Universitatea Facultatea de Stiinte si Arte Specializarea: Matematica Didactica

Referat la disciplina: Metodologia cercetrii tiinifice Tema referatului:

ntuiia

!Intuitia este facultatea umana ce face posibila prezicerea a ceea ce urmeaza sa se intample"# $Henri-Louis Bergson)

ntuitia reprezinta descoperirea brusca a unui adevar, a unei idei, a unei solutii practice. ntuitia este capacitatea gandirii de a acumula cunostinte pe baza experientei si a cunostintelor dobandite anterior. ntuitia este o perceptie fulgeratoare a adevarului. Ea nu depinde de dezvoltarea mentalului, ci doar de nivelul de evolutie atins de individ. Exista mai multe forme de manifestare a intuitiei, si anume: telepatia, premonitia, clarviziunea, anticipatia, cunoasterea. Telepatia (simtire la distanta) este abilitatea de a comunica o informatie de la o persoana la alta, fiind o forma de perceptie extrasenzoriala sau cognitie anormala; Premonitia este presimtirea fara un motiv rational a unor fapte care urmeaza sa se intample; Clarviziunea (precognitia) este capacitatea de a vedea desfasurarea unor evenimente care urmeaza sa se intample; Anticipatia este descrierea literara a unui viitor cu sanse de a se intampla pe baza unor deductii logice pornind de la descoperirile tehnico-stiintifice; Cunoasterea este cel mai complet aspect al intuitiei. Este certitudinea interioara ca un lucru este real fara a fi necesar sa verificam sau sa-l studiem cu mijloace exterioare, fizice.

ercetatorii considera ca intuitia este neconstienta, neasteptata, imediata si holistica (ne permite sa prelucram informatii in paralel, rapid si eficient si sa avem o imagine de ansamblu). !umeroase descoperiri din chimie, fizica, matematica si din alte domenii stiintifice, au fost atribuite intuitiei. "e exemplu: !e#ton a descoperit $legea gravitatiei intr-un moment de relaxare%;

&e'ule a formulat structura benzenului intr-o stare de visare in fata focului; (rhimede a descoperit celebra lui teorema intr-un moment de totala relaxare. )n cartea sa !Intuitia. Cunoasterea de dincolo de logica" *sho spune Daca intuitia ar veni prin raze sau unde, am putea construi un instrument pentru a le capta. Insa nici un instrument nu poate capta intuitia, pentru ca nu este un fenomen ondulatoriu. Nu e deloc un fenomen; este doar un salt de la nimic la existenta. )n aceeasi carte indianul *sho (+hag#an ,hree -ajneesh), profesor de filozofie la .niversitatea /abalpur (0120-0113) arata Intuitia este cea mai inalta treapta de pe scara constiintei. Aceasta scara are 3 trepte: prima si cea mai de jos este instinctul; a doua, cea din mijloc, este intelectul; iar a treia, cea mai de sus este intuitia. In toate trei este folosita particula !in" . (cest lucru este semnificativ. El inseamna ca aceste calitati sunt innascute. Ele nu se pot invata, neexistand nici o modalitate de a le dezvolta cu ajutor din afara.

%rincipiul intuiiei (al corela4iei dintre senzorial 5i ra4ional, dintre concret 5i abstract)
6rincipiul intuiiei exprim7 importan4a cunoa5terii senzoriale a realit74ii, realizat7 prin intermediul sim4urilor, ca baz7 a cunoa5terii logice, ra4ionale. onceptul de intui#ie a fost folosit la un moment dat 8n psihologie 5i pedagogie cu sensul de cunoa5tere direct7, prin intermediul sim4urilor, a obiectelor, fenomenelor, proceselor. 6lec9nd de la concret, elevul ajunge la generaliz7ri 5i abstractiz7ri, iar atingerea acestui ultim nivel se realizeaz7 prin desprinderea de datele intuitive, de concrete4ea 5i individualitatea obiectelor 5i proceselor, prin intermediul g9ndirii abstracte. ntuiia nu trebuie 8n4eleas7 numai 8n sensul strict, de a vedea sau a atinge ceva, ci 5i 8ntr-un sens mai larg, de a accede direct la semnifica4ii, la 8n4elegere, printr-o tr7ire 5i sesizare imediat7, direct7 a realit74ii. %rincipiul intuiiei se realizeaz7 prin: selectarea sau confec4ionarea unui material didactic bogat, potrivit func4iei pe care o 8ndepline5te; folosirea ra4ional7 a materialului didactic; 8mbinarea materialului didactic intuitiv (obiecte reale sau substitute ale lor) cu cuv9ntul, cu mijloace logico : matematice sau informatice; implicarea elevului;studentului 8n efectuarea unor activit74i variate de observare, selectare, analiz7, sintez7, compara4ie, verbalizare; dirijarea atent7 a observa4iei elevilor;studen4ilor spre ceea ce este constant 8n cunoa5tere.

< i ca totul s! li se imprime c"t mai u#or tre$uie apelat, ori de c"te ori este posi$il, la sim%uri... s! fie unite auzul cu vederea #i &ustul, cu m"na ..., materia care tre$uie 'nv!%at! s! nu fie doar expus!, ca s! p!trund! numai 'n urec(i, ci ea tre$uie prezentat! #i prin ima&ini, ca astfel reprezentarea s! se imprime oc(iului, urec(ii, intelectului #i memoriei. Aceasta este re&ula de aur a cunoa#terii. )*.A. +omenius , Didactica ,a&na, -.3/0

ntuiia ca metod de cunoatere specific filosofiei& 'n concepia lui (enri )ergson

$. Intui#ia 9nd vorbim de *intuiie" a5a cum apare acest termen din scrierile lui +ergson, nu ne referim la sentiment incon5tient de prezicere a celor ce urmeaz7 s7 se 8nt9mple. 6entru filosoful francez, intuiia este o facultate exclusiv uman7, ce face posibil7 cunoa5terea absolut7. "up7 +ergson inteligen4a, de5i e int9lnit7 8n natur7 8n cel mai mare grad la om, nu este adecvat7 unei cunoa5teri profunde a lucrurilor. (c4ion9nd invariabil 8n vederea satisfacerii unor nevoi, inteligen4a nu func4ioneaz7 niciodat7 dezinteresat. "at7 fiind aceast7 situa4ie, ea este 8ntotdeauna relativ7, 8n func4ie de problemele pe care trebuie s7 le rezolve. =etoda ei este cea a analizei, urmat7 de sintez7. 6rin analiz7 divide lucrurile, privindu-le prin perspectiva cerut7 de necesitatea ap7rut7.

6ercep4ia ei general7 asupra lumii 5i lucrurilor este o sintez7 a diviziunilor ob4inute. "e aceea cu ajutorul s7u nu ajungem niciodat7 la lucruri, ci numai la reprezent7ri ale acestora. um opereaz7, 8n schimb, intuiia> Ea este o experien47, 8ntotdeauna a duratei, pe care +ergson o nume5te 5i <simpatie%. 6rin acest din urm7 termen 8n4elegem o <punere 8n locul celuilalt%, o intrare 8n lucrul 8nsu5i. ?n cazul fiec7rui individ, acest proces are loc chiar 8n el 8nsu5i 5i genereaz7 un sentiment de tensiune, care pare determinat tocmai de posibilitatea alegerii unui num7r infinit de alte durate. 6entru o mai bun7 8n4elegere a conceptului de intuiie, filosoful a folosit exemplul spectrului culorilor. "ac7 am presupune, spune el, c7 nu exist7 o alt7 culoare dec9t portocaliu 5i am intra, <simpatetic%, 8n interiorul portocaliului, ne-am sim4i de fapt prin5i oarecum 8ntre ro5u 5i galben. (nume, 8n4elegem c7, 8n situa4ia 8n care avem experien4a unui lucru, cu ajutorul unui efort, putem percepe <tente% diferite la marginile sale. "ac7 facem un efort mai mare, vom observa c7 acestea nu sunt altceva dec9t alte lucruri. 6rin extindere, av9nd experien4a unui singur lucru, putem dob9ndi de fapt experien4a tuturor lucrurilor. *ri, dac7 singura experien47 pe care o pot avea 8n mod nemjlocit, f7r7 ajutorul inteligen4ei, este experien4a propriului sine, mai exact, a duratei propriului sine, din moment ce orice intuiie este o intuiie a duratei, pot ajunge, de aici plec9nd, poten4ial, s7 cunosc toate lucrurile. ntuiia este, astfel, un fel de <simpatie cu sinele%. Ea ofer7 cunoa5tere pentru c7 este experien47 nemijlocit7 a duratei mele autentice, la r9ndul ei, o parte a duratei 8ns75i; 8n timp ce inteligen4a lucreaz7 8ntotdeauna mijlocit si nu are niciodat7 acces la durata 8ns75i, ci numai la fragmente disparate. @otu5i, care este diferen4a dintre inteligen47 5i intuiie, dac7 prin intuiie ajung la o parte a duratei autentice 5i prin inteligen47 tot la fragmente de realitate> Esen4ial este c7 ceea ce ob4ine intuiia este de fiecare dat7 indivizibil.

(v9nd experien4a duratei mele pot, prin efort, s7 o l7rgesc prin 8nglobarea unor alte durate. .n alt mod de a spune este c7 lucrez cu un 8ntreg, dar unul aflat 8n permanent7 expansiune. ?n schimb, pentru +ergson, inteligen4a lucreaz7, asem7n7tor tehnicii cinematografice, numai cu <8ntreguri% ce pot fi sparte 8ntr-o infinitate de cadre, 8n imaginea c7rora se pierde datul simplu al 8ntregului. 6entru c7 nu e 8n nici un fel m7surabil7, sau demonstrabil7 empiric, intuiia nu poate fi cercetat7 de 5tiin4e. um nu este de natur7 sacr7, nu ajunge pe teritoriul religiei. * privim totu5i ca bine a5ezat7 8n epistemologie, 8n filosofie, unde joac7 rol de metod7 de cunoa5tere. =etoda intuiiei e <experien47 integral7% 5i ca atare alc7tuit7 dintr-o serie de acte, primul dintre care este un salt. *pus reconstruc4iei operate de inteligen47, saltul reprezint7 instalarea 8n durata autentic7. .rmeaz7 apoi efortul identific7rii eterogenit74ilor incluse 8n aceasta, cunoa5terea lumii din interior. (ceast7 cunoa5tere e considerat7 absolut7 pentru c7 de5i nu putem captura 8n intuiie dec9t o parte a lumii, a duratei, avem totu5i acces la toate duratele, 8nl7n4uite una de cealalta 8n experien4a integral7. %. &biec#ia ?mpotriva acestei teze avem argumentele lui /ean 6iaget, care sus4ine c7 durata pur7 este, de fapt, produsul unei fabrica4ii intelectuale deosebit de mig7loase; c7 intuiia e o rezultant7 a multiplelor analize efectuate reflexiv; 5i fiind o rezultant7 nu poate fi considerat7 un mod de a cunoa5tere sui generis, ci i se va acorda mai degrab7 numele de intuiie intelectual7, sfid9nd opozi4ia total7 considerat7 de +ergson, 8ntre cele dou7 moduri de percep4ie. '. (altul (ctul prin care, dupa +ergson, intuiia face trecerea de la fragmentarea operat7 de inteligen47 la 8ntreg este un salt. onceptul mai e 8nt9lnit 8n filosofie, cel pu4in la amus 5i &ier'egaard, 5i de fiecare dat7 marcheaz7 o trecere de la o stare

de <apatie intelectual7% la constatarea unui adev7r, a unui absolut. Aa fa47 de un "umnezeu paradoxal.

amus e

vorba de constatarea absurdului absolut, la &ier'egaard de transpunerea 8n credin47 Exist7 8n unele din curentele filosofice dezvoltate cu predilec4ie 8n secolul BB un pesimism teribil 8n ceea ce prive5te 8ncrederea 8n puterea ra4iunii de a oferi raspunsuri. ?n ciuda descoperirilor 5tiin4ifice augmentate semnificativ de la deceniu la deceniu, societatea se confrunta cu mizeria provocat7 de dou7 r7zboaie mondiale a c7ror rat7 de distrugeri fusese f7cut7 posibil7 tocmai de c7tre noile descoperiri ale 5tiin4elor. "e aceea c7utarea unui element metafizic cheie, care s7 poat7 8nlocui 8n con5tiin4e acest demers nu pare nefireasc7. Cilosofia, ca exprimare a aspira4iilor cele mai 8nalte ale oamenilor g7zduie5te un domeniu ce de ast7 dat7 abandoneaz7 at9t nevoia de demonstrare empiric7, precum 5i tradi4ia cre5tin7 ce nu putuse s7 previn7 declinul social, pe un alt mal. D7sind 8n afar7 doar buc74i de realitate din care nu putea s7-5i construiasc7 un sens, con5tiin4a caut7 s7 fac7 un salt 8nspre ea 8ns75i.

%arerea unor savanti

1actorul care are intr2adevar valoare este intuitia

)Al$ert 3instein0

$Intuitia este facultatea umana ce face posibila prezicerea a ceea ce urmeaza sa se intample. 4Eenri-Aouis +ergson (0FG1-01H0) filozof francez5

Intuitia feminine este rezultatul a milioane de ani in care femeile nu au &andit. 4-upert Eughes (0FIJ-01GK)-istoric, scriitor5

6Nu exist! nimic 'n intelect care s! nu fi fost mai 'nt"i 'n sim%uri. )*o(n 7oc8e, +"teva cu&et!ri asupra educa%iei, -.930

Intuitia este o suspendare a lo&icii datorita nera$darii (-ita =ae +ro#n)

Intuitia este nemijlocire, si nu poate fi niciodata nici pura si nici atotcuprinzatoare. 4 :etre ;utea )-9</2-99-2 economist,eseist,filosof05

Ii permit intuitiei sa ma conduca. L=anuel 6uig (012J-0113) -scriitor argentinianM

Intuitia este o aptitudine spirituala si nu explica, ci doar indica calea. LClorence ,covel ,hinn (0FI0-01H3)M

+onceptul fara intuitie este &ol,intuitia fara concept e oar$a. 4Immanuel =ant )->/?2-@<?02filozof &erman0

)i+liografie
,,,#google#ro

http:;;plato.stanford.edu;entries;bergson;

/ean 6iaget, )ntelepciunea si iluziile filosofiei, Editura ,tiintifica, 01I3 Eenri +ergson, Eseu asupra datelor imediate ale constiintei, )nstitutul European 011F Eenri +ergson, European, 011J ele doua surse ale moralei si religie, )nstitutul