentului electric;
Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt
montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana
care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri,
camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se
deschide usa , spre clanta;
Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la
urmatoarele inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere
de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine
etc.; 2 m la scoli, in clase.
Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare;
Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau
cablurile. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de
pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc
pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o
distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele
verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta
de 100-150 mm de acestea.
Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite
daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.
Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul
tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor;
Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite
in incaperi uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B,
PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu
temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate
aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu


Page 296 of 411

degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si
in incaperi cu medii corozive (numai ingropat).
Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de
condensatie din interiorul tuburilor.
Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5
pana la +35C.
Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta;
Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect)
Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform
proiect);
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa
suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat;
Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A;
Existenta protectiilor prin legare la pamant;
Existenta instalatiei de paratrasnet;
Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem
eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii
potentialelor;
Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine
cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care
actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect
(relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee
de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului,
relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)).
Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si
dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare;
Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ;
Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame,
postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice;
Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Antreprenor;
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune;
Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.)
In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj
se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor,
dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.;
Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca
tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de
ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai
mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ.
Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care
sa ateste calitatea lucrarilor executate;
Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ;


Page 297 of 411

Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a
intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a
protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici;
Se verifica rezistenta prizei de pamant
Se verifica numarul de prize de circuit;
Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu
valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate,
conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.)
Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare
(unde este cazul);
Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .;
Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si
Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a
instalatiilor;
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE
La terminarea lucrarilor se vor verifica:
calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;
la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de
instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza
verificari pe faze de lucrari la care participa Antreprenorul si Inginerul;
daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori
autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Inginerul;
calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56;
corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii
oficiale;
aspectul si calitatea lucrarilor;
conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ;
aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;
functionarea instalatiei;
existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale;
existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni,
tronsoane, la tabloul electric ;
daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului
de explozie in medii explozive.
Receptia
receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a
instalatiei care indeplineste conditiile cerute;
receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in
urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala.
Conditii de receptie
Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta
considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile
semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza dosarului inaintat de Antreprenor furnizorul de


Page 298 of 411

energie electrica, va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se
va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a
tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt
consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor).
Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care
sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune.
Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de
Antreprenor conform HGR 273/1994.
Verificari receptie
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:
existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;
functionarea corecta a aparatelor;
functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;
functionarea corecta a instalatiilor de protectie.
La receptia finala se va verifica:
remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;
functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.
Perioada de garantie
In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare
trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care
apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte.
Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi
ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de
intretinere.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca
Antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor.
Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul
responsabilitatii Antreprenorului.
21.1.3 INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si
comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat.
Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si
comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele
necesare functionarii in regim automat (senzori, presostate, manometre, termostate,
controlere, etc.).
Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate
de structura de rezistenta a constructiilor.
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate
ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare
vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn,
coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn.
Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii
consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele


Page 299 of 411

(forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la
suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz.
Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva.
Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile
echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.
21.1.4 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor
respecta prevederile normativului I7/2011, caracteristicile de arhitectura, caracteristici
luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui
obiectiv.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie,
cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2011.
Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si
caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de
specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.
21.1.5 INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea
conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform
prevederilor I7-2011 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se
utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de
sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de
sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua
puncte prin intermediul pieselor de separatie PS.
Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce
necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de
16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate
partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme
principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele
asemenea, etc.)
Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar
cu o priza artificiala.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru
instalatii electrice si de maximum 1 Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si
paratrasnet.
Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava
OLZn 2 , l=3m.
Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din
zona.
21.1.6 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI
La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativului I.7-
2011.
La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:


Page 300 of 411

caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate:
inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;
caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT;
amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;
categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de
incendiu si dupa gradul de rezistenta la foc;
valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor
invecinate;
vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta
sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla,
elemente metalice ale instalatiilor etc), daca acestea indeplinesc simultan urmatoarele
conditii:
au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate normativul
I7/2011;
prezinta continuitate electrica sigura in timp;
sunt protejate la coroziune;
au rezistenta mecanica necesara;
sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii
vantului etc.
Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in
normativul I7-2011 .
Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente
ale IPT numai in cazuri exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie
reparate IPT existente executate din astfel de materiale si nu este posibil sau nu se admite
imbinarea lor cu elemente executate din otel.
La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije
de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare
de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice
utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru
masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 2,5m de pamant, la
care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii
in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare
prin atingere etc.
Legaturi electrice la instalatia I.P.T.
Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea
legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu
conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice corespunzatoare,
cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la
coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.


Page 301 of 411

Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de
contact se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele
de contact, pe cat posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se
executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm si cu 2 suruburi de
min. M8 sau prin lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea
aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale
conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari,
sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu
raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de
constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata
legaturii este de cel putin 10cm.
In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt,
lipitura, sudura, suruburi, nituri.
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale
elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor
accesibile pentru control si eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe
elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin
sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului.
Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se
asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se
prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in
care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88).
Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea
suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care
se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa
terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate
pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza
anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in
PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin
vopsire.
Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.
Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate
portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole.
In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:


Page 302 of 411

in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de
deteriorare mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de
deteriorare mecanica;
in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla
de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se
interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru
protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile
cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin
alunecarea zapezii sau a ghetii.
Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie.
Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei
de dispersie.
Controlul se va face de catre un organism agreat.
Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul
de studii trebuie sa aprobe materialele.
Antrepriza va realiza:
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de
paratrasnet;
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de
legare la pamant
Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare,
conductoare de captare, coborare, piese de separatie, etc.;
Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control
agrementat;
Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie la
trasnet in care pe langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de
masura, elemente de protectie mecanica.
Instalatia de compune din :
Stalpi metalici /beton;
Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;
Conductor de coborare OLZn 30x3mm
Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant
Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere
minima.
Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de
captare sau de coborare vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum,
burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi
protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare se va
prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie.
Conductoare


Page 303 of 411

La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform
normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de
directie la mai putin de 90 grade.
Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de
Antreprenor clientului si biroului de studii.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile
sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere
minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.
Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea
controla rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din
otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia
exacta de amplasare se va stabili pe santier.
Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime
de 2m minim deasupra terenului natural.
Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.
Electrozi
Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6
in 6m. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi
pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii
electrice si paratrasnet.
Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de
masura.
Masuri de protectie a muncii. La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in
prezenta documentatie se vor respecta prevederile:
Legii Protectiei Muncii citata in capitolul special destinat Protectiei muncii din
acest caiet de sarcini
La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din
regulament privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514
(sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de
protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;
Norme specifice furnizorilor de energie electrica pentru lucrul in instalatiile
electrice fara sau cu tensiune;
Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu
avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul
Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul
executarii lucrarilor.
21.1.7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
INSTALATII INGROPATE
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor
monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul


Page 304 of 411

acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice
montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice
Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor
monta pe aceeiasi verticala.
Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7/2011.
Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2011.
Montarea tuburilor de protectie
Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost
indicate in normativul I7/2011.
Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe,
curbe; adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540)
etanse si etichetate.
Trasee
La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor
(cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire,
cuptoarele etc) - distante conform I.7/2011.
In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se
utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).
In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor.
Prinderea conform I.7/2011.
Dozele si cutiile de derivatie
Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se
interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu
conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se
prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul
conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul
conductelor din cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite
trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele
acestora.
21.1.8 INSTALATII APARENTE
In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu
pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie
ale cladirii.
In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate
in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba
diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului.
In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la
trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre
cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa
uscare excesul de spuma se va indeparta.


Page 305 of 411

In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar
cu al tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia
conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu
diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie
fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe
acelasi pod de cablu. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu.
Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.
Se va respecta normativul NTE 007/08/00 si precizarile din I.7/2011 .
Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu
ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este
posibila deteriorarea cablurilor.
Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor
de energie.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de
trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu
privire la distante si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la
capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale.
Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri,
cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30
ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea
cablurilor.
In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile
de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de
temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri.
Se va respecta normativul I7/2011 si NTE 007/08/00.
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru
manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC .
In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste
limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu
temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura.
In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind
un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor.
21.1.9 MONTAREA APARENTA A CABLURILOR
Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua
puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru
cele nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.


Page 306 of 411

De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10 cm, dar in
conformitate cu NTE 007/08/00 cap.4.2
CURBAREA CABLURILOR
Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de
indicatiile Furnizorilor.
PROTEJAREA CABLURILOR
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton.
Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a
agentilor corozivi etc).
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii
deformarilor datorita variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi
metalice.
In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate
aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.
MONTAREA CABLURILOR PE STELAJE SI PODURI DE CABLURI
La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in
general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea
cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie
din aceleasi profile executate din tabla de otel.
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt
consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de
2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:
varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru
cablurile de energie, cu sectiuni mari);
varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se
utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru
console si pentru montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale,
care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.
DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade
Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade
Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte
reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la
temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt
protejate termic (conform NTE 007/08/00 si I7/2011). Distantele se aplica atat la cabluri cat
si la circuite in tuburi, tevi.


Page 307 of 411

TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi
prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea
la capete cu tije de protectie.
Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel.
La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la
inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc
corespunzatoare peretelui strapuns.
DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE)
Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la
100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si
la intervale de 150 cm pe verticala.
Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la
intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice
distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele
sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici,
iar limitele superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii,
coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.
LEGATURI ELECTRICE
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza
numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza
asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal"
speciale sau prin presare in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.
ELEMENTE DE FIXARE
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate
anterior
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei
si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii
echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton
precomprimat sau in grinzi metalice.
PROTECTIA LA FOC
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON
(INSTITUTULUI DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN
CONSTRUCTII, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in
catalogul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de
acord cu prevederile Normativului P 118.
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE


Page 308 of 411

REGULI DE INSTALARE A CABLURILOR IN PAMANT
Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi
metalice.
Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.1 si
art. 4.3.1. din NTE 007/08/00, cu urmatoarele precizari:
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:
- Adancimea de pozare H in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
- in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.
- adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de
conexiuni si de transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in
cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala L intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri
pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.

Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:
Comanda Energie Telefonie Tractiune Ale
Tipuri de cabluri control 1s 620kV MTTc urbana altor
trif. monof. unitati
Comanda - control Nenormat 10 101) 101) 502) 502) 502)
Energie s 1kV 10 7 25 25 502) 502) 502)

Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform SR 832:2008 .
Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m.
L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza
in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,150,20 mm si orice culoare, se monteaza ca
despartitoare intre straturile de nisip si pamant. Benzile avertizoare, avand latimea minima
de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm
deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (Atentie! Circuite electrice. Pericol de
moarte!), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de
4002005 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara,
inscriptionata(Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!). Cablurile se pozeaza in
santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant
(granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un
dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si
pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce
deteriorarea cablurilor).
Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;
in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;
in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;


Page 309 of 411

deasupra mansoanelor.
Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor
termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre
cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta
distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe
traseu la distante de circa 1 m.
In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila
a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte.
Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica
corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor
obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de
proiect.
Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte -
daca nu exista alta specificatie pe plansa.

Nr.
Crt
Denumirea retelei,
constructiei sau
obiectelor
Distanta minima(m)
Observatii
in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
1. C
O
N
D
U
C
T
E
apa si
canalizare
0,5* 0,25 *) La adancimi peste 1,5m distanta
minima este de 0,6m
2. termoficare,
abur
apa fierbinte
1,5
0,5
0,5
0,2
Distantele pot fi reduse cu 50% cu
masuri de protejare termica a cablului
sau de reducere a incarcarii
3. fluide
combustibile
1,0 0,5* *) Distanta poate fi redusa pana la 0,25m
in cazul protejarii cablului in tuburi pe
toata lungimea intersectiei plus cate 0,5m
pe fiecare parte
4. gaze 0,6* 0,1 *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi,
distanta va fi functie de presiunea
gazelor si anume 1,5m pt. presiune joasa
si intermediara, 2m pt. presiune redusa si
3m pt. presiune medie
5. Fundatii de cladiri 0,6 - Cu conditia verificarii stabilitatii
constructiei
6. Arbori (axul
acestora)
1,0 - Se admite reducerea distantei cu conditia
protejarii cablurilor in tuburi
7. L
E
A
s1kV 0,5* - *) Distanta se masoara de la marginea
stalpului sau fundatiei
8. L
E
<1kV neutru
izolat
sau
tratat
1,0 - Distantele se masoara de la conductorul
extrem al LEA (proiectia pe orizontala);
9. A neutru
legat
la
5,0 - Pentru cablurile de comanda control si de
telemecanica, precum si pentru
adoptarea unor distante mai reduse se


Page 310 of 411

Nr.
Crt
Denumirea retelei,
constructiei sau
obiectelor
Distanta minima(m)
Observatii
in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
pama
nt
vor face calcule de influenta
10. Sina de tramvai (cea
mai apropiata)
2* 1** *) Se admite
reducerea pana la
1m in cazul
cablurilor cu
invelis din PVC
sau pozate in
tuburi
**) Cablurile se
monteaza in tuburi
de protectie; unghi
minim de traversare
60 (recom. 75-90
11. C
A
I
N
E
E
L
E
uzinale 1 1* - *) Unghi minim de
traversare 75.
12. F
E
R
A
T
E
C
T
R
I
F
I
C.

MTTc 3 2* Cablurile vor fi
protejate in tuburi
pana la limita zonei
de expropriere, dar
min.2m de la sina
extrema
13. C
A
I
E
L
E
C
T
uzinale 1,5* ** *) Cu masuri de
protectie pentru
cabluri
idem dar min.3m;
traversarea la 10m
de ace sau de cablu
de intoarcere;
14. F
E
R
A
T
E
R
I
F
I
C
A
T
E
MTTc 10* ** *) Se admite
reducerea pana la
3m pe baza de
calcul, cu masuri
de protectie pentru
cablu si cu
aprobarea
organelor MTTc
**) 1,4m - tub
izolant (PVC, beton
etc);
3m tub metalic.
15. Drumuri 0,5* 1** *) Masurata de la
bordura spre
trotuar (in
localitati) sau de la
ampriza spre zona
de protectie (in
afara localitatilor)
**) Masurata in axul
drumului; tubul de
protectie va depasi
bordura, respectiv
ampriza cu cca
0,5m;
unghiul minim de
traversare 60
(recomandat 75-
90
16. Cabluri electrice
(inclusiv tractiune
* 0,5** *) a se vedea
tabelul 4 NTE
**) Se admite
reducerea pana la


Page 311 of 411

Nr.
Crt
Denumirea retelei,
constructiei sau
obiectelor
Distanta minima(m)
Observatii
in plan
orizontal
(aproprieri)
in plan
vertical
(intersectii)
urbana si telefonie) 007/08/00 0,25m, cu conditia
protejarii mecanice
a cablului traversar,
pe o distanta de
0,5m de o parte si
de alta a traversarii.
INSTALAREA CABLURILOR IN TUBURI
Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri
trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat
adancimile prevazute in NTE 007/08/00 pentru cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de
instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se
asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete
pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata
a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de
telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de
circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand
seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea,
trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi
incastrate in constructii.
Materialul tubului:
tuburile din materiale termoplastice (PVC);
tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice
foarte mari. Nu necesita incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand
unei singure faze intr-un tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre
diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie
sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de
cabluri sunt indicate in NTE 007/08/00.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin
aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru
(Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:
Dispunerea tuburilor;
Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa
conduca la deteriorarea cablului;


Page 312 of 411

La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea
necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie
inconjurate de armaturi metalice;
Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui
strat elastic intre cablu si materialul de obturare.
INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI
In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite
ca fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris
batatorit, avand grosimea de 1015cm.
Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc,
deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.
INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI SUSPENDATE
Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri
suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele
industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri
agresive etc.
Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
stelaje metalice cu console;
poduri din plasa de sarma;
cabluri suspendate pe funie de otel;
cabluri autoportante etc.
INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI
La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi
izolant sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe
partea opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.
Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza
stalpului.
POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA
Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se
urmatoarele:
Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se
vor lua masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor.
Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in
apa sau la malurile apei.
Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei.


Page 313 of 411

In locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de
cel putin 10m.
Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne.
CUTII TERMINALE SI MANSOANE DE INNADIRE
Toate vor avea etichete conform NTE 007/08/00 (U, cu pozare cablu conform NTE
007/08/00).
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia
cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul
inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de
incercare ale cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi
pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii
terminale de 1kV,. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii
acestora;
Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor
lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a
nu depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute
unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea
cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la
executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o
rezerva in forma de s 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor
de cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.
Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din
fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin
mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-82 sau
masa izolanta nebituminoasa STAS 3898.
Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului
respectiv;
pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de
semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie.


Page 314 of 411

Pentru realizarea liniilor electrice subterane, se vor folosi armaturi din cauciuc, (mansoane
de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in
vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza
a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie
din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :
- in prelungire normala, simbol CLPN;
- in prelungire lunga, simbol CLPL;
- in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
- fixa, simbol CLD;
- demontabila, STAS 1234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:
- clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
- clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI
In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin
adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat
de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul
de pamant rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile
0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007/08/00.
EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE
GENERALITATI
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale
tabloului. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care
acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate
aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1.
Tablourile electrice trebuie s respecte urmtoarele condiii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de
conditiile de montaj si specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate n nie, prevzute cu u metalic cu sistem de
ncuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protecie minim IP40;
carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie s fie metalice, cu grad de
protecie minim IP44 i sistem de ncuiere,
sistemul de ncuiere, cu cheie special (triunghiular, cruce sau alt sistem) va fi
comun pentru toate tablourile electrice din cldire;


Page 315 of 411

caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie s fie conform specificaiilor din
proiect,
amplasarea aparatelor n interiorul tabloului se va face cu respectarea distanelor de
izolaie i de protecie specificate de furnizorul de echipament i a ordinii circuitelor
din schema monofilar;
conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea
accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.
panouri din materiale electroizolante vor mpiedica accesul direct la elementele aflate
sub tensiune;
protecia mpotriva ocurilor electrice va fi asigurat prin bare de neutru i de
protecie separate sau comune, funcie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau
TN-C. n cazul anvelopelor metalice se va verifica legtura tuturor elementelor
conductoare (carcas, u, panouri interioare, etc.) la bara de protecie (PE sau
PEN).
fiecare tablou va fi nsoit de o schem monofilar clar (lipit de partea interioar a
uii sau ntr-un buzunar special pentru documentaie),
pe u vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea
si racordarea de noi aparate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica
(eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai
cu acordul scris al Proiectantului si Inginerului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de
joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate
in documentatia tehnico-economica.
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive
auxiliare:
de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica
pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns).
de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii
dulapurilor electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda
prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe
baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori
si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un
nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul
de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).
TABLOUL GENERAL
Regimul de neutru este de respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35C, in acest sens constructorul va
lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili
in functie de amplasamentul tabloului. Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la
partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului. Caracteristicile tabloului vor fi
mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor
monta.


Page 316 of 411

Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru
masura si inregistrarea:
Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
Celor trei curenti de faza,
Factorului de putere,
Puterilor
Consumului de energie activa si reactiva
Curentului de defect
Frecventei
Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor
efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.
TABLOURI SECUNDARE
Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:
Vor fi conform IEC439 -2;
Regimul de neutru va fi TNC-S
Tablourile secundare vor avea urmatoarele caracteristici::
Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale
constructei in conformitatea cu anexa 4 din I-7-2011 ;
Acces la conexiuni frontal ;
Temperatura ambianta : max 40C
Retea TNC-S;
Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;
Sina in conformitate cu DIN.
CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si
nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea
filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in
fundul duliei.
Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta
fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice
suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.
Se va respecta intocmai normativul I.7/2011.
Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de
STAS 12604/4.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare.
Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea
instantanee a descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:
corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598
corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN
60064;SR EN 60432
lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.


Page 317 of 411

Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare -
tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt
prezentate in continuare.
Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:
tensiunea de alimentare 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 36 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 76;
temperatura de culoare 4000 K;
flux 5200 lm;
grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.
Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice:
tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 150 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 656;
temperatura de culoare 2000 K;
flux 15000 lm .
Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare:
Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv
de redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza.
Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator .
Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi
trei conductori cu sectiunea de maximum 2,5 mm2
Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.
Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare.
Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h.
Grad de protectie IP42,IP65.
CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR
Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP42,IP66.
Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos
peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de
iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida.
In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri
metalice cu urmatoarele caracteristici:
Putere : 70W,150W,250W,400W;
Temperatura de culoare : 2000 K;
Pozitie de functionare universala;
Durata de viata : 50 000h
amorsare instantanee;
In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi
completari.


Page 318 of 411

STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR
In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi
metalici zincati cu urmatoarele caracteristici:
Inaltime nominala stalp: H=6m;
Moment de exploatare: 1600daN;
Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m;
Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;
Prevazut cu borna de legare la pamant;
Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;
Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite
montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor
si piulitelor asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile
prin fereastra de vizitare
21.1.10 ELEMENTE COMPONENTE
APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu
aparate de tipul indicat in desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
L pentru iluminat si masura
M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
constructie simpla, montaj rapid;
posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile
producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
buton functional pentru selectarea valorii reglate;
mecanism de declansare diferential;
semnalizarea pozitiei releului.
Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a
indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:
constructie modulara;
sensibilitate la curentii de scurtcircuit;
protectie la suprasarcina cu reglaj;
posibilitatea de a primi accesorii;
montare pe sina DIN


Page 319 of 411

Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale.
Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
sa intrerupa simultan toate fazele;
sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la
scurtcircuit si cu protectie la suprasarcina;
sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de
curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la
curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz.
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si
montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si
desenele proiectantului.
APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu
gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii
nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune
redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2011 si NTE
007/08/00.
21.1.11 CABLURI SI CONDUCTOARE
GENERALITATI
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol
de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul
in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie
protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.
CABLURI CYABY
Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau
aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor
romanesti in vigoare.
Constructie:
Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);
Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta exterioara;


Page 320 of 411

Armatura din banda de otel;
Manta exterioara din PVC.
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in
exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare
+70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
Flexibilitate : moderata;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: foarte buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna.
CABLURI CYABY- F
Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
CABLURI CYY
Constructie:
Conductoare din cupru;
Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta interioara;
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in
exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare
+70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
Flexibilitate : buna;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna;
CABLURI CYY-F
Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
CONDUCTOARE TIP FY
Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi
conform normelor.
Conductoarele de protectie vor fi din cupru.
Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.
Constructie:


Page 321 of 411

Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2)
Izolatie din PVC tip 188
Date tehnice:
Temperatura de functionare: -33C +70C ;
Tensiune nominala: 450 / 750 V;
Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C;
Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de
exploatare:+70C;
Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.
21.1.12 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI
JGHEABURI
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc
recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de
200mm.
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la
150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi
fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea
cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste
conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari
de conducte.
In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi
prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m
prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor
cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele
de sustinere si legatura vor fi galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a
cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul
partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu
altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator
metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.
PODURI DE CABLURI ORIZONTALE
Pe podurile de cabluri se vor monta:
Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;
Cabluri pentru comanda si semnalizare ;
Cabluri de comunicatii.


Page 322 of 411

Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.
Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului,
unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri
cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe,
buloane si suruburi de lungime adecvata.
Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin
intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.
PODURI DE CABLURI VERTICALE
Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe
verticala.
Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
TUBULATURA
TEVI DIN OTEL GALVANIZAT
Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de
forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate
pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte.
Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri. Conductelelor
expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele
ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde
este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor
electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7/2011. Toate
conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete,
pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in
acelasi mod ca si tevile.
TEVI METALICE VOPSITE
Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor.
Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere
sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere.
Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele
netede, fara ondulari sau defecte.
Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.
Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant.
Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in
vederea aprobarii de catre proiectant.
Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor
de impamantare va fi tras in toate tevile.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor,
cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii
patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte.
Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi
ascutite.
TUBURI DE PROTECTIE


Page 323 of 411

Toi conductorii vor fi montai n tuburi de protecie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau
evi de instalaii), astfel cum rezult din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a
conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului.
Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor i circuitelor.
Traseele circuitelor pot fi modificate pe antier n funcie de situaiile real ntlnite, dar numai
cu acordul dirigintelui de antier care va consulta eful de proiect de instalaii electrice.
Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot
confeciona coturi, dar acestea nu trebuie s duneze conductorilor. Raza interioar a
curbelor nu trebuie s fie mai mic dect prevederile normelor.
Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform
detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri i planee se vor utiliza manoane
corespunztoare. Aranjamentul i metoda de aezare a conductelor va fi aprobat de
dirigintele de antier (care va consulta eful de proiect de instalaii electrice). Circuitele de
for i coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe perei, planee.
Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin supori care vor fi de asemenea
prevzui la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme.
ntregul sistem de conducte va fi legat la centura de mpmntare de o manier aprobat.
Conductorii de protecie vor fi protejai contra deteriorrii mecanice.
Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protecie.
TUBURI FLEXIBILE DIN PVC-COPEX
Caracteristici tehnice:
Rezistenta de apasare: 750N +23C;
Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;
Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C;
Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C;
Material ignifug.
MARCAREA SI ETICHETARE
GENERALITATI
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa,
transformatoarele si alte aparate trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini.
Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre.
Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului.
Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta.
Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de
avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la
echipamente electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari
vor avea in plus avertismentul 'Pericol Tensiune Inalta'.
Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de
conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.
Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru
identificarea numarului de circuite, rolului si clasa.
CABLURI MONTATE APARENT
Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.


Page 324 of 411

Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon.
Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire.
CABLURI INGROPATE
La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete
care sa contina :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire ;
Anul pozarii ;
Tensiunea de utilizare.
INTRERUPATOARE SI PRIZE
Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator
fiecaruia.
Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
TABLOURI
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice.
Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :
Numar tablou;
Alimentare si tipul sistemului de distributie;
Alimentare auxiliara;
Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de
cabluri.
21.2 INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI
GENERALITATI
Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de cureni slabi, pentru urmatoarele
categorii:
Semnalizare incendiu
Sistem antiefractie
Circuite de sonorizare
Telefon
Retea de Calculatoare
Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi
proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in
conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 .
P118 - 1999 Normativ de siguran la foc a construciilor


Page 325 of 411

C300 1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora
Normativ I.7.-2011; Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalailor Electrice la
Consumatori cu tensiuni pn la 1000 V.
Normativ I 18 /1,202 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare
de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra
efractiei din cladiri.
Legea nr.307 Privind apararea impotriva incendiilor.
COCC Normele de Munc Unificate pe Economie n Construcii ale COCC-
Instalaii Electrice- Automatizri, Telecomunicaii
Prescripiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data
prezent
G O367/92 Privind: sistemele de paz
BS, LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de
calitate a aparaturii
Ordinance 2/1991 of MIEEMF Norme pentru prevenirea incendiului
Ordinance MICM nr. 15/1976 Referitor la: prevenirea incendiului
EN 54/2 & 4 & 11 NFS-61-937 Referitor la: calitatea aparaturii de protecie la incendiu
UIPC norms Pentru control acces n zone interzise
ISO/IEC 11801, EN 50173,
EN50167, EN50168,
EN50169, TIA/EIA 568A,
DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888,
TSB 36, SP 2840,
IEEE 802.3, IEEE 802.5,
ISO 8802.5 VDE 295
DIN VDE 0207, ITU Standarde de realizare a cablurilor de reea voce date
NTR 2033/1 85 Standarde romneti de execuie a cablurilor electrice pentru
semnalizare, telefonie, comand si alimentare
IEC 332/1&3,
IEC 331, BC 6387 C, W , Z
pr EN 50172, pr EN 1838,
pr EN 60598.2.22, HD384-5,
CP 1007, 89/654 EEC,
89/106 EEC, 92/58 EEC
86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985
ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980
ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988
ISO 6309 Standarde internaionale pentru iluminat de siguran/panica
NE 89/336 + 92/31 + 93/98,
NE 73/23 + 93/68 Norme Europene
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE


Page 326 of 411

SEMNALIZARE INCENDIU
Principalele materiale folosite sunt:
Central avertizare incendiu;
Butoane, detectoare adresabile specializate, unitate de comand i monitorizare
care poate fi conectat la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon,
carcase, convertoare, etc.
Senzori de fum
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori i cabluri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura
specific instalaiilor de acest tip.
ALARMA ANTIEFRACTIE.
Principalele materiale sunt:
Central semnalizare efracie i detectoare de micare;
Sirena;
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori i cabluri, doze de derivaie si trecere de diferite mrimi, cutii de prize,
aparatura specific instalaiilor de acest tip.
Videocamere (opional);
DIFUZOARE SI AMPLIFICATOR DE PUTERE
Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile
Difuzoare
Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta
TELEFON
Prize de telefon;
RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN
Principalele materiale utilizate sunt:
Prize LAN
Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e funcie de amplasament), prize UTP (date), mufe
UTP (date) i alte accesorii;
Conductori i cabluri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura
specific instalaiilor de acest tip
ALTE MATERIALE
CONDUCTORI SI CABLURI
Conductorii si cablurile pentru instalaiile de cureni slabi vor fi din cupru (conform indicaiilor
din planuri) avnd cureni maxim admii conform normelor.


Page 327 of 411

Conductorii de protecie si conductorii de comand vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si
conductori cu izolaie din PVC. Conductorii pentru cureni tari vor fi din cupru. Culorile
conductorilor vor fi conform Normativului I.7/2011 respectiv :
verde/galben, pentru conductori de protecie;
negru, albastru nchis i maro la marcarea fazelor.
Pentru cabluri de specialitate (incendiu, efracie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul
culorilor de fabric sau cele individuale de executant.
TUBURI DE PROTECTIE
Circuitele de cureni slabi vor fi incluse n tuburi de protecie de diverse
dimensiuni/caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicaiilor din proiect.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ngropat vor fi executate conform normelor, din
plastic.
MATERIALE VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE
Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari
de natura sa le afecteze calitatea si performantele:
Verificare vizual va fi urmat, dup caz, de o verificare cu instrumente de
masur adecvate,
Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe
santier ;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi ;
Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
Depozitarea materialelor i echipamentelor pentru instalaii electrice cureni slabi - se face
spaii de depozitare ferite de intemperii, nclzite, cu o temperatur constant, care s
asigure buna lor conservare.
Dac se propun nlocuiri pentru materiale a cror performane sunt specifice, acestea
trebuie s ndeplineasc aceleai performane. Astfel de materiale se vor ncadra n spaiile
disponibile, fr a sacrifica performanele i nu vor afecta performanele lucrrilor din
capitolul respectiv sau alte capitole.
Aprobrile pentru materialele specificate vor fi date numai dup primirea tuturor datelor
tehnice si de omologrile cerute de legile romneti.
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ.
TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL
Tablourile, dulapurile se vor executa i monta conform detaliilor date n proiect, eventual
adaptate de ctre atelierul de confecii la tehnologia de execuie a acestuia.
ntreaga aparatur montat pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai bun calitate,
ndeplinind condiiile cerute de normele n vigoare, neadmindu-se aparate de slab
calitate.
Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunztoare din plastic colorat diferit i pe care
se vor inscripiona toate datele referitoare la circuite, precizate n scheme.
Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dup caz i alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz.


Page 328 of 411

n dulapuri este interzis prezena altor circuite de cureni tari dect cele furnizate de
productorul cabinetului.
POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR
Poziionarea dozelor artate pe desenele de execuie va fi considerat ca aproximativ.
naintea instalrii dozelor se vor studia toate planurile de instalaii ale nivelului respectiv i se
vor obine informaii precise referitoare la seciunile de arhitectur, detaliile de plafonare,
desfurrile de perei, aprobate de ctre Proiectant.
Este de ateptat ca unele doze se fie repoziionate, dar la distane msurate pe orizontal,
mai mici de 0,5 m fa de poziiile din planuri. Se vor face ajustrile necesare la faa locului
astfel ca s nu fie afectate, geamuri, plci de faian, marmur, etc. n privina dozele de
trecere si derivaie se va ine seama de conductele celorlalte instalaii, ferestre i ui, de
adncimile disponibile n finisaj, etc., privind atent la condiiile care au putut scpa la analiza
fcut la proiectare, la scar mic.
TUBURI DE PROTECTIE
Tuburile de protecie se vor monta , acolo unde este posibil, ngropat n tencuial. Toate
circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor
aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si planee se vor utiliza manoane
corespunztoare. Aranjamentul si metoda de aezare a conductelor va fi aprobat de Seful
de Proiect de Instalaii Electrice Cureni Slabi.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin supori care vor fi de asemenea
prevzui la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ngropat vor fi executate conform normelor, din
plastic.
n general dozele vor avea o adncime de 6 cm. Doze mai adnci se vor folosi n plafoane
pentru racordarea aparatelor.
IMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate construciile metalice ale instalaiilor
electrice de cureni slabi vor fi mpmntate conform prevederilor din proiect i din
normativele in vigoare.
AVERTIZARE INCENDIU
Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dup instalare, se verific
funcionarea fiecrui element de detecie;
Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta att fumul ct i cldura, dup caz.
Acestea vor fi amplasate n spaiile care se poate colecta fumul, n vederea unei avertizri
timpurii.
Unitatea central va fi alimentat de la reea i echipat cu baterii pentru alimentare de
urgen cu urmtoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru
24V. Temperatura ambianta de lucru 0C - 50C
Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura reelei;
Planul cu definirea zonelor i numerotarea elementelor de detecie se afieaz lng panoul
sinoptic;
Dac incendiul semnalizat ntr-o zon este confirmat de cel puin 2 (doi) senzori, se iau
msurile prevzute n programul de stingere a incendiilor, iar n situaia n care avertizarea


Page 329 of 411

pornete de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manual, personalul stabilit
prin programul de stingere a incendiilor va verifica dac starea este real sau nu;
Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevzute cu ecran din geam
securizat, vopsit n rou i inscripionat vizibil;
Pentru acionarea acestora, se va sparge geamul;
Dup declanarea alarmei de incendiu ntr-una sau mai multe zone, personalul desemnat
prin program va declana alarma de avertizare i n celelalte zone n care este posibil s
existe persoane;
Modul de aciune n cazul n care se declaneaz alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un
program propriu i va fi afiat n fiecare ncpere, pe holuri, n locuri publice, iar personalul
va fi instruit asupra modului de aciune pentru fiecare situaie n parte;
Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanent a
strii elementelor de detecie precum i a continuitii buclelor din fiecare zon;
n cazul semnalizrii unei defeciuni va fi anunat personalul care asigur service-ul reelei;
Prezentele instruciuni vor fi completate cu instruciunile de exploatare ale echipamentului
tehnic.
INSTALATIA DE AVERTIZARE EFRACTIE
Echipamentul va fi instalat n conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare component
va fi verificat;
Central semnalizare efracie i detectoare de micare, poate fi conectat la un PC dedicat,
cu avertizare politie;
Unitatea central va fi alimentat de la reeaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipat cu
baterii de alimentare de urgen (24V tensiune de lucru max 75 V)
Senzorii de micare vor fi instalai conform proiect.de execuie
Sirena va fi instalat n exteriorul cldirii
Aceste instruciuni vor fi completate cu cele ale productorului
INSTALATIA DE SONORIZARE
Reprezint un sistem de echipamente interconectate ntre ele i la reeaua de date.
Se va prevede alimentare tampon.
Instalaia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuat cu
cabluri cu rezisten mrit la propagarea flcrii, protejate n tub funcie de zona de lucru i
va urma traseele din planuri.
Echipamentele ce se monteaz vor fi n concordan cu proiectul. Dup montaj fiecare
unitate n parte a echipamentelor montate va fi verificat.
Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor.
Cablarea difuzoarelor se va face conform specificaiilor productorului echipamentului
Cablarea difuzoarelor va fi garantat printr-un certificat n care se va specifica msurtorile
circuitelor, msurtori individuale.
Aceste instruciuni vor fi completate cu cele ale productorului
TELEFONIE
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom


Page 330 of 411

Instalaia va fi realizat folosind calbu specificat n fia tehnic a produsului, n tub de
protecie i va respecta diagrama de cablare din proiect.
Echipamentele ce se vor monta vor fi n concordan cu proiectul
Se vor instala prize telefonice la o nlime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -
5 conectori
RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN
Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dup instalare se va verifica fiecare component
n parte.
Instalaia va fi realizat folosind cablu specificat n proiect, n tub de protecie i va respecta
diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele n locul unde se va monta
server/switch
Se vor instala prize la o nlime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5
Prizele se vor monta la faa zidului
VERIFICAREA CALITATII TESTE
n timpul montajului i a testelor la terminarea lucrrilor, Antreprenorul va respecta
standardele i normele specifice fiecrui tip de instalaii.
Va executa toate operaiunile curente i de ncercri, va efectua toate testele (exceptnd
cele finale). Va pune la dispoziie personal calificat, echipamente i alte accesorii necesare
testelor. Va informa Inginerul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspeciilor la
care va participa acesta. Toate deficienele constatate vor fi rectificate, lucrrile ce se vor
reface precum i retestrile necesare vor fi fcute pe cheltuiala Antreprenorului.
Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internaionale sau de productor
dup caz. Testele vor include, dar nu se vor limita la:
Inspecia tuturor dispozitivelor, echipamentelor n vederea depistrii defeciunilor
deteriorrilor poduse n urma transportului sau instalrii defectuoase
Verifcarea continuitii circuitelor electrice i a circuitelor de control conform
schemei.
Verificarea siguranelor pentru instalaii de cureni slabi conform instruciunilor
productorului.
Testarea i calibrarea relelor de putere de ctre un electrician autorizat.
Verificarea rezistenei maxime de mpmntare a prizei de pmnt pentru acest
tip de instalaii.
Teste de operare/funcionale ale tututror echipamentelor
Testele vor fi fcute pe parcursul finalizrii tronsoanelor, etapelor ct i la finalizarea
ntregului sistem.
Testele necesare vor fi fcute n prezena Inginerului conform programului de teste prezentat
acestuia aprobat
Antreprenorul va pune la dispoziie, pe cheltuial proprie, personal calificat, materiale
necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerinelor.
Dac lucrrile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu ndeplinesc
parametrii cerui, aa cum este menionat n procesele verbale de testare, acesta este un
motiv de a considera lucrrile nesatisfctoare i este subiectul neaprobrii/respingerii n
ntregime a acestor lucrri.


Page 331 of 411

Neefectuarea testelor de ctre Antreprenor va duce la considerarea lucrrilor ca
nesatisfctoare i este subiectul neaprobrii/respingerii n ntregime a acestor lucrri.
Testele necesare pentru aceste lucrri vor fi fcute de Inginer sau de o companie agreata de
Inginer, toate riscurile i cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului.
Cheltuielile mai sus menionate vor fi subiectul recuperrii, pe msur ce apar i vor/pot fi
reinute Antreprenorului conform condiiilor contractuale
VERIFICARI PRELIMINARE
Se vor pune n funciune toate echipamentele aprovizionate i instalate, exceptnd cele
specific menionate n alte documente. Se vor efectua toate ajustrile/reglajele
echipamentelor pentru a asigura opearea corespunztoare conform indicaiilor
productorului.
Se vor efectuate probele de funcionare ale sistemelor n diverse i variate condiii, dup
caz, pentru a demonstra funcionarea i operarea corect a acestora.
Atunci cnd se consider practic, fezabil i non inhibitoriu pentru Antreprenor ca
prezena/participarea personalului de operare ce aparine Beneficiarului s fie admis la
aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru nelegerea/aprofundarea
lucrrilor de care vor fi responsabili dup recepie.
Teste le vor fi efectuate pentru:
Echipamente/instalaii de cureni slabi, individuale sau separate dupa cum au fost
instalate
Fiecare sistem menionat n acest caiet de sarcini

22 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ALIMENTARE CU APA SI
CANALIZARE
22.1 GENERALITATI
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor n vigoare sau altor prescriptii tehnice de
calitate n domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie nsotite
de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si ncercarilor la care se supun
conform standardelor. In caz de neclariti privind certificatele de atestare a calitii,
materialele nu se vor recepiona dect dup nlturarea incertitudinii, prin probe
suplimentare
Antreprenorul va include o copie a specificaiilor tehnice extrase din literatura tehnic a
productorului pentru toate componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si
produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate de calitate conform ISO 9001.
Antreprenorul va furniza toate materialele necesare instalrii echipamentelor si finalizarii
tuturor lucrarilor aferente obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau
nespecificate in mod special in documentatia de atribuire.
Dup acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o list a
furnizorilor i surselor de materiale necesare pentru executarea lucrrilor. Numele unor
furnizori i surse adiionale pot fi furnizate de Antreprenor n timpul executrii contractului,
dar nici un furnizor sau surs nu vor fi schimbate fr aprobarea Inginerului.


Page 332 of 411

Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Contractantul va localiza
conducta existenta nainte de excavare si nainte de materializarea traseului si radierului noii
conducte.
Contractantul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a
determina exact pozitia conductelor existente. Contractantul va sapa un sant de sondaj,
daca e cazul, pentru a determina pozitia conductei existente.
Contractantul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va
solicita asistenta tehnica din partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Contractantul va programa lucrarile
astfel ncat sa reduca la minimum ntreruperile traficului rutier.
La execuia reelei de canalizare, distanele minime ntre conductele de canalizare i alte
reele edilitare vor fi conform prevederilor SR 8591 : 1997-Retele edilitare
subterane.Conditii de amplasare
22.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE

Nr.
crt.
STANDARD D E N U M I R E A
0 1 2
1
SR 1846 1-2006
Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
2
SR 1846 2-2007
Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 2:
Determinarea debitelor de ape meteorice.
3
STAS 2308 81
Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine
de vizitare
4 Legea 10/95 Legea calitii construciilor
5 STAS 1342-1991 Ap potabil. Condiii de calitate
6
STAS 6819-1997
Alimentri cu ap Aduciuni. Studii, proiectare i date
constructive
7
STAS 9570/1-1989
Marcarea i repararea reelelor de conducte i cabluri, n
localiti
8
SR 4163-1/1995
Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii
fundamentale de proiectare
9 SR 4163-2/1996 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul
10
SR 4163-3/1996
Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie
i exploatare
11 STAS 2448/1982 Canalizri. Cmine de vizitare. Prescripii de proiectare
12
STAS 9342 - 1982
Msuri de siguran contra incendiilor. Cmine pentru
alimentarea direct a pompelor mobile. Prescripii de
proiectare.
13
STAS 9824/5 -1975
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte,
canale i cabluri.
14
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea
teritoriului Romniei
15
STAS 9312-87
Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte. Prescripii
de proiectare


Page 333 of 411

Nr.
crt.
STANDARD D E N U M I R E A
0 1 2
16
STAS 3051/91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.
17 STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
18 SR 8591:1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare

22.3 LUCRARI DE TERASAMENTE
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul,
imprastierea, nivelarea si compactarea pamntului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor
subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care
influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.
In cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamnt, solutia de executare a
terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a unei
variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapatura de
pamnt cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul de pamnt.
Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate
numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere
tehnico-economic si de organizare.
Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamnt ca urmare a
influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de
nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate.
Cnd executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii
subterane existente ce ramn in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora
impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc).
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt
cele de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de
apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective.
Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stnjeni lucrarile de terasamente.
Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamntul vegetal rezultat din sapare
va fi depozitat in afara perimetrului construit.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi
oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea
santurilor nefiind economica, se vor amenaja rigole.
22.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
cnd turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in
terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu
cca. 30 cm dect cota finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-


Page 334 of 411

mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmnd ca inaintea betonarii sa se
execute sapatura pina la cota din proiect;
necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant,
tinnd seama de adncimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea,
gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane,
conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de
terasamente, tehnologia de executie adoptata;
in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adncimi de
fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare
adncime de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente
pe amplasament;
sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel inct, in orice faza a
lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru
asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;
se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale
stabilitatii masivelor de pamnt din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor
de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructii invecinate;
nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa
fundatiei constructiilor sau a unor masini grele sau instalatii grele;
sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz,
profilul proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm
deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executndu-se cu alte utilaje mecanice
de finisare (buldozere, gredere) sau manual;
in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un
nivel superior cotei prevazute in proiect astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m
- pentru pamnturi argiloase 0,15 0,25 m
- pentru pamnturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei;
in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul
gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvnte inainte de inceperea lucrarilor de executare a
fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi;
betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din
proiect.
SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE
SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI
Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
pamntul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la
marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m adncime distanta se poate
lua egala cu adncimea sapaturii;
se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;
daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si
se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a
peretelui in zona respectiva.
Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adncimi pina la:


Page 335 of 411

0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI
Se executa cnd:
sunt depasite adncimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti";
nu este posibila desfasurarea taluzului;
cnd din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz;
SAPATURI CU PERETI IN TALUZ
Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
pamntul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu
creasca;
sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp;
panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse
categorii de pamnturi.
Natura terenului
Adncimea sapaturii
pna la 3 m
Tg = h/b
mai mare de 3 m
Tg = h/b
nisip, pietris
nisip argilos
argila nisipoasa
argila
loess
1/1,25
1/0,67
1/0,67
1/0,50
1/0,50
1/1,50
1/1
1/0,75
1/0,67
1/0,75

SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE
In cazul sapaturilor situate sub nivelul apelor subterane indepartarea apelor se poate efectua
prin:
epuismente directe
epuismente indirecte
EPUISMENTE DIRECTE
Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu
ajutorul unor retele de santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de
unde este evacuata prin pompare.
Santurile se adncesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la
nivele succesive ale sapaturii.
Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate inct sa asigure
colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor.
Adncimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - 1 m in functie de
caracteristicile pamntului si conditiile de drenaj.
Adncimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor
suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii
peretilor.


Page 336 of 411

In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine,
antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa.
La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele:
numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul
apei de infiltratie, adncimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa;
este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare.
Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri:
statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel inct
sa poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta;
inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de
fundatie este mai adnca de 6 m, pompele trebuie fie coborte pe platforma de lucru, fie
inlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.
22.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE
Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre
fundatii si la exteriorul cladirilor sau umpluturi sub pardoseli.
Umpluturile se vor executa de regula din pamnturi rezultate din lucrarile de sapatura.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamnturi cu umflaturi si contractii mari, mluri, argile
moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari.
Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal, iar
suprafata amenajata cu pante de 1-1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii.
Umiditatea pamntului pus in opera va fi ct mai aproape de umiditatea optima de compactare,
admitndu-se variatii de 2%.
Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru
fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul
minim de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pna la cota prevazuta in proiect se vor
executa imediat dupa decofrarea fundatiilor.
22.5.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE
Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare dect greutatea
maiului, in scopul prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren;
astfel se evita pozitia periculoasa de se lucra cu bratul ridicat la maximum;
sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba
posibilitatea calarii automate.
Tehnologia de compactare consta in principal din urmatoarele faze:
aducerea terenului la umiditatea optima de compactare;
trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului;
executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar
de lovituri determinate experimental;
nivelarea finala a suprafetei compactate.


Page 337 of 411

22.6 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele
verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind:
amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului;
precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea
ei si dupa terminarea lucrarilor de fundatii;
masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau
coborrea acesteia pentru pregatirea fundului sapaturii.
22.7 HIDROIZOLATII
GENERALITATI
Datorit prezenei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe ntreaga
suprafa exterioar a constructiilor.
Toate hidroizolaiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe baz de ciment
cu aditivi speciali i agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune i la
agresivitatea srurilor din sol i din apa freatic (2 straturi de sistem impermeabil, pe baz
de ciment cu aditivi speciali i agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune i la
agresivitatea srurilor din sol i din apa freatic) .
Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe
stratul de beton de egalizare, dup ntrirea acestuia i nainte de turnarea betonului armat
din radiere.
La interior, se prevede impermeabilizarea pereilor i radierului cu mortare speciale pe baz
de ciment cu aditivi, rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat i la presiune (2 straturi de
sistem impermeabil, pe baz de ciment cu aditivi speciali i agregate selectate, rezistent la
presiune - contrapresiune i la agresivitatea apei uzate, impermeabil la ap, aderen la
suprafaa suport de min. 0,2 Mpa
,
granulaie maxim 0,7m).
Toate strpungerile n perei se vor etana cu un material izolant bicomponent polimerizat,
elastic.
Sistemele de atestare a conformitii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr.
1558/2004, pentru:
cimenturi 1+
oel beton 1+
hidroizolaii 3
Pentru aplicarea hidroizolaiilor i etanrilor de rosturi se vor respecta prevederile
normativului NP040-2002: Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea
hidroizolaiilor la cldiri.
CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLAII I ETANRI
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS
5088-75. Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in cmp continuu si racordarea acesteia la marginea
elementului care se hidroizoleaza
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si
racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:


Page 338 of 411

stratul de amorsare
strat de lipire
strat de baza
strat suplimentar, de la caz la caz
strat de protectie.
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei
freatice, hidroizolatiile pot fi :
hidroizolatii impotriva umiditatii pamntului, care se aplica la culei si ziduri de
sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la
suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la
lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie
corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu
diferite materiale, respectndu-se insa prevederile din STAS 5088-75.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinnd seama de prevederile din
STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de
importanta lucrarii, adoptndu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic.
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088-
75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
In functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru
racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza,
cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform
standardelor si normativelor in vigoare.
Se prevede impermeabilizarea pe ntreaga suprafa exterioar att a chesoanelor ct i a
camerelor de vane, De asemenea, se prevede i impermeabilizarea tronsonului III al
chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera de vane, pe o nlime de cca. 2,00m.
La alegerea materialului pentru impermeabilizri se va urmri :
s fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic n Romnia
s fie impermeabil la ap
s prezinte rezisten la agresivitatea srurilor din sol i apa freatic
s aib aderen la suprafaa suport de min. 0,2 MPa
granulaie maxim 0,7mm
Se vor respecta instruciunile de transport, depozitare, preparare , pregtire a suprafeei
suport i de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.
Pentru etanarea rosturilor dintre piesele nglobate pentru trecerea conductelor i pereii de
beton se prevede utilizarea unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
La alegerea materialului pentru etanri se va urmri :
s fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic n Romnia


Page 339 of 411

s fie impermeabil la ap
s aib aderen la suprafaa suport de metal i beton de min. 0,2 MPa
s aib rezisteni la traciune de min. 0,5 MPa
revenire elastic de min 85%
alungire la rupere de cca. 450%
Se vor respecta instruciunile de transport, depozitare, preparare, pregtire a suprafeei
suport i de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm,
suprafata neteda realizndu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in
beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces
se indeparteaza cu peria de srma;
se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasndu-se sa se usuce in vederea
aplicarii stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier.
Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circulnd numai pe
pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai
mare de +5
o
C.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie
se vor lua masuri pentru:
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste
suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hrtie impotriva actiunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel inct stratul
de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se
hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin
certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie
se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectund si incercari in caz de
dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale
partiale de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru
aceste lucrari;
odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor
prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra
etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata.


Page 340 of 411

Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre
Beneficiar.
In cazul in care Beneficiar nu accepta remedierile propuse de Antreprenor se poate dispune
refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
22.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE
calitate n domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie nsotite
de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si ncercarilor la care se supun
conform standardelor. In caz de neclariti privind certificatele de atestare a calitii,
materialele nu se vor recepiona dect dup nlturarea incertitudinii, prin probe
suplimentare
Inainte de introducerea n lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de
vedere al integritatii. Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse
si ndepartate de pe santier.
Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale:
MATERIALUL CLASA DE PRESIUNE
Policlorura de vinil PVC, SN8 Gravitational sau PN4
Polietilena de nalta densitate PEID, PE 100 PN 10, PN6
Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de
nisip PAFSIN
PN 6 / SN 10000
Fonta ductil K9 PN10
CONDUCTELE DIN PVC
Acestea vor fi realizate din material PVC SN8- conform standardelor: UNI EN 1401-1/1998
Tuburi din PVC rigid pentru conducte de canalizare ape uzate civile si industriale;SR ENV
1402-2/2001 Metode de evaluare a conformitatii pentru sisteme de canalizare din mase
plastice ingropate pt. bransamente si sisteme de evacuare fara presiune (PVC-U);UNI
7449/1975 Racorduri si mansoane din PVC rigid;UNI ISO/TR 7473-1983 Tuburi racorduri din
PVC rigid.Rezistenta chimica
Conductele de PVC sunt realizate cu muf la un capt, iar etaneitatea lor se realizeaz cu
inele de cauciuc (inele de etanare profilate pentru Dn 200 mm i inele de etanare i fixare
pentru Dn > 200 mm).
CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP)
Tuburile din PAFSIN sunt fabricate n 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN 10.000;
RN 15.000; RN 15.000; RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitaional se
folosesc tuburile din clasa SN 10.000 .
Lungimea efectiv (nominal) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m sau 12 m. Unele
tuburi pot fi livrate n lungimi mai scurte. Tolerana la lungime este de 60 mm.
Tuburile standard din PAFSIN se mbin ntre ele cu manoane din PAFSIN. Manoanele
conin ca parte integrant o garnitur n ntregime din elastomeri (propilen etilen).
Imbinarea se realizeaz cu uurin i va fi perfect etan, echivalent cu performanele
tubului.


Page 341 of 411

Imbinarea cu manon din PAFSIN i garnitur din elastomer ntrunete cerinele
standardului international ISO 8639/2000.
CONDUCTELE DIN PEID
Vor fi realizate din material PE 100, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic
European CEN/TC 155.
Dimensiunile tevilor din PEID vor fi conform DIN 8074/1999 sau echivalent. Fitingurile pentru
conducte vor fi conform DIN 19533/1976 sau echivalent.
Incercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face n fabrica conform DIN 8075/1999
sau echivalent.
Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte,
fie la furnizorul de materiale, fie sub asistena direct a unor specialiti de la firma furnizoare.
CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9
Domeniul de utilizare a tuburilor i racordurilor din font ductil este foarte larg i se refer la
pozare ngropat, traversri de poduri, pozare aerian, n galerie, n tunel sau n pant. In
funcie de metoda de mbinare, se acoper ntreaga gam de utilizare a tuburilor i
racordurilor din font ductil:
conductele cu mbinri automate se preteaz cel mai bine la pozare ngropat, n
pnz freatic sau la presiuni puternice;
n condiii de restricii generate de aglomerri sau n terenuri cu coeziune mic se
monteaz cu succes conductele cu mbinri zvorte;
mbinrile mecanice asigur montarea racordurilor cu mare uurin, ca i
mbinarea tuburilor n subsoluri aglomerate i n galerii;
tuburile mbinate cu flane i gsesc ntrebuinarea la staii de pompare, camere
de vane a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;
se recomand protejarea tuburilor, racordurilor i mbinrilor cu manoane din
polietilen cnd acestea sunt utilizate n soluri cu rezistivitate mic, n zone
traversate de cureni vagabonzi, n soluri cu coninut ridicat de sulfai sau cloruri
sau care prezint o activitate bacterian.
Tuburi cu muf. Tuburile din font ductil sunt produse prin centrifugare n conformitate cu
standardul internaional ISO 2531-1991.
Rezistena minim la traciune este de 420 N/mm2.
Limita convenional de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2.
Alongaia minim la ruptur este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm i
7% pentru diametrele.nominale DN 1200 la 2000.
Valorile limitei convenionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse ntre 270 N/mm i 300 N/mm
sunt admise atunci cnd alongaia la rupere este mai mare sau egal cu 12% pentru
diametrele nominale DN 60 la 1000 mm i cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la
2000 mm.
Tuburile centrifugate trebuie s fie supuse n uzin Ia o prob hidrostatic de cel puin 10
secunde, la o presiune minim indicat n tabelul urmtor pentru tuburile din clasa de
grosime K9:
Diametrul nominal (mm)
Presiunea minim de prob hidrostatic
pentru tuburile din clasa K9 (bari)
60 la 300 50
350 la 600 40


Page 342 of 411

700 la 1000 32
1100 la 2000 25
Tip de mbinare
Imbinrile cu muf sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de mbinare este
elastomer EPDM sau echivalent n conformitate cu standardul internaional ISO 4633.
Condiiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizai sunt stabilite prin
standardul internaional ISO 2230.
Grosimea pereilor tuburilor
Grosimea tuburilor este n general de clasa K9 n concordan cu standardul internaional
ISO 2531
Protecii
Izolaia interioar
Tuburile sunt izolate n interior cu mortar de ciment n conformitate cu standardul
internaional ISO 4179.
Cimentul este un ciment produs n furnal nalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment
sunt definite n tabelul care urmeaz:
DN
Grosimi (mm)
Normal
Valoare medie
minimal
Valoare minim
intr-un punct
60 - 300 3 2,5 1,5
350 - 600 5 4,5 2,5
700 - 1200 6 5,5 3,0
1400 - 2000 9 8,0 4,0

Izolaia exterioar
Tuburile sunt izolate la exterior cu zinc metalic n conformitate cu standardul internaional
ISO 8179; cantitatea de zinc depus nu este mai mic de 130 g/m2. Dup zincare, tuburile
sunt acoperite cu un strat de vopsea bituminoas; grosimea medie a stratului bituminos nu
este mai mic de 70 microni n conformitate cu standardul internaional ISO 8170.
Protecia pe antier cu manon de polietilen
Dac se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe antier cu un manon din
polietilen n conformitate cu standardul internaional ISO 8180; grosimea minim a
manonului este de 200 microni.
Tuburi cu flane
Fabricarea tuburilor
Tuburile din font ductil sunt centrifugate i au flane sudate, n conformitate cu standardul
internaional ISO 2531-1991.
Imbinare cu flane
Garnitura mbinrii cu flane are o grosime minim de 3 mm i la nevoie este armat
(ntrit).


Page 343 of 411

Materialul utilizat pentru garniturile de mbinare cu flane este un elastormer EPDM sau
echivalent, n conformitate cu standardul internaional ISO 4633-1983.
Condiiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizai sunt stabilite prin
standardul internaional ISO 2230.
Grosimea tuburilor
Grosimea tuburilor este n conformitate cu standardul internaional ISO 2531 clasa K9.
Protecii
Proteciile sunt aceleai ca cele definite pentru tuburile cu muf
22.9 MONTAREA CONDUCTELOR
Tehnologia executarii retelelor comporta n principal urmatoarele faze si operatiuni
Faza premergatoare
pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;
marcarea traseului si fixarea de reperi n afara amprizei lucrarilor n vederea executiei
lucrarilor la cotele din proiect;
receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
conductei;
Faza de executie
Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier i a trotuarelor)
Lansarea tuburilor sau conductelor;
Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
Umplerea partiala a transeii;
Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor i a
racordurilor
Faza de probe si punere n functiune
Inlaturarea defectiunilor ;
Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
Legarea tronsoanelor;
Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
Spalarea generala a conductei;
Punerea n functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport.
Readucerea terenului la situaia iniial si refacerea carosabilului si a trotuarelor
Pe toat durata execuiei lucrrilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea
circulaiei, parapei de-a lungul traneei, podee pietonale. Pe timpul nopii, zona de lucru va
fi semnalizat luminos.
Spalarea conductelor de alimentare cu apa
Splarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care s asigure o vitez de min. 1,5
m/s, si nu mai mic decat viteza de curgere n regim de functionare.
Durata splrii va fi stabilit astfel ncat volumul de ap folosit s fie cel putin dublul
volumului conductei care urmeaz a fi splate sau minimum 10 minute.


Page 344 of 411

22.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE
Construcia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor
canalului, de regul din aval spre amonte
Caminele de vizitare se pot realiza monolit, prefabricate sau mixte din PVC ori PEID.
n cazul cminelor din beton ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi
urmtoarea:
turnarea parial a fundaiei cminului respectiv, pn la cotele de montare a tuburilor,
ce vor fi nglobate parial n fundaie prin intermediul piesei de acces la cmin;
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avnd Dn 100 cm i a coului de
acces din tuburi de beton simplu (cu muf), avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea
tuburilor se va face cu mortar , inclusiv a plcii ntre camera de lucru i coul de acces
(poz.7 STAS 2448);
montarea plcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-
82) i monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu mortar;
pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu
balama antifurt, carosabile i monolitizarea ramei cu mortar;
montarea scrilor de acces n cmin, executate din oel beton 20 mm, prima treapt
urmnd a fi fixat la maxim 50 cm distan de capac, iar ultima la maxim 30 cm
distan fa de bancheta de lucru;
curirea rigolei din cmin de eventualele materiale czute n timpul execuiei cminului
i sclivisirea acesteia cu mortar de ciment;
verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face concomitent
cu verificarea i probarea tronsoanelor de canal realizate, innd cont de exploatarea
acestora;
camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor
executa conform detaliilor de executie; ordinea de execuie i montare a elementelor
este similar celor aratate mai sus.
Pentru cminele realizate din alte materiale dect beton, se vor respecta prescripiile tehnice
ale productorilor respectivi.
Cminele prefabricate vor respecta normele de fabricaie conform SR EN 1917 / 2003.
22.11 PROBE
PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR
Proba de presiune a conductelor se efectueaza conform STAS 4163-3/1996.
Se recomanda ca probele sa fie efectuate dupa perioada de maxim de temperatura diurna i
sa se evite ncercarile pe timp de noapte.
Presiunea de regim
Presiunea de incercare = 1,5 x Presiunea de regim
la temperaturi mai mici sau egale cu 20C, se efectueaza la PN 12 bar, timp de 1
h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata
executiei cel putin 2 saptamani);
la temperaturi cuprinse intre 20 28C (daca temperaturile se mentin pe durata
executiei cel putin 2 saptamani), se efectueaza la 10 bar, timp de 1 h, cu pierderi
admisibile de 0,9 bar;


Page 345 of 411

la temperaturi de peste 28C, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de
0,9 bar, daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani.
Proba se ncepe dupa 15 minute din momentul n care conducta a atins presiunea maxima
de proba, perioada n care, datorita elasticitaii materialului, este posibila o variaie a
presiunii, variaie ce trebuie corectata prin ridicarea sau scaderea presiunii.
Scaderile de presiune admise n timpul probei trebuie precizate n caietele de sarcini ale
proiectantului.
ntr-adevar, n cazul unui tronson parial acoperit sau pozat aerian, n situaia n care
temperatura crete substanial ntre momentul de nceput i cel final al ncercarii, tubul se
dilata, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pna la 1,0 bar pentru o variaie a
temperaturii de 10C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilata sensibil, cu o cretere a
diametrului care poate atinge 1,52% dupa cteva ore.
Este deci necesar ca, naintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa sub
presiune, pentru a evita ca fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa nu se
ncerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste ncercari presiunea iniiala trebuie sa fie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu
reajustarea valorii dupa fiecare ora, de 3 sau 4 ori, fara decomprimare (dupa prima ora
caderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zisa se face dupa stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori
presiunea de serviciu n punctul cel mai cobort al reelei.
Aceasta presiune se menine pe o durata de 30 minute, fara ca reducerea de presiune sa
coboare sub 0,2 bar.
n timpul ridicarii i masurarii presiunii se impune ca tronsonul aflat n probe sa fie izolat prin
nchiderea vanei de alimentare.
Succesiunea operaiilor este:
Se instaleaz agregatele de pompare a apei n captul conductei amplasat mai jos pe
vertical;
La instalarea agregatelor de pompare se va avea n vedere ca s fie refolosit apa la
tronsonul urmtor;
Se monteaz vanele de golire i robinetele de aerisire ca i aparatele de msur a
presiunii (manometru);
Se deschid ventilele de dezaerisire;
Toate manoanele i mbinrile prin sudur cap la cap se cur de pmnt n exterior,
pentru a se putea observa cu uurin eventualele scurgeri de ap;
Se umple conducta cu ap, se nchid robinetele de dezaerisire i se continu
pomparea pn la realizarea presiunii de ncercare;
Se noteaz presiunea din 10 n 10 minute i se noteaz cderile brute de presiune;
ncercarea se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 30 minute de la
realizarea presiunii de ncercare, scderea presiunii n tronsonul ncercat nu depete
0,2 bar i nu apar pierderi vizibile;
n perioadele reci (sub 0C), dup efectuarea probei, golirea se face imediat;


Page 346 of 411

Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ntr-un proces verbal care face
parte integrant din documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a
conductei;
Dup terminarea complet a lucrrilor de execuie pe conduct, se va executa o prob
general pe ntreaga ei lungime, n regim de exploatare;
Nu se permit probe pneumatice.
Verificarile, ncercarile i probele pentru punere n funciune vor fi executate conform
prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea n construcii, Regulamentului de recepie a
lucrarilor de construcii i instalaii aferente acestora (HG nr. 273/94) i a altor reglementari
specifice.
nainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
concordana lucrarilor executate cu proiectul;
caracteristicile armaturilor (robinei, hidrani, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire,
reductoare de presiune, clapei, etc.);
poziia caminelor, echiparea acestora i calitatea execuiei;
calitatea sudurilor i a mbinarilor.
Pentru conductele de apa spalarea i dezinfectarea se vor executa conform prevederilor din
caietele de sarcini ntocmite de proiectant, n conformitatea cu prevederile producatorului de
material.
Dupa efectuarea probei de presiune i remedierea eventualelor neetaneitai aparute se va
ntocmi procesul verbal al probei de presiune.
nainte de executarea umpluturilor la cota finala se va executa ridicarea topografica detaliata
a conductei (plan i profil n lung), cu precizarea poziiei robineilor ngropai, a caminelor,
hidranilor, branamentelor, etc.
Punerea n funciune a reelelor se face de catre personalul unitailor de exploatare a
reelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor i normativelor n vigoare.
Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grij s
se pozeze clrei, adic s se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor median.
Pentru conductele din PEID, se efectueaz, pentru a ine cont de elasticitatea diferit, o
punere prealabil sub presiune de 15 minute naintea probei propriu-zise.
Conducta se umple progresiv cu ap, asigurndu-se o evacuare corect a aerului.
n momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8
bar, o conduct de 400 mm suport o for de mpingere de 10.000 kgf).
n timpul probei pungile de aer rmase se dizolv n ap ntr-o manier reversibil i se
produce o cdere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci s se realizeze ncet, prin
punctele joase ale reelei, fr s se depeasc un debit de 0,1 l/s pentru un Dn< 90 mm
sau de 0,5 l/s pentru Dn ntre 90 mm i 160 mm ori 2 l/s pentru diametre mai mari de 200
mm. n aceast prob, trebuie s se efectueze o punere sub presiune preliminar de 1,5
ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare or 3 sau 4 ori la rnd fr
decompresiune (dup prima or, scderea presiunii poate atinge valori importante). Este
bine s se efectueze proba oficial dup temperatura de vrf a zilei i s evite probele pe
timpul nopii; Dup prob, Antreprenorul trebuie s remedieze, dac este necesar, pe
cheltuiala sa, orice defeciune de etaneitate. Reparaiile odat efectuate, se procedeaz la
o nou prob, aa cum a fost descris mai sus.


Page 347 of 411

Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la
valoarea de 3 bari. Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.
PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA
n cazul fontei ductile, presiunea de prob se va realiza la Pn 10 bar timp de o or, iar
pierderile de presiune nu trebuie sa depeasc 0,2 bar.
PROBA GENERAL A REELEI
nainte de recepia provizorie a lucrrilor, Antreprenorul procedeaz, n prezena
Beneficiarului, la o punere sub presiune general a reelei, robinetele i vanele de
branament i de racordare fiind nchise.
Este deci absolut necesar s se umple conductele ncet, prin punctele joase ale reelei, cu
un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevzute. Aceast operaie este
indispensabil pentru a da timp aerului s se acumuleze n punctele nalte i, n sfrit, s
se evacueze prin supape.
Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresiv a apei.
ntr-o prim etap, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt nchise pe msur ce apa
nainteaz. Operaia de umplere fiind terminat, reeaua este pus sub presiune timp de 48
de ore. Dup aceast perioad, se msoar pierderea prin raportarea la capacitatea reelei,
aceasta nu trebuie s depeasc 2%.
De asemenea se vor respecta prevederile SR 6819 : 1997.
Proba de presiune este satisfacatoare daca:
nu exista pierderi de apa vizibile;
nu exista cedari la manivele de ancoraj, piese de mbinare, racorduri sau la
oricare din alte componente ale conductei;
pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al
conductei / km lungime / 24 ore de proba pentru 1 bar presiune aplicata;
Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face n trepte de 1 bar la 10 minute.
Toate datele privind operatia de proba vor fi nscrise n tabelul Anexe, care va fi atasat
ulterior la Cartea Constructiei.
Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii.
Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau n perioade ale zilei cand
nu au loc variatii mari ale temperaturii aerului (dimineata ntre orele 5 si 8 sau dupa amiaza
ntre orele 19 si 20).
Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50C.
Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate n mod intentionat.
PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la
rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate
a canalului, pe portiuni.
In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
umpluturi de pamnt partiale, lasnd imbinarile libere;
inchiderea etansa a tuturor orificiilor;


Page 348 of 411

blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in
timpul probei.
Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe
tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al
tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu
sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune.
Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate.
Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la
presiune realizat n cmine la cota terenului n mCA (punctul cel mai jos).
Pierderea admisibil pentru canale din PVC i PAFSIN (circulare i ovoide) este de 0,002
l/m
2
de suprafa udat, iar pentru canale din beton armat 0,20 0,10 l/m2 (Dn 30 cm Dn
120 cm).
In cazul cnd rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de
remediere, dupa care se reface proba.
23 ALTE CERINTE - EXECUTIA LUCRARILOR
23.1.1 MATERIALE
calitate aplicabile, in vigoare.
Materialele si produsele utilizate trebuie nsotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele
verificarilor si ncercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau
agrementate tehnic dupa caz in Romania, conform legii nr.10/1995 modificata cu legea
123/2007 publicata in M. Oficial nr. 307/9 mai 2007 si H.G. nr.766/10.12.1997 completat cu
HG 1231/2008 publicat In M. Oficial nr. 691/10.10.1998. Suplimentar, pentru materialele
asociate cu conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului
Sanatatii.
Toate echipamentele i materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel nct s asigure
cerintele de operare eficienta, n orice fel de condiii de lucru (presiunea, temperatura,
umiditatea, frecarea, sarcinile, vibraiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variaiile de
temperatur din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor legislaiei romneti privitoare
la construcie, precum i prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute n
construcii si instalatii, de legislaia n vigoare din Romnia.
Echipamentele i materialele trebuie s dein clas de calitate corespunzatoare, s
respecte standardele de construcie, proiectare i fabricaie. Toate echipamentele care
execut operaiuni similare trebuie s fie de acelai tip i perfect interschimbabile pentru a
limita stocul necesar de piese de schimb.
La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile
si conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor
trebui aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar.
Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor
folosite se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/
ncercari, precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii
materialelor si a executiei.


Page 349 of 411

Antreprenorul este responsabil de includerea n lucrarile executate numai a materialelor si
componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si
normativelor emise de ASRO Asociaia de Standardizare din Romnia. Orice materiale
aprovizionate pe santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate
nainte de expeditie, vor fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Inainte de a propune Proiectantului aprobarea nlocuirii unui material, articol sau ansamblu
de construcie Antreprenorul va lua in calcul urmtoarele consideraii minime :
Conformitate deplin cu criteriile de proiectare, arhitectural i de inginerie, cu
conceptele de proiectare, i cerinele de performan;
Cerine legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spaiu artate n
desene;
Permutabilitatea prilor i componentelor;
Accesibilitate la ntreinere preventiv i demolare i nlocuire posibile
Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri i componente;
Conformare deplin cu toate cerinele de aplicare a testelor;
Conformitate deplin cu cerinele de garanie.
Acceptaterea nlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract i
de diferitele garanii oferite in contract.
Materialele i componentele vor fi depozitate astfel nct s se pstreze calitatea i condiiile
de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul ntre materiale diferite ntre care
pot aprea reacii galvanice/chimice sau deformatii mecanice.
Materialele i componentele vor fi manipulate astfel nct s se evite orice daune sau
contaminare si n concordan cu toate recomandrile aplicabile ale productorului.
Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor i componentelor se va face n
concordan cu recomandarile aplicabile ale productorului. Unde este cazul, Antreprenorul
se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de productori.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca specificatiile producatorului/furnizorului pentru diferite
piese si racorduri ale conductelor cu aceste din urma sunt compatibile (exemplu fara a se
limita la acesta : indicele de fluiditate al racordurilor...)
Antreprenorul va verifica indicatiile minime privind: tipul, calitatea i normele racordurilor i
pieselor propuse i se va asigura de respectarea toleranelor pentru dimensiunile
geometrice ale furniturii.
Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, ntretine si folosi aparatura
necesara pentru probe, pregatirea si testarea materialelor.
In santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinndu-se att concordana caracteristicilor
tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menionate n
documentaia de nsoire, ct i starea fizic a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor
deteriorri survenite n timpul transportului.
Antreprenorul va refuza livrarea in santier a acelor materiale al caror aspect vizual/etichetare
nu este corespunzatoare cerintelor standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul va efectua testele de garanie pentru demonstrarea parametrilor de garanie
solicitai.


Page 350 of 411

23.1.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ
Antreprenorul va trebui s asigure pe ntreaga perioad a instalrii echipamentelor asisten
tehnic , va superviza i va asigura testarea bunurilor livrate n conformitate cu prevederile
contractului.
In cazul unei livrri neconforme, i se poate cere Antreprenorului, pe cheltuiala sa, s
returneze Furnizorului/producatorului bunurile respective pentru inspecie i/sau participarea
la testare a inginerului inspector.
Antreprenorul va fi responsabil, pentru punerea n funciune a echipamentelor furnizate.
Toate reperele vor avea etichete clare n limba romn, cu o scurt descriere i numrul de
reper. Echipamente vor fi furnizate mpreun cu o documentaie tehnic nsoitoare n limba
romn care va cuprinde minim urmtoarele:
Agrement tehnic dupa caz;
Standardele ISO, DIN, UNI, CEN; Standardul de producie
Carte tehnic;
Caiete de sarcini pentru montaj;
Instruciuni de punere n funciune;
Instruciuni de exploatare;
Instruciuni de montaj;
Instruciuni de asamblare (dac este cazul);
Certificate de atestarea calitii;
Inregistrrile privind testele, verificrile i controalele;
Specificaia pieselor de prim dotaie
Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;
Detalii pentru subansamble (dac este cazul);
Detalii piese nglobate n parte de construcie (dac este cazul);
Detalii de repere (dac este cazul);
Protectia munci;
Garantia producerii pieselor de schimb pentru cel putin 10 ani.
Recepia echipamentelor si a documentelor nsoitoare se va face, de catre Antreprenor, n
conformitate cu legislaia romn n vigoare, (HG 51/96 privind aprobarea Regulamentului
de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii tehnologice i a punerii n
funciune a capacitilor de producie) .
La recepia echipamentelor Antreprenorul va ncheia acte ce vor atesta urmtoarele:
data recepiei;
documentele nsoitoare ale echipamentelor i eventuale lipsuri fa de cerinele
contractului de furnizare;
starea coletelor (se va consemna dac acestea prezint lovituri, deteriorri);
modul de protejare a suprafeelor de etanare i a axelor de cuplare, precum i
starea acestora.
Orice bunuri care vor fi gsite, dup livrarea pe antier, ca fiind inferioare standardului, chiar
dac au fost inspectate naintea expedierii, vor fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv i funcional
echipamentele livrate.


Page 351 of 411

Antreprenorul va prevedea piese de schimb i consumabile.
23.1.3 PERSONAL
Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze
personal si forta de munca care sa aiba calificare si experienta corespunzatoare.
Responsabilitatea privind angajarea, instruirea si perfectionarea personalului cade in sarcina
exclusiva a Antreprenorului.
23.1.4 UTILAJE SI AUTO
UTILAJE MOTORIZATE
Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o
calitate satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in
intervalul de timp stipulat in Documentatia de Atribuire. Daca in orice moment astfel de
utilaje par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor
necesare sau data limita de incheiere a lucrarilor, Inginerul poate cere Contractorului sa
creasca eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul
se va conforma unui astfel de ordin. Daca Inginerul nu da un astfel de ordin, atunci
Contractorul nu va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura calitatea Lucrarilor si perioada
de executie.
Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade
prelungite cu masuri minime de intretinere.
Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in
manualul de intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime
fara ca acestia sa se supraincalzeasca.
DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETE
Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu
a corespunde regulamentelor de siguranta europene.
Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate
componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor
fi acoperite conform instructiunilor de utilizare si intretinere ale fabricantului cat si conform cu
normele de protectia si securitatea muncii.
Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de
inlaturat pentru a se realiza accesul la Instalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate
astfel incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.
Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat,
existente anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului.
Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.
Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau
din alte materiale rezistente la coroziune dupa caz.
MARCAREA UTILAJELOR
Pe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ
120x80mm) realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce
vor indica tipul, randamentul si alte caracteristici specifice; textul va fi scris in limba romana,
se vor stipula deasemeni producatorul, tipul, anul de fabricatie, numarul de serie si
parametrii de exploatare importanti. Placile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai tarziu in
etapa de asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi
suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile.


Page 352 of 411

Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni
pentru conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea Inginerului in locuri vizibile, la inceputul
sau la capatul sectiunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in sectiuni importante din
punct de vedere al exploatarii.
Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul.
Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de
comun acord cu Inginerul.
Toate utilajele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/37/CE care solicita ca acestea sa
poarte marca CE si sa fie insotite de documentatia adecvata.Produsele neconforme pot fi
retrase de pe piata.

24 ECHIPAMENTE MECANICE. SPECIFICATII TEHNICE
GENERALE
24.1 GENERALITATI
Lucrarile mecanice incluse in contract sunt constituite din:
elaborarea proiectului pana la nivel de detaliu de executie;
pregatirea fabricatiei, productia echipamentelor;
montajul preliminar si probele de casa la furnizor;
ambalarea, transportul la santier si depozitarea;
monterea, probarea si darea in functiune a echipamentelor.
Majoritatea echipamentelor ce urmeaza a fi furnizate trebuie sa fie conform Specificatiilor
Tehnice, a Cerintelor speciale, asa cum sunt indicate in planurile atasate la documentatia de
atribuire. Contractorul trebuie sa includa toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru
functionarea eficienta ca un tot unitar a intregului ansablu de instalatii si echipamente,
indiferent daca aceste lucrari auxiliare sunt sau nu incluse in Specificatii.
Echipamentul trebuie sa fie intreg, functional, sa ineplineasca toate functiunile principale si
secundare, sa includa toate accesoriile necesare desfasurarii procesului in conditii de
siguranta tehnica si protectie a operatorilor.
Echipamentul trebuie sa contina toate mecanismele, motoare, cuplaje, axe, lagare,
transmisii, flanse, conducte, vane, manometre, organe de asamblare, instalatiile electrice de
protectie, comanda, reglare si automatizare cu circuitele si pupitrele aferente, pasaje de
circulatie, balustrade, scari, lubrifianti si dispozitive de ungere, piese de schimb, scule si
dispozitive de interventie, manuale de operare, intretinere si reparare care, toate trebuie sa
fie in stare perfecta pana in cel mai mic detaliu.
Echipamentele trebuie sa fie fabricate in Comunitatea Europeana, sa poarte sigla CE, sau
sa fie acceptate ca atare.
Furnizorii de echipamente trebuie sa aiba implementat un sistem AQ- de asigurare a calitatii
si un sistem CC- de control al calitatii, in acord cu normele ISO. Subcontractorii trebuie sa se
supuna acelorasi reguli, dar raspunderea pentru calitatea echipamentelor furnizate revine
Contractorului.
Dispunerea utilajelor, asa cum este indicata in Documentatia de Atribuire se doreste a fi un
ghid pentru Ofertant.
Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat cerintelor de
amenajare.


Page 353 of 411

Contractorul va fi singurul responsabil cu privire la coordonarea globala a Contractului si nu
va fi permisa comunicarea directa a Subcontractorilor cu Autoritatea de Supervizare.
Contractorul are obligatia de a inainta Consultantului spre aprobare toate calculele de
proiectare si planurile de lucru, precum si planurile de amplasare si fixare pe locatie a tuturor
echipamentelor si componentelor acestora.
Contractorul are obligatia de a verifica adecvarea echipamentelor la profilul hidraulic si ca
orice schimbare a a acestui profil, determinata de instalarea unor echipamente, va fi luata in
consideratie la proiectarea lucrarilor civile si a altor echipamente implicate in proces.
Lucrarile trebuie proiectate conform celor mai recente practici ingineresti. Filosofia de
proiectare trebuie reprezentata de simplitate si durabilitate, astfel ca echipamentele sa
functioneze pe termen lung cu costuri de intretinere minime.
Intregul echipament trebuie adecvat unor variatii de incarcari tehnologice si climatice in
limitele cunoscute sau extrapolate pentru durata de viata prezumata.
O atentie speciala trebuie acordata accesului in vederea operarii, intretinerii si repararii
echipamentelor, asigurandu-se mijloacele de acces si spatiile necesare de lucru.
Toate echipamentele trebuie sa fie noi si de de buna calitate, dimensionate corespunzator
incarcarilor tehnologice si ambientale, cu deformatii elastice in limitele admise, care sa nu
afecteze buna functionare.
Echipamentul electric trebuie adecvat si armonizat cu echipamentul mecanic caruia ii este
destinat.
Pentru fiecare componenta sau ansamblu trebuie dovedita functionarea intr-o aplicatie
similara si in conditii nu mai putin dificile decat cele specificate aici.
Consultantul are dreptul sa solicite Contractorului justificarea alegerii echipamentului. In
cazul cand materialul sau echipamentul se dovedeste a fi de un standard inferior celui
necesar Specificattilor, echipamentul va trebui modificat sau inlocuit fara costuri
suplimentare.
Materialele si finisajele trebuie alese adecvat conditiilor climatice ale amplasamentului.
Echipamentul trebuie construit astfel ca sa nu prezinte cavitati in care s-ar putea acumula
apa provenita din precipitatii sau din alte operatii.
Mecanismele trebuie construite din materiale care nu se deterioreaza din cauza apei, a apei
sarate sau a prafului. Lagarele nu trebuie sa permita intrarea prafului sau a apei in interiorul
mecanismelor.
Echipamentele, pupitrele electrice si instrumentele trebuie amplasate in locuri ferite de
caderea unor obiecte sau a apei pluviale. La nevoie, trebuie prevazute scuturi pentru
protejarea echipamentelor, cablurilor electrice, a instrumentelor si pupitrelor impotriva
actiunilor climatice si a razelor solare.
Pupitrele de comanda situate in exterior trebuie orientate spre Nord, pentru ca citirea
cadranelor sau a lampilor de semnalizare sa nu fie ingreunata de lumina solara. La nevoie,
se vor instala copertine antisolare, dimensionate corspunzator incarcarilor date de zapada si
vant.
Toate componentele de acelasi fel trebuie sa fie interschimbabile.
Toate echipamentele si materialele trebuie livrate cu caracteristicile tehnice exprimate in
sistemul metric, daca nu exista alte cauze contractuale explicite.
Exceptand clauze contractuale speciale, toate echipamentele trebuie sa poarte sigla
comunitatii europene CE, EC si sa fie furnizate de producatori care au sistemul de asigurare
a calitatii certificat de catre firme recunoscute in domeniu- TV, Germanischer Lloyd etc.


Page 354 of 411

Echipamentele mecanice trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor)
conform unui Sistem de asigurare a calitatii- AQ- si a unui Manual de asigurare a calitatii
intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare.
Standardele mentionate cu asterisc (*) in capitolul II- Constructii metalice si in capitolul III-
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si echipamentelor trebuie sa fie in dotarea
contractorului si prezentate la cerere Consultantului impreuna cu Manualul de asigurare a
calitatii conform standardelor de calitate ISO 9000 si conexe..
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de atestare a firmei constructoare privind
implemetarea sistemelor de asigurare a calitatii, a certificatelor de calitate ale materialelor,
ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor
de conformitate ale organului de control.
Instalatiile si echipamentele mecanice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie in stare de functionare 24 ore pe zi, indiferent de conditiile atmosferice, pe o
durata de viata de 20 ani;
sa poata fi exploatate si intretinute de persoane cu calificare redusa (exceptand
personalul calificat- laboranti, tehnologi etc);
sa ceara o minima activitate de intretinere si mentenanta;
sa elimine din faza de proiect orice risc de accident uman;
sa fie protejate impotriva coroziunii, patrunderii apei si a prafului, a animaleor mici,
insectelor si viermilor;
sa functioneze fara vibratii si zgomote peste limitele normale;
sa nu degaje substante toxice sau poluante, sa fie prevazute cu sisteme de siguranta
si de neutralizare a eventualelor emisii de substante periculoase;
sa nu puna in pericol operatorii, personalul de intretinere, vizitatorii sau alte
persoane;
locurile periculoase sa fie prevazute cu etichete de avertizare, dispozitive de
siguranta, izolatii termice, izolatii acustice, carcase;
piesele in miscare trebuie prevazute cu aparatori de protectie;
sa fie plasate in locuri potrivite butoane de oprire de urgenta, pentru evitarea
accidentarilor.
24.1.1 UNITATI DE MASURA
Parametrii de functionare ai sistemelor si echipamentelor mecanice sunt exprimati in unitatile
de masura in Sistemul International SI, conform ISO 31 si ISO 100 ca in tabelul 1.1
Tabelul 1.1
Marimea Unitatea de masura Simbol Relatii intre unitati ISO
si uzuale
Lungime milimetru mm
Suprafata metru patrat m
2

Volum metru cub m
3
1m
3
=10
3
l
litru l
Greutate kilogram kg 1 kg =1000 g
Timp secunda s
Temperatura grad Celsius
0
C T
C
= T
K
+273
Grad absolut (Kelvin)
0
K

Forta Newton N
Presiune Pascal Pa N/m
2

1 MPa =1 N/mm
2
= 10
bar


Page 355 of 411

si uzuale
milibar mbar 1 mbar = 10
-3
bar = 0,1
kPa
1 bar =0,1 Mpa = 1000
mbar
Moment Newton x metru M Nm
Moment de inertie Centimetru
4
cm
4

Modul de rezistenta Centimetru
3
cm
3

Efort unitar , Newton / mm
2
N/mm
2

Lucru mecanic, Energie Joule m.N
Putere Watt W 10 Nm/s
Kilo Watt kW 1000W= 10kNm/s
Energie Kilo Watt ora KWh
Viteza Metru / secunda m/s
Acceleratie Metru / secunda
2
m/s
2

Turatie Rotatii / minut rpm
Frecventa Prioade / secunda Hertz Hz
Debit de lichide, solide Metri cubi /zi m
3
/zi
Metri cubi /ora m
3
/h
Metri cubi /secunda m
3
/s
Litri /secunda l /s
Tone /zi t/zi
Tone /ora t/h
Debit de gaze Normal metri cubi / ora Nm
3
/h
Entropie Joule /
0
kelvin J/K
Capacitate calorica Joule / metru cub J/m
3

Joule /g J/g
Radiatie termica Watt /m
2
W/m
2
Conductivitate termica Watt / (metru .
0
Kelvin) W/m
0
K
Rezistenta termica
0
Kelvin metru /Watt
0
Km/W
Vascozitate dinamica Newton secunda /metru
patrat
Ns/m
2

Vascozitate cinematica Metru patrat /secunda m
2
/s
Tensiune superficiala Newton / metru N/m
Concentratie Parti per milion ppm
Sarcina electrica Coulomb C
Potential electric Volt V
Camp electric Volt /metru V/m
Intensitate electrica Amper A
Rezistenta electrica Ohm
Flux magnetic Weber Wb
Densitatea fluxului
magnetic
Tesla T
Intensitat. campului Amper /metru A/m


Page 356 of 411

si uzuale
magnetic
Conductanta Siemens S
Conductivitate
magnetica
Micro Siemens/ metru S/m
Capacitate electrica Farad F
Flux luminos Lumen Lm
Intensitate luminoasa Lux Lx

24.1.2 STANDARDE
Toate materialele, echipamentele sau partile acestora trebuie sa fie executate conform
cerintelor Organizatiei Internationale de Standardizare- ISO.
Alte standarde si norme tehnice- IEC (International Electrical Commission), STAS/ SR/ SR
EN/ SR EN ISO (Romania), BS (British Standard), DIN (Deutsche Industrialen Normen),
DVGW (Deutsche Vereinigung der Gas und Wasserfaches), ASME (American Society of
Mechanical Engineers), ASTM (American Society for Testing and Materials), API (American
Petroleum Institute) pot fi aplicate daca sunt in concordanta sau complementare
standardelor ISO.
24.1.3 DURATA DE VIATA
Echipamentele mecanice trebuie sa aiba o durata de viata de 20 ani, pentru o functionare de
24 ore pe zi, timp de 7 zile pe saptamana.
Componentele trebuie alese conform acestui criteriu, cu o durata de viata de 100.000 ore la
o functionare cu incarcarea nominala.
24.1.4 REDUNDANTA
Un sistem, pentru a fi permanent disponibil si functional, trebuie sa aiba anumite elemente
redundante. Redundanta unui sistem R= n-1, in care n este numarul de elemente identice
sau care pot indeplini functiuni similare.
Numarul de echipamente sau pompe de un anumit tip ce trebuie sa asigure un proces,
trebuie sa respecte principiul n+1, adica pentru un proces ce necesita un numar de n
echipamente trebuie instalat un numar de n+1, din care unul este de rezerva (in stand-by).
Functionarea echipamentelor trebuie facuta prin rotatie pentru a li se asigura un grad egal
de uzura. Instalatia de comanda a procesului trebuie sa asigura permutarea pe baza
criteriului egalizarii puterii consumate sau a numarului de ore de functionare, tinand cont si
de intreruperile necesare intretinerii si repararii.
Principiul nu se aplica la echipamentele care se instaleaza in constructii mari- podurile
racloare si similare, unde nivelul de siguranta trebuie asigurat de robustetea echipamentelor.
24.1.5 ETICHETE
Fiecare echipament trebuie sa aiba aplicata vizibil o eticheta pe care sa fie inscrise:
- denumirea producatorului- nume, adresa;
- denumirea produsului (care poate include si cativa parametri- ex. Pompa Q= 10
l/min, p= 25 bar);
- anul, seria si numarul de fabricatie;


Page 357 of 411

- principalele caracteristici tehnice;
- consumurile tehnologice functionale- apa de la retea, presiunea, aer comprimat-
debit/presiune etc
- tensiunea/frecventa retelei de alimentare;
- greutatea;
- subansamblul, absamblul si obiectul din care face parte.
Zonele periculoase vor fi prevazute cu etichete de avertizare.
Zonele punctelor de ungere vor fi marcate distinct, contrastant.
Zonele de interventie curenta vor fi inscriptionate corespunzator.
Aparatorile vor fi vopsite in culoare de avertizare- galben sau portocaliu.
Partile in miscare trebuie vopsite cu dungi oblice, de culoare galbena si neagra, alternativ.
Contractorul trebuie sa organizeze un sistem unic de etichetare ce va fi folosit de catre toti
furnizorii.
Etichetele trebuie sa fie protejate fata de intemperii, distrugeri la transport sau desprinderea
de obiectul definit.
Continutul si dimensiunea textului trebuie supus Consultantului spre aprobare.
24.1.6 AMBALARE
Furnizorii de echipamente si componente trebuie sa asigure o ambalare a produselor care
sa nu genereze deteriorarea acestora in timpul manipularilor si transportului.
Echipamentele trebuie ambalate de catre producator in scopul depozitarii si transportului .
Pe toate ambalajele trebuie aplicata o eticheta care sa precizeze:
destinatia- tara, orasul, gara, linia de garaj;
pozitia obligatorie de transport;
denumirea beneficiarului/ obiectivului;
obiectul tehnologic in care urmeaza a fi instalat produsul;
continutul coletului;
denumirea produsului;
caracteristicile produsului- succint;
greutatea coletului.
Etichetele trebuie sa fie proportionale cu marimea ambalajului. Ambalajele mari vor fi
inscriptionate direct, utilizand materiale rezistente la apa. Inscriptionarea se va face pe doua
fete adiacente.
Echipamentele si componentele de dimensiuni si greutate reduse- pana la 10 kg- trebuie
ambalate in cutii, in interiorul carora echipamentele sunt protejate in folie de plastic inchisa
ermetic.
Echipamentele mai mari de 10 kg trebuie ambalate pe palete apte de transportul cu
stivuitorul.
Pe paleta echipamentul trebuie protejat contra intemperiilor cu folie de plastic.
Asigurarea rigiditatii ambalajului functie de dimensiunile produsului cade in sarcina
producatorului. Acesta este resposabil de stricaciunile datorate unei ambalari
necorespunzatoare. Pentru ambalarea produselor pot fi utilizate containere sau lazi de
ambalaj.
Atat containerele cat si lazile de ambalaj trebuie prevazute cu miljoace destinate manipularii.


Page 358 of 411

Containerele vor fi manipulate prin suspendare, fiind echipate cu ochiuri de prindere a
carligelor sau de legare a cablurilor sau chigilor de suspendare.
Punctele de suspendare si de sustinere trebuie marcate vizibil, prin simboluri consacrate, cu
vopsea rezistenta la apa.
Greutatea bruta a coletului plin trebuie trebuie, de asemenea, marcata vizibil.
Lazile de ambalaj trebuie prevazute cu mijloace standardizate, specifice transportului cu
stivuitorul, asigurand inaltimea necesara intrarii furcilor stivuitorului si distanta dintre
suporturi corespunzatoare gabaritului lazii de ambalaj, asfel ca sa se evite dezechilibrarea in
timpul transportului.
Ambalajele trebuie concepute pentru o depozitare de pana la 12 luni de la data livrarii.
Producatorul are obligatia de a ambala produsele astfel ca, pe timpul transportului, a
manipularilor si a depozitarii produsele sa nu sufere deteriorari sau efectele coroziunii
atmosferice.
Ambalarea produselor de tehnicitate ridicata se va face in folie ermetic sudata, cu marginile
suprapuse minim 4 cm, cu cusaturi duble, in care se introduce o cantitate de agent
adsorbant- silicagel sau similar-, proportional cu volumul ambalajului.
Peretii lazilor de ambalaj trebuie fixati cu suruburi, nu sunt admise cuiele. Contactul
capetelor suruburilor cu peretele lazii trebuie facut prin saibe plate din seria de cel mai mare
diametru. Suruburile pentru lemn trebuie sa fie de tipul cap cruce, nu se admit suruburi cu
slit simplu.
Continutul ambalajului trebuie fixat solid in suruburi, cu pene, diagonale, traverse si
distantiere de structura ambalajului astfel ca sa nu se deplaseze in timpul manipularilor.
Suprafetele metalice prelucrate trebuie protejate prin ungere si invelire in mai multe straturi
de hartie impermeabila, asigurate corespunzator.
Capetele de axe in consola trebuie rezemate pe suporturi de lemn bine fixate de podeaua
lazii de ambalaj. Capetele de axe prevazute cu pene trebuie protejate cu piese din material
plastic spacial profilate, fixate pentru a nu cadea de pe ax in timpul manipularilor. Saibele de
capat de ax trebuie prinse de ax si asigurate.
Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor trebuie sa aiba suprafetele de etansare protejate
cu unsoare, hartie de ambalaj si cu capace de lemn prinse cu elemente de asamblare
provizorii, care nu vor fi utilizate la montajul final.
Lazile care contin piese din cauciuc, organe de asamblare sau piese de mici dimensiuni nu
trebuie sa depaseasca 500 kg brut.
Componentele plane - table, lame deversante si similare - trebuie ambalate strans, in cadre
de lemn ce nu permit deplasarea relativa la manipulare si nici deformarea acestora.
La ambalarea ansamblurilor care contin elemente mobile se vor utilza piese de blocare
temporare, ce vor fi inlaturate dupa montarea pe locatie. Piesele de blocare temporare
trebuie vopsite in culori contrastante si insotite de etichete vizibile care trebuie sa informeze
asupra momentului si modului de inlaturare.
Aparatajul electric, cutiile de butoane, cutiile de conexiuni, releele, instrumentele, PLC-urile
trebuie ambalate in cutii de carton sau lazi in care spatiile libere trebuie completate cu piese
din polistiren sau similar care sa impiedice deplasarea in interiorul ambalajului si sa
amortizeze socurile.
La livrarea unui numar mai mare de componente identice, cel putin unul din 10 componente
va avea aplicata o eticheta de identificare. Eticheta trebuie facuta din aluminiu, prinsa cu


Page 359 of 411

sarma trecuta prin gauri practicate la colturi si imprimata cu un text edificator in privinta
caracteristicilor tehnice, producatorului si, eventual, greutatea.
Etichetele trebuie inscriptionate cu vopsea rezistenta la apa sau acoperite cu lac incolor
dupa inscriptionare.
Toate ambalajele trebuie sa aiba un marcaj de identificare care le raporteaza documentele
de expediere si la listele de furnituri.
Toate componentele trebuie sa fie clar marcate clar in limbile romana si engleza astfel ca sa
poata fi identificate in lista de furnituri.
In fiecare cutie, pachet, lada de ambalaj sau container trebuie sa existe o lista cu continutul
introdusa intr-un plic rezistent la apa si etans, iar alte doua copii dupa lista trebuie inaintate
Consultantului inainte de expediere. Nu trebuie sa existe nicio diferenta intre marcajul din
lista si cel de pe obiect.
Contractorul este obligat sa includa in pretul Contractului toate materialele de ambalare
necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a echipamentelor..
Consultantul poate solicita inspectarea, verificarea si aprobarea coletelor inainte de
expediere, dar Contractorul este deplin raspunzator de adecvarea modului de ambalare, iar
o astfel de inspectie nu il poate exonera pe Contractor de raspunderea pentru pierderile sau
pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.
Depozitarea echipamentelor trebuie facuta astfel ca sa poata fi preluate usor in ordinea
montarii pe locatie.
24.1.7 AMBALAREA TEVILOR
Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc.
Tevile filetate trebuie prevazute cu mansoane din cauciuc pentru protectia filetelor.
Tevile cu flanse trebuie protejate cu capace de lemn prinde cu suruburi temporare, negre-
ne protejate prin zincare, care sa poata fi deosebite usor si care nu vor fi utilizate la
montajul final.
Tevile se vor depozita pe traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura
scurgerea apei si acoperite cu folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a
deteriora suprafata respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor.
La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita
dezmembrarea stivei .
24.1.8 MANIPULARE, TRANSPORT
Echipamentele trebuie prevazute cu facilitati de manipulare si transport.
Echipamentele trebuie prevazute cu sisteme de suspendare solide, capabile sa reziste la 1,5
greutatea echipamentului.
Sistemele de suspendare pot fi permanente, rabatabile sau demontabile.
Pentru cele demontabile trebuie trebuie prevazute locasuri speciale de pastrare in interiorul
echipamentului, cu marcare corspunzatoare.

Punctele de suspendare trebuie plasate astfel ca sa nu puna in pericol echilibrul
echipamentului in timpul transportului- suspendarea sarcinii trebuie sa se faca in dreptul
centrului de greutate..


Page 360 of 411

Echipamentele trebuie concepute astfel incat la transport si manipulare sa nu sufere
deformari permanente.
Pe echipament trebuie marcat cu vopsea distincta locul de suspendare prin simbolul lanturi
de suspendare.
Punctele de suspendare trebuie asfel plasate incat elementele de suspendare sa nu
deterioreze portiuni ale echipamentului sau straturile de protectie.
Cablurile de suspendare a sacinii trebuie sa fie in stare perfecta si cu portiunile de la carlig la
ochiurile de suspendare egale.
Pentru suspendarea pieselor protejate anticoroziv prin vopsire, trebuie utilizate chingi din
material textil, nu cabluri sau lanturi care pot deteriora stratul/straturile de protectie.
Echipamentele destinate a fi manipulate cu stivuitorul trebuie sa aiba la baza elemente
distantiere care sa permita introducerea furcilor stivuitorului sub sasiul echipamentului.
Echipamentele furnizate in containere tip CF, precum si echipamentele furnizate in ambalaje
cu cadre metalice sau din lemn trebuie descarcate cu mijloace mecanice adecvate- stivuitor
si depozitate in incinte inchise, fara a se demonta foliile de protectie instalate de furnizor. Se
vor utiliza sisteme de ridicare cu suspendarea sarcinii- macarale- numai daca echipamentele
respective sunt prevazute cu piese speciale destinate suspendarii- ochiuri fixe, ochiuri cu
balama, dispozitive tip T.
La utilizarea macaralelor sarcina va fi suspendata cu chingi textile, pentru a nu deteriora
straturile de protectie. Ridicarea trebuie facuta cu grija, proband plasarea corecta a
punctelor de suspendare fata de centrul de greutate al sarcinii. Dupa asigurarea ca sarcina
nu se va inclina mai mult de 2
0
...5
0
se va face ridicarea completa.
Pentru stabilizarea si anularea balansului pieselor mari la rotirea bratului macaralei si la
transport, se vor utiliza funii legate de capetele piesei si manevrate de doi operatori.
Este interzisa ridicarea inclinata a sarcinii sau tararea ei pe sol !
Depozitarea echipamentelor si a componentelor se va face in spatii protejate de intemperii,
avand podea rigida, cu panta de min. 1%, ventilatie naturala, iluminat corespunzator precum
si asigurare antiefractie. Spatiile de depozitare trebuie sa permita accesul pentru identificare.
La aranjarea in depozit se va asigura, pe cat posibil, orientarea etichetelor de pe ambalaje
astfel ca sa nu fie mascate de alte obiecte.
Piesele zincate la cald trebuie stivuite intercaland intre ele piese din lemn pentru evitarea
contactului ce ar putea provoca rugina alba, iar acoperirea cu folii de protectie trebuie sa
permita aerisirea.
Se vor lua toate masurile la manipularea pieselor zincate, in vederea evitarii deteriorarii
stratului de zinc.
24.1.9 INTRETINERE, REPARATII
Elementele de uzura trebuie sa fie usor de inlocuit, proiectantul echipamentelor avand in
vedere minimizarea acestei actiuni.
Echipamentele trebuie sa fie robuste, sa functioneze cu minima activitate de intretinere.
Indiferent de complexitatea tehnologica si de gradul de automatizare, echipamentele trebuie
sa fie concepute astfel ca sa poata fi conduse, intretinute si reparate de catre persoane cu
calificare medie.
Cartea tehnica a echipamentului trebuie sa contina instructiuni clare privind intretinerea,
repararea si inlocuirea pieselor de schimb. Instructiunile trebuie sa fie insotite de desene
clare. Sunt preferate desenele in proiectie axonometrica, explodate.


Page 361 of 411

Completul de livrare trebuie sa prevada piesele de schimb pentru doi ani de functionare.
24.1.10 UNGERE
Echipamentele trebuie prevazute cu un numar minim de puncte de ungere.
Se vor utiliza cu precadere rulmenti etansati- cu ungere pe viata rulmenti avand codul cu
terminatia RS sau RSR. Rulmentii cu etasare cu disc metalic, terminatie RZ se vor evita.

Punctele de ungere- exeptand ungerea lanturilor de transmisie- trebuie sa fie vizibile,
marcate distinct cu culoare rosie sau galbena, accesibile, prevazute fie cu ungatoare sub
presiune- ungator cu bila- fie cu ungatoare cu rezervor de unsoare.
Pentru punctele de ungere sub presiune trebuie prevazute orificiile de iesire a surplusului de
unsoare, plasate astfel incat unsoarea sa parcurga cel mai lung drum in jurul piesei pe care
o lubrifiaza.
Temperatura de topire a unsorii trebuie sa fie mai mare cu 20
0
C decat temperatura de
functionare a rulmentilor.
Ungatoarele trebuie sa fie tip baioneta. Pe ax trebuie montate dispozitive de etansare cu inel
de pasla, pentru viteze periferice peste 4 m/s, sau dispozitive de etansare fara contact, cu
fante. Ajustajul fantelor trebuie sa fie A11/h10, iar rugozitatea arborelui in zona fantei- maxim
6,3 m. Bucsa capacului de etansare trebuie sa aiba un canal spiral avand sensul identic cu
sensul de rotire al arborelui, pentru a favoriza deplasarea unsorii catre spatiul de ungere.
Sunt admise ungatoarele cu palnie, care se incarca cu o cantitate de unsoare ce patrunde la
rulmenti pe masura pierderilor prin dispozitivele de etansare
Lanturile de transmisie trebuie prevazute cu aparatori concepute special in vederea
accesului usor in vederea ungerii.
Ungerea lanturilor deschise (ex. lanturile de deplasare a greblei gratarelor rare cu curatare
mecanica) trebuie facuta cu unsoare care nu emulsioneaza in contact cu apa.
Sistemele de ungere trebuie prevazute cu spatii in care se acumuleaza surplusul de unsoare
sau unsoarea circulata prin mecanisme, si de unde unsoarea sa poata fi recuperata astfel
incat mediul incojurator sa ramana curat.
Unsoarea pentru mecanisme- angrenaje, lagare, rulmenti. lanturi de transmisie- trebuie sa
fie de tipul Litiu-Calciu aditivata cu bisulfura de molbden-MoS
2
.
Instalatiile de ungere sub presiune trebuie prevazute cu filtre cu finetea de 25 m, iar pentru
lagarele cu turatii peste 1500 rpm- cu filtre cu finetea 10 m.
Reductoarele trebuie sa fie prevazute cu buson de umplere la parte superioara, buson de
golire la partea inferioara si buson de supraplin. Acest lucru va fi luat in consideratie la
alegerea reductoarelor si nu este permis un montaj care sa nu asigure pozitia corecta a
celor trei busoane.
Pozitia de montaj a reductoarelor trebuie sa asigure accesul facil la cele trei busoane.
24.1.11 PIESE IN MISCARE
Toate organele de masini in miscare de rotatie sau translatie trebuie sa fie prevazute cu
aparatori de protectie sau carcase.
Aparatorile trebuie sa asigure vizibilitatea organului in miscare.
Aparatorile trebuie sa fie usor demontabile in vederea intretinerii, repararii sau schimbarii
organului in miscare.


Page 362 of 411

Spatiile libere adiacente echipamentului trebuie sa asigure accesul in vederea demontarii
aparatorilor si amplasarea lor pe timpul interventiilor.
In cazul in care, prin constructia echipamentului nu pot fi montate aparatori de protectie,
echipamentul respectiv va fi ingradit accesului cu balustrade de protectie.
24.1.12 PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII
Echipamentele trebuie protejate impotriva coroziunii prin metodele indicate la capitolul -
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si echipamentelor. Partea echipamentelor
care se afla in contact cu apa sau sunt permanent imersate trebuie facute din otel inoxidabil
austenitic 304:
BS 970 EN 10088 SR EN 10088-1,2,3
304 S11 1.4306 X2CrNi19-11
304 S15 1.4301 X5CrNi18-10
304 S31 1.4541 X6CrNiTi18-10
Pentru partile submerse sunt acceptate protectii anticorozive de inalta calitate aplicate
airless.
Partea echipamentelor care se afla deasupra apei se fac din otel carbon conform cerintelor
de rezistenta si stabilitate si se protejeaza conform cerintelor mediului de functionare.
Conexiunea dintre partea confectionata din otel inoxidabil si partea confectionata din otel
carbon trebuie facuta prin piese de izolare electrica daca diferenta de potential electrochimic
este de mai mult de 250 mV.
La structurile metalice si la echipamentele care nu se deplaseaza trebuie aplicata protectia
catodica.
Culoarea echipamentelor va fi cea dorita de beneficiar.
Componentele livrate de terti- reductoare, componente de transmisii, actionari, aparatura-
trebuie sa ramana cu protectia si culoarea initiala.
24.1.13 DOCUMENTATIE
Echipamentele trebuie insotite de documentatia constand din :
- desenele de ansamblu si desenele principalelor subansambluri;
- desene privind cotele de instalare;
o cotele de gabarit, cote de control a principalelor ansambluri si subansambluri
o cotele privind racordurile de utilitati tehnologice: aer comprimat, apa sub
presiune etc
o cotele spatiilor necesare pentru intretinere si interventii;
o cotele pozittilor extreme de lucru ale echipamentului;
o punctele de suspendare la manipularea cu echipamente de ridicare.
- cartea tehnica a produsului, cuprinzand:
o caracteristicile tehnice
o instructiunile de montare, exploatare, intretinere
o lista pieselor de uzura;
o lista pieselor de schimb pentru perioada de functionare mentionata in
contract, dar nu mai putin de 2 ani
- lista rulmentilor
- lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori
- lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile
- consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc


Page 363 of 411

- lista certificatelor firmei- atestare AQ, CC, atestarile operatorilor sudor, ale
personalului de control specializat, precum si certificate cuprinse in lista
- lista certificatelor pentru toate materialele si subansamblurilor procurate de la terti,
precum si certificatele respective

INSTRUCTIUNI DE OPERARE, intretinere si reparare. Antreprenorul va inainta, cu cel putin
doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a instructiunilor de
operare, intretinere, reparare in limba romana. Instructiunile trebuie concepute astfel incat sa
descrie pas cu pas etapele punerii in functie de la starea zero a sistemului, pana la intrarea
in regim, operarea in regim normal de lucrul modul de oprire in cadrul procesului. De
asemenea, trebuie descrise fazele scoaterii din functiune in vederea intretinerii, precum si
modurile posibile de defectare si modurile de remediare a defectiunilor.
Instructiunile privind echipamentul furnizat de Antreprenor si de subfurnizori trebuie
prezentat pe hartie format A4 legat inbtr-un mod ce permite a fi inlocuite ulterior filele
modificate sau adaugate file suplimentare in urma experientei capatate in perioada de
functionare. Dupa aprobarea de catre consultant, antreprenorul va furniza, pe cheltuiala sa
copia electronica si trei copii pe hrtie format A4 in limba romana ale instructiunilor.
Instructiunile trebuie sa cuprinda:
- lista echipamentelor, cu denumirea producatorului, model, serie, numar de fabricatie
- lista rulmentilor
- lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori
- lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile ce se pot achizitiona de pe piata
autohtona, cu indicarea potentialilor furnizori
- consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc
- planurile in sectiune a tuturor ansamblurilor importante- pompe, vane etc
- planurile in sectiune a tuturor subansamblurilor importante
- planurile de monraj efectiv a echipamentelor
- planurile de montaj efectiv a circuitelor tehnologice
- planurile de montaj efectiv a circuitelor electrice de forta. Iluminat, comanda,
automatizare
- diagramele de montaj a conexiunilor electrice intre motoare, tablouri, PLC-uri
- certificatele de testare insotite de diagramele efectiv obtinute pentru pompe,
motoare, compresoare, suflante, rezervoare sub presiune
- curbele de functionare a sistemului in regim normal
Prima pagina a instructiunilor va fi opisul privind modificarile introduse. Opisul trebuie sa
cuprinda numarul de ordine si data modoficarii, obiectul care se aplica, motivul, persoana
car face modificarea, mentionarea anularii unor file si introducarea altor file.
Cartile masinilor si instalatiilor de ridicare, care au regim special, se vor livra separat, de
catre furnizorul acestora.
La fiecare instalatie trebuie montat in perete un panou care sa cuprinda schema sinoptica
realizata in 3D conform situatiei de fapt. Pe schema trebuie identificate aparatele si circuitele
prin denumire si numar de ordine.
Pe aparate si circuite trebuie instalate etichete bine protejate care sa cuprinda denumirile si
numerele de ordine conform schemei.
Pe panou, alaturi de schema, trebuie insrise clar manevrele pentru fiecare faza de operare.
Textele trebuie tiparite bilingv- romana si englaza.


Page 364 of 411

24.1.14 NIVEL DE ZGOMOT SI VIBRATII
Toate echipamentele trebuie sa functioneze silentios si intr-un regim de vibratii conform
urmatoarelor standarde:
SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de
incercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii.
Conform ISO 10816, magnitudinea vibratiilor trebuie sa situeze in zona A conform criteriului
1. Daca magnitudinea vibratiilor se situeaza in zona B, produsul se respinge.
Nivelul de zgomot in interiorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 80 dB +5% din aceasta
valoare in spectrul de frecvente audio masurat in banda medie pe scara A, masurat intr-un
perimetru de 3 m pentru fiecare componenta de utilaj in parte, in momentul pornirii,
functionarii si opririi.
Nivelul de zgomot in exteriorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 60 dB +5% din aceasta
valoare in spectrul de frecvente audio masurat in banda medie pe scara A, masurat intr-un
perimetru de 3 m fata de peretele exterior.
Masurarea nivelului de zgomot se va face numai dupa finalizarea instalarii echipamentului
pe amplasament.
Utilajele care nu se conformeaza Clauzelor enuntate mai sus pot fi respinse, cu exceptia
celor la care Contractorul a efectuat modificari care incadreaza nivelulde zgomot in limitele
admise. Aceste modificari se vor face pe cheltuiala Contrectoruluui si numai in limita datei de
punere in functiune.
1.15- Set de Scule, Dispozitive. Contractorul are obligatia ca, la punerea in functiune, sa
predea beneficiarului un numar de doua truse de scule in cutii metalice prevazute cu
incuietoare. Trusele de scule trebuie sa contina seturi de chei fixe si surubelnite pentru toate
dimensiunile si tipurile de suruburi utilizate in cadrul furniturii.
Cheile trebuie, pentru fiecare dimensiune, sa fie la un capat cheie inelara, iar la celalalt
cheie fixa.
Contractorul arobligatia de a preda un set complet de dispozitive de interventie specifice
echipamentelor furnizate.
24.1.15 LUBRIFIANTI
Contractorul trebuie sa prevada ca lubrifianti numai produse sau produse echivalente care
se afla curent pe piata romaneasca.
La punerea in functiune, dar nu mai devreme, Contractorul trebuie sa predea beneficiarului o
cantitate de lubrifianti pentru un an de functionare in conditii normale de exploatare.
Contractorul trebuie sa asigure pompe de ungere pentru toate dimensiunile de ungatoare si
pentru toate tipurile de lubrifianti.
La punerea in functiune trebuie ca toate baile de ulei sa fie umplute corespunzator si in toate
niplurile de ungere sa fie introdusa cantitatea necesara de unsoare.
Contractorul trebuie sa furnizeze programul de ungere amanuntit pentru fiecare tip de
echipament, specificand intervalele de ungere, tipul de lubrifiant, cantitatea de lubrifiant,
punctul de ungere/ umplere, dispozitivul de ungere.
Programul de ungere va fi livrat in trei exemplare.
La punerea in functiune Contractorul va inainta Consultantului spre avizare programul de
ungere mai sus mentionat si lista cuprinzand lubrifiantii si dispozitivele de lubrifiere. .


Page 365 of 411

24.1.16 PIESE DE SCHIMB
Contractorul are obligatia de a asigura setul de piese de schimb pe care le recomanda a fi
pastrate in stoc pe o perioada de doi ani de functionare dupa darea in exploatare pentru o
operare eficienta a echipamentului. Setul de piese de schimb trebuie mentionat in Anexa
Pieselor de Schimb. Pretul pieselor de schimb mentionat in Anexa ramane valabil pe
intreaga perioada a executarii contractului de intretinere.
Piesele de schimb trebuie ambalate si sigilate in cutii separate asfel incat sa fie protejate
impotriva deteriorarii sau a corodarii.
Fiecate colet va fi marcat clar in limba romana si engleza cu privire la continut.
Contractorul trebuie sa garanteze posibilitatea ca toate componentele din Lista Pieselor de
schimb sa fie disponibile pe o perioada de cel putin zece ani.
PIESE DE SCHIMB pentru testele efectuate pe santier.
Pentru probele pe santier se vor utiliza piesele de schimb aflate intr-un stoc suplimentar-
sigurante fuzibile, componente cu risc ridicat de distrugere la intrarea apei brute la
conectarea la retea, manometre etc. Daca a fost necesara utilizarea unor piese de schimb
din setul de rezerva pentru doi ani de functionarea, acesta va trebui completat.
SUBCONTRACTORI.
Subcontractorii vor avea aceleasi obligatii contractuale ca si Contractorul.
Contractorul va pune la dispozitia Subcontractorilor toate documentele privind cerintele de
calitate si conditiile de livrare a echipamentelor pe care le livreaza Subcontractorii.
CONTRACTE DE SERVICE.
Contractorul trebuie sa se asigure ca toti Subcontractorii au disponibilitatea de a incheia
contracte de Service la sfasitul perioadei de garantie pentru echipamentele furnizate.
MATERIALE
Componentele echipamentelor se realizeaza din materialele indicate in specificatii si in
documentatiile de executie si ale caror caracteristici fizico-mecanice se incadreaza in
standarde.
Standardele de materiale sunt mentionate in cadrul fiecarui tip de echipament.
Toate materialele se livreaza cu certificate de calitate mentionand caracteristicile fizico-
mecanice si compozitia chimica.
Furnizorii de echipamente trebuie sa ataseze la cartea tehnica a echipamentului toate
certificatele de calitate in original, atat pentru materiale, cat si pentru organe de asamblare,
electrozi de sudura, accesorii.
Schimbarile de materiale sunt permise numai cu acordul Consultantului si numai insotite de
scheme de incarcare din care sa rezulte ca noile materiale rezista la solicitarile respective.
Oteluri. Constructiile metalice trebuie facute din otel carbon sudabil, calmat, calitate minima
OL37.2k.
Otel inoxidabil. Componentele metalice care sunt in contact direct cu apa trebuie facute din
otel inoxidabil calitate 304 S11. conform BS 970, daca nu exista alte prevederi .
Aluminiu.
Pentru materiale trase la rece- tuburi, profile: Al MgSi 1,0 (51 S) sau AlMgSi 0,5 (50
S);
Placi, benzi: Al MgSi 1,0 (51 S), Al MgSi 2,5 (57 S);


Page 366 of 411

Placi: Al MgSi 1,0 (51 S)
Pentru protejarea aparatelor de ventilatie, pentru aplicatii in/sub apa:
Tuburi, profile: Al MgSi 2,5 (57 S); Al MgSi 3,0 (54 S) sau Al MgSi 5 (D54 S);
Placi, benzi: Al MgSi 3,0 (54 S), Al MgSi 2,5 (57 S)
Placi: Al MgSi 3,0 (54 S)
La prelucrarea otelurilor inoxidabile si a aliajelor de aluminiu se va evita contactul indelungat
cu piese din otel carbon, pentru evitarea corouiunii electrochimice.
Piese forjate. Piesele forjate trebuie confectionate conform standardelor de calitate in
vigoare. Piesele forjate trebuie supuse unui tratament de detensionare. Controlul calitatii
pieselor forjate trebuie facur prin metode nedistructive.
Piese turnate. Piesele turnate trebuie sa fie netede, fara pori vizibili, fara retasuri sau alte
defecte de turnare. Urmele maselotelor si ale retelelor de turnare trebuie inlaturate prin
polizare. Piesele turnate trebuie sablate inainte de prelucrare. Suprafetele care nu formeaza
ajustaje, dar care se prelucreaza, trebuie sa aiba rugozitatea de maximum 50 m.
Piesele turnate trevuie supuse unui control nedistructiv. Este permisa repararea defectelor
de turnare numai cu aprobarea consultantului. In vederea repararii, portiunea defecta se va
inlatura prin craituire cu dalta pneumatica si prin polzare, dupa care de va repara prin
sudare. Compozitia electrozilor de reparare trebuie sa fie asemanatoare cu cea a
materialului de baza. Dupa efectuarea remedierii, piesa se va detensiona.
ORGANE DE ASAMBLARE.
Toate organele de asamblare trebuie sa fie zincate, in afara celor pentru care, in proiecte, se
indica otel inoxidabil.
Suruburile trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8.8
Piulitele trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8.
La asamblarile care nu sunt supuse la vibratii se pot utiliza piulite cu autoblocare DIN 985.
Suruburile conexpand trebuie sa fie de tipul Conexpand Bolt, pentru care gaura de fixare are
diametrul partii filetate.
CONTACTUL DINTRE METALE DIFERITE.
Pentru evitarea coroziunii electrochimice, asamblarile dintre piese metalice cu diferente de
potential electrochimic mai mare de 250 mV, trebuie izolate electric cu piese ce au rezistenta
alectrica si mecanica in conformitate cu cerintele asamblarii. Nu este admis contact direct
intre piesele cu potential electrochimic diferit.
Materialele si piesele din otel inoxidabil trebuie stivuite pe rafturi de lemn curate, fara urme
de fier si fara contact cu piese din otel carbon.
Otelul inoxidabil trebuie prelucrat mecanic numai cu placute metaloceramice speciale pentru
Inox. Prelucrarea cu placute Widia lasa pe suprafata prelucrata microparticule de fier care
reprezinta amorsa de rugina.
Suspendarea pieselor din otel inoxidabil trebuie facuta numai cu chingi textile din materiale
sintetice. Contactul cu cablurile de otel lasa pe suprafata de contact microparticule de fier
care reprezinta amorsa de rugina. In cazul aparitiei ruginii de contact, suprafata afectata se
va spala cu solutie de detergent si se va lustrui cu peria de pasla.
PANOURI AVERTIZOARE
Contractorul trebuie sa asigure sistemul de avertizare asupra pericolelor conform
Regulamentului de Exploatare si a Regulamentelor Inspectoratelor locale specifice-
pompieri, ISCIR etc.


Page 367 of 411

Etichetele de avertizare trebuie sa fie scrise in limba romana.
Eticheta PERICOL ! trebuie scrisa cu litere albe pe fond rosu.
Eticheta ARENTIE...! trebuie scrisa cu litere rosii pe fond alb.
Etichetele ce cuprind instructiuni trebuie sa fie scrise cu litere negre pe fond alb.
CULORI CONVENTIONALE SI SIMBOLURI.
Circuitele tehnologice trebuie vopsite in culori conventionale conform ISO R 507 (R=
recomandare).
Simbolurile trebuie sa respectr ISO R 507 (R= recomandare).
SPATII DE CIRCULATIE SI DE SIGURANTA.
Spatiile de acces trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
- acces personal numai pentru inspectie: 0,6 m;
- acces personal pentru inspectie si reparatii: 0,8 m;
- acces cu stivuitor: 2,5 m
- acces cu camion: 4,0 m
Conductele se vor monta cu generatoarea inferioara la 2,2 m deasupra spatiului de circulatie
La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante:
- fata de pereti 25 mm;
- fata de tavan 100 mm
- fata de podea 100 mm
- fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si
izolatia termica)
- fata de cabluri sau conductori 15 mm
INSTALATII DE RIDICARE
Obiectele in greutate de peste 25 kg trebuie ridicate numai cu instalatii de ridicare.
Indiferent de sarcina, instalatiile de ridicare intra sub incidenta reglementarilor ISCIR si, ca
atare, ele trebuie proiectate, construite, instalate si utilizate numai in conditiile incsrise in
reglementarilor ISCIR.
Pentru sarcini peste 10 kN instalatiile de ridicare trebuie actionate electric atat la translatie
(translatii) cat si la ridicare.
Instalatiile de ridicare cu actionare electrica trebuie sa aiba microviteza atat la deplasare, cat
si la ridicare.
Instalatiile de ridicare deplasabile- poduri rulante, grinzi rulante, macarale portal,
electropalane cu carucior- trebuie alimentate prin sisteme care sa nu puna in pericol viata
operatorilor, sa nu prezinte pericol de electrocutare, sa nu fie posibila deteriorarea lor in
timpul deplasarii functionale.
Comanda instalatiilor de ridicare actionate electric trebuie sa fie facuta de la sol prin cutie cu
butoane.
Cutiile cu butoane trebuie asigurate cu cheie de contact care se pastreaza la operatorul
autorizat.
Pe cutiile cu butoane trebuie indicat in mod sinoptic, intuitiv, corespondenta intre poztiile de
actionare si manevra efectuata de organul de suspendare a sarcinii.
Operatorul instalatiei de ridicare trebuie sa lucreze in cooperare cu legatorul de sarcina. In
cazul utilizarii mijlocului de ridicare la intervale mari, operatorul poate fi si legator de sarcina.


Page 368 of 411

Instalatiile de ridicare deplasabile trebuie vopsite in culori de avertizare- galben- negru.
Pe mijlocul de ridicare trebuie aplicata o inscriptie cu sarcina maxima exprimata in kN.
Instalatia de ridicare deplasabila trebuie prevazuta cu un sistem de avertizare sonora care
sa functioneze pe timpul deplasarii.
Furnizorul instalatiei de ridicare are obligatia de a livra organele de suspendare adecvate
activitatii specifice locului de montare. Contractorul va specifica in comanda catre furnizorul
instalatiei de ridicare ca in completul de livrare al instalatiei trebuie incluse elementele de
prindere a sarcinii adecvate activitatii specifice.
Cu precadere, in locul cablurilor de suspendare, trebuie folosite chingile din materiale textile
care nu deterioreaza la manipulare straturile de vopsea de protectie.
In mod special se atrage atentia, la instalatiile de ridicare din statiile de clorinare, necesitatea
de a utiliza grinda de ridicare plus chingi la manipularea recipentelor de clor.
24.2 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI
ECHIPAMENTELOR
24.2.1 GENERALITATI
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si a partilor din echipamente situate deasupra
sau sub nivelelului apei se realizeaza prin:
acoperiri cu vopsele si produse asociate;
acoperiri prin zincare la cald, dupa o tratare prealabila a suprafetelor;
protectie catodica
Pregatirea suprafetelor si aplicarea straturilor de protectie se bazeaza pe spcificatii ce
trebuie sa fie respectate de fiecare furnizor de ansambluri sau subansambluri, pentru ca
protectia anticoroziva sa aiba calitate uniforma la toate confectiile.
Se recomanda minimizarea lucrarilor de protectie in santier- protectiile vor fi aplicate de
furnizor, iar in situ se vor face doar remedierile necesare.
Materialele de protectie, metodele si dispozitivele de aplicare a acestora, vor fi inspectate si
aprobate de catre beneficiar sau reprezentantul acestuia.
Protectiile anticorozive trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor)
conform unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu.
Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie in
dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu Manualul de asigurare a
calitatii.
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor,
pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale
organului de control.
24.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE
Protectiile anticorozive se vor realiza cu respectarea urmatoarelor standarde in ultima lor
editie:
Standarde privind calitatea suprafetei:
*DIN 2403- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite)
*ISO 4762- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite)
*ISO 8501- pregatirea suprafetelor din otel in vederea aplicarii vopselelor si
substantelor asociate. Metode vizuale de apreciere a calitatii suprafetei
SIS 05 5900- Standard suedez referitor la calitatea sablarii


Page 369 of 411

Standarde privind acoperirile prin vopsire:
*DIN 55928- partea 1...9 Protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire
*ISO 12944- lacuri si vopsele- protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire
*SSPC vol. 1 si 2- vopsirea structurilor metalice sau standarde echivelente EU sau
Romania
*RAL- codul culorilor.
Standarde privind acoperirile termice;
*DIN 50976- protectia anticoroziva prin zincare la cald a pieselor simple, conditii
tehnice, metode de verificare
*EN ISO 2178- metoda de masurare magnetica a grosimii straturilor non-magnetice
*SR ISO 1460:1996- Acoperiri metalice. Acoperiri termice cu zinc pe metaleferoase.
Determinarea gravimetrica a masei pe unitatea de suprafata
Standarde privind protectia catodica:
*SR 7335-1,2:1998- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate.
Protectia catodica a conductelor din otel
*SR EN 124999- Protectia catodica interioara a structurilor metalice
*SR EN 12696:2002- Protectia catodica a otelului in beton
*SR EN 12954:2002- Protectia catodica a structurilor metalice ingropate sau
imersate. Prescriptii generale pentru canalizare
*SR EN 13636:2002- Protectia catodica a rezervoarelor ingropate si a conductelor
asociate
*SR EN 14500:2005- Protectia catodica a structurilor complexe
24.2.3 PREPARAREA SUPRAFETELOR IN VEDEREA APLICARII ACOPERIRILOR DE
PROTECTIE
Inainte de acoperire, suprafetele trebuie curatate de :
ulei, grasimi
reziduuri de vopsea, var, ciment
oxizi si stropi rezultati de la sudura
Muchiile ascutite se vor rotunji.
Contaminarile cu acizi, baze, saruri se vor elimina prin spalare cu apa cu pH= 6...8.
Prepararea suprafetelor trebuie facuta conform DIN 55928- partea 4 si ISO 8501 sau
oricarui alt standard roman sau UE.
Furnizorul constructiilor metalice trebuie sa faca dovada detinerii etaloanelor de pregatire a
suprafetelor prin sablare- conform SIS 05 5900, ISO 8501.
Cu aceste etaloane va face Inginerului consultant dovada calitatii suprafetelor.
Prin sablare trebuie obtinuta rugozitatea de 25...50 m. Primul strat de prorectie trebuie
aplicat imediat dupa sablare.
24.2.4 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN VOPSIRE
Sistemele de protectie anticoroziva ale structurilor din otel prin aplicare de vopsele si
produse asociate vor fi conform specificatiilor enuntate in continuare.
Contractorul va supune Inginerului consultant spre aprobare programul sau de protectii prin
aplicarea de vopsele si produse asociat, impreuna cu documentatia producatorului in
legatura cu conditiile specifice privind grosimea straturilor, timpul de uscare, tratament
prealabil.


Page 370 of 411

Stratul de baza va fi aplicat in maximum patru ore de la sablare. Suprafetele ce nu urmeaza
a fi afectate de sudura vor fi acoperite de un strat de grund.
Pentru vopsirea in santier vor fi respectate urmatoarele: zonele sudate, precum si zonele cu
protectia deteriorata trebuie curatate si slefuite, dupa care se aplica un strat de baza si unul
intermediar.
Sablarea va avea calitatea cel putin SA 2 conform ISO 8501-1.
Urmele de material de sablare se inlatura cu pensula sau cu material textil.
Contractorul va anunta in scris Inginerul cu cel putin o saptamana inainte oparatiile de
sablare. Inginerul are dreptul sa inspecteze orice piesa sablata.
La inspectie vor fi prezentate etaloanele de calitate a suprafetei.
Vopsirea.
Primul strat se aplica dupa un interval mai mic de 6 ore de la sablare si indepartarea oricarui
rest de substanta straina. Primul strat de protectie trebuie sa aiba grosimea minima de 130
m si minimum 70 m dupa uscare si intarire. Dupa aplicare, primul strat trebuie lasat sa se
usuce si sa se intareasca in timpul prescris de producator. Tevile vopsite nu trebuie
depozitate in mediul exterior, sub cerul liber.
Al doilea strat, de vosea poliamidica sau epoxidica, va fi aplicata intr-un strat cu grosimea in
stare umeda de 250 m care sa aiba dupa uscare si intarire grosimea de 150 m.
Pentru constructiile metalice care functioneaza in mediul exterior, dupa cel putin 24 de ore
de la aplicarea celui de la doilea strat, dar nu mai mult de 28 zile de la aplicarea primului, va
fi aplicat un strat similar cu al doilea, cu grosimea in stare umeda de 250 m care sa aiba
dupa uscare si intarire grosimea de 150 m.
Grosimea totala a acoperirii de protectie trebuie sa aiba intre 220 si 350 m.
In cazul aplicarii mai multor straturi, acestea trebuie sa aiba culori diferite.
Se definesc 10 sisteme de acoperire cu vopsele functie de mediul de functionare a
echipamentelor si de temperatura ambianta, conform tab. 2.1
Tabelul 2.1
Nr.
Crt
Suprafata
Mediul de
lucru
Temp.
Ambianta
0
C
Sablare Acoperire Nr. de
straturi
Tip strat Gros.
stratului
m
Gros.
totala
m
1 Constructii
metalice,
conducte,
rezervoare
INTERIOR
Pana
la 120
S.A. 2,5 Grund
Final
1
1
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
80
80
80
80
160
2 Constructii
metalice,
conducte,
rezervoare
EXTERIOR
Pana
la 120
S.A. 2,5 Grund
Intermediar
Final
1
1-2
1
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
80
80
50
80
160
50
290
3 Conducte,
rezervoare
cu izolatie,
INTERIOR si
EXTERIOR
Pana
la 120
S.A. 2,5 Grund 1 Zinc-Epoxy

50 50
4 Pompe,
motoare, alte
echipamente
EXTERIOR
Pana
la 120
S.A. 2,5 Grund
Intermediar
Final*
1
1
1
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
80
110
50
80
110
50
240


Page 371 of 411

Nr.
Crt
Suprafata
Mediul de
lucru
Temp.
Ambianta
0
C
Sablare Acoperire Nr. de
straturi
Tip strat Gros.
stratului
m
Gros.
totala
m
5 Pompe,
motoare, alte
echipamente
INTERIOR
Pana
la 120
S.A. 2,5 Grund
Final
1
2
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
80
50
80
100
180
6 Conducte,
vase de
reactie,
izolate termic
EXTERIOR
Peste 120 S.A. 2,5 Grund 1 Zinc
Etil silicat

75 75
7 Cos de fum
EXTERIOR
120>t
0
<200 S.A. 2,5 Grund

Final
1

2
Zinc Etil
silicat
Silicon
acrilic
75

50
75

100
175
8 Suprafete de
otel ne
izolate termic
200-450 S.A. 2,5 Grund

Final
1

2
Zinc Etil
silicat
Silicat
aluminiu
75

25
75

50
125
9 Suprafete
zincate
Pana
la 120
Curatare mecanica
de contaminanti si
saruri de zinc, sau
cu jet de abur, sau
sablare usoara cu
nisip fin
Epoxy dur 125 125
10 Suprafete de
otel in
contact cu
apa sau
stropite cu
apa de mare,
Pana
la 60
S.A. 2,5 Grund si Final
intr-un singur strat
1 Poliamida
armata cu
fibra de
sticla

500 500
*- Strat suplimentar de 50 m din poliuretan din doua componente cand echipamentele sunt
expuse la UV si intemperii
Uneltele folosite la aplicarea vopselelor trebuie sa fie curatate cu white spirit dupa fiecare
intrebuintare.
Se va pregati numai cantitatea de vopsea ce va putea fi aplicata; restul de vopsea nu se va
turna inapoi in recipientele originale de livrare.
Vopsirea nu este permisa sub actiunea directa a soarelui, intrucat zonele expuse si cele
umbrite se vor usca inegal, generand crapaturi si exfolieri.
Daca obiectele ce trebuie vopsite contin racorduri, filetate, racorduri electrice, aparate
electrice, acestea se vor demonta sau se vor proteja. Filetele se vor proteja cu vaselina si
folie adeziva.
Suprafetele care formeaza ajustaje, suprafetele prelucrate ale flanselor nu trebuie vopsite, ci
protejate cu banda adeziva sau similar. Zonele prelucrate care au fost contaminate cu
vopsea se vor curata cu solvent. Nu se admite curatarea mecanica prin abraziune.
Aparatele se vor proteja prin invelire cu banda adeziva care va fi inlaturata dupa uscarea
ultimului strat de vopsea.
Capetele firelor de legatura trebuie izolate cu banda adeziva si legate intre ele pentru a se
evita contactul cu vopseaua in stare umeda.


Page 372 of 411

24.2.5 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN ZINCARE TERMICA
Zincarea termica se executa prin imersarea pieselor in baia de zinc topit avand temperatura
de 450
0
C- cu 30
0
C peste temperatura de topire a zincului.
Grosimea stratului de zinc se masoara prin metoda magnetica sau electromagnetica,
conform EN ISO 2178. Nu se admite metoda de masurare la microscop pe esantioane
prelevate din piesa. Conform SR EN ISO1461:2000, grosimea stratului (corelata cu masa)
functie de grosimea peretelui trebuie sa fie conform tabelului 2.2:
Tabelul 2.2
Domeniul de grosime a piesei Grosime locala a acoperirii
(minima)
Grosime medie a
acoperirii
g/m2 m g/m2 m
Otel sub 6 mm 500 70 610 85
Otel de la 3 la 6 mm 395 55 505 70
Otel de la 1,5 la 3 mm 325 45 395 55
Otel sub 1,5 mm 250 35 325 45
Piese turnate peste 6 mm 505 70 575 80
Piese turnate sub 6 mm 430 60 505 70

Piesele mici- organele de asamblare- sunt supuse la centrifugare dupa care trebuie sa aiba
grosimea minima a acoperirii (corelata cu masa) conform tabelului 2.3:
Tabelul 2.3
Domeniul de grosime a piesei Grosime locala a acoperirii
(minima)
Grosimea medie a
acoperirii
g/m
2
m g/m
2
m
Piese filetate D 20 mm 325 45 395 55
Piese filetate 6 D 20 mm 50 35 325 45
Piese filetate D <6 mm 145 20 180 25
Alte piese, incl. piese
turnate>3 mm
325 45 395 55
Alte piese, incl. piese
turnate<3 mm
250 35 325 45

Piesele zincate trebuie pasivate pentru a minimiza decolorarea si efectele atmosferei.
Reconditionarea suprafetelor se face de catre producator in proportie de max. 0,5% din
suprafata totala. Reconditionarea se face prin pulverizare termica cu zinc (metalizare),
conform EN 22062 sau cu o vopsea adecvata, bogata in zinc. Se admite utilizarea unei
baghete de zinc pentru reconditionare. Grosimea suprafetei reconditionate trebuie sa fie mai
mare decat grosimea indicata in tab. 1 cu minimum 30 m.
Pregatirea suprafetei inainte de zincare trebuie sa asigure o acuratete absoluta a suprafetei,
prin decapare in baie de acid. Suprafetele taiate cu flacara trebuie rectificate de producatorul
acestora in vederea zincarii.
Dupa zincare este interzisa deformarea pieselor- in special deformarea locala- pentru a evita
exfolierea stratului de zinc.


Page 373 of 411

Piesele zincate nu se vor stivui direct, ci prin intermediul unor distantiere ne metalice, relativ
moi- din lemn sau similar.- care sa nu provoace deformatii locale. Se va evita contactul cu
piese metalice nezincate sau din alte metale, pentru prevenirea electrocoroziunii..
Nota: Din punct de vedere microscopic, stratul de zinc nu reprezinta o pelicula protectoare
perfecta- el prezinta microfisuri, pori strapunsi sau ne strapunsi, diferite neregularitati, toate
generatoare de amorsa de contaminare a metalului de baza cu factorii atmosferici generatori
de coroziune, chiar si exfolierea stratului de zinc. Este indicat ca dupa montarea finala, peste
stratul protector de zinc, sa fie aplicat un strat de vopsea de 50 m- grosime masurata in
stare uscata- strat ce va acoperi si organele de asamblare.
24.2.6 PROTECTIA CATODICA
Electrocoroziunea- coroziunea de contact- apare la contactul a doua metale cu potential
electrochimic diferit, in prezenta unui electrolit- o solutie apoasa. Ea poate sa apara chiar la
alaturarea a doua metale care, in mod normal, nu sunt corodate de atmosfera umeda.
Pentru evitarea fenomenului de electrocoroziune, trebuie ca imbinarile a doua metale cu
potential electric diferit sa fie imbinari de tip electroizolant. Imbinarile electroizolante se
aplica atunci cand diferentele de potential electrochimic depasesc 250 mV.
Imbinarile electroizolante trebuie sa asigure izolarea electrica a flanselor intre ele, cat si a
organelor de asamblare fata de cele doua flanse. In acest scop flansele vor fi prevazute cu
gauri majorate, pentru a permite ca suruburile sa fie imbracate in bucse electroizolante. De
asemenea, capetele suruburilor si piulitele trebuie izolate de suprafetele flanselor.
Piesele de izolare trebuie dimensionate corespunzator solicitarilor asamblarii- tensiuni de
forfecare, presiuni de contact.
Piesele de izolare trebuie facute din materiale cu rezistenta electrica corespunzatoare, sa nu
fie higroscopice, sa nu imbatraneasca in timp.
24.3 CONSTRUCTII METALICE
24.3.1 GENERALITATI
Constructiile metalice si acele parti din echipamente care se incadreaza in categoria
constructiilor metalice trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor)
conform unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu.
Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie in
dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu Manualul de asigurare a
calitatii.
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor,
pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale
organului de control.
Constructiile metalice- structurile si parte de structura a echipamentelor trebuie executate in
conditiile prevazute de SR EN 1090-2:2008. Standardul se aplica la produsele laminate la
cald sau trase la rece din otel carbon sau inoxidabil pana la grad S700.
Constructiile metalice trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de ordin general:
sa nu prezinte concavitati in care se poate acumula apa, atat in stare finala, cat si in
stadiile intermediare de constructie si montare
cavitatile inchise se vor proteja prin vopsire cu un strat de grund inaite de inchidere
sa prezinte facilitati de manipulare precise, pozitionate corect fata de centrul de
greutate, care sa nu provoace deformatii locale, deteriorari ale acoperirilor de
protectie


Page 374 of 411

24.3.2 STANDARDE
Standarde privind proiectarea structurilor metalice
SR EN 1990:2004, Bazele proiectarii structurilor;
SR EN 1990:2004/A1:2006, Bazele proiectarii structurilor (Anexa 1);
SR EN 1990:2004/NA, Bazele proiectarii structurilor (Anexa nationala);
SR EN 1991-1-3:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generalre.
Incarcari date de zapada.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni
generale. Incarcari date de zapada. Anexa nationala;
SR EN 1991-1-4:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale.
Incarcari ale vantului;
SR EN 1991-1-5:2004, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni generare.
Actiuni termice;
Actiuni pe durata executiei;
Actiuni accidentale;
SR EN 1991-4:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri si rezervoare;
SR EN 1993-1-10:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate ale otelurilor;
SR EN 1993-1-11:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-11: proiectarea
structurilor cu elemente intinse;
SR EN 1993-1-3:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece;
SR EN 1993-1-4:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-4: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oteluri inoxidabile;
SR EN 1993-1-5:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente
structurale plane solicitate in planul lor;
SR EN 1993-1-8:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea
imbinarilor;
SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8:
Proiectarea imbinarilor;
SR EN 1993-1-9:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala;
SR EN 1993-1-9:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9:
Oboseala;
SR EN 1993-3-1:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si
cosuri. Turnuri si piloni;
SR EN 1993-3-2:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si
cosuri. Cosuri;
SR ENV 1993-1-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-6: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor membrana;
SR ENV 1993-1-7:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-7: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor de placi
rigidizate incarcate in afara planului lor;
SR ENV 1993-4-2:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 4-2: Silozuri,
rezervoare si conducte pentru transportul fluidelor. Rezervoare.
SR ENV 1993-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 6: structuri pentru caile
de rulare.
Laminate din otel
Produsele laminate trebuie sa respecte urmatoarele standarde:
SR EN 10025- Produse laminate din otel pentru constructii;
partea 1:2005- Conditii tehnice generale de livrare;


Page 375 of 411

partea 2:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri nealiate;
partea 3:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu
granulatie fina in stare normalizata/laminare normalizata;
partea 4:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu
granulatie fina obtinute prin laminare termomecanica;
partea 5:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri peentru constructii cu
rezistenta imbunatatita la coroziunea atmosferica
STAS 901-90- Otel laminat la cald. Table pentru constructii metalice laminate pe
laminoare discontinue;
STAS 908-90- Otel laminat la cald. Banda
STAS 1945-90- Otel laminat la rece. Benzi inguste din otel carbon
STAS 1946-80- Otel laminat la cald. Tabla neagra
STAS 2028-80- Otel laminat la cald. Tabla zincata
STAS 2029-80- Otel laminat la cald. Tabla ondulata
STAS 3480-80- Otel laminat la cald. Tabla striata
STAS 8609-80-Profile din otel formate la tece. Profile Z cu aripi nenegale.
Dimensiuni
STAS 9150-80- Benzi late din otel laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9236-80- benzi late din otel laminate la cald in rulouri
STAS 9624-89- Table subtiri laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9724-90- Otel laminat la rece. Table si benzi late. Conditii tehnice de calitate
STAS 10948-88- Table perforate de uz general
SR EN 10028-1...-6. Produse plate din otel pentru recipiente sub presiune
Profile de otel
STAS 564-86- Otel laminat la cald. Otel U
STAS 1900-89- Otel rotund calibrat
STAS 7835-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel:
partea 1- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2.
Dimensiuni
partea 2- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pentru 490 N/mm2.
Dimensiuni
partea 1- Profil cornier cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2.
Dimensiuni
STAS 8250-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel. Profile Z cu
aripi neegale. Dimensiuni
STAS 8291-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Z cu aripi egale.
Dimensiuni
STAS 8367-90- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Omega cu aripi
egale. Dimensiuni
STAS 8610-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile U cu aripi neegale.
Dimensiuni
STAS 11516-80- Profil spacial T pentru cai de rulare
SR EN 10024:1988- Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante de forma si
dimensiuni
SR EN 10031:1995- Profile I si U din otel pentru constructii. Tolerante de forma si
dimensiuni
SR EN 10056- Corniere cu aripi egale si neegale pentru constructii- partea 1-2000-
Dimensiuni; partea 2- 1996- Tolerante de forma si dimensiuni
SR EN 10279:2002- Profile U laminate la cald
Oteluri inoxidabile
*SR EN 10088-1:2005- Oteluri inoxidabile. Lista otelurilor inoxidabile


Page 376 of 411

*SR EN 10088-2:2005- Conditii tehnice de livrare pentru oteluri inoxidabile pentru
utilizari generale- table, table groase si benzi de otel rezistent la coroziune
*SR EN 10088-3:2005 Conditii tehnice de livrare pentru semifabricate bare, sarma
laminata la rece, sarme trase, produse si profile formate la rece din oteluri rezistente
la coroziune pentru utilizari generale
*SR EN 10297- 2: 2006- Tevi din otel fara sudura pentru utilizare in constructii
metalice si in constructia de masini. Conditii tehnice de livrare pentru tevi din otel
inoxidabil
*EN 13480-1...4- Sudarea otelurilor inoxidabile
*EN 287-1 Certificarea sudorilor pentru oteluri inoxidabile
*EN 288-3 Controlul sudurilor otelurilor inoxidabile
*EN 970- Incercarea nedistructiva a imbinarilor sudate. Controlul vizual al sudurilor
*EN 25817- Imbinari sudate prin topire. Niveluri de acceptate a calitatii sudurilor.
*EN 764- Echipamente sub presiune
*EN 10204- produse din otel inoxidabil. Testare, certificare
Documente de inspectie
SR EN 10204- Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie
Corespndenta intre standarde referitoare la oteluri
Corespondenta dintre otelurile conform BS4360 si otelurile conform EN 10025, pentru
otelurile nealiate, este data in tab. 3.1
Tabelul 3.1
Nr. crt EN 10025
Grad
BS 4360
Grad
Limita de curgere
MPa
Limita de rupere
MPa
1 S185 185 290
2 - 40A
235

360/510
3 S235 JR 40B
4 S235 30 40C
5 S325 12 40D
6 - 43A
275

410/560
7 S275 JR 43B
8 S275 30 43C
9 S275 12 43D
10 - 50A
355

470/630
11 S355 JR 50B
12 S355 30 50C
13 S3553 32 50D
14 S355 12 50DD
15 E295 295 470/610
16 E335 335 570/710
17 E360 360 650/830

Corespondenta dintre otelurile laminate sudabile, in stare normalizata, cu granulatie fina,
conform BS4360 si otelurile conform EN 10025, este data in tab.3. 2
Tabelul 3. 2
Nr. EN 10025 BS 4360 Limita de curgere Limita de rupere


Page 377 of 411

crt Grad Grad MPa MPa
1 S275N 43DD 275 375/510
2 S275NL 43EE
3 S355N 50 355 470/630
4 S355NL 50EE
5 S420N - 420 520/680
6 S420NL -
7 S460M 55C 460 550/720
8 S460ML 55EE
1 MPa =1N/mm
2
= 10 daN/cm
2

Nota.
In tabelele de mai sus nu sunt date valorile rezilientelor la temperaturi scazute, temperatura
si tipul epruvetei pe care s-a facut proba.
Standarde referitoare la operatiile de sudare a otelurilor carbon
*SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase de tolerante dimensionale ale
suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica);
*SR EN 288-9: 2001. Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 9: Verificarea procedurilor de sudare cap la cap pe santier
a conductelor de transport terestre si marine;
*SR EN ISI 15614-1:2004, Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a otelurilor si sudarea
cu arc a nichelului si a aliajelor de nichel;
*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru
sudarea electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a
materialelor metalice,
*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si
aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate
pentru imperfectiuni;
*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice;
*SR EN ISO 3834-1:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 1: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al
cerintelor de calitate;
materialelor metalice. Partea 2: Cerinte de calitate complete;
materialelor metalice. Partea 3: Cerinte de calitate normale;
materialelor metalice. Partea 4: Cerinte de calitate elementare;
materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care este neceasara conformarea
pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 si
ISO 3834-4;
*SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs
pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice;
*SR EN ISO 9606-2:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 2:
Aluminiu si aliaje de aluminiu;
*SR EN ISO 9606-3:2001, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 3: Cupru
si aliaje de cupru;


Page 378 of 411

SR EN ISO 9606-4:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 4: Nichel
si aliaje de nichel;
SR EN ISO 9606-5:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 5: Titan si
aliaje de titan, zirconiu si aliaje de zirconiu;
*STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor;
*SR EN 729-1...4- Calitatea imbinarilor sudate. Cerinte de calitate
*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu arcul
electric. Conditii generale pentru sudare;
STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si
slab aliate. Conditii tehnice;
24.3.3 ORGANE DE ASAMBLARE
Conform standardului *SR EN 1090-2:2008, organele de asamblare pentru constructii
metalice vor avea dimensiunea minima M12 si clasa de rezistenta 8.8, iar fortele maxime de
prestrangere trebuie sa fie cele de mai jos
Forta de prestrangere admisa (kN)
M12 M16 M20 M22 M24 M30 M36
Clasa 8.8 47 88 137 170 257 314 458
10.9 59 110 172 212 321 393 572
Pentru constructii metalice care nu sustin echipamente, pot fi folosite si organe de
asamblare M10 si M8.
Strangerea suruburilor se va face cu cheia dinamometrica la un moment calculat pentru
fiecare tip de asamblare. Starea suprafetei pe care se strange piulita determina coeficientul
de frecare cu piulita, care, la randul sau, influenteaza momentul de strangere. Functie de
acest coeficient de frecare si de forta de prestrangere necesara imbinarii, standardul ofera
metodologia de calcul pentru momentul de strangere.
Pentru asamblarile importante- flanse ale conductelor de presiune, compensatori de montaj
si similare- contractorul va indica momentul de strangere in documnentatie.
Prescriptii de proiectare
Calculul constructiilor metalice se va face cu respectarea prescriptiilor BS 449, respectiv SR
EN 1090-2:2008.
Tensiunile echivalente se calculeaza conform celor de mai jos, in care simbolurile semnifica:
ac
- tensiunea admisibila la compresiune a materialului,
c
- tensiunea efectiva la compresiune a materialului (axiala, ),
ai
- tensiunea admisibila la incovoiere a materialului
i
- tensiunea efectiva la incovoiere a materialului
e
- tensiunea echivalenta
- tensiunea de forfecare
p
- presiunea de contact
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu forta axiala:
e
=
c

i
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune:


Page 379 of 411

e
= (
i
2
+ 3

2
)
0,5

Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune si presiune de contact:
e
= (
c
2
+
i
2
+
i
.
p
+ 3

2
)
0,5

Sageata grinzilor nu trebuie sa depaseasca 1/350 din lungime. Prescriptia nu se refera la
grinzile podurilor racloare- radiale sau longitudinale.
Platforme de circulatie, gratare, scari inclinate, scari verticale
Standard de referinta: BS EN 4592- 0...2- Industrial flooring, walkways and stair treads.
Platforme de circulatie. Latimea minima- 0,8 m. Platformele de circulatie trebuie preazute cu
balustrade si se acopera cu gratare. Ansamblul platforma- balustrade-gratare se
confectioneaza, dupa caz, din otel carbon sau otel inoxidabil austenitic.
Atentie ! nu se admit platforme de circulatie acoperite cu tabla striata !
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu
curatare mecanica.
Gratarele se pot executa, conform BS EN 1993- partile 1...5, ISO 14122-1, din otel carbon,
otel inoxidabil austentic si din aluminiu. Gratarele se compun din bare longitudinale si bare
transversale sau in forma de X alungit, sudate intre barele transversale.
Platbandele din care se fac barele transversale si platbanda de contur a unui gratar trebie sa
aiba grosimea minima de 3 mm. Sectiunea transversala a barelor longitudinale este de min.
20 mm
2
, iar distanta dintre barele longitudinale de maximum 40 mm. Barele transversale se
pot dispune la max. 265 mm, iar barele in X- la maximum 210 mm.
Barele transversale trebuie sa prezinte crestaturi adancituri de max. 1,5 mm, cate cel putin 5
pe 100 mm.
Incarcare: in cazul accesului unei singure persoane- 3 kN/m
2
, in rest 5 kN/m
2
, iar pentru
traficul greu cu transport de piese si componente- 7,5 kN/m
2
. Gratarele trebuie sa reziste la
o sarcina concentrata de 1 kN pe o suprafata de 300x300 mm.
Supuse la aceste incarcari, deformatia maxima trebuie sa fie 1/200 din lungime.
Spatii: intre panourile alaturate- 3 mm; intre capetele panourilor- 6 mm; intre panouri si
structuri adiacente- 10 mm.
curatare mecanica.
Treptele scarilor inclinate trebuie confectionate cu structura similara gratarelor. Trebuie
dimensionate la o sarcina concentrata de 1,5 kN aplicata pe un patrat de 150 mm plasat la
marginea exterioara a treptei. Sageata maxima 1/200 L, dar nu mai mare de 6 mm.
Treptele trebuie fixate de lateralele (vangul) scarii prin cate doua suruburi de fiecare parte.
Se admit, dar numai in zone in care temperatura nu scade sub 0
0
C, trepte confectionate din
tabla poansonata, cu gauri 20 cu marginea rasfranta in sus cu min. 1,5 mm. Gaurile
trebuie dispuse in zig-zag, distanta intre siruri- 80-100 mm, pasul 80-100 mm.
curatare mecanica.
Balustradele trebuie confectionate conform BS ca obiecte individuale care se monteaza:
in teci sau prin flanse de structurile metalice
prin flanse (talpi) prinse in ancore chimice sau suruburi conexpand de
structurile din beton.


Page 380 of 411

Balustradele se confectioneaza:
din otel inoxidabil sau otel carbon zincat si vopsit cand sunt plasate in apropierea
mediilor agresive- pe peretii canalelor de intrare, la gratare, deznisipatoare, pe
peretii decantoarelor primare sau bazinelor de aerare;
din otel carbon zincat
din otel carbon vopsit, in spatii interioare lipsite de vapori agresivi (H
2
S).
Nu este admisa confectionarea balustradelor la fata locului.
Balustradele au axul mainii curente la 1200 mm, montantii (stalpii) la max. 1500 mm si o
bara orizontala intermediara cu axa la 550 mm de baza.
Pentru scarile inclinate distanta de 1500 mm la care se dispun montantii se masoara in
lungul scarii, iar balustrada se va pozitiona la 900 mm masurati pe verticala de la vangul
acarii.
La 10 mm de baza trebuie sa existe o aparatoare de picior su sectiunea de 100x 3 mm
prinsa de montanti. Cand mana curenta trebuie sa prezinte console fata de montanti, se va
extinde si bara intermediara iar cele doua bare se vor solidariza printr-un montant scurt.
Mana curenta in consola se va termina la 90
0
, nu prin racordare sau coturi sudate Este
indicata solidarizarea balustradelor intre ele atunci cand mana curenta prezinta console, prin
legarea montantilor scurti prin bride sau suruburi.
Pentru mana curenta se admite o sageata de 0,8% din distanta dintre montanti, la aplicarea
unei forte orizontale de 740 N.
Pentru montanti de admite o deplasare de 0,8% din inaltime la aplicarea unei forte orizontale
de 700 N/ml la nivelul mainii curente.
Prinderea montantilor prin talpi (flanse) se va face cu ancore (conexpanduri) dispuse de o
parte si de alta a axei balustradei, minim doua pe partea interioara.
In cazul balustradelor zincate la cald nu se admit cavitati inchise in care aerul se dilata
putand duce la deteriorarea sudurilor sau explozia peretilor. Pe fiecare cavitate inchisa
trebuie practicat cel putin un orificiu 8 superior pentru evacuarea aerului si cel putin un
orificiu 8 inferior pentru patrunderea zincului topit. Dispunerea orificiilor superioare si
inferioare trebuie sa fie opusa, pe diagonala barei. Dupa zincare orificiile se vor astupa cu
dopuri din Polietilena sau similar, introduse fortat.
Producatorul balustradelor trebuie sa prezinte inginerului planul de amplsare a orificiilor
avizat de producatorului de protectie zincata.
curatare mecanica etc.
Scarile verticale.
Planul scarilor verticale trebuie situat la peste 250 mm de la perete.
Pasul treptelor trebuie sa fie 300 mm.
Dimensiunea minima a treptei este de 25 mm.
Montantii scarii vor fi din teava min. 60x3 sau teava rectangulara min. 60x30x3.
Lungimea maxima a unui tronson de scara este de 6000 mm. Pentru inaltimi peste 6000 mm
trebuie prevazute podeste intermediare, iar scarile nu trebuie sa fie aliniate.
Scarile trebuie prevazute cu cos de protectie ce incepe de la 2400 mm de la sol sau de la
platforma de pornire.
Cosul va avea diametrul de 750 mm si va avea montantii din platbande 50x3, iar cercurile
vor fi dispuse ma max. 1000 mm intre ele.


Page 381 of 411

24.3.4 SUDAREA OTELURILOR CARBON
Coditii generale. Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform
procedurilor prevazute in urmatoarele standarde:
*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru
sudarea electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a
materialelor metalice.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza,
grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate.
Certificarea sudorilor poate fi facuta numai de catre un Laborator agreat. Certificarea se face
pe cheltuiala Angajatorului. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita
minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit
de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a
procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de
sudura.
Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de
calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai
sase luni dupa ultima sudura executata.
Procesul de sudare poate fi desfasurat numai in spatii lipsite de praf, pulberi, adapostite de
vant si ploaie.
Antreprenorul trebuie sa intrerupa procesul de sudare daca aceste conditii nu sunt
indeplinite cumulativ.
Posturile de sudura trebuie ingradite cu paravane de protectie pentru a feri personalul din
zona de stralucirea arcului electric.
Impamantarile trebuie executate cu clesti in stare perfecta, plasati convenabil pentru a evita
deteriorarea cablurilor de alimentare de catre vehicule, pietoni, manevrarea unor sarcini.
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie sa fie mobile, echipate cu roti
orientabile si manere de tractiune, pentru a putea fi plasate convenabil fata de postul de
sudura.
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie prevazute cu suporturi speciale
pentru infasurarea cablurilor de alimentare, impamantare si de sudura.
Postul de sudura al fiecarui sudor trebuie asigurat cu o cantitate sufucienta de perii de
sarma pentru curatarea de oxizi a cusaturii sudate.
Taierea materialelor. La taierea tablelor sau a profilelor laminate cu flacara oxiacetilena in
vederea pregatirii pentru sudare trebuie respectate standardele referitoare la rugozitatea si
tolerantele marginii obtinute prin taiere- SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase
de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica).
La taierea cu plasma a tablelor sau a profilelor laminate cu plasma trebuie respectat
standardul referitor la rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taierea cu plasma-
STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor.
Corectarea abaterilor de la aceste standarde, privind calitatea suprafetelor obtinute prin
taiere termica, se poate corecta printr-o polizare suplimentara, dar care nu influenteaza
rectilinitatea margimii, respectiv planeitatea suprafetei.
Electrozii de sudura. Electrozii de sudura trebuie sa fie cu invelis bazic conform
standardelor:


Page 382 of 411

*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu
arcul electric. Conditii generale pentru sudare;
*STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon
si slab aliate. Conditii tehnice; - *SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare.
Standard general de produs pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin
topire a materialelor metalice.
Electrozii trebuie uscati inaintea efecturaa sudurii si numai in cantitatea necesara pentru
programul zilei respective de lucru. Uscarea se va face la temperatura de 180-200
0
C timpde
minim 1,5 ore.
Procesul de sudare
Piesele ce urmeaza a fi sudate trebuie prinse rigid intre ele prin dispozitive mecanice cu
surub. Prinderile pot fi asigurate prin puncte de sudura dispuse distantat. Dispozitivele de
prindere vor fi inlaturate pe masura avansarii cordonului de sudura.
Procesul de sudare trebuie condus in asa fel incat sa se evite deformarea pieselor sudate.
Codonul de sudura trebuie alcatuit din portiuni executate alternativ si distantat pentru a
compensa deformatiile date de contractii.
Dupa fiecare strat de sudura trebuie inlaturat stratul de zgura si oxizi utilizannd ciocanul cu
muchie ascutita pentru spargerea crustei de zgura si peria de sarma pentru curatarea
cordonului de sudura pana la luciu metalic.
La sudarea pieselor de grosimi mari se va face preincalzirea zonei de sudat cu ajutorul
flacarii oxiacetilenice sau de gaz.
La utilizarea robotilor de sudura, componentele ce trebuie asamblate se vor pozitiona cu
precizie pe masa masinii, iar pozitia se va verifica cu o cursa in gol a capului de sudare.
Operatiile de curatare a cordonului de sudura in vederea aplicarii unui nou strat tebuie
executate manual, cu verificarea vizuala a starii codonului de sudura executat automat.
Eventualele erori ale automatului de sudura- discontinuitati, goluri, strat de grosime
necorespunzatoare- trebuie inlaturate prin polizare sau craituire, iar cordonul de sudura
trebuie refacut manual.
Controlul imbinarilor sudate. La controlul imbinarilor sudate se vor aplica prevederile
standardelor mentionate mai sus. In baza acestor standarde, producatorul trebuie sa
elaboreze procedura de control a calitatii imbinarilor sudate. Procedurile de control trebuie
sa aiba la baza criteriile de calitate a imbinarilor sudate, asa cum sunt stabilite in
urmatoarele standarde:
*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si
aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate
pentru imperfectiuni;
*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice;
materialelor metalice. Partea 1: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al
cerintelor de calitate;
materialelor metalice. Partea 2: Cerinte de calitate complete;
materialelor metalice. Partea 3: Cerinte de calitate normale;
materialelor metalice. Partea 4: Cerinte de calitate elementare;


Page 383 of 411

materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care este neceasara conformarea
pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 si
ISO 3834-4;
Primul nivel de verificare este verificarea vizuala a cordonului de sudura dupa curatarea
zgurii si oxizilor.
Urmatorul nivel de verificare il constitue verificarile nedistructive- cu lichide penetrante, cu
pulberi magnetice, cu ultrasunete.
Fiecare producator trebuie sa faca dovada posibilitatii efectuarii unui control nedistructiv si
edificator, precum si a unui set de proceduri, precum si a unui personal atestat pentru acest
tip de activitate.
De asemenea, trebuie sa faca dovada detinerii aparaturii adecvate, atestata metrologic.
Operatii finale. Dupa executarea tuturor imbinarilor prin sudura, pentru constructiile metalice
care constitue suporturi pentru mecanisme- carcase, sasiuri- si necesita precizie de executie
pentru prelucrarea mecanica in vederea montarii mecanismelor, trebuie executata
detensionarea.
Detensionarea este necesara pentru eliminarea tensiunilor interne pe care le induc incalzirile
locale ocazionate de procasul de sudare.
Detensionarea poate fi facuta termic, prin mentinerea ansamblului sudat in cuptor sa 150..
180
0
C un interval de timp proportional cu masa ansamblului.
Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor sudate va fi executata
numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe
desenul ansamblului sudat. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultant.
La structurile spatiale mari se face detensionarea prin vibratii. Detensionarea prin vibratii se
face cu aparatura specifica, domaniul de frecvente si timpii de mentinere fiind caracteristici
fiecarui tip de echipament de detensionare.
Identificarea cusaturilor sudate. Fiecare sudura va fi numerotata de catre Antreprenor
conform sistemului ce va fi aprobat de Consultant.
24.3.5 SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE
In lipsa altor prevederi speciale, toate confectiile din otel otel inoxidabil trebuie executate din
otel calitatea 304
Conductele din otel inoxidabil trebuie executate cu respectarea specificatiilor EN 13480-1.
Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in
EN 287-1.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza,
grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate.
Producatorul trebuie sa isi insuseasca prevederile normelor privitoare la sudare- WPS.
Aceste se refera la parametrii de sudare potrivit grosimii (grosimilor) materialului de baza,
prelucrarea marginilor pieselor ce se vor suda, procedurile de sudare, pozitiile de sudare,
materialul de adaus, tipul atmosferei de protectie, a electrozilor pe baza de tungsten, precum
si alte specificatii- preincalzirea pieselor, uscarea electrozilor, operatiuni suplimentare post
proces.
Procedeele de sudare WPS se refera la suduri tip BW- suduri cap-la cap- si suduri FW-
suduri de colt si sunt urmatoarele:
111- sudare cu arc electric , cu electrod invelit;


Page 384 of 411

121- sudare cu arc sub strat de flux, cu sarma de adaus;
131- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz neutru;
135- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz protector;
141- sudare cu arc, cu electrod de tungsten sub atmosfera de gaz neutru
Materialul de baza. Dimensiunile si calitatea materialului de baza ce urmeaza a fi utilizate
trebuie sa fie mentionate in desene si in contract. Inainte de punerea an opera trebuie
verificate: calitatea, compozitia chimica, dimensiunile, calitatea suprafetelor, comparativ cu
proiectul de executie si lista de materiale.Materialul de baza trebuie certificat conform EN
13480-2 si in conformitate cu EN 10204 trebuie sa se incadreze cel putin in clasa 2.2.
Tipurile de certificate conform EN 10204 sunt urmatoarele:
2.2- certificat de identitate si calitate
2.3- certificat de calitate
3.1- certificat de calitate special
3.2- certificat de calitate special
Materialul de adaus. Sunt admise pentru sudare numai acele materiale care sunt conforme
cu un standard de materiale si dimensiuni acceptate de WPS.Toate materialele de sudare
trebuie sa fie certificate la nivelul 2.2 conform EN 10204. Electrozii cu strat alcalin si
pulberile folosite la acoperire- flux de sudura- trebuie uscate inainte de utilizare. Orice alt
material de adaus in afara specificatiilor trebuie utilizat numai cu acceptul specialistului in
sudura din partea Consultantului.
Exemplu de marcare a unui material de adaus:
Producator/tip Simbol standard Material de adaus
308 L Si EN 12072-W19 9 L Si 1.4301; 1.4306

Gazul protector. Compozitia atmosferei protectoare trebuie sa fie una din listele WPS.
Sistemul de identificare este specificat in EN 439
Marca Compozitia Metoda de sudare/procedura
I1 100% Ar 4.5 141- AWI sudare cu protectia radacinii (puritate 99,995%)
M13 98% Ar + 2% O
2
135- Consumabile pentru sudare cu arc sub atmosfera activa
Material de adaus bazic- Cr- Ni
F2 10%H
2
+ 90% N
2
141- AWI sudare cu protectia radacinii
Material de adaus bazic- Cr- Ni
Trebuie respectati parametrii fluxului de gaz indicati in WPS
Pregatirea materialului de baza pentru sudare. Materialul de baza trebuie pregatit conform
specificatiilor WPS: prin taiere cu flacara- plasma, laser- frezare sau polizare. Marginile ce
trebuie sudate trebuie curatate pe o latime de 30 mm de toate impuritatile- scorii, oxizi,
bavuri, ulei, vaselina, vopsea. Muchiile ce trebuie sudate si zonele alaturate trebuie sa nu
prezinte vapori de apa, condens sau gheata. Curatarea insuficienta a impuritatilor determina
un arc instabil, patrundere incompleta la radacina, incluziuni etc, in detrimentul
caracteristicilor mecanice.
Sanfrenarea muchiilor tebuie prescrisa in documentatie. In absenta altor prescriptii,
sanfrenul va fi de 0,5 x S, la sudarea pe o singura parte si 0,7 x S, la sudarea pe o ambele
parti, dar nu mai putin de 3 mm (S fiind grosimea piesei).


Page 385 of 411

Efectuarea cusaturii sudate. Cele doua piese ce urmeaza a fi sudate trebuie fixatepentru
evitarea deplasarilor. La sudarea cap la cap a doua table de grosimi diferite (S
1
> S
2
),
marginea piesei mai groase, S
1
va fi polizata in panta pentru a fi adusa la grosimea piesei
mai subtiri S
2
. Panta nu trebuie sa depaseasca 25%. Sudura trebuie executata numai de
catre un sudor calificat in acest scop, conform instructiunilor WPS. In nici un caz cusatura
sudata nu va fi polizata in timpul sudarii, ci numai dupa racirea pieselor.
Lungimile cusaturilor sudate si distantele dintre acestea trebuie alese astfel ca sa asigure o
buna fixare a pieselor. Lungimea minima a sudurii este de 20 mm. In vederea sudarii unui alt
strat, stratul executat trebuie controlat, iar eventualele defecte- incluziuni, sufluri- trebuie
indepartate.
Sudarea este permisa numai dupa intrunirea tuturor conditiilor anterior prevazute, precum si
a urmatoarelor:
corecta instalare si functionare a agregatelor de sudura, cablurilor electrice,
furtunurilor de gaz, impamantarii;
temperatura ambianta si cea a materialului de baza este de cel putin 5
0
C. Se
interzice sudarea sub aceasta temperatura;
daca sudarea are loc in aer liber, locul in care se desfasoara activitatea trebuie
acoperit- cu o prelata sau similar;
se va crea o incinta izolata pentru sudare, pentru a nu stajeni alte activitati;
capul de sudura, electrodul, cordonul de sudura trebuie protejate;
sanfrenarea corecta, conform specificatiilor din proiect;
amorsarea arcului este permisa numai pe o placa separata sau pe fetele sanfrenului;
pentru cordoane cu treceri multiple se recomanda polizarea dupa fiecare trecere.
Pentru sudarea cu electrod acoperit polizarea se va face pana la metal curat;
pentru sudarea in mai multe treceri, metalul de baza si cordonul executat trebuie
incalzite la +150
0
C;
la sudarea pe o singura parte, la baza radacinii se va plasa o placa pentru evitarea
pierderii de gaz;
sudarea tronsoanelor noi la o conducta existenta se va face numai dupa evacuarea
totala a lichidului din conducta si uscarea zonei de sudat;
la sudarea tevilor se va evita strapungerea peretilor tevii ptin arcul electric;
sudorul este obligat sa controleze fiecare strat de sudura, sa repare orice defect si sa
inlature urmele de incluziuni sau zgura;
cordoanele defectr se vor inlatura prin polizare si se vor suda din nou;
cordoanele terminate vor fi marcate prin poansonare si mentionat in jurnalul de
suduri numele si codul, pentru identificarea sudorului;
Operatii suplimentare
Sudurile verificate si acceptate trebuie curatate in zona afectata, de stropi de sudura, zgura
sau alte impuritati pentru a permite examinarea.
Inegalitatile cordonului de sudura, a suprapunerii, proeminentele radacinii trebuie polizate.
Marginile arse, topirea induficienta, cavitatile trebuie corectate prin polizare si re sudare.
Testarea. Lucrarile preliminare si cordoanele executate trebuie controlate vizual conform EN
970 si a practicilor ingineresti. Controlul vizual se face inaintea inceperii sudarii si dupa
sudare. Controlul vizual se refera la:
pregatirea corecta a marginilor ce trebuie a fi sudate;
forma si dimensiunile corecte ale sanfrenului;
prinderea corecta prin puncte de sudura inainte de sudare- aftuirea;
alegerea corecta a procesului de sudare si a materialelor auxiliare;
alegerea corecta a parametrilor procesului de sudura;
situarea in intervalul corect de temperaturii


Page 386 of 411

Controlul dupa sudare si finisarea sudurii:
Controlul vizual conform EN 970 a cordoanelor exterioare in proportie de 100% si a celor
interioare in proportie de 20%. In lipsa altor specificatii, erorile de aliniere ale pieselor sudate
trebuie sa se incadreze in categoria C din tab. 1 a EN 25817.
Dupa controlul vizual, conductele trebuie supuse unui rest de presiune cu apa la
P
proba
= 1,5 x P
max.

Conformitatea testelor se va consemna in protocolul de receptie.
24.3.6 ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL
Tevi -Conducte
Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. Tevile se vor depozita pe
traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu
folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a deteriora suprafata
respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor.
La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita
dezmembrarea stivei.
Inainte de inceperea sudarii, suprafetele interioare si exterioare trebuie curatate si uscate.
Sudarea tevilor se va face cu sustinerea tevilor la inaltimea ce permite accesul la intregul
contur de sudare.
In vederea sudarii, cap- la- cap, tevile trebuie sanfrenate la unghi de 600 fata de
generatoarea tevii (300 fata de planul frontal), lasand min. 2 mm din grosime, tevile avand
intre ele un spatiu de max. 2 mm Pentru tevile de diametru mai mare de 600 mm, cu perete
mai gros de 8 mm se va prevedea sanfren si sudare la interior.
Coturile uzinate trebuie sa aiba sanfren.
Coturile executate pe santier trebuie alcatuite din 5 segmente cu unghiul la centru egal
Tevile flansate se vor pozitiona astfel incat prin flexibilitatea lor sa nu introduca tensiuni
suplimentare in zona asamblarii.
Tevile asamblate prin infiletare trebuie unse inainte de asamblare, in zona filetului cepului si
a mufei, cu lubrifiantul indicat de producator. Spatiul dintre capatul cepului si umarul mufei
cuplelor flexibile trebuie sa fie cel indicat de producator.
Flansele tevilor trebuie atent curatate si uscate iar elementele de etansare- garnituri, inele-
trebuie pozitionate atent. Inelele de etansate trebuie sa fie netede, fara bavuri sau indoituri.
Suruburile flanselor trebuie stranse treptat, in cruce- opuse diametral, pentru a fi egal
tensionate. Se vor utiliza chei dinamometrice pentru asigurarea momentului de strangere
prescris in documentatie.
Acoperirile de protectie prin vopsire se vor aplica numai dupa terminarea strangerii
suruburilor.
La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante, masurate de la flanse:
fata de pereti 25 mm;
fata de tavan 100 mm
fata de podea 100 mm
fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica)
fata de cabluri sau conductori 15 mm


Page 387 of 411

Conductele aeriene trebuie suspendate pe suporturi metalice dimensionate la greutatea
proprie a conductei plus greutatea lichidului continut. Suporturile trebuie sa fie rigide si
capabile de a prelua fortele seismice orizontale la care sunt dimensionate constructiile civile.
Rezemarea tevilor pe suporturi trebuie facuta pe sei cu un unghi la centru de 900 si latime
egala cu raza conductei, iar contactul intre sa si peretele conductei se va face prin
intermediul unei placi de cauciuc de min. 6 mm grosime. In apropierea coturilor, conductele
trebuie fixate cu coliere executate din platbanda de min. 5 mm grosime, captusita cu banda
de cauciuc de aceeasi grosime cu cel utilizat la sea. Colierele trebuie stranse cu piulite si
contrapiulite.
Suporturile, seile si colierele trebuie sa aiba acelasi sistem de protectie anticoroziva.
In cazul conductelor din otel inoxidabil suportul conductelor poate fi executat din otel carbon
protejat- prin vopsire, zincare termica- piesele de electroizolare dintre conducta de inox si
suportul si colierul din otel carbon fiind chiar benzile de cauciuc.
24.3.7 ARMATURI PE CONDUCTE
Standarde:
ISO 7005-1; EN 1092-1- Flanse. Dimensiuni
SR ISO 5208; DIN 3230 - Robinetarie industriala. Incercari
SR EN 1563- Fonta ductila
SR ISO 1083- Fonta cu grafit nodular
Este indicat ca intrega furnitura de vane care echipeaza un obiectiv sa fie asigurata de un
singur producator. In cazul actionarii electrice a vanelor, sistemele de actionare trebuie
asigurate de acelas producator si livrate montate in ansamblu.
Toate tipurile de vane trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni nominale ca ale conductelor pe
care sunt montate.
Toate tipurile de vane trebuie sa fie alese pentru acelasi regim de presiune ca al conductelor
pe care se monteaza. Ele trebuie sa suporte presiunea de proba a conductelor si sa fie
supuse la proba de presiune impreuna cu acestea.
Pe fiecare vana trebuie sa existe o eticheta metalica pe care sa fie inscris numele
producatorului, tipul, dimensiunea nominala, presiunea nominala, seria si anul de fabricatie.
Producatorul va regla si va atesta corespondenta reala intre semnalele limitatorilor de pozitie
si pozitiile extreme ale organului de inchidere. In cazul utilizarii vanelor ca organe de reglare
a debitului, Contractorul va cere in mod expres ca sistemul electric de actionare sa
semnalizeze deplasarea continua a organului de inchidere.
Mecanismul electric de actionare a vanei trebuie sa fie posibil de montat rotit cu 900, 1800
sau 2700 pentru a fi asigurata pozitia corecta de citire a indicatiilor si de actionare manuala.
Numarul de marimi ale sistemelor de actionare trebuie redus la minim, chiar daca in unele
cazuri acestea vor fi supradimensionate.
Timpul maxim pentru deschiderea sau inchiderea completa a vanei nu trebuie sa
depaseasca urmatoarele valori:
vane cu diametrul pana la
vane cu diametrul pana la 600mm: - 2 minute
vane cu diametrul pana la 800mm: - 2,5 minute
vane cu diametrul pana la 1.000mm: - 3 minute
vane cu diametrul pana la 1.200mm: - 4 minute.


Page 388 of 411

Gradul de protectie al sistemului de actionare actuator- trebuie sa fie IP 68 iar al sistemului
electric de comanda- IP67, ambele conform EN 60529. Carcasa sistemului de actionare
trebuie sa cuprinda atat partea mecanica- motor, reductor- cat si partea electrica.
Vane fluture (Butterfly valve)
Organul de inchidere a vanei fluture este un disc. Unghiul de rotire a discului vanei intre
pozitiile inchis si deschis trebuie sa fie 90.
Vanele fluture pot fi de doua feluri: plate (wafer), corpul vanei fiind totodata si flansa de
prindere pe ambele fete, si vane fluture cu flansa dubla. In cazul vanelor fluture plate,
organul de inchidere- discul- intra partial in conducte atunci cand se afla in pozitia
deschis. Vanele fluture trebuie sa aiba flansele standardizate conform presiunii nominale
PN 10.
Vanele fluture trebuie montate cu axul discului in pozitie orizontala. Pe corpul vanei trebuie
indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala.
Axul vanei fluture trebuie sa ofere posibilitatea de montare a mecanismului de actionare la
oricare din capete.
Mecanismul de actionare trebuie sa fie prins de corpul vanei pe oricare din cele doua laturi si
sa fie demontabil in vederea repararii. Mecanismul trebuie sa fie posibil de demontat numai
in pozitia deschis sau inchis .
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in
sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica
directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de
actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se va utiliza un surub
de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin.
Un mecanism auxiliar incorporat trebuie sa indice pozitia efectiva a discului in timpul
functionarii.
Corpul vanei si discul trebuie sa fie din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular. Corpul vanei
trebuie sa fie captusit la interior cu cauciuc sintetic, chloropren, EPDM etc. Discul trebuie sa
aiba suprafetele de etansare rectificate si durificate prin cromare dura sau depuneri de
pulberi metalice.
Axul discului trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom. Lagarele axului trebuie sa fie
din bronz.
Etansarea lagarelor trebuie facuta cu garnituri din cauciuc sintetic rezistent la uzura.
Constructia trebuie sa permita schimbarea elementelor de etansare fara demontarea vanei
din circuit.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane cu sertar plan (cutit) (Gate valve)
Vana cu sertar plan este o vana de tipul vana cu doua flanse, cu curgere in ambele sensuri.
Corpul si capacul vanei se executa din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular.
Organul de inchidere a vanei cutit este o placa glisanta din fonta sau bronz actionata cu un
mecanism surub- piulita. Mecanismul este de tip piulita ascendenta. Surubului vanei trebuie
sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom, cu filet de miscare patrat sau trapezoidal si lagaruit
prin bucsi din bronz fixate in capacul vanei. Etansarea fata de presiunea din interior se face
cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie
sa permita schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit.


Page 389 of 411

Fixarea capacului de corpul vanei se face cu suruburi din clasa 8.8 sau 8.10, cu piulite din
aceeasi clasa. Suruburile si piulitele trebuie sa fie din otel carbon, zincate termic.
Etansarea capacului fata de corpul vanei trebuie facuta cu garnituri adecvate, montate in
canale prevazute in acest scop.
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in
sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica
directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de
actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se va utiliza un surub
de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin si, atunci cand este necesar, un reductor
care sa asigure momentul necesar operarii manuale..
Atunci cand vanele cu sertar plan sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu
sau platforma, orificiile respective trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta
aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa depaseasca 120 N.
Actionarea motorizata trebuie sa fie fixata de corpul vanei.
Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea
nominala.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane de retinere- clapete (Check valve)
Clapetele sunt organe de inchidere a circulatiei lichidului intr-un singur sens. Sunt compuse
dintr-un corp cu flanse duble in care basculeaza organul de inchidere- clapeta. Corpul are o
forma care asigura rabaterea clapetei pana la deschiderea totala a sectiunii de trecere. In
interiorul corpului trebuie montate piese de limitare a cursei clapetei, pentru a nu se lovi de
peretele interior al corpului.
Pe corpul clapetei trebuie indicat sensul normal de curgere printr-o sageata in relief obtinuta
din turnare. De asemenea, trebuie indicat, cu litere in relief, dimensiunea nominala si
presiunea nominala.
De regula, vanele de retinere se monteaza pe conducte cu axul orizontal. Vanele de retinere
trebuie montate cu capacul orientat in sus, pozitie care asigura functionarea corecta a
clapetei. La dimensiuni mari clapeta capata greutate considerabila si ea trebuie echilibrata
partial prin contragreutati montate in exterior, pe capatul axului. Corpul vanei trebuie facut
din fonta. Clapeta propriuzisa trebuie sa fie usoara, sa basculeze fara a determina caderi
mari de presiune. Clapeta trebuie confectionata din bronz, ca si suprafetele de rezemare in
pozitia inchis. Axul clapetei trebuie executat din otel inoxidabil, iar lagarele lui- din bronz.
Etansarea fata de presiunea din interior se face cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic.
Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie sa permita schimbarea acestora fara
demontarea vanei din circuit.
Pentru montarea verticala trebuie prevazute vane speciale. La aceste vane este indicat a se
utiliza sisteme cu vizualizare si transmitere la distanta a starii de functionare (deschis sau
inchis), atasate de capatul axului clapetei.
Pentru lichide incarcate trebuie utilizate clapete dotate cu sisteme de spalare inversa prin
actionarea manuala a unei manete de comutare.
IMPORTANT !!! Intrucat vanele de retinere determina o inchidere brusca a circulatiei
lichidului, Proiectantul trebuie sa ia masuri de prevenire a socului hidraulic (loviturii de
berbec) in circuit.
Vane de aerisire


Page 390 of 411

Vanele de aerisire sunt destinate introducerii aerului in conductele golite aflate in pericol de
a fi supuse colapsului (voalarii datorate presiunii negative), precum si evacuarii aerului din
conductele in curs de umplere. Aceste vane trebuie montate in punctele superioare ale
conductei, precum si in puncte calculate pentru evitarea loviturii de berbec.
Vanele de aerisire trebuie :
sa previna acumularea unui volum mare de aer in orice punct al retelei de conducte in timpul
umplerii acesteia;
sa permita umplerea in siguranta a unor portiuni de conducta dintre vane si golirea de aer in
cel mult 4 ore;
sa previna aparitia presiunilor negative ce depasesc 0,3 bar (minus 3 m coloana de apa) ce
se pot ivi in cazul undelor de soc sau de golire.
Vanele de aerisire trebuie instalatein fiecare punct inalt al retelei. Se excepteaza de la
aceasta regula cazul cand punctul inalt este reprezentat de o deschidere cu suprafata libera.
Punctul inalt al retelei este definit astfel:
orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de
exemplu pentru traversarea unui obstacol sau alte situatii similare;
orice punct in care reteaua se inalta constant pe directia normala de curgere pe o lungime
mai mare de 750 m si la o panta medie mai mare de 1:500 sau pe trasee lungi mai inalte de
750 m.
Ca cerinta minimala, dimensiunea Vanelor de aerisire trebuie aleasa astfel ca zona de
admisie sa fie mai mare decat 1,25% din dimensiunea conductei:

Diametrul magistralei (mm) Diametrul supapei de aer
(mm)
Diametrul flansei (mm)
Pana la 600 80 80
600 si peste 100 100

In cazul cand proiectul impune o dimensiune mai mare, se vor respecta cerintele proiectului.
Constructia vanelor de aerisire trebuie sa nu fie influentata de inghet. Elementele de
etansare ale vanelor de aerisire trebuie sa fie apte a functiona in intervalul de temperaturi
ale aerului -300 C...+ 400C fara a-si pierde calitatile. La instalarea vanelor de aerisire trebuie
asigurata protectia contra patrunderii impuritatilor solide- praf, frunze.
24.3.8 INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE
Instrumente de masurare a presiunii
Standarde:
STAS 3589/2- Manometre cu burdon. Caracteristici dimensionale
SR EN 873- Manometre cu membrana si manometre cu capsula. Dimensiuni, caracteristici
metrologice, conditii tehnice, incercari.
Masurarea presiunii in conductele cu apa curata se face cu manometre cu burdon. Budonul
trebuie sa fie din otel inoxidabil.


Page 391 of 411

Masurarea presiunii in conductele cu apa uzata se face cu manometre cu membrana, cu
racorduri din bronz sau otel inoxidabil.
Masurarea presiunii in conductele de aer de la suflante se face cu manometre cu burdon.
Manometrele din apropierea suflantelor se comanda pentru functionarea la temperaturi
inalte- pana la 800 C.
Masurarea presiunii si transmiterea datelor la distanta se face cu traductoare de presiune
digitale.
Toate manometrele trebuie sa fie construite din otel inoxidabil, sa fie prevazute cu surub de
aerisire, iar manometrele cu membrana trebuie sa aiba membrana din material adecvat
fluidului vehiculat inconducta.
Conditii de instalare
Manometrele trebuie sa aiba racorduri cu filet metric fin si sa fie instalate cu racorduri cu
piulita olandeza pentru a fi orientate convenabil.
In cazul presiunilor joase etansarea se va face numai cu garnituri din cauciuc plasate in jurul
stutului manometrului si cu banda de teflon pe filet In cazul presiunilor pana la 10 bar
etansarea trebuie facuta cu garnituri de klingherit.
Peste 10 bar trebuie folosite garnituri de cupru sau de plumb. Garniturile de cupru nu se
reutilizeaza decat dupa o recoacere la cca 1800 C, procedeu care elimina durificarea prin
ecruisare.
Nu este admisa etansarea cu fuior de canepa sau vopsea !
Manometrele trebuie instalate cu posibilitatea de izolare. In acest scop, intre conducta si
manometru se intercaleaza un robinet de dimensiuni reduse care poate fi cu bila sau cu ac,
pe care trebuie sa fie vizibil indicata directia de inchidere sau deschidere.
Pentru micsorarea efectelor variatiilor de presiune, trebuie utilizate mijloace de amortizare
intercalate intre manometru si robinetul de izolare. Aceste mijloace pot fi:
bucle de 3600 din teava de cupru;
pastile cu duza 0,2...0,5 mm gaurite cu laserul.
Manometrele de pe conductele de aspiratie apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1,
cu bucla de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul
pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1..
1,6 , cu pastila cu duza de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu
diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de
125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa uzata trebuie sa fie manometre cu
membrana de clasa de precizie 1.. 1,6 , cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte
cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari
de 125 mm.
Manometrele montate pe conducte de diametru 50 mm trebuie sa fie manometre cu carcasa
de 63 mm, clasa de precizie 1.
Manometrele de pe conductele de refulare ale suflantelor trebuie sa fie de clasa de precizie
1, cu diametrul 100 mm.
Manometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate
(calitate) emis de producator.


Page 392 of 411

Traductoarele de presiune se vor monta respectand specificatiile tehnice ale furnizorului,
precum si cerintele sistemului SCADA.
Instrumete de masurare a debitului
Debitmetre
Instrumentele de masurare a debitului- debitmetre ultrasonice sau debitmetre
electromagnetice- se livreaza ca ansambluri cu flanse sau racorduri filetate care se
intercaleaza pe conducta, sau ca ansambluri care de monteaza pe exteriorul conductelor.
Pentru functionarea corecta a debitmetrelor, pe o portiune de minim 5 diametre in aval si
minim 3 diametre in amonte, conducta trebuie sa fie lineara, lisa, fara schimbari de sectiune
sau grosime. Flansa oricarui aparat de reglare sau inchidere trebuie montata la o distanta de
cel putin un diametru de conducta dincolo de aceste cote.
Pentru debitmetrele ultrasonice pentru apa curata se va utiliza varianta constructiva care
permite acoaterea senzorului fara intreruperea curgerii apei. In acest scop, in incinta in care
se monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie
necesar, conform specificatiilor furnizorului.
Pentru debitmetrele cu montarea exterioara, pe conducta, prin coliere, in incinta in care se
monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar,
conform specificatiilor furnizorului.
Flansele debitmetrelor ultrasonice sau electromagnetice trebuie legate la centura de
impamantare, conform specificatiilor furnizorului, care livreaza si electrozii necesari. In acest
scop, caminul de debitmetrie trebuie prevazut cu centura de impamantare corespunzatoare.
Debitmetrele pot fi instalate cu citire locala, cu citire locala si inregistrare, sau cu citire si
transmitere de date la sistemul SCADA. Pentru oricare dintre variante trebuie respectate
specificatiile furnizorului.
In caminele de debitmetre trebuie asigurat spatiul montarii panourilor electrice ale
debitmetrelor, precum si accesul in vederea citirii datelor, reglarii ti intretinerii aparatelor.
Rotametre
Rotametrele sunt instrumente de masurare precisa a debitelor, utilizate in special la dozarea
reactivilor. Se bazeaza pe masurarea rezistentei hidraulice functie de debit, tradusa in
inaltimea unei coloane de lichid.
Rotametrul trebuie construit dintr-un material transparent, rezistent la actiunea agentilor
chimici. Se compune in principal dintr-un vas tronconic gradat in care se afla un plutitor pe
care este inserata o pastila dun material feros. Pe exterior Rotametrul trebuie sa fie prevazut
cu un ghidaj profilat pe care gliseaza suporturile unor traductoare inductive de proximitate ce
emit un semnal electric atunci cand pastila feroasa a plutitorului se afla in dreptul lor.
Plasarea traductoarelor in anumite pozitii determina valoarea minima si maxima a debitului.
Pe baza indicatiilor lor se face reglarea debitului pomplor de dozare a chimicalelor.
Rotametrele trebuie amplasate cat mai aproape de pompa dozatoare si in pozitii ferite de
actiuni exterioare distructive. Distantele amonte- aval fata de piesele instalate pe conducta
trebuie sa fie de minim 5 diametre de conducta.
Apometre
Apometrele sunt debitmetrele destinate consumatorilor individuali. Apometrele sunt
debitmetre mecanice, cu turbina, cu citire locala pe cadran propriu. Ele trebuie instalate in
camine, sub adancimea de inghet, iar caminele trebuie prevazute cu facilitati de acces.
Montarea apometrelor trebuie sa oferei posibilitate de citire facila a valorilor inregistrate. Pe
conducta, in amonte, trebuie montat un robinet de izolare a ramurii respective a retelei.


Page 393 of 411

Montajul apometrelor trebuie sa asigure posibilitatea de sigilare in scopul evitarii evaziunii.
Este indicata montarea filtrelor in amonte de apometru, filtre care sa poata fi curatate cu
interventie minima, partea demontabila ce cuprinde elementul filtrant trebuind de asemenea
sa fie sigilata.
Asigurarea posibilitatii de sigilare, clestele de aplicat sigiliul, modelul de sigiliu, atestarea
personalului abilitat cu oparatiile de citire si sigilare, reprezinta obligatii ale beneficiarului,
Contractorul avand datoria sa ofere instruire acestui personal.
Apometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate
(calitate) emis de producator.
Aparate de masurare a nivelurilor
Masurarea nivelului apei stationare (in rezervoare, bazine) se face cu traductoare (sonde)
ultrasonice. Pentru evitarea perturbarii semnalelor, traductoarele trebuie montate la o
anumita distanta de peretele rezervorului, conform specificatiilor tehnice ale producatorului.
Masurarea nivelului in canale deschise, cu curgere laminara, se poate face cu traductoare
ultrasonice. Pentru viteze mai mari ale apei trebuie amenajate incinte de linistire, in care
variatiile de nivel sunt reduse ca amplitudine.
Pentru apele uzate nu sunt indicate traductoarele ultrasonice de nivel, intrucat spuma
acumulata la suprafata impiedica reflectarea semnalului.
In bazinele de pompare a apelor uzate trebuie montate sonde de nivel plutitoare, ce
functioneaza prin inchiderea unor contacte cu mercur la schimbarea pozitiei sondei. Se
instaleaza cate o sonda pentru nivelul maxim si o sonda pentru nivelul minim. Sonda de
nivel maxim se instaleaza suspendata vertical si contactele se inchid la cresterea nivelului,
cand sonda ia pozitia orizontala. Sonda de nivel minim se instaleaza astfel ca ea sa
pluteasca orizontal, contactele inchizandu-se la scaderea nivelului cand sonda este
suspendate la pozitia verticala. Se recomanda pentru siguranta montarea a doua sonde de
nivel minim, pentru a preveni functionarea uscata a pompei.
Nivelurile minim si maxim- trebuie sa fie in concordanta cu profilul hidraulic.
Semnalele date de aceste sonde, care reprezinta si semnalele de pornire/ oprire a
pompelor, pot fi integrate in sistemul SCADA.
Aparate de masurare a turbiditatii
Aparatele de masurare a turbiditatii- turbidimetrele- se instaleaza conform specificatiilor
tehnice ale producatorului. In punctele de masurare a turbiditatii trebuie instalate numei
aparate care poseda sistem propriu de autocuratare a ferestrei celulei foroelectrice si a
receptorului.
Indicatiile turbidimetrelor se transmit sistemului SCADA.
Aparate de masurare a pH- ului
Pentru masurarea pH-ului trebuie instalate pH-metre digitale, a caror semnale sunt
transmise sistemului SCADA. Instalarea pH-metrelor trebuie facuta conform indicatiilor
producatorului.
24.3.9 POMPE
Pompe centrifuge
Prezentele prescriptii se refera la pompele centrifuge pentru apa curata si la pompele pentru
ape uzate; nu se refera la pompele destinate transvazarii solutiilor chimice utilizate in
procesele de tratare si epurare.


Page 394 of 411

Materialele utilizate la constructia pompelor trebuie sa fie adecvate produsului vehiculat si
mediului existent in statia de pompare. Nu se va utiliza fonta la vehicularea apei cu un
continut de Clor mai mare de 1000 mg/litru.
Standarde:
Standarde referitoare la echilibrarea masinilor
ISO 1925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary
ISO 1940- Mechanical vibrations- balance quality reqiurements for rigid rotors
ISO 10816- Seismic vibrations
Standarde dimensionale:
- ISO 7005- Flanse rotunde pentru presiuni 2,5-10 bar, DN15-DN1500
Grad de echilibrare
Gradul de de echilibrare al motoarelor electrice si al pompelor centrifuge trebuie sa fie G6,3
conform ISO 1940. Producatorul de pompe va atesta acest nivel de echilibrare.
Alinierea pompelor cu motorul se va face cu mijloace care sa asigure dezaxari cu amplitudini
verticale de max. 60 m si amplitudini orizontale de max. 90 m masurate pe periferia
semicuplajului de pe axul pompei cu baza pe semicuplajul de pe axul motorului.
Ansamblul motor-pompa cu puteri pana la 75 kW trebuie sa se incadreze in clasa II B de
vibratii, iar cele peste 75 kW in clasa III B conform ISO 10816.
Pompe cu carcasa sectionata orizontal.
Daca nu exista alte prevederi, tipul de pompa ce trebuie utilizat pentru apa bruta si apa
tratata este pompa sectionala- cu carcasa sectionata in plan orizontal.
Peste diametrul de 300 mm, se recomanda pompele cu dublu rotor.
Turatia nominala a pompei este de 1500 rpm. Se admite turatia nominala de 3000 rpm la
pompele pentru aprovizionarea cu apa.
Sensul normal de rotire al pompelor este sensul orar, privind catre axul motorului.
Durata de viata a unei pompe trebuie sa fie de minim 40.000 ore
Vitezele fluidelor in conducte trebuie sa fie sub limita turbulentelor- la refulare si a cavitatiei-
la aspiratie.
Pompele trebuie furnizate cu diagramele debit- presiune, curba de randament si consum
energetic, indicatii privind inaltimea maxima de aspiratie si punctul de functionare conform
diagramei de proces.
De asemenea, in certificatul de garantie al pompei trebuie mentionate valorile efective ale
parametrilor la testare.
In cazul cand pompa nu realizeaza parametrii de functionare, Angajatorul are dreptul sa
respinga pompa. In acest caz Contractorul este obligat sa ofere in termen de sase
saptamani o pompa care sa se conformeze valorilor ofertei.
Carcasa pompei trebuie probata la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea pe care o
realizeaza pompa cu iesirea obturata.
La grosimea carcasei pompei va fi prevazut un adaus de de uzura 3 mm in cazul
materialelor feroase si 0 (zero) mm in cazul materialelor neferoase.
Pe pompa trebuie instalat un manometru antivibrator, cu membrana si cu robinet de izolare.
Flansele pompei trebuie sa respecte specificatiile ISO 7005.


Page 395 of 411

Sasiul pompei va cuprinde si motorul. Nu trebuie sa iasa din gabaritul sasiului nici o
componenta a ansamblului motor-pompa.
Sasiul trebuie sa aiba fetele plane si paralele si sa fie suficient de rigid pentru a nu se
deforma la manipulare si transport. De asemenea, trebuie sa aiba o masa suficient de mare
pentru a amortiza o parte din vibratii. Fixarea pompei
si a motorului trebuie facuta cu suruburi si cu bolturi de centrare.
Axul pompei trebuie sa fie dintr-o singura bucata. Exceptie fac pompele verticale cu ax lung
care poate fi facut din sectiuni, cu acordul Consultantului.
Pompa trebuie prevazuta cu un sistem de ungere si un sistem de racire a lagarelor, precum
si un sistem de colectare a pierderilor. Conducta de drenaj se va racorda la canalizare.
Sistemul de etansare a arborelui pompei trebuie sa fie demontabil si corect asigurat.
Etansarile trebuie sa fie echilibrate hidraulic si usor ajustabile pe masura ce se uzaeza.
Etansarile trebuie montate la ambele capete ale arborelui.
Partile in rotatie trebuie prevazute cu aparatori solide, dar care sa permita observarea
pieselor respective.
Axul pompei trebuie facut din otel aliat, durificat in zonele de contact cu elementele de
etansate.
Rotorul pompei trebuie sa fie monobloc.
Carcasa pompei trebuie sa aiba planurile de sectiune perfect plane. Fixarea semicarcaselor
se face prin suruburi si bolturi de centrare, iar pentru demontare se vor utiliza gauri filetate la
dimensiunea suruburilor de fixare, care vor fi folosite ca suruburi de presiune.
Carcasa pompei trebuie prevazuta cu stut de golire,
In jurul pompei trebuie asigurat spatiul necesar intretinerii, interventiei si demontarii.
Lagarele pompei trebuie sa asigure o durata de viata de 100.000 ore. Lagarele se
dimensioneaza la 120% din incarcarea efectiva. Ungerea lagarelor se face sub presiune si
trebuie impiedicata, prin constructie, intrarea prafului sau apei in lagare.
Temperatura lagarelor nu trebuie sa depaseasca 700C fata de o temperatura ambianta de
+400C. Racirea se va face cu apa in circuit inchis. Circuitul de racire trebuie echipat cu filtru
cu finetea 25 m care poate fi usor demontat si curatat.
Nu este permisa amestecarea apei din circuitul de racire cu apa vehiculata.
Materiale:
Carcasa fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
Rotor bronz DIN 2.1086
Ax otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122
Lagare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122
Presetupa bronz DIN 2.1086
Inele de uzura Bronz RG7 DIN 2.1090
Carcasa lagarului fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
Cutia de etansare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4301
Motorul pompei trebuie dimensionat la cel putin 125% puterea maxima ceruta de pompa.
Cuplajul elastic trebuie dimensionat la aceasta putere, dar tinand seama si de momentul de
demaraj.


Page 396 of 411

Arborele pompei trebuie sa aiba, la capatul dinspre motor, lungimea corespunzatoare
retragerii semicuplajului pompei la demontarea acestuia
Turatia critica (de rezonanta) trebuie sa fie cu cel putin 50% peste turatia maxima a pompei.
Prima frecventa de rezonanta trebuie sa fie cu 20% peste turatia maxima a pompei.
Pompele se testeaza conform BS EN ISO 9906:2008- grad II. Sunt admise urmatoarele
abateri de la parametrii nominali:
abaterea inaltimii de refulare H: +5%/+2%;
abaterea randamentului : -0,5%;
abaterea puterii N: +4%
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in
relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi.
Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;
numele producatorului
tipul si marimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar )
turatia nominala (rpm)
puterea motorului (kW)
seria si data fabricatiei
Pompe submersibile - pentru ape uzate
Pompele submersibile pentru ape uzate sunt utilizate pentru pomparea apelor uzate in
canalizari si in statiile de epurare. Ansamblul unei pompe submersibile trebuie sa cuprinda:
un suport fix, (picior) racordat la conducta de refulare, amplasat pe radierul bazinului
si prevazut cu o piesa speciala de cuplare;
doua ghidaje verticale, paralele, prinse la partea inferioara de suportul fix, iar la
partea superioara prinse de marginea bazinului printr-o piesa speciala;
pompa propriuzisa, a carei flansa de refulare este prevazuta cu o piesa speciala de
cuplare cu flansa suportului;
un lant de suspendare a pompei a carui lugime depaseste inaltimea bazinului;
cablurile electrice de alimentare a motorului pompei.
Carcasa pompei trebuie executata din fonta si trebuie sa aiba doua degajari care imbraca
partial tijele de ghidare. Carcasa trebuie sa fie prevazuta la partea inferioara cu o piesa in
forma de con de aspiratie care sa evite formarea vortexurilor (vartejurilor) care ar dauna
functionarii pompei. cu Constructia ansamblului pompa- suport trebuie sa asigure o forta de
apasare a flansei pompei pe flansa suportului astfel ca presiunea lichidului refulat sa nu le
indeparteze una de alta. Acest lucru se obtine prin plasarea pompei la distanta
corespunzatoare de flansa.
Suportul pompei trebuie sa aiba o inaltime care sa asigure o minima distanta intre piesele
pompei si radierul bazinului.
Materialele pompei trebuie sa fie adecvate compozitiei chimice si pH-ului apei vehiculate.
Motorul pompei trebuie alimentat la tensiunea de 400 V/50 Hz.
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in
relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi.
debitul pompei (m3/s sau l/s)


Page 397 of 411

turatia nominala (rpm)
Daca greutatea pompei depaseste 15 kg, pentru manipularea pompei trebuie prevazut un
mijloc de ridicare- cerinta minima un palan manual.
La instalarea pompei trebuie ca sa se verifice daca pe radierul bazinului, sub suportul
pompei sau pe flansa si piesa de cuplare a suportului exista impuritati, resturi de la
constructie sau alte depuneri care ar impiedica corecte asezare a pompei si contactul intim
intre flanse. De asemenea, radierul si peretii bazinului trebuie sa fie curati, sa nu existe
posibilitatea desprinderii din peretii bazinului de particule care ar putea bloca pompa.
Bazinul trebuie prevazut cu limitatoare de nivel minim si maxim. Limitatorul de nivel minim
trebuie dublat din motive de siguranta- functionarea pompei sub nivelul recomandat de
producator nu mai asigura imersarea suficienta si racirea motorului pompei, ceea ce duce la
distrugerea motorului.
Pompe in tub
Pompele in tub reprezinta o varianta a pompelor submersibile, ele fiind caracterizate prin
montarea intr-un tub care reprezinta totodata si conducta de refulare a pompei. Pompele in
tub sunt utilizate ca pompe de recirculare a namolului activ, fiind caracterizate prin debite
mari si inaltimi de refulare reduse- 2...4 m. In acest caz tubul are inaltimea sub inaltimea de
refulare, lichidul deversand peste periferia tubului. Pot fi, de asemenea, utilizate ca pompe
de adancime montate in turnurile de captare ale lacurilor de acumulare, in acest caz avand
inaltimi de refulare de ordinul a 20..40 m si fiind racordate la conductele de alimentare a
statiei de tratare..
Corpul pompelor in tub prezinta la partea inferioara o evazare prevazuta cu o garnitura de
etansare. Garnitura de etansare se aseaza pe inelul interior al tubului, izoland aspiratia de
refulare. Aceasta suprafata trebuie sa fie perfect plana si neteda si curata, orice deplanare
sau impuritate micsorand randamentul pompei.
Pe radier, sub aspiratia pompei, trebuie montat un dispozitiv antivortex care se livreaza cu
pompa, la cerere.
Pentru manipularea pompelor in tub trebuie prevazute mijloace de ridicare corespunzatoare.
Pompe submersibile de adancime.
Pompele de adancime sunt destinate exrtragerii apei din puturi forate. Ele functioneaza
complet imersate si sunt destinate functionarii continue. Pompele de adancime trebuie
prevazute cu senzori de nivel care nu permit functionarea uscata a pompei, intrucat racirea
motorului se face cu apa vehiculata.
Pompele trebuie sa aiba carcasa si rotorul din otel inoxidabil.
Pompa trebuie construita din materiale de inalta rezistenta pentru a avea dimensiuni minime.
Pompele multietajate trebuie sa fie prevazute cu facilitati de centrare perfecta a sectiunilor-
cepuri de centrare, umeri de centrare.
Pompele trebuie sa fie usor de demontat in vederea reglarii, repararii sau inlocuirii
sistemelor de etansare. Sectiunile pompei trebuie numerotate pentru o reasamblare
corecta.
Pompa trebuie prevazuta cu clapeta pe conducta de refulare pentru a preveni golirea
conductei si rotirea inversa a pompei in cazul opririi.


Page 398 of 411

La partea inferioara pompa trebuie sa aiba un sorb cu finetea de filtrare sub dimensiunea
jocului radial dintre rotor si stator.
Motorul electric se alimenteaza la curent trifazat 400 V/50 Hz si este racit de un circuit
propriu de racire cu apa sau un ulei dielectric. Axul motorului trebuie sa izoleze complet
motorul de camera de lichid, iar etansarea arborelui motorului trebuie sa fie autoreglabila
functie de presiune. Camera de lichid de racire trebuie prevazuta cu elemente elastice care
sa permita dilatarea fluidului in cazul cresterii temperaturii.
Axul motorului trebuie executat din otel cu 13% Crom. Carcasa rotorului trebuie sa aiba
minimum 12 mm grosime.
Cablurile trebuie sa iasa la partea de sus a pompei printr-o piesa de etansare. La partea
superioara a pompei trebuie sa fie montat stutul de refulare.
Conducta de refulare a pompei poate fi alcatuita din sectiuni flansate sau sectiuni asamblate
prin insurubare, avand cep si mufa cu filete speciale, de etansare.
Atunci cand coloana este alcatuita din tevi flansate, acestea trebuie prevazute cu sistem de
asamblare si fixare a conductorilor de curent.
Contractorul trebuie sa livreze coloana de tevi la lungimea corespunzatoare pe care o
alcatuieste din tronsoane de lungime standard si tronsoane de 2 m si 1 m.
Coloana de burlane a putului trebuie terminata cu o placa ce sustine greutatea coloanei de
tevi, a cablurilor de alimentare si a pompei si un dispozitiv numit Casca putului, care
trebuie sa realizeze etansarea cablurilor catre exterior, ventilatia putului si introducerea
sondei care masoara nivelul apei in put.
Pompe volumice cu surub
Pompele volumice sunt utilizate ca pompe de dozare de presiune ridicata. Pompele cu surub
sunt compuse dintr-un stator si un rotor de forma elicoidala rotunjita, care se roteste in
interiorul statorului, antrenat printr-un reductor sau direct de motor. Rotorul trebuie sa fie din
otel inoxidabil, iar statorul, avand un profil conjugat rotorului, din cauciuc sintetic dur,
compatibil chimic cu lichidele vehiculate si apt a functiona cu lichide cu continut de particule
abrazive.
Rotorul trebuie sa execute o miscare de rotatie si de revolutie, fiind articulat printr-un cardan
special de axul de iesire din reductor.
Statorul propriuzis, avand profilul special, trebuie sa fie detasabil de corpul pompei si sa
poata fi schimbat dupa ce s-a uzat. Producatorul trebuie sa specifice care din piesele
importante- stator, rotor, arbore de cuplare- se livreaza ca piesa de schimb. Piesa de uzura
trebuie sa aiba configuratia cea mai simpla si duritatea mai mica decat a piesei conjugate cu
cca 5 unitati de duritate Rockwell.
Pompele volumice sunt caracterizate prin volumul specific- volumul de lichid vehiculat la o
rotatie completa. Debitul pompei cu surub este proportional cu turatia. Variatia debitului
trebuie facuta prin convertizor de frecventa sau variator mecanic de turatie.
La vehicularea lichidelor incarcate cu suspensii solide abrazive, turatia de lucru a pompei se
va reduce corespunzator, iar presiunea de lucru se va limita conform indicatiilor din tabel:

Continut de materii abrazive Presiune maxima bar % din viteza maxima
Inexistent 6 100
Redus 5 75


Page 399 of 411

Mediu 4 50
ridicat 3 30

Variatia frecventei trebuie facuta intre 25 si 80 Hz. Sub frecventa de 25 Hz scade eficienta
ventilatorului iar motorul se poate supraincalzi.
Carcasa pompei volumice trebuie sa fie prevazuta cu suporturi de rezemare, accesorii de
suspendare pozitionate pentru suspendare prizontala, cu flansa de aspiratie aflata la unul
dincapetele surubului, catre motor, si cu flansa de refulare la capatul opus.
Numarul de gauri ale flanselor de admisie si refulare trebuie da permita orientarea
conductelor din 900 in 900.
Carcasa pompei trebuie sa prezinte posibilitatea de acces si interventie, printr-un capac
demontabil, in zona de cuplare a axului motorului cu axul pompei prin piesa cardanica.
Etansarea partii de antrenare fata de partea de pompare trebuie facuta cu garnituri
rezistente la uzura si la presiune.
Pompele volumice trebuie sa fie prevazute cu supape de siguranta care intra in actiune la
depasirea presiunii de regim, semnalizeaza electric starea de avarie si dirijeaza lichidul
inapoi, spre flansa de aspiratie sau spre rezervor.
Pompele volumice care vehiculeaza lichide vascoase trebuie prevazute cu o retea de apa de
spalare si de evacuare la canal a apei de spalare. Spalarea interioara a pompei trebuie
facuta imediat dupa incetarea pomparii, prin circulatie cu apa de spalare. In acest scop,
instalarea pompelor volumice trebuie sa contina robinetaria necesara de comutare.
Pompele volumice trebuie montate pe suprafete perfect plane, care sa previna tensionarea
corpului pompei la strangerea suruburilor de fixare.
natura fluidului vehiculat- fluid curat sau abraziv, pH
debitul pompei (m3/s sau l/s) raportat la turatia nominala
limitele de variatie ale debitului, respectiv limitele de variatie ale frecventei
turatia nominala (rpm), respectiv limitele de variatie ale turatiei
Producatorul trebuie sa asigure un set minim de piese de uzura.

25 DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER
25.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI SI DOCUMENTELE DE
CONSTRUCTIE AFERENTE
Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet
prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si
completarea Normelor metodologice prin Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii
50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul va elabora
documentatia iar Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre


Page 400 of 411

Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice
si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru
obtinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea santierului.
Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:
- Managementul de mediu;
- Sanatate si Securitatea muncii
- Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor
provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei,
atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara acestuia,
inclusiv cele de pe domeniul public, continutul proiectului se prezinta astfel:
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor. Se completeaza cu numele in clar si calitatea
proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu. Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrarilor provizorii;
- asigurarea si procurarea de materiale;
- asigurarea racordarii provizorii la retelele de utilitati urbane din zona
amplasamentului;
- precizari cu privire la accese si imprejmuiri;
- precizari privind protectia muncii.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrarile de mai mare amploare se redacteaza o plansa realizata conform planului de
situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei, cuprinzand amplasamentul investitiei si
toate amenajarile si constructiile provizorii necesare realizarii acesteia;
b) la lucrarile de mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor vor
putea fi prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al
proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Fiecare plansa prezentata in cadrul Sectiunii II Piese desenate va avea in partea dreapta jos
un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de
inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul
proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale
sefului de proiect.
Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Executiei, trebuie
obtinuta inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea
tuturor documentelor mentionate anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.
25.2 AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE
pentru Autorizarea Constructiei (D.T.A.C.), va fi intocmita de catre Antreprenor si va avea in
vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si va fi verificata pentru cerintele de calitate de
specialisti verificatori de proiecte atestati.


Page 401 of 411

25.3 ACTELE SI INREGISTRARILE ELABORATE IN TIMPUL CONSTRUCTIEI
Rapoarte
Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie
lunara (rapoartele de progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile
Speciale ale contractului, cu urmatoarele precizari:
- rapoartele si fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii electronice;
- documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii, rezultatele testului si
certificatele materialelor vor fi trimise saptamanal, in trei copii.
Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile
Particulare ale Contractului.
Antreprenorul va intocmi rapoarte ad-hoc la cererea Beneficiarului sau Inginerului pe
problemele specifice solicitate de acestia ori de cate ori este nevoie respectand termenul de
predare cerut de acestia.
Jurnalul lucrarilor
Antreprenorul va pastra un jurnal al Santierului in care vor fi consemnate toate remarcile
sale, instructiunile, deciziile si detaliile esentiale ale lucrarilor. Antreprenorul trebuie sa
pastreze acest jurnal in santier si sa-l completeze zilnic.
Jurnalul lucrarilor se va intocmi conform Anexei 6 din Regulamentul privind receptia lucrarilor
de constructii si instalatii conform HG 273/1994(Jurnalul evenimentelor).

25.4 DOCUMENTATIA REFERITOARE LA CALITATE
Pe toata perioada Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze, sa documenteze si
sa mentinta un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii (CC) care sa acopere
toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor. Sistemul trebuie sa fie in concordanta cu
un Standard de Asigurare a Calitatii international. Sistemul trebuie sa contina cel putin
urmatoarele:
Generalitati
Sistemul de asigurare a calitatii pentru Companie trebuie sa arate Organizarea generala a
AC si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. Mai mult, trebuie sa fie prevazute
principiile generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii,
Planurilor de Control, Organizarea AC etc, pentru proiecte specifice si contracte, sub-
Antreprenori si furnizori.
Sistemul de Asigurarea Calitatii va include Planul Inspectiilor si Procedurile pentru Inspectii,
Planul de Calitate, Tehnologiile de Executie, precum si procedurile de Protectia Muncii pe
santier, cu precizarea fazelor determinante vizate de Inspectoratul de Stat in Constructii.
Verificarea respectarii tehnologiilor de executie, aplicarea corecta a acestora in vederea
asigurarii nivelului calitativ
Lucrarile incluse in acest Contract
- Plan de asigurare a calitatii;
- Plan de control;
Antreprenorul trebuie sa inainteze, ca parte a ofertei sale, cel putin Sistemul de AC pentru
Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de control initiale pentru Lucrarile
incluse in acest Contract, stipuland toate activitatile importante si critice pentru controale,
inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor.


Page 402 of 411

Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un sistem
eficace de asigurare a calitatii si cerificate ISO 9001-2001.
Plan de asigurare a calitatii
Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:
Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect,
planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Persoana responsabila
cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor
in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise
referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in
general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului.
Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie
independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile.
Managementul documentelor.
Managementul achizitei.
Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor, si cerintelor SAC-ului propriu.
Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor,
proceduri de actiuni corective, etc.
Abordarea deviatiilor, adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului.
Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia
curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii
acestuia. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea
Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate, si in al doilea rand,
metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la
documentatie.
Planurile de control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de
verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile
personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor.
Planurile de Control (PC)
Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului de Supervizare, PC-uri detaliate
pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau sectiunile
aferente. Asemenea PC-uri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu cel putin o
saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din Lucrari.
PC-urile vor include controale, dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de controale
obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii
lucrarii.
Pentru fiecare activitate de control, PC-urile vor descrie tipul, metoda, criteriile de aprobare
si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii.
Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat, atunci PC-ul va fi modificat in
vederea aprobarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a calitatii nu vor
duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau ale sumelor
contractului.
25.5 DOCUMENTATIA POST-EXECUTIE
Desenele post-executie (ale situatiei construite) vor contine toate planurile de executie
revizuite final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele


Page 403 of 411

standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmeaza sa fie
predata ca Desene post executie.
Contractorul va pregati actualiza si transmite Consultantului in conformitate cu
Legea10/1995 un set complet de inregistrari asa cu a fost executat, altfel lucrarile nu pot fi
considerate ca finalizate.
Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. O copie electronica va fi trimisa
suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.

25.6 ALTE DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER
Managementul traficului
Antreprenorul va elabora un Plan de management al trafic, in care va detalia modul de
solutionare a situatiilor ivite cu ocazia executiei lucrarilor in zonele cu circulatie rutiera si
pietonala si va obtine aprobarea acestuia de la Comisia municipala de circulatie pentru
inchiderea drumurilor sau devierea circulatiei.
Antreprenorul va asigura pe propria cheltuiala si raspundere in conformitate cu avizele
obtinute si reglementarile in vigoare semnalizarea rutiera corespunzatoare pe toata perioada
executarii lucrarilor pentru evitarea oricarei situatii de punere in pericol si destabilizare a
sigurantei traficului rutier si pietonal.
Antreprenorul va intretine toate drumurile publice si private, caile si pistele pe care are
permisiunea sa le foloseasca pe perioada contractului si le va lasa in aceleasi conditii ca la
inceputul lucrarilor .
Antreprenorul are obligatia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica
cu sau sunt pe traseul santierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de
catre traficul propriu sau al oricaruia dintre subcontractantii sai. Antreprenorul este obligat sa
utilizeze numai mijloace de transport si utilaje in conformitate cu codul rutier (OUG 195/2002
cu modificarile si completarile in vigoare). La iesirea din santier, se vor asigura mijloace de
spalarea rotilor/depoluare. Transportul deseurilor pe drumurile publice se supune
reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina
Antreprenorului.
Antreprenorul va selecta traseele, va alege si va folosi vehiculele si va limita si repartiza
incarcaturile, in asa fel incat traficul suplimentar ce va rezulta in mod inevitabil din
deplasarea materialelor sau altora asemenea, de pe si pe santier, sa fie limitat, in masura in
care este posibil, astfel incat sa nu produca deteriorari sau distrugeri ale drumurilor si
podurilor respective.
In cazul in care se produc deteriorari sau distrugeri ale oricarui pod sau drum care comunica
cu/sau care se afla pe traseul santierului, datorita transportului materialelor, echipamentelor,
instalatiilor sau altora asemenea, Antreprenorul are obligatia de a despagubi Beneficiar
impotriva tuturor reclamatiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil si va plati consolidarea, modificarea sau imbunatatirea, in
scopul facilitarii transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea,
a oricaror drumuri sau poduri care comunica cu sau care se afla pe traseul santierului.

Planul de management de mediu
Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa
pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu


Page 404 of 411

pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele domenii, oferind propuneri
asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:
- Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier;
- Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si
chimicale;
- Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie;
- Zgomot;
- Poluarea aerului;
- Aspectul ingrijit al santierului;
Antreprenorul va elabora un Plan de management de mediu care vizeaza impactul potential
asupra mediului produs de executia lucrarilor de constructie:
- modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din
sapaturi;
- daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar;
- modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau
pierderi de lichide de natura chimica, din clasa produselor petroliere si/sau
combustibile, care au impact nefavorabil asupra mediului;
- minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier,
asupra cetatenilor, surselor de apa freatica, cursurilor de apa de suprafata sau
vegetatiei, prin diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor poluante sau
scurgerilor de combustibil.
Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu,
de la autoritatile relevante in domeniu.
Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele aparute in legatura cu procesarea,
indepartarea, transportul sau evacuarea deseurilor conform Legii protectiei mediului
aplicabila.
In privinta apei sau apei uzate rezultate din lucrari, inclusiv apa de curatare, testare,
dezinfectie, Antreprenorul se va conforma cerintelor Standardului romanesc NTPA
002/2002-versiunea consolidata, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor direct in statii de epurare sau NTPA 001/2002 privind stabilirea
limitelor de incarcare cu poluanti la evacuarea in receptori naturali (cursuri de apa).
Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste
conformitatea cu normele anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera
sau in cursuri/luciu de apa este strict interzisa fara aprobarea scrisa a
administratorilor/proprietarilor acestora. Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in
sarcina antreprenorului.
Antreprenorul se va conforma cu continutul si recomandarile oricaror regulamente sau
coduri de practici nationale sau locale privind controlul zgomotului si prafului pe santierul de
constructii.
25.7 PASTRAREA DOCUMENTELOR REFERITOARE LA CONSTRUCTIE
Documentele referitoare la constructie vor fi pastrate pe santier, intr-un loc adecvat si sigur
in vederea includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG 273/1994 actualizata.
Pierderea oricarui document referitor la santier va impune recuperarea sa imediata, in
conformitate cu procedurile legale corespunzatoare. Toate documentele referitoare la


Page 405 of 411

constructie vor fi mereu accesibile Inginerului si prezentate spre verificare la cererea
beneficiarului.

26 ACCEPTAREA SI PREDAREA PENTRU EXPLOATARE
26.1 APROBAREA DOCUMENTAIEI PROIECTULUI
Proiectul de execuie al Antreprenorului va fi ntocmit ntr-o perioad de patru (4) luni de la
semnarea contractului.
Proiectul de execuie va fi aprobat de ctre organismele competente i acceptat de ctre
beneficiar.
26.2 APROBAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCIE
26.2.1 APROBAREA LUCRRILOR TEMPORARE, DE SUSINERE I ACOPERITE
n cazul n care Antreprenorul este pregtit pentru aprobarea unor lucrri relevante, acesta
va transmite o notificare inginerului-consultant. Aprobarea inginerului se face prin notarea
unei declaraii corespunztoare n Registrul de comenzi al antierului. Aprobarea lucrrilor
trebuie s fie realizat de ctre inginer n prezena Antreprenorului. Calitatea i cantitatea
lucrrilor temporare, de susinere i acoperite vor fi estimate pe baza documentelor ce conin
rezultatele testelor i msurtorilor realizate de ctre inginerul-consultant sau predate de
ctre Antreprenor i primite de ctre inginerul-consultant.
26.2.2 APROBAREA LUCRRILOR
Aprobarea lucrrilor va fi realizat n conformitate cu procedurile impuse prin Legea
naional privind construciile i cu procedurile definite prin prezentul contract (acord
contractual).
26.2.3 CONTROLUL CALITII
Antreprenorul este responsabil de calitatea necesar a lucrrilor, utilajelor predate i a
echipamentelor i materialelor folosite la construirea, predarea i execuia lucrrilor.
Antreprenorul este responsabil s prezinte Inginerului certificate care s confirme c toate
echipamentele de testare folosite sunt verificate legal, c au fost corect calibrate i c
respect standardele ce definesc procedurile de testare.
Antreprenorul va msura i testa materialele i lucrrile, cu frecvena necesar, ceea ce va
garanta c lucrrile au fost realizate n conformitate cu cerinele standardelor naionale i cu
cerinele angajatorului. n cazurile care nu sunt incluse n standardele naionale, evalurile i
testrile vor fi realizate n conformitate cu standardele europene sau altele similare i vor fi
aprobate de ctre Inginer.
Beneficiarul i Inginerul vor verifica tipul i calitatea materialelor folosite n orice etap sau
perioad a produciei utilajului i/ sau echipamentului i li se va permite accesul
nerestricionat la laborator, cu scopul realizrii controalelor respectivelor materiale. Inginerul
va prezenta Antreprenorului informaii scrise privind neajunsurile descoperite referitoare la
utilaje, echipamente, lucrri ale personalului de laborator sau la metodele de testare.
Inginerul va interzice imediat utilizarea materialelor testate i va permite folosirea lor
ulterioar doar dup ce au fost luate n considerare restriciile stabilite. Toate costurile
aferente organizrii i realizrii de teste ale materialelor vor fi suportate de ctre
Antreprenor. Aici sunt incluse i vizitele la instalaiile de producie (fabrici). Toate cheltuielile
de deplasare vor fi suportate de ctre Antreprenor.


Page 406 of 411

26.3 TESTAREA PE AMPLASAMENT
26.3.1 ELEMENTE GENERALE
Aceasta parte descrie toate testele si controalele care trebuie efectuate in timpul constructiei
si dupa finalizarea statiei de sortare si a statiei MBT. Testarea va fi implementata de
Antreprenor, iar metodele de testare vor trebui agreate de catre Inginer. Testele descrise in
sectiunile urmatoare se regasesc in practicile folosite la nivel international. Totusi,
Antreprenorul trebuie sa fie constient de faptul ca, in timpul executarii lucrarilor, va trebui sa
respecte reglementarile romanesti in vigoare si standardele obligatorii, in special cele privind
regimul deseurilor.
Antreprenorul trebuie sa respecte toate reglementarile romanesti obligatorii si standardele
relevante privind testele mentionate mai jos in acest document. In cazul in care nu exista
vreun standard romanesc obligatoriu privind oricare dintre testele care pot sa apara
necesare in timpul executarii lucrarilor, metodele diferite de masurare si control trebuie sa fie
in conformitate cu standardele ISO sau EN, sau cu directivele tehnice relevante romanesti,
daca exista, in aceasta ordine a precedentei.
In situatia in care nu exista standarde, in cazul anularii acestora sau a neutilizarii lor
justificate, in special datorita progresului tehnic, Antreprenorul va propune propriile sale note
sau cataloage, sau daca acestea nu sunt disponibile, acelea ale furnizorilor.
26.3.2 INSPECTAREA TESTARILOR SI RESPINGEREA ECHIPAMENTELOR
(ELEMENTE GENERALE)
Inginerul va avea dreptul, la orice interval rezonabil de timp, in timpul executiei, sa
inspecteze, examineze si testeze la sediul Antreprenorului, materialele, forta de munca si
eficienta tuturor echipamentelor ce vor fi livrate in cadrul contractului, iar daca o parte din
echipamentele mentionate sunt produse la alta locatie, Antreprenorul va obtine pentru
Inginer permisiunea de a inspecta, examina si testa la fel ca si cand echipamentele ar fi
produse la sediul Antreprenorului. Astfel de inspectare, examinare sau testare nu-l vor
deroga pe Antreprenor de nici o obligatie asumata prin acest contract.
Antreprenorul, dupa ce s-a consultat cu Inginerul, va notifica in mod rezonabil, in scris,
Inginerul in legatura cu data si locul unde si cand orice echipament / utilaj va fi gata pentru a
fi testat conform contractului. Daca Inginerul nu este prezent la locul numit la data pe care
Antreprenorul a mentionat-o in scrisoarea sa, Antreprenorul poate efectua testele, care vor fi
considerate ca au fost facute in prezenta Inginerului si va inainta imediat Inginerului copii
corecte certificate ale rezultatelor testelor. Inginerul va informa Antreprenorul in scris, in
termen de 24 de ore, despre intentia sa de a lua parte la teste.
Cand in contract se prevede testarea echipamentelor la sediul Antreprenorului sau al
oricarui SubAntreprenor, Antreprenorul, cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, va
furniza, gratis, asistenta, forta de munca, materii prime, materiale, energie electrica,
combustibil, apa, aparate si instrumente de care este in mod rezonabil nevoie pentru
realizarea eficienta a acestor teste.
Atunci cand testele se realizeaza pe santier, Antreprenorului i se va permite sa se
conecteze, pe costul lui, la retelele existente de electricitate si apa. Energia electrica si apa
folosite din aceste retele vor fi utilizate fara nici o plata din partea Antreprenorului. Daca nu
exista infrastructura adecvata pe santier, Antreprenorul va fi responsabil de gasirea unor
surse temporare de electricitate si apa, care sunt necesare pentru testele mentionate.
Angajatorul va furniza serviciile personalului care deserveste statia in mod obisnuit, fara a
cere nici o plata.


Page 407 of 411

Cand si in ce fel Inginerul este multumit de faptul ca oricare dintre echipamente a trecut
testele la care se refera aceasta Clauza, va notifica Antreprenorul, imediat in scris, despre
aceasta.
Daca, dupa inspectare, examinare sau testare a oricarui echipament, Inginerul va decide ca
echipamentul sau oricare parte din acesta este defect sau nu este in conformitate cu
prevederile contractului, el poate respinge echipamentul respectiv sau partea respectiva din
echipament, prin notificarea Antreprenorului respectiv, in termen rezonabil de timp, in scris,
in legatura cu o astfel de respingere, prezentand in acea notificare motivele pentru care
acea decizie a fost luata.
Prevederile Testelor inainte de darea in exploatare (Echipamente) trebuie sa faca referire,
de asemenea, la inspectiile, examinarile si testele efectuate pe baza prezentei Clauze.
26.3.3 TEST INAINTE DE DAREA IN FOLOSINTA (ECHIPAMENTE)
Antreprenorul va notifica Inginerul, in scris, cu 14 zile inainte in legatura cu data dupa care
este gata sa efectueze testele inainte de darea in exploatare. Daca nu s-a convenit altfel,
testele vor avea loc in termen de 7 zile dupa data comunicata, in acea zi sau zile care vor fi
anuntate in scris de catre Inginer Antreprenorului.
Daca Inginerul nu reuseste sa stabileasca o data dupa ce a fost rugat sa faca acest lucru,
sau nu reuseste sa fie prezent la nici o data sau la locul anuntat din timp pentru testele
respective, Antreprenorul va fi indreptatit sa faca aceste teste in absenta Inginerului, iar
acele teste vor fi considerate ca au avut loc in prezenta Inginerului.
Daca, in opinia Inginerului, testele au fost nejustificat intarziate, el va putea cere
Antreprenorului, in scris, sa efectueze acele teste in termen de 10 zile de la primirea acelei
cereri, iar Antreprenorul va executa testele amintite in intervalul de 10 zile pe care Inginerul il
poate fixa, la o data pe care o va comunica Inginerului. In cazul in care Antreprenorul nu
reuseste sa faca astfel de teste in perioada de timp mai sus mentionata, Inginerul poate el
insusi sa procedeze la efectuarea testelor. Toate testele astfel efectuate de catre Inginer vor
fi facute pe riscul si cheltuiala Antreprenorului in afara cazului in care Antreprenorul va stabili
ca testele nu au fost intarziate nejustificat, in acest caz testele vor fi facute pe riscul si
cheltuiala Inginerului.
Prevederea Inspectarea testarii si respingerea echipamentelor trebuie sa se refere la
prezenta clauza in ceea ce priveste furnizarea de energie electrica, apa si personalul de
operare.
Daca orice parte a Lucrarilor nu reuseste sa treaca testele, testele aferente acelei parti vor
trebui, in cazul in care acest lucru este cerut de Inginer sau de Antreprenor, repetate intr-o
perioada rezonabila de timp, in aceleasi conditii si termeni.
Testele inainte de darea in exploatare au fost stabilite sa faca parte din Lucrari si, in ciuda
oricaror cerinte privind finalizarea Lucrarilor (sau a oricarei sectiuni sau parti ale Lucrarilor)
nu vor fi considerate ca fiind finalizate atata timp cat astfel de teste nu au fost trecute.
In cazul in care Antreprenorul a declarat care este performanta la care trebuie sa ajunga
orice echipament, si daca acest echipament nu reuseste sa ajunga la acea performanta
stabilita si aceasta nu poate fi modificata in timpul duratei stabilite in Contract pentru
finalizare, sau in timpul unei extinderi de timp acordata de Inginer sau nu s-a fixat un interval
de timp rezonabil pentru a se ajunge la o astfel de performanta, atunci se vor plati daune
Inginerului. Astfel de daune vor fi estimate dupa cum urmeaza:
In Contract exista o formula pentru calcularea sumei daunelor. Aceasta formula va fi folosita
de Inginer pentru pre-estimarea daunelor suferite de el in cazul in care Statiile nu ajung la
performanta stabilita de Contract, iar astfel de daune vor fi platite de Antreprenor ca fiind
despagubiri.


Page 408 of 411

26.3.4 TESTARE (GENERALITATI)
Antreprenorul va asigura intregul personal, forta de munca si echipamentul necesare pentru
realizarea testelor prevazute, sau poate apela la serviciile unui laborator independent de
testare, acceptabil Inginerului, care sa realizeze toate, sau numai o parte a testelor.
Antreprenorul va obtine avizul Inginerului privind aranjamentele de testare propuse de el si
va inainta toate rezultatele fara intarziere.
26.4 PROCEDURI DE TESTARE SI DARE IN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR
MEICA
Aceasta sectiune stabileste cerintele pentru testarea si darea in exploatare a Lucrarilor
efectuate in cadrul contractului de lucrari, impreuna cu Documentatia de Receptie a
lucrarilor.
Darea in exploatare a lucrarilor trebuie sa cuprinda trei etape distincte:
(1) Verificari inainte de darea in exploatare, de ex. teste ale lucrarilor si teste pe uscat.
(2) Testarea utilajelor folosind deseuri.
(3) Darea in exploatare si Perioada de Testare a Functionarii (3 luni), de ex. functionarea
statiei de sortare si statiei MBT in ansamblu.
Finalizarea cu succes a etapelor 1, 2 si 3 de mai sus reprezinta o premisa obligatorie pentru
Angajator pentru a-i permite Antreprenorului sa inceapa testele de performanta pentru a
demonstra conformitatea cu Garantiile Antreprenorului mentionate in Volumul 4 Programe si
Garantii.
26.4.2 VERIFICARI INAINTE DE DAREA IN EXPLOATARE VERIFICARI ALE
ECHIPAMENTELOR MECANO-ELECTRICE
Verificarile inainte de darea in exploatare vor cuprinde urmatoarele:
(a) Teste efectuate la unitatea producatorului
(b) Teste efectuate pe santier, dupa instalare.
Testele privind lucrarile vor fi efectuate pentru urmatoarele echipamente:
(a) Pompele cu o putere mai mare de 10 kW trebuie sa fie testate la producator, in
conformitate cu ISO 2548 Anexa B in prezenta Inginerului. Antreprenorul va instiinta cu 14
zile inainte intentia sa de a oferi echipamentul pentru testarea - martor si va include costurile
asociate, de ex. bilete de avion clasa economic, bilete de tren clasa standard, cazare la
hotel si cheltuieli auxiliare pentru Inginer (maximum 2 persoane)
Tablourile de comanda si control ale motoarelor vor fi testate la unitatea producatorului, in
conformitate cu standardele si normativele aplicabile, in vigoare. Antreprenorul va instiinta
cu 14 zile inainte intentia sa de a oferi echipamentul pentru testarea - martor si, inainte cu 7
zile inainte de testare, va furniza Inginerului exemplare semnate de producator ale
rapoartelor de testare pre - martor.
Testul - martor va cuprinde un test complet de functionare a fiecarui compartiment de
actionare si a fiecarei sectiuni de instrumentatie, control si automatizare in ambele moduri,
automat si manual. Daca este necesar, Antreprenorul va asigura simularea unor interblocari
externe sau semnale de intrare, pentru a se obtine un test eficient. Sistemul integrat de
monitorizare va fi disponibil si va fi conectat la tabloul de comanda in timpul testului astfel
incat functionalitatea tabloului testat sa poata fi evaluata.


Page 409 of 411

Antreprenorul va include toate costurile asociate, de ex. bilete de avion clasa economic,
bilete de tren clasa standard, cazare la hotel si cheltuieli auxiliare pentru Inginer (maximum 2
persoane).
Testele pe santier pot incepe numai daca au fost inaintate versiunile de lucru ale Manualelor
de Operare si Intretinere si acestea au fost aprobate de catre Inginer.
26.4.3 ECHIPAMENTUL ELECTRIC
(i) Verificari ale declansarilor interdependente ale noilor circuite asociate de
inalta tensiune si de joasa tensiune.
(ii) Testare a echipamentului electric de protectie (transformatoare de curent),
acolo unde nu a fost testat pe parcursul executiei.
(iii) Testarea interblocajelor sigurantelor (din punct de vedere mecanic si electric).
(iv) Dispozitivele de protectie a transformatoarelor si interactiunea lor cu
sigurantele de inalta tensiune si de joasa tensiune.
Sisteme de impamantare
Testarea tuturor sistemelor de inalta tensiune si a transformatoarelor;
Testarea tuturor sistemelor de joasa tensiune, incepand de la bara de legare la pamant din
camera de conexiuni.
Testarea cablurilor
Urmatoarele teste trebuie efectuate inainte de finalizarea conexiunilor:
i) Cabluri de putere
- Testarea izolatiei faza faza si faza - neutru.
- Verificarea identificarii fazelor.
ii) Cabluri de instrumentatie
a) Cabluri de control 110V
- Testarea izolatiei intre conductoare.
- Verificarea identificarii conductoarelor.
b) Cabluri de joasa tensiune, perechi torsadate, cabluri coaxiale
- Identificarea conductoarelor, verificari ale continuitatii.
Dupa punerea sub tensiune, toate circuitele de putere de 220 si 380 V vor fi testate utilizand
o bucla de impamantare si tester de impedanta, iar rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi
incluse in Manualele de Operare si Intretinere.
Tablouri locale de control al motoarelor
Se va testa functionalitatea deplina a tablourilor locale, inaintea primei puneri sub tensiune a
motoarelor. Daca este disponibila actionarea manuala pentru un motor, se vor efectua teste
similare la tabloul de actionare al motorului. Rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi incluse
in Manualele de Operare si Intretinere.
Capacitatea motorului / Supraincarcari
Inaintea primei puneri sub tensiune a unui motor, se va verifica curentul in sarcina maxima
inscris pe placa motorului, cu valoarea de supraincarcare admisibila a sistemului de pornire
a motorului, din tabloul relevant. Rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi incluse in
Manualele de Operare si Intretinere.
Rotatiile motorului
Motoarele vor fi pornite pentru o scurta perioada de timp si turatiile vor fi verificate.


Page 410 of 411

Dispozitive de protectie
Acolo unde motoarele dispun de sisteme de protectie incorporate, de ex. de temperatura, de
presiune, de cuplu, de turatie, se va verifica functionalitatea acestora si rezultatele vor fi
inregistrate pentru a fi incluse in Manualele de Operare si Intretinere.
Instrumentatie
Toate buclele de masura vor fi testate folosind iesirea de test a instrumentului (acolo unde
este prevazuta) sau folosind un generator de semnal corespunzator.
Se vor initializa setarile de nivel la monitoarele de nivel cu ultrasunete.
Instrumentele de masura care au nevoie de calibrare in situ (de ex. Monitoarele DO si
Senzorii/Indicatorii MLSS) vor fi calibrate in conformitate cu recomandarile producatorilor.
26.5 DARE IN EXPLOATARE, TESTARE SI PERIOADA DE PROBA A FUNCTIONARII
In urma finalizarii cu succes a pre-testelor de dare in exploatare si a punerii in functiune a
statiei asa cum s-a descris in detaliu mai sus, Inginerul va permite Antreprenorului sa
introduca deseurile in noile componente ale statiei.
26.5.2 TRAINING INAINTE DE OPERAREA NOILOR OBIECTIVE
Se anticipeaza ca Beneficiarul va numi oficial un manager pentru statie care va supraveghea
testarea, pre-darea si darea in exploatare a statiei de sortare. Acest manager va fi
responsabil de recrutarea personalului pentru statie si pentru asigurarea unui acord general
cu Antreprenorul privind nevoile de instruire a personalului. Cu cel putin sase saptamani
inainte de introducerea deseurilor, Antreprenorul va inainta Inginerului si Operatorului un
program de instruire in care sa arate cum intentioneaza sa instruiasca personalul in vederea
operarii statiei de sortare. Acesta va trebui sa contina, dar nu este limitat la:
(a) instruirea formala, intr-un mediu de tip clasa,
(b) instruire practica, la statie;
(c) prezenta personalului Beneficiarului la pre-darea in exploatare si punerea in
functiune a statiei;
(d) Asistenta pe termen scurt din partea Antreprenorului in timp ce personalul
Operatorului se familiarizeaza cu operarea statiei.
26.5.3 FUNCTIONAREA IN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA (3 LUNI)
Testele din timpul functionarii pe timpul perioadei de proba trebuie sa cuprinda cel putin 90
de zile. In acest timp, statia va fi operata de catre personalul Operatorului, sub
supravegherea Antreprenorului.
Functionarea de proba trebuie sa reprezinte o perioada de monitorizare in timpul careia,
Antreprenorul stabileste parametrii de functionare ai instalatiilor si efectueaza propriile sale
analize pentru a confirma faptul ca se respecta calitatea. La sfarsitul acestei perioade de
timp, Antreprenorul va instiinta Inginerul despre faptul ca instalatiile sunt finalizate, iar
Perioada de testare Finala poate sa inceapa.
26.5.4 TESTARE FINALA
In timpul etapei de testare finala, instalatiile vor fi operate pentru inca 60 de zile consecutive.
Testarea finala trebuie sa se incheie inainte ca Receptia lucrarilor sa aiba loc.


Page 411 of 411

26.5.5 RECEPTIA LUCRARILOR
Data Receptiei lucrarilor reprezinta ziua in care s-a incheiat cu succes perioada de Testare
Finala a instalatiilor, acestea sunt acceptate de catre Inginer pentru a fi operata de catre
personalul clientului.
O premisa obligatorie pentru Receptie o reprezinta incheierea oficiala a instruirii si emiterea
versiunii finale a Manualelor de Operare si Intretinere.
Antreprenorul va trebui sa actioneze in cazul defectelor semnalate, in timp util, ca parte a
sarcinilor sale definite prin Contract.

S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L.

2.1 Cerintele Beneficiarului FG (Caiet de Sarcini) - CL3 - Rev3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.1 Cerintele Beneficiarului FG (Caiet de Sarcini) - CL3 - Rev3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

CL3: Constructie statie sortare si statie MBT Vadeni

C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).

S-ar putea să vă placă și