1. Aeinautai- vesnicii navigatori, confrerii de cult si traditie eroica, a expeditiilor pe mare. 2. agalma- preioas nchinare. 3.

Agoge- sistem de educatie bazat pe un dresa fizic si moral, menit sa-l modeleze pe viitorul ostean supus. !. agon- ntrecerea n care nobilii "i macin eroic forele. #. agora- zon de interes public, piaa central unde se adunau cetenii pentru deliberare, piaa public. $. agora, ecclesia sau halia- o adunare a tuturor cetenilor, martor al deciziilor cpeteniilor care exist, poate "i formal, peste tot, ea desemnez pe cei care se adun laolalt. %. aidos- regulile cuviinei, calitate, virtute "i arete. &. Aigikoreis- triburi ioniene, pstorii. '. Aisymnetes- delegat de cetate sa instituie legi. 1(. Aleiphemenoi- cei unsi, adica atletii, care-si ungeau pielea inainte de exercitii. 11. amnistia- medierea conflictului prin impunerea moderaiei, instituiile democratice sunt repuse n drepturi. 12. anachoresis- abandonarea satului. 13. anassein- basileii aspir la o autoritate suveran. 1!. Anatagoria- dreptul de replica. 1#. anax andron, basileuteros- mai basileu, grad de comparaie al substantivului basileus, care marcheaz statutul de primus inter pares ai )tridului. 1$. anax, basileus- forme superioare de autoritate. 1%. anepistathmos- administrare direct a tezaurului templului. 1&. aoidoi (aezi)- barzi care transmiteau din generaie n generaie poeme compuse "i recitate de urma"i, improvizau pe teme n mare parte mo"tenite, dar "i modificate cu tehnici de compunere "i versificate. *iecare aed dispunea de un vocabular bogat, uneori mo"tenit. +i evocau un veac apus mai mre, mai strlucit dec,t existena contemporan. 1'. aparche- ofrand pentru zeia )tena -arthenos. 2(. Apatouria- srbtoriile ceremoniale, menite s integreze pe tinerii rzboinici n colectivitatea adulilor, n )tica. 21. Apella- )dunarea cetatenilor, avand ca instanta suverana, .uria si era compusa din cetateni educati in spiritul obedientei, votul lor se facea prin aclamatii, avand caracter gregar si limitat. 22. apetairoi- inferiorii din afara hetairiilor. 23. Apo tou gymnasion- fosti efebi, constituind forme de apartenenta aducand cu ele prestigiu social. 2!. apoikia- instalare a unui grup strmutat din inutul su de ba"tin/ polisurile dependente de-o metropola

2#. archaiologia- de la arche, nceput origine, reconstruirea nceputurilor istoriei grece"ti. 2$. archelaoi- cpetenii de o"teni. 2%. archisomatophylakes- comandani ai grzii, echivalent cu prietenii de seam sau rud a regelui. 2&. archon- cpetenie aleas prin vot dintre aristocraii cetii. 2'. archon kai dialeaktes- arhonte cu mandat excepional de arbitru, 0olon. 3(. archontes- cpetenie, mandatari ai cetii. 31. areiopagul- la )tena, era format din fo"tii arhoni, acest consiliu asemeni 0enatului roman, reprezenta elementul de continuitate "i putere, de prestigiu, experien "i exprim n cel mai nalt grad fora aristocraiei care domin clar realitatea politic a cetilor arhaice "i fora aristocraiei cetii. 32. arete- excelena, virtute, desemneaz o valoare competitiv "i public. +ste temeiul gloriei nemuritoare. 1epinde de arete, ndatoririle fa de egali, fa de zei, ertfa bogat "i asculatre prudent. 33. Argadeis, Geleontes- tot triburi, elemente ale unei structuri funcionale doar n cadrul cetilor, sec. 2333. 3!. aristeiai- isprvi 3#. Aristinden kai ploutinden- cei asemenea si cei de neam, dupa obarsia nobila si dupa avere. 3$. Aristoi- aristocratii. 3%. astheneia- un climat social exploziv care este favorizat de ingerinele externe. 3&. Astoi- locuitorii orasului )tena. 3'. astu- aria de locuire privat. !(. astu- teritoriul urban al )tenei. !1. Asty- oras, )tena. !2. asylia- arbitra ele publice, ambasadele "i tratatele de alian. !3. ateleia- imunitate fiscal a cetilor. !!. atimia- pierderea calitii de cetean. !#. autarkeia- mod ideal, n care fiecare cetate se imagineaz pe sine ntr-un spaiu finit, ca un univers de sine stttor, autosuficient "i autonom, reversul ei fiind macrostructurile4 ceti vecine, prietene sau du"mane. !$. autonomia- auto-guvernare. !%. axones- table de lemn care se roteau n urul unor axe5kurbeis), unde erau incripionate legi. !&. bachiazii- urma"ii basileilor la 6orint. !'. barbaroi- diferite neamuri ale cror graiuri sunt inteligibile, semn,nd cu ciripitul unor psri. #(. basileuein- autoritate concurenial #1. basileus- elita cpeteniilor, o aristocraie de neam, rzboinic "i bogat, protectoare a oamenilor de r,nd, dar n raport cu care colectivitatea anonim a demosului nu se afla ntr-un statut de dependen, ci de reciprocitate inegal. 7n rzboi, basileii dein comanda "i biruina "i roadele ei. 8a mprirea przii,

basileii primesc de la aheeni, partea aleas din prad, iar restul se mparte n pri egale "i se distribuie prin tragere la sori. #2. basilidai- urma"ii basileilor, la +fes. #3. basilikoi georgoi- ranii regali. #!. basilikoi laoi- rani regali. ##. basilinnei- soia arhontelui, soii ale unor ceteni care exercit temporar un sacerdoiu, competene religioase9 +x4 preotesele :erei sau atenienele care es peplosul, mantia nou "i bogat brodat oferit zeiei )tena. #$. boule- consiliu aristocratic al fiecrei ceti, la )tena #%. boule demosie- rol de instan n controlul magistraturilor superioare, ales din adunarea cetenilor. #&. Bouleuterion- sediul consiliului, boule, ales de pritani. #'. Buzygilor- neam care e legat de un cult agrar deschis ntregii societi, ceti. $(. Cei 1 tamiai- colegiu de mare prestigiu, ale"i prin vot direct, trezorierii cetii. $1. cei ! regi la "parta4 damiourgos- la )rgos, kosmos- n cetile cretane, ei erau magistraii supremi, aprau cetatea de aventualele ncercri de excesiv concentrare a puterii. $2. cei # arhon$i la Atena4 1; 1 archon-al crui nume este eponim pentru anul de exerciiu, 2; 1 polemarchos- comandantul militar, 3; 1 basileus- mo"tenitor al calitii sacerdotale a vechilor basilei atici. $3. cheirotonia- exprimarea opiniei prin vot, vot deschis prin ridicare de m,n "i estimat mai mult dec,t numrat. $!. chora- teritoriul rural al cetii. $#. choregos- finanator al spectacolului, una din cele mai oneroase "i prestigioase liturgii. $$. choris oikountes- gospodrii separate ale sclavilor. $%. Chremonides- autorul atenian al proiectului de decret care hotra intrarea )tenei n coaliie, rzboiul chremonidian. $&. chreon apokope- iertarea datoriilor. $'. Cipru- inutul aramei. %(. ci%iliza$ia micenian&- civilizaia creat n aria greac continental "i pe care o numim micenian dup numele primului centru sistematic din )rgolida- <icene. %1. ci%iliza$ie elenistic&- civilizaia greac "i ca limb "i ca tradiie, elementul prim de identitate este limba greac. %2. clerouchoi- ceteni atenieni dotai cu un lot de pm,nt n teritoriul cetilor aduse la ascultare. %3. clionisismul- inovaie ptruns n =recia, n sec. 233-23, din afara spaiului grec, din >racia, care presupunea c riturile dionisiace au fost interpretate ca frm de protest religios, asemenea ereziilor cre"tinismului medieval sau renascentist. 1?onisos este o divinitate a panteonului grec. %!. Colegiul celor 1 strategi- sec. 2, colegiu de nali funcionari publici, e vorba de comandani militari ai celor !, apoi 1( triburi care secondeaz pe arhontele polemarh, care comand armata cetii.

%#. Cosmos- magistratii supremi in cetatile cretane. %$. cultura "yros- reprezint apogeul complexului cicladic al insulelor 6iclade, contemporan cu :eladicul vechi "i cu <inoicul vechi, maxima ei nflorire fiind n anul 2#((. %%. da-mo- comuniti dependente, productorii direci dein cu titlu precar pm,ntul pe care lucrez, at,t timp c,t administraia palatului nregistreaz prestaii n bunuri din partea acestora "i intervine n gestiunea pm,ntului. %&. demagogoi- liderii cei mai populari, conductori ai demosului. %'. demarh- funcia de administraie "i culte locale, nregistrarea cetenilor. &(. demokratia- democraie. &1. demos- adunarea corpului civic. &2. demos- corp civic, adunarea tuturor cetenilor atenieni de pe -n?x, adunarea poart numele de ecclesia, la care particip orice cetean cu drepturi depline, dac dore"te s participe. &3. 'iadohi- titlu purtat de generalii lui )lexandru <acedon care si-au impartit imperiul dupa moartea acestuia9 titlu purtat de printul mostenitor al =reciei9 nume dat marilor comandanti de osti ai lui )lex. <acedon si care isi disputau mostenirea tronului. &!. diagraphe sporoa- borderouri regale privind programarea nsm,nrilor, oferind sm,na cu titlu de mprumut "i cu dob,nd, diri ,nd distribuia lor prin funcionarii care preiau partea din roade care revine regelui ca impozit, etc, +x4 borderoul de nsm,nri al lui -tolemeu al 33-lea. &#. dikasteria- tribunalele de drept grec. &$. dike- dreapta lege a cre"terii "i descre"terii. &%. diobelia- indemnizaia participrii la spectacole de teatru ale sracilor. &&. diobelia(theorikon;- etoane de participare la teatru, un fel de indemnizaii care s permit "i celor mai sraci s asiste la aceste serbri. &'. diogeneis- afirmarea pluriform a idealului de excelen rzboinic, citit ca un rspuns al aristocraiei tradiionale, nscui din zei, contribuie decisiv la elaborarea "i difuzarea categoriilor mentale "i instituiilor de paritate. '(. dioiketes- funcionarii regali, n +gipt, satrapii sau strategii. '1. dioiketes- ministru. '2. 'ionisii- serbari ateniene celebrate de femei in cinstea lui 1?onisos dionisismul- sacrificiu normat de reguli civice, cruia i se opune hruirea "i sf,"ierea victimei cu m,inile goale., diasparagmas. '3. dithyrambei- imnuri corale n cinstea zeilor. '!. dmoes- sclavii, oamenii de cas. '#. doreai- pm,nturi druite, mari exploatri agricole, oferite nalilor demnitari ai regatului, crora regele le deleg cea mai mare parte a drepturilor sale, cu titlu, pstr,nd un anume drept de control asupra produciei agricole de pe aceste pm,nturi. '$. doriktetos- regele este stp,nul pm,ntului, cucerit cu lancea. '%. doulos- forme de dependen.

'&. dumanes- pestriii. ''. 'usnomia- conflicte interne, proasta randuiala a treburilor obstesti la 0parta. 1((. dynasteia- urma"i ai basileilor, de vreo 1(( de nobili nrudii, care monopolizeaz puterea politic, practic,nd endogamia, ca s nu difuzeze privilegiul. 1(1. ecclesia- adunarea tuturor cetenilor, reunit n sesiune, la care particip orice cetean cu drepturi depline9 se convoac de c,te ori e nevoie, uneori de mai multe ori pe lun9 ea decide asupra ostracizrilor, dac se ntruneau peste $((( de ceteni. 1(2. ()ebi- adolescent care facea parte dintr-un colegiu cu caracter militar, tanar a uns la pubertate, adolescent. 1(3. ()ebie- colegiu al tinerilor efebi din )tena, unde acestia primeau o educatie civila si militara9 este rezervata celor din familii instarite si dureaza 2 ani. 1(!. e-ge-ta- comandantul militar. 1(#. eis aei- spectacolul pentru eternitate, a"a cum spera >ucidide, al nfruntrii ntre tiranie "i libertate, ntre violen "i lege, ntre priect si fapte. 1($. eisphora- impozit de rzboi. 1(%. ekphorai- procesiuni solemne. 1(&. elaios- mslinul. 1('. elenism- polis plus evergei 4 cadru politic n care triesc grecii "i numero"i macedoneni n care cetatea este esenial. 11(. eleutheria- statutul liber al cetilor 111. emporia- factor comercial. 112. en misoi- n centru. 113. energetes- calitate de binefctor. 11!. enneakrounos- lucrri de aducie a apei, f,nt,na cu dou guri. 11#. ephebia- sistem de educaie a adolescenilor de sex masculin, educaia militar, organizare de cetate, la )tena. 11$. (phialtes- a realizat o reform, vechiul sfat de tradiie aristocratic, sfatul celor #((. 11%. (phiphanes- o divinitate intrupata si vizibila, mantuitor5"oter;, biruitor5*ikator;, si binefacator5(urgetes;. 11&. (pi tei isei kai homoiai- in mod egal si similar. 11'. epigonoi- tineri din satrapiile de grani. 12(. episkopoi- frurarhii macedoneni, strategi. 121. episkopoi- magistrai atenieni ale"i pentru a supraveghea cetile. 122. epistates- cel care se afl n fruntea unei meride, circumscripii. 123. epoca bronzului- n 6reta "i n aria insular, apar primele civilizaii palaiale, iar spre sf. mil. 333, primii vorbitori de grai indo-european, ptrund n @Aalcanilor "i se instaleaz n partea de miaz-zi a peninsulei. 12!. epoca geometric&- sec. 3B-2333, denumit astfel dup stilul ceramic predominant.

12#. (ranoi- oameni modesti, sperand intr-un imprumut fara dobanda si mai ales intr-un a utor de inmormantare. 12$. (ranos- serbari agreste in care fiecare participant isi aduce de acasa mancare si bautura. 12%. eschatie- pm,nturi nelenite "i inuturi slbatice, stp,nite de )rtemis "i 1ion?sos. 12&. ethne- neamurile, situate la hotarul dintre =recia cetilor "i =recia neamurilor, de o elenitate ndoielnic. 12'. eumolpidai- gene, calificare privilegiat. 13(. (unomia- buna randuiala prin reforme, reconstructie logica. 131. eupatridai, gennetai- cei de neam ales. 132. euthunia- instituiile politice "i uridice care formalizeaz un riguros control pornind de la evaluarea modului de utilizare a fondurilor publice, ndreptare, operaie prin care orice persoan care exercit o funcie, d ustificare n faa sfatului de felul n care "i-a ndeplinit manadatul. 133. (uxeinos- comunicaiile u"oare pe mare, grecii ca s-o mbune au denumit-o, CospitalieraD. 13!. ex no%o- edificarea unei ceti cu zonele ei sacre "i publice, cu pieele "i incintele ei, cu reeaua de strzi "i drumuri, nscrierea n spaiu a unei polis. 13#. ex %otouri- dedicaii depuse n zonele sacre, pietre sacre. +x4 -ithecussai. 13$. +alanga- formatie compacta de osteni greu inarmati ce presupune anga area in conflict, a catorva mi de razboinici, forta sta in disciplina si solidaritate, fiecare ostean e dotat cu scut rotund care il acopera pe umatate pe cel care il poarta si pe umatate pe cel din dreapta lui. 13%. )ratria- are o origine foarte veche, deoarece folose"te un nume indoeuropean foarte vechi "i el, reprezint un element al cetii, integr,nd generaiile succesive n corpul civic. 13&. )rurarhii- comandanii de garnizoan5epistatai "i epimeletai- comisarii regali care se ocupau de ordinea social "i politic;. 13'. galatai- celi. 1!(. gamoroi- aristocraii bogai, alungai din cetate de demos. 1!1. gamoroi- cei ce "i-au mprit la origine pm,ntul unui inut 1!2. ge basilike- pm,ntul regal. 1!3. ge dori ktetos- dreptul regal de cucerire a pm,ntului cu lancea. 1!!. gene- clanuri, ginte, adic structuri de descendeni pe generaii succesive ai unui fondator, av,nd un teritoriu, o necropol "i culte comune. +le s-au reunit n fratrii, grupate la r,ndul lor n triburi, toate preced,nd constituirea de poleis. =enele apar sporadic "i relativ t,rziu, devenind o structur deosebit, aceea a clanurilor scoiene sau irocheze. )u o descenden vertical, exclusiv nobiliar. 1!#. Geomoroi- termen utilizat de -lutarh, categorie de tarani semidependenti din )tica arhaica. 1!$. Georgikos demos- taranii atici.

1!%. georgoi- ob"tile ste"ti, colectiv, posesoarele ereditare ale pm,ntului regal, pe care l lucreaz sub stricta supraveghere a funcionarilor locali. 1!&. Geras- partea aleasa si semnul material al excelentei lor razboinice. 1!'. geras, time- privilegiile aristocrailor. 1#(. gerousia- sfatul btr,nilor , la 0parta, compus din fo"ti magistrai cooptai sau ale"i pe via. 1#1. Gerusia- consiliul sfatului batranilor, limitata la formularea propunerilor pe care apella le aproba sau le respingea. +ra formata din 2& de membri ordinari cu varste peste $( de ani si aveau un control sporit fata de cei doi regi. Eolul gerusiei este de a elabora o probouleusis, deliberare preliminara, proiect, propunere, fata de care adunarea dobandeste dreptul de replica, antagoria si dreptul de decizie suverana, Fratos. 1#2. ges anasdamos- redistribuirea pm,nturilor n epoca arhaic. 1#3. Gimnaziu- scoala in care tinerii absolventi ai palestrei isi desavarseau educatia fizica si intelectuala, tineri de 1$-1& ani9 loc public pentru exercitii atletice. 1#!. Gortys- in 6reta, o inscriptie monumentala, care consemneaza o reglementare uridica, din sec. 2, care prescrie minutios conditiile de legitimitate a casatoriei si succesiunii. 1##. grammmateis- scribi, secretari. 1#$. graphe blabes- o lege contra vtmrii, interzicea mutilarea grav a sclavilor, dar le ddea stp,nilor dreptul de via "i de moarte asupra sclavilor. 1#%. graphe paranonomon- incrimina pe cei rspunztori de iniiative contrare legilor. 1#&. Gymnasiarch- persona eminent, cetatean de vaza al orasului, vegheaza la disciplina si buna instructie a efebilor9 organizeaza sacrificiile si ceremoniile si banchetele din proprii bani. 1#'. gymnasiarchia- magistratura cea mai important, sarcina de supraveghetor al gimnaziului, centrul vieii cultural- sportive a efebilor. 1$(. gymnetai- categoria socialmente inferioar de dependen,D cei goiD, fr arme. 1$1. habrosune- tradiie despre nobilii din 0?baris, ccompun un cod vestimentar "i gestual care merge de la bi uterii "i stofe scumpe la fastul risipitor al nunilor, cltoriilor, evoc,nd imaginea unei categorii a nemsurii4 hubris. 1$2. ,ade e-ade poli- Gasa a gasit cu cale cetateaD. 1$3. hals- marea, srata 1$!. hectemoroi- "esari, rani datori s dea unui propietar creditor a "asea parte din recolt, statut comparabil cu cel al a"a numiilor penestai din >esal sau al HoiFetai din 6reta 1$#. heitarele- curtezane, femei ntreinute spre deosebire de pornai, prostituate. 1$$. ,ekatompedou- templu de 1(( de picioare de pe )cropole. 1$%. heliaia- capacitatea adunrii cetenilor de a udeca, procesele de apel. 1$&. hellenotamiai- cei 1( trezorieri ai fondurilor ligii.

1$'. ,ellenotamiai- magistrai atenieni, vistiernici ai elenilor. 1%(. hermeion- c,"tig nea"teptat. 1%1. heroa- altare comune, altare publice, sec. 3B-2333 la 0amos, +retria, )rgos, 1elos, aceste zone sacre dau identitate colectivitilor civice, solidaritatea participrii n comun la cultele cetii. 1%2. heroonul de la (retria- expresie caracteristic divulgrii statutelor nobile, unde n urul unui morm,nt princiar din sec. 2333, se desf"ura un cult civic n sec 233, care d expresia material integrrii grupului nobiliar ca element catalizator n structura cetii. 1%3. hetaireia- este o instituie exclusiv, prezent n toate conflictele care divid cetatea. +a ncon oar pe aspirani la tiranie "i pe adversarii acestora, se arunc n comploturi "i conflicte s,ngeroase. :erodot spunea c hetaireia se mai numea "i statis, dar statis n sens de faciune, rzboi civil. 1%!. hetairii- ceata de rzboinici din urul unei cpetenii, devine o structur permanent a modului de via aristocratic, grup,nd nobili mai de vaz "i mai mruni care-"i petrec timpul mpreun "i care ncearc s fie mereu mpreun n fruntea cetii, la ntrecerile sportive, ospee, rzboi. 1%#. hetairii- o form codificat uridic de apartenen la grupul de privilegiai, n opoziie cu apetairoi, inferiorii din afara hetairiilor. 1%%. hetairoi- tovar"ii, o elit militar, elita lupttorilor dotai cu care de lupt. 1%&. hiakyntos- hiacintul. 1%'. hiereis, mageiroi- sacrificatorii cetii, preoii care sunt ale"i de adunarea cetenilor ca orice alt magistrat. 1&(. hippeis- cavalerii, cu peste 3(( de medimni anual. 1&1. hippeis- nobilii, nu clreii n sens militar, cre"terea cailor este o utilitate practic num, de"i este un semn al rangului nalt. 1&2. hippemolgi- ascei care refuz carnea animalelor "i vrsarea de s,nge. 1&3. hippobotai- n +ubeea, clasa aristocratic, cresctorii de cai. 1&!. hoi aristoi- aristocrai care trimit cu g,ndul la biruina concurenial a rzboinicilor ale cror isprvi, aristeiai, le c,nt epopeea, excelen cucerit ntrun univers agonistic "i mereu av,nd nevoie de recunoa"tere public, sub forma privilegiului, geras, time "i a gloriei, Fleos. 1&#. ,oi deiloi- cei de toata seama. 1&$. ,oi kakoi- neamurile proaste. 1&%. ,oi pacheis- aristocratii, numiti asa de catre non-aristocrati, grasanii. 1&&. ,oi polloi- non-aristocratii, multimea, cei care nu-s hoi aristoi. 1&'. homoiogalaktai- cei care au supt acela"i lapte. 1'(. homonoia- concordia ntre macedoneni "i per"i. 1'1. hopletes- purttorii de arme. 1'2. ,oplitai- hopliti, de la ta hopla5arma;, armatii razboinici.

1'3. horoi- borne de piatr care marcau statutul de servitute. 1'!. hubeis- pdurenii. 1'#. hubris- nemsur, risip. 1'$. ,upemeiones- cetateni de drept diminuat, inferiorii, sau poate cetatenii ruinati. 1'%. huperakerioi- cei de peste munte. 1'&. hybris- percepere a tiraniei, persistena unor imagini de talisman ale puterii. 1''. ,ylleis, 'ymanes .amphiloi- numele celor 3 triburi doriene. 2((. iatros- medic, ales de adunare, retribuit. 2(1. idia- comunitatea teritorial-fiscal a satului. 2(2. iphi anassein- exercitarea autoritii. 2(3. iphi machesthai- exercitarea capacitilor rzboinice. 2(!. isegoreia- dreptul de exprimare a unei opinii n adunarea poporului. 2(#. /sonomia- distributia egala a partilor. 2($. isonomia- mprirea egal a puterii ntre toi cei care au dreptul s o exercite., absena tiraniei, reforma lui 6listene instituie isonomia, redefine"te corpul civic, mprire n 1( triburi, )tena. 2(%. isonomia oligarchike- cetatea ideal a pitagoreicilor, este cea a oligarhilor paritari. 2(&. ka- un lot important de documente de la -?los, prezint imaginea unei complexe organizrii militare, cu comandani "i liste ale trupelor pentru aprarea coastei, liste de v,sla"i "i de arme, etc. 2('. kala erga- poezia eroic, fapta de glorie a rzboinicului. 21(. 0allinikos- cel care a dobandit victorii celebre. 211. 0ata komais- habitat rural. 212. 0eilotai- categorie de producatori agricoli, exploatati de cetatenii cu drepturi depline, la 0parta. 3storicii antici sustin ca ei reprezinta vechii locuitori ai tinutului suspus prin cucerire. 213. ke-ke-me-na ko-to-na- loturi acordate de colectivitile da-mo n schimbul unor obligaii. 21!. kerukes- gene, "i pstreaz calificarea privilegiat. 21#. ki-ki-me-na ko-to-na- loturi relativ independente. 21$. kleos- glorie. 21%. kleroi- loturi n sens propriu, de parte aleas la sori. 21&. kleros- lot de pm,nt, obinut de fiecare participant la expediie, prin tragere la sori, loz, fc,nd parte din distribuia normat a pm,ntului lor. 21'. 0oine- limba comuna greceasca, formata din sec. 32-333, pe baza dialectului atic. 22(. komelor- funcia administrativ fiscal a satelor, komai- sate. 221. korai- statui de femei tinere ateniene, se desf"oar n art, estetic a imitaiei. 222. ko-re-te- micii funcionari, conduc,nd administraia satelor, da-mo.

223. korunephoroi- purttori de mciuci. 22!. 0osmopolitai- cetateni ai universului, hiper-adaptati ai noilor orizonturi. 22#. 0ratos- dreptul de decizie suverana. 22$. 0rupteia- vanatoare nocturna de hilori, integrare in societate, marcata de un razboi ritual al tinerilor in urul vechiului sanctuar al )rtemidei Irthia. 22%. kupselos- cufr. 22&. kurbeis- axe montate pe )cropole. 22'. 0uria- instanta suverana a )dunarii cetatenilor, la 0parta. 23(. laoi- ranii productori. 231. laokritai- corpul de preoi, udectori ai egiptenilor. 232. leitourgiai- presta"ii publice prin munificiena crora un atenian de vaz poate devenii faimos. 233. 1ussa- frenezie eroica, sora buna cu nebunia, o stare de spirit proprie un unui razboi. 23!. mageiros- GbuctarD, sacrificator n ceremonii publice. 23#. marea colonizare greac&- proces de roire, nu unul de anexiune, duce la multiplicarea de state-poleis n bazinul mediteraneean. Irice apoiFia-instalare a unui grup strmutat din inutul su de ba"tin, presupune iniiativa organizat de autoritatea unei polis-mam5metropolis;, "i duce la fondarea unei alte polis independente cu teritoriul ei urban "i agrar, cu corpul ei civic, distinct de cel din metropol, cu legile "i cultele ei. )poiFia mo"tenea de la metropola ei o seam de tradiii4 grai, scriere, obiceiuri "i legi, credine "i culte. 7ncepe la um. 0ec. 2333 p,n n sec. 23. <area colonizare rspunde unei nevoi de teren arabil, nevoia de metale "i sclavi, etc. 23$. 2area 3ethra- marele edict, reforma spartana din sec. 233, elemente politice si moral-religioase, reforma incearca reglementarea de ansamblu a randuielilor cetatii, se instituie egalitatea cetatenilor 0partei, pe temeiul unei egalitati a distributiei pamantului arabil. 23%. me phylokrinein- distinciile politice dup vechile triburi. 23&. 2ecenat- ocrotirea acordata artelor si stiintelor in calitate de mecena9 donatiile si creatiile in folosul colectivitatii si intretinerea unei elite. 23'. merides- statul macedonean este subdivizat n circumscripii, av,nd n frunte un epistates. 2!(. mesogeiai- zona de interior. 2!1. mesotes- restaurarea concordiei, prin medierea conflictului, situare n mi loc, n centru. 2!2. misthos- plata pentru serviciul prestat, devenind servitori ai cetii, instrument al democratizrii radicale. 2!3. mixhellenes- barbari elenizai. 2!!. 2namon- depozitar al memoriei colectivitatii. 2!#. 2ouseion- loc consacrat cultului <uzelor, intemeietorul acestui cult se intalneste si in )tena, :istria, >hera, etc- asigura fondurile de redistribuire a slu itorilor cultului si de organizare a sacrificiilor si banchetelor comune9

grupeaza si intretine savanti, filosofi, eruditi atrasi la )lexandria de fastul si generozitatea curtii ptolemaice. 2!$. *aukleroi- corabieri de stil princiar, erau familii de rang si putere regala care se indeletniceau si cu cele private, cu negotul la mare distanta 2!%. *eodamodeis- categorie intermediara, cetateni recenti, dovedesc trecerea de la statutul de hilot la statutul de cetatean, trecere care era posibila. 2!&. nomon bia- reforma ce se v-a impune prin fora brutal a legii. 2!'. nostoi- ntoarcerile acas ale eroilor. 2#(. oikistes- nobil, "ef de expediie desemnat de cetatea mam, av,nd n gri instalarea cultelor n noua cetate "i consacrarea teritoriului, probabil "i distribuia de loturi pentru case "i agricultur, rezerv,nd spaiul pentru temple, zone publice pentru adunrile cetenilor5agora;, precum "i o parte din chora, controlat de ceti. )cestor oiFistoi li se consacr un cult eroic "i se povestesc generaiilor legende despre isprvile lor. +x4 )rchiloc. 2#1. oikoi anax- stp,nul casei. 2#2. oikos- nu desemneaz casa n sens concret, ci complexul de bunuri "i oameni stp,nii de capul familiei4 c,mpuri, acareturi, vite, soie, sclavi, fii, slugi. @u e vorba de o celul economic familial ci de o unitate de producie "i consum structurat n urul familiei nucleare. 2#3. oikumene- lumea locuit "i cunoscut, apare ca pluralitate de nuclee cu o structurare interioar, cetile poleis care se integreaz ntr-o structur de ansamblu lax. Jn metabolism leag centrul de periferie, pornind de la relaia ntre acropole "i ora", aria urban "i chora, lumea pe care grecii se vor obi"nui s o numeasc barbar. 2#!. oinos- via de vie sau vinul. 2##. oligantropia- lipsa de ceteni, datorit srcirii "i inegalitii de distribuie a pm,ntului. 2#$. o-na-ta- un fel de arenda"i, una "i aceea"i persoan putea deine loturi cu titluri diferite de posesiune. 2#%. 4pisthodomos- camera tezaurului, din spatele naosului 2#&. ostrakismos- procedur menit s elimine din cetate orice persona care dsea semne c ar putea aspira la tiranie9 vine de la cuv,ntul ostrakon5ciob;, pentru c n adunare atenienii scriau pe tcute, pe un ciob, numele celui suspectat de ambiii excesive9 dac se adunau voturi ma oritare dintr-o adunare de peste $((( de participani , persoana n cauz era exilat pe termen de 1( ani, fr a-"i pierde averea sau statutul. 2#'. .aideia- conceptie educativa in =recia, ce urmarea cultivarea spiritului uman prin filozofie si stiinta. 2$(. paideia- cultura privilegiat a unei aristocraii dominante. 2$1. .amphiloi- cei din toate triburile. 2$2. .anoikesia- marea familie indiviza a taranilor, care functiona dupa vechile obiceiuri 2$3. paralia- zona de coast. 2$!. paraloi- cei de pe coast.

2$#. paroikoi- categorie de productori agricoli semi- dependeni. 2$$. .artheniai- locuitorii cetatii socotiti nelegitimi, copii fecioarelor, copii din flori, care fondeaza >arentul. 2$%. parthenioi- bastarzii, care revendicau integralitatea drepturilor lor civice contestate de autoritatea cetii. 2$&. pa-si-re-u (basileus;- cpetenie local, uneori a utat de un sfat local, deasupra lui nu mai era alt autoritate. 2$'. patrocinium- protectorat de tip clientelar. 2%(. p&m5nturi em)iteutice- pm,nturi degradate, arendate pe termen foarte lung pentru ameliorare. 2%1. pediakoi- c,mpenii. 2%2. .enestai- detasamente militare ale nobililor )leHaiolai 2%3. penestai- veche form de dependen a productorilor agricoli, din >esal. 2%!. pentacosiomedimnilor- clasa censitar superioar, cei care recolteaz cel puin #(( de medimni, banie, anual. 2%#. pentakosiomedimnoi- cei care aveau anual cel puin #(( de medimni. 2%$. pentekonaetia- evenimentele cele mai importante ale celor #( de ani, care despart razboaiele medice de izbucnirea oficial a conflictului dintre cele dou ligi, n !31. 2%%. penthelidai- urma"ii basileilor la 8esbos. 2%&. peplos- mantia nou "i bogat brodat oferit zeiei )tena, la marile srbtori ale -antheneelor. 2%'. peribolos- zon care mpre muie"te zona funerar micenian. 2&(. .erioikis- sistemul de dominatie asupra cetatilor din imediata vecinatate. 2&1. .erioikoi- locuitaorii cetatilor din prea ma 0partei, cei ce locuiesc in impre urimi. 2&2. .eripatetic- care este intemeiat de )ristotel, doctrina lui )ristotel, care apartine peripatetismului. 2&3. .eriptere- edificii cu colonada exterioara din sec. 233, cu pronaos, nava centrala si opisthodomos5camera tezaurului din spatele naosului, care configureaza ordinul doric sau cel ionic. 2&!. pezhetairoi- trupe de infanterie u"or narmat "i mobil, tovar"i pede"tri. 2&#. pharmakoi- persona e care se ncrcau de impuritatea acumulat n cetate "i care erau alungai sau uci"i ca ni"te api isp"itori. 2&$. .hilantropia- sentiment de solidaritate civica si particularizata. 2&%. philay- triburile, grupuri umane care "i atribuie un descendent comun "i un teritoriu stabil. 2&&. philochoros- atidograf, la )tena. 2&'. philoi- prieteni ai regelui. 2'(. phoros- contribuie anual, la tezaurul comun, pstrat n sanctuarul de la 1elos.

2'1. phratores- pruncii sunt nfi"ai acestor membri ai fratriei, imediat dup na"tere, astfel nc,t ei pot depune mrturie oric,nd asupra calitii de cetean a oricrui membru. 2'2. phrourai- instalarea de garnizoane. 2'3. .h%inikorographes- secretar specializat in scrierea de tip fenician sau cu litere purpurii, cum se obisnuia sa se intareasca culoarea conturul literelor gravate in piatra. 2'!. pithoi- vase mari n care se depuneau resturile funerare, orientate cu gura ctre 2 sau 0-2. 2'#. .latonica- care apartine platonismului, pur, ideal, spiritualizat, formal, abstract, filosofia lui -laton. 2'$. plethunomai- verb derivat de la to plethos, care nseamn mulime ma oritar, democraie5 +schil folose"te acest cuv,nt;. 2'%. poleis- cetate, comunitate politic autonom. 2'&. politeiai- tipologia constituiilor. 2''. politeumata- micro ceti constituite pe criterii etnice n interirul cetii. 3((. politogra)iile- nscrieri masive de noi ceteni ntr-o cetate. 3(1. .olukleros- persoana dotata cu mai multi Fleroi5loturi de pamant;. 3(2. .olukrateia erga- un apeduct cu un tunel de "apte stadii. 3(3. pontos- c,mpie ntins, cu crri ne"tiute, parte integrant a orizontului lor terestru. 3(!. pornai. -rostituate, care "i exercit meseria n bordeluri. 3(#. pothos- patim necurmat, sete nestins. 3($. potnia theron- zeia fiarelor. 3(%. pritani- membrii consiliului boule, buleii din acela"i trib. 3(&. pritaniile- un fel de luni politice de c,te 3# de zile, doar 2 din 3% de zile , erau 1( pritanii, adic 1( luni. 3('. proboulema- proiect propus de un colegiu de magistrai. 31(. .robuleusis- deliberare preliminara, proiect, propunere. 311. proedrie- dreptul de a ocupa un loc rezervat la spactacole. 312. proedrul pritanilor- era tras la sori n fiecare zi de cei #( de bulei ai tribului, proedrul av,nd rspunderea de a da cuv,ntul, pstr,nd disciplina adunrii "i numra voturile9 era cea care prezida ecclesia n sec. 2. 313. proskunesis- ceremonial aulic ahemenid, al crui gest era prosternarea n faa monarhului, de la kuon- c,ine. 31!. prostagmata- regii macedoneni, guverneaz prin edicte. 31#. protheseis- relativa complicitate ntre vii "i mori, o anume familiaritate cu morii eroizai, crora li se aduc ofrande "i sunt manipulai n lungi ceremonii de expunere. 31$. proxenos- partizani onorai cu privilegii, un fel de consuli onorifici ai atenienilor. 31%. psephisma- rezultat al votului secret cu pietricele. 31&. psephismata- deciziile care se adopt n ecclesia, decrete.

31'. psephoi- vot secret, cu pietricele, pentru chestiuni grave, care era depus n urne "i apoi numrate efectiv. 32(. ra--a-ke-ta- popor narmat. 321. rena6tere greac&- sf sec 3B "i prima umtate a sec 2333. -eriod de cre"tere pe toate planurile, aceast perioad cultiv o raportare specific, admirativ "i repetitiv fa de propriul trecut micenian, perioad de av,nt, cre"tere demografic, reluarea comunicaiilor "i a importurilor de lux4 filde" din )siria, bronz din Irientul apropiat, contacte cu *enicia. )par marile sanctuare panelenice- 1elfi, Ilimpia, <?cale, primele serii de obiecte votive. 6eramica reia teme ale decorului protogeometric, art superioar, vase de dimensiuni impresionante, decoruri inedite, cristalizarea unei categorii de comanditari avui. -ariia de necropole n teritoriul atic, reflex al cre"terii demografice, formarea aristocraiilor locale atice. <i"care ce se ncheie n sec. 23. )u loc mutaii n tipul de difereniere pe care le atest inventarele de morminte. 0e acord o importan crescut oiFosului aristocratic, bogia funciar- proces de redefinire a aristocraiei atice. )par morminte de rzboinici n ciste de piatr "i gruparea mormintelor n loturi familiale, practica nmorm,ntrilor la ar, adic pe pm,nturile familiei, apar "i vasele mari n care sedepuneau resturile funerarepithoi. 322. restaura$ie democratic&- stabile"te o distincie ntre legi5nomoi; "i decrete5psephismata;. 323. sarissai- lanci lungi, de lungime cresctoare, de la 2 la % metri, hopliii din armata macedonean sunt narmai cu sarissai. 32!. satrapia- unitatea de baz pentru pstrarea cadrelor eseniale ale administraiei ahemenide, erau aproximativ 2( n sec. 333. +x4 <esopotamia, 3ranul9 care au fost divizate n h?parchii "i toparchii, uniti mai mici, n fruntea unei satrapii se afla un satrap. 32#. seisachteia- 0olon desfiineaz orice form de servitute arhaic "i proclam pm,ntul patriei liber, lepdarea poverii, eliberare, astfel s-a instaurat statutul de cetean liber. 32$. semainei- semn, enun. 32%. ")atul celor 7 - Boule- este o instituie limit,nd la doar 2 mandate de buleut participarea la sfat, asigur,ndu-se un numr mare de ceteni, d,nd posibilitatea de a lua parte la acest 6onsiliu de mini"tri ai cetii care examina proiectele de decizii, starea flotei de rzboi "i aprovizionarea cu gr,ne, primea ambasadele strine, trimiteau soli n alte ceti, instituie democratic.1esemnarea sfatului se fcea anual prin tragere la sori. )paratul tehnic e compus din sclavi publici specializai n redactarea "i arhivarea documentelor, dar condu"i de un cetean din cei de frunte, cu funcia de secretar al sfatului. 32&. sinoikismele- reunire a dou sau mai multe ceti ntr-una singur 32'. sitophylakes, agoranomoi- magistraturi nsrcinate cu aprovizionarea. 33(. skiapozi- oameni care au talpa piciorului at,t de lung nc,t o pot folosi drept umbrel, pous, podos- picior K skia- umbra 331. skolion- c,ntec de pahar, celebru la )tena.

332. somatophylakes- garda personal a regelui, n +gipt. 333. "ophoi- purificatorii, prezicatorii si intelepti, a caror predictie moral religioasa fagaduieste tot mai des vindecarea raului din cetate. 33!. "taseis- o structura diferita de gene, fratrii, autonoma, a taranilor atici. 33#. "tesichoros- poet al erei coloniale. 33$. summoriai- circumscripii de impozitare. 33%. sunedrion- consiliul sumachiilor ligilor4 8iga 1elos. 33&. "ussitia- masa comuna, unde cetatenii erau obligati sa participe cu cote egale de alimente din recoltele obtinute. 33'. symachiile- aliane militare, cu un consiliu5sunedrion;, convocat anual la 1elos, liga din care fac parte reprezentanii fiecrei ceti membre, fiecare av,nd c,te un vot, principalul obiectiv este constituire unei flote permanente. 3!(. symposion- reuniunea de dup cin pentru a bea mpreun, centrul de greutate al stilului de via aristocratic, e vorba de o instituie social a banchetului nobil, care codific legile de participare, relaia lor cu ansamblul normelor din cetate, stabilind criterii "i apartenene. )ici se consacr dup ritualuri care integreaz unui cod de comportament nobiliar vechi practici de pederastie iniiatic ori probe de vite ie "i de iscusin v,ntoreasc- intrarea n v,rsta adult a tinerilor de vi nobil, aici se fac "i se desfac aliane politice, con uraii "i proiecte de expediii rzboinice, se decid treburile ob"tii, se cldesc reputaiile poeilor, etc. 7n felul acesta, banchetul devine o instituie definitorie a stilului aristocratic, nc,t vasele pentru s?mposion iau locul armelor n inventarele funerare, ca semn prin excelen al rangului nobil. 3!1. "ympotica- lirica, tip de poezie lirica, poem erotic, clasa de poeme destinate recitarilor publice, publicul e reprezentat de hetairiile nobile de participanti la banchete. 3!2. syssistiile- srbtoriile ceremoniale menite s integreze tinerii rzboinici n colectivitatea adulilor, la 0parta, au funcie de integrare. 3!3. "yssiteiai- mesele comune ale tuturor razboinicilor de la 0parta. 3!!. ta ephitheta- atribuiile adugite ale )reiopagului. 3!#. ta koina- simbol al drepturilor "i ndatoririlor comune. 3!$. temenea- pm,nturi deinute de dinast, n mil. 3, acest cuv,nt v-a desemna aria templelor sau pm,nturilor concedate de colectiviti basileilor homerici n schimbul aprrii teritoriului. 3!%. te-re-ta- aristocraia acestei societi, prime"te "i ea loturi de pm,nt, se deduce c acest lot ar fi de 3 ori mai mic dec,t domeniul administrat de Ha-na-Fa. 3!&. te-re-ta- o aristocraie de avere "i de funcie. 3!'. tetrippotrophoi- epitetul cu care :erodot desemna casele nobile ale epocii arhaice, Gcei care cresc ! caiD, funcie de bun prestigiu a cailor. 3#(. thalassa, pontos- c,mpia fr hotar, marea. 3#1. thalassokratia- ceea ce >ucidide numea Gstp,nirea mrilorD, el a crezut c exist un imperiu cretan al mrilor. 3#2. 8hemistai- principii ale dreptului cutumiar. 3#3. 8hemistai- tehnicile secrete de transmitere a normelor traditionale.

3#!. themistes- regulile pe care le delu"esc frunta"ii. 3##. theorikon- etoane de participare la teatru, un fel de indemnizaii care s permit "i celor mai sraci s asiste la aceste serbri. 3#$. theos aniketos- fiecare cetate trebuia s-i dedice lui )lexandru un cult, n ipostaza de zeu nebiruit4 nvingtorul l nlocuise pe binefctorul +ladei. 3#%. theos- zeu, reprezentare religioas a suveranitii "i rzboiului. 3#&. 8hermopylai-Gportile de focD. 3#'. 8hesmothetai- pastratorii legii, sase la numar. 3$(. thetes- sub 2(( de medimni, ei serveau n trupele auxiliare sau ca v,sla"i. 3$1. thiasoi- confrerii de cult, care grupeaz pe nchintorii unui zeu sau altul. 3$2. 8hiasoi- confrerii de cult, poate dionisiace, sec. 233. 3$3. tholos,-Gfalsa cupolaD mormintele monumentale cu tholos- cristalizarea unor forme de dominaie, reprezentate ctre 1!((, de dimensiuni impresionante, devine semnul unui statut singular n ierarhia social. <orm,ntul cu tholos este pandantul citadelei palat, cu ziduri ciclopice, <onumentele indic prezena unei pleiade de dina"ti care domin asupra unei aristocraii bogate, ale crei morminte cu camer "i inventar bogat atest fenomene pregnante de difereniere "i un statut de subordonare fa de regii nmorm,ntai n tholos. 3$!. timesis- reform cu o component de evaluare cantitativ, datorat lui 0olon, la )tena. 3$#. to genos- neamul, nu ginta, privilegiind exclusiv filiaia, care desemneaz mari familii aristocratice, ce-"i transmit ereditar competene politice "i de cult exclusive. 3$$. 8resantes- tremuratorii, lasii,, cetatenii degradati din pricina conduitei pe campul de lupta. 3$%. trierarhie- cei mai avui ncep s fie obligai s construiasc, s ntrein "i s comande, grupai c,te 3, c,te o corabie de rzboi, liturgie, obligaie public a celor mai bogai atenieni. 3$&. trittus- 6listene mparte cele 1( triburi, n 3 zone diferite4 mesogeia5zona de interior;, paralia5zona de coast;, astu5teritoriul urban al )tenei;. 3$'. turannis- stp,n, tiran, primul tiran4 -heidon din )rgos. 3%(. -a-na-ka- prinul n limba tabletelor miceniene, este stp,nul teritoriului "i al oamenilor, controleaz activitatea militar. 3%1. -oiketai- veche form de depneden agricol, aceast form s-ar fi tradus prin obligaia de a da o parte din recolt mai marilor locului "i se materializea? prin borne de piatr- horoi. 3%2. zeidoros aroura- primul gest al lui Idiseu a uns acas, este s srute brazda rodnic. 3%3. zeugitai- hopliii, cei cu o pereche de boi, cel puin 2(( de medimni. 3%!. zeugitai- posesorii censului hoplitic de la )tena, propietari ai cel puin unei perechi de vite de ug.